ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI [610165]

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

1 | P a g e

Cuprinsul:
Introducere. ……………………………………………………………………… ………………………… .4
Capitolul I . Școala și legislația …………………………………………… …………………………………….4
1.1 Elemente de legislație …………………………………………………. ………………………….4
1.2. Scurt istoric al școlii ……………………………………………………. …………………………6
1.3. Pepiniera, sau de unde ne vin elevii? ………………………….. …………………………..9
1.4. Statistica elevilor din 2015 până în 2020 …………………. …………………………….13
1.5. Dotări le Colegiului Tehnic CF Unirea Pașcani.Resursele materiale și financiare
…………………………………………………………………………………………………………….. ……17
1.5.1 Baza materială …………………………………………………………………………………….17
1.5.2 Dotarea atelierelor ………………………………………………………………………………20
Capitolul II . Producția, realizarea ei și scopul educațional ………………………………………22
2.1 Începerea producției ………………………………………………………………………………22
2.1.1 Materialele necesare realizării producției. Materia primă …………………… .22
2.1.2 Deviz de lucrări ……………………………………………………………………………………37
Capitolul III Analiza SWOT. Lucrări realizate. Buget realizat. Profit. ……………………44
3.1.Analiza SWOT ………………………………………………………………………………………44
3.2 Buget realizat. Profit ………………………………………………… …………………………. .47
3.3 Concluzii. …………………………………………………………………… ……………………….. .51
Bibliografie ……………………………………………………………………………. ……………………….. ..53

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

2 | P a g e

Introducere.
Tema proiectului de dise rtație este școala cu profil teh nologic și economic producătoare de
absolvenți cu aptitudini dorite pe piața muncii, dar și școală producătoare de profit și lichidități .
Societatea de astăzi este o societate de consum. Consumatoare atât de bunuri cât și de
servicii. Resursa umană utilizată, trebuie să se adapteze repede la acest tip de consum al societății.
Tehnologia se schimbă cu o viteză mare resursa umană care deservește această tehnologie tre buie
să aibă și ea o adaptabilitate mare la viteza cu care se schimbă tehnologia. Școala însăși se schimbă,
adoptă metode moderne de învățare, tehnologii noi, profesorii trebuie să fie mereu atenți la noile
schimbări atât la cele ce țin de metodele educați onale, cât și cele ale tehnologiei noi.
Statul prin guvernanții lui încă privește ,,educația și sănătatea,, ca aducătoare de cheltuieli
și nu ca pe investiții în resursa umană a sociețății. Profesorii și managerii școlilor nu pot aștepta la
nesfârșit schimbarea de paradigmă, nu pot privi la nesf ârșit în sus așteptând decizii care nu mai
vin. Adaptarea la noua tehnologie și mentalitate se face activ, în legislația actuală căutând căi noi
de capitalizare a școlii și de învățare a tinerilor. Chiar dacă nu sunt prinse în planurile de finanțare
a șco lilor tehnice, tehnologice și profesionale, cheltuieli cu investițiile în tehnologie, în mijloace
fixe de dotare a atelierelor școală, acestea trebuie să se facă îmbinând lucrul la agentul economic,
cu experiența elevilor dobândită acolo, dar și cu lucrul în atelierul școală, unde să se obțină plusul
de aptitudini și competențe pe care agentul economic la care se face practica, nu le poate oferi.
Se caută această capitalizare a investițiilor din mai multe direcții. Prima direcție este
finanțarea per elev. Așa cum este ea, cu neajunsuri, printr -o cheltuială justă a consumurilor, se pot
obține și de aici fonduri pentru dotarea atelerelor, cu utilaje, instalații, mașini unelte și aparate de
sudură cu care se poate începe o miniproducție. O altă sursă de venit este o sursă externă obținută
din accesarea fondurilor europene, proiectul ROSE, și alte proiecte tip ERASMUS+ . Acestea pot
completa dotările atelierelor de producție. Cu toate că proiectele gen ERASMUS sunt proiecte prin
care se obțin calificări ale elev ilor și profesorilor, sunt și ele surse de venit pentru școală.
O altă sursă de venit care a devenit o sursă importantă este finanțarea din producție proprie.
Aceasta a fost mai subțire la începutul deruării priectelor, dar pe bază ce s -a căpătat experienț ă, s-
au găsit investitori și producția a crescut și veniturile pentru investiții au crescut.
Odată cu cererea de forță de muncă în industrie, pe meseriile de operator CNC, sudori,
mecanici auto, s -au aprobat în ultimii ani clase de sudori, la profesională , dar și de operatori CNC,
atât la profesională cât și la liceu. Clasele de liceu profil economic au reprezentat o constantă. Din
anii 1999 -2000 nu s -au mai inceput școli de maiștri. Fiind o distanță în timp destul de mare, ultimii
maiștri pregătiți la col egiul nostru, sunt în ultimii ani de activitate sau au ieșit la pensie de la

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

3 | P a g e

societățile industriale pășcănene. Așa că a apărut o cerere de calificare postliceală și în această
direcție.
Privind în ansamblu, școala poate deveni prin dotările sale, prin pr ofesorii calificați dar și
prin elevii pregătiți o mică unitate de producție. Avantajul acestei unități de producție este că
devizul de lucrări nu are partea de manoperă, pentru că manopera este realizată fără prestație
bănească ( elevii nu sunt salariați, profesorii sunt plătiți deja prin sistemul de instruire pe care -l
aplică ). Manopera este considerată importantă doar ca timp efectiv normat pentru realizarea
produselor și nu ca o cheltuială bănească în realizarea lor. Astfel produsele realizate sunt mai
ieftine decât cele realizate la o unitate de producție tip societate comercială. Într -adevăr este
considerat un consum de materiale de 10 -15% în plus decât la o producție intr -o societate
comercială. Acest consum de material în plus este calculat pentru fap tul că elevul învață să
realizeze piesele, și are pentru înce put un număr de rebuturi .
Dacă luăm în calcul o manoperă nulă, taxa pe valoarea adăugată nulă pentru că sistemul de
educație nu percepe TVA, și un calcul de material mai mare de 10 -15 % se ajung e la un preț mult
mai mic decât produsele de pe piață ( la jumătate), deci competitive.
În felul acesta elevul sudor învață practic să sudeze, elevul operator pe mașina unealtă
învață operațiile de bază pentru executarea elementelor necesare subansamblelo r și ansamblelor
producției, elevul tehnician în activități economice și comerț învață să competeze facturi, avize de
însoțire a mărfii, balanțe, învață să lucreze în firme de exercițiu cu activități economice reale,
elevul de la școala postliceală de maiș tri învață problemele organizatorice și coordonarea
producției. Miniproducția realizată în atelierele școală devine astfel o sursă de venit pentru unitatea
școlară și o sursă reală de investiții în dotarea școlii și a atelierelor de producție școlară.
Aceasta este deviza pentru realizarea unei școli competitive, unei școli care pe lângă
producția de bunuri realizează și formarea viitoarei resurse umane necesară societăților economice
din economia regională și națională, chiar pentru cea europeană.

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

4 | P a g e

Capitolul I
Școala și legislația
1.2 Elemente de legislație
Cadrul legislativ pentru desfășurarea învățământului în România este stabilit de Legea
educației naționale nr. 1/2011 cu completările ulterioare.
Art. 1 Prezenta lege asigură cadrul pentru exercitarea sub autoritatea statului român a
dreptului fundamental la învățătură pe tot parcursul vieții. Legea reglementează structura,
funcțiile, organizarea și funcționarea sistemului național de învățământ de stat, particular și
confesional.
Art. 2
(1) Legea are ca viziune promovarea unui învățământ orientat pe valori, creativitate, capacități
cognitive, capacități volitive și capacități acționale, cunoștințe fundamentale și cunoștințe,
competențe și abilități de utilitate direc tă, în profesie și în soc ietate.
(2) Misiunea asumată de lege este de formare, prin educație, a infrastructurii mentale a societății
românești, în acord cu noile cerințe, derivate din statutul României de țară membră a Uniunii
Europene și din funcționarea în contextul globalizării , și de generare sustenabilă a unei resurse
umane naționale înalt competitive, capabilă să funcționeze eficient în societatea actuală și viitoare.
(3) Idealul educațional al școlii românești constă în dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă
a individua lității umane, în formarea personalității autonome și în asumarea unui sistem de
valori care sunt necesare pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea
spiritului antreprenorial, pentru participarea cetățenească activă în societate, pentr u incluziune
socială și pentru angajare pe piața muncii.
(4) Statul asigură cetățenilor României drepturi egale de acces la toate nivelurile și formele de
învățământ preuniversitar și superior, precum și la învățarea pe tot parcursul vieții, fără nicio formă
de discriminare.
(5) Aceleași drepturi se asigură și cetățenilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ai
statelor aparținând Spațiului Economic European și ai Confederației Elvețiene.
(6) Drepturile prevăzute la alin 4 sunt recunoscute în mo d egal minorilor care solicită sau au
dobândit o formă de protecție în România, minorilor străini și minorilor apatrizi a căror ședere pe
teritoriul României este oficial recunoscută conform legii.
(7) În România învățământul constituie prioritate național ă.

