Scopul proiectului: [302167]

CAPITOLUL 1- MEMORIU TEHNIC

Scopul proiectului:

Scopul acestei lucrări este de a [anonimizat] o construcție cu nivel de înălțime P+5E [anonimizat], conferințe, [anonimizat] a acestuia.

1.2. Date generale ale construcției:

– Amplasamentul obiectivului: [anonimizat], intersecția drumului european 39E cu Strada Nicolae Bălcescu 1;

– Denumirea obictivului: Hotel P+5E pe structură în cadre și terasă verde necirculabilă amplasat în Constanța;

– Regimul de înălțime propus: P+5E;

– Suprafața terenului:6571 m2;

– Suprafața construită la sol: 1021 m2;

– Suprafața desfășurată: 6126 m2;

– P.O.T. propus: 20.21%;

– P.O.T. existent: 0%;

– C.U.T. propus: 1.13;

– C.U.T. existent: 0;

– Elaboratorul proiectului: [anonimizat];

– Beneficiarul investiției:

– Titularul investiției:

1.3. Date privind amplasamentul:

[anonimizat] 39E cu Strada Nicolae Bălcescu 1 și are urmatoarele vecinătăți: [anonimizat] 1, [anonimizat] 39E. Terenul are o [anonimizat]. De asemenea prezintă avantajul de a avea acces la toate utilitățile prin branșament imediat la cerere.

Terenul are suprafața egală cu 6571 m2.

1.4. Informații geotehnice și geologice:

În urma studiului geotehnic elaborat pentru terenul pe care va fi amplasată construcția, s-a determinat stratificația pământului: 0-0.5 m praf loessoid cafeniu afânat uscat, 0.5-5.00 m [anonimizat], [anonimizat] 150 kPa.

Adâncimea de îngheț pentru amplasament a [anonimizat] -0.80m față de C.T.N.

1.5. Încadrare în zona seimică:

[anonimizat]-se conform printr-o valoare de vârf a accelerației seismice ag=0.2 g, iar perioada de colț TC=0.7s conform.

1.6. Date climatice în amplasament:

[anonimizat]-[anonimizat] i ierni blânde datorate brizei mării. Ca temperature regăsim media anuală de 10-11°C cu precipitații medii de 400-500mm/an.

Valoarea de referință a presiunii dinamice a vântului este qb=0.5kPa conform.

Valoarea de caracteristică a încărcării din zăpadă la sol este sk=1.5 conform.

1.7. Stabilirea clasei de importanță:

Conform Codului de proiectare seismică P100-1/2013 clasa de importanță a obiectivului este II.

Clasa de importanță și de expunere la cutremur este caracterizată de valoarea factorului de importanță . Definirea claselor de importanță și valorile asociate se dau în tabelul 4.2 pag.60-61 și pentru clasa de importanță II are valoarea 1.2 .

1.8. Stabilirea categoriei de importanță:

Construcția se încadrează în categoria de importanță B conform H.G.R. nr. 766 din 21 noiembrie 1997, pentru aprobarea unor regulamente privind calitate în construcții.

[anonimizat], în cazul construcțiilor noi sau a proprietarului, în cazul construcțiilor existente, atunci când este necesar, pentru lucrările de investiții sau în alte cazuri.

Pentru fiecare construcție se stabilește o singură categorie de importanță și aceasta va fi înscrisă în toate documentele tehnice privind construcția: autorizația de construire, proiectul de execuție , cartea tehnică a construcției, documentele de asigurare. Categoria și clasa de importanță stabilite pentru o construcție nu se vor modifica decât la schimbarea destinației sau în alte condiții care impun aceasta, prin documentații motivate.

1.9. Descrierea proiectului:

1.9.1. Soluția constructivă:

De regulă factorii care impun sistemul constructiv al clădirii este regimul de înălțime și condițiile de amplasament ale terenului.

