ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ „HIPPOCRATE” FOCSANI DOMENIUL: SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE… [624562]

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ „HIPPOCRATE”
FOCSANI
DOMENIUL: SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ
CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL DE
FARMACIE
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT : ZI
PROIECT DE CERTIFICARE
COORDONATOR,
Farmacist: Vlad Valentina
ABSOLVENT: [anonimizat]
2017
1

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ „HIPPOCRATE”
FOCSANI
DOMENIUL: SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ
CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL DE
FARMACIE
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT : ZI
PROIECT DE CERTIFICARE
Medicația aparatului digestiv: laxative, purgative și antidiareice
COORDONATOR,
Farmacist: Vlad Valentina
ABSOLVENT: [anonimizat]
2017
2

MOTTO:
„ Sănătatea seamănă cu pacea.
Te poți bucura de ea numai dacă știi să o aperi.”

ION BORDEANU
3

CUPRINS
Argument……………………………………………………………………………………………………………………
CAP. I Anatomia aparatului digestiv…………………………………………………………………………
CAP.II Baze farmacologice ale laxativelor și purgativelor
2.1. Definiție…………………………………………………………………………………………………
2.2. Clasificare…………………………………………………..
3.3 Tratament………………………………………………………………………..
CAP. III Antidiareice
CAP. IV Produse naturiste cu acțiune laxative și purgativă
CAP. V Concluzii
Bibliografie…………………………………………………………………………………………………………………
4

ARGUMENT
Destul de des, bolnavul nu poate beneficia cu promptitudine de o consultație, din variate
motive.
Sunt răsfoite n astfel de mprejurari nenumărate, cărți medicale de diverse specialități, n ȋ ȋ ȋ
căutarea procedurilor terapeutice adecvate.
De aici s-a ivit idea de a realiza această lucrare, cu orientare spre laxative și purgative.
După o expunere strict necesară a noțiunilor, accentul deosebit a fost pus pe prezentarea
medicamentelor. Am urmărit cu această ocazie o selectare a medicației care s–a dovedit a fi intr-
adevăr folositoare bolnavilor.
Lucrarea care are un caracter sintetic oferă o trecere n revista succintă, dar esențială, a ȋ
principalelor medicamente laxative și purgative.
5

CAPITOLUL I ANATOMIA SI FIZIOLOGIA
APARATULUI DIGESTIV
Aparatul digestiv (canalul alimentar sau tractul gastrointestinal), reprezintă ansamblul de
organe cu rol de a transforma fizic și chimic alimentele, n scopul asimilării lor și de a elimina ȋ
reziduurile ce nu au putut fi digerate.
Aparatul digestiv este alcătuit dintr- un tub cilindric neregulat, numit tubul digestiv și din
structuri glandulare, care se dezvoltă n jurul lui, numite ȋ anexele tubului digestiv .
Tubul digestiv este delimitat de orificiul bucal și anal. Este alcătuit din: cavitatea bucală,
faringe, esofag, stomac, intestin subțire și intestin gros.
Fig. 1 Aparatul digestiv
Aparatul digestiv este alcătuit din:
1. Tractul gastrointestinal superior este format din:
cavitatea bucală – aici alimentele sunt mărunțite cu ajutorul dinților și limbii și sunt
amestecate cu salivă. Cavitatea bucală este delimitata de 5 pereți: unul anterior – buzele,
doi laterali – obrajii, unul inferior – planșeul bucal și unul superior – bolta sau valul
palatin;
esofag – parte a tractului digestiv, esofagul este un tub musculo-mucos, lung de 25-30 cm
cu funcția de transport a hranei și care leagă faringele de stomac. Pereții săi musculari
produc contracții ondulatorii, care ajută la transportarea alimentelor;
6

stomac – aici hrana este transformată n pastă, cu ajutorul acizilor existenți la nivelul ȋ
stomacului.
2. Tractul gastrointestinal inferior este format din:
intestinul subțire – reprezintă segmentul aparatului digestiv, situat ntre stomac și ȋ
intestinul gros. Aici sunt absorbite majoritatea lichidelor și mineralelor din mâncare.
Prezintă o serie de inflexiuni, numite anse intestinale și este format din 3 părți:
duoden – segment inițial al intestinului subțire cu o lungime de 25 – 30 de cm și formă de
potcoavă deschisă, ce leagă stomacul de jejun. Aici incepe procesul de digestie a
mâncării, rolul duodenului fiind acela de a neutraliza aciditatea din hrană;
jejun – partea centrală a intestinului subțire, fiind situat ntre duoden și ileon. Rolul lui ȋ
este de a absorbi substanțele nutritive;
ileon – ultima parte a intestinului subțire. Aici are loc absorbția nutrienților rezultați n ȋ
urma digestiei;
intestinul gros – parte a aparatului digestiv, cuprins ntre intestinul subțire și anus. Aici are ȋ
loc absorbția apei și a mineralelor neabsorbite. Intestinul gros este format din:
ocecum (cecul) – prima parte a intestinului gros, situat ntre ileon și colon. De cecum este ȋ
atașat apendicele. n cecum se află flora intestinală; Ȋ
ocolon (colon ascendent, colon transvers, colon descendent, colon sigmoid) – aici este
absorbită apa rămasă in alimente;
orect, canal cu pereți musculoși unde sunt depozitate materiile fecale;
oanus, partea finală a rectului, folosit pentru eliminarea materiilor fecale.
Fig.2 Tractul gastrointestinal
3. Organe anexe – organele anexe ale aparatului digestiv au rol doar n digestie. Acestea sunt ȋ
ficatul, vezica biliară și pancreasul.
7

ficat – produce bila, neutralizează toxinele din organism, prelucrează și depozitează
numeroase vitamine și o serie de microelemente esențiale;
vezica biliară (colecistul) – rezervor temporar al bilei. Este unită cu ficatul, de unde
primește bila, și cu duodenul, unde eliberează bila, necesară digestiei grăsimilor;
pancreas – organ care indeplinește două funcții majore: exocrină (produce sucul
pancreatic care conține enzime digestive) și endocrină (produce mulți hormoni importanți,
incluzând și insulina).
Fig.3 Glandele anexe ale aparatului digestiv
Deglutiția sau inghițirea constǎ n totalitatea actelor (contracții musculare etc.), care fac ca ȋ
bolul alimentar sǎ treacǎ din cavitatea bucalǎ, prin faringe, n stomac. Deglutiția se desfǎșoarǎ n ȋ ȋ
trei timpi: timpul bucal, timpul faringian și timpul esofagian.
Actul deglutiției apare la nceputul declanșǎrii lui ca un act voluntar. Din momentul n care ȋ ȋ
bolul alimentar atinge mucoasa faringianǎ, acest lucru devine involuntar, reflex. Coordonarea
tuturor actelor ce favorizeazǎ deglutiția este fǎcutǎ de centrul deglutiției din bulb.
Digestia alimentelor presupune:
1. Activitatea motorie a tubului digestiv realizată de fibrele musculare din pereții tubului digestiv.
2. Digestia mecanică, fizică și chimică a substanțelor organice din alimente, până se obțin
substanțe cu molecule simple ce pot fi absorbite de celule.
8

Digestia mecanică cuprinde trei categorii de fenomene:
Transformarea alimentelor ingerate n fragmente relativ mari și solide, n particule mici și ȋ ȋ
moi, ușurând digestia chimică;
Amestecarea conținutului tubului digestiv cu sucurile digestive, proces care favorizează
transformările chimice și absorbția;
Progresia (transportul) alimentelor de-a lungul tubului digestiv și eliminarea resturilor
nedigerate.
Digestia chimică cuprinde transformările chimice pe care le suferă substanțele alimentare
n timpul tranzitului lor prin tubul digestiv. Aceste transformări de tip hidrolitic se datoresc ȋ
acțiunii substanțelor prezente n sucurile digestive. Bolul alimentar mbibat cu salivǎ este supus ȋ ȋ
transformǎrilor chimice ale fermenților polivari pânǎ ce este desfǎcut și pǎtruns n sucul gastric ȋ
acid, moment când nceteazǎ activitatea amilazei salivare din cauza mediului acid inhibitor. ȋ
3. Metabolizarea n ficat a nutrimentelor: glucoză, aminoacizii, acizi grași și glicerina. ȋ
Totalitatea transformărilor mecanice și chimice pe care le suferă alimentele n cavitatea ȋ
bucală poartă denumirea de digestie bucală. Transformările mecanice sunt realizate prin actul
masticație, iar cele chimice prin acțiunea enzimelor existente n salivă. ȋ
Digestia bucală se caracterizează ndeseobi prin procese mecanice, datorită căror ȋ
alimentele sunt fărămițate și amestecate cu salivă. Saliva ușurează actul masticației și formarea
bolului alimentar, contribuind astfel, prin enzimele care le conține, la transformările chimice ale
alimentelor.
Aparatul digestiv are ca funcție principală digestia și absorția substanțelor alimentare,
deci joacă un rol esențial n nutriția organismului. Prin digestie nțelegem totalitatea ȋ ȋ
transformărilor mecanice, fizice și chimice pe care le suferă alimentele n diferite segmente ale ȋ
tubului digestiv.
Ca urmare a acestor transformări, moleculele complexe, insolubile ale alimentelor
(glucide, lipide, proteine) sunt descompuse n molecule simple, solubile, care pot trece din ȋ
tubul digestiv (mediul extern) n sânge sau limfă (mediul intern). ȋ
n procesul de digestie intervin enzimele secretate de glandele din mucoasa tubului Ȋ
digestiv și glandele anexe ale acestuia. Digestia se produce numai n acele segmente ale ȋ
tubului digestiv n care se secretă enzime specifice și anume n cavitatea bucală (digestia bucală), ȋ ȋ
n stomac (digestia gastrică) și n intestinul subțire (digestia intestinală).ȋ ȋ
9

