S.C.Santierul Naval Constanta SA [626688]

F-PO-07-QMS/01
ed.03 rev.01
CLIENT:
S.C.Santierul Naval Constanta SA
DOCURI USCATE LA
SANTIERUL NAVAL CONSTANTA.
LUCRARI DE REPARATII LA
DOCUL USCAT DE CONSTRUCTII
-DOCUMENTATIE PENTRU OBTINEREA
ACORDULUI DE MEDIU –MEMORIU DE PREZENTARE –
Contract: 4830/2015
Faza de proiectare: DOC. AVIZE
Data: Mai 2015
PROIECTANT
B-dul DINICU GOLESCU, nr. 36, 010873, Bucuresti, sector 1, CUI: 1583816,nr. inreg. Registrul Comertului : J40/1747/1991, capital social: 8 993268
lei,telefon:+40 -21-318 20 00, fax: +40 -21-312 14 16, centrala: +40 -21-318 19 77,e -mail: [anonimizat], http://www.iptana.ro

„Docuri uscate la Șantierul Naval Constanța
Lucrări de reparaț ii la docul uscat de construcții ”
Memoriu de prezentare în vederea obținerii acordului de mediu
1Cuprins
1 Denumirea proiectului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 3
2 Beneficiar ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 3
3 Descrierea proiect ului………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 3
3.1 Rezumatul proiectului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 3
3.2 Necesitatea și oportunitatea proiectului ………………………….. ………………………….. …………. 4
3.3 Utilizarea curentă a terenului ………………………….. ………………………….. ………………………. 5
3.4 Lucrări proiectate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 6
3.4.1 Materii prime, energia și combustibilii folosiți la realizarea lucrărilor ……………………. 9
3.4.2 Profilul și capacitățile de producție ………………………….. ………………………….. ………… 9
3.4.3 Descrierea instalației și a fluxurilor tehnologice ………………………….. ………………….. 10
3.4.4 Descrierea proceselor de producție ale proiectului propus ………………………….. ……10
3.4.5 Racordarea la rețelele utilitare existente în zonă ………………………….. ………………… 10
3.4.6 Metode folosite în execuție ………………………….. ………………………….. …………………. 10
3.4.7 Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente ………………………….. ……………… 10
3.4.8 Planul de execuție, cuprinzând faza de construcție, punerea în funcțiune, exploatare,
refacere și folosire ulterioară ………………………….. ………………………….. ………………. 11
3.5 Relația cu alte proiecte existente sau planificate ………………………….. ………………………… 11
3.6 Alternative studiate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 11
3.7 Alte autorizații/avize cerute de proiect ………………………….. ………………………….. ………….. 12
4 Localizarea proiectului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …..12
4.1 Amplasarea proiectulu i………………………….. ………………………….. ………………………….. …..12
4.2 Geologia zonei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 13
4.2.1 Caracterizarea amplasamentului din punct de vedere geologic …………………………. 13
4.3 Clima ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 14
4.4 Regimul hidrografic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 14
4.5 Biodiversitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 15
4.6 Areale sensibile ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 15
4.6.1 Arii protejate (situri Natura 2000, monumente ale naturii) ………………………….. …….15
4.6.2 Zone locuite aflate în apropierea amplasamentului ………………………….. ……………… 16
4.6.3 Zone istorice, arheologice, culturale, zone de protecție sanitară ………………………… 16
5 Impact potențial ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 16
5.1 Impactul potențial pe perioada de realizare a lucrărilor, precum și pe cea de exploatare .16
5.2 Impactul potențial asupra populației, folosințelor, bunurilor materiale și a sănătății umane
17
5.3 Impactul potențial asupra florei și faunei ………………………….. ………………………….. ………. 17
5.4 Impactul potențial asupra aerului și climei ………………………….. ………………………….. …….. 17
5.5 Impactul potențial asupra calității și regimului cantitativ al corpurilor de apă de suprafață și
subterane ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..18
5.6 Impactul potențial asupra solului ………………………….. ………………………….. …………………. 18
5.7 Impactul potențial asupra peisajului și mediului vizual ………………………….. …………………. 18
5.8 Impactul potențial asupra patrimoniului istoric și cultural ………………………….. ……………… 18

„Docuri uscate la Șantierul Naval Constanța
Lucrări de reparaț ii la docul uscat de construcții ”
Memoriu de prezentare în vederea obținerii acordului de mediu
25.9 Impactul produs de organizarea de șantier ………………………….. ………………………….. ……18
5.10 Impactul produs de deșeuri ………………………….. ………………………….. ………………… 19
5.11 Natura transfrontalieră a impactului ………………………….. ………………………….. …….. 19
6 Surse de poluanți și protecția factorilor de mediu ………………………….. ……………………….. 19
6.1 Protecția calității apelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….19
6.1.1 Emisii de poluanți în ape și protecția calității apelor în perioada de realizare a
lucrărilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 19
6.1.2 Emisii de poluanți în a pe și protecția calității apelor în perioada de exploatare …….. 20
6.2 Protecția calității aerului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …20
6.2.1 Protecția calității aerul ui pe perioada de execuție a lucrărilor ………………………….. …20
6.2.2 Perioada de operare a lucrării ………………………….. ………………………….. …………….. 20
6.3 Protecția împotriva zgomotului și vibrați ilor………………………….. ………………………….. ……20
6.4 Protecția împotriva radiațiilor ………………………….. ………………………….. ………………………. 20
6.5 Protecția solului și subsolului ………………………….. ………………………….. ……………………… 21
6.5.1 Sursele de poluanți pentru sol, subsol și ape freatice în perioada de execuție …….. 21
6.5.2 Sursele de poluanți pentru sol, subsol și ape freatice în perioada de operar e……… 21
6.6 Protecția ecosistemelor terestre și acvatice ………………………….. ………………………….. …..21
6.7 Protecția așezărilor umane și a altor obiective de interes public ………………………….. …….21
6.8 Gospodărirea deșeurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …21
6.9 Gospodărirea substanțelor și preparatelor chimice și periculoase ………………………….. ….22
7 Prevederi pentru monitorizarea mediului ………………………….. ………………………….. ………. 22
8 Justificarea încadrării proiectului în prevederile altor acte normative naționale care
transpun legislaț ia comunitară (IPPC, SEVESO, COV) ………………………….. ……………….. 22
9 Organizarea punctului de lucru ………………………….. ………………………….. …………………… 22
10 Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiției ………………………….. …….. 23
B. PIESE DESENATE
Plansa 1 Plan general Port Constanta
Plansa 2 Dispozitie generala SC Santierul Naval Constanta SA
Plansa 3 Dispozitie generala docuri uscate
Plansa 4 Sectiune transversala prin docurile uscate
Plansa 5 Sectiune transversala prin galeriile de umplere –golire
Plansa 6 Sectiune longitudinala prin docul de constructii
Plansa 7 Solutii reparatii. Plan tronson „0”
Plansa 8 Solutii reparatii. Sectiune longitudinala si sectiune tra nsversala prin tronsonul „0”
Plansa 9 Solutii reparatii. Sectiune prin bajoaierul de sud al docului de constructii

