ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ SUCEAVA SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST LUCRARE DE DIPLOMĂ ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL… [607142]

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ SUCEAVA
SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE DIPLOMĂ
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU ACCIDENT VASCULAR
CEREBRAL ISCHEMIC

COORDONATOR:
Dască lu Nicoleta

Absolvent: [anonimizat] 2020
SUCEAVA
1

-CUPRINS –
CAPITOLUL I. NOȚIUNI DE ANATOMIE Șl FIZIOLOGIE A S.N.C.
CAPITOLUL II. ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL ISCHEMIC
1. DEFINIȚIE
2. CLASIFICARE Șl INCIDENȚĂ
3. FACTORI ETIOLOGICI Șl FAVORIZANȚI
4. SIMPTOMATOLOGIE
5. DIAGNOSTIC POZITIV
6. DIAGNOSTIC DIFERENȚ/IAL
7. EVOLUȚIE Șl COMPLICAȚII
8. PROGNOSTIC
9. TRATAMENT
CAPITOLUL III.TEHNICI DE ÎNGRIJIRE EFECTUATE PACIENȚILOR CU
A.V.C.
1. MĂSURAREA Șl NOTAREA FUNCȚIILOR VITALE : TEMPERATURĂ, PULS, RESPIRAȚIE,
TENSIUNE ARTERIALĂ, DIUREZĂ, SCAUN.
2. TEHNICA SONDAJULUI VEZICAL
3. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE PARENTERALĂ ( TEHNICA ADMINISTRĂRII
PERFUZIEI)
4. RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE Șl PATOLOGICE PENTRU EXAMENUL DE
LABORATOR
5. PREGĂTIREA PACIENTULUI PENTRU EXPLOR AREA NEUROIMAGISTICĂ A S.N.C.
(RADIOGRAFIE SIMPLĂ, C.T, R.M.N )
CAPITOLUL IV. PREZENTAREA DE CAZURI PRACTICE
CAPITOLUL V. AGENDĂ MEDICALĂ
BIBLIOGRAFIE
2

Capitolul I

1. NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A S.N.C.

Funcționarea organismului depinde de funcțiile izolate ale diferitelor
organe coordonate, controlate și conduse de sistemul nervos. Acesta coordonează
activitatea tuturor organelor, precum și relațiile organismului, ca întreg cu mediul
extern.
Țesutul nervos este alcătuit din două elemente esențiale:
❖ neuronul – celula nervoasă propriu -zisă;
❖ nevroglia — țesutul de susținere.

NEURONUL – unitatea anatomo -funcțională a sistemului nervos, este
alcătuit din corp celular și prelungirile sale. Acestea sunt: axonul — prelungire de
obicei unică și lungă, prin care influxul nervos pleacă de la celulă și dendritele –
prelungiri scurte prin care inf luxul vine la celulă.
După sensul impulsului nervos se deosebesc un neuron aferent care
conduce impulsul de la periferie către centru (calea senzitivă) și un neuron
eferent, care conduce impulsul de la centru spre periferie (calea motorie).

SISTEMUL NERVOS PERIFERIC este alcătuit din fibre nervoase și
organe terminale care deservesc informația. La modificări corespunzătoare de
mediu extern sau intern, deci la stimuli diferiți, se produc excitații (în organele
terminale senzitive), transmise prin fibre nervoase spre centru. Excitațiile mediului
3

extern și excitațiile pornite de la mușchi, tendoane, articulații, periost se transmit
prin intermediul sistemului nervos al vieții de relație, iar excitațiile plecate de la
viscere se transmit pe calea sistemului nervos vegetativ.
Nervii periferici pot fi senzitivi sau senzoriali, motori sa u vegetativi. Pe
calea lor vin in -formațiile de la periferia corpului sau de la organel e interne, care vor
merge, prin intermediul neuro -nului senzitiv spre centru, influxul nervos
retransmițându -se spre organele efectoare pe calea neuro -nului motor. în ge neral,
nervii periferici sunt micști, leziunea lor provocând tulburări clinice motorii și
senzitive. Din nervii periferici fac parte nervii cranieni, în număr de 12 perechi și
nervii rahidieni.

SISTEMUL NERVOS CENTRAL este alcătuit din e ncefal, care cuprinde
cele două emisfere cerebrale, formațiunile de pe baza creierului, trunchi cerebral,
cerebel și măduva spinării.
Emisferele cerebrale reprezintă partea cea mai dezvoltată a
sistemului nervos. Fiecare dintre ele cupr ind câte 4 lobi: frontal, parietal,
temporal și occipital.
Encefalul este format din:
ș substanța cenușie – prezintă numeroa se celule de diferite
forme și dimensiuni, alcătuind la suprafață scoarța cerebrală, iar în
profunzime nucleii centrali;
ș substanța albă – formată din fibre nervoase care
realizează
legătura dintrediferite zone centrale (fibre de asociație), între cele două
emisfere cerebrale (fibre comisurale – corp calos) și între diferite etaje ale SNC
(fibre de protecție).
Lobul frontal corespunde circumvoluției frontale ascendente, este sediul
neuronului motor central, deci sediul mișcărilor voluntare. Leziunile de la acest
nivel se însoțesc de tulburări motorii (paralizii), tulburări de comportament,
tulburări în articularea cuvintelor (disartrie).
4

Lobul parietal este sediul cortical al analizatorului sensibilității
generale. La acest nivel se realizează sinteza tuturor tipurilor de sensibilitate.
Leziunile lobului parietal se vor însoți de tulburări privind asocierea volumului și a
formelor obiectelor (stereognozie), a greutăților (bareste -zie), privind discriminarea
tactilă (aprecierea distanței dintre două atingeri ale pielii). Distrugerea totală duce la
agnozie tactilă, adică la nerecunoașterea prin pipăit a obiecte lor respective.
Lobul temporal cuprinde sediul cortical al analizatorului auditiv.
Leziunea sa se poate însoți de surditate verbală (bolnavul aude, dar nu înțelege),
halucinații auditive, tulburări de echilibru, imposibilitatea de a înțelege scrisul
(cecitate verbală), incapacitatea de utilizare uzuală a obiectelor și de efectuare a
gesturilor obișnuit (apraxie), uneori este pierdută înțelegerea semnificației, cuvântul
vorbit sau scris (afazie senzorială).
Lobul occipital este sediul capătului cortical al analizatorului vizual.
Leziunea sa duce la tulburări de orientare în spațiu, halucinații vizuale.
Formațiunile de bază ale creierului sunt: diencefalul – alcătuit în principal
din talamus = stația cea mai importantă de releu pentru toate fib rele senzitive care
merg spre scoarța cerebrală și hipotalamus = coordonator al sistemului vegetativ și al
sistemului endocrin. Corpii striați sunt formați dintr -un nu măr de nucl ei de substanță
cenușie, au un rol deosebit în realizarea mișcărilor automate și a tonusului muscular,
fiind segmentul cel mai important al sistemului extrapiramidal.
Trunchiul cerebral este prima formațiune cuprinsă în cutia craniană, în
prelungirea măduvei spinării. Este alcătuit din pedunculi cerebrali, protub eranța
inelară și bulb rahidian. Are un rol deosebit de important, ținând seama de
importanța centrilor nervoși (respirator, circulator,deglutitie)
5

Cerebelul este așezat în fosa posterioară a cutiei craniene. Funcția sa
principală constă în reglarea tonusului muscular și în coordonarea mișcărilor .
Măduva spinării este ultima porțiune a sistemului nervos central,
adăpostită în canalul rahidian și se prezintă sub forma unui cilindru, substanța
nervoasă începe de la bulb și se întinde până Ia L2. Este împărțită în două jumătăți
simetrice, fiind formată din substanța a lbă și substanța cenușie. Substanța
cenușie este situată central și îmbracă aspectul literei H, coamele anterioare ale
substanței cenușii sunt motorii, cele posterioare simt senzitive, iar cele laterale au
funcții vegetative.
Substanța albă este alcătuită din căi motorii descendente și căi
senzitive ascendente. In fiecare jumătate de măduvă se disting 3 coordonate de
substanță albă, separate de emergențele rădăcinilor anterioare (motorii) și
posterioare (senzitive).
Cordonul anterior conține fascicolul pira midal direct. Cordonul po sterior
conține fasciculele Goll și Burdah, care conduc spre centrii superiori informații
legate de sensibilitatea termică, dureroasă și profund inconștientă. Tot la nivelul
cordonului lateral coboară fasciculul piramidal încrucișa t și căile extrapiramidale
spre celula nervului periferic, aflată în coamele anterioare, de unde pornește calea
motorie finală. La nivelul măduvei din cele două rădăcini: anterioară (motorie) și
posterioară (senzitivă) se formează nervii rahidieni. Pe trai ectul rădăcinii
posterioare există o umflătură – ganglionul spinal, care conține corpul celular al
primului neuron senzitiv periferic.
Sistemul nervos central este acoperit și protejat de cele trei foițe
meningiene: duramater, arahnoida și piamater. Spațiul subarahnoidian cuprins între
6

piamater și arahnoidă conține lichidul cefalorahidian.

CĂILE MOTORII
Sistemul motor cuprinde trei elemente: neuronul motor central,
neuronul extrapiramidal și neuronul periferic.
Neuronul motor central și cel extrapiramidal reprezintă
cele 2 căi motorii care merg de la encefal la măduvă. La nivelul acesteia, calea
motorie este unică, fiind reprezentată de neuronul motor periferic , numit de
aceea și calea motorie finală comună. Prin intermediul acesteia se transmit atât
impulsurile venite pe calea neuronului motor central (calea piramidală), cât și pe
cele venite pe căile extrapiramidale.
Neu ronul motor central formează calea piramidală. Fasciculul
piramidal are corpurile celulare situate în scoarța circumvoluției frontale
ascendente. Axonii lor alcătuiesc calea piramidală și se termină în coamele
anterioare ale măduvei, unde fac sinapsa cu neuronul
motor periferic.
Fasciculul piramidal este format din fibre care au o lungime și un traiect diferit:
– fasciculul geniculat (cortico nuclear), care se termină în nucleii motori
ai
nervilor cranieni din trunchiul cerebral;
– fasciculul piramidal încrucișat – reprezintă cea mai mare parte a
fasciculului piramidal și ale cărui fibre se încrucișează în partea inferioară a bulbului
(decusația), pentru a ajunge apoi în cordoanele medulare laterale și coamele
anterioar e;
– fasciculul piramidal direct – un fascicul foarte subțire, constituit
din
7

A câteva fibre care nu se încrucișează la nivelul bulbului, ci mult mai jos, la nivelul
măduvei cu câteva segmente înainte de a se termina tot în coamele anterioare ale
măduvei. Prin intermediul lui se transmit impulsurile motorii active (prin mișcări
voluntare) și impulsurile moderatoare ale scoarței (pentru activitatea automat
reflexă a măduvei).
Neuronii extrapiramidali – formea ză calea extrapiramidală, care
este o cale motorie indirectă. Corpurile celulare extrapiramidale își au originea în
nucleii cenușii centrali (lenticular, caudat), nucleul roș u (locus niger). Toți acești
nucl ei sunt legați între ei prin fascicule scurte. Că ile descendente se termină în
coamele anterioare ale măduvei prin diferite fascicule: rubro – spinal, vestibulo –
spinal. Sistemul extrapiramidal de origine filogenetică mai veche, joacă un rol în
mișcările automate, în coordonarea și reglarea tonusului muscu lar.

Neuronul motor periferic – este porțiunea terminală a căii motorii.
Corpurile celulare se găsesc în coamele anterioare ale măduvei, iar axonii trec prin
rădăcina anterioară în nervii periferici, terminându -se în mușchi. Legătura dintre
nervi și mușchi se face la nivelul unei for mațiuni de tip sinaptic numită placa
motorie.
Transmiterea influxului la acest nivel se face cu ajutorul acetilcolinei.
Neuronul motor periferic primește excitații atât pe calea neuronului motor central,
cât și a neuronului extrapiramidal și a arcului reflex.

Căile sensibilității
În mare, se disting: o sensibilitate elementară și una sintetică.

8

Sensibilitatea elementară cuprinde:
• sensibilitatea superficială sau cutanată, pentru tact, căldură și
durere;
• sensibilitatea profundă sau proprioceptivă, care provine din
mușchi, tendoane, ligamente, oase și articulații;
• sensibilitatea viscerală sub controlul sistemului nervos vegetativ .
Sensibilitatea sintetică cuprinde senzații complexe rezultate din
diferențierea și combin area senzațiilor elementare.
Căile senzitive cuprind trei neuroni :
a) primul neuron se găsește în ganglionul spinal și în ganglionii anexați
nervilor cranieni, el are o prel ungire cu rol de dendrită, care alcătuiesc fibra senzitivă
a neuronului periferic și o prelungire cu rol de axon care pătrunde în măduvă.
Această prelungire poate fi scurtă pentru sensibilitatea superficială medie, pentru
sensibilitatea profundă inconștien tă și lungă pentru sensibilitatea conștientă;
b) al doilea neuron transmite excitația senzitivă la talamus pentru
sensibilitatea superficială, pentru cea tactilă, termo – alergică și cea profundă;
c) al treilea neuron este porțiunea căilor senzitive cuprinse între talamus
și circumvoluția parietală ascendentă.

Vascularizația creierului este împărțită în două mari teritorii
arteriale:
1. teritoriul anterior – carotidian;
2. teritoriul posterior – vertebro -bazilar.

1. Circulația sângelui prin teritoriul anteri or (carotidian) este
următoarea:
ș artera carotidă comună (dreaptă și stângă);

9

ș artera carotidă externă și internă (dreaptă și stângă). Artera
carotidă externă (dreaptă și stângă) vascularizează regiunea cervicală și fața. Artera
carotidă internă (dreaptă și stângă) pătrunde în interiorul craniului și se ramifică în:
– artera oftalmică;
– artera cerebrală anterioară;
– artera cerebrală mijlocie (sylviană);
– -artera comun icantă posterioară și anterioară.
Partea de encefal vascularizată prin teritoriul carotidian este reprezentată de:
globii oculari, lobii frontali, lobii parietali, fața externă a lobilor temporali.

2. Circulația sângelui prin teritoriul posterior (vertebro -bazilar) este
următoarea:
*artera subclaviculară (dreaptă și stângă);
* artera vertebrală (dreaptă și stângă).
Cele două artere vertebrale (dreapta și stânga), străbat coloana
vertebrală în sens ascendent și pătrund în craniu prin gaura occipitală, unde se
unesc între ele și formează artera bazilară. Artera bazilară (nepereche) se află în
dreptul trunchiului cerebral și dă ramuri colaterale pentru vascularizația acestuia
(ramurile circumferinței): bulbare, pontice, mezencefalice. Ramurile terminale ale
arterei bazilare sunt arterele cerebrale posterioare (dreaptă și stângă).
Partea de encefal vascularizată prin teritoriul posterior este reprezentată
de trunchiul cerebral, fața internă a lobului temporal, lobul occipital, cerebelul,
structurile nervoase specifice: talamus. aria hipotalamică posterioară, zona
subtalamică. între cele două teritorii vascularizate există un sistem de anastomoze,
care permite sângelui trecerea dintr -un teritori u în altul.
10

9 Capitolul l
ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL ISCHEMIC

1. DEFINIȚIE
Accidentul vascular cerebral (AVC) reprezintă o afecțiune gravă
a sistemului nervos central (SNC), determinată de modificări circulatorii
cerebrale și se caracterizează prin pierderea mobilității unei părți din corp,
asociată sau nu cu tulburări de echilibru, senzitiv – senzoriale și de limbaj.

2. CLASIFICARE ȘI INCIDENȚA
Există două forme de accident vascular cerebr al ischemic (AVCI):
a) Accident ischemic tranzitoriu (AIT) – se caracterizează
anatomic prin leziuni neuronale reversibile, de diferite grade, iar clinic printr -o
multitudine de simptome și semne de focalizare cu durată scurtă, de câteva
secunde, minute, ore și excepțional peste 24 h. Acest AVC nu trebuie confundat
cu ischemia acută cerebrală globală, ca de exemplu sincopa și altele. Incidența
ischemică acută tranzitorie focalizată este cuprinsă după diferite statistici între
300- 1.300/1.000.000 de locuitori/ an. în majoritatea cazurilor survine la bolnavii
cu ateroscleroză, trecuți de 50 de ani (vârsta medie este de 60 ani). Este de două
ori mai frecventă la bărbați.
b) Accidentul ischemic constituit – reprezintă pentru creier
ceea ce infarctul de miocard reprezintă pentru cord, care se clasifică la rândul lui
în funcție de factorul etiologic, astfel:

11

ș infarctul cerebral neembolic – este o necroză a unei părți din
țesutul
cerebral, provocată de suprimarea fluxului sanguin, ca urmare a obliterării
trombotice, totale sau parțiale, a unei artere cerebrale; este unul dintre cele mai
frecvente accidente vasculare cerebrale, incidența l ui fiind de aproximativ 6 -8 ori
mai mare decât a hemoragiilor cerebrale, la persoanele trecute de 60 ani;
ș infarctul cerebral prin embolie – care constă în blocarea unei
artere cerebrale printr -o porțiune solidă, lichidă sau gazoasă, vehiculată de
circulați a ischemică.