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

5 | P a g e

La articolul 4 din prezenta lege sunt prevăzute următoarele:
Art 4.
Educația și formarea profesională a copiilor, a tinerilor și a adulților au ca finalitate
principală formarea competențelor, înțelese ca ansamblu multifuncțional și transferabil de
cunoștințe, deprinderi/abilități și aptitudini, necesare pentru:
a) împlinirea și dezvoltarea personală, prin realizarea propriilor obiective în viață, conform
intereselor și aspirațiilor fiecăruia și dorinței de a învăța pe tot parcursul vieții;
b) integr area socială și participarea cetățenească activă în societate;
c) ocuparea unui loc de muncă și participarea la funcționarea și dezvoltarea unei economii
durabile;
d) formarea unei concepții de viață, bazate pe valorile umaniste și științifice, pe cultura națională
și universală și pe stimularea dialogului intercultural;
e) educarea în spiritul demnității, toleranței și respectării drepturilor și libertăților fundamentale
ale omului;
f) cultivarea sensibilității față de problematica umană, față de valorile moral -civice și a respectului
pentru natură și mediul înconjurător natural, social și cultural.
La articolul 8 se prevede următoarele:
Art 8.
Pentru finanțarea educației naționale se alocă anual din bugetul de stat și din bugetele
autorităților publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar,
unitățile și instituțiile de învățământ pot obține și utiliza autono m venituri proprii . Pentru
activitatea de cercetare științifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul
intern brut al anului respectiv.
La articolul 9 sunt prezentate modalitățile de finanțare a școlii.
Art.9
(1) Principiile finanțării învățământului preuniversitar sunt următoarele: a) transparența
fundamentării și alocării fondurilor;
b) echitatea distribuirii fondurilor destinate unui învățământ de calitate;
c) adecvarea volumului de resurse în funcție de obiectivele urmărit e;

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

6 | P a g e

d) predictibilitatea, prin utilizarea unor mecanisme financiare coerente și stabile;
e) eficiența utilizării resurselor.
(2) Statul asigură finanțarea de bază pentru toți preșcolarii și pentru toți elevii din
învățământul general obligatoriu de stat, pa rticular și confesional acreditat. De asemenea, statul
asigură finanțarea de bază pentru învățământul profesional și liceal acreditat, de stat, particular
și confesional, precum și pentru cel postliceal de stat. Finanțarea se face în baza și în limitele
costului standard per elev sau per preșcolar, după metodologia elaborată de Ministerul
Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(3) Învățământul de stat este gratuit. Pentru unele activități, niveluri, cicluri și programe de
studii se pot percepe tax e, în condițiile stabilite de prezenta lege.
(4) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, prin organismul specializat,
stabilește anual costul standard per preșcolar/elev, cost care stă la baza finanțării de bază. De suma
aferentă benefi ciază toți preșcolarii și elevii din învățământul preuniversitar de stat, precum și
preșcolarii și elevii din învățământul general obligatoriu, profesional și liceal, particular și
confesional, care studiază în unități de învățământ acreditate și evaluate periodic, conform
legislației în vigoare.
(5) Finanțarea de bază a învățământului preuniversitar se face după principiul "resursa
financiară urmează elevul", în baza căruia alocația bugetară aferentă unui elev sau unui preșcolar
se transferă la unitatea de învățământ la care acesta învață, cu respectarea prevederilor alin. (2) – (4)
(6) Învățământul poate să fie finanțat și direct de către operatori economici, precum și
de alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii.
(7) Învățământul poate fi susținut prin burse, credite de studii, taxe, donații, sponsorizări,
surse proprii și alte surse legale.
Acestea sunt elementele legislative pe care ne -am bazat atunci când am pornit proiectul nostru
de școală.
1.2. Scurt istoric al școlii
În secolul al XIX-lea, în deceniul șapte Pașcani a devenit nod de cale ferată, întrecând
Târgu Frumos (care era târg, deci oraș, Pașcani fiind înainte o parte din moșia boierului
Cantacuzino -Pașcanu). De fapt numele de Pașcani vine de la numele boierului Oană Pașcă stăp ânul
acestor locuri din secolul al XV -lea. Prima atestare documentară a numelui orașului datează din 8
aprilie 1419, când apare înscrisă ca denumirea unei moșii într -un hrisov de danie din timpul
lui Alexandru cel Bun , pe atunci existând un sat cu acest nume. Altă atestare documentară datează
din annul 1453 din timpul domnitorului Alexandru al II -lea al Moldovei. La în ceputul secolului al

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

7 | P a g e

XIX-lea, a apărut lângă sat și un târgușor. Odată cu construirea căii ferate Liov -Cernăuți -Iași care
trecea prin zonă, târguș orul, care în 1879 număra doar două hanuri și câteva prăvălii, a înflorit.
La sfârșitul secolului al XIX -lea, Pașcani era o comună rurală, reședință a plășii Siretul de
Jos a județului Suceava , comună formată din satele Târgușorul Pașcani, Gara Pașcani, Fântânelele,
Brătești, Sodomeni, Boșteni, Gâșteni, Topile, Valea Seacă, Conțești, Blăgești și Lunca, având în
total 10498 de locuitori ce trăiau în 2302 case. Funcționau în co mună opt biserici ortodoxe
și Biserica romano -catolică din Pașcani , șase școli mixte la Câscești, Lunca, Târgu Pașcani,
Sodomeni, Topilele, Valea Seacă, o școală primară urbană mixtă CFR la Gara Pașcani și două
școli rurale de cătun la Blăgești și Brătești, șase mori și o fabrică de săpun. Principalii proprietari
de terenuri erau moștenitorii colonelului Eugen Alcaz, care le achiziționase de la N. Ro setti-
Roznovanu. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna ca reședință a plășii Pașcani din același
județ, având 10.404 locuitori în satele Blăgești, Boșteni, Brătești, Fântânele, Lunca, Pașcani -Gară,
Pașcani -Vatra, Sodomeni și P așcani -Târg, comuna având un gimnaziu și patru școli primare —
una de băieți, una de fete, una mixtă a CFR și o alta mixtă a comunității evreiești — precum și un
atelier feroviar cu peste 1000 de angajați. În 1931, Pașcani a primit statut de comună urbană în
cadrul județului Baia , având în administrare și comuna subur bană Topile .
În 1950, Pașcani a primit statut de oraș raional, reședință a raionului Pașcani din regiunea
Iași. În 1968, a pierdut statutul de centru administrativ, reveni nd la județul Iași , reînființat. În 1995,
a primit titlul de municipiu. Mai jos redăm harta municip iului Pașcani Google.

Necesitatea pregătirii resursei umane pentru Atelierele CFR Pașcani a dus la înființarea
Școlii profesionale CFR Pașcani pe 1 octombrie 1920. Școala a funcționat neîntrerupt cu mai multe
denumiri până în 1959 când a fost desființată. Prin Ordinul nr 10/10 decembrie 1963 al Ministrului
Metalurgiei și Construcțiilor de Mașini s -a reînființat Școala profesională de pe lângă Atelierele

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

8 | P a g e

de Reparat Material Rulant Pașcani cu data de 1 ianuarie 1964. Din 1977 s -a transformat în Liceul
Industrial nr 1 Pașcani cu profil CFR. De -a lungul existenței, această școală a pregătit elevi în peste
20 de meserii, în special în cadrul domeniului mechanic și electromecanic. Eu însumi am terminat
acest liceu în 1988 la profilul electotehnică. Școala are numele de Colegiul Tehnic CF Unirea din
2001și a reprezentat atunci o școală pilot în cadrul strategiei naționale de modernizare și
europenizare a învățământului, pentru o ofertă educațională diversificată și adaptabi lă solicitărilor
pieței muncii la nivel local, regional, atât prin clasele de liceu cât și prin cele de profesională.
Această unitate școlară oferă instruire în domeniile: comerț, economic, electrotehnic, electric,
electronică și automatizări, fabricarea p roduselor din lemn, mecanic, sudură, științe ale naturii.
De la 1 septembrie 2008 prin OM 437/ 09.06.2008 a primit denumirea de Colegiul Tehnic
de Căi Ferate ,,Unirea,, Pașcani.
La Colegiul Tehnic de Căi Ferate ,,Unirea,, Pașcani vin elevii de la școlile g enerale din 26
de commune, plus școlile din Pașcani, de pe o arie de aproape 700 km2. Bineînțeles că elevii de pe
acest teritoriu au la dispoziție șase licee, cinci din Pașcani ( două colegii Colegiul Național M.
Sadoveanu și Colegiul Tehnic CF Unirea, un liceu teoretic Liceul Miron Costin, și două licee
tehnologice Liceul Tehnologic M. Busuioc și Liceul economic N. Iorga) și un liceu la Hălăucești
cu profil teoretic. Mai jos redăm harta județului.

