ȘCOLII GIMNAZIALE NR. 1VALEA MARE – PRAVĂ Ț ȊN RÂNDUL COMUNI TĂ ȚII LOCALE LUCRARE DE DISERTAȚIE Coordonator științific [622192]
1
UNIVERSITATEA ,,CONSTANTIN BRÂNCOVEANU’’ PITEȘTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT MARKETING ÎN AFACERI ECONOMICE
PITEȘTI
STUDIU PRIVIND IMAGINEA
ȘCOLII GIMNAZIALE NR. 1VALEA MARE
–
PRAVĂ
Ț
ȊN RÂNDUL COMUNI
TĂ
ȚII LOCALE
LUCRARE DE DISERTAȚIE
Coordonator științific
:
Conf.univ.dr.
ASANDEI MIHAELA
Absolvent: [anonimizat]
2019
2
CUPRINS
Introducere…………………………………………………………………………..
.
2
Capitolul I
Abordări teoretice ale imaginii institu
ției școlare…………………………………….4
1.1. Conceptul de imagine a organiza
ției șco
lare………………………………………
.
4
1.2. Tipologia imaginii………………………………………………………………..
..
8
1.3. Rolul imaginii în promovarea serviciilor educa
ționale…………………………..12
Capitolul II
Ș
coala Gimnazială Nr.1 Valea Mare
–
Pravă
ț, unitate de înv
ă
ț
ământ
preuniversitar…………………………………………………………………………………………..24
2.1. Etape în evolu
ția școlii…………………………………………………………….24
2.2. Managementul
școlii…………………………………
…………………………..3
4
2.3. Oferta educa
țional
ă……………………………………………………………….
.
40
2.4. Performanțele elevilor în ultimii 5 ani…………………………………………………….
.
42
Capitolul III
Coordonate ale imagini
i
Școlii Gimnaziale Nr.1 Valea Mare
–
Pravă
ț………..4
7
3.1. Aspecte metodologice ale studierii imaginii
școlii………………………………
.
4
7
3.2. Instrumente utilizate în studierea imaginii
școlii………………………………..
.
5
0
3.3. Analiza
și int
erpretarea informa
țiilor obținute…………………………………..5
2
Concluzii ………………………………………………………………………….
.
6
0
Anexe ………………………………………………………………………………6
2
Bibliografie ……………………………………………………………………….
.
88
3
Introducere
Studiul privind imaginea
Școlii Gim
naziale Nr.1 Valea Mare
–
Pravă
ț în rândul
comunită
ții locale
este o lucrare în care am încercat să prezint câteva aspecte interesante
legate de trecutul
școlii și de prezent, informații strânse de mine de
–
a lungul timpului din
arhivele
școlii și prim
ăriei c
omunei Valea Mare
–
Pravă
ț din județul Argeș, de la cadre
didactice
și foști elevi ai școlilor din comun
ă pe care astăzi le manageriez din anul 2005.
Multe dintre informa
țiile istorice prezentate în aceast
ă lucrare nu se mai regăsesc
niciunde.
Paradoxal, c
ondi
țiile din școlile noastre s
–
au îmbunătă
țit semnificativ faț
ă de acum
10
–
15 ani, dar rezultatele au scăzut, aici mă refer la media rezultatelor.
Se
știe c
ă imaginea este de multe ori mai importantă chiar decât rezultatele
ob
ținute. De aceea, am prezenta
t câteva evenimente pozitive, rezultatele deosebite
ob
ținute de copii deosebiți, dar și evenimentele nepl
ăcute, care fac parte din via
ța școlii
noastre, care reprezintă realitatea
școlii, realitatea comunit
ă
ții locale. Activit
ă
țile de
cercetare pentru a ne
face o părere corectă despre imaginea
școlii în rândul comunit
ă
ții
locale, sunt făcute de multă vreme
și cu scopul bine precizat, acela de a ști exact unde ne
aflăm
și ce trebuie s
ă facem pentru păstrarea pozitivă a imaginii
școlii în rândul
comunită
ții l
ocale.
Să păstrezi imaginea
școlii așa cum ai moștenit
–
o, să încerci permanent să o
îmbunătă
țești, este o munc
ă grea ce trebuie desfă
șurat
ă permanent
și în toate condițiile,
este o muncă de echipă. O echipă numeroasă formată din cadrele didactice, auxilia
re,
nedidactice, copii, părin
ți, autorit
ă
ți locale, județene și centrale, agenți economici. O
echipă formată din oameni ce provin din toate categoriile sociale, ce au diferite vârste, de
la 2 la peste 90 de ani.
Cu părere de rău trebuie să spun că de mul
te ori în această echipă există adul
ți care
au anumite interese în a prezenta oarecum deformată imaginea
școlii. Acest aspect face ca
munca pentru păstrarea unei imagini pozitive să fie
și mai grea, s
ă necesite azi, mai mult
ca oricând, ca toate cadrele di
dactice, mai ales, să prezinte permanent evenimentele din
4
via
ța școlii. Se știe bine c
ă schimbările în societate sunt majore la intervale mai scurte de
timp, din această cauză, se
știe bine c
ă via
ța școlilor este din ce în ce mai dificil
ă,
imaginea pozitiv
ă fiind greu de păstrat.
Sper ca lucrarea să fie citită
și de cei care vor urma, s
ă le dea de gândit, să
–
i
motiveze
și s
ă
–
i pună la muncă pentru a păstra pozitivă imaginea
școlii în rândul
comunită
ții locale.
5
CAPITOLUL I
ABORDĂRI TEO
RETICE ALE IMAGINII INSTITU
ȚIEI
ȘCOLARE
1.1. Conceptul de imagine a organiza
ției școlare
,,
Numesc imagini mai întâi umbrele, apoi reflexele ce se văd în ape
” (Platon).
Institu
ția este spa
țiul în care se dezvoltă strategiile de comunicare interio
ară și cele
de comunicare cu publicul, de exprimare a imaginii. Printre procesele de comunicare care
participă la exprimarea identității, evocăm relatarea intențiilor ori a proiectelor, evocarea
sau exprimarea mizelor, evocarea sau exprimarea preferințelor
, a valorilor sau intereselor,
a orientărilor ideologice, filosofice, disciplinare sau statutare. Imaginea instituțională se
constituie din totalitatea ipostazelor sau identităților pentru celălalt, pentru partener sau
pentru public.
1
Inițial, termenul instituție viza un set de reguli, proceduri de înțelegere, norme de
comportament etic, care structurează interacțiunile sociale în moduri particulare. Pentru
ca un set de reguli s
ă devină instituție, cunoașterea acestora trebuie să fie împărtășită de o
parte relevantă a comunității sau societății. Mai târziu, termenul a acoperit și acele
structuri organizate în sedii speciale, cu angajați limitați numeric, cu aceleași norme de
comp
ortament etic, conduși de un manager/ lider și având același obiect de activitate.
2
În linii mari,
școala poate fi asimilat
ă cu o întreprindere. Deosebirea esen
țial
ă este
,,materia primă” care sunt copiii. A
șa cum se știe, fiecare copil este
unic în felul său,
fiecare copil are a
ștept
ări, aspira
ții, nevoi, motivații diferite, posibilit
ă
ți de a se exprima
diferite. Fiecare copil trăie
ște în familii diferite, în medii diferite, este educat diferit.
Adul
ții, cu excepția vârstei și a responsabili
tă
ților date de vârst
ă
și funcții, sunt
asemănător copiilor, în sensul că
și noi avem aștept
ări, aspira
ții, nevoi, motivații și
posibilită
ți. Și de aici, de la felul lor de a fi, de la felul lor de a se comporta în școal
ă
și în
comunitate, de la felul lor
de a comunica
și de a relaționa cu cei din jur, începe s
ă se
formeze imaginea institu
ției școlare.
1
https//www.academia.edu.10363677,
Imagine institu
țional
ă
–
Note de curs, 2008, p.14.
2
Ibid
em, p.14.
6
De
–
a lungul timpului, speciali
știi în comunicare și economie au dat mai multe
defini
ții imaginii.
Prin defini
ție, imaginea
–
concept esen
țial al comunic
ării
–
desemnează ansamblul
reprezentărilor materiale
și nemateriale pe care un individ sau un grup de indivizi le
de
ține cu privire la un produs, o firm
ă, o marcă, o persoană.
3
Mai întâi, o imagine poate să fie rezultatul unui proces cognitiv sau afectiv,
comp
onenta afectivă fiind adesea omisă. Apoi, procesul formării imaginii trebuie să fie
cuprins în defini
ția sa. Aceste informații sunt interpretate, evaluate, integrate și se reduc la
un anumit număr de concluzii cu privire la institu
ție. De aici rezult
ă o im
agine globală a
societă
ții.
4
Imaginea înseamnă reprezentarea care s
–
a format ca un ansamblu de credințe,
atitudini, opinii, prejudecăți, experiențe sau așteptări privind o persoană, o organizație sau
orice fenomene sau obiecte. Conceptul imagine este utili
zat pentru a defini reprezentarea
pe care un individ, grup social sau segment de populație o are despre un produs sau
serviciu, o marcă sau o
întreprindere.
5
Imaginea este o reprezentare concretă, sensibilă a unui obiect (model sau referent)
care poate fi,
la rândul lui, concret sau ideal, prezent sau absent din punctul de vedere al
percepției și care, datorită relației cu referentul său, poate fi admis ca reprezentare a
celuilalt, fapt ce permite cunoașterea, recunoașterea sau înțelegerea. Imaginea este un
ansamblu de credințe, de atitudini, opinii, ipoteze, mentalități, prejudecăți, experiențe,
supoziții, de iluzii care aparțin grupurilor de indivizi, comunităților, instituțiilor sau altor
tipuri de fenomene sau
obiecte.
Imaginea unei institu
ții este un pa
trimoniu, fie că este mo
ștenit
ă, fie că este inclusă
în totalitatea bunurilor institu
ției, fie c
ă este apreciată ca o dimensiune subiectivă.
Ca
obiect de patrimoniu, imaginea se gestionează, se administrează la fel ca orice alt bun
patrimonial al institu
ț
iei, indiferent de natura acestuia. O imagine bună a institu
ției are o
3
Felea Mihai
,
Conceptul de imagine a firmei comerciale
, ASE, Bucure
ști,
p.1.
4
Stiven J. Skinner,
Marketing
, Editura Houghton Company, Boston, 1990, p
.
23.
5
Felea Mihai
,
Conceptul de imagine a firmei comerciale
, ASE, Bucure
ști, p.1.
7
influen
ț
ă covâr
șitoare asupra succesului ei și asupra percepției în rândul publicului
larg.
Dimpotrivă, o imagine negativă afectează, uneori într
–
o manieră incredibilă, succesul
institu
ției. Ca s
ă
fie eficientă, imaginea trebuie să
evoce ceva, să
spună
ceva, trebuie
să
invite,
în esen
ț
ă, la un posibil
și permanent dialog.
În acest sens,
în imaginea ca atare
vor fi incluse un număr mare de mesaje având
în vedere principiul de bază care sp
une
că
aten
ția este foarte greu de reținut pe timp
îndelungat, iar pe timpul
în care ai câ
știgat
–
o
trebuie să
transmi
ți
maximum de informa
ție.
6
Imaginea unei organizații se situează la convergența dintre publicitate, relații
publice, sponsori
zare, mecenat etc., fiind rezultanta comunicării externe și a comunicării
interne a organiza
ției
.
Cunoa
șterea
imaginii
pe care o au beneficiarii direc
ți
–
copiii
și indirecți
–
părin
ții/
tutorii legali despre
școala și serviciile educaționale pe care aceas
ta le oferă are o mare
importan
ț
ă, deoarece imaginile au func
ția de
element formativ de opinii
și atitudini
,
influen
țând aprecierile beneficiarilor indirecți, mai ales, și prin aceasta opțiunile
beneficiarilor
–
părin
ților/ tutorilor legali pentru alegerea
școlii. Știm c
ă alegerea
școlii se
face exclusiv de adul
ți la intrarea în înv
ă
ț
ământul pre
școlar, primar și gimnazial.
Imaginea este un factor important care a fost recunoscut
și studiat din 1950. În lucrarea sa
,,Managementul Marketingului” , Philip Kot
ler a definit imaginea, într
–
un sens larg, ca
reprezentând
“ansamblul percep
țiilor pe care un individ le are vis
–
a
–
vis de un obiect“
.
A. Denner define
ște imaginea ca fiind
“un halou de reprezentări ale ideilor,
sentimentelor, atitudinilor, credin
țelor mai
mult sau mai pu
țin explicite, mai mult sau
mai pu
țin profunde, mai mult sau mai puțin conștiente, având un conținut emoțional
mai mult sau mai pu
țin dens, mai mult sau mai puțin important“.
Ș
colile trebuie să acorde o mare importan
ț
ă constituirii
și menți
nerii unei imagini
favorabile pentru ele
și serviciile de educație prestate. Este cel mai important aspect
pentru a
–
i convinge pe părin
ți și copii s
ă aleagă
școala noastr
ă. Aici trebuie spus că
localitatea Valea Mare
–
Pravă
ț se afl
ă destul de aproape de mu
nicipiul Câmpulung, cum
spun localnicii, se află la 5 sta
ții de mers cu maxi
–
taxi. În cel mult 15 minute se ajunge la
6
http//www.
scritub.com/management/marketing/CREARE
–
DE
–
IMAGINE
–
A
–
UNEI
–
INST94972216.php.
8
ș
colile din municipiu. Acest aspect pune în pericol realizarea planului de
școlarizare în
fiecare an. Dacă în
școlile din Câmpulung vin și
copii din comunele limitrofe, din
Câmpulung nu vin copii la
școlile din comunele limitrofe. Trebuie s
ă spun că din 2005
împreună cu comunitatea locală, mai ales cu ajutorul primăriei, consiliului local, prin
fonduri guvernamentale, europene
și cu ajutorul
firmei Holcim România S.A., am
modernizat permanent unită
țile școlare din comun
ă. Din punct de vedere al dotărilor,
toate unită
țile noastre școlare sunt cel puțin la nivelul celor din municipiul Câmpulung.
Imaginea este foarte importantă pentru toate st
rategiile ce
țin de activit
ă
țile școlii,
pot să spun de via
ța școlii, și de aceea trebuie s
ă ocupe un loc aparte în strategiile de
promovare. Sunt
școli, mai ales colegii, care de
–
a lungul timpului prin rezultatele ob
ținute
și
–
au creat o imagine deosebită.
Dacă spui Colegiul Na
țional Dinicu Golescu, prima
imagine care
–
ți vine în minte este performanț
ă,
și aproape toți copiii buni și foarte buni, la
fel cadrele didactice
și p
ărin
ții lor doresc ca dup
ă absolvirea clasei a VIII
–
a, copiii lor să
urmeze cursuril
e acestui prestigios colegiu. Dacă imaginea este negativă se creează o
mare problemă.
Promovarea imaginii
ș
colii
nu
trebuie să se axeze numai pe caracteristicile sale. În
primul rând, beneficiarul indirect
–
părintele
și beneficiarul direct
–
copilul sun
t interesa
ți
atât de caracteristici, cât
și de
avantajele pe care
școala le ofer
ă, se asigură paza cu firmă
specializată la 3 unită
ți școlare, transportul gratuit pentru toți copiii care necesit
ă acest
lucru cu cele două microbuze
școlare, aproape toate ca
drele didactice au gradul didactic
I, dotarea cu calculatoare, laptopuri, videoproiectoare, tablete, table smart etc
.
În al doilea rând,
școlile concurente pot copia caracteristicile respective. În al
treilea rând, dotările, mai ales cele tehnice
și pl
afonarea unor cadre didactice î
și pot pierde
mai târziu din valoare, influen
țând negativ imaginea școlii. Știm c
ă dacă anul acesta
școala se doteaz
ă cu aparatură de ultimă genera
ție, peste câțiva ani, aproximativ 5 ani, nu
mai întrune
ște aștept
ările elevil
or în special, iar achizi
ționarea altora noi este aproape
imposibilă. O imagine negativă influen
țeaz
ă întreaga organiza
ție școlar
ă, întreaga
comunitate locală, moral
și legal.
9
Ș
coala se define
ște prin valoare, valoarea pe care o are, aici m
ă refer
la personalul
didactic, valoarea pe care o creează, aici mă refer la copii
și baza material
ă, gândire
pozitivă sau negativă
și personalitate
–
școal
ă primitoare, reputa
ție
–
rezultatele ob
ținute
de
–
a lungul timpului.
1.2. Tipologia imaginii
Când vorbim
despre imaginea unei organiza
ții/ instituții, în cazul nostru imaginea
organiza
ției școlare, ne referim la imaginea social
ă. Există mai multe tipuri de imagini:
–
Mentală
, este rezultatul rememorării unei imagini văzute anterior, mai estompată,
mai precisă.
–
Directă
, se formează în procesul percep
ției, autenticitate, pregnanț
ă.
Imagini vizuale, tactile, audutive, olfactive, gustative.
Imaginea globală, imaginea locală, imaginea concretă
Imaginea organiza
ției/ școlii
Imaginea serviciilor educa
ționale
Tipol
ogia imaginii sociale în func
ție de surs
ă
–
Imaginea barometru
–
Imaginea document
–
Imaginea mass
–
media
–
Imaginea liderului
–
Imaginea organiza
ției
7
Tipologia imaginii sociale
Imaginea socială a unei organiza
ții/ personalit
ă
ți se structureaz
ă pe mai multe
planur
i. Astfel, deosebim un palier structurat în func
ție de originea/ sursa imaginii sociale
și un palier structurat în funcție de poziția organizației/ personalit
ă
ții. Tipologia imaginii
în func
ție de surs
ă, imaginea socială, la nivel global, se poate descompu
ne în mai multe
7
Răileanu Cristina
–
Gabriela
și coordonatori Bulai Mihai, Roșu Lucian,
Curs introductiv
–
Imagine, Brand
ș
i Identitate urbană
, p.17.
10
componente. Fiecare dintre aceste componente prezintă caracteristicile imaginii
și
coexistă independent una de cealaltă, fără ca rela
țiile dintre ele s
ă lipsească cu
desăvâr
șire. Noțiunea cu care se opereaz
ă este cea de imagine globală IG.
În general, imaginea globală (IG) se compune din:
–
imaginea barometru (Ib), ob
ținut
ă din sondajele de opinie
și exprimat
ă prin nivelul
de încredere în organiza
ție/ personalitate;
8
–
imaginea document (Ido),ob
ținut
ă prin analiza documentelor oficiale elaborat
e de
institu
țiile statului (centrale sau locale) cu privire la organizație;
–
imaginea putere (Ip), ob
ținut
ă prin analiza declara
țiilor publice ale liderilor;
–
imaginea mass
–
media (Im), ob
ținut
ă prin analiza articolelor/
știrilor de pres
ă, altele
decât declar
a
țiile oamenilor care reprezint
ă atitudinea institu
ției mass
–
media
respective;
–
imaginea liderilor de opinie (Ilo), ob
ținut
ă prin analiza opiniilor exprimate de
ace
știa prin diferite canale de comunicare;
–
autoimaginea organiza
ției (Ao), obținut
ă prin analiz
a mesajului propriu al
institu
ției/ personalit
ă
ții analizate. Analistul nu va opera cu imaginea global
ă IG, ci
cu imaginea par
țial
ă (IP), oferită doar de acele componente ale imaginii în care se
pot decela referiri la obiectul analizei.
9
Tipologia imagini
i în func
ție de poziția în actul comunicațional.
Fiind o
consecin
ț
ă a procesului comunicării sociale, imaginea poate fi investigată
și în funcție de
pozi
ția obiectului s
ău în actul comunica
țional. Din aceast
ă perspectivă, se operează cu
no
țiunea de imagine
rezultantă (IR). Imaginea rezultantă poate fi descompusă în:
–
imagine indusă
, ob
ținut
ă prin analiza mesajelor transmise de
școal
ă în timpul
investiga
ției;
8
Chiciudean
Ion,
Hailc
Bogdan
–
Alexandru,
Ana
liza imaginii organiza
țiilor
, E
ditura Comunicare.ro,
Bucure
ști, 2004, p
p
.23
–
24.
9
Ibidem, p.24.
11
–
imaginea difuză
, ob
ținut
ă prin analiza informa
țiilor referitoare la școal
ă transmise
de alte surse;
–
i
maginea reflectată
, ob
ținut
ă prin analiza informa
țiilor referitoare la modul în care
a fost recep
ționat
ă imaginea indusă de către comunitatea locală.
Tipuri de imagine publică
În sens generic, prin imagine se întelege reprezentarea pe care un grup sau opi
nia
publică, în general, o are cu privire la o persoană fizică sau juridică, la un produs etc. Prin
reprezentare se în
țelege o sum
ă de credin
țe, atitudini, opinii, stereotipuri, ipoteze și
a
ștept
ări cu privire la un obiect sau fenomen.