3. FACTORI ETIOLOGICI ȘI FAVORIZANȚI

Ischemia acută tranzitorie focalizată este determinată de
factori etiopatogenetici incomplet elucidați. Actualmente sunt incriminați ocluzia
arterială tromboembolică a circulației arteriale sistemice și cerebrale. In infarct
cerebral, prin tromboza factorului etiologic este reprezentat de trombusul roșu
puternic fixat pe peretele arterial, iar prin cel embolie se deosebesc:
ș tromboembolii în care particul ele solide sunt reprezentate de trombi
roșii proveniți din inima stângă și excepțional din inima dreaptă;
ș ateroembolii în care particulele solide sunt reprezentate de placa de
aterom ulcerată, provenite din ateroame ale crosei aortice, ale arterelor mari a le
bazei gâtului;
ș embolii gazoase, în care particulele lichide sunt reprezentate de
picături mici de
grăsime;
ș embolii aerice, în care particulele de aer care ocluzionează arterele
cerebrale provin din inima stângă și mai rar din inima dreaptă, când
există comunicare între cele două compartimente.
12

Dintre toate aceste tipuri de embolii, tromboembolia prezintă cel mai
mare interes practic, celelalte tipuri întâlnindu -se în mod excepțional.
Circumstanțele de apariție sunt reprezentate de antecedente patologice
cardiovasculare diverse, de tipul tulburări de ritm cardiac, infarct de miocard, CICD,
HTA, ateromatoza, boli valvula re cardiace, malformații cardiace și mai rar de sifilis,
boli ale vaselor de sânge și unele infecții.
Ocluziile arterelor i nterc raniene provocate de migrarea unor
fragmente care se desprind din plăcile atromatoase sau din trombii albi plachetari
ce se dezvoltă pe aceste plăci, pare să fie mecanismul cel m ai frecvent care stă la
baza atacurilor de ischemie acută tranzitorie (teoria tromboembolică). Materialul
embolie poate fi reprezentat numai de cristale de colesterol, eliberate din placa
ateromatoasă ulcerată. Ocluzia arterială minoră provoacă leziuni neu ronale
reversibile, care se traduc prin manifestări clinice fugare, tranzitorii.

Stenozele arteriale cerebrale extracraniene ca și cele ale
arterelor intracraniene combinate cu tulburări survenite. Mai mult sau mai puțin
bruște, în circulația sistemică și cerebrală explică, cel puțin într -o parte din cazuri,
atacurile de ischemie acută tranzitorie. Stenozele arteriale carotide interne sunt
provocate în majoritatea cazurilor de leziuni ateromatoase.
Localizarea ateromului la nivelul carotidei interne este m ai frecvent
decât la nivelul arterelor cerebrale intracraniene. Plăcile ateromatoase interesează
de obicei segmente și numai rareori sunt plurifocale. Localizarea de elecție este
reprezentată în 80 -90% din cazuri de porțiunea inițială a carotidei interne, imediat
după bifurcația arterei carotide comune, după care urmează sifonul carotidian și
porțiunea intrapietoasă.

13

În aproximativ 60% din cazuri, leziunile ateromatoase stenozante sunt
bilaterale, iar în 15% din cazuri, ele sunt asociate cu leziuni asemănătoare din
teritoriul vertebrozilar. Arteritele neateromatoase survin excepțional de rar în
determinismul stenozelor de arteră carotidă.
Stenozele arterelor vertebrobazilare sunt provocate de asemenea în
marea majoritate a cazurilor de leziuni ateromatoase. După vârsta de 50 de ani,
aproximativ 19% dintre indivizi prezintă leziuni stenotice de origine ateromatoasă,
la nivelul uneia sau ambelor artere vertebrale și 15% stenoze care reduce la mai
puțin de jumătate lumenul vertebral. De asemenea, în 15% din cazuri, leziunile
sunt bilaterale.
Sediul de predilecție al leziunilor ateromatoase stenozate se află la locul
de un ire al celor două vertebre și la locul de bifurcare a trunchiului bazilar în cele
două artere cerebrale posterioare. în foarte multe cazuri, ocluzia sau obstrucția
severă (reducerea cu mai mult de 2/3 din lumen) se produc la locul de origine al
arterei ver tebrale. în asemenea cazuri, are loc o inversiune a curentului sanguin în
artera vertebrală de pe partea leziunii, în așa fel încât o parte din sângele destinat
circulației vertebrale este deviat către membrul superior. Se realizează astfel
„sindromul de f urt” sau de inversiune a circulației vertebrale.
Stenozele de altă origine decât cea ateromatoasă sunt rare. Insuficiența
circulatorie cerebrală acută focalizată se manifestă cel mai frecvent în cazul în care
lumenul carotidian sau cel vertebro -bazilar se reduce, cu 80% din cel normal.
Originea necrozei ischemice focalizate este reprez entată, în marea
majoritate a cazurilor de o leziune arterială, infarctele de origine venoasă fiind
excepționale . Reversibilitatea sau ireversi bilitatea leziunilor p arenchimului
cerebral depind de o mulțime de facto ri, printre care durata întreru perii debitului

14

cerebral local sunt suficiente doar câteva minute și eficacitatea rețelelor
anastomotice cer ebrale în preluarea irigației cerebrale din teritoriul arterei
ocluzionale parțial sau total.

De regulă, un infarct cerebral se produce printr -o ocluzie arterială
parțială sau totală, dar severă, de cele mai multe ori de origine trombotică și mai rar
embolică. Pentru ca infarctul cerebral să se producă, ocluzia arterială poate fi
incompletă, dar su ficient de severă și durabilă.
Circumstanțele etiologice în care se produce embolia cerebrală sunt
foarte variate. Statisticile arată că emboliile periferice apar cel mai frecvent în
cardiopatia reumatismală cu sau f ară fibrilație atrială (40% din cazuri) , cardiopatia
ischemică prin arteroscleroza coronariană cu fibrilație atrială 24%, cardiopatie
ischemică cu infarct miocardic acut 22%.
Ocluzia arterială embolică este urmată de cele mai multe cazuri de
constituirea unui infarct embolie de tip ischemic sau de tip hemoragie. Dimensiunile
infarctului cerebral sunt în funcție de o multitudine de factori printre care: colioul
arterei ocluzionate, eficacitatea intervenției circulației colaterale respectiv a
anastomozelor, starea arterelor cer ebrale anterioară ocluziei, etc. Î n general,
infarctele cerebrale embolice sunt de dimensiuni mici multiple. Ocluzia embolică a
arterei cerebrale mijlocii, produce încă un infarct cerebral întins. Se consideră că
emboliile de dimensiuni sub 20 de microni n u produc infarcte cerebrale, deoarece
aceștia trec în circulația venoasă datorită mai multor factori: relaxarea și dilatarea
vaselor centrale, degradarea și fragmentarea trombilor.
Trombii mai mari de 20 microni produc la locul de fixare declanșarea
proces ului de tromboză arterială, în așa fel încât la ocluzia embolică se adaugă cea

15

trombotică. Ocluzia totală a unui vas cerebral este urmată de semne neurologice
după numai 10 secunde și de leziuni ireversibile după 2 minute. Ocluzia parțială este
urmată de aceleași fenomene, dar după o perioadă mai lungă de timp (10 – 15
minute). Modificările morfologice detectabile cu ochiul liber sau cu lupa apar după 8
ore de la instalarea ocluziei arter iale.
În infarctul cerebral ischemic sau anemic, zona necrozată apare inițial
edemațiată și mai apoi lichefiată la sfârșitul celor două săptămâni de debut. Lichidul
se resoarbe în aproximativ o lună, lăsând loc unei cavități. Restabilirea circulației în
zona infarctată se datorează fie fragmentării emboliei, fie relaxării și dilatării
arterelor cerebrale ocluzionate.

4 .SIMPTOMATOLOGIE
Simptomele și semnele clinice ale ischemiei cerebrale acute tranzitorii
focalizate diferă de la bolnav la bolnav și în raport cu localizarea carotidiană sau
vertebro -bazilară, a stenozelor arteriale sau a surselor ateroembolismului sau
tromboembolism.
❖ Atacurile de ischemie acută tranzitorie de origine
carotidiană se caracterizează prin amauroza monoculară tranzitorie, hemipareza
tranzitorie, tulburări senzitive unilaterale trecătoare, tulburări de vorbire.
Amauroza
Tulburările de vedere apar în aproximativ jumătate din cazuri și constau
îndeosebi în amauroza tranzitorie, datorită ischemiei din teritoriul arterei oftalmice,
care irigă retina și nivelul optic. Acest semn este deosebit de valoros, deoarece artera
oftalm ică, din care se desprinde artera centrală a retinei, provine direct din

16

carotida internă. Bolnavul își pierde brusc vederea, de cele mai multe ori total,
rareori parțial, timp de câteva m inute sau secunde. Amauroza este mononucleară,
cu regresiune totală, fără nici un fel de sechelă. în partea clinică, ea poate fi
detectată numai printr -o anamneză foarte amănunțită.

Cecitatea monoculară tranzitorie poate fi relatată de bolnav altfel decât
pierderea bruscă și totală a vederii de o singură parte și anume prin diferite senzații
ca: vedere încețoșată , impresie de văl cenușiu, senzații de perdea care coboară sau
care se ridică, sfâ rșindu -se prin cecitate cu o durată sub 30 de secunde, pierderea
vederii limitată la un scotom central sau la un hemicâmp altitudinal superior sau
inferior, ori senzație luminoasă care apare în fața ochilor sub formă de stele, fulgere,
flash, flocoane de z ăpadă sau pâlpâiri, licăriri.

Hemip areza este mai frecventă decât amauroza, caracterizându -se
prin debut brusc, fără tulburări ale stării de conștiență și prin regresia ei rapidă, în
câteva minute, rareori câteva ore. Intensitatea și întinderea ei sunt variabile,
mergând de la o simplă slăbiciune a mâinii sau deviație a feței, până la paralizia
completă a hemicâmpului. Uneori, hemipareza sau hemiplegia este precedată de o
cefalee supraorbitală, orbitală sau temporală, de intensitate moderată, în par tea
opusă a deficitului motor.
La cei mai mulți bolnavi, semnele hemiparezei sau hemiplegiei sunt
rezultanta ischemiei tranzitorii din zona de irigație a arterei cerebrale mijlocii, ceea
ce explică deficitul motor mai net la față și la membrul superior dec ât la membrul
inferior (ischemia din zona de irigație a arterei cerebrale anterioare produce
hemipareză sau hemiplegie controlaterală, predominant crurală).
17

Hemiplegia tranzitorie poate fi însoțită de tulburări de vorbire, de tipul
disartrie, afazie (când artera afectată se găsește în emisfera dominantă) și tulburări
senzitive. Când zona de ischemie este mult mai limitată, exteriorizarea ei clinică prin
deficit motor se poate rezuma doar la o discretă p areză facială centrală, asociată sau
nu cu tulburări de vorbire ori cu o monopareză brahială.

Tulburări senzitive unilaterale – apar ca urmare a ischemiei
zonelor de protecție a sensibilității generale, însoțind, de cele mai multe ori, deficitul
motor co rtical, provocat de aceeași cauză. Ele pot interesa jumătatea corpului
(hemiparestezii) sau, ca și deficitul motor, pot fi limitate fie la față, fie la membrul
superior. Când accesul poate fi surprins de medic, examenul obiectiv pune în
evidență tulburăril e senzitive, mai mult sau pai puțin întinse, în special în cazurile în
care fenomenele ischemice interesează zona de elecție a ramurilor superficiale ale
arterelor cerebrale mijlocii.
Calitatea tulburărilor senzitive este variabilă, traducându -se prin senzații
de amorțeală, furnicături, înțepături, înțepenire, impresia că un segment al
membrului superior sau inferior este mort sau că unul sau mai multe degete sunt
îngroșate, asterognozie (incapacitatea de a recunoaște obiectele prin e xplorare
exclusiv tactilă, pe baza calităților lor fizice, forma conștietă, etc.).
Alte manifestări
Intr-un număr foarte restrâns de cazuri, atacurile de ischemie tranzitorie
și intermitentă se pot manifesta prin crize comițiale de durată scurtă, însoțite de
pierderea stării de conștientă pentru câteva secunde. în cele mai multe cazuri,
crizele comițiale sunt numai parțiale. La baza acestor crize stă ateroembolizarea,

18

originea carotidiană a unor astfel de crize comițiale fiind probată prin dispariția lor
ca urmare a înlăturării pe calea chirurgicală a stenozei carotidiene, deci a sursei de
embolii.

❖ Atacurile ischemice tranzitorii de origine vertebro –
bazilară sunt deosebit de poliforme datorită faptului că sistemul arterial vertebro –
bazilar irigă teritorii deosebit de importante ale SNC ca: trunchi cerebral, o parte a
lobilor temporali, polii lobilor occipitali, cerebelul, etc.
Ischemia acută tranzitorie vertebro -bazilară evoluează cu tulburări motorii,
senzitive, de vedere, de coordonare a mișcărilor active, precum și printr -o gamă
întreagă de asociații sau combinații între aceste tulburări.
Tulburări motorii
Acestea constau în pareze sau paralizii care interesează una sau mai
multe extremități până la tetraplegie. Uneori, aceste tulburări își schimbă sediul, de
la un atac de ischemie la altul.
Hemipareze se produce prin ischemia tractului piramidal. Ea interesează
îndeosebi membrele în parte, respectând fața. Un element deosebit de valoros
pentru diagnostic îl constituie prezența tulburărilor piramidale bilateral e,
exteriorizate fie simultan fie sub formă de parapareză sau tetrapareză.
Tulburări senzitive
Acestea constau în senzații de amorțeală, anestezie, parestezie
(furnicături, senzații de cald sau rece, senzații de construcție, amorțeli), ca re
interesează extremitățile, gura și fața, în combinații topografice diferite. Tulburările
senzitive localizate la față sunt frecvent întâlnite în ischemia vertebro -bazilară,
constând îndeosebi în senzații de amorțeală asemănătoare celei de după o extracț ie
19

dentară.
Tulburări vizuale
Se caracterizează prin pierderea de scurtă durată a vederii, pierderea uni
sau bilaterală, totală sau parțială, în cele două câmpuri vizuale omonime. Cân d fluxul
sanguin este redus în ambele artere cerebrale posterioare, se reduce cecitatea
corticală (orbire bilaterală prin ischemia scoarței lobului occipital).
Cecitatea se poate instala brusc sau în câteva secunde. Ea persistă câteva
minute (rareori mai mult de 3 -4 minute) și dispare treptat. Când ischemia
interesează numai un lob occipital, bolnavul prezintă hemianopsie laterală omonimă
(lipsa vederii înjumătățea laterală, de aceeași parte a câmpului vizual). Când
ischemia cortexului occipit al este mai puțin severă, bolnavul nu -și pierde vederea,
dar poate prezenta halucinații vizuale (reprezentate de lumina vagă, scântei sau
flăcări, puncte strălucitoare).

Ataxia si tulburările de tonus muscular
Ataxia (imposibilitatea sau dificultatea coordonării mișcărilor active),
tulburările de echilibru și mers embrios, sunt considerate tulburări aparținând
ischemiei acute vertebro -bazilare numai când acestea nu se asociază cu un vertij. O
valoare diagnostică deosebită ar avea deficitul de tonus muscular al membrelor
inferioare (drop -attack).
Fenomenul se exteriorizează printr -o slăbiciune musculară sau paralizie
bruscă a membrelor, cu prezervarea stării de conștiență. Bolnavul cade brusc, fără
să fie avertizat de vreo altă tulburare sau fără ca această cădere să se asocieze cu
vertij, episodul durând doar câteva minute.

20

❖ Infarctele emisferelor cerebrale se instalează în 3 modalități
principale:
> DEBUT ACUT – moda litatea cea mai frecventă, caracteristică
ictusului complet. Debutul are loc, în marea majoritate a cazurilor noaptea, în
cursul somnului. Bolnavii care nu -și pierd cunoștința se trezesc în cursul dimineții cu
deficit motor de tip hemiplegie. Semnul caract eristic al diagnosticului este
hemiplegia. Bolnavii care își pierd starea de cunoștință sunt descoperiți de anturaj
fie în pat, fie prăbușiți la podea. în infarctele emisferice întinse, bolnavul prezintă
deviația conjugală a globilor oculari către partea l ezată, ca și respirație Cheyne –
Stokes, tulburări neurologice și neurovegetative.

