ȘCOALA POSTLICEALĂăăSANITARĂ [601000]

1
ȘCOALA POSTLICEALĂăăSANITARĂ

”SPIRU HARET ”

Domeniul :Sănătate și asistență pedagogică
Specializarea:Asistent medical generalist

ELEV:DAVID ADRIANA-GEORGIANA

PromoĠia:2015 -2016

2 TEMA PROIECTULUI DE ABSOLVIRE

“ÎNGRIJIRI ACORDATEăPACIENğ ILOR
CU
HEPATITĂăCRONICĂ”

PROFESOR COORDONATOR:
Radu Marieana

3 CUPRINS

MOTTO : …………………………………………………………………………………………………………………………………….. 4
MotivaĠiaălucrării…………………………………………………………………………………………….. 5
Capitolul I. EducaĠieăpentruăsănătateăaăpopulaĠiei …………………………………………………………………………………… . 6
Capitolul II ………………………………………………………………………………………………………………………………….. 7
NoĠiuniădeăanatomieășiăfiziologieăaăficatului …………………………………………………………………………………… . 7
1.1Anatomia ficatului ……………………………………………………………………………………………………………….. 7
1.2Fiziologia ficatului ……………………………………………………………………………………………………………… 14
Capitolul III ……………………………………………………………………………………………………………………………….. 37
Hepatita croŶică ………………………………………………………………………………………………………………………… 37
Ϯ.ϭ.DefiŶiție …………………………………………………………………………………………………………………………… 37
2.2.Clasificare ………………………………………………………………………………………………………………………… 38
2.3.Etiopatogenie …………………………………………………………………………………………………………………… 40
2.4.Tablou clinic …………………………………………………………………………………………………………………….. 41
2.5.Examene paraclinice …………………………………………………………………………………………………………. 42
2.6.Diagnostic ………………………………………………………………………………………………………………………… 44
Ϯ.7Coŵplicații ……………………………………………………………………………………………………………………….. 47
2.8.Prognostic ……………………………………………………………………………………………………………………….. 48
2.9.Tratament ……………………………………………………………………………………………………………………….. 48
Capitolul IV. I.Dosar de îngrijire …………………………………………………………………………………………………… 59
A.Masurarea pulsului …………………………………………………………………………………………………………………. 75
II.Dosar de îngrijire …………………………………………………………………………………………………………………… 77
B.AdŵiŶistrarea ŵedicaŵeŶtelor pe cale orală …………………………………………………………………………….. 92
(P.O)per os ……………………………………………………………………………………………………………………………….. 92
III.Dosar de îngrijire ………………………………………………………………………………………………………………….. 97
C.IŶjecția iŶtraŵusculară; iŵͿ ……………………………………………………………………………………………………. 106
Bibliografie …………………………………………………………………………………………………………… ………………………111

4 MOTTO :
“Sora medical ăăesteăconștiinĠa,iubireaădeăviaĠăă
aăsinucigașului,piciorulăcă ruia i-a fost amputat
un picior,ochii un uiănevă zator,puterea de a se
mișcaăaăsugarului,cunoștiinĠeleăș i încrederea
tinerei mame,gura celor care sunt preaăslăbiĠiă
sauăcareăseătemăsă vorbească”

Virginia Handerson

5 Motivațiaălucră rii
LucrareaădeăfaĠăăîșiăpropuneăsăătratezeăparticularităĠileădeă
îngrijireăaăbolnavilorăcuăHVAășiăaăfostăconceputăăavîndăînăvedereă
căăaceastăăboalăăaăfostăunaădintreăcauzeleăînsemnate ale
morbidităĠiiăînăsecolulxx.
Ceaămaiăimportantăămetodăădeăapăr are pe care o avem la
îndemînăăesteăprevenireaăîmbolnăviriiăiarăînăacestăproces rolul
educaĠieiăigienico -sanitare este extrem de important.
Importantăăesteădeciăînăprimulărîndăcunoaștereaăcăilorășiă
modalităĠilorădeătransmitereăaăbolii,stiindăcăășiăînă celelalte boli
prevenireaăesteămultămaiăușoarăășiămaiăpuĠinăcostisitoareădecîtă
tratarea ei.
Astăziănuăseămaiăvorbeșteădeăoăsingurăăhepatită,ciădeăunăgrupă
deăîmbolnăviriăsimilarădeăetiologiiădiferite,darăcuăunătablouăclinică
multăasemănător,neputîndăfiădiferenĠiateăprinămijloaceăclinice.
BolileăinfecĠioaseămerităăunăinteresăpermanentă
deoarece,oriceărelaxareăînăacestădomeniuăseărăzbunăăcuă
siguranĠă.

6 Capitulul I.
EducaĠieăpentruăsănătateăaăpopulaĠiei
A) Măsuriădeăprofilaxieăprimară:
vizeazăăreducereaănumăruluiădeăcazuriănoiădeăînbolnăvireăcareăconstă în
-dispensarizareaăpersoanelorăcuăriscăcrescut,persoaneăcuăterenăulceros(deșcenden Ġiă
inăfamilie,înăcareăunulăsauăambiiăpărinĠiăauăulcer)
-dispensabilizarea persoanelor cu simptome nespecifice
-educareaăpopulaĠieiăprivindăigienaăbuco -dentară
-educarea pop ulaĠieiăprividăăigienaăalimentară
-alimenĠieăechilibratăăcantitativășiăcalitativă
-pregătireaăalimentelorăfărăăexceseădeăalimente,fierbinĠiăsauăreci
-orarul alimentatiei-mese neregulate
-igienaăpsihonervoasă -servireaămeseiăinăcondiĠiiădeărelaxareăăăăăăăă
nervoasă,ambianĠăăplacută
-educareaăpopulaĠieiăprivindăabandonareaăobiceiurilorădaunatoare
-alcoolismul,fumatul,careăfavorizeazăăapariĠiaăboliiăstomacului,ficatului

B)Profilaxieăsecundară
Urmăreșteăprinămăsurileăluate,caăînăevoluĠiaăbolilorădigestiveădejaăexisten teăsăănuă
aparăăăcomplicaĠiiăgraveăseărealizeazăăprinădispensarizareaăbolnavilorădigestiv iă
(bolnaviăcuăulcerăgastricăsauăduodenal,hepatităăcronică)

C)Profilaxia te rĠială
SeărealizeazăăprinăacĠiuniădestinateădiminuăriiăincapacităĠilorăcroniceădeă
reeducareăaăinvalidităĠilorăfuncĠionaleăaleăbolnaviloră.

7 figura1:protejarea ficatului
Capitolul II
Noțiuniădeăanatomieășiăfiziologieăaăficatului

1.1Anatomia ficatului
Ficatul,ceaămaiămareăglandăădinăcorpulăuman,esteăunăoganăcare,peălangăăfuncĠiaă
deăproducereăaăbileiăîndeplineșteămultipleăfuncĠiiămetabolice.Dintreăacestea,une leă
sunt legate de prelucrarea substantelor absorbite prin mucoasa inte stinală,iarăalteleă
de metabolismul general al organismului.
ÎnătimpulăvieĠiiăintrauterineăîntreălunileăaăIIăaășiăaăVIăa,ficatulăareăunărolă
important hematopoietic.
TotăatătădeăimportantăăesteășiăfuncĠiaăsaăhemodinamică,prinăcareăficatulă
intervine înădistribuĠiaămeseiăsangvineădinăorganism.Alăturiădeăalteăorgane,elă
contribuieălaădepozitareaășiărepartizareaăînăcirculaĠie,dupăănecesitaĠi,aăuneiăcantit aĠiă
apreciabile de sînge.
CelulaăhepaticaăconĠineăechipamenteăenzimaticeănecesareăprină
prelucrarea,stocareaășiăeliminareaăînăcirculaĠiaăgeneralăăaăsubstanĠelorănecesareă
buneiăfuncĠionariăaătuturorăĠesuturilor.

8 PentruăîndeplinireaămultiplelorășiădiverselorăsaleăăfuncĠii,ficatulăp rezintăăoă
structurăășiăoăorganizareăcuătotulăparticularăășiădiferită de a altor organe glandulare
digestive majore.

Asezare
Ficatulăesteăunăorganăglandularășiăvascularăînăacelașiătimp,aăcaruiăpoziĠieăăî nă
organismăseăaflăăpeăoăcaleădeăderivaĠie(circulaĠ ia portală)ăaăcirculaĠieiăsangvineă
venoase generale(sitemul cav).
El este situat înăparteaăsuperioarăăaăcavitaĠiiăabdominale,înăregiuneaă
supramezocolică,ăsubădiafragm,înălojaăhepatică,formatăăsuperior,posterior,ălaterală
șiăanteriorădeămușchiulădiafragm,iarăinferiorădeăcolonulăsiămezocolonulă
transvers.Aceastăălojăăcomunicăălargăcuălojaăgastrică.
Numaiăelăsingurăocupăăaproapeăînătotalitateăhipocondrulădrept,oămareăparteădin
epigastruășiăoămicăăparteădinăzonaăceaămaiăînaltăăaăextremeiădrepteăaăhipocondrulu iă
stîng.
FicatulăesteămenĠinutăînăpoziĠieădeăma i multe elemente:
-vena cavăăinferioarăăcareăaderăăintimădeăĠesutulăhepaticăpeăoăîntindereădeăγ -4
cm
-venele suprahepatice
– ligamentul rotund
-ligamente formate din repliuri ale peritoneului hepatic =>ligamentul
suspensor,ligamentul coronar,ligamentul triunghiular drept,ligamentul triun ghiular
stăng,epilonulăgastrohepatic,ligamentulăhepatorenalășiăligamentul ăhepatocolic.

9 ConfiguraĠie externă
Caăformă,ficatulăseăaseamănăăcuăunăovoidăsecĠionatăoblicăcuăextremitateaămareă
orientatăălaădreaptaășiăfaĠaăconvexăăcranial.
CaăurmareăiăseădistingădouăăfeĠe:
-una superioar ă,convexă,denumităă„faĠaădiafragmatică”
-altaăinferioarăăoarecumăplană,denumităă „fața viscerală” .
De asemenea are o mar gineăinferioarăă,ascuĠită,careănormalănuădepașeșteă
rebordulăcostalădreptăsiăiămargineăposterioară,multărotunjităăînăraportăcu ădiafragmul.
Peăparteaădiafragmică,peritoneul,trecîndădeăpeăficatăpeăfaĠaăinferioarăăaă
diafragmului,formeazăăoăplicăăsagitalăănumităă “ligamentul falciform ”,care la
margineaăsaăliberăăcontineăligamentulărotundăalăficatului,rezultatădinăobĠ inereaă
veneiăombilicaleădupăănaștereă.
LigamentulăfalciformămarchezăăpeăaceastăăfaĠăălimitaădintreălobulădreptășiăcelă
stîng,al ficatului.În interiorul ficatuluiălimitaădintreălobulădreptășiălobulăstîngă
corespunzîndăfisuriiăpricipaleăaăficatului,seăaflăăpeăfaĠaădiafragmaticăălaă
aproximativădouăălaturiădeădegetăînădreaptaăligamentuluiăfalciformășiăparale lăcuă
aceasta.
ÎnăpărĠileălateraleăfrontal,ligamentulăfalciformăseăcontinuă cu ligamentul coronar
alăficatuluiă,alcăatuitădintr -o foiĠăăanterioarăășiăaltaăposterioară,careăseăunescălaă
extremităĠi,formîndăligamenteleătriunghiulareădreptășiăstîng.ToateăformaĠiun ileă
peritonealeădescrise,reprezintăămijloaceădeălegăturăăîntreăficatășiădiafragm.
ÎnăparteaăposterioarăăăaăfeĠeiădiafragmaticeășiălaănivelulămarginiiă
posterioare,existăăoăregiuneămărginităădeăfoiĠeleăanterioarăășiăposterioarăăaleă
ligamentuluiăcoronar,înăcareăficatulănuăesteăînvelitădeăperitoneuășiăundeăprinăt racturiă
fibroase ,adera de diafragme denumita ”area nuda ” a ficatului.

10 FaĠaăvisceralăăaăficatuluiăprezintăădouăășanĠuriă sagitale(dreptășiăstang)împarĠiteă
fiecareăînăcîteădouăăjumătăĠiă printr-un șanĠătransvers.
ȘanĠulăsagitalădreptă este format înăparteaăanterioarăădeăoădepresiuneăînăcareăseă
aflăăveziculaăbiliară,numităăfosaăveziculeiăbiliareășiăînăcareăparteaăposterioarăădeă
șanĠulăveneiăcaveăinferioare.
ȘanĠulăsagitalăstîngă este format anterior,de fisura ligamentului rotund al
ficatuluiășiăposterior,deăfisuraăligamentuluiăvenosăArantius,rezultatăd inăobliterareaă
canaluluiăvenosăcuăacelașiănume.
ÎntreăceleădouăășanĠuriăsagitaleăseăafla,șanĠulătransvers,careăcorespundeă hilului
ficatului,denumităș i poarta ficatului,loculăpeăundeăintrăășiăiesădinăficatăformaĠiunileă
pediculului hepatic.
ȘanĠurileăamintite delimiteazăăpeăfaĠaăvisceralăăpatruăl obi:
-lobul drept este situat la dreapta șanĠuluiăsagitalădrept
-lobul stî ng seăaflăă situat laăstîngaășanĠuluiăsagitalăs tîng
-lobul pătrat și caudat (Spiegel) suntăcuprinșiăîntreăceleădouăășanĠuriă
sagitale,celăpătratăfiindăsituatăanteriorădeășanĠulătransversăiarăcelăcaudat ,posteriorădeă
acesta.
PotrivitădistribuĠieiăartereiăhepatice,veneiăporteășiăaăcăilorăbiliareăînăinteri orulă
ficatuluiășiăînăcorelaĠieăcuădezvoltareaăfiloășiăontogeneticăăaăficatu lui,peăfaĠaă
viscerală,limitaădintreălobulădreptășiăcelăstăngăcorespundeăuneiăliniiălateăd eă
aproximativăunăcm,careămergeădeălaăfosaăveziculeiăbiliareălaășanĠulăveneiăcaveă
inferioare.CaăurmareălobulăpătratășiăcelăcaudatăaparĠinălobuluiăstîngăalăfica tului.
Organele învecinate,cuăcareăvineăînăraportăficatul,lasăăpeăfaĠaăvisceralăăaă
acestuiaămaiămulteăimpresiuni.Astfel,laănivelulălobuluiădrept,înăparteaăpo sterioarăă
seăaflăăimpresiuneaărenalăășiăsuprarenală ;anterior șiămedialădeăea,impresiuneaă
duodenală,careăseăprelungeșteășiăpeălobulăpătrat,înăapropiereaămarginiiăinferioar eăaă

11 lobuluiădreptăseăaflăăimpresiuneaăcolică,datăădeăflexuraădreaptăăaăcolului.Laănivel ulă
lobuluiăstîngăseăgasescăimpresiunileăgastricăășiăesofagiană.
Laănivelulălobuluiăcaudatăînăparteaăstîngăăaăacestuiaășiăaproapeădeăhil,seăafl ăăoă
proeminenĠaănumităăprocesulăpapilar,iarălaădreaptaăoăpunteădeăĠesutăhepaticăceălegăă
lobulăcaudatădeălobulădrept,numităăprocesulăcaudat.
FaĠaăvisceralăăaăficatului,esteălegatăădeăesofag,stomacășiăduodenulăsuperioră
printr-o forma Ġiuneăperitonealăănumităă epiploonul sau omentul mic.
AceastăăformaĠiuneăseăîntindeădeălaămargineaădreaptăăaăesofaguluiă
abdominal,micaăcurburăăaăstomaculuiășiămargineaăsuperioarăăaăbulbuluiăduodenal ă
laășanĠulătransversășiăfisuraăligamentuluiăvenos (Arantius) al fiactului.De aceea I se
mai spune si ligament esofago-duodenal-hepatic.
Partea dinspre esofag a omentului mic,mai bogt ăăînăĠesutăconjuctivășiăfibreă
nervoaseăseănumeșteă pars condesa ,iarăparteaădintreăstomacășiăficat,maiăsubĠireăseă
numeșteă pars flaccida.
Parteaădreaptă,dintreăduodenășiășanĠulă transvers sauăhilulăficatului,reprezintăă
margineaăliberăăaăometuluiămicășiăcu prinde grosimea sa pediculului hepatic,format
dinăvenaăportă,arteraăhepatică,canlulăhepato -coledoc.Aceast ăăparteăseămaiănumeșteă
pars vasculosa a omometului mic.
Ficatul,asemănătorăcuăplămînulășiărinichiulăareăoăstructurăăăsegmentară.

Structura internă
Ficatul este un organ intraperitoneal.El este acoperit de peritoneul visceral
hepatic(tunica seroas ă) înăceaămaiămareăparteăaăsuprafeĠeiăsale,cuăexceptiaăluiăparsă
nudaăhepatis.Stratulăprofundădeăsubămezoteliuăseroaseiăperitonealeăalcătuit ădinăĠ esut
conjuctivădens,formeazăăficatuluiăoăcapsulăăfibroasă,careăseăcontinuăăcuăoămasaădeă
Ġesutăconjuctiv,situatăăînăhilulăficatului.AcestăĠesutăpătrundeăș iăînăinteriorulă
organului de-a lugul ramnifica Ġiilorăveneiăporteă,artereiăhepatice,canaleloră

12 biliare,limfaticelorășiănervilor, alcătuindăînătotalitateaăsaă capsula fibroasa descrisăă
de Glisson .
ğesutulăconjuctivădinăinteriorulăficatuluiăpoartăășiădenumireaă de capsula fibroasă
perivasculară .Elăformezăăscheletulăfibrosăsauăstromaăficatului.
UnitateaăstructuralăășiăfuncĠionlăăaăficatuluiăesteă lobul hepatic.
Lobul este format din :
 celule hepatice numite șiăhepatocite
 capilare sinusoide provenite din ramnifica Ġiaăveneiăporte
 canicule biliare.
SpaĠial,hepatociteleăsuntădispuseăsubăformăădeăplăciăsauălameă
celulare,anastomazateăîntreăele.AcesteaăformeazăăoăreĠeaătridimensională,cuă
dipoziĠieăînăgeneralăradiarăăfaĠăădeăvenaăcentrală,înăochirileăcareiaăseăaflăăcapilareleă
sinusoidale.ÎnteăfeĠeleăceăvinăînăcontactăseăaflăămiciăcaniculeăbiliar e intralobulare,
fărăăpereĠiăpropii, înăcareăhepatociteleăvarsăăprodușiiăcareăformeazăăbila.
SpaĠiulășiăcaniculeleăbiliareăsuntădispuseăsubăformaăuneiăreĠeleătridimensiona le.ă
Spre periferia lobului, caniculele biliare, prezintăăunăscurtăsegment,înăcare încep
sa-șiăcapeteăunăpereteăăpropiu, denumit colangiola. Colangiola, ieșindădină lob se
continuăăcuăcanaleleăsituateăînăspaĠiulădintreălobuliășiăcareăseăvarsăăînăcana lulăbiliară
interlobular.
DacăăprinăfeĠeleăceăvinăînăcontact, hepatocitele marginesc canaliculul
biliar,prinămuchiileălor,hepatociteleăvinăînăcontactăcuăcapilareleăobișnuit eășiăcuă
pereĠiiăformaĠiădinăașaănumiteleăceluleălitoraleăsauăKupffer. EleăaparĠină sistemului
reticulohistiocitarășiăpeălîngăăfuncĠiileăfagocitare,auărolămetabolic,înăsensul ăcăăîncepă
transformareaămetabolicăăaăunorăsubstanĠeăluateădinăsînge,transformareă
care,ulteriorăvaăfiădesăvîrșităădeăhepatocite.
ÎntreăpereteleăcapilarelorăsinusoideășiăhepatociteăexistăăunămicăspaĠiuădeă
trecere,numităspaĠiulăDisse.ÎnăacestăspaĠiuăpredominăămicroviliiă

13 hepatocitelor.Celulele litoraleăauăpropietateaădeăaăseăumflaășiăprinăacestaăeleăpotă
obsturaălumenulăcapilaruluiăsinusoid,micșorîndăastfelăvitezaădeăcircul aĠieăaăsîngeluiă
prinălob.Deăasemeneaălaăvărsareaăcapilaruluiăsinusoidăăînăvena centralăăs -a descris
așaănumitulăsfincterădeăieșire(Kinsely).
Laăperiferie,spaĠiulăădintreădoiăsauătreiălobuliăînvecinaĠiăpoartăănumeleădeă spțiul
portal sau interlobular. ÎnăĠesutulăconjuvtivădinăacestăspaĠiuăprovenitădinăhilul
fiacatuluiăcuăramnificaĠiileăvasculobiliare,seăaflăăoăramurăăportală(interlobulară) aă
veneiăporte,oăramurăăportalăăaăartereiăhepatice,unăcanalăbiliar,unăvasălimfaticși ăună
nerv.
ÎnăjurulăspaĠiuluiăportalăseădeschideăoăplacăăcelularăălimitată, formatăădi n
hepatociteăădispuseăcaăunăfelădeămansonăpeăcircumferinĠaăspaĠiului. Hepatocitele
acesteiăplăciăprezintăăparticularităĠiăcitologice întrucîtva diferite de cele ale
celulelorădinăinteriorulălobuluiăeleăfiindămaiăturtite,ămaiăsăraceăînăglicog en,ădarăcuăoă
mareăputereădeăregenerare.ăPerpendicularăpeăplacaălimitantăăvinălameleăcelulareădină
lob.
Peăbazaăacesteiăstructuriăaălobuluiăhepaticășiăaăvărsăriiăartereiăhepaticeăcuăsîngeă
oxigenat în capilarele sinusoide ,spre partea lor periferica s-a constatat hist ochimic
căăactivitateaămetabolicaăesteămaiăcrescutăălaănivelulăhepatocitelorăperifericeăaleă
lobului.

VascularizaĠiaășiăinervaĠiaă ficatului
FicatulăareăoăvascularizaĠieănutritivăășiăaltaăfuncĠională.
Vascularizația nutritivă esteădatăădeăarteraăhepatică,ramurăăaăartereiăceliace,careă
duceăspreăficatăsîngeăoxigenat.Aceastaăseăramnificăăintr -oăramurăălobarăădreaptăășiă
altaăstîngă,careălaărandulălor,dauănaștereăunorăramuriăsegmentare.Ultimileă
ramnificaĠiiăsuntăprezentateădeăramurileădinăspaĠiileăportaleăcareădauăoăreĠeaădeă
capilareăcareăvascularizeazăăpereteleăcanaluluiăbiliarășiăalteăramuriăcare,dupăăceă

14 străbatăplacaălimitantă,seăvarsăăînăcapilarulăsinusoidăperifericăsauăînăcapilareleă
sinusoide din interiorul lobului.
Vascula rizația funcțională esteăreprezentatăădeăvenaăportă.Venaăportăăadunăă
sîngeleăvenosădinăîntregulătubădigestivăsubdiafragmatic.Înăhil,venaăpo rtăădăăoă
ramurăălobarăăădreaptăăsiăaltaăstîngăădinăcareăpleacăăramurileăsegmentare.Ultimileă
eiăramnificaĠiădinăspaĠiileăportaleăseăcapilarizeazăăînălobădîndănaștereăcapilareloră
sinusoide.
Sîngele venos esteădrenatădinăfiacatăînăvenaăcavăăinferioarăăprinăveneleă
hepatice(dreapta,medieășiăstînga).Origineaăvenelorăhepaticeăseăaflăălaănivelulă
lobului hepatic,în venele centrale,înăcareăseăvarsăăcapilareleăsinusoide.Acesteaăseă
deschidăînăveneleăcolectoareăsauăsublobulareădinăunireaăcăroraăiauănaștereăceleătreiă
vene hepatice.
Limfaticele ficatuluiădreneazăă limfa spre ganglioni iăhepaticiășiăceliaciăpentruăfaĠaă
inferioarăășiăî n cei sternali, mediastinali anteriori si pancreotico-l ienaliăpentruăfaĠaă
diafragmatică .
Inervaț ia esteăasiguratăădeăfibreăcareăîmpreunăăcuăarteraăhepatică vin din plexul
celiac si din fibre parasimpatice din nervul vag.
1.2Fiziologia ficatului
Ficatul este interpus ca o staĠie intermediară între intestin și single circulaĠiei
sistemice,care vehiculează constituienĠii necesari menĠ inerii echilibrului metabolic
normal la celule,unde se incarcă cu produș i de catabolism care trebuie eliminaĠ i.
Aportul alimentar este discontinuu,iar celulele necesită în permanent anumiĠi
constituienĠi,uneori chiar cu o anumită rata.De aceea ficatul depune ca rezervă o
parte din constituienĠii pe care îi primește din intestin,utilizează o parte din ei
pentru necesit ăĠile metabolice proprii și restul îi des carcă în circulaĠ ia
suprahepatică pentru celulele intregului organism.

