Scurtă prezentare [303355]

Scurtă prezentare

Institutul de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea

Stațiunea Roman

Bulevardul Republicii nr.34 Roman Județul Neamț.

2. Secția Roman elaborează studii de amenajare a pădurilor, [anonimizat], [anonimizat].

3. Prezentarea evoluției principalilor indicatori

Capitolul 1. Mediul desfășurării activității unei întreprinderi

3.1. Cadrul general de organizare și desfășurare a activității întreprinderii la Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (I.C.A.S.)

[anonimizat], a luat naștere din grija omului pentru pădure și din necesitatea de a o gospodări cât mai judicios.

Obiectivul silviculturii este pădurea. [anonimizat], [anonimizat], ea stă de fapt în centrul preocupărilor întregului sector forestier.

În 1933, [anonimizat] – I.C.E.F. (Jurnalul Consiliului de Miniștri nr. 561 din 16 mai 1933), ca o [anonimizat], în vederea asigurării gestionării durabile a pădurilor românești.

[anonimizat], „sarcina fundamentală a institutului nou creat constă în așezarea pe baze solide a economiei silvice și soluționarea rațională a [anonimizat], [anonimizat]”.

Legea nr. 173/1947 conferă institutului un nou statut juridic. Pentu a [anonimizat], institutul se reorganizează în 8 secții de cercetare și 25 [anonimizat], 6 stațiuni de cercetare și 2 [anonimizat].

După 1948, în procesul de dezvoltare a [anonimizat].

În perioada 1951 – 1969, [anonimizat], Studii și Proiectări Silvice (I.C.S.P.S.). Noul institut este profilat pe trei activități de bază: [anonimizat]-proiectare și producție.

În mai 1974, institutul dobândește denumirea de „Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice” (I.C.A.S.). Din 1976 institutul se organizează pe 6 mari zone forestiere: Moldova, [anonimizat], [anonimizat]-[anonimizat]-[anonimizat].

În cadrul fiecărei zone forestiere funcționează câte o filială a I.C.A.S., căreia i se subordonează stațiuni de cercetare și amenajare a pădurilor, profilate pe probleme specifice zonei respective (Brașov, Bistrița, Bărăgan, Bușteni, Cluj, Craiova, Cornetu, Câmpulung-Moldovenesc, Caransebeș, Focșani, Hemeiuș, Mihăiești, Oradea, Pitești, Roman, Simeria, Timișoara și Tulcea).

Institutul a primit în administrare 93 mii ha fond forestier, respectiv Ocoalele Silvice Experimentale Caransebeș, Lechința, Tomnatic, Săcele, Vidra și Mihăiești.

Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice se reorganizează în anul 1990, după includerea lui în structura Regiei Autonome a Pădurilor – Romsilva R.A. (H.G. nr. 1335/1990). Cu această ocazie sunt desființate filialele teritoriale, iar activitatea ocoalelor silvice experimentale este trecută în subordinea stațiunilor de cercetare.

Ulterior, în perioada 1992 – 2001, în cadrul Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice se adoptă măsuri de reorganizare și restructurare, generate de necesitatea adaptării la cerințele economiei de piață și de strategiile elaborate.

Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice București (I.C.A.S.) cu sediul central în Orașul Voluntari, județul Ilfov, Șoseaua Ștefănești nr. 128, este înregistrat la Registrul Comerțului cu numărul J40/450/1991, Cod unic de înregistrare RO2607964, fiind Regie Autonomă RA – societate cu capital majoritar de stat.

Activitatea principală a institutului este „Silvicultură și exploatări forestiere”, cod CAEN 0210.

Activități autorizate

În îndelungata sa activitate, ca unitate componentă a Regiei Naționale a Pădurilor – ROMSILVA, înființată prin H.G.1105/2003, Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice s-a dezvoltat și a devenit o instituție publică de interes național, o „unitate specializată de cercetare, dezvoltare, experimentare producție și inventar forestier național, cu personalitate juridică”.

După cum s-a arătat, în decursul celor peste 70 de ani de activitate, ICAS a parcurs o serie de etape importante în direcția maturizării, diversificării problematicii abordate, precum și a structurării activității și a organizării în profil teritorial.

I.C.A.S. este atestat, ca instituție abilitată pentru elaborarea de amenajamente silvice, studii de reconstrucție ecologică, corectarea torenților, studii de impact și bilanț de mediu (pentru activități cu impact asupra fondului forestier) elaborarea de lucrări de cadastru forestier, fotogrametrie și geodezie, pentru condiționarea, conservarea și testarea calității semințelor forestiere, testarea de pesticide, în vederea omologării lor pentru silvicultură. Sistemul de management al calității este certificat în conformitate cu standardul ISO 9001.

Și pe viitor, misiunea Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice va consta în creșterea excelenței performanței în cercetarea științifică, amenajarea pădurilor și proiectarea de investiții, în crearea, transferul și implementarea de tehnologii adecvate și performante pentru conservarea și gestionarea durabilă a pădurilor românești publice și private.

Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (I.C.A.S.) efectuează cercetări științifice în domeniul silviculturii, întocmește și revizuiește amenajamente silvice, elaborează documentații tehnico-economice pentru investiții în ramurile silviculturii, acordă asistență tehnică secțiilor din țară, ocoalelor silvice și altor deținători de păduri și realizează o producție silvică în baza sa materială și experimentală.

Capital

Conform bilanțurilor contabile întocmite, capitalul total al I.C.A.S. se prezintă astfel:

Tabel nr. 1 – Evoluția capitalurilor RON

Se observă că în cazul I.C.A.S., capitalul propriu total este constituit din capitalul propriu (capital social – patrimoniul regiei, rezerve din reevaluare, rezerve, profitul sau pierderea exercițiului financiar) și patrimoniul public, înregistrat distinct în contabilitatea I.C.A.S. în contul 1016, adică terenuri, drumuri forestiere, cabane, clădiri etc. , înregistrate ca și mijloace fixe în administrarea I.C.A.S., dar având număr de înregistrare și la A.N.A.F. Toate elementele înregistrate distinct în contabilitate în „patrimoniul public” contribuie, într-un fel sau altul atât la obținerea de venituri pentru I.C.A.S., dar și la efectuarea unor cheltuieli pentru administrarea lor.

Principalele produse realizate și servicii prestate

Produse realizate

– Semințele și puieții forestieri produși în cadrul bazelor experimentale sunt însoțiți de certificate de origine, care atestă proveniența lor genetică și garantează succesul utilizării lor în regenerarea pădurilor, crearea și întreținerea parcurilor și a grădinilor. Alături de speciile forestiere specifice, I.C.A.S. produce și puieți din specii ornamentale în cadrul pepinierelor existente la Ștefănești, Simeria, Cornetu, Bărăgan etc.

– Produse vânătorești: carne vânat, acțiuni de vânătoare.

– Păstrăv.

– Produse accesorii: fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale.