În vocabularul comer
cial, termenul de imagine este utilizat de mai multe decenii
pentru a defini reprezentarea pe care un individ, un grup social sau un segment al
populației și
–
o formează despre un produs sau serviciu, o marcă sau o întreprindere. Cu
timpul, sintagma "imagin
e de marcă" s
–
a substituit termenului mai vechi de "reputa
ție".
Știința care se ocup
ă de studiul imaginii, imagologia, s
–
a conturat relativ târziu, după
maturizarea altor
științe sociale. Ea este o științ
ă multidisciplinară, care s
–
a născut la
confluen
ța d
intre psihologie, sociologie, filosofia
științei și filosofia culturii, antropologie
culturală, lingvistică, ecologie umană
și inginerie social
ă, primind aporturi importante de
la multe alte discipline
științifice.
10
Activitatea de creare
și gestionare a im
aginii publice (de administrare a
reprezentărilor sociale) se nume
ște generic
Public Relations
(Rela
ții Publice). Specialiștii
în Rela
ții Publice ("relaționiștii" sau "PR
–
i
știi") gestioneaz
ă imaginea publică a unui actor
social (persoană publică, organiza
ț
ie etc.) în a
șa fel încât s
ă legitimeze existen
ța și
evolu
ția acestuia în spațiul public. În acest sens, Relațiile Publice pot fi definite ca o
tehnologie de legitimare, specifică societă
ții contemporane. Ast
ăzi, comunicarea internă
dintr
–
o organiza
ție și
comunicarea externă a unei organiza
ții reprezint
ă func
ții esențiale
ale conducerii, fără această func
ție, subiectul nu se poate adapta eficient la schimb
ările
accelerate ale mediului. De aceea, în marile organiza
ții, departamanteul de Relații Publice
este
considerat "volanta mică" a organiza
ției, care poate scoate din punctul mort "volanta
10
www.rasfoiesc.com/business/marketing/…
Conceptul
–
de
–
imagine
–
tipuri
–
de33.php.
12
mare" (managementul propriu
–
zis). Speciali
știi domeniului lucreaz
ă atât la imaginea
internă
("cultura organiza
țional
ă"), cât
și la imaginea extern
ă a organiza
ției (repre
zentarea
acesteia în opinia publică). În acest sens, Rela
țiile Publice au fost definite și ca
management al reprezentărilor sociale.
Elementele imaginii publice sunt, conform "modelului atomar", următoarele:
1)
nucleul
–
totalitatea atributelor cu o înaltă s
emnifica
ție social
ă
și cu vizibilitate
mare (peste 50% din publicul
–
țint
ă);
2)
periferia
–
totalitatea atributelor cu o semnifica
ție social
ă scăzută, cu o vizibilitate
redusă (percepute de mai pu
țin de 50% din public);
3)
atributele nucleare
–
predicatele cupr
inse în nucleu;
4)
atributele periferice
–
predicatele cuprinse în periferie.
Tipuri de imagine publică
În func
ție de raporturile existente între elementele imagologice prezentate mai sus,
imaginea publică poate fi de mai multe feluri:
–
focalizată
sau
dispers
ată
;
–
omogenă
sau
heterogenă
(diversificată);
–
coerentă
sau
contradictorie
;
–
distinctă
sau
neclară
(cu rezolu
ție slab
ă);
–
ambiguă
sau
polarizată
.
Există mai multe categorii de imagini:
–
imaginea organiza
ției
;
–
imaginea managerilor
;
–
imaginea unui compartiment
(serviciu);
–
imaginea produselor/ serviciilor
oferite;
–
imaginea angaja
ților
pentru manageri;
–
imaginea managerilor
pentru angaja
ți;
–
autoimaginea
(self image
) unui serviciu
;
–
autoimaginea personalului
etc.
13
1.3. Rolul imaginii în promovarea serviciilor educa
ț
ionale
Rolul imaginii în promovarea serviciilor educa
ționale este cel mai important pentru
o institu
ție școlar
ă. Astăzi, mai mult decât oricând, imaginea pune etichetă oricui, cu atât
mai mult institu
țiilor școlare, indiferent de nivelul de înv
ă
ț
ământ, ant
epre
școlar, preșcolar,
primar, gimnazial, liceal etc.
Crearea
și promovarea imaginii pozitive în comunitate se realizeaz
ă, în primul
rând, prin rezultatele bune ob
ținute de elevii școlii, p
ărin
ții fiind primii interesați de acest
aspect, la fel
și comuni
tatea locală. Alegerea
școlii constituie una din cele mai importante
decizii pe care le iau tinerii
și familiile lor. Important este ca aceștia s
ă
țin
ă mai mult cont
de părerea cadrelor didactice care cunosc bine poten
țialul copiilor, mai ales c
ă de
–
a lung
ul
timpului s
–
a dovedit că alegerea copilului
și a p
ărintelui a fost neinspirată. Părin
ții care au
venit odată, cel mult de două ori la
școal
ă pentru a se interesa de copilul lor, se lăsau
influen
țați, eu zic p
ăcăli
ți de copil și anturaj, alegând licee și
profiluri mult peste puterile
copiilor. Aproape to
ți au suferit eșecuri, iar cei care au promovat ca printr
–
o minune se
chinuiau
și așteptau s
ă treacă mai repede primul an pentru a se transfera la alt liceu
și la
alt profil, mai apropiate de poten
țialul lo
r. Mai ales în comunită
țile mici din mediul rural,
alegerea
școlii este influențat
ă
și de imaginea pe care școala și
–
a făcut
–
o de
–
a lungul
timpului. Aici mă refer la fo
știi absolvenți, la drumul parcurs de aceștia în viaț
ă. Într
–
o
oarecare măsură reu
șita a
cestora se datorează
și școlii noastre, acest aspect contribuie la
îmbunătă
țirea semnificativ
ă a imaginii
școlii. Astfel, vecinii, rudele și alte persoane îi iau
ca model de reu
șit
ă
și își înscriu copiii la școlile noastre. Trebuie s
ă spun că cei mai mul
ți
copii, aici mă refer la cei de etnie romă, n
–
au posibilitatea de a alege altă
școal
ă.
Acest proces de luare a deciziilor începe cu mult timp înainte de înscriere. În luarea
acestui tip de decizie oamenii manifestă un nivel ridicat de implicare, pentru că:
–
decizia se va reflecta asupra imaginii de sine
și va avea consecințe pe termen lung;
–
costul punerii în practică a deciziei implică adesea sacrificii personale sau
economice;
–
riscul personal
și social de a lua o decizie greșit
ă este perceput ca destul de r
idicat;
14
–
există grupuri de presiune considerabile pentru a lua o anumită decizie sau a
ac
ționa într
–
un anumit mod, iar consumatorul de educa
ție este puternic motivat s
ă
îndeplinească a
ștept
ările acestor grupuri de presiune: părin
ți, profesori, cunoștințe
et
c.
11
Decizia privind alegerea
școlii este un proces care începe mult înainte de înscriere
ș
i are consecin
țe pentru întreaga viaț
ă. Odată intrat într
–
o
școal
ă sau facultate, această
decizie afectează în viitor toate elementele de bază ale evolu
ției: cariera,
prietenii,
alegerea partenerului de căsătorie, viitoarea locuin
ț
ă și întreaga satisfac
ție în viaț
ă.
Publicitatea include totalitatea ac
țiunilor care au drept scop prezentarea indirect
ă
(nepersonală), orală sau vizuală, a unui mesaj în legătură cu un produ
s, un serviciu sau o
firmă de către orice sus
țin
ător (plătitor) identificat
12
.
Promovarea cuprinde totalitatea
activită
ților pe care școala le întreprinde pentru a atrage și a p
ăstra în calitate de parteneri
grupurile
–
țint
ă prin educa
ția oferit
ă. Aceasta se
face permanent. Mass
–
media
și rețelele de
socializare oferă această posibilitate. Scopul promovării unei imagini corecte, care să
corespundă nevoilor comunită
ții și mai ales beneficiarilor indirecți și direcți ai serviciilor
educa
ționale, este de a
–
i dete
rmina pe ace
știa s
ă opteze pentru unită
țile noastre școlare. În
aceste activită
ți, este obligatorie implicarea tuturor angajaților. Astfel, rezultatele vor fi
cele a
șteptate. Conform legislației în vigoare, copiii c
ărora unită
țile noastre școlare le
oferă
programe de educa
ție au vârste cuprinse între 2 și 6 ani
–
pre
școlarii, între 6 și 11 ani
–
elevii de la învă
ț
ământul primar
și între 11 și 14/ 15 ani
–
elevii de la învă
ț
ământul
gimnazial. Există
și excepții pentru copiii care din motive medicale amân
ă
șc
oala sau
pentru copiii repeten
ți. În cele mai multe cazuri copiii repetenți, indiferent de vârst
ă, vor
intra în abandon
școlar.
Accesibilitatea
și apropierea de sediul școlii determin
ă în mare parte op
țiunea
pentru
școala noastr
ă. La fel de importante su
nt siguran
ța, grija pentru copii și asigurarea
transportului.
11
http://www.scritube.com/management/marketing
/MARKETING
–
EDUCATIONAL
2416152413.php
.
12
Asandei Mihaela, Ciochină Iuliana, Enache Elena, Andreea Gangone, Cristian Mo
rozan,
Marketing,
Editura Independen
ța Economic
ă, Pite
ști, 2001, p.163.
15
Serviciile educa
ționale difer
ă în func
ție de nivelul de înv
ă
ț
ământ al
școlii. Num
ărul
de cadre didactice
și cursuri, num
ărul de ore (aici vreau să spun că pentru anul
școlar
2019
–
2020, la clasa
a VII
–
a vor fi cel pu
țin 31 de ore, ca atare într
–
o zi copiii vor termina
programul
școlar la ora 15) scoate în evidenț
ă tipul de educa
ție oferit de școal
ă. Resursele
care sunt la dispozi
ția profesorilor și elevilor (laboratoarele, biblioteca, s
ălile de st
udiu,
săli de sport, computerele etc.) sunt decisive în crearea unei imagini care să corespundă
nevoilor
și aspirațiilor beneficiarilor indirecți și direcți ai serviciilor educaționale pentru
ca ace
știa s
ă aleagă
școala. Misiunea școlii ,,
Tu vino la
școal
ă
,
noi te pregătim pentru
via
ț
ă”
, este importantă în formarea unei imagini pozitive a
școlii.
Calitatea serviciilor educa
ționale oferite de școal
ă poate fi ridicată sau scăzută, în
func
ție de implicarea cadrelor didactice care o ofer
ă
și de baza material
ă
existentă.
În zilele noastre, poate mai mult ca oricând, toate institu
țiile statului sunt
monitorizate de către societatea civilă în special, fiind supuse în acela
și timp și unor
presiuni constante care uneori afectează aceste institu
ții, școala fiind una
dintre ele.
Uneori, în spatele acestor monitorizări se a
șteapt
ă rezultatul slab, gre
șeala, un eveniment
nefericit pentru a defăima institu
ția respectiv
ă, chiar întreaga breaslă.
Imaginea este formată de către oameni prin tot ceea ce fac ei, pozitiv sau n
egativ.
Rela
ția interuman
ă este foarte importantă în crearea
și p
ăstrarea imaginii oricărei
institu
ții. Pentru a p
ăstra o imagine corectă a unită
ților școlare pe care le conduc, trebuie
să comunic foarte bine, foarte mult
și foarte corect și mai ales la ti
mp. De ce fac afirma
ția
asta, simplu, din 464 de elevi, 328 sunt de etnie romă. În clișeele sau stereotipiile
naționale, de genul „scoțian zgârcit”, „român harnic și ospitalier”, „francez iubăreț”,
„evreu cu simț
de afaceri”
13
,
apar
și cele pe care le știm
despre etnia romă. Comunitatea
romă din comuna Valea Mare
–
Pravă
ț nu reprezint
ă o excep
ție, iar faptele lor, atât cele din
străinătate, cât
și cele din țar
ă sau comunitate, pun o etichetă nu tocmai favorabilă.
Uneori, pasivitatea cadrelor didactice, lipsa
de implicare a acestora, delăsarea
și
ignoran
ța, în special, dar și a celorlalți angajați pot afecta pentru mult
ă vreme imaginea
școlii. Din nu știu ce motive se evit
ă sau omite participarea la diferite concursuri, din nu
13
https//www.academia.edu.10363677
Imaginea institu
țional
ă
–
note de curs
, 2008, p.2.
16
ș
tiu ce motive, mai mult sau mai p
u
țin subiective, mai absent
ăm de la ore, în speran
ța c
ă
merge
și așa, și gata, facem o imagine negativ
ă
școlii.
Aproape to
ți angajații unit
ă
ților noastre școlare încearc
ă să
–
și fac
ă treaba cât mai
bine posibil, con
știenți fiind c
ă pe primul loc în institu
ț
ia noastră sunt copiii
și c
ă
îndrumarea
și ajutorul acordate acestora se fac permanent și necondiționat.
Imaginea în general, imaginea
școlii în special, arat
ă prezentul viitorului societă
ții
omene
ști, aceasta este extrem de important
ă în via
ța comunit
ă
ț
ii locale, mai ales în
localită
țile din mediul rural unde populația nu dep
ă
șește 3
–
4 mii de locuitori, aproape to
ți
se cunosc între ei
și discut
ă cam despre tot ce se întâmplă în localitate,
școala și prim
ăria
fiind institu
țiile cele mai vizibile și cu cel
mai mare impact asupra oamenilor.
Că vrem sau nu, imaginea
școlii este poate cel mai important aspect al comunit
ă
ții locale
pentru că în via
ța școlii se implic
ă
aproape to
ți membrii comunit
ă
ții locale. De la
profesori, unii dintre ei au fost elevi ai acestei
școli, eu, care în acest moment sunt și
directorul
școlii, profesoarele de limba român
ă
și matematic
ă, profesorul de sport, două
din cele 4 educatoare
și 4 di
n cei 11 învă
ț
ători, la bătrânii care au nepo
ții sau str
ănepo
ții la
școala noastr
ă, de la toate autorită
țile locale, la mass
–
media, de la agen
ții economici mari,
la PFA uri.
A
șa cum e și firesc copilul, preșcolar și elev, se afl
ă în centrul
școlii, în cen
trul
comunită
ții locale. Toți ochii sunt ațintiți asupra lui pentru a
–
l monitoriza, pentru a
–
l
îndruma, iar eforturile pe care întreaga comunitate locală le face, sunt pentru binele
copilului, pentru a
–
i asigura un viitor bun, normal, zic eu.
Se spune că
dacă tineretului îi este bine
și adulților, respectiv b
ătrânilor din viitor
le va fi bine. De aceea, imaginea
școlii reflect
ă foarte fidel imaginea comunită
ții locale.
De multe ori am stat
și am analizat cele dou
ă imagini, uneori se creează impresia de
ima
gine în oglindă, poate chiar a
șa este.
Toate întâmplările din via
ța școlii, într
–
o măsură mai mare sau mai mică, se
reflectă
și în viața comunit
ă
ții locale, la fel și invers.
Este destul de dificil să păstrezi imaginea
școlii impecabil
ă, sau cel p
u
țin s
ă
reflecte realitatea. Mul
ți factori influențeaz
ă imaginea
școlii, uneori aceștia sunt de
rea
–
17
credin
ț
ă
având tot felul de interese, care mai de care mai năstru
șnice, s
ă folosesc un
termen mai blând. Ace
ști factori sunt de fapt actorii implicați în v
ia
ța școlii, unii p
ărin
ți
care nu doresc să
–
și înscrie copiii la școala noastr
ă
și atunci inventeaz
ă tot felul de motive
(că sunt romi în
școala noastr
ă,
că nu se studiază germană sau chineză, de
și la școlile de
la ora
ș unde își înscriu copiii sunt romi
ș
i nu se studiază germana
și chineza) și care, din
lipsă de timp sau de educa
ție, nu reușesc s
ă comunice cu copiii lor, uneori, în particular
chiar îi îndeamnă la violen
ț
ă ,,dacă vii acasă bătut, te mai bat
și eu” sau ,,nu vreau s
ă
–
l fac
profesor, de ce ma
i trebuie să înve
țe”, chiar la anumiți consilieri locali care nu vor s
ă
aloce anumite sume de bani din bugetul local
și g
ăsesc ei ceva referitor la
școal
ă care să
nu fie conform cu aspira
țiile lor (pentru ce s
ă faci sistem de securitate la incendiu într
–
o
grădini
ț
ă
și mai cost
ă
și mult), la profesori care nu reușesc din multe motive s
ă
–
și fac
ă
treaba cum trebuie la clasă, dând vina pe to
ți cei din jur, numai pe ei nu, la elevii care
manifestă un dezinteres total fa
ț
ă de
școal
ă sau care din multe motive nu
mai pot
ține
pasul cu cerin
țele școlii (elevii proveniți din familii dezorganizate, cu p
ărin
ții plecați la
muncă în străinătate, cu părin
ți consumatori de alcool în cantit
ă
ți mari, uneori împreun
ă
cu copiii lor, elevii care sunt trimi
și la munci sezoniere
sau care muncesc împreună cu
părin
ții lor, eleve de etnie rom
ă care sunt măritate de la clasa a VII
–
a sau chiar mai mici).
Neputin
ța tuturor acestor factori cred c
ă
–
i îndreptă
țește s
ă caute
și s
ă găsească vină la
școal
ă. Imaginea
școlii trebuie s
ă fie păst
rată
și ap
ărată în acela
și timp de toți factorii care
sunt în comunitatea locală
și de cei din afara ei, inspectorat, minister etc. S
ă păstrezi
imaginea
școlii impecabil
ă este cel mai greu de făcut pentru că depinde direct de foarte
mul
ți factori.
În cele
ce urmează am să relatez câteva aspecte
și întâmpl
ări care au influen
țat în
mod pozitiv sau negativ imaginea
școlii, iar pentru p
ăstrarea sau repararea ei a fost foarte
mult de muncă, au fost implicate multe resurse umane, financiare, materiale
și
informa
ț
ionale. În primul rând, trebuie să pornim de la faptul că în
școala noastr
ă î
și
desfă
șoar
ă activitatea 464 de copii cu vârste cuprinse între 2 ani
și ceva și aproape 16 ani
și 40 de adulți, cadre didactice, cadre didactice auxiliare și nedidactice.
18
Primul
, cel mai vizibil, dar nu neapărat cel mai important aspect, după părerea
mea, dar cel mai important în opinia celor mai mul
ți, sunt rezultatele la evaluarea
na
țional
ă de la sfâr
șitul clasei a VIII
–
a.
Al doilea clasament vizibil este dat de numărul absen
ț
elor. A
șa cum am mai spus
din cei 464 de copii
școlarizați de noi, 328 sunt de etnie rom
ă. A
șa cum toat
ă lumea
știe,
iar cei care nu
știu, mint, copiii de etnie rom
ă absentează foarte, foarte mult. De cele mai
multe ori motivele sunt întemeiate, plecarea î
mpreună cu părin
ții în str
ăinătate la muncă
sau la cer
șit, dar fac și alte fapte…, plecarea împreun
ă cu părin
ții la munci sezoniere,
trimiterea lor de către părin
ți la diferite munci (la p
ădure, la legat de vie, la plantat
răsaduri, la scos cartofi, la rec
oltat struguri, în construc
ții, frații mai mari sunt ținuți acas
ă
de către părin
ți pentru a avea grij
ă de fra
ții mai mici etc.) și c
ăsătoria timpurie a fetelor
(cele mai multe se căsătoresc din clasa a VII
–
a). Legea nu ne permite să
–
i dăm în abandon
școlar
decât după 3 ani de repeten
ție. În acești trei ani, cel puțin fetele m
ăritate au deja 1
sau 2 copii
și nu vin nici m
ăcar o singură zi la
școal
ă. În aceste condi
ții absențele se
strâng cu zecile de mii într
–
un an
școlar și treci în fruntea clasamentului.
Pentru fetele care se mărită în clasa a VIII
–
a comunitatea locală,
și mai ales școala,
face un efort deosebit pentru a le trece clasa, să aibă
și ele 8 clase absolvite. E ciudat
pentru noi, de neîn
țeles pentru alții, când v
ăd că pe la poarta
școlii se plim
bă so
țul și alte
rude pentru a o a
ștepta pe fat
ă să termine programul
și s
ă o ia acasă. Le e teamă să n
–
o
fure altul, sau
și mai și, au existat situații când fetele ieșeau din școal
ă pentru a alăpta
copiii. Deocamdată, sau cel pu
țin așa ne place nou
ă să cr
edem, nu ne
–
am confruntat cu
consumul de droguri
și de etnobotanice. Am zis c
ă ne place nouă să credem treaba asta
pentru că uneori comportamentul unor elevi este, să zic, doar anormal.