15 Prin funcĠ ia de depozit a unor constituienĠi,ficatul deĠine un rol fundamental în
menĠinerea,cu variaĠii reduse,a concentraĠ iei lor plasmatice.
Primind o irigaĠ ie foarte bogată (aproximativ1,5l/min.,deci,1/4-1/3din debitul
cardiac)furnizată atît de sîngele portal(1 l/min.),cat și de circulaĠ ia
sistemică (0,5 l/min),ficat ul captează ,metabolizează,distruge,transformă sau
elimină diverși constituienĠi biochimici din sîngele care îl irigă și concomitent,din
constituienĠii mai simpli sintetizează și depune sau/ș i desca rcă în circulaĠ ia
sistemică anumite substanĠ e necesare activităĠi i altor celule din organism.
Astfel ficatul extrage substanĠe toxice resorbite din intestin pe care le
distruge,sau le inactivează și apoi le elimină.Ficatul metabolizează si elimină o
serie de substanĠe toxice și de droguri,precum și unii hormoni care ar putea deveni
nocivi dacă sunt inactivaĠi.SubstanĠele sunt eliminate prin urina.În ficat se
sintetizează creatinină și 5-hidroxitriptofanul.
Ficatul are rol în metabolismul colesterolului plasmatic, sin tetizat în speci al de
hepatocite și apoi eliminat în bilă sau utilizat pentru sinteza de VDRL și mai ales
de acizi biliari.
Ficatul realizează aproape toate funcĠ iile de epurare și metabolice atribuite
sistemului reticuloendotelial.
FuncĠ iile complexe ale ficatului pot fi grupate in 4 secĠiuni:
1.participarea la procesele metabolice
β.secreĠ ia biliară
3.detoxificarea
4.epurarea plasmatică de constituienĠ i nonself

Participarea la procesele metabolice
Organ central în metabolismul substanĠelor energetice și plasmatice, al
vitaminelor,al apei si electroliĠilor,ficatul are o contribuĠie fundamentală la

16 menĠinerea concentraĠiei diverșilor constituienĠi biochimici sanguini.Prin
stocarea,transformarea,metabolizarea și eliminarea unor
constituienĠi plasmatici,ficatul furnizează substanĠ ele nutritive si plasmatice
necesare tuturor celulelor organismului și îndepartează produș ii nocivi sau
terminali rezultaĠi ai activităĠ ii acestora.

A.METABOLISMUL GLUCIDIC
Ficatul deĠine multiple roluri în metabolismul glucidic,prin metabolizarea
glucozei pe diverse căi obĠinî nd energia pentru diferite sinteze,precum și pentru
funcĠ ia de detoxificare a unor produși endo și/sau exogeni.
In perioadele post prandiale ficatul metabolizează glucoza absorbită ca atare din
intestin,iar interprandial glucoza provenită din alĠi produș i neglucidici de
metabolism intermediar.
Glucoza,ajunsă din sîngele portal în lichidele extracelulare hepatice,stră bate
cu ușurinĠî membrana hepatocitară și este imediat fosforilată sub acĠiunea unei
hexokinaze și/sau a unei glucokinaze,rezultî nd esterul,glucoză -6-fosfat.
Fructoza,intră de asemenea cu ușurinĠă în hepatocite,unde este fosforilată în ester
fructoză -1-fosfat sub acĠiunea unei fructokinaze.În lipsa acestei enzime fructoza nu
poate fi metabolizată ci se elimină prin urina.
Galactoza este transformată în ficat în cea mai mare parte în glucoză.Galactoza
ajunsă în hepatocite este fosforilată,sub acĠiunea unei galactokinaze,rezultî nd
esterul galactoza-1-fosfat.
În perioadele postprandiale ficatul retine o bună parte din glucoza absorbită din
intestin,iar dupa o încarcare orala opreș te 2/3-3/4 din glucoza administrate.Glucoza
reĠinută în ficat este oxidată în proporĠ ie de peste 50%pe diverse cai,iar restul este
depus ca reserve sub formă mai ales de lipide sau glicogen.

17 Metabolizarea oxidative a glucozei se realizează în ficat pe mai multe căi,unele
comune cu ale altor Ġesuturi,altele specifice și servește atît pentru eliberarea
energiei necesare proceselor metabolice energogenetice hepatice,cît pent ru sinteza
unor produși impportanĠ i ai metabolismului intermediar
Glicoliza(se cvenț a Embden –Meyerhof ) ,calea cea mai importantă de
metabolizare a glucozei în ficat,este constituită dintr- un lanĠ de reacĠ ii care se
desfășoară în lipsa oxigenului și sunt catalizate de enzime specifice din
citosol.Glicoliza este o sursă slabă de energie,deoarece reacĠiile primei părĠi
a secvenĠei,care constau în creșterea reactivităĠ ii glucozei prin fosforilare,se
realizează cu consum energetic ;numai în partea a două a secvenĠei cînd au loc
reacĠii oxidative care constau în dehidrogenări,se eliberează o parte din energia
chimică a glucozei.
Degradarea unei molecule de glucoză pînă la acid lactic eliberează energia
necesară sitezei a 4 molecule de ATP .
SecvenĠa Embden-Meyercof este premergătoare degradă rii oxidative complete a
glucozei pana la CO2 si H2O care are loc în ciclul
acizilor tricarboxilici(Krebs).Ciclul acizilor tricarboxilici,sursa majoră de energie
celulară,reprezintă o cale metabolică comună pentru oxidarea glucidelor,acizilor
grași și aminoacizilor.Acidul piruvic,produsul final al glicolizei,prin
decarboxicare oxidativă se transformă în acetil CoA.ReacĠia este ireversibilă .
În afara rolului energogenet ic ciclul Krebs deĠine roluri anabolice,unii din
intermediari putînd fi utilizaĠ i pentru diverse biosinteze.
Șuntul hexozomonofosfat(calea penozelor ) este o cale derivată ,directa deoxida re
a glucozei ocolind secvenĠa Embden-Meyerhof și ciclul Krebs.Această cale începe
de la glucoza-6-Fosfat și după o etapă oxidativă urmată de o etapă neoxidativă,se
sintetizează mai multe pentoze si NADPH.Calea pentozofosfaĠilor este importantă
pentru că furnizează atomi de hidrogen.

18 Calea acidului glucuronic(calea glucuronică )este ciclică si pornind de la
derivatul UDP -glucoză,formează acid glucuronat,reacĠie care are loc în cea mai
mare parte în ficat și secundar în intestin și rinichi.
ImportanĠ a caii glucuronice a fost minimalizata la om deoarece nu au fost
descrise efecte patologice dupa blocarea ei.Un defect congenital,carac terizat
prin blocarea conversie i1-xilulozei in xilitol,provoacă excreĠie urinară de xiluloza.
Lipogeneza este o cale importantă de metabolizare a excesului
deglucide.Trigli ceridele,formă de depozit a lipidelor,sunt constituite prin
esterificarea glicerolului cu acizi grași,ambii constituienĠ i provenind din glucoză .
Produsul final al glicolizei,piruvatul,este convertit in CoA,prima etapa limitantă
specifică a lipogenezei hepatice.
Sinteza de trigliceride este stimulată de hiperglicemie și de insulina care
activează pătrunderea glucozei în celule și metabolizarea ei spre sinteza de
glicerofosfat și acizi grași ,stimulează lipoproteinlipaza și înhibă lipaza
hormonosensibilă din adipocite.
Deficitul de insulină exercită efecte inverse diminuînd sinteza de lipide și
crescînd concentraĠia plasmatică a acizilor grași liberi,care la randul lor înhibă
activitatea acetil-CoA carboxilazei.
Gliconeogeneza , sinteza si depunerea de glicogen în hepatocite,are loc mai ales
postprandial și se realizează prin legarea în lanĠ a celulelor de glucoză rezultate
prin hidroliza intestinală a polizaharidelor și dizaharidelor alimentare.Ajunsa la
ficat cu sîngele portal,glucoza pătrunde cu ușurinĠa în hepatocite,unde este
fosforilată sub acĠiunea unei hexokinaze în glucoza-6-fosfat.
Gliconeogeneza este stimulată de glucoză,insulină.glucocorticoizi și
somatotropul hipofizar.
ImportanĠa ficatului în metabolismul glucidic constă în primul rînd în faptul că
acest organ este sursa directă sau indirectă a glucozei plasmatice.S-a demonstrat că

19 hepatectomia este urmată între alte tulbură ri umorale,de hipoglicemie,care
se accentuează cu exitus,iar clinica a confirmat că leziunile hepatice întinse cronice
și mai ales cele acute se insoĠ esc de hipoglicemii severe.
Ficatul descarcă în circulaĠie sistemică o cantitate de glucoza al carei debit este
permanent adaptat în funcĠ ie de consumul tisular.
În condiĠii de inanitie,debitul glucozat hepatic la om este de
aproximativ3,5 mg/kg/min,iar modifică rile acestui debit sunt consecinĠ a variaĠ iilor
glicemiei și se realizează atît prin adaptări directe ale activităĠii hepatocitelor cît și
prin mecanisme endocrino-vegetative sistemice care modulează această activitate.
Mecanismele hormonale de reglare a glicemiei acĠionează concomite nt asupra
debitului glucozat hepatic și asupra consumului tisular de glucoză .Astfel,hormonii
hiperglicemianĠi măresc debitul glucozat al ficatului și diminuează consumul
tisular ;iar mecanismele hipoglicemiante cresc ușor debitul glucozat al ficatului și
intensifică puternic consumul tisular de glucoză și depunerile de rezerve lipidice și
glicogenetice.
Debitul de glucoza al ficatului este menĠinut adecvat în perioadele
interprandiale,prin glicogen oliză și glucogeneză cărora în perioadele postprandiale
li se adaugă și excesul de glucoza care nu poate fi metabolizat în ficat și scapă în
ciculaĠ ia sistemică.
Glicogenoliza , desprinderea succesivă de unitaĠ i glucozil din lanturile exterioare
ale moleculelor de glicogen,este răspunzatoare de 75%,în perioadele
interprandiale,din debitul glucozat hepatic și se realizează prin actiunea succesivă a
3 enzime :fosforilază ,transferaza și enzima de ramificaĠ ie.
Glicogenoliza hepatică este stimu lată în special de epinefrină și
glucagon.Hipoglicemia stimulează glicogenoliza prin descarcă rea
acestor hormoni,dar produce creșteri ale debitului glucozat hepatic și atunci cînd

20 diminuarea glicemiei este prea redusă ca să provoace descărcă ri de hormone
hiperglicemianĠ i.
Ficatul conĠine aproximativ 75 g glicogen(între 3 și 9 % din greutatea sa
totală),de aceea chiar dacă și-ar mobiliza întreaga cantitate el ar putea satisfice
necesitaĠ ile energetice ale organismului doar timp de cîteva ore.În general prin
glicogenoliză se poate mobiliza doar 30-40%din glicoge nul hepatic,uneori chiar
mai puĠin.
Gluconeogeneza, sinteza de glucoza din produș i neglucidici de metabolism
intermediar,reprezintă mecanismul prin care ficatul furnizează .
cantităĠi suplimentare de glucoză Ġesuturilor,atunci cînd aportul alimentar este
inferior consumului energetic.
Principalii metaboliĠi din care ficatul sintetizează glucoza sunt :acidul
lactic(produs al glicolizei musculare și eritrocitare),care poate contribui la om
cu10-30%din debitul glucozat hepatic,glicerolul(rezultat al hidrolizei trigliceridelor
tisulare și în cantitaĠ i minime a lipidelor alimentare)care în condiĠii bazale
realizează aproximativ 6% din debitul glucozat hepatic.
Gluconeogeneza este un proces complex,care se realizează cu consum
energetic.Reglar ea gluconeogenezei se realizează metabolic și
hormonal.Glucocorticoizi stimu lează gluconeogeneza atît prin activarea aportului
de metaboliĠi datorită intensificării catabolismului proteinelor și a lipolizei,act
prin activarea enzimelor cheie hepatice implicate în aceste proc ese.
Catecolaminele,glucagonul,hormonii tiroidieni,somatotropina activează
deasemenea gluconeogeneza,datorita stimularii activitaĠ ii lipazei hormonosensibile
din Ġesutul adipos.În schimb,insulina înhibă gluconeogeneza prin diminuarea
aportului la ficat de metaboliĠi și prin represia enzimelor hepatice implicate în acest
proces.

21 Debitul glucozat hepatic depinde atît de starea depozitelor glicogenice
hapatocitare,cît și de posibilitatea intensificarii glicogenolizei și agluconeogenezei.
Alterările morfofuncĠ ionale hepatice sau ale mecanismelor de reglare pot
determina dereglări între debitul glucozat și consumul de glucoza,cu consecinĠ e
asupra glicemiei.
Rezerva morfofunctională a ficatului fiind imensă ,cercetarile experimentale
demonstrînd că pentru a se instala hipoglicemia trebuie să se distruga peste 80%
din masa hepatica,multă vreme afecĠiuni hepatice care scad conșĠ inutul glicogenic
hepatocitar nu se însoĠ esc de hipoglicemii.Astfel,hepatopatiile
cronice(ciroze portale sau biliare,sifilis,carcinom)doar în stadii terminale evoluează
cu glicemii de 50-60mg/100ml.
S-au descris hipoglicemii severe,chiar fatale ,dupa intervenĠii pe căile biliare sub
narcoza,ca urmare a epuiză rii rezervelor glicogenice diminuate anterior de
hepatopatia asociată .
Diminuarea capacitaĠ ii ficatului de a depune glicogen și a scădea debitul
glucozat în prezenĠa unui exces de glucoza este prezent ă în diverse hepatopatii
cronice(ciroza alcoolică),hepatite acute si obstrucĠii ale căilor biliare și explica
curbele anormale de toleranĠa la glucoză .
În boli hepatice și ale tractului biliar,uneori se găsesc hipoglicemii care se
corectează după tratarea afecĠiunilor cailor biliare și sunt explicate prin tulburarea
mecanismelor care reglează debitul glucozat hepatic în funcĠ ie de consumul tisular.
B.METABOLISMUL PROTIDIC
Ficatul deĠine roluri fundamentale și în metabolismul protidic și de
aceea,organismul care ar putea supravieĠui în lipsa funcĠiilor hepatice în
metabolismul glucidic și lipidic,nu rezistă decît cîteva zile în absenĠa funcĠ iilor
hepatice în metabolismul protidic.

22 La nivelul ficatului ajung majoritatea aminoacizilor care rezultă din digestia
proteinelor alimentare,precum și aminoacizii descarcaĠi permanent în lichidele
interstiĠ iale ca urmare a catabolismului și remanierilor proteice.
Metabolizarea hepatică a aminoacizilor începe prin procesul de dezaminare
oxidativă urmată de degardarea oxidatiă a restului neazotat al moleculei și de
reutilizarea și detoxificarea amoniacului.
Dezaminarea are loc în toate Ġesuturile,mai ales în rinichi,dar comparative cu
ficatul rolul Ġesuturilor extrahepatice este minim.Procesul se realizează prin
transaminare,care implică transferul unei grupă ri aminice de pe un alfa-aminoacid
pe un cetoacid.Cetoacizi rezultaĠ i din procesele de dezaminare oxidativă pot fi
metabolizaĠi pe diverse căi,în funcĠie de diverș i factori sistemici sau locali .O cale
obișnuită de matabolizare a cetoacizilor este degradarea oxidativă în cadrul ciclului
Krebs.
Amoniacul provenit din dezaminarea oxidativă a aminoacizilor este toxic pentru
anumite structuri,în special pentru Ġesutul nervos.Ficatul generează amoniac prin
dezaminarea aminoacizilor,primește amoniac rezultat în intestine din hidroliza
ureei și degradarea resturilor proteice sub influenĠ a florei colonice și obtine
amoniac prin hidroliza grupărilor amidi ce ale glutaminei și asparaginei.
Sinteza ureei , proces specific hepatocitelor,are loc în cadrul unui ciclu de reacĠ ii
la care participa 3 aminoacizi :arnitina,citrulina și arginina.Ș untarea ficatului de
către sîngele portal ca urmare a stabilirii de anastomoze porto-cave are ca rezultat
creșterea amoniemiei cu rol important în patogenia encefalopatiei porto-cave.
Leziunile hepatice cronice se însotesc în constant de creșteri ale
aminoaciduriei.În schimb,leziunile degenerative hepatice acute,indiferent de
etiologia lor,evolueaza cu creșteri importante ale aminoacidemiei,care atunci cînd
se însoĠesc de scăderi ale uremiei sunt indice prognostic extrem de grav.

23 Între ficat și alte organe are loc un schimb de aminoacizi.Astfel aminoacizii cu
lanĠ ramificat care nu sunt metabolizaĠi de ficat sunt captaĠ i de creier și de
mușchi,pe cînd aminoacizi glutamina și alanina produș i de aceste organe sunt
folosiĠ i de ficat pentru neoglucogeneza.
Sintezele proteice sunt intense și complexe în ficat,hapatocitele sintetizînd atît
proteinele structurale proprii,care reprezintă 75%din greutatea uscată hepatică,cît și
diferite enzime,din care unele rămîn în hepatocite și altele sunt descărcate în sînge.
Ficatul poate sintetiza maxim 50g de protei ne zilnic.Sediul principal hepatocitar
al sintezei proteice este reticulul endoplasmatic granular,proc esul fiind controlat de
ARN- ul din nucleu.
Ficatul poate sintetiza zilnic aproximativ 18g albumină .Clasic se admite că în
ciroze și în general în afecĠ iunile hepatice grave și extinse ,sinteza de albumine
scade corespunzător cu extinderea lezării hepatocitare.
Studii efectuate pe cronici au demonstrat ca pool- ul albuminei schimbabile este
frecvent normal,hipoalbuminemia fiind exp licată prin hemodiluĠie,creșterea
catabolismului,distribuĠie modificată sau pierderi în tractul intestinal sau în
urina.Hipoalbuminemia,uneori foarte marcată la cirotici poate avea consecinĠ e
clinice,albuminele fiind transportorii sanguini ai unor substanĠ e fiziologice și ai
unor droguri.
Modificările divergente între albuminele care scad și globulinele care cresc sunt
observate în diverse afectiuni inflamatorii extrahepatice,deoarece ele modifică
stabilitat ea coloizilor plasmatici.Această tulburare este evidenĠ iată prin testele de
disproteinemie.
Ficatul sintetizează unii factori ai coagulării,prin aceasta deĠinî nd un rol
fundamental în controlul hemostazei.Factorii plasmatici sintetizaĠi de către ficat
sunt: fibrinogenul,protrombina,proconvertina,factorul Stuart -Prower și parțial
proaccelerina,sintetizată de celulele SRH . Tulbură rile hemostazei observate în

24 hepatopatiile cronice(ciroze hepatice avansate)sunt datorate nu numai diminuării
sintezei factorilor coagulării ci și activităĠ ii fibrinolizei.
Ficatul intervine și el în sinteza acizilor nucleici,dar mai ales în catabolismul
bazelor purinice si pirimidinice eliberate prin catabolismul acizilor nucle ici.
C.METABOLISMUL LIPIDIC
Ficatul deĠine roluri de mare importanĠa în metabolismul lipidic.
Trigliceridele metabolizate în ficat sunt în mare parte de provenienta
alimentară.Î n epiteliul intestinal trigliceridele,sintetizate din acizii grași și
glicerolul resorbit din intestin,împreuna cu fosfolipide,colesterol și o proteină
sintetizată de mucoasa intestinală sau de ficat,forme ază chilomicronii,forma de
transport a lipidelor absorbite din intestin.
La ficat ajung deasemenea și acizii grași și glicerolul eliberaĠi în circulaĠ ia
sistemică consecutiv activă rii unei lipaze din adipocite.Această lipază
hormonosensibilă este activată de o serie de hormoni și este inhibată de insulină .
Degradarea oxidativă a unei parĠi din acizii grași ,reprezintă o sursă importantă
hepatocitară,acizii grași eliberînd prin catabolizarea lor cantităĠ i mult mai mari de
energie comparativ cu glucidele,deoarece lanĠurile lor hidrocarbonate conĠin un
numar mai mare de atomi de hidrogen decît glucoza.Degradarea oxidativă a unui
acid gras începe printr-o beta-oxidare,care are ca urmare desprinderea unei
molecule de acetil-CoA și continuă pînă la scindarea completă în molecule de
CoA.În condiĠiile unui exces de acizi grași ficatul îi incorporeaza în pre-beta
lipoproteine sau îi transformă în corpi cetonici,iar atunci cînd nu-i mai poate
elibera aceștia se acumulează în hepatocite și se produce steatoza hepatică .
Sinteza și eliberarea lipoproteinelor constituie funcĠii importante
hepatocitare.Ficatul este un sediu principal al sintezei de apoproteineA,B,C,E,care
sunt componente ale l ipoproteinelor plasmatice,precum și de componente

25 endogene trigliceride și fosfolipidice și prin aceasta are un rol important în
transportul grasimilor.Numai ficatul și intestinul sunt capabile de a sinteza
aproproteina-beta și de a transporta trigliceride le în curentul sanguin.
Cetogeneza este o cale fiziologică de metabolizare a acizilor grași specifică
ficatului.Sinteza corpilor cetonici are loc sub acĠiunea enzimelor mitocondriale
hepatice.Ficatul nu poate metaboliza corpii cetonici,deoarece nu posedă enzimele
necesare pentru a transforma acetoacetatul in acetoacetil-CoA.
În condiĠ ii fiziologice cetogeneza este proportional cu capacitatea
Ġesuturilor extrahepatice de a oxida corpii cetonici și de aceea cetonemia este foar te
scazută(1 -2mg/dl).Cînd se intensifică aportul de acizi grași ficatul produce o
cantitate crescută de corpi cetonici,iar cînd cetonemia ajunge la 70mg/dl este
depașită capacitatea tisulară de a-i utiliza și ca urmare orice crestere suplimentară a
sintezei determină hipercetonemie si cetonurie.
Seatoza hepatică( infiltraĠia grăsoasă a ficatului sau ficatul gras)constă în
acumular ea de trigliceride în citoplasmă hepatocitară ,ca urmare a decalajului dintre
aportul hapatic de grăsimi și capacitatea acestui organ de a le metaboliza.
Cauza steatozei hepatice este uneo ri aportul excesiv de acizi grași de origine
alimentară ,alteori mobilizarea e xcesivă din grăsimile de rezervă sau intensificarea
sintezei acizilor grași.Atunci cînd cantitatea de acizi grași este excesiv de
mare,ficatul nu îi mai poate încorpora total în lipoproteine și îi descarcă în
circulaĠia sistemică din cauza insuficienĠ ei celorlalĠi constituienĠ i ai
lipoproteinelor.Inhibarea sintezei proteinelor specifice ale l ipoproteinelor poate
produce steatoza hepatica,iar defectul ereditar al sintezei apoproteinei beta-
lipoproteinelor are același efect.Alteori steatoza hepatică este rezultatul asocierii
mai multor cauze care actionează prin carenta de factori lipotropi,mobilizarea
excesivă de lipide,hipoxie.