– Produsele din lemn, rezultate dintr-o prelucrare primară sunt o altă categorie de produse oferite de către ocoalele silvice din cadrul I.C.A.S. Din această categorie fac parte sortimentele industriale ale diverselor specii de arbori ce alcătuiesc masa lemnoasă comercială.

Servicii prestate

Ca principal gestionar al întregii informații științifice și tehnice din domeniul silviculturii românești, Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (I.C.A.S.) propune servicii atât sectorului de stat cât și celui privat:

1. Cercetări fundamentale și aplicate în domeniile specifice de activitate: genetică, ecologie, biodiversitate, dendrometrie, silvicultură, entomologie, fitopatologie, cinegetică.

2. Elaborarea de studii de specialitate pentru fundamentarea deciziilor în administrația silvică.

3. Elaborarea proiectelor privind: lucrări de investiții (împădurirea terenurilor din fondul forestier de stat și privat; împădurirea terenurilor productive și neproductive; amenajarea bazinelor hidrografice torențiale; drumuri forestiere; instalații, amenajări și construcții silvice; pepiniere; perdele de protecție forestiere etc.); amenajarea pădurilor de stat și private și a pășunilor împădurite.

4. Servicii GIS (sistem informatic georgafic), teledetecție:

prelucrare imagini satelitare și aeriene;

scanare, vectorizare planuri și hărți;

realizare baze de date GIS.

5. Condiționarea, conservarea și controlul semințelor și puieților forestieri.

6. Analize de laborator privind identificarea agenților fitopatogeni și dăunătorilor forestieri, analize privind bolile și dăunătorii forestieri.

7. Valorificarea puieților forestieri și ornamentali de diverse specii de foioase și rășinoase autohtone și exotice.

8. Realizarea de editări, publicații și lucrări grafice diverse pe calculator.

9. Furnizarea de date și informații diverse, referitoare la sectorul forestier.

10. Analize de laborator:

analize de sol, apa din precipitații, material vegetal;

testarea pesticidelor utilizate în combaterea bolilor și dăunătorilor
forestieri, în vederea omologării lor;

analize privind bolile si dăunătorii forestieri.

11. Puieți forestieri ornamentali de diverse specii de foioase și rășinoase autohtone și exotice.

12. Valorificare masă lemnoasă de foioase și rășinoase.

13. Asistență tehnică privind arboricultura ornamentală (înființarea, conducerea, îngrijirea spațiilor verzi).

14. Consultanță și expertiză pentru problemele specifice sectorului forestier.

Modul de organizare al producției

Aflat în structura Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și coordonat științific de Ministerul Mediului și Pădurilor (M.M.P.) și Academiei de Științe Agricole și Silvice (A.S.A.S.), în cadrul Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice se desfășoară activități de cercetare-dezvoltare, experimentare-producție și inventar forestier național (Fig.1).

Activitățile diversificate și integrate ale institutului se desfășoară în centrala ICAS și în subunitățile teritoriale ale acestuia (Stațiuni de cercetare-dezvoltare și experimentare-producție) (Fig.2) și urmăresc apărarea, conservarea și dezvoltarea durabilă a fondului forestier proprietate publică a statului pe care îl administrează, precum și pentru gospodărirea și valorificarea vânatului și a celorlalte produse ale pădurii specifice fondului forestier potrivit reglementărilor legale în condiții de eficiență economică.

ICAS funcționează pe bază de gestiune economică și autonomie financiară conform legislației în vigoare, având propriul buget de venituri și cheltuieli.

Institutul este subordonat Regiei Naționale a Pădurilor – ROMSILVA și răspunde față de aceasta pentru sarcinile tehnico – economice din programul de activitate.

Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice are o structură complexă formată din:

Unitate centrală cu activitățile de bază: cercetare științifică, dezvoltare tehnologică (amenajarea pădurilor) și proiectare de investiții, activități de producție silvică în baza experimentală, birouri, compartimente și oficii ce deservesc activitatea centrală și a unităților exterioare.

Subunități exterioare (teritoriale) cu o activitate complexă, de cercetare științifică, amenajarea pădurilor – dezvoltare tehnologică – proiectare, producție silvică și inventar forestier, organizate după caz în secții, ateliere, stațiuni, colective, formații, baze experimentale și ocoale silvice.

Puncte experimentale cu activitate de cercetare științifică.

Modul de organizare al producției în cadrul Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice, reiese din organigrama generală atașată (Fig.1).

În structura actuală a I.C.A.S. exceptând sediul central, funcționează 9 stațiuni (Brașov, Bistrița, Pitești, Câmpulung Moldovenesc, Simeria, Focșani, Craiova, Oradea, Ștefănești) care cuprind secții de cercetare, dezvoltare și experimentare-producție, în cadrul cărora își desfășoară activitatea laboratoare de cercetare, ateliere, birouri de inventar forestier național – IFN, baze experimentale și ocoale silvice experimentale teritoriale (Fig.2).

De asemenea, am anexat și organigrama Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare și Experimentare-Producție Câmpulung Moldovenesc în subordinea căreia se află și Secția de C.D.E.P. Roman, de la care am cules informațiile pentru această lucrare (Fig.3).

Fig.1. Structura organizatorică și funcțională a Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice (I.C.A.S.)

Fig.2. Repartizarea pe subunități teritoriale a Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice (I.C.A.S.)

Fig.3. Organigrama Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare și Experimentare-Producție
Câmpulung Moldovenesc în subordinea căreia se află și Secția de C.D.E.P. Roman

în cadrul Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice organizarea activității se desfășoară astfel:

1. Amenajare silvică – proiectare – Activitatea de proiectare tehnologică a I.C.A.S. se desfășoară pe baza programelor de proiectare tehnologică anuale aprobate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, care este și principalul beneficiar al lucrărilor de proiectare.

Activitatea de proiectare de investiții se bazează pe lucrările, studiile și proiectele obținute în urma licitațiilor si a competițiilor organizate de instituții si organisme ce au ca obiective aspecte specifice domeniului respectiv.

Activitatea de amenajare a pădurilor din I.C.A.S. se desfășoară în cadrul a 8 subunități (Pitești, Craiova, Brașov, Bistrița, Oradea, Roman, Simeria și centrala I.C.A.S.), iar proiectarea de investiții în cadrul a 2 subunități (Brașov și Focșani).

în cadrul Colectivelor de dezvoltare, se asigură lucrări de amenajare și reamenajare a pădurilor din diferite zone ale țării, activitatea de bază fiind elaborarea proiectelor de amenajament silvic. Amenajarea pădurilor este activitatea în sarcina căreia cade atât reglementarea recoltelor de masă lemnoasă în vederea asigurării satisfacerii continue a nevoilor de lemn, cât și reglementarea lucrărilor silviculturale în scopul punerii lor de acord cu obiectivele social ecologice și economice ale gospodăriei silvice. Instrumentul de reglementare este planificarea adaptivă, anticipativă.