„Docuri uscate la Șantierul Naval Constanța
Lucrări de reparaț ii la docul uscat de construcții ”
Memoriu de prezentare în vederea obținerii acordului de mediu
3MEMORIU DE PREZENTARE
1Denumirea proiectului
„DOCURI USCATE LA ȘANTIERUL NAVAL CONSTANȚA
LUCRĂRI DE REPARAȚII LA DOCUL USCAT DE CONSTRUCȚII ”
2Beneficiar
SANTIERUL NAVAL CONSTANTA S.A.
Adresa: Incinta Port, nr. 1, municipiul Constanta, jude țul Constanța
Tel: +40 241 505 500,
Fax: +40 241 611 651
E-Mail: office@snc.ro
Numele persoanelor de contact (IPTANA SA):
Ing.Preda Vlad –Colectiv Protectia Mediului Tel 021 318 19 77/ 108
3Descrierea proiectului
3.1 Rezumatul proiectului
Investitia se va realiza în portul Constan ța, înȘantierul Naval Constanța, unde există
două docuri plutitoare și un doc uscat pentru repararea navelor.
Docul uscat a fost pus în funcțiune în anul 1975 și are în componența sa două camere
denumite generic „docul de construcții” și „docul de reparaț ii”.
Degradările produse în urma accidentului din 22.12.2014 sunt localizate pe radierul tronsonului
de fund și la bajoaierul tronsoanelor 1 –4 și constau în:
Pe radierul tronsonului de fund (tronson „0”):
-deformarea (bombarea) radierului
-ruperea betonului și expulzarea stratului superior
-deformarea armăturilor
La bajoaier:
-fisuri în peretele de beton la îmbinarea cu radierul
-degradarea rosturilor de dilatație dintre tronsoane
-deplasarea bajoaierului spre interiorul docului, deplasar ea maximă fiind de cca.12 cm

„Docuri uscate la Șantierul Naval Constanța
Lucrări de reparaț ii la docul uscat de construcții ”
Memoriu de prezentare în vederea obținerii acordului de mediu
4Soluția de reparare prevăzută în documentație ține seama de starea tehnică actuală a betonului
din radier (degradări), de solicitările la care este supus radierul docului din tronsonul „0” și de
schema statică.
În aceste condi țiile soluția de reparare prevede spargerea betonului radierului existent
pe0,5m grosime și înlăturarea materialului rezultat, tăierea și înlăturarea armăturii existente de
la partea superioară a radierului și execuția unei noi „plăci” din beton armat de0,9m grosime.
Pentru a respecta cât mai mult schema statică inițială, conturul plăcii va fi armat ca o
grindă în care se vor îngloba atât capetele armăturii existente, cât și armătura din „noua placă”.
Pe latura liberă (Est) și cea articulată (rostul de dilatație dinspre molul central) grinda va fi prinsă
de radierul existent (partea rămasă după spargere) cu ancore chimice.
Prin realizarea noii plăci, canalele de colectare a apelor pluviale și cele provenite din
puțurile de descărcare și din procesul te hnologic de exploatare a docului aflate pe latura de Sud
(bajoaier) și Nord (Mol central) se vor desființa. Apele pluviale și celelalte ape vor fi dirijate către
canalul „transversal” docului dintre tronsonul „0” și tronsonul nr.1, printr -o pantă unică de la Vest
spre Est realizată prin turnarea noii plăci.
Armarea noii plăci este prevăzut să se realizeze pe 2 (două) direcții, atât la partea
inferioară cât și la partea superioară.
3.2 Necesitatea și oportunitatea proiectului
Conform informatiilor puse la disp ozitie de Beneficiar in data de 22.12.2014 nava
SEAQUEEN aflata in docul de reparatii urma sa fie lansata dupa terminarea lucrarilor specifice
de doc.
La acel moment situatia in zona docurilor uscate se prezenta astfel :
-in docul de constructii se afla n ava SKS TWEED pentru lucrari de reparatii;
-in casa pompelor / compartimentul pompelor de golire: pompa 1C era in revizie, ca
urmare a avariei aparute la electromotorul de actionare, avand electromotorul si rotorul
demontate;
-corpul pompei era ramas pe pozitie cu exceptia camerei rotor care era demontata;
-golul din conducta de aspiratie era obturat cu o flansa oarba pe difuzorul pompei;
-lucrarea se supunea procedurii de autocontrol si se preda beneficiarului (reprezentant
autorizat al sectiei “ Docur i “).
Cand nivelul apei in doc a crescut s -a produs patrunderea apei ca urmare a smulgerii
de pe pozitie a difuzorului impreuna cu flansa oarba montata pe acest ansamblu fapt ce a
condus la inundarea mai intai a camerelor din casa de pompe si imediat a ga leriilor de drenaj de
la cota -11,30 mMN si apoi galeriile de la cota -5.0 mMN din molul central.
Din cauza inundării casei pompelor a fost scos din funcțiune și Postul de transformare
aflat în casa pompelor, iar întreg docul a rămas fără energie electric ă și nu a mai putut fi
acționat niciun sistem de oprire a pătrunderii apei din bazinul portuar în doc. Nivelul apei a
continuat să crească până la nivelul „zero” al Mării Negre.
Subpresiunea creată sub radier a fost teoretic de 12 t/mp (12 m coloană de ap ă). În
docul de reparații care era în curs de inundare nu s -au produs avarii deoarece subpresiunea