Sistemul constructiv ales pentru clădire este alcătuit din grinzi de fundare din beton armat continue pe două direcții. Se adoptă această soluție de fundare pe baza recomandărilor studiului geotehnic. Rețeaua de grinzi de fundație din beton armat tip T întors și placă de pardoseală ce va avea 10 cm slab armată, realizează o cutie rigidă la nivelul parterului capabilă să preia eventualele tasări denivelate ale terenului de fundare si împreuna cu grinzile de fundare sa transmită încărcările provenite de la suprastructură catre terenul bun de fundare. Fundarea se face în stratul de loess, la o adâncime de 1.65, 1.75 cota de turnare a startului de egalizare fata de cota +0.00 a clădirii, sau 1.175, 1.225 fata de C.T.N..

Presiunea maximă transmisă de fundație către terenul de fundare, ce a fost dimensionată in gruparea fundamentala este de 142 kPa. Grinzile de fundare au dimensiunea de 65x220cm, realizate din beton avâand clasa C25/30.

Pentru betonul de egalizare se va folosii un beton cu clasa C16/20 cu grosimea de 10cm.

Pentru a îndeplini exigențele de performață funcțională și structurală, în condiții de siguranță în exploatare și de economicitate, s-a ales o structură tip cadru spațiul de beton armat cu înălțimea de nivel de 3.00m, cu 4 deschideri de 5.60m și 10 travei de 4.40m.

Cadrele din beton armat sunt alcătuite din stâlpi cu secțiunea de 60x60cm și grinzi cu secțiunile de 30x50cm pe travei si 30x60cm pe deschideri din beton cu clasa C25/30.

Stâlpii vor fi armați corespunzător cu armătura rezultată din calcul respectiv armătură longitudinală de rezistență , iar armătura transversal, etrieri distanță în zonele potențiale plastice, iar în restul înălțimii stâlpului se prevăd etrieri distanță.

Grinzile vor fi armate corespunzător cu armătura rezultată din calcul.

Planșeele sunt realizate cu plăci de beton monolit cu grosimea de 13 cm dispuse la nivelul grinzilor. La calculul rigidității elementelor structurale s-a considerat că plăcile conlucrează cu grinzile, realizând în ansamblu o șaibă orizontală rigidă în măsură să asigure acțiunea solidară a elementelor structurii verticale la acțiuni laterale.

Printr-o proiectare corectă, structura poate fi înzestrată și cu proprietățile de redundanță necesare și va putea mobiliza un mecanism de disipare a energiei favorabil la acțiunea seismică.

Soluția constructivă aleasă pentru construcția scărilor de acces între niveluri este de scară cu două rampe cu podest de plecare și podest intermediar, realizate din beton cu clasa C25/30.

Acoperișul este de tip terasă verde necirculabilă și va fi delimitată de un atic de beton armat cu o înălțime de 1.10m.

Ferestrele se vor realiza din tamplărie P.V.C. cu geam termopan.

Anvelopa clădirii se va realiza din blocuri de cărămidă cu goluri verticale cu grosimea de 20cm, cu 2cm de tencuiala pe fiecare parte, cu termoizolație de 10cm la exterior din vată minerală bazaltică. Pereții interiori de compartimentare sunt realizați din B.C.A de 15cm cu 5 cm de tencuiala decorativă.

În jurul construcției se toarnă trotuar din beton cu clasa C8/10 cu pantă de 3.5%.

Conform privind calitatea în construcții, clădirea este proiectată să raspundă exigențelor următoare:

Rezistență și stabilitate la solicitări statice și dinamice;

Siguranță în exploatare;

Sanatatea oamenilor, igiena și protecția mediului;

Siguranță la foc;

Izolare termică, hidrofugă și economie de energie;

Protective împotriva zgomotului.

1.9.2. Funcționalitate:

Pe terenul în suprafață de 6571 m2 urmează să se construiască un imobil cu regimul de înălțime P+5E, cu suprafață construită la sol de 1021m2, destinația „Hotel 4 Stele”.

Clădirea se încadrează în categoria B din punct de vedere a importanței și respectă, în conformitate cu Legea 10/1995 art.5, cerințele de rezistență și stabilitate, siguranță în exploatare, siguranță la foc, igienă, sănătatea oamenilor și protecția împotriva zgomotului.