> DEBUT SUBACUT PROGRESIV (ictus progresiv) — se
întâlnește în 20% din cazurile de infarct cerebral embolie, la bolnavii mai vârstnici
decât la cei la care debutul este acut. Primele semne neurologice apar de obicei în
cursul nopții, după mese copioase sau, în alte cazuri, în perioada de inactivitate și
îndeosebi la trezirea din somnul de după amiază. Pe măsură ce procesul trombotic
oclusiv evoluează, simptomele și semnel e se îmbogățesc. Așa de exemplu, pareza
unei extremități se transformă treptat în paralizie sau deficitul motor se extinde
progresiv și la alte părți ale corpului. în final, se constituie ictusul complet, care
afectează întregul teritoriu al arterei cerebr ale trombozante. în unele cazuri,
tulburările neurologice inițiale au tendința de ameliorare temporară, dispărând
chiar după câteva minute.
> DEBUT PROGRESIV CRONIC – în care accidentul poate fi
anunțat uneori cu câteva zile sau ore de cefalee, astenie accentuată, parestezii,

21

amețeli. în infarctul cerebral embolie, debutul brusc este aproape caracteristic, fiind
întâlnit în trei pătrimi din cazuri și constituie un element clinic deosebit de valoros
pentru diagnosticul diferențial etiologic al infarctului cerebral. în unele cazuri există
și un sindrom premonitor, simptomul cel mai frecvent întâlnit este cefaleea, care
poate fi generalizată sau localizată de partea unei emisfere ce urmează a fi lezată.
Aspectul clinic este asemănător celui din tromboză, dar debutul este brusc, uneori
dramatic, adesea fără coma profundă.
5. DIAGNOSTICUL POZITIV
DIAGNOSTIC CLINIC
Simptomele și semnele clinice pe care se sprijină diagnosticul de
ischemie cerebrală acută tranzitorie diferă de la bolnav la bolnav, bazându -se pe
tulburări de vedere la un ochi, afazie, deficit motor, criza de drop -attack, ataxie.
tulburări senzitive.
În infarctul ce rebral diagnosticul clinic se bazează pe interogatoriul
bolnavului (când este conștient) sau al anturajului, pe examenul cardiovascular
amănunțit și pe examenul neurologic. In materie de diagnostic al accidentelor
vasculare cerebrale, de o mare valoare est e stabilirea prin interogatoriu, a
modalităților de debut și de evoluție imediată a diferitelor tulburări, ca și distincția
netă a duratei de instalare a acestora. De asemenea, antecedentele cardiovasculare ca
și punerea în evidență a unor manifestări card iovasculare sistemice, reprezintă un
element cheie în diagnosticul de accident vascular cerebral.

DIAGNOSTIC PARACLINIC ȘI DE LABORATOR
În infarctul cerebral acut neembolic, LCR rămâne nemodificat în marea
majoritate a cazurilor. în aproximativ 30% din cazurile de infarct cerebral acut prin
tromboză cerebrală, concentrarea proteinelor este crescută, depășind numai
rareori cifra de 100 mg/ 100 ml LCR.
În embolia cerebrală:
• LCR poate fi normal sau modificat;
• angiografia dă relații valoroase pentru precizar ea diagnosticului, EEG
22

este utilă in diagnosticul diferențial cu tumori cerebrale, abces cerebral sau
hematom subdural;
• tomografia computerizată – făcând posibilă diferențierea între un
infarct cerebral și o hemoragie cerebrală.
6. DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL al atacului ischemic tranzitoriu
presupune excluderea sindroamelor și afecțiunilor cerebrale care creează posibilități
de confuzie:
❖ sincopa – în timp ce sincopa de origine cardiocirculatorie
sistemică s e însoțește în mod constant de pierderea de scurtă durată a stării de
conștiență, ischemia cerebrală tranzitorie focalizată nu se însoțește decât rareori de
pierderea conștienței;
❖ vertijele – izolate sau asociate cu tulburări cohleare; existența
acestora în afara contextului clinic general al AIT nu are valoare diagnostică;
❖ ictus amnezic – se deosebește de anestezia de AIT prin
prognosticul bun, el nereprezentând niciodată debutul unui infarct cerebral;
❖ epilepsia – creează posibilități de confuzie cu ischemia acută
tranzitorie în cazurile de: epilepsie focală, crize epileptice afazice;
❖ migr ena – creează cele mai dificile probleme de diagnostic,
deoarece o mare parte din atacurile migrenoase se însoțesc de tulburări neurologice,
sursa erorilor de diagnostic;
❖ hipoglicemia – reprezintă unul din cazurile de eroare
diagnostică, deoarece hipoglicemia poate determina tulburări senzitive și motorii
localizate.
Infarctul cerebral neembolic poate fi confundat cu hematomul cerebral,
tumorile cerebrale, abces cerebral, encefalopatii. D iagnosticul diferențial comporta
23

examen clinic, paraclinic și de laborator de specialitate.
Infarctul cerebral embolie, poate fi confundat în primul rând cu
infarctul cerebral trombotic. Precizarea naturii embolice sau trombotice este
necesară în primul rând pentru terapia cu anticoagulante. Diagnosticul diferențial
mai comportă și excluderea tumorilor cerebrale, hemoragiile intracerebrale,
hematomul subdural, encefalite, etc.

7.EVOLUȚIE ȘI COMPLICAȚII
Perturbarea neurologică din AIT, prin suferința circulatorie, este de
scurtă durată sub 24 de ore, cu reversibilitate totală, fără sechele dar cu tendința
de a se repeta.
În infarctul cerebral, hemiplegia în general evoluează în 3 stadii :
1. hemiplegia flască – se caracterizează prin semn de paralizie
facială, iar la nivelul membrelor inferior și superior, apare hemiplegia, forța
musculară este abolită, hipotonie, reflexe osteo -tendinoase abolite, semnul
Babinski prezent – durează câteva ore sau zile.
2. hemipleg ia spasmotică – apare după o perioadă de
hemiplegie flască, faza în care mișcările devin posibile, se caracterizează prin forța
musculară de obicei, diminuată mult, contractura și reflexele exagerate, Babinski
prezent. Stadiu de sechele definitive – chiar și în această ultimă fază, recuperarea
funcțională este posibilă.
3. coma dacă apare în infarctul cerebral, este în general superficială și
de scurtă durată. în cazuri mai grave, fața este congestionată, pupilele nu
reacționează la lumină, reflexul comean este absent, respirația este normală sau
modificată.

24

8.PROGNOSTIC
AIT reprezintă o urgență neurologică cu tot aspectul benign pe care îl
îmbracă deoarece, netratat corect și la timp, se transformă după mai multe repetări
în accident ischemic constituit.
Prognosticul infarctului cerebral ischemic este mai bun decât în cel
hemoragie, deși paraliziile persistă adeseori. Coma dacă depășește 48 de ore,
prognosticul este rezer vat.
9.TRATAMENT
TRATAMENTUL MEDICAL

Tratamentul accidentului cerebral ischemic (considerat în prezent o
urgență medicală )este și la ora actuală incomplet cristalizat și în continuă
schimbare.
Terapia accidentului vascular cerebral ischemic este direcționat spre
tratamentul cauzei afecțiunii vasculare în fază acută, a edemului cerebral și a
suferinței neuronale, o minimalizare a consecințelor infarctului cerebral, realizarea
unei ameliorări a sechelelor , prevenirea altor atacuri isc hemice (tranzitorii sau
constituite ). Terapia în AVC constă într – un tratament curativ și un
tratament preventiv .

25

-TRATAMENTUL CURATIV

Acesta trebuie început rapid , de urgență , pentru că în faza acută se
poate limita efectul ischemiei cerebrale ce conduce la necroza tisulară .
Tratamentul de urgență al infarctului cerebral neembol ic vizează
următoarele obiective :
1. repaus la pat,sondajul vezicii urinare , dacă este necesar, regim igieno – dietetic
și
o supraveghere permanentă a bolnavului care să favorizeze circulația periferică
generală , respirația , să prevină escarele prin schimbarea poziției de mai multe ori
pe zi și o igienă corespunzătoare ,iar escarele odată apărute trebuie tratate cu
pansamente aseptice
,unguente și antibiotice .
2. terapia intensivă a stării comatoase are drept scop menținerea funcțiilor
vitale ale organismului , profilaxia complicațiilor infecțioase , profilaxia și
tratamentul escarelor de decubit, aport hidr o-electrolitic și caloric adecvat.
3. tratamentul edemului cerebral care se dezvoltă în primele ore după o
ischemie și ajunge la punctul culminant la 24 -96 de ore. Se pot administra
soluții de Manitol (Osmofundin) ,cu un debit de 40 -60 picături pe minut ,
perfuziile repetate din 6 în 6 ore, diureticele ca Furosemid , acid atecrinic
pot fi folosite cu Manitolul. Manitolul în cantități prea mari poate produce
deshidratări sistemice, uneori cu variații tensionale considerabile

4. reducerea valorilor tensionale se a lege un drog hipotensiv ( beta –
blocant) care să acționeze rapid , să fie ușor de mânuit și pe cât se
poate să nu dea fenomene secundare nefavorabile evoluției bolii .
5. creșterea debitului sanguin cerebral în care papaverina rămâne
medicamentul clasic al oricărui efect vasodilatator și de diminuare a
26

rezistenței vasculare cerebrale .
6.prevenirea tromboemboliilor și liza trombelor deja formate cu tratament
anticoagulant de tipul Heparină utilizată pe termen scurt sau
antivitamina
K (Trombostop) pe lungă durată.
7.prevenirea și reducerea sechelelo r, necroza ischemică cerebrală provoacă
leziuni sechelare în 80 -90 % din cazuri , astfe l încă din primele zile , chiar dacă
bolnavul este în comă , trebuie luate măsuri pentru împiedicarea
contracturilor și evi tarea pozițiilor vicioase ale extremităților paralizate prin
mobilizarea pasivă a fiecărei articulații de 3 ori pe zi . Imediat după căpătarea
stării de conștiență , bolnavul trebuie invitat să -și mobilizeze activ membrele
neparalizate și pasiv cele para lizate . Bolnavul trebuie mobilizat cât mai repede
posibil mai întâi pe marginea patului , apoi într -un fotoliu, unde va continua
mișcările extremităților. Se începe apoi un program de gimnastică medicală sub
conducerea fizioterapeutului, până când bolna vul își reia activitatea motorie
cotidiană , cât mai aproape de cea normală .
Tratamentul infarctului embolie este același ca și în infarctul cerebral
neembolic , dar cu următoarele observații :
– tratamentul anticoagulant este obligatoriu ,cel puțin pentru o parte din cazuri.
Terapia anticoagulantă se face inițial cu Heparină ( 100 mg prima doză ,apoi 50
mg la fiecare 3 -4 ore ,în funcție de timpul de coagulare ), timp de 6 -7 zile , apoi
cu Trombostop concomitent cu Heparina (6 -8 mg prima doză ,apoi 4 -6 mg pe zi )
și în continuare numai Trombostop pentru o perioadă de timp nedefinită , sub
controlul timpului de protrombină.

27

-Tratamentul Preventiv

Acesta constă în : tratament preventiv primar și secundar

Tratamentul preventiv primar se efectuează prin lupta contra fac torilor
de risc vascu lar (HTA , obezitate , diabet , infarctul de miocard ) și terapie cu
antiagregante (aspirină 300 mg /zi ,ticlopidină 250 x2/zi)
Tratamentul preventiv secundar se efectuează prin terapia antiplachetară
, limitează extensia plăcilor ateromatoase , formarea trombusului și previne
recidivele trombozelor.

-Tratamentul Chirurgical
Acesta are ca scop ameliorarea irigației encefalului, prin îndepărtarea
chirurgicală a stenozelor sau trombozelor arterelor cerebrale exocraniene
(carotide și vertebrale (.Chirurgia carotidiană nu se recomandă pentru
persoanele asimptomatice cu stenoză carotidiană semnificativă , cu excepția
celor cu risc mare de AVC . Angioplastia carotidiană , cu sau fără stent, nu se
recomandă pentru pacienții cu stenoză carotidiană asimptomatică.
Se recomandă ca pacienții să li se administreze aspirină înainte și după
chirurgie.

Tratamentul chirurgical în AVC se indică , numai în obstrucția vaselor
mari și în funcție de : rezultatel e paraclinice (velocimetrie, GAE , arteriografie ),
starea generală a bolnavului și starea neurologică a bolnavului .
Endarterectomia carotidei diminuă repetarea accidentelor neurologice la
bolnavii operați, comparativ cu cei neoperați.
28

În afara măsurilor terapeutice generale, câteva sfaturi terapeutice în
unele infarcturi cerebrale :
– infarctul lacunar – dacă bolnavul este hipertensiv se tratează HTA și se
reduc alți factori de risc, se administrează aspirina și alte antiagregante.
– infarctul cerebral la un bolnav cu placă ateromatoasă ulcerată pe artera
carotidă , ,se administrează aspirină și se efectuează endarterectomie.
– într-o stenoză de arteră carotidă mai mare de 80% -se face
endarterectomie la bolnavii cu simptomatologie, la bolnavii asimptomatici se
administrează aspirină. într -o stenoză carotidiană mică se administrează
aspirină și anticoagulante.
-în emboliile cardiace se tratează fibrilația atrială sau tromboza intraatrială cu
anticoagulante aproximativ 6 luni.
– în ocluzia arterelor din fosa cerebrală posterioară se administrează anticoagulante.
– în trombozele venoase se face tratament antiinfecțios ș i anticoagulant.

29

CAPITOLUL lll
TEHNICI DE ÎNGRIJIRE EFECTUATE PACIENTILOR CU AVC
1. MĂSURAREA SI NOTAREA FUNCȚIILOR VITALE

MĂSURAREA Șl NOTAREA TEMPERATURII

Definiție: Temperatura corpului reprezintă echilibrul între producerea și
pierdera de căldură a organismului.
Scop: evaluarea funcției de termoreglare și termogeneză.

Valori normale:

– nou născut și copil mic T=36,1°C -37,8°C

– adult T= 36°C -37°C

– vârstnic T= 35°C -36°C

Valori de dependență:

– T=37°C -38°C – subfebrilitate

– T=38°C -39°C – febră moderată

– T=39°C -40°C – febră ridicată

– T=40°C -41°C -hiperpirexie

30

Măsurarea temperaturii

1). locuri de măsurare: axilă , cavitatea bucală , rect, vagin și inghinal.
2). materiale necesare: termometru maximal
3). intervențiile asistentei:
– pregătirea materialelor lângă pacient
– pregătirea psihică a pacientului
– spălarea mâinilor
– se scoate termometrul din soluția dezinfectantă, se clătește și se șterge cu o
compresă se scutură
-se verifică dacă este în rezervor mercur
– a) pentru măsurarea în axilă: se așază pacientul în decubit dorsal, se ridică
brațul pacientului, se șterge axila, se așază termometrul și se menține 10 minute
– b) pentru măsurarea în cavitatea bucală: se introduce termometrul sub limbă
sau pe latura externă a arcadei dentare, pacientul închide gura și respiră pe nas
,se menține 5 minute.
– c) pentru măsurarea rectală: se lubrifiază termometrul, se așază pacientul în
decubit lateral
,se introduce bulbul termometrului prin mișcări de rotație și îna intare , se menține
3 minute.
– după terminarea timpului de menținere ,acesta se scoate și se șterge cu o
compresă.
– se citește gradația la care a ajuns mercurul.
– se spală termometrul și se dezinfectează
– se notează valoarea obținută în foaia de temperatură cu un punct de culoare
albastră care se unește cu valoarea precedentă realizând curba termică.

31

MĂSURAREA Șl NOTAREA RESPIRAȚIEI

Definiție: A respira reprezintă nevoia ființei umane de a capta oxigenul din
mediul înconjurător necesar proceselor de oxidare din organism și de a elimina
CO2 din arderile celulare.
Scop: evaluarea funcției respiratorii a pacientului fiind un indiciu al evoluției
bolii, al ap ariției unor complicații și al prognosticului.
Elemente de apreciat:
– timpul respirației
– amplitudinea mișcărilor respiratorii
– ritmul
– frecvența
Frecvența respirației:
– nou născut = 30 -50 r/min
– copil mic = 25 -35 r/min
– adolescent = 15 -25 r/min
– adult = 16-18 r/min
– vârstnic = 15 -25 r/min
Măsurarea respirației:
1) materiale necesare: ceas cu secundar , pix de culoare verde sau albastru,
foaie de temperatură
2) Intervențiile asistentei:
– așezarea pacientului în decubit dorsal fără a explica tehnica ce urmează a fi
efectuată.
– plasarea mâinii, cu fața palmară pe suprafața toracelui.
– numărarea inspirațiilor timp de un minut.
– consemnarea valorii obținute printr -un punct de culoare albastră sau verde pe

32

foaie de temperatură ,unirea cu punctul anterior se obține curba respirației.