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

9 | P a g e

Colegiul Tehnic CF Unirea Pașcani a sărbătorit în 2020 o sută de ani de existență, de
învățământ ethnic neîntrerupt și doisprezece ani de școală cu statutul de colegiu. Din 1992 școala
face pasul către școlile postliceale, incluzând în planul de școlarizare clasele de postliceală de
,,Agent de gestiune,, și clas e de maiștri.
Din 1995 oferta educațională a școlii se îmbunătățește cu primele clase de liceu economic.
Denumirile succesive ale școlii de la școală de ucenici, școală profesională, la liceu, la grup școlar
și în present la colegiu demonstrează și arată d rumul ascendent al dezvoltării unității școlare. Mai
jos voi prezenta chronologic aceste etape de dezvoltare:
1920 – 1924 Școală profesională de ucenici
1924 – 1946 Școală profesională de elevi meseriași de pe lângă Atelierele Uzinei Pașcani
1946 – 1954 Școala de elevi Meseriași CFR
1954 – 1955 Școala prof 11esională nr. 5 Material feroviar
1955 – 1968 Școala profes 9ională nr 5 Metalurgică filiala Pașcani
1968 – 1971 Școala profesio 8nală de UzMMR
1971 – 1972 Școala profesion 6ală UMMR
1972 – 1977 Liceul In dustrial 7Căi Ferate
1977 – 1992 Liceul industrial n 4r 1
1992 – 1995 Grupul Școlar Indu 4strial de Material Rulant
1995 – 2001 Grupul Școlar CFR 4Unirea
2001 – 2008 Grupul Școlar CF ,,Un 4irea,,
2008 până în prezent Colegiul Tehn 4ic de Căi Ferate ,,Unirea,, Pașcani,

1.3. Pepiniera, sau de unde ne vin elevii?
Localitățile de proveniență de unde ne vin elevii de la liceu din clasa a IX -a sunt prezentate
în Tabelul 1.1 .
Localitățile de proveniență a elevilor pentru clasa a IX -a de liceu Număr de
elevi
Pașcani 51
Todirești 11

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

10 | P a g e

Topile 9
Moțca 8
Heci 6
Lunca 7
Conțești 4
Cristești 4
Dumbrăvița 4
Rediu 4
Ruginoasa 4
Hărmănești 5
Soci 5
Buda 3
Cozmești 3
Crivești 3
Sirețel 3
Șcheia 3
Uda 3
Valea Seacă 3
Gâștești 2
Muncelul de Sus 2
Oboroceni 2

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

11 | P a g e

Pietrosu 2
Tătăruși 2
Budeni (Suceava) 1
Ciohorăni 1
Costești 1
Heleșteni 1
Hârtoape 1
Lespezi 1
Miroslovești 1
Mogoșești Siret 1
Sodomeni 1
Stolniceni Prăjescu 1
TOTAL 173

Harta localităților de unde provin elevii colegiului este expusă mai jos.

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

12 | P a g e

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

13 | P a g e

1.4. Statistica elevilor din 2015 până în 2020
Centralizarea numărului de clase din 15 septembrie 2015 până în 15 septembrie 2020
Tabelul 1.2
Nr.
Crt. Data Gimnaziu Liceu zi Profesională
zi IX, X, XI Școala
de
maiștri Total
elevi
clase/ în
școală
1 Septembrie 2015 1/25 39/1074 6/172 0 46/1271
2 Septembrie 2016 0 37/979 7/199 0 44/1178
3 Septembrie 2017 0 34/948 8/234 0 42/1182
4 Septembrie 2018 0 32/921 8/221 0 40/1142
5 Septembrie 2019 0 30/883 9/246 1/26 39/1129
6 Septembrie 2020 0 30/853 9/262 1/26 39/1115
Școala de maiștri nu este pusă la total deoarece elevii ei nu fac parte din finanțarea per elev
de la ministerul învățământului și persoanele care sunt elevi la școala postliceală își susțin prin
taxele de studii plătite de firme sau personal studiile.
În privința flexibilității pentru încadrarea în sistemul social se poate aprecia că absolvenții
de liceu și absolvenții de școală profesională au mai multe posibili ăți pentru a -și continua studiile.
Procentual, repartizarea elevilor pe nivelul de pregătire, raportat la numărul total de elevi
ai școlii situația se prezintă astfel:
Tabelul 1.3
Nivel de
pregătire 2016 -2017 2017 -2018 2018 -2019 2019 -2020 2020 -2021
Liceu zi 83,10 % 80,20 % 80,65 % 78,21 % 76,50 %
Învățământ
profesional 16,90 % 19,80 % 19,35 % 21,79% 23,50 %

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

14 | P a g e

Prezint acum graficele statistice ale procentelor pe școală deținute de elevii de la ciclul
profesional și ciclul liceal din totalul elevilor.

Anul școlar 2017 -2018
Învățământ liceal zi, 80.20%
Învățământ profesional 19.80%

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

15 | P a g e

Anul școlar 2018 -2019
Învățământ profesional,
19.35%
Învățământ liceal zi, 80.65%

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

16 | P a g e

În cadrul învâțâmântului liceal ponderea filierei tehnologice raportată la numărul total de
clase este de 86,67 % î 2019 -2020 și 90% în 2020 -2021.
Ponderea elevilor de liceu pe profiluri este următoarea:
Tabelul 1.4
Profilul 2016 -2017 2017 -2018 2018 -2019 2019 -2020 2020 -2021
Tehnic 35,54 % 49,87% 44,84% 44,84% 45,37%
Servicii 45,86% 36,07% 39,31% 39,31% 44,55%
Real 18,60% 14,06% 15,85% 13,25% 10,08%

Repartizarea elevilor pe profi luri conform diagramelor este următoarea:

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

17 | P a g e

1.5. Dotările Colegiului Tehnic CF Unirea Pașcani .Resursele materiale și financiare
1.5.1 Baza materială
De-a lung ul unui veac de existență Colegiul Tehnic CF ,,Unirea,, Pașcani și -a desfășurat
activitatea educațională în diferite locații din orașul Pașcani.
Din Planul de acțiune al școlii prezint sugestiv imaginea de mai jos:

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

18 | P a g e

În perioada 1970 – 1975 s -a construit complexul actual de clădiri al școlii format din
corpurile A, B de școală, internat, cantină, sala de sport, ateliere școală. Prezint mai jos complexul
de clădiri al Colegiului Tehnic de Căi Ferate Unirea, Pașcani:

Tabelul 1.5
Nr.
Crt. Denumire spațiu Cantitate Metri pătrați
1 Săli de clasă 25 1388

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

19 | P a g e

2 Cabinete de specialitate 14 307
3 Laboratoare 20 1291
4 Sală de sport 1 612
5 Bibliotecă 1 89
6 Ateliere școală 2 306
7 Cantină 1 727
8 Spații administrative 2364
9 Teren de sport 3 16750
10 Internat 1 1233
11 Spălătorie 1 119
Total 25186

Laboratoarele din dotarea colegiului sunt:
– Fizică S1
– Mecatronică Mecanică S6
– Istorie socio -umane S3
– Transporturi S7
– Electrotehnică S7 bis
– Proiectare TIC -CAD S6
– Simulare afaceri S9
– Matematică S10
– Clasa viitorului S11
– Informatică S 17
– Limbi străine ( laboator fonic) S16
– Limba română S 19
– Științe S 12
– Informatica S 13
– Economic S 18
– Tehnica vânzării S 18 bis