26 Glicerofosfolipidele sunt lipide complexe sintetizate în toate celulele și în
special,în celulele nervoase.Fosfolipidele se gasesc și în plasmă,reprezentîndγ5%
din lipemia totală și sunt sintetizate în cea mai mare parte în ficat.Sinteza hepatică
a fosfolipidelor se face rapid și reprezintă o cale importantă de metabolizare a
acizilor grași proveniĠ i din intestin.
Colesterolul reprezintă unul din constituienĠii importanĠ i ai
lipoproteinelor plasmatice și ai structurilor lipoproteice celulare.Colesterolul
hepatic este de provenienĠa exogenă .
Ficatul este principal ul organ care sintetizează colesterolul.Sinteza hepatocitară
de colesterol porneste de la acetil-CoA provenit din metabolizarea în special a
acizilor grași,dar și a glucozei și a aminoacizilor.
Colesterolul de origine animală sau endogenă este utilizat în parte de ficat pentru
sinteza lipoproteinelor proprii și a lipoproteinelor cu densitate foarte mică .Cea mai
mare parte a colesterolului(80%)este metabolizată în ficat în acizii biliari,care sunt
eliminaĠiăî n intestin.Prin bil ăăseăeliminăăș i colesterolulăsubăformăăliberă,deăaceeaăî n
colestazeleăintraăsauăextrahepaticeăcreș te colesterolemia.
D.METABOLISMUL VITAMINELOR
Vitaminele liposolubile se absorb în intestin numai în prezenĠa
sărurilor biliare,intrînd împreună cu alte fracĠiuni lipidice în
constituĠia miceliilor mixte.Ficatul depune ca rezervă o bună parte din vitaminele
liposolubile,primate din intestin,un ficat normal conĠinînd rezerve de vitami na A
pentru 1-2 ani și de vitamina D pentru 1-4 luni.
Vitamina A ,prezentă în organismul animalelor sub forma de retinol,nu se găsesc
ca atare decît în alimentele de provenienĠa animală,în timp ce în vegetale se află în
cantităĠi mari pigmenĠii carotenoizi-provitamina A.În organism,acești pigmenĠi

27 sunt transformaĠi în retinol,în special în mucoasa intestinală și celulele
hepatice.Dupa esterificare retinolul este depus ca rezervă în ficat.
În intoxicaĠiile acute sau cronice cu vitamiana A este întîln ită o participare
hepatiacă cu hepato-splenomegalie și în unele cazuri cu hipertensiune
portală,ciroză și ascită ,cu valori crescute ale fosfatazei alcaline și a timpului Quick
și scăderea serinelor.
Vitamina D ,care în strînsă corelaĠie cu parathormonul controlează absorbĠia
intestinală a calciului și mineralizarea scheletului nu este activă decît după
transformarea în produși polari.ResorbĠia din intestin,vitamina D este hidroxilată în
ficat,rezultînd compusul activ 25-hidroxicolecalciferol.
Vitamina K este necesară pentru sinteza hepatocitară a unor factori plasmatici ai
coagulării (II,VII,IX,X) intervenind în diferite stadii intermediare comune ale
sintezei lor
Vitaminele hidrosolubile sunt depozitate și/sau utilizate de catre ficat.
Tiamina(vitamina B1) acșionează în organism în special ca
tiaminopirofosfat.CarenĠele de tiamină vor avea ca rezulat diminuarea oxidări
acidului piruvic,care se va acumula în organism determinînd leziuni
nervoase,cardiovasculare,digestive.
Riboflavina(vitamina B 2).Deficitul acestei vitamine și hipotiroidismul determină
scăderea activităĠii enzimelor hepatice ce au coenzime flavinice,cu consecinĠe
metabolice.
Piridoxina(vitamina B6) intervine împreună cu derivaĠii săi piridoxalul
și piridoxamina în cadrul sistemelor enzimatice care realizează transaminarea și
decarboxilarea aminoacizilor.
Acidul pantothenic se găsește în mari cantităĠi în ficat,deĠinînd multiple roluri
metabolice:carenĠa acestei vitamine va deprima atît metabolismul glucidic cît și pe
cel lipidic.

28 Acidul folic participă la procesele biochimice din organism.Dintre consecintele
carenĠei sale,mai bine cunoscute sunt cele sanguine(anemia macrocitară
megaloblastică),în timp ce consecinĠele hepatice sunt încă nestudiate.
Ciancobalanima(vitaminaB 12) se găsește în concentraĠiile cele mai mari în
ficat.CarenĠele determină anemia BIERMER,dar și alte tulburări
biochimice,mai puĠin manifestate clinic.
Acidul ascorbic (vitamina C)stimulează activitatea unor enzime,inhibă activitatea
altor enzime.CarenĠa ascorbică determină multiple tulburări metabolice,inclusiv
hepatice.
E.MENTINEREA ECHILIBRULU
HIDROELECTROLITIC
Ficatulăintervineădirectăși/sauăindirect,prinămecanisme multipleășiăcomplexe,înă
reglareaăconĠinutuluiăhidricăglobalășiăaărepartiĠieiăsectorialeăaă
lichidelor electrolitice. Ficatulăcontribuieălaăproducereaădeăapăămetabolicăăprină
diverseăreacĠiiăoxidative.Intensificareaăoxidărilorăhepaticeăareăcaărezultată
producereaăcrescutăădeăapă,aăcăreiăimportanĠăăesteăcondiĠionatăădeăactivitateaă
mecanismelor sistemiceăcareăcontroleazăărepartiĠiaășiăeliminărileăhidriceădină
organism.
Ficatulăleagăăapaădeăproteineleăplasmaticeăpeăcareăleăsintetizează,apaă
formînd pelicule moleculare în jurul macromoleculelor proteice.Sc ădereaăsintezeiă
hepaticeădeăproteineăplasmatice,înăspecialădeăalbumine,esteăcaracteristicăă
hepatopatiilor severe.
FicatulăpoateăreĠineăsauăeliberaăoăcantitateăapreciabilăădeălichideăprinăfuncĠiaăsaădeă
rezervorăsanguin.PrinăfuncĠiaăsaădeărezervorăsanguin ficatulădeĠineăunărolăimportantă
înăcadrulăadaptărilorăcantitativeăvolemiceăîn functieădeănecesitaĠileăorganismului.Înă
condiĠiiăfiziologice,ficatulăprimeșteăpeăminutăaproximativă1500mlăsîn ge.

29 Ficatul intervine indirect în reglarea echilibrului hidric,fiind sedi ul principal al
inactivăriiăhormonilorăcareăcontroleazăăeliminărileătubulareărenaleădeăapăășiăsare.
FicatulădeĠineăroluriăimportanteăînămetabolismulăfieruluiă;dinăcantitateaăt otalăădeă
fierăprezentăăînăorganismulăunuiăadult,80%ăfiindăsubăformăădeăhemoglobină,γ %caă
mioglobulinăășiărestulăfiindădepusăsubăformăădeăferitinăăînădiverseăorganeășiăîn ă
specialăînăficat.Înăhepatiteleăacuteăsideremiaăesteăcrescută,caăurmareăaăintensificăriiă
hemolizeiăși/sauăaăraĠeiădeăeliberareăaăfieruluiădinăferitinahepatică.Creșteriăaleă
concentraĠieiăfieruluiăseric,seăîntîlnescășiăînăcirozeleăhepaticeă,darănuășiăînăi ctereleă
mecanice.SupraîncarcareaăcuăfierăaăorganismuluiăduceălaăacumulareaăînăĠesuturiădeă
feripinăăsiăhemosiderină,înăultimulăcaz producandu-se hemocromatoza,sindrom
caracterizatăprinăcirozaăhepatică,hiperpigmentareaăpieliiășiădiabet.
FuncĠia biligenetică
Ficatul cea mai mare glandă digestivă produce bila,care după ce străbate
căile biliare intra si extrahepatice,se acumulează în vezica biliară ,de unde este
eliminată în duoden în timpul proceselor de digestie.
Bila secretată de ficat diferă ca aspect și compoziĠie chimică de cea
veziculară,deoarece în timpul stagnării în colecist au loc procese de
concentrare,secreĠie de mucus și cationi.
Ca urmare,bila hepatică este de culoare galbenă ca mierea ,limpede,aproape
izotonică cu plasmă,conĠine 97% apă și este alcalină,î n timp ce bila veziculară este
de culoare verde î nchis,tulbure,filantă,conĠine aproximativ 90%apa și are reacĠie
aproape neutră (pH 7,0-7,4).
SecreĠia biliară este atît o cale de eliminare din organism a unor produș i finali de
metabolism,a unui exces de anumite clase lipidice și a unor substanĠ e străine,cît și
calea prin care ajung în duoden sărurile biliare necesare pentru digestia și absorbĠia
lipidelor și a vitaminelor liposolubile.

30 Sărurile biliare constituie aproape 50% din reziduu uscat al bilei și deĠin roluri
fundamentale în digestia și absorbĠia lipidelor și a vitaminelor liposolubile.Sinteza
de acizi biliari repr ezintă calea prin care se elimină 80-90%din
colesterol.Organismul uman adult conĠine 3-4 g acizi biliari,iar ficatul sintetizează
zilnic 20-30g.
Pigmenț ii biliari. La om principalul pigment biliar este bilirubina.Bilirubina
provine în cea mai mare parte din hemoglobina eliberată prin liza eritrocitelor
îmbatranite,restul fiind de provenienĠă extraeritrocitară .
Majoritatea bilirubinei biliare este formată în celulele sistemului
reticulohistocitar din măduva osoasă,splină și ficat și într-o masura mai redusă în
celulele din rinichi,plămîni și intestin.
Bilirubina sintetizată în celulele reticulohistocitare este descărcată în plasma și
aproape instantaneu se leagă de albumin.Fiecare gram de albumină poate
transporta aproximativ 8 mg bilirubină liberă.
În hepatocit și în special în reticulul endoplasmatic neted are loc
conjugarea bilirubinei libere.
Bilirubina conjugată este eliminată în bilă,iar o mica parte ajunge direct
în plasmă prin refluxul din sinusoidele hepatice sau indirect consecuti v resorbĠ iei
din canaliculii biliari sau din limfatice.
SecreĠia bilirubinei conjugate de la nivelul reticulului endoplasmatic în
canaliculiiăbiliariăseărealizeazăăcuăconsumăenergetic.
ÎnăintestineăbilirubinaădupăădeconjugareăesteăredusăăsubăacĠiuneaăbacteriiloră
anaerobe,rezultîndăunăgrupădeătreiăcompușiătetrapiroliciăincolori,denumiĠ iă
urobilinogeni.Urobilinogenii sunt în parte eliminate prin scaun (125-260 mg zilnic)
șiăsubăacĠiuneaăfloreiăcoloniceăsauăprinăexpunereaălaăaer,seăoxideazăăînăurobilin ăă
,iarăînăparteăsuntăreabsorbiĠiășiăcuăsingleăportalăajungălaăficat,careăîiăeliminăăapro apeă
înătotalitateăprinăbilă.

31 Metabolismul bilirubinei poate fi tulburat în diversele sale etape:
 formareaăbilirubineiăesteăcrescutăăînăicterulăhemoliticăprinăsupraproducĠie
șiăfracĠiuneaăneconjugatăăaăbilirubineiăesteămărităăînăplasma
 intrareaăbilirubineiăneconjugatăăînăhepatocităpoateăfiăredusăăprintr -un
deficit congenital sau dobîndit de glucuroniltransferazaășiăareăcaăurmareă
creștereaăbilirubineiăneconjugateăînăplasma
 eliminareaădinăhepatocităaăbilirubineiăcojugataăpoateăfiătulburatăăîn ăuneleă
ictere familiale(icterul Dubin- JohnsonăsauăsindromulăRotor)șiăînăacestăcază
concentraĠiaăeiăplasmaticăăcrescută.
Mecanismele și reglarea secreției biliare.
ComponenĠiiăbiliariăcaptaĠiăși/sauăsintetizaĠiădeăcătre hepatocitelăsuntăexcretaĠiăînă
canaliculiiăbiliari.ConcentraĠiaăbiliarăăaădiverșilorăcomponenĠiăplasmati ciăesteăînsăă
diferită,peăbazaăa cestui criteriu putîndu- seădiferenĠiaătreiăgrupeășiăanume:
 constituienĠiăaăcărorăconcentraĠieăbiliarăăesteăsuperioarăăceleiă
plasmatice:săruriăbiliare,bilirubinglucuronid,coloranĠi,creatinină
 constituienĠiăaăcărorăconcentraĠieăbiliarăăesteăinferioarăăceleiă
plasmatice:colesterol,fosfolipide,proteine,fosfataza
alcalină,sucraz,insulină
 constituienĠiăaăcărorăconcentraĠieăbiliarăăesteăsimilarăăceleiă
plasmatice:apă,glucoză,săruri,K,Cl
AbsorbĠiaăacizilorăbiliari,predominăăînăileonulăterminalășiăpoateăfiăpertu batăădeă
diverse cauze:recti sau by-pass ale ileonului terminal, ileitaăterminalăăCrohn,leziuniă
actiniceăaleăintestinuluiăsubĠire,statusăpostcolecistomie.Malabsorb Ġiaăacizilorăbil iari
areăcaăurmareăcreștereaăconcentraĠieiădeăaciziăbiliariăconjugateăînăintestinalăsubĠireă
careăduceălaătulburareaăabsorbtieiădeăgrasimi,diaree,aciziăgrașiășiăsteatoree,precumă
șiălaăoătulburareădeăabsorbĠieăaăvitaminelorăliposolubile.

32 FuncĠia de detoxifiere
Ficatul captează ,metabolizează și elimină diverse substanĠ e proprii sau străine
organismului,absorbite din intestin sau extrase din sînge le pe care îl perfu zează .
Unele din substanĠele metabolizate sunt toxice și ca urmare a
acestor transformă ri organismul este protejat de efectele lor nocive.
Mecanismele care intervin în aceste procese de ,,detoxificare’’ sunt aceleaș i care
realizează și eliminarea unor produși biologici ca:bilirubina,hormonii
steroizi,insulina unii hormoni hipofizari.
Procesele de ,,detoxificare’’ ,în cadrul cărora ficatul deĠine roluri multiple și
fundamentale,sunt rezultatul activităĠ ii unor variate sisteme enzimatice.Procesele
complexe de ,,detoxificare’’,la care sunt supuse diverse substanĠe străine
organismului,dar și substanĠ e proprii care ar putea exercita efecte nocive dacă
depașesc concentraĠ iile fiziologice,pot fi sistematizate in 2 faze:
 prima fază,incluzînd reacĠ ii de oxidare,reducere sau hidroliză,constă în
introducerea unor grupări polare în molecula compușilor nepolari și are ca
rezultat final hidroxilarea substratului
 faza a 2 constă în conjugarea compusului hidroxilat.
Hidroxilarea este calea principal de metabolizare a medicamentelor.
Reducerile au loc la nivel microsomal sub influenĠ a sistemului de oxidare cu
funcĠ ii mixte.
Hidrolizele au loc nu numai în ficat ,dar și în plasmă și tesuturi și reprezintă calea
de metabolizarea a numeroase medicamente și alte substanĠ e chimice.
Reactiile de conjugare , localiza te la nivelul membranei microsomale,se
realizează de către enzime specifice și utilizează agenși de conjugare diverși
metabolizaĠ i.
Principalele tipuri de cojugare sunt :

33 -glucuronoconjugarea-este mecanismul fiziologic de metabolizare a unorăprodușiă
exogeniăș i endogeni(aciziăbiliari,bilirubină ,hormoni
sterolici,hormoni tiroidieni,acizi aromatici,fenoli).Enzima care
catalizează glucuronoconjugarea acizilor biliari (UDP-
glucuroniltransferaza) a fost identificată in ficat și rinichi.În hepatiteleăcroniceășiăînă
cirozeătulburărileăobservateăî n detoxificarea unorădroguriășiăî n metabolizarea unor
hormoni, se datoresc mai ales scăderiiăcapacitaĠ ii hepatocitare de a extrage aceste
substanĠeășiămai puĠinădiminuăriiăactivităĠ ii glucuroniltransferazei.
 sulfoconjugarea.Secven Ġa reacĠiilor care au loc în citosolul hepatocitar,încep
cu activarea sulfatului în adenozin-5- fosfosulfatăș i apoi în 3- fosfoadenozin-
5-folfosulfat
 conjugareaăcuăaminoaciziăseărealizeazăălaăomăcuăglicocolăș i glutaminăășiăî ntr-
o masurăăredusăăcuăcisteină
 acilarea seărealizeazăăsubăacĠiuneaăunorătransamilazeăhepatice,metabolitulă
conjugatăactiveăfiindăacidulăaceticădinăacetilăCoA.Acilareaăreprezintăăcaleaă
deămetabolizareăaăunorăsubstanĠeăcuăradicalăaliphatic,inelăaromatic,hydrazineă
șiăhidrazide,sulfamide.
 metilizareaăesteăoăcaleăimportantăădeămetabolizareăaăunorăcompușiăendogeni.
Pentru terapeuticaăesteăimportantădeămenĠionatăfaptulăcăăbiotransformă rile
hepatice ale unor drogu riăpotăfiăaccelerateăprinăinducĠieăenzimaticăămicrosomalăă
sau diminuate pî năălaăinhibiĠieăprinăalteăsubstanĠ e care action ează asupra sistemelor
enzimatice implicate.
PrinădiverseăbiotransformăriăsuferiteădeăsubstanĠeleătoxiceăendo – și
exogene,precumășiăprinăstocareaăparĠială a unor medicamente dotate cu toxicitate
ridicată,ficatul împreunăăcuăalteăorganeășiăî n special rinichii,a pară organismul de
efecteleănociveăaleăacestorăsubstanĠ e.

34 FuncĠiaădeăepurareăplasmaticăăasubstanĠelorăcoloidaleășiăsubstanĠ e”non-self ”
Ficatulăesteărăspunzătorăădeă80 -90%ădinăcapacitateaăfuncĠională a sitemului
reticuloendotelial(SRE) constituitădinămacrofageătisulareășiăcirculanteăcuărolădeăaă
fagocitaășiăaădistruge diverseleăsubstraturiăcoloidaleăsauăparticuleăstrăineă
organismului.
În ficat reprezentantele sistemului macrofagic sunt celulele sinusoidale care
reprezintăăaproximativγ5%dinătotalulăcelulelorăhepatice,comparativeăcuă65%cel uleă
parenchimatoase.
FuncĠiileăSRHăhepaticăsuntămultiple.CeluleleăKupfferășiăceleăendotelialeă
fagociteazăăintensășiăepureazăăplasmăădeădiverseăsubstraturiăcoloidale șiăparticuleă
străineăorganismuluiăsauăpropiiădevenite” non-self”’ăcaăurmareăaădenaturăriiădeă
cătreădiverșiăagenĠi.
Epurarea subtanțelor antigenice de provenien Ġăăintestinalăăreprezintăăunaădină
funcĠiileăfundamentaleăaleăficatului.AcesteăantigeneăînăfuncĠieădeădimensiu nileășiă
structuraălorăchimică,vorăfiăepurateădeăcelluleăaleăSRHăsauăhepatocite.
Epurarea endotoxinelor bacteriene de origine digestive este real izatăădeăcătreă
ficatăprinăambeleătipuriădeăcelule;deăaceeaăprezenĠaăendotoxinelorăînăcirculaĠiaă
sistemicăăesteăconsiderateăcaăunăindiceăalăalterăriiăactivităĠiiăhepatice.Endotox ineleă
maiăpotăajungeăînăsingeășiădinăsurseăextrahepatice,concentraĠiileălorăcre scute putînd
provoca leziuni hepatice secundare.
Epurarea lipoproteinelor din plasma se face concomitent atît de celulele
aparĠinîndăSRHăcîtășiădeăhapatocite.
Sistemulămacrofagicăhepatic,înăspecialăcelulleleăKupffer,areăoăimportanĠăămareăînă
apărareaădeăuneleăinfecĠiiăvirale.
Înăcazurileăînăcareăseăproducălezăriăprimareăaleăhepatocitelor,secundarăvorăfiă
afectateășiăceluleleăSRHășiăoăhepatopatieăpoateăfiăconsecinĠaăuneiăalterăriăprimareăaă
SRH hepatic.

35 Participarea celulelor Kupffer la necroza hep atocitelor,esteăsusĠinută,deoareceă
s-aădemonstrateăcăăenzimeleălizozomaleăaleăcelulelorăSRHăhepatic,eliberate,dupăă
fagocitareaădeăendotoxinăăsauădeăcomplexeăimmune,potălezaăhepatocitele.
Asemenea procese ar putea intervenii în hepatopatiile cronice inflamator ii sau
celeădinăafecĠiuniăcroniceăintestinale,contribuindălaăproducereaănecrozeiă
hepatocelulare.

figura2:anatomia ficatului

36

Figura3:așezarea ficatului

37 Capitolul III
Hepatitaăcronică

2.1.DefiniĠie
Boalăăhepaticaăgravăăasociindăcaractereăgrave,biologice,cliniceășiă histologice de
inflamaĠieășiăcitoliză.
DenumireaădeăHepatităăcronicăăînglobeazăăafecĠiuniăcroniceăaleăficatuluiăceă
dureazăăpesteăunăanăfărăăregenerareănodularăășiăfărăătulburăriăarhitecturaleă
caracteristice cirozei hepatice.
CriteriulădeăbazăăaăhepatitelorăcroniceăesteăcelămorfologicăoferitădeăpuncĠiaă
biopsieăhepatică.PuncĠiaăbiopsieăhepaticăăpuneăînăevidenĠăăexistenĠaăun uiăprocessă
inflamator limitatălaăspaĠiileăportale(înăformaăpersistentă)sauăextinsăinterăsauă
intralobularăcreîndănecrozaăparcelarăăprogresivă(înăformăăactivă).Explorareaă
microscopicăăadduceăinformaĠiiăsuplimentareăprivindădistrofiaă
dominantă,prezenĠa” marker”-ilor virali(AgHBc,AgHBs)sau alcoolici.
InformaĠiileăobĠinuteăprinăexplorareaăclinică,laparoscopică,scintigrafică,sauă
ecograficăăaducăelementeăprivindămărimea,aspectulășiăconsistenĠaăficatului.
CriteriulăfuncĠionalăbiochimicășiăimunologicăcompleteazăădateleăprivindă
activitateaăinflamatorieășiăimunologicăădeălaănivelulămezenchimuluiă
(proteinograma,imunograma)șiăgradulăafectăriiăhepatocitar e.
Termenulădeăhepatităăcronicăăactivăăseăreferăălaăunăsindromăclinic,esteăoă
afecĠiuneăaăfemeilorătinereăcuădebutăinsipiosăcuăevoluĠieăprelungităăînăcursul ăcăreiaă
sunt prezente semene hepatice:
 icter
 hepatomegalie

38  splenomegalie
 steluĠeăvasculare
La careăsuntăasociateămanifestăriăsistemice:
 altralgiăsauăpoliartrită
 eriteme
 proteinurie
 anemieăhemolitică
 foarteămareăhipergamaglobonuminurieădepășindăβ0%cuăcreștereaăIGC.
InvestigaĠiaăfuncĠionalăăpoateăaduceăelementeădeăprobabilitateăprivindăgradulădeă
activitateăaăprocesuluiădeăcronicizare,darăsingurăănuăesteăaptăăsăădiferenĠiezeă
hepatitaăcronicăădeăcirozaăhepatică.Criteriulăclinicăesteăindispensabil;elăareăv aloare
de semnalizareăaăexistenĠeiăunorăhepatopatiiăcroniceădarănuăpoateădepistaădecîtăoă
parteădinăhepatiteleăcroniceășiănumaiăcorelatăcuăcriteriileămorfo -fucĠionaleăpoateă
înclinaădiagnosticulăspreăformeăactiveădeăboală.
Pentru a întruni criteriile necesare defini Ġieiăesteăindicatăărepetareaăînătimpăaă
investigaĠiilorășiăcomparareaălorădinamică,cuăatîtămaiămultăcuăcîtăelementulă
definitoriuădiferenĠialăesteă activitatea(evolutivitatea)

2.2.Clasificare
Clasificareaădupăăcriteriulăetiologicăîmparteăhepatite le cronice în:
 hepatite cronice virale
 hepatiteăcroniceătoxiceășiămedicamentoase
 hepatite cronice reactive
 hepatice cronice autoimmune

39 Hepatitele cronice virale
AgenĠiiăetiologiciăsuntăcunoscuĠiășiăindentificabiliădirectășiăin directăînă
operaĠiunileădiagnostice,iarăcaractereleăhistologice,funcĠionaleășiăcliniceăsuntă
complet statuate.
Boalaăacutăătreceădeăceleămaiămulteăoriăneobservatăășiădeciăneînregistrată,astfelă
ca hepatitele cronice consecutive sunt partial indentificate ca post-virale nu mai cu
ajutorul “maker”-ilorăviraliăremanenĠi.
Se distinge în cadrul lor:
 hepatităăcronicăăpersistentăă
 hepatităăcronicăăactivăăcuădouăăformeăă -moderatăactivăă
-intensăactivă

Hepatite le cronice toxice
Sunt reprezentate de hepatitele alcoolice;etilismul cronic produce frecvent
lipodistrofii,cirozeășiămaiărarăhepatiteleăcronice.
Un grup aparte îl constituie hepatitele iatrogene determinate de unele
chimioterapii îndelungate.Consumul de medicamente poate fi incriminate frecvent
în producerea hepatitelor cronice toxice;dintre medicamentele incriminate se
citeazăăFenilbutazona,barbituricele,anticoncepĠionaleleăorale,izoniazida.
Hepatitele cronice prin noxe industriale,boli profesionale,s- auăredusăcaăfrecvenĠăă
înăurmaămăsurilorădeăprotecĠie,seăsemnaleazăătotușiăhepatiteăcroniceătoxiceăprin ă
solvenĠiăorganici,șiămaiărecentăînăindustriaămaselorăplastice.
Hepatite le cronice reactive
ÎnăcursulăunorăafecĠiuniăcroniceăpotăapăreaădeterminăriăhepaticeădeătipăinflamatoră
șiădistrofic,uneoriădificilădeădiferenĠiatădeăhepatiteleăcroniceămenĠi onateămaiăsus;eleă
pot fi sistematizate în:
 hepatiteăcroniceăreactiveăinfecĠioaseă

40  hepatite cronice reactive din boli digestive
 hepatite cronice reactive criptogenetice.