Din păcate acesta reflectă în propor
ție de
peste 80% ce
știu copiii
la limba română
și la matematic
ă
și 0 % ce știu copiii la limbile str
ăine, la educa
ție muzical
ă, la educa
ție
plastică, la educa
ție fizic
ă etc. În urma acestor rezultate se face un clasament
și te situezi
mai bine sau mai pu
țin bine, dar nimeni nu face un c
lasament general al
școlii cu toate
participările, rezultatele
și realiz
ările
școlii și pentru școal
ă în decursul unui an
școlar.
Nimeni nu ia în calcul că în zona Muscelului echipele sportive din
școala noastr
ă ocupă
19
locuri pe podium la aproape toate prob
ele sportive, individuale sau pe echipe, că la
școlile
noastre se folosesc table smart la 6 clase, iar la două clase to
ți elevii au tablete. Nimeni nu
ia în calcul pentru acest clasament cum sunt dotate
școlile, cum arat
ă ele.
Celelalte aspecte sunt foarte
pu
țin v
ăzute de cei care întocmesc clasamentul
școlilor, rezultatele la diferite concursuri, la diferite discipline și activit
ă
ți de voluntariat.
Am să prezint câteva, doar câteva din întâmplările ce au avut loc în unită
țile școlare pe
care le conduc, toa
te influen
țând într
–
o măsură mai mare sau mai mică imaginea
școlii.
Un copil, Andrei, ce era crescut de bunică, tată nu are pe certificatul de na
ștere,
mama e dată dispărută, se dădea pe o zonă cu ghea
ț
ă din curtea
școlii. I
–
am spus că nu are
voie să facă
treaba asta, nu a în
țeles, a c
ăzut în fa
ța mea, s
–
a ridicat
și a mers în clas
ă. A
doua zi de diminea
ț
ă, bunica lui discuta aprins cu învă
ț
ătorul lui Andrei. Trecând pe lângă
cei doi, am asistat la discu
ție și am aflat c
ă Andrei avea un cucui în frunte, urm
are a
căzăturii pe ghea
ț
ă din ziua precedentă. Copilul îi spusese bunicii că l
–
a lovit domnul
învă
ț
ător. I
–
am explicat bunicii cum s
–
a întâmplat, copilul a recunoscut
și s
–
a rezolvat
problema ce putea degenera într
–
un conflict destul de serios.
Într
–
o zi,
pe la prânz, vine un părinte cu feti
ța lui de mân
ă, Adina, elevă în clasa a
III
–
a
și ne spune c
ă ,,fata mea cred că a fost violată în
școala dumneavoastr
ă sau că cel
pu
țin s
–
a încercat treaba asta”, îi ridică fusti
ța fetiței s
ă
–
mi arate
ștrampii rupți în
fundule
ț. Bineînțeles c
ă rămân
șocat și încerc s
ă găsesc o explica
ție. Cum s
ă se întâmple
a
șa ceva în școala noastr
ă. Stând de vorbă cu tatăl fetei, apare un coleg de
–
al ei
și ne
spune că fata s
–
a atins de godinul încins de la magazin, iar
ștrampii i s
–
au
lipit acolo.
Imediat mergem
și constat
ăm că era adevărat. Tatăl î
și cere scuze și pleac
ă acasă cu feti
ța.
Stau
și m
ă întreb ce s
–
ar fi întâmplat dacă vânzătoarea apuca să râcâie
ștrampii de pe
godin.
Microbuzul
școlii aștepta s
ă se urce ultimul copil, u
șa
laterală era deschisă, deodată
copiii sunt umplu
ți de cioburi. Un elev a aruncat cu un bolovan într
–
un copil ce se afla în
microbuzul
școlar. N
–
a
țintit copilul, nici nu avea cum pentru c
ă în microbuz erau mul
ți
copii, dar spre norocul nostru a spart geamu
l dublu de la u
șa lateral
ă. Paguba estimată de
asigurator a fost de 4 000 de lei.
20
Din clasa a VI
–
a vedeam cum copiii clasei la care eram diriginte intrau
și ieșeau
din clasă în timpul orei de biologie. M
–
am dus să văd ce se întâmplă. Un copil era le
șinat,
întins pe bancă, iar doamna profesoară îl uda cu apă. Un coleg l
–
a dat cu capul de ceva în
clasă. Sună la salvare, a
șteapt
ă multe minute, trimite la dispensar să vină cineva,
bineîn
țeles c
ă n
–
au venit. Sose
ște salvarea și plec
ăm la spital, între timp copil
ul î
și revine.
Din aceea
și clas
ă văd că iese afară profesoara de fizică cu un copil ce are retard
mintal. Acesta nu mai putea să respire. Se înecase cu o bomboană. Cu chiu, cu vai
rezolvăm
și aceast
ă problemă.
Diminea
ța pe la 8 f
ără ceva văd doi copii de c
lasa a V
–
a mai agita
ți, m
ă uit mai cu
aten
ție la ei și observ c
ă le licăreau ochii ca girofarul de la ma
șina poliției, imediat le
chem părin
ții la școal
ă. O mămică îmi spune că băiatul ei, Gică, este agitat pentru că de
diminea
ț
ă n
–
a avut bani de 3
țig
ări,
i
–
a dat să fumeze doar una.
Pe la ora 11 vine în cancelarie Cristi, un copil căruia îi atârna mâna într
–
un mod
nefiresc. Mi
–
am dat seama că era ruptă în două locuri. Un elev de clasa a VIII
–
a care era
foarte certat cu cartea, dar nu
și cu disciplina, dore
a să iasă în eviden
ț
ă
și a hot
ărât să tragă
la poartă cât poate el de tare unui copil cu 6 ani mai mic decât el. De aici iese o întreagă
problemă, copilul ajunge la Bucure
ști, iar medicii îi pun o tij
ă la mână pe care a
ținut
–
o
vreo 2 ani.
Prin mai 2011 mă
sună inspectorul general
și m
ă ia la rost că nu
–
i spun despre
problema gravă care se întâmplă în
școala noastr
ă. Nu
știu la ce se refer
ă, dar rămân
șocat
când îmi spune că un elev de la clasa a II
–
a era violat de un elev de la clasa a VI
–
a.
Violurile se î
ntâmplau de multă vreme numai în afara
școlii, copiii fiind descoperiți de un
sătean pe marginea râului Arge
șel.
Un copil de clasa a VII
–
a cu probleme psihice, R. îl mu
șc
ă în pauză de antebra
ț pe
colegul său Andrei, mai ceva ca un câine. După o perioadă
de tratament copilul mu
șcat își
revine.
Doi copii de clasa a V
–
a se joacă în pauză, Alexandru îl purta pe umeri pe Cristi,
acesta cade de pe umerii colegului său
și își rupe mâna.
21
Într
–
o altă zi, gardianul
școlii este sunat de un polițist. Acesta îi spune
că un copil
de grădini
ț
ă este la el acasă
și își caut
ă mama. Copilul cu probleme de vorbire ie
șise din
grădini
ț
ă să meargă la toaletă
și nu a mai știut s
ă se întoarcă în clasă.
Într
–
o zi, mă sună doamna profesoară de limba română că o fată de la clasa a V
III
–
a a fost lovită în ochi cu o cutie. Doi băie
ți se jucau în clas
ă, unul din ei a aruncat cu o
cutie spre celălalt
și a lovit
–
o în ochi pe colega lui care scria ceva la tablă.
Elevul Cosmin de la clasa a VI
–
a, mic de statură, vine în viteză
și
–
l love
ște
pe
elevul de la clasa a VIII
–
a, Beni, care era foarte voinic. Beni se afla în pauză
și st
ătea
lângă profesorul de limba română. Dintr
–
un singur pumn îi învine
țește ochiul și
–
i rupe un
dinte. Du
–
te cu copilul la stomatolog să
–
i repare dintele, plăte
ște lu
crarea, iar apoi stai
și
încearcă să împaci adul
ții care se preg
ăteau de luptă.
Un elev luat în plasament intra frecvent în cancelarie
și b
ăga degetul în cafeaua
învă
ț
ătorului să vadă dacă e bună, uneori se urca pe bănci, ie
șea afar
ă în timpul orelor să
a
lerge în jurul
școlii. Într
–
o zi, nu s
–
a mai întors în clasă, fugise în pădure la
Alimăne
știanu.
Doi elevi de la clasele a II
–
a, respectiv a IV
–
a sunt suspecta
ți c
ă ar avea scarlatină.
Unul este internat la Bucure
ști, cel
ălalt la Pite
ști. DSP
–
ul ne informe
ază, dar nimeni nu ne
spune ce măsuri să luăm
și dac
ă în final s
–
a confirmat boala. Cu această problemă ne
confruntăm aproape în fiecare an în luna decembrie.
În timpul ultimei ore, o fată de la clasa a VI
–
a cere voie la toaletă. Pe strada din
fa
ța școlii
o a
ștepta un taxi cu un b
ăiat cu vârsta de peste 18 ani. Au plecat împreună, iar
peste câteva minute doamna profesoară este anun
țat
ă despre eveniment. Anun
ț
ă poli
ția,
anun
ț
ă părin
ții și vezi cum rezolvi problema.
O elevă de la clasa a V
–
a vrea să sară afa
ră pe fereastră pentru că o a
ștepta iubitul
de 19 ani cu taxiul la poarta
școlii. Toți profesorii se pun în mișcare pentru a o opri pe
elevă să fugă în timpul
școlii. Și cu ajutorul poliției rezolv
ăm problema, cel pu
țin pentru
moment pentru că în vacan
ța d
e vară fata a plecat cu prietenul ei.
Într
–
o diminea
ț
ă, îmi spune gardianul că două fete de la clasa a VII
–
a au coborât
din microbuzul
școlar, dar nu au mai venit la școal
ă, le
–
a văzut pe drum. Anun
ț
ă familia
22
unei fete pentru că cealaltă n
–
are niciun sprij
in din partea familiei, dimpotrivă, anun
ț
ă
poli
ția și alte personane care ne puteau ajuta s
ă le recuperăm. O fată este
ținut
ă de vorbă
la telefon
și g
ăsită la o cofetărie din Câmpulung, cealaltă plecase cu al
ți b
ăie
ți, mama ei
știa și accepta situa
ția.
Un
copil, Emi, cu probleme de sănătate, sare gardul
școlii și se urc
ă în vârful
mărului din grădina vecinului. Doamna învă
ț
ătoare încearcă cu vorba bună să
–
l determine
pe copil să coboare din vârful pomului. Copilul nici nu dorea să audă de treaba asta.
Știa
m
că
–
i plac avioanele din hârtie pentru că
–
i dădea câte unul aproape în fiecare zi fiului meu
cel mare, i
–
am făcut două avioane, i le
–
am arătat, spunându
–
i că i le dau lui
și a coborât.
To
ți copiii erau în apropierea gardului s
ă
–
l vadă pe Emi.
Din păcate
, oamenii re
țin repede și pentru mai mult timp aspectele negative și
aproape deloc pe cele pozitive.
Dacă
–
i întreb ce mai
știu despre copiii care au absolvit școala noastr
ă, foarte pu
țini
știu c
ă unii au ajuns medici, ofi
țeri de marin
ă, profesori, ingineri
, al
ții buni meseriași. Dar
aproape to
ți țin minte evenimentele nepl
ăcute.
De
–
a lungul timpului au avut loc multe evenimente pozitive
și negative în școala
noastră. Toate însă, într
–
o măsură mai mare sau mai mică au contribuit la formarea,
men
ținerea și de
formarea imaginii
școlii.
Aici mai întâlnim un aspect legislativ ce se poate întâmpla doar în
țara noastr
ă,
și
anume, sporul neuropsihic/ de stres, nu s
–
a acordat directorilor de
școli. Probabil cel care
a propus acest spor de 10%
n
–
a intrat prea mult tim
p într
–
o
școal
ă.
Orice s
–
ar întâmpla, to
ți angajații școlii sunt primii responsabili în tot ce ține de
școal
ă, de aspectele imaginii
școlii și ei trebuie s
ă formeze o echipă, o echipă care se
implică. Dacă ai un singur profesor care nu face front comun cu
echipa
școlii, mai ales
dacă motivele sunt că n
–
am chef să vin azi la
școal
ă, iar dacă îmi zice ceva directorul nu
mai vin o săptămână sau două, problemele se agravează. Părin
ții sunt pe bun
ă dreptate
nemul
țumiți, mai ales dac
ă profesorul respectiv predă
o disciplină pe care ei o consideră
importantă pentru viitorul copilului lor. Pentru o săptămână sau două nu găse
ști un
profesor de specialitate
și iar începem s
ă dăm explica
ții pe care unii le înțeleg, iar alții nu.
23
Un concediu medical rezolvă problema pr
ofesorului
și o agraveaz
ă pe a
școlii. Aici nu m
ă
refer la concediile medicale luate pe bună dreptate.
Un alt factor important sunt parteneriatele încheiate de unită
țile școlare pe care le
conduc, au
și ele un rol important în promovarea imaginii școlii, d
oar dacă sunt reale,
adică ce scrie în ele să se pună în aplicare, activită
țile s
ă se facă serios, nu doar la nivel
scriptic.
În general a
șa se și face în unit
ă
țile noastre școlare. Activit
ă
țile realizate în cadrul
acestor parteneriate sunt analizate în co
misiile metodice
și de lucru, iar rezultatele de bun
ă
practică sunt diseminate în comisiile mai sus amintite
și în consiliul profesoral. Astfel,
vedem concret ce s
–
a făcut bine, ce s
–
a făcut mai pu
țin bine și ce n
–
a reu
șit din obiectivele
pe care ni le
–
am
propus la încheierea acestor parteneriate. Trebuie să amintesc că to
ți
angaja
ții școlii noastre sunt implicați în activit
ă
țile desf
ă
șurate în cadrul acestor
parteneriate. Unele din ele sunt încheiate pe termen mai lung, peste 4 ani, iar altele pentru
un an
școlar.
Unită
țile noastre școlare au încheiat parteneriate cu toate autorit
ă
țile locale, cu
multe unită
ți școlare din județ și din afara județului, precum și cu alte instituții, biblioteci,
ONG
–
uri etc.
Aproape în fiecare an profesorii
și copiii de la Co
legiul Na
țional Carol I și de la
Școala Național
ă Oprea Iorgulescu din Câmpulung vin cu diferite produse, jucării în
special, la copiii de la
Școala Primar
ă Gura
–
Pravă
ț. În cadrul acestor parteneriate se fac
vizite la alte unită
ți școlare în schimb de expe
rien
ț
ă.
Printre al
ți factori care au început s
ă aibă un rol deosebit în ceea ce prive
ște
imaginea
școlii este și mass
–
media, iar în ultimii ani, re
țelele de socializare. În general,
acestea sunt destul de subiective. Te duci la presa locală, plăte
ști și
–
ți
apare un articol,
pozitiv sau negativ despre
școal
ă, despre un eveniment, despre un cadru didactic. Chemi
televiziunea
și
–
i prezin
ți realiz
ările materiale, modernizarea
școlii în general și mai puțin
lipsurile, iar dacă vrei să dai în primar
și în consili
ul local, prezin
ți lipsurile, eventual
cre
ști dimensiunea lor. Acest lucru se face ca o ultim
ă încercare de sensibilizare a
autorită
ților locale în special și centrale în general sau se urm
ăresc alte scopuri.
24
Dreptul la replică pe care mass
–
media este obli
gată să
ți
–
l acorde în anumite
situa
ții, nu mai poate îndrepta/ sp
ăla imaginea
școlii oricât de mult s
–
ar dori. Mai ales că
dacă un om a citit un articol defăimător la adresa
școlii, imediat acesta transmite ideea,
uneori o mai nuan
țeaz
ă, o spune la vecin
i, la prieteni, pe stradă, la crâ
șm
ă etc. În această
situa
ție e destul de greu s
ă le mai schimbi părerea oamenilor, chiar dacă propriii lor copii
le spun că nu e adevărat, ei, adul
ții nu cred.
Ș
i cu asemenea evenimente este extrem de mult de muncă pentru
păstrarea unei
imagini corecte a
școlii noastre.
25
CAPITOLUL II
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 VALEA MARE
–
PRAVĂ
Ț
2.1. Etape în evoluția școlii
În 1944 pe teritoriul comunei se așează pentru prima da
tă 46 de cetățeni de etnie
romă, formând 10 familii. Așezarea lor s
–
a făcut pe un teritoriu izolat de restul comunei,
pământul fiind donat de boierul Dumitru Lăzoiu
14
.
La acea vreme, comuna avea aproape
1400 de locuitori. Pe la 1979 comuna Valea Mare
–
Pravă
ț
avea o popula
ție de aproximativ
3500 de locuitori.
Făcând un calcul, se observă că în urmă cu aproape 70 de ani, romii reprezentau
aproximativ 3% din popula
ția comunei, fiind de 29 de ori mai pu
țini decât românii din
Valea Mare
–
Pravăț.
La recensământul di
n 2012 popula
ția comunei era de 3918 locuitori, din care romi
1243.
Astăzi, comuna Valea Mare
–
Pravăț are
peste
4400 de locuitori, aproape o treime
fiind popula
ție de etnie rom
ă, aproximativ 1
4
00 de oameni. Menționez că 98% dintre ei
trăiesc relativ izolați
în satul Gura
–
Pravăț și reprezintă cea mai numeroasă comunitate de
etnie romă ce trăiește în mediul rural din județul Argeș.
Raportul na
șterilor din satul Gura
–
Pravă
ț din ultimii 5 ani faț
ă de na
șterile din
celelalte 7 sate de români la un loc a fost de
3 la 1.
Un exemplu elocvent este faptul că la clasa pregătitoare pentru anul 2019
–
2020
avem 36 copii de etnie romă
și 12 copii români, 7 dintre cei 12 copii sunt deja înscriși la
școlile din Câmpulung.
În ultimii 4 ani popula
ția comunei a fost de peste 440
0 locuitori, rămânând relativ
constantă.
14
Cornă
țeanu
Ion Sevastian,
Monografia comunei Valea Mare
–
Pravă
ț
, E
ditura Nova, Pite
ști, 1996, p. 35
.
26
Tabel nominal cu gospodăriile, locuințele și populația pe sate a
comunei Valea Mare
–
Pravăț, județul Argeș
–
anul 2017
Tabelul nr.1
Nr.crt.
Numele satului
Nr.
gospodării
Nr. case
Nr. persoane
1.
Valea Mare
–
Pravă
ț
524
398
1175
2.
Pietroasa
125
96
312
3.
Șelari
167
126
407
4.
Bilcești
78
57
175
5.
Colnic
74
54
165
6.
Fântânea
49
35
108
7.
Nămăești
256
179
705
8.
Gura
–
Pravăț
382
289
1348
Total
1656
1234
4396
Surse
–
Statistica Primăriei Valea Mare
–
Pravă
ț,
jude
țul Argeș
Școala Gimnazială Nr.1 Valea Mare
–
Pravă
ț.
În comuna Valea Mare Pravăț
exista o școală primară încă din anul 1848, conform
Raportului numărul 40 din 23 aprilie
1848
, înaintat de I. Brezoianu Eforiei școalelor “La Valea Mare, săteanu Oprea Țu
țuianu
a prezentat pe învățător cu
patru sfanți”
15
.
Zorii organizării învățământului vălimarean par
a se ivi, așa cum arată Petre Ionescu
–
Muscel, aproape de mijlocul veacului XIX.
Învățământul acesta era condus de cântăreții bisericilor, ceea ce explică fap
tul că aceștia
ajunseseră la un minimum de cultură, pentru că altfel nu ar fi putut învăța carte pe copiii
enoriașilor.
Școala este situată pe DN 73, în apropiere de primăria comunei, de poliție, de
căminul cultural și de dispensar. În curtea
școlii
, în zona ,,La brazi’’ a mai existat o
clădire cu două săli de clasă, aceasta a fost demolată înainte de construirea clădirii tip
15
Ibidem
, p.47
.
27
Spiru Haret din anul 1902. Școala deține 5 clădiri (
Anexa 1
).
Există și încă se mai învață
în clădirea ce datează de pe la 188
0.
Grosimea pereților din cărămidă este de aproximativ 60 de cm. Are două săli de
clasă și un grup sanitar modern.
Al doilea corp este cel din fața curții și datează din anul 1902, școală tip Spiru
Haret, completându
–
se ulterior, în anul 1954, cu alte săl
i de clasă
și un atelier de
prelucrare a lemnului.
Al treilea corp este construit în 1964, are două săli de clasă, cancelaria și birouri.
Al patrulea corp a fost construit în 1986, are o sală de clasă pentru grădiniță, una
pentru clasa pregătitoare
și una
pentru cabinetul de informatică, aici se mai află
și
biblioteca comunei. De asemenea, Școala Gimnazială Nr. 1 Valea Mare Pravăț mai
beneficiază și de o modernă sală de sport a cărei construcție a fost finalizată în anul 2003,
din fondurile alocate de cons
iliul local al comunei Valea Mare Pravăț, fiind dotată cu
aparatură sportivă în toamna anului 2004.
