ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ HYGEIA SIBIU [602174]

2
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ HYGEIA SIBIU
SPECIALIZAREA
Asistență medicală generală

ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU CANCER DE COLON

ÎNDRUMĂTOR PROIECT :
PROFESOR: MAFTEI LILIANA PETRUȚA

ABSOLVENT: [anonimizat]2015 –

3
CUPRINS

Argumentul ………………………………………………………………….. …………………………………….pag. 3
CAP.I. Îngrijirea pacientului cu cancer de colon …………………………………………………..pag. 4
1.1. Anatomia și fiziologia intestinului gros …………………………………….. ………………..pag. 4
1.2. Cancerul de colon …………………………………………………………………………………….pag. 9
1. Definiție ……………………………………………………………………………. ……………………pag. 9
2. Etiopatogenie ………………………………………………………………………………………….pag. 9
3. Diagnostic clinic ………………………………………………………………….. ……………….pag. 10
4. Diagnostic paraclinic ……………………………………………………………………………..pag. 14
5. Diagnostic diferențial ……………………………………………………………………… …….pag. 16
6. Evoluție și prognostic …………………………………………………………………………….pag. 16
7. Tratament ……………………………………………………………………………………………. .pag. 17
a) igieno -dietetic ……………………………………………………………………………………pag. 17
b) medicamentos ……………………………………………………………………………………pag. 18
c) chirurgical …………………………………………………………………………………………pag.19
CAP.II. Îngrijiri generale …………………………………………………………………………………..pag . 22
2.1. I nternarea pacientului în spital ………………………………………………………………..pag. 22
2.2. Asigurarea condițiilor de spitalizare a pacientului ……………………………………..pag. 22
2.3. Asigurarea condițiilor igien ice a pacientului ……………………………………………..pag. 23
2.4. Supravegherea funcțiilor vitale și vegetative ale pacientului ……………………….pag. 24
2.5. Alimentația pacientului ……………………………………… ……………………………………pag. 27
2.6. Administrarea medicamentelor și hidratarea pacientului ……………………………pag. 28
2.7. Recoltarea produselor biologice și patologice …………………………………………….pa g. 29
2.8. Pregătirea pacientului și efectuarea tehnicilor impuse de caz ……………………..pag. 30
2.9. Educația pentru sănătate …………………………………………………………………………pag. 36
2.10. Externarea pacientulu i …………………………………………………………………………..pag. 3 7
CAP.III. Îngrijiri speciale …………………………………………………………………………………..pa g. 38
Cazul 1. Plan de îngrijire .. ……………………………………………………………………………..pag. 38
Cazul 2. Plan de îngrijire ……………………………………………………………………………….pag. 52
Cazul 3. Plan de îngrijire …… ………………………………………………………………………….pag. 63
CAP.IV. Concluzii …………………………………………………………………………………………….. pag. 73
Bibliografie …………….. ………………………………………………………………………………………..pag. 76

4
Argumentul

Am ales acest subiect deoarece cancerul este o afecțiune provocată de proliferarea
celulară necontrolată și invazivă. În zilele noastre se estimează că o treime din copii vor dezvolta
o formă de cancer în timpul vieții lor. Cele mai comune tipuri de cancer sunt cancerul de sân,
cancerul de prostată ș i cel de colon. Nu se cunoaște cauza exactă a apariției și a dezvoltării
tumorilor maligne. Unele cancere sunt genetice, iar altele sunt probabil determinate de mediul de
viață (dietă, fumat, alcool, stres etc.). Cancerul constituie în întreaga lume o prob lemă majoră de
sănătate publică. Această boală se prezintă ca o afecțiune care apare cu o incidență din ce în ce
mai mare în ultimii ani și a devenit a două cauză de mortalitate în lume, după bolile
cardiovasculare. Anual, peste 8.500 de români sunt diagno sticați cu cancer al intestinului gros,
arată cele mai noi statistici. Iar în circa 80 la sută din cazuri, afecțiunea apare la persoane fără
riscuri aparente, din cauza unor factori externi, ce țin de stilul de viață.
Cancerul intestinului gros sau de colo n, așa cum mai este denumit, apare în general după
vârsta de 47 -51 de ani, bărbații fiind mai afectați decât femeile. Boala se situează pe locul al
doilea ca frecvență a celor mai întâlnite forme de cancer la ambele sexe. Se știe că, în faza de
debut, canc erul de colon nu se manifestă, cel mai adesea fiind depistat în stadiu avansat. De
aceea, este recomandat ca după vârsta de 50 de ani să se consulte măcar o dată pe an medicul,
deoarece cancerul intestinului gros poate fi vindecat dacă tratamentul este înc eput la timp. Riscul
de apariție a acestui tip de cancer poate fi considerabil redus dacă se cunosc și se evită, pe cât
posibil, factorii ce duc la declanșarea lui.

5
CAP.I. Îngrijirea pacientului cu cancer de colon

1.1. Anatomia și fiziologia int estinului gros

Intestinul gros se întinde de la tunica ileonului, marcat prin valvula ileocecală, până la
nivelul canalului anal, dar această defini ție morfofunc țională trebuie să includă apendicele și
valvula Bauhin. Această concep ție caută să respingă o unitate func țională integratoare, dar
individualitatea morfofunc țională și patologică a diferitelor por țiuni colice impun studiul
anatomic și patologic pe por țiuni separate. Extensiunea intestinului gros variază între 100 -150
cm, cu o medie de 130 -135, creșterea în lungime se poate face pe seama întregului colon dar mai
ales pe seama unor segmente separate. Aceste alungiri pot fi congenitale sau câ știgate de -a
lungul vie ții, ducând la dificultă ți în investiga ția radiologică atât în plenitudine cât și în dublu
contrast , astfel sigmoidul și transversul au o lungime în jur de 50 cm, ascendentul 12 -17 cm iar
descendentul 14 -20 cm. Calibrul intestinului gros prezintă o scădere progresivă începând de la
cec spre sigmoid cu aproximativ 5 cm la cec și 2,5 cm la s igmoid dar în mod normal sau condi ții
patologice, există modificări de calibru prin spasme sau dilatări, creând astfel dificultă ți în
investigarea colonului și mai ales în punerea diagnosticului.
 Cecul
Reprezintă porțiunea inițială a intestinului gros și e ste situat sub unghiul ileocecal. El are
forma unei ampule, cu o lungime și un calibru de circa 7 cm. Pe fața medială a lumenului cecului
se găsește valvula ileocecală (valvula lui Bauhin).
La aproximativ 2 cm sub aceasta se află inser ția apendicelui verm icular. Cecul poate fi
învelit în întregime de către peritoneu, situa ție intraperitoneală sau poate fi acoperit numai pe
fața anterioară, situa ție când cecul este situat retroperitoneal, cu toate acestea cecul este

6
considerat una dintre cele mai mobile păr ți ale colonului alături de transvers și sigmoid. Cecul
este situat de obicei în fosa iliacă dreaptă dar poate fi situat și înalt lombar, prerenal sau jos în
micul bazin. Ca aspect exterior , el prezintă trei benzi musculare înguste care î și au punctul de
plecare la nivelul inser ției apendicelui și înso țesc colonul pe toată întinderea lui. Aceste benzi
musculare sunt dispuse anterior , iar celelalte postero -intern și extern. Aceste benzi determină
formarea de bo seluri suprapuse sau trei coloane de umflături. Din punct de vedere radiologic
cecul poate fi împăr țit în două:
– fundul cecal;
– corpul cecului.
Configura ția interioară:
În interior la nivelul cecului și întregului colon se găsesc:
– pliurile submucoase sau falciforme create de bandeletele longitudina le și apar ca ni ște
despăr țituri dispuse transversal față de axul intestinului și constituie adevărate diafragme
incomplete.
– logile haustrale care sunt corespunzătoare boselurilor de pe suprafa ța organului.
 Colonul ascendent

Este situat între inser ția valvulei ileocecale și a unghiului hepatic. Este situat
retroperitoneal și prin intermediul fasciei lui Toldt vine în contact cu pătratul lombelor și polul
inferior al rinichiului drept. În afară, interior și anterior, colonul ascendent vine în contact cu
ansele intestinale. Colonul ascendent este una dintre cele mai fixe por țiuni ale colonului.
Configura ția exterioară este asemănătoare cu a cecului, cele trei bandelete musculare formează
boselurile iar în interior ele determină formarea pliurilor falcifor me și a cavită ților haustrale.
Unghiul hepatic al colonului
Face trecerea între colonul ascendent și transvers, este situat în hipocondrul drept și lasă o
amprentă marcată pe fa ța interioară a ficatului. Este un segment semifix, iar posterior se
învecineaz ă cu rinichiul și por țiunea a doua a duodenului iar anterior vine în contact cu ficatul

7
care îl acoperă.
 Colonul transvers
Este partea cea mai mobilă a colonului, posedă un mezocolon cu marginea anterioară
inserată pe colon iar cea posterioară fixă, este i nserată de la dreapta spre stânga pe por țiunea
inferioară a rinichiului, de partea a doua a duodenului, corpul pancreasului și partea superioară a
rinichiului stâng.
Acest mezocolon la extremitate dă na ștere la două forma țiuni peritoneale și anume :
ligamen tul frenocolic drept și ligamentul frenocolic stâng care fixează cele două unghiuri colice
la peritoneul parietal. Ligamentul gastrocolic îl solidarizează de stomac. Configura ția interioară
și exterioară este asemănătoare cu cea de la cec și colon ascenden t, cu singura deosebire că
boselurile și haustrele diminuă ca volum.
Unghiul splenic al colonului este predominant ascuțit, este situat aproape în plan
anteroposterior fiind a șezat adânc în hipocondrul stâng, se învecinează cu splina deasupra, cu
marginea exterioară a rinichiului stâng intern și înainte cu marea curbură.
 Colonul descendent
Se întinde de la flexura colică stângă până la nivelul crestei iliace. Posterior, colonul
descendent vine în raport cu rinichiul stâng, cu mușchiul pătratul lombelor și c u cel iliac stâng,
iar anterior cu ansele intestinului mezenterial.
Este segmentul cel mai strâmb al colonului și dispune de o musculatură puternică.
 Colonul sigmoid
Alături de cec și transvers este una dintre cele mai mobile por țiuni a colonului iar prima
porțiune are o dispunere fixă ca a descendentului. Prezintă un mezocolon sigmoidal care are o
inser ție colică de două ori dând inflex iuni sigmoidului, asemeni literei S. Se găse ște în fosa iliacă
stângă iar por țiunea pelvină vine în raport cu vezica și rectul. La nivelul sigmoidului există
numai bandelete musculare longitudinale și atunci el prezintă două serii de boseluri diminuate ca
volum în raport cu restul segmentului colonului. La nivelul sigmoidului se reduc și de asemenea
numărul și volumul haustre lor interne.
 Rectul și canalul anal
Rectul se întinde de la locul de terminare a colonului sigmoid până la linia anorectală care
este circulară și desparte zona mucoasă de zona cutanată a rectului. Lungimea rectului este 11 -15
cm iar diametrul transversal de 2,5-3 cm, în timpul umplerii cu bariu se pot dubla diametrele și
apare fuziform dilatat în por țiunea mijlocie și îngustat la nivelul jonc țiunii rectosigmoidiene și la
nivelul por țiunii perirenale.

8
Structura intestinului gros
Intestinul gros , prezintă aceleași st raturi ca și intestinul subțire dar cu unele modificări
legate de funcțiile lui diferite.
Tunica mucoasă – are la nivelul cecului și al colonului un aspect neted, iar la nivelul
rectului prezintă valvule Houston și coloane Morgagni, care sunt pl ici semilunare ridicate de
musculatura circulară și care corespund unor șanțuri transversale externe. Microscopic, tunica
mucoasă este alcătuită dintr -un epiteliu, un corion și glande tubulare.
Tunica submucoasă – este formată din țesut conjunctiv, prezintă plexuri vasculare,
capilare, limfatice și plexuri nervoase.
Tunica musculară -este formată din două straturi: unul longitudinal, așezat spre exterior,
și altul circular situat spre interior. La nivelul canalului anal, stratul circular, care aderă intim la
cel longitudinal, formează sfincterul anal intern.
Tunica seroasă – este alcătuită din peritoneul visceral, care acoperă în întregime intestinul
gros.

Vascularizația intestinului gros
Din artera mezenterică superioară se desprinde artera ileocolică care hr ănesc apendicele
vermicular, cecul, colonul ascendent și partea dreaptă a colonului transvers. Din artera
mezenterică inferioară se desprinde artera colică stângă care hrănește partea stângă a colonului
transvers și partea superioară a colonului descendent .
Venele intestinului gros se formează la nivelul tunicii mucoase, submucoase și musculare
din capilarizarea arteriorelor. Ele conduc sângele spre vena portă și spre vena cavă inferioară.
Sistemul limfatic
Își are originea în stratul mucos, submucos, zona intravasculară și rețeaua vasculară.
Aceste rețele se adună în ganglionii paracolici iar vasele limfatice rezultate se varsă în ganglionii
mezenterici superiori și inferiori.
Funcțiile intestinului gros
Funcția motorie a intestinului gros :
 Motricitatea int estinului gros
Este funcția principală care asigură constituirea, sto carea și formarea bolului fecal și este
mult mai variată decât cea a intestinului subțire. În colonul proximal contracțiile sunt
segmentare, asimetrice, staționare favorizănd absorbția ap ei. În colonul distal mișcările sunt
segmentare și peristaltice, cu efect propulsiv.
 Mișcările de segmentare

9
Apar la distanțe regulate, ca expresie a contracțiilor mușchiului circular și sunt staționare,
realizând doar deplasări ale conținutului intestinal pe distanțe mici, î n ambele direcții, favorizând
absorbția apei.
 Mișcările peristaltice
Sunt lente, mai puțin frecvente și mai atipice, realizând contracții în valuri cu efect
propulsiv, favorizând transportul conținutului colic pe distanțe mici.

 Mișcă rile antiperistaltice
Predomină la nivelul cecului, sunt rare.
 Mișcările în masă
Sunt rare, puternice, prezente pe colonul descendent și sigmoid; ele propulsează o parte
importantă a conținutului colic spre rect.
Funcțiile de digestie și absorbție a colo nului
Colonul nu este adaptat pentru un proces important de digestie sau activitate de absorbție.
Totuși sub acțiun ea enzimelor bacteriene continuă degradare a unor reziduuri, glucide neabsorbite
în insuficiente pancreatice, deconjugarea sărurilor iliace ne absorbite în intestinul subțire, etc.
Flora microbiană a colonului are și o proprietate de sinteză: permite absorbția unor substanțe
medicamentoase.
Funcția secretorie – a colonului se referă la mucus care are multiple roluri:
– adunarea particulelor și formarea bolului fecal;
– protecția mucoasei față de agenți chimici și fizici;
– lubrefiant pentru deplasarea conținutului colic.
Funcția de absorbție
Predominan tă în colonul proximal ; se exercită asupra apei și a el ectroliților (Na, K, Cl, etc.).

10
1.2. Can cerul de colon

1. Definiție

Cancerul la colon este o tumoră malignă ce apare de obicei pe o rană predecesoare al
unui neoplasm benign (polipi de exemplu). Este găsit la bărbați și la femei. Majoritatea acestor
cancere pornesc de la adenoame sau polipi . Aproape 70 -80% dintre cazuri sunt sporadice, doar
20% fiind ereditare . Colonul are rolul de a stoca și îndepărta acele resturi pe care organismul nu
le poate digera. În momentul în care reziduurile alimentare au ajuns în colon, organismul a
absorbit deja toate substanțele nutritive pe care le -a putut absorbi.

2. Etiopatogenie

Nu există o singură cauză , ci este vorba de o asoci ere de mai mulți factori nocivi, cum ar
fi dieta, fumatul, boli cronice ale colonului , boli ereditare, factori de mediu, etc.
Părerea cercetătorilor este că unii factori din mediul înconjurător sunt principala cauză de
producere a cancerelor, aceasta fiind și concluzia unor studii epidemiologice. Chiar dacă
inciden ța mondială a cancerului este în general constantă la nivelul fiecăr ei țări, inciden ța unor
tipuri specifice de cancer fluctuează frecvent, ca spațiu și timp. Sunt deosebiri vădite între
inciden ța unui tip anume de cancer în popula ția unei țări, iar inciden ța cancerului într -o popula ție
se poate schimba rapid, după o gener ație inciden ța cancerului printre emigran ți se echivalează cu
inciden ța cancerului în popula ția nativă, de și inițial erau semnificativ diferite.

11
În func ție de felul lor, acești factori se împart în exogeni, ce provin din mediul ambiant , și
endogeni, sunt p roprii corpului (hormoni, enzime). Alți factori sunt : factori modificabili (stil de
viață, alimenta ție, factori din mediu) și factori nemodificabili (vârstă, sex, fond genetic).

3. Diagnostic clinic

Diagnosticul cancerului de colon se face pe baza datel or clinice și a examinărilor
complementare.
Simptomatologie
Foarte mult timp tumorile colonului sunt asimptomatice și când se evidențiază clinic nu
prezintă nimic caracteristic. Pacienții acuză uneori anemie, alteori dureri abdominale, diaree,
febră, scăde re în greutate, tulburări de tranzit intestinal, scurgeri anale muco -purulente. Când un
bolnav cu o astfel de suferință este trecut de 40 de ani și mai ales când se apropie sau este situat
în decad a a 7-a de viață, trebuie suspectat de un cancer de colon și investigat suplimentar. De
asemenea intr ă în discuție cu aceeași atenție bolnavii cu suferințe de tipul celor anterior
menționate, care au în antecedentele familiale bolnavi cu cancer de colon.
Durerea îmbracă două forme și anume: acută sau colică intest inală, cronic ă sub forma
unei dureri suportabile situată într -o zonă fixă a abdomenului, intermitentă, în sensul accentuării
ei înainte de defecație și calmarii ei, cel puțin parțiale, după evacuarea parțială a intestinului.
Locul durerii poate să corespun dă sediului tumorii sau poate fi situat în amonte de acesta.
Durerea iradiază spre zona epigastric ă pentru localizările pe colon drept și pelvin ă pentru
localizările pe colon stâng.
Tulburările de tranzit constau în diaree sau în constipație, sau în altern anța acestora.
Perioadele de constipație corespund uneori unor formațiuni abdominale palpabile, care dispar
după evacuarea intestinală. Acestea sunt „tumorile fantom ă”, determinate de acumularea și
solidificarea fecalelor în amonte de defileul tumoral. De obicei perioadele de constipație sunt
urmate de un sindrom Konig și de o evacuare fecală masivă, sub formă de diaree – așa zisul
<debaclu > intestinal.
Depozitul fecalelor în amonte de un obstacol, colonie tumoral ă, duce la distensia
colonului și la densifi carea conținutului, în special prin absorbția apei. Bacteriile intestinale de
fermentație și de putrefacție lichefiază acest conținut intestinal și îl fac capabil să traverseze
orificiul menajat de tumor ă. Fenomenul este precedat de borborisme și zgomote i ntestinale
declanșate de deplasarea gazelor (sindromul Konig) și conduce la debaclul intestinal anteri or

12
menționat. Întreaga suferință anterioară a bolnavului este înlocuită de o falsă senzație de bine, de
un confort abdominal aparent.
Uneori pacienții se prezintă la medic pentru scaune cu sânge negru, dacă tumora este
proximală în colon, sau cu sânge roșu, dacă surs a este dist ală. Aceste sângerări nesemnificative
din punct de vedere cantitativ alarmează pe bolnav și -l determin ă să se adreseze medicului.
Există manifestări clinice întâlnite numai în cancerele de colon drept și altele numai în
cancerele de colon stâng.
Palparea unei formațiuni tumorale în abdomen este semnificativă dacă formațiunea este
așezată pe cadrul colic, dacă este fixă sau mobil ă – în cazul segmentelor cu mezenter. În afar a
topografiei tumorii palpabile pentru cancerul de colon drept sunt mai frecvente stările de anemie
și de febră fără cauze aparen te.
Neoplasmele de colon drept fiind de obicei ulcero -vegetante explic ă sângerarea ocultă
care conduce la anemie și infectarea leziunii ulcerate care conduce la febr ă. Febra mai poate avea
și semnificația unor determinări metastatice.

