Scopul acestei lucrări este construirea arhitecturii sistemului informatic și proiectarea logică și fizică a componentelor lui. [304141]
INTRODUCERE
Lucrarea își propune ca obiectiv dezvoltarea unei aplicații software pentru o drogherie, având la bază un sistem de baze de date. Aplicația va trebui să soluționeze problemele cu care se confruntă cel mai des o [anonimizat], [anonimizat] , probleme ce sunt consumatoare de timp și care pot fi automatizate. Aplicația exemplu a fost concepută ca un suport pentru vânzarea de produse comercializate de o drogherie.
Scopul acestei lucrări este construirea arhitecturii sistemului informatic și proiectarea logică și fizică a componentelor lui.
[anonimizat]. Pe baza proiectului se va realiza o aplicație utilizând PHP și MySQL.
[anonimizat] a clienților și a tuturor produselor care sunt disponibile pentru vânzare. [anonimizat] (adauga sau șterge) datele prin introducerea numelui de utilizator și parola.
Capitolul I prezintă trendințe și modele de afaceri ale comerțului electronic și c-commerce
Capitolul II prezintă amploarea și dinamica fluxurilor comerciale determinate de comerțul electronic. În capitolul III sunt prezentate instrumente informatice utilizate pentru realizarea aplicației practice . [anonimizat] a ieșirilor, proiectarea interfețelor și tipuri de utilizatori. În capitolul V sunt descrise funcțiunile și considerații privind eficiența aplicației informatice.
La realizarea acestui proiect s-au folosit metode de proiectare a [anonimizat] a aplicației.
CAPITOLUL I [anonimizat]
1.1. Apariția Internetului și istoria comerțului electronic
1.1.1 Considerații generale
Conform dicționarului de informaticǎ (S.M.H. Collin), internetul reprezinǎ o rețea internaționalǎ de calculatoare si dispozitive cu adrese computerizare ce sunt interconectate conform protocoalelor de comunicare TCP / IP – „Transmission Control Protocol” și „Internet Protocol” [anonimizat]ǎ electronica (e-mail) între milioane de utilizatori din întreaga lume. Este notat si faptul cǎ [anonimizat]ǎ poate avea acces la aceastǎ rețea.
În 1965 a fost creatǎ [anonimizat]ǎ sub numele de ARPAnet. Internetul din zilele noastre este rezultatul unei continue dezvoltǎri a [anonimizat] sǎi o gama extrem de vastǎ de informație și servicii precum e-mail, www, FTP etc.
Internetul a putut fi valorificat la adevǎrata sa valoare datoritǎ cercetǎriilor lui Tim Berners Lee de la Centrul European pentru Fizica Nucleară din Geneva (CERN). Acesta a [anonimizat].
World Wide Web (cunoscut si sub numbele de WWW sau doar Web) este un sistem de documente și informații de tip “hypertext” [anonimizat]. Documentele, [anonimizat] (Uniform Resource Identifier). Hipertextul (inclusiv imaginile) este afișat cu un ajutorul unui program de navigare în web numit browser, care descarcă paginile web de pe un server web (unde sunt acestea stocate) și le afișează utilizatorului.
În 1990 – 1991, în perioada in care Internetul era deja în plină dezvoltare, dupa ce proiectul și toate modulele acestuia fuseseră elaborate în Statele Unite, la Stanford Research Institute, la UCLA, UCSB, WU etc., prin realizarea a ceea ce numim acum web, a venit rândul europenilor. Mai exact, la Centrul European de Cercetări Nucleare (CERN) Geneva, prin proiectul lui Tim Berners-Lee și contribuția unor colegi și studenți, a fost creat primul navigator si editor de legături (cu o primă versiune a limbajului HTML) si primul program de server Web. La acea datǎ comunicarea prin Internet, prin serviciile de atunci, în principiu prin e-mail, ftp și telnet, mergea bine și era destul de serios folosită de comunitatea academică.
În 1991, traficul prin nodul NSF (National Science Foundation – miezul Internetului din acea perioadǎ) depășea 1 miliard de octeti/oră, iar numărul de calculatoare conectate depăsea o jumătate de milion. Tot anul 1991 este cel în care NSF renunță la interdicția de folosire a Internetului în scopuri comerciale, fiind astfel un început al boomului economic ce avea sa fie produs de aceastǎ noua industrie, industria Internetului.
“Pentru a facilita un mod de a gǎsi cu ușurințǎ site-urile cǎutate, în anii ’80 a fost proiectat un sistem de denumire, care sǎ-i ajute pe utilizatori sǎ identifice mai ușor adresele de pe internet. Aceste adrese sunt de forma www.oricefirma.com, sau adresa de e-mail a cuiva scrisǎ este Bob@oricefirma.com. Partea principalǎ a adresei – “oricefirma” – este ceea ce poartǎ denumirea de domeniu. Domeniile Internet permit utilizatorilor sa utilizeze denumiri în loc de numere pentru a putea eficientiza deplasarea în diverse locuri de pe Web (cu alte cuvinte, diferența dintre a tasta www.intel.com si a tasta IP-ul: “192.246.100.42”. Aceasta adresǎ este cunoscutǎ si sub numele de URL (Uniform Resource Locator – Localizator Uniform de Resurse), acronim pronunțat literǎ cu literǎ.”
Conform World Wide Web Consortium (W3C), orice URL are la bazǎ, în primul rând un nume de schemǎ (adesea numit si protocol), urmat de “:” și douǎ slash-uri “//”, apoi în funcție de schema folositǎ, este prezent si numele serverului (exemplu: ftp, www, smtp, etc.), urmat de un punct (“.”), apoi de numele domeniului (sau alternativ, adresa IP), apoi numarul portului, apoi calea resursei ce user-ul dorește sa fie accesatǎ. Astfel, sintaxa este: scheme://domain:port/path?query_string#fragment_id.
La sfârsitul numelui unui domeniu, dupǎ ultimul punct, este numele domeniului care indicǎ tipul organizației in cauza, iar acesta din urmǎ este TLD (Top Level Domain, denumit și domeniu de nivel superior).
Compania americanǎ de tip non-profit ICANN – Internet Corporation for Assigned Names and Numbers are ca scop supravegherea unui șir întreg de sarcini și activitǎți legate de Internet. Una dintre aceste responsabilitǎți este coordonarea tuturor domeniilor de nivel superior (DNS). Din punct de vedere tehnic, aceastǎ gestionare este realizatǎ de cǎtre IANA (Internet Assigned Numbers Authority – Autoritatea pentru Atribuirea numelor și Numerelor în Internet).
Conform arhivei ICANN, domeniile TDL sunt împarțite in trei categorii:
domenii naționale (ccTLD – country code TLD): folosite de in peste 250 de țări. Acestea au lungimea de două litere, de exemplu ro pentru România.
Exemple de acest tip pot fi: .ro, .fr, .us, uk etc.
domenii generice (gTLD – generic top-level domain): folosite (cel puțin teoretic) de anumite categorii de organizații (de exemplu, com pentru organizații comerciale). Are trei sau mai multe litere. Aproape toate gTLD-urile sunt disponibile indiferent de țară, cu excepția domeniilor gov și mil, care, din motive istorice, sunt folosite doar de către guvernul și respectiv armata Statelor Unite.
Exemple de acest tip pot fi: .com, .edu, .gov, .int, .mil, .net, .org etc.
domenii de infrastuctură – acest tip de domeniul este unul special, fiind folosit doar în scopurile tehnice ale infrastructurii.
Domeniul .arpa este deocamdată unic.
1.1.2 Comerțul electronic și c-commerce
Comerțul electronic – ca nouă modalitate de derulare a tranzacțiilor comerciale – a devenit un mijloc tot mai important pentru desfășurarea activităților economice. Această aplicație comercială a noilor tehnologii din domeniul informației și comunicațiilor (TIC) se extinde rapid, iar efectele sale sunt deja larg resimțite de toate țările. Provocările pe care le ridică comerțul electronic se afirmă drept componenta cea mai dinamică și cea mai vizibilă a Noii Economii, revendicându-și de pe acum o poziție dominantă în economia cunoașterii de mâine. Capitolul de față își propune să trateze aspectele teoretice privind comerțul electronic, respectiv:
prezentarea momentelor cele mai importante din evoluția comerțului electronic
definirea noțiunii de comerț electronic
descrierea principalelor mecanisme pentru desfășurarea e-commerce-ului
prezentarea formelor de afaceri electronice
Comerțul electronic, precursorul vitorului digital, deschide perspectivele unei modalități instantanee și globale de a face cunoscută informația și demonstrează că în centrul e-business-ului trebuie să se afle clientul.
Istoria comerțului electronic poate fi delimitată în două mari etape, sau valuri:
primul val a început modest la mijlocul anilor ’90 pentru ca în 2000 să ajungă la investiții de 100 miliarde $ (dot-com boom). Acest val a fost eminamente american : paginile web erau în engleză, tehnologiile Internet erau ieftine dar încete (linii telefonice, conexiuni dial-up), principalul mijloc de comunicații l-a constituit poșta electronică, iar principala sursă de venit a fost reclama on-line. A urmat apoi o cădere masivă (dot-com bust) până în 2003 când comerțul electronic a început să dea semne de revigorare.
cel de-al doilea val, după 2003 care se caracterizează prin: internaționalizare (vânzătorii fac afaceri globale, simultan în mai multe țări și folosesc diferite limbi), conexiuni mai rapide (DSL, ADSL,WiFi), folosirea unor noi aparate de identificare (smart card, cititoare de retină și amprete) iar poșta electronică devine parte integrantă a marketing-ului
Istoria comerțului electronic este istoria unei lumi noi, virtuale care evoluează conform avantajelor consumatorilor, o lume care este construită pas cu pas, pentru a lăsa generațiilor viitoare o fundație sigură.
C-commerce
Presa de afaceri a raportat în mod constant povesti de succes despre comerțul electronic în care companiile industriale folosesc tehnologii colaborative pentru a beneficia de avantajele potențiale. Un raport recent privind piața de software pentru c-commerce a indicat că software-ul pentru crearea c-commerce este următorul stadiu al creșterii în afacerile cu aplicații pentru întreprinderi (Bellini, Gravitt, & Diana, 2001). Raportul estimeaza ca marimea pietei c-commerce a crescut de la 5,8 miliarde de dolari în 1999 la 36,5 miliarde de dolari in 2004 (estimata de AMR si IDC). Un alt raport (Ferreira, Schlumpf și Prokopets, 2001) a arătat că aproximativ 60% dintre cei 356 de respondenți au considerat comerțul electronic drept important pentru întreprinderile lor în 2001-2002, iar 78% dintre companii intenționau să implementeze comerțul electronic Pentru a îmbunătăți interacțiunea dintre furnizori și clienți. Între timp, au fost raportate sporadic concluziile cercetărilor academice privind problemele legate de comerțul cu c-comerț. Welty și Becerra-Fernandez (2001) au investigat problema gestionării încrederii și angajamentului în relațiile de colaborare. Kumar (2001) a delimitat caracteristicile tehnologiilor informației și comunicațiilor pentru sprijinirea comerțului electronic. Chuang și Nakatani (2004) au identificat diferite tipuri de c-commerce .
Extinzând conceptul de colaborare inter-organizațională (Himmelman, 1996), Chuang și Nakatani (2004) au definit c-commerce ca proces tehnologic în care organizațiile împărtășesc informații și resurse, își adaptează activitățile și își amplifică capabilitățile. Beneficiile reciproce, în timp ce asumă responsabilități, riscuri și recompense comune. Johnson și Whang (2002) au folosit termenul "e-colaborare" pentru a se referi la activitățile de colaborare între întreprinderi; Cu toate acestea, Johnson și Whang au pus accentul pe rolul internetului și pe conceptul de partajare. Este important de remarcat că, deși există suprapuneri între granițele comerțului colaborativ și comerțului electronic, diferența dintre ambele se află în faptul că comerțul coloborativ se concentrează asupra eforturilor intelectuale comune, dar comerțul electronic este orientat către procesarea mai multor tranzacții, cum ar fi Ca activități de vânzare / cumpărare. Chiar dacă c-commerce ar putea fi considerat unul dintre ramificațiile comerțului electronic pe Internet, apariția acestuia este cel mai probabil determinată de globalizarea economiei, concurența, nevoia de răspuns eficient al clienților și apariția tehnologiei collaborative. Competiția acerbă asupra economiei globale stimulează întreprinderile să creeze parteneriate strategice cu întreprinderi complementare în care crearea unui avantaj de colaborare este, dacă nu mai importantă, ca un avantaj competitiv (Spekman, Kamauff, & Myhr, 1998). Informațiile de vânzări colectate la un sistem POS pot fi partajate instantaneu cu distribuitorii și producătorii pentru Planificarea colaborativă, prognoză și reaprovizionare (CPFR) (VICS, 2004), care este esența managementului de vânzare și promovare colaborativă. Punerea în aplicare a CPFR a favorizat un nivel ridicat de interdependență și schimbul de informații între parteneri (Stank, Daugherty, & Autry, 1999) și, prin urmare, necesită un înalt nivel de încredere și angajament între parteneri.
1.2 Tendințe ale comerțului electronic/c-commerce
Ce aduce viitorul pentru comerțul electronic? Mulți spun că este greu de prezis. Forțele ce determină câștigătorii și perdanții pe web sunt de abia în formare și avansul tehnologic poate aduce și mai multă nesiguranță. Pe de altă parte, unii experți afirmă că va fi extrem de dificil pentru micile companii să-și facă cunoscută prezența. Companiile publice și comercianții tradiționali de marcă au “buzunare adânci” și un nume recunoscut, ceea ce va face dificil ca site-urile mai mici și magazinele de familie să atragă clienți în competiția lor cu “campionii”.
Studiile efectuate de diverse agenții de monitorizare a activității Internet, încearcă să contureze o imagine a comerțului electronic în prezent și să ofere predicții. Indiferent de obiectul tranzacțiilor – produse alimentare, servicii, automobile – concluziile sunt mereu aceleași: comerțul electronic este o șansă sigură de supraviețuire.
Factorii care vor contribui la creșterea numărului de tranzacții on-line sunt: creșterea numărului utilizatorilor de Internet și sporirea încrederii acestora în sistemele de tranzacționare on-line.
În timp ce creșterea economică din Uniunea Europeană va fi în 2017 de aproape 2,5%, vânzările online se vor majora cu 30% față de cele înregistrate anul trecut. De altfel, expansiunea acestui domeniu va continua într-un ritm anual de peste 20% în următorii cinci ani, conform unei prognoze realizate de firma americană de cercetare Forrester Research.
Analiștii Forrester apreciază că vânzările europene on-line vor crește de la 263 miliarde euro în 2010 la 330 miliarde în 2018. Această evoluție are două cauze. În primul rând, numărul clienților va crește de la circa 174 milioane persoane la 250 milioane în perioada amintită. În același timp, datorită încrederii tot mai mari în sistemele de plăți prin internet și eficienței acestui canal de vânzări, europenii își vor majora și suma anuală pe care o vor cheltui astfel, de la 1.000 euro la 1.500 euro.
Categoriile de produse care vor înregistra cele mai mari creșteri ale volumului de vînzări on-line, conform Forrester Research sunt:
Tabel nr. 1.1 – Categoriile de produse cu cele mai mari creșteri ale vânzărilor
Sursa: Forrester Research, http://www.dmnews.com/cms/dm-news/catalog-retail/34141.html
Creșterea numărului de femei care vor utiliza Internetul pentru cumpărături, va determina o creștere a vânzărilor de bijuterii cu 14%, în 2018 în timp ce produsele pentru înfrumusețare vor înregistra o creștere anuală de 22%.