Inițial, grădinița a funcționat în două case naționalizate, în casa Fianu, din 1987 va
funcționa într
–
o clădire nou construită.
Printre primii învă
ț
ători l
a
școala din satul Valea Mare în perioada interbelic
ă au
fost Montoiu Maria 1937, Dorcioman Gină 1939, Dobrescu
și Bucur Manolescu 1947,
ultimul fiind
și directorul școlii pân
ă în 1951, când director va deveni învă
ț
ătorul Bozga.
Ȋnv
ă
ț
ătorul Calangiu Nicola
e va fi director în perioada 1958
–
1973. Directori au mai fost:
învă
ț
ătorul Nicolae Manolescu 1973
–
1974
și profesorii Ion Vintil
ă (Puiu)
–
prof. biologie
–
1974
–
1980; Mariana Gheorghila
ș
–
prof. fizică
–
1980
–
1990; Adrian Vintilă
–
prof.
educație fizică
–
199
0
–
2005 și 2012
–
2014; Petre
–
Ionel Boncoi prof. istorie
–
2005
–
2012
și
2014 până în prezent.
La
școala din satul Valea Mare și
–
au mai desfă
șurat activitatea înv
ă
ț
ătorii Maria
Popescu 1964
–
1990, Gabriela Predoiu 1967
–
1989, Angela Manolescu 1964
–
1989,
Gabriela
Boeru 1989
–
2006, Gabriela Mihai 1971
–
1988, Elena Stan 1978
–
1986, Viorica
Manole 1998
–
2007, Amelia David 1992
–
2002, Ioana Olaru 1988
–
1993, Ioana Priu 2005
–
2006, Roxana Popa 2009
–
2010, Ionela Ro
șca 2008
–
2009, Ancu
ța Maria Jianu 1996 pân
ă
28
în prezent, Sonica
Vasile 2006 până în prezent, Mihai Damian 2002 până în prezent,
Gheorghe Damian 2007 până în prezent, Petru
ța Dr
ăgan 2012 până în prezent
16
. Profesor
de educa
ție fizic
ă
și sport la înv
ă
ț
ământul primar a fost Nicoleta Dobrinoiu, iar în prezent
este Cătălin G
heorghe Stoica. La grupa de grădini
ț
ă este educatoare doamna Valerica
Bratu.
La această
școal
ă, profesori au mai fost Nicolae Calangiu, Carol Dobrescu, Ion
Vasilescu Ion, Iosif Pîr
șe, Antoaneta Diaconu, Elena Boboc, Traian Ene, Elena Bomboe,
Stelian Vulpe
, Mariana Lazia Anica Solomon, Mariana Gheorghila
și, Aspasia Pârșe (mi
–
a
fost dirigintă), Rodica Nicolescu, Elena Micudă, Ion Vintilă, Marieta Petri
șor, Titu
Gheorghila
și. În prezent, în școala noastr
ă î
și desf
ă
șoar
ă activitatea: Adrian Vintilă
–
prof.
edu
cație fizică, Elena Chirca
–
prof. chimie, Monica Nistoroiu
–
prof. limba franceză,
Mihaela Moisescu
–
prof. limba română, Isabela
Țențu
–
prof. matematică, Daniela
Vlăducă
–
prof. educație tehnologică, Marilena Bidilică
–
Banu
–
prof. fizică, Ionela Enache
–
prof. geografie, Georgiana
–
Irena Mihai
–
prof. biologie, Delia
Arsene
–
prof. muzică,
Nicolae
Ștef
ănescu
–
prof. informatică, Giulia Neac
șu
–
prof. educație plastică, Petre
–
Ionel
Boncoi
–
prof. istorie, Mirela
–
Maria Oncete
–
prof. limba engleză, Bucur
–
Luc
ian Dumitru
–
prof. religie, contabil Mihai
–
Valentin Trandafir, secretară Simona Iosifescu.
Din 1985 la
Școala cu clasele I
–
VIII Valea Mare
–
Pravă
ț a funcționat clasa a IX
–
a,
iar din 1986
și clasa a X
–
a. Cele două clase au func
ționat pân
ă în anul 1993.
Din
anul 2005 și până în prezent toate clădirile unităților școlare au fost permanent
modernizate. Școala are un modern cabinet de informatică, 6 săli de clasă sunt dotate cu
videoproiectoare și table smart, două au tablete pentru fiecare elev și profesor, to
ate sălile
de clasă sunt dotate cu mobilier școlar modern individual.
Ș
coala Primară Bilce
ști.
La începutul secolului al XX
–
lea, în anul 1909, s
–
a dat
în folosin
ț
ă și în satul Bilcesti o școală primară, cu sprijinul și din inițiativa Sarmizei
Bilcescu Al
imănișteanu
, prima femeie doctor în drept din lume, care prin munca și
16
Arhiva
Școlii Gimnaziale Nr.1 Valea Mare
–
Pravă
ț
.
29
personalitatea ei, a deschis drumuri noi în lupta pentru emanciparea femeilor, o
personalitate excepțională aparținând sfâr
șitului de secol XIX și începutului de secol XX.
Școala este formată dintr
–
o clădire tip ,,Spiru Haret”, cu două săli de clas
ă
, o sală
de grădiniță și un modern grup sanitar, are
și o mic
ă livadă cu pomi, meri
și nuci. Primul
învă
ț
ător al acestei
școli a fost Ion Nicolaescu M
ă
ț
ău
, i
–
a urmat Ion
Șucu din M
ă
ț
ău, în
anii următori s
–
a creat
și al doilea post, înv
ă
ț
ător fiind Gheorghe Bratu din Bilce
ști. În
perioada interbelică
și
–
au mai desfă
șurat activitatea înv
ă
ț
ătorii Vi
șoianu din M
ă
ț
ău
și
Negu
ș din Valea Româneștilor, iar începând
cu anul 1946 învă
ț
ători au fost Maria
Terceanu 1946
–
1977
și Traian Stoica 1946
–
1974. Men
ționez c
ă învă
ț
ământul era simultan
2, numărul elevilor fiind diferit de la un an la altul, 4 elevi la clasa I, sfâr
șitul celui de al
Doilea Război Mondial,
și 11 elev
i în anii 70, la clasa a II
–
a, 11 elevi, respectiv 13 elevi,
la clasa a III
–
a, 8 elevi, respectiv 11 elevi, iar la clasa a IV
–
a, 11 elevi, respectiv 14 elevi,
în aceea
și perioad
ă. În anul 1985 vine învă
ț
ător la
Școala Bilcești un fiu al satului și fost
el
ev al
școlii, domnul înv
ă
ț
ător Gheorghe Damian, astăzi suntem colegi la
școala de
centru,
Școala Gimnazial
ă Nr.1 Valea Mare
–
Pravă
ț. Înv
ă
ț
ământul primar s
–
a desfă
șurat în
sistem simultan 2 pe întreaga perioadă, învă
ț
ători fiind domnii Nicolae Mărcu
șanu 1975
–
2008 care s
–
a pensionat în anul 2005
și Gheorghe Damian 1983
–
2011. Men
ționez c
ă
activitatea cadrelor didactice din această
școal
ă a fost de excep
ție, deși înv
ă
ț
ământul
primar a fost simultan doi, iar din 2006 până în 2011 a fost simultan 4, aproape to
ți
elevii
au avut rezultate bune
și foarte bune.
În anul 1961 la
școala din Bilcești ia ființ
ă
și înv
ă
ț
ământul gimnazial, având ca
profesori pe Minciunescu
și Eugenia Mihai la limba ro
mână, pe Stoian, Gheorghe Jinga
și
Nicolae Cre
țu la matematic
ă, pe Maria Mitu la bilologie, pe Nicolae Papuc
și Cornelia
Nedelea la geografie, pe Ion Sevastian Cornă
țeanu la istorie și limba francez
ă, iar la
educa
ție fizic
ă pe Miron Nedelea care din acel a
n a devenit
și directorul școlii. De
–
a
lungul timpului, directori au mai fost învă
ț
ătorul Miron Nedelea 1958
–
1970, profesorul de
matematică Nicolae Cre
țu 1970
–
1975, învă
ț
ătoarea Lica Terceanu 1975
–
1982
și
învă
ț
ătorul Nicolae Mărcu
șanu 1982
–
2001, ultimul di
rector al
Școlii cu clasele I
–
IV
30
Bilce
ști.
17
Din anul 1975, din cauza numărului redus de elevi, învă
ț
ământul gimnazial se
desfiin
țeaz
ă, absolven
ții clasei a IV
–
a vor merge la
școala din centrul comunei Valea
Mare
–
Pravă
ț, la Școala cu clasele I
–
VIII Valea M
are
–
Pravă
ț. Deoarece aici exista
învățământ simultan 4, iar din anul școlar 2011
–
2012 ar fi existat doar 9 copii, s
–
a hotărât
comasarea școlii la școala de centru.
A funcționat până în anul 2016 o grupă de grădiniță
cu 12 copii. Tot din cauza scăderii numă
rului de copii, au mai rămas doar 6, în anul școlar
2016
–
2017 s
–
a închis și grădinița. În acest moment clădirea a rămas în conservare.
Ș
coala Gimnazială Nămăe
ști.
Cea mai veche școală de pe raza comunei Valea
Mare
–
Pravăț este școala din satul Nămăești,
cândva comuna Nămăești din fostul județ
Muscel. Satul Nămăești este situat pe valea Argeșului, în nord
–
vestul județului Argeș și în
nord
–
vestul comunei Valea Mare
–
Pravăț.
Satul Nămăești are acces la drumul național care leagă municipiul Câmpulung de
Braș
ov, este traversat de o șosea asfaltată care se prelungește cu un drum comunal ce
trece pe lângă o pădure, făcând legătura cu satul Gura
–
Pravăț.
Prima școală a fost înființată în anul 1840 din nuiele și chirpici, primul învă
ț
ător a
fost Chirie Carcalec
hi, era macedoromân, i
–
a urmat Nicolae Bucurescu, un cântăre
ț
bisericesc din satul Nămăe
ști. Școala s
–
a dărâmat, a fost reînființată după scurtă vreme,
lucrând cu un singur învățător, iar din 1919 s
–
a înființat și postul al doilea, școala fiind
reabilitată
total deoarece suferise de pe urma bombardamentelor de la Pravăț din toamna
anului 1916. Învă
ț
ători au mai fost preotul din sat, Ion Popescu
–
Pretorian, Ghi
ț
ă
Iorgulescu din Mihăe
ști, Elena Pascal, Nicolae Ștef
ănescu din Nămăe
ști, toți trei erau
absolven
ți
ai
Școlii Normale din Câmpulung. Ȋnv
ă
ț
ători au mai fost Gheorghe
Țuțuianu
din Valea Mare
–
Pravă
ț, Constantin Busuiocescu din N
ămăe
ști, Ion Macedonescu din
Rucăr, Victor Busuiocescu din Nămăe
ști. Pentru o perioad
ă, înainte, în timpul
și dup
ă
Primul Război M
ondial,
școala a funcționat într
–
o casă a unui localnic numit
Țuțuianu,
învă
ț
ători fiind Ion Vintilescu din Stoene
ști, Nicolae Manolescu, Ion Ginea, Ana Hera
–
Ștef
ănescu din Nămăe
ști.
În anul 1941 s
–
a
construit o
școal
ă cu două săli de clasă, iar
17
Idem.
31
învă
ț
ător
i au fost: Constantin Popescu 1946
–
1960, Boereanu1956
–
1961, Nicolae Sirlănaru
1956
–
1960, Ana Negule
ț 1960
–
1962, Maria Rădulescu 1959
–
1960, Angela Diaconescu
1974
–
1979, Maria Chilălău 1964
–
1987, Viorica Neagu 1976
–
1986, Sergiu Vulpe 1964
–
1974, Maria Bragă 1
968
–
1990, Ion Sevastian Cornă
țeanu 1971
–
1979, Ana Neaga 1979
–
1986, Elena Stuparu 1994
–
1995. În anul 1970 au mai fost construite 4 săli de clasă pentru
a permite buna desfășurare a procesului instructiv
–
educativ, având în vedere creșterea
efectivului de el
evi. În anul 1974 existau 4 posturi la învă
ț
ământul
primar. Men
ționez c
ă
învă
ț
ământul primar a func
ționat cu 4 posturi pân
ă în anul 1995, apoi din lipsă de copii s
–
a trecut la simultan 2 până în 1999, învă
ț
ători fiind Ancu
ța Maria Ungheanu, ast
ăzi Jianu
19
96
–
1999
și Mihai Damian 1996
–
2001. Din 1999 s
–
a trecut la simultan 4 până în anul
2001 când s
–
a desfiin
țat. Domnul Mihai Damian a fost ultimul înv
ă
ț
ător al
Școlii
Gimnaziale Nămăe
ști.
Profesori au mai fost Stelian Vulpe
–
matematică, Ana Negule
ț, Ana Torok
, Rodica
Oncete, Gherghina Niculescu, Mariana Solomon, Maria Voicu, Ion Sevastian Cornă
țeanu,
Kristina Iordache, Carol Dobrescu, Marcela Pavelescu, Pompiliu Bădescu, Rodica
Ionescu, Lucia Rădulescu, Marcela Ionescu, Elvira Cataramă, Maria Voicu, Rodica But
oi,
Ecaterina Ciolan, Nicoleta Voiculescu, Daniela Aldea, Tiberian Ciolan, Elena Chirca,
Elena Cornă
țeanu, Constantin Catincuț, Maria Toma, Alexandrina Herișanu, Dragoș
Păunescu, Cătălin Bucura, Cristina Moroe, Adrian Corneliu Ghi
ț
ă. În prezent, la
Școala
Gimnazială Nămăe
ști își desf
ă
șoar
ă activitatea profesorii: Adrian Vintilă
–
prof. educație
fizică, Cătălin Constantin Nica
–
prof. limba română, Monica Nistoroiu
–
prof. limba
franceză, Ionela Enache
–
prof. geografie, Petre
–
Ionel Boncoi
–
prof. istorie, I
oana
–
Delia
Arsene
–
prof. educație muzicală, Daniela Vlăducă
–
prof. educație tehnologică, Giulia
–
Elena Neac
șu
–
prof.educație plastică, Robert Badea
–
prof. istorie, Mirela
–
Maria Oncete
–
prof. limba engleză, Marinela Ochi
–
prof. biologie, Radu
–
Viorel Tăn
ăsescu
–
prof.
matematică, Nicolae
Ștef
ănescu
–
prof. informatică, Elena Chirca
–
prof. chimie
–
fizică,
Daniela Năstase
–
psiholog
școlar.
18
18
Idem.
32
Astăzi, este o școală modernă unde înva
ț
ă 97 de copii în 4 clase de gimnaziu, to
ți
sunt de etnie romă.
Școala are 6 s
ăli de clasă, una dintre ele
fiind cabinet de informatică
(
Anexa 2
)
. Din anul 2009, în cadrul unui proiect cu fonduri europene, Phare 2005 ,,
Accesul copiilor din grupuri dezavantajate la școală
'', toate clasele sunt dotate cu
mobilier școlar modern. În an
ul 2013 primăria comunei Valea Mare Pravăț a construit o
modernă sală de sport și un modern teren sintetic cu nocturnă. Patru săli de clasă sunt
dotate cu table magnetice pe care se scrie cu marker. De
–
a lungul timpului, directori la
acastă
școal
ă au mai f
ost, Carol Dobrescu
–
prof. limba
și literatura român
ă
–
1970
–
1979,
Gherghina Nicolescu
–
prof. limba
și literatura român
ă
–
1979
–
1980, Rodica Oncete
–
prof.
biologie
–
1980
–
1990, Titu Gheorghila
ș
–
prof. matematică
–
1990
–
1997, Elena Chirca
–
prof. chimie
–
f
izică
–
1997
–
2007.
19
Din acel an toate unită
țile școlare din comun
ă vor avea
un singur director la
școala cu personalitate juridic
ă.
Școala din Nămăești este situată între două obiective turistice importante, Casa
Memorială George Topîrceanu
și Mănăstirea
Nămăești.
Ș
coala Primară Gura
–
Pravă
ț.
Satul Gura
–
Pravăț este situat în partea de N
–
V a
comunei, pe malul râului Argeșel, între munții Clăbucet și Plăișor, la o altitudine de 707
m. Acest sat a fost dăruit rudarilor în anul 1944 prin act de împroprietărire
de boierul
Dumitru Lăzoiu.
Prima școală a fost înființată în anul 1956, învă
ț
ătoare
au fost Maria
Șcheau și Victoria Petrescu.
În anul 1969 se mai înfiin
țeaz
ă un post, învă
ț
ătoarea se
numea Viorica Neaga, în anul 1970 se înfiin
țeaz
ă al patrulea post, învă
ț
ător fiind
Gheorghe Cornă
țeanu. Înv
ă
ț
ători au mai fost: Dobre, Nicolae Calangiu, Maria
Smărăndescu, Ana Neaga, Argentina Dobrescu, Mariana Bragă, Elena Fulga, Gabriela
Boeru, Viorica Manole, Maria Pâr
șe, Maria Teleleu, Diana Zamfir, Mihai Damian, Sonica
Mi
tu. Din anul 1976 s
–
a înfiin
țat o grup
ă de grădini
ț
ă, educatoare fiind Rodica Guiman,
iar un an mai târziu s
–
a înfiin
țat și cea de
–
a doua grupă, educatoare fiind Mariana
Bălă
șoiu. Acum func
ționează în clădirea construită în anul 1978 pe locul unui fost gat
er.
Școala are 7 s
ăli de clasă și cancelarie (
Anexa 3
). Din anul 2009 s
–
a mărit curtea școlii,
iar printr
–
un proiect cu fonduri europene Phare 2005 și cu ajutorul primăriei s
–
au mai
19
Idem.
33
construit 3 săli de clasă, un grup sanitar modern și un spațiu pentru dep
ozitarea și
păstrarea conform legii a produselor din programul ,,Lapte și corn”. Sălile de clasă sunt
dotate cu mobilier școlar individual modern, din anul 2015 școala a fost dotată cu un
sistem de supraveghere, centrală termică, iar din 2017 cu sistem det
ecție și avertizare
incendiu, necesar ob
ținerii autorizației ISU.
În anul
școlar 2018
–
2019,
Școala Primar
ă Gura
–
Pravă
ț are 196 de c
opii, 57
pre
școlari și 139 elevi, toți sunt de etnie rom
ă, organiza
ți în dou
ă grupe de gădini
ț
ă,
educatoare fiind Leontina Robu
și Ionela Arsene, o clas
ă pregătitoare condusă de Felicia
Geanina Amzică, clasa I condusă de Diana Fianu
–
Nistoroiu, clasa a II
–
a
condusă de Alina
Gava, clasa a III
–
a A condusă de Elena Motrun, clasa a III
–
a B condusă de Irina Maria
Cre
țu și clasa a IV
–
a condusă de Mioara Natalia Vlad, profesor de limba franceză este
George Bratu, profesor de religie este preotul paroh de la biseric
a din Hârtie
ști, Lucian
Bucur Dumitru, iar de educa
ție fizic
ă este domnul Cătălin Gheorghe Stoica.
De
–
a lungul timpului, directori ai acestei
școli, din informațiile pe care le am, au
fo
st: Maria
Șcheau
–
1964
–
1967, Victoria Petrescu
–
1965
–
1969, Gheorghe Cornă
țeanu,
învă
ț
ător
–
1978
–
1990, Iulian Guiman
–
învă
ț
ător 1990
–
1991, Rodica Guiman, învă
ț
ătoare
–
1991
–
2001.
20
Din anul 2001 func
ția de director a fost desființat
ă.
Școala
Șelari.
A fos
t înfiin
țat
ă în anul 1930, se află în satul Șelari, la strada
principală, drumul comunal Bilce
ști.
A fost o școală primară unde a funcționat o grupă de grădiniță și două clase
primare, fiind simultan 2. În această
școal
ă, la învă
ț
ământul primar au învă
țat
în jur de 30
de copii de la înfiin
țare și pân
ă în anul 1993, când din cauza numărului redus de copii,
clasele de învățământ primar s
–
au desființat. Învă
ț
ătoare au fost Elena Stan 1960
–
1988,
Elena Cole
ș
–
1960
–
1987, Elena Fulga
–
1988
–
2000. La această
șco
ală directori au fost
doamnele învă
ț
ătoare Elena Stan
–
1960
–
1970, Elena Cole
ș 1970
–
1980, Elena Fulga
–
1986
–
2000.
20
Idem
.
34
În prezent, aici își desfă
șoar
ă activitatea doar o grupă de grădiniță cu 14 preșcolari
condusă de doamna Mihaela Raluca Iaru, profesor pent
ru învă
ț
ământ primar
și preșcolar,
titulară din anul 2008, având gradul didactic 1, ob
ținut în anul 2013.
Funcționează într
–
o
clădire mai veche ce acum peste 50 de ani era școala satului. Din 2008 clădirea a intrat
într
–
un amplu proces de reabilitare, mode
rnizare și dotare pentru buna desfășurare a
procesului instructiv
–
educativ (
Anexa 4
).