Alteori, un cancer de colon drept, în special de cec se manifest ă prin tabloul clinic de
apendicită acută cu plastron apendicu lar, dacă în fosa iliacă dreaptă se percepe o for mațiune
tumorală sau o zonă de împă stare. La un bolnav vârstnic trebuie să fim atenți ca această
manifestare clinică să nu fie o capcană.
Inapetența , pierderea ponderală sunt semne clinice semnificative pentru faze înaintate de
evoluție.
Tumorile de colon drept sunt excepțional de rar ocluzive pentru că diametrul colonului
este larg și conținutul lichidian. În localizările din vecinătatea valvulei ileocecale sau la nivelul
flexurii colonice drepte, cu lumenul redus prin angulare, se pot instala și fenomene de ocluzie,
mai ales atunci când valva ileocecală e incompeten tă, și stopul intestinal interesează mai ales
intestinul din amonte de joncțiune.

13
Tumorile de colon stâng, d e obicei infiltrati ve, în virolă sau cu aspect de linită colonică ,
se dezvoltă pe porțiunea colonului cu lumenul cel mai îngust și cu conținut de consisten ță
crescută. Din această cauză, manifestarea clinică dominantă în cancerul cu această localizare este
obstrucția cronică sau acută a intestinului. Acolo unde este posibil, populația suspect ă este
investigată endoscopic, precoce, dacă subiecții provin din familii cu polipi adenomatoși , sau mai
tardiv ă – după 40 de ani – la restul populației suspecte.
Sfaturile desprinse din literatură susțin importanț a tușeului rectal, manevra obligatorie în
cadrul unui examen clinic complet.
Manifestările clinice în raport cu topografia tumorală
Cancerul colonului drept (cec ascendent, unghi colic drept).
Acest segment are un calibru mare, c onținut fluid și o floră microbiană predominant de
fermentație. Tumorile localizate la acest nivel, sunt voluminoase, vegetante, friabile une ori, de
consistență moale, conopidi forme și cu zone necrotice ulcerante. Durerile nu sunt caracteristice
pentru can cerul de colon drept; uneori tumorile voluminoase pot determina dureri surde,
profunde î n flancul și fosa iliacă dreaptă .
Tulburările de tranzit pot lipsi sau pot să apară sub forma constipației, dar, mai frecvent
apare diareea, care este refractară la ori ce tratament, chiar dacă apar scurte perioade de remisie în
urma regimului alimentar și al medicației administrate.
Sindromul dispeptic are un colorit variabil predominând meteorismul abdominal,
flatulenț a și borborismele.
Deși pierderea de sânge poate fi importantă, cantitatea evacuată cu ocazia unei singure
defecații, în majoritatea cazurilor, nu este suficient de mare astfel încât să modifice aspectul
fecalelor.
Durerea, în fazele iniț iale ale bolii, este inconstantă , apare de obicei sub forma unei jene
neplăcute, a unei dureri estompate l ocalizată în fosa iliacă dreaptă , hipocondrul drept sau în
întregul hemiabdomen drept.
Acuzele se accentuează în timpul mersului s au la schimbarea poziției, mai ales la
flectarea trunchiului, asociindu -se cu senzația de plenitudine postprandială sau cu eructații.
Odată cu invazia parietală sau cu dezvoltarea procesului inflamator supraadăugat, durerea devine
intensă și localizată precis.
Tumora palpabilă în jumătatea dreaptă a abdomenului constituie uneori prima
manifesta re a cancerului de colon drept, sesizată de bolnav sau de medic.

14
De cele mai multe ori, semnele generale sunt cele care atrag atenția bolnavului asupra
bolii sale. Alterarea stării generale, este înso țită în majoritatea cazurilor de anemie, având ca
expres ie clinică paloare, palpitații, fatigabilitate, astenie, amețeli, dispnee de efort.
Pierderea ponderală este progresivă; tabloul clinic fiind de febră ca urmare a
suprainfectării tumorii și/sau de inflamația peritoneului din jurul său.
Cancerul colonului t ransvers și stâng
Colonul stâng are un calibru mai redus decât cel drept, conținutul fiind semisolid, la acest
nivel existând o floră microbiană predominant de putrefacție, se localizează mai multe tipuri de
tumori cum ar fi: stenozante, circumferențiare, schiroase.
Cancerul de colon transvers se prezintă de obicei ca o tumo ră voluminoasă,
ulcerovegetativă , accesibilă palpării relativ ușor. Tulburările dispeptice pot fi considerate în mod
frecvent ca expresie a unei gastroduodenite, dischinezii biliare sau colite, până în momentul în
care apar complicații evolutive ale tumorii, acestea putând fi de tip oclusiv cât și de tip
hemoragi c.
În cazul cancerului de colon transvers sau stâng, tulburările de tranzit constituie de multe
ori primul semn de îmbolnăvire. Acestea sunt de obicei sub forma constipației progresive, ceea
ce face c a bolnavul să recurgă la utilizarea purgativelor în doze crescând e; alteori predomină
diareea apoasă, ea fiind expresie a colitei de acompaniament.
În unele cazuri, perioadele de const ipație alternează cu perioadele de diaree. Materiile
fecale pot fi amestecate cu striuri sanguinolente și cu mucus datorită iritației supratumorale.
Cantitatea de mucus eliminată este în raport cu localizarea mai distală a tumorii. Mucusul
secretat de inte stinul distal poate fi observat la suprafața fecalelor; sângele eliminat, roșu sau de
culoare închisă este în cantitate moderată și amestecat cu materii fecale.
Durerea abdominală are form ă și intensitate variabilă, fiind prezen tă în majoritatea
cazurilor. Inițial, se manifestă ca o senzație de plenitudine jenantă sau cu caracter colicativ.
Dacă extensia tumorală și/sau reacția inflamatorie supraadăugat ă interesează peretele
intestinal, seroasa sau căile limfatice aferente, durerea devine intensă, localizân du-se în fosa
iliacă, în întreg hemiabdomenul stâng, în epigastru și/sau în regiunea dorsolombară .
Tumorile cu localizare foarte joas ă spore sc modificarea formei bolului fecal, dând
aspectul de „scaune creionate”.
În primele faze ale bolii, starea generală nu este interesată, mai târziu apărând însă
scăderea ponderal ă progresivă. Astenia se observă mai rar, deoarece majoritatea bolnav ilor
consultă medicul pentru tulburări de tranzit, înainte c a anemia – care apare tardiv și este mai
puțin intensă decât canc erul de colon dr ept – să devină clinic manifestă .

15

4. Diagnostic paraclinic

Pentru stabilirea diagnosticului pozitiv și al stadiului de evoluție, examenul clinic trebuie
întregit cu datele oferite de examinările complementare.
Examenul radiologic
Examenul radiologic, își menține și astăzi o deosebită valoare, el putând fi completat cu
explorări endoscopice sau bioptice. Administrarea orală a substanței de contrast, în speță sulfatul
de bariu, poate evidenția cancerele avansate, ce produc oprirea tranzitulu i baritat cu dilatarea
segmentului colic.
Irigografia: constituie metoda cea mai eficientă pentru diagnosticul cancerului de colon,
fiind ușor de efectuat în orice serviciu de radiologie, având rezultate corecte în circa 90% din
cazuri. Se practică, în afa ra stărilor de urgență, după o pregătire prealabilă.
Semnele obișnuite ale cancerului colic sunt: stenozele, lacunele și stopul complet al
substanței de contrast.
Imaginea lacunară, marginală sau de față (în funcție de incidenț a în care a fost surprinsă
tumora) corespunde unui proces proliferativ care nu interesează toată circumferința colonului.
Lacun a, înstărită pe un perete rigid, are contur neregulat, neomogen și uneori poate prezenta o
ulcerație centrală.
Imaginea de stenoză corespunde unui proces tumo ral care interesează tot conturul
colonului c a o „lacună circumferențiară ”, lumenul poate apărea pe clișeu ca un defileu excentric,
neregulat , având aspectul asemănător unui „cotor de măr”.
Trecerea bruscă de la colonul de calibru normal l a zona lacunei ci rcumferențiare
realizează imaginea unei calot e sferice, ce poate fi asemănată cu „pantalonul de golf”.
Când tumor a obstruează total lumenul colic, apare imaginea unui stop complet al
substanței de contrast, fie sub forma unui contur emisferic ce delimiteaz ă o tumoră vegetantă
voluminoasă, fie sub forma unui defileu ce se îngustează rapid și nu mai permite progresia
bariului.
Astfel de aspecte se întâlnesc de regulă la bolnavii cu subocluzie sau ocluzie, dar pot
apărea și în absența unor tulburări majore de tranzit, dacă, leziunii i se ad augă un factor spastic.
Irigografia cu bariu administrat pe cale orală este contraindicat ă la bolnavii cunoscuți sau
numai bănuiți c a având cancer de colon, deoarece bariul se solidific ă deasupra obstacolului
tumoral și chiar dacă nu determin ă instalarea ocluziei, îngreunează foarte mult pregătirea
intestinului pentru operație, crescând astfel riscul unor complicații postoperatorii.

16
Rectoscopia: permite uneori explorarea porțiunii distale a colonului. Are avantajul că
oferă po sibilitatea prelevării de țesut în vederea efectuării biopsiei.
Dacă rectoscopul nu poate fi introdus până la nivelul tumorii, el poate evidenția, uneori,
sângerări la nivelul lumenului colic, ceea ce duce la efectuarea de alte investigații diagnostice.
Colonofibroscopia: se execută cu aparate de diverse lungimi, instrumentele actuale
permițând explorarea colonului pe toată întinderea lui (pancolonoscop).
Colonofibroscopia este o examinare de finețe, oferind date asupra aspectului tumorii,
extinderii, gradu lui de fixare și permite recoltarea de fragmente bioptice din mai multe zone ale
regiunii interesate. La bolnavii cu cancere stenozante ce nu pot fi depășite de aparat se practică o
periere a tumorii în vederea examenului citologic.
Colonoscopia : este sugerată, atunc i când, prin examenul radiologic nu s-a reușit stabilirea
diagnosticului și există bănuiala de neoplazie.
Laparoscopia: este bună pentru stabilirea extensiei tumorale, a gradului de invazie a
organelor din vecinătate și indicările peritoneale.
Precizarea sângerărilor oculte în materiile fecale care este po zitivă în majoritatea
tumorilor nu poate fi studiată ca mijloc de diagnostic; reacția negativă nu exclude cancerul de
colon, iar cea pozitivă poate fi influențată de numeroși factori de eroare.
Examenul citologic se poate face prin descoperirea celulelor exfoliate din pasta baritată .
O altă va riantă a citologiei exfoliative este aceea prin care se practică o periere directă a tumorii
sub control endoscopic sau prin lavaj cu soluție Ringer.
Scinti grafia hepatică: confirmă prezența metastazelor hepatice, mai ales la bolnavii ce
prezintă hepatomegalie.
Urografia : este convenabilă pentru vizualizarea extensii lor la nivelul aparatului renal.
Radiografia pulmonară : este necesară pentru a depista eventua lele metastaze pulmonare.
Cistoscopia : este bună în cancerele sigmoidiene cu evoluție pelvină în care se bănuiește
invazia vezicii urinare.
Ecografia : poate fi a dăugată celorlalte investigații atunci când bolnavul se prezintă cu o
tumoră abdominală fără alte elemente clinice sugestive pentru o anumită apartenen ță de organ și
tinde tot mai mult să înlocuiască examenul scintigrafic.
Dozarea antigenului carcinoembrionar: se efectuează atunci când există suspiciune de
neoplazie. Acest antigen poate fi prezent î n serul bolnavilor cu cancer colorectal, dar cercetările
ulterioare au demonstrat că testul nu are specificitate, având titru crescut și în alte localizări
proliferative, precum și în ciroza hepatică.
Examinările sanguine indică o anemie hipocrom ă și leuco citoz ă.

17
Creșterea serumalbuminei în absența hiperbi lirubinemiei, asociată cu retenție de
brom sulfonftaleină , pledează în favoar ea metastaz elor hepatice. Cresterea TGO, TGP și a altor
enzime are aceeași semnificație.

5. Diagnostic diferen țial

 Boala hemor oidală și fisura anală
 Boala Crohn
 Rectocolita ulcero -hemoragică
 Diverticuloza colonică
 Colita ischemică și colita radică
 Angiodisplazia colonică
 Colonul iritabil

6. Evolu ție și prognostic

Depinde de momentul descoperirii și tratării.
– Stadiul Dukes A – supravie țuire la 5 ani – 90%.
– Stadiul Dukes C – supravie țuire la 5 ani – 50%.
– Prezen ța metastazelor hepatice – supravie țuire redusă .
Prognosticul bolnavilor operați de cancer la colon depinde de precocitatea stabilirii
diagnosticului. La 20 -30% din bolnavi nu poate fi executată operația cu intenție de radicalitate,
ci se execută doar operații paliative.
La cei operați cu intenție de radicalitate, supraviețuirea depinde de extensia tumorii
(penetrația ei la seroasă și eventual la țesuturile învecinat e, invazia elementelor vasculo -nervoase
și diseminarea limfatică) și de gradul de diferențiere histologică.

18
Raportată numai la clasificarea Dukes, supraviețuirea după 5 ani de la intervenție este de
80% în stadiul A, 65% în stadiul B, 30% în stadiul C cu metastaze în ganglionii limfatici, iar în
stadiul D este de maximum 5%.
În plus, prognosticul este negativ, fiind influențat de complicațiile existente în momentul
operației, cum ar fi ocluzia sau perforația.

7. Tratament

a) igieno -dietetic
Schimbarea stilului de viață reduce riscul apariției cancerului de colon.
Consuma rea din abundență de fructe, legume și cereale. Acestea conțin fibre, minerale,
vitamine și antioxidanți care pot juca un rol important în prevenirea cancerului. Alegerea unei
game cât m ai larg i de fructe și legume pe care să le aveți la dispoziție astfel încât să acoperiți
necesarul pentru cât mai multe vitamine și minerale ; broccoli, usturoi, soia sau ton sunt alimente
care luptă împotriva cancerului de colon, eliminând celulele cancero ase din organism.
O alimentație echilibrată , bazată pe consumul de legume crucifere, fructe și legume
proaspete, lactate și pește este cheia unei vieți sănătoase.
Consum de alcool doar în cantități mici sau chiar deloc.
Renunțarea la fumat. Se cere sfatu l medicului privitor la variate le metode de a vă lăsa de
fumat.
Efectuare de exerciții fizice în mod regulat, 30 de minute de sport în fiecare zi. Puteți cere
sfatul medicului referitor la un anumit progr am de exerciții fizice moderate.
Trebuie menținută greutatea corporală. Pentru prevenirea obezității se po t combina
exercițiile fizice cu o dietă echilibrată.

b) medicamentos
Chimioterapia utilizată ca tratament adjuvant sau paliativ are un rol excepțional în
distrugerea bolii minime reziduale sau prelung ește șans a de supraviețuire în formele avansate.
În pofida faptului că majoritatea cancerelor colice sunt adenocarcinoame, rezultă deci că
sunt forme greu de influențat prin terapie citostatică.
În ultimele două decenii s -au întreprins numeroase cercetări în vederea găsir ii unui agent
chimioterapic sau a unei asocieri de chimioterapie cu eficienț ă reală.
A. Monoterapia

19
În cadrul monoterapiei, substanța cea mai des utilizată și cu cele mai bune rezultate este 5
fluoro -uracilul (5 FU). Pentru a fi eficace ace sta trebuie activat prin metabolizare, adică trecut la
compusul activ fluoro 2 dezoxiuridilat.
În alegerea că ii de administrare trebuie să se aibă în vedere faptul că administrarea pe
cale orală sau intravenoasă prelungită este urmată de eliminarea pe cale respiratorie în proporție
de 90%, în timp ce o injecție intravenoasă rapidă este urmată de o eliminare respiratorie de
numai 63%, deci se administrează sistematic intravenos sau în administrări arteriale pentru efecte
regionale.
Doza utilizată este: 15 mg /kg corp sau 600 mg/m2 pe zi administrat săptămânal.
Regresiunea leziunilor metastatice după 5 fluoro -uracil este de 32% la nivelul
abdomenului; 24% la nivelul ganglionilor limfatici; 16% în teritoriu cutanat și subcutanat; 6 -8 %
la nivelul plămânilor.
Durata medie de supravieț uire după diagnosticul de cancer de colon avansat la subiecții
care răspund la chimioterapie cu 5 fluoro -uracil este de numai 20 de luni față de numai 10 luni la
cei care nu răspund la acest tratament.
Alte chimioterapice folosite:
– BCNU administrată în doză de 250 -375 mg/m2, răspuns favorabil în 13% din cazuri;
– CCNU , rata ră spunsului în 9%;
– Me CCNU 175 -250 mg/m2, în 11 -25%;
– Metotrexat, în 17%;
– Mitomicină C, în 18%.

B. Asocieri chimioterapice
Eficien ța mică a monoterapiei a dus la căutarea unor combinări de chimioterapice care să
fie mai eficiente . În cadrul acestor asocieri se aleg substanțe care pot fi folosite în doze integrale,
nu au efecte toxice aditive și au efecte terapeutice sinergice sau aditive.
S-au asociat două, trei, sau patru substanțe. De un interes și o atenție mare s -a bucurat
schema propusă de Montei, constând în asocierea de:
– Me CCNU 175 mg/m2 per os la fiecare 10 săptămâni;
– 5 fluoro -uracil 10 mg/kg corp intravenos sau per os, timp de 5 zile consecutiv;
– Vincristine 1 mg/m2, l/zi la fiecare 5 săptămâni.
Rata răspunsului a fost de 43%, față de numai 19% cu monoterapie cu 5 fluoro -uracil.