Hepatitele cronice autoimune constituieăoăentitateădistinctăăcuăcaractereă
particulare.

2.3.Etiopatogenie
Cauzele cele mai frecvente:
 hepatitaăacutăăvirală
 consum de alcool
 tulburăriăimunologice
 hepatitaăcronicăăpersistentăă
Seărealizeazăătabloulăhistologicăcaracteristicădeănecrozăăparcelarăăprogresivăă
specificăînăhepatitaăcronicăactivă.Procesulădeădemodulareăimunăădeterminăă
autoîntreĠinereaăcronicăășiăprogresiuneaă procesului morbid.
IntensitateaăfenomenuluiășiăvitezaăsaădeădesfășurareăesteăînăfuncĠieăatîtădeă
particularităĠileăvirusuluiăcîtășiădeăcaracteristicileăimunologiceăgen etiteășiădobînditeă
ale bolnavului,explicîndu- seăastfelădiferiteleăformeădeăboală.
Ca în orice proces inflamator cronic,în mecanismul de cronicizare a hepatitei
interactioneazăădouăăcategoriiădeăfactori:factoriădeăagresiuneășiăfactoriădeăreacĠie.
În cazul hepatitei cronice,factorii de agresiune sunt:
 primari(virali,toxici)
 secundari(imunitari)
FactoriiădeăreacĠieăsuntădeăasemenea:
 primari(determinaĠiăgenetic)
 secundari(determinaĠiăautoantigenetic)

41 FactoriiădeăreacĠieădevin,înătimp,factoriădeăagresiune,înscriindu -se pe o spiral
deăautoîntreĠinereășiăprogresiune.
ConsecinĠaăacĠiuniiăacestorăfactoriăesteădistrofiaăhepatocitarăăășiăactivareaă
mezenchimalăăcuăproducereădeăautoanticorpi.
Existăădoveziăcerteăcăăînăhepatiteleăcroniceăviraleănuăvirusulăînsuși,ciăreac Ġiileă
imune contra celulelor hepatice infectate sau membranelor celulare hepatice sun t
cele care duc la constituirea bolii.
ParticularităĠileămorfologiceășiăbiologiceăaleăagenĠilorăetiologiciă seăîmbinăăcuă
cele ale organismului.
ÎnăconsecinĠaămecanismuluiăprincipalădeăcronicizareăaăhepati tei este cel imun.
Agentulăetiologică,pătrunsăînăficatulăunorăsubiecĠiăcuăoăanumităăpar ticularitateă
imună,determinăăașa -numita “demodulare ” aărăspunsuluiăimun,careăfavorizează,peă
oăparte,persistenĠaăsaăînăficatășiăpeădeăaltăăparteăoăexagerareăaărăpus ului imun
umoralășiăparĠialăaăceluiă celularăfaĠăădeăantigene.Seărealizeazăătabloulăpatogenică de
imunoagresiuneăautoîntreĠinută,exprimatăhistologicăhepaticășiăumoral.

2.4.Tablou clinic
DinăpunctădeăvedereăsimptomaticămulĠiăbolnaviăauăstareăgeneralăăperfectăăiară
alĠiiăprezintăăurmătoareleăsemneneășiăsimptome:
 astenieădupăămese
 fatigabilitate
 tulburăriădispetice
 tulburăriădeăapetit
 senzaĠieădeăgreutateăînăhipocondruădrept
 hepatomegalieămoderatăăcuăficatăsensibilăconsistenĠaădeăobiceiăcrescutăă
uneoriădurerosășiăcuămărireaăsplinei

42  subicterăintermitentădiscretășiăpasager
 steluĠeăvasculare
 eritozăăpalmarăă
Laăcareăuneoriăsuntăadăugate:ăăă
 epistaxis
 gingivoragii
 polialtralgiăuneoriăcuătumefacĠie
 tulburăriăendocrine -amenoree
 manifestăriă cutanate-acnee
 striuri pe abdomen
 urticarie
 suferinĠeărenale
 vasculită
 tiroidă
 tulburăriădeătranzit
 stări febrile
 durere în hipocondru drept

2.5.Examene paraclinice
Exameneleăparacliniceădeălaboratorăpentruăhepatitaăcronicăăpersistentăăsunt:
 testeleădeăfloculareăserică
 proteinograma
 transaminazele
Acesteătesteănuăsuntăînsăărevelatoareălaăjumătateădinăcazuri ;clearance-ul BSP
constituieăsinguraăexcepĠie.
DinăpunctădeăvedereăimunologicăînăhepatitaăcronicăăpersistentăăevidenĠiază:

43  hipergamag lobulinemieăușoară
 moderatăăcreștereăaăIgMăuneoriășiăaăIgAăsericeășiăoăcreștereăsemnificativăăaă
concentraĠieiăIgG
 AgAu(antigen Australia)
 prezenĠaăAgHBSăînăserălaă1/5ădinăbolnavi,aduceăoăprecizareăetiologică.
DinăpunctădeăvedereăhistologicăpuncĠiaăbiopsieăhepaticăăesteădeăprimăăimportanĠăă
pentru diagnostic.
Înăhepatitaăcronică persistentă,puncĠiaăbiopsieăhepaticaăevidenĠiazăăpăstrareaă
structuriiălobulare,caracterulăintactăalăparenchimuluiăhepaticășiăexist enĠaăunuiă
infiltratăinflamatorăcuăcelluleărotundeălaănivelulăspaĠiilorăporte;uneor iăprocesulă
inflamatorălimfocitarătindeăsăăpătrundăăinterlobularășiăînăuneleăcazuriăseăînso Ġeșteă
deădiscreteădepuneriădeăcolagen.Acesteăultimeămodificăriă,însoĠiteăuneori ădeă
discreteăsemneădeădistrofieăhepatocitară,seăîntîlnescămaiăalesăînăretrocedărileă
posterapeutice ale hepatitei cronice active.
Peăscintigrafiaăhepatosplenicăăstructuraăapareăneomogenă,maiăalesăînălobulăstingă
hepaticășiăuneoriăseăconstatăăoăcaptareăsplenică mai accentuate a coloidului
radioactiv.
PentruăhepatitaăcronicăăactivăăexameneleăparacliniceăalăturiădeăinvestigaĠiaă
histologicăăsuntăprincipaleleăinstrumenteădeădiagnostic.
EleădauăinformaĠiiăprivindăintensitatea:
 sindromului imunologic
 sindromului dismetabolic- nutriĠional
 sindromului toxic
 sindromului hormonal
 sindromului hemoragic
 sindromului circulator porto-sistemic

44  sindromului encefalopatic.
ModificareaătestelorădeăreacĠieăimună,tradusăăprinăcreștereaăconcentaĠieiăsericeăaă
gamaglobuli nelorășiăîndeosebiăaăIgGădeăpesteădouăăoriăfaĠăădeănormalăaratăăoă
exagerare aărăspunsuluiăimunăumoral;creșteriiămaiăpuĠinăimportanteămarcheazăăIgAă
șiăIgM.Intensitateaăacestorămodificăriămarchezăăgradulădeăactivitateăalăprocesulu iășiă
ghideazăăterapeutica.
Disproteinemia,tradusăădeătesteleăfloculareăsericăă(MacăLagană,ăKunkel,ăGros,ă
Takata-Ara)esteăprezentăălaănumaiăînăβ/γăcazuriă,iarăVSHăesteămoderatăcrescut.
LaboratoareleădeăspecialitateăpunăînăevidenĠăăapariĠiaăautoanticorpiloră
nespecificiălaădouă treimiădintreăbolnaviădeăhepatiăăcronicăăactivă,prezenĠaălorădăăoă
notăădeăgravitateăevoluĠiei,maiăalesăînăcondiĠiileăexistenĠeiășiăantocorpi loră
antigamaglobulină.
Distrofiaăparenchimului,pînăălaănecrozaăhepatocitarăăseăevidenĠiazăăînăprimulă
rînd prin scădereaăalbuminemieiăcuă15 -γ0%subănormalășiăaăprotombineiăcuăγ0 –
50%faĠăădeămartorădovedindăafectareaăcapacităĠiiădeăsinteză.
Înălipodistrofie,concomitentăăuneoriădistrofieiăprotidice,seăremarcăăcreștereaă
lipemieiășiăînăspecialăaălipoproteinemiei.Creșt erea fosfatazei alkaline,alungirea
timpuluiăQuik,scădereaăfibrinogenuluiășiăaăalbumineiăserice.
TabloulăenzimaticăcuprizîndăcreștereaăconcentraĠieiăsericeăaăTGPășiăTGOădeă5 –
10 ori,a LDH de 2- 4ăoriătrădeazăămodificăriămitocondrialeășiămembranele.
În formele colestatice sunt descrise hiperbilirubinemii variabile.
2.6.Diagnostic
Diagnosticul pozitiv al hepatitei cronice persistente:
 seăintuieșteăpeăbazaăexistenĠeiăuneiăhepatiteăacuteăînăantecedente,sauăaă
prezenĠeiămarker -ilor virali

45  se construieșteăcuăajutorulăunuiăexamenăclicăatent(astenie,modificăriă
hepatosplenice)ășiăaăunorăinvestigaĠiiăfuncĠionale,valoroaseăcînd ăsuntăpozitiveă
(cleareance-ul BSP,hipergamaglobulinemie,disproteinemie)
 seăfinalizeazăăcuăelementeleădefinitoriiăobĠinuteăprinăpuncĠiaăbiopsieă
hepatica.
Argumente de probabilitate:
 primulăargumentădeăprobabilitateăesteăexistenĠaăuneiăhepatiteăacute(sauăaă
unuiăicter)înăantecedenteăsau/șiăprezenĠaăunuiămartorăumoralăalăacesteia
 alădoileaăesteăconsemnareaăpersistenĠeiăînătimp,înăanamneză,aăsindroameloră
dismetabolice,icteric,hemoragic,astenic,dispeptic
 al treilea argument de probabilitate este furnizat de examenul obiectiv
clinic:hepato(spleno)megalieăconsistentă,dureroasăăuneori,modificăriă
circulatoriiăperiferice(steluĠeăvasculare,eritemăpalmar),scădereă
ponderală,anemieă(discretă),eventualăicterășiăhemoragii(epistaxis,purpură)
 alăpatruleaăargumentăesteăinvestigaĠiaăfuncĠionalăăaăactivităĠiiăhepati ce.
Testeleădeăhiperactivitateămezenchimalăăimunologică (hipergamaglobulinemia
pesteăβ0g/l,creștereaăIgGăpesteăγ00u.i.,prezentăădeăautoanticorpi)ăseăîmbinăăcuă
celelalteădeădistrofieăparenchimală(hipoalbumine mie sub 30 g/l,
hipoprotombinemie , hipertransaminazemie peste100u.i.,cleareance- ul BSP sub 9)
InvestigaĠiaămorfologicăăîncepeădinăraĠiuniătactice,cuăscintigrafiaă
hepatosplenică,careădacăăsingurăăănuăpoateărezolvaăraportulăactiv/inactiv,îlăe vocăă
totușiăprinăneomogenităĠileăpatenteădeăfixareăaăradiocoluluiăînăfic atcaășiăfixareaăsaă
splenică.
InvestigaĠiaăcheie,puncĠiaăbiopsieăhepatica,esteăobligatorieăpentru afirmarea sau
infirmarea cu certitudine aădiagnosticuluiădeăhepatităăcronicăăactivă.

46 Componenta “hepatită” dinădiagnosticăseăexprimăăprinăprezenĠaăbogatuluiă
infiltrat mezenchimal por tal,periportalășiăinterlobular,iarăcomponenta”activă”
sau”agresivă” prinăleziuneaăcaracteristicăădeănecroză parcelarăăprogresivă.
EsteănecesarăpentruăaăexprimaădinamicaăboliiăînădecursulăăevoluĠieiăsăăseă
investighezeăperiodicășiăsăăcompareăparametriiădefinitoriiăcliniciășiăparacli nici.ă
Numaiăînăacestăfelăseăpoateăasiguraăunădiagnosticădeămareăprobabilitateășiăutili tateă
terapeutică.
InformaĠiileăobĠinuteăprinăpuncĠiaăbiopsie,ceaămaiăfedelăăinvestigaĠie,conferăăoă
certitudine de 90%,procent ce se apro pieădeă100prinăcorectareăclinicăășiă
laparascopică.
FaĠăădeăfidelitateaăacesteiaă,explorărileăfuncĠionale,biochimiceășiă
enzimologice,au o probabilitate de 60- 85%;ceaămaiăînaltăăfiindăproteinograma,ă
imunogramaășiăcleareance -ulăBSPăși ceaămaiăjoasăătesta rea Tymol,Kunkel.
PrezenĠaămarkerilorăviraliăînăserăsauăînăficatăareăoămareăimportanĠăăăpentruă
precizareaăetiologieiășiăintr -oămăsură,aăgraduluiădeăactivitate;absenĠaălor însăănuă
infirmăăcuăcertitudineăetiologiaăvirală.
Peălîngăăexamenulăclinicășiăbiochimicăexplorărileăimunoserologiceășiă
imunohistologiceăcontribuieălaăoădiferenĠiereăaăhepatitelorăcronice.
Formeleăevolutiveăaleăhepatiteiăcroniceăactiveădeăorigineăviralăăsuntăvariateășiă
numeroase.Prin consens international au fost acceptate dou ăăformeăevolutiveăînă
care s-auăintrodusătoateătipurileădeăhepatităăcronicăăactivăășiăanume:
 hepatitaăcronicăămoderatăăactivă,deăobiceiăclinicălatentăsauădiscretăexprimată
 hepatitaăcronicăăintensăactivă,formaăgravăăaăbolii,atîtăprinăcracterulăeiă
ovolutiv cî tășiăprinăconsecinĠeleăsale.

47 2.7ComplicaĠii
ComplicaĠiiăposibile:
 Coma hepatica prinănecrozaăacutăăaăparenchimuluiărestant,declanșatăădeă
obiceiădeăoăinfecĠieăintercurentă.Uneoriăeaăîmbracăăunăăcharacteră
fulminant(caăînăhepatitaăacută),alteoriăseăinstaleazăătreptat,etapaăevolutivăă
finală,înămajoritateaăcazurilorăsfîrșindă letal.
 Hemoragia digestive superioară (HDS)se produce frcvent prin ruperea
varicelorăesofagieneăsauăsîngerareăgastricăăaăuneiăgastriteăportalăhipertensive.ă
LaăproducereaăHDSăcontribuieășiătrombocitopenia(prinăhipersplenism)ășiă
hipotrombinemia(urmare adistrofiei hepa tocitate).Seăexteriorizeazăăfrecvent
prinăhematemeză.
 Encefalopatia hepatica produsăăintoxicareaăĠesutuluiăcerebralăprină
amoniaculăînăexes;asociazăăfoetorăhepaticus,flappingătremorășiămanife stăriă
neuropsihice.Dozareaăamoniaculuiăînăsingeăaratăăvaloriăsemn ificativ
crescute.
 Sindromul hepato-renal seămanifestăăcaăinsuficienĠăărenalăăcronicăă
funcĠionalăășiăesteăprodusăprinăprăbușireaăfluxuluiăsanguinărenal.
 Cancerul hepatic seăîntîlneșteăînăprocentădeăβ,5%dinăcazurileădeăhapatităă
cronică.
 Hernii(ombilicale,inghinale) prinăcreștereaăpresiuniiăînăcavitateaăabdominalăă
secundarăăacumulăriiălichiduluiădeăascită.
 Infectarea ascitei și infecțiile intercurente sunt explicate prinăscădereaă
puteriiădeăapărareăantiinfecĠioasăăaăorganismului.
 Dischinezia biliară hipotonă
 Purpura

48  Osteomalacie- în hepatitele cronice colestatice,ca de astfel toate
hepatopatiileăcroniceăcuăcolestazaămaiălungăădeăunăanăcreșteărisculădeă
producereăaăosteomalaciei,alăcăreiădiagnosticăcertănuăpoateăfiăstabilitădecîtă
prin biopsieăosoasă.

2.8.Prognostic
Prognosticul hepatitei cronice persistente este în general bun.
Rataătransformăriiăevolutiveăînăhepatitaăcronicăăactivăăesteăpînăălaă10%ăînă
condiĠiile actuale.
PrognosticulăhepatiteiăcroniceăactiveăesteăseriosălaăbolnaviiănetrataĠiăși ărezervatălaă
ceiăsupușiăterapieiăactive.Letalitateaăaăfostăobservatăălaădouăătreimiădinăcazurileă deă
hepatităăcronicăăăintensăactivăănetratate,iarăcirozaălaăoătreimeădinăceiă
trataĠi.Retrocedareaăspontanăăesteăsemnalatăălaăoătreimeădinăbolnaviiăcuăhepati tăă
cronicăămoderatăactivă.PrognosticulăesteăagravatădeăpeexistenĠaă sauăcoexistenĠaă
unorăinfecĠiiăcronice,concurenĠaăetiologică(alcool),încălcareaăprescripĠiiloră
medicale.Întindereaășiăc aracterul active al infiltratului,dublate de intensitatea
tulburărilorăimunologiceăîntunecăăprognosticul.
2.9.Tratament
Tratamentul hepatitei cronice persistente nu are un obiectiv curative,bola fiind,
expresiaăunuiăprocessăoprităînăevoluĠieăcareăesteăînsăăpersistent,caăunăoarecareă
potential evolutiv.
TratamentulăvizezăăexclusivăacĠiuniăprofilactice,adresîndu -se factorilor de risc ai
reactivării.
Important este pentru astfel de bolnav:
 Săărespecteăprinciileăigieno -dietetice generale
 Săăeviteă disritmiile profesionale

49  SăănuăseăexpunăăîmbolnăvirilorărepetateășiăprelungiteăinfecĠioase
 Săăelimineăbăuturileăalcoolice.
Deșiăînămajoritateaăcazurilorăcapacitateaăprofesionalăănuăesteăafectată,suntă
activităĠiăcontraindicateălaăaceștiăbolnavi:
 Eforturi fizice repetate
 Tureădeămuncăăprelungite(pesteăoptăore)sauănocturne
 Medii toxice(unele industrii chimice)
DatorităătotușiăposibilităĠiiădeătrecereăîntr -oăhepatităăcronicăăactivă,observatăăînăăăă
1-10%dinăcazuri,esteănecesarăcaăbolnaviiăsăăfieăcontrolaĠi periodic(deădouăăoriăpeă
an)clinic,functionalășiăînăcazulăuneiăsuspiciuniădeăactivareășiăbioptic.
Tratamentul hepatitei cronice active esteădeălungăădurată,minimumă1anășiădeă
cele mai multe ori peste 3ani ,pînăălaăobĠinereaăremisiunii.
Criteriile pentru aprecierea remisiunii sunt:
 Stareăgeneralăăbună
 Valori normale ale bilirubinei
 Valori normale ale albuminei
 Valori normale ale gamaglobulinei
 ValoriăpînăălaămaximumădeăβoriăaleăTGPășiăTGO
 AbsenĠaăsemnelorăhistologiceădeăactivitateăaăhepatitei
Pînăăînădeceniulăal8 -lea tratamentul era exclusiv simptomatic,eventual
hepatotrop;în ultimii ani s-a instaurat,dovedindu- șiăeficienĠa,tratamentul patogenic
imunotrop.
Tratamentul imunodepresiv vizeazăăimunoagresiuneaăatîtăcelularăăcîtășiă
umoralăășiăareăcaăscopăinactivareaămezenchimuluiăagresiv.Înăterapeuticaăactualăă
esteăprioritarăăfolosireaăPrednisonuluiășiăaăAzatioprinei(azatioprin,imuran,imu rel).ă
Administrareaăesteăsingularăsauămixtă,înădoze mijlociiășiămiciășiădeălungăădurată.

50 Predmisonul ,areăcuadruplaăacĠiuneăfavorabilă:
 Antiinflamatorie :reduceăreactivitateaămezenchimală,permeabilitateaă
capilară,activitateaămacrofagelorășiăfibroblaștilorăcaășiăfibrinogeneza
 Imunodepresivă : scade citixicitateaășiămigrareaălimfocitară,inhibăăpartială
unele linii de limfocite T
 Metabolică: favorizeazăăglicogenopexia
 Regenerative: stimuleazăăregenerareaăparenchimală
Se începe(primele 10 zile) cu doze de 30- 60mg/ziășiăreducîndu -se în
următoareleădouăăsăptămîniăseăajungeălaădozaădeăîntreĠinereădeă10 -20mg/zi,în
funcĠieădeăgradulădeăactivitateășiăstadiulăevolutiv,dozaăcuăcareăseăcontinuă,fă răă
întrerupere,1-5ani.În recrude scenĠeăevolutiveăseădubleazăătemporarădoza.Seăpotă
folosiăînădozeăechivalente,prednisolonul(supercortisol)ășiă
dexametasonul(Superprednisol).
Azatioprina posedăăuneleăacĠiuniăcommuneăsauă complementare cu ale
prednisonului.Seăadministrezăălaăîncepută100 -150mg/yi timp de 7-14 zile(în raport
cuăgradulădeăcativitateășiămomentulăevolutiv),trecîndu -seăapoiălăadozeădeăîntreĠinereă
mijlocii sau mici(50mg/zi)timp de 1- 4ăani,fărăăîntrerupere.Dozeleăpotăfiămăriteă
episodicăînăcazădeănecessitate.OprireaăfinalăăaămedicaĠieiăseăfaceălent,înăcursădeă
cîteva luni.
Dupăăterminareaăperioadeiădeătratament,bolnaviiătrebuieăurmăriĠiăînăcontinuareă
clinic,functionalășiălaăcelăpuĠinăβăaniăunăexamenăbioptic,eventualălaparascopic,ă
pentru a sesiza eventualele recidive.
OdatăăremisiuneaăobĠinută,aceastaăareălocămaiăfrecventășiămaiărepedeăînă
hepatitele croniceactive AgHB negative,se reduce doza de steroizi lent,în
aproximativ 6ăsăptămîni;înăcazăcăătratamentulăaăfostăcombinatăseăreducăîntîiă
steroiziiășiăapoiăazatioprin a.