Alte concluzii ale raportului Forrester Research sunt:
Comerțul electronic va reprezenta 28% din volumul vînzărilor en-detail, din America, în 2018
Călătoriile rămân cea mai mare categorie de retail, având în vedere că de la 119 miliarde dolari în 2010 vor crește la 219 miliarde dolari în 2018
“Dinamica” este caracterizarea cea mai bună pentru zona comerț de on-line pentru următorii ani.
În mod paradoxal, cu cât competiția devine mai intensă, cu atât mai mult va fi mai importantă colaborarea. De mult timp, întreprinderile au cooperat într-o formă sau alta. Cu potențialul prezentat de tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC), întreprinderile vor aplica cu siguranță TIC în mod creativ pentru a explora oportunitățile de colaborare.
În viitor, câteva tendințe sunt demne de remarcat.
În primul rând, tot mai multe companii vor aplica c-commerce la nivel superior de c-commerce, cum ar fi dezvoltarea comună a produselor.
În al doilea rând, sfera de aplicare a aplicațiilor c-commerce în ceea ce privește numărul de parteneri sau cantitatea de expertiză va fi extinsă. Această tendință ar putea fi atribuită globalizării economice și externalizării.
În al treilea rând, pe măsură ce crește lărgimea de bandă a telecomunicațiilor, tehnologiile de vizualizare multimedia și de date vor fi utilizate în c-comerț. Proliferarea unui nivel mai ridicat de c-comerț, cum ar fi dezvoltarea comună a produselor, va necesita prezentări și reprezentări multiple ale datelor.
1.3. Clasificarea tranzacțiilor electronice
Comerțul electronic poate fi împărțit în două categorii mari: comerțul dintre persoane și companii (B2C, business-to-consumers, companii-consumatori), numit și comerț electronic cu amănuntul, și comerțul dintre companii (B2B, business-to-business).
Primul tip de comerț, cel ce are loc între consumatorii – persoane fizice care dispun de un calculator personal conectat și comercianții care își expun produsele pe site, acolo unde persoanele văd și aleg produsele expuse, după care inițiază plata produselor cumpărate cu un card bancar de plată. Acest tip de e-comerț derulează cel mai mare număr de tranzacții, dar valoarea totală anuală a acestuia este totuși nesemnificativă în raport cu valoarea tranzacțiilor din comerțul electronic dintre companii.
Al doilea tip de comerț electronic, este cel dintre companii care constă în comerțul dintre companiile care se aprovizionează și cele care sunt furnizori de produse. Furnizorii își expun marfa pe Internet, iar companiile care achiziționează aleg și emit o comandă electronică de achiziționare, plata fiind, de regulă, realizată ulterior, electronic sau prin mijloacele bancare existente.
Formele comerțului electronic:
Comerțul electronic poate lua mai multe forme, în funcție de gradul de digitizare al elementelor sale de lucru, și anume:
produsul (serviciul) vândut;
procesul;
agentul de predare (sau intermediarul).
Se identifică trei forme de comerț electronic, și anume:
Comerț tradițional – conține elementele doar în format fizic;
Comerț electronic mixt – reprezentat de elemente digitale și cel puțin un element fizic, ca de exemplu: cumpărarea de cărți de , implică un agent fizic pentru expedierea cărților (compania FedEx).
Comerțul electronic pur – este cel care conține toate cele tei elemente în format digital; sper exemplu.: cumpărarea de software de pe Internet, implică produs digital, furnizarea digitală a produsului, plată digitală.
Cadrul de lucru
Comerțul electronic înseamnă mai mult decât existența unui site de Web, și anume home banking, cumpărături on-line din magazine și mall-uri virtuale, cumpărări de acțiuni, căutări de job-uri, conducere de licitații, colaborări electronice în cercetare, dezvoltare de proiecte.
O schemă sintetică a cadrului de lucru este prezentată în figura de mai jos (Figura 1).
Fig.1.1 Cadrul de lucru al comerțului electronic
Toate acestea reprezintă aplicații de comerț electronic care necesită susținere informațională, sisteme și infrastructuri organizaționale.
Aplicațiile de comerț electronic sunt dependente de patru mari domenii (piloni ai piramidei): utilizatori, politici publice, protocoale și standarde tehnice, alte organizații. Managementul comerțului electronic stă la baza piramidei și coordonează aplicațiile, infrastructurile și bazele aplicațiilor.
Schema de principiu a comerțului electronic
În schema următoare este prezentat principiul de funcționare a comerțului electronic desfășurat pe Internet între consumatori – persoane fizice și comercianți, în care plata cumpărăturilor se face prin card bancar de plată, acesta fiind național sau internațional.
Fig.1.2. Schema de principiu a comerțului electronic prin Internet,
cu plata prin carduri.
Elementele prezente în schemă sunt: un site de comerciant, aflat pe un server de găzduire, cumpărătorul cu calculatorul său personal, cuplat software printr-un navigator , băncile emitente și acceptare a cardului cu care se face plata și sistemul de carduri (național sau internațional) din care fac parte. Dreptunghiul figurat punctat și cuprinzând calculatorul personal, legătura prin Internet și situl comerciantului, cu un terminal de plată cu card, adică reprezintă un POS virtual.
Elementele componente ale comerțului electronic
Principalele componente ale unei activități de comerț electronic desfășurate prin Internet sunt următoarele:
a). comerciantul, acceptatorul său și situl comerciantului pe Internet,
b). cumpărătorul plătitor cu card, calculatorul său personal, portofelul său electronic și emitentul cardului;
c). telecomunicațiile sigure dintre cumpărător și sit, și dintre un sit și acceptatorul comerciantului;
d). aplicația de eComerț a acceptatorului, distribuită, cu un modul client în situl comerciantului și un modul server în SMC-ul acceptatorului, și poarta de acces ;
e). serverul din Internet care asigură găzduirea siturilor de comerciant și legăturile cu SMC-urile acceptatorilor (sau ale procesatorilor independenți adoptați de aceștia);
f). riscurile, fraudele și disputele;
g). protocoalele de autentificare care asigura securitatea sporită a tranzacției;
h). costul tranzacțiilor, microplățile;
i). piețele electronice, licitațiile.
1.4. Modele de afaceri în comerțul electronic și c-commerce
Internetul a devenit un canal de comerț cu o putere incontestabilă de facilitare și creștere a vânzărilor unei game din ce în ce mai largi de produse și servicii.
Analizând diversele aplicații dezvoltate pe Internet, se pot identifica următoarele modele de afaceri în comerțul electronic:
Magazinul electronic (e-shop);
Aprovizionarea electronică (E-procurement);
Licitația electronică (E-auction);
Vânzări electronice;
Web Agency;
Magazin universal electronic (e-mall);
Piața unui terț (third party marketplace);
Comunități virtuale on-line (virtual communities);
Furnizarea de servicii pentru comerțul electronic (e-service providing);
Modele de publicitate (E-publicity);
Brokeraj de informații;
Platforme de colaborare;
Furnizor se servicii cu valoarea adăugată (value chian service provider).
1.4.1 Magazinul electronic (e-shop)
Magazinul electronic este gestionat de către o companie pentru marketing-ul și vânzările propriilor produse sau servicii și cuprinde în general o “vitrină “ de prezentare a bunurilor și serviciilor comercializate.
E-shop-urile pot fi clasificate astfel:
e-shop în varianta restrânsă: cuprinde doar catalogul de produse și servicii cu descrieri tehnice și comerciale pentru fiecare poziție din catalog;
e-shop în variana medie: pe lângă catalogul on-line, include și faciliăți de preluarea a comenzilor prin e-mail sau cu ajutorul unor formulare de comandă;
e-shop în varianta extinsă: cuprinde în plus, față de modelul restrâns și mijloace de acceptare a plății electronice a produselor și serviciilor comandate.
Există diferite variante de găzduire a unui e-shop, astfel:
pe un server distinct (un computer proprietatea firmei deținătoare a unui e-shop) destinat unor pagini ample și complexe de web; acesta va fi localizat în cadrul firmei dacă frecvența modificărilor ce trebuie efectuate este mare (ex. știri, prețuri, etc.) sau dacă este necesar un trafic intens între firma și serverul aferent e-shop;
pe un server virtual (un spațiu deținut de firma proprietară a unui e-shop, pe un hard disk al unui computer furnizor de web); în corelatie cu un spațiu mai mare de tipul www.yourshop.com, soluție preferată de majoritatea întreprinderilor mici și mijlocii;
în cadrul unui magazin universal electronic (e-mall).
1.4.2 Aprovizionarea electronică (E-procurement) sau licitațiile publice
Pentru achiziționarea unor bunuri de valoare mai mare (mijloace fixe de exemplu), în general firmele sunt nevoite să organizeze licitații publice, care durează foarte mult în varianta tradițională, deoarece firmele trebuie să parcurgă următoarele etape :
conceperea unui caiet de sarcini (termeni de referință);
căutarea posibililor furnizori de astfel de bunuri;
lansarea cererii de ofertă;
primirea ofertelor;
desemnarea unei comisii de licitație;
deschiderea licitației și trierea furnizorilor care au respectat condițiile din caietul de sarcini, după care selectarea furnizorului celui mai bun;
emiterea comenzii;
încheierea contractului;
recepționarea produsului și a facturii;
efetuarea plății.
Acest proces se simplifică, atunci când se apelează la licitațiile electronice, deoarece firmele trebuie doar să publice pe Internet specificațiile cererii de ofertă, după care va aștepta să fie contactată de posibilii furnizori, care vor transmite și ofertele lor.
Prin publicarea pe web a specificațiilor ofertei scade atât timpul, cât și costul de transmisie al acestora, mai importantă fiind totuși mărirea considerabilă a numărului de firme care află în timp util despre licitație, ceea ce conduce, în final, la o creștere a concurenței și implicit la scăderea prețului.
1.4.3 Licitația electronică (E-auction)
Asemenea unui e-mall, o licitație electronică include de obicei mai mulți vânzători. Operatorul licitației elaborează mecanismele pentru plasarea obiectului licitației, pentru licitare (de obicei prin e-mail) și poate oferi în plus servicii de plăți și de livrare.
Produsele vândute prin licitație electronică pot fi produse de ultimă oră, de suprastoc sau cu stoc fluctuant, sau obiecte de valoare pentru colecționari specializați și includ de la bunuri materiale, metale și materii prime agricole, la obiecte de artă unicat.
Licitațiile electronice pot fi caracterizate din punctul de vedere al cumpărării și al vânzării astfel:
Tabel nr. 1.2 Caracteristicile licitațiilor electronice
Sursa: Preluare după Meșniță, G., – Introducere în afaceri electronice, Editura Junimea, Iași, 2010
Ca exemple, putem menționa foarte popularul site eBay sau Casa de Licitații http://www.alis.ro
1.4.4 Vânzări electronice (e-sales)
Tot mai multe firme sunt interesate de modalitățile prin care și-ar putea găsi un al doilea canal de achiziție sau vânzare pentru produsele lor.
Pentru a veni în ajutorul acelor firme care doresc să inițieze afaceri în domeniul comerțului electronic, marile firme de soft dispun de aplicații ce oferă întregul suport pentru procesul de tranzacționare on-line a produselor sau serviciilor. Aceasta presupune capacitatea de a face tranzacții B2B sau B2C, precum și existența unor cataloage de produse sau a unor analize disponibile spre a fi consultate, astfel încât să ajute la direcționarea comenzilor și practicilor marketing one-to-one.
1.4.5 Web Agency
Noua economie Internet deschide posibilități multiple de acțiune pentru toți cei care acceptă faptul că prezența pe Web este o condiție minimală pentru a fi în pas cu noua dezvoltare a mediilor informative și de afaceri.
Web Agency cuprinde o gamă largă de servicii, de la hosting, consultanță, administrare și training de personal, până la versiuni multiple în limbi de circulație internațională și promovare prin metode specifice Internet.
Acest tip de agenție nu pune la dispoziție site-uri rigide, evaluate impersonal și abstract exclusiv la nivel cantitativ, ci modele flexibile, create în jurul unor scopuri concrete, capabile de a se conforma exact nevoilor și dorințelor tuturor clienților.
1.4.6 Magazin universal electronic (e-mall)
Magazinul electronic universal este o colecție de magazine electronice, reunite sub o umbrelă comună, care, în general acceptă a metodă comună de plată, și poate fi realizat utilizând diverse modele de tranzacții, în funcție de tipul de servicii pe care proprietarul mall-ului dorește să le ofere.
Proprietarul este cel care se ocupă și de marketingul aferent mall-ului, astfel încât alegerea mall-ului potrivit este o decizie esențială pentru deținătorul unui magazin.
Mall-ul potrivit se definește ca fiind un mall cu o rețea puternică, cu o strategie de marketing bună, cu un front de prezentare potrivit și din care să se poată accesa direct și servicii, cum ar fi furnizarea de informații curente regionale sau sectoriale.
Ca exemple, mall-ul românesc E-mania (www.emania.ro)
1.4.7 Piața unui terț (third party marketplace)
Reprezintă un model adoptat de firmele care doresc, de exemplu, să-și externalizeze funcția de marketing pe Internet. Pot propune diferite servicii cum sunt: gestiunea imaginii de marcă, gestiunea comenzilor, a plăților, a logisticii și asigură, în plus, tranzacții securizate.
În cadrul acestui model, se apelează la o interfață utilizator pentru catalogul de produse al companiei, interfață ce aparține unui terț (în general, furnizor de servicii Internet sau o bancă). Această metodă are avantajul că interfața este unică pentru mai mulți producători, utilizatorii fiind familiarizați cu folosirea ei.
Vânzătorii folosesc acest model pentru deschiderea unui canal suplimentar de vânzări, în special în preajma sărbătorilor de Paște sau Crăciun.
Un terț este și Amazon, care oferă oricărei persoane posibilitatea de a vinde produse prin intermediul său, beneficiind astfel de metodologia Amazon de prezentare a produselor, foarte sofisticată și atractivă.
1.4.8 Comunități virtuale on-line (virtual communities)
Comunitatea virtuală poate fi definită astfel: un grup de oameni în schimbare constantă care colaborează și își împărtășesc ideile în cadrul unei rețele – în acest caz Internetul. Astfel pot fi în permanență noi intrări, idei, gânduri și cunoștințe care pot fi împărtășite în această platformă electronică.”
Comunitățile de afaceri se regăsesc sub mai multe forme:
simplă asociație, cum ar fi un parteneriat între două firme;
un acord complex între un grup de firme, ce formează un consorțiu cu un scop comun de atins ;
echipe de coordonare din diferite companii sau grupuri de subcontractori, ce formează corporațiile virtuale și trebuie să realizeze împreună o anumită activitate.
Pentru a funcționa, o comunitate virtuală are nevoie de trei componente:
Prima componentă este organizația, un veritabil organism viu, ce cuprinde trei elemente de bază:
membrii organizației (cum ar fi indivizii, IMM-urile, autoritățile locale, etc.),
structura acesteia;
procesele care se desfășoară acolo în mod oficial și neoficial;
interacțiunea, comunicarea între membri.