Din punct de vedere funcțional clădirea, conform indeplineste toate criteriile prevăzute în aceste, obținând cu minimele servicii alocate clienților și compartimentarea aferentă încadrarea la hotel de 4 stele. Acestă încadrare poate fi refacută cu ușurință crescând la hotel de 5 stele neintervenind asupra structurii ci doar suplimentând cu anumite servicii cu costuri scăzute, într-un moment propice financiar hotelului.

Anvelopa clădirii se va realiza din blocuri de cărămidă cu goluri verticale cu grosimea de 20cm, cu 2cm de tencuială pe fiecare parte, cu termoizolație de 10cm la exterior din vată minerală bazaltică. Pereții interiori de compartimentare sunt realizați din B.C.A de 15cm cu 5 cm de tencuială decorativă.

Toate încăperile imobilului vor fi finisate cu vopsea lavabilă aplicată peste un strat de tencuială și unul de glet de ipsos. Avantajele acestei soluții constau în calitatea lucrărilor și în facilitarea acțiunilor de curățare–spălare a acestora. Finisajele exterioare sunt realizate cu vopsea lavabiă acordând o mare atenție cromaticii. Pardoseala va fi din gresie și marmură.

Tâmplaria interioară și exterioar va fi din PVC cu bariera ătermică prevăzută cu geamuri termopan care asigură o etanșeitate și o izolație termică corespunzătoare.

Clădirea va fi dotată cu obiecte sanitare pentru uz hotelier.

Alimentarea cu apă caldă și rece menajeră se va facilita prin construcția unui cămin apometric ce se racordează la rețeaua stradală existentă.

Instalațiile electrice și termice se vor realiza cu respectarea normativelor în vigoare, prin racordarea la rețeaua stradală local existentă.

1.9.3. Materiale folosite:

Elementele de rezistență ale suprastructurii (stâlpi, grinzi, planșee, scări) se vor realiza din beton cu clasa C25/30. Armăturile de rezistență folosite vor fi BST500C pentru armături longitudinale și transversal (la fundații), PC52 armături transversale la grinzi, stâlpi și OB37 bare de repartiții la scări, planșee.

Betonul de egalizare din fundații va fi realizat din beton cu clasa C16/20 în strat de 10cm.

Betonul din placa slab armată de la parter va fi din clasa C16/20 în strat de 10cm.

Anvelopa clădirii se realizează din blocuri de cărămidă cu goluri verticale cu grosimea de 20cm, cu 4cm de tencuială, cu termoizolație de 10cm la exterior din vată minerală bazaltică. Pereții interiori de compartimentare sunt realizați din B.C.A de 15cm cu 5 cm de tencuială decorativă.

La interior, finisajele vor cuprinde pardoseli reci (marmură, gresie), tencuieli cu zugrăveli lavabile pentru pereți și tavan, placaje cu faianță, uși interioare din tâmplarie pe bază de esență de fag.

Se va avea in atenție ca materialele utilizate să fie în strare bună de execuție, să corespundă calitativ normelor tehnice din vigoare, însoțite cu certificate de conformitate.

1.9.4. Tehnologi propuse:

Se recomandă ca înainte de începerea lucrărilor să se studieze și să se însușească de personalul de conducere al șantierului întreaga documentație tehnică. Eventualele neconcordanțe între prevederile din proiect sesizate cu acest prilej și cele care pot aparea în timpul execuției vor fi imediat anunțate proiectantului care este singurul în drept de a dispune măsurile necesare.

Sunt interzise modificări la soluții sau schimbări de materiale fără avizul scris al proiectantului de specialitate.

Tehnologia de execuție este descrisă în caietul de sarcini, execuția realizdu-se numai pe baza proiectului de execuție și a detaliilor de execuție.