„Docuri uscate la Șantierul Naval Constanța
Lucrări de reparaț ii la docul uscat de construcții ”
Memoriu de prezentare în vederea obținerii acordului de mediu
5creată a fost anulată de presiunea apei din doc și greutatea proprie a radierului. Docul de
construcții fiind neinundat (fără apă) a fost avariat de subpresi unea creată.
În urma avariei s -au produs fisuri și deschideri de rosturi, dar și ruperea radierului
tronsonului de fund al docului și a bajoaierului.
Lucrările de reparații pentru a pune în funcțiune docul de construcții sunt următoarele:
-reparația radie rului tronsonului de fund al docului de construcții;
-repararea (ancorarea) bajoaierului pe o lungime de 120 m;
-repararea fisurilor și rosturilor de la bajoaierul docului de construcții.
3.3 Utilizarea curentă a terenului
Lungimea docurilor este de 360 m. Lăț imea docului de construcții este de 58,0 m și cea
a docului de reparații de 48,0 m.
Cele două docuri sunt despărțite de un mol central cu lățimea de 17,60 m.
La capătul de Vest, cele două docuri sunt delimitate de un perete vertical denumit „bajoaier fun d
doc”, iar la capătul de Est, unde au contact direct cu marea, se află porțile
principale ale docurilor.
Spre Sud, docul de construcții și spre Nord docul de reparații, sunt delimitate de câte un
perete vertical denumit „bajoaier doc construcții”, respe ctiv „bajoaier doc reparații”.
La partea superioară a bajoaierelor și a molului central se află canale pentru utilitățile necesare
desfășurării activităților de construire și reparare a navelor.
Pe fiecare bajoaier este amplasată câte o filă aferentă căil or de rulare pentru macaralele
de 120 tf care deservesc docurile.
Celelalte file sunt amplasate la Sud, respectiv Nord de filele de pe bajoaiere.
Ecartamentul căilor de rulare a macaralelor de 120 tf este de 10,50 m.
Pe molul central este amplasată calea de rulare pentru macaralele de 16 tf și filele de
Nord ale macaralelor de 480 tf.
Corpul docurilor este împărțit în tronsoane. Un tronson de fund (tronson zero) de 17,0 m
lungime măsurat de la paramentul bajoaierelor fundului docului, 13 tronsoane curent e de 24,0
m lungime și un tronson de capăt de 31,0 m lungime, lungimea totală a celor două docuri fiind
de 360,0 m.
Între radierul docurilor și molul central a fost realizat un rost de dilatație –contracție sub
formă de ”nut și feder”, care reprezintă di n punct de vedere static o articulație între radier și
molul central.
Radierele tronsoanelor 3 și 7 au o formă specială datorită pieselor metalice înglobate în
beton necesare montării porților intermediare atunci când docurile sunt utilizate pentru
cons truirea/repararea concomitentă a 2 nave, dar a căror scoatere din doc se face decalat în
timp.
La capătul de Est al molului central, corespunzător poziției capului docului se află Casa
Pompelor. În Casa Pompelor sunt amplasate pompele de golire a docurilo r uscate (2+1 buc) cu
o capacitate de 20.000 m3/h, pompele de drenaj, pompele de curățire, batardouri pentru
izolarea unui doc (când celălalt se inundă/goleste), conducta aferentă sistemului de umplere
etc.

„Docuri uscate la Șantierul Naval Constanța
Lucrări de reparaț ii la docul uscat de construcții ”
Memoriu de prezentare în vederea obținerii acordului de mediu
63.4 Lucrări proiectate
Lucrările pentru repararea (e tanșarea) rosturilor și fisurilor (lucrări de întreținere
și reparații curente)
Rosturile de dilatație –contracție trebuie să fie etanșe, astfel încât atunci când docul se
inundă (umple cu apă) în vederea introducerii sau scoaterii unei nave în și din doc, apa să nu
pătrundă în sistemul de drenaj.
Etanșarea rosturilor se va face cu mastic nebituminos, iar fisurile se vor injecta.
Lucrările pentru repararea radierului tronsonului de fund al docului de construcții
Radierul tronsonului de fund est e rupt, betonul de la partea superioară fiind „expulzat” de
către armătură.
Soluția de reparare este una radicală în sensul că peste radierul existent, in suprafață de
986,0 mp (17,0 m x 58,0 m) se va executa un nou radier. Acest radier nou va fi legat de vechiul
radier. Pentru aceasta stratul de beton „expulzat” sau rupt se va înlătura pe o adâncime de cca.
30 cm menținându -se armătura de la partea superioară a radierului existent. Această armătură
va fi înglobată în noul radier.
Grosimea totală a noului radier va fi de cca. 1,50 m, respectiv 1,20 m față de suprafața
radierului existent, înainte de înlăturarea stratului de beton grav afectat.
Pe trei din cele patru laturi, noul radier va fi în contact cu bajoaierele docului (cel de Sud
și cel de Vest) și cu paramentul molului central. Pentru a asigura o aderență între noul radier și
bajoaiere și paramentul molului central, pereții acestora se vor buciarda pe o înălțime de min.
1,20 m.
Pe radierul tronsonului de fund al docului se află patru puțuri de desc ărcare controlată.
Prin realizarea noului radier aceste puțuri se vor prelungi astfel încât capul puțului, inclusiv vana
să fie la partea superioară a noului radier.
Prentru asigurarea scurgerii apelor meteorice, dar și atunci când docul se golește, noul
radier va avea o pantă longitudi nală de la Vest spre Est de cca 1 %.

„Docuri uscate la Șantierul Naval Constanța
Lucrări de reparaț ii la docul uscat de construcții ”
Memoriu de prezentare în vederea obținerii acordului de mediu
7
Foto 1. Tronsonul “0” ,dupa producerea evenimentului (vedere de pe molul central).
Foto 2. Tronsonul “0”, dupa curatarea betonului expulzat (vedere de langa bajoaierul
fundului doc ului, spre molul central). In foto apare si unul dintre puturile de descarcare
Repararea bajoaierului
Bajoaierul docului de construcții a fost avariat pe o lungime maximă de 165 m, dar
porțiunea pe care trebuie reparat are o lungime de 120 m. Suprafa ța lucrărilor va avea 552,0 mp

„Docuri uscate la Șantierul Naval Constanța
Lucrări de reparaț ii la docul uscat de construcții ”
Memoriu de prezentare în vederea obținerii acordului de mediu
8(120,0 m x 4,60 m). Din investigațiile efectuate a rezultat că bajoaierul este rupt în dreptul
îmbinării dintre partea orizontală (radier) și peretele vertical (bajoaier). Conform calculelor
efectuate, betonul de la extradosul baj oaierului în dreptul „îmbinării” este crăpat, iar armătura s -a
deformat (alungit). Acest fenomen este confirmat și de faptul că la partea superioară, respectiv la
nivelul platformei care se află la cota +3,0 mNMN, bajoaierul a suferit o deplasare spre inte riorul
docului de max. 12 cm.
Foto 3. Deplasarea bajoaierului fata de canalul tehnologic
Deoarece nu se poate interveni direct asupra „rupturii” bajoaierului, ace asta
aflându -se la cota de cca -10,0 m, deci la 10 m sub nivelul apei și că în spatele baj oaierului se
află un vechi cheu și un canal tehnologic în care sunt montate rețelele de utilități necesare
exploatării docului (construirea și repararea navelor) s -a adoptat o soluție de ancorare a
bajoaierului la partea superioară a acestuia.
Soluția de ancorare prevede realizarea unei „construcții de ancorare” și a unei legături
între aceasta și bajoaier.
Construcția de ancorare se compune prin piloți forați cu diametrul de 1000 mm, dispuși
la distanța de 3,0 m interax, solidarizați la partea superioară de o grindă din beton armat cu o
lățime de 3,60 m și o grosime de 1,20 m.
Această construcție de ancorare va fi realizată din tronsoane de 24,0 m lungime,
respectiv aceeași lungime cu cea a tronsoanelor bajoaierului. Legătura (ancorarea) dintre
bajoaier și construcția de ancorare se va face prin intermediul unor tiranți dispuși la distanța de
1,50 m.
Suplimentar s -a prevăzut și o legătura între construcția de ancorare și grinda din beton
armat aferentă filei dinspre Sud a căii de rulare a macaralelor de 120 tf.
S-a prevăzut această legătură deoarece cealaltă filă a căii de rulare este montată pe
bajoaier și în eventualitatea că bajoaierul ar mai avea mici deplasări, ecartamentul căii de rulare