51 AdministrateaămixtăăPredmison+Azati oprină constituie formulaăterapeuticăădeă
elecĠieă a hepatitelor cronice active,mai ales la bolnavii la care Prednisonul nu este
bineătolerat.DozaămedieădeăîntreĠinereăesteăPrednisonă10mg/zi +Azatioprina50mg/zi
.Cei doi factori terapeutici se pontea zăășiăseăcompleteazăăreciproc,efectulătotalăfiindă
maiămareădecîtădublulădozeiăăfiecăruiaăadministratăseparat,iarăfrecvenĠaășiă
intensitateaăincidentelorăseăreduceălaăjumătate.Prednisonulăfavorizeazăătotodat ăă
metabolizarea h epaticăăaăAzatioprinei.
Seăevităăcorticoterapiaălaăbolnaviiăavîndăcaăboliăasociateăulcerăgastricăsauă
duodenal,HTA,obezitate,diabet,tulburăriăendocrino -gonadale la femei tinere,
osteoporozaăsenilă.
Remisia terapeitică dupăă drogurile imunodepres oareăamintiteăseăobĠine,clinică
dupăăγ -6ăluni,funcĠional,darămaiăalesăimunologicădupăă6 -1βăluni,laăβ/γdinăcazuri(șiă
laă90%dinăcazuriădupăăβăani)
Remisia histologică ,retrocedareaăpînăălaăinactivarea,seărealizeazăălaăβ/γdină
bolnaviăînsăănumaiădupăăβ -4 ani de tratament.
Dacăădupăătreiăluniădeălaăînceputulăterapiei nuăseăobservăăniciăoăameliorareă
clinicăăsauădeălaborator,seăreîncepeăcuădozeleăiniĠiale,scădereaădozeiăfăcîndu -se
mult mai încet.
Insuccesulăesteăîntîlnitălaă1/γăbolnaviiătrataĠiăcuăim unodepresoare.
Înătabloulădeăhepatităăcronicăăpersistentă ,administrînd consecutiv tratamentul
hepatiteiăcroniceăactiveăconstituieăoăformăădeăremisiuneăaăbolii.
Eăfecteleăapreciateăglobalăauăfostăbeneficeălaămajoritateaăcazurilorădeăhepatităă
cronicăăactivăătratate,indifirentădeăetiologie.
DinăanalizaădinamicăăînăcursulătratamentuluiăaădiferiĠilorăparametriăimunologi ciă
investigaĠi,umoraliășiăhistologici,reieseăconcordanĠaădintreăevoluĠ iaăacestoraășiă
evoluĠiaăgeneralăăaăbolii,faptăcareăatestăăpatogeniaăimunitarăăaăhepatiteiăcroni ceă
active.

52 Răspunsulăimunăumoral,apreciatăprinăconcentraĠiaăsericăăaăgamaglobulineloră șiă
imunoglobulinelorăcaășiăprezenĠaăacestoraăînăficatătindeăspreănormalizare.
Tratamentul imunostimulant este justificat de presupunerea ca imunoagresiunea
umorală(datorităăhiperactivităĠiiălimfocituluiăB)ăesteăsecundarăăimunodefic ienĠeiă
limfocitului T supresor.
În acest fel,considerîndu- seăhepatitaăcronicăăactivăăcaăunăprocesăcronicăactivă
întreĠinutădeăoădeficienĠăimună ,s-au încercat unele metode de imunostimulare care
arătrebuiăsăăînlătureădeficienĠaălimfocitelorăTăsupresoareășiăînăhepatiteleăcuăAgHBs ă
șiăsăăducăălaăeliminareaăvirusurilorărespective.
Acestea sunt:
 Stimulareaăimunăăspecificăăcuăfactorădeătranferăspecific,cuăscopulăeliminăriiă
virusului B.
 Stimulareaănespecificăăcuălevamisol,folosităcaăantihelmintic,careăposedăă
capacitatea de stimulare a sistemului imun prin activarea limfocitului
Tsupresorădeficient.Dupăăadministrareaălevamisoluluiăpeăoăduratăădeă 1-
3ani(de 2-γăori/saptămînăăcîteă150mg)s -arăputeaăobĠineăuneleăremisiuniă
confirmate histologic la1/4 – 1/βădinăbolnavi,careăaratăăcaămedicamentulăară
reduceăactivitateaăinflamatorie,maiăalesăînăhepatitaăcronicăăactivăăAgHBsă
pozitivă.
Tratamentul etiologic ,virulicid,al hepatitei cronice active active are ca obiectiv
oprireaăreaplicăriiăviraleășiăprinăaceastaăreducereaăprocesuluiăinflamatorăhepaticăș iăaă
infecĠiozităĠiiăbolnavului.
ÎncercăriădeătratamentăînăhepatitaăcronicăăactivăăAgHBsăpozitivăăauăfost făcuteă
cuăInterferonăcareăareăacĠiuneăantiviralăăprinăproducereaăuneiăproteineăinhibitoareăaă
replicăriiăvirale.SubstanĠaăsuprimăăsintezaăviralăăînăhepatociteășiăprotejeazăăceluleleă
regenerate.

53 Administrareaăîndelungată,cîtevaăluniădeăInterferonăleuco citar uman în hepatita
cronicăăactivăăaădeterminatădispariĠiaăcorpuscurilorăDanteășiăapoiădiminuareaă
concentraĠieiă serice a “marker”-ilor virali(AgHBs).Dup ăăunătimpădeălaăîntrerupereaă
tratamentuluiăseărevineăînsăălaătabloulăvirusalăiniĠial.
ProtecĠiaășiăstimulareaăregenerăriiăparenchimuluiăhepaticălezatăconstituieăală
doilea obiectiv terapeutic,conjugat cuăcelăinactivareămezenchimalăă.SeămenĠinăînă
terapeuticaăhepatotropăămaiăalesăprinălogicaăfarmacodinamicăășiăpatogenică:
 Precursorii metaboloci-acidul asparticășiăorotic,arginina.
 Viataminele din grupul B-B1,B2,B12,B16.
 Stimulatoriiăregenerării -steroiziăanabolizanĠi,vitaminaăB1β.
Acidul aspartic ,paticipîndăălaăsintezaănucleoproteinelorășiălaămetabolismulă
intermediar enzimaticăseăadministrezăăăînăperfu zii(2-4 flacoane Aspatofort în ser
glucozat 5%) sau per os(Metaspar 8-12 comprimate/zi).
Argininaăfavorizîndădetoxifiereaăamoniacului,seăadministreazăăînăcombinaĠieăcu ă
sorbitolulăcaăsubstratăenergetic,înăperfuzieăintravenoasă(Arginina -Sorbitol 2- 4
flacoane).
SeăprescriuădeăasemeneaăvitamineădinăgrupulăBăînăperfuzieăglucozată(cîteă1 –
βfioleB1,Bβ,B6,B1β)sauăperăos(Electovit,ComplexăB,EssenĠialeăγ -6 drajeuri pe zi)
șiăsubstanĠeălipotrope(mecoparăforte)ăpentruăcombatereaălipodistrofieiăș iăaă
infiltraĠieiăgrase hepatice.
Înăgeneralăaceștiăașa -zișiăhepatoprotectoriăseăadministreazăăînăcure de 15-20de
zile,înădoze,combinaĠiiășiăcăiădeăadministrareăvariateăînăfuncĠieădeăcondiĠi aă
funcĠionalăăaăbolnavilor.
Regenerareaăhepaticăăreactivă,alăcăreiămecanismă nu este suficient elucidat,
poateăfiăstimulatăăprinăasociereaălaăfactoriiăhepatotropiăaăunorăhormoniăsteroidi ci.ă
AstfelăsteroiziiăanabolizanĠiăadministraĠiăînăcureăprelungite(6 -β4luni)și -au

54 demonstratăeficienĠa(Decanofort -1fiolăăpeălună).Prednisonulădeăase menea în doze
miciășiăcureăprelungite,areășiăacĠiuneădeăstimulareăaregenerării .
Alimentația dietetică caăfactorăterapeuticăînăhepatitaăcronicăăactivă,areăoă
importanĠăăădeosebită,depășind -oăpeăceaăaămultorăfactoriămedicamentoși.
ÎnăafaraănecesităĠiiărespectăriiăritmuluiășiătimpuluiăalimentării,seăinsistăăasu praă
conĠinutuluiăînăprincipiiăalimentare șiăaăgastrotehniei,neuitîndăcăăbolnaviiăauă
concomitentăcuăboalaăhepaticăășiăalteăsuferinĠeădigestive.Regimulăalimentarătr ebuieă
să fie moderat hipercaloric,hiperprotidic(100- 1β0găzilnic)șiăhipolipidic(subă70g/zi)ă
fărăăaăexageraăcomponenĠaăglucidică.
Suntăpermiseăcarneaădeăvită,deăpasăreășiădeăpeșteăalb,ouăle,laptele,iaurtulă
,brînzeturileăslabeăpuĠinăfermentate,făinoaseleășiădulciurile,legumeleășiă
fructele,ulei,unt,margarinăăproaspete.
Înăpreparateleăalimentareăseăevităăprăjitul,reîncălzitul,conservele,condimenteleă
șiăseăpreferăăgrătarul,fiertulășiăcoptul(budinci,sufleuri).
Băuturileăalcooliceăsuntăcuădesăvîrșireăin terzise.
Igiena vieții și a muncii areăoăpondereădeosebită;bolnaviiăcuăhepatităăcronicăă
activăăfiindăinapĠiăparĠialăsauătotalăpentruămuncaăgreaășiăeforturi,ceiăcuăhe patitaă
cronicăăintensăactivă necesitîndăchiarăregimăsanatorialășiăspitalizareăperiodică.
RepausulălaăpatăfavorizeazăăanabolismulășiăcirculaĠiaăhepatică.Cuăefectă
antiinflamatorășiăregenerator,seărecomandăăărepausădeălaă8 -10 ore/zi pentru formele
maiăpuĠinăactiveăpînăălaă15 -20 de ore/zi pentru cele mai agresive,mai ales în etapele
de decompensareăfuncĠională.
ÎnăfuncĠieădeăfelulămuncii,activitateaăprofesionalăăesteăpermisăăparĠial(uneori ă
integral)pentruăbolnaviiăcuăhepatitaăcronicăămoderatăactivăășiăcontrai ndicatăăformală
pentruăceiăcuăhepatitaăcronicăăintensăactivă.

55 PerioadaăincapacităĠiiădeămuncăăparĠiale(pensionareădeăgradulγ)sauătotale
(pensionareădeăgradulăβ)ădepășeșteăcuă6 -1βăluniădurataăadministrăriiăterapieiă
active(imunotrope).
Înăgeneral,acești bolnaviăsuntăscoșiădinămuncăă ½-4 ani(în medie 3ani);reluarea
activităĠii,pentruăceiăstabilizaĠi,uneoriăcuăschimbareaăloculuiădeămuncă,se ăfaceăcuă
prudenĠă,treptat,subăobservaĠieămedicală,pentruăevitareaărecăderilor.
Tratament profilactic
Profilaxia hepatitei cronice persistente seăconfundăăcuăprofilaxiaăcronicizăriiă
hepatitei acute.
Prevenireaăagravărilor,prinătransformareăînăhepatitaăcronicăăactivăăsauăciroza,ă
presupuneăînăplusăevitareaăfactorilorădeăriscăinteractiviășiăsuprindereaăetapei ădeă
tranziĠie.Acestălucruătrebuieărea lizat prinăînregistrareaășiăcontrolulăperiodic,cuă
dispensabilizareaăbolnavilorăcuăhepatităăcronicăăpersistentă.
ğinîndăseamaădeăfaptulăcăămajoritateaăacestoraăsuntăignoraĠi(deămedicăchiarășiădeă
eiăînsuși),esteănecesarădepistareaălor.Înăacestăsensăs -au preconizat unele formule de
“screening”înăcadrulăacĠiunilorădeăinvestigareămedicalăăpopulaĠională;eleăcuprindă
înăgeneralăγetape:dispensar,policlinică,spital,stagnîndăprogresiv ”sita”
investigaĠiilorășiărealizîndădepistareaăcazurilorădinăinteriorulădat.A supra bolnavilor
cuăhepatităăcronicăăpersistentăăastfelădepistaĠiăseăaplicăămăsuriăprofilacti ce.
UrmărireaăperiodicăăprinăexameneăcliniceășiăparacliniceăpeăoăperioadăădeăcîĠivaă
aniăpermiteăoădatăămaiămultășiăconfirmareaădiagnosticuluiășiăsesizareaăapariĠie i unei
activităĠiăaăprocesuluiăhepatic.
Profilaxiaăcronicizăriiăhepatitelorăviraleăseăconfundăăăcuăceaăaăhepatitelorăacute.
Înămodăaparentăspontan,darălegatădeăpersistenĠaăvirusului(maiăalesăVC)ășiădeă
evoluĠiaărăspunsuluiăimun,uneleăhepatiteăcronice persistente se pot autoreactiva
trecîndăînăhepatitaăcronicăăactivă.

56 AlteoriăuneleăafecĠiuniăintercurenteăsolicitanteăimunilogicăsauămetabol icăpotă
determinaăreactivarea;asupraăacestoraădinăurmăăseăpoateăinterveni,fieăevitîndu -le
,fie decelîndu-le în ti mpăutilășiătratîndu -le.
Aceașiăatitudineăseăimpuneăpentruăaăpreveniăagravareaăhepatiteiăcroniceă
persistenĠăăspreăhepatitaăcronicăăintensăactivă,laăasemeneaăbolnaviăseăĠineăseamaășiă
deăimpactulăcuăalimentaĠiaășiăcuămunca.
ÎnăesenĠăă,profilaxiaăagravărilorăhepatitelorăcronice constăăînăprescriereaăcorectăă
șiărespectareaăîntegralăăaămăsurilorăterapeuticeăigieno -dieteticeășiă
medicamentoase,cuăcontrolulăperiodicăclinicășiăparaclinicăalăbolnavului.
EsteădeămenĠionatădeăasemeneaărolulăstabiliriiămo mentului adecvat de încetare a
tratamentuluiăimunotropășiăalăobservăriiămedicaleăînăcontinuareăpentruăp revenireaă
recidivelor.

57 FIGURA 4:ERITEM PALMAR:

58 FIGURA 5:DURERE ÎN HIPOCONDRU DREPT

FIGURA6: ICTER

59
Capitolul IV

Spitalul :JudeĠeanăTîrgoviște
SecĠia:Gastroenterologie

Dosar de îngrijire nr.1
Date de indentificare
Numele:Păun Prenumele:Maria
Vîrsta:52 ani Sex:feminin
Domiciliul:Localitatea:ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăcom:Vlădeni
Str.ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăNr.ăăăăăăăăăăăăăăăăJudeĠul:DîmboviĠa

Date despre spitalizare
a)DataăinternăriiăăăăăăăăăăAnul:β016ăăăăăăLuna: 01 Ziua:15 Ora:08
b)DataăieșiriiăăăăăăăăăăăăăăăAn ul:2016 Luna:01 Ziua: 21 Ora:13
c)Motiveleăinternării:ădureriăînăhipocondruădreptășiăjenăădureroasăăîn ăepigastru ,
balonăriăpostprandiale,astenie,oboseală,cefalee,vertij,gingivoragii
d)Diagnosticădeăinternareăă:ăăăHepatităăcronică

Situația familială și socială
SituaĠiaăfamilială:ăbunăăăăăăăăăăNumărăcopii:γ
SituaĠiaăsocială:ăbunăăăăăăăăăăăăăăProfesia:pensionară
CondiĠiiădeălocuit:bune

Persoane cu care se ia legătura
Nume: PăunăGeanina Adresa:ăăcom:VlădeniăăăăăăTelefon
Nume:Cătănescuă Adriana Adresa: com:Mija Telefon

Antecedente
Heredo-colaterale:ăneagăălues,SIDA,șiăTBC,bolileăpulmonareăcroniceășiăbolileă
cardiovasculare în familie
Personale fiziologice: Menarha la 14 ani,ciclul regulat ,flux
moderat,nedureros,sarcini 1,avorturi0 menopauzăălaă51
Personaleăpatologice:ănuăpoateăprecizaădateădespreăbolileăcopilăriei,hepatitaăa cutăă

60 viralăătipăBălaăγ9ăani,hepatităăcronicăădiagnosticată de1 an
FactoriădeăriscălegaĠiădeămodulădeăviaĠăă:ănuăsunt
Extras din examenul medical la internare
Bolnavaăînăvîrstăădeă5βăani,sexăfeminin,stareăgeneralăămoderatăalterată,afebrilă,ă
G=77Kg,Î=1 70cm TA=140/70mmHg,se interneaz ăălaădataă15.01.β16ăînăsecĠiaă
GastroenterologieăaăSpitaluluiăjudeĠeanăpentruădureriăînăhipocondruădr eptășiăjenăă
dureroasăăînăepigastru,balonăriăpostprandiale,ăastenie,ăoboseală,cefalee,vertij,ă
gingivoragii
DinăistoricăseăreĠineăcăăpacientaăaăprezentatăînăantecedente hepatitaăacutăăviralăă
tipBălaăvîrstaădeăγ9ăaniășiăesteădiagnosticatăăcuăhepatităăcronicăăpersistent ă,deă
aproximativă1an.Unăepisodăhipertensivăînăurmăăcuăγăluniăcuăvaloriătens ionaleădeă
160/80mmHg,tratatăprinămăsuriănon -farmacologice(dietă,regimăechilibrată de
vită,regimăhiposodat).
Episodulăactualădebuteazăăimediatădupăă1γ .01.2016,cînd în urma eforturilor fizice
șiăaăexeceselorăalimentareăpacientaăîncepeăsăăacuzeădureriăînăhipocondru l drept șiă
jenăădureroasăăînăepigastru,balonăriăpostprandiale,astenie,oboseală,cefale e,vertij.ă
Deoareceăsimptomatologiaăseăaccentuaeazăăprogresivăseăprezintăălaămediculădeă
familieășiăiăseărecomandăăinternarea.
Tegumenteășiămucoase:ăcurate,ăpalide
ğesutăcelularăsubcutanat:bineăreprezentat,moderateădepoziteădeăgrăsimeădispuseăînă
jumătateaăinferioarăăaăcorpului.
Sistemăganglionar:ganglionăsuperficialiămici,mobili,nedureroșiălaăpalpare
ğesutămuscular:maseămusculareănormalăreprezentate,discretăăhipotonieămusculară,ă
hipokinezie
Sistem osteo-articular:integru morfo- funcĠional,articulaĠiiămobile,nedureroaseălaă
mișcărileăpasiveășiăactive
Aparatărespirator:căiărespiratoriiăsuperioareălibere ,permeabile,torace normal
conformat,ampliaĠiiărespiratoriiătransmiseăbilateral,simetric,sonoritateăpulmonarăăî nă
limite fiziol ogice,murmurăvezicularăprezent,nuăseăpercepămodificăriăstetacustice,nr.ă
RespiraĠiiăβ4/min.
Aparat cardio- vascular:ariaăprecordialăădeăaspectănormal,ariaămatităĠiiăcardiaceăînă
limite normale ,șocăapexianăînăspaĠiulăVăintercostalăpeăliniaămedioclavicularăăstîngă,ă
zgomote cardiaceăritmice,bineăbătutăA.V.84/minăTA140/70mmHg,nuăseăpercepă
modificăriăstetacustice
Aparatădigestiv:abdomenădiscretămăritădeăvolum,sensibilăspontanășiălaăpalpareăî nă
epigastruășiăhipocondrulădrept,ficatădeăvolumănormal,cuălimitaăinferioarăăl aă
rebordulăcostal,diametrulăprehepaticăaproximativ9cm,splinaănepalpabilă,moderată
inapetenĠă,tranzităintestinalănormal
Aparatăurogenital:lojiărenaleănedureroaseălaăpalpare,rinichiănepalpabili,micĠiuniă

61 fiziologice,oligurie,organe genitale externe de aspect normal
SNCășiăorganeădeăsimĠ:orientatăătemporoăspaĠial,anxioasă,ROTăprezente
Prescripții medicale
Tratament:
 Glucoză5%ăβ50ml
 Aspatofort
 Arginină
 Vitamina C
 Vitamina B1,B6,B12
 Oxazepam
Examinări:ăradiografieăpulmonară,EKG,hemoleucogramă,TGP,TG O,timp Quick,
AgHBs,electroforeză,creatinina,bilirubinemie,glicemie,ureeăsanguină,examenă
sumarăurină,fibrinogen,VSH,ecografieăabdominală,testeăpentruăhelycobacterăp ilori
Regim:dieteticămoderatăhiposodatășiădeăprotecĠieăhepatică

Observare inițială
SituaĠiaălaăinternare
 ÎnălĠimeă170cm
 Greutate 77kg
 TA 140/70mmHg
 Pulsă84bătăi/min
 Temperatura 36,5 ˚c
 RespiaraĠieβ4r/min
 Văz:bun
 Auz:bun

Nevoi fundamentale
 Aărespira:independentă
 Aămînca,aăbea:dependentă,greĠuri,inapetenĠă,balonăriăpostprandiale
 Aăelimina:dependentăăoligurie
 Aăseămișca:dependentă,astenie,vertij
 Aădormi,aăseăodihni:dependentă,insomnie,agitaĠie
 Aăseăîmbrăca,aăseădezbrăca:dependentă,seăîmbracăășiăseădezbracăăcuă
dificultateădatorităăasteniei
 A-șiămenĠineătemperaturaăînălimiteănormale:independentă,Tăγ6,5˚c
 A fi curat,a- șiăprotejaătegumentele:independentă

62  Aăevitaăpericolele:indepedentă
 Aăcomunica:depedentă,modificareaăimaginiiădeăsine,anxietate
 A-șiăpracticaăreligia:independentă
 A se recrea: depedentă,slabiciune
 A fi util:depedentă
 AăînvăĠaăsă -șiămenĠinăăsănătatea:depedentă,necesitateaădeăaăachiziĠionaănoiă
cunoștiinĠeăînăscopulămenĠineriiăsauărecuperăriiăsănătăĠii
 Alergic la:nu

Aspecte psihologice
StareădeăconștienĠă:orientatăătemporospaĠial,stareădeăconștienĠăănormală
Comportament:ușoarăăiritabilitate,anxietate
Mod de internare: singur: – salvare: – familia: da altul: –
ParicularităĠi:nuăprezintă

Aspecte sociologice
ModulădeăviaĠă:ăsingur:ăă – de familie: da altul: –
Mediul(habitat): rural: da urban
OcupaĠii:ăpensionară
ParticularităĠi:ăănimicădeăsemnalat
Probleme sociale: venit lunar mediu

Interpretarea datelor
Nevoiăsatisfăcute:ăDinăceleă14ănevoi,9ăsuntădeădependenĠăășiă5ădeăindepedenĠ ă

Posibilități de evoluție
Vindecare:
Stabilizare: ameliorare:da
Agravare:ădacăănuărespectăăprescripĠiileămedicale
Deces:

Obiective de îngrijire
OBIECTIVE GLOBALE:
Echipaămedicalăăîșiăpropuneăcaăprinăîngrijirigeneraleășiăspecificeăsăăajuteălaă
recăpătareaăautonomieiăpacientei.ă
OBIECTIVE SPECIFICE:
 Să-i asigur confort fizic

63  Să-i asigur confort psihic
 Să-iăsatisfacănevoiaădeăcomunicare,să -iăînlăturăanxietateaăprovocatăădeă
spitalizare
 Să-iăurmărescăfuncĠiileăvitale
 Să-iăasigurăunăregimăalimentarăconformăapetituluiășiăevoluĠieiăbolii
 Să-iăurmărescăingestiaășiăeliminărileălichidiene
 SăăoăajutăînămenĠinereaăigienei
 Săăefectuezăexaminărileăparacliniceăprescrise de medic
 Să-iăadministrezămedicaĠiaăprescrisă
 SăăefectuezăeducaĠieăsanitarăăprivindăregimulăădieteticășiădeăviaĠăăceătrebuieă
urmatăatîtăpeăperioadaăspitalizăriiădarășiădupăăexternare

Comportament așteptat,în ce interval
Înăaproximativăoăsăptămînăăsemneleășiăsimptomeleăsăăseăatenueze,stareaăgeneralăă
săăseăamelioreze,iarăpacientaăsăăpărăseascăăspitalul.