MĂSURAREA SI NOTAREA PULSULUI
Definiție : Pulsul reprezintă expansiunea ritmică a arterelor ,care se
comprimă pe un plan osos și este sincronă cu sistola ventriculară.
Scop: evaluarea funcției cardio -vasculare
Elemente de apreciat:
– ritmicitatea
– frecvența
– celeritatea
– amplitudinea
Frecvența normală a pulsului:
– nou născut = 130 -140 p/min
– copil mic = 100 -120 p/min
– adolescent = 90 -100 p/min
– adult = 60-80 p/min
– vârstnic = 80 -90 p/min
Măsurarea pulsului:
1). locuri de măsurare : oricare arteră accesibilă palpării și care poate fi
comprimată pe un plan osos ( artera radială, artera femurală, artera
humerală, artera carotidă, artera temporală, artera superficială, artera
pedioasă.)
2). materiale necesare: ceas cu secundar, pix
cu mină roșie
3). intervențiile asistentei:
– pregătirea psihică a pacientului.
– asigurarea repausului fizic și psihic 10 -15 min.
– spălare pe mâini.
33

-reperarea arterei.
– fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei.
– exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vârful degetelor.
– numărarea pulsațiilor timp de un minut.
– consemnarea valorii obținute printr -un punct cu roșu pe foaia de
observație, unirea cu cea anterioară dând curba pulsului.

MĂSURAREA Șl NOTAREA TENSIUNII ARTERIALE

Definiție : Raportul dintre forța de contracție a inimii și rezistența opusă de
arterele periferice.

Scop: evaluarea funcției cardiovasculare .
Valori normale:
– maxima (sistolică) – corespunde forței cu care sângele este împins în timpul sistolei
T.A max =115 -140 mm Hg
– minima(diastolică) -corespunde forței cu care sângele circulă în timpul diastolei
T.A min=75 -95 mm Hg
HIPERTENSIUNE = valoarea T.A sistolică peste 140 mmHg
HIPOTENSIUNE =valoarea T.A diastolică sub 75 mmHg

Măsurarea tensiunii arteriale

1. Materiale necesare:
– tensiometru cu manometru sau oscilometru.
– stetoscop biauricular

34

– pix de culoare roșie
– foaie de observație
2. Metode:
– ascultatorie
– palpatorie
3. Condiții ce trebuie respectate la măsurarea tensiunii arteriale:
– se măsoară dimineața înainte ca bolnavul să fi mâncat sau la 3 ore după masă.
– manometrul să fie plasat astfel încât bolnavul să nu -l vadă.
– să se respecte același orar.
– să se utilizeze același aparat.
– să se noteze tensiunea arterială imediat ce a fost măsurată .
4. Tehnica măsurării:
– brațul întins și sprijinit.
– se ia în repaus ,după efort.
– poziție: decubit dorsal sau șezând.
– se fixează membrana stetoscopului pe artera humerală, sub marginea
inferioară a manșetei și olivele în urechi.
– se pompează aer în manșeta pneumatică cu para de cauciuc , până la dispariția
undelor
pulsatile.
– privind manometrul, se comprimă progresiv aerul din manșetă cu ajutorul
ventilului pompei de aer, până când se aude zgomotul trecerii primei unde
pulsatile.
Se memorează tensiun ea arterială maximă.
– se memorează a doua valoare ca tensiune arterială minimă.
– se îndepărtează manșeta de pe brațul bolnavului.

35

– se decomprimă până la dispariția ultimei unde pulsatile.
– se notează pe foaia de temperatură valorile obținute cu o linie orizontală de
culoare roșie.
– se hașurează dreptunghiul obțin ut
– se dezinfectează olivele stetoscopului și
membrana cu alcool.
– 5.Observații:
– manșeta pneumatică va fi fixată bine pe brațul pacientului.
– măsurarea va fi precedată de liniștirea pacientului.
– în caz de suspiciune ,se repetă măsurarea fără a scoate manșeta de pe brațul
pacientului.
– la indicația medicului ,se pot face măsurători comparative la ambele brațe.

MĂSURAREA SI NOTAREA DIUREZEI

Definiție: Urina este o soluție apoasă prin care sunt eliminate substanțele
rezultate din metabolismul intermedia r protidic inutil și toxic pentru organism.
Diureza este cantitatea de urină eliminată din organism timp de 24 de ore.

Frecvența micțiunilor:
– nou născut =micțiuni frecvente
– copil= 4 -5 micțiuni/zi
– adult = 5 -6 micțiuni/zi
– vârstnic = 6 -8 micțiuni/zi
Cantitate de urină:
– nou născut =30 -300 ml /24h
– copil =500 -1200 ml /24h
– adult =1200 -1800 ml /24h

36

Culoarea urinei: galben deschis -galben închis
Diureza se notează zilnic prin hașurarea pătrățelelor corespunzătoare cantității
de urină sau prin numerotare

MĂSURAREA Șl NOTAREA SCAUNULUI

Definiție : resturile alimentare supuse procesului de digestie ,eliminate din
organism prin actul defecației.
Frecvența scaun elor:
– nou născut =3 -4 scaune /zi
– adult = 1 -2 scaune/zi
Cantitate :
zilnic 150 -200 g materii fecale
Consistență: păstoasă ,omogenă
Culoare: brună la adult
– deschisă în regim lactat
– brun închis în regim carnat
– negru datorită alimentelor preparate ce conțin sânge sau ingerare de Fe
– verde de la legume verzi
Captarea materiilor fecale:
– se separă patul de restul salonului cu paravan
– se îndepărtează pătura și cearșaful care acoperă pacientul
– se protejează patul cu mușama și aleză
– se ridică pacientul și se introduce bazinetul sub regiunea sacrală
– se acoperă până se termină actul defecării
– se efectuează toaleta regiunii perianale

37

-se îndepărtează bazinetul cu atenț ie și se acoperă cu capacul protector
îndepărtându -se din salon
– se stâng materialele folosite
– se îmbracă pacientul ,se refece patul
– se aerisește salonul
– se spală mâinile pacientului
– scaunul acoperit se păstrează pentru vizita medicală în locuri special amenajate
Notarea scaunelor:
– normal= I (linie verticală)
– moale = / (linie oblică)
– diaree (apos) = – (linie orizontală)
– mucus = X
– puroi = P
– sanguinolent = S
– melenă = M

38

2. TEHNICA SONDAJULUI VEZICAL

Definiție: Prin sondaj vezical se înțelege introducerea unui instrument
tubular (sondă sau cateter ) prin uretră în vezica urinară, realizând astfel o
comunicație instrumentală între interiorul vezicii și mediul extern.
Scop:
> explorator: – recoltarea unei cantități de urină pentru examen de
laborator
– depistarea unei modificări patologice ale uretrei și vezicii urinare

> terapeutic: – evacuarea conținutului (când acesta nu se
face spontan)
– executarea unor procedee terapeutice prin sondă

A. SONDAJUL VEZICAL LA FEMEI

PREGĂTIRI:
* materiale:
– de protecție : mușama și traversă
– mănuși sterile de cauciuc
– două sonde sterile lungi de aproximativ 15 cm ,cu vârful ușor îndoit
,complet rotunjit, având una -două orificii laterale aproape de vârf, 1 -2
eprubete pentru urocultură , medii de cultură în funcție de germenii căutați
– ser fiziologic, casoletă cu tampoane de vată, 2 pense hemostatice
– materiale pentru toaleta organelor genitale
– tăviță renală, paravan, recipient de colectare
39

• medicamente:
– ulei de parafină steril
– oxicianură de metil 1/5000
* pregătirea psihică :
– se anunță și se explică necesitatea tehnicii
* pregătirea fizică:
– se izolează patul cu paravan ,se protejează cu mușama
– se așază pacienta în decubit dorsal ,cu genunchii ridicați și coapsele ridicate
– se îndepărtează perna și pătura
– se acoperă pacienta lăsând liberă regiunea genitală
– se așază bazinetul și se efectuează toaleta organelor genitale externe
– se îndepărtează bazinetul și se așază tăvița renală între coapse

EXECUȚIE:
-sondajul se efectuează în condiții de perfectă asepsie, atât a pacientei, a
instrumentelor, cât și a mâinilor celui care o execută.
-asistenta îmbracă mănuși sterile, evidențiază mediul urinar.
-dezinfectează cu oxicianură de mercur orificiul uretral de sus în jos, în direcția
anusului.
-scoate sonda cu o pensă și o prinde între degetele mediu și inelar ale mâinii drepte.
-lubrefiază sonda cu ulei steril, orientată cu vârful în sus, sonda se introduce în
uretră 4 -5 cm.
-paralel cu intrarea sondei, extremitatea acesteia va fi coborâtă printr -o

40

mișcare în formă de arc prin ai ușura trecerea în vezică.
-primele picături se lasă să se scurgă în tăvița renală, apoi în recipientele
pregătite în funcție de analize ( urocultură, examene biochimice ) sau într -un
recipient de colectare.
— extragerea sondei se face după orificiul extern prin aceleași măsuri, în sens invers.

ÎNGRIJIREA ULTERIOARĂ A PACIENTEI :
• se efectuează toaleta regiunii vulvare
• se îmbracă și se așază comod în pat
• se va supraveghea în continuare

NOTAREA ÎN FOAIA DE OBSERVAȚIE :
> se notează tehnica și numele persoanei care a efectuat -o
> se notează cantitatea de urină recoltată , volumul și densitatea
> se notează aspectul macroscopic al urinei

B. SONDAJUL VEZICAL LA BĂRBAȚI

PREGĂTIRI:
– materiale: aceleași ca la sondajul vezical la femei
– psihic: se anunță și se explică necesitatea și inofensivitatea tehnicii
– fizic:
— se așează pacientul în decubit dorsal, cu picioarele întinse și ușor îndepărtate

41

— se izolează patul cu paravan
— se acoperă pacientul, lăsând accesibilă regiunea genitală
— se face toaleta organelor genitale
— sub bazin se așează o pernă tare , mușama
— se așează tăvița renală între coapse

EXECUȚIE:
ș asistenta îmbarcă mănușile de cauciuc
ș alege sonda și o lubrefiază
ș dezinfectează meatul urinar cu ser fiziologic și oxicianură de mercur
ș între degetele inelar și mic al mâinii drepte , prinde extremitatea liberă a
sondei și cu ajutorul unei pense sterile, ținută în aceeași mână , apucă
sonda în imediata vecinătate a vârfului

ș introduce vârful sondei în meat și împinge ușor cu pensa , în timp ce cu mâna
stângă întinde penisul cât mai bine, pentru ca să dispară cutele transversale
ale mucoasei uretrale , care ar putea împiedica pătrunderea sondei în vezică
ș dacă pe parcursul înaintării sondei apar obstacole anatomice sau funcționale ,
spasme , asist enta retrage sonda și pregătește alta de calibru mai mic
ș se fixează sonda până se evacuează urina
se recoltează urina în eprubete sau recipiente pregătite , în funcție de
examenele de laborator ce vor fi efectuate
restul urinei se captează în tăvița renală sau alt recipient
îndepărtarea sondei se face cu ajutorul pensei , după ce extremitatea liberă a
fost închisă prin comprimare

42

ÎNGRIJREA ULTERIOARĂ A PACIENTULUI :
ș se efectuează toaleta peri-anală și se îmbracă pacientul
ș se schimbă lenjeria, care s -a pătat cu urină

NOTARE ÎN FOAIA DE OBSERVAȚIE :
> cantitatea de urină recoltată ( volumul și densitatea )
> aspectul macroscopic al urinei
> numele persoanei care a efectuat sondajul
> eventualele accidente și incidente

COMPLICAȚII IMEDIATE :
• lezarea traumatică a mucoasei uretrale (se tratează cu hemoragice de
diferite grade) – se impune întreruperea imediată a tehnicii
• crearea unei căi false prin forțarea sondei – se previne prin efectuarea
sondajului cu blândețe și răbdare , fără să se forțeze înaintarea sondei
• astuparea sondei în cursul evacuării vezicii ( oprirea curantului de urină ) -se
destupă prin insuflarea cu aer sau injectarea a câțiva ml de soluție
dezinfectantă

COMPLICAȚII TARDIVE :
> infecțioase , prin introducerea germenilor patogeni prin manevre și
instrumente nesterile.

43

DE EVITAT :
-golirea bruscă sau rapidă a vezicii destinse , în special la persoanele în vârstă –
poate provoca hemoragie , de aceea evacuarea se va face încet , iar dacă vezica a
fost destinsă se va face parțial, urmând ca restul să se elimine printr -un nou
sondaj după câteva ore.

3. TEHNICA ADMINISTRĂRII PERFUZIEI

DEFINIȚIE : Perfuzia este introducerea pe cale pare nterală , picătură cu
picătură a soluției medicamentoase pentru reechilibrarea hidroelectrolitică ,
hidroionică și volemică a organismului.
MATERIALE :
-perfuzor steril
-trusă cu seringă sterilă
-soluție de perfuzat ( flacoane sau
pungi) -garou, stativ, pensă
-soluții dezinfectante (a lcool iodat)
-tampoane din vată , benzi adezive, mușama, tăviță
renală , perniță verificarea termenelor de valabilitate

TEHNICĂ :

❖ montarea perfuzorului :
> pregătirea flaconului sau pungii
> încălzire la temperatura corpului

44

> îndepărtarea dopului metalic
> dezinfectarea dopului de cauciuc
> desfacerea perfuzorului
> introducerea acului filtru al perfuzorului și la 1 cm distanță a acului pentru
aer, numai în cazul flaconului
> fixarea prestubului
> suspendarea flaconului sau a pungii în stativ
> eliminarea aerului prin perfuzor
> fixarea acului la amboul perfuzorului

❖ efectuarea puncției venoase :
-poziționarea comodă a
bolnavului
-descoperirea regiunii de
puncționat
– protejarea lenjeriei cu mușama și așezarea perniței

-reperarea venei
-aplicarea garoului deasupra locului de puncționat
– dezinfectarea cu alcool a regiunii
-puncționarea venei cu acul montat la perfuzor
-desfacerea garoului
-fixarea perfuzorului cu benzi adezive la
nivelul amboului
-fixează rata de flux (40 -60 picături /min)
-inspectează zona de o
eventuală inflamație

45

-se urmărește starea generală a
pacientului
– schimbă punga cu soluție sau flaconul înainte de golirea completă a
precedentului
– ia sfârșitul perfuziei se exercită o pre siune asupra venei cu un tampon
și se retrage acul în direcția axului vasului
-se așează comod pacientul

ACCIDENTE Șl INCIDENTE :

❖ FLEBITA – durere de -a lungul venei, datorită injectării
rapide sau datorită acțiunii iritante a substanței
❖ SENZAȚIA DE USCĂCIUNE Șl CĂLDURĂ A FARINGELUI –
datorită injectării rapide
❖ HEMATOMUL – datorită străpungerii venei sau retragerii
acului , fără a îndepărta garoul
❖ TUMEFIEREA REGIUNII PÂNĂ LA NEC ROZĂ – datorită injectării
paravenoase
❖ EMBOLIA VENOASĂ – cauzată de introducerea acului în venă
❖ TRANSMITEREA HAPATITEI VIRALE – datorită greșelilor
de sterilizare
❖ EMBOLIA ULEIOASĂ – cauzată de introducerea substanțelor uleioase

ATENȚIE : Nu se introduc substanțe uleioase și soluții
expirate sau tulburi.
46

4. RECOLTĂRI DE ANALIZE EFECTUATE
HEMOLEUCOGRAMA ( HLG ):

— prin puncție venoasă sau capilară

— se recoltează 2 ml sânge pe complexon sau Na 2EDTA(etilen
aminotetracetat de sodiu )
— Ht ( hematocrit) V.N.: bărbați = 45%

femei = 40%
— Hb (hemoglobina ) V.N.: bărbați =13 -15 g/100 ml
V.N.: femei = 11,5 – 13,5 g /100 ml

ERITROCITE V.N.: bărbați = 4,5 – 5,5 mil/mm 3
V.N.: femei = 4,2 – 4,8 mil/mm 3

LEUCOCITE V.N.= 4200 – 8000/mm 3
— scăderea numărului de leucocite sub 6000 = leucopenie
—creșterea numărului de leucocite peste 10.000 = leucocitoză

Formula leucocitară :
— nesegmentate , neutrofile = 2 – 4 %
— euzinofile = 2-4%
— segmentate = 60 -65%
— bazofile = 0 -1%
47

— limfocite = 26%
— monocite = 4 -8%

TROMBOCITE V.N.= 150.000 – 300.000 /mm 3
— scăderea sub valoarea normală = tromboleucopenie
— creșterea lor peste valoarea normală = trombocitoză

UREEA SANGUINĂ
— se recoltează 5 ml sânge pe heparină
— V.N.= 0.20 -0,40 mg%

GLICEMIA
— se recoltează 3 -5 ml sânge pe florură de natriu
— V.N. =0,65 -1.20 mg/dl

TIMP DE SÂNGERARE (T.S.)
— se recoltează sânge din lobul urechii
— V.N. = 2 -4 min
VITEZA DE SEDIMENTARE A HEMATIILOR (V.S.H.)
— se recoltează 1,6 ml sânge cu 0,4 ml citrat de sodiu 3,8%
— V.N.: bărbați = 1 -10 mm/h
— V.N.: femei = 2-13 mm/h

48

COLESTEROL
— se recoltează prin puncție venoasă 5 – 10 ml sânge simplu
— V.N.= l,8 -2,8g/%
Examen Sumar de Urina valori normale

— pH =5 – 7
— reacție = acidă
— albumină = absent
— glucoză =absent
— pigmenți biliari = absent
— urobilinogen = normal
— leucocite = 1 -4 /câmp
— hematii = 1 -3/câmp
densitatea urinară = 1,015 – 1,025

5. EXPLORAREA NEUROIMAGISTICĂ A S.N.C

EXPLORAREA RADIOLOGICĂ STANDARD – se aplică :

-extremității cranio – encefalice
– coloanei vertebrale
• explorarea fără substanță de contrast:
— radiografia standard
• explorarea cu substanță de contrast :
— angiografia cerebrală

49

— arteriografia medulară

— mielografia și saco -radiculo -grafia

COMPUTER TOMOGRAFIA

Computerul tomograf este un aparat care serveș te la producerea unor
imagini , utilizând razele X. Aceste imagini sunt utilizate pentru stabilirea
diagnosticului care va conduce la o eficacitate maximă a tratamentului prescris
de medic.
Se bazează pe două principii :
— măsurarea atenuării unui fascicul de raze X printr -un corp și calculul
coeficientului său de atenuare
— reconstrucția imaginii unui obiect plecând de la proiecțiile sale diferite
(reproducere
bidimensională a realității tridimensionale ).