„Docuri uscate la Șantierul Naval Constanța
Lucrări de reparaț ii la docul uscat de construcții ”
Memoriu de prezentare în vederea obținerii acordului de mediu
9pe zona respectivă se va menține neschimbat. Fisurile de la b aza bajoaierului se vor injecta
pentru a preveni corodarea armăturii.
3.4.1 Materii prime , energia și combustibilii folosi țila realizarea lucrărilor
3.4.1.1 Resurse naturale
Principalele resurse naturale folosite sunt :
-agregate minerale (piatră spartă, pietriș, nisi p);
– apă.
3.4.1.2 Materii prime
Beton de ciment
Betonul de ciment și betonul nu se vor prepara pe amplasamentul lucrării, ele se vor
prepara și v orfi transportat ecu mijloace de transport specifice de la stațiile de betoane din zona
punctelor de lucru.
Prefabric ate din beton
Materiale prefabricate de beton vor fi fabricate conform dimensiunilor stabilite și vor
putea fi aduse din locații unde există fabrici specializate. Emulsia cationică pentru amorsare
straturi bituminoase, vopseaua și diluantul pentru marcaje vor fi aduse pe amplasamentul
lucrării în recipienți etanși din care vor fi descărcate în utilajele de lucru specifice aplicării lor.
Emulsii, diluanți, vopseluri
Vopselurile și diluanții utilizate în cadrul lucrărilor de întreținere, protecție și marcaj e
rutiere, vor fi aduse în recipienți etanși din care vor fi descărcate în utilajele de lucru specifice.
Bidoanele goale vor fi restituite producătorilor sau distribuitorilor, după caz.
3.4.1.3 Energie și combustibili
Energie electrică
Energia electrică necesară desfășurării activităților de construcție, va fi furnizată din
rețeaua proprie de energie electrică.
Carburanți (motorina, benzină)și uleiuri de motor
Alimentarea cu carburanti a utilajelor și mijloacelor de transport va fi efectuată cu cisterne
auto, ori de câte ori va fi necesar (exclusiv pentru utilaje de dimensiune redusă de la fronturile
de lucru ). Utilajele cu care se va lucra vor fi aduse în șantier în perfectă stare de funcționare,
având făcute reviziile tehnice și schimburile de lubrifianți. Schim barea lubrifianților se va
executa după fiecare sezon de lucru în ateliere specializate, unde se vor efectua și schimburile
de uleiuri hidraulice și de transmisie.
3.4.2 Profilul și capacitățile de producție
Nu este cazul.

„Docuri uscate la Șantierul Naval Constanța
Lucrări de reparaț ii la docul uscat de construcții ”
Memoriu de prezentare în vederea obținerii acordului de mediu
103.4.3 Descrierea instalației și a fluxurilo r tehnologice
Nu este cazul.
3.4.4 Descrierea proceselor de produc ție ale proiectului propus
Nu este cazul.
3.4.5 Racordarea la rețelele utilitare existente în zonă
Referitor la modul de racordare la rețelele de utilități pentru lucrările de re paratii :
Alimentarea cu apă
Apa potabilă pentru personalul angajat va fi achiziționată din comerț înbidoane de
plastic de tip PET.
Nu este necesara alimentarea cu apa tehnologica in cadrul acestui proiect.
Evacuarea apelor uzate
Apele uzate se vor evacua in sistemul de canalizar e deja existent al santierului naval .
Evacuarea apelor pluviale
Pentru asigurarea scurgerii apelor meteorice, dar și atunci când docul se golește, noul
radier va avea o pantă longitudinală de la Vest spre Est de cca. 1 %. Apele pluviale fiind
colectate pri n tuburi de drenaj, apoi deversate in galeriile de drenaj ale santierului.
Alimentarea cu energie electrică
Energia electrică necesară desfășurării activitatilor de reparatii va fi furnizata de la
reteaua locala a santierului.
Alimentarea cu carburanți
Alimentarea cu carburanti a utilajelor și mijloacelor de transport va fi efectuată cu
cisterne auto, ori de câte ori va fi necesar (exclusiv pentru utilaje de dimensiune redusă de la
fronturile de lucru).
3.4.6 Metode folosite în execuție
Metodele ce vor fi folos ite la realizarea lucrărilor de re paratii vor fi în conformitate cu
cerințele tehnice și legale în vigoare (prevederile normelor și standardelor în vigoare în
România și a normelor UE) , în conformitate cu caietele de sarcini care stau la baza atribuirii
lucrărilor de execuție.
3.4.7 Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente
Nu este cazul.

„Docuri uscate la Șantierul Naval Constanța
Lucrări de reparaț ii la docul uscat de construcții ”
Memoriu de prezentare în vederea obținerii acordului de mediu
113.4.8 Planul de execuție , cuprinzând faza de construcție, punerea în fun cțiune,
exploatare, refacere și folos ire ulterioară
Durata de realizare a investitiei este estimat ă la12luni.
Graficul de esalonare a executiei lucrarilor este prezentat mai jos :
Grafic de eșalonare a lexecuției lucrărilor
Lucrări Durata
Proiectare 2luni
Execuție 12luni
3.5 Relația cu alte proiecte existente sau planificate
Terenul pe care urmea ză să se realizeze lucrarile de reparatii este teritoriu portuar și
aparține SNC S.A. conform Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra
terenurilor MO3 NR. 3849/16.12.1997.
Terenul nu are interdictii temporare sau definitive de construir e.
3.6 Alternative studiate
Alternativele de proiect sau alternativele de investiție, cum sunt numite în sens general,
reprezintă posibilitățile găsite pentru realizarea investiției propuse.
Lucrarile nu presupun ocuparea unor suprafețe noi, ci executarea de lucrări pe
suprafețele deja ocupate și antropizate.
Alternativele studiate sunt:
-alternativa „zero” fără proiect;
-alternativa cu lucrările propuse.
Descrierea scenariului faraproiect
Conform celor prezentate anterior, starea docurilor care fac obiectul acestui studiu, în
momentul de față este în degradare conduc ând la îngreunarea traficului rutier (așa cum s -a
prezentat și anterior) .
Scenariul „Fara proiect” inseamna a nu face nici o investitie pentru remedierea situatiei
ceea ce implica accentuarea det eriorarilor ducand intr -un final la stoparea activitatii in santierul
naval .
 Descrierea scenariului cuproiect
Alternativa propusa in acest studiu prevede repararea radierului tronsonului de fund al
docului de constructii, prin inlocuirea stratului de bet on afectat, fara a inlatura armatura
existenta. De asemenea s -a prevazut ancorarea bajoaierului afectat cu ajutorul unor piloti forati,
precum si lucrari de etansare a rosturilor si a fisurilor aparute la rosturile de dilatatie.