Momente importante ale spitalizării
Internarea,esteăunămomentăimportantăpentruăcăăîiăesteăteamăădeăizolareaădeăfamilie
Efectuarea examenelor paraclinice
Așteptareaărezultatelor
Efectuarea tratamentului

Epicriză recomandării la externare
Bolnavaăînăvîrstăădeă5βădeăani,sexăfeminin,stareăgeneralăămoderatăalterată,afebrilă,ă
G=77 Kg Î=170cm TA=140/70 mm Hg, seăinterneazăălaădataăde15 .01.2016în s ecĠiaă
deăGastroenterologieăaăSpitaluluiăjudeĠeanăpentru:dureriăînăhipocond ruădreptășiăjenăă
dureroasăăînăepigastru,balonăriăpostprandiale,astenie,oboseală,ăcefalee,vertij,ă
gingivoragii.
DinăistoricăseăreĠineăcăăpacientaăareăînăantecedenteăhepatitaăacutăăviralăătipBăl aă
vîrstaădeăγ9ăaniășiăesteădiagnosticatăăcuăhepatitaăcronicăăpersistentă,deăap roximativă
1an.Unăepisodăhipertensivăînăurmăăcuăγăluniă160/80mmHg.Episodulă actual
debuteazăăimediatădupăă1γ .01.2016,cîndăînăurmaăeforturilorăfiziceășiăaăexeceseloră
alimentareăpacientaăîncepeăsăăacuzeădureriăînăhipocondrulădreptășiăjenăădureroasăăîn ă
epigastruă,balonăriăpostprandiale,astenie,aboseală,cefalee,vertij.
Deoarece simptomatologia se accentueaz ăăprogresivăseăprezintăălaămediculădeă
familieășiăiăseărecomandăăinternarea.
DinăexamenulăclinicăseăreĠine:
Dureriăînăhipocondrulădreptășiăjenăădureroasăăînăepigastru,balonăriăpo stprandiale,ă

64 astenie,oboseală,cefalee,vertij,gingivoragii
Aparat cardio- vascular:ariaăprecordialăădeăaspectănormal,ariaămatitătiiăcardiaceăînă
limiteănormale,șocăapexianăînăspaĠiulăVăintercostalăpeăliniaămedioclavicularăăstî ngă,ă
zgomoteăcardiaceăritmice,bineăbătute,A.V.84/min.TAă140/70mmHgănuăseăpercepă
modificăriăstetacu stice
Aparatădigestiv:abdomenădiscretămăritădeăvolum,sensibilăspontan șiălaăpalpareăînă
epigastruășiăhipocondruădrept,ficatădeăvolumănormal,cuălimitaăinferioarăălaărebord ulă
costal,diametrulăprehepaticăaproximativ9cm,splinaănepalpabilă,moderatăă
inapetenĠa,t ranzit intestinal normal
ÎnătimpulăspitalizariiăauăfostăefectuateăurmătoareleăinvestigaĠii:
 Hemoleucograma:Hb-13gr/dl Ht-40%,L-5500/mm³
 VSH-10mm/h
 Fibrinogen-200mg/dl
 Tymol-20UML
 Kunkel-10Ush
 TGP -40u/dl,TGO-90u/dl
 Calcemie9mg%
 Glicemie-90mg%
 Colesterol-170mg%
 Ureeăsanguinăăβ0mg%,creatininăă0,90mg%
 Bilirubinăătotală -β,β0mg%,bilirubinăădirectăă1mg%,bilirubinăăindirectăă
1,10mg%
 Timp Quik20 ”(44%)
 Electroforezaă:albumineγ7,6%,α1 -4,4%,αβ -5,8%,ȕ1 -γ,8%,ȕβ -10,6%
χ-41,2%
Rx.pulmonar ITN
Examen ecografic:ficatădeăvolumănormal,ecograficăintensăneomogen,microășiă
macronodular,axăsplenoăportalămărit,colecistădeăaspectănormal,pancreasă
vizibil,conturăneregulat,farăălichidăînăcavitateaăperitoneală
Examen electrocardiografic- fărăămodificăriăpatologice
Teste de depistare pentru helycobacter pilori negative
Antigen HBs prezent
Înăurmaăexamenuluiăclinicășiăaăexaminărilorăparacliniceăseăstabileșteădiagnosti culă
de:Hepatităăcronicăăpersistentăășiăseăadministreazăăurmătorulătratament:ă
 Glucoză5%ăβ50ml
 Aspatofort
 Arginină
 Vitamina C

65  Vitamina B
 EssenĠiale
Seăexterneazăăamelioratăcuărecomandările:
 Repaus la pat10-12 ore/zi
 Evităăeforturileăfiziceăintense
 Evităăsedentarismul
 Dietaăconformăcuărecomandărileăînmînateălaăexternare
 Tratament la domiciliu conform prescripĠiilorămedicale
 Dispensabilizare la medicul de familie
 Controlăperiodicăclinicășiădeălaboratorăprinăpoliclinicaăteritorială
 Seăînmîneazăăscrisoareaămedicalăăcătreămediculădeăfamilie

Mod de externare
Singur: Cu familia: da altul
Mijlocădeătransport:ăăăambulanĠa

66 Evaluare
Disconfort
fizicășiăpsihicăcuădurereăăspontanăășiălaăpalpareăînăepigastruășiăînăhipocondrul drept -Fatigabilitate -astenie -vertij -inapetenĠă
-greĠuri
-balonăriă
postprandiale TA=140/70
mmHg P=84p/min R=24r/min Tțγ6,5˚c
G=77kg Aport hidric=1700ml/zi Diureza=1800 ml/zi Scaun=1, normal IntervenĠii
Delegate
Administrez: glucoză
5%250ml,în perfuzie aspatofort 1fl în perfuzie arginină1flăînăperfuzie vit.B1, C500 1f în perfuzie oxepam1tb seara Autonome
Săăconduc
șiăinstalezăăbolnavaăînăsalon asigur repausăînăpoziĠieăușorăsemișezîndăăpentruăaăfacilitaăoărespiraĠieăbună
asigur alimentaĠieă
nefatulentă, ușoră
digerabilăășiăajutăpacientaăsăăse
alimenteze ajut pacientaăsă -șiă
realizeze igiena personală
o informezăcăămîineăîiă
voiărecoltaăsîngeășiăurinăăpentru examenele de laborator măsor funcĠiileăvitaleășiă
le consemnezăînăfișă Obiective de ingrijire
săăasigură
unăclimatădeăsiguranĠăășiădeăîncredereășiăsăăajută pacienta
săădepășeascăăstresulăprovocat de internarea în spital săăasigurăunăregimăalimentarăadecvat săăăasigur realizarea igienei
personale să adminstrezămedicaĠiaă
prescrisă
săăefectuezăexameneleădeălaborator indicate
săămăsor funcĠiileăvitaleășiăsăă
le consemnezăînăfișă Problema bolnavului
 Disconfort
fizic cu durere spontanăășiălaăpalpare în hipocondrul drept
 Fatigabilitate
 Astenie
 InapetenĠă
 GreĠuriă
 Balonăriăpostprandiale
 Vertij
gingivoragi Data
15.01 .2016

67 MenĠineă
discomfort
fizc,durere
spontanăășiălaă
palpare în
hipocondrul
drept
Jenăădureroasăăînăregiunea epigastrică
Fatigabilitate Astenie InapetenĠă
GreĠuriă
Balonăriăpostprandiale Vertij TA=130/60mmHg P=80p/min R=20r/min Tțγ6,7˚c
G=77kg Aport hidric=1700ml/zi Diureza=1600ml/zi Scaun=1 normal Hemoleocograma Hb=13g/dl Ht=40% L=5500mm³ /h
VSH=10mm /h
Fibrinogen= 200mg/dl Administrez glucoză
5%250ml,în perfuzie aspatofort 1fl în perfuzie Arginină1
fl în perfuzie vit.B1, C500 1f în perfuzie oxepam1 tb seara
recoltez sînge pentru investigaĠiileăprescrise conduc pacienta la examenul radiologic Asigur un climat
deăsiguranĠăășiăîncredereășiăsăăajutăpacientaăsăădepășeascăăstresulăprovocat de internarea în spital
Supraveghez
eliminările:scaun,diureza
Alimentez pacienta
cu produse lactate,fructe în compot,supe,piureuri
Pregătescăpacientaă
înăvedereaărecoltăriiăproduselor biologice pentru examenele de laborator indicate MăsorăfuncĠiileă
vitaleășiăleăconsemnezăînăfișă
 săăasigură
unăclimatădeăsiguranĠăășiădeă
încredere
 săăasigură un regim
alimentar adecvat
 să adminstrezămedicaĠiaă
prescrisă
 săăpregătescă
pacienta pentru examenele de laborator indicate
 săămăsor
funcĠiileăvitaleășiăsăăleăconsemnezăînăfișă
 Disconfort
fizic cu durere spontanăășiălaăpalpare în hipocondrul drept
 Jenăă
dureroasăăînăepigastru
 Fatigabilitate
 Astenie
 InapetenĠă
 GreĠuriă
 Balonăriăpostprandiale
 Vertij
16.01. 2016

68 Tymol=20UML Kunkel=10Ush TGP=40u/dl TGO=90U/dl Calcemie=9mg% Glicemie=90mg% Colesterol=170mg% Uree=20mg% Creatinina=0,90mg% Bilirubinăătotală =2,20
mg% Bilirubinăă
directă =1mg%
Bilirubinăă
indirectă =1,10mg%
T.Quick19,3 ”(44%)
Electroforeza: Albumine37,6% Globuline α1=4,4%
α2=5,8%
ȕ1țγ,8%
ȕβț10,6%
χț41,β%

69 -stareăgeneralăăușoră
ameliorată
TA=140/60
mmHg P=82p/min R=20r/min T=36,7˚c
G=77kg Aport hidric=1800ml/zi Diureza=1700 ml/zi Scaun=1, normal -Rx.pulmonar ITN -Examen ecografic ficat de volum normal,ecografic intens neomogen microășiămacroănodular ,ax spleno portalămărită,colecistăde aspect normal ,pancreas vizibil ,contur neregulat ,fărăăli chid în
cavitatea peritoneală
-Antigen HBs prezent Administrez glucoză
5%250ml,în perfuzie aspatofort1fl în perfuzie Arginină1flăînăperfuzie vit.B1, C500 1f în perfuzie oxepam1tb seara -însoĠescăbolnavaăă
la examenul ecografic -Asigur un climat
de siguranĠăășiă
încredereășiăsăăajut pacienta săădepășeascăăstresul provocat de internarea în spital
– aajut pacienta sa-șiărealizezeă
igienaăpersonală
– Supraveghez
eliminările:scaun,diureza
-Alimentez pacienta cu produse lactate,fructe în compot, supe,piureuri -adminstrez medicaĠiaăprescrisă
-pregătescă
bolnava pentru examenul ecografic – măsor funcĠiileă
vitaleășiăsăăleăconsemnezăînăfișă -săăasigură
unăclimatădeăsiguranĠăășiădeăîncredereășiăsăăcomunic cu pacientaăsăă
depășeascăăstresulăprovocat de internare
– săăăajut pacienta sa-
șiărealizezeăigienaăpersonală
– săăasigurăunăregimă
alimentar adecvat – săăadminstreză
medicaĠiaăprescrisă
– săăefectueză
examenele de laborator indicate -săămăsor funcĠiileă
vitaleășiăsăăleăconsemnezăînăfișă Moderat disconfort fizic cu durereăspontanăă șiălaăpalpareăînă
epigastruășiăhipocondrulădreptă
 Fatigabilitate
 Astenie
 InapetenĠă
 GreĠuriă
 Balonăriăpostprandiale
 Vertij 17.01. 2016

70 -stareăgeneralăăușoră
ameliorată
TA=165/80mmHg
P=90p/min
R=25r/min T=37,2 ˚c
Curbă ponderalăă
staĠionarăă
-ingestia de lichide =1200ml/zi Diureza=1300ml/zi Scaun=1normal Ex.electrocardiografic fărăămodificăriă
patologice Administrez glucoză
5%250ml,în perfuzie aspatofort1fl în perfuzie Arginină1flăînăperfuzie vit.B1, C500 1f în perfuzie oxepam1tb seara -însoĠescăbolnavaăă
la examenul cardiologic Asigur un climat
deăsiguranĠăășiăîncredereășiăsăăajutăpacientaăsăădepășeascăăstresul provocat de internarea în spital
– aajut pacienta sa-șiă
realizeze igiena personală
– Supraveghez eliminările:scaun,diureză
-Alimentez pacienta cu produse lactate,fructe în compot, supe,piureuri -adminstrezămedicaĠiaă
prescrisă
-pregătescăăpacientaă
pentru examenul cardiologic – măsor funcĠiileăvitaleășiă
leăconsemnezăînăfișă -săăasigurăunăclimatădeă
siguranĠăășiădeăîncredereășiăsăă comunic cu
pacientaăsăădepășeasc ăă
stresul provocat de internare -săăăajut pacienta sa-șiă
realizeze igiena personală
– săăasigurăunăregimă
alimentar adecvat – săăadminstreză
medicaĠiaăprescrisă
– săăefect uez examenele
de laborator indicate -săămăsor funcĠiileă
vitaleășiăsăăleăconsemnezăînăfișă Disconfortăfizicăășiăpsihic atenuat. -astenie – inapetenĠăăămoderată
-greĠuriă
-balonăriă
postprandiale 18.01. 2016

71 stareăgeneralăăușorăameliorată
TA=140/70mmHg
P=72p/min
R=25r/min T=36,8 ˚c
Curbă ponderalăă
staĠionarăă
-aport lichide =1100ml/zi Diureza=1200ml / zi Scaun=1normal Administrez Glucoză 5%250ml,în
perfuzie aspatofort1fl în perfuzie Arginină1flăînăperfuzie
vit.B1, C500 1f în perfuzie oxepam1tb seara -ÎnsoĠescăpacientaă șiă
recoltez probe de sînge pentru depistarea helycobacter pilori Asigur un climat deăsiguranĠăășiăîncredereășiăsăăajutăpacientaăsăădepășeascăăstresulăprovocat de internarea în spital – aajut pacienta sa-șiă
realizeze igiena pers onală
– Supraveghez eliminările:scaun,diureză
-Alimentez pacienta cu produse lactate,fructe în compot, supe,piureuri -Pregătescăpacientaă
pentru recoltarea probelor pentru depistarea helycobacter pilori -Măsorăfunctiileăvitaleășiă
leăconsemnezăînăfișă – săăasigurăunăregimă
alimentar adecvat -săăadminstrezămedicaĠiaă
prescrisă
-săăasigurăigienaășiă
integritatea tegumentelor -săămăsor funcĠiileăvitaleășiă
săăleăconsemnezăînăfișă
-săădiscutăcuăfamiliaăsăăaibăă
oăatitudineăpozitivăăînăprejmaăpacienteiăășiăsăărespecteănormeleădeăigienăă
șiăalimentaĠieăaleăpacientei Disconfortăfizicăășiăpsihic atenuat. -astenie – inapetenĠăăă
moderată
-greĠuriă
-balonăriă
postprandiale 19.01. 2016

72 -stareăgeneralăă
amelioratăă
-Apetit capricios -moderateăbalonăriă
postprandiale TA=140/70mmHg
P=79p/min
R=25r/min T=36,5 ˚c
Curbă ponderalăă
staĠionarăă
-aport lichide =1500ml/zi Diureza=1400ml / zi Scaun=1normal Administrez: -essenĠialeă1tbăxγ/ziă
-LIV52,1tb x3/zi -Ajutăpacientaăăsă -șiă
realizeze igiena -Supraveghez eliminările:scaun,ădiurezăă
Alimentez pacienta cu produse lactate,fructe în compot,
supe,piureuri -adminstrezămedicaĠiaă
prescrisă
-Insist asupra elementelor pozitive aleăevoluĠieiăbolii.
-discutăcuăfamiliaăsăă
aibăăăoăatitudineăpozitivăăînă prejma
pacienteiăășiăsăărespecte normele de igienăășiăalimentaĠieăale pacientei -Săăasigurăunăclimată
deăsiguranĠăășiăîncredereășiăsăăcomunic cu pacienta pentru a depășiăstresulăprovocatădeăinternare -Săăasigurăunăregim
alimentar adecvat -SăăadministrezămedicaĠiaă
prescrisă
-SăămăsorăfuncĠiileăvitaleășiă
săăleăconsemnezăăînăfișăă
-Săăasigurăigienaăășiă
integritatea tegumentelor stareăgenerală
amelioratăă
-Astenieămoderată
-Apetit capricios -moderateăbalonăriă
postprandiale 20.01. 2016

73 -Seăexterneazăăamelioratăcuărecomandările:
-repaus la pat 10-12ore/zi -evităăeforturileăfiziceăintense
-evităăsedentarismul
-dietaăconformăcuărecomandărileăînmînateălaăexternare
-tratamentălaădomiciliuăconformăprescripĠiilor medicale
-dispensarizare la medicul de familie -controlăperiodicăclinicășiădeălaboratorăprinăpoliclinicaăteritorialăă
-seăînmîneazăăscrisoareaămedicalăăcătreămediculădeăfamilie 21.01 2016

74 Foaie de
temperatură

75 TEHNICA A: MĂSURAREAăPULSULUI

DefiniĠie : Expansiuneaăritmicăăaăuneiăartereăceăseăpoateăcomprimaăpeăunăplană
durăososășiăesteăsincronăăcuăsistolaăventriculară.
Scop : EvaluareaăfuncĠieiăcardiovasculareăaăorganismului.
Elemente de apreciat:
 FrecvanĠa;
 Ritmicitate;
 Amplitudine;
 Celeritate.
Locuri de măsurare: Oricareăarterăăaccesibilăăpalpăriiăcareăseăpoateăcomprimaă
peăunăplanădur,ăososășiăanume:
 Arteraăradială;
 Arteraătemporalăăsuperficială:
 Arteraăcarotidă;
 Arteraăhumerală;ă
 Arteraăfemurală;
 Artera poplitee;
 Arteraătibială;
 Artera ped ioasă;
 Regiuneaăapicalăă(pulsăcentral,ăalurăăventricularăăA.V),ămăsuratăădeămedică
cuăstetoscopul.ă(ÎnăspaĠiulăVăintercostalăstângăpeăliniaămedio -claviculară).
Materiale necesare:
 Ceas cu secundar;
 Creionăroșuăsauăpixădeăculoareăroșie;
 Foaiaădeătemperatură, carneĠelulăpropriuăpentruănotareaăcifrică.

76 Intervențiileăasistentei:
 Pregătireaăpsihicăăaăpacientului;
 Asigurareaărepaosuluiăfizicășiăpsihicătimpădeă10 -15 minute.
 Spălareăpeămâini;
 Reperarea arterei;
 Fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei;
 Exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vârful degetelor;
 NumărareaăpulsaĠiilorătimpădeă1ăminut;
 ConsemnareaăvaloriiăobĠinuteăprintr -unăpunctăpeăfoaiaădeătemperaturăăĠinândă
contăcăăfiecareălinieăorizontalăăaăfoiiăreprezintăă4ăpulsaĠii.
 Unirea valoriiăprezenteăcuăceaăanterioarăăcuăoălinieăpentruăobĠinereaăcurbei;
 ConsemnareaăînăalteădocumenteămedicaleăaăvaloriiăobĠinuteășiăeventualăaă
caracteristicilor pulsului. Exemplu: P.d:80/min, P.s: 90/min= Puls regulat.
Variația patologică a calității pul sului :
 pulsul Tahicardic
 pulsul Bradicardic
 Filiform
 Tard
ValoriănormaleăaleăfrecvenĠeiăpulsului
 la NN: 130-140 p/min
 la Adult: 60-80 p/min
 la Copilul mic: 100-120 p/min
 la Varstnic: 80-90 p/min
 la 10 ani: 90-100 p/min

77 Spitalul :JudeĠeanăTîrgoviște
SecĠia:Gastroenterologie

Dosar de îngrijire nr.2
Date de indentificare
Numele:Radu Prenumele:Ion
Vîrsta:49 ani Sex:masculin
Domiciliul: com:Adînca
Str.ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăNr.ăăăăăăăăăăăăăăăăJudeĠul:DîmboviĠa

Date despre spitalizare
a)DataăinternăriiăăăăăăăăăăA nul:2016 Luna:01 Ziua: 22 Ora:08
b)DataăieșiriiăăăăăăăăăăăăăăăAnul:β016ăăăăăăăLuna:01ăăăăZiua: 30 Ora:12
c)Motiveleăinternării:ădureriănesistematizateăepigastrice șiăjenăădureroasăăîn
hipocondrul drept ,ăbalonăriăpostprandiale,astenie,oboseală,cefalee,vertij ,meteorism
abdominal,flatulenĠă
d)Diagnosticădeăinternareăă:ăăăHepatităăcronică

Situația familială și socială
SituaĠiaăfamilială:ăbunăăăăăăăăăăNumărăcopii:4
SituaĠiaăsocială:ăbunăăăăăăăăăăăăăăProfesia: muncitor
CondiĠiiădeălocuit:bune

Persoane cu care se ia legătura
Nume:Radu Florica Adresa: com:Adînca Telefon
Nume:Radu Aurel Adresa: com:Adînca Telefon

Antecedente
Heredo-colaterale:ăneagăălues,SIDA,șiăTBC,bolileăpulmonareăcroniceă
Personaleăfiziologice:fărăăimportanĠă
Personaleăpatologice:ăhepatitaăacutăăviralăătipăBălaă40ăani,hepatităăcronicăă
diagnosticatăădeγăani
FactoriădeăriscălegaĠiădeămodulădeăviaĠăă :consumator de alcool în cantitate mare
pînăăînăurmăăcuă1γăani,ulteriorăconsumaăcantităĠiămoderateădeăalcool,fumător,ă
lucreazăăînămediuăcuăsubstanĠeătoxice

78
Extras din examenul medical la internare
Bolnav înăvîrstăăde 49ani,sex masculin stareăgeneralăă moderat alterată,afebril ,
G=70Kg,Î=170cm TA=135/70mmHg,se interneaz ăălaădataăββ.01.β16ăînăsecĠiaă
GastroenterologieăaăSpitaluluiăjudeĠeanăpentruădureriă nesistematizate șiăjenăă
dureroasăăîn hipocondrul drept ,balonăriăpostprandiale,ăastenie,ăoboseală,cefalee,
vertij, gingivoragii,meteorismăabdominal,flatulenĠă
Tegumenteășiămucoase:ăcurate,ăintegre,moderatăăpaloareătegumentară,subicter
ğesutăcelularăsubcutanat: bine reprezentat
Sistemăganglionar:ganglionăsuperficialiămici,mobili,nedureroșiălaăpalpare
ğesutămu scular:acuzăăobosealăășiădureriămusculareălaăeforturiămiciă,maseă
musculareănormalăreprezentateă,hipotonieămuscularăămoderată,hipokinezie
Sistem osteo-articular:integru morfo- funcĠional,amputaĠieăpostraumaticăă a
degetuluiăvădeălaămînaăstîngăăarticulaĠiiămobile,nedureroaseălaămișcărileăpasiv eășiă
active
Aparatărespirator:căiărespiratoriiăsuperioareălibere,permeabile,toraceănormală
conformat,ampliaĠiiărespiratoriiătransmiseăbilateral,simetric,sonoritateăpulmonarăăî nă
limite fiziologice,murmur vezicular prezent ,nuăseăpercepămodificăr i stetacustice,nr.
RespiraĠiiăβ0 /min.
Aparat cardio- vascular:ariaăprecordialăădeăaspectănormal,ariaămatităĠiiăcardiaceăînă
limiteănormale,șocăapexianăînăspaĠiulăVăintercostalăpeăliniaămedioclavicularăăstî ngă,ă
zgomote cardiace ritmice, ușorăasurziteăA.V.74/minăTA1γ5 /70mmHg,nu se percep
modificăriăstetacustice
Aparatădigestiv:abdomenădiscretămăritădeăvolum,sensibilăspontanășiălaăpalpareăî nă
epigastruășiăhipocondrulădrept,ficatădeăvolum mic,sub rebordul costal,diametrul
prehepatic aproximativ7,5 cm,splinaănepalpabilă,moderată inapetenĠă,tranzită
intestinal normal
Aparatăurogenital:lojiărenaleănedureroaseălaăpalpare,rinichiănepalpabili,micĠiuniă
fiziologice,oligurie,organe genitale externe de aspect normal
SNCășiăorganeădeăsimĠ:orientatăătemporoăspaĠial,anxioasă,ROTăprezente
bilateral,simetric,nuăsuntăsemneădeăiritaĠieămeningealăă

Prescripții medicale
Tratament:
 Glucoză5%ăβ50ml
 Aspatofort
 Arginină -Sorbitol
 Vitamina C

79  Vitamina B1,B6,B12
 EssenĠiale
 Liv-52
Examinări:ăradiografieăpulmonară,EKG,hemoleucogramă,TGP,TGO,timpăQuick,ă
AgHBs,electroforeză,creatinina,bilirubinemie,glicemie,ureeăsanguină,examenă
sumarăurină,fibrinogen,VSH,ecografieăabdominală
Regim:dieteticădeăprotecĠieăhepatică

Observare inițială
SituaĠiaălaă internare
 ÎnălĠimeă170cm
 Greutate 70kg
 TA 135/70mmHg
 Pulsă74bătăi/min
 Temperaturaăγ6,9˚c
 RespiaraĠieăβ0r/min
 Văz:bun
 Auz:bun

Nevoi fundamentale
 Aărespira:independentă
 Aămînca,aăbea:dependentă,greĠuri,inapetenĠă,balonăriăpostprandiale
 A elimina:dependentăăoligurie
 Aăseămișca:dependentă,astenie,vertij
 Aădormi,aăseăodihni:dependentă,insomnie,agitaĠie
 Aăseăîmbrăca,aăseădezbrăca:dependentă,seăîmbracăășiăseădezbracăăcuă
dificultateădatorităăasteniei
 A-șiămenĠineătemperaturaăînălimiteănormale:independentă,Tăγ6,9˚c
 A fi curat,a- șiăprotejaătegumentele:independentă
 Aăevitaăpericolele:indepedentă
 Aăcomunica:depedentă,ăanxietate,depresie
 A-șiăpracticaăreligia:independentă
 Aăseărecrea:depedentă,slabiciune
 Aăfiăutil:depedentă
 AăînvăĠaăsă-șiămenĠinăăsănătatea:depedentă,necesitaăeducaĠieăpentruăsănătateă
înăscopulămenĠineriiăsănătăĠii

80  Alergic la:nu
Aspecte psihologice
StareădeăconștienĠă:orientatăătemporospaĠial,stareădeăconștienĠăănormală
Comportament:ușoarăăiritabilitate,anxietate
Mod de internare: singur: – salvare: – familia: da altul: –
ParicularităĠi:nuăprezintă

Aspecte sociologice
ModulădeăviaĠă:ăsingur:ăă – de familie: da altul: –
Mediul(habitat): rural: da urban
OcupaĠii:lucreazăăînămediuăcuăsubstanĠeătoxice
ParticularităĠi:ăă –
Probleme sociale:nu sunt

Interpretarea datelor
Nevoiăsatisfăcute:ăDinăceleă14ănevoi,9ăsuntădeădependenĠăășiă5ădeăindepedenĠ ă

Posibilități de evoluție
Vindecare:
Stabilizare: da ameliorare:
Agravare:ădacăănuărespectăăprescripĠiileămedicale
Deces:

Obiective de îngrijire
OBIECTIVE GLOBALE:
Echipaămedicalăăîșiăpropuneăcaăprinăîngrijiri generaleășiăspecificeăsăăajuteălaă
recăpătareaăautonomieiăpacientului .
OBIECTIVE SPECIFICE:
 Să-i asigur confort fizic
 Să-i asigur confort psihic
 Să-iăsatisfacănevoiaădeăcomunicare,să -iăînlăturăanxietateaăprovocatăădeă
spitalizare
 Să-iăurmărescăfuncĠiileăvitaleășiăsăăleăconsemnezăînăfișă
 Să-i asigur un regim alimentar conform apetituluiășiăevoluĠieiăbolii
 Să-iăurmărescăingestiaășiăeliminărileălichidiene
 SăăîlăajutăînămenĠinereaăigieneiăcorporale
 Săăefectuezăexaminărileăparacliniceăprescriseădeămedic

81  Să-iăadministrezămedicaĠiaăprescrisă
 Să-lăajutăînămenĠinereaătemperaturii în limite fiziologice

Comportament așteptat,în ce interval
Înăaproximativăoăsăptămînăăsemneleășiăsimptomeleăsăăseăatenueze,stareaăgeneralăă
săăseăameli oreze,iar pacientul săăpărăseascăăspitalul.