Activitatea de exploatare în sens larg a resurselor forestiere se desfășoară după proiecte de amenajament. Aceste proiecte stabilesc pe baza evaluării periodice multicriteriale a acestor resurse, măsurile de gestionare și exploatare a lor, în așa fel încât societatea să obțină maximum de beneficii economice și sociale în mod durabil. Elaborarea acestor proiecte se face pe structurile teritoriale silvice consacrate într-un flux tehnologic, care se întinde pe durata a doi ani calendaristici și cuprinde trei faze: culegerea datelor din teren pentru evaluarea cât mai exactă a situației actuale a resursei forestiere, redactarea proiectului de amenajament și definitivarea acestuia.

2. Cercetare științifică – Colectivele de cercetare, în baza temelor de cercetare contractate, studiază în principal cultura pădurilor și semințelor forestiere, execută analize de laborator privind prognoza principalilor defoliatori forestieri, analize de laborator privind calitatea semințelor pentru culturile de puieți din solarii și pepiniere și asigură asistență tehnică în teren pentru combaterea integrată a diferitelor categorii de dăunători și boli din arborete, pepiniere, solarii, plantații și răchitării.

3. Inventar forestier național – Începând cu anul 2007 s-a constituit un grup de specialiști ce activează în cadrul Serviciului de Inventar Forestier Național (I.F.N.), a căror activitate este reprezentată de evaluarea resurselor forestiere prin inventarierea statistică a vegetației forestiere de pe întreg teritoriul țării. Activitatea IFN este complexă, de la culegerea datelor din teren (despre arbori, arborete, stațiuni forestiere, biodiversitate etc.) la analize GIS și fotogrametrie digitală, analize de laborator și prelucrarea statistică a unui volum mare de date. Principala sarcină a IFN constă în desfășurarea la nivel național a activităților de colectare, stocare, gestionare, prelucrare și analiză a datelor și informațiilor privind resursele forestiere și de a publica rezultatele analizelor respective. De asemenea, întocmește studii și prognoze privind evoluția resurselor forestiere și dezvoltarea sectorului forestier care să fie utilizate, cu precădere, în procesele de elaborare a politicii forestiere și de cooperare intersectorială.

4. Producție silvică – I.C.A.S. are în structura de producție următoarele ocoale silvice experimentale: Caransebeș, Lechința, Mihăești, Tomnatic, Vidra, respectiv baze experimentale: Ștefănești, Săcele, Timișoara, Tg. Mureș, Craiova, Hemeiuși, Cornetu, Tulcea, Simeria, Bărăgan.

În structura ocoalelor silvice funcționează potrivit profilului de activitate districte silvice, cantoane silvice, ateliere de prelucrare a lemnului, formații de exploatare, păstrăvării, pepiniere, etc.

În cele patru pepiniere ale I.C.A.S. sunt produși, anual, peste un milion de puieți din peste 100 de specii și varietăți de plante lemnoase, care sunt comercializați în diverse sortimente și forme de prezentare.

Masa lemnoasă reprezintă una din principalele surse de venituri ale institutului. De asemenea, sunt valorificate și alte produse cum ar fi carnea de vânat, păstrăvul, dar și fructe de pădure, ciuperci și plante medicinale.

Specialiștii ICAS oferă servicii de proiectare, de execuție și de întreținere a spațiilor verzi, precum și acordarea de consultanță tehnică de specialitate.

Managementul

Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (I.C.A.S.) este o instituție cu personalitate juridică aflată în structura Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva (HG 229/2009), în coordonarea științifică a Ministerului Mediului și Pădurilor (Legea nr.46/2008) și Academiei de Științe Agricole și Silvice (Statutul A.S.A.S. adoptat în baza Legii nr.45/2009).

Conducerea I.C.A.S. este formată din: director, director științific, director tehnic proiectare, director tehnic producție, director economic, care fac parte din comitetul director, ale cărui atribuțiuni se stabilesc prin Regulamentul privind organizarea, funcționarea, atribuțiile și limitele de competență ale organelor de conducere, aprobat de Consiliul de administrație al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.

Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice funcționează pe principiul gestiunii economice proprii și autonomiei financiare, are plan propriu de venituri și cheltuieli, încheie bilanț contabil, primește indicatori fizici și economico-financiari repartizați de R.N.P. – ROMSILVA și răspunde de realizarea lor.

Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice – dispune de o bază materială proprie, cuprinzând clădiri, mijloace de transport, tehnică de calcul, aparatură de specialitate și mijloace de comunicație cu prioritate pentru locurile de muncă izolate.

Organigrama, statul de funcții și Regulamentul de Organizare și Funcționare se aprobă anual sau ori de câte ori sunt modificări, prin Hotărârea Consiliului de Administrație al Regiei Naționale a Pădurilor – ROMSILVA.

În prezent, Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, cuprinde un număr total de 865 salariați, angajați cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată, grupați în mai multe colective, după activitatea pe care o desfășoară fiecare, așa cum reiese și din organigrama instituției.

Cei 865 de salariați fac parte din diferite categorii de personal, cum ar fi:

personal TESA (722 persoane);

muncitori permanenți (143 persoane).

În funcție de sezon (primăvara la însămânțat, vara la îngrijirea pepinierelor sau iarna la pomii de Crăciun), mai pot fi angajați în medie 25 – 30 muncitori sezonieri.

La nivelul institutului angajații cu studii superioare reprezintă 44% din totalul personalului, 38% sunt cu studii medii și 18% muncitori, așa cum se observă și din graficul următor:

Graficul nr. 1 – Structura personalului în cadrul I.C.A.S.

Evoluția personalului I.C.A.S. din 2008 și până în prezent este reprezentată în următorul tabel:

Tabel nr. 2 – Evoluția numărului mediu de salariați

Personalul care desfășoară activități ce influențează calitatea serviciilor realizate în cadrul I.C.A.S. trebuie să fie conștientizat referitor la importanța, rolul și implicațiile pe care le au activitățile realizate asupra îndeplinirii obiectivelor stabilite și asupra performanței globale a Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice.

De asemenea, conducerea I.C.A.S. este conștientă că nu pot fi obținute rezultate performante decât prin implicarea activă a tuturor angajaților care lucrează în cadrul institutului și, de aceea, depune toate eforturile pentru asigurarea unei competențe adecvate și pentru instruirea și motivarea acestora.

Cifra de afaceri

Tabel nr. 3 – Evoluția cifrei de afaceri în cadrul I.C.A.S. RON

Deși a cunoscut o continuă scădere în perioada 2008 – 2010, Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice a reușit să-și redreseze cifra de afaceri în 2011 datoritã faptului că a contractat mai multe lucrãri față de anul precedent.