A doua componentă a unei comunități virtuale este reprezentată de obiectivele participanților. Fiecare individ sau organizație care face parte dintr-o comunitate de orice fel are anumite motive (de exemplu, să ajute oamenii prin participarea într-o organizație de caritate). De asemenea, într-o comunitate virtuală, participanții au și obiective foarte personale, care pot diferi de obiectivul comunității ca întreg. Exemple de astfel de obiective pot fi: pentru un individ împărtășirea cunoștințelor despre literatura SF sau pentru un IMM -obținerea de informații de piață.
A treia componentă sunt instrumentele, absolut necesare pentru realizarea unei comunități electronice. Instrumentele pot fi simple, ca e-mail-ul (poșta electronică) și mailing list-ul (listele de adrese de poștă electronică), sau complexe și sofisticate, cum ar fi aplicațiile integrate în website-ul companiei.
Există trei categorii de instrumente, și anume :
Servicii Web, care oferă piețe și informații (e-mail, cluburi, licitații, etc.);
Aplicații, care conectează și coordonează oameni și administrează rețele de relații (mesageria on-line, grupuri de știri, forumuri de discuții, chat-uri, instrumente organizaționale integrate ca Outlook, telefonie prin Internet, etc.);
Echipamente, care permit conectarea (agenda electronică, calculatoare portabile -laptop, PC, palmtop, telefon mobil etc).
1.4.9 Furnizorii de servicii pentru lanțurile valorice (value chian service provider)
Furnizorii de servicii sunt specializați pe funcții specifice precum:
Asigurarea logisticii;
Plata electronică;
Expertiza în managementul producției și stocurilor.
Serviciile care sprijină activitatea de comerț electronic nu sunt oferite în mod exclusiv de către furnizorii de Internet. Există magazine universale electronice coordonate de producători, vânzători, furnizori de Internet, designeri de web sau asociații, sau servicii electronice externe cum ar fi cele de management, de informații, de prelucrare a datelor, de consultanță, de integrare a serviciilor de livrare, care pot fi prestate în diferitele variante de comerț electronic. În mod evident, oricare dintre verigile acestui lanț valoric poate oferi servicii electronice și poate deveni placa turnantă pe piața specifică. Activitățile se pot concentra spre atragerea a cât mai mulți participanți în cadrul unei verigi a lanțului, astfel încât să se creeze o structură puternică de tipul B-2-C (e-mall) sau o platformă B-2-B.
Compania FedEx este un furnizor de servicii pentru comerțul electronic, care asigură transportul produselor comandate la client.
1.4.10 Brokeraj de informații și alte servicii
Informațiile competente sunt necesare pe tot parcursul lanțului valoric de furnizori de servicii, iar aceste informații, în prezent, nu mai pot fi satisfăcute de cunoscutele motoare de căutare sau de cataloage, astfel încât deținătorii de baze de date consacrate au migrat către web oferind arhive indexate pentru publicații periodice, brevete și informații de piață, dar și literatura științifică de specialitate. Unele dintre aceste servicii comerciale sunt prestate contra cost, fie în baza unui sistem de abonament, fie prin intermediul banilor electronici de tipul e-cash sau cybercash.
Au apărut o multitudine de servicii care adaugă valoare masei de informații disponibile în rețelele deschise sau provenind din sistemele de afaceri integrate, cum ar fi furnizarea de cataloage de clienți clasificați pe profile, vânzarea de oportunități de afaceri, sfaturi pentru investiții, consultanță în domenii specializate.
O categorie specială o constituie serviciile de încredere furnizate de autoritățile de certificare sau de notariatele electronice.
1.4.11 Modele de publicitate (E-publicity)
Pe lângă vânzările directe și sistemul abonamentelor, reclamele găzduite pe pagina de Internet respectivă sunt și ele, deseori, generatoare de profit pentru magazinele electronice și pentru paginile de Internet în general. Dar, reclama pe Internet nu este întotdeauna posibilă sau adecvată: designul magazinului universal electronic permite sau nu, publicitatea în magazinele proprii, în funcție de tipul de tranzacții practicate în cadrul e-mall-ului.
În mod obișnuit, banner-ele publicitare – cea mai cunoscută formă de publicitate – sunt plasate pe paginile de Internet cu un conținut corespunzător, cum ar fi pagina-gazdă, subpagini atractive, pagini rezultate în urma căutărilor prin cuvinte-cheie, ș.a. Cu toate acestea, activitatea de reclamă poate genera profit doar în cazul în care site-ul beneficiază de un trafic intens. Agențiile de publicitate vor fi interesate de un anumit site, doar în cazul în care există garanții în ceea ce privește numărul mare de vizitatori lunar.
Prețurile pentru publicitate se diferențiază foarte mult în functie de importanța contractului, valoarea specifică și specializarea paginii de Internet gazdă (cu cât e mai specializată cu atât e mai scumpă) și de alte criterii (spre exemplu, într-un motor de căutare, utilizarea în scop publicitar a cuvântului-cheie "e-commerce" este cotată cu un preț mai mare decât alte astfel de cuvinte-cheie cum ar fi "provider" sau "business").
1.4.12 Platforme de colaborare
Platformele de colaborare sau lanțurile de aprovizionare cuprind un set de instrumente și un mediu informațional pentru colaborarea între firme, în sensul că firmele pot folosi informațiile pentru a controla procesele implicate de producția și distribuția produselor fizice.
Câștigurile provin din managemnetul platformei (taxe de membru sau taxe de utilizare), și din vânzări de instrumente speciliazate (pentru proiectare, workflow și gestiunea de documente).
Scopul platformelor este precis și se referă de cele mai multe ori la sarcini de cercetare-dezvoltare, cum ar fi proiectarea de produse, realizarea de schițe, planuri.
Platformele pot fi proprietare (ale unei organizații care le folosește pentru colaborarea cu partenerii săi), sau neutre (în acest caz confidențialitatea informațiilor colaboratorilor trebuie asigurată prin mecanisme cum ar fi semnătura digitală).
1.5 Exemple de c-commerce de la Phillips și Meeker (2000)
Deși definiția fiecărei categorii este explicită, categoria de execuție poate necesita o elaborare ulterioară.
Aspecte cheie în cercetarea C-Commerce
1. Dezvoltarea teoretică a c-comerțului: Întrucât subiectul colaborării a fost investigat în alte discipline, cum ar fi politica publică și marketingul, dezvoltarea teoretică a fost în curs de desfășurare (Wood & Grey, 1991). În schimb, deoarece c-commerce este o practică de afaceri în curs de dezvoltare, nu s-au făcut prea multe cercetări în dezvoltarea teoriei c-commerce. Deoarece c-comerțul este un caz special de comerț electronic pentru mediul de afaceri, cercetătorii tind să adopte abordarea costurilor tranzacției pentru a examina aspecte legate de comerțul electronic. Cu toate acestea, datorită criticii față de abordarea costurilor tranzacțiilor, câțiva cercetători au sugerat că alte perspective, cum ar fi rețeaua de afaceri (Johanson & Mattsson, 1987), ar trebui utilizate pentru a investiga practica de c- comerț.
2. Configurațiile rețelei colaborative: Philips și Meeker (2000) au susținut că arhitectura de bază a comerțului electronic este sub formă de hub și a vorbit; Cu toate acestea, Chuang și Nakatani (2004) au sugerat că există cel puțin trei configurații diferite de rețea colaborativă și că configurația specifică variază în funcție de natura proiectelor, de profilul participanților și de industrie. Alegerea configurației de comerț electronic ar putea fi o problemă care trebuie abordată.
3. Proiectarea și implementarea infrastructurii C-Commerce: Furnizorii de software își extind produsele pentru a încorpora caracteristici care ar sprijini c-comerțul. Derome (2000) a indicat că c-commerce ar trebui să fie definit din punct de vedere funcțional mai degrabă decât din tehnologie; Astfel, o tehnologie care sprijină comerțul electronic ar putea fi la fel de simplă ca e-mailul (Derome, 2000) sau la fel de sofisticată ca "sistemele de planificare avansată" (Kumar, 2001). Prin urmare, o problemă privind proiectarea și implementarea infrastructurii c-commerce este alegerea unei soluții integrate vs. "cea mai bună rasă". O problemă relevantă este alegerea tehnologiilor generice de colaborare față de soluțiile specializate de comerț electronic. În timp ce consolidarea pieței de software c-commerce va reduce cu siguranță spațiul de alegere, multe opțiuni sunt disponibile pe piață.
4. Mecanisme de coordonare în C-comerț (Chuang & Nakatani, 2004): Procesul de c-comerț implică comunicarea, cooperarea și coordonarea între parteneri. Caracteristicile infrastructurilor IT propuse de cercetarea existentă ar putea fi suficiente pentru a sprijini comunicarea și cooperarea, dar problema coordonării nu a fost studiată pe deplin. Astfel, o altă problemă care se referă la c-comerț este conceptualizarea mecanismelor de coordonare.
CAPITOLUL II AMPLOAREA ȘI DINAMICA FLUXURILOR COMERCIALE DETERMINATE DE COMERȚUL ELECTRONIC
2.1. Comerțul electronic versus comerțul tradițional
Internetul reprezintă noi oportunități pentru firmele tradiționale, inclusiv prin diversificarea serviciilor oferite și promovarea de servicii noi, personalizate și atractive, pe care tehnologiile informaționale și de comunicații le fac posibile. În acest context, impactul Internet-ului care a permis dezvoltarea unei noi forme de comerț – comerțul prin Internet (componentă a comerțului electronic), asupra comerțului tradițional global este
puternic. Comerțul electronic stimulează concurența și competitivitatea, prin dezvoltarea de noi produse și piețe, prin apariția de noi actori pe piețele tradiționale și de noi tipuri de relații între furnizori și consumatori. Dar, fără îndoială că dezvoltarea comerțului electronic nu va conduce la reducerea importanței comerțului tradițional atâta timp cât, pe de o parte, infrastructurile pe care se bazează comerțul electronic vor fi încă influențate de o serie de bariere comerciale și depind de investiții pe de o parte, iar pe de altă parte, vor exista indivizi care doresc un contact fizic cu produsul pe care îl achiziționează. Cert este că, dezvoltarea comerțului tradițional este impulsionată și de această formă modernă de comerț, care este comerțul prin Internet.
Este adevărat că mijloacele electronice au fost utilizate și în trecut în scopuri comerciale, dar explozia Internet-ului a determinat noi oportunități pentru omenire, generând totodată o dezvoltare fără precedent a comerțului fără magazine. Odată cu dezvoltarea comerțului electronic au început și disputele cu privire la viitorul comerțului tradițional, realizat prin mijloace clasice. Cunoscut este faptul că dezvoltarea societății a
determinat o creștere a responsabilității activității comerciale, fapt pentru care noțiunea de comerț este definită ca un ansamblu de activități care privesc un produs din momentul investiției sau manifestării intenției de a-l crea, până la distrugerea sa în procesul de consum sau de utilizare, indiferent de forma acestuia.
2.1.1 Comerț electronic și comerț tradițional – asemănări.
În conformitate cu definițiile date, în primul capitol, comerțul electronic
nu cuprinde numai tranzacția comercială în sine, ci și toate interacțiunile și schimburile de informații dintre vânzător și cumpărător, care apar înainte și după tranzacția respectivă (publicitate, acordare de suport tehnic produsului cumpărat, livrare, servicii comerciale
etc.). Astfel că, în cazul comerțului electronic, se întâlnesc aceleași componente ca și în cazul comerțului clasic, dar cu modificări specifice, și anume:
• produsul/serviciul (există un produs sau un serviciu care este material sau digital);
• locul de vânzare (în cazul comerțului prin Internet este un website pe rețea care prezintă produsele sau serviciile oferite);
• publicitatea (s-a dezvoltat o modalitate de a atrage oamenii să vină la un anumit website);
• modalitatea de vânzare (un formular on-line în cazul comerțului prin Internet);
• modalitatea de plată (în comerțul prin Internet se aplică din ce în ce mai mult activitatea de e-banking, și anume o modalitate de a încasa bani – de regulă un cont bancar cu plăți prin card de credit. E-banking presupune existența unei pagini sigure pentru comenzi și
conexiunea la o bancă);
• modalitatea de livrare (livrarea produselor achiziționate prin Internet se realizează fie prin poștă, prin curier sau clasic – prin deplasarea cumpărătorului la depozitul vânzătorului (o locație fizică)).
Relațiile dintre vânzători și cumpărători, de regulă, prezintă trei forme de materializare: relațiile precontractuale, în care viitorii parteneri se află într-o etapă de căutare și de informare reciprocă; relațiile contractuale, în care are loc încheierea acordului de voință al părților; relațiile postcontractuale, în care mărfurile sunt
livrate și plătite în conformitate cu cele stabilite anterior. Cu alte cuvinte, orice
tranzacție comercială poate fi împărțită în trei etape principale:
• etapa de căutare și publicitate;
• etapa de contractare;
• etapa de livrare și plată.
Evident, toate aceste etape pot fi realizate prin intermediul Internetului, astfel că toate activitățile de comerț sunt acoperite de conceptul de comerț electronic. Deci, activitățile de comerț electronic nu diferă de cele ale comerțului tradițional:
• un ciclu simplu de vânzare fără intermediar, în care doar expedierea mărfurilor tangibile nu poate fi efectuată prin procedee electronice;
• baze de date utile afacerilor electronice;
• activități comerciale realizate electronic (publicitatea pentru bunuri și servicii, acțiuni promoționale, comunicații între comercianți, livrare on-line de pachete software, reviste
electronice, ziare și buletine de știri, transferuri de fonduri, licitații comerciale, marketing direct, servicii pre și post vânzare, lansare de comenzi, transfer de documente de transport, contractarea de servicii etc.).
Evident, pentru a obține un anumit nivel de profit, firmele de comerț cu amănuntul sunt interesate de vadul comercial al unității lor operative, de arhitectura locației, de amenajarea interioară și exterioară a acesteia, de diferitele modalități de atragere a clientelei, de etalarea și expunerea sortimentelor comercializate, de formele de vânzare practicate și nu în ultimul rând de complexitatea serviciilor comerciale oferite. Dar și firmele care practică un comerț electronic se supun unor reguli asemănătoare cu cele de pe piața reală. Astfel, firmele virtuale sau cele care și-au diversificat activitatea prin activități de comerț electronic sunt interesate de:
• alegerea celui mai bun vad (siteul unei mărci cunoscute);
• alegerea celui mai bun proiectant care realizează atât design-ul site-ului cât și baza de date, deoarece serviciile oferite de către firmă, modalitatea de etalare și expunere a produselor, arhitectura magazinului electronic depind de acesta;
• asigurarea celei mai bune vizibilități a unității operative, pentru clienții firmei, pe pagina cu cea mai mare frecvență de apelare;
• atragerea clienților prin publicitate atractivă (imagini multimedia, video).
2.1.2 Comerț electronic și comerț tradițional – deosebiri
Cu mici excepții, comerțul electronic nu diferă foarte mult de comerțul tradițional sub aspectul etapelor necesare realizării tranzacțiilor. Însă sunt alte aspecte care limitează
cele două forme ale comerțului. În primul rând este vorba despre sfera de acțiune, sau de acoperire a celor două forme de comerț. Practicat în special de către IMM-uri, comerțul
electronic reprezintă un obiectiv major al strategiei guvernamentale pentru susținerea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii în perioada 2004 – 2008. Astfel, dezvoltarea capacității competitive a IMM-urilor, ca prioritate strategică, se poate obține printr-o
promovare a e-business și printr-un sprijin susținut pentru inovare și accesul IMM-urilor la noile tehnologii. Dar, în vederea utilizării pe scară largă a comerțului electronic de către IMM-uri, se impune asigurarea condițiilor legislative și normative în acest domeniu.