Prin absorție se ințelege trecerea substanțelor nutritive din lumenul intestinal n sânge și ȋ
limfă. Procesul de absorție are loc pe toată ntinderea tubului digestiv, dar organul principal ȋ
specializat pentru această funcție este intestinul subțire.
Alături de aparatul circulator și respirator, aparatul digestiv asigură organismului
materialul necesar funcțiilor vitale, acoperă pierderile energetice, nlocuiește materialul uzat și ȋ
produce elementele necesare dezvoltării organismului.
Bătăile inimii, digestia, urcatul unei scări, scrisul unei scrisori, menținerea constantă a
temperaturii corpului și orice activitate se desfășoară cu un consum de energie. Această energie
provine din alimente și este valorificata și transformată n organism potrivit necesitaților. Sub ȋ
marea lor diversitate, alimentele sunt combinații a trei substanțe nutritive complexe, numite
substanțe nutritive sau nutrimente: glucidele (zaharurile), protidele (albuminele) și lipidele
(grăsimile).
Acestea, la rândul lor, sunt compuse din combinații chimice mai simple ca: glucoză, zahăr
cu 6 atomi de carbon, acizi amanați, constituenți de bază ai protidelor și, n sfarșit, acizi grași și ȋ
glicerina, care intră n compoziția lipidelor. ȋ
Rolul nutrimentelor n organism este diferit. Glucidele și lipidele sunt folosite ca sursă de ȋ
energie propriu-zisă, fiind deci substanțe cu rol energetic. Spre deosebire de acestea, protidele au
rolul de a repara uzura continuă a țesuturilor care compun organismul, adică au un rol plastic.
Este de la sine ințeles că hrana trebuie să aducă organismului tot atâta energie, cât
consumă acesta. Când hrana este sub necesități, organismul, spre deosebire de o mașină n criză ȋ
de combustibil, nu se oprește.
n aceste condiții, organismul și menține numeroasele funcții, suplinind hrană cu Ȋ ȋ
propriile lui rezerve de combustibil, care sunt grăsimile acumulate n corpul nostru. ȋ
10

CAP.II Baze farmacologice ale laxativelor și purgativelor
Istoric
Folosirea substan elor medicamentoase în medicină datează înca din antichitate. Desigur ț
i terapia medicamentoasă a oglindit totdeauna concep iile timpurilor. Medicina indiană,ș ț
egipteană, chineză, evreiască antică apar ca o medicină a preo ilor având legatură cu supersti iile ț ț
mistico-religioase i de castă. ș
Primele izvoare în care se vorbe te despre medicamente sunt operele indiene (Rigveda i ș ș
Atharvaveda), chineze (Pentsao) i egiptene (papyrus Ebers). De la indieni arta vindecării este ș
împrumutata de tibetani i transmisă chinezilor i japonezilor. În acela i timp este împrumutată i ș ș ș ș
de asirieni, medopersi i transmis egiptenilor. De la egipteni i direct prin evrei, arta vindecării ș ș ș
trece la arabi pe de o parte, i la greci pe de altă parte, de la ace tia la romani i se răspânde te ș ș ș ș
odată cu dezvoltarea Imperiului Roman în toată Europa.
În Grecia Antică, coala medicală cu ase sau cinci secole înaintea erei noastre a trecut la ș ș
o practică medicală mai dezvoltată înfiin ându-se coli medicale care concurau între ele: coala ț ș ș
din Knidos (Eirifon i Ctezii) i coala din Cos (Hippocrate), ei recuno teau patru lichide (umori) ș ș ș ș
11

ale organismului – sângele, mucusurile, bila neagră i cea galbenă. Acestea formau baza normală ș
a activită ii vitale a organismului iar turbularea corela iilor reciproce ale cantită ii i compozi iei ț ț ț ș ț
acestor umori provoaca boala. Acest fapt i-a obligat pe medici, să socotească timp de aproape
două milenii, ca medicamente active, exclusiv emeticele i laxativele, adăugând la ele venesec ia ș ț
i ventuzele. ș
Se inea seama de “dieta” prin care se în elegea stabilirea regimului alimentarț ț
administrându-se medicamente sudorifice, diuretice, tonice i analgezice. Cu toată importan a ș ț
dezvoltării i consolidării tiin ei medicale antice de către reprezentan ii colii din Alexandria mai ș ș ț ț ș
ales ( Herofil i Erasistrat sec. III), tratamentul medicamentos nu a făcut descoperiri noi. ș
Terapeutica Greciei antice este dominată de personalitatea lui Hippocrate – “părintele
medicinei”, care s-a născut în insula Cos (450-377 i.Hr.) i prin coala sa inaugurează era ș ș
ra ionalismului cu: “De ce se întamplă? “, fa ă de care nu exista progres. Operele lui Hippocrateț ț
i ale elevilor săi au fost adunate în secolele III-II i.Hr., în timpul înflorii medicinei alexandrineș
într-o colec ie numită Corpus hippocraticum care cuprindea aproape 300 de medicamente. În ț
concep ia hipocratică, acela i medicament poate avea efecte deosebite i se folosea după două ț ș ș
principii – cel al contrariilor fa ă de simptomele bolii (contraria contrarius curantur) sau cel cu ț
efecte asemănătoare bolii (similia similibus curantur) principii care stau i astăzi la baza terapiei ș
medicamentoase, alopatia i homeopatia. Un aspect deosebit de important îl reprezintă ș
preocupările etice i deontologice exprimate în “Jurământul lui Hippocrate” din care se constata ș
că cele două discipline, medicina i farmacia, erau practicate de aceea i persoană. ș ș
În anul 1776 ia fiin ă la Paris College de Pharmacie iar în anul 1796 – Societte libre des ț
pharmaciens des Paris care creează coala de farmacie. ș
În mijlocul secolului al XIX-lea începe să se aplice în medicină pe o scară mare, metoda
experimentală, astfel se introduc în practică substan e care prin inhala ie sub formă de vapori ț ț
provoacă o anestezie generală.
Louise Pasteure (1822-1895) pune bazele enzimologiei i bacteorogiei creând vaccinul ș
antirabic i înfiin ează institutul care-i poartă numele (1887) . ș ț
În anul 1867 Lister a aplicat acidul carbolic pentru tratamentul plăgilor i în interven iile ș ț
chirurgicale dovedind importan a hotărâtoare a antisepticilor în chirurgie, acestea cedând locul în ț
cele mai multe cazuri asepsiei.
12

În secolul al XX-lea s-au descoperit vitaminele, medicamentele arsenicale, antisifilitice,
chimioterapice, deriva ii pirazolonului, sulfamidele. Apar forme galenice noi: comprimatele, ț
granulele, casete i fiolaze. ș
Secolul al XX-lea se remarcă prin descoperirea penicilinei care a deschis domeniul vast al
antibioticelor i care constituiau una din cele mai importante realizări ale vremurilor noastre. ș
În ara noastră până în secolul al XVI-lea nu au existat farmacii, asta nu înseamna că pânăț
în acea epocă nu s-au preparat i folosit medicamente. După cum atestă documentele, pe teritoriul ș
ării noastre existau, ca de altfel în întreaga Europă, două posibilită i de îngrijire a sănătă ii: unaț ț ț
cultă, asigurată de medicii cur ilor domne ti, i una empirică, la care apela popula ia. Vechii daci ț ș ș ț
erau renumi i în arta de a vindeca precum reiese din izvoarele vremii i pu inele cuvinte care s-au ț ș ț
păstrat de la daci din care câteva sunt nume de plate medicinale.
Perioada invaziilor popoarelor migratoare precum i orânduirea feudală a stânjenit ș
dezvoltarea medicinei i farmaciei în ara noastră, dar în cursul Evului Mediu între provinciile ș ț
ării noastre au existat strânse legături între acestea. ț
Înainte de secolul al XIII-lea nu existau date scrise despre farmaci ti i farmacii dar au ș ș
existat preocupări în acest sens – culegătorii i vânzătorii de leacuri vegetale empirice la care ș
recurgea popula ia. Domnitorii ărilor române aduceau medici din Vene ia, Constantinopol sau ț ț ț
din Austro-Ungaria care preparau i medicamente. Fiind preparate de doctori ele s-au numit ș
doctorii. În lucrările lui Dimitrie Cantemir, apare numele de doftorie uzual în sec XVIII i XIX, ș
i a ajuns i până azi sub numele de doctorie, concomitent se folosea i termenul de leac. ș ș ș
Medicina călugarească practicată în mănăstiri se baza tot pe materia medicală populară,
Tismana sec XIV, Neam sec XIV, Prislop sec XIV. ț
Înfiin area spitalelor ( Coltea 1715, Pantelimon 1752 în Bucure ti; Sf. Spiridon 1757 Ia i ț ș ș
i altele) aduce după sine înfiin area farmaciilor de spital deservite însă de farmaci ti străini.ș ț ș
După câ iva ani de la întemeierea spitalelor, apar farmaciile particulare. ț
Prima farmacie publică s-a înfiin at în Sibiu, în sec. al XIV-lea i existen a ei o atestă un ț ș ț
document din anul 1494. Primul farmacist român apare în documente abia în anul 1818, la Ia i. ș
Ulterior, farmaci tii se organizau într-o corpora ie a “spiterilor” în 1836 în Muntenia i în 1854 în ș ț ș
Moldova. În documentele vechi din Transilvania, farmacistul este înscris cu denumirea
“apothicarius” iar medicamentele sunt indicate prin termenii “ medicamentum” sau “ arztnaei”. În
provinciile române, în sec al XVII-lea nu se utiliza încă termenul de farmacist, ci acela de
13