REZONANTA MAGNETICĂ NUCLEARĂ (R.M.N.)

Investigația prin rezonanță magnetică nucleară (R.M.N. ) este o
procedură de înaltă performanță , minim invazivă , atraumatică și n eiradiantă ,
ce folosește un câmp magnetic cu intensitate mare și radiofrecvență pentru
obținerea imaginilor multiplan de înaltă rezoluție ale corpului uman ,
permițând evidențierea leziunilor cu precizie milimetrică.

50

Scanarea R.M.N. este aplicabilă pentru toate organele corpului omenesc
, constituind metoda determinantă pentru depistarea afecțiunilor sistemelor
nervos , musculo -scheletal, respirator,genital și circulator .

51

CAPITOLUL IV

PREZENTAREA DE CAZURI PRACTICE

52

CAZUL I

I. CULEGEREA DATELOR
Date personale: R.I., 76 ani, data nașterii 7 martie 1929.
Data internării — 22.01.2020, ora 1400,
Diagnosticul de internare: AVC ischemic carotidian stâng
Hemiplegie dreaptă flască cu
afazie mixtă Fibrilație arterială
cronică. HTA esențială.
Motivele internării'.
Pe data de 22.01.2020. pacienta se prezintă cu deficit de forță lateral al
membrelor drepte, tulburări de înțelegere și exprimare a vorbirii, asimetrie facială și
ușoară agitație psiho -motorie.

II. ANAMNEZA
u; Antecedente heredo -colaterale: neagă.
b) Antecedente personale fiziologice: HTA.
c) Condiții de viață și muncă: bune.
d) Comportare față de mediu: normală.

ISTORICUL BOLII
Pacientă fibrilantă neglijată terapeutic, instalează în cursul serii precedente cu
deficit de forță totală a membrelor drepte, cu asimetrie facială, tulburare de vorbire și
ușoară agitație psiho -motorie. Aceasta este internată în secția de neurologie.

53

III. EXAMEN CLINI C GENERAL :
– Stare generală: relativ bună.
– Starea de nutriție: hipoastenică.
– Starea de conștiență: păstrată.
– Facies: asimetric.
– Tegumente: palide, deshidratate.
– Mucoase: normale.
– Fanere: normale.
– Țesut conjunctiv -adipos: bine reprezentat.
– Sistem ganglionar: nepalpabil.
– Sistem muscular: aparent integru;
– Sistem osteo -articular: aparent integru.
– Aparat respirator: torace asteric, sonoritate pulmonară în limite normale.
– Aparat cardio -vascular: zgomote cardiace ritmice, TA = 150/90 mm
Hg; AV
= 70 bătăi/minut.
– Aparat digestiv: abdomen suplu, nedureros; ficat, căi biliare, splina –
normale.
– Sistem nervos, endocrin, organe de simț: conștientă, coerentă, R.O.T.,
edem
pe dreapta, Babinski pe dreapta; pareză de nerv facial drept de tip central, afazie mi xtă.

54

Nr.
crt NECESITATEA INDEPENDENȚA DEPENDENT*A SURSE DE
DIFICULTATE
1. A respira și a avea o bună
circulație – – parțial dependentă -HTA
– dispnee
2. A bea și a mânca – – parțial dependentă – inapetență
-ingerări de alimente
3. A elimina – poate elimina cu o
oarecare dificultate – –
4. A se mișca și a menține o bună
postură – – tulburări de
motilitate – deficit motor global
al membrului drept
5. A dormi și a se odihni – – parțial dependentă -insomnie –
agitație psiho –
motorie;
– vârsta
6. A se îmbrăca, a se dezbrăca – – nu se poate îmbrăca
singură – vertij –
hemiplegie dreaptă
7. A fi curat și a -și proteja
tegumentele – – trebuie
supravegheată – tulburări de
motilitate
– sensibilitate
8. A menține temperatura în
limitele normale – temperatura în limite
normale T =
36,5°C – –
9. A evita pericolele – – risc de accidente,
răniri, căderi – deficit motor global
al membrelor
10. A comunica cu semenii – – comunicare
ineficientă la nivel
senzorial și motor -afazie mixtă
11. A-și practica religia – – își respectă religia
creștin -ortodoxă – incapacitatea de a
citi, d ocumente
religioase
12. A fi util – – sentiment de
izolare, inutilitate – vârsta
– deficit motor al
membrelor
13. A se recrea – – parțial dependentă – neliniște
– stare alterată
14. A învăța – – risc de accentuare a
bolii și apariția noilor
îmbolnăviri – deficiente
senzoriale
– vârsta
55

DATA PROBLEMA INTERVENTII Evaluare
Proprii Delegate
22.01
2020 – hemiplegie
dreaptă flască
– pareză de nerv
facial drept de tip
central
– tegumente
deshidratate
– cașectică
– pliu cutanat
persistent
– cefalee – aerisirea salonului;
– măsurarea și notarea funcțiilor vitale în foaia de observație:
T.A. = 150/90 mm Hg
V. N.: TA max (sistolică) = 114 – 140 mm Hg TA mi n(diastolică) =
79- 90 mm Hg
P = 69 bătăi/minut
V.N.: 60 – 80 bătăi/minut
R = 16 respirații/minut
V.N.: 16 – 18 respiratii/minut
T = 36,9°C
V.N.: 36 – 37°C
– recoltarea probelor biologice pentru examene de laborator;
– recoltarea de urină pentru examenul sumar de urină.
Evaluarea analizelor :
• glicemie = 93 mg/dl
V.N. = 80 – 110 mg/dl
• uree sangvină = 39 mg/dl
V.N. = 20 -40 mg/dl
• TS = 2 min 14 sec
V.N. = 2 -4 minute
• TC = 8 min
V. N. = 5 -8 minute
• HLG: Hb = 16 g/dl
V.N. = 11,5 – 13,5 g/dl
Ht: 48,7 %
V.N. = 40%
L = 8.800 /mm3
V.N. = 6.000 – 8.000 /mm3 Administrarea medicației prescrise de
medic:
* Ser glucozat 5% 500 ml x 2/zi;
* Vitamina B1 fl 2/zi;
*Vitamina B6 fl 2/zi
* Vitamina C fl 2/zi;
* Piracetam fl 2/zi;
* Cerebrolyzin 10 ml fl /zi;
* Sermion fl I sau tb. 30 mg,
1 tb./zi;
* Clexane 0,6 ml f I s.c./zi;
* Manitol 20% 250 ml/zi;
* Digoxin % f sau tb.1/2 /zi.
– oxigenoterapie;
– examen neurologic;
-EKG;
– analize recomandate: glicemie, HLG,
uree sangvină, TS, TC, examen sumar
de urină Bolnava se internează în
stare relativ bună,
hemiplegie dreaptă
flască, tegumente
deshidratate, cașetică,
cefalee, agitație
psihomotorie.
Odată cu începerea
tratamentului
medicamentos, starea
generală s -a mai
ameliorat.

56

DATA PROBLEMA INTERVENTII Evaluare
Proprii Delegate
Examen sumar de urină:
– reacție acidă;
-albumină =„+” V.N =absent
-glucoza =absent ă V.N =absent ă
– urobilinogen = normal; V.N. = normal dozabil – pigmenți
biliari = absenți;
– hematii = 3 – 5 / câmp; V.N. = 1 -3 hematii
/câmp
– leucocite = 10 – 15 /câmp (leucocitoză)
V.N = 1 – 4 /câmp
– celule epitaliale – rare.
– administrarea medicației;
– alimentarea bolnavei cu regim corespunzător; – mobilizarea
bolnavei;
– efectuarea sondajului vezical.
23.01
2020 – se menține
hemiplegia
dreaptă
– afazie mixtă
– moderată
disfagie pentru
lichide
– cefalee
– durere – măsurarea și notarea funcțiilor vitale în foaia de observație:
T.A. = 140/70 mm Hg
P = 67 bătăi/minut
R =16 respirații/minut
T = 36,7°C
– administrarea medicației;
– alimentația bolnavei;
– însoțirea bolnavei la examenele clinice și paraclinice;
– prevenirea escarelor;
– liniștirea bolnavei.

Administrarea medicației prescrise de medic:
* Ser glucozat 5% 500 ml * 2/zi;
*Vitamina B1 fl 2/zi
*Vitamina B5 fl 2/zi
*Vitamina C fl 2/zi
*Piracetam f l 2/zi
* Cerebrolyzin 10 ml f l/zi;
* Sermion fl I sau tb. 30 mg,
1 tb./zi;
* Clexane 0,6 ml f I s.c./zi;
– * Manitol 20% 250 ml/zi
* Digoxin ½ f/zi Bolnava este
liniștită în
timpul serii.
Ziua a
prezentat
durere, afazie,
cefalee.
Noaptea a
dormi t liniștită.
57

DATA PROBELMA INTERVETII Evaluare
Proprii Deleagte
24.01
2020 – ușoară ameliorare a afaziei
– se menține hemi­ plegia dreaptă
– pareză de nerv facial drept de tip central
– tulburări de echilibru
– durere – administrarea medicației;
– măsurarea și notarea funcțiilor vitale în
foaia de observație:
T.A. = 115/60 mm Hg
P = 72 bătăi/minut
R = 16 respirații/minut
T = 36,3°C
– schimbarea lenjeriei;
– facem conversație cu pacienta;
– alimentația bolnavei. Administrarea medicației prescrise de medic:
* Ser glucozat 5% 500 ml x 2/zi;
* Vitamina B1 fl 2/zi;
*Vitamina B6 fl 2/zi
*Vitamina C fl 2/zi
*Piracetam f l 2/zi
* Cerebrolyzin 10 ml f l/zi;
* Sermion fl I sau tb. 30 mg, 1 tb./zi;
* Clexane 0,6 ml f I s.c./zi;
* Manitol 20% 250 ml/zi;
* Digoxin 1/2 f /zi
* Diazepam f 1 seara;
* Ser fiziologic 500 ml;
* Ketoprofen tb. 2 /zi. În cursul zilei,
pacienta a fost
agitată din cauza
durerii.
După
administrarea
medicației, s -a
liniștit.
25.01
2020 – tulburări de echilibru
– afazie
– durere
– hemiplegie dreaptă
– pareză de nerv facial drept de tip central – administrarea medicației;
– măsurarea și notarea funcțiilor vitale în
foaia de observație:
T.A. = 110/60 mm Hg
P = 70 bătăi/minut
R = 17 respiratii/minut
T = 36,4°C
– însoțirea bolnavei la secția radiologie;
– alimentația bolnavei;
– toaleta totală sau parțială a pacientei;
– mobilizarea bolnavei;
– prevenirea escarelor. Administrarea medicației prescrise de medic:
* Ser glucozat 5% 500 ml x 2/zi;
* Vitamina B1 f l 2/zi;
*Vitamina B6 fl 2/zi
*Vitamina C fl 2/zi
*Piracetam fl 2/zi
* Cerebrolyzin 10 ml f l/zi;
* Sermion fl I sau tb. 30 mg, 1 tb./zi;
* Clexane 0,6 ml f I s.c./zi;
* Manitol 20% 250 ml/zi;
* Digoxin 1/2 f/zi;
* Diazepam f 1 seara;
* Ser fiziologic 500 ml;
* Keto profen tb. 2 /zi Starea pacientei
se reabilitează în
urma
administrării
tratamentului.
Este liniștită, în
timpul nopții
doarme liniștit.
58

DATA PROBLEMA INTERVENTII Evaluare
Proprii Delegate
26.01
2020 – afazie
– tulburări de echilibru
– hemiplegie dreaptă
– pareză de nerv facial drept
de tip central
– durere – scuturarea patului;
– mobilizarea bolnavei;
– administrarea medicației;
– alimentarea bolnavei;
– măsurarea și notarea funcțiilor vitale în foaia d e
observație:
T.A. = 115/60 mm Hg
P = 75 bătăi/minut
R = 16 respirații/minut
T = 36,8°C
– conversați e cu bolnava. Administrarea medicației prescrise de medic:
* Ser glucozat 5% 500 ml x 2/zi;
* Vitamina B1 fl 2/zi;
* Vitamina B6 fl 2/zi;
* Vitamina C fl 2/zi;
* Piracetam fl 2/zi;
* Cerebrolyzin 10 ml f l/zi;
* Sermion fl I sau tb. 30 mg,
1 tb./zi;
* Clexane 0,6 ml f I s.c./zi;
* Manitol 20% 250 ml/zi;
* Digoxin 1/2 f /zi
* Diazepam f I seara;
* Ser fiziologic 500 ml;
* Ketoprofen tb. 2 /zi. Starea generală a
pacientei s -a ameliorat.
Conversează mult mai
ușor.
Mobilizarea membrului
inferior stâng.
Noaptea doarme
profund.
27.01
2020 -pareză de nerv facial drept de
tip central
-tulburări de echilibru
-hemiplegie dreaptă – supravegherea bolnavei;
– mobilizarea bolnavei la pat;
– alimentația bolnavei;
– măsurarea și notarea funcțiilor vitale în foaia de
observație:
T.A. = 120/80 mm Hg
P = 66 bătăi/minut
R = 17 respirații/minut
T = 36,8°C
– administrarea medicației. Administrarea medicației prescrise de medic:
* Ser glucozat 5% 500 ml x 2/zi;
* Vitamina B1 f l 2/zi;
* Vitamina B6 fl 2/zi;
* Vitamina C fl 2/zi;
* Piracetam fl 2/zi;
* Cerebrolyzin 10 ml f l/zi;
* Sermion fl I sau tb. 30 mg,
1 tb./zi;
* Clexane 0,6 ml f I s.c./zi;
* Digoxin 1/2 f/zi;
* Diazepam f 1 seara;
* Ser fiziologic 500 ml;
* Ketoprofen tb. 2 /zi Pacienta mobili zează
membrul inferior stâng.
După administra rea
tratamentului, starea
generală a pacientei s -a
ameliorat semnificativ.
59

DATA PROBLEMA INTERVENTII Evaluare
Proprii Delegate
28.01
2020 – pareză de nerv
facial drept de
tip central
– tulburări de
echilibru
– hemiplegie
dreaptă – aerisirea salonului;
– administrarea tratamentului;
– mobilizarea bolnavei;
– măsurarea și notarea funcțiilor vitale în
foaia de observație:
T.A. = 110/80 m mHg
P = 66 bătăi/minut
R = 17 respiratii/minut
T = 36,8°C
– alimentația bolnavei. Administrarea medicației prescrise de medic:
* Ser glucozat 5% 500 ml x 2/zi;
* Vitamina B1 f l 2/zi;
* Vitamina B6 fl 2/zi;
* Vitamina C fl 2/zi;
* Piracetam fl 2/zi;
* Cerebrolyzin 10 ml f l/zi;
* Sermion fl I sau tb. 30 mg,
1 tb./zi;
* Clexane 0,6 ml f I s.c./zi;
* Digoxin 1/2 f /zi
* Ser fiziologic 500 ml;
* Ketoprofen tb. 2 /zi. Pacienta a înce put să
mobilizeze membrul inferior
drept.
Conv ersează mult mai ușor.
După administra­ rea
tratamentului, pacienta a
dormit liniștit.
29.01
20020
– cefalee ușoară
– tulburări de
echilibru
– hemiplegie
dreaptă
– pareză de nerv
facial drept de
tip central
– afazie – alimentația pacientei;
– mobilizarea acesteia;
– conversație cu bolnava;
– măsurarea și notarea funcțiilor vitale în
foaia de observație:
T.A. = 110/60 mm Hg
P = 68 bătăi/minut
R = 17 respiratii /minut
T = 36,5°C
– administrarea tratamentului. Administrarea medicației prescrise de medic:
* Ser glucozat 5% 500 ml x 2/zi;
* Vitamina B1 fl 2/zi;
* Vitamina B6 fl 2/zi;
* Vitamina C fl 2/zi;
* Piracetam fl 2/zi;
* Cerebrolyzin 10 ml f l/zi; * Sermion fl I sau tb. 30
mg,
1 tb./zi;
* Clexane 0,6 ml f I s.c./zi; * Digoxin 1/2 f /zi;
* Ser fiziologic 500 ml;
* Ketoprofen tb. 2 /zi În cursul zilei, pacienta a
conversat mult mai ușor, nu
a mai acuzat cefalee după
adm inistrarea tratamentului.
A început să mobilizeze ușor
membrul inferior drept.
Evoluție bună

60

DATA PROBLEMA INTERVENTII Evaluare
Proprii Delegate
30.01
2020 – tulburări de echilibru
– hemiplegie dreaptă
– discretă pareză de
nerv facial drept tip
central
– afazie mixtă
– agitație – măsurarea și notarea funcțiilor
vitale în foaia de observație:
T.A. = 140/60 mm Hg
P = 70 bătăi/minut
R = 18 respirații/minut
T = 36,7°C
– aerisirea salonului;
– mobilizarea bolnavei;
– alimentația bolnavei;
– încurajarea pacientei din punct de
vedere psihic. Administrarea medicației prescrise de medic:
* Ser glucozat 5% 500 ml
* Vitamina B1 fl/zi;
*Vitamina B6 fl/zi
*Vitamina C fl/zi
*Piracetam fl/zi
* Cerebrolyzin 10 ml f l/zi;
* Sermion fl I sau tb. 30 mg,
1 tb./zi;
* Clexane 0,6 ml f I s.c./zi;
* Digoxin 1/2 f /zi
* Ser fiziologic 500 ml;
* Ketoprofen tb. 1 /zi;
* Miofilin 1 fI Bolnava are o evoluție foarte
bună, în cursul zilei a fost agitată
pentru că nu a vizitat -o familia.
Pareza facială s -a recuperat 95%.
Mobilizarea membrului inferior
drept cu ușoare dezechilibre,
în zilele următoare urmează a fi
externată, urmare a evol uției
foarte bune, cu recomandările
de rigoare.