„Docuri uscate la Șantierul Naval Constanța
Lucrări de reparaț ii la docul uscat de construcții ”
Memoriu de prezentare în vederea obținerii acordului de mediu
123.7 Alte autorizații /avize cerute de proiect
Conform Certificatului de Urbanism nr. 1687 din data de 2 7.05.2015eliberat de Primăria
Municipiulu iConstanta , vor fi eliberate si alte avize/acorduri necesare autorizarii lucrarilor de
reparatii .
4Localizarea proi ectului
4.1 Amplasarea proiectului
Obiectivul de investitii „Docuri uscate la Șantierul Naval Constanța -Lucrări de reparații
la docul uscat de construcții” , pentru care se intocmeste prezentul studiu, este amplasat in
zona Santierului Naval Constanta.
Fig. 4.1. Amplasamentul lucrarilor.
Tabelul nr. 4-1Cordoonare STEREO 70 ale amplasamentului
Coordonatele STEREO 70
Nume punct X Y
A 791571.8727 302526.9733
B 791576.7259 302584.7699
C 791936.9083 302554.5255
D 791932.0551 302496.7289
Pentr u realizarea lucrărilor, având în vedere localizarea amplasamentului, nu s -au
studiat alte variante posibile.

„Docuri uscate la Șantierul Naval Constanța
Lucrări de reparaț ii la docul uscat de construcții ”
Memoriu de prezentare în vederea obținerii acordului de mediu
134.2 Geologia zonei
4.2.1 Caracterizarea amplasamentului din punct de vedere geologic
Teritoriul domeniului portuar Constanța se încadrează unității Dobroge i de Sud,
delimitată la nord de falia Capidava -Ovidiu.
Aceasta prezintă trăsături specifice de platformă, având un soclu arhaic acoperit de o
cuvertură groasă de depozite necutate de vârstă paleozoică, mezozoică si neozoică.
Formațiunile geologice ale cuve rturii sedimentare sunt dispuse discordant pe
fundamentul de roci cristaline, având o dispoziție spațială neuniformă cu mari variații de facies.
După etapa de evoluție paleozoică, Dobrogea de sud este sediul unei sedimentări de tip
platformă, succedată în mai multe cicluri de sedimentare .
După datele Institutului de Geologie și Geofizică , sedimentele din sectorul românesc al
Platformei Continentale a Mării Negre pot fi caracterizate și după batimetria zonei. Astfel:
sedimente predominant nisipoase, cu sedim ente șistoase și nisipo -șisto-argiloase –cu
zone alungite de nisip –pe platforma medie, respectiv între adâncimile de apă 30 -70 m;
sedimente predominant argiloase cu sedimente subordonate șistoase și nisipo -șisto-
argiloase -platforma exterioară, respecti v la adâncimi de apă cuprinse între 70 și 100 m;
în apele mai adânci de 200 m, fundul mării este acoperit de un strat de 2 -3 m de noroi
anoxic.
Din punct de vedere seismologic, amplasamentul este încadrat în zona de
macroseismicitate I = 7 1pe scara MSK (u nde indicele 1 corespunde unei perioade medii de
revenire de 50 ani), conform SR 11110/1 –93.
Adâncimea maximă de înghet este cuprinsă între 70 și 80 cm, conform STAS 6054/77
(Zonarea după adâncimea maximă de înghet ).
Lucrarea se încadreaza în zona seism ică de calcul E (Ks=0.12) conform Normativ
P100/92. Valoarea perioadei de colț este Tc(sec) = 0,7 sec.
Figura nr. 4.2.1–Zonarea teritoriului din punct de vedere al perioadelor de colț Tc (sec )

„Docuri uscate la Șantierul Naval Constanța
Lucrări de reparaț ii la docul uscat de construcții ”
Memoriu de prezentare în vederea obținerii acordului de mediu
144.3 Clima
Zona studiată este caracterizată printr -un climat de litoral maritim, cu veri călduroase (în
iulie temperaturi medii peste 220C) și mai mult senine (în medie 25 -28 zile însorite pe lună, cu
durata de strălucire a soarelui de 10 -12 ore pe zi) și cu ierni blânde (în ianuarie temperaturi
medii de 00C). Tem peratura medie anuală este de 11,20C, iar precipitațiile atmosferice
însumează cca 400 mm anual.
În cursul anului se constată o creștere generală a valorilor medii lunare de temperatură
de la lunile ianuarie -februarie către iulie -august și apoi o descreșt ere din iulie către decembrie.
Influența bazinului Mării Negre asupra temperaturii aerului se manifestă mai mult în
lunile de primăvară când temperatura este mai scăzută decât în restul țării și în lunile de toamnă
când temperatura aerului pe litoral este mai ridicată.
Durata de strălucire a soarelui a fost în medie de 2330 ore, în sezonul cald (aprilie –
septembrie) însumând cca 72 % din durata anuală.
În ceea ce privește regimul vânturilor se cunosc următoarele:
-direcția predominantă este sectorul nordic, cu o frecvență medie anuală de 40 -50%;
-durata de persistență a circulației atmosferice medii este, în 77 % din cazuri, 6 -12 ore;
-durata de persistență a circulației atmosferice maxime este de 210 ore, din direcția nord
–est;
-vânturile din Vest sunt domin ante în 6 luni (noiembrie -ianuarie și iulie -septembrie);
-vânturile din Sud sunt mai frecvente în aprilie -iunie;
-vânturile din Nord sunt dominante în februarie și octombrie;
-vânturile din Nord -Est sunt mai frecvente în martie.
Numărul mediu de zile cu cea ță este de 50 zile pe an, numărul maxim fiind în timpul
iernii, cu o medie de 8 zile/lună cu un maxim înregistrat de 16 zile/lună. Ceața poate fi destul de
persistentă în această zonă, în special în timpul iernii.
4.4 Regimul hidrografic
Cu o suprafață de 423 .000 km2, Marea Neagră este o mare temperată caldă, interioară
și intercontinentală. Volumul Mării Negre este apreciat la cca 547.000 km3, anual cca 300 km3
provenind din apele fluviatile care se varsă în mare. Adâncimea maximă este de 2.245 m (în
partea S ud–centru), iar adâncimea medie de cca 1.217 m. Suprafața bazinului Mării Negre
este de cca 2 milioane km2și cuprinde zone industriale și agricole din 22 țări.
Salinitatea medie a Mării Negre este de 20 -22o/oo, mult mai scăzută decât a Oceanului
Pacif ic. Salinitatea este mai crescută în zona dinspre Marea Marmara (34o/oo) scăzând pe
litoralul românesc la cca 17o/oo. În zona românească, valoarea sa se menține la cca 17 -18o/oo
până la adâncimea de 180 -200 m, sub care crește la 22 -23o/oo. Concentrați a de hidrogen
sulfurat ajunge la 7 -11 mg/l sub 2000 m.
Temperatura medie a apei mării la suprafață este de cca 12,70C, puțin mai ridicată decât
temperatura medie a aerului. La adâncimi de 10 -20 m temperatura apei ajunge la 8 -10oC. În
timpul iernii, temp eratura apei coboară la –2oC în partea de Nord -Vest și uneori chiar în
apropierea țărmului românesc unde, în unii ani, marea îngheață la suprafață. În schimb, în
timpul verii, adesea temperatura apei în preajma țărmului românesc depășește 25oC.