De altfel, încă din 2000 (conform Programului de Guvernare pentru perioada 2001-2004, prevăzut în anexa nr. 2 României nr. 39/2000) s-a considerat că unul din principalele obiective ce revin comerțului interior îl constituie “pregătirea condițiilor legislative și normative pentru utilizarea pe scară largă a comerțului electronic”.
Însă, comerțul electronic nu poate fi limitat în cadrul unui teritoriu, deoarece există (datorită tehnologiei Internetului) cel puțin două particularități ale comerțului electronic (prin Internet) și anume: piața este deschisă la scară globală și ea reprezintă
rețeaua, iar partenerii sunt în număr nelimitat, fiind atât cunoscuți cât și necunoscuți.
Dezvoltarea comerțului electronic a fost posibilă datorită unui alt aspect foarte important în delimitarea comerțului tradițional de cel electronic, și anume timpul de realizare a tranzacției comerciale. Comerțul electronic reduce importanța timpului prin scurtarea ciclurilor de producție/vânzare, permițând firmelor să opereze mai eficient și consumatorilor să participe la tranzacții în orice moment.
Un alt aspect relevant în delimitarea comerțului electronic de cel tradițional se referă la categoriile de produse comercializate. Evident, comerțul tradițional pune la dispoziția clienților toate bunurile care sunt produse, deoarece el joacă rolul de distribuitor și asigurator de servicii pentru consumatori. În schimb, firmele de comerț electronic, conform publicației eMarketer(Nr. 21 din Februarie 2007), comercializează: tehnică de E-commerce calcul (hardware, software, accesorii), cărți, muzică, servicii financiare, divertisment, electronică de uz casnic, cadouri și flori, servicii turistice, jucării, bilete pentru spectacole și călătorie, informații și prea puține produse alimentare, datorită perisabilității acestora.
În acest context, pentru multe firme de comerț, desfășurarea în subsidiar a unor activități de comerț electronic constituie o modalitate de creșterea a competitivității lor. Aceasta deoarece comerțul electronic asigură firmelor tradiționale de comerț:
• accesul la noi segmente de piață (noi clienți);
• creșterea vitezei de derulare a afacerilor;
• flexibilitate ridicată a politicilor comerciale;
• reducerea costurilor de aprovizionare, de desfacere, de publicitate etc.;
• simplificarea procedurilor;
• dezvoltarea unor avantaje competitive.
Dezvoltarea Internetului și a tehnologiei informațiilor și comunicațiilor contribuie direct la dezvoltarea comerțului tradițional. Ceea ce presupune existența unui viitor pentru comerțul tradițional, dar un viitor în care acesta va suferi modificări substanțiale în
ceea ce privește toate activitățile sale componente. Dezvoltarea fără precedent a tehnologiilor informaționale a revoluționat comerțul global, comerțul cu ridicata sau cu amănuntul, redefinind principiile clasice ale marketingului.
Se remarcă faptul că, astăzi, pentru tot mai multe întreprinderi din diverse țări, comerțul electronic a devenit sinonim cu creșterea profitului. Aceasta deoarece comerț ul electronic constă în derularea unei afaceri, ca activitate generatoare de valoare, având ca suport rețeaua Internet și utilizarea unor pachete de programe software specifice. Pe plan mondial, comerțul electronic a devenit o componentă principală a politicilor de dezvoltare economică a guvernelor țărilor dezvoltate (Japonia, SUA, țările membre
ale Uniunii Europene, etc.), iar prin măsurile luate la nivel guvernamental de către aceste țări în vederea stabilirii unor reglementări unice în ceea ce privește realizarea tranzacțiilor comerciale pe suport electronic, comerțul electronic a devenit o componentă fundamentală a comerțului mondial.
2.2. Impactul comerțului electronic
Comerțul electronic a avut cel mai mare impact asupra următoarelor industrii:
Tenhici de calcul și electronic – pentru majoritatea producătorilor de calculatoare personale Internetul prezintă o dilemă, și anume cedarea vânzărilor online unor vânzători direcți sau riscul îndepărtării detailiștilor prin vânzări on-line și astfel să-și elimine propriul lanț de distribuție;
Telecomunicații – dezvoltarea utilizării transmiterii datelor prin e-mail, servere și site-uri Web a determinat creșterea veniturilor rezultate din serviciile telefonice oferite firmelor;
Vânzări en-detail – au fost create de către detailiștii tradiționali mii de site-uri Web, s-au inițiat astfel vânzări directe către consumatori, în special, pentru unele bunuri de consum cum ar fi televizoarele și alte produse electronice;
Energie – vânzări de gaze naturale on-line, electricitatea, cărbuni, combustibili; are loc de asemenea on-line, datorită capacității de a răspunde imediat cererii care fluctuează rapid;
Servicii financiare – înregistrează o creștere rapidă pentru că pot fi livrate on-line și nu sunt scumpe. Dar au fost exprimate unele îngrijorări legate de faptul că reglememtările actuale privind securitatea ar fi o piedică în calea competiției și dezvoltării;
Călătorii – consumatorii suprasolicită agențiile de turism pentru rezervări de bilete și alte aranjamente on-line, pentru că beneficiază de reduceri semnificative în privința costului acestuia. De exemplu, pentru a procura un bilet prin comerțul electronic ne costă 1$ față de 8$ cât costă un bilet cumpărat de la un agent.
2.2.1. Impactul comerțului electronic asupra societății
Globalizarea cuprinde comerțul electronic, expansiunea tranzacțiilor electronice putând constitui o oportunitate majoră și dezvoltare. Totodată, acest proces poate fi sursa unui important număr de istorii de succes prin care țările în curs de dezvoltare și întreprinderile lor pot atinge noi niveluri de competitivitate internațională și participa în mod activ la economia informațională globală. Comunitatea internațională va trebui să sprijine țările în curs de dezvoltare și eforturile acestora, pentru o mai bună înțelegere și stăpânire a aspectelor variate ale comerțului electronic. Aceste aspecte sunt de natură tehnică, economică, legislativă, socială și culturală.
Viteza cu care IT-ul transformă economia și societatea face dificilă determinarea ariei impacturilor sociale, precum și balanța socială a costurilor și profiturilor.
Un rezultat al comerțului pe Internet constă în reducerea drastică a costurilor tranzacțiilor și a căutărilor, diminuând distanța dintre cumpărător și vânzător, dezvoltând profile individuale pentru cumpărători, și creând bazele unui marketing de tip unu-la-unu. Acest deziderat se va realiza în cadrul unui climat de încredere între cumpărători și vânzători, care are la bază asigurarea securității datelor confidențiale și personale.
E-comerțul și alte tehnologii de comunicație și informație, reduc importanța timpului la un factor care determină structura activității economice și sociale. Astfel se economisește timp, clientul cumpără mai eficient și nu-și întrerupe activitatea la locul de muncă. Legat de acest subiect, se naște firesc întrebarea ce politică se va aplica pentru a face actuala structură să se acomodeze cu „timpul Internet".
Fenomenul comerțului electronic se prefigurează să rămână un important domeniu pe agenda internațională pentru o bună perioadă de timp, datorită implicațiilor profunde macroeconomice și sociale care încep să fie mai bine înțelese. Comerțul electronic a devenit o realitate, și pentru mulți, o provocare. Performerii actuali ai domeniului își îndreaptă atenția către dezvoltarea dimensiunilor comerțului electronic și a mijloacelor prin care organizațiile internaționale, precum UNCTAD, pot ajuta la perfecționarea lui. Această formă de comerț reprezintă cheia care permite evadarea din cercul vicios al subdezvoltări. În acest sens, cea mai mare provocare nu este de natură economică sau politică, ci psihologică și conceptuală.
Comerțul electronic poate lua o multitudine de forme și influențează profund activitatea de afaceri, de aceea trebuie amintite principalele domenii în care această influență se manifest, și anume schimbul de informații între agenții economici și influența manifestată in cadrul societății. Astfel, se pot remarca schimbări legate de produse și servicii, cataloage, instrucțiuni de folosire și briefiing-uri financiare oferta de produse și servicii cum ar fi comanda de cărți și CD-uri sau abonamente la publicații on-line, creșterea eficienței activității de afaceri prin promovarea utilizării poștei electronice și a grupurilor de discuții pentru reducerea timpului petrecut în ședințe și furnizarea de acces la bazele de date ca o modalitate de facilitate a acumulărilor de cunoștințe; realizarea de tranzacții financiare cum ar fi telebanching și digicash.
Se impune a fi precizat faptul că abordarea tranzacțiilor în comerțul electronic se realizează într-un mod diferit față de cel „clasic”, ca urmare a importantelor sale implicații economice, sociale, culturale, asupra mediului, rolului guvernelor, vieții personale a cetățenilor. Concret, principalele implicații ale comerțului electronic sunt următoarele:
Creșterea conectivității din economie. Conectivitatea se realizează începând de la dispozitivele ieftine și ușor de folosit(telefon, TV), până la calculatoare și dispozitivele mobile scumpe, care permit comunicarea și efectuarea tranzițiilor de oriunde și oricând.
Este permisă deschiderea comerțului. În cadrul comerțului electronic deschis, ca și suportul Internet pe care se dezvoltă, consumatorul are un rol nou, putând fi partener în proiectarea și crearea produselor.
Este transformată și piața, schimbându-se modul de desfășurare a afacerilor. Astfel, intermediarii tradiționali sunt înlocuiți, apar noi produse și piețe, noi legături mai apropiate între partenerii de afaceri.
Rolul și impactul comerțului electronic asupra societății este o realitate de necontestat, efectele sale fiind multiple și colaterale. El acționează ca un catalizator al activității economico-sociale, determină reforme legislative, aduce stabilitate legăturilor electronice dintre partenerii de afaceri, conduce la globalizarea activității economice, impunând un nivel ridicat al cunoștințelor angajaților.
Se elimină distanța dintre cumpărător și vânzător, acesta fiind rezultatul comerțului pe Internet, dezvoltându-se totodată profile individuale pentru cumpărători și creând bazele unui marketing de tip unu-la-unu.
Datorită comerțului electronic, se economisește timp, clientul cumpără mai eficient și nu-și întrerupe activitatea la locul de muncă. De asemenea, rolul intermediarilor se schimbă pentru că, în mod natural, în acest nou tip de comerț, producătorul vinde direct cumpărătorului. Companiile care vor dicta regulile pe Internet vor fi aceleași care vor supraviețui dificultăților și cheltuielilor financiare mari.
Comerțul electronic va modifica structura, nu și exactitatea inflației. Viteza cu care tehnologia transformă economia și societatea face dificilă determinarea ariei impacturilor sociale, precum și balanța socială a costurilor și profiturilor.
Cu toate că studiile efectuate indică clar succesul pe care îl va avea comerțul pe Internet, există temerea că toate întreprinderile de comerț electronic vor profita de pozițiile de monopol pe care le dețin, pentru a indica prețuri mari.
Autoritățile din întreaga lume, care reglementează competiția, se confruntă cu o nouă provocare: asigurarea mediului competitiv în care să se dezvolte comerțul electronic. Fără a fi îngrădită inovația, consumatorii trebuie protejați. Costurile unei afaceri pe Internet sunt relativ mici, ceea ce ar trebui să stimuleze competiția, dar societățile care au avantajul de a fi primele în acest domeniu pot profita de poziția lor privilegiată.
Și totuși, la construirea unei afaceri pe Internet trebuie luate în considerare aspecte ca: distribuția, modalitatea de plată, prețul, produsul, logistica și serviciile. Cei care adoptă comerțul electronic ca un mod de afaceri au obligația de a le explica potențialilor consumatori această schimbare, folosind un limbaj propice.
2.3. Comerțul Electronic între Provocări și Responsabilități
Vorbind despre comerțul electronic, ne referim la o lume în care oamenii lucrează cu creierul în defavoarea mâinilor. O lume în care tehnologia comunicațiilor creează competiția globală, nu numai pentru vânzările de mărfuri, sau împrumuturi bancare, dar mai ales pentru cazul serviciilor ce nu pot fi ambalate și încărcate la bordul unei nave. Lumea prezentă în care inovația este mai importanta decât producția de masă, în care investind în noi concepte sau crearea lor este mai importanta decât producția de mașini noi. Ar fi o greșeală sa considerăm comerțul electronic ca fiind numai un set de tehnici informaționale și schimburi de date. Schimbul de mărfuri prin intermediul comerțului electronic nu este fundamental diferit de comerțul internațional, el solicită participarea tuturor oamenilor în identificarea oportunităților de afaceri, în găsirea unor oameni de încredere care să dețină rolul de intermediari și implementarea unui lanț de distribuție complex. Aceste persoane trebuie sa fie cunoscătoare a practicilor de comerț internațional, a uneltelor specifice.
Mai mult, tehnologiile moderne informaționale, odată cu puternica dezvoltare a Internetului, plasează întreprinderea într-un mod în care se poate utiliza și conduce la un nivel deasupra competitorilor. Acestea fac posibila reducerea costurilor tranzacțiilor, prin eliminarea intermediarilor, rapiditate în obținerea informațiilor strategice asupra unui produs, piața sau potențial partener, tranzacționarea unor bunuri și servicii considerate "non-vandabile".
Daca ar fi sa comparam forma de comercializare electronica cu celelalte forme de comerț existente în prezent am putea afirma ca avem de a face cu un tip de comerț tânăr chiar foarte tânăr și în același timp fragil. Fragil deoarece mai este puțin de lucru, în special pentru țările sărace și pentru cele în curs de dezvoltare, pentru a putea deveni 100% sigur, în special daca utilizam ca suport de comunicare Internetul. Provocarea care ne este adresata de către secolul XXI este sa facem acest mediu de comercializare atrăgător i sa-l dezvoltam deoarece s-a dovedit o formă eficace, în mod special din punct de vedere al costurilor, dar și extrem de dinamică dacă stăm sa ne gândim că în ultimii ani avem de a face cu creșteri de 100% în majoritatea regiunilor lumii a tranzacțiilor valorice prin intermediul comerțului electronic. Responsabilitățile care au apărut concomitent cu această formă de comercializare sunt legate de siguranța tranzacțiilor, plăților și a confidențialității informațiilor.
2.4. Argumente pro și contra e-comerț susținute de avantajele și dezavantajele comerțului electronic
Comerțul electronic atrage după sine dezvoltarea sectorului tehnologiei informaticii și a comunicațiilor. În funcție de produsele vizate și de sectoarele de activități alese, acesta prezintă numeroase avantaje pentru utilizatori.
Tabelul 2.1 Avantajele și dezavantajele comerțului electronic
Avantajele pe care le prezintă comerțul electronic, atât pentru comercianți, cât și pentru cumpărători, în comparație cu mijloacele tradiționale de desfășurare a activităților comerciale sunt totuși umbrite de câteva dezavantaje, care diferă în funcție de partea implicată, de securitatea tranzacțiilor sau de posibilitatea de pierdere a confidențialității.
Avantaje pentru comercianți
Posibilitatea firmelor mici de a concura cu firmele mari
Prin costurile reduse pe care le implică deschiderea unui magazin virtual, firmele mici se confruntă cu o barieră mai puțin în calea intrării pe piețele dominate până acum de firme mari. Mai mult, o firmă mică, prin flexibilitatea și deschiderea la nou de care poate da dovadă, se bucură de un mare avantaj, față de o firmă mare, dominată de birocrație și conservatorism.