După perioadele amintite, unitățile școlare din comuna Valea Mare
–
Pravăț nu au
mai avut directori, a rămas doar un singur director coordonator la Școala cu clasele I VIII
Valea Mare
–
Pravăț pentru toate unitățile școlare.
Trebuie să mai fac o precizare referitoare la evoluția numărului de elevi în ultimii
50 de ani.
În satul Bilcești, la Școala Bilcești existau 4 clase la învățământul primar și două
grupe de grădiniță, a
ici învățau copiii din satele Bilcești, Colnic și Fântânea. În satul
Nămăești, la Școala Gimnazială Nămăești existau o grădiniță cu o singură grupă de copii,
4 clase la învățământul primar și 4 clase la învățământul gimnazial, aici învățau copiii din
sat,
la gimnaziu veneau din satul Gura
–
Pravăț absolvenții clasei a IV
–
a de la Școala
Primară Gura Pravăț și cei de la Casa de copii care se afla în satul Nămăești și care a
funcționat până în anul 2000, an în care proprietarii clădirii și au revendicat
–
o și au
câștigat
–
o în instanță. În prezent, aceasta este scoasă la vânzare, aflându
–
se într
–
o stare de
degradare.
În satul Șelari existau o grupă de grădiniță și 4 clase la învățământul primar, copiii
erau din satul Șelari și cătunul Mata, acest cătun la vremea r
espectivă era format numai
din oameni de etnie romă și aparținea satului Valea Mare
–
Pravăț.
Menționez că elevii care absolveau clasa a IV
–
a la școlile din Bilcești și Șelari
urmau învățământul gimnazial la Școala cu clasele I
–
VIII Valea Mare
–
Pravăț.
În sat
ul Valea Mare
–
Pravăț existau o grădiniță cu două grupe de copii ce își
desfășura activitatea într
–
o casă de locuit naționalizată, 4 clase la învățământul primar și 8
clase la învățământul gimnazial. În această școală veneau copiii din satele Valea Mare
–
Pra
văț și Pietroasa.
35
Numărul elevilor din unitățile școlare de pe raza comunei Valea Mare
–
Pravăț era
dublu față de cel din prezent, adică peste 900.
Din cei aproximativ 900 de copii care învățau în unitățile noastre școlare, 25% erau
de etnie romă, 75 % erau
români. Astăzi în unitățile noastre școlare învață peste 450 de
copii, 67% dintre ei sunt de etnie romă, 33% sunt români.
În prezent, scăderea numărului de elevi din comuna noastră este cauzată de mai
mulți factori:
–
tinerii se căsătoresc și fac copii la vâ
rste tot mai înaintate, media la români este de
32 de ani, numărul copiilor fiind de 1, cel mult 2;
–
apropierea de municipiul Câmpulung, peste 6 km distanță, face ca unii părinți să
își înscrie copiii la școlile de aici. Acest fenomen a început în urmă cu
aproximativ
25 de ani, când o doamnă educatoare de la școala noastră încuraja acest fenomen.
De ce îi spun fenomen, pentru că la școala de centru mai veneau aproximativ 30%
din copii, ceilalți mergeau la școlile din Câmpulung. Prin decontarea navetei din
a
nul 2005, iar din 2007 și 2010 prin introducerea a două microbuze școlare am
reușit să stopăm acest fenomen, astăzi procentul copiilor care merg la școlile din
oraș este de aproximativ 10%;
–
plecarea câtorva familii la muncă în străinătate.
Ace
ști factori s
unt foarte greu de combătut. Orice am încerca să facem, în final se
ajunge la problema banilor, a locurilor de muncă.
2.2. Managementul școlii
Managementul organizației școlare reprezintă ,,activitatea de conducere globală,
optimă, strategică a activită
ții de educație
–
instruire, realizată în cadrul unității de bază a
sistemului de învățământ: grădinița, școala primară, școala gimnazială, școala
profesională, liceul, colegiul, facultatea."
21
21
Cristea
Sorin,
Dic
ționar de termeni pedagogici
, Editura Didactică
și Pedagogic
ă, Bucure
ști,1998, p.
287.
36
Școala din perspectivă normativă, tinde să devină o ,,societate î
n miniatură" a cărei
,,sănătate organizațională" este exprimată prin capacitatea de: a alege scopurile adecvate,
a valorifica resursele existente, a adapta strategiile la schimbările mediului, a implementa
deciziile în termeni de politică educațională.
Fac
torii activi ai acestor deziderate manageriale sunt: directorul școlii, directorii
adjuncți, consiliul de administrație
22
. Atribuțiile acestora sunt reglementate de Legea 1/
2011 cu modificările și completările ulterioare, Statutul personalului didactic, RO
FUIP
–
ul.
Managerul, dacă vrea să aibă succes în conducerea școlii, trebuie să cunoască
foarte bine personalul școlii, copiii, familiile acestora, trebuie să colaboreze și să aibă
relații bune cu instituțiile din comunitatea locală. De asemenea, trebuie să
ia măsuri rapid
atunci când ceva nu merge bine, altfel riscă să apară probleme a căror rezolvare necesită
timp mai mult, resurse umane, materiale și financiare mai mari.
Comuna Valea Mare
–
Pravăț are în anul școlar 2018
–
2019 o școală cu personalitate
jurid
ică, Școala Gimnazială Nr.1 Valea Mare
–
Pravăț cu
173 elevi, 10 % sunt de etnie
romă și 3 unități școlare structuri, Școala Gimnazială Nămăești cu
97 de elevi, toți de
etnie romă, Școala Primară Gura
–
Pravăț cu 171 elevi, toți de etnie romă și Grădinița cu
P
rogram Normal Șelari cu 17 elevi, 3 de etnie romă.
Man
agerierea unităților școlare mai sus amintite se face în conformitate cu
Legea1/2011 cu modificările și completările ulterioare de către directorul școlii și de către
consiliul de administrație al școlii.
Menționez că unitățile școlare structuri au câte un
cadru didactic coordonator
propus în consiliul profesoral, de preferat dintre cadrele didactice titulare,
dintre greii
școlii
cum se spune și aprobat de consiliul de administrație la începutul fiecărui an școlar.
În funcție de numărul de clase pe care uni
tățile școlare din comună le are, atâția
membri va avea și consiliul de administrație al școlii. În cazul nostru, numărul membrilor
consiliului de administrație este de 9, număr aprobat de consiliul de administrație al
22
Bulgaru Ionuț, Langa Claudiu și Tănase Marine
la,
Elemente de management educațional
, Editura
Paradigme, Pite
ști, 2003, p.16.
37
Inspectoratului Școlar Județean Argeș
și adus la cunoștință școlii noastre prin adresă
scrisă.
La baza managementului școlii stau Legea 1/2011 cu modificările și completările
ulterioare, hotărâri de guvern, ordine de ministru, precum și alte acte normative.
Având la bază legislația, unitatea
școlară are obligația ca odată la cel mult 5 ani să
elaboreze Planul de Dezvoltare Școlară, PDȘ sau PDI. În realizarea lui trebuie să se
implice toate cadrele didactice, la început pe comisii, apoi se poartă discuții și se face o
analiză în consiliul profe
soral și este trimis spre analiză și aprobare la consiliul de
administrație al școlii. Comitetele de părinți pot veni cu propuneri în realizarea PDȘ
–
ului,
dar acestea sunt mai rare. Pe bună dreptate, cei mai mulți părinți n
–
au timpul și pregătirea
necesară
elaborării documentului de bază al unității școlare.
Aspecte foarte importante al acestui document sunt misiunea
,
,
Tu vino la școală,
noi
te pregătim pentru viață''
și viziunea școlii
,,
Școala Gimnazial
ă Nr.1 Valea Mare
–
Pravă
ț își propune s
ă fie o
școal
ă
prietenoasă cu comunitatea locală, o
școal
ă care să
formeze tipul de elev pregătit pentru o lume aflată în plin proces de înnoire
și
restructurare, să egalizeze
șansele de educație și de reușit
ă a fiecărui copil.”
23
,
ca
mesajul lor să exprime cât mai mult
realitatea, să fie corecte, adevărate și mai ales
realizabile. De asemenea, am ținut cont de categoriile sociale din care provin copiii.
Acest document este constituția școlii din punctul meu de vedere.
Pornind de la acest document, directorul școlii elabo
rează planul managerial anual,
planurile manageriale semestriale și planurile operaționale.
Este obligatoriu să existe o legătură, o concordanță între documentele mai sus
amintite, între scopurile și obiectivele acestora.
Toate documentele sunt aprobate la
final de consiliul de administrație al școlii. În
funcție de necesități, aceste documente pot fi modificate și completate pe parcursul anului
școlar, dar numai după o fundamentare corectă. Toate documentele trebuie să fie clare, să
asigure predictibilitat
e și să poată fi puse în aplicare.
23
Școala Gimnazial
ă Nr.1 Valea Mare
–
Pravă
ț,
Planul de Dezvoltare Institu
țional
ă
, 2013, p.1
.
38
Consiliul de administrație conduce prin hotărâri, directorul fiind în general obligat
să dea decizie pentru punerea în aplicare a acestor hotărâri.
Când lucrezi și când răspunzi zilnic de aproape 470 de copii, aproape 70%
fiind de
etnie romă, de 36 de cadre didactice, două cadre auxiliare și 5 nedidactice, este destul de
dificil să faci tot ce
–
ți propui în documentele manageriale, dar nu imposibil.
Punerea în aplicare a obiectivelor se face prin implicarea tuturor, prin p
recizarea
foarte clară a atribu
țiilor fiec
ărui angajat. Organigrama
școlii arat
ă subordonarea
și
colaborarea angaja
ților, precum și comisiile din care aceștia fac parte.
Rezultatele, în general sunt cele așteptate și asta datorită cadrelor didactice care s
e
implică, de cele mai multe ori necondiționat.
Aspectul cel mai important în plan managerial este cel legislativ. Trebuie să spun
că de
–
a lungul timpului legislația a prevăzut două aspecte prin care tot personalul din
unitățile școlare putea fi motivat sa
u răsplătit pentru activitatea desfășurată, salariul de
merit și acei 2%, această sumă reprezenta 2% din totalul salariilor pentru fiecare lună. Din
păcate, legiuitorii țării au scos din lege aceste motivații financiare.
Ba mai mult, din august 2018, artic
olul 253 din Legea 1 2011, prin care se putea
titulariza la nivel de școală prin hotărârea consiliului de administrație al școlii, iar mai
târziu prin hotărârea consiliului de administrație al inspectoratului școlar, a fost declarat
neconstituțional.
Din e
xperiență proprie vă spun că toate cadrele didactice care au fost titularizate cu
articolul 253, în general și
–
au făcut treaba foarte bine, nu același lucru pot să
–
l spun
despre cadrele didactice care au obținut titularizarea la nivel național, venind ca t
itulari
sau suplinitori în școala noastră, fie și cu postul obținut în ședință publică. Faptul că obții
o notă mare la titularizare, nu te recomandă neapărat pentru postul de profesor, faptul că
ești un bun specialist în disciplina absolvită, dar nu ești b
ine pregătit din punct de vedere
psihopedagogic duce la dereglarea sistemului de învățământ în general, la dereglarea
școlilor în particular.
De mult meseria de profesor nu mai presupune doar strict activitatea la clasă și
apoi fuga la treburile noastre.
Necunoașterea elevilor, necunoașterea mediului din care
39
aceștia provin, necunoașterea nevoilor, a aspirațiilor acestora, și nu în ultimul rând
atitudinea ta ca profesor, duc în timp la apariția unor probleme care dereglează serios
școala, iar conducerea șc
olii nu are aproape nicio posibilitate practică de a remedia
această problemă, ci doar teoretică. Iar până la finalizarea rezolvării unor asemenea
probleme riscăm să facem experimente și chiar să ratăm generații de copii.
Ocuparea posturilor de conducere,
îndrumare și control se face de regulă prin
concurs la nivel național, dar ce te faci când în școală îți vine un coleg care a promovat
examenul, dar nu este agreat de angajații școlii?
În timp, poate că se va rezolva această problemă, cu siguranță însă, ca
de obicei,
cel mai mult suferă cei care sunt total nevinovați, adică elevii. Cred că cel mai nimerit ar
fi ca directorii să fie aleși de consiliul profesoral, bineînțeles candidații să susțină un plan
managerial.
Uneori prin forurile de conducere vine cât
e o persoană care de dragul de a schimba
ceva, schimbă, venind cu idei care mai de care mai năstrușnice, de exemplu: n
–
ai voie să
deții funcția de director la o școală dacă rudele și afinii de gradul I sunt angajate ale școlii,
dar îți era permis să partic
ipi la concursul pentru ocuparea funcției de director în
învățământul preuniversitar. Norocul sistemului de învățământ a fost că această prevedere
din metodologia de organizare a concursului pentru ocuparea funcției de director în
învățământul preuniversit
ar a fost valabilă aproximativ un an de zile. Ori, se știe bine că
mai ales în mediul rural există anagajați în aceeași unitate școlară rude sau afini de gradul
I.
Ca să manageriezi cu succes astăzi o școală din mediul rural, e obligatoriu să ai
sprijinul
tuturor anagajaților, al inspectoratului
școlar, al comunit
ății locale în întregul ei,
consiliul local, primărie, poliție, biserică, dispensar comunal, agenți economici și, nu în
ultimul rând, părinți. Colaborarea cu cei amintiți mai înainte asigură, dar n
u garantează
succesul școlar. Aici intervine actorul principal din școala noastră, elevul.
Cum să
–
l motivezi, cum să
–
l atragi spre școală, spre studiul individual presupune
un studiu intens pe termen mediu și lung. Trebuie să ne implicăm toți adulții, cu t
oată
seriozitatea.
40
Dintre toate aspectele manageriale, două sunt extrem de importante: asigurarea
numărului minim de copii, 12, pentru clasa pregătitoare la școala de centru și prevenirea
și combaterea violenței de toate tipurile, dar mai ales verbală și
fizică.
În ultimii 18 ani, asigurarea numărului minim de copii pentru înființarea clasei
pregătitoare la școala de centru a reprezentat cea mai delicată problemă managerială.
Această problemă este extrem de delicată, dacă aducem copii prea mulți de la
Gura
–
Pravăț, pleacă românii la oraș, sunt ani când niciun copil de la Gura
–
Pravăț nu
dorește să vină la școala de centru motivând că e mult de mers cu mașina, aproximativ 6
km. De doi ani am luat la școala de centru numai fete, conflictele între copii romi și
români scăzând, până la dispariția lor totală.
Prejudecățile românilor, determină ca aceștia să și ducă copiii la școlile din oraș,
un lucru greșit, spun eu. Dacă îi respecți și ești prieten cu copiii romi, aceștia te respectă
și
–
ți sunt prieteni cum nici
nu
–
ți imaginezi.
Legea dată în anul 2007 prevede printre altele și aspecte ale segregării și
desegregării în școală. Această lege obligă să se facă desegregare în școli, chiar dacă
uneori, cum e în cazul nostru, acest lucru nu este posibil în totalitate,
noi avem segregare
geografică. Conform acestei legi ar trebui să luăm copiii români și să
–
i ducem la școlile
din satele Nămăești și Gura
–
Pravăț, o glumă, zic eu.
Dacă la Școala Primară Gura
–
Pravăț și la Școala Gimnazială Nămăești nu s
–
a pus
și nu se va pun
e această problemă, aici se pune problema prevenirii și combaterii violenței
verbale și mai ales fizice, mai ales că toți elevii sunt de etnie romă, mai ales că peste 95%
dintre ei nu au nicio ocupație, iar dacă nu le dai tu o ocupație, îți vor da ei ție m
ai multe
ocupații dintre cele mai diverse, surprinzătoare și uneori chiar șocante. Reiese că fiecare
unitate școlară are avantaje și dezavantaje.
Cu o strânsă și permanentă colaborare cu părinții, cu unii părinți, pentru că cei mai
mulți le spun copiilor l
or ,,dacă vii acasă bătut de colegi, te bat și eu", nu
–
l bate pentru că
a făcut rele, îl bate pentru că n
–
a lovit și el și n
–
a ieșit învingător, cu o supraveghere
permanentă, cu faptul că le dăm de lucru în pauze și de ce nu, cu noroc, reușim să
41
menținem u
n echilibru ca pentru o școală normală, cu elevi normali, nu cu elevi proveni
ți
dintr
–
un mediu defavorizat.
E adevărat că și legea nu ne mai acordă aproape niciun sprijin, orice s ar întâmpla,
doar profesorii sunt de vină. Nu există aproape nicio măsură le
gală și rapidă de
constrângere a copilului și a familiilor acestora în privința violenței verbale și fizice.
Menționez că în satul lor, aceste tipuri de violență sunt la cel mai înalt nivel.
Când se bat clanurile între ele, ne bucurăm că nu s
–
au bătut în t
impul programului
școlar și în apropierea școlilor, deoarece copiii ar sări în ajutorul lor imediat, nimeni și
nimic nu i
–
ar putea opri, indiferent de vârsta copilului, de parcă am luat locul întăi la
olimpiadă.
2.3. Oferta educațională.
Școala Gimnazială
Nr.1 Valea Mare
–
Pravăț este o
școală de nivel gimnazial, ca atare oferta educațională este cea prevăzută în Legea 1/ 2011
cu modificările și completările ulterioare, la care se adaugă unu, cel mult două opționale
CDȘ. În aceste condiții, unitățile școlare
din comuna noastră trebuie să urmeze și să
respecte procedurile prevăzute de legislația în vigoare.
Toate cadrele didactice și toți părinții vin cu propuneri privind opționalele. Nu
întotdeauna se aleg opționalele cele mai benefice copilului. Motivele sun
t multe, obiective
și/ sau subiective: părinții nu se implică aproape deloc, unele cadre didactice n
–
au ore
suficiente și atunci opționalul vine pentru completarea normei de 18 ore, alte cadre
didactice depășesc norma, dar școala nu se mai încadrează la co
stul per elev, sau nu există
baza materială necesară desfășurării opționalelor respective, sau trebuie să o spun,
anumite cadre didactice nu doresc să facă toată documentația necesară elaborării unui
opțional.
Deși procedurile pentru alegerea unui opțional
sunt destul de complicate, ele sunt
logice, corecte, avânt ca scop principal binele elevului, dezvoltarea armonioasă a
personalității copilului și adaptarea acestuia în societate.
La școlile noastre am încercat de
–
a lungul anilor să alegem opționalele car
e ni se
par nouă cele mai importante pentru viitorul copiilor, și anume, limba engleză,
42
informatica, dezvoltarea abilităților pentru viață și literatura pentru copii. Cele 4 opționale
având mai multe
denumiri:
It’ s great to be here
,
A. B. C., Let’s have
fun in english
,
Prietenul meu calculatorul
,
Să ținem ritmul în sănătate
,
Științele în viața de zi cu zi,
Istoria și tradițiile romilor
–
la
gimnaziu și învățământ primar, la care am adăugat
opționale de matematică și literatură la învățământul primar la Șc
oala Primară Gura
–
Pravăț:
Literatura pentru copii
,
Caligrafie
,
Matematica distractivă
,
Pledoarie pentru
armonie
. Menționez că în școlile Nămăești și Gura
–
Pravăț toți elevii sunt de etnie romă.
În aceste condiții, școlile noastre vin în completarea ofertei
educaționale cu baza
materială, astfel lecțiile desfășurându
–
se în condiții optime.
Alegerea opționalelor s
–
a făcut ținându
–
se cont de particularitățile copiilor, vârstă,
etnie, mediul social din care provin. În fiecare școală opționalele având o strânsă
legătură
între ele, pot spune că formează un tot unitar, scopul final fiind dezvoltarea armonioasă a
personalității copilului. Cele mai multe cadre didactice, primăria, consiliul local, precum
și comunitatea locală în general, se preocupă în permanență să
găsească soluții pentru
dezvoltarea bazei materiale a școlilor
noastre.
Schimbările în bine aduse unităților școlare din comuna Valea Mare
–
Pravăț se văd
permanent, dar din păcate modernizările unită
ților noastre
școlare nu sunt direct
proporționale cu îmbu
nătățirea rezultatelor școlare.
Împreună cu colegii am încercat să scoatem tot ce e mai bun din copil, conștienți
fiind că nu toți sunt făcuți pentru a avea performanțe deosebite la învățătură, putem spune
că sunt din ce în ce mai puțini acești copii. Astf
el, i
–
am îndreptat spre alte activități, sport
de exemplu, unde am avut rezultate deosebite în ultimii ani.
Aici mai trebuie făcută o precizare foarte importantă, și anume, să se dea o mai
mare autonomie școlilor și să se clasifice în funcție de anumite cr
iterii. O școală ai cărei
elevi sunt în totalitate de etnie romă nu poate fi niciodată la același nivel cu o școală din
Câmpulung sau Pitești, de exemplu. Ori, toate evaluările naționale, începând de la clasa a
II
–
a și terminând cu clasa a VIII
–
a au acelea
și subiecte.