Evoluția producției fizice și valorice

Tabel nr. 4 – Evoluția veniturilor, cheltuielilor și rezultatului în cadrul I.C.A.S. RON

Din analiza datelor prezentate în tabelul nr. 4, putem observa că, începând cu anul 2009, se diminuează atât veniturile cât și cheltuielile. Pe fondul crizei economice instaurate și în România, ar fi fost favorabil pentru I.C.A.S. dacă în acel an s-ar fi luat măsuri pentru reducerea cheltuielilor într-o și mai mare măsură. Așadar, dacă s-ar fi redus mai mult numărul de angajați încă din 2009, s-ar fi obținut o diminuare a cheltuielilor cu salariile pentru anul următor, astfel încât să nu se mai ajungă la situația critică din 2010, când veniturile au scăzut și mai mult, cheltuielile au crescut și mai mult, ceea ce a dus bineînțeles la scăderea drastică a profitului. Această evoluție a determinat instituția ca în anul 2011 să facă restructurări, așa cum se observă și din tabelul nr. 2.

De-a lungul perioadei analizate, se observă că profitul net a scăzut drastic mai ales în 2011, datorită faptului că deși veniturile totale s-au diminuat până în 2010 și au crescut în ultimul an, cheltuielile totale au scăzut doar în 2009, ajungând ca în 2011 să crească mai mult chiar decât în 2008, lucru ce s-a întâmplat pe fondul crizei economice, din cauza cheltuielilor salariale, a obligațiilor fiscale dar și din cauza majorării prețurilor la combustibili, energie electrică, gaze naturale, apă – canal, precum și la alți furnizori de bunuri și servicii și nu în ultimă instanță, datorită creșterii tva-ului de la 19% la 24%.

3.2. Piața și competiția

În cadrul ramurii de „silvicultură și exploatări forestiere”, Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice este unica entitate cu capital majoritar de stat, activitatea institutului desfășurându-se cu respectarea dispozițiilor legale privitoare la păstrarea integrității patrimoniului și apărarea secretului de stat.

Cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică abordează obiective prioritare ale sectorului forestier, cuprinse în programe de cercetare internaționale, naționale și sectoriale, specifice următoarelor domenii: ecologie forestieră, dendrometrie și auxologie forestieră, genetică forestieră, protecția pădurilor, silvotehnică, amenajarea pădurilor, amenajarea bazinelor hidrografice torențiale, ameliorarea terenurilor degradate și perdele forestiere, vânătoare și salmonicultură.

Principalii clienți și beneficiari ai rezultatelor cercetării-dezvoltării în silvicultură sunt: Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, Autoritatea publică centrală pentru silvicultură și pentru protecția mediului (M.M.P.), Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică (A.N.C.S.), instituții și unități economice care desfășoară activități cu impact asupra fondului forestier, precum și numeroase instituții și organisme internaționale coordonatoare ale unor programe și proiecte de cercetare – dezvoltare în a căror obiective se regăsesc aspecte specifice, prioritare cercetării – dezvoltării și practicii silvice românești.

Activitatea de cercetare-dezvoltare a fost finanțată în perioada analizată de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului (Planul Național de Cercetare PN II, Programul Nucleu-GEDEFOR), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Programul Sectorial), Ministerul Mediului și Pădurilor (Programul IFN, Proiectele FutMon), Regia Națională a Pădurilor – ROMSILVA (Programul de cercetare și Asistență tehnică, Programul de Proiectare tehnologică) și diferite instituții publice și private care necesită consultanță, asistență tehnică, studii de reconstrucție ecologică, studii pedostaționale, studii de impact, bilanț de mediu, etc.

Sunt deosebit de importante din punct de vedere financiar și în ceea ce privește prestigiul organizației, lucrările executate pentru clienții externi, astfel că la nivel internațional finanțarea a fost realizată în perioada 2008 – 2011 prin Comisia Europeană (Programul LIFE+, Programul Cadru 6 și 7) și diferite țări cum ar fi Belgia – Regiunea Valonă, Marea Britanie, Slovenia, Ungaria, Bulgaria care, alături de România finanțează proiecte bilaterale.

În măsura capacităților și disponibilităților se execută lucrări și pentru alți clienți, proprietari de păduri particulare și organizații sau persoane fizice care solicită studii de impact, proiecte de reconstrucție ecologică etc.

Toate cele arătate întăresc faptul că I.C.A.S. nu are competitori de care să se teamă, fiind singura instituție din țară care deține o bază materială ce poate acoperi aceste domenii de activitate, având contracte exclusive cu Regia Națională a Pădurilor și Ministerul Mediului și Pădurilor.

Există totuși firme private, care nu pot realiza însă amenajamente decât pentru suprafețe mici de pădure, ceea ce nu face ca aceste societăți să reprezinte o adevărată concurență pentru Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice. Nici în ceea ce privește activitatea din pepiniere, referitor la semințe forestiere, puieți forestieri și ornamentali, nu putem spune că există într-adevăr o competiție majoră cu alte entități private, datorită faptului că livrarea produselor se desfășoară pe scară largă, pe piața internă și externă.

Din punctul de vedere al modului de livrare al produselor această instituție asigură transferul operativ al produselor la consumator, adaugă valoare produsului, conservă proprietățile bunurilor (de exemplu semnițele forestiere sunt păstrate în laboratoare de conservare specializate, puieții ornamentali și forestieri sunt livrați cu balot de pământ pentru protejarea rădăcinilor), contribuind la creșterea eficienței economice. Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice lucrează pe bază de notă de comandă, produsele fiind livrate direct către beneficiar.

Ca orice altă instituție, I.C.A.S. nu ar putea funcționa fără colaborarea cu furnizorii de bunuri și servicii, încercând să încheie contracte la costuri joase și de calitate superioară pentru furnizarea de servicii cum ar fi: gaze naturale și energie electrică, apă – canal, servicii de curățenie, servicii de pază, telefonie, internet și bunuri precum materiale auxiliare de birotică – papetărie, combustibil, aparatură electronică, substanțe chimice pentru analizele de laborator etc.

Personalul care desfășoară activități ce influențează calitatea serviciilor realizate în cadrul Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice București trebuie să fie conștientizat referitor la importanța, rolul și implicațiile pe care le au activitățile realizate asupra îndeplinirii obiectivelor stabilite și asupra performanței globale a entității.

De asemenea, conducerea Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice este conștientă că nu pot fi obținute rezultate performante decât prin implicarea activă a tuturor angajaților care lucrează în cadrul institutului și, de aceea, depune toate eforturile pentru asigurarea unei competențe adecvate și pentru instruirea lor.

Sistemul contabil actual reprezintă o realizare deosebită în ceea ce privește asigurarea informațiilor necesare în procesul managerial al entității patrimoniale, precum și în relațiile fiecăreia dintre acestea cu terții: furnizori, clienți, bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale, bănci etc.

Având în vedere nevoia de informații pentru utilizatori, contabilitatea, fiind principala sursă a acestora trebuie să fie organizată, ea având de fapt drept finalitate reprezentarea unei realități, care este entitatea.