Contact cu clienții 24 ore din 24, 7 zile din 7
Spre deosebire de angajații obișnuiți, care au nevoie de salarii, un program de lucru, concediu, a căror productivitate variază și sunt subiectivi, un web site oferă informații despre firmă și produsele sale sau preia și procesează comenzi 24 de ore din 24, 7 zile din 7, cu costuri minime. Aceasta mai aduce un avantaj și in cazul extinderii pe piețele externe, când diferența de fus orar ar fi putut îngreuna contactele dintre firme. De asemenea, îmbunătățește comunicarea cu clienții, care nu mai sunt obligați să respecte un anume program, putând obține informații sau lansa comenzi oricând doresc.
Facilitarea intrării pe piețele internaționale
Rețeaua mondială nu este îngrădită de granițe, iar accesul și costurile de publicare sunt extrem de reduse. Comunicarea cu un client de pe fața cealaltă a globului este la fel de facilă ca și comunicarea cu o persoană din cealaltă încăpere. O firmă producătoare își poate vinde acum produsele în orice țară prin intermediul unui web site, fără a mai fi nevoie să stabilească contacte cu firme locale sau să facă investiții foarte mari.
Scăderea costurilor de funcționare
Aceste costuri pot fi reduse drastic prin automatizarea procesului de comandă. De asemenea există posibilitatea automatizării complete printr-o integrare cu sistemul de gestiune, ceea ce poate duce la o creștere a productivității generale a firmei.
Noi posibilități de practicare a marketingului direct (one-to-one)
Spre deosebire de o ființă umană, calculatorul poate reține nu numai numele și datele personale ale tuturor clienților, dar și preferințele acestora, fiind capabile să adapteze oferta și modul de prezentare al produselor după profilul fiecărui client. Studiul clienților pe Internet poate fi realizat fără ca aceștia să-și dea măcar seama, fiind disponibile informații ca: localizarea, tipul browserului și al sistemului de operare, site-ul de unde vine, obiceiuri de navigare. Din această cauză, acest lucru este considerat o încălcare a intimității persoanei.
Dezavantaje pentru comercianți
Frauda
Ca în orice alt domeniu, tehnologia Internetului a creat și noi posibilități de fraudare. În lipsa unui contact direct, un client poate să înșele comerciantul în privința identității sale sau a posibilităților sale reale de plată. Majoritatea magazinelor virtuale occidentale au rețineri în a trimite mărfuri spre Europa de Est tocmai din cauza numeroaselor încercări reușite de fraudare cu cărți de credit false inițiate de est-europeni.
Securitatea
O altă problemă deosebit de importantă este cea legată de securitatea datelor. O firmă fără acces nu are prea multe motive de îngrijorare privind integritatea sistemelor sale informatice de gestiune. Conectarea la o rețea publică, în care oricine poate avea acces, mai mult sau mai puțin autorizat, la date confidențiale din rețeaua locală, ridică probleme serioase. Apar astfel riscuri care nu existau înainte de apariția acestui tip de comerț.
Costurile de lansare și integrare
Deși, prin comparație cu deschiderea unui magazin obișnuit, costurile lansării unui magazin virtual sunt mult reduse, de multe ori nu pot fi totuși evaluate corect. O firmă care nu are implementat deja un sistem informatic de gestiune, sau ai cărei angajați nu au cunoștințe tehnice minime, se poate confrunta cu creșterea costului de lansare peste așteptări, datorate necesității achiziționării de sisteme sau de training pentru angajați.
Avantaje pentru cumpărători
Disponibilitate 24 ore din 24, 7 zile din 7
Această disponibilitate independentă de un program anume reprezintă un avantaj major pentru clienți, care își pot face astfel cumpărăturile chiar și noaptea, când nu mai sunt reținuți de alte probleme mai urgente (serviciu, gospodărie etc.).
Comoditate
Datorită comerțului electronic, nu mai este necesară deplasarea la centre comerciale, nici măcar până la magazinul din colț. Orice persoană își poate comanda stând acasă, în fața calculatorului și analizând și comparând diferite produse.
Acces neîngrădit la informații și produse diverse
Apariția comerțului electronic a dat un nou sens termenului "globalizare". Pentru a cumpăra, de exemplu, obiecte artizanale din Madagascar, nu mai este necesară deplasarea la fața locului, ci doar deschiderea browserului la adresa unui magazin care comercializează aceste obiecte (adresă care poate fi găsită prin intermediul motoarelor de căutare). De asemenea, înainte de achiziționarea unui produs, viitorul cumpărător are acces mult mai liber și mai ieftin la ofertele firmelor producătoare sau comerciale.
Dezavantaje pentru cumpărători
Securitate
Cel mai important motiv pentru care unele persoane ezită să utilizeze Internetul pentru cumpărături – așa cum a reieșit din marea majoritate a sondajelor efectuate – îl reprezintă teama de a furniza online informații legate de cartea de credit. Însă, aceleași persoane, dau zilnic numărul cărții de credit prin telefon unor persoane pe care nici măcar nu le cunosc, în momentul în care fac cumpărături din cataloage sau de la televizor.
Intimitate
O altă problemă deosebit de importantă o reprezintă atentarea la intimitatea personală. Potențialii cumpărători se tem că, prin intermediul Internetului, comercianții sau o persoană rău intenționată pot culege informații foarte detaliate despre ei, fără ca măcar să își dea seama. Din păcate aceste temeri sunt și rezultatul exagerării, dar au și niște baze reale.
Lipsa contactului uman
Este cel mai evident inconvenient care apare în comerțul electronic. Pe de o parte, costurile reduse de lansare și întreținere ale unui magazin virtual derivă tocmai din avantajele automatizării proceselor, nemaifiind necesară angajarea de personal suplimentar. Pe de altă parte, tocmai lipsa vânzătorului, a persoanei "umane" la care clientul poate apela, în cazul unei nelămuriri, reprezintă un obstacol în calea răspândirii acestei forme de comerț. În acest sens, unele firme au creat chiar programe care permit contactul verbal sau chiar vizual între client și un angajat al firmei în timpul vizitei primului pe web site.
Accesul la tehnologie
Mai pe larg, accesul la tehnologie se refera atât la gradul de penetrare a Internetului în sine, cât și la răspândirea calculatoarelor și a cunoștințelor de specialitate. Atâta timp cât un site de comerț electronic nu va fi accesibil decât persoanelor care știu cel puțin cum să lanseze browserul și să tasteze adresa de Web, majoritatea potențialilor clienți vor prefera magazinul tradițional. În plus, deși 200 de milioane de utilizatori, cât au serviciile de Internet astăzi, pare o cifră respectabilă, este totuși destul de puțin, comparat cu populația de 6 miliarde a globului. În România, de asemenea, 400.000 de utilizatori față de o populație de 22 de milioane este infim.
Pentru multe firme de comerț, desfășurarea în subsidiar a unor activități de comerț electronic constituie o modalitate de creșterea a competitivității lor. Aceasta deoarece comerțul electronic asigură firmelor tradiționale de comerț:
• accesul la noi segmente de piață (noi clienți);
• creșterea vitezei de derulare a afacerilor;
• flexibilitate ridicată a politicilor comerciale;
• reducerea costurilor de aprovizionare, de desfacere, de publicitate etc.;
• simplificarea procedurilor;
• dezvoltarea unor avantaje competitive.
Clienții manifestă temeri în ceea ce privește furtul cardurilor de credit sau a confidențialității datelor personale. Multe firme nu au adoptat încă modelul electronic potrivit pentru derularea comerțului lor electronic sau intampină dificultăți în integrarea comenzilor și a informațiilor culese online, în activitatea curenta a firmei. Cu toate acestea, este o certitudine faptul că numărul clienților magazinelor electronice și a firmelor care adopta soluțiile comerțului electronic este în creștere. Mulți furnizori de servicii Internet popularizează sistemul de cumpărare online tocmai pentru a induce un plus de încredere și considerație.
La nivel global, Marian Niedwiedzinski constată următoarele tipuri de bariere ale comerțului electronic în cadrul comerțui internațional:
Bariere infrastructurale – ce țin de nivelul general al securității afacerilor în diferite țări: protecția comercianților, securitatea bunurilor, securitatea plăților;
Bariere umane – motivarea negativă a operanților de pe piața comerțului internațional (corupția), lipsa competenței actorilor din cadrul comerțului internațional, cunoașterea limbilor, culturile și tradițiile diferite ale partenerilor, lipsa încrederii și a eticii a operanților, heterogenitatea partenerilor de afaceri.
Bariere procedurale – cuprind: legile și reglementările anacronice, birocrația excesivă, multitudinea documentelor, practicile comerciale depășite, lipsa coordonării dintre entitățile guvernamentale și sectorul privat, lipsa regulilor clare, lipsa reglementării privind taxarea comerțului electronic.
Profesorul Gheorghe Zaman, identifică într-un studiu asupra economiei digitale următoarele obstacole ale dezvoltării comerțului economic: inadecvarea livrării globale și a sistemelor de derulare; diferența de cultură, limbă și practică comercială; fragmentarea în industrie; cadrul global autoreglator și juridic; bariere specifice micilor întreprinderi; strategii de marketing insuficient de adecvate.
Pentru a elimina aceste neajunsuri în utilizarea Internetului pentru comerțul electronic pot fi avute în vedere următoarele recomandări:
autoeducarea – căutarea unor informații și soluții privind depistarea riscurilor privind securitatea, identificarea mijloacelor și tehnicilor disponibile pentru eliminarea riscurilor, cunoașterea legislației specifice tranzacțiilor pe Internet;
start mai lent și acționare prudentă – impune firmelor să înceapă acțiunea de implementare a sistemului în mod metodic și cu precauție;
protejarea adecvată a averilor informaționale – apelarea la criptare, tehnici de autentificare, precum și protecția împotriva virușilor, ce este necesară pentru a asigura securitatea datelor clienților, ca și a propriilor date împotriva intrușilor sau a amenințărilor provocate de hazard;
alocarea de resurse suficiente – asigurarea resurselor umane, materiale și financiare necesare.
Există o serie de elemente ce ar putea împiedica trecerea la varianta electronică a tranzacțiilor comerciale, însă cand nu s-a întamplat acest lucru? John Naisbitt, citat in cartea „Afacerea-de-vis.com” de B. Hedges afirmă că „ Ori ce cate ori este introdusă în societate o tehnologie nouă, trebuie să existe o reacție umană care să contrabalanseze tehnologia – mai exact, componenta umană…”. Oamenii au nevoie înăscută de a contrabalansa părțile rigide ale tehnologiei performante cu părțile sensibile ale componentei umane. Potrivit unui studiu aleator realizat printre clienții comerțului electronic, cea mai frecventă cerință a consumatorilor prin Internet este o persoană în carne și oase cu care sa se poată comunica în timp real. Tot în acest context B. Hedges suține că marketingul în rețea este componenta umană de care are nevoie comerțul electronic pentru a compensa partea sa de tehnologie parfomantă: „Produsele nu oferă produse – oamenii oferă produse! Produsele nu pot orienta traficul către o pagină web anume – oamneii direcționează traficul! Telefoanele mobile, faxurile sau comerțul electronic nu determină prosperitatea unui practicant al marketingului în rețea – oamenii determină succesul unei afaceri! Marketingul în rețea a fost dintotdeauna o afacere a oamenilor care pun preț pe sensibilitatea umană, iar comerțul electronic are nevoie de astfel de oameni mai presus de orice!”.Marketingul de rețea s-a născut în anii 30 ai secolului ХХ în Statele Unite ale Americii, unde Carl Renborg a înființat prima companie de acest gen. Această metodă de promovare a bunurilor și serviciilor s-a dovedit a fi atât de eficientă, încât a cunoscut repede succesul mondial. Chiar și giganții actuali ai industriei mondiale, precum Colgate, Palmolive, Coca-Cola, Microsoft, Panasonic, Toyota au folosit metode de marketing specifice industriei marketingului de rețea.
Astăzi influența marketingului de rețea asupra economiei și societății depășește limitele simplei satisfaceri a cererii consumatorului. În prezent acesta reprezintă o alternativă interesantă sau o completare extraordinară a activității profesionale tradiționale, precum și o metodă eficientă de promovare a bunurilor și serviciilor, care este tot mai des utilizată de companiile clasice care tind spre poziții de lider pe piață.
Obiceiurile de producție, de consum, de distribuție și de schimb al produselor se transformă radical; apar noi conflicte: războiul regulilor juridice și comerciale, dezbaterea asupra proprietății intelectuale, conținutul și gestiunea noilor tehnologii, securitatea normelor de producție și de comerț, rolul frontierelor geografice și teritoriale ale statelor, conținutul învățării, al educației și culturii naționale, rolul credinței și al bisericii, apărarea națională și ordinea publică, criminalitatea economică și terorismul internațional etc., toate acestea sunt provocări pentru viitorul comun al umanității, al națiunilor și al economiilor numite în prezent naționale.
CAPITOLUL III INSTRUMENTE INFORMATICE UTILIZATE
Cu cât mai mult este întrebuințat internetul, cu atât apar mai multe site-uri noi, pagini web, portaluri internaționale ș.a.m.d. Pentru elaborarea site-urilor sau a paginilor web sunt folosite mai multe tehnologii și limbaje de programare precum: HTML, CSS, SGML, JS, XML, PHP etc.
3.1. Html. Prezentare
HTML (Hypertext Markup Language) – Unul din primele elemente fundamentale ale WWW (World Wide Web) care descrie formatul primar în care documentele sunt distribuite și văzute pe Web. Multe din trăsăturile lui, cum ar fi independentă față de platforma, structurarea formatării și legăturile hipertext, fac din el un foarte bun format pentru documentele Internet și Web. Standardul oficial HTML este World Wide Web Consortium (W3C), care este afiliat la Intrenet Engineering Task Force (IETF). W3C a enunțat câteva versiuni ale specificației HTML, printre care și HTML 2.0, 3.0, 3.2, 4.0 și cel mai recent, HTML 5. Paginile HTML sunt formate din etichete sau tag-uri și au extensia .html sau .htm .În marea lor majoritate aceste etichete sunt pereche, una de deschidere <eticheta> și alta de închidere </eticheta>, mai există și cazuri în care nu se închid, atunci se folosește <eticheta /> browserul interpretează aceste etichete afișând rezultatul pe ecran. HTML-ul nu este un limbaj case sensitiv (nu face deosebirea între litere mici și mari). Pagina principala a unui domeniu este fisierul index.html respectiv index.htm Această pagină este setată a fi afișată automat la vizitarea unui domeniu. De exemplu la vizitarea domeniului www.nume.ro este afișată pagina www.nume.ro/index.html.
CSS (Cascading Style Sheets) – Permite o afișare mai clară, mai flexibilă a informațiilor stocate în cadrul unui document. Acest limbaj este un standard pentru formatarea elementelor unui document de tip HTML. Stilurile se pot atașa elementelor HTML prin intermediul unor fișiere externe (ce au extensia .css) sau în cadrul documentului, prin intermediul elementului <style> și/sau atributul style. Acest limbaj folosește selectori pentru a identifica pe ce atribut se aplicǎ un anumit format. Un selector poate fi aplicat pentru orice atribut dintr-o paginǎ sau pentru un singur atribut prin folosirea unui „id” sau o „clasǎ”.
