(se scrie denumirea [625956]

(se scrie denumirea
programului )
(TNR, 16, majuscule, Bold, centrat)

(TNR, 24, majuscule, Bold, centrat)

Gradul didactic, prenume, nume Nume, prenume
(TNR, 14) (TNR, 14)

Anul
(TNR, 12, centrat)

Titlul lucrării 2

„
” 3

(se scrie denumirea
programului )
(TNR, 16, majuscule, Bold, centrat)

(TNR, 24, majuscule, Bold, centrat)

Gradul didactic, nume, prenume Nume, prenume
(TNR, 14) (TNR, 14)

Anul
(TNR, 12, centrat)

Titlul lucrării 4

„

„
” 5

– al coordonatorului lucrării de licență –

Titlul lucrării 6

„
” 7

1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 8
2. Aspecte contabile și fiscale privind decontarea cu bugetul statului ………………………….. …… 9
2.1. Relația societăților cu bugetul statului ………………………….. ………………………….. ………… 9
2.2. Aspecte fiscale impuse de relația societății cu bugetul statului ………………………….. …. 12
2.3. Sistemul de documente și conturi utilizat în evidența decontărilor cu bugetul statului 19
2.4. Raportarea decontărilor cu bugetul de stat în situațiile financiare ………………………….. 21
3. Studiu de caz privind decontarea cu bugetul statului asupra soc ietății Anavys Group SRL
23
3.1. Prezentarea societații ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 23
3.2. Monografie contabilă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 25
4. Concluzii . ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 27
5. Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 27
6. Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 27

Titlul lucrării 8

TITLUL LUCRĂRII

Rezumat
Obiectivele acestei lucrari sunt de a explica și expune implicarea statului în ciclul de viață a
unei entități. Un principal obiectiv este de a arăta că statul este sponsorizat în cea mai mare
parte din impozitele și taxele plătite de către contribuab ili, iar în urma determinari lor a se
vedea care este cuantumul de resurse pentru dezvoltare pe care societatea îl mai deține în
urma decontarii față de stat.
Un alt obiectiv al prezentei lucrari este de a sintetiza în mod practic etapele parcurse pentru
a determina totalitatea sumelor acordate, atât din punct de vedere fiscal cât și contabil
conform relementarilor în vigoare.

Cuvinte cheie : Bugetul statulu i, Contribuții , Taxe , Impozit , Datorii .

1. Introducere

Pentru ca o activitate să se desfășore în cond iții optime , atât la nivel macro cât și
microeconomic, sunt necesare o diversitate de resurse informaționale , materiale, umane și
financiare. Resurs ele financiare sunt constituite din totalitatea mijloacelor bănești necesare
îndeplinirii unor obiective eco nomice, social –culturale sau de altă natură.
Într-o lume fiscală de o amploare fără precedent, știința contabilitații oferă soluții pentru
dezvoltarea și reflectarea acti vității oricărui agent economic, astfel că, profesia contabil este o
necesitate indife rent de domeniu.
Taxele, contribuțiile, impozitele, alocațiile , împrumuturile de stat și subvențiile nu constituie
numai modalități de reținere și de distribuire a resurselor financiare publice, ci și mijloace cu
ajutorul cărora organele statale doresc să dezvolte economia țării
Autorit ăților publice au obligația alegerii mijloacelor prin care se efectuează reținerile din
venituri le populației și din rezultatele favorabile ale societăților comerciale : impozite, taxe și
contribuții.
Orice societate are tang ențe cu bugetul s tatului și cu bugetele locale din punct de vedere al
impozite lor directe și indirecte sau taxe datorate , cu eventualele subvenții de la buget, precum
și cu unele fonduri speciale la a căror constituire contribuie.
Următoarea lucrare este c onstituită din două părți, fiecare abordează aspectele privind
decontarea cu bugetul statului din punct de vedere contabil și fiscal, dar și prezentarea
societății.
Prima parte prezintă înțelegerea termenilor economici și fiscali utilizați de către cei din
domeniul contabil, dar și prezentarea principalelor categorii de impozite directe și indirecte
din sistemul fiscal : taxa pe valoarea adăugată, accizele , impozitul pe veniturile realizate de
persoanele fizice sau juridice , impozitele și taxele locale, prec um și reținerile din salarii
datorate atât de salariați, cât și de unitate, legislația aplicată atât pentru înregistrarea corectă a
tuturor evenimentelor, cât și modul de determinare a valorilor privind cotele, taxele și
contri buțiile prelevate de către st at, dar și ce însemnă acestea pentru en titate și unde vor fi
regasite în situațiile financiare .
A doua parte este formată din prezentarea societății ca obiect de activitate, număr de angajați,
anul înființari , menționarea furnizorilor principali și ai clie nților, dar și analiza principalilor
indicatori economico -financiari .

„
” 9

De asemenea , se va redacta o monografie contabilă care va cuprinde operațiuni economice ce
vor prezenta în mod practic modul de determinare a valorilor contabile și fiscale ce au fost
expuse în prima parte a lucrarii.
Ca urmare a activităților desfășurate, fiecare unitate comercială este generatoare de creanțe și
datorii față de bugetul statului sau alte organisme ale statului. Astfel ca impozitele și taxele
colectate de către stat de la societățile comerciale, reprezintă una din cele mai importante
resurse de finanțare.

2. Aspecte contabile și fiscale privind decontarea cu bugetul statului

2.1. Relația societăților cu bugetul statului

Conținutul raportu lui juridic fiscal reperezintă obliga ția fiscală stabilită în totalitate de către
stat asupra subiectului impozabil , la termenul stabilit de lege , plata în contul bugetului general
consolidat o anumi tă sumă de bani .
Obligația fiscală de plată constă în obligația unor persoane fizice sau juridice de a-și achita la
termenele legale taxele, impozitele, contribuțiile și alte sume datorate către bugetul de stat.
Sarcina de plată a datoriilor fiscale ia naștere prin obținerea de către contribuabili a veniturilor
impozabile, prin deținerea de către cont ribuabili de bunuri impozabile sau prin beneficierea de
către contribuabili de anumite servicii efectuate de instituțiile sau organele de stat specializate.
Plătitorul oblig ației fiscale este acea persoana care conform reglementarilor , are obligația de a
plăti sau de a reține și de a plăti impozite, contribuții, taxe, amenzi și alte sume datorate
bugetului de stat.
În economiile contemporane, prelevările fiscale sunt reprezentate de: impozite, taxe și
contribuții.
Impozitul reprezintă o formă d e prelevare o bligatorie de către stat a unei părți din veniturile
sau averea persoanelor fizice sau juridice, în ve derea acoperirii unor cheltuieli publice .
Taxele sunt datorate în schimbul un ui serviciu public de către persoanele juridice și fizice. În
acest caz, tran sferul de valoare este direct și imediat, întrucât plătitorul taxei beneficiază în
schimbul acesteia, pe loc, de un serviciu al unei instituții publice sau dobândește un drept
Contribuția reprezintă o obligație bănească pusă la dispoziția statului, fără e chivalent direct și
imediat, cu destinație prestabilită și titlu definitiv . Fondurile publice constituite prin
intermediul contribuțiilor se utilizează în vederea acoperirea unor cheltuieli publice cu
destinație socială (ajutoare sociale, ajutoare de șomaj, burse, alocații, pensii etc.).
Impozitele din punct de vedere al trasaturilor de forma si de fond sunt impartite in impozite
directe si impozite indirecte.
A. Impozitele directe sunt cea mai veche metodă de impunere cunoscută și au evoluat
odată cu dezvoltar ea economiei. Acestea se regăsesc at ât în sarcina persoanelor juridice, cât și
a persoanelor fizice , în funcție de venturile acestora, având la baza de calcul cotele impuse de
către stat.
Principalul avantaj al impozitelor directe este că reprezintă un ven it cunoscut din timp adus la
bugetul statului, astfel că statul se poate baza pe el la anumite interval de timp, de asemenea
se calculează și se percep relativ ușor.
Pentru contribuabili, impozitele directe reprezintă o datorie către stat, astfel nefiind a greate de
către aceștia și implicit un dezavantaj al impozitelor
În funcție de măsura în care țin cont de situația personală a contribuabilului, impozitele
directe pot fi împărțite în:
– impozite reale;
– impozite personale