Aici nu mai este vorba de egalitate de șanse, ba dimpotrivă, elevii din mediul rural,
dacă mai sunt și de etnie romă cu atât mai mult, au șanse minime în a urma un liceu sau o
43
facultate, chiar dacă statul alocă locuri speciale pentru romi. Ai
ci este vorba de a
–
i tăia
,,aripile’’ copilului sau de a
–
l motiva să facă ce poate, să facă ce
–
i place, și cel mai
important să fie îndrumat să facă ceea ce societatea are nevoie. Altfel, vor îngroșa
rândurile românilor care merg în străinătate, la muncă
și nu numai.
Menționez că în cei 20 de ani de vechime în școlile din comuna Valea Mare
–
Pravăț, aici am fost elevi, eu, profesoara de matematică și profesoara de limba română, a
existat o permanentă preocupare pentru diversificarea ofertei educaționale în m
ăsura
posibilităților oferite de legislație și a bazei materiale de care dispun școlile noastre.
2.4. Performanțele elevilor în ultimii 5 ani.
La început, voi face precizarea că eu
înțeleg performanța elevului ca fiind rezultatul cel mai bun pe care aces
ta îl poate da,
ținând cont de toți factorii care contribuie la această performanță.
Cei mai mulți oameni consideră performanța doar rezultatele excepționale la
învățătură, nu și faptul că un copil care trăiește în condiții greu de imaginat și mai ales de
suportat de noi, a reușit să nu aibă nicio absență într
–
un an școlar.
Din păcate, cele mai evidente rezultate sunt rezultatele la evaluările naționale
obținute de elevii clasei a VIII
–
a, nu și rezultatele obținute de un copil cu dizabilități, nu și
rezulta
tele sportive, artistice sau de altă natură.
După absolvirea clasei a VIII
–
a, elevii susțin Evaluarea Națională. Toți elevii
români se înscriu la acest examen, din păcate elevii romi nu sunt sprijiniți de familie,
dimpotrivă, cei mai mulți dintre ei în ace
astă perioadă sunt deja plecați la munci sezoniere
sau și mai rău, fetele sunt măritate. Astfel, examenul acesta nu reprezintă nimic pentru
majoritatea copiilor de etnie romă, deși toate cadrele didactice fac mari eforturi în a le
schimba mentalitatea. Pen
tru că aici e vorba, în primul rând, de schimbarea mentalității și
apoi de partea financiară.
De
–
a lungul timpului au existat și excepții.
Ȋn anul 2018 s
–
au înscris la școala
profesională 5 fete, pot spune că este un record deoarece au fost ani când nicio
fată nu s
–
a
înscris în clasa a IX
–
a. Băieții se înscriu mai mulți, motivația principală, pentru unii,
44
singura motivație este de a putea face școala de șoferi și de a obține permisul de
conducere.
În ultimii 3 ani au început să se mai angajeze, dar nu sunt
obișnuiți cu programul și
după o perioadă de câteva luni, mai ales fetele renunță la locurile de muncă. Menționez că
primesc salariul minim pe economie, bonuri de masă și decontarea navetei.
Când 95% din familiile elevilor de etnie romă au venituri doar di
n alocații,
suplimentul la alocație pentru câțiva și ajutorul social, nu prea mai ai ce să spui, nu prea
mai ai cum să
–
i constrângi să vină la școală, să învețe, să se comporte normal. Să
–
i pui
absențe, să
–
i dai notă mică, să
–
i scazi nota la purtare, pentr
u cei mai mulți, elevi și părinți
este o glumă. Și oricât ai încerca să le explici că școala e singura șansă pentru a avea un
trai decent,
șansele de reușit
ă sunt minime.
La copiii de români lucrurile stau cu totul altfel, sprijinul familiei în cele mai mu
lte
cazuri i
–
a ridicat în societate. Mul
ți dintre ei au absolvit facult
ă
ți importante, medicin
ă,
arhitectură, marină comercială, ASE, drept, iar în prezent ocupă func
ții importante pe
pia
ța muncii, Ungureanu Ovidiu
–
medic, Dobrescu Radu
–
ofi
țer marin
ă, M
ilo
șoiu Corina
–
a luat bacalaureatul cu cea mai mare medie din jude
țul Argeș în anul 2008, Constantin
Viorela, Preotescu Cerasela este doctorand în arhitectură la Cluj, Ducu Alina
–
inginer la
Dacia
–
Renault, Constantin Mădălina, Damian Florin Mircea, ingi
ner la Dacia
–
Renault, a
absolvit Universitatea din Pite
ști ca șef de promoție în anul 2015, este doctorand la
Universitatea din Pite
ști, alți elevi au devenit profesori, Damian Alexandra este director la
o grădini
ț
ă particulară din Bucure
ști.
PROMOVABILIT
ATEA ELEVILOR LA
ȘCOALA GIMNAZIAL
Ă NR.1
VALEA MARE
–
PRAVĂ
Ț
2013
–
2014
2014
–
2015
2015
–
2016
2016
–
2017
2017
–
2018
PRIMAR
98,40%
98,61%
99%
98,50%
98,28%
GIMNAZIAL
97,36%
97,60%
97,50%
98,50%
95,31%
45
98,40%
97,36%
98,61%
97,60%
99%
97,50%
98,50%
98,50%
98,28%
95,31%
93,00%
94,00%
95,00%
96,00%
97,00%
98,00%
99,00%
2013-2014
2014-2015
2015-2016
2016-2017
2017-2018
PRIMAR
GIMNAZIAL
Se observă că procentajul este ridicat
și relativ const
ant. În general, la învă
ț
ământul
primar procentul este un pic mai mare, copiii nefiind buni de muncă pentr
u a nu mai fi
lăsa
ți la școal
ă.
PROMOVABILITATEA ELEVILOR LA
ȘCOALA GIMNAZIAL
Ă NĂMĂE
ȘTI
2013
–
2014
2014
–
2015
2015
–
2016
2016
–
2017
2017
–
2018
GIMNAZIA
L
87,00%
86,60%
85,00%
82,00%
75,00%
2013-2014
21%
2014-2015
21%
2015-2016
20%
2016-2017
20%
2017-2018
18%
2013-2014
2014-2015
2015-2016
2016-2017
2017-2018
46
În această
școal
ă înva
ț
ă doar copii de etnie romă. Procentajul promovabilită
ții este
cu aproximativ 15% mai mic decât la
școlile unde predomin
ă elevii români. În anii care
predomină fetele ca număr de elevi, procent
ajul promovabilită
ții este mai mic.
PROMOVABILITATEA ELEVILOR LA
ȘCOALA GIMNAZIAL
Ă GURA
–
PRAVĂ
Ț
2013
–
2014
2014
–
2015
2015
–
2016
2016
–
2017
2017
–
2018
PRIMAR
97,28%
98,61%
95,00%
94,00%
93,28%
97,28%
98,61%
95,00%
94,00%
93,28%
90,00%
91,00%
92,00%
93,00%
94,00%
95,00%
96,00%
97,00%
98,00%
99,00%
100,00%
2013-2014
2014-2015
2015-2016
2016-2017
2017-2018
PROMOVABILITATEA ELEVILOR LA ȘCOALA
GIMNAZIALĂ GURA PRAVĂȚ
PRIMAR
Ș
i în această
școal
ă înva
ț
ă numai elevi de etnie romă. Promo
vabilitatea este mai
mare deoarece prezen
ța este mai mare, copiii nefiind înc
ă buni de muncă, iar fetele bune
de măritat.
REZULTATE EVALUARE NA
ȚIONAL
Ă
2014
2015
2016
2017
2018
ROMÂNĂ
55,00%
33,00%
83%
88,00%
77,70%
MATEMATICĂ
44,00%
22,00%
63,00%
55,0
0%
44,40%
47
55,00%
44,00%
33,00%
22,00%
83%
63,00%
88,00%
55,00%
77,70%
44,40%
0,00%
10,00%
20,00%
30,00%
40,00%
50,00%
60,00%
70,00%
80,00%
90,00%
2014
2015
2016
2017
2018
ROMÂNĂ
MATEMATICĂ
În general, promovabilitatea la aceste examene se înscrie în media na
țional
ă, elevii
de etnie romă contribuie cel mai mult la scăderea promovabilită
ții. Acest aspect este
influen
țat și de prezența elevilor la examen.
48
CAPITOLUL III
COORDONATE ALE IMAGINII
ȘCOLII GIMNAZIALE NR.1
VALEA MARE
–
PRAVĂ
Ț
3.1. Aspecte metodologice ale studierii imaginii
Școlii Gimnaziale Nr.1 Valea
Mare
–
Pravă
ț
Termenul de metodologie provine din cuv
intele grece
ști:
Meta
–
spre, Odos
–
cale,
Logos
–
la Heraclit însemna
legea fiin
ței
, legea existen
ței, necesitatea universal
ă, pentru
Platon însemna
Divinitate,
Dumnezeu ca sursă de idei, la Hegel reprezenta
spiritul
absolut
, ra
țiune, concept.
Deci, în es
en
ț
ă, etimologic, metodologia ar însemna "calea spre cunoa
șterea
existen
ței"
24
.
Metoda
semnifică demersul pe care trebuie să
–
l realizeze cercetătorul pornind de la
observarea faptelor, pentru a ajunge la cunoa
șterea esenței sau semnificației acestora și a
l
egilor care guvernează producerea
și evoluția lor. În general, în științ
ă, metoda înseamnă
"cale de urmat", iar în filosofie poate fi definită ca un demers care ne conduce de la o idee
la contrariul său, până la cunoa
șterea adev
ărului
25
.
În cazul
unei anch
ete sociologice, cercetătorul urmăre
ște cu prioritate
latura
practică
, adică formularea unor concluzii cu eficien
ț
ă imediată
și mai puțin aspectele
teoretice
și experimental
–
metodologice, parcurgând în mod inegal
–
dacă se poate spune
a
șa
–
nivelurile unei
investiga
ții. Datorit
ă pregătirii teoretice
și a instrumentelor de lucru
specifice,
ancheta sociologică
, dispune (
și trebuie s
ă dispună) de o anumită
"independen
ț
ă" în raport cu alte investiga
ții. Din acest punct de vedere, ancheta
sociologică are un con
ț
inut mai bogat decât ceea ce numim minim, de regulă, ancheta de
teren, constituind
–
un tip specific de studiu sociologic, o formă intermediară între studiul
empiric
și teoretic.
24
http://www.scritub.com/sociologie/
Aspecte
–
metodologice
–
ale
–
studi
21599.php
.
25
Ibidem
.
49
Ancheta sociologică presupune o pregătire teoretică, stabilirea unui "cadru
e
pistemologic"
–
derivat din teoria problemei cercetate
–
și utilizarea unui set de tehnici
adecvate. Orice anchetă sociologică, oricât de limitată prin teme
și obiective, trebuie s
ă
dispună de ipoteze
și trebuie s
ă urmeze un ghid teoretic adecvat.
Într
–
o i
nvestiga
ție social
ă, locul principal îl ocupă datele care au calitatea de fapte.
Această condi
ție nu este îndeplinit
ă decât de datele
–
observa
ției, ale experimentului și
documentării
–
tehnicile principale de cercetare sociologică. De regulă, ancheta ca m
etodă
de cercetare în
științele socio
–
umane folose
ște ca instrument de culegere a
datelor
chestionarul
.
Ancheta prin chestionar se delimitează de celelalte tehnici prin două trăsături
esen
țiale:
–
într
–
o asemenea anchetă se pun întrebări cu privire la domen
iul studiat
și nu se
intră în contact direct cu realitatea, cu mediul pe care vrem să
–
l studiem, să
–
l
diagnosticăm;
–
subiec
ții sunt chestionați, în majoritatea cazurilor, în afara mediului "natural",
adică social al problemei.
Metode de cercetare
I.
Te
oretice
–
Analiza teoretică
și sinteza literaturii de specialitate.
–
Compararea, confruntarea
și generalizarea rezultatelor cercet
ării pe problemele
imaginii.
–
Metoda ipotetico
–
deductivă de interpretare
și explicare a rezultatelor.
II.
Empirice
–
Experimentul de co
nstatare
–
Observarea
–
Convorbirea
–
Ancheta
–
Chestionarul
50
–
Metoda generalizării caracteristicilor independente.
26
În cercetarea imaginii
școlii trebuie s
ă men
ționez faptul c
ă sistemul de învă
ț
ământ
preuniversitar acordă o mare importan
ț
ă, imaginea pozitivă fiind
obligatorie pentru
existen
ța fiec
ărei unită
ți de înv
ă
ț
ământ.
Cercetarea directă
–
această metodă presupune culegerea informa
țiilor direct de la
purtătorii ei: consumatori individuali, utilizatori ra
ționali, produc
ători de bunuri sau
servicii, intermediari
etc.
–
în func
ție de desf
ă
șurarea lor în timp ele pot fi: permanente, periodice sau
ocazionale;
–
după locul de desfă
șurare se cunosc: cercet
ări la domiciliul subiec
ților, investigații
pe stradă, în re
țeaua comercial
ă sau de prestări de servicii, la târguri
ș
i expozi
ții
interne sau interna
ționale, în laboratoare de cercet
ări;
–
după modul de antrenare a purtătorului de informa
ție: observarea (mecanic
ă sau
personală)
și ancheta (informațiile pot fi transmise pe cale oral
ă sau pe cale scrisă).
Organizarea unei c
ercetări selective de marketing reprezintă un proces foarte
complex:
–
scopul general, obiectivele, ipotezele
și variabilele cercet
ării;
–
colectivitatea cercetată;
–
metode de recoltare;
–
chestionarul;
–
e
șantionul;
–
ancheta pilot.
În general, complexitatea cercetă
rii oferă rezultate care scot în eviden
ț
ă o imagine
corectă a institu
ției cercetate.
26
Fornea Iuliana,
Imaginea personalită
ții profesorului instituției de înv
ă
ț
ământ,
Departamentul
Informa
țional Biblioteconomic, 2007, p
p
.59
–
60.
51
3.2. Instrumente utilizate în studierea imaginii
Școlii Gimnaziale Nr.1 Valea
Mare
–
Pravă
ț
Instrumentele de investiga
ție sociologic
ă sunt: ghidul de interviu, chestionaru
l,
ghidul de observa
ție etc. Fiecare metod
ă
și tehnic
ă î
și are propriile instrumente de
investiga
ție în diferite tipuri de cercet
ări, fie ele de marketing sau sociologice.
Astfel,
tehnicile de realizare a anchetelor au un evident caracter standardizat, în
sensul că numărul, ordinea
și formularea întreb
ărilor, numărul de persoane cărora li se
adresează aceste întrebări sunt stabilite foarte clar de la bun început
și nu sunt permise
decât în cazuri speciale abateri de la schema de realizare a anchetei. În ge
neral,
școlile au
o comisie desemnată de consiliul profesoral care se ocupă de pregătirea a tot ceea ce
înseamnă imaginea
școlii, obținerea de informații, modalitatea de obținere, formularea
chestionarelor, timpul, cine formulează chestionarele, cui se adr
esează chestionarele. Un
rol foarte important îl are Comisia pentru Evaluarea
și Asigurarea Calit
ă
ții, CEAC, care
pe parcursul unui an
școlar face o investigație despre imaginea școlii. Dup
ă această
investiga
ție cu ajutorul chestionarului, se face analiza
acestora
și comparația cu cele din
anul anterior. Când apar anumite aspecte ce aduc atingere imaginii
școlii, raportul este
prezentat consiliului profesoral
și consiliului de administrație pentru a lua urgent m
ăsurile
ce se impun pentru îmbunătă
țirea imagi
nii
școlii.
Ancheta folose
ște chestionarul, ca instrument de cercetare, chiar și în cazul celor
mai simple forme de realizare a ei. O altă caracteristică este aceea că
ancheta urmăre
ște
,
prin modul de alegere a persoanelor investigate, să satisfacă cerin
ța
de reprezentativitate,
în sensul statistic al termenului, a e
șantionului în raport cu o populație mai mare. De
asemenea, trebuie să
ținem cont și de grupurile țint
ă (persoane care au copii ce urmează a
se înscrie la
școal
ă, persoane care au avut copii în
școala noastr
ă, fo
ști elevi, persoane
care nu au nicio legătură cu
școala, persoane care au locul de munc
ă în comuna noastră,
dar nu sunt locuitoare ale comunei noastre).
Ancheta prin chestionar trebuie să parcurgă, într
–
o formă sau alta, în func
ție de
tem
ă, scopuri
și populație, urm
ătoarele etape, care se aseamănă mult cu etapele parcurse
de orice cercetare cantitativă:
52
1.
Stabilirea și delimitarea temei;
2.
Stabilirea obiectivelor și a ipotezelor de lucru;
3.
Determinarea popula
ției;
4.
Preancheta;
5.
Construirea e
șanti
onului;
6.
Redactarea instrumentului de culegere a datelor
–
chestionarul;
7.
Pretestarea
și definitivarea chestionarului;
8.
Aplicarea (administrarea) chestionarului pe teren
–
culegerea datelor;
9.
Postcodificarea răspunsurilor;
10.
Analiza datelor;
11.
Redactarea raportulu
i de anchetă și a concluziilor
.
27
În ceea ce prive
ște marketingul întregii școli, acest proces mai întâi identific
ă
și
apoi satisface nevoile consumatorilor care, în sens larg, include nu numai elevul, dar
și
părin
ții și comunitatea local
ă. Termenul "profit
abil" din defini
ție semnific
ă importan
ța
obiectivului de a atrage elevi
și de a avea o bun
ă reputa
ție în arealul unde își desf
ă
șoar
ă
activitatea.
28
Trebuie să men
ționez c
ă
școlile pe care le conduc nu au specialiști în marketing, de
aici reiese că este des
tul de dificil să elaborăm chestionare
și mai ales s
ă le interpretăm
corect pentru a observa exact cum percepe comunitatea locală
școala.
În continuare voi prezenta instrumentul cu ajutorul căruia se culeg datele într
–
o
anchetă, chestionarul. Etapa princ
ipală în realizarea unei anchete sau sondaj, construc
ția
oricărui chestionar trebuie să înceapă de regulă cu specificarea foarte clară a problemei de
cercetat, în cazul nostru imaginea
școlii.
Construc
ția unui chestionar presupune în mare, rezolvarea a dou
ă tipuri de
probleme:
–
de conținut
,
ce presupun cuno
știn
țe teoretice
și sunt legate de alegerea
indicatorilor necesari
și suficienți pentru descrierea fenomenului și a relațiilor sale
27
www.scritub.com/so
ciologie/
Aspecte
–
metodologice
–
ale
–
studi
21599.php.
28
http://www.scritube.com/management/marketing/
MARKETING
–
EDUCATIONAL
2416152413.php
.
53
esen
țiale cu alți factori sociali, aici fiind vorba inclusiv de alegerea
cuvintelor,
expresiilor folosite, de decizia de a recurge la folosirea unor anumite tipuri de
întrebări, de stabilirea variantelor de răspuns etc;
–
de formă
, ce presupun cuno
știnte metodologice, se refer
ă la ordinea întrebărilor
și
la aranjarea chestionarul
ui în pagină, la stabilirea modului de adresare
și
înregistrare a răspunsurilor etc.
Pentru a ob
ține informații despre cum vede comunitatea local
ă
școala, aspect
deosebit de important într
–
o cercetare bazată pe chestionar, este necesară cunoa
șterea
diferit
elor tipuri de întrebări, a tipurilor de răspunsuri adecvate la ele, a modului de punere
a acestora în pagină, a regulilor de redactare a formularului de chestionar
și a posibilelor
erori ce pot să apară atât în faza de construc
ție, cât
și în momentul apli
cării acestuia.
Chestionarele pe care le
–
am folosit în ultimii ani pentru studierea imaginii
școlii
au fost adresate elevilor, părin
ților acestora, angajaților școlii, foștilor elevi și altor
persoane care în acel moment nu aveau legătură cu
școala noastr
ă (
Anexa 5
).
3.3 Analiza
și interpretarea informațiilor
Chestionarul a fost aplicat unui număr de 30 de părin
ți în cadrul lectoratelor cu
părin
ții de c
ătre dirigin
ți.
La
întrebarea nr.1
au răspuns astfel:
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
18
26
14
26
4
16
12
13
10
9
Din alegerea făcută se observă că părin
ții își doresc ca elevii s
ă dobândească prin
activită
țile organizate în școal
ă următoarele abilită
ți: sentimentul de responsabilitate,
toleran
ța și respectul faț
ă de alte persoane, hărnicia, perseveren
ța, altruismul,
imagina
ția.