EPICRIZA:
Bolnava este internată de 10 zile (începând cu data de 22.01.2006), aceasta fiind o pacientă fibrilantă neglijată terapeu tic,
în urma tratamentului cu: Ser glucozat, Vitamina B1, Vitamina B6, V itamina C, Piracetam, Cerebrolyzin, Sermion, Clexane,
Mannitol, Digoxin, Diazepam (la nevoi e), Ketoprofen , starea generală a pacientei se ameliorează.
Pacienta este externată, cu următoarele recomandări:
61

– Continuarea tratamentului acasă cu:
• Piracetam 400 mg 1 tb./zi;
• Sermion 30 mg 1 tb./zi;
• Digoxin1/2 tb./zi;
• Eurovita 2 tb./zi;
• Ketoprofen tb. 2/zi.
-reconsult peste o luna
-evitarea efortului fizic
-evitarea expunerii la frig

62

CAZUL II

I. CULEGEREA DATELOR
Date personale: G.I., 65 ani, data nașterii 14 decembrie 1940.
Data internării — 24.01.2020 , ora 8 49,
Diagnosticul de internare: Sindrom vertiginos vascular
HTA esențială
CICD (cardiopatie ischemică cronică dureroasă)
Motivele internării'.
Pe data de 24.01.2020 , pacientul prezintă vertij, tulburări de echilibru static
și dinamic, grețuri și vărsături repetate.

II.ANAMNEZA
a)Antecedente heredo -colaterale :neagă.
b)Antecedente personale fizice: nesemnificative – HTA neglijată tera –
peutic.
c) Condiții de viață și muncă: bune.
d) Comportare față de mediu: normală.
ISTORICUL BOLII
Pacientul se pr ezintă pe data de 24.01.2020 la unitatea de urgență a
spitalului judetean, acuzând de 2 zile amețeli cefalee occipitală,
grețuri, vărsături repetate, tulburări de echilibru static și dinamic.
63

a

Este un pacient fără antecedente patologice personale semnificative. La
internarea in UPU pre zintă TA= 180/100 mmHg. Este internat la secțtia de
neurologie

III. EXAMEN CLINIC GENERAL :
– Stare generală: bună.
– Tegumente și mucoase: normal colorate.
– Starea de nutriție bună
– Starea de conștientă: păstrată.
– Facies: simetric.
– Țesut conjunctiv -adipos: bine reprezentat.
– Sistem ganglionar: nepalpabil, nedureros.
– Sistem muscular: probe de pareză negative bilateral; R.O.T. (reflexe
osteo tendinoase) simetrice; reflexe plantare în flexie bilateral.
– Aparat respirator: excursii costale simetrice, sonoritate pulmonară
normală, murmur vezicular fiziologic.
– Aparat cardio -vascular: șoc apexian în spațiul V; zgomote cardiace
ritmice, AV = 62 bătăi/minut, TA = 180/100 mm Hg;.
– Aparat digestiv: abdomen suplu, mobil, cu tranzit intestinal fiziologic;
ficat, splină, căi biliare: nepalpabile.
– Sistem uro -genital: loje renale libere, nedureroase, cu micțiuni
fiziologice.
– Sistem nervos:
• coordonare norm ală;
• sensibilitate: cefalee occipitală;
• nervi cranieni: Romberg „+” nesistematizat, Nistagmus
orizontal cu bătaie la stânga; vertij, vărsături;
• limbaj, psihic – conștient, cooperant.
64

IDENTIFICAREA NEVOILOR DE NURSING

Nr.
ort NECESITATEA INDEPENDENTA DEPENDENȚA SURSE DE
DIFICULTATE
1. A respira și a avea o
bună circulație – – parțial dependent -HTA
– dispnee
2. A bea și a mânca
–
– parțial dependent – grețuri, vărsături
– inapetență
– alimentați
e
hiposodată
3. A elimina – poate elimina cu o
oarecare dificultate – – constipație
4. A se mișca și a
menține o bună
postură
–
– parțial dependent – amețeli
– cefalee
– tulburări de
echilibru static
și
dinamic
5. A dormi și a se
odihni
–
– parțial dependent,
prezintă insomnie – agitație
psiho – motorie;
– vârsta
– cefalee
6. A se îmbrăca, a se
dezbrăca
–
– nu se poate îmbrăca
singur – amețeli
– cefalee
– tulburări
de echilibru
7. A fi curat și a -și
proteja tegumentele
– – trebuie
supravegheat – tulburări
de echilibru
– amețeli
8. A menține
temperatura în
limitele normale
– independent
–
–
9. A evita pericolele
– – risc de accidente,
răniri, căderi – tulburări de
echilibru static
și dinamic
– amețeli
– cefalee
10. A comunica cu
semenii – independent –
–
11. A-și practica religia
– – parțial dependent – incapacitatea de
a citi, deoarece
prezintă cefalee și
amețeli
12. A fi util
– – sentiment de
inutilitate, izolare – vârsta
– HTA (fără efort)
– tulburări de
echilibru
13. A se recrea
– – parțial dependent – neliniște
– amețeală
14. A învăța – – risc de accentuare a
bolii și apariția noilor
îmbolnăviri – cefalee
– vârsta
65

DATA PROBLEMA INTERVENTII Evaluare
Proprii Delegate
24.01
2020 – Romberg „+" nesistematizat
– nistagmus orizontal cu
bătaia la stânga
– ortostatismul și mersul
imposibile
-HTA
– vertij
– tulburări de echilibru static și
dinamic
– vărsături
– aerisirea salonului;
– măsurarea și notarea funcțiilor vitale în foaia de observație:
T.A. = 180/100 mm Hg
V. N.: TA max (sistolică) = 114 – 140 mm Hg TA min (diastolică) –
79 – 90 mm Hg
P = 69 bătăi/minut
V.N.: 60 – 80 bătăi/minut
R = 17 respirații/minut
V.N.: 16 – 18 respiratii/minut
T = 36,6°C
V.N.: 36 – 37°C
– recoltare de probe biologice pentru examene de laborator
biologice și patologice;
Evaluarea analizelor:
• Ck = 95 U/L
V.N. < 308 U/L
• glicemie = 116 mg/dl
V.N. = 80 – 110 mg/dl
• uree sangvină = 40 mg/ dl
V.N. = 20 -40 mg/dl
• TGP = 62,8 U/L
V.N. < 41 U/L
• TGO = 34,9 U/L
V.N. < 38 U/L
• HLG: Hb= 14,4 g/dl
V.N. = 13 -15 g/dl Ht: 43 %
V.N. = 45%
L = 9.810/mm3
V.N. = 6.000 – 8.000/mm3 Administrarea medicației prescrise de medic:
* Metoclopramid f l/zi;
* Vitamina B1 f l/zi;
* Vitamina B6 f l/zi;
* Piracetam fl/zi;
* Sermion fl I /zi, i.m.;
* Nitropector tb. 1 x 3/zi;
* Aspirină 500 mg tb. 1/2 ;
* Arnetin f l/zi;
* Algocalmin f l/zi;
* Nifedipin tb. 1 x 3/zi;
* Enap 10 mg 1/2 tb. x 2 /zi; * Furosemid f l/zi.
Medicație revizuită.
-EKG;
– analize recomandate: Ck, glicemie, uree, Hb,
Ht, leucocite, TGP, TGO, examen sumar de
urină. Bolnavul se
internează cu stare
generală alterată,
HTA, cefalee,
grețuri, vărsături și
tulburări de
echilibru,
în urma
tratamentului,
starea generală s -a
mai ameliorat
puțin.
Diureza.
Tranzit intestinal
normal.

66

DATA PROBLEMA INTERVENTII Evaluare
Proprii Delegate

– recoltarea de urină pentru examenul sumar de urină.
Examen sumar de urină:
– reacție acidă;
-albumină = „+” V.N.=absent
– glucoză = absent;
– urobilinogen = normal;
– pigmenți biliari = absenți;
– hematii = 3 -5/ câmp ; V.N. = 1 -3 hematii
/câmp
– leucocitoză = 10 – 15 /câmp; V.N. = 1 -4
/câmp
– celule epiteliale – rare.
– administrarea medicației;
– respectarea regimului alimentar;
– mobilizarea bolnavului în poziție de decubit dorsal sau
semișezândă.
25.01
2020 – cefalee
– vertij
-HTA
– tulburări de
echilibru static și
dinamic – măsurarea și notarea funcțiilor vitale în foaia de
observație:
T.A. = 240/120 mm Hg
P = 62 bătăi/minut
R = 16 respirații/minut
T = 36,6°C
– administrarea medicației;
– însoțirea bolnavului la examenele clinice și paraclinice;
– bolnavul este transportat cu căruciorul în poziție șezândă. Administrarea medicației prescrise de medic:
* Vitamina B1 f l/zi;
*Vitamina B6 f f l/zi
* Piracetam f l/zi;
* Sermion fl I /zi, i. m.;
* Nitropector tb. 1 de 3/zi; * Arnetin f l/zi;
* Ser glucozat 5% 500 ml; * Nifedipin tb. 1 x 3/zi;
* Enap 10 mg 1/2 tb. x 2 /zi; * Furosemid f l/zi;
* Algocalmin f l/zi. Bolnavul a avut
HTA cu cefalee,
vertij.
Spre seară s -a
liniștit și doarme în
cursul nopții.
67

68

DATA PROBLEMA INTERVENTII Evaluare
Proprii Delegate
26.01
2020 – cefalee
– vertij
-HTA
– grețuri, vărsături
-1050 (după P.L):
– amețeli
– stare lipotimică – tegumente
palide, reci, transpirate
– obnubilare
– nistagmus spontan cu bătaia la
dreapta (nu se ascultă
zgomotele cordului) – măsurarea și notarea funcțiilor vitale în foaia de
observație (ora 1100):
T. A. =200/120 mm Hg
P = 67 bătăi/minut
R = 17 respirații/minut
T = 36,3°C
Saturație O2 = 91%
– la ora 1230: TA = 150/100mmHg
– efectuarea de EKG;
– administrarea medicației;
– pregătirea fizică și psihică pentru P.L. (puncția
lombară);
Evaluarea LCR -ului:
– proteina = 37 mg/dl ; V.N. < 45 mg/dl;
– glucoza = 75 mg/dl; V.N. =40 – 76 mg/dl;
– clor = 132 mm/L ; V.N. = 118 – 125 mm/L. Se efectuează P.L . (1030) cu acordul bolnavului
LCR clar, normoton, transparent, incolor;
Examen cardiologie la ora 1115 Administrarea
medicației
prescrise de medic:
URGENȚĂ: MCE + 500 mg HHC + ser fiziologic
500 ml
* Vitamina B1 fl/zi;
*Vitamina B6 f l/zi
* Piraceta m fl/zi;
* Sermion f I /zi, i.m.;
* Nitropector tb. 1 x 3/zi;
* Preductal tb. 1 x 2 /zi;
* Captopril 25 mg tb. 1 x 3/zi; * Aspirină tb. 1 /zi;
* Nifedipin tb. 1 x 3/zi;
* Manitol 20% 250 ml f l/zi. Starea bolnavului după
puncția lombară se
agravează, acesta
prezentând HTA,
tegumente reci, palide,
obnubilare, nistagmus
spontan.
Spre seară, după
administrarea
tratamentului, se
liniștește

27.01
2020 -HTA
– vertij
– tulburări de echilibru – măsurarea și notarea funcțiilor vitale în foaia de
observație:
T.A. = 200/120 mm Hg
P = 63 bătăi/minut
R = 16 respiratii/minut
T = 36,7°C
– pregătirea bolnavului pentru a fi transportat
pentru C.T. ;
– administrarea medicației;
– alimentație fără sare. Administrarea medicației prescrise de medic:
* Vitamina B1 f l/zi;
*Vitamina B6 f l/zi
* Piracetam f l/zi;
* Sermion f I /zi, i.m.;
* Nitropector tb. 1 x 3/zi;
* Preductal tb. 1* 3/zi;
* Captopril 25 mg tb. 1 x 3/z i; * Aspirină tb. 1 /zi;
* Nifedipin tb. 1 x 3/zi;
* Manitol 20% 250 ml f l/zi; * Tertensif tb. 1 /zi. Pacien tul este agitat.
După medicamentație
bolnavul este stabil,
liniștit.

DATA PROBLEMA INTERVENTII Evaluare
Proprii Delegate
Interpretarea CT:
Concluzii: Discretă atrofie cerebrală.
Mică zonă ischemică frontal
dreapta.
Sinuzită cronică. Se recomandă de la
neurolog
Sermion fl.l Aspenter 1
cp. Cerebrolizin 10
ml/zi + tratamentul HTA
28.01
2020 – cefalee ușoară – vertij
– HTA
– hemiplegie dreaptă – aerisirea salonului;
– schimbarea lenjeriei;
– măsurarea și notarea funcțiilor vitale în foaia
de observație:
T.A. = 160/80 mm Hg
P = 64 bătăi/minut
R = 17 respirații/minut
T = 36,7°C
– administrarea medicației;
– alimentația bolnavului;
– însoțirea lui la baie. Administrarea medicației prescrise de medic:
* Vitamina B1 fl/zi;
*Vitamina B6 fl/zi
* Piracetam fl/zi;
* Sermion fl/zi, i.m.;
* Nitropector tb. de 3/zi;
* Preductal tb. de 3/zi;
* Captopril 25 mg tb. de 3/zi; * Aspirină tb 1 /zi;
* Nifed ipin tb . de 3/zi;
* Tertensif tb. 1 /zi. Se administrează
medicația prescrisă,
bolnavul este liniștit în
cursul zilei, cu ușoară
cefalee.
Doarme liniștit în cursul
nopții.
29.01
2020
– insomnie
– HTA
– cefalee ușoară – vertij – alimentația bolnavului;
– măsurarea și notarea funcțiilor vitale în foaia
de observație:
T.A. = 170/90 mm Hg
P = 75 bătăi/minut
R = 18 respirații/minut
T = 36,6°C
– administrarea medicației prescrise;
– liniștirea bolnavului din punct de vedere
psihic. Administrarea medicației prescrise de medic:
* Vitamina B1 f l/zi;
* Vitamina B6 fl/zi;
* Piracetam fl/zi;
* Sermion fl/zi, i.m.;
* Nitropector tb. 1×3/zi;
* Preductal tb. 1×2 /zi;
* Captopril 25 mg tb. de 3/zi; * Aspirină tb 1 /zi;
* Nifed ipin tb. de 3/zi;
* Ter tensif tb. 1 /zi. În cursul zilei, bolnavul a
fost liniștit, a conversat
cu ceilalți pacienți din
salon.
în urma tratamen tului,
starea generală s -a mai
ameliorat puțin.
69