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

20 | P a g e

– Simulator auto S 37
– Geografie S 38
– Electronică S 39
– Robotică
Laboratoarele sund dotate 80 % conform standardelor.
Cabinetele sunt la : Discipline tehnice, Socio -umane, Fizica, Metodic, Matematică,
Informatică, Limbi moderne, Chimie -biologie, Limba română, Economic, Pshihopedagogic, Auto,
Fotbal, Rugby ,
Tehnologia didactică modernă, videoproiectoare, table inteligente, softe educațional,
platforma 4 D, biblioteca școlii are 20.000 de volume de carte.
Sala de festivități S5,
Săli de clasă sunt 25 la n umăr : S 2, 4, 8,14, 15, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29,
30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 40, 41.
Ateliere de mecanică sunt două.
Școala dispune de 6 clădiri:
– 2 corpuri de școală
– 1 cămin
– 1 sală de sport,
– 1 cantină – spălătorie
– 1 corp ateliere școală.
În anul 2020 -2021 o parte din laboratoare au fost transformate în săli de clasă pentru a se
putea evita infectarea cu SARS COV 2 a elevilor și a cadrelor didacctice. Începutul semestrului I
s-a făcut în condiții de învățământ hibrid, iar în laboratoare, pentru că au o suprafață mai mare au
învățat clasele de a XII -a.
S-a urmărit dotarea școlii și procurarea de material didactic, printr -o colaborare fo arte bună
cu comunitatea locală, dar și cu asociația de părinți al cărui vicepreședinte sunt, având copiii elevi
la această școa lă.
De asemenea prin colaborarea cu comunitatea locală și cu mediul de afaceri local,
veniturile proprii, fonduri europene, s -au realizat amenajări și dotări în toate corpurile școlii dar și
în ateliere.
1.5.2 Dotarea at elierelor
Atelierele de mecanică a Colegiului Tehnic CF Unirea Pașcani sunt împărțite cumva pentru
două activități de bază din mecanică. Fiecare atelier are în dotare câte 15 bancuri de scule cu
menghine, și fiecare banc cu dotările petru un lăcătuș mecanic. Unul d in ateliere are în dotare 3
strunguri normale, două mașini de găurit fixe, două mașini de debitat electrice, una cu pânză

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

21 | P a g e

cealaltă cu disc, două polizoare. Celălalt atelier, pe lângă bancurile de scule are în dotare un
elevator electromecanic auto.
Amândou ă atelierele au în dotare aparate și invertoare de sudură. Acestea au fost
achiziționate în diferite etape, două au fost în dotarea atelierelor școlii din anii trecuți, două
invertoare fiind achiziționate din subvenții de la mediul de afaceri și cu ajutoru l fondurilor
asociației de părinți, și cinci aparate de sudură MIG -MAG au fost primite de la doi parteneri
economici unde elevii noștri fac practica, Electroputere VFU SA și Proinvest Group SRL.
Dotarea acestor ateliere a devenit capitalul social cu care s -a început mica producție.

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

22 | P a g e

Capitolul II
Producția, realizarea ei și scopul educațional
2.1 Începerea producției
Odată cu cererea de formarea de meseriași în meseria sudori, de acum trei ani din 2017 ne -am
pus problema în a arăta primii pași în domeniul sudurii pentru elevii claselor a IX -a sudori care
începeau să învețe această meserie. Activitatea principală la practică o desfășurau la doi agenți
economici SC Electroputere VFU SA (fosta uzină reperatoare și constructoare de vagoa ne, cu
peste 700 de angajați, parte a grupului de firme GRAMPET, actualmente producătoare de material
rulant, automotoare și tramvaie) și SC Proinvest Group SRL un agent important zonal cu peste 700
de angajați (parte a concernului MBS). Pentru inițierea e levilor în activitate, au dotat atelierele
școlii cu câteva aparate de sudură MIG/MAG cu care elevii să realizeze orele de practică la școală
pentru a nu realiza rebuturi în procesul de producție.
Având nevoie de schimbarea gardului unității școlare,am po rnit inițiativa de a construi singuri
gardul unității. Am calculat consumul de materiale pentru o plasă de gard, numărul de plase de
gard, stâlpii necesari, și am ajuns la concluzia că îl putem realiza pas cu pas, siguri. Am făcut
calcului de deviz de mate riale și consum energetic și de consumabile pentru realizarea acestui
obiectiv. Am comparat cu prețul necesar pentru realizarea gardului unității de către firme
specializate. Diferența s -a văzut cu ochiul liber.
2.1.1 Materialele necesare realizării produ cției. Materia primă.
Prezint mai jos materialele necesare pentru realizarea miniproducției.
Materiale sunt necesare pentru realizarea plaselor de gard pentru unitatea școlară și eventual
pentru alte unități școlare. Materiale necesare și pentru realizarea diferitelor tipuri de mobilier
stradal și industrial, bănci, coșuri pentru gunoi, rafturi și dulapuri, pich ete PSI etc. Toate la un loc,
construcții metalice.
Profil pătrat :

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

23 | P a g e

Aspect: Barele trebuie să fie drepte, fără îndoituri sau deformări ale axei, abaterea de la
rectiliniitate nu trebuie să depășească 0,25 – 0,4 % din lungimea barei. În secțiune laturil e trebuie
să fie perpendiculare. Se admite o abatere de la perpendicularitate a secțiunii de maximum 3% din
grosimea barei. Barele trebuie să fie tăiate fără îndoirea capetelor și fără deformarea secțiunii.
Bavurile rezultate prin tăiere trebuie să nu depă șească 8 mm. Nu se admite răsucirea barei în jurul
axei sale mai mare de 3 -4 mm pe metru și 15 -24 mm pe lugimea toatală a barei.
Dimensiunile sub care se poate găsi această materie primă sunt w x w:
6×6, 8×8,10×10, 12×12, 14×14, 16×16, 18×18, 20×20, 22×22, 25×25, 30×30, 32×32, 35×35,
40×40, 45×45, 50×50. Pentru realizare proiectelor noastre nu ne -au fost necesare toate
dimensiunile.
Oțel lat:

Domenii deutilzare: Oțelul lat se utilizează în general la diferite confecții metalice. Din oțel lat
se pot confecționa diferite elemente decorative pentru garduri, porți, întărituri, elemente metalice,
grătare, elemente de mobilier. Oțelul lat se folosește și în domeniul industrial pentru confecționarea
de dif erite piese.
Aspect: Barele trebuie să fie drepte, fără îndoituri sau deformații ale axei, abaterea de la
rectiliniitate nu trebuie să depășească 5 -10 mm. În secțiune laturile trebuie să fie perpendiculare.
Se admite o abatere de la perpendicularitate a s ecțiunii de max 5% din grosimea barei. Barele
trebuie să fie tăiate fără îndoirea capeteleor și fără deformarea secțiunii. Bavurile rezultate prin
tăiere nu trebuie să depășească 8mm. Nu se admite răsucirea vizibilă cu ochiul liber a barei în jurul
axei s ale.
Dimensiunile sub care se găsesc asemenea bare sunt wxt :
12×3, 12×4, 12×5, 12×6, 14×3, 14×4, 14×5, 14×6, 16×3, 16×4, 16×5, 16×6, 20×3, 20×4, 20×5,
20×6, 20×8 ; 25×3, 25×4, 25×5, 25×6, 25×8, 25×10, 30×3, 30×4, 30×5, 30×6, 30×8, 30×10; 40×3,
40×4, 40×5, 40×6, 40×8, 40×10; 50×3, 50×4, 50×5, 50×6, 50×8, 50×10; 60×5, 60×6, 60×8 , 60×10;
70×6, 70×8, 70×10; 80×6, 80×8, 80×10;80×12; 100×6, 100×8, 100×10;100×12; 120×6, 120×8,
120×10;120×12;

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

24 | P a g e

Pentru realizare proiectelor noastre nu ne -au fost necesare toate dimensiunile.
Profil T din oțel:

Domenii de utilizare: diverse confecții metalice, închideri balcoane, mici construcții de terase
în aer liber, extinderi, elemente pentru geamuri, porți, suporți metalici, construcții de căi de rulare
pentru porți culisa nte, în domeniul industrial, grătare, piese, mobilier stradal…
Aspect: În secțiune, axa inimii trebuie să fie perpendiculară pe axa aripilor. Abaterea admisă
la perpendicularitate trebuie să fie mai mică, sau maxim egală cu 1 mm. În secțiune aripile trebuie
să fie egale . Barele trebuie să fie drepte, fără îndoituri sau deformări ale axei. Abaterea de la
rectiliniitate nu trebuie să depășească 6mm/m. Nu se admite o răsucire vizibilă a profilului în jurul
axei sale. Profilele trebie să fie tăiate fără î ndoirea capetelor și fără deformarea vizibilă a secțiunii.
Bavurile rezultate din tăiere să nu depășească 5 mm.
Dimensiuni:
HxW Grosime U.M.
20×20 3 mm
20×20 4 mm
25×25 3,5 mm
25×25 4,5 mm
30×30 4 mm
30×30 5 mm
35×35 4 mm
35×35 4,5 mm
35×35 5,5 mm
40×40 5 mm
40×40 6 mm