“spiciar” ( 1651, consemnat în timpul domniei lui Matei Basarab ) sau de “ spicear” ( din vremea
lui Constantin Braâcoveanu) prin intermediul unor termeni neogrece ti de la cuvântul italienesc ș
speziale respectiv spezieria deriva vechile cuvinte române ti de spiter ( farmacist ) i spiterie ș ș
( farmacie) .
Termenii de farmacist i farmacie sub influen a franceză apar pentru prima dată ș ț
men iona i în ările Române în Orânduirea pentru farmaci ti, în anul 1819, în 20 de articole,ț ț Ț ș
îndrumar dat sub domnitorul Alexandru u u, în Muntenia . Ș ț
În 1860 se înfiin ează de către doctorul Carol Davila învă ământul medical i farmaceutic ț ț ș
superior, care ini ial, a organizat serviciul medical militar în Romania în 1857 , iar în 1862 coala ț Ș
na ioanală de medicină i farmacie, coala superioară de farmacie cu durata studiilor de 5 ani laț ș ș
Bucure ti i în anul 1879 la Ia i . ș ș ș
La numai câ iva ani de la Unirea Principatelor, Moldova i ara Românească, în statul ț ș Ț
unitar România, s-a editat prima Farmacopee Română, aparută în 1863 i redactată de farmacistul ș
Constantin Hepites în limbile română i latină. ș
Farmacopeea Română este codul oficial al normativelor care asigură calitatea
medicamentului în ara noastră, stabile te normele de preparare i control ale medicamentelor ț ș ș
oficinale, condi iile de puritate a materiilor prime, conservarea medicamentelor, etc. Prevederile ț
farmacopeii au caracter de lege, ele trebuie să fie respectate de farmacist, de industria de
medicamente i de medic. În general, fiecare stat î i are farmacopeea proprie. ș ș
Ultima Farmacopee Română, edi ia a X-a, este rezultatul cercetărilor întreprinse în ț
Institutul pentru Control de Stat al Medicamentului i Cercetării Farmaceutice “Petre Ionescu ș
Stoian “ cu colaborarea unor speciali ti cu preocupări în domeniul medicamentului din alte unită i ș ț
de cercetare, învă ământ i produc ie. ț ș ț
Pe parcursul timpului, rolul farmacistului de preparator al remediilor s-a diminuat, odată
cu apari ia industriei farmaceutice care produce pe scară largă medicamente tipizate conform ț
unor norme i standarde interna ionale. Aceasta a permis ca în activitatea sa, farmacistul să ș ț
dedice mai mult timp pacien ilor fiindu-le un consilier apropiat în ceea ce prive te medicamentul, ț ș
modul de administrare al acestuia, posibilele reac ii adverse, sau noută ile terapeutice apărute, de ț ț
care, sub recomandarea medicului curant, poate beneficia.
2.1 DEFINIȚIE
14

Laxative i purgative ș
Sunt medicamente ce favorizează eliminarea materiilor fecale. Diferen a dintre laxative și ț
purgative este următoarea :
cu ajutorul laxativelor se elimină un scaun moale și format.
sub influen a purgativelor se elimină scaune numeroase, de consisten ă lichidă sau semi- ț ț
lichidă.
Mecanisme de ac iune ț
Laxativele și purgativele ac ionează prin stimularea directă a motilită ii, grăbirea tranzitului ț ț
intestinal, măresc con inutul în apă al materiilor fecale, creșterea difuziunii și secre iei active a ț ț
apei și electroli ilor în intestine, re inerea apei în intestin prin for e hidrofile sau osmotice, ț ț ț
înmuierea directă a scaunului.
Indica ii ț
În constipa ia func ională ț ț pentru a evita efortul de defeca ie la bolnavii cu hernie, insuficien a ț ț
cardiacă, boala coronariană, hemoroizi, fisuri anale și alte afec iuni anorectale i pentru pregătirea ț ș
examenului radiologic.
Purgativele sunt folosite în unele intoxica ii alimentare sau medicamentoase, sau după ț
administrarea de antihelmintice (pentru eliminarea parazi ilor intestinali). ț
Contraindica ii ț
Utilizarea îndelungată poate duce la boala laxativelor: pierderi de apă, electroli i, vitamine, ț
fenomene de colită, la bolnavii cu apendicită, sau în prezen a durerilor abdominale i obstruc ia ț ș ț
intestinală.
2.2 CLASIFICARE
Laxativele de volum – sunt reprezentate de fibrele vegetale nedigerabile și de coloizii
hidrofili, care, în contact cu apa își maresc volumul și cresc con inutul colonului, stimulând ț
peristaltismul. Sunt indicate în: constipa ia func ională, anorexie (nu există aport suficient de ț ț
fibre vegetale). Cele mai utilizate sunt :
oMetilceluloza, Carboximetilceluloza sodică;
oAgarul (geloza), semin ele de in. ț
Eliminarea scaunului se produce după 1-3 zile.
15

Purgativele saline – sunt reprezentate de săruri ale unor substan e, care, administrate ț
oral, au efect laxativ sau purgativ, în func ie de doză. Mecanismul lor de ac iune este re inerea ț ț ț
apei prin osmoză. Apa re inută în intestin realizează un scaun lichid, de volum crescut, ceea ce ț
determină secundar și creșterea peristaltismului. Scaunul se elimină la 1-3 ore de la administrare.
La doze mici apare efectul laxativ.
Reac ii adverse: solu iile concentrate sunt iritante producând grea ă sau vomă, pot duce la ț ț ț
deshidratare. Mg2+ din sulfatul de magneziu, poate produce deprimare centrală marcată daca nu
este bine eliminat din organism (în insuficien a renală și la copii. Na+ din sulfatul de Na+ poate fi ț
dăunător la bolnavii cu insuficien ă cardiacă. ț
Purgative iritante – au ac iune iritantă asupra mucoasei colonului, stimulând mișcarile ț
propulsive datorită declanșării de reflexe mediate de plexul submucos. De asemenea, favorizează
difuziunea și secre ia electroli ilor și a apei în intestin. ț ț
Indica ii ț : sunt utile când este necesară evacuarea rapidă a intestinului. În constipa ia ț
obișnuită este indicată numai în cazurile refractare la măsurile igieno-dietetice și la purgativele de
volum. Contraindica ii ț : apendicita acută și abdomenul acut reprezintă contraindica ii absolute. ț
Uleiul de ricin – în doze terapeutice provoacă în 1-6 ore eliminarea a 1-2 scaune
semilichide. Efectul se datorează acidului ricinoleic care se eliberează sub influen a lipazei ț
pancreatice și ac ionează asupra intestinului sub ire, stimulându-i peristaltismul. Contraindica ii: ț ț ț
rareori provoacă colici intestinale. Poate declanșa travaliul la femeile însărcinate, aproape de
termen.
Purgative antrachinonice – Frangula – provoacă dupa 6-8 ore eliminarea a 1-2 scaune
moi sau semilichide, datorită unor compuși antrachinonici care se eliberează în colon sub
influen a florei intestinale. Indica ii ț ț : în cazuri de evacuare rapidă a intestinului și în cazuri rebele
de constipa ie func ională. Reac ii ț ț ț adverse : folosirea prelungită poate provoca colită, pierderi de
electroli i, vitamine și apă. Se elimină prin lapte i produce diaree la sugari. ț ș
Dantronul – derivat antrachinonic de sinteză cu proprietă i asemănătoare purgativelor ț
antrachinonice.
16

Fenolftaleina (Ciocolax) – este un compus de sinteză derivat din difenilmetan. Efectul
este prelungit datorită intrării în ciclul enterohepatic a unei păr i de medicament. Colorează urina ț
și fecalele în roșu. Produce unoeri reac ii alergice, mai ales erup ii cutanate pigmentare. ț ț
Oxifenisatina – este un alt derivat de difenilmetan cu proprietă i purgative. Poate afecta ț
toxic ficatul.
Laxativele prin înmuierea scaunului – ușurează progresia con inutului intestinal și ț
înmoaie direct scaunul. Sunt de ales la persoanele care elimină greu scaunul: bătrâni, bolnavi la
pat, în afec iunile anale acute (hemoroizi, fisuri anale) și în toate situa iile care impun evitarea ț ț
efortului de defecare.
Uleiul de parafină, administrat oral, înmoaie scaunul. Este nedigerabil și rămâne în cea
mai mare parte în intestin, pătrunzând în bolul fecal, ușurându-i progresiunea și eliminarea.
În general este bine tolerat. Produce uneori prurit anal. Administrat îndelungat, interferă cu
absorb ia unor factori liposolubili, inclusiv a vitaminelor liposolubile. Se absoarbe în mici ț
cantită i și se poate depune în ganglionii mezenterici și în esutul reticulo-endotelial (ficat, ț ț
splina), unde provoacă reac ii granulomatoase. ț
Au limba încarcată cu depozit albicios, gust amar, respira ie urât mirositoare, insomnie, ț
astenie fizică, depresie, chiar anxietate. Materiile fecale, când sunt evacuate la peste 3-4 zile, sunt
în cantitate mare – uneori peste 5 kg (!) – sunt dure, cu aspect de măsline, uneori de formă plată
sau creion (în cancerul de colon), uneori cu urme de sânge i urât mirositoare, datorită ș
putrefac iei. Recomandarea de a privi diferitele aspecte ale fecalelor poate părea un gest ț
dizgra ios, dar el este foarte util pentru descoperirea timpurie a unor boli, nu lipsite de gravitate, ț
pentru care trebuie apelat la medic.
Cauza constipa iei trebuie neapărat stabilită, ca fiind baza pornirii unui tratament eficace. ț
Acest diagnostic cauzal poate rezulta din analizarea datelor clinice, din examinări radiologice,
irigografii, endoscopii, tomografii, rezonan a magnetică (acestea din urmă pentru cazurile mai ț
neconcludente) i, nu în ultimul rând, tu eul rectal ( afirma ia ca "tu eul rectal i endoscopia ș ș ț ș ș
rezolvă jumătate din constipa ii" este reală). Amintesc în treacăt că, Regelui Ferdinand, din jenă, ț
nu i s-a practicat tractul rectal, întârziindu-se astfel depistarea cancerului de prostată, adevărata
cauza a constipa iei sale rebele, pentru care, printre alte tratamente, i se recomanda ca diminea a ț ț
să alerge în căma ă de noapte, cu picioarele goale, pe pardoseala i scările reci ale palatului. ș ș
17