DATA PROBLEMA INTERVENTII Evaluare
Proprii Delegate
30.01
2020 – cefalee
-HTA
– dispnee
– vertij – administrarea medicație;
– pregătirea pentru radiografie pulmonară;
– transportarea bolnavului la Radiologie;
– măsurarea și notarea funcțiilor vitale în foaia de observație:
T.A. = 150/80 mm Hg
P = 70 bătăi/minut
R = 17 respiratii/minut
T = 36,5° C
Interpretarea radiografiei: radiografie pulmonară normală. Administrarea medicației prescrise de medic:
* Vitamina B1 f l/zi;
* Vitamina B6 fl/zi;
* Piracetam fl/zi;
* Sermion fl /zi, i.m.;
* Nitropector tb. 1 x 3/zi;
* Preductal tb. 1 x 2 /zi;
* Captopril 25 mg tb. de 3/zi; * Aspirină tb.
1/zi;
* Nifedipin tb. 1 x 3/zi;
* Tertensif tb. 1 /zi;
* Piafen fl 1 /zi. În cursul zilei, bolnavul a
acuzat cefalee, amețeli.
Spre seară s -a liniștit și a
dormit
31.01
2020 – persistă
cefaleea
occipitală
– vertij
– amețeli – măsurarea și notarea funcțiilor vitale în foaia de observație:
T.A. = 125/70 mm Hg
P = 77 bătăi/minut
R = 18 respirații/minut
T = 36,6°C
– însoțirea bolnavului la toaletă;
– administrarea medicației;
– însoțirea bolnavului la secția Boli infecțioase pentru consult;
– pregătirea fizică și psihică pentru investigație; – investigații suplimentare: P.T.
(proteine totale +
electroforeză). Administrarea medicației prescrise de medic:
* Vitamina B1 f l/zi;
* Vitamina B6 fl/zi;
* Piracetam fl/zi;
* Sermion fl/zi, i.m.;
* Nitropector tb. 1 x 3/zi;
* Preductal tb. 1 x 2 /zi;
* Captopril 25 mg tb. 1 x 3/zi; * Aspirină tb.
1/zi;
* Nifedipin tb. 1 x 3/zi;
* Tertensif tb. 1 zi;
* Piafen f l 1/zi. Bolnavul a fost consultat la
secția Boli infecțioase și este
în observație cu Hepatită
cronică de etiologie
neprecizată.
A avut TA în limite normale.
Doarme liniștit în cursul
nopții.
70

DATA PROBLEMA INTERVENTII Evaluare
Proprii Delegate
1.02
2020 – cefalee
ușoară – alimentația bolnavului
– toaleta parțială;
– administrarea medicației;
– măsurarea și notarea funcțiilor vitale în foaia
de observație:
T.A. = 120/65 mm Hg
P = 75 bătăi/minut
R = 17 respirații/minut
T = 37°C Administrarea medicației prescrise de m edic:
* Vitamina B1 f l/zi;
* Vitamina B6 fl/zi;
* Piracetam fl/zi;
* Sermion fl/zi, i.m.;
* Nitropector tb. 1 x 3/zi;
* Preductal tb. 1 x 2 /zi;
* Captopril 25 mg tb. 1x 3/zi; * Aspirină tb. 1 /zi;
* Nifedipin tb. 1 x 3/zi;
* Tertensif tb. 1 /zi;
* Piafen f l 1/zi. Se administrează
medicația prescrisă.
Starea generală a
bolnavului este bună,
acesta nu mai acuză
cefalee.
Următoarea zi va fi
externat.

EPICRIZA:
Bolnavul este internat de 9 zile (începând cu data de 24.01.2020 ). S-a prezentat la unitatea de urgențe acuzând de 2 zile
amețeli, tulburări de echilibru static și dinamic, grețuri, vărsături repetate. Este un pacient hipertensiv neglijat terapeut ic.
Examenul la C.T. efectuat , arată a trofie cerebrală frontală bilaterală, zonă hipodensă de 8 mm situată frontal drepta..
Sinuzită cronică maxilară stângă, etnoidală bilaterală, sfenoidală bilaterală frontală.
Face tratament cu: Vitamina B1, V itamina B6, Piracetam, Sermion, Nitropector, Pr eductal, Captopril, Aspirină, Nifedipin,
Manitol 71

20%, Tertensif, Piafen, starea pacientului ameliorându -se, acesta urmâ nd a fi externat pe data de 2.02.2020 .
Se recoma ndă:
– continuarea tratamentului acasă cu conform rețetei prescrise:
• Nitropector 3 tb./zi;
• Preductal tb. 2 /zi;
• Aspenter 75 mg 2 tb./zi;
• Captopril 25 mg tb. 3 /zi;
• Nifedipin tb. 3 /zi;
• Tertensif tb. 1 /zi;
• Sermion 30 mg tb. 1 /zi.
-revine la control peste o luna
-regim hiposodat

72

Cazul lll

I. CULEGEREA DATELOR
Date personale: F.V., 70 ani, data nașterii 2 martie 1936.
Data internării — 26.01.2020, ora 1200,
Diagnosticul de internare: AVC ischemic carotidian stâng
Sindrom confuzo –
afazic brusc HTA
esențială.
Motivele internării'.
Pe data de 26.01.2020, pacienta se prezintă cu astenie facială,
tulburări de înțelegere și exprimarea limbajului, frust deficit de forță al
membrelor drepte.

II. ANAMNEZA
a) Antecedente heredo -colaterale: neagă.
b) Antecedente personale fiziologice: HTA.
c) Condiții de viață și muncă: bune.
d) Comportare față de mediu: fumătoare (1 pachet/zi).

ISTORICUL BOLII
Debut brusc pe data de 26.01.2020, prin cefalee, vertij, asimetrie
facială, tulburări de exprimare și înțelegere a limbajului, un frust deficit de forță
al membrelor drepte, HTA.
Bolnava este trimisă la secția de neurologie.

III. EXAMEN CLINIC GENERAL :
73

– Stare generală: alterată.
-Tegumente și mucoase: paloare muco -tegumentară.
-Țesut celular subcutanat: slab reprezentat.
-Sistem ganglionar: nepalpabil.
– Sistem osteo -articular: fără modificare.
– Sistem muscular: modificat.
– Aparat respirator: torace asteric, sonoritate pulmonară în limite normale.
– Aparat cardio -vascular: zgomote cardiace intense, TA = 185/100 mm Hg;
AV = 78 bătăi/minut.
– Aparat digestiv: abdomen situat sub nivelul planului intrapubian, ficat, splină
în limite normale.
– Aparat uro -genital: loje renale libere.
– Sistem nervos : R.O.T. mai vii pe dreapta.

74

Nr.crt NECESITA IDEPENDENTA DEPENDETA SURSE DE DIFICULTATE
1. A respira si a avea o buna
circulatie – – parțial
dependentă -HTA
– dispnee
2. A bea si a manca – – parțial
dependentă – inapetență
3. A elimina – poate elimina cu
o oarecare
dificultate – –
4. A se misca si a mentine o
buna postura – – tulburări de
motilitate – deficit motor al
membrelor inferioare
5. A dormi si a se odihni – – parțial
dependentă – agitație psiho – motorie;
– insomnie
– vârsta
6. A se îmbrăca, a se dezbrăca – – tulburări de
motilitate – vertij
– hemiplegie dreaptă
7. A fi curat și a -și proteja
tegumentele – – trebuie
supravegheată – tulburări de motilitate
și sensibilitate – oboseală
accentuată
8. A menține temperatura în
limitele normale – temperatura în
limite
normale
T = 36,9°C – –
9. A evita pericolele – – risc de
accidente, răniri,
căderi – hemiplegie dreaptă
– vertij
10. A comunica cu semenii – – tulburări de
expri mare și
înțelegere a
limbajului – vârsta
– scăderea acuității
vizuale
11. A-și practica religia – – își respectă
religia creștin –
ortodoxă – incapacitatea de a citi
documente religioase
12. A fi util – – sentiment de
izolare,
inutilitate – vârsta
– tulburări de motilitate
13. A se recrea – – parțial
dependentă – stare generală alterată
– neliniște
14. A învăța – – risc de
accentuare a bolii
și apariția noilor
îmbolnăviri – deficiențe senzoriale,
motorii – vârsta

75

DATA PROBLEMA INTERVENTII Evaluare
Proprii Delegate
26.01
2020
– sindrom
confuzo –
afazic
– pareză de
nerv facial
drept de tip
central
– hemiplegie
dreaptă
-HTA – măsurarea și notarea funcțiilor vitale în foaia de observație:
T.A. = 185/100 mm Hg
V. N.: TA max (sistolică) = 114 – 140 mm Hg TA min (diastolică) = 79 -90 mm Hg
P = 78 bătăi/minut
V.N.: 60 – 80 bătăi/minut
R = 18 respirații/minut
V.N.: 16 – 18 respirații/minut
T = 36,9°C
V.N.: 36 – 37°C
– recoltarea de probe biologice pentru examene de laborator;
– recoltarea de urină pentru examenul sumar de urină.
Evaluarea analizelor:
• glicemie = 95 mg/dl
V.N. = 80 – 110 mg/dl
• uree sangvină = 52,8 mg/dl
V.N. = 20 -40 mg/dl
• TS = 2 min 3 sec
V.N. = 2 -4 minute
• TC = 7 min
V.N. =5-8 minute
• HLG: Hb = 15 g/dl
V.N. = 11,5 – 13,5 g/dl
Ht: 32,3 % V.N. = 40%
L = 9.000 /mm3
V.N. = 6.000 – 8.000 /mm3 Analize recomandate: HLG, TGP,
glicemie, uree sangvină TS, TC,
examen sumar de urină
-EKG
-MRF
– PMF
– examen neurologic:
• fără semne meningiene
• probe de pareză „+” pe
dreapta
• ROT vii pe dreapta
• RCP Babinski bilateral.
Administrarea medicației
prescrise de medic:
* Vitamina B1 f l/zi;
* Vitamina B6 f l/zi;
* Piracetam fl/zi;
* Cerebrolyzin 5 ml f l/zi;
* Captopril 25 mg tb. 2 /zi;
* Clexane 0,6 ml fI s.c./zi; *
Aspirină 500 mg 1 tb./zi. Bolnava se
internează cu
stare generală
alterată, HTA ,
hemiplegie
dreaptă,
sindrom
confuzo –
afazic.
în urma
tratamentului,
starea
generală s -a
mai
ameliorat.
76

DATA PROBLEMA INTERVENTII Evaluare
Proprii Delegate
Examen sumar de urină: – reacție acidă;
-albumina = „+” V.N.=absent
– glucoză = absentă; V.N. = absentă
– urobilinogen = normal; V.N. = normal dozabil – pigmenți biliari = absenți;
– hematii = 2 – 4 / câmp; V.N. = 1 -3 hematii
/câmp
– leucocite = 10 -12 /câmp (leucocitoză);
V.N. = 1 -4 /câmp
– celule epiteliale – rare.
– administrarea tratamentului;
– montarea sondei urinare;
– alimentarea bolnavei cu alimente hiposodate; – mobilizarea bolnavei în poziție de
decubit
dorsal sau semișezândă;
– însoțirea bolnavei la examenele radiologice.

27.01
2020 – afazie mixtă –
hemiplegie dreaptă
-HTA
– cefalee
– pareză de nerv facial de
tip central – aerisirea salonului;
– administrarea medicației;
– mobilizarea bolnavei;
– prevenirea escarelor;
– măsurarea și notarea funcțiilor vitale în foaia de observație:
TA = 190/110 mm Hg
P = 80 bătăi/minut
R = 20 respirații/minut
T = 36,5°C Administrarea medicației prescrise
de medic:
* Vitamina B1 fl/zi;
*Vitamina B6 fl/zi
* Piracetam fl/zi;
* Cerebrolyzin 5 ml fl/zi; * Captopril
25 mg tb. 2 /zi; * Clexane 0,6 ml fI
s.c./zi; * Aspirină 500 mg 1 tb./zi În cursul zilei,
bolnava a prezentat
cefalee, HTA, afazie
mixtă, hemiplegie.
Spre seară s -a liniștit,
având și un somn
liniștit.

77

DATA PROBLEMA INTERVENTII Evaluare
Proprii Delegate
28.01
2020 -HTA
– hemiplegie dreaptă
– pareză de nerv facial
drept de tip central
– dureri
hemitoracice – schimbarea lenjeriei;
– mobilizarea bolnavei;
– alimentarea bolnavei;
– administrarea tratamentului;
– măsurarea și notarea funcțiilor vitale în foaia de observație:
T.A. = 160/90 mm Hg
P = 79 bătăi/minut
R = 18 respirații/minut
T = 36,6°C Administrarea medicației prescrise de
medic:
* Vitamina B1 fl/zi;
* Vitamina B6 fl/zi;
* Piracetam fl/zi;
* Cerebrolyzin 5 ml f l/zi;
* Captopril 25 mg tb. 2 /zi;
* Clexane 0,6 ml fI s.c./zi;
* Aspirină 500 mg 1 tb./z Bolnava a acuzat
dureri
hemitoracice în
cursul dimineții,
liniștindu -se după
administrarea
tratamentului.
Evoluție bună.
29.01
2020 -HTA
– hemiplegie dreaptă
– pareză de nerv facial
drept de tip central
– tulburări de echilibru – mobilizarea bolnavei;
– aerisirea salonului;
– schimbarea lenjeriei;
– prevenirea escarelor;
– toaleta parțială și totală a bolnavei;
– administrarea medicației;
– alimentarea bolnavei;
– conversație cu bolnava;
– măsurarea și notarea funcțiilor vitale în foaia de observație:
T.A. = 170/80 mm Hg
P = 78 bătăi/minut
R = 20 respirații/minut
T = 36,5°C Administrarea medicației prescrise de
medic:
* Vitamina B1 fl/zi;
* Vitamina B6 fl/zi;
* Piracetam fl/zi;
* Cerebrol yzin 5 ml f l/zi;
* Captopril 25 mg tb. 2 /zi;
* Clexane 0,6 ml f I s.c./zi;
* Aspirină 500 mg 1 tb./zi Starea pacientei
se reabilitează în
urma
administrării
tratamentului.
Este liniștită, în
timpul nopții
doarme liniștit.
78

DATA PROBLEMA INTERVENTII Evaluare
Proprii Delegate
30.01
2020 -HTA
– hemiplegie dreaptă
– pareză de nerv facial
drept de tip central
– dureri
hemitoracice – schimbarea lenjeriei;
– mobilizarea bolnavei;
– alimentarea bolnavei;
– administrarea tratamentului;
– măsurarea și notarea funcțiilor vitale în foaia de observație:
T.A. = 160/90 mm Hg
P = 80 bătăi/minut
R = 18 respirații/minut
T = 36,8 °C Administrarea medicației prescrise de
medic:
* Vitamina B1 fl/zi;
* Vitamina B6 fl/zi;
* Piracetam fl/zi;
* Cerebrolyzin 5 ml f l/zi;
* Captopril 25 mg tb. 2 /zi;
* Clexane 0,6 ml f I s.c./zi;
* Aspirină 500 mg 1 tb./zi Bolnava a acuzat
dureri hemitoracice
în cursul dimineții,
liniștindu -se după
administrarea
tratamentului.
Evoluție bună.
31.01
2020 -HTA
– hemiplegie dreaptă
– pareză de nerv facial
drept de tip central
– tulburări de echilibru – mobilizarea bolnavei;
– aerisirea salonului;
– schimbarea lenjeriei;
– prevenirea escarelor;
– toaleta parțială și totală a bolnavei;
– administrarea medicației;
– alimentarea bolnavei;
– conversație cu bolnava;
– măsurarea și notarea funcțiilor vitale în foaia de observație:
T.A.’ = 180/90 mm Hg
P = 81 bătăi/minut
R = 20 respirații/minut
T = 36,9 °C Administrarea medicației prescrise de
medic:
* Vitamina B1 fl/zi;
* Vitamina B6 fl/zi;
* Piracetam fl/zi;
* Cerebrol yzin 5 ml f l/zi;
* Captopril 25 mg tb. 2 /zi;
* Clexane 0,6 ml f I s.c./zi;
* Aspirină 500 mg 1 tb./zi
*Diclofenac 50 mg tb 2 /zi
*Clorfeniramin tb 3/zi
*Miofilin tb 2/zi În timpul zilei
pacienta a fost
agitată, simțindu –
se izolată de
familie. Spre seară
a adormit. Evoluția
este bună.