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

25 | P a g e

50×50 6 mm
50×50 7 mm
60×60 7 mm
70×70 8 mm
80×80 9 mm

Profile laminate tip U

Domenii de utilizare:
Profilele U se utilizează în construcții metalice, – hale metalice, diverse confecții metalice,
având diferite aplicații în domeniul civil sau industrial. Din profile U se pot realiza sisteme de
rafturi suporturi, cadre metalice, părți utilaje, împrejmuiri , susțineri, stâlpi metalici grinzi metalice,
etc.
Aspect: Profilele trebuie să fie drepte, fără îndoituri sau deformații ale axei. Abaterea de la
rectiliniitate pe lungimea totală a profilului nu trebuie să depășească săgeata curburii admise pe
metru lun gime înmulțită cu lungimea profilului. Se admit curburi locale, în plan orizontal sau
vertical, cu săgeata de max 2 mm/m.
Profilul trebuie să fie tăiat fără îndoirea capetelor și fără deformarea secțiunii. Bavurile
rezultate din tăiere nu trebuie să depăș ească 8 mm.
Dimensiuni:
HxW Grosime U.M.
50×38 5 mm

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

26 | P a g e

65×42 5 mm
80×54 6 mm
100×50 6 mm
120×55 7 mm
140×60 7 mm
160×65 7,8 mm
180×70 8 mm
200×75 8,5 mm
220×80 9 mm
240×85 9,5 mm

Țevi de precizie rotunde din oțel:

Domenii de utilizare: în construcții de utilaje, cu condiții tehnice de calitate precizate, cât și la
cele de uz general.
Aspect: suprafața exterioară și interioară a țevilor trebuie să fie netedă, lipsită de fisuri,
crăpături, suprapuneri de material, in cluziuni metalice. Se admit mici rizuri, ridicături, adâncituri,
un strat subțire de țundră sau urme de curățire a defectelor rezultate în procesul de fabricație, fără
ca grosimea peretelui să fie afectată, să scadă sub limita minima admisă. Îmbinarea suda tă trebuie
să fie compactă și continuă, fără fisuri sau alte defecte care să reducă rezistența îmbinării sudate
sub cea a metalului de bază. Proeminența exterioară a îmbinării sudate se îndepărtează, se admite
îngroșarea îmbinării sudate în limitele abater ii limitată la diametrul exterior. Bavura interioară a
îmbinării sudate nu se îndepărtează. Nu se admit denivelări ale marginilor benzii în îmbinarea
sudată. Extremitățile țevilor trebuie retezate perpendicular pe axa țevii. La capetele țevilor de
admite o bavură rezultată din procesul tehnologic de tăiere. Nu se admite deformarea capetelor
țevii.
Țevile se livrează netratate termic, așa cum rezultă în procesul de fabricație. Prin acord între
părți, țevile se pot livra în stare normalizată.
Dimensiuni:

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

27 | P a g e

Diametru Ø Grosime t U.M.
16 1,5 mm
18 1,5 mm
20 1,5 mm
22 1,5 mm
25 1,5 mm
27 1,5 mm
28 1,5 mm
30 1,5 mm
32 1,5 mm
34 1,5 mm
35 1,5 mm
38 1,5 mm
40 1,5 mm

Țeavă rectangulară și pătrată

Domenii de utilizare – sunt destinate realizării diferitelor tipuri de construcții și structuri
metallice de susținere situate la interior sau exterior aferente construcțiilor civile, industriale,
comerciale sau social -culturale.
Aspecte: Suprafața exterioară și interioară a țevilor trebuie să fie netedă, lipsită de fisuri,
crăpături, suprapuneri de material incluziuni nemetalice. Se admit mici rizuri, ridicături,
adâncituri, un strat subțire de țunder sau urme a defectelor rezulta te din procesul de fabricație, fără
ca grosimea peretelui să scadă sub limita minimă admisă. Îmbinarea sudată trebuie să fie compactă
și continuă, fără fisuri sau alte defecte care să reducă rezistența îmbinării sudate sub cea a metalului
de bază. Proemine nța exterioară a îmbinării sudate se îndepărtează. Se admite îngroșarea îmbinării
sudate în limitele abaterii limitată de diametrul exterior. Bavura interioară a îmbinării sudate nu se
îndepărtează (pentru că este rădăcina sudurii). Nu se admit denivelări ale marginilor benzii în
îmbinarea sudată. Extremitățile țevilor trebuie să fie retezate perpendicular pe axa țevii. La

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

28 | P a g e

capetele țevilor se admite o bavură rezultată din procesul tehnologic de tăiere. Nu se admite
deformarea capetelor țevii. Țevile se livr ează netratate termic, așa cum rezultă din procesul
tehnologic de fabricație. Prin acord între părți, țevile se pot livra și în stare normalizată.
Dimensiuni:
WxH Grosime U.M.
20×10 1,35 mm
20×20 1,35 mm
25×25 1,35 mm
30×10 1,35 mm
30×20 1,35 mm
30×30 1,35 mm
35×35 1,35 mm
40×20 1,35 mm
15×15 1,5 mm
20×10 1,5 mm
20×20 1,5 mm
20×25 1,5 mm
25×25 1,5 mm
30×10 1,5 mm
30×20 1,5 mm
30×30 1,5 mm
30×35 1,5 mm
35×35 1,5 mm
40×20 1,5 mm
40×40 1,5 mm
45×45 1,5 mm
50×20 1,5 mm
50×30 1,5 mm
50×40 1,5 mm
50×50 1,5 mm
60×20 1,5 mm
60×30 1,5 mm
60×40 1,5 mm
15×15 2 mm
20×10 2 mm
20×20 2 mm
20×25 2 mm
25×25 2 mm

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

29 | P a g e

30×10 2 mm
30×20 2 mm
30×30 2 mm
30×35 2 mm
35×35 2 mm
40×20 2 mm
40×40 2 mm
45×45 2 mm
50×20 2 mm
50×30 2 mm
50×40 2 mm
50×50 2 mm
60×20 2 mm
60×30 2 mm
60×40 2 mm
60×50 2 mm
60×60 2 mm
70×40 2 mm
70×50 2 mm
70×70 2 mm
80×30 2 mm
80×40 2 mm
80×50 2 mm
80×60 2 mm
90×50 2 mm
100×30 2 mm
100×40 2 mm
100×50 2 mm
30×30 3 mm
30×35 3 mm
35×35 3 mm
40×20 3 mm
40×40 3 mm
45×45 3 mm
50×20 3 mm
50×30 3 mm
50×40 3 mm
50×50 3 mm
60×20 3 mm

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

30 | P a g e

60×30 3 mm
60×40 3 mm
60×50 3 mm
60×60 3 mm
70×40 3 mm
70×50 3 mm
70×70 3 mm
80×30 3 mm
80×40 3 mm
80×50 3 mm
80×60 3 mm
90×50 3 mm
100×30 3 mm
100×40 3 mm
100×50 3 mm
100×60 3 mm
100×80 3 mm
120×40 3 mm
120×60 3 mm
120×80 3 mm
120×120 3 mm
140×140 3 mm
150×50 3 mm
160×80 3 mm
30×30 4 mm
30×35 4 mm
35×35 4 mm
40×20 4 mm
40×40 4 mm
45×45 4 mm
50×20 4 mm
50×30 4 mm
50×40 4 mm
50×50 4 mm
60×20 4 mm
60×30 4 mm
60×40 4 mm
60×50 4 mm
60×60 4 mm

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

31 | P a g e

70×40 4 mm
70×50 4 mm
70×70 4 mm
80×30 4 mm
80×40 4 mm
80×50 4 mm
80×60 4 mm
90×50 4 mm
100×30 4 mm
100×40 4 mm
100×50 4 mm
100×60 4 mm
100×80 4 mm
120×40 4 mm
120×60 4 mm
120×80 4 mm
120×120 4 mm
125×125 4 mm
140×140 4 mm
150×100 4 mm
150×150 4 mm
160×80 4 mm
160×90 4 mm
160×100 4 mm
40×40 5 mm
50×30 5 mm
50×50 5 mm
60×20 5 mm
60×40 5 mm
60×60 5 mm
70×50 5 mm
70×70 5 mm
80×40 5 mm
80×60 5 mm
80×80 5 mm
90×50 5 mm
90×90 5 mm
100×40 5 mm
100×50 5 mm

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

32 | P a g e

100×60 5 mm
100×80 5 mm
100×100 5 mm
120×40 5 mm
120×60 5 mm
120×80 5 mm
120×120 5 mm
125×125 5 mm
140×140 5 mm
140×80 5 mm
150×100 5 mm
150×150 5 mm
160×80 5 mm
160×90 5 mm
180×100 5 mm
180×80 5 mm
200×100 5 mm