Momente importante ale spitalizării
Internarea,esteăunămomentăimportantăpentruăcăăreprezintăăunămotivădeăîngrijorareășiă
de stres
Efectuarea examenelor paraclinice- seătemeădeăinjecĠiiășiădeămanevreămedicaleă
Așteptareaărezultatelor -motivădeăneliniște
Efectuarea tratamentului- se teme de in jecĠiiășiădeămanevreămedicale
Externarea-motiv de bucurie

Epicriză recomandării la externare
Bolnav înăvîrstăădeă 49 de ani,sex masculin ,stare ge neralăămoderatăalterată,afebril ,
G=70 Kg Î=170cm TA=135/70 mmăHg,seăinterneazăălaădataăde 22.01.2016în secĠiaă
deăGastroenterologieăaăSpitaluluiăjudeĠeanăpentru : dureri nesistematizate
epigastriceășiăjenăădureroasăăînăhipocondrulădrept,ăbalonăriăpostprandia leă,astenie,ă
oboseală,cefalee,vertij,meteorismăabdominal,flatulenĠă
DinăexamenulăclinicăseăreĠine:
Aparat cardio- vascular:ariaăprecordialăădeăaspectănormal,ariaămatitătiiăcardiaceăînă
limiteănormale,șocăapexianăînăspaĠiulăVăintercostalăpeăliniaămedioclavicularăăstî ngă,ă
zgomote cardiace ritmice, ușorăasurziteă,A.V.7 4/min.TA 1 35/70mmHg nu se percep
modificări stetacustice
Aparat digestiv:abdomennormal conformat ,sensibilăspontanășiălaăpalpareăînă
epigastruășiăhipocondruădrept,ficatădeăvolumă mic,sub rebordul costal,diametrul
prehepatic aproximativ7,5 cm,splinaănepalpabilă,moderatăăinapetenĠa,tranzită
intestinal normal ,meteorismăabdominalămoderat,flatulenĠă
ÎnătimpulăspitalizariiăauăfostăefectuateăurmătoareleăinvestigaĠii:
 Hemoleucograma:Hb-12,9gr/dl Ht- 44%,L- 4900/mm³
 VSH- 19mm/h
 Fibrinogen- 260mg/dl
 Tymol- 28UML
 TGP -88u/dl,TGO-108u/dl
 Calcemie10,8mg%
 Glicemie- 76mg%

82  Colesterol-1 68mg%
 Ureeăsanguinăăβ6mg%,creatininăă0, 87 mg%
 Bilirubinăătotală -3,β0mg%,bilirubinăădirectăă1,95mg%,bilirubinăăindirectăă
1,25mg%
 Timp Quik28 ”(41%)
 Electroforezaă:albumineγ1,β%,α1 -7,6%,αβ -7,βă%,ȕ1 -5,1%,ȕβ -13,6%
χ-48,8%
Rx.pulmonar ITN
Examen ecografic:ficat de volum mic ,ecograficăintensăneomogen,microășiă
macronodular,axăsplenoăportalămărit,colecistădeăaspectănormal,pancreasăvizib il,
conturăneregulat,farăălichidăînăcavitateaăperitoneală,rinichiădeădimensiuni ășiă
ecostructurăănormale,colecistăcuăpereĠiămoderatăîngroșaĠi,fărăăimaginiădeăcalculi
Examen electrocardiografic- fărăămodificăriăpatologice
Antigen HBs prezent
Înăurmaăexamenuluiăclinicășiăaăexaminărilorăparacliniceăseăstabileșteădiagnosti culă
de:Hepatităăcronicăăpersistentăă cu virus hepatic B șiăseăadministreazăăurmătorulă
tratament:
 Glucoză5%ăβ50ml
 Aspatofort
 Arginină -Sorbitol
 Vitamina C
 Vitamina B
 EssenĠiale
 Silimarină
 Liv-52
Seăexterneazăăamelioratăcuărecomandările:
 Repaus la pat 8- 9oreădeăsomnănoapteaășiă1 -2ore/zi
 Dieta conform cu recomandărileăînmînateălaăexternare
 TratamentălaădomiciliuăconformăprescripĠiilorămedicale
 Dispensabilizare la medicul de familie
 Controlăperiodicăclinicășiădeălaboratorăprinăpoliclinicaăteritorială
 Seăînmîneazăăscrisoareaămedicalăăcătreămediculădeăfamilie

Mod de externare
Singur: Cu familia: da altul
Mijlocădeătransport:ăăăambulanĠa

83 Evaluare
Disconfort
fizicășiăpsihicăcuădurereăăspontanăășiălaăpalpareăînăetajul abdominal superior șiăînă
hipocondrul drept -Fatigabilitate -astenie -vertij -inapetenĠă
-greĠuri
-balonăriă
postprandiale TA=135/70
mmHg P=74p/min R=20r/min T=36,8˚c
G=70kg Î=170cm Aport hidric=1800ml/zi Diureza=1700 ml/zi Scaun=1, normal IntervenĠii
Delegate
Administrez: -Glucoză 5%250ml,
în perfuzie -aspatofort1fl în perfuzie -arginină -sorbitol
1fl în perfuzie -vit.B1,C500 1f în perfuzie LIV52 1cp de 3ori/zi
Autonome
-Săăconduc șiăinstalezăă
bolnavul în salon -asigurărepausăfizicăășiă
confort psihic pentru al ajuta săădepășeascăăstresulă
provocat de internare -asigur alimentaĠieă
nefatulentă,ăușorădigerabilăăși-l ajutăsăăseăalimenteze
-îl informezăcăămîine îi voi
recoltaăsîngeășiăurinăăpentruăexamenele de laborator -măsorăfuncĠiileăvitaleășiăleă
consemnezăînăfișă Obiective de ingrijire
-săăasigură pacientului
unăclimatădeăsiguranĠăășiădeăîncredere -săăasigurăunăregimăalimentară
adecvat -săăăajutăpacientulăălaă
realizarea igienei corporale -săăadminstrezămedicaĠiaă
prescrisă
-săăefectuezăexameneleădeă
laborator indicate
-săămăsorăfuncĠiileăvitaleășiăsăă
leăconsemnezăînăfișă Problema bolnavului
-stareăgeneralăă
modificată
-jenăădureroasă în
hipocondrul drept
-dureri nesistematizate
epigastrice
-Astenie
-Balonăriă
postprandiale -cefalee -Vertij -gingivoragi -meteorism abdominal -flatulenĠă
-astenie -oboseală Data
22.01 .2016

84 MenĠineă discomfort
fizc
Î=170cm
TA=130/60mmHg P=74p/min R=20r/min T=36,8˚c
G=70kg Aport hidric=1700ml/zi Diureza=1600ml/zi Scaun=1 normal Prezintăăgingivoragiiă
Hemoleocograma Hb=12,9g/dl Ht=44% L=4900mm³ /h
VSH=19 mm /h
Fibrinogen= 260mg/dl Tymol=28UML TGP=88u/dl TGO=108u/dl Calcemie=10,8mg% Glicemie=76mg% Colesterol=168mg% Uree=26mg% Creatinina=0,87mg% Bilirubinăătotală =
3,20mg% Bilirubinăădirectă =
1,95mg% Bilirubinăăindirectă =
1,25mg% Timp Quik28 ”(41%)
Electroforeza: albumine31,2%, globuline α1-7,6%
αβ-7,2 %
-Administrez glucoză
5%250ml,în perfuzie -aspatofort1fl în perfuzie -Arginină -sorbitol 1
fl în perfuzie vit.B1,C500 1f în perfuzie -LIV52,1tb x3/zi -Recoltez sînge pentru investigaĠii
-conduc pacientul la examenul radiologic -supraveghez comportamentul pacientul ui șiăîi asigur un
climatădeăsiguranĠăășiădeăîncredere – Supraveghez eliminările:scaun,diureza
-Alimentez pacientul cu produse lactate,fructe în compot,supe,piureuri – Pregătescăpacientulă
pentru recoltarea produselor biologice -Pregătescăpacientulă
pentru examenul radiologic – măsorăfuncĠiileăvitaleăși
leăconsemnezăînăfișă -săăcomunicăcuăpacientulășiă
să-i asigur un climat de
siguranĠăășiădeăîncredereă
-săăasigurăunăregimăalimentară
adecvat -săăadminstrezămedicaĠiaă
prescrisă
-săăăajutăpacientulăălaă
realizarea igienei corporale -săăefectuezăexameneleădeă
laborator indicate -măsorăfuncĠiileăvitaleășiăleă
consemnezăînăfișă -stareăgeneralăă
modificată
-jenăădureroasăăăînă
hipocondrul drept
-dureri nesistematizate
epigastrice
-Balonăriă postprandiale
-cefalee -Vertij -gingivoragi dupăăigienaăă
cavităĠiiăbucale
-meteorism abdominal -flatulenĠă
-astenie -oboseală
2301. 2016

85 ȕ1-5,1%,
ȕβ-13,6%
χ-48,8%
Rx.pulmonar=ITN

86
-stareăgeneralăăușoră
ameliorată
Î=170cm
TA=130/60mmHg P=74p/min R=20r/min T=36,8˚c
G=70kg Aport hidric=1700ml/zi Diureza=1600ml/zi Scaun=1 normal -Examen ecografic ficat de volum mic ecografic intens neomogenăămicroășiămacro nodular ,ax splenoăportalămărită,colecist cuăpereĠiă
moderat îngroșaĠi ,fărăăimaginiă
de calculi,pancreas vizibil ,contur neregulat ,rinichi de dimensiuniășiăecostructurăăănormale,fărăălichidăînă
cavitateaăăperitoneală
-Antigen HBs prezent Administrez glucoză
5%250ml,în perfuzie aspatofort1fl în perfuzie Arginină1flăînăperfuzie vit.B1, C500 1f în perfuzie LIV=52 1cp de 3ori/zi -însoĠescăbolnavaul
la examenul ecografic -supraveghez comportamentul pacientuluiășiăîiăasigur un climat deăsiguranĠăășiădeăîncredere – Supraveghez eliminările:scaun,diureza -Alimentez pacientul cu produse lactate,fructe în compot, supe,piureuri -pregătescă
bolnavul pentru examenul ecografic – măsor funcĠiileă
vitaleășiăsăăleăconsemnezăînăfișă -săăasigură un climat de
siguranĠăășiădeăîncredereă
– săăasigurăunăregimă
alimentar adecvat – săăadminstreză
medicaĠiaăprescrisă
– săăefectuezăexameneleă
de laborator indicate -săămăsor funcĠiileăvitaleă
șiăsăăleăconsemnezăînăfișă -disconfort fizic psihic cu durereăspontanăăășiălaăpalpareăînăepigastruășiăhipocondrul drept
 Fatigabilitate
 Astenie
 InapetenĠă
 GreĠuriă
 Balonăriăpostprandiale
 Vertij 24.01. 2016

87 -stareăgeneralăăușoră
ameliorată
TA=135/70mmHg
P=90p/min
R=22r/min T=36,8 ˚c
Curbă ponderalăă
staĠionarăă
-ingestia de lichide =1600ml/zi Diureza=1600ml/zi Scaun=1normal Nuăprezintăăăhemoragii
Ex.electrocardiografic fărăămodificăriă
patologice Administrez glucoză
5%250ml,în perfuzie aspatofort1fl în perfuzie Arginină1flăînăperfuzie vit.B1, C500 1f în perfuzie oxepam1tb seara -însoĠescăbolnavaăă
la examenul cardiologic Asigur un climat
deăsiguranĠăășiăîncredereășiăsăă ajut
pacientaăsăădepășeascăăstresul provocat de internarea în spital
– aajut pacienta sa-șiă
realizezeăigienaăpersonală
– Supraveghez eliminările:scaun,diureză
-Alimentez pacienta cu produse lactate,fructe în compot, supe,piureuri -adminstrezămedicaĠiaă
prescrisă
-pregătescăăpacientaă
pentru examenul cardiologic – măsor funcĠiileăvitaleășiă
leăconsemnezăînăfișă -s de internarea în spital -săăăajut pacienta sa-șiă
realizeze igiena personală
– săăasigurăunăregimă
alimentar adecvat – săăadminstreză
medicaĠiaăprescrisă
– săăefectuezăexameneleă
de laborator indicate -săămăsor funcĠiileă
vitaleășiăsăăleăconsemnezăînăfișă -stareăgeneralăăameliorată
-Jenăădureroasăăăînă
hipocondrul drept -dureri discrete nesistematizate,epigastrite -Balonăriă postprandiale
-cefaleeămoderată
-Vertij nesistematizat -meteorism abdominal -flatulenĠă
-astenie -oboseală
25.01. 2016

88 stareăgeneralăăușorăameliorată
TA=130/70mmHg
P=71p/min
R=18r/min
T=36,8 ˚c
-aport lichide =1600ml/zi Diureza=1700ml / zi Scaun=1normal InvestigaĠii:
Calcemie=8,96, mg% Glicemie=89mg% Colesterol=176mg% Uree=28mg% Creatinina=0,95 mg% 23.01.2016 TA=130/70mmHg
P=71p/min
R=18r/min
T=36,8 ˚c
-aport lichide =1600ml/zi Diureza=1700ml / zi Scaun=1normal Administrez Glucoză 5%250ml,în
perfuzie i.v aspatofort1fl în perfuzie Arginină -sorbitol 1fl în
perfuzie vit.B1, C500 1f în perfuzie -LIV52,1tb x3/zi -Recoltez sînge pentru investigaĠii le prescrise -Reduc la maxim efortul fizicășiăpsihicăalăpacientului prin deservirea la pat – efectuezăeducaĠieă
sanitarăășiăîncercăsăăconvingăăpacientulăsăărenunĠeălaăfumatăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă-menĠinăigienaă
tegumentelor – Supraveghez eliminările:scaun,diureză
-Alimentez pacientul cu produse lactate,fructe în compot, supe,piureuri -Măsorăfunctiileăvitaleășiă
leăconsemnezăînăfișă -săăcomunicăcuăpacientulășiă
să-l asigur un climat
deăsiguranĠăășiăîncredereă
-să efectuezăeducaĠieă
sanitarăășiăsăăîncercăsăăconvingăăpacientulăsăăreducăănumărulăĠigaretelorăăfumateășiăchiarăsăărenunĠeăla fumat -săăasigurăunăregimă
alimentar adecvat -săăadminstrezămedicaĠiaă
prescrisă
-săăasigurăigienaășiă
integritatea tegumentelor -săămăsor funcĠiileăvitaleășiă
săăleăconsemnezăînăfișă
-stareăgeneralăă
progresiv ameliorată
-Jenăădureroasăăăînă
hipocondrul drept -dureri discrete în regiunea epigastrică
-astenieămoderată
– inapetenĠăăă
moderată
-greĠuriă
-balonăriă
postprandiale mult diminuate -cefaleeămoderată 26-27.01. 2016

89 -stareăgeneralăă
amelioratăă
TA=135/70mmHg
P=74p/min
R=20r/min T=36,8 ˚c
-aport lichide =1400ml/zi Diureza=1300ml / zi Scaun=1normal 25.01.2016 TA=135/70mmHg
P=74p/min
R=20r/min T=36,8 ˚c
-aport lichide =1400ml/zi Diureza=1300ml / zi Scaun=1normal 26.01.2016 TA=135/70mmHg
P=74p/min
R=20r/min T=36,8 ˚c
-aport lichide =1400ml/zi Diureza=1300ml / zi Scaun=1normal Administrez: -LIV52,1tb x3/zi – supraveghez comportamentul pacientuluiășiăsăăîncercăsă-i redau încrederea
deăsineășiăînăvindecareăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă-Supraveghez eliminările:scaun,ădiurezăă
Alimentez pacientul cu produse lactate,fructe în compot, supe,piureuri -adminstrez medicaĠiaă
prescrisă
-Insist asupra elementelor pozitive aleăevoluĠieiăbolii.
-discutăcuăfamiliaăsăă
aibăăăoăatitudineăpozitivăăînăprejmaăpacienteiăășiăsăărespecte normele de igienăășiăalimentaĠieăale pacientei -săăsupravegheză
comportamentul pacientului șiăsăăîncercăsă -i redau
încredereaădeăsineășiăînăvindecare -Săăasigurăunăregim
alimentar adecvat -SăăadministrezămedicaĠiaă
prescrisă
-SăămăsorăfuncĠiileăvitaleășiă
săăleăconsemnezăăînăfișăă
-discutăcuăfamiliaăsăăaibăăăoă
atitudineăpozitivăăăînă raport
cu pacientul șiăsăărespecteă
normeleădeăigienăășiăalimentaĠieă stareăgeneralăăamelioratăă
-Jenăădureroasăă
discretăăăînăhipocondrul drept -dureri discrete în regiunea epigastrică
-astenie moderată
-balonăriă
postprandiale -discret meteorism abdominal -cefaleeămoderată 28-25-29.01. 2016

90 -Seăexterneazăăcuărecomandările:
-respectăăregimulădieteticășiădeăodihnăăprescrisă(8 -9ore deăsomnăînătimpulănopĠiiășiă1 -βoreădeăodihnăăăpesteăăzi)ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
-consumulădeăalcoolășiăfumatulăvorăfiăstrictăinterzise
-tratament ambulatoriu comform Rp -dispensarizareălaămediculădeăfamilie(examenăclinicășiăinvestigaĠiiăpar aclinice)semestrial
-schimbareaăloculuiădeămuncăă(pentruăevitareaănoxelorăprofesionale),eventualăreducereaătim puluiădeălucru
-curăăbalnearăăînăstaĠiuneaăOlanești
.-seăînmîneazăăscrisoareaămedicalăăcătreămediculădeăfamilie 30.01 2016

91 FOAIE DE
TEMPERA
TURĂ

92 TEHNICA B: Administrarea medicamentelor pe cale
oralăă (P.O)per os

DefiniĠie : Calea oral ă esteăcaleaănaturală de administrare a medicamentelor
,acestea putîndu-se resorbi la nivelul mucoasei bucale aăintestinuluiăsubĠireăaă
stomacului sau a intestinului gros.
Caleaăoralăăînăadministrareaăpeăgurăă,aămedicamentelorăpeăcareăbolnavulăîlăînghite,ă
deăaiciăprinăesofagăînăstomacășiăapoiăînăintestinulăsubĠireăiarăprinăabsorbĠiaăînă sîngeă
de unde este vehiculat în tot organismul,conducînd la efectul terape utic,spontan.
Scop :
a)obtinerea efectelor locale
b) obtinerea efectelor generale
a)Efecte locale:
 favorizeazăăcicatrizareaăulceraĠ iilor digestive(bismut,nitrat de argint)
 protejează mucoasa gastrointestinală(magneziaăusta,carbonatulădeăcalciu)
 existăăperista tism intestine(unele purgative)
 inhibăăperistatismăintenstinal(spasmoliticele)
 înlocuieșteăfermenĠiădigestivi,secreĠiaăgastricăăînăcazulălipseiăacesteia(aci dulă
clorhidric)
 scad procesele f ermentativeădinătubulădigestive(cărbuneleăanimalășiă
carbonatul de calciu)
 dezinfecteazăătubulădigestive(streptomicină,sulfaguanidină)
b)Efecte generale
 medicamenteleăadministrateăpeăcaleăorală se resorb la nivelul mucoasei
digestive

93  pătrundăînăsîngeășiăapoiăactionează aupra organismului în totalitate
(antibioticele,calmantele,hipnoticele,chimioterapia)
 auăacĠiuneă asupra unor organe ,sisteme ,aparate șiăprinăintermediulăacestuiaă
influenĠeazăăstareaășiăfuncĠionalitateaăîntreguluiăorganismă(cardiotoni cele
,antiasmaticele)
ContraindicaĠ ii :
SeăvaărenunĠaălaăcaleaăoralăădacă:
 medicamentul este inactivat de secretiile digestive
 dacăămedicamentulăareăpropietăĠiăiritantanteăasupraămucoaseiăgastrice
 cîndăseăimpuneăoăacĠiuneăpromptăăaămedicamentului
 dacăămedicamentulănuăseăresoarbeăpeăcaleă digestive
 dacăămedicalădoreșteăevitareaăveneiăporte(circulaĠiaăportalăăesteălaănivelulă
ficatului)
 căndăbolnavulărefuzăămedicaĠiaăpeăgurăă
 înăcazăcăăpacientulăprezintăătrismus(contracturăămaseteriă)șiăbolnabulănuă
poate deschide gura
 înăstăriăvomatoaseăcîndălipseșteădeglutiĠiaă
Forme de prezentare:
a) Lichide
siropuri,uleiuri,emulsii,solutii,mixturi,decocturi,mixturi,extrac te
b) Solide
tablete,drajeuri,capsule,granule,pulberi
Pregătireaăadministrăriiă medicamentelor
-Pacientulăesteăinformatăasupraăefectelorăurmăriteăprinăadministra rea
medicamentelor respective șiăaăeventualelorăefecteăsecundare .