SGML (Standard Generalized Markup Language) – Standard internațional pentru definirea unor metode de reprezentare a textelor în format electronic, independent de dispozitiv și de sistemul de calcul. În seria de articole referitoare la acest standard vom încerca sa prezentăm istoricul și caracterizarea generala ale SGML-ului, plus structurile, declarațiile, proiectele și aplicațiile bazate pe SGML.
JS (Javascript) – Limbaj de programare orientat obiect, folosit mai ales pentru introducerea unor funcționalități în paginile web. Codul Javascript din aceste pagini fiind rulat de către browser-ul web. Acest limbaj este folosit și cu scopul de a permite accesul la obiecte încastrate in site (embedded objects) sau în alte aplicații. Limbajul Javascript are o sintaxǎ apropiatǎ de cea a limbajului C, având mai multe în comun cu limbajul ‚Self’ decât cu cel ‚Java’. Ajuns la versiunea 1.7.
3.2. Sisteme de gestiune a bazelor de date.
Astăzi este practic imposibil să se imagineze funcționarea corectă și eficientă a companiilor (fie ele mici, mijlocii sau mări) fără utilizarea unui sistem de gestionare a bazelor de date.
Sistemele de gestiune a bazelor de date (SGBD) sunt aplicații folosite într-un număr mare de sectoare de activitate pentru organizarea, stocarea, administrarea și utilizarea informațiilor existente (numite date).
Pentru oraganizarea și stocarea datelor în baze de date, SGBD-urile utilizează modele conceptuale (numite și modele structurale). Modelele conceptuale mai des utilizate sunt: ierarhic, rețea, relațional, obiectual, obiectual-relațional. Tipul de model conceptual utilizat constituie și un model de clasificare a SGBD-urilor.
Caracteristici ale MySQL
Cel mai popular sistem de gestionare a bazelor de date relaționale cu sursă deschisă este MySQL. Acest sistem este scris în C și C++, fiind testat cu numeroase compilatoare, pe numeroase platforme. Are implementat suportul pentru următoarele tipuri de date: numeric, dată și timp, șir de caractere.
MySQL este un server de baze de date SQL rapid, robust, multi-fir și multi-utilizator (multi-user, adică poate deservi simultan mai mulți utilizatori), fiind recomandat – datorită acestor caracteristici – să furnizeze un back-end în aplicațiile Web dinamice.
Programatorul își poate crea propriile interferențe de acces la bazele de date MySQL, deoarece unele dintre limbaje (ex. PHP), dispun de funcții puternice dedicate interacțiunii directe cu sistemul MySQL, iar altele pot interacționa cu MySQL prin intermediul interfatelor API ODBC (este vorba de limbajele C, C++, dar și PHP).
MySQL utilizează, arhitectura client-server. O mașină care dorește să proceseze interogări asupra bazelor de date MySQL trebuie să ruleze un server MySQL, care este responsabil cu traficul de tip incoming/outgoing în bazele de date.
MySQL utilizează arhitectura client-server:
Prin client MySQL se înțelege orice aplicație capabilă să trimită interogări serverului MySQL (începând cu un banal script PHP și continuând cu clientul în linie de comandă mysql, care este instalat o dată cu distribuția mysql și ajungând până la aplicații foarte complexe, așa cum este clientul cu interfață grafică MySQL(GUI).
Modelul de securitate folosit de MySQL are la bază numele de utilizator și parola (username and password), numele gazdei (host name) și privilegiile utilizatorului (care precizează operațiile ce se pot face asupra bazelor de date, tabelelor și indexurilor).
3.3 Serverul de aplicații PHP
3.3.1 Limbaje de programare pentru server
Un limbaj de scripting pentru server (PHP) este din punct de vedere formal asemănător cu JavaScript (care este un limbaj de scripting pentru client), în sensul că ambele tipuri de limbaje permit introducerea unor programe (numite scripturi) în codul HTML utilizat în pagină Web.
De obicei ambele tipuri de limbaje de scripting sunt limbaje interpretate, adică instrucțiunile incluse în programele (scrpturile) scrise în aceste limbaje sunt translatate într-un format intern și prelucrate una câte una, în loc că programul să fie translatat în întregime (compilat) înainte de execuție.
Diferența dintre un limbaj de scripting pentru client și un limbaj de scripting pentru server constă în aceea că, în timp ce browserul Web interpretează un script scris într-un limbaj de scripting pentru client (JavaScript) după ce pagină care îl conține a fost descărcată pe calculatorul utilizatorului, un script scris într-un limbaj de scripting pentru server (PHP) este interpretat pe server, iar pagina HTML generată este trimisă browserului (clientului Web).
O dată interpretat, codul scris într-un limbaj de scripting pentru server este înlocuit în pagină Web cu rezultatele furnizate de script, astfel că browserul primește o pagină HTML standard. Astfel, scriptul este procesat în întregime pe serverul Web.
Utilizarea programării Web pe server are mai multe avantaje ca:
nu apar probleme legate de compatibilitatea cu browserul, deoarece scripturile scrise într-un astfel de limbaj sunt interpretate pe server;
este permis accesul la resursele aflate pe server (resurse reprezentate în special de fișiere și baze de date);
se reduce “încărcarea” calculatorului client; acest avantaj este important în cazul în care acest calculator are resurse reduse.
Limbajul structurat de interogare SQL folosit de bazele de date relaționale este un limbaj neprocedural. De asemenea, SQL nu conține structuri de control al fluxului. Utilizarea limbajelor de programare care dețin astfel de structuri și care sunt capabile să trimită interogări SQL serverului pentru baze de date constituie o modalitate foarte eficientă de extindere a funcționalităților limbajului SQL. Integrarea în paginile HTML trimise clientului a rezultatelor obținute în urma execuției scripturilor permite vizualizarea conținutului bazelor de date.
3.3.2 PHP: dezvoltare și caracteristici
PHP a apărut în anul 1994 sub forma unui mic utilitar cu care Rasmus Lerdorf urmărea să colecteze informații despre vizitatorii paginii sale Web; el a denumit acest utilitar PHP (Personal Home Page). Ulterior, a adăugat elemente de interfață între utilizatori și bazele de date, elemente numite Form Interpreters (FI). A rezultat astfel utilitarul PHP/FI.
În vara anului 1997, Zeev Surasky și Andi Gutmans încep să dezvolte un limbaj de programare Web puternic, robust și eficient, bazat pe PHP/FI și pe sintaxa C: PHP. Numele acestui limbaj este un acronim recursiv pentru PHP: Hypertext Preprocessor. În vara anului 1998 apare versiunea 3.0 a limbajului PHP, în care sunt introduse elemente de programare orientată pe obiect. În versiune 4.0 (mai 2000) este introdus motorul Zend – Zend Engine – al limbajului, numele său derivând din cel al dezvoltatorilor săi, Zeev și Andi. Aceștia sunt cofondatori ai companiei Zend Technologies, creată în 1999 în Ramat Gan, Israel. Această companie se ocupă de dezvoltarea motorului Zend, fiind un lider activ în comunitatea PHP open source.
PHP include suport pentru instanțierea claselor Java (și utilizarea lor ca obiecte PHP) și pentru servlet-uri. De asemenea, limbajul PHP oferă suport pentru gestiunea sesiunilor, funcții pentru generarea și prelucrarea imaginilor în diverse formate, pentru crearea animațiilor flash, a documentelor PDF etc. Limbajul PHP include suport pentru comerțul electronic, oferind posibilitatea efectuării de plăți online (Cybercash, VeriSign Pay Flo etc.).
Limbajul PHP este orientat în special către programarea pentru server, adică interpretorul PHP poate realiza următoarele operații: poate primi, analiza și folosi datele colectate de la utilizatori, poate transmite interogări SQL unui server de baze de date (așa cum este MySQL) prin intermediul unor funcții dedicate și apoi analiza rezultatele obținute, poate genera pagini Web pe baza rezultatelor interogărilor etc.
În general, limbajul PHP este utilizat precum altfel:
a)Programare pentru server.
Este modalitatea în care limbajul PHP se utilizează cel mai des. Pentru a fi utilizat în acest caz sunt necesare trei programe: un server Web, interpretorul PHP și un browser utilizat pentru vizualizarea rezultatelor.
b)Programarea în linie de comandă.
Se poate executa executa un script PHP fără server Web și fără browser. Este necesar numai de interpretorul PHP. Acest tip de utilizare este indicat pentru scripturi care sunt executate în mod sistematic ( pentru întreținerea sistemului)
Scrierea aplicațiilor GUI (Graphical User Interface) client.
CAPITOLUL IV. PROIECTAREA LOGICĂ A SISTEMULUI INFORMATIC
4.1 Definirea obiectivelor aplicației informatice
În cadrul acestei lucrări am urmărit realizarea unei aplicații Web de tip magazin on-line (e-shop). Lucrarea reprezintă un posibil site al unei drogherii, ce vine în ajutorul clienților care doresc să achiziționeze produse bio, cosmetice, vitamine și minerale etc din fața propriului calculator. Principalele funcționalități ale aplicației sunt:
posibilitatea de a folosi un coș de cumpărături în care clientul poate adăuga un articol din oferta propusă;
posibilitatea personalizării contului;
afișarea topului cu noutăți, descrescător în funcție de data apariției;
afișarea listei cu toate produselor vândute de magazinul online;
posibilitatea de a căuta un produs după tip, producător;
trimiterea de mesaje între diferiți utilizatori ai aplicației;
posibilitatea utilizatorilor de a comanda produse
Baza de date
Datele și informațiile necesare aplicației E-Bio sunt stocate în documente php ceea ce permite prelucrarea lor într-o manieră comodă, datorită posibilităților oferite de sql de a structura într-un mod logic orice tipuri de date sau informații. Mai mult, aceste documente sunt ușor de conceput și de înțeles de către orice utilizator.
Aplicația E-Bio folosește pentru procesare documente php si o bază de date drogherie cu 13 tabele. În cele ce urmează voi prezenta structura tabelelor pentru memorarea datelor sau pentru memorarea diferitelor setări particulare ale aplicației.
Proiectarea aplicației informatice trebuie să răspundă de următoarele cerințe:
Flexibilitate;
Fiabilitate;
Ușurința în folosire;
Implementarea cât mai rapidă;
Cost redus;
Eficiența maximă;
Proiectarea sistemului va realiza:
Proiectarea sistemului integrat al ofertelor de produse disponibile pentru vânzari;
Proiectarea paginilor web care va avea la bază informații despre procesul activităților;
Reproiectarea unei părți a sistemului existent;
Sistemul de inregistrare vânzări produse trebuie să realizeze următoarere informații:
Asigură securitatea și confidențialitatea datelor;
Posibilitatea de postare a unui produsdin secțiunea administrator;
Stocarea datelor;
Posibilitatea ca utilizatorul sa-si exprime parerea la pagina de contact;
Posibilitatea modificării datelor de înregistrare;
Posibilitatea de căutare;
4.2 Proiectarea logică și fizică a ieșirilor
Prin ieșirile unui subsistem informatic se înțelege totalitatea informațiilor furnizate de acesta clienților interni și externi, respectiv rapoarte, note de informare etc.
Definirea ieșirilor fiecărui subsistem informatic, presupune, în primul rând, stabilirea la nivel global, a informațiilor necesare conducerilor de pe diferite trepte ierarhice ale sistemului, specificând pentru fiecare în parte: aspectele programatice (legate de utilitate) și aspectele semantice (legate de conținut).
În cadrul acestei aplicații ieșirile reprezintă rapoartele pentru:
evidența utilizatorilor
evidența comenzilor cu produse
4.3 Proiectarea logică și fizică a intrărilor
Prin intrările unui sistem informatic se înțelege totalitatea datelor primare necesare obținerii informațiilor de ieșire ale sistemului.
Datele primare reflectă starea și dinamica fenomenelor și procesele economice din unitatea economică. Datele primare sunt necesare pentru crearea și actualizarea bazelor de date, pentru obținerea de situații de ieșire și pentru realizarea de rapoarte cu ieșiri.
Aceste date sunt:
Documente de intrare:
– produsele afișate pe site la vânzare;
Informații despre:
-informații despre produse
– Date de contact ale utilizatorilor;
4.4 Proiectarea fizică a bazei de date
Proiectul folosește o bază de date MySQL pentru stocarea informațiilor.
Baza de date conține 13 tabele :
Figura 4.1 Structura bazei de date
1. Tabelul tadmins:
Este folosit pentru stocarea administratorilor site-ului.
Figura 4.2 Structura tabelei admin
Câmpuri:
fIdAdmin: Id-ul înregistrării;
fUsername: numele utilizator al administratorului
fPassword: parola administratorului
2. Tabelul tcategorii:
Este folosit pentru stocarea categoriilor de produse.
Exemple de categorii:
Produse Bio
Cosmetice
Produse pentru slabit etc
Câmpuri:
fIdCategorie: Id-ul înregistrării
fNumeCategorie: Numele categoriei
Figura 4.3 Structura tabelei tcategorii
4. Tabelul tcomenzi:
Este folosit pentru stocarea informațiilor legate de comenzile efectuare de utilizatori.
Câmpuri:
fIdComanda: Id-ul înregistrării;
fIdUtilizator: Id-ul utilizatorului ce a efectuat comandă;
fIdCupon: Id-ul cuponului de reduceri. Dacă Id-ul este egal cu 0 cuponul nu este luat în considerare;
fNumeCumparator: Numele cumpărătorului. Poate fi diferit de numele utilizatorului care a efectuat comandă;
fEmailCumparator: Adresa email a cumpărătorului. Poate fi diferită de adresa email a utilizatorului care a efectuat comandă;
fAdresaCumparator: Adresa cumpărătorului. Poate fi diferită de adresa utilizatorului care a efectuat comandă;
fDataComanda: Dată la care a fost efectuată comandă.
Figura 4.4 Structura tabelei tcomenzi
5. Tabelul tcos:
Este folosit pentru stocarea produselor aflate în coșul de cumpărături.
În momentul autentificării sau părăsirii contului conținutul coșului de cumpărături este golit. De asemenea după efectuarea unei comenzi conținutul coșului este golit.
Câmpuri:
fIdItem: Id-ul înregistrării;
fIdUtilizator: Id-ul utilizatorului care efectuează cumpărăturile;
fIdProdus: Id-ul produsului adăugat în coș;
fCantitate: Cantitatea comandată;
fIdSesiune: Id-ul sesiunii utilizatorului. Acesta este asignat de server și este unic pentru fiecare vizită.
Figura 4.5 Structura tabelei tcos
6. Tabelul tproduse:
Este folosit pentru stocarea informațiilor referitoare la produse.
Câmpuri:
fIdProdus: Id-ul înregistrării;
fIdSubcategorie: Id-ul
fIdProducator: Id-ul producătorului
fNumeProdus: Numele produs;
fCodProdus: Codul produsului;
fImagine: Calea către imaginea produsului. Imaginile sunt stocate în directorul “images/produse”;
fDescriere: Descrierea detaliată a produsului;
fSpecificatii: Specificațiile tehnice ale produsului;
fPret: Prețul produsului, exprimat în RON, fără TVA;
Figura 4.6 Structura tabelei tproduse
7.Tabelul tprodusecomenzi:
Conține produsele comandate de către un utilizator.
Câmpuri:
fIdArticol: Id-ul înregistrării;
fIdComanda: Id-ul comenzii;
fIdProdus: Id-ul produsului comandat;
fCantitate: Nr de produse comandate.