Țevi de precizie pătrate:

Domenii de utilizare: în construcții de utilaje cu condiții tehnice de calitate precizate cât și la
cele de uz general.
Aspect: – Suprafața exterioară și interioară a țevilor trebuie să fie netedă, lipsită de fisuri,
crăpături, suprapuneri de metel, incluziuni nemetelice. Se admit mici rizuri, ridicături adâncituri,
un strat subțire de țunder (țunderul este stratul negru de oxid format pe suprafața unei piese
de oțel în timpul încălzirii la temperaturi înalte, în special în procesele de laminare
și forjare .Țunderul este eliminat prin sablare sau curățare cu peria de sârmă ), sau urme de curățire
a defectelor rezultate din procesul de fabricație, fără ca grosimea peretelui să scadă sub limita

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

33 | P a g e

minima admisă. Îmbinarea sudată trebuie să fie compactă și continuă, fără fisuri sau alte defecte
care să reducă rezistența îmbinării sudate sub cea a metalului de bază. Proeminența exterioară a
îmbinării sudate se îndepărtează. Se admite îngroșarea îmbinării sudate în limitele abaterilor limită
la diametrul exterior. Bavura interioară a îmbinărilor sudate nu se îndepărtează. Nu se admit
denivelări ale marginilor benzii în ămbinarea sudată. Extremitățile țevilor trebuie retezate
perpendicular pe axa țevii. La capetele țevilor se admite o bavură rezultată din procedeul
tehnologic de tăiere. Nu se admite deformarea capetelor țevii.
Țevile se livrează netratate termic, așa cum rezultă d in procesul de fabricație. Prin accord între
părți, țevile se pot livra în stare normalizată.
Dimensiuni:
WxW Grosime t U.M.
20×20 2 mm
25×25 2 mm
30×30 2 mm
40×40 2 mm
50×50 2 mm
60×60 2 mm
20×20 2,5 mm
25×25 2,5 mm
30×30 2,5 mm
40×40 2,5 mm
50×50 2,5 mm
60×60 2,5 mm
70×70 2,5 mm
25×25 3 mm
30×30 3 mm
40×40 3 mm
50×50 3 mm
60×60 3 mm
70×70 3 mm
80×80 3 mm
90×90 3 mm
100×100 3 mm
40×40 4 mm
50×50 4 mm
60×60 4 mm
70×70 4 mm

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

34 | P a g e

80×80 4 mm
90×90 4 mm
100×100 4 mm
50×50 5 mm
60×60 5 mm
70×70 5 mm
80×80 5 mm
90×90 5 mm
100×100 5 mm

Țevi de precizie dreptunghiulare:

Domenii de utilizare: în construcții de utilaje cu condiții tehnice de calitate precizate cât și la
cele de uz general.
Aspect: – Suprafața exterioară și interioară a țevilor trebuie să fie netedă, lipsită de fisuri,
crăpături, suprapuneri de metel, incluziuni nemetelice. Se admit mici rizuri, ridicături adâncituri,
un strat subțire de țunder ( țunderul este stratul negru de oxid format pe suprafața unei piese
de oțel în timpul încălzirii la temperaturi înalte, în special în procesele de laminare
și forjare .Țunderul este eliminat prin sablare sau curățare cu peria de sârmă ), sau urme de curățire
a defectelor rezultate din procesul de fabricație, fără ca grosimea peretelui să scadă sub limita
minima admisă. Îmbinarea sudată trebuie să fie compactă și continuă, fără fisuri sau alte defecte
care să reducă rezistența îmbinării sudate sub cea a metalului de bază. Proeminența exterioară a
îmbinării sudate se în depărtează. Se admite îngroșarea îmbinării sudate în limitele abaterilor limită
la diametrul exterior. Bavura interioară a îmbinărilor sudate nu se îndepărtează. Nu se admit
denivelări ale marginilor benzii în ămbinarea sudată. Extremitățile țevilor trebui e retezate

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

35 | P a g e

perpendicular pe axa țevii. La capetele țevilor se admite o bavură rezultată din procedeul
tehnologic de tăiere. Nu se admite deformarea capetelor țevii.
Țevile se livrează netratate termic, așa cum rezultă din procesul de fabricație. Prin acco rd între
părți, țevile se pot livra în stare normalizată.
WXH Grosime t U.M.
40×20 2 mm
50×30 2 mm
60×40 2 mm
70×50 2 mm
80×40 2 mm
90×50 2 mm
40×20 2,5 mm
50×30 2,5 mm
60×40 2,5 mm
70×50 2,5 mm
80×40 2,5 mm
90×50 2,5 mm
100×40 2,5 mm
100×60 2,5 mm
100×80 2,5 mm
120×60 2,5 mm
40×20 3
50×30 3
60×40 3
70×50 3
80×40 3
90×50 3
100×40 3
100×60 3
100×80 3
120×60 3
50×30 4
60×40 4
70×50 4
80×40 4
90×50 4
100×40 4
100×60 4

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

36 | P a g e

100×80 4
120×60 4
60×40 5
70×50 5
80×40 5
90×50 5
100×40 5
100×60 5
100×80 5
120×60 5

Sarma sudura 1,2mm 15kg, Geko, G74121

Sârmă de electrod cu grosime 1,2 mm pentru sudarea cu arc electric în gaz de protecție. Sârma
de cupru cu adaos de mangan precum și siliciu, destinat sudurii MIG/MAG. Sârma poate fi utilizată
cu amestec de Ar -CO 2 și CO 2 pur ca gaz de protecție. Greutatea u nuui tambur de sudură – 15 kg.
Butelii de Argon sau Corgon și Butelii de oxigen : de diferite dimensiuni, la diferite presiuni,
la cel puțin 10 litri.
Corgon = Argon 82% și dioxi d de carbon 18% sau Argon 100%.

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

37 | P a g e

2.1.2 Deviz de lucrări
Model de deviz:

Deviz de lucrări pentru realizarea
unei plase de gard de 4 m lungime
și 2m înălțime

Nr
Crt Materiale U.M. cantitate lei/
U.M. Lei
1 țeavă pătratăt wxw = 15×15 mm t=2 m 400 1.3 520
2 Oțel lat = 12×4 m 24 60 1440
3 Sârmă de sudură kg 5 15 75
4 Grund l 1 20.8 20.8
5 Vopsea neagră l 4 100 400
6 Penson buc 1 2 2
7 Țeavă pătrată 20x20x1,5 m 6 23 138
8 Total materiale 2595.8
9 Procent investiții 10% 10 260
10 Profit 10% 10 260
11 Total deviz materiale 3115.8
12 manoperă lacatuși h 6 7,48 0
13 manoperă sudori h 6 7,48 0
14 manoperă maistri h 2 7,48 0
15 manoperă tehnicieni economic h 2 7,48 0
16 Total deviz 3115.8

Se observă că devizul este mult mai mic ca valoare, decât cel produs de o firmă pentru că nu
are valori în dreptul manoperei și nici TVA. Școala nu este purtătoare de TVA pentru ceea ce
produce. Prezint mai jos și un deviz cu manoperă la salariul minim pe economie, fără sporuri dar
cu to ate cheltuielile plătite către stat, CAS, CASS etc.
ANGAJAT RON
 Salariu Brut 2230
 Asigurări Sociale (CAS) 25%558
 Asigurări Sociale de Sănătate (CASS) 10%223
 Deducere Personală (DP)420

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

38 | P a g e

 Impozit pe Venit (IV) 10%103
 Salariu Net 1346
ANGAJATORRON
 Contribuție Asiguratorie pentru Muncă (CAM) 2.25%50
 Salariu Complet2280
TOTAL TAXE RON
 Angajatul plătește statului884
 Angajatorul plătește statului50
 Total taxe încasate de stat934
Conform calculatorului de salariu , angajatorul cheltuie 2280 RON pentru a plăti un salariu
net de 1346 RON. Salariul minim pe economie este valoarea cea mai mică a salariului orar,
zilnic sau lunar pe care legea permite angajatorilor să -l acorde unui salariat. Acesta cuprinde
salariul de bază, indemnizaț iile pentru munca depusă și este formalizat în contractul individual
de muncă.
Cât este salariu minim net?
Începând cu 1 ianuarie 2020, salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, este
majorat cu 7,2% de la 2.080 lei la 2.230 lei lunar. Astfel tariful orar crește de la 12,43 l ei la
13,327 lei pentru un program complet de lucru de 167,333 ore.
Începând cu data de 01.01.2019, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată s -a
mărit de la 1900 lei la 2080 lei. Astfel, salariații plătiți cu minimul pe economie vor primi de
acum 1263 lei net (în mână).
Astfel, Hotărârea de Guvern nr. 937/2018, publicată în Monitorul Oficial nr.1045 din 10
decembrie 2018 prevede că: salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, se stabilește în
bani, fără a include sporuri și alte adao suri, la suma de 2.080 lei lunar, pentru un program normal
de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 12,43 lei/oră.
Atenție! Angajatorul este obligat să mărească salariul acestei categorii de salariați, nu se pune
problema unei opțiuni sau ale geri.Amintim că salariul minim din construcții este 3000 lei. Acest
venit este pentru 180 ore lunar deci aproximativ 17 lei/oră.