Asigurarea calității în construcții:

În vederea realizării calității construcției în toate etapele de concepere, realizare, exploatare și postutilizare a acesteia, se impune aplicarea sistemului calității prevăzut în Legea nr. 10 privind calitatea în construcții. Sistemul calității se compune din:

Reglementări tehnice în construcții;

Calitatea produselor folosite la realizarea construcțiilor;

Agremente tehnice pentru noi produse și procedee;

Verificarea proiectelor, a execuției lucrărilor și expertizarea proiectelor și construcțiilor;

Conducerea și asigurarea calității în construcții;

Autorizarea și acreditarea laboratoarelor de analize și încercări în activitatea de construcții;

Activitatea metrologică în construcții;

Recepția construcțiilor;

Comportarea în exploatare și intervenții în timp;

Postutilizarea construcțiilor;

Controlul de stat al calității în construcții;

1.9.5. Organizarea lucrării:

Prin organizarea lucrărilor de construcții si montaj în interiorul șantierului se urmărește să se stabilească durata de excuție a lucrărilor investiției, dar să se și urmărească desfășurarea optimă a activităților specific și utilizarea eficientă a resurselor necesare proceselor în desfășurare. Se va ține în vedere realizarea lucrărilor în concordanță cu graficul de eșalonare calendaristică (Gantt), prin urmărirea păstrării ordinii tehnologice a execuției, pentru fiecare lucrare în parte.

Pentru programarea și organizarea lucrărilor de montaj și construcții s-a folosit Metoda Potențialelor Metra(MPM), metodă din cadrul analizei drumului critic.

Pentru a realiza programarea activităților este necesar să se parcurga următoarele etape:

Studierea documentației tehnice și tehnologice;

Studierea condițiilor prielnice pentru alocare eficientă a resurselor;

Elaborarea listelor de activități cu precizarea duratei activităților și a condiționărilor tehnologice sau organizatorice;

Șantierul va fi dotat cu personal pregatit, calificat și toate reșelele de utilități necesare pentru indeplinirea termenelor și a condiților impuse.

Pentru a facilita depozitarea materialelor si a uneltelor de gabarit redus, se va dota șantierul cu compartimente metalice izolate trasportate cu camionul la fața locului.

CAPITOLUL 2 – BREVIAR DE CALCULE

2.1. Date generale:

Obiectivul lucrării este proiectarea unui hotel de 4 stele P+5E, fiind amplasat în localitatea Constanța din județul Constanța.

Se va adopta ca structură de rezistență o structură de tip cadre spațiale din beton armat, format din grinzi și stâlpi, având planșee de beton armat între niveluri.

Pentru construcția ce urmează a fi realizată sistemul de fundare ales este de tip grinzi continue de fundare sub stâlpi. Presiunile se vor transmite către terenul de fundare prin intermediul unor tălpi de beton armat.

Acoperișul este de tip terasă verde necirculabilă.

Scările interioare ce fac legătura între niveluri vor fi realizate din beton armat.

Anvelopa clădirii se va realiza din blocuri de cărămidă cu goluri verticale cu grosimea de 20cm, cu 2cm de tencuială pe fiecare parte, cu termoizolație de 10cm la exterior din vată minerală bazaltică. Pereții interiori de compartimentare sunt realizați din B.C.A de 15cm cu 5 cm de tencuială decorativă.

Conform codul de proiectare P100-1/2013 “Prevederi de proiectare pentru clădiri”, construcția se încadrează în clasa de importanță și de expunere la cutremur II având valoarea factorului de importanță pentru acțiunea seismică =1.2. Valoarea de vârf a accelerației seismice orizontale a terenului pentru proiectare ag = 0,20g iar perioada de colț Tc = 0,7s.

Structura se încadrează în clasa de ductilitate medie (DCM) având factorul de comportare pentru acțiuni seismice orizontale pentru structuri tip cadru q=3,5au/a1 (conform Tab. 5.1 – Valorile factorului de comportare q pentru acțiuni seismice orizontale). Pentru clădiri cu mai multe niveluri și mai multe deschideri valoarea au/a1 = 1,35, astfel factorul de comportare are valoarea q=4,725.

Adâncimea de îngheț a terenului se situează la -80 cm față de cota terenului natural conform normativului NP 112-2014 “Normativ privind proiectarea fundațiilor de suprafață” si conform STAS 6054-77 “Adâncimi maxime de îngheț".

Nivelul hidrostatic nu a fost întâmpinat în forajele executate până la adâncimea verificată.

Presiunea convențională a terenului este de 150 kPa.