20
Progresele în chimioterapia cancerului colic apar în ansamblu , încă modeste, dacă sunt
privite prin prisma numărului d e cazuri cu remisiune și a duratei acesteia, raportul se schimbă.
Prin decantarea experiențelor acumulate și prin rezultatele perioadei actuale se încearcă
utilizarea chimioterapie i ca terapie standard.
Terapia biologică țintită
Sunt medicamente care acționează pe anumite abateri ale celulelor canceroase
distrugându -le; se adresează celor cu boală avansată, și pot fi administrate împreună cu
chimioterapia sau singure. Astfel de medicamente sunt: Bevacizumab (Avastin), Cetuximab
(Erbitux) și Panitumumab (Vec tibix).
Există persoane care sunt ajutate de aceste medicamente noi, în timp ce în alte cazuri nu
se obțin rezultatele scontate. Se încearcă acum să se stabilească profilul bolnavului, la care unul
sau altul , dintre aceste medicamente ar putea avea cele ma i bune rezultate. Până atunci medicii
apreciază cu atenție raportul risc/beneficiu și nu în ultimul rând și pe cel cost/beneficiu, întrucât
terapia biologică este extrem de costisitoare.

c) chirurgical
Din punctul de vedere al obiectivului propus, se dist ing două tipuri de intervenții și
anume:
– operații radicale în sens oncologic
– operații paliative indicate în stadiile avansate ale bolii, în faza complicațiilor și la
persoanele la care terenul și starea generală nu permit o intervenție radicală.
Ca și moment operator, intervențiile chirurgicale se împart în:
– intervenții de urgență
– intervenții la rece (bolnavii cronici).
Operații radicale
Sunt executate în raport cu topografia vaselor sanguine și limfatice și constau în exereza
largă a colonului, inc luzând tumor a și teritoriile limfatice de drenaj.
Aceste operații presupun îndepărtarea întregului țesut neoplazic, evident macroscopic.
Operațiile radicale, curative, se efectuează în condițiile respectării normelor de securitate
oncologică în anumite con diții locale și generale.
Condițiile locale sunt: să nu existe metastaze, invazie neoplazică la elementele vasculare
ce nu pot fi extirpate sau complicații care să nu compromită suturile.
Condițiile generale sunt: vârsta și să nu existe tare importante pre cum insuficien ța
respiratorie, renală și coronariană.

21
Principiile intervenției radicale sunt următoarele:
– exereza tumorii cu limită de securitate de o parte și de alta;
– exereza teritoriului vascular al segmentului respectiv;
– exereza teritoriului limf atic.
În funcție de locul tumorii se aplic ă:
a)hemicolectomia dreaptă .
b) colectomia dreaptă foarte lărgită către descendent;
– rezecția segmentar ă cu sau fără restabilirea imediată a continuității.
c) splenopancreatectomia stângă , în situația cancerulu i unghiului splenic c u metastază în
ganglionii hilului splenic;
– colectomie segmentar ă în cancerele sigmoidiene de form ă schiroasă , în special la
bolnavii în vârstă și t arați.

Radioterapia
Radioterapia întrebuințează energie din surse de raze X pentru a di struge celulele
canceroase care rămân în urma chirurgiei sau pentru a ameliora manifestările cancerului colo no-
rectal.
Radioterapia este rar utilizată în stadiile inițiale; ea se folosește în stadiile în care cancerul
colorectal a perforat tubul digestiv ș i a atins ganglionii limfatici. Radioterapia poate fi folosită
după intervenția chirurgicală și pentru a diminua riscul de reapariție a cancerului în aria care a
fost interesată inițial.

22
CAP.II. Îngrijiri generale

2.1. Internarea pacientului în spital

Spitalul prime ște pacien ți și prin transfer de la alte unită ți spitalice ști, dacă pacientul
aparține profilului său. Cazurile de urgen ță vor fi primite și fără bilet de internare.
Pacien ții vor fi examina ți la internare de medicul de gardă în cabinetul de consulta ții. Se
stabile ște diagnosticul prezumtiv și i se întocme ște foaia de observa ție.
Pacientul va fi condus să -și schimbe îmbrăcămintea în lenjerie de spital. Hainele vor fi
depuse în magazie pe baza unui bon și păstrate cu grijă, pe umera șe indifere nt de starea lor. Dacă
este cazul, pacientul va fi îmbăiat și la nevoie deparazitat. Urmează conducerea pacien ților pe
secție și apoi în salon.
Primirea pacien ților trebuie făcută operativ, fără pierdere de timp cu probleme
administrative, în cazuri de urg ență pacien ților li se întocme ște foaia de observa ție chiar pe sec ție
fără a mai fi nevoi ți să treacă prin policlinică.

2.2. Asigurarea condi țiilor de spitalizare a pacientului

Pacien ților interna ți atât în saloanele sec ției cât și în terapie intensivă trebuie să li se
asigure cele mai bune condi ții. Dacă internarea se face în salon, patul va trebui să aibă o sursă de
oxigen, soneria de alarmă să fie la îndemână și să fie cât mai accesibil pentru o interven ție de
urgen ță.
În terapie pacientul va fi monit orizat, sursa de oxigen și de aspira ție vor fi riguros
verificate.
Camera pacientului trebuie să fie bine aerisită, să aibă o temperatură de 19 -20oC și
luminoasă.
Paturile trebuie să fie înconjurate de spa țiu suficient pentru aparate și personalul de
îngri jire.
Schimbarea lenjeriei și toaleta pacientului se face zilnic sau ori de câte ori este nevoie.
Asistenta are obliga ția să creeze în salon un climat de perfectă ordine și lini ște deoarece
orice zgomot puternic poate agrava situa ția pacientului.
Patul, în secția de terapie intensivă, (când pacientul se află încă sub efectul anesteziei ),
este indicat ca acesta să fie dotat cu bare de protec ție laterală care să împiedice căderea. În

23
apropierea patului trebuie să se găsească: tensiometru, stetosco p, aspirator , abeslang, pipa
Guedel , tăvi ța renală, set de traheostomie, sursă de oxigen.

2.3. Asigurarea condi țiilor igienice a pacientului

Schimbarea lenjeriei de pat se va efectua zilnic sau ori de câte ori este nevoie. Avem
nevoie de lenjerie curată completă și schimbarea se va face în func ție de gravitatea stării
pacientului.
Dacă pacientul nu este dependent de aparate și se poate mobiliza, schimbarea lenjeriei se
va face fără pacient în pat. Dacă starea pacientului nu permite mobilizarea lui atunci schimbarea
lenjeriei se va face cu pacientul în pat. Când pacientul se poate întoarce în decubit lateral
schimbarea lenjeriei se va face în lungimea patului, iar când poate fi sprijinit în pozi ție șezând
schimbarea se face în lă țime.
Asistenta medicală are un rol deo sebit în realizarea , asigurarea și menținerea igienei
bolnavului, astfel:
 aerisirea salonului (în perioadele reci se va avea în vedere ca pacientul să fie întors
cu spatele către fereastra deschisă, sau va fi bine acoperit cu pătura pe spate și cap); se va evita
așezarea în zone expuse curen ților de aer.
 menținerea cură țeniei riguroase a saloanelor și dezinfec ția periodică, aplicând măsuri
de asepsie și antisepsie.
 curățenia a șternuturilor și a lenjeriei de corp – schimbarea ei de câte ori este nevoie,
sau protejarea patului cu mu șama și aleză. Se urmăre ște ca lenjeria să fie curată și bine întinsă,
pentru a evita escarele de decubit.
Igiena bolnavului se va face la pat sub formă de băi par țiale sau complete, în măsura în
care bolnavul poate fi mobilizat.
Asistenta medicală va lua măsuri de precau ție în timpul băii, pentru ca bolnavii să nu fie
expu și curen ților de aer.
Cură țarea tegumentelor întregului corp se efectuează pe regiuni, descoperindu -se treptat
numai zonele care se spală.
Scopul efectuării igienei este îndepărtarea de pe suprafa ța pielii a stratului cornos,
descuamat și impregnat cu secre țiile glandelor sebacee sau sudoripare, a microbilor sau a altor
substan țe străine care aderă la piele, având ca efect activarea circula ției cutanate, crearea unei
stări de confort pentru bolnav. Pentru efectuarea toaletei, asistenta medicală trebuie să aibă în
vedere următoarele:

24
– să convingă pacientul cu mult tact și delicate țe
– să menajeze pacientul, protejându -l cu un paravan fa ță de ceilal ți bolnavi
– să asigure o temperatură adecvată în salon, pentru a -l feri de răceală
– să pregătească materialul necesar în prealabil, pentru ca îngrijirile să fie cât mai
operative
– să ac ționeze rapid, sigur dar cu blânde țe pentru a scuti bolnavul de alte suferin țe și de
efort sau oboseală.
Indiferent de regiunea căreia i se face toaleta, patul este protejat cu mu șama și aleză.
Dacă bolnavul se poate deplasa, se preferă efectuarea băii generale în sala de du ș.
Poziția bolnavului în pat trebuie să permită mi șcările respira torii și eliminarea secre țiilor.
Poziția trebuie să fie schimbată obligatoriu odată la maximum 2 ore.

2.4. Supravegherea func țiilor vitale și vegetative ale pacientului

Verificarea pacien ților prevede înregistrarea paralelă a pulsului central și perifer ic, a
tensiunii arteriale, a diurezei, a respira ției și la dispozi ția specială a medicului și a expectora ției,
urmărirea dispneei, a cianozei, a edemelor, a greută ții corporale, precum și pulsa țiilor venelor
jugulare.
O importan ță deosebită o are supravegh erea stării psihice a pacien ților.
Puls
Poate fi luat pe orice arteră accesibilă palpării care poate fi comprimată pe un plan osos
(artera radială, temporală, carotidă, femurală, humerală, poplitee) .
Pacientul va fi în repaus fizic și psihic timp de 10 -15 minute înainte de numărare. Se
reperează șanțul radial la extremitatea distală a antebra țului în continuarea policelui.
Palparea pulsului se face cu vârful degetelor index, mediu și inelar de la mâna dreaptă. Se
execută o u șoară presiune asupra peretelui a rterial cu cele trei degete până la perceperea
zvâcniturilor pline ale pulsului. Fixarea degetelor se realizează cu ajutorul policelui care
îmbră țișează antebra țul la nivelul respectiv. Numărarea se face timp de un minut cu ajutorul unui
ceas cu secundar.
Notarea în foaia de temperatură se face cu creion ro șu, pentru fiecare linie orizontală
socotindu -se patru pulsa ții.
Valorile normale la adult sunt între 60 -80 pulsa ții/minut.
Pulsul – deriva țiile lui pot fi prin frecven ța și calitatea lui: un puls rapid și slab bătut, u șor
depresibil, adesea filiform sau incompatibil, pledează pentru o iriga ție insuficientă periferică.

25
Un puls depresibil dar bradicardic, uneori aritmic trădează tulburări în cadrul unei
insuficien țe cardiace.
Pulsul dispare prima dată la ar tera radială, apoi la femurală și în final la carotidă.
Prin presiunea sau tensiunea pulsului în țelegem for ța cu care unda pulsatilă izbe ște
peretele arterial. Din acest punct de vedere se descrie un puls dur și un puls moale, care este
caracteristic insuf icien ței cardiace globale, infarctului miocardic.
În insuficien ța cardiacă congestivă poate să apară și un puls slab, abia perceptibil,
denumit „parvus”.
Tensiunea arterială
Pentru măsurarea tensiunii arteriale pacientul va fi pregătit fizic și psihic.
Se aplică man șeta pe bra țul în extensie și se fixează membrana stetoscopului pe artera
humerală sub marginea interioară a man șetei. Se introduc olivele stetoscopului în urechi, se
pompează aer în man șeta pneumatică cu ajutorul parei de cauciuc până la dispari ția zgomotelor
pulsatile. Se decomprimă progresiv aerul din man șetă prin deschiderea supapei până când se
percepe primul zgomot arterial care reprezintă valoarea tensiunii arteriale maxime. Se re ține
valoarea indicată de coloana de mercur sau acul manometr ului pentru a fi consemnată. Se
continuă decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice, se re ține valoarea
indicată de coloana de mercur sau de acul manometrului în momentul în care zgomotele dispar,
această valoare reprezentând tensiunea a rterială minimă.
Se notează în foaia de temperatură valorile ob ținute cu linie orizontală de culoare ro șie,
socotind pentru fiecare linie a foii o unitate de coloană de mercur. Se unesc liniile orizontale cu
linii verticale și se ha șurează spa țiul rezultat .
Valorile normale la adult sunt: tensiunea arterială maximă 115 -140 mmHg iar tensiunea
arterială minimă 75 -90 mmHg.
Tensiunea arterială este important să se men țină în limite normale. Pot să apară
modificări tensionale determinate de for ța de contrac ție cardiacă, care vor fi notate și va fi
atenționat medicul în privin ța lor.
Dintre medicamentele diuretice ca FUROSEMIDUL, acestea spoliază organismul de
ionul de potasiu și provoacă adesea hipotensiune.
Hipertensiunea venoasă în cazul ineficacită ții diuretic elor se reduce prin punc ție venoasă.
Respira ția
În timpul măsurării respira ției, pacientul va fi a șezat în decubit dorsal fără a explica
tehnica ce urmează să fie efectuată cu palma mâinii pe suprafa ța palmară pe torace. Se numără
inspira țiile timp de un m inut. Aprecierea respira ției se poate face prin simpla observare a

26
mișcărilor respiratorii prin ridicarea și revenirea toracelui la normal.
Pe foaia de temperatură se notează cu verde fiecare linie orizontală reprezentând două
respira ții.
Valorile normale la adult: seara 20 respira ții/minut, diminea ța 18 respira ții/minut.
Respira ția va fi atent urmărită deoarece pacien ții cu insuficien ță cardiacă prezintă în
general dispnee care poate fi uneori intensă, cu respira ții bru ște, rapide și superficiale.
Pacientu l va fi educat să respire profund și rar fără să se lase cuprins de panică.
În insuficien ța cardiacă stângă dispneea poate apărea la efort sau în repaus mai ales
noaptea, poate fi înso țită de tuse, nelini ște.
Dispneea cardiacă este o tahipnee regulată, cu accentul pe inspir și care are la bază staza
pulmonară.
Diureza
Pentru a putea furniza datele necesare stabilirii diagnosticului și conducerii tratamentului,
asistenta va urmări:
1. Tulburările de emisie urinară
2. Cantitatea de urină emisă în 24 de ore
3. Caracterele calitative ale urinei
1. Emisia urinei este declan șată de senza ția de mic țiune, în mod normal în decurs de 24
de ore este de 5 -6 mic țiuni la bărba ți și 4-5 mic țiuni la femei.
Asistenta urmăre ște următoarele tulburări de mic țiune: polak iuria, i schiuria, nicturia,
disuria, incontinen ța urinară.
2. Pentru determinarea cantită ții de urină emisă în 24 de ore se va instrui pacientul să
urineze numai în urinar , timp de 24 de ore. Vasele cilindrice gradate vor fi bine acoperite și
ținute la răcoare pen tru a împiedica procesele de fermenta ție.
Tot în acest scop se vor adăuga la urina colectată câteva cristale de timol care nu
modifică reac țiile chimice ale urinei.
Alături de înregistrarea valorii diurezei se va nota și cantitatea de lichide ingerate.
Raportul dintre cantitatea de lichide ingerate și cele eliminate reflectă bilan țul circula ției apei în
organism.
Valoarea normală este circa 1500 ml/24 de ore, la bărba ți este ceva mai mare 1200 -1800
ml/24 de ore, la femei 1000 -1400 ml/24 de ore.

3. Asistent a trebuie să cunoască caracterele calitative ale urinei:
– culoare – urina normală are o culoare galben deschis ca paiul până la brun închis;

27
– aspect – urina normală la emisie este clară, transparentă, după un timp poate deveni
tulbure;
– miros – acizii v olatili din urină îi conferă un miros asemănător cu cel al bulionului;
– reacție – în stare normală are o reac ție acidă PH=6,5;
– densitate – trebuie determinată imediat după emisie cu urodensiometrul. Valoarea
normală este 1015 -1020, în func ție de cantita tea substan ței dizolvate.
Se va nota atent cantitatea de lichide ingerate, primite prin perfuzii și cantitatea de urină
emisă, făcându -se bilan țul pe fiecare 24 de ore. Acest bilan ț fiind foarte important deoarece de
cele mai multe ori ace ști pacien ți prez intă edeme datorită re ținerilor de apă și sare în organism.

2.5. Alimenta ția pacientului

Alimenta ția se poate efectua activ sau pasiv în func ție de starea bolnavului, asigurându -se
o pozi ție cât mai comodă (se a șează un prosop pe marginea patului), paci entul fiind a șezat
sprijinit (dacă este posibil), fie prin ridicarea patului, fie pe perne (2-3), pe piept i se a șează vasul
cu mâncare , iar asistenta medicală stă alături, îl supraveghează sau îl ajută.
Dacă alimenta ția se face pasiv, asistenta medicală t rebuie să manifeste calm și răbdare, să
nu încarce lingura prea mult, să nu îl zorească pe pacient și de asemenea să verifice temperatura
alimentelor. Se va avea grijă ca firimiturile să nu se împră știe sub pacient. Se va supraveghea și
efectua aranjarea p atului și întinderea lenjeriei – pentru a evita formarea escarelor.
Indiferent de modul de administrare al alimentelor, asistenta medicală va avea în vedere
orarul meselor, prezentarea alimentelor cât mai estetic și pe cât posibil va ține cont de
preferin țele pacientului, în limita restric țiilor impuse de medic. Asistenta medicală va respecta
aportul caloric necesar , pentru a nu fi supraalimentat (problemele de tranzit fiind prezente în
marea majoritate a cazurilor de cancer de colon, precum și evitarea obe zității).
Pacientul trebuie educat de către asistenta medicală în privin ța unei alimenta ții sănătoase.
Comportarea personalului fa ță de bolnavii imobiliza ți trebuie să fie cât se poate de atentă,
deoarece ace știa sunt anxio și, irascibili, capricio și.
Asist enta medicală va ține cont de starea psihică a bolnavului, având o atitudine plină de
blânde țe, calm ă, să fie preocupată de programul zilnic, să -l scoată la aer – atenția cu care este
înconjurat contribuind la întărirea încrederii în personalul sanitar pre cum și la suportarea cu
ușurință a perioadei de spitalizare de către bolnav.

2.6. Administrarea medicamentelor și hidratarea pacientului

28

Administrarea medicamentelor trebuie făcută cu mare punctualitate căci orice întârziere
cât de mică provoacă emo ții inutile acestor pacien ți anxio și.
Deși medicamentele se administrează la indica ția medicului, asistenta va trebui să
intervină de urgen ță în unele cazuri extreme până la sosirea medicului cu unele medicamente ca:
Nitroglicerina sau oxigenoterapia.
Asistent a trebuie să sesizeze cât mai repede supradozarea sau efectul nefavorabil ca
inapeten ța, gre țurile, bradicardia ce pot interveni ca o supradozare la digitalice.
Calea naturală de administrare a preparatelor digitalice este cea orală. În unele stări de
extremă urgen ță se administrează Strofantina numai intravenos, foarte lent, diluată cu ser
fiziologic sau cu solu ție de glucoză, pacientul fiind sub observa ție în tot cursul injectării.
Strofantina nu se va administra niciodată la pacien ții digitaliza ți întruc ât pot produce fibrila ție
ventriculară.
Scopul administrării medicamentelor anticoagulante este împiedicarea coagulării
intravasculare a sângelui.
Heparina se administrează de preferin ță pe cale intravenoasă din 4 în 4 ore, maximum din
6 în 6 ore, fiindcă efectul ei este de durată redusă.
Eficacitatea tratamentului anticoagulant se controlează prin teste de laborator, fiindcă prin
scăderea exagerată a coagulabilită ții sângelui pot apărea accidente hemoragice.
În cursul tratamentului anticoagulant trebuie ev itat orice traumatism al pacientului,
asistenta trebuie să supravegheze în special copiii în această privin ță.
Pentru hidratarea organismului se va lua în seamă bilan țul pe 24 de ore prin ingerarea și
eliminarea lichidelor.
Eliminarea apei din organism se face prin mai mult e căi: 1000 -1500 ml se elimină prin
urină, 500 -1000 ml prin transpira ție, 350 -500 ml sub formă de vapori prin plămâni și 100 -200 ml
prin scaun, nevoia de apă a adultului fiind de 2000 -2500 ml/24 de ore.
Hidratarea organismului se poate fa ce pe cale orală, cale duodenală, cale rectală, cale
subcutanată, cale intravenoasă prin numeroase solu ții ca: ser fiziologic, solu ție izotonică
bicarbonat de sodiu 1,4%, solu ție izotonică lactat de sodiu 1,9%, glucoză.
Restabilirea echilibrului hidro elect rolitic și acido -bazic este o urgen ță majoră de îngrijire
a pacientului.

2.7. Recoltarea produselor biologice și patologice

29
În stabilirea diagnosticului precis într -un timp cât mai scurt posibil, ne vin în ajutor
probele de laborator care exprimă în mod obiectiv modificările survenite în morfologia,
funcțiunea și biochimia organismului și eviden țiază agen ții agresivi, factorii etiologici ai
îmbolnăvirilor.
Recoltările trebuie să fie corect executate, examinările de laborator stabilesc factorul
etiologic, clarifică diagnosticul diferen țial, confirmă sau infirmă diagnosticul clinic, informează
asupra gravită ții cazului, contribuie la aprecierea eficacită ții tratamentului, preveste ște
complica țiile, confirmă vindecarea, contribuie la profilaxia bolilor infec to-contagioase.
Recoltările hematologice și de urină se vor face zilnic sau la indica ția medicului.
Se va efectua hemocultura în caz de febră, în timpul frisonului când numărul de germeni
este mai mare.
Pentru recoltări pacien ții trebuie pregăti ți fizic și psihic, instrumentele și materialele
necesare trebuie pregătite din timp, recipientele de recoltare vor fi etichetate înainte de începerea
recoltării.

Recoltarea sângelui pentru:
– hematocrit : prin punc ție venoasă, se recoltează 2 ml de sânge pe cristal e E.D.T.A. 0,5
ml solu ție uscată prin evaporare. Valorile normale sunt: la bărba ți 46±6%, la femei 41±5%.
– ionogramă sanguină: punc ție venoasă pe nemâncate, 5 -10 ml sânge în seringă
heparinizată. Valorile normale sunt: Na 137 -152 mEq/l, K 3,8 -5,4 mEq/l, C lˉ 94 -111 mEq/l, Ca
4,5-5,5 mEq/l.
– glicemie: prin punc ție venoasă, se recoltează 2 ml sânge pe 4 mg florură de natriu.
Valorile normale sunt: 80 -120 mg/l.
– timp de protrombină: prin punc ție venoasă, se recoltează 4,5 ml de sânge pe 0,5 ml
oxalat de calc iu. Valorile normale sunt: T. Quick 12 -14˝, T. Howell 90 -150˝.

30
– V.S.H.: prin punc ție venoasă, se recoltează 1,6 ml de sânge pe 0,4 ml citrat de sodiu
3,8%. Valorile normale sunt: 1 oră 4 -6 mm, 2 ore 7 -15 mm.
– hemoleucogramă: prin punc ție venoasă, se reco ltează 2 ml de sânge pe E.D.T.A.
Valorile normale sunt: eritrocite la bărba ți 4,5 -5,5 mil/mm³ iar la femei 4,2 -4,8 mil/mm³,
hemoglobină la bărba ți 15±2 g/100ml iar la femei 13±2 g/100ml, leucocite 4000 -8000/mm³
Recoltarea urinei pentru examenul sumar de ur ină se face prin emisie spontană, 150 ml
urină diminea ța în recipiente curate.
Este importantă îngrijirea pacientului după tehnică, i se asigură repaus la pat pe o
perioadă prescrisă de medic, se supraveghează func țiile vitale, culoarea tegumentelor, se
informează medicul în cazul apari ției cianozei, dispneei, tahicardiei, se controlează locul punc ției
și aspectul pansamentului la nevoie (hemoragie, hematom, ro șeață).

2.8. Pregătirea pacientului și efectuarea tehnicilor impuse de caz

Pregătirea preoperat orie
Se efectuează diferen țiat în func ție de terenul bolnavului (vârstă, tare biologice), de
gravitatea bolii și complexitatea opera ției care va trebui practicată.
Înaintea executării interven ției chirurgicale, indiferent de vârsta pacientului, de afec țiunea
pentru care se internează și de durata actului operator, bolnavii trebuie pregăti ți psihic, fizic și
chirurgical.
Pregătirea psihică a bolnavului începe din momentul internării și are drept scop
adaptarea bolnavului la noile condi ții de via ță, ob ținerea încrederii în personalul medical și
restabilirea echilibrului său psihic.
Asistenta medicală are un rol foarte important în asigurarea confortului . Acesta este unul
din factorii care ajută bolnavul să -și men țină un tonus psihic optim – astfel saloanele vo r fi bine
aerisite și luminate, cu temperatura de 20o-22oC. Aceasta va câstiga încrederea bolnavului printr –
un comportament corect și binevoitor, va calma teama care -l domină la gândul că va suferi o
interven ție chirurgicală cu posibile urmări nefaste, îi va explica, în termeni simpli, în ce constă
boala sa și ce posibilită ți terapeutice există, va combate anxietatea acestuia prin administrare de
sedative ușoare/barbiturice (Fenobarbital, Diazepam).
Pregătirea fizică diferă în func ție de vârstă, afec țiune, stare generală, natura interven ției
și vizează atât cercetarea constantelor hemostatice, cât și tratarea unor eventuale tare biologice,
ce ar putea îngreuna evolu ția postoperatorie favorabilă. Pregătirea preoperatorie presupune
realizarea unui bilan ț biolo gic riguros. În afara HLG, a VSH -ului, a probelor hepatice și a

31
celorlaltor constante sangvine, se recomandă și efectuarea unei radiografii pulmonare și EKG. O
urocultură de rutină se va efectua la cea mai mică suspiciune de infec ție urinară.
Examenul fizi c și antecedentele medicale ale pacientului , pot impune necesitatea
efectuării unor teste suplimentare sangvine și de altă natură cum ar fi: grup sangvin și Rh, timp
de sângerare și coagulare, uree sangvină, proteinemie, colesterol, EAB pentru întregirea
investiga țiilor și în cazul unei opera ții mai mari.
Evaluarea preoperatorie corectă este importantă și pentru anticiparea complica țiilor
generate de substan țele anestezice/alte medicamente, mai ales când coexistă afec țiuni cardiace,
pulmonare, hepatice sau renale grave. Anemia și nivelul scăzut de K trebuie corectate. Medica ția
antiinflamatoare trebuie întreruptă cu câteva zile înaintea interven ției chirurgicale.
Interven ția chirurgicală se realizează de obicei cu anestezie generală i.v./intuba ție
orotraheal ă, dar se poate efectua și anestezie rahidiană /bloc epidural. Alegerea îi apar ține
anestezistului și se bazează pe existen ța unor probleme medicale specifice.
Pregătirea chirurgicală a bolnavului , presupune aplicarea unor măsuri care să asigure
desfă șurare a actului chirurgical în condi ții optime.
Igiena bolnavului trebuie avută în vedere încă de la internare, când se face baie gener ală,
apoi acesta va îmbrăca haine curate. De la această regulă fac excep ție doar urgen țele majore a
căror igienă va fi făcută d e asistenta medicală pe por țiunea de interes chirurgical.
În seara premergătoare interven ției, bolnavul este din nou invitat să facă baie generală,
îmbracă lenj erie curată, pilozitatea din zon a de interes chirurgical va fi îndepărtată, tegumentele
dezinfec tate cu alcool și deriva ți de iod și pansate steril.
Clisma preoperatorie nu este întotdeauna necesară – acela și efect se poate ob ține prin
administrarea cu 12 -24 ore înainte de opera ție, de laxative u șoare cu efect mai pu țin brutal și
consumativ și cu un mai mic efect psihologic neplăcut asupra bolnavului. În cazul persoanelor de
sex feminin se îndepărtează machiajul și lacul de unghii, pentru observarea corectă și atentă a
circula ției.
Îngrijiri postoperatorii
Scopul îngrijirilor în perioada postoperatori e este recuperarea rapidă a pacientului,
prevenirea , sau după caz, recunoa șterea și tratarea complica țiilor, precum și asigurarea
confortului pacientului până la externarea sa din spital.
În perioada postoperatorie îngrijirile acordate de asistenta medical ă joacă un rol foarte
important în evolu ția favorabilă a pacientului. După opera ție, pacientul va fi transportat, fie la
salonul de trezire, fie la sec ția de terapie intensivă sau la salon, în func ție de tipul de interven ție
chirurgicală și de anestezie la care a fost supus și de tarele asociate de care suferă. Transportul

32
din sala de opera ție se face cu brancardul. Pe timpul transportului este indicat să fie înso țit de
medicul anestezist, care să -i asigure o ventila ție optimă.
Asistenta medicală din sec ția în care este adus pacientul trebuie să ceară informa ții despre
tipul de opera ție, pierderea de sânge estimată, tuburile de dren, diagnosticul postoperator și
complica țiile intraoperatorii.
Asistenta medicală trebuie să urmărească continuu pacientul în ace astă fază și să
semnaleze oricare din modificările ce pot surveni în starea acestuia. O aten ție deosebită trebuie
acordată calmării durerilor și a agita ției de după trezire, existând acum posibilitatea de control
asupra durerii prin PCA sistem (patient con trol analgezic). Acest sistem este deosebit de util în
primele 6 ore după o interven ție chirurgicală, putând fi monitorizată durerea pacientului și
efectul analgezicelor administrate.
Asigurarea aportului de lichide se realizează prin perfuzii i.v. în peri oada imediat
postoperatorie, administrarea per os făcându -se imediat ce toleranta digestivă o permite, în prima
zi dându -i apă, ceai neîndulcit, zeamă de compot, limonadă , iar din a doua zi se poate da supă de
legume strecurată.
Pacientul fără sondă urinar ă trebuie să urineze în primele 6 -12 ore de la opera ție, iar
primul scaun trebuie să apară la 48 -72 ore postoperator.
Pentru urmărirea evolu ției pacientului în perioada de convalescen ță, asistenta medicală
trebuie să cunoască și să observe o serie de manif estări clinice:
 faciesul trebuie să revină treptat la normal. Cianoza , paloarea, faciesul vultu os
trebuie să ridice problema unor complica ții circulatorii sau de altă natură;
 limba uscată denotă o lipsă de hidratare;
 temperatura ușor ridicată (37,5o-38o) din primele trei zile postoperator, indică o bună
reactivitate a pacientului. Febra care se men ține sau apare după trei zile de la opera ție, poate fi
expresia unei infec ții a plăgii , a unor complica ții respiratorii, circulatorii sau a unei reac ții
alergice;
 diureza se evaluează cantitativ și calitativ, notând eventualele modificări de culoare
și transparen ță, VN fiind de ~ 1500 ml/zi.
Un rol deosebit de important are asistenta medicală în profilaxia complica țiilor
postoperatorii. Aceste complica ții pot fi:
 precoce (infec ția, tromboza venoasă profundă, hemoragia);
 tardive (granulom de fir, constipa ție).
Ecografia – pregătirea bolnavului

33
Ecografia = metoda imagistică neinvazivă efectuată cu ajutorul ultrasunetelor prin
intermediul ecografului.
Ecograful:
– are la bază principiul ecoului
– este format din: transductor, calculator, ecran (unele ecografe au posibilitatea de
fotografiere, de înregistrare video)
– transductorul emite și recepționează ultrasunete
– între transductor și pielea bolnavului se face un cup laj acustic cu ajutorul unui gel
– ultrasunetele traversează organe, medii lichide, dar sunt oprite de aer și oase (nu se
examinează plămânii sau oasele).
– aceste ecouri sunt înregistrate de ecograf, procesate de calculator și transformate într -o
imagine bidimensională sau tridimensională proiectată pe ecran.
Ecografia – permite vizualizarea organelor interne, a mediilor lichide sau a fătului cu
ajutorul ultrasunetelor este folosită și în timpul unor intervenții chirurgicale, pentru a executa
puncții (ghid ează acul la paracenteză), pentru biopsii sau în scop explorator – nu are efecte
secundare.
Ecografia poate fi:
– bidimensională
– tridimensională – 3 D
– tridimensională – 4 D
Se poate executa: – extern – pe suprafața tegumentului
– intern (în cavități): vagin, rect, esofag, vase de sânge
Transductorul (sonda de ecografie) este specific tipului de ecografie:
– Sonde externe – se plasează pe corpul pacientului deasupra regiunii de explorat
– Sonde endocavitare – pentru ecografie endovaginală, endorectală (p entru prostată),
transesofagiană (pentru inimă)
– Sonde miniaturizate – pentru ecografie intravascular ă (se introduc prin cateterism în
vase)
Pregătirea bolnavului:
– Psihică: informare, explicare, consimțământ
– Fizică: – înaintea unor ecografii este nece sară ingerarea unei cantități de lichid p entru
umplerea vezicii urinare (p entru vizualizarea vezicii și a uterului)
– alteori se face pe nemâncate sau după 2 -3 zile de medicație p entru reducerea
gazelor intestinale

34
– după zona de explorat pacientul st ă în poziție decubit dorsal, decubit lateral sau
poziție ginecologică
– se va dezbrăca în zona de examinat
– se va unge cu gel zona de tegument deasupra organelor de examinat, sau p entru
sondele interne se acoperă sond a cu mănușă sterilă și apoi se unge cu lubr ifiant
steril
– medicul efectuează ecografia, observă ecranul și indică rezultatul
Ecografia abdominală (bidimensională externă)
– reflectă imaginea unor organe sau structuri abdominale
– poate evalua: aorta abdominală, ficatul, colecistul, căile biliare, splina , pancreasul,
rinichii, vezica urinară, uterul, ovarele, trompele uterine, prostat a.
– poate descoperi: anevrisme de aort ă, form a, densitatea și structura organelor, prezen ța
calculilor, dilatații sau blocări a unor canale biliare, inflamații, tumori , chisturi, malformații
Colonoscopia = examinarea colonului cu ajutorul colonoscopului (endoscop flexibil cu
camer ă, lung de 1,50 – 1,80 m)

35

Cu ajutorul colonoscopului se poate vizualiza și o mică porțiune din intestinul subțire.
Scop:
Explorator:
– diagnostic
– biopsie
Terapeutic:
– extirparea unor polipi sau tumori
Pregătirea bolnavului:
Psihică: informare, explicare, consimțământ
Fizică: – va fi educat să nu ingere alimente de culoare roșie sau medicamente pe bază de
fier
– va avea un regim alimentar hidric cu 2 zile înainte
– se face pregătirea colonului la indicația medicului (clisme seara și dimineaț a,
administrare de laxative – Fortrans) cu 2 zile înainte
– în seara dinaintea examenului se administrează un sedativ
– în dimineața examenului bolnavul va fi a jéune, se va adm inistra : Scobutil, No –
Spa, Diazepam
– examenul se face într -o cameră specială
– poziția bolnavului va fi decubit lateral stâng, ghemuit
– hidratare
Incidente și accidente:
– dureri abdominale

36
– sângerare
– tahicardie
Rectosigmo idoscopia = explorarea colonului sigmoid și al rectului.
Se face cu rectoscopul
Scop:
Explorator – pentru diagnostic sau biopsie
Terapeutic – pentru extirparea unor polipi, cauterizări, aplicații locale de medicamente
Pregătirea bolnavului:
Psihică: informare , explicare, consimțământ
Fizică: – cu 2 zile înainte regim hidric
– în seara precedentă se fac 2 clisme evacuatorii
– poziția este genupectorală , pentru bolnavii cardiaci sau foarte slabi, poziție
ginecologică
– se lubrifiază rectoscopul cu vaselină
Îngri jiri ulterioare:
– asistenta face toaleta regiunii anale
– transport ă bolnavul la pat
– etichetează și duce produsele recoltate la laborator

2.9. Educa ția pentru sănătate

Ultima perioadă a spitalizării este momentul de maximă activitate educa țională. Pr ocesul
de educare și informare se adresează atât pacientului cât și familiei sale.
Instruc țiunile cu privire la activitatea fizică trebuie să se refere concret la repaus, muncă,
activită ți recreative, antrenament fizic, activită ți din via ța zilnică, contac tul sexual și călătoriile.
Trebuie precizat modul în care se intercalează repausul cu efortul fizic.
Asistenta va explica pacientului și necesitatea regimului dietetic, precum și a restric țiilor
prescrise ca: alimenta ția car e să nu constipe, să evite acrit urile și condimentele.
Li se va explica pacien ților motivele pentru care trebuie să ia uneori timp îndelungat
medicamente, trebuie să se precizeze dozele posibile, efectele adverse.
Trebuie să li se atragă aten ția că ori de câte ori au impresia că ceva nu este în regulă cu
sănătatea lor să se adreseze medicului, fără a amâna momentul gândind că este ceva trecător.
Cu stricte țe trebuie să se prezinte la controale periodice.

37
2.10. Externarea pacientului

Decizia externării aparține medicului curant :
 externa re la cerere (cu declarație semnată pe FO): cu excepția pacienților cu boli
infecțioase cu izolare obligatorie sau a celor psihiatrici periculoși pentru anturaj;
 Asistenta medicală anunță aparținătorii cu 2 – 3 zile înainte :
 desemnează personalul auxiliar care însoțește pacientul în serviciu l de externare, eliberare
obiecte personale, care este un serviciu centralizat, aflat în altă locație decât cel de
internare ;
 se asigură că pacientul are la plecare biletul de ieșire și rețeta medicală și oferă informați i
legate de îngrijirile uzuale care trebuie efectuate la domiciliu ;
 operează modificările în registrul de secție, caietul de predare -preluare tură (tratamente,
regimuri), cu raportarea ieșirilor ;

38
CAP.III. Îngrijiri speciale

Cazul 1. Plan de îngrijire

Metode de culegere a datelor
Surse de informare:
I.Date privind identitatea pacientului
A.Date relativ stabile:
Nume și prenume: M.G.
Vârsta: 65 ani
Sexul: feminin
Starea civilă: văduvă
Religia: crestin ortodoxă
Ocupația: pensionară
B.Date variabile
Domi ciliul:Sibiu
Condiții de viață și muncă: locuiește cu fiica sa și familia acesteia într -o casă cu 3 camere
Obiceiuri: se ocupă cu gospodăria și are grijă de nepoțica sa
Mod de petrecere a timpului liber: plimbările în aer liber
II.Date privind starea de să nătate anterioară
A.Date antropometrice
Greutatea: 60 kg
Înălțimea: 1,67 m
Grupul sanguin: III B
Rh-ul: pozitiv
B.Profilul psiho -social și cultural
Limba vorbită: română
Capacități cognitive: orientată temporo -spațial
Stare de conștiență: conștientă
Grad d e autonomie: autonomă
Capacitatea de comunicare: comunică cu ușurință
C.Antecedente heredocolaterale(familiale):
Boli cronice: nu
Afecțiuni mentale ale membrilor familiei: nu

39
D. Antecedente personale:
 fiziologice:
 vaccinările: toate
 nașteri, avorturi: 1, 1.
 patologice:
 boli ale copilăriei: varicela
 boli anterioare: nu
 intervenții chirurgicale: apendicectomie
III. Informații legate de boala actuală:
A. Motivul internării:
 semne și simptome: constipație ce alternează cu diaree, dureri intense în fosa iliac ă
stângă, scaune cu mucozități și sânge, scădere ponderală, astenie, paloare
 parametrii vitali:
 temperatura: 37 grade C
 T.A.: 120/ 70 mmHg
 Puls: 80 b/m
 Respirația: 20 r/m
B. Istoricul afecțiunii actuale: Pacienta afirmă că de 3 luni prezintă dureri în fos a iliacă stângă,
constipație ce alternează cu diaree, balonare, scaune cu mucozități și sânge, astenie, scădere
ponderală. Pacienta se internează în Clinica de Chirurgie a SCJU Sibiu, pentru examen de
specialitate.
C. Diagnosticul medical la internare: suspect neoplasm de colon
D. Data internării: 11.03.2015
E. Examenul clinic pe aparate:
 starea de conștiență: bună
 tegumentele și mucoasele: piele îngrijită, mucoasă bucală umedă
 țesut conjunctiv (adipos): normal
 sistem ganglionar: limite normale, palpabil
 sistem muscular: integru
 sistem osteo -articular: integru din punct de vedere anatomic
 aparat respirator: nu are zgomote respiratorii, respirație ritmica amplă
 aparat cardiovascular: TA=120/70 mmHg
 aparat digestiv : reflex de deglutiție prezent, masticație ușoară
 aparat urinar: micțiuni fiziologice prezente 4 -5 /zi
 aparat genital: pacienta la menopauză
 sistem nervos, endocrin, organe de simț: în limite normale

40
Anamneza asistentei:
1. Nevoia de a respira și a ave a o bună circulație : nealterată – grad de d ependență 1
 aparat respirator integru morfofuncțional ;
 respirație ritmică amplă, profundă, de tip abdominal ;
 puls 8 0 b/m;
 T.A. max. = 12 0 mmHg; T.A. min = 7 0 mmHg;
 nu are zgomote respiratorii;
 ambele hemitorace prezintă aceeași mișcare de ridicare și cobor âre în timpul inspirației și
expirației ;
 mucoasa respiratorie este umedă, cu secreții reduse, transparente, dense;
 tegumente palide, calde, artere periferice pulsatile ;
2. Nevoia de a mânca și a bea : ușor alterată – grad de dependență 4
 pacienta prezintă protez ă dentară, mucoasa bucală roz și umedă, limba roz ;
 reflexul de deglutiție este prezent, masticația este ușoară ;
 alimentație inadecvată prin deficit din cauza afecțiunii organice intestinale manifestată prin :
scădere pond erală, consum redus de aliment e și lichide, oboseală, tegumente uscate și
palide;
 modificarea programului meselor care era în număr de trei mese și două gustări, din cauza
scăderii apetitului, ajungând la două mese pe zi și o gustare ;
 scăderea poftei de mâncare din cauza durerii și a a nxietății manifestată prin scădere
ponderală, pacienta pierzând în greutate. Inițial avea o greutate de 70 de kg, iar în decurs de
trei luni, a scăzut circa l0 kg, în prima lună scăzând trei kg, apoi în cea de -a dou a trei, iar în
ultima patru kg ;
 dacă înai nte de manifestările enunțate mai sus, paci enta nu avea preferințe alimentare , acum
nu mai poate consuma alimente greu digerabile și care produc balonare cum ar fi:
condimente, fasole, mazăre, varz ă, mere, banane;
 consumă în jur de 1 700 ml de lichide/ zi;
3. Nevoia de a elimina: alterată – grad de dependență 3
 pacienta are micțiuni fiziologice, 4 -5 pe zi;
 urină de culoare galben d eschis până la galben închis, cu aspect normal = clar
 mirosul este de urină proaspătă (de bulion);
 reacția este acidă > cu pH -ul 5,5; densitatea – 1015;
 diureza 1200 ml;

41
 modificarea tranzitului intestinal din cauza afecțiunii organice manifestată prin constipație
alternând cu scaune diareice cu mucus și sân ge, dureri în fosa iliacă stângă și flancul stâng;
 diaree și constipație din cauza tulburărilor de tranzit manifestate prin scaune în număr de 3 -6
scaune pe zi sau, scaune la 2 -4 zile, cu mucozități și sânge;
 mirosul este fetid;
 tulburările de tranzit sunt sub forma alternanț ei perioadelor de diaree cu cele de constipație ;
 această alternanț ă a constipației cu diareea ne duce la o suspiciune de cancer de colon;
 balonare postprandială din cauza acumulării de gaze în intestin și absorbției lor insuficiente ;
4. Nevoia de a s e mișca și a avea o bună postură : ușor alterată – grad de depe ndență 2
 aparatul osteo -articular integru din punct de vedere anatomic;
 sistemul muscular integru;
 dificultate în deplasare din cauza durerilor abdominale manifestată prin mers ușor aplecat;
 diminuarea interesului pen tru mișcare din cauza durerii manifesta tă prin menținerea timp
îndelungat a unei stări de imobilitate ;
5. Nevoia de a dormi și a se odihni: alterată – grad de dependență 4
 perturbarea somnului din cauza durerilor abdo minale manifestată prin insomnie
 neliniște din cauza tulburărilor de gândire m anifestată prin apariția unor sentiment e și idei pe
care se dorește să le îndepărteze ;
 somn neodihnitor din cauza anxietății manifestată prin somn agitat, superficial;
 somn insuficient cantitativ și calitativ din cauza insomniei manifestat prin ore puține de
somn și treziri sau perioad e de veghe în timpul nopții, faț a palidă, ochi încercănați ;
6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca : nealterată – grad de dependență 1
 pacienta se poate îmbrăca și dezbrăca singură;
 hainele sunt alese cu gust și decență , adecvat e climatului și locației (cămaș ă de noapte și
capot);
 îmbrăcămintea este aleasă conform taliei și staturii pacientei;
7. Nevoia de a -și menține temperatura corpului în limite no rmale : nealterată – grad de
dependență 1
 temperatura corpu lui este în limite n ormale: 37 °C;
 tegumentele sunt palide, călduțe;
 temperatura mediului ambia nt este cuprinsă între 18 – 25°C;
 transpirație minimă;
8. Nevoia de a fi curat și de a -și proteja tegumentele și muc oasele: nealterată – grad de
dependență 1

42
 pacienta își poate efect ua singură igiena corporală;
 pielea este curată, îngrijită
 urechile sunt de conformație normală, curate
 mucoasa bucală este umedă;
 are unghii curate, tăiate scurt;
 își efectuează singură igiena bucală și a protezei;
9. Nevoia de a evita pericolele: alterat ă – grad de dependență 3
 salonul în care se află pacienta este bine aerisi t, temperatura ambiantă este de 18 – 25°C,
umiditatea între 30% – 60%;
 anxietate datorită amenințării fizice prin investigațiile ce urmează a fi făcute manifestată prin
neliniște;
 tulburări de gândire din cauza incertitudinii diagnosticului manifesta te prin comportament
agitat alternând cu perioade de liniște;
 fatigabilitate cauzată de oboseală manifestată prin adinamie, slăbiciune;
10. Nevoia de a comunica: nealterată – grad de depe ndență 1
 pacienta este comunicativă și receptivă la întrebările echipei medicale;
 funcționarea adecvată a organelor de simț: acuitate auditivă și vizuală, sensibilitate tactilă ,
sensibilitate gustativă și a mirosului;
 este interesată de boala s a, vrea să ș tie cât mai multe;
 își exprimă c lar ideile, dorințele, emoțiile;
11. Nevoia de a acționa conform credințelor și valorilor sale : nealterată – grad de
dependență 1
 pacienta este de rel igie creștin -ortodoxă, participă la slujbele bisericești și are încredere în
Dumnezeu;
 pacienta este conștientă de ceea ce se întâmplă și acționeaz ă conform propriilor convingeri;
12. Nevoia de a se ocupa de propria realizare : nealterată – grad de dependență 1
 pacienta își acceptă starea nouă în care se găsește;
 pacienta poate d epăși anumite momente critice;
 vrea să revină în m ijlocul familiei, sănătoasă, și să aibă grijă d e nepoțica sa;
13. Nevoia de a învăța: nealterată – grad de dependență 1
 pacienta este conștientă de necesitatea formării unei noi atitudini și deprinderi core cte în
vederea obținerii unei stări de bine;
 prezintă interes față de toate informațiile și m aterialele care descriu boala sa;
14. Nevoia de a se recrea: nealterată – grad de dependență 1

43
 pacienta este atentă la ceea ce se petrece în jurul său, este activ ă și participă la activități ;
 prezintă interes față de activitățile curente ale vieții;

Stabilirea gradului de dependență:
Total puncte: 25
Nivel de dependență: 2 – pacient cu dependență moderată

Aplicarea îngrijirilor

Nevoia
afectată Diagnostic de
nursi ng Obiective Intervenții autonome și
delegate Evaluare
Nevoia de a
elimina Modificarea
tranzitului
intestinal d in
cauza afecțiunii
organice prin
constipație
alternând cu
scaune diareice
multiple cu mucus
și sânge, dureri în
fosa iliacă stângă
și flancul s tâng,
balonare
postprandială. Pacienta să fie
diagnosticată cât
mai repede, în
vederea
instituirii
tratament ului
adecvat bolii
sale.
Pacienta să
revină la un
tranzit intestinal
normal în
următoarele
două zile. Intervenții autonome
– am însoțit pacienta la
salon
– asigur condiții de
microclimat
– calmez pacienta și o
sfătui esc să-și găsească
poziție comodă și antialgică
Intervenții delegate
– la indicația medicului am
pregătit și am recoltat probe
pentru laborator
– am pregătit pacienta fizic
și psihic pentr u
colonoscopie Pacienta a fost
cooperantă și a
executat toate
indicațiile
medicului și ale
mele în vederea
efectuării
tuturor
analizelor și a
explorărilor.
Nevoia de a
dormi și a
se odihni Dificultate în a se
odihni, din cauza
durerilor
abdominale
manifes tată prin
oboseală și somn
întrerupt. Pacienta să
doarmă liniștit
timp de 8 ore pe
noapte, fără
întrerupere, în
următoarele 48
de ore.
Pacienta să -și
diminueze
durerile
abdominale în
două -trei ore. Intervenții autonome
– am sfătuit pacienta să își
exprime temerile
– am întocmit cu pacienta
un program necesar de
odihnă, două ore după masa
de prânz, între orele 14 -16
și 8 ore pe noapte între
orele 23 -7.
Intervenții delegate
– am administrat la indicația
medicului: o fiolă de
Diazepam i.m. înainte de
culcare cu 2 ore. I -am
administrat pacientei o fiolă Durerile
abdominale s -au
diminuat în
urma
tratamentului
aplicat, iar
pacienta a avut
un somn
liniștitor, fără
întreruperi de 8
ore pe noapte.

44
de Algocalmin i.m. seara, la
indicația medicului, pentru
diminuarea durerilor
abdominale
Nevoia de a
se mișca și
a avea o
bună
postură Intoleranță la
activitate din
cauza durerilor
abdominale
manifestată
mobilizare
greoaie .
Anxietate datorită
amenințării fizice
prin investigațiile
ce urmează a fi
făcute manifestată
prin ne liniște. Pacienta să nu
mai prezinte
anxietate și să
fie informată cu
privire la
investigațiile ce
urmează a -i fi
făcute în
următoarele 12
ore.
Pacienta să nu
mai prezinte
dureri
abdominale și să
revină la o
mobilitate
normal ă în 24
de ore. Intervenții aut onome
– am explicat pacientei că
toate actele medicale care
au fost efectuate sunt în
vederea punerii unui
diagnostic cât mai repede și
cât mai concret
– am asigurat pacientei
repausul la pat
– am pregătit pacienta în
vederea examenului
colonoscopic, expli cându -i
în ceea ce constă și anume:
că trebuie să consume până
a doua zi 4 litri de apă în
care se adaugă o substanță
praf, numită Fortrans
– am învățat pacienta cum
să consume acest amestec și
i-am spus că nu are voie să
consume altceva până în
momentul î n care i se va
face colonoscopia
– am sfătuit pacienta că ori
de câte ori are dureri
abdominale, să stea în
repaus la pat, în poziție
antalgică, de decubit lateral
cu picioarele flectate pe
abdomen și mâinile
încrucișate pe torace, iar
dacă stă pe spate, î n decubit
dorsal, să stea cu picioarele
îndoite și cu o pernă sub
genunchi
Intervenții delegate
– i-am administrat o fiolă d e
Piafen la indicația
medicului Pacienta și -a
diminuat
anxietatea cu
privire la
investigații și a
cooperat cu
echipa
medicală.
A res pectat
indicațiile în
vederea
efectuării
colonoscopiei,
neconsumând
alimente, ci
doar amestecul
de apă cu
Fortrans.
Pacienta și -a
diminuat
durerile
abdominale și a
stat în pozițiile
antalgice pe
care i le -am
recomandat,
observând
eficacitatea
acestora.

45
Nevoia de a
respira Dificultate în a
respira, datorită
intervenției
chirurgicale,
manifestată prin
modificarea
amplitudinii
respirației,
tahipnee i și a
durerilor
postoperatorii. Pacienta să
respire fără
dificulta te, să
aibă un ritm
respirator
regulat, de 18
r/min, să -și
diminueze
tahipneea în
decurs de trei
ore. Intervenții autonome
– am ajutat pacienta să
efectueze exerciții
respiratorii, să aibă poziții
adecvate și să își schimbe
poziția din două în două ore
– am observat culoarea
unghiilor, a buzelor și a
tegumentelor și le -am notat
în foaia de observație
– am umezit aerul din
încăpere cu apă alcoolizată.
Am monitorizat și
înregistrat TA, pulsul,
respirația, temperatura. Să
aibă poziții adecvate, cu
picioarele flectate pe
abdomen (Fowler)
Intervenții deleg ate
– administrez la indicațiile
medicului 1 fiolă Piafen + 1
fiolă Algocalmin După două ore,
pacienta respiră
mai liniștit,
prezintă
tegumente și
mucoase mai
puțin palide.
Tahipneea s -a
diminuat (20
r/min).
Nevoia de a
comunica Durere din cauza
plăgii op eratorii
abdominale,
manifestată prin
plâns și facies
crispat. Pacienta să
beneficieze de
siguranță
psihologică
pentru
înlăturarea stării
de anxietate în
următoarele 2
zile. Pacienta
să-și diminueze
durerile. Intervenții autonome
– am sfătuit pacienta să
comunice cu echipa
medicală și familia și am
încurajat familia să
comunice cu pacienta,
pentru a menține un climat
de optimism
– ascult pacienta cu calm și
manifest compasiune
– asigur condiții de
microclimat
– facilitez vizita familiei și a
prietenilor Pacienta
comunică cu
echipa
medicală,
familia și
colegele de
salon,
prezentând
ameliorarea
stării de
anxietate.
Nevoia de a
mânca și a
bea Alimentație
insuficientă din
cauza restricției
alimentare impusă
de intervenția
chirurgicală pe
colon. Pacienta să fie
echilibrată
hidroelectrolitic
asigurându -se
regimul
alimentar
postoperator. Intervenții autonome
– în prima săptămână se
instituie o dietă hidrică sau
se prescrie o dietă restrânsă
cu minimum de deșeuri
pentru a inhiba motricitatea
intestinală administrând Pacie nta este
echilibrată
hidroelectrolitic.

46
totodată câte două linguri
de ulei de parafină de 2 -3
ori pe zi
– din ziua a treia se vor
administra înghițituri rare
de ceai neîndulcit ½ kg în
24 de ore, iar în zilele
următoare se vor da tre ptat
iaurt, ouă, (în funcție de
reluarea tranzitului
intestin al). Pe cale orală se
administrează apă sau alte
lichide ca supa strecurată
Intervenții delegate
– la indicația medicului, pe
cale parenterală, se
administrează soluții cu
electroliți și proteine,
glucoză 5 %, 10 %, ser
fiziologic, clorură de
potasiu
Nevoia de a
elimina Reducerea
micțiunilor din
cauza intervenției
chirurgicale,
manifestată pr in
absența
micțiunilor
spontane
postoperator.
Asigurarea unei
eliminări
normale în
raport cu
cantitatea de
lichide ingera te
și administrate
parentera l;
prevenirea
infecției urinare;
Intervenții autonome
– am îndepărtat sonda
urinară
– am verificat
permeabilitatea sondei
urinare introduse înaintea
efectuării operației și am
urmărit evitarea cudării
acesteia
– am încercat st imularea
micțiunilor astfel: am pus
comprese calde pe regiunea
pubiană, am introdus
bazinetul cald sub bolnavă,
am dat drumul apei la
chiuvetă
– pentru prevenirea infecției
urinare am efectuat
manevre sterile
– după îndepărtarea sondei
urinare se verifică golirea
vezicii urinare din 4 în 4 După
îndepărtarea
sondei urinare
se elimină 150
de ml de urină.
Nu au apărut
semne de
infecție urinară

47
ore, în condițiile unui aport
de lichide ingerate. Se
observă dacă apar semne de
infecție
Nevoia de a
dormi și a
se odihni Dificultate în a
dormi și a se
odihni din cauza
durerilor
provocate de actul
chirurgical,
manifestate prin
ore de somn
insuficiente, somn
agitat. Pacienta să aibă
un somn
corespunzător
cantitativ și
calitativ de 8 h
pe noapte fără
întrerupere, în
timp de o zi. Intervenții autonome
– am instruit pacienta să
practice tehnici de relaxare,
exerciții respiratorii cu 30
min. înainte de culcare
– am aerisit salonul, am
schimbat lenjeria de pat și
de corp, i -am oferit
pacientei o cană cu lapte
cald
Intervenț ii delegate
– am aplicat tratamentul
medicamentos la indicația
medicului: antialgic Piafen
+ Algocalmin și o fiolă de
Diazepam i.m. Pacienta are un
somn liniștit
fără întrerupere
cu o durată de
aproximativ opt
ore și jumătate.
Nevoia de
a-și păstra
tegume ntele
curate Diaforeza din
cauza anxietății
legată de evoluția
plăgii operatorii,
manifestată prin
transpirații și
tegumente umede. Pacienta să nu
mai prezinte
transpirații
abundente în
următoarele 24
de ore. Intervenții autonome
– am șters tegumentele
bolnavei și am schimbat
lenjeria de corp ori de câte
ori a fost nevoie
– am menținut o
temperatură optimă în salon
de 20oC
– am fricționat cu alcool
tegumentele bolnavei și le –
am pudrat cu pudră de tâlc Pacienta nu mai
transpiră
abundent și se
simte curată ș i
mai liniștită.
Nevoia de a
învăța Cunoștințe
insuficiente
despre
satisfacerea
nevoilor sale în
perioada de
convalescență și a
tratamen tului în
perioada de
recuperare,
cauzate de lipsa
de informație Pacienta să fie
capabilă să se
reintegreze în
activitățile
sociale și
profesionale pe
care le efectua
anterior
operației.
Pacienta sa
ințeleaga boala
sa și să adopte Intervenții autonome
– am explicat pacientei și
familie i în ce a constat
intervenția chirurgicală și la
ce schimbări să se
aștepte, să accepte că
slăbiciunea, oboseala,
iritabilitatea și plânsul sunt
obișnuite în timpul
convalescenței. Să înțeleagă
că în perioada de
convalescență igiena Pacienta a
înțeles
indicațiile
privind regimul
de viață cât și
regimul
alimentar pe
care trebuie să -l
urmeze în
vederea unei
recuperări cât
mai rapide și în

48
manifestate prin
teamă,
nesiguranță. un stil de viață
sănătos pentru o
recuperare
optimă. corporală se face pe re giuni,
se vor administra laxative
în caz de nevoie și
calmante. Pacienta nu
trebuie să facă eforturi
fizice, să evite frigul și să
respecte administrarea
tratamentului conform
prescripției medicale. Să se
prezinte la control după o
lună de zile. Odihna și dieta
prelungită conform
regimului impus de către
medic, evitându -se
alimentele greu digerabile
ca: mazărea, varza, fasolea,
băuturile acidulate. Se
indică lactate, supe slabe,
carne slabă fiartă, nu
prăjită, consumarea a 2000 –
2500 ml lichide pe zi,
constâ nd în ceaiuri
neîndulcite, compoturi, apă
plată, sucuri neacidulate. condiții
favorabile ei.

Analize medicale

Data Analiza Valori normale Valori reale
11.03. 2015 Hemoglobină 12-14 g% 11,62 g%
Leucocite 4200 -8000/mm3 7800/mm3
Neutrofile segmentare 45-70% 78%
Neutrofile nesegmentare 0-5% 3%
Eozinofile 1-3% 3%
Limfocite 20-40% 15%
Monocite 4-8% 6%
Creatinin ă 0,15-1,2 mg/100 ml 0,90 mg/100 ml
Fibrinogen 200-400 mg/100 ml 344 mg/100 ml
Hematocrit 45% 24%

49
12.03. 2015 VDRL Negativ Negativ
T.Q. 12”-14” 12” (100%)
T.H. 1'30” -2'30” 1'
Tymol 0-4 UML 3,6 UML
ZnS04 0-8 UML 14,6 UML
Uree 0,20-0,40 g % 0,30 g %
Glicemie 60-120 mg % 90 mg %
Proteine 6-8 mg % 5,88 mg %
V.S.H . – 1h 2-13 mm 60 mm
V.S.H . – 2h 12-17 mm 130 mm
13.03. 2015 Examen sumar de urină
Densitate
1015 – 1030
1016
pH Acid 3,5
Albumin ă absent urme
Glucoză absent absent
Sediment absent depozit leucocite
Urobilinogen 4-6 mg % normal
Pigmenți biliari absenți absenți
Epitelii rare epitelii plate, rotunde,
rare, mucus prezent,
frecvent oxalat de C a
Urocultură negativă negativă
Factor Rh pozitiv pozit iv

Examene paraclinice :
– EKG interpretare = morfologic normală
Irigografie: imagine lacunară ce corespunde unui proces proliferativ care nu interesează
toată circumferința colonului. Lacuna este situată pe un perete rigid, are contur neregulat,
neomogen , se prezintă ca o ulcerație.
Examen colonoscopic: formațiune infiltrativ vegetant ă, proeminent ă în lumen, ce nu
permite trecerea colono scopului. Pacienta a fost sedată cu Dormicum, 1 fiolă.

50
Tratament medicamentos

Data Tratament Valorile funcțiilor vita le
11.03 2015 Cărbune animal
Diazepam 1 f
Algocalmin 1 f T=36,6°C
P=80 p/min
T.A.=140/75 mm Hg
R=23 r/min
12.03. 2015 Piafen 1 f
Fortrans 4 plicuri ( 1 cutie) T=36,5°C
P=75 p/min
T.A.=140/70 mmHg
R=20 r/min
13.03. 2015 Dormicum 1 f
Manitol 10%, 1500 ml T=36°C
P=70 p/min
T.A.= 130/60 mmHg
R=21 r/min
14.03. 2015 Manitol 10%, 1500 ml
Penicilin ă 8.000.000 u.i. /zi
Kanamicin ă
NaCl 10%, 1500 ml
Glucoz ă 5% 1500 ml T=36,5°C
P=75 p/min
TA=140/75 mmHg
R=24 r/min
15.03. 2015 Atropin ă 1 f
Diazepam 2 f Preanestezie T=36°C
P=80 p/min
T.A=140/10 mmHg
R= 23 r/min
Fentani l 1 f
Panchetamina 1 f
Voluven 1 f
Lysthenon 1 f
Dormicum 1 f Operație
18.03. 2015 Ampicilin ă 3 g
Glucoz ă 5%, 10%
Ser fiziologic 9 % T=36,8°C
P=70 p/min
T.A.= 135/65 mmHg
R=21 r/min
22.03. 2015 Gluco ză 10% 1500 ml
Ser fiziologic 1000 ml
Penicilin ă 800.000 u.i .
Piafen 1 f
Algocalmin 1 f T=36,7° C
P=80 p/min
T.A.=140/75 mm Hg
R=21 r/min

51
25.03. 2015 – Externarea

Pacienta se internează în secția de chirurgie acuzând dureri în fosa iliacă stâng ă și fla ncul
stâng, constipație ce alternează cu diaree, balonare, scaune cu mucozități și sânge, astenie fizică,
scădere ponderală. În urma examenelor de specialitate se pune diagnosticul de neoplasm de
colon sigmoid, cu indicația de intervenție chirurgicală.
Pacienta a fost operată, tehnica operatorie fiind „anus iliac pe baghetă”, operația a decurs
în condiții bune. Pacienta se externează în stare ameliorată, cu indicația de a reveni la control
peste o lună. În perioada de convalescență igiena corporală se va fa ce pe regiuni, se vor
administra laxative în caz de nevoie și calmante.
Pacientei i se recomandă repaus fizic, să evite frigul și să respecte administrarea
tratamentului conform prescripției medicale.
Regimul alimentar va înlătura toate alimentele ir itante, laptele, glutenul, legumele și fructele
bogate în celuloză. Va fi bogat din punct de vedere caloric, având conținut suficient de proteine
și vitamine. Se vor da supe de zarzavat cu gri ș, orez, ouă moi, brânză de vaci, unt proaspăt, carne
fiartă sau la grătar, pe ște slab, sucuri de fructe, dulciuri puțin concentrate, cartofi puțini, piureuri
de dovlecei, morcovi, sare suficientă și la nevoie adaos de clorur ă de potasiu. La nevoie Piafen
tb. sau Algocalmin tb.

52
Cazul 2. Plan de îngrijir e

Metode de culegere a datelor
Surse de informare:
I.Date privind identitatea pacientului
A.Date relativ stabile:
Nume și prenume: T.M.
Vârsta: 58 ani
Sexul: masculin
Starea civilă: căsătorit
Religia: crestin ortodoxă
Ocupația: contabil
B.Date variabile
Domiciliul:Sibiu
Condiții de viață și muncă: l ocuiește cu soția si fiul său într -un apartament cu 3 camere
Obiceiuri: își petrece mult timp la locul de muncă
Mod de petrec ere a timpului liber: împreună cu familia
II.Date privind starea de sănătate anterioar ă
A.Date antropometrice
Greutatea: 68 kg
Înălțimea: 1,75 m
Grupul sanguin: A II
Rh-ul: pozitiv
B.Profilul psiho -social și cultural
Limba vorbită: română
Capacități cognitive: orientat temporo -spațial
Stare de conștiență: conștient
Grad de autonomie: autono m
Capacitatea de comunicare: comunică cu ușurință
C.Antecedente heredocolaterale(familiale):
Boli cronice: nu
Afecțiuni mentale ale membrilor familiei: nu

53
D. Antecedente personale:
 fiziologice:
 vaccinările: toate
 nașteri, avorturi: –
 patologice:
 boli a le copilăriei: oreion, varicela
 boli anterioare: nu
 intervenții chirurgicale: hernie de disc
III. Informații legate de boala actuală:
A. Motivul internării:
 semne și simptome: amețeli, greață, scădere ponderală, dureri abdominale predominante
în flancul d rept, scaune mucopurulente.
 parametrii vitali:
 temperatura: 36,9 grade C
 T.A.: 110/65 mmHg
 Puls: 70 b/m
 Respirația: 19 r/m
B. Istoricul afecțiunii actuale: Pacientul afirmă ca boala a debutat insidios în urmă cu 4 –
5 luni, cu inapetență, scădere ponderală, oboseală și dureri abdominale. Episodul actual a debutat
cu amețeli, greață, astenie , dureri intense și scaune mucopurulente.
C. Diagnosticul medical la internare: tumoră abdminală
D. Data internării: 02.03.201
E. Examenul c linic pe aparate:
 starea de conștiență: conștient
 tegumentele și mucoasele: tegumente palide, calde
 țesut conjunctiv (adipos): normal
 sistem ganglionar: palpabil
 sistem muscular: integru
 sistem osteo -articular: nu prezintă fracturi
 aparat respirator: torace normal conformat
 aparat cardiovascular: 110/65 mmHg, șocul apexian prezent in spațiul
intercostal
 aparat digestiv: dureros la palpare în flancul drept
 aparat urinar: micțiuni fiziologice normale 4 -5/zi
 aparat genital: normal
 sistem nervos, endocrin, organe de simț: normale

54
Anamneza asistentei:
1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație: nealterată – grad de dependență 1
 aparat respirator integru morfofuncțional
 respirație ritmică, amplă, profundă, de tip abdominal
 frecvenț a respirației este d e 19 r/min
 puls 70 b/min
 T.A. max = 110 mmHg; T.A. min = 65 mmHg
 nu prezintă zgomote respiratorii
 ambele hemitorace prezintă aceeași mișcare de ridicare și coborâre în timpul inspirației și
expirației
 mucoasa respiratorie este umedă, cu secreții reduse, tr ansparente, dense
 tegumente calde, palide, artere periferice pulsatile
2. Nevoia de a mânca și a bea : ușor alterată – grad de dependență 3
 pacientul prezintă dent iție bună, mucoasa bucală umedă
 reflexul de deglutiție este prezent, masticația este ușoară
 inapetență din cauza grețurilor manifestată prin scăder e ponderală de la 78 de kg la 68 de
kg în decurs de 4 luni
 consum ă în j ur de 1800 ml de lichide pe zi
3. Nevoia de a elimina: ușor alterată – grad de dependență 3
 pacientul prezintă micțiuni fiziologice , 4-5 pe zi
 urina are culoare galben deschis, de aspect normal = clar
 mirosul este de urină proaspătă
 reacția este acidă, cu pH -ul 6; densitatea = 1020
 diureza 1500 ml
 mirosul materiilor fecale este fetid
 modificarea tranzitului intestinal din cauza afecți unii organice intestinale manifestată prin
scaune mucopurulente, scădere ponderală
 transpirații minime
4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postur ă: alterată – grad de dependență 2
 aparatul osteo -articular integru din punct de vedere anatomic
 diminuare a interesului pentru mișcare cauzată de durere manifestată prin poziție antalgică
5. Nevoia de a dormi și a se odihni: alterată – grad de dependență 4
 Somn nesatisfăcător din cauza durerilor abdominale manifestată prin somn agitat,
superficial

55
6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca : nealterată – grad de dependență 1
 pacientul se poate îmbrăca și dezbrăca singur
 hainele sunt alese conform taliei și staturii pacientului
 hainele sunt adecvate climatului și locației – pantalon și bluză de pijama
7. Nevoia de a -și menține temperatura corpului în limite normale: nealterată – grad de
dependență 1
 temperatura corpulu i este în limite normale: 36,9 °C
 tegumentele sunt palide, calde
 temperatura mediului ambia nt este cuprinsă între 18 – 25°C
 transpirație minimă
8. Nevoia de a fi curat și de a -și proteja tegumentele și mucoasele: nealterată – grad de
dependență 1
 pacientul își poate efectua singur igiena corporală
 cavitatea bucală prezintă dentiție bună
 pielea este curată, îngrijită
 are unghii curate, tăiate scurt
9. Nevoia de a evita pericolele: alterată – grad de dependență 3
 fatigabilitate cauzată de patologia bolii manifestată pri n slăbire fizică, astenie, adinamie
 risc de complicații cauzat de malignitatea afecțiunii manifestat prin prognostic rezervat
10. Nevoia de a c omunica: nealterată – grad de dependență 1
 pacientul poate comunica verbal și nonverbal, este receptiv la întrebările echipei medicale
 funcționarea adecvată a organelor de simț: acuitate auditivă și vizuală, sensibilitate tactilă,
sensibilitate gustativă ș i a mirosului
 este interesat de boala s a, vrea să știe cât mai multe
 își exprimă clar ideile, dorințele, emoțiile
11. Nevoia de a acționa conform credințelor și valorilor sale : nealterată – grad de
dependență 1
 pacientul este de religie creștin -ortodoxă
 pacientul este conștient de ceea ce se întâmplă și acționează conform propriilor convingeri
12. Nevoia de a se ocupa de propria realizare : nealterată – grad de dependență 1
 pacientul își acceptă starea nouă în care se găsește
 pacientul speră că poate depăși anumite momente critice
 vrea să revină în mijlocul familiei, sănătos
13. Nevoia de a învăța: nealterată – grad de dependență 1

56
 pacientul este conștient de necesitatea formării unei noi atitudini și deprinderi corecte în
vederea obținerii unei stări de bine
 prezintă interes față de toate informațiile și materialele care descriu boala s a
14. Nevoia de a se recrea: nealterată – grad de dependență 1
 pacientul este interesat de ceea ce se petrece în jurul său, este activ
Stabilirea gradului de dependență:
Total puncte: 24
Nivel de dependență: 2 – pacient cu dependență m oderată

Aplicarea îngrijirilor
Nevoia
afectată Diagnostic de
nursing Obiective Intervenții autonome și
delegate Evaluare
Nevoia de a
elimina Modificarea
tranzitului
intestin al din
cauza
afecțiuni i
digestive
manifestată
prin scaune
mucopurulente,
dureri
abdominale în
flancul drept. Pacientul să fie
diagnosticat cât
mai repede în
vederea
instituirii unui
tratament
adecvat bolii
sale.
Pacientul să
revină la un
tranzit
intestinal
normal în
următoarele
două zile. Intervenții autonome
– am asigurat confortul
pacientului
– am pregătit bolnavul pentru:
recoltarea analizelor de sânge
pentru examene de laborator
(HLG, hematocrit, ureea
sanguină și glicemie, VSH, TS,
TC, timp Howell, timp Quick,
examen de ur ină, examen
radiologie toracică, EKG),
examenul materiilor fecale Pacientul a
fost cooperant
și a executat
toate
indicațiile
medicului în
vederea
efectuării
tuturor
analizelor și a
explorărilor
paraclinice.
Nevoia de a
mânca și a
bea Alimentație
inadecvat ă prin
deficit din
cauza tumorii
abdominale
manifestată
prin greață,
inapetență,
scădere
ponderală,
consum redus
de alimente și
lichide. Pacientul să fie
echilibrat
nutrițional și
hidroelectrolitic
Pacientul să -și
diminueze
starea de
greață, să se
poată a limenta
corespunzător. Intervenții autonome
– am calculat zilnic rația
alimentară ținând cont de starea
în repaus a pacientului. Am
calculat zilnic bilanțul hidric:
 intrări – 1800 ml/zi
 ieșiri – 1400 ml/zi
– am explorat gusturile și
obiceiurile pacientului și i-am
spus să consume alimente ușor
digerabile
– am suplimentat necesarul de
lichide cu 1000 ml/zi, repartizate Pacientul fost
receptiv la tot
ce i s -a spus,
nu a mai
consumat
alimente gre u
digerabile, a
mărit
cantitatea de
lichide
consumate
respectând
regimul

57
astfel: la fiecare 3 ore câte 200
ml de ceaiuri, sucuri neacidulate,
compot
– am lăsat pacientul să aleagă
alimentele după gusturile sale,
respectând contraindicațiile
regimului
– am suplimentat necesarul de
calorii cu 1000 cal/zi
Intervenții delegate
-administrez la indicația
medicului 3×1 tb pe zi de
Metroclopramid. impus.
Nevoia de a
evita
pericolele Anxietate ,
slăbiciune, din
cauza
amenințării
fizice prin
investigațiile
ce urmează a fi
făcute și
intervenția
chirurgicală,
manifestată
prin
fatigabilitate,
astenie. Pacientul să nu
mai prezinte
anxietate și să
fie informat cu
privire la
investigațiile ce
urmează a -i fi
făcute. Pacientul
să se
recupereze cât
mai repede si
optim după
intervenția
chirurgicală
pentru a nu
interveni alte
complicații,ris c
de infecție Intervenții autonome

– am explicat pacientului că toate
măsurile care au fost luate sunt în
favoarea lui, că nu are de ce să se
teamă deoarece aceste
investigații se efectuează în
vederea punerii unui diagnostic
cât mai repede și cât ma i concret
– am asigurat pacientului repausul
la pat
– am pregătit pacientul în vederea
examenului colonoscopic,
explicându -i în ceea ce constă și
anume: că trebuie să consume
până a doua zi 4 litri de apă în
care se adaugă o substanță praf,
numită Fortrans
– am învățat pacientul cum să
consume acest amestec și i -am
spus că nu are voie să consume
altceva până în momentul în care
i se va face colonoscopia

Intervenții delegate
– la indicația medicului am însoțit
pacientul la efectuarea
investigațiilor

Pacie ntul și -a
diminuat
anxietatea cu
privire la
investigații și
a cooperat cu
echipa
medicală.
A respectat
indicațiile în
vederea
efectuării
colonoscopiei,
neconsumând
alimente, ci
doar
amestecul de
apă cu
Fortrans.

58
Nevoia de a
se mișca și
a avea o
bună
postu ră Diminuarea
interesului
pentru mișcar e
din cauza
durerii
manife stată
prin stări de
imobilitate,
poziție
antagică. Pacientul să se
mobilizeze
executând
mișcări ușoare
și să meargă
prin salon sau
pe hol.
Pacientul să
resimtă o
ameliorare a
durerii. Interve nții autonome
– am explicat pacientului că
imobilitatea nu face altceva decât
să-i amplifice starea de anxietate
și că poate să aibă complicații
pulmonare, cardiovasculare
– învăț pacientul care este postura
adecvată și exercițiile
Intervenții delegate
-administrez la indicația
medicului Mialgin 1 f, i.m. Pacientul a
ascultat
indicațiile și
execută
mișcări și mici
plimbări prin
salon.
Pacientul
prezintă dureri
ameliorate.
Nevoia de a
dormi și a
se odihni Dificultate în a
se odihni din
cauza durerilor
abdo minale și
anxietății,
manifestată
prin somn
întrerupt. Pacientul să
doarmă liniștit
timp de 8 ore
pe noapte, fără
întrerupere, în
următoarele 48
de ore.
Pacientul să -și
diminueze
durerile
abdominale și
anxietatea. Intervenții autonome
– am întocmit cu paci entul un
program corespunzător de odihnă
– am identificat împreună cu
pacientul cauzele anxietății și am
încercat să -i diminuez temerile cu
privire la boala sa
– am asigurat condiții de
microclimat (cameră aerisită,
semiobscuritate, liniște)
Intervenții de legate
– am administrat la indicația
medicului o fiolă de Diazepam
i.m. înainte de culcare cu 2 ore,
Algocalmin Durerile
abdominale s –
au diminuat în
urma
tratamentului
aplicat, iar
pacientul
având un
somn
liniștitor, fără
întreruperi de
8 ore pe
noapte.
Nevoia de a
se recrea Fatigabilitate
cauzată de
spitalizare
manifestată
prin slăbire
fizică, astenie
și lipsă de
forță, stare de
tristețe. Stare
generală
alterată cauzată
de durere
abdominală
manifestată
prin gemete,
grimase. Pacientul să -și
satisfacă
nevoi le în
funcție de
starea de
sănătate și de
gradul de
dependență.
Pacientul sa se
relaxeze facând
ceea ce -i
place. Pacientul
să prezinte o
diminuare a
durerii. Intervenții autonome
– am ajutat pacientul în
satisfacerea nevoilor
organismului .
– am determinat p acientul să
participe la luarea deciziilor
privind îngrijirile acordate.
Pacientul va fi pregătit în vederea
intervenției chirurgicale prin
suprimarea alimentației,
impunându -i-se un regim hidric,
ceea ce va rezolva problema
aportului de lichide în organ ism
– am explorat ce activități
recreative îi produc plăcere
pacientului
– am analizat și am stabilit dacă Pacientul este
pregătit din
punct de
vedere fizic și
psihic pentru
intervenția
chirurgicală la
care va fi
supus. Este
mai relaxat.
Durerea este
diminuată.

59
acestea sunt în concordanță cu
starea sa psihică și fizică
– planific activități recreative
împreună cu pacientul
– am antrenat pacientul în
activită ți și-l ajut
– asigur mediul corespunzător
Intervenții delegate
-administrez la indicația
medicului medicația antialgică
Mialgin 1f, i.m.
Nevoia de a
comunica Stare psihică
alterată,
anxietate,
cauzată de
durere la
nivelul plăgii
abdominale,
manifestată
prin plâns și
facies crispat. Pacientul să
beneficieze de
siguranță
psihologică
pentru
înlăturarea
stării de
anxietate în
următoarele 2
zile.Pacientul
să resimtă o
ameliorare a
durerii.

Intervenții autonome
– am ajutat bolnavul să stea cu
picioarele flectate, cu o pernă sub
regiunea poplitee, pentru ca
musculatura abdominală să nu fie
contractată, red ucând astfel
durerile produse de plaga
operatorie
– am sfătuit pacientul să
comunice cu echipa medicală și
familia și am încurajat familia să
comunice cu pacientul pentru a
menține un climat de optimism
– am cercetat posibilitățile de
comunicare ale bolnav ului
– am furnizat mijloacele de
comunicare
– învăț pacientul să utilizeze
mijloacele de comunicare
conform posibilităților sale
Intervenții delegate
-administrez la indicația
medicului Algocalmin 1f. și
Mialgin 1f, i.m. Pacientul
comunică cu
echipa
medica lă,
familia și
colegii de
salon,
prezentând
ameliorarea
stării de
anxietate.
Nevoia de a
respira Dificultate în a
respira datorită
intervenției
chirurgicale,
manifestată
prin
modificarea
amplitudinii Pacientul să
respire normal,
să aibă un ritm
respirator
regulat, să -și
diminueze
tahipneea în
decurs de 2h. Intervenții autonome
– am ajutat pacientul să efectueze
exerciții respiratorii, să aibă
poziții adecvate și să își schimbe
poziția din două în două ore
– am observat culoarea unghi ilor,
a buzelor și a tegumentelor și le –
am notat în foaia de observație După două
ore, pacientul
respiră mai
liniștit,
prezintă
tegument e și
mucoase mai
puțin palide.

60
respirației,
tahipnee. – am umezit aerul din încăpere cu
apă alcoolizată
– am monitorizat și înregistrat
T.A., pulsul, respirația,
temperatura Tahipneea s -a
diminuat (18
r/min).
Nevoia de a
dormi și a
se odihni Perturbarea
somnului din
cauza durerilor
provocate de
actul
chirurgical,
manifestată
prin odihnă
insuficientă. Pacientul să
beneficieze de
un somn
corespunz ător
cantitativ și
calitativ de 8 h
pe noapte fără
întrerupere, în
timp de o zi. Intervenții autonome
– am instruit pacientul să practice
tehnici de relaxare, exerciții
respiratorii cu 30 min. înainte de
culcare
– am aerisit salonul, am schimbat
lenjeria d e pat și de corp, i -am
oferit pacientului o cană cu ceai
cald
Intervenții delegate
– am aplicat tratamentul
medicamentos la indicația
medicului Pacientul are
un somn
liniștit fără
întrerupere cu
o durată de
aproximativ
șapte ore și
jumătate.
Nevoia de a
avea
tegumentele
curate și
integre Alterarea
tegumentelor
din cauza
intervenției
chirurgicale,
manifestată
prin plagă
abdominală. Pacientul să
prezinte
tegumente și
mucoase curate
în următoarele
două ore, să se
vindece cu
minim de
disconfort și
fără
complic ații. Intervenții autonome
– am efectuat toaleta generală și
pe regiuni a pacientului,
schimbându -i totodată lenjeria de
corp și de pat. Se supraveghează
pansamentul imediat după
intervenție, iar dacă intervin
modificări la nivelul plăgii se
comunică medic ului
– am efectuat schimbarea
pansamentului, am îngrijit plaga Plaga a fost
curățată cu
soluție
antiseptică, iar
pansamentul a
fost schimbat
în condiții
sterile. Nu au
apărut semne
de infecție la
nivelul plăgii.

Analize de laborator

Data Analiza Valori normale Valori reale
02.03. 2015 Hemoglobină 12-14 g% 10,57 g%
Leucocite 4200 -8000/mm3 9500/mm3
Neutrofile – segmentare
– nesegmenta re 45-70 %
0-5 % 62 %
4,5 %
Eozinofile 1-3 % 3 %
Limfocite 20-40 % 30 %
Monocite 4-8 % 11 %
Limfoplasmocite absente 1
Hematocrit 45 % 30 %

61
03.03. 2015 VDRL negativ negativ
T.Q. 12”-14” 13” (100 %)
T.H. 1'30” -2'30” 1'25”
Tymol 0-4 UML 5 UML
ZnSO4 0-8 UML 10 UML
Uree 0,20-0,40 g% 0,35 g%
Glicemie 60-120 mg% 80 mg%
Proteine 6-8 mg% 6 mg%
V.S.H. – 1 h
– 2 h 2-13 mm
12-17 mm 60 mm
113 mm
Examen sumar de urină
Densitate
pH
Albumină
1015 -1030
acid
absent
1020
6
urme
Glucoză absent absent
Sediment absent depozit leucocite
Urobilinogen 4-6 mg% normal
Pigmenți biliari absenți absenți
Epitelii rare epitelii plate, rotunde,
rare, mucus prezent,
frecvent oxalat de Ca
Urocultură negativă negativă
09.03. 2015 V.S.H. – 1 h
– 2 h 2-13 mm
12-17 mm 45 mm
90 mm
T.S. 1’20” – 3’ 2’ 20”
T.C. 1’ – 8’ 5’
Hemoglobină 12-14 g% 11,62 g%

Tratament med icamentos

Data Tratament Temperatur ă, puls, T.A .,
respirație
02.03 2015 Diazepam 1 f
Algocalmin 1 f T=36,7°C
P=70 p/min
T.A.= 130/70 mm Hg
R=19 r/min
03.03. 2015 Fortrans 4 plicuri
Diazepam 1 f
Algocalmin 1 f T= 36°C
P= 75 p/min
T.A.= 130/65 mm Hg
R= 20 r/min

62
04.03. 2015 Dormicum 1 f T=36,9°C
P=70 p/min
T.A.=135/70 mm Hg
R=18 r/min
08.03. 2015 Aspegic 1 f
Algocalmin 1 f
Glucoză 5%, 10 %
Ser fiziologic 9 ‰ T=37,3°C
P=75 p/min
T.A.=130/65 mm Hg
R=20 r/min
09.03. 2015 Ampicilină 3 g
Mialgin 1 f
Glucoză 5%, 10%
Ser fiziologic 9 ‰ T=36 /9°C
P=70 p/min
T.A.=130/65 mm Hg
R=19 r/min
11.03. 2015 Diazepam l cp
Glucoză 10 % 1500 ml
Ser fiziologic 1000 ml
Ampicilină 3 g
Mialgin 1 f T=36,8°C
P=70 p/min
T.A.= 140/75 mm Hg
R=19 r/min
12.03. 2015 Glucoză 10 % 1500 ml
Ser f iziologic 1000 ml
Ampicilină 3 g
Piafen 1 f
Algocalmin 1 f T=36,6°C
P=60 p/min
T.A.=135/60 mm Hg
R=21 r/min

12.03. 2015 – Externarea

Pacientul se internează în secția de chirurgie acuzâ nd dureri în fosa iliacă dreaptă,
constipație ce alternează cu diare e, balonare, scaune cu mucozități și sânge, astenie fizică,
scădere ponderală. În urma examenelor de specialitate se pune diagnosticul de neoplasm de
colon sigmoid, cu indicația de intervenție chirurgicală.
Pacientul a fost operat. Operația a decurs în con diții bune. Pacientul se externează în stare
ameliorată, cu indicația de a reveni la control peste 45 de zile . În perioada de convalescență
igiena corporală se va face pe regiuni, se vor administra laxative în caz de nevoie și calmante.
Pacientului i se re coman dă repaus fizic și să respecte administrarea tratamentului
conform prescripției medicale. Se recomandă respectarea regimului alimentar: sunt interzise
cafeaua, lactatele, sucurile carbogazoase. Se vor consuma legume fierte, orez, carne la gratar,
bana ne si mere coapte. Se va avea grij ă sa nu se instaleze constipația sau diareea.Se vor consuma
2 l de apa pe zi.
Se va urma tratamentul prescris de medic: Mialgin 2×1/zi – 10 zile; vit.C 1/zi – 30 zile.
Starea pacientului la externare: ameliorat.

63
Cazul 3. Pla n de îngrijire

Metode de culegere a datelor
Surse de informare:
I.Date privind identitatea pacientului
A.Date relativ stabile:
Nume și prenume: P.A.
Vârsta: 75 ani
Sexul: feminin
Starea civilă: văduvă
Religia: crestin ortodoxă
Ocupația: pensionară
B.Date variabile
Domiciliul: Daia, Jud. Sibiu
Condiții de viață și mun că: locuiește singură într -o casă cu 2 camere, condiții bune
Obiceiuri: se ocupă cu gospod ăria ( creșterea animalelor, grădinărit )
Mod de petrec ere a timpului liber: tv, odihnă
II.Date privind starea de sănătate anterioară
A.Date antropometrice
Greutatea: 55 kg
Înălțimea: 1,58 m
Grupul sanguin: AB IV
Rh-ul: pozitiv
B.Profilul psiho -social și cultural
Limba vorbită: română
Capacități cognitive: orientată temporo -spațial
Stare de conștiență: conș tientă
Grad de autonomie: autonomă
Capacitatea de comunicare: comunică cu ușurință
C.Antecedente heredocolaterale(familiale):
Boli cronice: nu
Afecțiuni mentale ale membrilor familiei: nu

64
D. Antecedente personale:
 fiziologice:
 vaccinările: toate
 nașter i, avorturi: 0; 0
 patologice:
 boli ale copilăriei: –
 boli anterioare: HTA esențială, sindrom vertiginos
 intervenții chirurgicale: hernie inghinală dreaptă
III. Informații legate de boala actuală:
A. Motivul internării:
 semne și simptome: dureri rectale, d ureri abdominale, meteorism abdominal, tulburări de
tranzit intestinal ( scaune multiple scăzute cantitativ, frecvent emisii de mucus si tenesme
rectale), greață, gust amar , inapetență și scădere ponderală.
 parametrii vitali:
 temperatura: 37,2 grade C
 T.A.: 160/80 mmHg
 Puls: 90 b/m
 Respirația: 22 r/m
B. Istoricul afecțiunii actuale: Pacienta cunoscută în antecedente cu HTAE, sindrom
vertiginos sub tratament și hernie inghinală dreaptă operată, di agnosticată colonscopic în
18.09 .2014 cu tumoră rectală hemor agică, din care s -au prelevat mai multe biopsii având ca
rezultat histopatologic ADK tubular moderat diferențiat ,cu colostomie temporară, se prezintă în
Urgențe acuzând: dureri abdominale și rectale, meteorism abdominal, tulburări de tranzit
intestinal, g reață, inapetență și scădere ponderală ( cca 8 -10 kg în ultimele 2 luni ) .
C. Diagnosticul medical la internare: tumoră malignă rect mijlociu
D. Data internării: 12.02 .2015
E. Examenul clinic pe aparate:
 starea de conștiență: bună
 tegumentele și mucoasele: palide , ușor alterate
 țesut conjunctiv (adipos): normal
 sistem ganglionar: fără adenopatii patologice, hiperplazie difuză a glandelor
SR
 sistem muscular: fără imagini CT la nivelul segmentelor osoase examinate
 sistem osteo -articul ar: integru, fără fracturi

65
 aparat respirator: torace normal conformat
 aparat cardiovascular: 160/80 mmHg
 aparat digestiv: dureros la palpare, mobil cu mișcările respiratorii
 aparat urinar: lojă renală liberă, micțiuni fiziologice
 aparat genital: normal
 sistem nervos, endocrin, organe de simț: în limite normale

Anamneza asistentei :
1. Nevoia de a respira și a avea o b ună circulație: alterată – grad de dependență 2
 aparat respirator integru morfo funcțional;
 respirație accelerată
 frecvenț a respirației este de 23 r/min;
 puls 80 p/min;
 T.A. max = 160 mmHg; T.A. min = 80 mmHg;
 prezintă zgomote respiratorii;
 mucoasa respiratorie este umedă, cu secreții reduse, transparente;
 artere periferice pulsatile.
2. Nevoia de a mânca și a bea : ușor alterată – grad de depe ndență 4
 pacienta prezintă dentiție bună, mucoasa bucală roz și umedă, limba roz;
 reflexul de deglutiție este prezent, masticația este ușoară;
 alimentație inadecvată prin deficit din c auza tumorii manifest ată prin scădere pond erală;
 inapetență din cauza du rerii, greții și a gustului amar manifestată prin scădere ponderală,
inițial având o greutate de 65 de kg, iar în d ecurs de 2 luni, a scăzut circa 10 Kg.
 consumă în jur de 1500 -2000 ml de lichide pe zi.
3. Nevoia de a elimina : alterată – grad de dependență 3
 pacienta prezintă micțiuni fiziologice, 4 -5 pe zi;
 urina are culoare galben deschis până la galben închis, de aspect normal = clar;
 mirosul este de urină proaspătă ;
 reacția este acidă, cu pH -ul 5; densitatea = 1025;
 diureza 1600 ml;
 modificarea tranzit ului intestinal din c auza tumorii la nivel rectal manifestată prin scaune
multiple scăzute cantitativ, cu emisii de mucus si tenesme rectale.
 meteorism abdominal din cauza acumulării de gaze în intestin și absorbției lor insufi ciente,
manifestat prin stare de disconfort abdominal;

66
4. Nevoia de a s e mișca și a avea o bună postură : ușor alterată – grad de dependență 3
 aparatul osteo -articular integru din punct de vedere anatomic;
 sistemul muscular integru;
 poziție incomoda, intoleranță la activitate cauzată d e durere abdominală manifestată prin
poziție antalgica, mobilizare deficitară ;
5. Nevoia de a dormi și a se odihni: alterată – grad de dependență 4
 perturbarea somnului din cauza tensiunii psihice , durerii continue manifestată prin somn
agitat, întrerupt;
 somn insuficient cantitativ și calitativ din cauza insomniei manifestat prin o re puține de
somn și perioade de veghe în timpul nopții, față palidă, ochi încercănați ;
6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca : nealterată – grad de dependență 1
 pacienta se poat e îmbrăca și dezbrăca singură;
 haine le sunt adecvate climatului și locației;
 ținuta este aleasă conform taliei și staturii pacientei ;
7. Nevoia de a -și menține temperatura corpului în limite normale: nealterată – grad de
dependență 1
 temperatura corpu lui este în limite normale: 37 ,2°C;
 tegumentele palide ;
 temperatura mediului ambia nt este cuprinsă între 18 – 25°C;
 transpirație minim;
8. Nevoia de a fi curat și de a -și proteja tegumentele și mucoasele: alterată – grad de
dependență 3
 pacienta își efectueaz ă cu dificultate igiena corporală si îngrijirea colostomei;
 pielea este ușor alterată ca aspect si miros;
 mucoasa bucală este umedă;
 are unghii curate, tăiate scurt;
9. Nevoia de a evita pericolele: alterată – grad de dependență 3
 risc de complicatii cauza t de procesul tumoral manifestat prin evoluție incertă;
 fatigabilitate cauzată de spitalizare, vârsta înaintată manifestată prin slăbire fizică,
adinamie, oboseală;
 risc de infecție cauzat de sistem imunitar slăbit manifestat prin vulnerabilitate fizică;
10. Nevoia de a comunica: nealterată – grad de dependență 1
 pacienta comunică cu cu membrii echipei medicale
 este interesată de boala sa;

67
11. Nevoia de a acționa conform credințelor și valorilor sale : nealterată – grad de
dependență 1
 pacienta este de rel igie creștin -ortodoxă, participă la slujbele bisericești și are încredere în
Dumnezeu;
12. Nevoia de a se ocupa de propria realizare : nealterată – grad de dependență 1
 pacienta își acceptă starea nouă în care se găsește;
 își dorește sa se vindece;
13. Nevo ia de a învăța: nealterată – grad de dependență 1
 pacienta este conștientă de necesitatea formării unei noi atitudini și deprinderi corecte în
veder ea redobândirii stării de sănătate ;
 prezintă interes față de toate informațiile și materialele care descriu boala s a.
14. Nevoia de a se recrea: nealterată – grad de dependență 1
 pacienta este interesată de ceea ce se p etrece în jurul său;
 Se recreează citind cărți religioase.

Stabilirea gradului de dependență:
Total puncte: 29
Nivel de dependență: 3 – pacient cu dependență majoră

Examene paraclinice
S-a efectuat CT abdominal ce evidențiază bronșiectazii bazale dre pte, ficat, rinichi, splină
fără modificări patologice, fără adenopatii patologice retroperitoneale. Îngroșare circumferențială
a peretelui rectal cu îngustare, importantă distensie retrogradă a întregului cadru colic, cu
diametrul max. de până la 9,5 cm l a nivelul cecului. Minimă lamă fluidă subhepatică și la nivelul
micului bazin . S-a intervenit chirur gical în AG cu IOT în data de 14.02 .2015 practicându -se
laparoscopie exploratorie, exteriorizarea colonului sigmoid într -un AIS ( colostomie temporară),
drenaj peritoneal.

68
Aplicarea îngrijirilor

Nevoia
afectată Diagnostic de
nursing Obiective Intervenții autonome și
delegate Evaluare
Nevoia de
respira și a
avea o bună
circulație Modificarea
circulației și
respirației
cauzată de
anxietate, boli
asociate
manifestată
prin HTA ,
diaforeză. Pacienta să
prezinte
circulație și
respirație în
limite normale
în decurs de 24
ore. Pacienta
să-și diminueze
anxietatea. Intervenții autonome
– măsor funcțiile vitale ale
pacientei și notez în documentele
medicale ;
-comunic cu pacienta despre
boala sa, în încercarea de a -i
diminua anxietatea;
-ii ofer pacientei un ceai cald de
mușețel pentru a se liniști;
-supraveghez constant pacienta;
-asigur o ambianță liniștită;
Intervenții delegate
-adiministrez la indicația
medicului medicația anti –
hipertensivă și Diazepam 1 tb. TA în limite
normale.
Pacienta este
mai liniștită,
anxietate
diminuată.
Nevoia de a
mânca și a
bea Alimentație
inadecvată prin
deficit cauzată
de greață, gust
amar ,inapetență
manifestată
prin scădere
ponderală. Pacienta să fie
echilibrată
nutrițional, să
nu mai prezinte
gust amar și să –
și amelioreze
starea de greață. Intervenții autonome
– mă asigur ca pacienta consumă
alimentele impuse de regimul
dietetic;
-am calculat rația alimentară
ținând cont de afecțiunea
pacientei;
-educ pacienta să consume
compoturi, apă plată, ceaiuri
pentru diminuarea gustului amar;
-cântaresc zilnic pacienta;
Intervenții delegate
-administrez la indicația
medicului medicația anti -emetică
Metoclopramid 10mg -5 mg/ml. Pacienta
reușește să se
alimenteze cu
ușurință; greața
și gustul amar
sunt diminuate.
Nevoia de a
elimina Tulburări de
tranzit
intestinal
cauzate de
patologia
tumorală
manifestate
prin scaune
multiple Pacienta s ă fie
pregătită pentru
intervenția
chirurgicală.
Pacienta să
revină la o
normalizare a
tulburărilor de
tranzit cu Intervenții autonome
– am pregătit bolnava pentru:
recoltarea analizelor de sânge
pentru examene de laborat or
(HLG, hematocrit, ureea sanguină
și glicemie, VSH, TS, TC, timp
Howell, timp Quick, examen de
urină, examen radiologic toracic,
EKG) ; Pacienta a
cooperat cu
echipa
medicală și a
executat toate
indicațiile
medicului și ale
mele în vederea
efectuării

69
scăzute
cantitativ și
frecvente
emisii de
mucus,
meteorism. diminuarea
meteorismului. – pentru diminuarea
meteorismului educ pacienta să
meargă la toaletă pentru a elimina
gazele din intestin .
-mă asigur c ă pacienta respectă
regimul impus de medic și
indicațiile medicale.
-îi explic pacientei rolul
intervenției chirurgicale și a
investigațiilor și o liniștesc în
legătură cu evoluția bolii.
Intervenții delegate
– am administrat preventiv un
comprimat de căr bune animal, la
indicația medicului tuturor
analizelor și a
explorări lor.
Pacienta
prezintă o
diminuare a
meteorismului,
starea de
disconfort
abdominal este
ameliorată.
Nevoia de a
dormi Perturbarea
somnului din
cauza durerilor
abdom inale
manifestată
prin insomnie,
somn întrerupt. Pacienta să
doarmă liniștită
timp de 8 ore pe
noapte, fără
întrerupere în
următoarele 48
de ore.
Pacienta să -și
diminueze
durerile
abdominale. Intervenții autonome
– am întocmit cu pacienta un
program corespunzător de odihnă,
2 ore de odihnă după masa de
prânz și 8 ore noaptea
– am efectuat cu pacienta exerciții
de relaxare
– am oferit pacientei o cană cu
ceai de tei cald
Intervenții delegate
– am administrat la indicația
medicului o fiolă de Diazepam
i.m.,1 f Mialgin i.m. înainte de
culcare cu 2 ore Pacienta are
somn liniștit de
aprox.6 -8 ore
pe noapte.
Durerile sunt
diminuate.
Nevoia de a
se mișca și
a avea o
bună
postură Postură
inadecvată
cauzată de
durere,
prezența
colostomei
manifestată
prin poziție
antalgica,
mobilizare
deficitară. Pacienta să
resimtă
ameliorarea
durerii.
Pacienta sa se
mobilizeze cu
ușurință. Intervenții autonome
– educ pacienta în legătură cu
poziția comodă;
-educ pacienta în îngrijirea
colostomei astfel încât aceasta să
nu-i limiteze activitatea fizică;
-educ pacienta cum să efecueze
exerciții musculare active;
-am încurajat pacienta în
progresele făcute.
Intervenții delegate
-administrez la indicația
medicului medicația antialgică
Mialgin 1f, i.m. Pacienta a
urmat
indicațiile și
face mici pași
prin salon;
Durerea este
ameliorată.

70
Nevoia de a
evita
pericolele Risc de
complicații
cauzat de
procesul
tumoral
manifestat prin
evoluție
incertă. Ris c de
infecție cauzat
de sistem
imunitar slăbit
manifestat prin
vulnerabilitate
fizică. Pacienta să nu
fie expusă
complicațiilor
si riscului de
infecție. Intervenții autonome
– am respectat regulile de asepsie
și circuitele
– am asigurat curățenia în salon și
a pacientei prin schimbarea
lenjeriei de pat și de corp ;
-am îngrijit colostoma și
tegumentele;
-am supravegheat continuu
colostomia;
Intervenții delegate
– am administrat pacientei
antibiotice la indicația medicului
pentru prevenirea infecției . Pacient a
primește
medicația
conform
prescripției
medicale. Nu
prezintă risc de
infecție.
Nevoia a fi
curat,
îngrijit, a -și
proteja
tegumentele
și
mucoasele Alterarea
tegumente lor
cauzată de
prezența
colostomiei
manifestată
prin plagă,
igienă precară. Pacienta să
prezinte o
îngrijire
corespunzătoare
a colostomiei,
igienă adecvată. Intervenții autonome
-îngrijesc colostomia și
tegumentul din jurul pl ăgii;
-educ pacien ta cum să -și întrețină
tegumentele curate astfel încât să
nu existe risc de infecție;
-supraveghez colostomia. Pacienta
prezintă o
igienă
adecvată, plaga
nu prezintă risc
de infecție.

Analize medicale

Data Analiza Valori normale Valori reale
12.02. 2015 Hemoglobină 12-15% 13,1
Leucocite 4200 -8000/mm3 9200/mm3
Neutrofile – segmentare
– nesegmentare 45-70%
0-5% 59%
4%
Eozinofile 1-3% 3%
Limfocite 20-45% 27,3
Monocite 4-8% 10%
Limfoplasmocite absente 1
Hematocrit 37-47% 39,3%
13.02. 2015 VDRL negativ negativ
T.Q. 12”-14” 12” (100%)
T.H. 1’30” -2’30” 1’20”
ZnSO4 0-8 UML 10,9 UML
Uree 0,20-0,40 g‰ 0,33 g‰
Glicemie 60-120 mg% 90 mg%

71
Proteine 6-8 mg% 5,88 mg%
V.S.H. – 1 h
– 2 h 2-13 mm
12-17 mm 65 mm
120 mm
Examen sumar de urină
Densitate
PH
Albumină
1015 -1030
acid
absent
1015
5,5
urme
Glucoză absent absent
Sediment absent depozit leucocite
Urobilinogen 4-6 mg‰ normal
Pigmenți biliari absenți absenți
Epitelii rare epitelii plate, rotunde,
rare, mucus prezent,
frecvent oxalat de Ca
Urocultură negativă negativă
16.02. 2015 V.S.H. – 1 h
– 2 h 2-13 mm
12-17 mm 65 mm
120 mm
T.S. 1’20” -3’ 2’20”
T.C. 1’-8’ 5’
Hemoglobină 12-14 g% 11,62 g%

Tratamentul medicamentos

Data Tratament Temperatură, puls, TA,
respirație
12.02 2015 Cărbune animal
Diazepam 1 f
Algocalmin 1 f T=36° C
P=65 p/min
T.A.=110/70 mm Hg
R=19 r/min
13.02.2015 Piafen 1 f
Fortrans 4 plicuri (1 cutie) T=36,4°C
P=60 p/min
T.A.= 110/65 mm Hg
R=20 r/min
15.02. 2015 Manitol 10%, 1500 ml
Penicilina 8.000.000/zi
Kanamicin ă
NaCl 10%, 1500 ml
Glucoz ă 5% 1500 ml T=36,8°C
P=70 p/min
T.A.=120/70 mm Hg
R=20 r/min
16.02. 2015 Atropin ă 1 f
Diazepam 2 f Preanestezie T=37° C
P=70 p/min
T.A.=125/70 mm Hg
R=22 r/min

72
16.02. 2015 Fentanil 1 f
Pavulon 1 f
Panchetamina 1 f
Voluven 1 f
Lysthenon 1 f
Dormicum 1 f Operație
16.02. 2015 Ser fiziologi c 9‰ 1500 ml
Glucoză 5% 1500 ml
Penicilină 8.000 u. i./zi
Ampicilină 3 g A.T.I . T=37°C
P=70 p/min
T.A.= 125/70 mm Hg
R=22 r/min
18.03.2009 Penicilină 800.000 u.i
Glucoză 5%, 10%
Ser fiziologic 9‰ T=36° C
P=75 p/min
T.A.=120/70 mm Hg
R=19 r/min
22.03.2009 Glucoză 10% 1500 ml
Ser fiziolog ic 1000 ml
Ampicilină 3 g
Piafen 1 f
Algocalmin 1 f Se suprimă tubul
de dren T=36,7°C
P=80 p/min
T.A.= 120/70 mm Hg
R=19 r/min

25.02. 2015 – Externarea
Pacienta în vârsta de 75 ani c unos cută in antecedente cu HTAE, sindrom vertiginos,
hernie inghinală op erată, diagnosticată colonscopic în 18.09.2014 cu tumoră rectală hemoragică,
s-a prezentat în serviciul nostru acuzând dureri rectale și abdominale, tulburări de tranzit
intestinal, meteorism abdominal, greață, gust amar, inapetență cu scădere ponderală. A fost
internată pe secția chirurgie pentru investigații de specialitate. In urma examenului CT, s -a
intervenit chirurgical în AG cu IOT în 16.02.2015 practicându -se laparoscopie exploratorie,
exteriorizarea colonului sigmoid într -un AIS în continuitate ,co lostomie, drenaj peritoneal.
Postoperator evoluție favorabilă, se maturează anusul în data de 18.02.2015. În data de
22.02.2015 se suprimă tubul de dren. Se externează în data de 25.02.2015 cu stare generală
ameliorată, respectând recomandările:
-regim igi eno-dietetic;
-îngrijirea colostomiei conform indicațiilor;
-se va prezenta Comisiei Oncologice cu documentele necesare;
-reevaluare chirurgicală conform programării, apoi efectuarea tratamentului oncologic
pentru reevaluare și tratament chirurgical al neo plasmului rectal;
-respectarea prescripției medicale;
-prezentarea de urgență la medic în cazul apariției complicațiilor.

73

CAP.IV. Concluzii

Cancerul de colon reprezintă în prezent una din cele mai comune și severe boli din
practica chirurgicală, cu incidență relativ mare, care implică intervenții din cele mai laborioase .
Etiopatogenia nu este cunoscută, studiile epidemiologice, patogenice și microbiologice au
dus la evidențierea unor factori predispozanți și favoriz anți.
Factor ul genetic este implicat în cancerele colonice dezvoltate pe terenul unor afecțiuni
agregate ereditar și cu risc sporit de malignizare cum ar fi: colita ulceroasă, colita
granulomatoasă , polipii colici, sindromul Gardner, polipoza colică multiplă, etc. Exi stă familii
care fără a prezenta bolile amintite au o predispoziție marcantă, transmisă la desce ndenți ca o
trăsătură dominantă de a dezvolta tumori maligne pe colon, rudele imediat apropiate ale
bolnavilor cu cancer de colon au un risc de apariție a unei tumori colice de două -trei ori mai
mare decât restul populației.
Polipii adenomato și și bolile inflamatorii ale colonului cu evoluție cronică sunt
considerate leziuni precanceroase, pe fondul acestora cancerul colic apărând cu o frecvență mult
mai mare dec ât la restul populației. Riscul cancerului crește în raport cu numărul polipilor colici,
iar în polipoza difuză familială malignizarea apare întotdeauna după 15 -20 de ani de evoluție.
Un alt rol etiopatogenic îl are dieta săracă în fibre, bogată în glucide rafinate și grăsimi
animale, precum și dieta săracă în fructe și vegetale. Sunt incriminate sărurile biliare, amoniacul
care au o mare concentrație în sigmoid, flora anaerobă, factorii imunitari, hormonali, infecțioși,
factorii toxico -chimici, radiațiile ionizante.
Frecvența apariției cancerului de colon crește odată cu vârsta (max. în deceniul 6 și 7),
fiind de obicei întâlnită la bărbați.
În marea majoritate a cazurilor, cancerul de colo n se descrie ca un epiteliom 95 %.
Localizarea, în ordinea frecv enței , este următoarea: rect 58%, sigmoid 17%, cec și colonul drept
15%, colonul stâng 10 %.
Macroscopic se descriu o formă proliferativ ă, vegetantă, conopidiformă, formă infiltrativă
dură, cu retracții și stenoze, formă infiltrativă coloidală , moale, forme mixt e infiltrante și
vegetante, precum și forme ulcerative.
Cancerul intestinului gros se întinde în profunzimea perete lui intestinal și fixează tumor a
de organele vecine. Invadează pe cale limf atică ganglionii regionali și dă metastaze la distanță în
diferite organe: ficat, plămân, peritoneu, creier, oase.

74
Tulburările de tranzit stau sub forma alternanț ei perioadelor de constipație cu cele de
diaree, constituind un semn precoce, dar, nu constant.
Tulburările caracteristice cancerului de colon evoluează în gene ral în două etape. Inițial
apare tendința la constipație, la un individ al cărui tranzit intestinal era normal, constipație ce se
agravează progresiv și nu cedează la purgative ș i laxative. Pot apărea debacluri diareice, care
ușurează senzația de balonare abdominală. Această alternanț ă a diareei cu constipația este foarte
sugestivă pentru cancerul de colon, fiind consecința evacuării intermitente a materiilor fecale
acumulate deasupra obstacolului tumoral . Apariția durerii constituie expresia invadării sero asei
intestinale sau a peritoneului adiacent de către procesul tumoral. Durerea se poate localiza în
zona tumorală sau în oricare parte a abdomenului în funcție de efectele dezvoltării leziunii
asupra peretelui colic.
Intensitatea și caracterul durerii var iază în funcție de extensia leziunii și de receptivitatea
fiecărui individ în parte. Crizele se asociază cu borborisme și cu balonare abdominală.
Diagnosticul pozitiv are ca elemente de susținere: vârsta bolnavului, simptomatologia
clinică, e ndoscopia și e xamenul radiologic .
Tratamentul este chirurgical, segmentul intesti nal în care -și are sediul tumor a trebuie
rezecat înainte de extinderea ei în profunzime sau de apariția metastazelor.
Tratamentul simptomatic se prescrie mai ales în cazurile inoperabile: o piacee,
antispastice, anestezice locale. Se va menține o igienă riguroasă locală printr -o toaletă
permanentă.
Regimul alimentar va înlătura toate alimentele iritante, laptele, glutenul, legumele și
fructele bogate în celuloză. Va fi bogat din punct de vede re caloric, având conținut suficient de
proteine și vitamine. Se vor da supe de zarzavat cu griș , orez, ouă moi, brânză de vaci, unt
proaspăt, carne fiartă sau la grătar, peș te slab, sucuri de fructe, dulciuri puțin concentrate, cartofi
puțini, piureuri de dovlecei, morcovi, sare suficien tă și la nevoie adaos de clorură de potasiu.
Lucrarea pe car e am realizat -o este structurată pe capitole în care am realizat descrierea
colonului și a afecțiunii prezentând diagnosticul clinic și paraclinic, evoluția și com plicațiile
bolii, precum și tratamentul cancerului de colon.
Având în vedere tema „Îngrijire a bolnavilor cu cancer de colon”, am luat în urmărire,
observare și îngrijire trei cazuri din Clinica de Chirurgie, prezentând afecțiunile de neoplasm de
colon sigm oid std. III, neoplasm de colon ascendent std. III și neoplasm de joncțiune
rectosigmoidian std. III, bolnavii având vârste diferite și provenind din medii socio -profesionale
diferite.

75
Am urmărit pe tot parcursul internării celor trei pacienți diagnosticar ea, procesul de
îngrijire, pregătirea preoperatorie și îngrijirea postoperatorie și momentul externării.
Prin ceea ce am aplicat practic în vederea pregătirii lucrării am constatat că metodele de
nursing au o mai mare eficiență dacă sunt aplicate în mod corect, iar rolul asistentei medicale
este foarte important pentru pacient în recuperarea sa și în dobândirea stării de sănătate, atât in
plan fizic cât și psihic.

76
Bibliografie

1. A. ANDERCOU, C. CIUCE, DANA DEMCO, D. MIRCIOIU, S.
RĂDULESCU "Proped eutică, Semiologie Și Patologie Chirurgicală" – Vol. II Litografia I.M.F.
Cluj-Napoca, 1990;
2. LUMINIȚA BELDEAN, LILIANA COLDEA, GHEORGHICA GAL "Nursing" –
Principii Fundamentale, Editura Alma Mater, Sibiu, 2003;
3. PETRU IGNAT "Chirurgia Sistemului Venos Al Membrelor Inferioare" – Editura
Academia Republicii Socialiste, România, 1985;
4. TITIRCĂ L. "Îngrijiri Speciale Acordate Pacienților De Către Asistenta Medicală" –
Editura Viața Românească;
5. TITIRCĂ L. "Ghid De Nursing Cu Tehnici De Evaluare Și Îngr ijiri Corespunzătoare
Nevoilor Fundamentale" – Editura Viața Medicală Românească;
6. TITIRCĂ L. "Principii Fundamentale Ale Îngrijirii Bolnavului – Virginia Henderson" –
Consiliul Internațional Al Asistentelor Medicale (i. C. N), 1993;
7. TITIRCĂ L. "Tehni ci De Evaluare Și Îngrijiri Acordate De Asistenții Medicali" –
Editura Viața Medicală Românească, București, 1996;
8. TOADER C. "Membru Al Academiei Franceze De Chirurgie – Paris" – Patologie
Chirurgicală I, Editura Didactică Și Patologică, București, 1975 .
9. GHEORGHE MOGOȘ, ALEXANDRU IANCULESCU „Compendiu de Anatomie și
Fiziologie”, Editura Științifică