Figura 4.7 Structura tabelei tprodusecomenzi
8. Tabelul tsubcategorii:
Este folosit pentru stocarea informațiilor referitoare subcategorii de produse.
Câmpuri:
fIdSubcategorie: Id-ul sucategoriei;
fIdCategorie: Id-ul categoriei ;
fNumeSubcategorie: Numele subcategoriei.
Figura 4.8 Structura tabelei tsubcategorii
9. Tabelul tutilizatori:
Este folosit pentru stocarea informațiilor referitoare la utilizatorii înregistrați pe site. Înregistrarea este necesară pentru a putea comanda / vota / comenta produse.
Câmpuri:
fIdUtilizator: Id-ul înregistrării;
fNumeUtilizator: Numele utilizatorului;
fParola: Parola utilizatorului;
fEmail: Adresa email a utilizatorului;
fAdresa: Adresa utilizatorului;
fDataInregistrare: Data la care utilizatorul s-a înregistrat pe website.
Figura 4.9 Structura tabelei tutilizatori
Proiectarea interfeței aplicației
Structura principală a interfeței este următoarea:
În partea de sus este afișat headerul aplicației.
Un utilizator care are un cont creat pentru aplicația E-Bio va introduce într-un formular numele contului și parola iar după apăsarea butonului Autentificare aplicația va verifica dacă există un astfel de cont și dacă parola introdusă este corectă. Funcție de rezultatul testărilor făcute de aplicație, utilizatorului i se va permite accesul la funcționalitățile modulului client, sau i se va afișa un mesaj de eroare corespunzător. Trebuie făcută precizarea că acest formular este verificat spre a fi validat, se verifică dacă utilizatorul a specificat contul și parola (formularul să nu fie gol).
În cazul în care utilizatorul este la prima vizită pe site sau încă nu și-a creat cont poate folosi butonul Cont Nou, ce va afișa formularul de înscriere a unui nou utilizator.
După autentificare secțiunea va arăta un mesaj de bun venit, împreună cu 2 opțiuni:
Contul meu;
Ieșire
Accesarea opțiunii contul meu oferă posibilitatea de a actualiza datele personale ale utilzatorului, cu excepția numelui de utilizator ce este ales la înscriere și nu mai poate fi schimbat ulterior. Accesarea opțiunii Ieșire are ca efect dez-autentificarea utilizatorului și ștergerea informațiilor legate de acesta (ex. id-ul utilizatorului păstrat în variabilele sesiune). Revenind la opțiunea de creare a unui nou cont, aceasta se prezintă în felul următor:
Câmpurile necesare creării unui cont nou sunt:
Numele utilizator ce nu mai poate fi schimbat ulterior.
Parola necesară autentificării. Parola trebuie confirmată deoarece caracterele acesteia nu sunt vizibile fiind mascate de caracterul *
Adresa de email ce poate fi folosită de către administrator pentru comunicarea cu utilizatorul. Aceasta nu este vizibilă celorlalți utilizatori ai site-ului. De asemenea adresa de email trebuie confirmată pentru a evita scrierea unei adrese greșite ce poate face imposibilă comunicarea administratorilor siteului cu utilizatorul.
Adresa utilizatorului.
Câmpurile referitoare la informațiile personale pot fi modificare după înregistrare și autentificare, cu excepția numelui utilizatorului.
Acestea sunt folosite și în procesul comenzii produselor, fiind însă doar sugerate utilizatorului: ele sunt înscrise în formular însă acesta le poate actualiza înainte de confirmarea comenzii, de exemplu pentru a expedia produsele la o altă adresă decât cea personală.
În cele mai multe cazuri însă utilizatorii folosesc aceleași informații înscrise la crearea contului și la comandă.
Butonul Anulează Modificări resetează starea formularului la cea inițială, golind toate câmpurile formularului. Butonul Înregistrare trimite datele către scriptul ce le va însera în baza de date. În cazul în care utilizatorul nu a completat toate câmpurile, acesta este atenționat prin mesaje, cu ajutorul funcțiilor de validate JavaScript.
După autentificarea utilizatorului acesta își poate modifica informațiile personale, accesând opțiunea Contul meu:
Aici are la dispoziție informațiile introduse la înregistrare.
De asemenea are afișată și data înscrierii pe site. Ca și în ecranul de înregistrare, parola și adresa de email trebuiesc confirmate, pentru a evita folositea unor date greșite ce duc la imposibilitatea autentificării ulterioare sau la imposibilitatea comunicării administratorilor siteului cu utilizatorii. Butonul Anulează modificări aduce formularul în starea inițială, adică va afișa informațiile aflate în baza de date, fără însă a reîncărca pagină.
Butonul Actualizare salvează modificările în baza de date. Opțiunea Ieșire are ca efect dez-autentificarea utilizatorului și redirectarea acestuia la pagina principală a siteului.
Selectarea categoriei produsului și a subcategoriei
Formularul conține 2 câmpuri (liste):
categorie
subcategorie
În cazul în care utilizatorul nu alege o categorie și subcategorie vor fi afișate toate produsele. Lista Categorii conține inițial doar opțiunea Toate”.
Aici se va putea alege o categorie și o subcategorie preferată, sau implicit toate produsele. În funcție de alegerea făcută, pe pagina principală a site-ului vor fi afișate produsele din cateria selectată, respectiv subcategoria selectată. Această afișare trebuie să se facă aleator, adică ori de câte ori se încarcă pagina (index.php) conținutul tabelului respectiv trebuie să afișeze detaliile despre alte produse. În cazul folosirii butonului Trimite cerere, produsul va fi adăugat în formular, cu excepția cazului în care deja există în formular.
Se afișează categoriile de produse definite în baza de date de către administrator cu ajutorul modulului de administrare. Prin accesarea unei opțiuni a acestui meniu se afișează produsele din categoria selectată, într-un mod similar cu rezultatele căutării, prezentate anterior.
A doua grupă de informații cuprinde opțiuni către paginile de informații generale ce conțin detalii legate de modul de efectuare a cererilor trimise prin formular, modul și posibilitățile de plată a produsele, informații referitoare la cumpărare, oferte etc
Ultima grupa de opțiuni cuprinde legături către următoarele pagini:
Oferta zilei
Reduceri
Date de contact.
Oferta zilei afișează informații despre un produs selectat anterior, urmând a fi promovat pe durata unei zile. Din această pagină se poate naviga ușor către produsele aflate în aceeași categorie de la același producător.
De asemenea produsele se pot adăuga în formular prin accesarea opțiunii Trimite cerere. Pagina oferă o descriere a produsului, specificațiile tehnice, numele și imaginea acestuia, prețul fără TVA și cu TVA .
Pagina oferte afișează produsele împreună cu următoarele informații:
Imaginea produsului;
Descrierea produsului;
Prețul vechi fără TVA;
Prețul vechi cu TVA;
Prețul nou fără TVA;
Prețul nou cu TVA;
Butonul Trimite cerere.
Pagina ofertelor poate fi accesată din mai multe locuri:
meniul superior;
meniul inferior;
meniul din partea stângă a interfeței;
caseta de reduceri.
Pagina Harta Site afișează legături spre produsele existente, pe subcategorii și categorii:
Pagina de contact afișează informații referitoare la contactarea site-ului, ca:
adresa;
numere telefon;
numere fax;
adrese email
Pagina de Produse afișează categoriile și subcategoriile produselor, într-un mod similar paginii Harta site fără a afișa însă legături spre produse.
În cazul în care pentru o categorie nu are încă definite subcategorii de către administrator se va afișa mesajul “Nu există produse”, în caz contrar vor fi afișate legături către produsele existente. De asemenea, ca și în cazul paginii Rezultatele căutării, rândurile vor avea fundal intermitent pentru ușurința navigării.
Formularul Adaugă în coș.
Acesta este accesibil doar utilizatorilor autentificați.
Accesarea formularului fără autentificare afișează următorul mesaj:
După autentificare conținutul formularului poate fi prezentat în 2 moduri.
Primul mod este afișat în cazul în care formularul nu conține nici un produs:
În cazul în care există produse în formular acestea vor fi afișate împreună cu nume.
Alte opțiuni disponibile în pagina formular:
Șterge produsele;
Golește formular;
Completează date personale.
Actualizează
Opțiunea Golește formular, șterge toate produsele din formular în cazul în care utilizatorul confirmă acest lucru, pentru a preveni ștergerea accidentală:
Butonul Trimite formular afiseaza urmatoarea pagina
Informațiile despre client sunt completate din profilul utilizatorului însă acesta le poate modifica. De exemplu utilizatorul poate alege o altă adresă pentru expedierea formularului decât cea personală.
Aceasta pagină conține un sumar al formularului și anume:
produsele aflate în formular;
informațiile despre utilizator
După confirmarea formularului utilizatorul primește următorul mesaj:
Secțiunea de administrare
În această secțiune administratorul poate configura categoriile de produse, subcategoriile acestora, producători, oferte, cereri, utilizatori, comentarii ale produsele.
Pagina de început este următoarea:
Aici administratorul trebuie să se autentifice pentru a avea acces la opțiunile de administrare.
După autentificare administratorul va avea disponibil următorul meniu:
Prima opțiune este pentru modificarea parolei de acces. Numele utilizator nu poate fi schimbat, ca și în cazul utilizatorilor standard. Ecranul pentru modificarea parolei este următorul:
Parola trebuie confirmată pentru a preveni schimbarea parolei cu o altă tipărită greșit ce va preveni accesul ulterior la opțiunile de administrare. Următoarea grupă de opțiuni folosește definirii producătorului, categoriei și subcategoriei de produse :
Administrare producători;
Administrare produse;
Administrare categorii produse;
Administrare produse.
Opțiunea Administrare producători oferă următoarele posibilități:
afișarea producător;
afișarea detaliilor despre producători;
editarea unui producător;
ștergerea unui producător;
afișarea produselor unui producător
adăugarea unui nou producător.
Producătorii sunt afișați folosind un fundal alternativ pentru ușurința navigării.
Pagina de adăugare a unui producător permite înserarea unei noi înregistrări completând următoarele câmpuri:
nume producător;
site web;
descriere.
Opțiunea de editare afișează o pagină similară cu mențiunea că valorile câmpurilor vor fi deja completate și butonul Adăugă va fi înlocuit cu butonul Modifică.
Următoarea opțiune este folosită pentru a defini produsele pe categorii.
Informațiile și opțiunile acesteia sunt:
afișare nume categorie;
afișare subcategorii conținute;
modificare informații categorie;
ștergere categorie;
adăugare categorie nouă.
Adăugarea unei noi categorii presupune doar completarea numelui categoriei. De asemenea modificarea unei categorii presupune modificarea numelui categoriei.
Următoarea opțiune din acest grup folosește definirii subcategoriilor.
Aceasta funcționează într-un mod asemănător definirii categoriilor cu mențiunea că în cel din urmă caz trebuie aleasă și categoria din care face parte subcategoria.
Opțiunile acestui caz sunt:
afișare nume subcategorie;
afișare produse conținute;
modificare informații subcategorie;
ștergere subcategorie;
adăugare subcategorie nouă.
Adăugarea sau editarea unei subcategorii presupun alegerea categoriei părinte și apoi completarea numelui subcategoriei.
Necompletarea acestor câmpuri duce la afișarea unor mesaje de eroare:
Ultima opțiune din acest grup folosește definirii produselor
Aceasta afișează:numele produsului; numele producătorului; numele categoriei; numele subcategoriei; detalii produs; editare produs; ștergere produs ; adăugare produs nou.
Adăugarea unui produs nou, ca și editarea unui produs presupun completarea obligatorie a următoarelor câmpuri: categorie; subcategorie; localitate; nume produs; cod produs;imagine produs; descriere produs; specificații produs; preț produs.
Imaginile produselor trebuie să respecte următoarele reguli:
-Fisiere acceptate: GIF/JPG
-Marime maximă: 500kb
-Dimensiuni maxime: 200px/200px
Următoarea grupă de opțiuni permite administrarea utilizatorilor și a comentariilor produselor:
Administrarea utilizatorilor permite doar ștergerea acestora, fără a putea adăuga sau modifica datele unui utilizator.
De asemenea se pot afișa detaliile utilizatorilor. Adresa email a unui utilizator este afișată sub formă de link de tip mailto, deci administratorul poate contacta rapid utilizatorii. Secțiunea de administrare a comentariilor de asemenea oferă posibilitatea de ștergere, fără a oferi posibilitatea de adăugare sau modificare. În plus administratorul poate activa sau dezactiva un comentariu.
Inițial comentariile sunt adăugate ca dezactivate și nu vor fi afișate decât după activarea lor de către administrator. De asemenea oferă legături și spre profilul utilizatorului care a adăugat comentariul și asupra detaliilor produsului la care este atașat comentariul.
În coloană Aprobat se poate vedea dacă comentariul este activ și în coloană următoare se poate activa / dezactiva un comentariu. Activarea și dezactivarea se realizează după confirmarea acestei acțiuni. Următoarea grupă de opțiuni oferă posibilitatea de a administra formularele și reducerile.
Administrarea cererilor trimise prin formulare afișează informații despre utilizatorul care a trimis formularul și data comenzii. Informațiile detaliate referitoare la produsele trecute în formular, adresa de email sunt disponibile în pagina de detalii a comenzilor:
Administratorul poate contacta direct utilizatorul ce a realizat comanda prin folosirea comenzii de afișare a adresei de email. Secțiunea de administrare a reducerilor afișează produsele pentru care se aplică reducerea, data de început a promoției și data de sfârșit a acesteia precum și noul preț. De asemenea din această fereastră se poate adăuga o nouă promoție. Setarea intervalului de valabilitate a promoției se poate realiza cu ajutorul unui control de tip calendar :
După alegerea datei de început cu ajutorul primului calendar, cel de-al doilea nu permite alegerea unei date mai mică decât prima. De asemenea după alegerea datei de sfârșit primul calendar nu permite alegerea unei date superioare celei de sfârșit a promoției.
Cu ajutorul opțiunii ieșire administratorul se poate dezautentifica pentru a preveni accesul neautorizat la panoul de administrare al site-ului.
CAPITOLUL V. PREZENTAREA PRODUSULUI SOFTWARE
5.1. Descrierea funcțiunilor aplicației
Pentru a veni în ajutorul utilizatorilor aplicația își propune realizarea următoarelor funcționalități:
posibilitatea de a folosi un formular în care clientul poate adauga produsele din oferta propusă pentru vânzare;
posibilitatea personalizării contului;
afișarea ofertei
afișarea listei cu categorii de produse ;
posibilitatea de a căuta un produs după producător, categorie, subcategorie
lăsarea de mesaje pe forumul site-ului;
În vederea soluționării problemei, aplicația a fost împărțită în mai multe module care vor fi discutate în detaliu. Aplicația E-Bio a fost dezvoltată pornind de la următoarele module:
• Autentificare client
• Trimitere formular on-line
• Lista de produse după categorie și subcategorie
• Administrarea site-ului
În continuare va fi descris fiecare dintre aceste module și va fi prezentată o serie de aspecte legate de implementarea efectivă a modulelor respective.
Autentificare client în cadrul aplicației E-Bio se referă la posibilitatea clienților de a crea un cont personal cu ajutorul căruia să trimită o cerere de comanda pentru produsele dorite. Serviciile oferite de acest modul sunt următoarele:
• creare cont nou;
• modificare date personale;
• selectare produse după categoria și subcategoria preferată;
• vizualizare cererilor efectuate;
• modificare parolă și recuperare parola;
• trimitere mesaje către alt utilizator.