2.2. Clasificarea și evaluarea acțiunilor:

Evaluarea acțiunilor asupra structurii se realizează în conformitate cu prevederile codului de proiectare CR 0 – 2012 "Cod de proiectare. Bazele proiectării construcțiilor” și se vor respecta principiile de proiectare la stare limită ultimă.

Clasificarea acțiunilor conform CR 0 – 2012:

Acțiuni permanente (G) – acțiuni directe precum greutatea proprie a construcției, a echipamentelor fixate pe construcții și acțiuni indirecte precum tasările diferențiate și contracția betonului,

Acțiuni variabile (Q) — acțiuni pe planșee și acoperișurile clădirilor, acțiunea zăpezii, acțiunea vântului, împingerea pământului, a fluidelor și a materialelor pulverulente;

Acțiuni accidentale (A) – acțiuni din explozii, acțiuni din impact, acțiunea zăpezii în cazul aglomerărilor excepționale de zăpadă pe acoperiș;

Acțiunea seismică (AE).

Pentru proiectarea la starea limită ultimă se consideră două grupări: gruparea fundamentală și gruparea seismică.

Combinarea acțiunilor în guparea fundamentală este exprimată astfel :

Unde:

Ed este valoarea de proiectare a efectului acțiunilor;

γG este coeficient parțial pentru acțiuni permanente, ce ține seama de incertitudinile modelării acțiunii și de varietățile dimensionale;

este valoarea caracteristică a acțiunii permanente;

este coeficient parțial de siguranță pentru acțiuni de precomprimare;

P este valoarea reprezentativă a acțiunii precomprimării;

este coeficient parțial de siguranță pentru acțiunea variabilă i;

Qk,1 este valoarea caracteristică a principalei acțiuni variabile 1;

este factorul pentru valoarea de grupare a unei acțiuni variabile;

Qk,i este valoarea caracteristică a unei acțiuni variabile asociate i;

Valorile coeficienților parțiali:

γG=1,35 pentru acțiuni permanente cu efect destabilizator;

=1,00 pentru acțiunea variabilă predominantă;

= pentru alte acțiuni variabile.

Combinarea acțiunilor în guparea fundamentală este exprimată astfel :

Ed=

Unde:

Ed este valoarea de proiectare a efectului acțiunilor;

P este valoarea reprezentativă a acțiunii precomprimării;

AEd este valoarea de proiectare a actiunii seismice;

este factorul pentru valoarea cvasipermanentă a unei acțiuni variabile;

Qk,i este valoarea caracteristică a unei acțiuni variabile asociate i.

Fig. 2.1.- factori de grupare a acțiunilor variabile la structuri și clădiri.

2.2.1. Evaluarea acțiunii zăpezii:

Evaluarea acțiunii zăpezii se efectuează conform codului CR 1-1-3/2012 “Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor”.

Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiș pentru situația de proiectare persistentă/tranzitorie se află astfel:

Unde:

este factorul de importanță expunere pentru acțiunea zăpezii;

este coeficientul de formă al încărcării din zăpadă pe acoperiș;

Ce este coeficientul de expunere al construcției în amplasament;

Ct este coeficientul termic;

sk este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol, în amplasament, în kN/m2;

Valoarea factorului de importanță-expunere pentru acțiunea zăpezii, yls este asociată clasei de importanță-expunere a construcției. Construcția se încadrează în clasa de importanță-expunere ll.

Fig. 2.2. – Valorile factorului de importanță-expunere petru acțiunea zăpezii.

Conform tabelului 2.2. valoarea factorului de importanță-expunere pentru acțiunea zăpezii, pentru construcții aflate în clasa de importanță-expunere II, este = 1.10.

Coeficientul de formă al încărcării din zăpadă pe acoperiș, cu o singură pantă cu două pante și pe acoperișuri cu mai multe deschideri, se determină în funcție de unghiul acoperișului, α.

Fig. 2.3. – Valorile coeficienților de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperișuri cu o singură pantă, cu doua pante și pe acoperișuri cu mai multe pante.