94 -MedicamenteleăpeăcaleăoralăăăiăseădauăpacientuluiăînăpoziĠieășezândăd acăăstareaă
lui permite.
Materiale necesare:
 lingură
 linguriĠă
 pipetă
 strecurătoare
 pahar gradat
 cească
 apă,ceai,lapte
Administrarea medicamentelor lichide
 siropurile, uleiurile, șiăemulsiileăseămăsoarăădozaăunicăăcuăsauăceașcaădeă
cafea
 mixturile,ăsoluĠiileășiăemulsiileăseămăsoarăăcuălinguriĠaăsauăling ura
 tincturile,ăextracteleăseădozeazăăcuăpipetaăsauăsticlaăpicurătoare
 medicamenteleălichideăseăpotădiluaăcuăceai,ăapăăsauăseăadministreazăăcaă
atare, apoi pacientul bea ceaiul sau apa.
Medicamentele solide
 tabletele, drajeurile,cașetele seăașeazăăpeălimbaăpacientuluiășiăseăînghităcaă
atare
 tabletele care se resorb (topesc) la nivelul mucoasei sublingual eăseăașeazăă
subălimbă
 pulberileădivizateăînăcașeteăsauăcapsuleăcerateă(tetraciclina):ăs eăînmoaieăîntâiă
cașetaăînăapăășiăseăașeazăăpeălimbăăpentruăaăputeaăfiăînghiĠită
 granuleleăseămăsoarăăcuălinguriĠa

95  Uneleăpulberiăseădizolvăăînăapă,ceaiășiăapoiăseăadministreazăăsubăf ormăădeă
soluĠii ,purgative saline
Important!
 Înainteaăadministrăriiăseăverificăămedicamentele.
 Ceaiurileămedicinaleăseăpreparăăînainteădeăadministrare,ăpentruăaănuăse ă
degradaăsubstanĠeleăactive.
 Mixturileăseăagităăînainteădeăaăleăadministra.
 Gustulăneplăcutăalămedicamentuluiăseăpoateădisimulaăprinădil uareăcuăapă,ă
ceaiuri sau sirop.
 La pacienĠiiăcuădeglutiĠie,neliniștiĠiămedicamenteleăseăintrodu ceăînăstomacă
sauăduodenăprinăsondăăEinhornăodatăăcuăalimentele.

ConĠinutulăunorăinstrumenteăcuăcareăseăadiministreazăămedicamenteleă lichide
 1 pahar de lichior- 15 g ulei medicinal
 ceașcă de cafea -50 mlăsoluĠieăapoasă
 Unăpaharădeăapă -β50ămlăsoluĠieăapoasă
 linguriĠă -5ămlăsoluĠieăapoasă
 linguriĠă -4.5 ml ulei
 linguriĠ a -6.5 ml sirop
 1ălingură -γălinguriĠeădeăapă
 20 picaturi puse cu pipeta- 1ăgăsoluĠieăapoasă
 60 picaturi- 1ăgăsoluĠieăalcoolică
 40-45 picaturi – 1ăgăsoluĠ ie uleioasă
ConĠ inutul unor inst rumenteăcuăcareăseăadministrează medicamenteleăsubăformă
de pulberi
 1ălinguriĠăărasă -1.5-2.5 g

96  1ălinguriĠăăcuăvî rf -2.5-5 g
 1ăvîrfădeăcuĠ it -0.5-1 g
DE EVITAT :
 manipulareaăcomprimatelorădirectăcuămîna,dupăăscoatereaădină ambalajul lor
 amestecareaăunorămedicamenteăsubăformăă de prafuriăsauăaltă formă cu
carbune medicinal,care absoarbe medicamenteleășiă reduc acĠiunea lor.
 administrarea tabletelor,drajeurilor ca atare la copii cu vîrsta de sub 2 ani
 atingereaădinĠilorădeăcă tre soluĠiileăacideășiăferuginoaseăpentruăcă atacăă
smalĠulădentară acestea vorăfiăadministrateăprinăaspiraĠ ie ,cu ajutorul unui tub
deăsticlă
 pacientulăîșiăspalăădinĠiiădupă fiecare administrare
 folosirea acelorașiăpahare,linguri,linguriĠeălaămaiămulĠiăpacienĠ i
Reorganizareaăloculuiădeămuncă
 Materialeleăfolositeăseăspalăășiăseădezinfectează.

97 Spitalul :JudeĠeanăTîrgoviște
SecĠia:Gastroenterologie

Dosar de îngrijire nr.3
Date de indentificare
Numele:Negoescu Prenumele:Viorel
Vîrsta:57 ani Sex:masculin
Domiciliul: loc.:Văcăreștiă sat:Pierșinari
Str.ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăNr.ăăăăăăăăăăăăăăăăJudeĠul:DîmboviĠa

Date despre spitalizare
a)DataăinternăriiăăăăăăăăăăA nul:2016 Luna:02 Ziua:1 Ora:08:30
b)DataăieșiriiăăăăăăăăăăăăăăăA nul:2016 Luna:02 Ziua: 8 Ora:13
c)Motiveleăinternării:ădureriăînăhipocondrulădreptășiăepigastru,ă
greĠă,vărsături,ameĠeli,astenie,anorexie,adinamie
d)Diagnosticădeăinternareăă:ăăăHepatităăcronică

Situația familială și socială
SituaĠiaăfamilială:ăbunăă Numărăcopii:1
SituaĠiaăsocială:ăbunăăăăăăăăăăăăăăProfesia:muncitor
CondiĠiiădeălocuit:bune

Persoane cu care se ia legătura
Nume:Negoescu Viorica Adresa: com: Pierșinari Telefon
Nume: Adresa: com: Pierșinariăăă Telefon

Antecedente
Heredo-colaterale:ăneagăălues,SIDA,șiăTBC, ulcer duodenal
Personale fiziologice: fărăăimportanĠă
Personale patologice: hepatităăcronică,ulcerăduodenal
FactoriădeăriscălegaĠiădeămodulădeăviaĠăă:IntervenĠieăchirurgicalăăînăurmăăcuăβ0ăd eă
ani,transfuzieădeăsîngeădupăăunăHDSăînăurmăăcuăβ5ădeăani

98 Extras din examenul medical la internare
Stareăgenerală:medie
StareădeănutriĠie:bună
StareăconștienĠă:ăpăstrată
Tegumeășiămucoase:ănormalăcolorată
Test conjuctiv adipos:normal reprezentat
Sistem ganglionar:ganglioni nepalpabili
Aparat respirator:torace normal conformat
Aparat vascular:cord în limite fiziologice
Aparatădigestiv:aparatăsuplu,mobilăcuărespiraĠiaă,durerosălaăpalpareăînăepig astruășiă
hipocondru drept

Prescripții medicale
Tratament:
Omeram
Diazepam
Vitamina C
Vitamina B1,B6
Silimarină
Examinări:ăEcografieăabdominală, HLC,TGP,TGO,VSH, Fosfatazăăalcalinăă,ă
ecografieăabdominală
Regim:Hidro,lactozaharat,apoiăînăraportăcuăevoluĠiaăbolii.

Observare inițială
SituaĠiaălaăinternare
 ÎnălĠimeă178 cm
 Greutate 70kg
 TA 145/75mmHg
 Puls 76bătăi/min
 Temperatura 37 ˚c
 RespiaraĠieăβ4 r/min
 Văz:bun
 Auz:bun

Nevoi fundamentale
 Aărespira:dependent,dispneeăcuăușoarăăpolipnee
 A mînca,a bea:dependent ,necesităăregimăalimentar

99  A elimina:dependent oligurie
 Aăseămișca:dependent ,astenie,vertij
 A dormi,a se odihni:dependent ,insomnie,agitaĠie
 Aăseăîmbrăca,aăseădezbrăca: independent
 A-șiămenĠineătemperatur a în limite normale:independent
 A fi curat,a- șiăproteja tegumentele:independent
 A evita pericolele:dependent,adinamic
 A comunica:depede nt, anxietate
 A-șiăpracticaăreligia:independentă
 A se recrea:depedent,slabiciune
 Aăfiăutil:depedentă
 AăînvăĠaăsă -șiămenĠinăăsănătatea:depedentă,necesitaăeducaĠieăpentruăsănătateă
în scopul menĠineriiăsănătăĠii
 Alergic la:nu

Aspecte psihologice
StareădeăconștienĠă:orientatăătemporospaĠial,stareădeăconștienĠăănormală
Comportament:ușoarăăiritabilitate,anxietate
Mod de internare: singur: – salvare: – familia: da altul: –
ParicularităĠi:nuăprezintă

Aspecte sociologice
ModulădeăviaĠă:ăsingur:ăă – de familie: da altul: –
Mediul(habitat): rural: da urban
OcupaĠii:ămuncitorăcalificat
ParticularităĠi:ăănimicădeăsemnalat
Probleme sociale: –

Interpretarea datelor
Nevoiăsatisfăcute:ăDinăceleă14ănevoi,10ăsuntădeădependenĠăășiă4ădeăindepedenĠ ă

Posibilități de evoluție
Vindecare:
Stabilizare: ameliorare:da
Agravare:ădacăănuărespectăăprescripĠiileămedicale
Deces:

100 Obiective de îngrijire
OBIECTIVE GLOBALE:
Echipaămedicalăăîșiăpropuneăcaăprinăîngrijiriăgeneraleășiăspecificeăsăăajuteălaă
recăpătareaăautonomieiăpacientului.ă
OBIECTIVE SPECIFICE:
 Să-i asigur confort fizic
 Să-i asigur confort psihic
 Să-i satisfacănevoiaădeăcomunicare,să -iăînlăturăanxietateaăprovocatăădeă
spitalizare
 Să-iăurmărescăfuncĠiileăvitaleășiăsăăleăconsemnezăînăfișă
 Să-iăasigurăunăregimăalimentarăconformăapetituluiășiăevoluĠieiăbolii
 Să-iăurmărescăingestiaășiăeliminărileă lichidiene
 SăăîlăajutăînămenĠinereaăigieneiăcorporale
 Săăefectuezăexaminărileăparacliniceăprescriseădeămedic
 Să-iăadministrezămedicaĠiaăprescrisă
 Să-lăajutăînămenĠinereaătemperaturiiăînălimiteăfiziologice

Epicriză recomandării la externare
Bolnavăînăvîrstăădeă57ădeăani,sexămasculină,stareăgeneralăămoderatăalterată,ă se
interneazăălaădataăde 1.02.β016înăsecĠiaădeăGastroenterologieăaăSpitaluluiăjudeĠeană
pentru:ădureriănesistematizateăepigastriceășiăhipocondrulădrept,ăas tenie,ăoboseală,ă
greaĠă ,anorexie.EsteădiagnosticatăcuăhepatităăcronicăătipC
ÎnătimpulăspitalizariiăauăfostăefectuateăurmătoareleăinvestigaĠii:
 Hemoleucograma:Hb-12,7gr/dl Ht- 36%,L-6340/mm³
 VSH- 15mm/h
 Basofile-1,59%
 trombocite-125.000/m²
 TGP -20u/dl,TGO- 32u/dl
 Electroforeza : α-5,9%, ȕ-15,1%, Ȗ-28%
Examen ecografic: măritădeăvolum
Se administreazăăurmătorulătratament:ă
 Omeram 2capsule
 Metroclopramid
 Vitamina B1,B6
 Silimarină
 diazepam

101 Seăexterneazăăamelioratăcuărecomandările:
 Repaus la pat
 Dietaăconformăcuărecomandărileăînmînateă la externare
 TratamentălaădomiciliuăconformăprescripĠiilorămedicale
 Dispensabilizare la medicul de familie
 Controlăperiodicăclinicășiădeălaboratorăprinăpoliclinicaăteritorială
 Seăînmîneazăăscrisoareaămedicalăăcătreămediculădeăfamilie

Mod de externare
Singur: Cu familia: da altul
Mijlocădeătransport:ăăăambulanĠa

102 Evaluare
TA=145/75
mmHg P=76p/min R=24r/min T=37˚c
G=70kg Eozinofile-5,01 Bazofile-1,59 Hb-12,7g/dl
Htc-36g% L-6300/mm³ T-18500/mm³ VSH-15mm/h TGP-20ui TGO-32ui Aport hidric=1700ml/zi Diureza=1800 ml/zi Scaun=1, normal α1-5%
αβ-9%
ȕ-15%
Ȗ-28%
Bilirubină –
1,8gr/dl Ex sumar de urină -normal IntervenĠii
Delegate
Administrez: Omeram tb Metoclopramid tb Diazepam tb Vit b1,b6,c, 1fiola Recoltez sînge pentru -hemoleucograma -VSH -TGP -TGO -Electroforeză
-bilirubină
-Exăsumarăurină Autonome
Săăasigur confort în salon
asigur alimentaĠiaănesesarăă
șiăadmisă
îl informezăcăă vaăămergeăsăă
facăăecografieăă
ÎsoĠescăpacientulălaăexamenele paraclinice măsorăfuncĠiileăvitaleășiăleăconsemnezăînăfișă Obiective de ingrijire
Pacientulăsăăprezinteăoăstareădeăconfortăfizicășiăsă -șiăameliorezeă
stareaăgenerală
săăadminstrezămedicaĠiaăprescrisă
săăstabilescăregimulăcuăalimentele permise Problema bolnavului
 Disconfort
abdominal cu durere în epigastru hipocondrul drept
 GreĠuriă
 Anorexie
 Vărsături
Data
1.02.2016

103 TA=130/70
mmHg P=76p/min R=24r/min T=36,4˚c
G=70kg Diureza=1450 ml/zi Scaun=1,normal Ficatămăritădeăvolum ,structurăă
neomogenă
Fosfatazăăalcalină -6uB
TA=120/60
mmHg P=78p/min R=20r/min T=36,4˚c
G=70kg Diureza=1500 ml/zi Scaun=1,normal Stareăgeneralăăușorăamelioratăă
Pacientul este stresat ,anxios Administrez: Omeram tb Metoclopramid tb Diazepam tb Vit b1,b6,c, 1fiola Ecografie abdominală
Fosfatazăăalcalină
Administrez: Omeram tb Metoclopramid tb Diazepam tb Vit b1,b6,c, 1fiola Îngrijesc pacientul în timpul epistaxisului(meșăă
nazală) Discut cu pacientul insistînd asupra modificărilorăpsihice
Alimentez pacientul cu alimenteăușorădigerabile
măsorăfuncĠiileăvitaleășiăleăconsemnezăînăfișă
măsorăfuncĠiileăvitaleășiăleăconsemnezăînăfișă
Discut cu pacientul despre alimenteleăpermiseășiăcumăsă-șiăadministrezeă
antiemeticele Îlăeducăsă -șiăingrijeascăăăînă
mod deosebit cavitatea bucală Să-iăameliorezăstareaăpsihicăă săă
PacientulăsaănuămaiăvomiteășiăsăăsîngerezeăcîtămaiăpuĠină Astenie Anxietate Oboseală
SomnolenĠă
Adinamie Deficit de volum lichidian Vărsături
Epistaxis Gingivoragii 2.02.2016 3-4.02. 2016

104 TA=135/65
mmHg P=80p/min
R=20r/min T=36,6˚c
G=70kg Diureza=1550 ml/zi Scaun=1,normal TA=130/70
mmHg P=82p/min
R=20r/min T=36,3˚c
G=70kg Diureza=1600 ml/zi Scaun=1,normal Nuăsuntăeliminăriăpatologice Administrez: Omeram tb Metoclopramid tb Diazepam tb Vit b1,b6,c, 1fiola ÎlăînsoĠescălaăexplorăriăserviciulăEKG Perfuzie cu glucoză5%500ml
Adrenostazin1fi Etamsilat1fi Administrez: Omeram tb Metoclopramid tb Diazepam tb Vit b1,b6,c, 1fiola Perfuzie cu glucoză5%500ml
Adrenostazin1fi Etamsilat1fi Îi explic necesitatea unei buneăcomunicăriă
ÎlăînvăĠăsăădiscuteăăcuăceilalĠiăpacienĠiă
măsorăfuncĠiileăvitaleășiăleăconsemnezăînăfișă
Discut cu pacientul și-i
spunăcăăprinănerespectareaăregimuluiădeăviaĠăăpoateăsăăajungăălaăcirozăăhepatică
Să-lădeterminăsă -șiăexprimeă
neliniștea
Să-i explic care pot fi
complicaĠiileă
Îl educ în vederea prevenirii complicaĠiiloră
Seăexternează Alterarea comunicării
Anxios izolat Risc de complicaĠiii 5.02.2016 6-7.02. 2016 8.02.2016

105 FOAIE DE
TEMPERA
TURĂ

106 TEHNICA C: InjecĠiaăintramusculară ( im)

DefiniĠie: Injecțiaăintramusculară constituieăintroducereaăunorăsoluĠ ii
izotonice,uleioaseăsauăaăuneiăsubstanĠeăcoloidaleăî n stratul muscular prin
intermediulăunuiăacăatașatălaăseringă .
Scop –terapeutic
Soluț ii administrate :
 soluĠii izotone;
 soluĠii uleioase
 soluĠii coloidale cu densitate mare.
Resorbția -începe imediat dup ă adm inistrare , se termină în 3 -5 min ; mai lentă
pentru sol uții uleioase
LoculăinjecĠ iei
 mușchiiăvoluminoși,lipsiĠ i de trunchiuriăimportanteădeăvaseăș i nervi :
 regiunea supero- externă a fesei ;
 faĠaăexternă a coapsei in 1/3 mijlocie ;
 fașaăexternăăaăbraĠului,ăînămuș chiul deltoid.
 Locul injecței î l constituie :
mușchiiăvoluminoși,lipsiș i de trunchiuriăimportanteădeăvaseășiănervi,aăcă ror
lezareăarăputeaăprovocaăaccidente;înămuș chii fesieri se evita lezarea nervului
sciatic:
 cadranul super extern fesier – rezultăădinăîntretă ierea unei linii orizontale
,careătreceăprinămargineaăsuperioară aămareluiătrohanter,panăădeasupraă
sanĠuluiăinterfesieră,cuăaltaăverticalăăperpendiculară pe mijlocul celei
orizontale

107  cănd pacientul e culcat se cauta ca re pereăpunctualeăSmirnovăș i Barthelmy
(punctul Smirnov este situat la un lat de deget deasupra șiăînapoia marelui
trohanter;punctul Barthelmy este situat la unirea treimii externe cu cele doua
treimi interne a uneiăliniiăcareăuneșteăsplinaăiliacăăanteroposterioarăăcuă
extremitateaășanĠ ului interfesier)
 cand pacientulăesteăinăpozitieășezîndă,injecăĠ ia se poate face în to atăăregiuneaă
fesieră ,deasupra liniei de sprijin;
Pregă tirea echipamentului
 seăverificăămedicaĠiaăprescrisăăcaădataădeăexpirare,ăcoloraș ie , aspect
 seătestează pacientul sa nu fie alergi că,ăînăspecialăînainteaăadministră rii
primei doze
 dacăămedicaĠiaăesteăî n fiola,ăaceastaăseădezinfectează,ăseăspargeășiăseătrageă
dozaăindicată,ăscoĠîndăaerulădinăseringă .
 apoiăseăschimbă acul cu unul potrivit pentruăinjectareăintramusculară
 dacă medicame ntulăesteăînăflaconăsubăformăădeăpulbere,ăseădezinfectează
capacul de cauciuc, se reconstituie l ichidulă,ăseătrageădozaăindicată,ăseăscoateă
aerulășiăseăschimbă aculăcuăcelăpentruăinjecĠia intramusculară
 tehnicaădeăextragereăaăsubstanĠ ei dintr-un flacon este urmatoarea: se
dezinfectează capacul flaconului se introduce acul, seringa se umple cu aer,
trăgîndădeăpiston,ăace a cantitate esteăăechivalentăăcuădozaăcareătrebuieăextrasăă
din flacon, seăatașeazăăapoiălaăaculădinăflaconășiăseăintroduceăaerul,ăseă
întoarce flaconulăși seringaăseăvaăumpleăsingurăăcuăcantitateaănecesară
 alegereaăloculuiădeăinjectareăînăinjecĠiaăintramuscularaătrebuieăfacută cu
grijă.

108 Administrarea :
 seăconfirmă identitatea pacientului
 seăexplică procedura pacientului
 seăasigură intimitate
 seăspalăămîinile,ăseăpunămănuș ile
 seăvaăaveaăînăvedereăsăăseăroteascăăloculădeăinjectareădacă pacientul a mai
facutărecentăinjecĠ ii intramusculare
 laăadulĠiădeltoidulăseăfoloseșteăpentruăinjectareădeăcantităĠi mici, locul de
administrare uzu al fiindăfaĠaăsuperoexternăăaăfesei,ăiarălaăcopilăfaĠaăanteroă
laterală a coapsei
 seăpoziĠioneazăăpacientulășiăseădescoperăăzonaăaleasă pentru injectare
 seăinvităăbolnavulăsă -șiărelaxezeămusculaturaășiăsăăsteaăliniș tit.
 seădezinfectează cu un tampon alcoolizat pr inămișcă ri circulare
 seălasăăpieleaăsă se usuce
 seăintindeăpieleaăîntreăpoliceleășiăindexulăsauămediulămîiniiăstî ngi.
 seăpoziĠioneazăă seringa cuăaculălaă90ădeăgrade,ăseăatenĠioneazăăpacientulăcăă
urmeazăăsăăsimtăăoăinĠepătură,ăseărecomandăăsaănuăî si incordezeămuș chiul
 seăînĠeapăăperpendicularăpielea,ăpătrunzîndă(4ă– 7ăcm)ăcuărapiditateășiă
siguranĠă cu acul montat l a seringă .
 seăsusĠ ine seringa cuăcealaltaămînă,ăseăaspirăăpentruăaăverificaădacăănuăvineă
sînge.
 dacăăapareăsînge,ăseăvaăretrageăaculăș i se va relua tehnica
 dacăălaăaspirareănuăapareăsînge,ăseăvaăinjectaăsubstanĠaălentăpentruăaăpermiteă
mușchiuluiăsăăseădestindăășiăsăăabsoarbă medicaĠ ia
 dupăăinjectareăseăretrageăaculăprintr -o singurăămișcare,ăbruscă,ăsubăacelaș i
unghi sub care a fost introdus

109  seăacoperăăloculăpuncĠionă rii cu un tamponăalcoolizatășiăseămaseazăăuș or
pentru a ajuta distribuirea medicamentului ( masajul nu se va efectua atunci
cînd este contraindicat, cum ar fi la administrarea de fier)
 seăindepărteazăătamponulăcuăalcoolăș i se inspecteazăăloculăpuncĠionă rii
pentruăaăobservaăeventualeleăsangerăriăsauăreacĠ ii locale
 dacăăsîngerareaăcontinuăăseăvaăaplicaăcompresieălocalăăsauăgheaĠaăî n caz de
echimoze
 seăvaăreveniășiăinspectaăloculăinjecĠieiălaă10ăminuteăș i la 30 de minute de ora
administră rii
 nu se va recapa acul
 se vor arunca materialele folosite în recipientele specfice de colectare

Incidenteăș i accidente:
IntervenĠ ii:

-durere vie ,prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale :retagerea
acului,efectuare aăinjecĠieiăî n alta zona
-paralizia prin lez areaănervuluiăsciatică:ăseăevită prinărespectareaăzonelorădeăelecĠieă
aăinjecĠ iei
-hematom prin lezarea unui vas
-ruperea acului : ext ragereaămanualăăsauăchirurgicală
-supuraĠieăaseptică
-supuraĠieăseptică -prin nerespectarea asepsiei : se previne prin folosirea unor ac e
suficientădeălungiăpentruăaăpătrundeăînămasaămusculară ,respectarea asepsiei
-embolieăprinăinjectareaăaccidentalăă într-unăvasăaăsoluĠ iilor uleioase : se previne
prinăverificareaăpoziĠ iei acului.

110 figura7:injecĠiaăintramusculara

111 BIBLIOGRAFIE

1.Borundel C.- ManualădeăMedicinăăinternăăpentruăcadreămedii,
Ed. Bic All, 2000
2.Gherasim L.- MedicinăăInternă ,
Ed.Med.,Buc.,2001
3.Harrison -Principiile medicine interne,
Ed.Teora,2000
4.Mozeș C. – Tehnica îngrijirii bolnavului,
Ed.Med.,1998
5.PăunăR.ăăăăă–Tratatădeămedicinăăinternă ,
Ed.Med.,1986
6.Ranga V , -Anatomiaășiăfiziologiaăomului ,
Teodorescu E. Ed.Med.,Buc.,1969
7.TitircăăL.ăăăă– Ghid de nursing
Ed.ViaĠaăMedicalăăromînească,1996
8. TitircăăL.ăă–ÎngrijiriăspecialeăacordateăpacienĠilorădeă
D.ElenaăăăăăăăăăăăăăăăăCătreăasistentaămedicală
G.Gherghinica Ed.ViaĠaămedicalăăromîneascăă 2006
S.Monica
U.Florica
B.Vasile
I.Măriuca