Crearea unui cont nou presupune completarea unui formular cu datele personale și alegerea unui nume de cont și o parolă. Toate câmpurile trebuie completate cu informații valide, dacă datele introduse nu sunt valide atunci adăugarea unui cont nou nu se va putea realiza.
Modificarea datelor personale se realizează asemănător creării unui cont nou, pentru fiecare utilizator se poate modifica atât numele și prenumele cât și localitatea sau adresa de e-mail. Modificarea se realizează prin folosirea butonului editare profil. La fel ca la creare cont nou toate câmpurile trebuie completate cu informații valide. Dacă datele introduse nu sunt valide atunci modificarea nu se va putea realiza.
Selectarea produselor pentru cumpărare după categoria și subcategoria selectată, se realizează din pagina personală apăsând butonul trimite cerere Aici se va putea alege un produs din categoria și subcategoria preferată, sau implicit toate produsele disponibile. În funcție de alegerea făcută pe pagina principală a site-ului vor fi afișate produsele numai din categoria selectată, respectiv subcategoria selectată.
Vizualizare formularului este o altă opțiune disponibilă prin apăsarea butonului vizualizare formular. La apăsarea butonului va apărea o nouă fereastră cu lista tuturor cererilor, cu posibilitatea afișării detaliilor despre fiecare comandă.
Formularul on-line în cadrul aplicației E-Bio se referă la posibilitatea clienților de a trimite cereri pentru a achiziționa produse prin intermediul site-ului. De asemenea, administratorul aplicației poate vizualiza și onora aceste comenzi. Trimiterea cererilor se realizează cu ajutorul formularului trimite cerere. Se alege din categoria sau subcategoria selectată un anumit produs, iar în noua pagină apărută este disponibil un buton trimite comandă. Dacă selectăm acest buton atunci produsul respectiv este adăugat în formularul virtual disponibil fiecărui utilizator în parte. În continuare, se regăsesc următoarele opțiuni la dispoziție: ștergerea din formular a produselor care nu mai prezintă interes folosind butonul “Șterge”.
Prin acest exemplu a fost arătat cum se creează un formular virtual și ce operații se pot efectua cu el.
Lista de produse după categorie și subcategorie este un modul care afișează lista completă a tuturor produsele. Acest modul preia din baza de date produse și afișează sub forma a două tabele lista completă a înregistrărilor. Prin selectarea unui anumit produs sau a unei categorii va apărea o nouă pagină care va conține lista tuturor produselor care aparțin categoriei și subcategoriei selectate.
Administrarea site-ului este modulul cel mai important, de eficiența căruia depinde succesul oricărui magazin electronic. Acest modul va permite administratorului să modifice conținutul site-ului, precum și să vizualizeze anumite informații. Acest modul este destinat numai administratorului care se ocupă de administrarea site-ului. Serviciile oferite de acest modul sunt următoarele:
• adăugare produse;
• modificare produse, utilizatori;
• ștergere produse, utilizatori sau comenzi;
• vizualizare formulare onorate și neonorate.
Adăugarea este esențială pentru această aplicație, pornind de la ideea că este un magazin on-line iar adăugarea de noi produse este esențială. Codul produsului este selectat automat de aplicație iar imaginea pentru produsul respectiv trebuie să aibă numele de forma: codul produsului și extensia jpg. Toate câmpurile trebuie completate cu informații valide, dacă datele introduse nu sunt valide atunci adăugarea nu se va putea realiza.
Modificarea se realizează asemănător adăugării, pentru fiecare produs sau utilizator se poate modifica atât numele cât și caracteristicile. Modificarea se realizează prin folosirea butonului modificare din dreptul fiecărei înregistrări. La fel ca la adăugare toate câmpurile trebuie completate cu informații valide. Dacă datele introduse nu sunt valide atunci modificarea nu se va putea realiza.
Ștergerea unei înregistrări se realizează prin selectarea produsului dorit, sau a utilizatorului si folosirea butonului “Ștergere” din dreptul înregistrării. La apăsarea butonului “Ștergere” va apărea o nouă pagină cu detaliile despre înregistrarea selectată, și un buton “Confirmați stergerea”. Dacă ștergerea este confirmată atunci înregistrarea este ștearsă definitiv din baza de date.
Vizualizarea cererilor trimise prin intermediul formularului este o altă opțiune disponibilă administratorului. Această opțiune este disponibilă în meniul principal prin apăsarea butonului “Vizualizare cereri”. La apăsarea butonului va apărea o nouă fereastră cu lista tuturor cererilor neonorate și posibilitatea afișării detaliilor despre fiecare cerere în parte.
Modulul de trimitere formular permite utilizatorilor să trimită un formular on-line . Acest modul oferă utilizatorului posibilitatea de a selecta din meniul afișat pe ecran diferite informații despre producători, lista produselor, posibilități de contact, posibilitatea de căutare a unui produs precum și posibilitatea de a trimite o comandă. Utilizatorul va completa un formular cu datele personale: nume, prenume, adresa, adresa de e-mail, localitate, județ și codul poștal al localității.
5.2. Considerații privind eficiența aplicației informatice
Un website bine facut este un website care se încarcă rapid și oferă vizitatorilor o funcționalitate impecabilă și un conținut complet. Arhitectura informatiei este simplă și clară, asigurând o navigare intuitivă pentru acces rapid la toate informațiile.
Criteriile necesare pentru eficiența unui site sunt:
încarcare rapidă
conținut relevant
navigare ușoară
prezentare consecventă
organizare intuitivă
aspect plăcut
optimizarea pentru motoarele de căutare
Un design de calitate înseamnă și un aspect plăcut, care pune în valoare funcționalitatea site-ului și informația oferită.
Animațiile și imaginile măresc timpul de încărcare al paginii. Pe Internet, însă, rapiditatea face legea. Statisticile spun că un vizitator asteaptă în medie 8 secunde ca pagina să se încarce, după care pleacă. În această aplicaței s-a ținut cont și de acest lucru.
Un element foarte important este informația la zi. Site-ul trebuie sa conțină noutăți nu mai vechi de o saptmană. La nivel tehnic, criteriul cel mai important este plasarea site-ului în motoarele de căutare.
Motoarele de căutare – sunt o categorie foarte importantă de site-uri web menite să ajute utilizatorii Internetului; ele utilizează pagini Web interactive pentru realizarea căutărilor. Ele sunt principalele site-uri pe care trebuie să le vizitați atunci când căutați o informație și nu știți exact adresa la care o puteți găsi cu exactitate. Având peste un milion de locații Web existente și unele noi care apar zi de zi, s-ar putea să ne întrebăm cum ar putea fi ținută evidența acestora și cum este posibil să identificăm o anumită locație; soluția o reprezintă motoarele de căutare.
Acestea caută în paginile web cuvintele "cheie" (keywords) specificate de utilizator și vă întorc o listă cu adresele paginilor care conțin cuvintele "cheie" solicitate.
Motoarele de căutare sunt capabile să caute informațiile dorite de utilizator atât în paginile web cât și în grupurile de știri USENET. În mod normal un motor de căutare trimite un program robot "spider" care cercetează paginile web pentru a găsi cuvintele cheie solicitate. Un alt program numit "indexer" citește aceste pagini și realizează o listă bazată pe cuvintele existente în document.
Fiecare motor de căutare folosește proprii algoritmi de indexare astfel încât să returneze doar rezultatele semnificative pentru fiecare interogare.
Orice motor de căutare conține un câmp de editare în care puteți introduce cuvintele cheie care sunt semnificative pentru informația dorită. După ce ați introdus cuvintele cheie trebuie să apăsați un buton (de obicei "search") pentru a lansa căutarea dorită. După câteva momente programul de căutare vă întoarce o listă cu adresele paginilor în care a găsit cuvintele solicitate de dumneavoastră.
Cele mai multe motoare de căutare au o secțiune pentru căutare avansată (Advanced Search) secțiune unde puteți realiza căutări complexe, căutări în care să folosiți operatorii logici (ex. AND , OR, NOT) pentru cuvintele cheie. Cel mai cunoscut motor de căutare este Google. Google rulează folosind o combinație unică de software și hardware. Viteza poate fi atribuită algoritmului eficient de căutare, dar și miilor de PC-uri pe care le-a strâns într-o rețea pentru a creea un motor de căutare ultra rapid.
Spre deosebire de multe alte motoare de căutare, Google afișează rezultatele care includ toți termenii căutării, fie în textul paginii, fie în adresa paginii. Nu mai avem parte de frustrarea dată de pagini care nu au nimic în comun cu ceea ce căutați.
Google memorează multe pagini web pentru a le putea pune la dispoziție în caz că site-ul original nu este disponibil momentan. Utilizarea acestor pagini poate fi de multe ori mult mai rapidă decât calea obișnuită, chiar dacă informația ar putea să nu mai fie la zi.
Prin accesarea a mai mult de 1,3 miliarde de pagini, Google oferă rezultate relevante către utilizatori și întreaga lume, în mod obișnuit în mai puțin de jumătate de secundă. Azi, Google răspunde la mai mult de 100 de milioane căutări pe zi.
Alte motoare de căutare:
Yahoo, mare portal de web cu meniu pe domenii și motoare de căutare, alături de multe alte servicii personalizate modulare. Când nu știm exact ce căutăm, cautăm aici, pornind de la cel mai general domeniu în care se înscrie problema.
MicroSoft Network, portal cu motoare de căutare și multiple servicii și resurse online.
AOL – America OnLine, portal destinat îndeosebi utilizatorilor AOL.
Lycos, portal cu motor de căutare și multiple servicii online pentru comunicare și informare, pagini personalizate.
Excite, portal cu motor de căutare, multe servicii personalizate modulare.
AltaVista, portal cu un mare catalog pe categorii, cu motoare de căutare rapidă etc
CONCLUZII
Lucrarea evidențiază modul de abordare al temei alese – realizarea unei baze de date orientată pe o firmă care se ocupă de vânzarea produselor unei drogherii online, precum și principalele trasături ce reies din afacerile cu drogheriile online.
Lucrarea relevă totodată importanța etapelor de realizare a unei aplicații software și anume analiza atentă a domeniului, proiectarea aplicației în conformitate cu cerințele beneficiarilor, implementarea aplicației astfel încât aceasta să fie ușor de utilizat și nu în ultimul rând aspecte legate de calitate software, astfel ca, pe viitor, la apariția unor cerințe noi acestea să fie îndeplinite cu succes profitînd de deschiderea pe care o oferă aplicația.
Totodată lucrarea și-a propus prezentarea ultimelor tehnolgii apărute în stocarea și prelucrea datelor ( sistemul de gestiune al bazelor de date MySql pentru stocarea datelor și Php pentru manipularea datelor), provocarea fiind determinată de evoluția rapidă a aplicațiilor ce folosesc baze de date și de gradul ridicat de noutate pe care îl oferă aceste tehnologii.
În viitor se dorește extinderea aplicației cu alte facilități cum ar fi, de exemplu, avertizarea clienților și beneficiarilor prin e-mail sau SMS în momentul în care o cerere și o ofertă sunt compatibile. Totodată se dorește adaptarea aplicației și la alte cerințe existente pe piață.
BIBLIOGRAFIE
Dașu, Narcisa Gabriela,.(2011), Crearea, proiectarea, optimizarea, publicarea și promovarea site-urilor Web , Buzău : Teocora;
Liciniu A. Kovács ; colab.: Cormos Monica Lavinia, Pop Gabriel Marius , Ghid avansat de comerț electronic (2011), ed.: Colin Holcombe. – Cluj Napoca : Editura Fundației pentru Studii Europene,
Lambrescu, Ionuț. Analiza și prelucrarea imaginilor, (2011), Ploiești : Editura Universității Petrol-Gaze din Ploiești, 2011
Scripcariu, Luminița.,(2011), Proiectarea bazelor de date , Iași : Politehnium
Preda, Gabriel., (2014), Aplicații cu baze de date , București : Matrix Rom
Udriștoiu, Anca., (2014), Baze de date , Craiova : Sitech
Mureșan, Mihaela, (2013), . Sisteme informatice de gestiune : arhitecturi și standarde, București : Pro Universitaria
Isăilă, Narcisa. (2012), Sisteme informatice în mediul de afaceri, București : Pro Universitaria
Iliescu, Claudiu Victor., (2013), Crearea paginilor web , Câmpulung-Muscel : Editura Larisa
Cănănău, Sorin, (2013), Design pentru ingineri, București : Printech
Bogdan Onete, (2005), Conținutul Site-urilor Comerciale – Elemente Obligatorii, Editura ASE, București;
V. Patruț, M. Deju, D. Pacurari, (2005), Gestiunea și contabilitatea unor activități economice cu caracter deosebit, Editura Junimea, Iași;
Doru Pleșca, (2006), Analiza Eficienței Comerciale a unui Magazin On-line, Editura ASE, București
Andreea Saseanu, (2005), Incertitudinea Strategică și Viitorul Dialogului On-line cu Consumatorul, Editura ASE, București
Sabin Buraga, (2003), Aplicații Web la Cheie, Editura Polirom, București
Sabin Buraga, (2004), Proiectarea Siturilor Web. Design și Funcționalitate, Editura Polirom
Jay Greenspan si Brad Bulger- MySQL / PHP Database Applications
Ashraful Anarn -Create dynamic sites with PHP & MySQL
Kevin Yank , Building a Database – Driven Web Site using PHP and MySQL
Graeme Merrall , PHP / MySQL Tutorial
V. V. Patriciu, M. Ene-Petrosanu, I. Bica, C. Vaduva, N. Voicu,(2001), Securitatea Comertului Electronic, Ed. ALL, București
B. Ghilic-Micu, M. Stoica, (2002), E-activitățile în societatea informațională, Colecția Societatea Informațională, Ed.Economică, București,
M. Belu, D. Parasciv, A.M. Comănescu, (2004), Tranzacții pe Internet , Ed. Economică, București,
D. Chaffey, E-Business and E-Commerce Management, Prentice Hall, Financial times, Harlow, England, 2002, p. 49, apud Gabriela Meșniță, (2002), Introducere în afacerile electronice, Ed. Junimea, Iași, p. 82
Vasilache, D. – Plăți electronice-o introducere, Editura Rosseti Educațional, București, 2004
Reviste sau articole din volume
1.OECD – The Economic and Social Impacts of Electronic Commerce: Preliminary Finding and Reserch Agenda, http:–www.oecd.org-subject/e_commerce, 2000, p.69, apud G. Meșniță, Suport de curs Afaceri Electronice, cap. I
2.Introducere în criptografie, Conf. univ. dr. Constantin Popescu, http://webhost.uoradea.ro/cpopescu/cryptography/Cursul13.pdf
Referințe Internet
1.www.no-cash.ro/euro.html
2. http://www.networkworld.ro/?page=node&id=5301
ANEXE
Anexa nr. 1: Secvențe din codul sursă
Index.php
Categorii.php
Execute.php
Cos_cumparaturi.php
Inregistrare.php
Sresults.php
Harta_site.php
Mysql.inc
Config.inc
Functions.inc
adminfunctions.inc
style
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Scopul acestei lucrări este construirea arhitecturii sistemului informatic și proiectarea logică și fizică a componentelor lui. [304141] (ID: 304141)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.