Titlul lucrării 10

a. Impozite reale

Impozitele re ale (obiective) nu se tine cont de situația personală a contribuabilului, având în
vedere doar calitatea obiectului impozabil. S -au utilizat cu preponderență în perioada
capitalismului ascendent, îmbrăcând următ oarele forme: impozit ul funciar, impozitul pe
imobile , impozitul pe activit ățile comerciale, industriale, profesiunile libere și impozitul pe
capitalurile bănești.
i. Impozitul funciar a fost inserat în anumite țari din Europa în vremea în care pământul
reprezenta principalul mijloc de producție. Acest impozit se determina în funcție de diverse
criterii: prețul pământului, numărul utilajelor agricole utilizate, suprafața și calitatea terenului,
mărimea arenzii. Întrucât nu există nici o legătură între mărimea impozitului și nivelul
producției agricole, nu se ține cont de capacitatea reală de plată a contribuabilului, ceea ce
contravine principiilor de echitate fiscală.
ii. Impozitul pe clădiri a fost instituit în același timp cu impozitul funciar și a fost
perceput de la deținatorii de imobile . În trecut, se determina în funcție de: numărul și
destinația încăperilor, suprafața construită, numărul ușilor, ferestrelor, coșurilor de fum,
suprafața curții, mărimea chiriei etc. În prezent, se determină în funcție de valoarea clădirii,
locația și suprafața acesteia .
iii. Impozitul pe activitățile industriale , comerciale și profesiunile libere a fost instituit
odată cu dezvoltarea manufacturilor, fabricilor, comerțului și a practicării profesiunilor libere.
Acest impozit se dimensiona în funcție de: mărimea localității, natura firmei, capacitatea de
producție, mărimea capitalului, numărul angajaților, numărul de furnale etc.
iv. Impozitul pe capitalurile bănești a fost instituit odată cu dezv oltarea serviciilor
bancare , a relațiilor de credit și a tranzacționării titl urilor de valoare și era plătit de cei ce
efectuau operațiu ni de natură financiară. Cuantumul impozitul ui se dimensiona în funcție de
valoarea dobânzii datorate pentru împrumutul contractat.

b. Impozitele personale

Impozitele personale (subiective) țin cont de sit uația personală a contribuabilului și au în
vedere și calitatea obiectului impozabil. Aceste impozite înlocuiesc o bună parte din
impozitele reale

În funcție de obiectul asupra cărora se așează, impozitele personale se împart în:
 impozite pe venit;
 impoz ite pe avere.

Impozitele pe venit s-au conceput în perioada în care diferite categorii sociale obțineau
venituri diferențiate, astfel că muncitorii ș i functionarii realizau v enituri sub forma salariilor,
de asemenea sub forma profitului se regăsesc indust riașii, comercianții ș i bancherii , iar
proprietarii funciari sub forma rentei.
În calitate de contribuabili ai impozitului pe venit apar atât persoanele juridice , cât și fizce
care obțin venitur i din surse diferite.

a) Impozitele pe beneficiile persoanelor juridice se stabilesc diferit în funcție de tipul
persoanei juridice ce are calitatea de contribuabil.
În cazul societăților de persoane, întru cât nu se poate face o diferență clară între patrimoniul
societății și cel al pe rsoanelor asociate, veniturile sa u beneficiile acestora se impozitează după
aceeași procedură ca și veniturile persoanelor fizice.

„
” 11

În cazul societăților de capital, întrucât se poate face o distincție clară între patrimoniul
societății și cel al persoanelor asociate, se poate impozita at ât profitul sau beneficiul societății,
cât și dividendele repartiz ate acționarilor sau asociaților.

1. Impozitul pe profit

Impozitul pe profit datorat de societate către bugetul statului este supus treceri printr -un filtru
fiscal pe parcursul unui între g exercitiu financiar, la car se ia în calcul diferenț a dintre
veniturile si cheltuielile realizat e din orice sursă, astfel obtinâ ndu-se un rezultat contabil brut.
Rezultatul contabil brut poate să fie favorabil dacă veniturile sunt mai mari decat cheltuielil e,
adică profit brut, și nefavorabil în cazul î n car e chetuielile sunt mai mari decât veniturile și se
obține un rezultat negativ, respectiv pierdere.
Determinarea impozitului pe profit se realizează prin aplicarea cotei impozabile de 16%
asupra profitului impozabil, obț inut prin corectarea profitului contabil brut cu cheltuielile
nedeductibile ș i cu deducerile fiscale.
La sfârșitul anului pot apărea două cazuri în urma compară rii impozitului pe profit datorat și
impozitului pe profit plă tit:
 În cazul în ca re impozitul pe profit plătit este mai mare decâ t impo zitul pe profit datorat,
rezultă un impozit de recuperat;
 În cazul în care impozitul pe profit plătit este mai mic decâ t impo zitul pe profit datorat,
rezultă un impozit de plată ;

2. Impozitul pe dividende

O societate cu capital românesc care plătește div idende către o societate cu capital românesc
este obligată să înregistreze, să transmită autorităților și să plătească impozitul pe dividende.
Cota de impozit este de 5% și se aplică asupra dividendului br ut plătit către o persoană
juridică română.
Termenul de plată este reprezentat de data de 25 in clusiv a lunii următoare celei î n care se
plătește dividendul sau în cazul în care dividendele distribuite nu au fost plătite până la
sfârșitul anului în care s -au aprobat situațiile financiare anuale , la data de 31 ianuarie a anului
respectiv.

b) Impozitele pe veniturile persoanelor fizice sunt cele al căror obiect impozabil este
reprezentat de veniturile realizate din orice sursă de către persoanele fizice reziden te pentru
toate veniturile obținute de către aceștia în țară și în străinătate, cât și de către persoanele
fizice nerezidente – pentru veniturile obținute pe teritoriul statului respective

Impozitul pe veniturile din salarii

În categoria veniturilor din salarii intră toate veniturile în bani și în natu ră obținute de o
persoană ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă .
Impozitul pe venit din salarii este un impozit direct catre bugetul statului și provine din
categoria obligați ilor salariale. Astfel că, societatea este obligată să calculeze cuantumul
datorat la baza impozabilă și să vireze că tre bugetul statului impoz itul pe venitul salarial net
obținut în urma scăderii contribuțiilor sociale ș i a deducerilor personale din salar iul brut
Impozitul pe veni turile din salarii se calculează pe de o parte din veniturile salariale ale
angajatului, iar pe de altă parte, angajatorul are o obligație față de bugetul statului. Fiec ărui
angajat i se aduce la cunoștință suma reținută din veni tul salarial, stabilită prin statul de plată .