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

39 | P a g e

Deviz de lucrări pentru realizarea unei
plase de gard de 4 m lungime și 2m
înălțime

Nr
Crt
Materiale U.M. cantitate lei/
U.M. Lei
1 țeavă pătratăt wxw = 15×15 mm t=2 m 400 1.3 520
2 Oțel lat = 12×4 m 24 60 1440
3 Sârmă de sudură kg 5 15 75
4 Grund l 1 20.8 20.8
5 Vopsea neagră l 4 100 400
6 Penson buc 1 2 2
7 Țeavă pătrată 20x20x1,5 m 6 23 138
8 Total materiale 2595.8
9 Procent investiții 10% 10 260
10 Profit 10% 10 260
11 Total deviz MATERIALE 3115.8
12 manoperă lacatuși h 6 17 102
13 manoperă sudori h 6 17 102
14 manoperă maistri h 2 17 34
15 manoperă tehnicieni economic h 2 17 34
16 Total deviz manoperă 272
17 Regie unitate cu personal indirect
productiv 50% – 150% 136
18 Total deviz manoperă și regie unitate 408
19 Total deviz general fără TVA 3523.8
20 Total deviz cu TVA 4193.3

Diferența între aceste două devize este de 4.193,3 – 3.115,8 = 1.077,5 deci aproape o treime
din devizul școlii și mai bine de un sfert din devizul cel mai ieftin al unei firme de pe piață. Această
diferență este doar la o plasă de gard. Un gard al unei unități școlare are cel puțin 100 -150 de metri,
deci cel puțin 25 sau 30 de plase de gard. Dar am avut cazuri și de 50 de plase de gard, plus porțile.

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

40 | P a g e

Aceasta a faăcut ca produsele noastre să fie competitive pe o piață în c are prețul produsului
este factorul important.
Întâi, pentru a prinde experiență de producție ne -am făcut propriul gard de împrejmuire a
unității școlare. Aceasta a avut efect de showroom. Modelul a fost vândut și altor unități scolare
din localitate și m ai apoi din județ.
Pe bază ce am prins experiență produsele noastre s -au diversificat și am realizat, așa cum am
arătat mai sus și alte elemente de mobilier stradal (bănci, coșuri de gunoi), rafturi industriale,
dulapuri metalice și pichete PSI…
Prezint mai jos câteva exemple:
Porți:

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

41 | P a g e

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

42 | P a g e

Bănci:

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

43 | P a g e

Mobilier stradal și pentru curtea școlii :

Mobilier industrial:

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

44 | P a g e

Capitolul III
Analiza SWOT . Lucrări realizate. Buget realizat. Profit.
3.1.Analiza SWOT
Pentru ca să putem realiza un asemenea proiect am realizat întâi o analiză. O analiză
SWOT.
Puncte Tari Puncte Slabe
 Colegiul CF Unirea are un istoric bogat
în pregătirea elevilor în meseriile
tehnice și servicii.
 Profesorii sunt specialiști, 66% din
profesori sunt titulari, suplinitori
calificați cu norma de bază 20 %,
calificați cu norma în altă școală 1%,
număr suplinitori la plata cu ora 11% ,
număr suplinitori necalificați 1%. (PAS
2020 -2025)
 Dotările colegiului sunt bune, două
ateliere școală dotate cu aparatura
necesară desfășurării în bune condiții a
activității productive ( Capitolul I
dotarea atelierelor)
 Agenții economici cer meseriile pe
care școala le pregătește
 Agenții economici sprijină prin
programele de practică instruirea
elevilor
 Agenții economici au sprijinit dotarea
atelierelor cu aparate de sudură
 Elevii noștri au au o pregătire uniformă
în specializări, (sudori, tehnicieni
mecanici, CAD, tehnicieni economici,
lăcătuși mecanici, maiștri)
 Profesori i de instruire practică sunt
calificați, cu o experiență bogată și în
activitatea de producție înainte de a
ajunge în învățământ , atât cei pentru  Atelierele nu sunt proiectate pentru
activitate de producție ci pentru
activitate educațională.
 Materia primă pentru realizarea
producției trebuie achiziționată din
banii clientului, școa la neputându -și
permite achiziționarea ei.
 Dacă producția se vinde tot la școli, sau
firme ce depind de bugetul de stat, plata
va fi efectuată întârziat atunci când se
va debloca acea plată.
 Pandemia a închis atelierele școală,
producția nu se face on -line.
 Producția nu se poate realiza decât în
timpul practicii, și nu continuu.
Practica se poate realiza doar în
săptămânilor de școală. În vacanță nu
se poate lucra.
 Montajul se realizează cu elevii, sau cu
firme angajate de către beneficiar.

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

45 | P a g e

specializări tehnice cât și cei pentru
specializări economice
 Profesorii instructori sunt deschiși
pentru autoeducație și pentru formarea
lor instrucțională și instituțională

Oportunități Amenințări
 Creșterea ofertei locale de locuri de
muncă în domeniul mecanic, electric și
al serviciilor.
 Domeniul Tehnic este prioritar.
 Experiență în implementarea
proiectelor cu fonduri europene.
 Structurare diversificată la
învățământul profesional și tehnic.
 Sectorul ONG în dezvoltare
 Creșterea ineresului firmelor locale de
e recruta și și forma personal
specializat.  Contextul pandemiei Sars Cov 2.
 Finanțarea insuficientă a sistemului de
învățământ.
 Niverul ridicat al sărăciei în
majoritatea zonelor ru rale.
 Abandonul școlar și neșcolarizarea
reprezintă un fenomen care deși se află
în scădere totuși este prezent.
 Scăderea populației școlare de vârstă
14-19 ani.
 Diminuarea capacității familiilor de a
susține pregătirea școlară a copiilor.
 Mentalitatea uno r familii de a
considera că succesul școlar al
copilului este responsabilitatea doar
școlii.
 Imaginea nefavorabilă a
învățământului profesional în
societate.
 Părinții nu conștientizează destul de
mult că rolul școlii este de partener
principal în educația copiilor lor.
 Resurse bugetare insuficiente
 Nivel scăzut al consilierii elevilor de
clasa a VIII -a privind alegerea viitoarei
meserii
 Atractivitatea scăzută a locurilor de
muncă din învățământ pentru a intra
personal motivat și cu anduranță.

Nu putem schimba mentalitatea societății românești din zonele de unde ne vin elevii dar
am organizat activități cu părinții elevilor cu risc de abandon școlar. Școala Părinților este o

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

46 | P a g e

activitate prin programul ROSE unde avem un grup țintă de elevi și pări nți. De cinci ani de zile de
când se desfășoară proiectul, riscul de abandon școlar a scăzut măsurabil cu aproape 5% anual față
de perioada precedentă desfășurării acestei activități.
Ca lucrări am realizat și am vândut gardurile de împrejmuire a unitățil or școlare din
următoarele localități sau cartiere:
Stolniceni Prăjescu …………………………………………………100 m
Lunca Pașcani…………………………………………………………150 m
Cartierul Gâștești……………… …………………………………….200 m
Suburbia Blăgești………………………………………………………50 m
Liceul Economic Nicolae Iorga Pașcani…………………….. 50 m
Total ………………………………………. …………………………….550 m gard

Acest buget pe unitatea de producție este parte din bugetul general. Este un buget pe o
firmă de exercițiu. De exemplu cheltuielile de personal sunt zero. Nici elevii nu sunt plătiți pentru
realizarea producți ei din timpul activității de practică și nici profesorii sau profesorii instructori nu
sunt plătiți pe acest buget. Elevii de la profesională primesc bursa profesională, iar elevii de liceu
primesc bursele de merit sau sociale pe care le merită fiecare. Pr ofesorii primesc salarii din bugetul
de salarii a ministerului învățământului. Ei nu pot fi plătiți din vânzarea producției realizate. De
aceea bugetul pentru această unitate productivă a școlii nu poate cuprinde valori în buget pentru
personal. Acesta est e și un atu pentru realizarea producției mai ieftină.
Apoi la utilități, apa, curentul electric, consumul de gaz pentru căldură nu este contorizat
separat și nu poate fi prins în bugetul activității de producție. Și acesta este încă un atu al devizelor
mici și producției ieftine.
Profitul realizat la unitatea de producție poate face parte din veniturile realizat e de colegiu
conform legii articolul 9 punctul 6, pe care l -am subliniat bold și italic la capitolul 1.