La
întrebarea nr. 2
au răspuns astfel:
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
17
14
3
4
3
15
13
5
16
1
9
17
54
Din alegerea făcută se observă că în opinia părin
ților cele mai importante calit
ă
ți
pentru a
–
ți g
ăsi o slujbă sunt: educa
ția, cunoașterea limbilo
r străine, responsabilitatea,
abilitatea de a lucra în echipă, pregătirea profesională în domeniu.
La
întrebarea nr. 3
au răspuns astfel:
1
2
3
4
16
6
15
9
Din alegerea făcută se observă că în opinia părin
ților noțiunea de „înv
ă
țare
continuă
și permane
ntă” înseamnă: a acumula cât mai multe cuno
ștințe, informații,
învă
țare continu
ă, nu în salturi
și a fi preg
ătit, informat.
La
întrebarea nr. 4
au răspuns astfel:
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
18
14
2
2
19
4
7
4
4
–
2
18
Din alegerea făcută se observă că
în opinia părin
ților cele mai importante aspecte
pentru alegerea unui loc de muncă pentru copiii lor sunt: ocazia de a învă
ța și a evolua,
posibilitatea de a folosi cuno
ștințele dobândite în anii de studiu, siguranța, mediu de lucru
plăcut.
La
întrebarea n
r. 5
au răspuns astfel
AFIRMA
ȚII
TOTAL
DEZACORD
DEZACORD
PAR
ȚIAL
ACORD
PAR
ȚIAL
TOTAL DE
ACORD
1
–
–
11
19
2
2
1
14
13
3
5
3
10
12
4
8
2
7
13
Majoritatea părin
ților sunt de acord (parțial și total) cu faptul c
ă tinerii au nevoie
de orientare, că au un
îndrumător
și sfaturi privind viitorul lor profesional, c
ă există
servicii specializate care oferă consultan
ț
ă în ceea ce prive
ște viitorul profesional, c
ă au
un îndrumător care să
–
i ajute să se orienteze (aici avem 5 răspunsuri cu dezacord total
și 3
55
par
ț
ial),
și c
ă au acces la informa
ții de bun
ă calitate privind oportunită
țile de studiu în
străinătate (aici avem 8 răspunsuri cu dezacord total
și 2 parțial).
La
întrebarea nr. 6
au răspuns astfel:
AFIRMA
ȚII
TOTAL
DEZACORD
DEZACORD
PAR
ȚIAL
ACORD
PAR
ȚIAL
TO
TAL DE
ACORD
1
–
1
12
17
2
–
–
17
13
3
–
2
14
14
4
1
1
11
17
5
1
–
11
18
Majoritatea părin
ților sunt de acord (parțial și total) cu faptul c
ă ceea ce se predă în
ș
coala românească le folose
ște elevilor, c
ă programa de învă
ț
ământ
și conținuturile sunt
adaptate nevoilor pie
ței, sistemul de evaluare apreciaz
ă corect cuno
ștințele elevilor (2
părin
ți cu r
ăspuns dezacord par
țial) și c
ă activită
țile extrașcolare sunt interesante și utile
(avem un răspuns cu un dezacord total).
La
întrebarea nr. 7
au răspuns
astfel:
AFIRMA
ȚII
MULT
PU
ȚIN
DELOC
1
26
4
–
2
26
4
3
23
6
1
4
25
5
–
5
23
7
–
6
25
5
–
7
25
5
–
8
18
12
–
9
17
12
1
10
15
11
2 (2 nu au răspuns)
56
Din alegerea făcută se observă că în opinia părin
ților școala îi ajut
ă pe copii să aibă
succes în v
ia
ț
ă prin: profesori, disciplinele
școlare, activit
ă
ți extrașcolare, lucrurile
învă
țate, diploma obținut
ă, lec
ția de dirigenție și conducerea școlii.
CHESTIONAR PENTRU PĂRIN
ȚI
Aspecte pozitive/ negative în activitatea curentă
Privitor la activitatea curen
tă din
școal
ă părin
ții au r
ăspuns astfel:
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
29
25
25
25
24
21
20
20
23
14
24
25
21
23
29
14
Din alegerea făcută se observă că în opinia părin
ților aspectele pozitive referitoare
la activitatea curentă în
școal
ă sunt:
cadrele didactice bine pregătite, condi
ții optime de
desfă
șurare a orelor
–
lumină, căldură, utilizarea metodelor didactice noi
și variate,
egalitatea
șanselor, s
ăli de clasă curate.
La rubrica în care trebuiau să precizeze alte aspecte pozitive au răspuns
:
–
Transportul gratuit asigurat al elevilor
–
Condi
ții optime pentru studiu
–
Profesori ambi
țioși
–
Profesorii se ocupă de elevi
–
Grija conducerii
școlii faț
ă de bunul mers al activită
ților școlare
–
Baza sportivă
–
Uniforme gratuite oferite de Consiliul Local
–
Egalit
atea elevilor
–
nu se face discriminare
–
Securitatea elevilor în
școal
ă asigurată de către agen
ți de paz
ă
și camere de
supraveghere
La rubrica în care trebuiau să precizeze alte aspecte negative au răspuns:
–
Elevii sunt obraznici
–
Nu mai sunt preocupa
ți s
ă î
nve
țe
–
Vin cu telefoanele la
școal
ă
–
Să fie mai toleran
ți între ei
57
–
Vocabularul unor elevi
–
Violen
ța între elevi
–
Nu cunosc/ nu sunt aspecte negative
Foarte mul
ți dintre p
ărin
ți nu au r
ăspuns la aceste rubrici ale chestionarului.
REZULTATE
ȘI INTERPRETARE CHES
TIONAR DE ANALIZĂ A
ACTIVITĂ
ȚII COMISIEI PENTTRU EVALUARA
ȘI ASIGURAREA
CALITĂ
ȚII
Chestionarul a fost aplicat unui număr de 20 de cadre didactice.
La
întrebarea nr. 1
au răspuns astfel:
DA
NU
20
0
La
întrebarea nr. 2
au răspuns astfel
DA
NU
20
0
La
înt
rebarea nr. 3
au răspuns astfel:
DA
NU
20
0
La
întrebarea nr. 4
au răspuns astfel:
DA
NU
0
0
La
întrebarea nr. 5
au avut de enumerat cel pu
țin 3 dificult
ă
ți pe care le
–
au
întâmpinat în îndeplinirea sarcinilor. Două cadre didactice au răspuns că nu au î
ntâmpinat
dificultă
ți, iar 18 nu au dat niciun r
ăspuns.
La
întrebarea nr. 6
au răspuns astfel:
DA
NU
0
0
58
La
întrebarea nr. 7
au avut de enumerat cel pu
țin 3 dificult
ă
ți pe care le
–
au
întâmpinat în întocmirea documenta
ției solicitate. Niciun cadru didact
ic nu a răspuns la
această întrebare.
La
întrebarea nr. 8
au răspuns astfel:
DA
NU
20
0
La
întrebarea nr. 9
au răspuns astfel:
DA
NU
15
5
La
întrebarea nr. 10
au avut de enumerat 3 sugestii pentru activitatea comisiei.
Răspunsurile au fost următoarele:
–
Comisia
și
–
a desfă
șurat în bune condiții activitatea
–
Men
ținerea unei leg
ături permanente cu toate cadrele didactice
–
Să se solicite echitabil îndeplinirea sarcinilor
–
Continuarea desfă
șur
ării activită
ții ca pân
ă în acest moment
–
Implicarea Comisiei pentru E
valuarea și Asigurarea Calității în asigurarea unei mai
bune dotări cu softuri educa
ționale și documente referitoare la asigurarea calit
ă
ții
–
Mediatizarea frecventă a activită
ții CEAC
Multe cadre didactice nu au răspuns la această rugăminte.
REZULTATE
ȘI I
NTERPRETARE CHESTIONAR DE NEVOI PENTRU
CADRELE DIDACTICE
Chestionarul a fost aplicat unui număr de 20 de cadre didactice. Ace
știa au r
ăspuns
astfel:
Manuale
18
Culegeri pentru muncă suplimentară
6
Căr
ți de specialitate
12
Plan
șe
14
59
Truse specifice d
isciplinei
12
Flipchart
6
Computer
6
Soft educa
țional
9
Casete video tematice
11
Consumabile
16
Hârtie
16
Markere
15
Toner imprimantă
12
Documente referitoare la asigurarea calită
ții
3
Documente referitoare la metodele active
3
Documente referit
oare la învă
țarea centrat
ă pe elev
4
Documente referitoare la egalitatea
șanselor
2
Din răspunsurile date de cadrele didactice aplicante observăm că aproape toate
doresc consumabile, hârtie, markere, toner pentru imprimantă.
De asemenea, un număr foar
te mare are nevoie de computer pe care să
–
l folosească
individual. La
Școala Gimnazial
ă Nr.1 Valea Mare
–
Pravă
ț au fost câștigate prin Proiectul
Assoclic 8 calculatoare
și 4 laptopuri, care vor fi amplasate în clasele gimnaziale, iar la
Școala Gimnazial
ă Nă
măe
ști au fost câștigate prin proiectul Ateliere f
ără frontiere 3
laptopuri.
Cadrele didactice sunt interesate
și de softuri educaționale, c
ăr
ți de specialitate,
casete video tematice
și truse specifice.
La rubrica alte nevoi au răspuns:
–
Jocuri
și juc
ă
rii pentru copii de 6
–
7 ani (pentru clasa pregătitoare)
–
Jocuri tip Mozaic
–
Litere
și cifre magnetice
–
Domino matematic
–
Jocuri lego
60
–
Table magnetice
–
Imprimantă
Un număr de 15 cadre didactice nu au răspuns la această întrebare.
La rubrica sursele de ob
ținere
a mijloacelor financiare pentru rezolvarea nevoilor
enumerate au dat următoarele răspunsuri:
–
Sponsorizări
–
Contribu
ție proprie
–
Proiecte POSDRU
–
fonduri europene
–
Bugetare
–
Finan
țare de la Prim
ărie
–
Finan
țare de la Minister și Guvern
Un număr de 15 cadre didac
tice nu au răspuns la această întrebare.
61
CONCLUZII
Imaginea
școlii în comunitate este cel mai important aspect, deoarece întreaga
comunitate locală este cu ochii pe ea pentru că este permanent interesată ca
școala s
ă aibă
rezultate edu
ca
ționale bune.
Imaginea bună a
școlii noastre vine din anii trecuți, tradiția ne spune c
ă
școlile din
comuna Valea Mare
–
Pravă
ț au avut o imagine bun
ă. Acest aspect este dovedit de faptul că
cei mai mul
ți absolvenți ai acestor școli s
–
au adaptat
foarte bine în societate. Imaginea
trebuie permanent îmbunătă
țit
ă, trebuie ridicată
și menținut
ă la a
ștept
ările comunită
ții
locale. Din punctul meu de vedere
școala este instituția cea mai important
ă în comunitatea
noastră, totul gravitează în jurul ei deo
arece nu există familie care să nu aibă sau să nu fi
avut membrii care să nu fi învă
țat la unit
ă
țile noastre școlare sau care s
ă nu aibă o legătură
directă s
au indirectă cu
școala noastr
ă.
Imaginea este păstrată de to
ți factorii implicați în viața școlii,
cei mai importan
ți
fiind cadrele didactice
și elevii. Se spune pe bun
ă dreptate că prima impresie contează, de
aceea este foarte important ca atunci când este vorba despre imaginea
școlii s
ă nu gândim
că merge
și așa. Dac
ă apar aspecte negative care deteri
orează imaginea
școlii, tuturor
factorilor implica
ți în viața școlii le va lua mult timp pentru a remedia acest aspect
deoarece stă în firea omului să re
țin
ă
și s
ă discute ma
i mult timp aspectele negative.
Pentru a păstra
și consolida imaginea școlii e nev
oie de implicarea, mai ales a
cadrelor didactice coordonate de managerul
școlii, dar și a celorlalți angajați. Dac
ă
lipse
ște motivat sau nu de la ore un profesor, comunitatea local
ă nu re
ține prea mult acest
aspect, dacă nu func
ționeaz
ă sistemul centraliza
t d
e încălzire,
știe toat
ă comuna.
Cum bine se poate observa, societatea este într
–
o permanentă schimbare,
școala
este într
–
o permanentă schimbare, în tot acest context imaginea
școlii trebuie s
ă rămână
pozitivă pentru că imaginea
școlii reflect
ă fid
el ima
ginea comunită
ții locale.
Pot spune că imaginea
școlii se suprapune în linii mari peste viața școlii.
62
Ca atare, imaginea
școlii este aspectul cel mai important și se menține prin
implicarea tuturor ,,actorilor” în via
ța școlii, de ea depinde în mare m
ăsur
ă via
ța școlii.
Ș
coala trebuie să aibă o preocupare constantă pentru elaborarea
și actualizarea unui
plan de marketing care să eviden
țieze rolul școlii în dezvoltarea academic
ă, socială,
emo
țional
ă, estetică
și fizic
ă a elevilor. Imaginea
școlii este foar
te importantă fiind scoasă
în eviden
ț
ă de rezultate cuantificabile, număr de absolven
ți, performanțe școlare,
continuarea studiilor, ocuparea unor locuri de muncă, dotarea
și modernizarea ei, nivelul
de pregătire al tuturor angaja
ților etc.
Mesajul transm
is comunită
ții locale trebuie s
ă fie puternic
și permanent, trebuie s
ă
fie pozitiv, să exprime adevărul despre
școala noastr
ă.
63
Anexa 1
Școala Gimnazială Nr. 1 Valea Mare
–
Pravă
ț
Ș
coala Gimnazială Nr.1 Valea Mare
–
Pravă
ț
–
corpul A
Ș
c
oala Gimnazială Nr.1 Valea Mare
–
Pravă
ț
–
corpul B
Ș
coala Gimnazială Nr.1 Valea Mare
–
Pravă
ț
–
corpul C
64
Ș
coala Gimnazială Nr.1 Valea Mare
–
Pravă
ț
–
clasa pregătitoare
Ș
coala Gimnazială Nr.1 Valea Mare
–
Pravă
ț Șc
oala Gimnazială Nr.1 Valea Mare
–
Pravă
ț
clasa I
clasa a II
–
a
Ș
coala Gimnazială Nr.1 Valea Mare
–
Pravă
ț Școala Gimnazial
ă Nr.1 Valea Mare
–
Pravă
ț
clasa a III
–
a
clas
a a IV
–
a
65
Ș
coala Gimnazială Nr.1 Valea Mare
–
Pravă
ț Școala Gimnazial
ă Nr.1 Valea Mare
–
Pravă
ț
clasa a VI
–
a
cabinet chimie
–
fizică
Ș
coala Gimnazială Nr.1 Valea Mare
–
Pravă
ț
–
cabinet informatică
Ș
coala
Gimnazială Nr.1 Valea Mare
–
Pravă
ț
–
sala de sport
66
Anexa 2
Ș
coala Gimnazială Nămăe
ști
Ș
coala Gimnazială Nămăe
ști
Ș
coala Gimnazială Nămăe
ști
–
cabinet informatică
Ș
coala Gimnazială Nămăe
ști
–
teren sintetic
Școala Gimna
zială Nămăe
ști
–
sala de sport
67
Anexa 3
Ș
coala Primară Gura
–
Pravă
ț
Ș
coala Primară Gura
–
Pravă
ț 2018
–
2019
Ș
coala Primară Gura
–
Pravă
ț
Școala Primar
ă Gura
–
Pravă
ț
cabinet informatică/ clasa a III
–
a
clasa a II
–
a
Ș
c
oala Primară Gura
–
Pravă
ț
–
clasa I
68
Ș
coala Primară Gura
–
Pravă
ț
–
Clasa pregătitoare
Ș
coala Primară Gura
–
Pravă
ț
–
Sală de clasă grădini
ț
ă
–
grupa mare
Ș
coala Primară Gura
–
Pravă
ț
–
Sală de clasă grădini
ț
ă
–
grupa mică
69
Anexa 4
Grădini
ța Șelari
Grădini
ța cu Program Normal Șelari
Sala de grădini
ț
ă
70
Anexa 5
Chestionar pentru părin
ți
Vă rugăm să completați următorul chestionar prin care dorim să aflăm părerea dumneavoastră
despre grădinița și
școala noastră și relația dumneavoastră cu aceste unită
ți de înv
ă
ț
ământ.
Nu trebuie să semnați formularul, de aceea vă rugăm să fiți cât mai sinceri.
Vă mulțumim pentru timpul acordat!
1.
Sunteți mulțumiți cu calitatea procesului de instruire din grădinița
noastră?
Nemulțumiți Relativ
–
mulțumiți Foarte mulțumiți
Abțineri
2.
Care este motivul pentru care ați optat pentru această grădiniță?
Grădiniță foarte bună
Apropierea de domiciliu
Fără motiv anu
me
3.
Cât de interesați sunt copiii dvs. în activitatea de instruire și educație?
Foarte interesați
Interesați
Deloc interesați
4.
Considerați că în grădiniță și în școală sunt condiții optime pentru desfășurarea activității
educative a copiilor dv
s.?
Da
Nu Parțial
5.
Cunoașteți noul plan de învățământ (curriculum național) și politica școlară?
Da
Nu Parția
l
6.
Ați dori să fiți mai bine informat cu privire la această problemă?
Da Nu Poate
7.
Copilul dumneavoastră va merge școală. Pentru ce școală veți opta?
Școala
Valea Mare
–
Pravăț O altă școală
8.
Cunoașteți baza materială a școlii noastre?
Da
Nu Parțial
9.
Cunoașteți cadrele didactice din școala noastr
ă ?
Da
Nu Parțial
10.
Cum apreciați aportul pe care și
–
l aduce Școala Valea Mare
–
Pravăț la educarea copiilor
dumneavoastră?
Foarte bun
Bun
Satisfăcător
Insuficient
11.
Care este factorul c
el mai important din școală în educarea copilului dumneavoastră?
Programele școlare
Învățătorul/ Profesorii
Dotarea materială a școlii
Mediul educativ creat
Nu știu
12.
În ordinea importanței, clasificați aceste răspuns
uri:
71
1……………………………………………………
2……………………………………………………
3……………………………………………………
4……………………………………………………….
13.
Ce anume vă nemulțumește în școala noastră?
1…………………………………………………
2…………………………………………………
3…………………………………………………
4…………………………………………………
14.
Cum apreciați
aportul pe care și
–
l aduc cadrele didactice la educarea copilului dumneavoastră?
Foarte bun
Bun
Satisfăcător
Insuficient
15.
Care sunt calitățile învățătorului ideal pentru copilul dumneavoastră?
……………………………………………………
………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………..
…….
16.
Aveți propuneri pentru problemele generale ale șco
lii și pentru bunul ei mers pe care doriți să le
împărtășiți conducerii școlii?
Da
Nu
Care sunt acestea?
……………………………………………………………………………………………………………..
……
72
Ch
estionar pentru elevi
Promovarea imaginii
școlii în comunitatea local
ă
1.
De ce ai optat pentru
Școala Gimnazial
ă Nr.1 Valea Mare
–
Pravă
ț?
………………………………………………………………………………………………………..
…………
2.
Ce te
–
a convins să alegi această
școal
ă?
……………………………………………………………………………………………………………..
…..
3.
Ce a
ștepți de la aceast
ă
școal
ă?
………………………………..
………………………………………………………………………………..
4.
Ce
ți s
–
a părut interesant când ai vizitat
școala în cadrul proiectului
Săptămâna por
ților deschise
?
……………………………………………………..
………………………………………………………….
5.
Ce cursuri op
ționale ți
–
ar plăcea să existe în oferta educa
țional
ă a
școlii?
…………………………………………………………………………………………………
……………..
6.
Cum vezi implicarea ta în via
ța școlii?
……………………………………………………………………………………………………………..
…
Chestionar pentru părin
ți
Promovarea imaginii
școlii în comunitatea
locală
1.
De ce a
ți optat pentru Școala Gimnazial
ă Nr. 1 Valea Mare
–
Pravă
ț?
……………………………………………………………………………………………………………..
…
2.
Ce a
ștept
ări ave
ți de la noi?
…………………..
…………………………………………………………………………………………..
3.
Cum vede
ți implicarea dvs. în viața școlii?
……………………………………………………………………………………………..
………………
73
CHESTIONAR DE EVALUARE A SATISFACȚIEI BENEFICIARILOR INDIRECȚI DE
SERVIICII EDUCAȚIONALE (Părinții)
În scopul realizării unei aprecieri cât mai obiective și pentru a contribui la îmbunătățirea
serviciilor educaționale din școala
dumneavoastră, vă rugăm să aveți amabilitatea de a răspunde
întrebărilor de mai jos, bifând cu „
x
” în căsuța corespunzătoare răspunsului oferit de dumneavoastră.
Vă mulțumim pentru sprijinul acordat și vă asigurăm de confidențialitatea răspunsurilor
!
Uni
tatea de învățământ……………………………………………………………
Localitatea………………………………………
Județul…………………………………………..