Relațiile dintre unitate și salariați se concretizează prin calculul și plata drepturilor salariale, a sporurilor și adaosurilor, a premiilor, a indemnizațiilor pentru concedii de odihnă și a celor pentru incapacitate temporară de muncă plătite din fondul de salarii, a altor drepturi în bani sau natură (de exemplu tichete de masă, lemn de foc, lemn de lucru) datorate de unitatea patrimonială personalului pentru munca prestată și care se suportă din fondul de salarii.

Indiferent de tipul și forma sa juridică, funcționarea entității patrimoniale, este condiționată de existența personalului angajat, iar în ceea ce privește salariile, atât angajatorul cât și angajatul au anumite obligații față de bugetul statului.

În privința acestor obligații fiscale, Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice respectă termenele de depunere a declarațiilor privind impozitul pe salarii, a declarațiilor privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj, bugetul asigurărilor sociale de sănătate. Instituția respectă de asemenea termenele de plată a salariilor și principiul conform căruia salariile sunt primele plătite atunci când unitatea are mai mulți debitori.

„Ca principal gestionar al întregii informații științifice și tehnice din domeniul silviculturii, este imperios necesar ca Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice să-și protejeze angajații, facilitându-le condiții mai bune de muncă și viață, astfel ca, prin fidelizare, salariații să-și poată desfășura activitatea cu dăruire și devotament, râmânând specialiști de nădejde în slujba pădurilor românești”.

4 Evidențierea și prezentarea documentelor justificative și contabile

Documentele justificative se grupează pe categorii distincte în raport de obiectul operațiunii economico-financiare, care a fost realizată de către contribuabil.

Documente justificative în cazul mijloacelor fixe sunt: Registrul numerelor de inventar, fișa mijlocului fix, bonul de mișcare a mijloacelor fixe și procesul-verbal de recepție. Acestea privesc mișcarea mijloacelor fixe, casarea mijloacelor fixe sau modificarea valorii de inventar a acestora, ca urmare a completării, îmbunătățirii, modernizării sau reevaluării lor.

Documentele justificative în cazul bunurilor de natura stocurilor sunt: avizul de însoțire a mărfii, nota de recepție și constatare de diferențe, bonul de primire în consignație, bonul de predare, transfer, restituire, bonul de consum, dispoziția de livrare, fișa de magazie, fișa de evidență a materialelor de natura obiectelor de inventar în folosință.

Factura este înscrisul emis de persoana impozabilă, care face livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, pe baza căruia beneficiarul întocmește documentul de decontare a produselor și mărfurilor livrate, a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate, îndeplinind și funcția de document de însoțire a mărfii pe timpul transportului și de document de încărcare în gestiunea beneficiarului

Documentele justificative în cazul mijloacelor bănești și decontărilor sunt: chitanța, chitanța pentru operațiuni în valută, procesul-verbal de plăți, dispoziția de plată-încasare către casierie, borderoul documentelor achitate, cu cecuri de decontare, borderou de achiziție.

Chitanța este documentul justificativ pentru încasările și plățile efectuate în monedă națională. Chitanta este documentul, care fundamentează înregistrarea în contabilitate și în casă a unei sume de bani încasate de la clienți.

5 Prezentarea operațiunilor contabile aferente elementelor de capitaluri

Situațiile financiare au drept scop prezentarea informațiilor utile în luarea deciziilor economice pentru o gamă largă de utilizatori cum ar fi: proprietarii (acționarii, asociații), creditorii, clienții, salariații, autoritățile publice și publicul. Pentru realizarea acestui scop situațiile financiare oferă informații despre:

active;

capital propriu;

datorii;

venituri și cheltuieli;

fluxuri de numerar.

În funcție de criteriile stabilite în Legea contabilității și necesitățile informaționale ale utilizatorilor entitatea poate întocmi:

situații financiare complete; sau

situații financiare simplificate.

Situațiile financiare complete cuprind:

bilanțul;

situația de profit și pierdere;

situația modificărilor capitalului propriu;

situația fluxurilor de numerar;

notele la situațiile financiare.

Situațiile financiare simplificate cuprind:

bilanțul;

situația de profit și pierdere;

nota explicativă.

6 Prezentarea operațiunilor contabile privind fluxurile de intrări și ieșiri de active imobilizate

Activele imobilizate sunt active detinute pe o perioada mai mare de un an. generatoare de beneficii economice viitoare.

Beneficiile economice viitoare reprezinta potentialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxurile de trezorerie sau de echivalente de trezorerie catre entitate.

Beneficiul economic nu poate fi confundat cu beneficiul ca sursa proprie. El reprezinta active de trezorerie sau echivalente de trezorerie ale entitatii.

Echivalentele de trezorerie reprezinta investitii financiare pe termen scurt extrem de lichide, care sunt usor convertibile in numerar si sunt supuse unui rise nesemnificativ de schimbare a valorii.

In functie de natura lor, activele imobilizate pot fi:

– imobilizari necorporale,

–         imobilizari corporale si

–         imobilizari financiare.

a) Imobilizarile necorporale sunt active identificabile, nemonetare si fara suport material, concretizate in cheltuieli de constituire, cheltuieli de dezvoltare, concesiuni, brevete, licente, marci de fabricate, programe informatice etc;

b) Imobilizarile corporale sunt bunurile tangibile de folosinta indelungata, reprezentate de terenuri, constructii, instalatii, masini, utilaje, mobilier, aparatura birotica etc;

c) Imobilizarile financiare sunt investitii financiare care cuprind actiuni si alte titluri cumparate si detinute pe termen lung, precum si creante imobilizate, cum ar fi imprumuturile si garantiile acordate pe termen lung.

d) O categorie distincta in cadrul activelor imobilizate o formeaza imobilizarile necorporale si corporale in curs de executie.

Un activ imobilizat poate fi reflectat in contabilitate daca se estimeaza ca va genera beneficii economice pentru entitate si costul sau poatefi evaluat in mod credibil.

7 Prezentarea operațiunilor contabile privind fluxurile de intrări și ieșiri de active circulante materiale

Activele reprezinta resurse controlate de firma obtinute din beneficii trecute si de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare fie sub forma intrarilor de numerar (sau echivalente numerar), fie prin reducerea iesirilor de numerar.

Exista doua tipuri de active:

active circulante (curente)

active imobilizate

Active circulante

Activele circulante (curente) sunt bunuri si valori care participa la un singur circuit economic, fiind detinute pe termen scurt (mai mic de un an) de catre societate. Aceasta categorie de active este importanta pentru finantarea curenta a activitatii unei companii.

Din punct de vedere al structurii, activele circulante se impart in: stocuri, creante, investitii pe termen scurt, casa si conturi la banci.