„Docuri uscate la Șantierul Naval Constanța
Lucrări de reparaț ii la docul uscat de construcții ”
Memoriu de prezentare în vederea obținerii acordului de mediu
154.5 Biodiversi tate
Zona de coastă și platforma continentală a Mării Negre sunt un mozaic complex de
ecosisteme interactive cu mari semnificații economice, bogate resurse naturale și comunități
ecologice, dar și cu concentrări de activități umane. Ele conțin diverse ecos isteme cu
productivitate biologică mare care oferă un habitat vital pentru numeroase specii comerciale sau
în pericol.
Pe terenul ce urmează a fi realizate lucrările pentru extinderea danei, biocenoza terestră
locală este slab dezvoltată, fiind reprezentat ă de câteva specii de floră spontană comună și
faună ocazională (păsări marine, animale de talie mică).
4.6 Areale sensibile
Arealele sensibile identificate in zona amplasamentului sunt:
-ariile protejate (situri Natura 2000, monumente ale naturii);
-zonele loc uite aflate in apropierea amplasamentului;
-zone istorice, arheologice, culturale, zone de protecție sanitară.
4.6.1 Arii protejate (situri Natura 2000, monumente ale naturii)
In zona amplasamentului lucrările propuse în zona portului Constanța Nord , nu există
situri Natura 2000 sau alte tipuri de arii protejate. Cel mai apropiat areal Natura 2000 este situat
la o distanță de aproximativ 1100 m de amplasamentul obiectivului propus spre execuție
(respectiv situl ROSPA0076 Marea Neagră -conform figurii de mai jos ).
Fig. 4.6 Pozitionarea lucrarilor in relatie cu arealele protejate

„Docuri uscate la Șantierul Naval Constanța
Lucrări de reparaț ii la docul uscat de construcții ”
Memoriu de prezentare în vederea obținerii acordului de mediu
164.6.2 Zone locuite aflate în apropierea amplasamentului
Municipiul Constanța, situat pe malul Mării Negre, este situat în partea vestică față de
amplasamentul obiectivului în discuție (așa c um se poate observa și din planurile anexate
documentației).
Municipiul Constan ța se află în județul cu același nume , în partea de sud -est a
României, la 44°10 ′24″N, 28°38 ′18″E . Se situează pe coasta Mării Negre, într -o zonă lagunară
la est, deluroasă la nord și în partea centrală, și de câmpie la sud și vest. Municipiul
Constanța posedă o plajă proprie în lungime de 6 km. Partea de nord a municipiului, Mamaia ,
cea mai populată sta țiune turistică de pe Litoral, se află pe malul unei lagune, având o plajă de
7 km lungime, plajă care se continuă cu al ți 6 km pe teritoriul orașului Năvodari.
Conform datelor provizorii ale recensământului din 2011, populația municipiului Constanța
numără aproximativ 254.693 locuitori.
Munici piul se învecinează cu ora șele Năvodari șiOvidiu la nord, cu comuna Agigea la
sud (cu aceste trei localită ți fiind lipit), orașul Murfatlar și comuna Valu lui Traian la vest,
orasulTechirghiol și comuna Cumpăna la sud -vestșiMarea Neagră la est.
Portul Constanța este principalul port alRomâniei laMarea Neagră șialIV-leaca
importanță înEuropa, fiind întinspeosuprafață de3182 ha(uscat șiacvatoriu).
4.6.3 Zone istorice, arheologice, culturale, zone de protecție sanitară
În zona amplasamentului sau în zona imediat limitrofă acestuia nu există zone istorice,
arheologice, culturale.
5Impact potențial
Impactul potențial asupra factorilor de mediu care l -ar putea avea lucrările propuse pentru
repararea docurilor va fi luat în considerare atât pe perioada de execuție a lucrărilor cât și pe
perioada de operare .
Se vor lua în considerare factorii care vor fi poten țial afectați precum și măsurile care se
impun pentru evitarea, reducerea sau ameliorarea acestui impact potențial fiind evidențiate
toate tipurile de activități.
5.1 Impactul potențial pe perioada de realizare a lucrărilor, precum și pe cea de
exploatare
Impactul potențial pe perioada de realizare a lucrărilor, precum și pe cea de exploatare,
caracteristicile acestuia, factorii asupra cărora acționează, precum și măsurile de evitare,
reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului sunt prez entate în
continuare.
Având în vedere tipurile de activități care se desfășoară pentru repararea docurilor se
constată că impactul este nesemnificativ, limitat și se realizează numai pe perioada de execuție
a lucrărilor.

„Docuri uscate la Șantierul Naval Constanța
Lucrări de reparaț ii la docul uscat de construcții ”
Memoriu de prezentare în vederea obținerii acordului de mediu
175.2 Impactul potențial asupra populaț iei, folosințelor, bunurilor materiale și a sănătății
umane
Lucrările propuse nu se vor realiza în zone locuite, astfel că populația municipiului
Constanța nu va resimți efectele acestor lucrări. Ținând cont de arealul restrâns și termenul
scurt de realiza re a lucrărilor, disconfortul cauzat de acestea asupra angajaților din zona portului
Constanța va fi resimtit pe o perioada scurtă de timp si va fi limitat în spațiu.
Trebuie menționat faptul că pe perioada de execuție a lucrărilor este recomandată
semnal izarea corespunzătoare a zonei de lucru pentru a evita orice posibile accidente ale
personalului angajat sau avarierea de autovehicule.
Transportul materialelor necesare realizării lucrărilor, în cazul în care se va realiza prin
apropierea zonelor locuite ale municipiului Constanța, se recomandă a se realiza cu viteză
redusă, minim 30 km/ oră, pentru a nu perturba populația.
Astfel se poate concluziona că, impactul potențial asupra populației, folosințelor, bunurilor
materiale și a sănătății umane, incluzân d luarea în considerare a zgomotului și vibrațiilor se
manifestă numai pe perioada de realizare a lucrărilor și este considerat nesemnificativ.
5.3 Impactul potențial asupra florei și faunei
Zona portului, mai exact zona santierului naval, unde se vor efect ua lucrarile de reparatii,
care fac obiectul acestui studiu, este o zona antropizata, ecosistemul fiind distrus in mare parte ,
asa cum se poate observa in pozele de mai sus. Terenul este în mare parte betonat astfel că
impactul potențial asupra florei pe perioada de execuție a lucrărilor este nesemnificativ.
Figura 5.3 Starea de antropizare a zonei proiectului
De asemenea, zona fiind puternic antropizată la care se adaugă și activitățile specifice de
acostarea a navelor în zona santierului , fauna speci fică zonei este deja afectată de activitățile
desfășurate de -a lungul timpul până în momentul de față, astfel că impactul pe perioada de
realizare a lucrărilor va fi nesemnificativ.
În perioada de operare obiectivul propus a fi realizat nu generează efecte negative asupra
mediului înconjurător.
5.4 Impactul potențial asupra aerului și climei
Lucrările cu impact potențial asupra calității aerului în zona punctului de lucru sunt de
scurtă durată și constau dininlaturarea stratului de beton afectat al radierulu i, precum si