Complica iile datorate întârzierii eliminării materiilor fecale pot fi nebănuit de multe. ț
Afirma ia conform căreia "multe boli cronice degenerative isi au originea în intestin" este exactă. ț
Este suficient să amintim că într-un mililitru de con inut semilichid din colon există o cantitate de ț
microbi (cei mai multi, în propor ie de 90%, fiind colibacili), notată cu o cifră urmată de 12-14 ț
zerouri. În constipa ie, această floră microbiană exacerbează, accentuând procesul de putrefac ie ț ț
al resturilor proteice nedigerate. Toxinele rezultate solicită până la epuizare ficatul, rinichii,
creierul i sângele cu globulele sale. Îmbolnavirea gravă a creierului la bolnavii de ciroză se ș
datorează tocmai amoniacului, produs în exces în intestinul gros de către flora de putrefac ie. ț
Constipa ia face necesar un efort (scremut) defecator maxim, cu puternice contrac ii ț ț
musculare abdominale, cu varia ii mari de presiune a sângelui, a diafragmului, accentuând hernia ț
hiatală, ombilicală, înghinală. Acest screamăt poate precipita infarctul, apoplexia, ruperea
varicelor esofago-gastrice din ciroză. Ocluzia intestinală i peritonita pot fi complica ii ale ș ț
constipa iei, iar când apar vărsături, dureri i contractarea mu chilor abdominali, febra, frisoane, ț ș ș
u or icter, este urgentă nevoie de interven ia medicului.ș ț
Laxativele se clasifica astfel:
1.Medicamente care măresc con inutul intestinal: ț
Substan e mucilaginoase (agar-agar, mucilagii din Carrageen, metilceluloza, semin e de in); ț ț
purgative saline (sulfat de sodium, sulfat de magneziu, citrate de magneziu, tratat de sodium
i potasiu).ș
2.Lubrifiante ( ulei de parafină, dioctilsulosuccinat de sodiu).
3.Stimulatoare directe ale peristaltismului:
intestinul sub ire (ulei de ricin, rezine – jalapa, scamonea,podofilina); ț
intestinul gros ( antracenozide din Rhamnus frangula, Rheum palmatum i officinale, Sena, ș
Aloe, fenolftaleina, bisacodil, difesatina, sulf).
Farmacoterapie
Purgativele se folosesc în constipa ii acute, în intoxica ii diverse, asociate cu ț ț
antihelmintice, ca medica ie derivantă în unele edeme. Timpul optim pentru administrare lor este ț
diminea a pe nemâncate. Laxativele sunt recomandate în constipa ii cronice. Se administrează ț ț
seara, înainte de culcare.
Farmacoepidemiologie
18

Purgativele sunt contraindicate în abdomen acut, colită ulceroasă, peritonită, volvulus,
sarcină, la femei care alăptează. Există tendin a de abuz de laxative, mai ales la femei (90%). ț
Aceastea se manifestă prin diaree, astenie, dureri abdominale, gre uri, vome,depresiune. La circa ț
10% dintre bolnavi se produc diverse anomalii digestive decelabile radiologic. Al i 25- 30% fac ț
diferite tulburări metabolice (hipokaliemie i sodemie, cre terea secre iei de renină i ș ș ț ș
aldosteron,edeme). Tratamentul abuzului de laxative este mai ales igieno-dietetic

Substan e ț mucilaginoase
Baze farmacodinamice – sunt polizaharide, hidrofile, care se îmbibă cu apa din con inutul ț
intestinului, cresc volumul acestuia, îi mic orează consisten a. Ca urmare, stimulează ș ț
mecanoreceptorii i cresc peristaltismul, favorizează alunecarea bolului. Au i efect calmant, ș ș
protector al mucoasei iritate. Farmacoterapie – sunt folosite ca laxative în constipa ie cronică. ț
Sunt utile i în gastrite, duodenite, enterite, colite. ș
Agar-agar (geloza) se ob ine din algele Gelidium. Con ine un polizaharid al galctozei i ț ț ș
hemiceluloză. Se administrează oral 5-20 g odată.
Mucilagiile din Carrangeen , se ob in din alga Carrageen i con in metilpentoze, galactani, ț ș ț
fructozani, pentozani. Se prescrie preparatul industrial Galcorin, flacon cu 100g granule. Oral 3-
6 linguri e pe zi, în 2-3 prize, înainte de masă. În cazuri u oare 1-2 linguri e diminea a pe ț ș ț ț
nemâncate. Granulele se introduc în apă sau lapte, cu care se formează un gel.
GALCORIN , granule
Prezentare farmaceutică – granule con inând mucilagiu de carrageen. ț
Ac iune terapeutică – laxativ prin cre terea con inutului intestinal i lubrifiere.ț ș ț ș
Indica ii – constipa ie func ională (mai ales la bolnavii cu anorexie sau cu restric ii alimentare ț ț ț ț
care nu permit realizarea con inutului necesar sus inerii peristaltismului). ț ț
Mod de administrare – oral, la adul i 2-6 linguri e/zi (cu apă); la copii (mai mari de 2 ani) 1-4 ț ț
linguri e/zi. ț
Reac ii adverse – uneori senza ie de balonare abdominală. ț ț
Contraindica ii – obstruc ie intestinală, pruden ă în caz de megacolon prin deficit al motilită ii. ț ț ț ț
19

Metilceluloza, esterul metilic al celulozei. Colloid hidrofil cu ac iune laxativă. Oral 1-4 g ț
în apă. Semin e de in, 1-2 linguri e se introduc în 50g apă i se bea, diminea a pe nemâncate. ț ț ș ț
Purgativele saline
Baze farmacodinamice – sunt săruri hidrosolubile. Administrate în solu ie hipertonă, atrag ț
apa în lumenul intestinal până la izotonizare. Realizează fluidificarea con inutului, cre terea ț ș
volumului, stimularea chemo i baroreceptorilor cu grăbirea tranzitului, provocând scaun după 6- ș
8 ore.
Farmacoterapie – constipa ie acută, intoxica ii acute, asociere cu antihelmintice, edeme. ț ț
Farmacografie – toate purgativele saline se administrează pe nemâncate. Se prescriu magistral.
Rp. Sulfat de sodiu 30g D.S. int. Toată cantitatea odată, dizolvată în 150 ml apă. La fel pentru
sulfatul de magneziu, citrat de magneziu. Doza de 40g, sub formă de limonada Roger, prescrisă
magistral.

Lubrifiante
Baze farmacodinamice – substan ele realizează un film la suprafa a tubului digestiv i ț ț ș
înmoaie con inutul intestinal favorizând propulsia lui. ț
Farmacoterapie – se folosesc ca laxative în constipa ie cronică, la copii, convalescen i, la bolnavi ț ț
cu infarct miocardic, postoperator, în hemoroizi, fisuri anale.
Ulei de parafină
Particularită i fizico-chimice – se ob ine prin distilare frac ionată a petrolului. Con ine ț ț ț ț
hidrocarburi. Este inert din punct de vedere chimic. Nu are miros i gust. ș
Particularită i farmacocinetice – după ingerare nu este influen at de sucurile digestive, ț ț
rămâne nedigerat, nu se absoarbe, fiind eliminat integral prin scaun, la circa 16-24 ore.
Proprietati farmacotoxicologice – administrat timp îndelungat, zilnic, poate împiedica
absor ia din intestin a vitaminelor liposolubile i poate produce hiporexie, meteorism, scădere ț ș
ponderală. Rareori, prurit anal.
20

Farmacoepidemiologie – uleiul de parafină accentuează efectele anticoagulantelor de
sinteză i diminuează efectele digoxinei, corticosteroizilor, vitaminelor liposolubile. ș
Dioctilsulfosuccinatul poate favoriza absor ia uleiului de parafină. ț
Farmacografie – prescrip ii magistrale. Rp. Ulei parafină 100g D.S. intern, 1-2 linguri ț
seara.
Produse farmaceutice industriale – Purgofen flacon cu 100 ml emulsie care con ine ț : ulei
de parafină 20g% ; fenolftaleină 1,3g% ; glicerină17,5%.
Mod de administrare : oral 1\2 -1 linguri ă, seara, la culcare. Se prescrie doar la adul i. ț ț
Dioctilsulfosuccinat – natrii dioctyilssulfosuccinas (D.C.I), sintolax, Colace,Doxinate, Viforlax
Particularită i fizico-chimice – este sulfosuccinat sodic de di-β-etil-hexil. Are proprietă i ț ț
tensioactive.
Particularită i farmacodinamice – favorizează emulsionarea grăsimilor, contribuie la ț
u urarea îmbinarii bolului fecal cu grăsimi i apă i la înmuirea acestuia. Favorizează trecerea ș ș ș
sodiului i apei în lumenului intestinal i diminuează absor ia clorului la nivelul peretelui ș ș ț
intestinal (Donowitz, Binder,1975). Diminuează până la 80% absor ia apei în jejun (Saunders i ț ș
col,1975). Produce scaun la aproximativ 24 ore de la ingestie.
Particularită i farmacotoxicologice – dioctilsulfosuccinatul favorizează pătrunderea altor ț
substan e prin membranele celulelor intestinale i hepatice. Acest efect determină poten area ț ș ț
ac iunii substan elor asociate i cre terea intoxicita iilor. Un astfel de efect a fost demonstrat ț ț ș ș ț
pentru fenolftaleina, colorant greu absorbabil (Khalafallah N. i col. 1975). De asemenea, a ș
crescut toxicitatea hepatică a oxifenisatinei ( Dujovne, Shoeman, 1972) i a chinidinei ș
(Deisseroth i col., 1972). Asocierea de dioctilsulfosuccinat cu un laxativ antrachginonic poate ș
descre terea fosfotazei alcaline serice ( Tolman i col., 1976) i chiar hepatita toxică. ș ș ș
Farmacografie – produse industriale; Sintolax: cutie cu 20 drajeuri cu 0,05 g
dioctilsulfosuccinat de sodiu; flacon cu 100ml sirop având 0,25 g% substan ă activă. ț
Modul de administrare – posologie. Oral: adul i: ini ial de 2-3 ori pe zi câte un drajeu, ț ț
apoi un drajeu pe zi; sirop ini ial 1-2 linguri e de 2-3 ori pe zi, apoi 1-2 linguri e într-o singură ț ț ț
priză zilnică. Copii : peste 7 ani, 1\2 – 1 linguri ă de sirop pe zi. Nu se asociază cu uleiuri ț
minerale.
21

Stimulatoarele peristaltismului intestinului sub ireț

Ulei de ricin
Particularită i fizico-chimice – se ob ine prin presarea la rece a semin elor de Ricinus ț ț ț
communis (fam. Euforbiacee). Semin ele con in 50% ulei dar i ricină, o substan ă albuminoasă ț ț ș ț
toxică, solubilă în apă, dar insolubilă în grăsimi, la rece. Uleiul de ricin con ine triglicerida ț
acidului ricinoleic.
Particularită i farmacodinamice – triglicerida acidului ricinoleic este saponificată în ț
intestinul sub ire sub influen a lipazei pancreatice, în mediul alcalin. Se eliberează ricinolea i care ț ț ț
stimulează chemoreceptorii, producând scaun moale sau lichid după 2-6 ore.
Farmacoterapie – constipa ie acută. Bine suportat de copii, debili, batrani, convalescen i. ț ț
Farmacografie – prescrip ii magistrale. Rp. Ulei de ricin 30g D.S. intern, se va lua toată ț
cantitatea odată.
Mod de administrare – oral: la adul i 15-30g (1-2 linguri) pentru a evita gustul neplăcut se ț
ia în prealabil suc de lămâie care, prin mediul acid creat, împiedica saponificarea în cavitatea
bucală.
Rezine Vegetale
Particularită i fizico-chimice – rezina Jalapa se ob ine din radăcina plantei, Exogonium ț ț
purga, i con ine convolvulină i jalapină. Rezina Scamonea se ob ine din radăcina plantei ș ț ș ț
Convolvulus scamonia i con ine jalapina. Podofilina este o rezină ob inută din Podophylum ș ț ț
peltatum.
Particularită i farmacodinamice – insolubile în apă, devin active în intestin, în prezen a ț ț
bilei. Ac iune iritantă asupra intestinului sub ire, putând produce colici i arsuri anale. Efecte ț ț ș
inegale la diferi i bolnavi. ț
Farmacoterapie – constipa ie acută, medica ie derivativă în edeme mari din insuficien a ț ț ț
cardiacă, în edem cerebral.
Farmacografie – Rp. Rezina de jalapa, Oxid de magneziu aa 0,05g. Excipien i q.s. pentru ț
o pilulă F. as. Nr. XX D.S. intern 1-3 pilule seara, la culcare.
22

Mod de administrare, posologie – oral: la adul i, pentru o doză, rezina de jalapa 200-300 ț
mg, tinctură de jalapa 5-10 g, pulbere de scamonea 0,5-1g. pulbere de beladona 0,05g. excipient
q.s. pentru o pilulă f. as. Nr. XV D.S. intern 1-2 pilule diminea a. ț
Stimularea peristaltismului intestinului gros

Antaracenozide
Baze farmacognostice – deriva ii oximetilantrachinonici sunt sunt glicozizi ob inu i din ț ț ț
diferite plante. În structura lor intră 1,6,8 –trioxi-3-metilantrachinonă sau emodină. De aceea,
substan ele din această grupă sunt cunoscute sub denumirea de purgative emodinice. Se folosesc ț
sub formă de glicozizi sau mai frecvent, ca produse vegetale, în pulbere sau extracte.
Baze farmacodinamice – oximetilantachinonele sunt ob inute par ial pe cale digestivă. ț ț
Ajung la nivelul colonului pe cale circulatorie sau prin con inutul intestinal. Stimulează ț
chemoreceptorii, plexul nervos intraneural i mi carile propulsive. Produc un scaun moale după ș ș
8-12 ore. Substan ele absorbite din tubul digestiv se elimină predominant pe cale renală dar i ț ș
prin secre ia lactată. ț
Baze farmacotoxicologice – dozele mari pot produce fenomene de enterocolită.
Administrate la femeile care alaptează pot provoca colici i diaree la sugari. ș
RHAMNUS FRANGULA – sinonime Crusin
Particularită i farmacognostice – con ine purgative antrachinonice mai ales în coaja ț ț
ramurilor i trunchiului. Se folosesc produsele vegetale respective după un an de la recoltare, ș
dacă sunt conservate în condi ii obi nuite, timp necesar transformării antranolilor (existen i în ț ș ț
produsele proaspete i care au ac iune iritantă) în antrachinone ( active ca purgative). Crusinul ș ț
con ine un glucozid, glucofrangulină, care are ca aglicon frangulaemodina.ț
Produse industriale: Carbocif, cutie cu 50 comprimate având extract de frangulă uscată
0,05g, fenolftaleină 0,03g; sulf sublimat 0,05g; bilă bovină uscată 0,02g, carbune medicinal
0,195g, atropină sulfurică 2 mg; ulei de mentă i ulei de anason câte 1,8mg. Cortelax, flacon cu ș
20 drajeuri având extracte uscate de frangulă 12,5%; fenolftaleină 0,032g, stricnină sulfurică 0,65
mg; atropină sulfurică 0,5g% solu ie având ț extract de frangulă 12,5g%.
23

Mod de administrare, posologie – carbocif laxativ oral, seara la culcare. Adul i 1-2 ț
comprimate odată. Copii peste 7 ani 1\2 -1 comprimat Cortelax la adul i laxativ un drajeu; ț
purgativ 3 drajeuri.
Fenolftaleina
Particularită i farmacocinetice – insolubile în stomac, solubil în mediul alcalin intestinal, ț
în prezen a bilei. Eliminare prin scaun, bilă i urină. ț ș
Particularită i farmacodinamice – cre te peristaltismul intestinului gros i sub ire, produce ț ș ș ț
scaun în 4-8 ore. Este laxativ la doze de 30-50mg i purgativ la doze de 100-500 mg. ș
Particularită i farmacotoxicologice – produce efecte adverse: colici intestinale la doze ț
purgative, erup ii cutanate, vome, palpita ii. ț ț
Farmacografie
Preparate industriale. Ciocolax plic cu un comprimat de 0,48g fenolftaleină. Carbocif,
laxatin, purgofen. Mod de administrare : Ciocolax. Adul i 1\2 – 1 comprimat. Copii 3-7 ani 1\4 ț
comprimat, 7-15 ani 1\2 comprimat.
Bisacodilul
24

Sinonime . Bisacodylum (D.C.I.) Dulcolax. Bisacodil. Stadalax.
Particularită i farmacocinetice – nu se absoarbe din tubul digestiv. Particularită i ț ț
farmacodinamice – este activ pe cale orală i rectală. Ac ionează prin contact direct cu mucoasa ș ț
intestinală întrucat efectul de stimulare a peristaltismului dispare după cocainizarea mucoasei.
Efectul este mai intens asupra colonului decât asupra intestinului sub ire. Ac iunea laxativă apare ț ț
după 6-8 ore de la ingestie.
Dulcolax
Ac iune terapeutică – Dulcolax este un laxativ de contact. Când se administrează oral, subț
formă de drajeu, sau rectal, sub formă de supozitor, induce cre terea peristaltismului prin ac iunea ș ț
directă asupra mucoasei colonului, rezultând în mod obi nuit un scaun moale. Produsul este lipsit ș
de efecte secundare severe.
Indica ii ț
Toate formele de constipa ie, (la pacien ii imobiliza i în pat; în cazul schimbării ț ț ț
alimenta iei ori a mediului; datorate bolilor sau tulburărilor digestive); favorizarea evacuării când ț
există dureri, ca de pildă, în cazul hemoroizilor pre i postoperator; pregătirea colonului pentru ș
examene endoscopice.
Mod de administrare – oral: drajeurile sunt formă obi nuita de administrare în cazul în ș
care nu este necesară o evacuare imediată. Ele se pot înghi i, pe stomacul gol sau plin, cu sau fără ț
lichide. Administrarea concomitentă a antiacidelor (de exemplu, bicarbonat de sodiu) trebuie
evitată.
Adul i: obi nuit se iau 2 drajeuri seara la culcare, în scopul de a provoca una sau două ț ș
defeca ii în diminea a următoare, sau cu o jumatate de oră înaintea mesei de diminea ă pentru un ț ț ț
efect în aproximativ 5 ore. Copii în vârstă de 4 ani i peste: 1 drajeu. Rectal. Supozitoarele pot fi ș
utilizate pentru a ob ine o evacuare în scurt timp de la administrare. De exemplu, dacă se aplică ț
supozitorul diminea a imediat după trezire, se poate a tepta ca efectul să se producă după micul ț ș
dejun. Aceasta oferă posibilitatea înlocuirii cu eficien a i economie de timp a clismei, ț ș
preoperator, înaintea examinării radiografice, precum i la pacien ii afla i la pat. La adul i doza ș ț ț ț
normală este de un supozitor de 10 mg. Numai în cazurile speciale este necesară administrarea
celui de-al doilea supozitor. Obi nuit acesta este eficace în aproximativ 30 de minute. ș
Administrare:
25

combinată – când produsul Dulcolax se folose te în vederea pregătirii pacientului pentru ș
examinarea radiografică a abdomenului, ori pre i postoperator, drajeurile trebuie ș
combinate cu supozitoarele, în scopul realizării unei evacuări complete la nivelul
intestinului. Dozajul recomandat pentru adul i este de 2-4 drajeuri, administrate seara, ț
înainte de culcare i un supozitor, aplicat intrarectal în diminea a urmatoare. ș ț
Contraindica ii – cu excep ia abdomenului acut chirurgical, unde orice laxativ este ț ț
contraindicat, pentru Dulcolax nu se cunoa te nici o contraindica ie. ș ț
Precau ii – Dulcolax poate fi administrat copiilor i persoanelor în vârstă, femeilor ț ș
însărcinate sau care alăptează, precum i pacien ilor debili. Totu i, se recomandă o oarecare ș ț ș
precau ie (ca i în cazul altor laxative) în timpul primelor trei luni de sarcină. La copii sub 4 ani ț ș
trebuie consultat medicul înaintea administrării Dulcolax.
Reac ii adverse – ocazional, în cursul utilizării drajeurilor poate să apară un disconfort ț
abdominal. Acesta se produce mai ales în constipa iile cronice unde con inutul intestinal este ț ț
deosebit de uscat i dur, în por iunea superioară a colonului. Adeseori acest disconfort poate fi ș ț
înlaturat prin cre terea dozajului cu drajeuri. Supozitorul trebuie introdus în rect i suficient de ș ș
profund pentru a nu produce leziuni anale.
Farmacoepidemiologie – Interac iuni. Asocierea cu antiacide poate determina gre uri i vome. ț ț ș
Oxifenisatina
Particularită i fizico-chimice – pulbere cristalină albă, insipidă, insolubilă în apă i în ț ș
mediu acid, solubilă în mediul alcalin.
Particularită i farmacodinamice – laxativ i purgativ prin efect asupra colonului, mai pu in ț ș ț
asupra intestinului sub ire. Efectul apare la 10-14 ore de la ingestie. ț
Particularită i farmacotoxicologice – dureri abdominale la supozitoare. Efecte toxice ț
hepatice (apar după 1-2 ani de folosire constantă i au aspect de hepatită acută virală sau hepatită ș
cronică agresivă).
Produse industriale. Fenisan, flacon cu 40 comprimate de 5mg.
Mod de administrare oral, seara, adul i 5-10mg, copii peste 5 ani 1\2 -1 comprimat. ț
Sulf
26

Particularită i farmacodinamice – administrat oral ajunge ca atare în intestinul gros, unde, ț
sub influen a florei saprofite, este redus la hidrogen sulfuros care stimulează peristaltismul ț
colonului i produce evacuarea unui scaun moale. ș
Mod de administrare, posologie. Oral laxativ 4-8 mg. Purgativ 10-20g. se prescrie
magistral.
Medicamente laxative si purgative
Laxative de contact
Laxative de volum
Laxative osmotice
Laxative emoliente
Laxative de contact
Farmacodinamica – măresc peristaltismul intestinal prin iritarea mucosei.
Indica ii – se prescriu ca doză unică sau cure scurte, pentru pregătirea preoperatorie,examene ț
radiologice, asociate cu antihelmintice.
Contraindica ii – abdomen acut chirurgical, persoane cu suferin e abdominale neclarificate, ț ț
ocluzie intestinală, rectoragii.
Precau ii – concomitent cu produsul se consumă multe lichide. Nu se administrează în sarcină, ț
alăptare, la copii mici.
Bisacodil – Sinonime: Dulcolax, Laxadin, Stadalax.
Compozi ie: 1 drajeu gastro-rezistent con ine 5mg bisacodil ț ț
Excipien i: drajeuri: lactoză, amidon de porumb, glycerol, stearat de magneziu, zaharoză, talc, ț
acacia, dioxid de titan, eudragit L 100 si S100, dibutilftalat, polietilen glycol, oxid galben de fier,
ceară albă de albine, ceară de carnauba, serlac.
Utilizare – administrarea dulcolax se va face numai sub supraveghere medicală, în pregătirea
procedurilor diagnostice, pre i post operatoriu, ca i în toate cazurile care necesită facilitarea ș ș
evacuării.
Doze i mod de administrare – dacă nu există prescrip ie medicală, următoarele doze sunt ș ț
recomandate:
27

Constipatie: adul i i copii peste 10 ani ț ș : 1-2 drajeuri, copii între 4-10 ani 1 drajeu,
copii sub 4 ani se recomandă supozitoare pediatrice pentru copii. Pentru ca evacuarea să se
producă în diminea a următoare, drajeurile se vor administra seara. Se vor înghi i întregi cu un ț ț
lichid adecvat. Nu se vor administra împreuna cu lapte sau cu antiacide.
În pregătirea procedurilor diagnostice i preoperatoriu: la utilizarea Dulcolax-ului în ș
vederea pregătirii pacientului pentru examinarea radiografică a abdomenului sau preoperator, se
va combina administrarea drajeurilor cu aceea a supozitoarelor, în scopul realizării unei evacuării
complete la nivelul intestinului. Dozajul recomandat pentru adul i este de două până la patru ț
drajeuri, administrate seara înainte de culcare i de un supozitor, aplicat intrarectal, în diminea a ș ț
următoare. În cazul copiilor de 4 ani sau mai mari, se recomandă un drajeu seara i un supozitor ș
de copii în diminea a următoare. ț
Contraindica ii – Dulcolax este contraindicat pacien ilor cu ileus, obstruc ie intestinală, ț ț ț
abdomen acut chirurgical, inclusiv apendicite, tulburări inflamatorii acute intestinale i în ș
deshidratări severe. Este de asemenea contraindicat la pacien ii cu hipersensibilitate cunoscută la ț
bisacodil sau la oricare dintre componentele produsului.
Avertismente i precau ii speciale – ca în cazul tuturor laxativelor, Dulcolax nu trebuie ș ț
administrat zilnic, perioade îndelungate de timp. Dacă este necesară administrarea zilnică de
laxative atunci trebuie investigată cauza constipa iei. Administrarea excesivă pe perioade ț
îndelungate poate produce un dezechilibru hidroelectrolitic i hipokaliemie, i chiar poate ș ș
favoriza reinstalarea constipa iei acute. Au fost raportate ame eli i\sau sincoape la pacien ii ț ț ș ț
trata i cu Dulcolax. Detaliile men ionate cu aceste cazuri sugerează faptul că evenimentele pot fi ț ț
corelate cu sincopa produsă de defeca ie sau cu răspunsul vasomotor la durerile abdominale ț
datorate constipa iei, situa ii care fac necesară administrarea de laxative acestor pacien i, dar nu ț ț ț
în mod special a dulcolax-ului.
Nu se va administra dulcolax copiilor fără avizul medicului.
Interac iuni – administrarea concomitentă a diureticelor sau a adrenocorticoizilor poate ț
mări riscul dezechilibrului electrolitic, dacă se folosesc doze mari de dulcolax.
Administrarea concomitentă a diureticelor sau a adrenocorticoizilor poate mări riscul
dezechilibrului electrolitic, dacă se folosesc doze mărite de Dulcolax. Dezechilibrul electrolitic
poate produce o sensibilitate crescută la glicozidele carditonice.
28

Sarcină i alăptarea – experien a îndelungată nu a demonstrat apari ia efectelor neplăcute ș ț ț
sau a afec iunilor pe durata sarcinii. Cu toate acestea, ca toate celelalte medicamente, Dulcolax-ul ț
trebuie administrat numai cu recomandarea medicului pe durata sarcinii. Nu s-a stabilit dacă
bisacodilul trece sau nu în laptele matern. De aceea, nu se recomandă alăptarea în timpul
tratamentului cu Dulcolax.
Efecte adverse – este posibil ca în timpul utilizării de Dulcolax să apară un discomfort
abdominal, inclusiv crampe i dureri abdominale. S-a semnalat i diaree. În cazul administrării de ș ș
Dulcolax, s-au mai raportat reac ii alergice, inclusiv cazuri izolate de angioedem i de reac ii ț ș ț
anafilactice.
Supradozaj / Simptome – administrarea de doze mari poate produce scaune lichide
(diaree), crampe abdominale i o pierdere de potasiu i de al i electroliti, semnificativă clinic. ș ș ț
Supradozajul cronic cu dulcolax poate produce diaree cronică, dureri abdominale, hipokaliemie,
hiperaldosteronism secundar i calculi renali. Asociate abuzului cronic de laxative au mai fost ș
descrise: lezarea tubilor renali, alcaloza metabolică i slăbiciune musculară secundară. ș
Terapie – producerea vomismentelor sau lavajul gastric pot mic ora sau împiedica ș
absorb ia drajeurilor de dulcolax după înghi ire. Poate fi necesară înlocuirea lichidelor i ț ț ș
corectarea dezechilibrului electrolitic. Acest lucru este deosebit de important la bătrâni i tineri. ș
Poate fi utilă administrarea de antispastice.
Proprietă i farmacologice – Bisacodilul este un laxativ cu ac iune locală, din clasa deriva ilor de ț ț ț
difenilmetan. Fiind un laxativ neabsorbabil, menit să elimine lichidul din tractul intestinal
(laxativ stimulant), Dulcolax, după hidroliza în intestinal gros, stimulează peristaltismul colonului
i induce acumularea purgativele de volum).ș
Dulcopic
29

Flacon cu 15 ml solutie orala.
Indica ii – țtoate formele de constipa ie, (la pacien ii imobiliza i la pat; în cazul schimbării ț ț ț
alimenta iei ori a mediului, datorate bolilor sau tulburarilor digestive); favorizarea evacuării când ț
există dureri, ca de pilda în cazul hemoroizilor, pre i postoperator, pregătirea colonului pentru ș
examene endoscopice.
Contraindica ii – țpacien ii care suferă de ileus, ocluzie intestinală, abdomen acut ț
chirurgical, în stări de deshidratare severă, colită toxică.
Compozi ie – țPicosulfat de sodiu monohidrat 0.75 g i excipien i. ș ț
Mod de administrare – a dul i i copii peste 10 ani: 10-20 picături la nevoie. Copii între 4-ț ș
10 ani: 5-10 picături la nevoie. Sub 4 ani 1/2 picătură solu ie. Se administrează seara, efectul ț
apărând în diminea a următoare. ț
Carbocif
Mod de administrare Carbocif – câte 1-2 comprimate înainte de culcare.
Contraindica ii: Carbocif – colopatii obstructive, ocluzie intestinală, apendicită, boli ț
inflamatorii ale colonului, dureri abdominale de cauză neprecizată, glaucom cu unghi îngust,
adenom de prostată cu reten ie urinară, alergie la fenolftaleina; se va evita în timpul sarcinii, ț
alăptarii i la copii; se va evita folosirea îndelungată. ș
Reac ii adverse – rareori dureri abdominale (mai ales în prezen a unei colopatii), ț ț
uscăciunea gurii, dificultate în mic iune (la prostatici); folosirea abuzivă poate provoca irita ia ț ț
cronică a colonului, mergând până la colită (cu posibilitatea tulburărilor electrolitice, mai ales
30

hipokaliemie); rareori hipersensibilitatea la fenolftaleina (eritem pigmentar fix) i ș
fotosensibilizare.

Rhamnolax
Indica ii – constipa ie acută, constipa ie cronică. ț ț ț
Formă de prezentare – produs natural ce con ine un amestec de plante medicinale i ulei ț ș
esen ial, condi ionat sub formă de comprimate. Flacon cu 40 comprimate. Compozi ie: Rhamnus ț ț ț
frangula, Cichorium intybus, Aetheroleum Foeniculi.
Ac iune terapeutică – principiile active vegetale din compozi ia produsului ac ionează la ț ț ț
nivelul tubului digestiv, favorizând digestia i stimulând evacuarea. În func ie de doză, produsul ș ț
este laxativ sau purgativ. În caz de constipa ie cu balonări i dureri abdominale, produsul are ț ș
ac iune calmantă i carminativă. ț ș
Mod de administrare – intern: ca laxativ, 2-3 comprimate seara, la culcare, în doză unică,
sau 2 comprimate de 2 ori pe zi, timp de 14 zile; ca purgativ, 4-5 comprimate seara, în doză
unică, 2-3 zile, după care se continuă cu 3 comprimate pe zi, până la 14 zile. Are ac iune ț
calmantă i carminativă. ș
Reac ii adverse – administrarea prelungită, fără pauze a produsului duce la scăderea ț
activită ii terapeutice, datorită instalării obi nuin ei. ț ș ț
Contraindica ii – sarcină, lăuze care alăpteaza, hemoroizi, abdomen acut. ț
Eucarbon
31

Indica ii terapeutice – tratamentul de scurtă durată al constipa iei ocazionale, adjuvant în ț ț
tratamentul tranzitului intestinal încetinit, meteorismului, flatulen ei, hemoroizilor. ț
LAXATIVE DE VOLUM
Doze i mod de administrare – adul i i copii peste 15 ani – doza recomandată este de 1-2 ș ț ș
comprimate de 1-3 ori pe zi, administrate cu o cantitate mare de lichide, în timpul mesei sau după
masă.
Contraindica ii – boli intestinale inflamatorii, cancer colorectal, sângerari rectale ț
nediagnosticate, obstruc ie intestinală, dureri abdominale de cauză nedeterminată, suspiciune de ț
ulcer gastric sau duodenal, constipa ie cronică, stare de deshidratare cu depletie electrolitică sau ț
tulburări ale echilibrului acido-bazic i la copii sub 10 ani. ș

Normoponderol
32

Indica ii – obezitate, constipa ie cronică. ț ț
Formă de prezentare – produs natural ob inut dintr-un amestec de plante medicinale i un ț ș
ulei esen ial, condi ionat sub formă de comprimate. Flacon cu 40 comprimate. ț ț
Compozi ie – Rhamnus frangula, Capsella bursa -pastoris, Taraxacum officinalis, Betula ț
verrucosa, Cichorium intybus, Aetheroleum Foeniculi.
Ac iune terapeutică – produsul con ine principii active vegetale cu activitate complexă ț ț
asupra organismului uman, care stimulează toate func iile excretorii, favorizând prin aceasta o ț
activitate intensă de evacuare din organismul uman a de eurilor i toxinelor. Produsul este un ș ș
depurativ, datorită ac iunilor: laxativă, diuretică, coleretic-colagogă, diaforetică i carminativă. ț ș
Produsul este un bun adjuvant în tratamentul obezită ii, asociat regimului igieno-dietetic adecvat. ț
Mod de administrare – intern: în obezitate , pentru persoanele cu greutate sub 70 kg-3
comprimate; pentru persoanele cu greutate peste 70 kg-4 comprimate, în doză unică, seara după
orele 19, timp de 14 zile. În timpul curei se va respecta cât mai strict un regim igieno-dietetic,
hipocaloric. Se vor consuma trei mese pe zi, evitându-se consumul de alimente între mese. Cura
cu Normoponderol va fi repetată după o pauză de 30 zile, perioadă în care se va respecta în
continuare regimul igieno-dietetic. Se pot face 3-4 serii de tratament pe an. În caz de constipa ie ț
cronică, se vor administra 3-4 comprimate seara, la culcare, în doză unică, timp de 7 zile, după
care încă 7 zile câte 3 comprimate.
Reac ii adverse – în caz de constipa ie cronică, o administrare prelungită, fără pauze, ț ț
determină scăderea activită ii terapeutice prin apari ia reac iei de obi nuin ă, înso ită de reac ii ț ț ț ș ț ț ț
nedorite, cum sunt: congestie pelvină, meteorism, dureri abdominale.
Contraindica ii – sarcină, lăuze care alăptează, persoane cu vârstă înaintată. ț
Cortelax
Compozi ie Cortelax – drajeuri con inând extract uscat de Frangulă 150 mg, extract uscat ț ț
de Rheum 150 mg; extract uscat de Cichorium 100 mg, extract uscat de Liquiritia 100 mg.
Ac iune terapeutică Cortelax – laxativ sau purgativ, ac ionează prin iritarea colonului; ț ț
efectul apare după 8-12 ore.
Indica ii Cortelax – constipa ie func ională (cazuri refractare la măsurile igienico-dietetice ț ț ț
i la purgativele de volum); pregătirea pentru examenul radiologic, endoscopie, interven ii ș ț
chirurgicale.
33

Mod de administrare – câte 1-3 drajeuri seara la culcare.
Contraindica ii – boli inflamatorii ale colonului, apendicită acută, colopatii obstructive, ț
ocluzie intestinală, dureri abdominale de cauză neprecizată. Se va evita în timpul sarcinii,
alăptării i la copiii mai mici de 6 ani, folosirea îndelungată nu este recomandată. ș
Reac ii adverse – uneori diaree, dureri abdominale, congestie pelviană. Folosirea abuzivă ț
poate provoca irita ia cronică a colonului, mergând până la colită (eventual cu dezechilibre ț
electrolitice, hipokaliemie).
Senna
Regulax, Rixative,Tisasen
Produs ob inut din frunzele de Cassia acutifolia, con inâd deriva i oximetilantrachinonici ț ț ț
sub formă de glicozizi (antracenozide).
Farmacocinetica – antracenozidele se absorb par ial din tubul digestiv. Sunt hidrolizate în ț
colon sub influen a florei bacteriene, cu eliberare de antrachinone active. ț
Farmacodinamica – laxativ i purgativ de contact, prin iritarea mucoasei intestinului gros ș
i diminuarea absor iei apei i electroli i. Efectul apare la 6-12 ore de la administrare.ș ț ș ț
Indica ii – tratament de scurtă durată a constipa iei cronice care nu răspunde la alte ț ț
purgative, mai blânde. Pentru pregătirea investiga iilor sau interven iilor chirurgicale pe intestin. ț ț
Reac ii adverse – colici abdominali. După administrare prelungită diaree, deshidratare, ț
pierderea de electroli i, mai ales potasiu, colon aton, urina poate fi colorată în galben-brun la ph ț
acid i în ro u la ph alcalin. ș ș
Contraindica ii – inflama ii sau obstruc ii intestinale, ileus paralitic, suferin e abdominale ț ț ț ț
nediagnosticate, dureri abdominale, grea ă, vome. Nu se administrează mai mult de 10 zile, mai ț
ales la vârstnici. La copii sub 5 ani, gravide, alăptare.
34

Administrare – oral: constipa ie, o doză seara la culcare. Adul i, doze echivalente la 15-30 ț ț
mg glicozizi totali. Copii peste 6 ani, 1\2 din doza adul ilor. Pentru evacuarea intestinului 1mg\kg ț
glicozizi totali cu o zi înainte examinării.
Sennax
Compozi ie – țextract uscat din fructe de Senna acutifolia.
Indica ii – țlaxativ natural eficient, recomandat în constipa ia ocazională. ț
Administrare – administrarea sa în dozele recomandate (1 -2 comprimate seara) i pe o ș
perioadă de maxim 7 zile este bine tolerată. Efectul apare după 6-8 ore de la administrare i se ș
produce prin ac iune locală la nivelul colonului. ț
Regulax
Compozi ie – 1 cub Regulax con ine: 0,71 g frunze de Senna i 0,30 g fructe de Senna. ț ț ș
Adjuvan i: Propilenglicol, parafină semifluidă, monostearat de glicerol, adeps solidum, acid ț
sorbic, zahăr invertit, sorbitol, gem de prune, pastă de smochine, aromatizan i. ț
Ac iune terapeutică – laxativ vegetal.ț
Indica ii – constipa ie cu defeca ii rare sau/ i cu scaune de consisten ă crescută, motilitate ț ț ț ș ț
intestinală scăzută.
35

Contraindica ii – sunt boli sau circumstan e pentru care unele medicamente nu sunt ț ț
prescrise sau pot fi prescrise numai după un examen atent al medicului, care va aprecia global
propor ia favorabilă dintre beneficiul terapeutic i eventualele reac ii nedorite. Pentru aceasta, ț ș ț
medicul trebuie să examineze atent în ce constau contraindica iile i se va informa despre ț ș
antecedente, boli înso itoare, alt tratament concomitent, ca i despre circumstan ele speciale de ț ș ț
via ă. Contraindica iile se pot stabili i după începerea tratamentului cu acest produs. i în astfel ț ț ș Ș
de cazuri trebuie informat medicul. A nu se administra Regulax în: ocluzia intestinală (ileus), boli
inflamatorii acute ale intestinului (ex.: morbul Crohn, colită ulceroasă, apendicită), dureri
abdominale de origine necunoscută, la copii sub 12 ani. Sarcină i alăptare – a nu se administra în ș
perioada de sarcină i alăptare. ș
Reac ii adverse – medicamentele pot avea pe lângă ac iunile principale i ac iuni nedorite, ț ț ș ț
a a-numitele reac ii adverse. Reac iile adverse care au fost semnalate în timp legate de ș ț ț
administrarea produsului, dar care nu se manifestă la fiecare pacient, sunt, după cum urmează:
în cazuri izolate, pot apărea crampe gastrointestinale, în aceste cazuri se recomandă reducerea
dozei; în cazul administrării de lungă durată sau al consumului exagerat de laxative, pot apărea:
eliminări electrolitice crescute, în special de potasiu, albuminurie sau hematurie, depozitarea de
pigmen i coloran i în mucoasa intestinală (Pseudomelanosis coli) care nu este nocivă i este ț ț ș
reversibilă în momentul întreruperii administrării. Hipopotasemia poate produce tulburări ale
func iei cardiace i slăbiciune musculară, în special la administrarea concomitentă de glicozide ț ș
cardiace, diuretice i hormoni corticosuprarenali. ș
Interac iuni cu alte medicamente – ac iunile unor medicamente pot fi influen ate de ț ț ț
administrarea concomitentă a altor preparate. Dacă folosi i constant un medicament sau l-a i ț ț
utilizat până de curând sau dori i să-l utiliza i împreună cu medicamentul de fa ă, este bine să ț ț ț
consulta i medicul. Acesta vă poate spune dacă în condi iile date sunt probleme de toleran a la ț ț ț
produs sau dacă sunt necesare măsuri speciale, ca ex.: stabilirea unei doze noi în cazul utilizării
acestui produs. În cazul unei administrări de durată sau consum exagerat, hipopotasemia poate
poten a ac iunea glicozidelor cardiace sau influen a ac iunea antiaritmicelor. Eliminările de ț ț ț ț
potasiu pot fi accentuate de administrarea concomitentă de diuretice tiazidice, hormoni
corticosuprarenali i radacină de lemn dulce. ș
Mod i durată de administrare – dacă nu se prescrie altfel, Regulax se va administra seara ș
înainte de culcare, la adul i: 1 cub, i la copii peste 12 ani: 1/4 – 1/2 de cub, mestecându-se bine. ț ș
36