Titlul lucrării 12

Impozite pe avere se regăsesc sub diferite forme, precum:
– impo zite asupra averii propriu -zise pot fi regăsite atâ t ca impozite stabilite asupra averii,
dar achitate din veniturile o bținute cu ajutorul averii , cât și ca impozite fundamentate pe
substanț a averii.
– impozitele pe circulaț ia averii se co nstituie atunci când dreptul de propr ietate asupra unor
bunuri imobile și mobile trec în custodia altei persoane .
– Impozite le pe creșterea valorii averii au ca obiect modificarea de valoare favorabilă pe
care l-au înregistrat în cursul unei perioade de timp anumite bunuri.

B. Impozitele indirecte se aplică asupra vânzarilor de marfă sau prestarilor de servicii,
fiind astfel considerate și impozit pe cheltuieli sau impoz it pe consum. Se ia în considerare ca
fiind un impoz it de co nsum deoarece suportatorul impoz itelor indirecte este consumatorul
final.
În cazul impozitelor pe cheltuieli , untățile economice producătoare de bunuri sau prestatoare
de servicii , care folosesc un bun sau serviciu includ în co stul produsului pe care îl oferă spre
vânzare pe piață , cheltuielile de achiziție a acestora . Pentru a nu mai suporta acest impozit, e i
încorporează impozitul indirect în prețul de vâ nzare a propri ului produs sau serviciu. Rapo rtat
la veniturile beneficiarilor finali , rezultă că impozitele indirecte au caracter regresiv și răspund
în mică măsură cerințelor principiilor de echitate fiscală.
Impozitele indirecte au în principal trei forme: taxele de consum, taxele vamale și taxele
generale.

1. Taxele de consum sunt impozite indirecte aplicate asupra produselor sau servicilor ce
se consumă sau î ncasările realizate prin vânzarea lor, iar suportatorul este consumatorul final.
Taxele de consum pe p rodus, numite și accize, se aplica , de r egulă, asupra bunurilor sau
serviciilor cu cea mai mare cerere pe piață.

2. Taxele vamale sunt impozite indirecte, aplicate operațiuni lor de comerț exterior,
asupra valorii di n vamă a respectivei operațiun i și al căror suportator este, î n principal,
consumat orul final. Consumatorul final este doar parțial suportator numai î n cazul unor piețe
puternic competitive și pe care cererea este relativ bine satisfăcută .

3. Taxa pe valoare adaugată este un impozit indirect perceput în urma diferenței dintre
vânzările și achizițiile societăț ii conform stadiului unui ciclu economic.

C. Contribut ile sociale reprezinta plata unor sume de bani (obligatoriu sau facultativ)
diferitelor bugete ale statului in schimbul unor drepturi . Contributiile sociale sunt de doua
feluri: cont ributii sociale suportate de asigurat (contributii individuale) si contributii sociale
suportate de angajat or.

2.2. Aspecte fiscale impuse de relația societății cu bugetul statului

Istoria fiscalității ne demonstrează faptul că impozitele și taxele au repreze ntat mereu o sursă
de venit pentru bugetul statului de la contribuabili. Dezbaterile și contra -argumentele purtate
asupra fiscalitații sunt fără sfârșit, fiecare argumentându -și opinia asupra celei mai bune
metode de aplicare a fiscalitații pentru ca fieca re parte implicată să nu aibă de suferit.
Contribuabilii susțin că fiscalitatea nu a fost niciodată de partea lor, cuantumul taxelor și
impozitelor ce au fost distribuite către bugetul statului nu sunt pe măsura rezultatelor
financiare obținute.

„
” 13

De-a lun gul timpului, socialistii au abordat o impozitare progresiva, mai exact impozitarea in
functie de veniturile obtinute pe categorii de contrbuabili mici si mari, pe când capitalismul a
dorit aplicarea unei cote fixe asupra tuturor nivelurilor de venituri.

Impozitul pe profit

Profitul este rezultatul obtinut de o societate in urma unor activitati economice in care s -a
investit capitalul, impozitarea acestuia fiind considerat unul dintre cel mai mare venit adus
bugetului de stat.
Sunt obligate la determina rea și plata impozitului pe profit, î n afara organismelor statului, a
cultelor religioase si ONG -urilor, restul persoanelor ju ridice cu sediul în Romania, atât cele cu
capital românesc cât și stră in.
Perioada impozabilă este reprezentată de anul exercițiul ui financiar . În cazul în care o unitate
economică se constituie sau își încheie activitatea în decursul unui exercițiu fiscal, pe rioada
impozabilă este din anul ca lendaristic în care contribuabilul a început să își desfășoare
activitatea .
Din anul 2005, c ota de impozit are a profit ului a fost redusa la 16% de la 25% și se aplică
profitului impozabil, cu scopul reducerii inflației și majorării investiț iilor cu capit al stră in pe
teritoriul Romaniei.
Contribuabilii care desfășoară ac tivități de natura baruril or, discotecilor, salilor cu jocuri de
noroc sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în
baza unui contract de asociere, și în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru activit ățile
precizate este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligați la plata unui impozit de
5% aplicat acestor venituri înregistrate.

Rezultatul fiscal se det ermină ca diferența între veniturile și cheltuielile realizate în urma
activităților economice desfăș urate pe parc ursul unui trimestru sau anul, dupa caz, din care se
diminuează veniturile neim pozabile și deducerile fiscale și se adună cheltuielile nedeductibile.
Veniturile considerate neimpozabile la calculul profitului sunt reprezentate de:
– încorporarea primelor de emisiune, rezervelor și beneficiilor la persoanele juridice la care
se dețin titluri de participare, precum și diferențele de valoare a investițiilor financiare pe
termen lung, reprezentând titluri de participare , acțiuni deținute la societăți afiliate și
investiții deținute ca imobilizăr i, înregistrate conform reglementărilor contabile;
– veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s -a acordat deducere, veniturile din
reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s -a acordat deducere, precu m și
veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;
– veniturile neimpozabile, aprobate prin acte normative;
– dividendele primite de o persoană juridică română de la o societate -mamă, de la o filială a
sa situată într -un stat membru, dacă pe o peri oadă neîntreruptă de cel puțin 2 ani, persoana
juridi că română deține din capitalul social minimum 10% al unei persoane juridice dintr –
un stat membru .
– dividendele primite de la o persoană juridică română;
– diferențele favorabile de valoare a titlurilor de participare
– dividendele primite de sediile permanente din România ale unor persoane juridice străine
din alte state membre, societăți -mamă, care sunt distribuite de filialele acestora situate în
state membre, dacă pe o perioadă neîntreruptă de cel puțin 2 ani, persoana juridică străină
deține o participare în capitalul social de minim 10% al filialei dintr -un stat membru,
Sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de
venituri impozabile. Sunt cheltuieli efec tuate în scopul realizării de venituri și:

Titlul lucrării 14

– cheltuielile cu achiziționarea ambalajelor, pe durata de viață stabilită de către
contribuabil;
– cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecția muncii și cheltuielile efectuate
pentru prevenirea acciden telor de muncă și a bolilor profesionale;
– cheltuielile reprezentând contribuțiile pentru asigurarea de accidente de muncă și boli
profesionale, potrivit legii, și cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de
riscuri profesionale;
– cheltuielil e de reclamă și publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor
sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum și costurile asociate producerii
materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare;
– cheltuielile de transport și de cazare în țară și în străinătate, efectuate pentru salariați și
administratori, precum și pentru alte persoane fizice asimilate acestora;
– contribuția la rezerva mutuală de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;
– taxele de înscriere, cotizațiile și contribuțiile obligatorii, reglementate de actele
normative în vigoare, precum și contribuțiile pentru fondul destinat negocierii
contractului colectiv de muncă;
– cheltuielile pentru formarea și perfecționarea profesională a personalului ang ajat;
– cheltuielile pentru marketing, studiul pieței, promovarea pe piețele existente sau noi,
participarea la târguri și expoziții, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative
proprii;
– cheltuielile de cercetare, precum și cheltuielile de dez voltare care nu îndeplinesc
condițiile de a fi recunoscute ca imobilizări necorporale din punct de vedere contabil.
O parte din cheltuielile înregistrate în contabilitate sunt cheltuieli cu deductibilitate limitată .
Dintre aceste cheltuieli, menționăm:
– cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenței dintre totalul
veniturilor impozabile și totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât
cheltuielile de protocol și cheltuielile cu impozitul pe profit;
– suma cheltuielilor cu indemnizația de deplasare acordată salariaților pentru deplasări în
România și în străinătate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituțiile
publice;
– cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată as upra valorii cheltuielilor
cu salariile personalului;
– perisabilitățile in limitele stabilite de organele de specialitate ale administrației centrale cu
avizul Ministerului Finanțelor Publice;
– cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, în limita
unei sume reprezentând echivalentul în lei a 400 euro într -un an fiscal, pentru fiecare
participant;
– cheltuielile cu primele de asigurare voluntară de sănătate, în limita unei sume
reprezentând echivalentul în lei a 250 euro/ persoană într -un an fiscal;
– rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra profitului
contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile
neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile aferente a cestor venituri neimpozabile, până
ce soldul rezervei legale va atinge a cincea parte din capitalul social subscris și vărsat sau
din patrimoniu;

Următoarele cheltuieli sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil:
– cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat;
– dobânzile de întârziere, confiscările , amenzile și penalitățile de întârziere datorat e către
statul române;

„
” 15

– cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lips ă
din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de
asigurare, precum și taxa pe valoarea adăugată aferentă;
– cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaților sub
forma unor avantaje î n natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reținere la
sursă;
– cheltuielile făcute în favoarea acționarilor sau asociaților, altele decât cele generate de
plăți pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la prețul de piață
pentru aceste bunuri sau servicii;
– cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ,
potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operațiunii sau intrării în gestiune,
după caz;
– cheltuielile înregist rate de societățile agricole, constituite în baza legii, pentru dreptul de
folosință al terenului agricol adus de membrii asociați, peste cota de distribuție din
producția realizată din folosința acestuia, prevăzută în contractul de societate sau
asociere;
– cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile;
În ordinea înregistrării, pierderile vor fi recuperate la fiecare termen de plată a impozitului pe
profit .
Contribuabilii vor scade din impozitul pe profit sumele cheltuielilor care reprezintă acte de
mecenat sau sponzorizări sau burse private , dacă totalul acestor cheltuieli îndeplinește
cumulativ următoarele condiții:
– este în limita a 3 la mie din cifra de afaceri;
– nu depășește mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
În cazul in care pe parc ursul exercitiului financiar pot exista erori contabile, acestea se pot
corecta pe baza rezultatului reportat, prin depunerea unei declaratii rectificative si ajustarea
rezultatului fiscal al anului respectiv, sau pe baza contului de profit si pierdere, mo dificarile
fiind aduse in anul in care se efectueaza corectarea.

Impozitul pe dividende

O persoană juridic ă română are obligația să calculeze, să anunțe autoritațile și să p lătească
impozitul pe dividende dacă plătește dividende către o persoană juridică română.
Cota de impozit până la începutul anului 2018 a fost de 16%, însa incepand cu lun a februarie
2018, cota de impozitare este de 5% și se aplică asupra dividendului brut plătit către o
persoană juridică română. Impozitul pe dividende se determină și se achită la bugetul de stat,
până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plătește dividendul.
Există posibilitatea ca dividend ele distribuie sa nu fie remunerate până la sfârșitul anului în
care s -au aprobat situațiile financiare, și astfel că plata lor se va face pâna la data de 25
ianuarie a anului următor sau până la data de 25 a primei luni a anului fiscal urmator
modificat.

Impozitul pe veniturile din salarii
Considerăm venituri din salarii toate beneficiile primite de un individ, atât în bani cât și în
natură, în schimbul unei activități desfașurate pe baza unui contr act de muncă. Fiind un venit
realizat de către persoanele fizice și acesta se impozitează luna r prin aplicarea unei cote de
10% asupra bazei de calcul rezultată în urma scaderii di n salariul brut a obligatiilor sociale și
a deducerilor personale.

Titlul lucrării 16

Deduceril e personale reprezintă un avantaj fiscal oferit de către stat, anga jațiilor cu un venit
de maxim 195 0 lei, în functie de numarul de persoane pe care le are în întreținere, după cum
urmează:
 Dacă salariatul nu are persoane sub întreținere, deducerea person ală acestuia este de 510
lei;
 Dacă salariatul are o persoană sub întreținere, deducerea personală a acestuia este de 670
lei;
 Dacă salariatul are doua persoane sub întreținere, deducerea p ersonală a acestuia este de
830 lei;
 Dacă salariatul are trei per soane sub întreținere, deducerea personală a acestuia este de
990 lei;
 Dacă salariatul are patru sau mai mult de patru persone, deducerea personală a a cestuia
este de 1310 lei.

De asemenea, pentru persoane le ar căror venit este între 19511 lei și 36 00 lei, deducerea
personală se va realiza degresiv față de cele prezentate mai sus, iar pentru cei care au un nivel
de venit mai mare de 6 000 lei nu se aplică deducerea fiscală.
În categoria persoanelor sub întreținere se regăsesc soția sau soțul , parinții con tribuabilului, și
de asemenea copiii acestuia cu vârsta mai mică de 18 ani. În cazul în care o persoană este
întreținută de mai mulți c ontribuabili, deducerea personală se acordă unui singur contribuabil.
Pentru copiii minori ai contribuabililor, deducerea personală se acordă fiecărui contribuab il în
întreținerea cărora se află aceștia .
Perioada impozabilă este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.
Contribuabilul are oportunitatea fiscală ca 2% sau 3,5% din impozitul salarial să fie di stribuit
către organisme non profit, unităților de cult sau pentru susținerea unei burse private, obligația
reținerii îi este atribuită organului fiscal competent.
Termenul de reținere și virare către bugetul de stat a impozitului aferent veniturilor sala riale
este de 25 a lunii urmatoar e prin completarea și depunerea „Declarației privind obligațiile de
plată a contribuțiilor sociale”.

Accizele sunt taxe speciale percepute direct sau indirect asupra consumului următoarelor
produse: alcool și băuturi alco olice; tutun prelucrat; produse energetice și electricitate; cafea.

Produsele accizabile sunt supuse accizelor la momentul:
– producerii acestora, inclusiv, acolo unde este cazul, la momentul extracției acestora, pe
teritoriul Comunității;
– importului acest ora pe teritoriul Comunității.
Accizele devin exigibile în momentul eliberării pentru consum și în statul membru în care se
face eliberarea pentru consum.
Plătitorii de accize sunt reprezentați de o diversitate de entități economice
În ceea ce privește deț inerea unor produse accizabi le, persoana care deți ne produsele
accizabile este plătitorul.
În ceea ce privește producerea unor produse accizabile, persoana producătoare de produse
accizabile este plătitorul.
În ceea ce privește importul unor produse acciza bile, persoana care declară produsele
accizabile sau în numele căreia produsele sunt decl arate în momentul importului, este
plătitorul.
Până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care acciz ele devin exigibile sau în cazul
în care se prevede în mod expres alt termen de plată, accizele se pot plăti.

„
” 17

Excepție fac furnizorii autorizați de energie electrică sau de gaz natural, în care termenul de
plată a accizelor este data de 25 a lunii următoare celei în care a avut loc facturarea către
consumatoru l final

Taxe vamale
Taxele vamale se aplică la valoarea în vamă declarată pentru fiecare fel de marfă la care se
adaugă orice comisioane sau impozite și alte taxe dat orate în afara României, de asemenea și
cele ca urmare a importului bunurilor în România , cu excepția taxei pe valoarea adăugată care
urmează a fi percepută.
Baza de impozitare cuprinde cheltuielile accesorii, precum comisioanele, cheltuieli de
ambalare, transport și asigurare, care intervin până la primul loc de destinație a bunurilor în
Rom ânia, precum și cele care decurg din transportul către alt loc de destinație din Uniunea
Europeană, în cazul în care locul respectiv este cunoscut la momentul la care intervine faptul
generator. Primul loc de destinație a bunurilor îl reprezintă destinația indicată în documentul
de transport sau în orice alt document în baza căruia bunurile sunt importate în România ori,
în absența unei astfel de mențiuni, primul loc de descărcare a bunurilor în România.
Taxele vamale aplicabile s unt cele prevăzute în „T ariful vamal de import al României ”, în
vigoare la data înregistrării d eclarației vamale de import la b iroul vamal.

Taxa pe valoarea adăugată
Taxa pe valoarea adăugată este considerată o t axă aplicată pe tot stagiul parcurs al bunurilor și
prestărilor de se rvicii, înca de la producător, respectiv prestator, până la consumatorul final.
Taxa pe valoarea adăugată se caracterizează ca fiind un impozit indirect neutru, unic și cu
plată fracționată. O caracteristică importantă a TVA -ului o reprezintă transparența obligației
de plată a contribuabilului, intr -un mod concret și exact.
Principul universalității este respectat de către taxa pe valoarea adăugată deoarece se aplic ă
tuturor operațiunilor cu remunerare , efectuate de cătr e persoanele juridice sau fizice , de
asemenea TVA -ul îndeplinește caracteristica de neutralitate, întrucât aceasta impune o cotă ce
se aplică tuturor activităților economice.
Codul fiscal, prevede faptul că generarea taxei pe valoarea adăugată ia naștere la momentul
livrarii bunurilor sau la data prestarii servciilor, concomitent ia naștere și exigibilitatea, adică
dreptul organului fiscal de a pretinde contribuabilului să vireze către bugetul de stat, la un
anumit termen, impozitul datorat.
Taxa pe valoarea adăugată prevede o bază de impoz itare asupra bunurilor livrate și a
serviciilor prestate la momentul datei livrari bunurilor sau prestarii serviciilor, de asemenea
există și varianta la întocmirea facturilor.
Pentru a fi determinată baza de impozitare a TVA -ului trebuie să se ia în cons iderare
contravaloarea bunului obținută sau care urmează sa fie obținuta de la beneficiar, costurile de
achiziție și cheltuielile complementare, precum: cheltuieli de transport, ambalare.
Pentru achizițiile intracomunitare de bunuri , ca și în cazul livrăr ii acelo rași bunuri în interiorul
țării, baza d e impozitare se stabilește cu ajutorul acelorași elemente.
În cazul importul ui de bunuri , baza de impozitare este valoarea în vamă a bunurilor, stabilită
conform legislației vamale în vigoare, la care se adaug ă impozite, taxe, comisoane și alte taxe
datorate în afara României.
Dacă elementele folosite la stabilirea bazei de impozitare a unui import de bunuri se exprimă
în valută, cursul de schimb valutar se stabilește conform prevederilor comunitare care
reglem entează calculul valorii în vamă.
Dacă elementele folosite pentru stabilirea bazei de impozitare a unei operațiuni, alta decât
importul de bunuri, se exprimă în valută, cursul de schimb care se aplică este ultimul curs de
schimb comunicat de Banca Național ă a României sau cursul de schimb utilizat de banca prin

Titlul lucrării 18

care se efectuează decontările, din data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operațiunea
în cauză.
După o perioadă de stagnare a cotei de aplicare a taxei pe valoarea adăugată de 19%, între anii
2000 și 2009, România a avut parte de o fluctuație crescătoare și descrecătoare în următorii
ani. Din anul 2010 și până în anul 2015, cota a crescut la 24%, urmând a descrește în anul
2016 la 20% și ajungând din nou la 19% în prezent.

Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de
servicii și/sau livrări de bunuri:
a) livrarea de proteze și accesorii ale acestora, definite prin normele metodologice conform
legislației specifice, cu excepția protezelor dentare sc utite de taxă
b) livrarea de produse ortopedice
c) livrarea de medic amente de uz uman și veterinar;
d) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv
închirierea terenurilor amenajate pentru camping
e) livrarea urmă toarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu excepția băuturilor alcoolice,
destinate consumului uman și animal, animale și păsări vii din specii domestice, semințe,
plante și ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a c ompleta
sau înlocui alimentele.
f) serviciile de restaurant și de catering, cu excepția băuturilo r alcoolice, altele decât berea
g) livrarea apei potabile și a apei pentru irigații în agricultură
h) livrarea de îngrășăminte și de pesticide utilizate în ag ricultură, semințe și alte produse
agricole destinate însămânțării sau plantării, precum și prestările de servicii de tipul celor
specifice utilizate în sectorul agricol, prevăzute prin ordin comun al ministrului finanțelor
publice și al ministrului agricu lturii și dezvoltării rurale.

Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele livrări de bunuri
și prestări de servicii:
a) manuale școlare, cărți, ziare și reviste, cu excepția celor destinate exclusiv sau în principal
publicită ții
b) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente
istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice, târguri,
expoziții și evenimente culturale, evenimente sportive, cinematografe ,
Cota aplicată este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepția
cazurilor când se emite o factură înainte de data la care intervine faptul generator pentru care
se aplică cota în vigoare la data exigibilității taxei.
În cazul sc himbării cotei se va proceda la o regularizare pentru a se aplica cotele în vigoare la
data livrării de bunuri sau prestării de servicii.
Persoanele impozabile pot solicita rambursarea soldului sumei negative a taxei din perioada
fiscală de raportare, prin bifarea casetei corespunzătoare din decontul de taxă din perioada
fiscală de raportare, decontul fiind și cerere de rambursare, sau pot reporta soldul sumei
negative în decontul perioadei fiscale următoare.
Dacă persoana impozabilă solicită rambursarea so ldului sumei negative, acesta nu se
reportează în perioada fiscală următoare.
Rambursarea soldului sumei negative a taxei se efectuează de organele fiscale, în condițiile și
potrivit procedurilor legale .

Contributiile sociale

„
” 19

Contribuția de asigurări soc iale se aplică pentru următoarele c ategorii de venituri realizate în
România și din afara exteriorul țării , cu respectarea legislației europene aplicabile în domeniul
securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la c are
România este parte, pentru care există obligația declarării în România:
a) venituri din salarii sau asimilate salariilor
b) venituri din activități independente,
c) indemnizații de șomaj;
d) indemnizații de asigurări sociale de sănătate
Câștigul brut r ealizat din salarii și venituri asimilate salariilor reprezintă baza lunară de calcul
al contribuției de asigurări sociale, în cazul persoanelor fizice.
Începand cu anul 2018, contribuțiile sociale obligatorii s -au modificat față de cele din anul
2017, ca urmare, din acest an există doar trei contribuții în comparație cu finele anului trecut
când erau șase, mai exact, este vorba de următoarele contribuții:
– În sarcina contribuabilului intră contribuția la pensii pentru condiții normale de muncă, cu
cotă de 2 5%,
– contribuția la sănătate, în cotă de 10%, ce este în totalitate în sarcina salariatului
– Angajatorul are în sarcină o cotă suplimentară de 4 %; dacă este vorba de condiții
deosebite de muncă sau de 8% dacă este în regim de condiții speciale ;
– contribuția asiguratorie pentru muncă, în cotă de 2,25%, ce este în totalitate în sarcina
angajatorului.

2.3. Sistemul de documente și conturi utilizat în evidența decontărilor cu bugetul
statului

Impozitul pe profit sau pe venit
În contabilitate, decontarea cu bugetul s tatului privind impozitul pe profit sau pe venit se
realizeaza cu ajutorul contului bifunctional 4411 “ Impozitul pe profit” sau 4418 ” Impozit pe
venit” . Pentru a evidentia inregistrarea lui in contabilitate, se apeleaza la utilizarea conturilor
din clas a 6, conturi de cheltuieli. Virarea sumelor de plata se face prin creditarea conturilor
din clasa 5, 5311 “Casa in lei” si 5121 “Conturi la banci in lei”.
Unul dintre documentele necesare intocmiri declaratiei privind obligatiile de plata catre
bugetul de stat ar fi Registrul de evidenta fiscala conform Ordinului nr.870/2005. Scopul
acestuia este de a tine evidenta tuturor operatiunilor in ordine cronologica si ajuta la
determinarea impozitului pe profit.
Calcularea, plata si depunerea declaratiei fiscale privind impozitul pe profit se realizeaza
trimestrial cu ajutorul declaratiei 100, urmand ca la final de an fiscal sa se verifice sumele
declarate trimestrial prin depunerea declaratiei 101 până la data de 25 martie a anului următor.

Impozitul pe venituri le din salarii
Impozitul pe veniturile salariale se regaseste sub contul de pasiv 444 “Impozitul pe venituri de
natura salariilor” ce face parte din clasa conturilor de terti. Virarea sumelor de plata se face cu
ajutorul creditarii conturilor din clasa 5, iar retinerile din salariu se realizeaza prin debitarea
drepturilor banesti cuvenite personalului.
Impozitul pe veniturile din salarii se calculeaza pe de o parte din veniturile salariale ale
angajatului, iar pe de alta parte, angajatorul are o obligatie fata de bugetul statului. Fiecarui
angajat i se aduce la cunostința suma retinuta din venitul salarial, stabilita prin statul de plata.

Accize
Orice plătitor de accize are obligația de a depune lunar la autoritatea competentă o declarație
de accize, indi ferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă.

Titlul lucrării 20

Prin excepție, destinatarul înregistrat care primește doar ocazional produse accizabile are
obligația de a depune declarația de accize pentru fiecare operațiune în parte.
Declarațiile de accize se depun la autoritatea competentă, de către plătitorii de accize, până la
data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declarația.
Operatorii economici plătitori de accize și de impozit la țițeiul din producția internă sunt
obliga ți să se înregistreze la autoritatea fiscală competentă, conform dispozițiilor legale în
materie.
Operatorii economici au obligația să calculeze accizele și impozitul la țițeiul din producția
internă, după caz, să le evidențieze distinct în factură și să l e verse la bugetul de stat la
termenele stabilite, fiind răspunzători pentru exactitatea calculului și vărsarea integrală a
sumelor datorate.
Valoarea în lei a accizelor și a impozitului la țițeiul din producția internă, datorate bugetului
de stat, stabili te în echivalent euro pe unitatea de măsură, se determină prin transformarea
sumelor exprimate în echivalent euro, pe baza cursului de schimb valutar stabilit în prima zi
lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniu nii
Europene .

Taxa pe valoarea adăugată
Înregistraea taxei pe valoarea adaugată se face cu ajutorul conturilor din clasa a 4a, 4423
“Taxa pe valoarea adaugata de plata”, 4424 “Taxa pe valoarea adaugata de recuperat”, 4426
“Taxa pe valoarea adaugata deduc tibila”, 4427 “Taxa pe valoarea adaugată colectata”.
Documentele ce ajuta la evidentierea si operarea taxei pe valoare adaugata sunt urmatoarele:
– Cerere de luare în evidență ca platitor de TVA, elaborată de că tre administratorul societatii
în doua exem plare;
– Jurnalul de cumpărături reflectă tranzacț ile efectuate lunar sau trimestrial, cu scopul
determină rii TVA deductibile.
– Jurnalul pentru vanzari este baza de date in care se evidentiaza ieșirile din societate lunare
sau trimestriale, cu scopul de terminari TVA colectat.
– Deconul de TVA se intocmeste in baza totalurilor jurnalelor de vanzari, respectiv de
cumparaturi, atat lunar cat si trimestrial, avand ca si data de depunere 25 a lunii urmatoare sau
25 a primei luni din urmatorul trimestru.
– Cererea de compensare se realizeaza atunci cand impozitele si taxele datorate bugetului de
stat compenseaza TVA -ul de rambursat

În contabilitate, taxa pe valoarea adăugată este trată pe baza criteriului deductibilității astfel:
a) Taxa pe valoare adăugată deductibilă din punct de vedere fiscal pentru bunurile
achiziționate, prestărilor de servicii, reprezintă o creanța brută asupra bugetului de stat;
b) Taxa pe valoarea adăugată colectată din punct de vedere fiscal pentru bunurile vândute,
prestările de se rvicii, reprezintă o datorie brută asupra bugetului de stat.