Stocurile reprezinta bunurile materiale aflate in proprietatea societatii detinute cu scopul de a fi vandute (marfuri) sau pentru a fi folosite in procesul de productie (materii prime, materiale consumabile). In structura acestora sunt incluse: materiile prime si materialele consumabile (destinate procesului de productie care se regasesc in produsul final integral sau partial – materii prime – sau nu se regasesc de obiecei in produsul final-materialele consumabile); productia in curs de executie; produsele finite si marfurile (cumparate de societate in vederea revanzarii); avansuri pentru cumparari de stocuri.

Creantele se mai numesc si valori in curs de decontare si reprezinta valori economice avansate temporar de societate catre alte persoane fizice sau juridice pentru care societatea urmeaza sa primeasca un echivalent valoric reprezentat de o suma de bani sau un serviciu. Acest post bilantier reflecta datoriile asupra carora societatea are drepturi. Creantele pot fi impartite in: creante comerciale (fata de clienti); creante in cadrul grupului (intre societatea-mama si filiale); creante din interese de participare (generate de relatiile dintre societate si alte societati la care aceasta detine titluri de particpare); creante privind capitalul subscris si nevarsat (subscrieri de capital social efectuate si nedepuse); alte creante.

Investitiile termen scurt reprezinta sumele investite de societate cu scopul de a obtine un castig pe termen scurt (ex: actiuni, obligatiuni, actiuni proprii rascumparate temporar).

Casa si conturi la banci reprezinta valori sub forma de bani (casa, conturi curente la banci, avansuri de trezorerie).

Ajustari de valoare privind activele circulante

Aceste cheltuieli reprezinta sume care sunt alocate de companie in urma constatarii unor scaderi de valoare pentru creante, stocuri sau investitii pe termen scurt.
Ajustarile in minus (cheltuielile) sunt facute in cazul in care se constata pierderi din creante si debitori diversi sau se constituie provizioane pentru deprecierea activelor circulante (daca se constata o valoarea mai mica decat costul de achizitie).
Ajustarile in plus (veniturile) se constituie atunci cand exista venituri din creante reactivate si debitori diversi sau reluarea (reversarea) provizioanelor constituite pentru deprecierea activelor circulante.

Active imobilizate

Activele imobilizate reprezinta bunurile si valorile cu o durata de utilizare mai mare de un an si care nu se consuma la prima utilizare, acestea fiind impartite in trei categorii: imobilizari necorporale, imobilizari corporale si imobilizari financiare.

Imobilizarile necorporale (numite si active intangibile sau nemateriale) reprezinta active fara suport material (identificabile nemonetar) detinute cu scopul de a fi utilizate in procesul de productie sau pentru furnizarea de servicii (ex: brevete, licente, marci). Imobilizarile necorporale cuprind: cheltuieli de constituire, cheltuieli de dezvoltare, concesiuni, licente, brevete, marci comerciale, fondul comercial.

Imobilizarile corporale (numite si active tangibile sau fixe) sunt reprezentate de bunurile cu continut material utilizate de societate in procesul de productie de bunuri sau prestare de servicii (ex: terenuri si constructii, masini, utilaje, mijloace de transport etc).

Imobilizarile financiare reprezinta sumele financiare investite de societate pe termen lung sub forma de titluri si creante, cu scopul de a obtine venituri din dividende si dobanzi (ex: actiuni, imprumuturi acordate pe termen lung).

Ajustari de valoare privind imobilizarile corporale si necorporale

Acestea reprezinta o categorie aparte de cheltuieli, care reflecta pierderile de valoare ale activelor imobilizate, corporale si necorporale, pierderi de valoare incluse esalonat in Contul de profit si Pierdere pe o durata fixa de timp (ani). Pentru a fi incluse in categoria imobilizarilor care sunt depreciate/amortizate, activele trebuie sa indeplineasca anumite conditii (o valoare minima, reglementata prin lege si o durata de utilizare minima, de asemenea reglementata.

8 Organizarea contabilității decontărilor cu furnizorii și clienții

Pentru a-si putea desfasura activitatea, orice unitate economica efectueaza in mod curent tranzactii de cumparari si vanzari de bunuri si servicii. Derularea acestor operatii economice presupune existenta a doi agenti economici: unul numit furnizor, pentru care operatia reprezinta o vanzare de bunuri sau servicii, iar celalalt numit client, pentru care operatia reprezinta o cumparare de bunuri sau servicii.

Furnizorii (vanzatorii) inregistreaza in contabilitate valoarea creantelor fata de clienti privind livrarile de bunuri si serviciile executate precum si datoriile pentru avansurile primite de la clienti.

Clientii (cumparatorii) inregistreaza in contabilitate valoarea datoriilor fata de furnizori privind livrarile de bunuri si serviciile executate precum si creantele pentru avansurile acordate furnizorilor.

In contabilitatea analitica, furnizorii si clientii se grupeaza astfel: interni si externi, iar in cadrul lor pe termene de plata respectiv de incasare, precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica. Documentul aferent este Situatia incasarii achitarii facturilor (cod 14-6-7) utilizat pentru evidenta analitica a clientilor, respectiv a furnizorilor; el se intocmeste lunar sau pe masura efectuarii operatiilor, fie pentru toti clientii sau furnizorii, fie separat pe feluri de clienti sau de furnizori. Serveste ca jurnal auxiliar pentru tinerea contabilitatii analitice a clientilor sau furnizorilor la unitatile care aplica forma de inregistrare „pe jurnale” respectiv, pentru prezentarea situatiei soldurilor contului 4111 „Clienti” sau a contului 401 „Furnizori”. Acest document nu circula, arhivandu-se la compartimentul financiar contabil.

9 Organizarea decontărilor cu personalul.

Contabilitatea decontarilor cu personalul reflecta drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizatiile pentru concediile de odihna, precum si cele pentru incapacitate temporara de munca, platite din fondul de salarii si alte drepturi in bani si/sau in natura datorate de institutia publica personalului pentru munca prestata si care se suporta din fondul de salarii.Contabilizarea operatiilor legate de personal si asimilate se asigura cu ajutorul conturilor din grupa 42.

Relatiile de decontare cu personalul implica inregistrarea in conturile de cheltuieli a drepturilor de personal cuvenite angajatilor, cat si plata efectiva a acestor sume personalului.

Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.

Salariile sunt formate din salariul de baza cuvenit angajatilor, sporurile, adaosurile, indemnizatiile si alte sume acordate (pentru conducere, indexarile de salarii pentru compensarea cresterii preturilor, indemnizatiile acordate pentru concediul de odihna etc.).

In categoria decontarilor cu personalul se mai cuprind si ajutoarele materiale si de protectie sociala sub forma de:

     ajutoare de boala;

     ajutoare pentru incapacitate temporara de munca;

     ajutoare pentru ingrijirea copilului;

     ajutoare de deces; si

     alte ajutoare acordate de institutie care se suporta din contributia pentru asigurari sociale;

     sumele achitate, potrivit legii, pentru somaj etc.;

     precum si sumele care reprezinta premii acordate personalului.