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

47 | P a g e

3.2 Buget realizat. Profit.
Colegiul Tehnic CF
Unirea
BUGET 20 18-2020 Dată

TOTAL BUGET ESTIMAT REAL DIFERENȚĂ
Venit 1,500,000.00 1,815,000.00 315,000.00
Cheltuieli 1,515,300.00 1,438,200.00 -77,100.00
Sold (venit minus
cheltuieli) -15,300.00 376,800.00 392,100.00

Diagrama de prezentare generală a bugetului este în această celulă. Top 5 cheltuieli de
operare se actualizează automat în tabelul Top5Cheltuieli, mai jos. 0200,000400,000600,000800,0001,000,0001,200,0001,400,0001,600,0001,800,0002,000,000
ESTIMAT REALPREZENTAREA GENERALĂ A BUGETULUI
Venit Cheltuieli

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

48 | P a g e

CARE SUNT PRIMELE 5 CELE MAI MARI CHELTUIELI
DE OPERARE?
CHELTUIALĂ SUMĂ % DIN
CHELTUIELI 15%
REDUCERE
Cheltuieli vânzări 1,430,000.00 99.4% 214,500.00
Consumabile 4,500.00 0.3% 675.00
Costuri de livrare 1,500.00 0.1% 225.00
Consumabile de birou 750.00 0.1% 112.50
Altele 750.00 0.1% 112.50
Total 1,437,500.00 100.0% 215,625.00

Colegiul Tehnic CF Unirea
BUGET 2018 -2020

VENIT ESTIMAT REAL DIFERENȚĂ
Vânzări nete 1,500,000.00 1,815,000.00 315,000.00
Venit din dobânzi 0.00 0.00 0.00
Vânzări active (câștig/pierdere) 0.00 0.00 0.00
Total venit 1,500,000.00 1,815,000.00 315,000.00

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

49 | P a g e

Colegiul Tehnic CF Unirea
BUGET 2018 -2020

CHELTUIELI PERSONAL ESTIMAT REAL DIFERENȚĂ
Salarii 0.00 0.00 0.00
Beneficii angajat 0.00 0.00 0.00
Comision 0.00 0.00 0.00
Cheltuieli totale personal 0.00 0.00 0.00

Colegiul Tehnic CF Unirea Firma de exercițiu producție Ateliere
BUGET 2018 -2020

CHELTUIELI
DE OPERARE ESTIMAT REAL DIFERENȚĂ

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

50 | P a g e

Altele 1,000.00 750.00 250.00
Amortizare 1,000.00 500.00 500.00
Asigurare 0.00 0.00 0.00
Cheltuieli cu
poșta 0.00 0.00 0.00
Cheltuieli
vânzări 1,500,000.00 1,430,000.00 70,000.00
Chirie sau
credit ipotecar 0.00 0.00 0.00
Consumabile 5,000.00 4,500.00 500.00
Consumabile de
birou 800.00 750.00 50.00
Costuri de
livrare 2,000.00 1,500.00 500.00
Datorii
neacoperite 0.00 0.00 0.00
Datorii și
abonamente 0.00 0.00 0.00
Dobândă 0.00 0.00 0.00
Impozite și taxe 0.00 0.00 0.00
Întreținere și
reparații 4,500.00 200.00 4,300.00
Legal și audit 0.00 0.00 0.00
Livrare și
depozitare 1,000.00 0.00 1,000.00
Publicitate 0.00 0.00 0.00
Reduceri
numerar 0.00 0.00 0.00

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

51 | P a g e

Telefon 0.00 0.00 0.00
Utilități 0.00 0.00 0.00
Total cheltuieli
de operare 1,515,300.00 1,438,200.00 77,100.00

Profitul realizat de această unitate de producție este de 376.800 lei pentru doi ani de 2018 –
2020. Acești bani au intrat în bugetul de invetiții în școală. Pentru că școala nu este doar o firmă
educațională fără a se urmări bugete , dar nu este nici o firmă unde centrul de conducere,
managementul urmărește profitul și lichiditatea, pe lângă pro fit și investițiile bănești profesorul
urmărește și formarea viitoarei resurse umane și pregătirea ei pentru piața muncii.

3.3 Concluzii.
Tranziția de la școală la locul de muncă se face cu ajutorul comisiei de orientare școlară și
profesională de la nivelul școlii. Din această comisie bineînțeles face parte și psihopedagogul
școlar. Obiectivul acestei comisii este integrarea absolvenților pe piața muncii.
Scop Activitate Rezultat
 Dezvoltarea
abilităților cheie

 Atingerea
competențelor
profesionale

 Întocmirea graficului
de practică, astfel încât
să existe continuitate
în producție, dar și
repartizarea elevilor la
agenții economici în
funcție de posibilitatea
lor

 Urmărirea evoluției
elevului în formarea
deprinderilor pentru
meseria aleasă
 Concursuri școlare

 Instruire practică
continua în ateliere,
dar și combinarea ei cu
practica la agenții
economici.
 Instruirea la atelierul
școală prin urmărirea
calității și normelor
realizate în producție,
cât mai asemănător cu
o firmă reală.

 Monitorizarea elevilor
de către profesorii
instructori ai școlii dar

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

52 | P a g e

 Formarea unei
atitudini responsabile
față de muncă.

 Corelarea ofertei
educaționale cu
calificările cerute pe
piața muncii.

 Asigurarea condițiilor
de informare orientare
și consiliere privind
cariera.  Simularea examenelor
finale, realizarea
proiectelor școlare, și
la agenții economici.

 Identificarea agenților
economici

 Elaborarea unor
materiale de învățare
și evaluare

 Realizare CDL și CDȘ
documente de acord cu
agenții economici

 Preluarea și
prelucrarea unei părți
din producția agenților
economici la atelierele
școală

și de către personalul
agentului economic
 Adaptarea ofertei
educațio nale la piața
muncii
 Realizarea
curricumului în
decizie locală CDL,
dar și a curricumului la
decizia școlii CDȘ

 Buna orientare privind
cariera în scopul
atingerii
performanțelor
profesionale

Prin aceste activități urmărim integrarea elevilor noștri pe piața muncii, adaptarea
condițiilor de muncă la practica de specialitate cât mai asemănătoare cu condițiile reale de muncă
precum și realizarea unui profit pentru investiții datorită muncii desfășurate.

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

53 | P a g e

Bibliografie

Plan de Acțiune al școlii 2020 -2025
https://www.unireapascani.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=180&Itemid=228
Strategia de Dezvoltare Regionala Nord -Est 2014 -2020
https://www.adrnordest.ro/user/file/pdr/v3/strategie%20RNE%202014 –
2020%20aprilie%202013.pdf
Strategia Naøionalã pentru DEZVOLTAREA DURABILÃ a Român iei 2030
https://www.edu.ro/sites/default/files/Strategia -nationala -pentru -dezvoltarea -durabila -a-
Rom%C3%A2niei -2030.pdf
PLANUL LOCAL DE ACȚIUNE PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT IAȘI (PLAI) 2018 – 2025
http://www.isjiasi.ro/documente/invatamant%20profesional%20si%20tehnic/PLAI_2018_2025.p
df
INS – Direcția Județeană de Statistică IAȘI
https://iasi.insse.ro/
AJOFM IAȘI (informații obținute)
http://anofmvechi.anofm.ro/li sta-informa%C5%A3iilor -de-interes -public -0
INS Institutul Național de Statistică
http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/#/pages/tables/insse -table
Studii anu ale desfășurate de Colegiul Tehnic CF Unirea Pașcani privind evoluția populației
școlare 10 -14 ani în zona Pașcani
https://www.unireapascani.ro/index.ph p?option=com_content&view=article&id=82&Itemid=10
5
Rapoarte de activitate ISJ Iasi
STAREA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR IEȘEAN ANUL ȘCOLAR 2019 -2020
SEMESTRUL I Februarie, 2020 Nr. 904/06.02.2020

ȘCOALA TEHNICĂ PRODUCĂTOARE DE ABSOLVENȚI CALIFICAȚI CU APTITUDINI
PE PIAȚA MUCII DAR ȘI PRODUCĂTOARE DE PROFIT

54 | P a g e

http://www.isjiasi.ro/documente/interes%20public/Starea%20invatamantului%20%20preuniversitar%
20iesean_sem_I_2019_2020.pd f