Pentru determinarea și decontarea taxei pe valoarea adăugată, în contabilitatea societății se
disting urmatoarele categorii de operațiuni:
1) Determinarea și înregistrarea taxei pe valoarea adăug ată deductibilă pentru operațiunile de
intrare;
2) Determinarea și înregistrarea taxei pe valoarea adăugată colectată pentru operațiunile de
ieșire
3) Determinarea și regularizarea taxei pe valoarea adăugată de plătit sau de recuperat în
raport cu bugetul stat ului astfel:
a) Dacă taxa pe valoarea adăugata colectată este mai mare decât taxa pe valoare
deductibilă, reprezintă o diferență ce se datorează bugetului statului;

„
” 21

b) Dacă taxa pe valoarea adăugată colectată este mai mică decât taxa pe valoare
deductibilă, di ferența este de primit de la bugetul statului.
Persoanele înregistrate trebuie ca până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se
încheie perioada fiscală respectivă să depună la organele fiscale competente, pentru fiecare
perioadă fiscală, un decont de taxă.
Decontul de taxă înt ocmit de contribuabili va cuprinde suma taxei deductibile pentru care ia
naștere dreptul de deducere în perioada fiscală de raportare și, după caz, suma taxei pentru
care se exercită dreptul de deducere, suma taxei co lectate a cărei exigibilitate ia naștere în
perioada fiscală de raportare și, după caz, suma taxei colectate care nu a fost înscrisă în
decontul perioadei fiscale în care a luat naștere exigibilitatea taxei, precum și alte informații
prevăzute în modelul s tabilit de Ministerul Finanțelor Publice.
În cazul în care s -a produs o eroare la completarea decontului de taxă, se poate corecta prin
includerea lor într -un decont ulterior și se vor menționa la rândurile de regularizare.
Orice contribuabil de taxă pe va loarea adîugată trebuie să constituie și să declare la organele
fiscale competente, o declarație re capitulativă, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare
unei luni calendaristice, în care trebuie să precizeze :
– livrările intracomunitare scutite de taxă , pentru care exigibilitatea taxei a luat naștere în
luna calendaristică respectivă;
– livrările de bunuri efectuate în cadrul unei operațiuni triunghiulare efectuate în statul
membru de sosire a bunurilor și care se declară drept livrări intracomunitare cu cod T,
pentru care exigibilitatea de taxă a luat naștere în luna calendaristică respectivă;
– prestările de servicii efectuate în beneficiul unor persoane impozabile nestabilite în
România, dar stabilite în Comunitate, altele decât cele scutite de TVA în sta tul membru în
care acestea sunt impozabile, pentru care exigibilitatea de taxă a luat naștere în luna
calendaristică respectivă;
– achizițiile intracomunitare de bunuri taxabile, pentru care exigibilitatea de taxă a luat
naștere în luna calendaristică respec tivă;
– achizițiile de servicii efectuate de persoane impozabile din România care au obligația
plății taxei pentru care exigibilitatea de taxă a luat naștere în luna calendaristică
respectivă, de la persoane impozabile nestabilite în România, dar stabilite î n Comunitate .
Orice persoană trebuie să îsi onoreze datoriile către stat până la data la care are obligația
depunerii unuia dintre decontu rile sau declarațiile precizate .

2.4. Raportarea decontărilor cu bugetul de stat în situaț iile financiare

Unul din princ ipalele documente prin care situațiile financiare își realizează obiectivul de
informare a utilizatorilor este bilanțul contabil.
Cunoscut în literatura de specialitate și sub denumirea de Situația poziției financiare, bilanțul
este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ și de capitaluri
proprii și datorii ale entităților economice la încheierea exercițiului, precum și în celelalte
situații prevăzute de lege.
El se întocmește obligatoriu anual, precum și în cazul fuziunilor sau încetării activității
agenților economici.
Bilanțul cuprinde toate elementele de activ și de de capitaluri proprii și datorii grupate după
natură, destinație și lichiditate, respectiv natură, proveniență și exigibilitate.
Formatul actual al bilanțului este realizat asemenea bilanțului financiar ce clasifică și
raportează separat activele și datoriile întreprinderii, subliniind distincția curent/imobilizat. În
acest sens dacă există active sau datorii ce conțin sume așteptate a fi recuperate sau achitat e

Titlul lucrării 22

atât înainte cât și după 12 luni de la data bilanțului, sau valori ce se așteaptă a fi recuperate
sau achitate după mai mult de 12 luni, acestea trebuie prezentate separat în bilanț.
Impozitele, taxele și contribuțiile suportate de către societate sunt î ncadrate în bilanț pe
poziția de datorii.
Datoriile reprezintă obligații actuale ale întreprinderii ce decurg din evenimente trecute și prin
decontarea cărora se așteaptă să rezulte o ieșire de resurse care încorporează beneficii
economice. O datorie este recunoscută în bilanț în momentul în care este probabilă o ieșire de
resurse purtătoare de beneficii economice rezultată din lichidarea unei obligații prezente, iar
valoarea la care se va realiza această lichidare poate fi evaluată în mod credibil.
Prezent area datoriilor în bilanț se face diferențiat în funcție de termenul de plată , astfel, d atorii
ce trebuie plătite într -o perioadă mai mică de un an și sunt menționate la litera D și datorii ce
trebuie plătite într -o perioadă mai mare de un an , menționate l a litera G.
În ambele cazuri, sunt încadrate urmatoarele categorii de datorii:
1. „ Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni” (ct. 161+1681 -169),
2. „ Sumele datorate instituțiilor de credit” (ct. 1621 + 1622 + 1624+1625 + 1627 + 1682
+ 5191 + 5192 + 5198) ,
3. „ Avansuri încasate în contul comenzilor” (ct. 419) ,
4. „ Datorii comerciale -furnizori” (ct. 401 + 404 +408) ,
5. „ Efecte de comerț de plătit” (ct. 403 + 405) ,
6. „ Sume datorate entităților afiliate ” (ct. 1661 + 1685 + 2691 +451***),
7. „ Sume datorate entităților de care compania este legată în virtutea intereselor de
participare ” (ct. 1663 + 1686 + 2692 + 453***) ,
8. „ Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale și datoriile privind asigurările sociale.” (ct.
1623 + 1626 + 167 + 1687 + 2693 + 421 +423 + 424 + 426 + 427 + 4281 + 431*** +
437*** + 4381 +441*** + 4423 + 4428*** + 444*** + 446*** + 447*** +
4481 +455 + 456*** + 457 + 4581 + 462 + 473*** + 509 + 5186 + 5193 +5194 +
5195 + 5196 + 5197)

„
” 23

3. Studiu de caz privind decontarea c u bugetul st atului asupra societății Anavys
Group SRL

3.1. Prezentarea societații

Societatea Anavys a fost constituită în anul 2008 în județul Gorj, localitatea Târgu -Jiu, la
adresa B-dul NICOLAE TITULESCU 1 cu ajutorul unui numar mediu de 2 angajați, urmând
ca la final de an 2017 să pre zinte un număr de 33.
Obiectul său de activitate este 4611 „ Intermedieri în comerț ul cu materii prime agricole,
anim ale vii, materii prime textile ș i cu semifabricate ” conform clasificării CAEN .