10 Organizarea decontărilor cu statul.

Derularea activitatilor economice a firmelor genereaza datorii si creante fata de bugetul statului si fata de alte organisme publice.

Datoriile fiscale se concretizeaza in impozite, taxe si contributii. Acestea se pot clasifica dupa cum urmeaza:

– impozite directe, suportate direct de catre platitori si anume:

•   impozitul pe profit;

•   impozitul pe veniturile de natura salariilor;

•   impozitul pe dividende;

•   impozite si taxe locale: impozitul pe cladiri, pe terenuri, pe venitul agricol, taxa pentru mijloacele de transport, taxa pentru utilizarea mijloacelor de publicitate, afisaj si reclama, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor, impozitul pe spectacole, taxa hoteliera etc;

•   fondurile speciale: fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, pentru produse petroliere, fondul de protejare a asiguratilor. Fondul de protectie a victimelor, fondul cinematografic national, fondul special al drumurilor publice, fondul cultural national etc.

– impozite indirecte, incluse in preturile bunurilor si tarifele serviciilor si anume:

•   taxa pe valoarea adaugata;

•   accize;

•   taxe vamale;

•   taxe pentru jocuri de noroc;

•   taxe pentru eliberarea de licente, autorizatii de functionare etc.

Creantele fiscale care apar in urma relatiilor cu bugetul statului se concretizeaza in subventii de primit si varsaminte virate in plus.

•   impozitul pe veniturile microintreprinderilor;

11 Organizarea contabilității trezoreriei la nivelul întreprinderii

Pentru a-si atinge obiectivul, intreprinderea trebuie sa dispuna de o structura productiva si de active circulante.

Activele circulante, la modul general, sunt alcatuite din stocuri, valori realizabile pe termen scurt si valori disponibile. Criteriul de deosebire intre activele circulante si activele fixe este un criteriu de durata.

Activele circulante sunt o parte a activului economic care se caracterizeaza prin transformarea permanenta a formelor functionale, prin consumarea lor, de obicei, intr-un singur ciclu de exploatare si transmiterea valorii integrale asupra productiei in care se incorporeaza. In structura activelor circulante intra elemente cum sunt : materii prime si materiale, combustibil, productie neterminata, semifabricate, produse finite, clienti, mijloace banesti etc. Se asimileaza activelor circulante obiectele de inventar de mica valoare si scurta durata, echipamentul, imbracamintea si materialele de protectie si alte elemente, care prezinta unele deosebiri din punct de vedere al duratei si modului de transmitere a valorii fata de celelalte active circulante. Structura concreta a activelor circulante variaza de la o intreprindere la alta, in functie de specificul si obiectul procesului de productie si de nomenclatorul produselor finite. .

12 Organizarea contabilității cheltuielilor și veniturilor

Contabilitatea cheltuielilor

Realizarea obiectului de activitatea al oricarei intreprindere, in esenta generator de venituri, reclama importante eforturi materiale, de munca si banesti concretizate, de regula, in cheltuieli.

Cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor, ori cresteri ale datoriilor care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari.

In general cheltuielile reprezinta expresia valorica a operatii 545f53f lor economice referitoare la cumpararea si utilizarea bunurilor economice. Structura analitica a cheltuielilor este deosebit de diversificata, dar pot fi identificate cel putin patru modalitati principale de formare (aparitie) a acestora:

a)      Consumul de bunuri stocabile in activitatea curenta de exploatare, cum ar fi de exemplu consumul de materii prime, consumul de materiale auxiliare etc..

b)      Angajarea unei cheltuieli care intervine in momentul cumpararii de elemente nestocabile, lucrari, utilitati si servicii destinate productiei, cu ocazia nasterii datoriei fata de furnizori.

c)      Plata unei sume de bani destinata satisfacerii unei nevoi curente a intreprinderii, pentru care anterior platii 545f53f nu a fost inregistrat angajamentul (obligatia) de plata.

d)      Incorporarea (includerea) in cheltuielile curente ale exercitiului financiar expirabil a unor sume reprezentand deprecieri economice ireversibile (amortizarile imobilizarilor), deprecierile economice probabil reversibile (provizioanele pentru deprecierea activelor) sau rezerve pentru acoperirea riscurilor, pierderilor si/sau cheltuielilor estimate viitoare (provizioanele pentru riscuri si cheltuieli).

Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor astfel:

a)      Cheltuieli de exploatare care cuprind:

        Cheltuieli cu materiile prime, materialele consumabile si materialele de natura obiectelor de inventar; costul de achizitie al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei si apei consumate; valoarea animalelor si pasarilor vandute vii sau sacrificate, costul marfurilor si al ambalajelor vandute.

        Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti: cheltuieli de intretinere si reparatii 545f53f , cheltuieli cu redeventele, locatii 545f53f le de gestiune si chiriile, cheltuieli cu primele de asigurare, cheltuieli cu studiile si cercetarile; cheltuieli cu alte servicii executate de terti (colaboratori): comisioane si onorarii, cheltuieli de protocol, reclama si publicitate, cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane, cheltuieli cu deplasari detasari si transferuri, cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii 545f53f , cheltuieli cu serviciile bancare si altele.

        Cheltuieli cu personalul: cheltuieli cu salariile, cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala precum si alte cheltuieli cu personalul suportate de persoana juridica.

        Alte cheltuieli de exploatare: pierderi din creante si debitori diversi, cheltuieli cu despagubirile, amenzile si penalitatile suportate de persoana juridica, donatii 545f53f si alte cheltuieli similare precum si cheltuielile privind activele cedate si alte operatii 545f53f de capital etc..

b)      Cheltuieli financiare care cuprind:

        cheltuieli reprezentand pierderi din creante legate de participatii 545f53f ;

        cheltuieli privind investitiile financiare cedate;

        cheltuieli cu diferentele de curs valutar nefavorabile;

        cheltuieli cu dobanzile privind exercitiul financiar in curs;

        cheltuieli cu sconturile acordate clientilor;

        cheltuieli reprezentand pierderi din creante de natura financiara si altele.

c)      Cheltuieli extraordinare care sunt reprezentate de pierderile din calamitati si alte evenimente extraordinare.

d)      Cheltuielile cu amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare care se refera la cheltuielile de exploatare cu amortizarile, cheltuielile de exploatare cu provizioanele pentru riscuri si cheltuieli, respectiv cheltuielile de exploatare si financiare cu provizioanele pentru deprecieri si cheltuielile Veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor, ori descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalului propriu, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor.