„Docuri uscate la Șantierul Naval Constanța
Lucrări de reparaț ii la docul uscat de construcții ”
Memoriu de prezentare în vederea obținerii acordului de mediu
18lucrarile de forare a pilotilor pentru ancorarea bajoaierului . Aceste activități pot produce
creșterea pulberilor din aer local și doar pentru o perioadă scurtă de timp fără efecte secundare.
Poluarea aerului din zona de lucru ca urmare a fun cționării utilajelor este temporară și
numai pe perioada de execuție a lucrărilor, fiind influențat de starea utilajelor folosite.
Pe perioada de operare, lucrările nu au impact asupra aerului și climei.
5.5 Impactul potențial asupra calității și regimului ca ntitativ al corpurilor de apă de
suprafață și subterane
În condiții normale de exploatare nu există evenimente care să producă un impact
asupra resurselor de apă.
5.6 Impactul potențial asupra solului
Pe toata perioada de executie a lucrarilor, nu va exista impact asupra solului. Deoarece
lucrarile propuse nu au contact direct cu solul. Lucrarile de foraj ale pilotilor pentru ancorarea
bajoaierului se vor realiza prin straturile de piatra sparta si calcar oolitic ale cheului.
5.7 Impactul potențial asupra peisa jului și mediului vizual
Impactul potențial asupra peisajului și mediului vizual este caracteristic activităților de
santier .
5.8 Impactul potențial asupra patrimoniului istoric și cultural
Referitor la impactul potențial asupra patrimoniului istoric și cultu ral,menționăm că în
zona lucrărilor nu sunt obiective de patrimoniu și nici situri arheologice.
De asemenea, pe baza studiului efectuat de Muzeul de Arheologie în anul 2006, zonele
și clădirile de interes istoric și arheologic din zona Portului Constanța sunt cele prezentate în
figura de mai jos ( Figura nr. 5 .8).
5.9 Impactul produs de organizarea de șantier
Lucrarile propuse a se realiza nu vor necesita o organizare de santier, ci doar un punct
delucru care va ocupa o suprafață cât mai restrânsă.

„Docuri uscate la Șantierul Naval Constanța
Lucrări de reparaț ii la docul uscat de construcții ”
Memoriu de prezentare în vederea obținerii acordului de mediu
19
Figura 5.8–Amplasarea zonelor și clădirilor de interes istoric și arheologic
din Portul Constanța
5.10 Impactul produs de deșeuri
Pe perioada de execuție a lucrărilor, impactul potențial produs de deșeuri este diminuat
și se poate datora depozitării necontrolate a deșeurilor sau a eventualelor scurgeri ale
levigatului în cazul în care pubelele destinate colectării deșeurilor nu sunt depozitate
corespunzător pe suprafețe betonate.
Specificul lucrărilor prezente în lucrarea de față nu presupune generarea de deșeuri în
perioada de exploatare.
5.11 Natura transfrontalieră a impactului
Proiectul care face obiectul prezentului studiu nu are impact transfrontier.
6Surse de poluanți și protecția factorilor de mediu
6.1 Protecția calității apelor
6.1.1 Emisii de poluanți în ape și prote cția calității apelor în perioada de realizare a
lucrărilor
Pot exista surse difuze, provenind de la activitatile de inlaturare a betonului afectat al
radierului, precum si din activitatile de foraj a pilotilor pentru ancorarea bajoaierului. Acestea pot
genera pulberi ce pot ajunge accidental în corpul de apă , care pot produce ulterior creșterea

„Docuri uscate la Șantierul Naval Constanța
Lucrări de reparaț ii la docul uscat de construcții ”
Memoriu de prezentare în vederea obținerii acordului de mediu
20concentrațiilor de materii în suspensie. În acest sens se vor lua toate măsurile necesare în
vederea reducerii concentrațiilor de pulberi care ar putea ajunge în co rpul de apă.
Prin respectarea tehnologiilor propuse de proiectant nu exista posibilitatea generării de
poluanți care să afecteze semnificativ calitatea apei Mării Negre.
Echipele de muncitori, au ca sarcină de serviciu, la terminarea programului curățarea
platformei, colectarea și depozitarea deșeurilor menajere în pubele. În acest mod se
diminuează și chiar se elimină riscul poluării masei corpului de apă.
6.1.2 Emisii de poluanți în ape și protecția calității apelor în perioada de exploatare
În perioada de ope rare a lucrărilor propuse a se realiza nu există surse de emisii de
poluanți în corpul de apă.
6.2 Protecția calității aerului
6.2.1 Protecția calității aerului pe perioada de execuție a lucrărilor
Prin protecția atmosferei se urmărește prevenirea, limitarea deter iorării și ameliorarea
calității acesteia pentru a evita manifestarea unor efecte negative asupra mediului, sănătății
umane și bunurilor materiale.
Pentru limitarea disconfortului iminent ce apare în perioada de construcție (mai ales pe
timpul verii) se vo r alege trasee optime pentru vehiculele ce deservesc șantierul, mai ales
pentru cele care transportă materiale de construcție ce pot elibera în atmosferă particule fine.
De asemenea transportul acestor materiale se va face pe cât posibil acoperit.
Evitare a transportului și manevrării materialelor cu conținut de pulberi în timpul
perioadelor în care viteza vântului este mare.
6.2.2 Perioada de operare a lucrării
Nu este cazul.
6.3 Protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor
Zgomotul generat in perioada de realiz are a lucrarilor va fi punctual si de scurta durata.
Tinand cont de faptul ca activitatile de reparatie se desfasoara intr -un santier functional, nivelul
de zgomot aferent lucrarilor nu va depasi nivelul de zgomot generat de activitatile normale ale
santie rului.
6.4 Protecția împotriva radiațiilor
Activitățile de execuție a lucrărilor se desfășoară cu utilaje și echipamente care nu
utilizează surse de radiații. De asemenea, lucrările propuse nu constituie surse de radiații
ionizante.

