Scriitorul Frantz Kafka

Josef K. este personajul principal al romanului “Procesul”. Un bărbat pe la vreo treizeci de ani, ce lucreaza la o bancă si intr-o dimineata se trezește, în dormitorul său, cu doi agenți de politie care îl instiinteaza că a fost arestat dintr-un motiv pe care aceștia nu i-l pot spune. Din acest moment, intreaga viața a lui K. ia o intorsatura neasteptata, transformandu-se într-o farsă controlată de o instanță de judecata. Cu alte cuvinte, Josef K. este privat de propria sa viață, privare anunțată cu mult timp inainte prin invadarea propriului spatiu, dormitorul sau, de către cei doi functionari ai statului.Astfel personajul nostru devine o papusa în ghiarele unui păpușar necunoscut.

Ultimul capitol lămurește, intr-o oarecare masura, intelesurile, deschizând, însă, alte semne de întrebare. Aici apare o mica incursiune fantastică: In catedrala în care Joseph K. urma să se vada cu un posibil client al băncii, acesta are surpriza de a intalnii un preot care îi cunoaște întreaga istorie. Preotul îi dezvăluie o parabola, a omului simplu care bate la poarta legii, încercând să-i pătrundă sensurile dar ridică multe alte întrebări: cine este paznicul Legii?, ce este Legea? care este calea ce duce către ea? ce este drept și ce nu este drept? Iată că legea nu mai reprezintă doar sistemul rigid cu care se confrunta Joseph K., ci este chiar și morala, religia.

Cuvantul care exprima cu exactitate esenta cartii, consider ca este ambiguitatea.in acest roman, cel mai mult mi-a placut de inspectorul ce nu lasa se citeasca nici un gand pe chipul sau, avand o tarie de character iesita din comun.In schimb nu mi-au placut momentele in care Joseph se chinuia din rasputeri sa afle motivul pentru care acesta era arestat dar nu putea afala de la nimeni.

Romanul se adreseaza, in mare parte, celor pasionati de mistere si de dezlegarea acestora.Recomand aceasta carte tuturor.

Similar Posts

  • Dimensiunea Procesuala a Lecturii

    ARGUMENT Programa de limbă și literatură română își propune ca obiective prioritare formarea competențelor de lectură și de scriere ale elevilor, lectura textelor literare/nonliterare făcându-se cu scopul formării acestor competențe aproape exclusiv valorizate prin examenele de evaluare.Deci, lectura este, la acest nivel orientată spre însușirea unor concepte operaționale(instanță narativă, eu-liric etc) necesare a argumenta că…

  • Aportul Scriitorilor LA Dezvoltarea Limbii Romane

    APORTUL SCRIITORILOR LA DEZVOLTAREA LIMBII ROMÂNE CUPRINS INTRODUCERE 1. CONTRIBUȚIA CRONICARILOR LA DEZVOLTAREA LIMBII ROMÂNE LITERARE 1.1. Unele considerații privind contribuția lui Grigore Ureche la dezvoltarea limbii române literare 1.2. Rolul lui Miron Costin la dezvoltarea limbii române literare 1.3. Ion Neculce și limba scrieriilor sale 1.4. Contribuția lui D. Cantemir la dezvoltarea limbii române…

  • Modalitati de Lucru Utilizate In Studiul Limbii Si Literaturii Romane cu Elevii Dislexici

    MODALITĂȚI DE LUCRU UTILIZATE ÎN STUDIUL LIMBII ȘI LITERATURII ROMÂNE CU ELEVII DISLEXICI CuprinS: Introducere: PREZENTAREA GENERALĂ A GHIDULUI CAPITOLUL I. DISLEXIA – DIFICULTATE DE ÎNVĂȚARE, CITIRE ȘI SCRIERE I.1. CORESPONDENȚA LITERĂ-SUNET SAU GRAFEM-FONEM I.2. CONȘTIENTIZAREA FONOLOGICĂ I.3. SCRIEREA ALFABETICĂ – O APLICARE A PRINCIPIULUI FONETIC I.4. DEZVOLTAREA CITITULUI FLUENT I.5. DEZVOLTAREA VOCABULARULUI I.6. COMPREHENSIUNEA…

  • Romanul Fantastic Eledian

    Capitolul I Mircea Eliade și perioada exilului său I.1 Mircea Eliade – viața și activitatea Cunoscut prozator al literaturii române, Mircea Eliade s-a născut la București în data de 13 martie a anului 1907, ca fiu al Ioanei Stoian Vasile și a locotenentului Gheorghe Ieremia, care din admirație față de Ion Eliade Rădulescu și-a schimbat…

  • Monografia Folclorica a Unui Sat din Judetul Maramures

    ΜΟΝΟGRAFIA FΟLСLΟRIСĂ A СΟΜUΝΕI PΟIΕΝILΕ DΕ ЅUΒ ΜUΝTΕ -JUDΕȚUL ΜARAΜURΕȘ- СUPRIΝЅ: ARGUΜΕΝT………………………………………………………………………………………………………4 Сapitоlul I. AЅPΕСTΕ TΕΟRΕTIСΕ………………………………………………………………………5 I.1. Сultura tradițiоnală……………………………………………………………………………………..5 I.2. Οbiϲеiurilе pоpularе……………………………………………………………………………………8 I.3. Соnϲеpția dеѕprе ѕpațiu și timp în viziunеa tradițiоnală………………………………….10 Сapitоlul II. Соmunitatеa еtnо-fоlϲlоriϲă Pоiеnilе dе ѕub Μuntе……………………………….11 II.1. Atеѕtarе iѕtоriϲă………………………………………………………………………………………..12 II.2. Сadru natural……………………………………………………………………………………………17 II.3. Aѕpеϲtе еtnоϲulturalе………………………………………………………………………………..20 II.4. Lоϲuirеa și ѕpеϲifiϲul ѕău…………………………………………………………………………..22 II.5. Οϲupații…

  • Categoriile Gramaticale ALE Substantivului ÎN Limba Româna

    CUPRINS Introducere……………………………………………………………………………………………………….p. Categoria gramaticală a genului…………………………………………………………………..p. Considerații generale……………………………………………………………………..p. Genul după înțeles…………………………………………………………………………p. Genul după terminație…………………………………………………………………..p. Moțiunea………………………………………………………………………………………p. Substantivele epicene…………………………………………………………………….p. Genul comun………………………………………………………………………………..p. Genul personal……………………………………………………………………………..p. 2. Categoria gramaticală a numărului……………………………………………………………….p. 2.1. Considerații generale………………………………………………………………………….p. 2.2. Formarea pluralului substantivelor……………………………………………………….p. 2.2.1. Pluralul substantivelor masculine……………………………………………p. 2.2.2. Pluralul substantivelor feminine……………………………………………..p. 2.2.3. Pluralul substantivelor neutre…………………………………………………p. 2.2.4. Pluralul substantivelor compuse……………………………………………..p. 2.3. Substantive defective de număr…………………………………………………………..p. 2.3.1….