In general veniturile reprezinta expresia valorica a productiei stocate si/sau livrate. Similar cheltuielilor, veniturile au o mare diversitate, dar, totusi, pot fi identificate cel putin patru modalitati principale de formare (aparitie) a lor:

a)      Obtinerea productiei fabricate in cadrul obiectului principal de activitate al unei intreprinderi productive. In acest moment al ciclului economic, evaluarea productiei obtinute se face la costuri efective de productie.

b)      Livrarea (facturarea) productiei fabricate, care constituie momentul transferului dreptului de proprietate de la producator (vanzator) catre client (cumparator). In acest moment al ciclului economic, evaluarea productiei vandute se face la preturi de vanzare, inclusiv TVA – acolo unde este cazul. Veniturile din vanzare se constituie pentru producator (vanzator) la nivelul pretului negociat de vanzare fara eventuala Taxa pe Valoarea Adaugata.

c)      Incasarea unor sume de bani, ca urmare a facturarii de produse, lucrari, prestatii 545f53f si servicii care fac obiectul curent de activitate al intreprinderii, dar pentru care nu s-au inregistrat anterior creante fata de clienti (cumparatori).

d)      Incorporarea (includerea) in veniturile curente ale exercitiului financiar expirabil a unor sume reprezentand venituri care au fost estimate ca probabile in exercitiile financiare anterioare, dar care au devenit certe in exercitiu financiar expirabil. Este vorba de venituri constatate in avans scadente si/sau de venituri din anularea provizioanelor pentru deprecieri, riscuri si cheltuieli, ramase fara obiect.

Contabilitatea veniturilor se tine pe categorii de venituri, dupa natura lor, astfel:

a) Venituri din exploatare, care cuprind:

        venituri din vanzarea produselor, marfurilor, lucrarilor executate si serviciilor prestate;

        venituri din variatia stocurilor, reprezentand variatia in plus (crestere) sau in minus (reducere) dintre valoarea la cost de productie efectiv a stocurilor de produse si productie in curs de la sfarsitul perioadei si valoarea stocurilor initiale ale produselor si productiei in curs, neluand in calcul provizioanele pentru depreciere constituite.

Variatia stocurilor de produse finite si in curs de executie pe parcursul perioadei reprezinta o corectie a cheltuielilor de productie pentru a reflecta faptul ca fie productia a marit nivelul stocurilor, fie vanzarile suplimentare au redus nivelul stocurilor. Veniturile din productia stocata se inscriu, alaturi de celelalte venituri, in contul de profit si pierdere, cu semnul plus (sold creditor) sau minus (sold debitor):

        venituri din productia de imobilizari, reprezentand costul lucrarilor si cheltuielile efectuate de unitate pentru ea insasi, care se inregistreaza ca active imobilizate corporale si necorporale;

        venituri din subventii de exploatare, reprezentand subventiile pentru acoperirea diferentelor de pret si pentru acoperirea pierderilor, precum si alte subventii (finantarea activitatii 545f53f de cercetare si alte finantari) de care beneficiaza unitatea;

        alte venituri din exploatarea curenta, cuprinzand veniturile din creante recuperate si alte venituri din exploatare.

b) Venituri financiare, care cuprind:

        venituri din imobilizari financiare;

        venituri din investitii financiare pe termen scurt;

        venituri din creante imobilizate;

        venituri din investitii financiare cedate;

        venituri din diferente de curs valutar;

        venituri din dobanzi;

        venituri din sconturi obtinute; si

        alte venituri financiare.

Sumele colectate de persoana juridica in numele unor terte parti, inclusiv in cazul contractelor de mandat sau comision, nu reprezinta venit din activitatea curenta, in aceasta situatie, veniturile din activitatea curenta sunt reprezentate de comisioanele cuvenite.

Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzactie este determinata, de obicei, printr-un acord intre vanzatorul si cumparatorul/utilizatorul activului, tinand cont de suma oricaror reduceri comerciale.

c) Venituri extraordinare (de exemplu, daunele pretinse de detinatorii de polite in urma producerii unor calamitati).

d) Venituri din provizioane si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare anulate.

Contabilitatea veniturilor se tine pe categorii de venituri, dupa natura lor, cu ajutorul clasei a 7 – a de conturi, „Conturi de venitrui” folosindu-se urmatoarele grupe de conturi:

        70 „Cifra de afaceri”;

        71 „Variatia stocurilor”;

        72 „Venituri din productia de imobilizari”;

        74 „Venituri din subventii de exploatare”;

        75 „Alte venituri din exploatare”;

        76 „Venituri financiare”;

        77 „Venituri extraordinare”, si

        78 „Venituri din provizioane si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare”

financiare referitoare la amortizarea primelor privind rambursarea obligatiunilor.

13 Operațiuni specifice închiderii exercițiului

13.1 Lucrari de raportare financiar contabila întocmite de unitatile patrimoniale în cursul anului

13.2. Lucrari de raportare financiar contabila întocmite de unitatile patrimoniale la sfârsitul anului (bilantul contabil)

14 Întocmirea și prezentarea situațiilor financiare anuale

Situatiile financiare anuale intocmite de managementul unei intreprinderi au drept scop reflectarea unei imagini fidele a pozitiei financiare (bilantul),a performantei financiare(contul de profit si pierderi),a fluxurilor de trezorerie (situatia fluxurilor de trezorerie) si a celorlalte informatii referitoare la activitatea desfasurata(situatia modificarilor capitalurilor proprii si notele explicative).

Au obligatia de a intocmi situatii financiare anuale:

–          societatile comerciale

–          companiile nationale si regiile autonome

–          societatile cooperatiste

–          alte persoane juridice cu scop lucrativ

–          institutiile publice

–          persoanele juridice cu scop nelucrativ

–          persoanele fizice autorizate sa desfasoare activitati independente

–          orice persoane juridice care organizeaza contabilitatea in partida dubla

Situatiile financiare anuale sunt insotite de raportul administratorilor. raportul cenzorilor si de procesul verbal al Adunarii Generale a Actionarilor(asociatiilor).

15 Concluzii

În concluzie, am reușit să corelez și să aplic cu succes cunoștințele teoretice acumulate

pe parcursul celor doi ani. Am înțeles și m-am familiarizat cu fiecare proces care are loc în

întreprindere, modul de organizare al acesteia și am asistat la unele decizii ale

managementului.

Am remarcat un colectiv unit, dornic să ajute la creșterea întreprinderii, iar atmosfera

de lucru este destinsă și relaxată. În urma stagiului de practică și a implicării în diverse

activității.

Relațiile dintre unitate și salariați se concretizează prin calculul și plata drepturilor salariale, a sporurilor și adaosurilor, a premiilor, a indemnizațiilor pentru concedii de odihnă și a celor pentru incapacitate temporară de muncă plătite din fondul de salarii, a altor drepturi în bani sau natură (de exemplu tichete de masă, lemn de foc, lemn de lucru) datorate de unitatea patrimonială personalului pentru munca prestată și care se suportă din fondul de salarii.

Indiferent de tipul și forma sa juridică, funcționarea entității patrimoniale, este condiționată de existența personalului angajat, iar în ceea ce privește salariile, atât angajatorul cât și angajatul au anumite obligații față de bugetul statului.