Principalii furnizori de mate rie primă și consumabile ai s ocietății sunt:
 Kaufland are ca obiect de activitate conform cod CAEN 4711 „ Comerț cu amănuntul
în magazine nespeci alizate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi ș i
tutun ”
 Carrefour activeză sub codul CAEN 471 1 „ Comerț cu amănuntul î n magazine
nespeci alizate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi ș i tutun ”
 Lidl are ca obiect d e activitate conform CAEN 4711 „ Comerț cu amănuntul în
magazine nespecializate, cu vâ nzare predominantă de produse ali mentare, băuturi ș i
tutun ”
Principalii clienți ai societății sunt:
 Anairo activează în localitatea Târgu -Jiu sub codul CAEN 1071 „ Fabricarea pâinii,
fabricarea prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie”
 Bedaroc își are sediul în localitatea Stăn ești și ar e ca obiect de activitate 4711 „
Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse
alimentare, băuturi ș i tutun ”, conform cod CAEN

Titlul lucrării 24

 Nad-Eili a fost constituită în localitatea Târgu -jiu și își desfășoară a ctivitate a sub codul
CAEN 4711 „ Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare
predominantă de produse alime ntare, băuturi ș i tutun ”.

Pentru evidențierea situației reale ale întreprinderii vom avea în vedere o serie de indicatori
economico financiari, precum cei prezentați în tabelul de mai jos:

Tabel 3.1 Principalii indicatori economico -finaciari
Nr.crt Indicator economic U.M Perioada de analiză
2016 2017
1. Cifra de afaceri Lei 2 903 920 3 003 792
2. Profitul net Lei 148 715 104 339
3. Salar iați Nr 23 33
4. Datorii total Lei 203 422 212 941
4.1 Datorii pe termen scurt Lei 168 025 212 941
4.2 Datorii pe termen lung Lei 35 397 0
5. Cheltuieli totale Lei 3 189 874 3 348 595
5.1 Cheltuieli de exploatare Lei 3 186 167 3 346 645
5.2 Cheltuiel i finaciare Lei 3 707 1 950
6. Venituri totale Lei 3 367 903 3 474 321
6.1 Venituri din exploatare Lei 3 367 346 3 474 321
6.2 Venituri financiare Lei 557 0
7. Active imobilizate total Lei 380 194 342 591
8. Active circulante total Lei 301 523 447 984
9. Stocuri Lei 109 262 111 395
10. Creanțe Lei 124 262 166 077
11. Capital propriul Lei 478 295 577 634

Figura 3.1 Evoluția principalilor indicatori economico -financiari
2.600.000,00 2.700.000,00 2.800.000,00 2.900.000,00 3.000.000,00 3.100.000,00 3.200.000,00 3.300.000,00 3.400.000,00 3.500.000,00
2016 2017Cifra de afaceri
Venituri totale
Cheltuieli totale

Din datele prezentate în tabelul 3.1 se observă că cifra de afaceri a crescut în 2017 față de
2016 cu 99 872 lei, adică cu 103 % pe baza evoluției veniturilor cu 106 419 lei din anul 2016
până în anul 2017 ce au reușit sa acopere creșterea cheltuielilor de 158 721 lei
Evoluția veniturilor se datorează în principal veniturilor din exploatare în ambii ani, a caror
proveniență este vânzarea de mărfuri și reduceri comerciale acordate.

„
” 25

De asemenea și în cazul cheltuielilor, creșterea se datorează cheltuielilor de exploatare,
acumulate din achiziția de mater ie primă și consumabile, cheltuieli cu personalul și din plata
impozitelor, taxelor și contribuțiilor.
Creșterea datoriilor s -a produs pe baza dezvoltarii datoriilor pe termen scurt cu 44 916 lei.
Sursele de creștere a datoriilor pe termen scurt sunt din datorii către furnizori, creșterea
numarului de personal de la 23 din anul 2016, la 33 de persoane în anul 2017 ce a determinat
creșterea datoriilor cu bugetul de stat privind taxele, impozitele și contribuțile.
Diminuarea profitului din anul 2017 se datore ază creșterii veniturilor și a cheltuielor într -o
proporție aproape egală .

3.2. Monografie contabilă

1. Se achiziționeză materie primă în valoare de 77,20 lei de la Kaufland SCS la data
de 09.05.2018, cf. Factura 9072347 .

Nr.ct Document Explicație Cont debitor Cont credit or Total sume
Debit Credit
1 Factura
9072347 Achiziție
materie primă %
301
4426 401
70,83
6,37 77,20
2 Bf 39 Plată materii
prime 401 5311 77,20 77,20

2. La data de 10.05.2018, societatea vinde către Bedaroc Srl mărfuri în valo are de
61,03 lei, pe baza facturii nr.45695, plata realizându -se ulterior.

Nr.ct Document Explicație Cont debitor Cont credit or Total sume
Debit Credit
1 Factura nr.
45695 Vânzare
mărfuri 4111 %
707
4427 61,03
55,99
5,04
2 Descărcarea
gestiunii 607 371 61,03 61,03

3. La data de 10.05.2018 , societatea vinde către Nad-Eili marfă în valoare de 8,18
lei, pe baza facturii 45 666, plata se realizează pe loc cf. Chitață nr. 3803

Nr.ct Document Explicație Cont debitor Cont credit or Total sume

Titlul lucrării 26

Debit Credit
1 Factura
45666 Vânzare
mărfuri 4111 %
707
4427 8,18
7,50
0,68
2 Descarcarea
gestiunii 607 371 8,18 8,18
3 Chitanță
3803 Încasare
contra valoare 5311 4111 8,18 8,18

4. SC Carrefour Rom ânia SA achiziționează de la Anavys Group SRL marfă în
valoare de 1464,96 lei la data de 14.05.2018, conform facturii 47200.

Nr.ct Document Explicație Cont debitor Cont
credit or Total sume
Debit Credit
1 Factura
9072347 Vânzare
mărfuri 4111 %
707
4427 1464,96

1344
120,96
2 Descărcarea
gestiunii 607 371 1464,96 1464,96

5. Înregistrare cheltuială cu salariul brut, suportat de societate , conform stat de
salarii.

Nr.ct Document Explicație Cont debitor Cont credit or Total sume
Debit Credit
1 Stat salarii Plata salarii
641 421 48773 48773

6. Înregi strare contribuții angajator, conform stat de salarii .

Nr.ct Document Explicație Cont debitor Cont credit or Total sume
Debit Credit
1 Stat salarii Contribuții
angajator
CAM 646 436 1097 1097

7. Înregistrare contribuții angajat, conform stat de sal arii.

Nr.ct Document Explicație Cont debitor Cont credit or Total sume
Debit Credit
1 Stat salarii Contribuții
angajat 421 %
444
4315
4316 20171
3101
12193
4877

„
” 27

8. Regularizare Taxa pe valoarea adăugată.

Nr.ct Document Explicație Cont debitor Cont credit or Total sume
Debit Credit
1 Regularizare
TVA 4427 %
4423
4426 126,68
120,31
6,37

În vederea regularizării TVA, se compară soldurile conturilor 4426 și 4427, urmând a
se determina dacă avem TVA de plată sau de TVA de încasat, astfel c ă:
4426 – 6,37 lei < 4427 – 126,68 , avem un TVA de plată.

9. Închidere conturi de venituri

Nr.ct Document Explicație Cont debitor Cont credit or Total sume
Debit Credit
1 Închidere
conturi de
venituri 707 121 1407,49 1407,49

10. Închidere conturi de cheltuieli

Nr.ct Document Explicație Cont debitor Cont credit or Total sume
Debit Credit
1 Închidere
conturi de
cheltuieli 121 %
607
641
646 51404,7

1534,17
48773
1097

4. Concluzii .

5. Bibliografie

6. Anexe