1. Care este motivul pentru care ați ales această școală pentru copilul dumneavoastră?
–
am fost îndrumat de cadre didactice
–
deoarece și prietenii mei au
copiii la această școală
–
mi
–
a plăcut oferta școlii despre care am auzit:
–
din presă
–
la târgul de oferte educaționale
–
din pliante
–
de pe site
–
ul școlii
–
renumele și tradiția școlii
–
încrederea în colectivul de c
adre didactice și garanția unor rezultate bune
–
apropierea de domiciliu
2. În ce măsură școala a corespuns așteptărilor dumneavoastră?
–
m
–
am așteptat la altceva
–
conform așteptărilor mele
–
peste așteptări
3. Cum apreciați ambianț
a și atmosfera din școală?
–
mai degrabă rigidă
–
mai degrabă prietenoasă
4. Considerați dotările școlii ca fiind:
Necores
–
punzătoare
Satisfăcătoare
Bune
Foarte
bune
Excelente
Nu
există
Săli de clasă
Laboratoare/
Cabinete/
Ateliere
74
Biblioteca
Sala și
terenul de sport
Materialele didactice
Cabinetul medical
Cabinetul de orientare
și consiliere
Grupurile sanitare
Alte facilități, anume:
–
–
–
5. În ce măsură apreciați activitatea
cadrelor didactice, având în vedere următoarele aspecte:
Necorespunzătoare
Satisfăcătoare
Bună
Foarte
bună
Excelentă
Cunoștințe de specialitate
Atitudinea generală
față de elevi (relația
profesor
–
elev)
Stilul și metodele de
predare a cuno
ștințelor
Modalitățile de evaluare
Obiectivitatea evaluărilor
6. Cum apreciați preocupările școlii în ceea ce privește:
Necores
–
punzătoare
Satisfă
–
cătoare
Bune
Foarte bune
Excelente
Condițiile generale de confort și igienă
Condiț
iile de securitate a elevilor din
școală
Regulamentul elevilor
Programul/ orarul
75
Adecvarea disciplinelor opționale la
nevoile și dorințele dumneavoastră
Numărul și diversitatea
activităților extrașcolare organizate
Atitud
inea personalului didactic auxiliar și
a celui nedidactic față de elevi și părinți
7. În ce măsură apreciați managementul școlii, având în vedere următoarele aspecte:
Necores
–
punzător
Satisfăcător
Bun
Foarte
bun
Excelent
Organizarea internă a șco
lii
Comunicarea dintre conducere și părinți
Comunicarea dintre conducere și elevi
Comunicarea dintre conducere și cadrele
didactice
Modul de stabilire a curriculum
–
ului la
decizia școlii
Implicarea în viața școlii a:
–
p
ărinților
–
elevilor
–
cadrelor didactice
–
reprezentanților comunității locale
Preocuparea pentru îmbunătățirea calității
serviciilor educaționale oferite
Modul în care vi s
–
a răspuns la solicitările
dumneavoastră
8. A
ți recomanda și altor elevi/ părinți să vină la această școală?
Da
Nu
Argumentați răspunsul:
……………………………………………………………………………………………………………..
…………..
…………………………………………………………………………….…………………….
………………………………………………………………………………………………….
76
9. Ce recomandări ați putea face pentru îmbunătățirea calității serviciilor educaționale oferite de această
școală?
………………………….
………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………….…………………….
………………………………………………………………………………………………….
10. Vă rugăm să completați datele de identificare de
mai jos:
Nivelul studiilor: liceal
postliceal superioare
Ocupația: ………………………………………………………………………
Vârsta: ……………….
Sexul: M
F
Mediul în care loc
uiți: Urban
Rural
77
CHESTIONAR DE EVALUARE A SATISFACȚIEI BENEFICIARILOR DIRECȚI DE
SERVIICII EDUCAȚIONALE (Elevii )
În scopul realizării unei aprecieri cât mai obiective și de a contribui la îmbunătățirea
serviciilor
educaționale din școala voastră, te rugăm să ai amabilitatea de a răspunde întrebărilor de mai jos,
bifând cu „
x
” în căsuța corespunzătoare răspunsului oferit de tine.
Îți mulțumim pentru sprijinul acordat și te asigurăm de confidențialitatea
răspunsurilor
!
Unitatea de învățământ……………………………………………………………
Localitatea………………………………………
Județul…………………………………………..
1.Care este motivul pentru care frecventezi cursurile acestei școli?
–
a fost decizia părinților
–
am fost îndrumat de cadre didactice
–
deoarece și prietenii mei învață aici
–
mi
–
a plăcut oferta școlii despre care am auzit:
–
din presă
–
la târgul de oferte educaționale
–
din pliante
–
de pe site
–
ul școlii
–
renumele și tradiția școlii
–
încrederea în colectivul de cadre didactice și garanția unor rezultate bune
–
apropierea de domiciliu
2. În ce măsură școala a corespuns așteptărilor tale?
–
m
–
am așteptat la altceva
–
conform așteptărilor mele
–
peste aștep
tări
3. Cum apreciezi ambianța și atmosfera din școală?
–
mai degrabă rigidă
–
mai degrabă prietenoasă
4. Consideri dotările școlii ca fiind:
Necores
–
punzătoare
Satisfăcătoare
Bune
Foarte bune
Excelente
Nu
există
Săli de clasă
Lab
oratoare/Cabinete/
Ateliere
Biblioteca
78
Sala și
terenul de sport
Materialele didactice
Cabinetul medical
Cabinetul de orientare
și consiliere
Grupurile sanitare
Alte facilități, anume:
–
–
5. În ce mă
sură apreciezi activitatea cadrelor didactice, având în vedere următoarele aspecte:
Necorespunzătoare
Satisfăcătoare
Bună
Foarte bună
Excelentă
Cunoștințe de specialitate
Atitudinea generală
față de elevi
(relația profesor
–
elev)
Stilul și
metodele de
predare a cunoștințelor
Modalitățile de evaluare
Obiectivitatea evaluărilor
6. Cum apreciezi preocupările școlii în ceea ce privește:
Necores
–
punzătoare
Satisfă
–
cătoare
Bune
Foarte
bune
Excelente
Condițiile generale de con
fort și igienă
Condițiile de securitate
a elevilor din școală
Regulamentul elevilor
Programul/ orarul
Adecvarea disciplinelor opționale la nevoile
și dorințele tale
Numărul și diversitatea activităților
79
extrașcolare organiza
te
Atitudinea personalului didactic auxiliar și a
celui nedidactic față de elevi și părinți
7. În ce măsură aprecizi managementul școlii, având în vedere următoarele aspecte:
Necorespunzătore
Satisfăcătore
Bun
Foarte
bun
Excelent
Comunicarea
dintre conducere și elevi
Comunicarea dintre conducere și părinți
Modul de stabilire a curriculum
–
ului la
decizia școlii
Implicarea în viața școlii a:
–
elevilor
–
părinților
Preocuparea pentru îmbunătățirea calității
servic
iilor educaționale oferite
Modul în care vi s
–
a răspuns la solicitările
dumneavoastră
8. Ai recomanda și altor elevi să vină la această școală?
Da
Nu
Argumentează răspunsul:
…………………………………………………………
…………………………………
…………………………………………………………………………………………
9. Ce recomandări ai putea face pentru îmbunătățirea calității serviciilor educaționale oferite de această
școală?
………………………………………………………………………………………………
……………………………………
………………………………………………
…………
10. Te rugăm să completzi datele de identificare de mai jos:
Nivelul de învățământ: gimnazial
liceal postliceal
Sexul: M
F
Mediul în
care studiați: Urban
Rural
80
CHESTIONAR DE EVALUARE A SATISFACȚIEI CADRELOR DIDACTICE
În scopul realizării unei aprecieri cât mai obiective și de a contribui la îmbunătățirea serviciilor
educaționale din șc
oala dumneavoastră, vă rugăm să aveți amabilitatea de a răspunde întrebărilor de
mai jos, bifând cu „
x
” în căsuța corespunzătoare răspunsului oferit de dumneavoastră.
Vă mulțumim pentru sprijinul acordat și vă asigurăm de confidențialitatea răspunsurilor
!
Unitatea de învățământ…………………………………………………………
Localitatea………………………………………
Județul…………………………………………..
1. De cât timp lucrați în această școală?
–
din acest an școlar
–
între 2
–
5 ani
–
între 5
–
10 ani
–
peste 10 ani
2. Dacă aveți o vechime de cel puțin 2 ani în această unitate de învățământ, care sunt motivele pentru care
ați rămas:
–
sunt titular
–
renumele și tradiția școlii
–
încrederea și buna
colaborare în cadrul colectivului de cadre didactice
–
rezultatele bune pe care le
–
am obținut cu elevii
–
apropierea de domiciliu
2. În ce măsură școala a corespuns așteptărilor dumneavoastră?
–
m
–
am așteptat la altceva
–
conform așteptărilor mele
–
peste așteptări
3. Cum apreciați ambianța și atmosfera din școală?
–
mai degrabă rigidă
–
mai degrabă prietenoasă
4. Considerați dotările școlii ca fiind:
Necores
–
punzătoare
Satisfă
–
cătoare
Bune
Foarte
bun
e
Excelente
Nu
există
Săli de clasă
Laboratoare/ Cabinete/
Ateliere
81
Biblioteca
Sala și terenul de sport
Materiale didactice
Cabinetul medical
Cabinetul de orientare
și consiliere
Grupurile sanitare
D
otările și facilitățile necesare
disciplinei dvs., anume:
–
–
5. În situația în care sunteți diriginte, în ce măsură apreciați activitatea celorlalte cadrelor didactice de la
clasa dvs., având în vedere următoarele aspecte:
Necores
–
punzătoare
Sati
sfă
–
cătoare
Bună
Foarte
bună
Excelentă
Cunoștințe de specialitate
Atitudinea generală
față de elevi
(relația profesor
–
elev)
Stilul și metodele de
predare a cunoștințelor
Modalitățile de evaluare
Obiectivitatea evaluărilor
Adecvarea disciplinelor
opționale la nevoile și dorințele
elevilor și părinților
Numărul și diversitatea
activităților extrașcolare
organizate
82
6. Cum apreciați preocupările școlii în ceea ce privește:
Necorespunzătoare
Satisfăcătoare
Bu
ne
Foarte
bune
Excelente
Condițiile generale de
confort și igienă
Condițiile de securitate a elevilor
din școală
Regulamentul elevilor
Programul/ orarul
7. În ce măsură apreciați managementul școlii, având în vedere următoarele as
pecte:
Necorespunzătore
Satisfăcătore
Bun
Foarte
bun
Excelent
Comunicarea dintre conducere și elevi
Comunicarea dintre conducere și părinți
Comunicarea dintre conducere și cadrele
didactice
Modul de stabilire a curriculum
–
ului la
decizi
a școlii
Implicarea în viața școlii a:
–
elevilor
–
părinților
–
cadrelor didactice
–
reprezentanților comunității locale
Preocuparea pentru îmbunătățirea calității
serviciilor educaționale oferite
Modul în care vi s
–
a ră
spuns la solicitările
dumneavoastră
8. Cum apreciați relația dumneavoastră cu diversele categorii de elevi din școală?
Necores
–
punzătoare
Satisfăcătoare
Bună
Foarte bună
Excelentă
Cu elevii români
Cu elevii de alte etnii
83
9. Cum apreci
ați relația dumneavoastră cu părinții? Considerați că ar necesita îmbunătățiri? Cum anume?
……………………………………………………………………………………………………………..
…………..
……………………………………………
……………………………….…………………….
………………………………………………………………………………………………….
10. Ați recomanda și altor elevi să vină la această școală?
Da
Nu
Argumentați răspunsul:
………………………………………………………………………………………….
………
………………………………………………………………………………………………
11.Ce recomandări ați putea face pentru îmbunătățirea calității serviciilor educaționale oferite de această
școală (cu ce greutăți vă confruntați și ați dori să le îndepărtați)?
……………………………………………………………
…………………………………
………………………………………………………………………………………………
12. Vă rugăm să completați datele de identificare de mai jos:
Vechimea în învățământ: …………….ani
Sexul: M
F
Mod
alitatea de încadrare: Titular
Suplinitor calificat Suplinitor necalificat
84
CHESTIONAR PENTRU ELEVI
Aspecte pozitive/negative în activitatea curentă
1.
Dintre aspectele enumerate mai jos, bifați pe cele care corespund ca a
specte pozitive referitoare la
activitatea curentă din școală:
Cadre didactice bine pregătite metodic
Cadre didactice bine pregătite științific
Utilizarea de metode didactice noi și variate
Nu există discriminări de niciun tip
Este aplicată egalitatea șans
elor
Implicarea elevilor în evaluarea școlară
Personal auxiliar amabil și prompt
Săli de clasă amenajate pe specificul disciplinei de învățământ
Laboratoare foarte bine dotate (informatică, discipline tehnice altele)
Sală de sport modernă
Săli de clasă re
novate
Săli de clasă dotate cu mobilier modular și nou
Săli de clasă curate
Condiții optime de desfășurare a lecțiilor
–
căldură, lumină ș.a.
Existența unor activități extrașcolare de ocupare a timpului liber
Alte aspecte pozitive
–
precizați care:
……
……………………………………………………………………………………………………………..
……………………..
…………………………………………………………………………………………..
…………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………..
………………………….
2.
Enumerați aspecte negative referitoare la acti
vitatea curentă din școală:
……………………………………………………………………………………………………………..
……………………………
……………………………………………………………
……………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………..
…………………………..
85
CHESTIO
NAR PENTRU PĂRINȚI
Se realizează un studiu în vederea identificării modalităților de creștere a eficienței procesului
instructiv
–
educativ. Părerile dumneavoastră sunt foarte impo
rtante și sunteți invitați să vi le exprimați.
Chestionarele sunt anonime, iar datele rămân confidențiale.
Vă mulțumim pentru participare și vă rugăm să răspundeți la toate întrebările din chestionar.
1.
Alegeți din lista de mai jos (cel mult 5) valori/ abili
tăți pe care trebuie să le dobândească elevii
prin activitățile organizate de școală:
Hărnicia
Sentimentul de responsabilitate
Credința religioasă
Toleranța și respectul pentru alte persoane
Cumpătarea/ economisirea de bani
Perseverența
Independența
Altrui
smul (a nu fi egoist)
Imaginația
Supunerea față de cei mai în vârstă
2.
Care sunt, în opinia dvs., cele mai importante calități pentru a
–
ți găsit o slujbă (alegeți 3):
Cunoașterea limbilor străine
Pregătire profesională solidă în domeniu
Terminarea unor stud
ii în străinătate
Obținerea unor diplome postuniversitare
Aspect fizic plăcut
Abilitatea de a lucra în echipă
Ambiție
Abilități de conducere/ coordonare
86
Responsabilitate/ seriozitate
Cunoașterea lumii afacerilor
Abilități de a lucra cu computerul
Educație/
cultură generală bună
3.
Alegeți, din variantele de mai jos, pe cea care reflectă cel mai bine noțiunea de „învățare continuă
și permanentă”:
A acumula cât mai multe cunoștințe, informații
Să citești mult
Învățare continuă, nu în salturi, constanță în proce
sul de învățare
A fi pregătit, informat
4.
Din punctul dumneavoastră de vedere, care din următoarele aspecte sunt cele mai importante
pentru alegerea locului de muncă de către copiii dumneavoastră (alegeți 3):
Să fie sigur
Mediu de lucru plăcut
Puțină solici
tare
Să poți avea inițiativă
Ocazia de învăța și de a evolua
Șansa unei promovări rapide
Să fie bine plătit
Program avantajos
Slujba să fie respectată de oameni
Concediu lung
Să ai materialele și echipamentul necesar
Posibilitatea de a folosi cunoștințele
dobândite în anii de studiu
87
5.
Dacă vă gândiți la orientarea profesională și pentru carieră a copilului dumneavoastră, în ce
măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații:
Afirmații
Total
dezacord
Dezacord
parțial
Acord
parțial
Total de
acord
În societa
tea de azi, tinerii au nevoie de
orientare și sfaturi privind viitorul lor
profesional.
Există servicii specializate care oferă
consultanță în ceea ce privește viitorul lor
profesional.
Are un îndrumător care
–
l ajută să se
orienteze.
Are acc
es la informații de bună calitate
privind oportunitățile de studiu în
străinătate.
6.
În ce măsură sunteți sau nu de acord cu următoarele afirmații:
Afirmații
Total
dezacord
Dezacord
parțial
Acord
parțial
Total de
acord
Ceea ce se predă în școală, în R
omânia, le
folosește elevilor în viață.
Conținutul manualelor școlare și programa de
învățământ sunt moderne și adaptate nevoilor
pieței.
Sistemul de evaluare apreciază corect
cunoștințele elevilor.
Metodele de predare angajează activ elevii
în
procesul de învățare.
Activitățile extrașcolare organizate de școală
sunt interesante și utile.
88
7.
Școala îi ajută pe copiii dumneavoastră să aibă succes în viață prin:
Factori educativi
Mult
Puțin
Deloc
Profesori
Disciplinele școlare
Activități extrașcolare
Lucrurile învățate
Diploma obținută
Dirigenția
Conducerea școlii
Consiliul elevilor
Consiliere și orientare (realizată de către psiholog)
Altele
Vă mulțumim pentru colaborare!
89
Bibliografie
1.
Asandei Mihaela,
Enache Elena
Marketing
(culegere de aplica
ții)
, Editura
Independen
ța Economic
ă, Pite
ști
–
2001.
2.
Boier Rodica
Comportamentul consumatorului
, Editura
Graphix, Ia
și
–
1994.
3.
Boncoi
Petre
–
Ionel
Planul de Dezvoltare
Școlar
ă
al
Școlii
Gimnaziale Nr.1 Valea Mare
–
Pravă
ț.
4.
Bulgaru Ionu
ț,
Claudiu Langa,
Tănase Marinela
Elemente de management educa
țional
, Editura
Paradigme
–
2003.
5.
Caluschi Cezar
O nouă frontieră: Comunicarea directă
, Edi
tura
Polirom, Ia
și
–
2006.
6.
Cornă
țeanu Ion Sevastian
Monografia comunei Valea Mare
–
Pravă
ț
,
Editura Nova, Pite
ști
–
1996.
7.
Chiciudean Ion,
Halic Bogdan
–
Alexandru
Analiza imaginii organiza
țiilor
, Editura
Comunicare .ro, Bucure
ști
–
2004.
8.
Drăgan I.C. Demetresc
u
Noul marketing în mileniul trei
, Editura Europa
Nova, Bucure
ști
–
1998.
9.
Ion Lupu,
Ion T. Radu
Învă
ț
ământul în Muscel în secolele XVII
–
XIX
,
Editura Didactică
și Pedagogic
ă, Bucure
ști
–
1968.
10.
Iosifescu
Șerban
Dezvoltarea institu
țional
ă în comunită
țile cu
romi
, Centrul Educa
ția 2000+, Editura
Humanitas Euca
țional, București
–
2003.
11.
Popescu Mircea
Implicarea comunită
ții în procesul de educație
,
Centrul Educa
ția 2000+, Editura Corint,
Bucure
ști
–
2000.
90
12.
Popescu Neveanu Paul
Dic
ționar de psihologie
, Editura Al
batros,
Bucure
ști
–
1978.
13.
Puiu Alexandru
Managementul în afacerile economice
–
tratat
volumul I, promovare, negociere, contractare
,
Editura Independen
ța Economic
ă, Pite
ști
–
2017.
14.
Rădulescu Eleonora,
Tîrcă Anca
Îmbună
ț
ă
țirea parteneriatului dintre școal
ă
și
comunitate
, Editura Vanemonde, Bucure
ști
–
2005.
15.
Rădulescu Eleonora,
Tîrcă Anca
Ș
coala prietenoasă
–
experien
țe de proiect
,
Centrul Educa
ția 2000+, Editura Humanitas
Educa
țional, București
–
2004.
16.
Stiven J. Skinner
Marketing
, Editura Houghton Company,
B
oston
–
1990.
17.
Tierney Elizabeth
Etica în afaceri
, Editura Rentrop & Straton,
Bucure
ști
–
1990.
18.
***
Ș
coala Gimnazială Nr.1 Valea Mare
–
Pravă
ț
–
Arhivă
.
19.
***
UAT Valea Mare
–
Pravă
ț
–
Arhivă.
20.
http://www.scritube.com/management/marketing/MARKETING
–
EDUCATIONAL
2416152413php
21.
https//www.academia.edu.10363677, Imaginea institu
țional
ă
–
note de curs,
2008.
22.
http://www.scritub.com/sociologie/Aspecte
–
metodologice
–
ale
–
studi21599.php
23.
www.scritub.com/sociologie/Aspecte
–
metodologice
–
ale
–
studi21599.php.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: ȘCOLII GIMNAZIALE NR. 1VALEA MARE – PRAVĂ Ț ȊN RÂNDUL COMUNI TĂ ȚII LOCALE LUCRARE DE DISERTAȚIE Coordonator științific [622192] (ID: 622192)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.