Pentru acoperișuri cu doua pante pentru proiectare se consider trei cazuri de distribuție a încărcării din zăpadă pe acoperiș:

Cazul (i) se utilizează pentru încărcarea din zăpadă neaglomerată;

Cazul (ii) și cazul (iii) se utilizează pentru încărcarea din zăpadă aglomerată.

Fig. 2.4. – Distribuția coeficientului de formă pentru încărcarea din zapadă pe acoperișuri cu două pante

Valoarea coeficientului de formă pentru încărcarea din zăpadă se determină în funcție de unghiul acoperișului, în funcție de Fig. 2.4 si Fig. 2.3.

Unghiul acoperisului α=0° și este cuprins între 0° și 30° astfel valoarea coeficientului de formă =0.8.

Valorile coeficientului de expunere al construcției în amplasament, Ce, sunt date în funcție de topografia terenului înconjurator și de mediul natural sau construit din împrejurimile construcției.

Fig. 2.5. – Valorile coeficientului de expunere Ce

Expunerea este normală deoarece topografia terenului și prezența altor construcții sau a copacilor limitează spulberarea semnificativă a zăpezii de către vânt. În cazul expunerii normale, valoarea coeficientului de expunere este Ce = 1,0.

Coeficientul termic Ct, poate reduce încărcarea dată de zăpada pe acoperiș în cazuri speciale când transferul termic ridicat la nivelul acoperișului conduce la topirea zăpezii în acest caz acoperișul tip șarpantă are o termoizolație normală iar valoarea coeficientului termic Ct = 1,00

Valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol, în amplasament, Sk, pe teritoriul României sunt date in figura de mai jos: pentru altitudini A

Fig.2.6. Zonarea valorilor caracteristice ale încărcării din zăpadă la sol, Sk, pentru altitudini A în .

Construcția se află în localitatea Constanța din județul Constanța având valoarea caracteristică a încărcării pe sol Sk=1.5.

Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă neaglomerată pe terasă este:

.=1.32.

2.2.2. Evaluarea acțiunii vântului:

Evaluarea acestei acțiuni se face conform.

Presiunea vântului ce acționează pe suprafețele esterioare unui acoperiș se determină cu următoarea relație:

We(ze)=

Unde:

este coeficientul de importanță expunere al clădirii;

este valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului evaluată la cota ze;

este coeficientul aerodinamic de presiune pentru suprafețe exterioare;

Ze este înățimea de referință pentru presiunea exterioară;

We(ze) este presiunea vântului;

Valoarea factorului de importanță expunere pentru acțiunea vântului, este asociată clasei de importanță expunere a construcției. Construcția se încadrează în clasa de importanță expunere II.

Fig.2.7. Valoare coeficientului de importanță expunere la acțunea vântului.

Valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului evaluate la cota ze, produsă de rafalele vântului se determină cu relația:

Unde:

este factorul de rafală pentru presiunea dinamică medie a vântului la înălțimea ze;

este valoarea medie a presiunii dinamice a vântului, depinzând de rugozitatea terenului și de valoarea de referință a presiunii dinamice a vântului;

Factorul de rafală pentru presiunea dinamică a vântului la cota ze, se calculează ca raportul dintre valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului și valoarea medie a presiunii dinamice a vântului la cota ze și se determină cu relația:

este intensitatea turbulenței vântului la cota ze;

Valoarea z0 și valoarea zmin este data în funcție de categoria de teren.

Fig 2.8. – Lungimea de rugozitate, z0, în metri, pentru diverse categorii de teren.

Construcția se află în zonă urbană deci aparține categoriei de teren IV iar z0=1m și zmin=10m

Valoarea factorului de proporționalitate β variază cu rugozitatea suprafeței de teren.

Fig 2.9. Valori ale lui în funcție de categoria de teren.

Clădirea aparține categoriei de teren IV .

Înălțimea clădirii este ze=21m.

ze>zmin

Valoarea medie e presiunii dinamice a vântului la cota ze, depinde de rugozitatea terenului și de valoarea de referință a presiunii vantului, qb, și se determină cu relația:

Factorul de rugozitate pentru presiunea dinamică, se calculează cu relația: