Scurt istoric al județului Maramure ș [626048]

CAPITOLUL 1
Scurt istoric al județului Maramure ș

Județul Maramureș se învecinează cu județele Cluj, Bistrița, Sălaj, Suceava, Satu Mare și se
situează în nordul României la graniță cu Ucraina. Maramureșul dispune de o varietate mare de
resurse naturale cum ar fi:
– Minereuri cuprifere la Nistru, Poi ana Botizii, Vișeu, Baia Borșa;
– Minereuri polimetalice la Ilba, Nistru, Băița , Herja, Baia Sprie, Șuior, Cavnic, Băiuț ,
Țibleș , Baia Borșa , Vișeu ; minereuri cuprifere la Nistru, Poiana Botizii, Baia Borșa ,
Vișeu :
– Minereuri aurifere la Săsar, Valea Roșie , Dealu Crucii, Șuior, Băița ;
– Minereuri de fier și mangan la Răzoare;
– Depozite de bentonită la Valea Chioarului și Răzoare;
– Acumulări de șisturi bituminoase la Vișeu , Borșa , Săcel și Târgu Lăpuș ;
– Roci diverse și foarte utile, cum ar fi: andezite, amfibol ite, calcare, gresii, tufuri
vulcanice,
– Roci folosite pentru placaje decorative, roci silicoase pentru abrazivi, pietriș și nisip în
albiile râurilor Someș , Lăpuș , Tisa, Iza, Vișeu , Ruscova.
Maramure șul încă din cele mai vechi timpuri a fost o zonă cu acti vitate economică în
minerit și metalurgie, chiar din anul 1329 locuitorii din zona Baia Mare au avut ca ocupație
principală mineritul, fiind sursa principală de existență. Primul act care atestă mineritul în zona
Baia Mare datează din anul 1347 fiind privilegiul emis de Ludovic I, prin acest atestat au fost
puse bazele organizării mineritului în acestă zonă dar totodată au fost reînnoite privilegiile
anterioare ale orașului.
Cele mai importante resurse exploatate în acestă zonă au fost găsite în Cavnic, Băița,
Ilba, Nistru, Baia Sprie, Băiuț, Vișeu și Țibleș. Minele Maramureșene au fost importante centre
de extracție care conțineau plumb, cupru, zinc și minereuri auro -argintifere. În anul 1588
principele Sigismund Báthory decide să dea în arendă minele d e aur și argint baronului

Herberstein. O adevărată resursă a economiei tării , aceste mine se află în Cavnic, Baia Mare,
Baia Sprie și Băița.

Figură 1
Începând cu s ecolul al XV -lea, mineritul înflorește din ce în ce mai mult, pe atunci
oamenii care lucrau în mină coborau în subterane pe scări de lemn și cu ajutorul unor funii, iar
minereul era scos în coveți și coșuri. Figură 1
Anii 1710 -1717 au fost marcați de marea ciumă dar și de tătarii c are au pătruns în Cavnic
și amenințând cu devastarea. Cei care au ținut piept tătarilor au fost localnicii care au primit
ajutor din parte localnicilor din Șurdești , răzbind împotriva tătarilor.
În următoarea perioadă, mai exact în anul 1722 minele din Cav nic au fost repartizate
Direcțiunii minelor din Zlatna. Începând cu acestă repartizare , mineritul a cunoscut un progres
prin descoperirea unor noi filoane, instalarea unor noi trolii de extracție și a pompelor pentru
evacuarea apei din galerii.
De aici a î nceput , încetul cu încetul , o dezvoltare a mineritului iar în anul 1748 a fost
înființat Inspectoratul Minier în Baia Mare.

Scurt istoric a l orașul ui Cavnic

Orașul Cavnic, etimologic provine din latinescul ,,cave " însemnân d peșteră, adâncitură,
pivniță. Acestă denumire vine de la activitate principal a locului, respective mineritul. Mineritul
fiind simbolul aceste așezări . "Capnicul, de la început, a fost o localitate minieră cu pietre
argintoase și este exploatat tocmai de 500 de ani" precizare confirmată în ordinal de inspecție,
Visitationis Decretum data din anul 1836.
Cu ajutorul mineritului au reușit să contribuie la formarea și dezvoltarea economiei
românești după cel de -al Doilea Război Mondial. Închiderea minelor a fost un uriaș pas în spate
pentru localnic i fiind nevoiți să găsească alte metode de conviețuire. O parte dintre cei peste
1000 de oameni care au rămas fără loc de muncă au hotărât să investească în turism, unii au
investit în pensiuni turistice, cabane și locuri de campare în vecinătatea pârtiilo r iar alții au
investit în domeniul schiabil. La început totul a fost modest apoi au fost atrași cei cu potențial
financiar care au investit treptat în această zonă.
Orașul Cavnic a intrat în declin după anul 1989, motivul pentru care minele au fost
închis e în totalitate este ineficiența economice și ecologice ale extracției raportate la nivelul
tehnologiilor actuale pe plan mondial.
În 1753 exploatarea minieră din Cavnic se lărgește și începe lucrul în galeria de coastă
Iosif. Se deschid și noi mine în muntele Șișca(Csicsa), în anul 1763, de asemenea în anul 1776 se
adâncește galeria verticală Borcuter , iar în 1784 deschizându -se filoanele Terezia și Pârâul , asta
aduce o îmbunătățire a tehnologiei folosite aducându -se mașini de spălat minereu, noi tipuri de
șteampuri acționate cu forța apei.
Doar la sfârșitul secolului al XVIII -lea au apărut instalațiile de prelucrare, topitori și
șteampuri , iar tot atunci se deschid și mine noi precum Valea Roșie, Usturoi, Valea Borcutului,
Ferneziu, Băiuț, Ilba, Nistru.
La început datorită felului în care minereurile erau extrase din mine, de ex emplu aurul era
extras din minereul scos în procent de doar 30 -40%, chiar și mai puțin , dar o dată cu dezvoltarea
tehnologiilor de exploatare și prospecțiune geologică rezultatele pot fi cu totul și cu totul diferite
de cele din trecut. Chiar și condițiile de lucru , anterioare dezvoltării tehnologice, ale minerilor

reflectă condiții grele de muncă și trai. Părăsirea locului de muncă era interzisă, iar dezertarea
ducea la prinderea si readucere minerului la locul de unde dezertase, fiind de asemenea și
pedepsit.
Cei care lucrau la cuptoare lucrau câte 10 ore iar cei de la șteampuri 12 -14 ore pe zi fiind
răsplătiți cu o sumă foarte mică de bani. Pe lângă aceste condiții grele acestă muncă se desfășura
și în condiții periculoase, ne fiind luate măsuri de securitate a muncitorilor din mine. Exista
oricând posibilitatea de prăbușire a galeriilor , care erau slab armate , iar de asemenea viața
minerilor erau puse în pericol și de gazele eman ate. Nici serviciul medical nu era foarte bine
organizat, uneori era chiar inexistent. Toate aceste condiții au dus la răzvrătiri din parte minerilor
pentru îmbunătățirea sistemului.
1918 moment în care statul Român reușește să dobândească aceste proprietăț i miniere din
Maramureș aflate în mâna Ungariei și a fost înființată chiar și o regie a statului care poartă
denumirea de ,, Regia Întreprinderilor Miniere și Metalurgice ale Statului, din Ardeal” . După
anul 1924 aceste mine din nordul tării ajung la un ni vel de vârf al tehnologiei datorită unor
investiții mari care au avut loc.
În anul 1929 a urmat mare criză economică care s -a întins până în anul 1935, criză care a
afectat și mineritul din acestă zonă precum și economia întregii țări. O dată cu ieșirea di n mare a
criză și mineritul a reușit să revin ă și să ajute la dezvoltarea economiei Maramureșene. În anul
1945 mineritul din nord intră în componența Societății Minaur iar din 1948 , o dată cu
naționalizarea , intră în Direcției Regionale Baia Mare a Centrale Auro -Argintifere și a metalelor
neferoase.
Cea mai bună perioadă a mineritului din nordul țări a fost cunoscută după instalarea
regimului comunist. În această perioadă au fost deschise noi mine , de asemenea s-a dezvoltat
metalurgia și cercetarea , iar exploatarea minereurilor din această zonă au devenit sursă pentru
industria românească. Baia Mare fiind cel mai mare agent economic, aici fiind prelucrată
întreaga cantitate de aur ce ajungea în posesia BNR și 75% din producția de cupru, plumb și
multe alte metale neferoase.

Pe timpul domniei Imperiului Austo -Ungar, Trezoreria Coroanei a concesionat mina de
aur din Cavnic unei societăți englez e, Rota Aurra Mines Limited. Iar în acestă perioadă, mai
exact în anul 1862 este deschisă o topitorie unde aurul er a pur și de bună calitate.
Așa Cavnicul a devenit în acestă perioadă un important centru minier al Europei nu doar
al României . Calitatea obținută în extracția aurului de aici s -a datorat aducerii tehnologiei în care
se folosea cianurarea în procesul de prelucrarea aurului, tehnologie adusă chiar din Africa de
Sud. În anul 1876 a fost extinsă activitatea acestei topitorii, Logolda, iar pe lângă aur, Cavnicul
devine cel ebru și pentru florile de mina care au ajuns în marile muzee și expoziții ale lumii. 15
minerale din cele 2000 care sunt cunoscute în lume au fost identificate pentru prima dată în
Cavnic. După anul 1900 topitoria Logolda a fost închisă iar în ziua de azi există doar niște ruine
ale aceste topitori. Figură 2

Figură 2
Pe vremea împăratului Rudolf, în anul 1604 , pentru exploatarea minelor de aur s -a făcut
apel și la ortaci din alte părți ale lumii, atunci au ajuns și în Cavnic mineri ruteni, germani și
slovaci , iar o mare parte din ei stabilindu -se definitiv aici.
După anul 1989 urmează perioada de declin, în urma negocierilor care au avut loc pentru
aderarea României la NATO și UE, au urmat unele consecințe , una dintre acestea fiind
închiderea mineritului neferos.

În 1997 a fost semnat ă prima disponibilizare din mineritul din nordul tării, de către Victor
Ciorbea , fiind concediați circa 15 000 de ortaci. Aceste concedieri au continuat până în anul
2007 , când a fost închisă compania cu totul.
După toate ac este disponibilizări mul ți din cei care lucrau în aceste mine au devenit
cazuri sociale, alții au reu șit să se pensioneze, al ții au participat la cursuri de reconversie
profesională și s -au orientat către alte domenii de activitate fie aici în țară, fie în străinătate.
Date statistice despre minerit în jud. Maramureș

În următoarea parte este prezentată o analiză statistică a num ărului mediu de salariați ,
câștigul mediu net lunar din industria extractivă a județului M aramure ș, începând cu anul 1991
până în anul 2016 . Figură 3

Figură 3. Numărul mediu al salariaților pe categorii de salariați, activități ale economiei naționale la nivel de secțiune CAEN
Rev.1, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si județe

Observăm că începând cu anul 1991 număr ul de salaria ți în industria extractivă a scăzut
întru -un mod accelerat. 17735
17211
16569
15919
15783
15651
11840
8018
7681
7020
6685
6269
5741
4190
3767
2473
684
591
444
357
379
438
388
371
352
474
02000400060008000100001200014000160001800020000Nrumăr Salariați

Între anii 1996 și 1998 a avut loc cea mai mare scădere a număr ului de angajaț i datorită
semn ării primei dis ponibiliză ri ale mineritului din nordul ț ării de c ătre Victor Ciorbea în 1997.
Aceste disponibilizări au c ontinuat până în 2007 când s -a ajuns la un num ăr de doar 684
de angajați în industria extractivă a județului Maramure ș.
După anul 2007 num ărul de angajați a rămas aproape constant , existând un num ăr me diu
de 421 de angajați până în 2016.

Figură 4, Castigul salarial nominal mediu net lunar pe activitati ale economiei nationale (secti uni si diviziuni) CAEN Rev.2, sexe,
macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete 1991 -2004

Figură 5, Castigul salarial nominal mediu net lunar p e activitati ale economiei nationale (sectiuni si diviziuni) CAEN Rev.2, sexe,
macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete 2005 -2016 10323
34260
85906
193627
290258
420880
812160
1540589
2125854
3028453
4560317
5901381
7049105
8032008
0100000020000003000000400000050000006000000700000080000009000000
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004Salar net mediu ROL
9641095 1098
988104711591101 113613451437
12261544
020040060080010001200140016001800
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Salar net mediu RON

Am ales să împart v eniturile medii pe două perioade de timp datorită trecerii de la ROL la
RON în anul 2005 și pent ru a putea observa mai bine evoluția salariului net.
Începând cu anul 1991 s alariul mediu net a avut o tendință cresc ătoare datorită
devaloriz ării banilor si a nivelului inflației din România.
Pornind de la un salariu medi u de 10 .323 R OL în 1991 s-a ajuns la 8.032.008 ROL în
2004.
În 2005 , când s -a făcut trecerea la leul n ou RON, salariul mediu net era de 964 RON .
Acesta a fluctuat du pă

Capitolul 2
(al doilea capitol ar trebui sa fie centrat pe evoluția turismului in zona. Aici ar
trebui sa faci câteva corelații intre istoricul minier si reorientarea celor care au lucrat
înainte in mina spre turism )

Cavnicul se află la poalele munților Gutâi și Mogoșa, pe o vale îngustă chiar în centrul
județului Maramureș și la doar 30 de km de orașul Baia Mare. Populația orașului se află la un
număr de peste 5000 de locuitori. Printre obiectivele turistice ale orașului se numără Biserica
romano -catolică Sf. Varvara datând din anul 1812, Stâlpul Tătarilor, Logolda fiind ruinele primei
topitorii de metale prețioase construite în secolul al XIX -lea și Re zervația Naturală ,,Grădina
Regelui" formată în anul 1742.
Cavnicul la începutul existenței sale a fost un important centru de exploatare a metalelor
neferoase și nobile precum aur, argint, cupru, plumb, zinc, wolfram și alte metale. După

închiderea minelor a exis tat un declin economic deoarece peste 1000 de oamenii au rămas fără
loc de muncă. Atunci Cavnicul fiind cunoscut ca polul zăpezii din Maramureș datorită iernilor
care erau mai lungi acolo, a început să își dezvolte activitatea turistică, acest lucru începâ nd abia
în 2002 când a avut loc deschiderea pârtiei de schi Icoana.
Din păcate fost a mină nu a fost transformată în muzeu, iar la Logolda unde se afla prima
și cea mai eficientă topitor ie, acum turiștii pot vedea doar o ruină.
În anul 2007 au fost făcute lucrări de amenajare iar suprafața schiabilă a ajuns la 8,5 Km,
7 pârtii: Icoana 1, Icoana 2, Roata 1, Roata 2, Rainer 1, Rainer 2 și Pârtia Albastră având
lungime de 800 -2200 de metri ș i înclinație între 19 -37 de grade, aceste sunt perfecte atât pentru
cei profesioniști dar și pentru începători. Majoritatea sunt dotate cu nocturne de iluminat,
telescaune, tunuri de zăpadă. Totodată au fost deschise numeroase pensiuni, moteluri și cabane
iar autoritățile locale susțin că mulți turiști atât români cât și străini au ales această destinație
turistică, având acces convenabil din DJ 184, drum care traversează orașul și baza domeniului
schiabil.
Oana Poienar, proprietar al unui domeniu schiabil din Cavnic, susține că perioada cea
mai aglomerată este în sezonul de iarnă, perioada sărbătorilor, vacanțelor prelungite cât și mini –
vacanțele de sfârșite de săptămână. Ceea ce înseamnă că activitatea este una sezonieră,
depinzând în totalitate de anotimp .
Conform Institutului Național de Statistică în anul 2017 în structurile de primire din
orașul Cavnic au sosit următoarele numere de persoane:
Structuri de
primire Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iulie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
Hoteluri 1269 907 99 96 338 183 617 720 96 184 107
Pensiuni 99 97 9 – – 14 31 15 10 2 5
Pensiuni
Agroturistice 256 228 106 49 93 37 104 226 41 45 63

Putem observa că cei mai mulți turiști care se cazează în unitățile de cazare din Cavnic în
majoritate se cazează în unitățile de primire de tip hotel.

În Graficul de mai sus putem observa cum cererea este mai mare în perioada de iarnă și
având o ușoar ă creștere în perioada de vară fiind perioada prielnică pentru tabere și drumeții.
Localnicii încearcă să atragă mai mulți turiști prin organizarea sărbătorii Lenker -ului în luna
Februarie, târgul tradițional al meșteșugului în luna martie, zilele orașulu i Cavnic în luna august.

Potrivit Institutului Național de Statistică orașul Cavnic oferă 7 structuri de primire
turistică, cu o capacitate totală de cazare de 227 de locuri, repartizate astfel:
Structuri de primire Total Capacitate de cazare
HOTELURI 2 122
PENSIUNI TURISTICE 3 40
PENSIUNI AGOTURISTICE 2 65

În orașul Cavnic există după cum am specificat și mai sus 2 hoteluri, Hotel SuperSki și
Hotel Restaurant Roata. Ianuarie , 1644Februarie , 1242Martie , 214Aprilie , 145Mai , 431Iunie , 234Iulie , 782August , 1031Septembrie , 147Octombrie , 231Noiembrie , 175
0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800Sosirile Turistilor

Hotel SuperSki

Hotel SuperSki este clasificat la 3 stele și se află la poalele pârtiei de schi Roata.
Capacitatea hotelului este de 58 de locuri de cazare împă rțite în 24 de camera pe lângă acestea
hotelul oferă și o zonă de spa care conține sauna, jacuzzi, cuibar cu apă sărată, salină, există și o
sală de conferințe cu o capacitate de 50 de locuri. Hotelul oferă acces și la alte activități de
exemplu pe timp de iarnă oferă acces la 7 Km de pârtie, există o scoală de schi cu monitori
atestați AMPSR, dotată cu pârtie separate pentru începători și bandă de urcare. Iar pe timp de
vară t uriștii se pot da pe tubbing, se poate face plajă în locul special amenajat, teren de tenis,
există si un parc de aventură.

Hotel Restaurant Roata

Hotel Restaurat Roata Cavnic clasificat la 3 stele, deschis în decembrie 2007, se află în
apropierea pârtii lor de schi. Hotelul are o capacitate de 80 de locuri dispuse în 30 de camera
dotate cu TV color, minibar, internet wireless, baie cu duș sau jacuzzi, uscător de păr, produse
cosmetic.Se poate alege dintre 5 matrimoniale cu pat suplimentar (canapea extensi bilă), dintre
care 2 de lux cu jacuzzi, 15 camere matrimoniale, 6 camere cu 3 -4 paturi single, 2 camere twin, 1
apartament și o cameră single.

Pe lângă cele două hoteluri, în orașul Cavnic exista și 3 pensiuni turistice, Pensiunea
Bryanna, Pensiunea Ana și Pensiunea Adina.

Pensiunea Bryanna

Pensiunea Bryanna o afacere de familie se află în Valea Cavnic la marginea pădurii, un
loc liniștit la aproximativ 100 m de stradă și la doar 5 minute de mers cu mașina de pârtiile de
schi Icoana și Roata. Totodată pe nsiunea se află la 10 km de Biserica de lemn din Șurdești și la
20 km de Mănăstirea Bârsana. Pensiunea dispune de o capacitate de 15 locuri dispuse în 6
camere. Toate camerele dispun de încălzire centralizată, minibar, televizor, internet, uscător de
par și baie proprie. Există o bucătărie comună unde turiști își pot prepara singuri mâncarea, aici
dispun de cuptor cu microunde , aparat de cafea și frigider. Iar în grădină turiștii se pot bucura de
terasă, un loc amenajat pentru grătar și un loc de joacă pe ntru copii.
Pensiunea Ana

Pensiunea Ana oferă 40 de locuri în 14 camere dotate cu televizor și acces gratuit la
internet, baie proprie cu duș și uscător de păr. Centrul localității Cavnic se află la 1,5 km, iar la 3
km se află cea mai apropiată pârtie de schi. La o distanță de 10 km se află Biserica din lemn
Plopiș, parte a Patrimoniului Mondial UNESCO, iar Mănăstirea Bârsana este la 20 km de
Pensiunea Ana. Ca și zone publice se număra o bucătarie comună utilată și o terasă cu facilități
de gratar. Oaspeții pot lua masa în sala de mese sau pot beneficia de șemineul prezent.În incinta
pensiunii se găsește un spa și un centru wellness.. Proprietatea pune la dispoziție o parcare
privată gratuită.
Pensiunea Adina

Pensiunea Adina este o proprietate rust ică situată la 5 km de pârtiile de schi Pârtia Icoana.
Oferă preparate culinare tradiționale și unități de cazare pentru 6 persoane în 3 camere cu
TV,acces gratuit la internet, încălzire centrală. Rezervația naturală Creasta Cocoșului se află la
10 km.În p reț este inclus micul dejun, iar mesele de prânz și cină sunt disponibile la cerere.
Oaspeții se pot relaxa în grădină și utiliza chioșcul și facilitățile de grătar, iar copii se pot distra
la locul de joacă. Este disponibilă o zonă comună de living/luat m asa cu o chicinetă și TV,
parcare privată, gradină.

Capitolul 3
(al treilea capitol: ar fi interesant daca ai identifica diferite atracții turistice din zona care
sa fie legate de partea cu minerit. Ideea ar fi sa propunem câteva activități turistice care s –
ar putea desfășura in foste locații ale producției miniere sau care sa aibă legătura cu
istoricul minier etc. Adică as vrea daca putem sa cream un produs turistic care sa valorifice
fostele zone miniere ale orașului si care sa aducă turiști in oraș nu pentru schi, ci vara de
exemplu pentru alt tip de turism (activ, cu ltural, tehnologic etc.). te rog sa te gândești la
acest aspect șiș a îmi spui daca ar fi posibil sa facem așa ceva. )

Cavnicul fost oraș minier orientat pe turism si atracții turistice, o zonă montană care
atrage turiștii datorită numeroaselor pârtii de schi dar si datorită numeroaselor drumeții.
Grădina Regelui una din atracțiile Cavnicului, rezervație natural fiind o pădure de lariță.
Larița este un arbore rășinos cu Frunze lungi în formă de ace, care cad toamna și mai poartă
numele de zadă.
Vârful Creasta Cocoșului, un alt obiectiv turistic la o înălțime de 1428 metri, un traseu
montan care duce la o rezervație care se întind e pe o suprafață de 50 de hectare, fiind de clarată
rezervație geologică. În această rezervație naturală trăiesc animale ocrotite precum uliul, corbul,
acvila țipătoare mică, de stâncă sau acvila aurie, codobatura vânătă.
Totodată turiștii care sunt dornic i de aventură și doresc să se bucure de natură pot să se
bucure de mai multe trasee montane precum:
Cavnic (Centrul orașului ) – Aleea Vasile Lucaciu – Valea Berbincioarii – La Căsuța
(Mogoșa , capătul Telescaunului Șuior). Marcaj bandă albastră – 2 h – grad de dificultate:
ușor;
Cavnic Valea Șuior – Poiana Mlejnița – Secătura – Creasta Cocoșului . Marcaj triunghi
roșu – 3,5-4 h – grad de dificultate: mediu;
Cavnic – La cruce ( bifurcația cu drumul de la Oanta) – Vârful Prislop – Vârful Văratec –
Vârful Secu. M arcaj banda roșie – 8-9 h – grad de dificultate: mediu;

Cavnic – La cruce ( bifurcația cu drumul de la Oanta) – Pasul Neteda – Vârful Gutâiul
Mic (sau Trei Apostoli ) – Vârful Gutâi – Gutâiul Doamnei – Creasta Cocoșului . Marcaj
bandă roșie (3/4 traseu de cr eastă) – 4-5 h – grad de dificultate: mediu spre greu;
Cavnic (Mina Bolduț ) – Valea Gutin (drumul de acces la Cabana Gutin 2,5 Km) –
Cabana Gutin – Jgheabul Mare – Gutâiul Doamnei – Creasta Cocoșului . Marcaj cruce
albastră – 2.5-3h – grad de dificultate: me diu.
Cei care vin la Cavnic pot vedea în centru Stâlpul Tătarilor, acesta a fost ridicat în anul
1717 în urma înfrângerii tătarilor care au invadat orașul. Acesta are o înălțime de 3 metri iar
pe acesta se poate citi o inscripție latină ,, Anno 1717 usque hic fuerunt tartaris” , în anul 1717
până aici au auns tătarii.
Un alt obiectiv turistic al orașului Cavnic este paltinul secular care se află în curte
bisericii. Acesta este declarat un monument al naturii și are o vârstă de peste 200 de ani are o
înălțime de 30 de metri și un diametru de 1,32 de metri.

https://www1.agerpres.ro/socia l/2016/03/30/maramures -localnicii -din-cavnic -s-au-
reprofilat -pe-activitati -turistice -dupa -inchiderea -minelor -19-42-09
https://romania.directbooking.ro/prez entare -cavnic -informatii -poze -imagini -2189.aspx
http://statistici.insse.ro
https://travelminit.ro
https://www.booking.com
http://www.gazetademaramures.ro/mineritul -maramuresean -marire -si-decadere –
http://www. gazetademaramures.ro/cel -mai-pur-aur-din-europa -12664
http://www.orasulcavnic.ro/anii16001800.html
https://cazarecavnic.wordpres s.com/trasee -montane/
https://www.welcometoromania.ro/DN18_Sighet_Baia_Mare/DN18_Sighet_Baia_Mare_
Cavnic_Stalpul_tatarului_r.htm