79

DATA PROBLEMA INTERVENȚII Evaluare
Proprii Delegate
1.02
2020 – pareză de nerv facial
drept de tip central
– hemiplegie dreaptă
– insomnie – aerisirea salonului;
– măsurarea și notarea funcțiilor vitale în foaia de observație:
T.A. = 150/70 mm Hg
P = 72 bătăi/minut
R = 17 respirații/minut
T = 37°C
– administr area tratamentului;
– alimentația bolnavei;
– mobilizarea bolnavei. Administrarea medicației prescrise de
medic:
* Vitamina B1 f l/zi;
* Vitamina B6 f l/zi;
* Piracetam fl/zi.
* Cerebrolyzin 5 ml fl/zi; * Captopril 25
mg tb. 2/zi; * Clexane 0,6 ml fI s.c./zi; *
Aspirină 500 mg 1 tb./zi; *
Cloramfenicol 1 g fl 2/zi; * Diclofenac
50 mg tb.2/zi; * Clorfeniramin tb. 3/zi;
* Miofilin tb. 2 /zi; în cursul zilei,
pacienta a
mobilizat
membrul inferior
drept.
A prezentat
insomnie
deoarece a avut
vizite.
Evoluție foarte
bună.
2.02
2020 – hemiplegie dreaptă
– pareză de nerv facial
drept de tip central – alimentația bolnavei;
– administrarea tratamentului;
– mobilizarea bolnavei;
– schimbarea lenjeriei de pat;
– măsurarea și notarea funcțiilor vitale în foaia de observație:
T.A. = 150/60 mm Hg
P = 70 bătăi/minut
R = 17 respiratii/minut
T = 36,9°C Administrarea medicației prescrise de
medic:
* Vitamina B1 f l/zi;
* Vitamina B6 fl/zi;
* Piracetam fl/zi.
* Cerebrolyzin 5 ml fl/zi; * Captopril 25
mg tb. 2/zi; * Clexane 0,6 ml fI s.c./zi; *
Aspirină 500 mg 1 tb./zi; *
Cloramfenicol 1 g fl 2/zi; * Diclofenac
50 mg tb.2/zi; * Clorfeniramin tb. 3 /zi;
* Miofilin t b. 2/zi; Pacienta a fost
mai optimistă, el
mobil izând
membrul inferior
drept.
Se deplasează cu
sprijin.
Evoluție foarte
bună.

80

DATA PROBLEMA INTERVENȚII Evaluare
Proprii Delegate
3.02
2020 – pareză de nerv facial
de tip central
– hemiplegie discretă
dreaptă – administrarea
medicației;
– alimentația bolnavei;
– măsurarea și notarea
funcțiilor vitale în foaia
de observație:
T.A. = 150/60 mm Hg
P = 69 bătăi/minut
R = 18 respirații/minut
T = 37°C
– conversație cu
pacienta. Administrarea
medicației prescrise de
medic:
* Vitamina B1 f l/zi;
* Vitamina B6 fl/zi;
* Piracetam fl/zi.
* Cerebrolyzin 5 ml f l/zi;
* Captopril 25 mg tb.
2/zi; * Clexane 0,6 ml fI
s.c./z i; * Aspirină 500 mg
1 tb./zi; * Cloramfenicol
1 g fl 2/zi; * Diclofenac
50 mg tb.2/zi; *
Clorfeniramin tb. 3/zi; *
Miofilin tb. 2 /zi; Evoluție foarte bună,
pacienta s -a deplasat cu
o oarecare dificultate.
Urmează a fi externată
cu tratament Rp.
EPICRIZA;
Bolnava este internată de 9 zile (începând cu data de 26.01.2020 ), de la apariția simptomelor: hemiplegie dreaptă, vertij,
cefalee și a tulburărilor de exprimare în înțelegere a limbajului.
Face tratament c u:Vitamina B1, Vitamina B6 , V itamina C , Piracetam , Cerebrolyzin , Captopril 25 mg , Clexane 0,6 ml , Aspirina
500 mg, Cloramfenicol 1 g, Diclofenac 50 mg, Clorfeniramin, Miofilin. După acest tratament, starea bolnavei s -a ameliorat.
81

Se externează, cu următoarele recomandări:
Se externează, cu următoarele recomandări:
– continuarea tratamentului conform Rp;
– control neurologic periodic;
– proceduri BFT după 2 luni .

82

CAPITOLUL V. AGENDA
MEDICALĂ

b
u
c
ă
ț
i
)
; 1. GLUCOZA
FORMA DE PREZENTARE:
– fiole de 10 ml, soluție apoasă injectabilă de glucoză 33% și 4 – 10% (cutii cu 10

– soluție apoasă perfuzabilă de glucoză 5%, 10% și 20% în flacoane de sticlă și
saci
de PVC a 250 ml și 500 ml.
ADMINISTRARE: în injecții lente sau perfuzii până la 1 1/zi
pentru soluție 5% și până la 550 ml/zi pentru soluție 33% și 40%.
INDICAȚII: stări de denutriție, hipoglicemie, profilaxi a și
tratamentul cetozei, stări de deshidratare fără pierdere de electroliți; în perioada
pre și postoperatorie.
REACȚII ADVERSE: perfuzia rapidă poate declanșa o diureză osmotică nedorită.
Injectarea paravenos provoacă iritații și necroză.
CONTRAINDICA ȚI I: hiperglicemie, stări de deshidratare, soluțiile
concentrate sunt contraindicate în coma hiperosmolară, în șoc și în dezechilibrele
acido -bazice de cauză metabolică.

2. CLORURĂ DE SODIU
FORMA DE PREZENTARE:
– soluție perfuzabilă de clorură de sodiu 0,9% de 250 ml, 500 ml și
100 ml, în saci de PVC atoxic, grirogen;
– fiole a 10 ml soluție apoasă injectabilă de clorură de sodiu 0,9% și 10% (cutie cu
10
bucăți).
ADMINISTRARE: în perfuzie sau se injectează i.v.
INDICAȚII: aport de sare și apă în stări de deshidrat are și deficit de sare, vărsături
frecvente biliare, arsuri întinse, boala Addison.
CONTRAINDICA ȚII: supraîncărcare sodică, insuficiență cardiacă,
HTA, insuficiență renală, insuficiență hepatică gravă, edem pulmonar, edeme
83

perifierice, hipercorticism.

3. ALGOCALMIN
FORMA DE PREZENTARE:
– comprimate conținând metamizol sodiu 500 mg (benzi cu 20 bucăți);
– supozitoare conținând metazol sodiu, 1 g pentru 300 mg (cutie cu 6 bucăți);

– fiole a 2 ml soluție groasă injectabilă conținând metamizol 1 g (cutie cu
100 bucăți).
ADMINISTRARE: adulți: 1 comprimat sau un supozitor a 1 g, la nevoie 1
fiolă i.m. sau i.v. lent, repetând la nevoie, fără a depăși 2 g.
INDICAȚII: cefalee, lumbago, stări febrile, colici.
CONTRAINDICAȚII: leucogemie, alergie la aminofenazonă și la alți compuși
piazolici.

4. VITAMINA Bi
FORMA DE PREZENTARE:
– comprimate conținând fiamină hcl. 10 mg (cutii cu 40 bucăți);
– fiole a 1 ml soluție apoasă injectabilă conținând fiamină hcl 50 mg și
fiole de 2 ml soluție groasă injectabilă conținând fiamină 100 mg (cutie cu 3 sau 5
bucăți).
ADMINISTRARE:
– oral: 1 -4 cp./zi curative, !4 – 1 cp. /zi pentru profilaxie;
– s.c. sau i.m. 10 mg zilnic;
– 100 – 300 mg/zi i.m. în carențe grave, în nevrite, diabet, boli reumatismale.
INDICAȚII: encefalopatie Wemicke, stări de hiponitaminoză în febră
prelungită, boli epuizante, tratament adjuvant în diabetul zaharat, nevrite și polinevrite,
migrene, alcoolism.
CONTRAINDICA ȚII: intoleranță sau alergie la tinctură.

5. VITAMINA B6
FORMA DE PREZENTARE:
– comprimate conținând piridoxină hcl. 250 mg (cutii cu 20 bucăți);
84

– fiole a 2 ml sau 5 ml soluție apoasă injectabilă, conținând
– siridoxină hcl 50 mg, respectiv 250 mg (cutie cu 5 bucăți).
ADMINISTRARE:
– adulți, oral; 250 mg – 1 g/zi (1 -4 comprimate); i.m. sau i.v. lent;
100 mg – 1 g/zi în cure de 15 -20 zile;
– copii între 2 -5 ani: 50 – 100 mg/zi;
– copii între 5 -15 ani: 100 – 150 mg/zi.
INDICAȚII: afecțiuni carențiale, pelagră, rău de mișcare, nevrite, tremor,
idiopatic, alcoolism, criopatii, dermatoză seboreică, acnee, diabet.
CONTRAINDICAȚII: intoleranță sau alergie la piridox ină.

Nu se administrează ca tratament ambulatoriu la șoferi și la cei cu alte
profesiuni care impun concentrarea intensă și prelungită a funcțiilor psihice.
Se recomandă evitarea băuturilor alcoolice.
Prudență la asocierea cu alte deprimante centrale și cu substanțe antidepresive.
Forma injectabilă nu se amestecă cu alte medicamente și nu se adaugă soluții
perfuzabile intravenoase.

8. FUROSEMID
FORMA DE PREZENTARE:
– fiole a 2 ml soluție apoasă injectabilă conținând furosemid 20 mg (cutie cu 5
bucăți).
ADMINISTRARE: i.v. lent sau i.m. 2 -3 fiole/zi, în edemul pulmonar
acut 2 -4 fiole în insuficiență renală cronică, perfuzie i.v. cu 240 mg (1 -2 fiole) în 250 ml
soluție fiziologică.
INDICAȚII: edeme cardiace, cirpotice, alfrotice generale sau rezistente la
alte diuretice mai puțin active, insuficiență ventriculară stângă acută, insuficiență renală
acută, eclampsie, edem cerebral, HTA.
CONTRAINDICA ȚII: comă hepatică, ciroză, boala Addison, intoxicație
digitală, anurie, insuficiență renală prin intoxicație cu substanțe afrotoxice, oligurie. Se
evită în primul trimetru de sarcină.

9. NIFEDIPIN
FORMA DE PREZENTARE:
– drajeuri conținând nifedipină 10 mg (flacoane cu 50 bucăți).
85

ADMINISTRARE: oral, câte 1 – 2 drajeuri de 3 ori/zi ( la mese).
INDICAȚII: boală coronariană, angină cronică
stabilă și angină vasospastică, sindrom postinfarct (după 8 zile),
hipertensiune arterială esențială și secundară.
CONTRAINDICAȚII: sarcină, prudență la hipertensivi, diabetici, bătrâni
hepatici, prudență în asocierea cu alte antihipertensive beta -blocante și cu cimetidină.

10. MIOFILIN
FORMA DE PREZENTARE:
– comprimate conținând aminofilină 100 mg (flacoane cu 10 bucăți);
– fiole a 2 ml sau 10 ml soluție apoasă injectabilă, conținând aminofilină 20
mg, respectiv 48 mg (cutie cu 5 bucăți).
ADMINISTRARE:
– la adulți oral (în astmul bronșic) se începe cu un comprimat (100 mg)
de 3 ori/zi și crescând progresiv până la 3 – 4 comprimate de 3 ori/zi;
– în urgențe – rău astmatic – se injectează i.v. lent (în 20 minute), o doză
inițială de 5
– 6 mg/kg corp, apoi pentru întreținerea efectului se introduce o perfuzie i.v. cu
0,2 – 0,7 mg/kg corp/oră.
INDICAȚII: astm bronșic, forme spastice de bronhopneumonie cronică
obstructivă.
CONTRAINDICAȚII: alergie la aminofilină și tiofilină, epilepsie, tahicardie,
I.M.A., ulcer gastro -duodenal.

11. PIRACETAM
FORMA DE PREZENTARE:
– comprimate conținând piracetam 400 mg (flacoane cu 60 bucăți);
– fiole a 5 ml soluție injectabilă conținând piracetam 1 g (cutie cu 12 bucăți).
ADMINISTRARE:
– oral, la adulți câte 2 comprimate (800 mg) de 3 ori/zi;
– se injectează i.m. sau i.v. obișnuit câte o fiolă (1 g) de 3 ori/zi, în
cazurile grave, până la 12 fiole/zi (la adulți).
INDICAȚII: sechele de accidente cerebro -vasculare, stări de preco mă și comă,
tulburări de comportament în epilepsie, sechele psiho -afective ale encefalopatiilor, vertije.
CONTRAINDICA ȚII: se evită în primul trimestru de sarcină. Prudență la
86

epilepsii și în insuficiență renală.

12. SERMION
FORMA DE PREZENTARE:
– drajeuri conținând nitroglicerină 10 mg (flacoane cu 50 bucăți).
ADMINISTRARE: oral, câte 1 drajeu de 3 ori/zi.
INDICAȚII: tulburări ischemice cerebrale, tulburări retiniene de natură vasculară,
arteriopatii periferice.
CONTRAINDICAȚII: hipersensibilitate la nitroglicerină. Folosirea în timpul
sarcinii se face numai cu indicație medicală strictă.

13. MANITOL
FORMA DE PREZENTARE:
– soluție apoasă de manitol 20% în 250 ml.
ADMINISTRARE:
– în perfuzii i.v. 250 – 1.000 ml/zi cu ritm de 40 picături/minut. Se
consideră un efect bun o diureză de peste 40 ml/h în primele 3 ore după
administrarea a 20 mg/kg corp Manitol;
– în glaucom și edem cerebral acut: 7,5 -10 ml/kg corp în 30 – 60 minute.
INDICAȚII: în profilaxia anuriei la bolnavii cu șoc, arsuri, edem cerebral,
glaucom acut; transfuzii – în insuficiența renală acută stadiile inițiale.
CONTRAINDICAȚII: lipsa răspunsului la test, edeme metabolice, insuficiența
cardiacă, edem pulmonar, hemoragii intracraniene, deshidratare.

14. ASPIRINA
FORMA DE PREZENTARE:
– capsule de 300 mg și 50 mg.
ACȚIUNE: antialgic, antipiretic, antiinflamator. Ca antiinflamator: 3 -5 g/zi în boli
reumatice cronice. Ca anticoagulant: 300 mg/zi.
CONTRAINDICAȚII: boala ulceroasă gastro -duodenală, maladii hemoragice
congenitale și/sau dobândite.
REACȚII ADVERSE: scăderea acuității auditive, cefalee, acufene, în general
la supra – dozare hemoragii digestive patente sau oculte; sindroame hemoragipare (epistaxis,
gingivoragii, etc.); alungirea timpului de sângerare, epigastralgii.

87

15. ENALAPRIL
FORMA DE PREZENTARE:
– comprimate de 10 mg și 20 mg.
ADMINISTRARE: oral, 10 -20 mg sau 40 mg/zi, divizate în 2 prize zilnice,
înainte sau după mese. Nu se vor depăși 80 mg/zi.
INDICAȚII: HTA esențială indiferent de stadiu, HTA reno -vasculară, insuficiența
cardiacă congestivă.
CONTRAINDICAȚII: hipersensibilitate la produs.
REACȚII ADVERSE: cefalee, oboseală, greață, diaree, crampe musculare,
tuse, eritem.
16. METOPROLOL
FORMA DE PREZENTARE:
– comprimate de 100 și 500 mg conținând metoprolol tratat.
INDICAȚII: în HTA doza inițială este de 100 mg/zi, crescând după
nevoie cu 1 capsulă la fiecare săptămână.
CONTRAINDICAȚII: bloc atrio -ventricular, bradicardie, șoc
cardiogen, boala de nod sinusal, prudență în BPOC.
REACȚIIADVESE: oboseală, tulburări gastro -intestinale, tul burări de
somn. Oprirea bruscă a tratamentului poate determina înrăutățirea stării clinice.

88

BIBLIOGRAFIE

1)„GHID DE NURSING " EDIȚIA a lll-a , SUB REDACȚIA LUCREȚIA
TITIRCĂ
, EDITURA VIAȚA MEDICALĂ ROMÂNEASCĂ.
2) „URGENȚE MEDICO – CHIRURGICALE LUCREȚIA TITIRCĂ , EDITURA
MEDICALĂ, 2001.
3)„MANUAL DE ÎNGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENȚILOR DE
ASISTENȚII MEDICALI" SUB REDACȚIA LUCREȚIA TITIRCĂ , EDITURA
VIAȚA ROMÂNEASCĂ ,1998.
4)„NEUROLOGIE Șl PSIHIATRIE " – DR. GHEORGHE VUZITAS ,DR.
AURELIAN ANGHELESCU , EDITURA S.C. ȘTIINȚĂ Șl TEHNICĂ S.A. ,1996
5) „MANUAL DE MEDICINĂ INTERNĂ DR. CORNEUU BORUNDEL ,
EDITURA BICALL, 2010.
6)„URGENȚE ÎN MEDICINĂ INTERNĂ " – DR. GHEORGHE MA NGOS
,EDITURA DITACTICĂ Șl PEDAGOGICĂ , 1978
7)„NURSING – TEHNICI DE EVALUARE Șl ÎNGRIJIRI ACORDATE DE
ASISTENTA MEDICALĂ" , EDITURA VIAȚA MEDICALĂ ROMÂNEASCĂ.
8)„NEUROLOGIE " -PROF.UNIV.DR. CONSTANTIN POPA , EDITURA
NAȚIONAL, 1997
9)„MEDEX -MEDICAMENTE EXPLICATE "EDIȚIA a -VI-a , EDITURA
MEDICART, 2011
10)„GHIDURI DE DIAGNOSTIC Șl TRATAMENT ÎN NEUROLOGIE" –
PROF.DR. OVIDIU BĂJENARU , EDITURA MEDICALĂ AMALTEA , 2011

89