„Docuri uscate la Șantierul Naval Constanța
Lucrări de reparaț ii la docul uscat de construcții ”
Memoriu de prezentare în vederea obținerii acordului de mediu
216.5 Protecția solului și sub solului
6.5.1 Sursele de poluanți pentru sol, subsol și ape freatice în perioada de execuție
În perioada de execuție au loc o serie de modificări în calitatea și structura solului ca
urmare a ocupării unor suprafețe cu organizarea punctului de lucru. Formele de impact
identificate în această perioadă pot fi:
-poluări accidentale cu hidrocarburi sau alte substanțe scurse accidental direct pe sol;
-depozitarea necontrolată a deșeurilor, a materialelor de construcții, a deșeurilor
tehnologice.
Tinandu -se cont ca luc rarile se vor realiza pe supraf ete betonate, strat de piatra sau
strat de calcar, impactul este minim in cazul unor accidente.
La încheierea lucrărilor, punctul de lucru va fi curățat, astfel că terenul actual vareveni la
starea inițială.
6.5.2 Sursele de pol uanți pentru sol, subsol și ape freatice în perioada de operare
În perioada de exploatare, nu există surse directe de poluare a solului.
6.6 Protecția ecosistemelor terestre și acvatice
Nu este cazul deoarece lucrările se vor executa în incinta Santierului N aval și nu vor
avea efecte negative asupra vegetației din zonă.
6.7 Protecția așezărilor umane și a altor obiective de interes public
Cea mai apropiată localitate este municipiul Constanța. O parte din populația municipiului
își desfășoară activitatea în zona portului Constanța, deci implicit execuția lucrărilor propuse în
prezentul memoriu va avea un impact pozitiv prin crearea de noi locuri de muncă.
6.8 Gospodărirea deșeurilor
Tipurile de deșeuri întâlnite pe șantierul de execuție al lucrărilor de mai sus sun t:
-deșeuri menajere sau asimilabile;
-deșeuri din lemn;
-hârtie și ambalaje;
-deșeuri materiale de construcție.
Deșeurile menajere și cele asimilabile acestora vor fi colectate selectiv în pubele
amplasate în puncte de colectare. De aici vor fi transportate l a rampa de gunoi cea mai
apropiată sau valorificate. Locul de depozitare a pubelelor va fi în prealabil betonat sau
impermeabilizat
Deșeurile materiale de construcție nu ridică probleme deosebite din punctul de vedere al
potențialului de contaminare și vor fi depozitate într -o zonă special desemnată urmând a fi fie
refolosite fie transportante în locuri indicate de autoritățile de mediu. Aceste deșeuri vor fi
preluate de la punctul de lucru pe bază de contract de o firmă specializată.
Deșeurile lemnoase vor fi selectate, fiind eliminate funcție de dimensiuni ca accesorii și
elemente de sprijin în lucrările de construcții.
Deșeurile de hârtie și ambalajele vor fi colectate și depozitate separat, în vederea
valorificării.
Din punct de vedere al potențialului d e contaminare a mediului acestea nu ridică
probleme deosebite. Gestionarea deșeurilor în perioada de desfășurare a lucrărilor de investiții

„Docuri uscate la Șantierul Naval Constanța
Lucrări de reparaț ii la docul uscat de construcții ”
Memoriu de prezentare în vederea obținerii acordului de mediu
22revine antreprenorului și se va realiza conform prevederilor Legii 211/2011 privind gestiunea
deșeurilor.
În perioa da de operare se vor produce deșeuri de tip menajer sau similare acestora, ce
ar proveni de la activitatea specifică care se desfășoară în zona, acestea fiind depozitate în
pubele depozitate pe o platformă betonată până la colectatea și ridicarea de către o firma
specilizată în acest scop cu care se va încheia în prealabil un contract.
6.9 Gospodărirea substanțelor și preparatelor chimice și periculoase
În timpul execuției lucrărilor, vor fi utilizate unele substanțe toxice și periculoase, în
special produse p etroliere al căror regim de depozitare, manipulare și utilizare va trebui să se
conformeze prevederilor reglementărilor în vigoare.
Cele mai folosite produse sunt:
combustibili folosit pentru utilaje și vehicule de transport (benzină, motorină);
lubrifian ți (uleiuri, parafină).
Echipamentul ce urmează a fi folosit, va fi transportat la punctul de lucru în condiții de
funcționare corespunzătoare, cu toate modificările de lubrifiant și reviziile generale efectuate.
Schimbul de lubrefiant se va executa în cad rul unor ateliere specializate. Tot aici se vor executa
și schimburile de ulei hidraulic și de transmisie.
Singura posibilitate de apariție a substanțelor toxice și periculoase în perioada de
operare, ar putea fi determinată de producerea unor scurgeri acc identale de la util ajelecare își
vor desfășura activitatea aici însă fiind pe platforme betonate si din piatra sparta, nu vor fi
prejudicii asupra factorilor de mediu.
7Prevederi pentru monitorizarea mediului
În perioada execuției lucrărilor propuse se v or monitoriza:
-starea de funcționare a utilajelor și mașinilor de transport pentru a reduce riscul de
poluare, zilnic;
-cantități de deșeuri pe tipuri –lunar;
-cantități de ape folosite și evacuate –lunar ;
-calitatea factorilor de mediu aer, sol, zgomot și vibrații .
8Justificarea încadrării proiectului în prevederile altor acte normative naționale
care transpun legislația comunitară (IPPC, SEVESO, COV)
Acest proiect se încadrează în Anexa 2, alin. 13, punctul a) din H.G. 445/2009.
Proiectul nu se incadrează , in prevederile altor acte normative nationale care transpun
legislatia comunitara (IPPC, SEVESO, COV, LCP).
9Organizarea punctului de lucru
Suprafata punctului de lucru va fi cat mai restransa, folosindu -se resursele deja existente
pentru utilitati, de pozitarea materialelor si parcarea utilajelor.

„Docuri uscate la Șantierul Naval Constanța
Lucrări de reparaț ii la docul uscat de construcții ”
Memoriu de prezentare în vederea obținerii acordului de mediu
2310Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiției
După finalizarea lucrărilor de execuție, se vor lua măsuri pentru redarea în folosință a
terenului pe care a fost organizarea de șantier. În c azul în care se constată o degradare a
acestora vor fi aplicate măs uri de reconstructie ecologică.
ÎNTOCMIT, VERIFICAT,
Ing.Preda Vlad Ing. Valeria Nicoleta Gatu