O doză individualizată corectă este cantitatea minimă necesară pentru a men ine un scaun de ț
consisten ă normală. Efectul se ob ine după circa 8 ore. Regulax se mestecă bine i este de ț ț ș
preferat să se administreze seara, înainte de culcare. Laxativele antracenozide nu se administrează
fără prescrip ie medicală pe o perioadă mai mare de timp (peste 1-2 săptămâni). ț
Precau ii speciale – laxativele nu se administrează timp îndelungat sau în doze mari. ț
Laxativele antracenozide se administrează pe o perioadă scurtă de timp, în caz contrar scăderea
motilită ii intestinale se va accentua. Regulax se recomandă numai în cazul în care nu se ob ine ț ț
un răspuns terapeutic cu schimbarea regimului alimentar sau cu laxative de volum.
Indica ii pentru diabetici – caloriile per cub sunt de circa 63 kJ 15,4 kcal., respectiv 0,31. ț
Formă de prezentare – cuburi laxative. Cutii cu 6 cuburi. Cutii cu 18 cuburi. Cutii cu 36
cuburi.
Recomandări – motilitatea intestinală scăzută i constipa ia sunt afec iuni larg răspândite, ș ț ț
dar rareori sunt consecin a unei boli severe. În general, sunt cauzate de condi ii deosebite de ț ț
via ă, cum ar fi stresul, lipsa de mi care, toalete străine i alimenta ia necorespunzătoare. De ț ș ș ț
aceea, un laxativ bun ar trebui să ajute fără a crea un disconfort. Folosind Regulax, alegi un
produs care reglează motilitatea intestinală, măre te volumul scaunelor i stimulează ș ș
peristaltismul intestinal. Astfel, se stabile te o defeca ie regulată, fiziologică. Regulax este produs ș ț
la Meuselbach/Thüringen de mai bine de 30 ani din substan e vegetale active extrase din frunze i ț ș
fructe de Senna. Laxativul poate fi u or divizat i astfel se ob ine o dozare individualizată ș ș ț
adecvată. Administrarea se face u or datorită gustului plăcut. Încerca i să vă găsi i un ritm de ș ț ț
via ă echilibrat i concomitent să mic ora i doza de Regulax. În acest fel, intestinul va avea din ț ș ș ț
nou o activitate normală, regulată. Următoarele recomandări vor determina o func ie intestinală ț
normală: încerca i să elimina i stresul din via a dumneavoastră. Este de preferat să se meargă la ț ț ț
toaletă zilnic, la o oră fixă, într-un mediu familial. Stabili i ore regulate de masă i încerca i să ț ș ț
consuma i alimente diversificate, cu un număr redus de calorii i cu con inut de fibre celulozice. ț ș ț
Înlocui i mâncarea gătită cu fructe, salate i cereale. Nu mânca i între mese. Este de preferat să ț ș ț
be i mai multă apă minerală. Majoritatea profesiilor favorizează sedentarismul. Din acest motiv, ț
organismul nu consumă destulă energie din alimente. Lipsa de mi care este una din cauzele ș
principale ale constipa iei. Încercati pe cât posibil să alerga i sau să face i gimnastică. ine i cont ț ț ț Ț ț
de faptul că intervalul între momentul administrării produsului i momentul în care ac ionează ș ț
este de 8 ore i că la unele persoane un număr de 2-3 defeca ii pe săptămână este normal. ș ț
37

TranzActiv – comprimate, supliment alimentar
Tranzactiv este unul din pu inele laxative naturale, Senna reprezentând frunzele, ț
respectiv fructele speciilor de Cassia augustifolia i Cassia acutifolia, plante ierboase din familia ș
leguminoaselor, întalnite în flora Africii tropicale i a ărilor arabe. Extractul recoltat în scop ș ț
medicinal con ine compu i antrachinonici, în special senisoli i senoside, precum i flavonoizi i ț ș ș ș ș
mucilagii, datorită cărora se realizează efectul laxativ i purgativ. ș
Compozi ie – un comprimat con ine extract uscat de fructe de Senna (Senna acutifolia), ț ț
corespunzător la 20 mg glicozide hidroxiantracenice exprimate în senoside B i excipien i: ș ț
lactoză monohidrat, polividonă K30, fosfat acid de calciu dihidrat, carboximetilceluloză sodică,
amidon 1500 par ial pregelatinizat, talc i stearat de magneziu. ț ș
Ac iune – se recomandă Senna în vederea men inerii unui tranzit intestinal optim. ț ț
Ac ioneaza la nivelul colonului, direct asupra mucoasei intestinale prin deriva ii antrachinonici ț ț
elibera i sub influen a florei intestinale, din glicozidele precursoare, con inute în produsul ț ț ț
vegetal. TranzActiv îmbunătă e te tranzitul intestinal după aproximativ 6-8 ore de la ț ș
administrarea orală (eliminarea a 1-2 scaune moi sau semilichide).
Avantaj – TranzActiv are avantajul că administrarea sa nu este înso ită de dureri ț
abdominale, ca în cazul utilizării altor produse cu rol asemănător.
Administrare – 1/2 comprimate/zi, împreună cu lichide,de preferin ă seara, la culcare, ț
pentru a ob ine un scaun semilichid în cursul dimine ii următoare. Durata administrării se ț ț
recomandă a fi de maxim 7 zile, pentru a evita fenomenele de obi nuin ă sau dependen ă. Nu se ș ț ț
ia timp de aproximativ 2 ore de la administrarea altui medicament, interferând cu absorb ia ț
acestuia. Dozele pentru copii precum i folosirea în timpul sarcinii vor fi recomandate de medic. ș
38

Indica ii – TranzActiv este indicat în toate formele de constipa ie: în cazul imobilizării la ț ț
pat, datorată bolilor sau tulburărilor digestive, habituală, indusă de medicamente (ex.narcotice).
Poate fi folosit pentru golirea i prepararea intestinului pentru chirurgie sau examinare sau când ș
trebuie evitate efortul / durerea: interven ii chirurgicale, hipertensiune, AVC, hernie, hemoroizi. ț
Contraindica ii – nu are, cu excep ia abdomenului chirurgical acut, unde orice laxativ este ț ț
contraindicat.
Precau ii – înainte de a lua acest laxativ, consulta i doctorul sau farmacistul, în caz că ț ț
ave i diferite alergii, dureri stomacale bru te / intense, blocaj / perfora ii intestinale, sângerări ț ș ț
rectale de cauză necunoscută.
Efecte secundare – dacă apar următoarele efecte secundare, comunica i-le de îndată ț
doctorului sau farmacistului: diaree, grea ă, vărsături, reac ii alergice. Unele efecte secundare nu ț ț
necesită aten ie medicală specială decât în cazul persisten ei sau dacă devin supărătoare: ț ț
modificări de culoare pentru urină, crampe abdominale, edeme.
Condi ii de păstrare – a se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original. ț
Suplimentele alimentare nu trebuie sa înlocuiască un regim alimentar variat. A nu se depa i doza ș
zilnică recomandată i a nu se administra timp îndelungat (luni, ani). ș
Mod de prezentare – Tranzactiv Cutie cu 2 blistere a câte 10 comprimate.

Herbolax
Compozi ie – frunze de senna pudră 325 mg; frunze de senna extract 65 mg; Cassiafistula ț
(fruct) 25 mg; Tamarind (din curmale de India): 25 mg; pudră de sunătoare: 10 mg; pudră de
curmale: 10 mg; pudră de smochine: 25 mg; pudră de mere: 25 mg; pudră de prune: 25 mg.
39

Ac iune terapeutică – glicozidele din produsele vegetale con inute măresc peristaltismul ț ț
intestinal i diminuează absorb ia apei i electroli ilor din intestin. Reglează tranzitul intestinal, ș ț ș ț
având efect detoxifiant.
Indica ii – laxativ natural ideal recomandat cazurilor ocazionale de constipa ie care nu ț ț
răspund la dietoterapie, hemoroizi, pre i postoperator. ș
Mod de administrare Herbolax – adul i: 1-2 tablete la culcare sau după sfatul medicului. ț
Contraindica ii – a nu se folosi când sunt prezente dureri abdominale, grea ă sau vărsături. ț ț
Pentru constipa ii cronice, consulta i medicul. Este contraindicat în timpul sarcinii i alăptării, ț ț ș
precum i pentru copii mai mici de 12 ani. ș
Precau ii – a nu se depă i doza stabilită. A se feri de accesul copiilor! ț ș
Reac ii adverse – nu apar efecte adverse la respectarea strictă a dozei prescrise. ț
Diomfibra
Compozi ie – tărâ ă de grâu stabilizată 50%, lactoză 30%, dextroză 20%. Caracteristici ț ț
Diomfibra – adjuvant în curele de slăbire, prin eliminarea senza iei de foame datorată cre terii ț ș
volumului fibrelor în contact cu lichidele. Indicat în boli metabolice ale colonului i în constipa ie ș ț
cronică.
Mod de administrare – 5/10 comprimate de 3 ori pe zi înainte de mese cu un pahar de apă,
în dieta de slăbire; 4-6 comprimate de 3 ori pe zi cu un pahar de apă, ca aport de fibre vegetale
insolubile.
Ac iune terapeutică – restabile te echilibrul de fibre vegetale în organism, aduce un aport ț ș
energetic neglijabil, luat înaintea meselor, determină eliminarea senza iei neplăcute de foame, ț
adjuvant în boli metabolice i ale colonului. ș
Contraindica ii – în caz de insuficien ă renală cronică, persoane cu dolicosigmoid. ț ț
Indica ii – constipa ie func ională (mai ales la bolnavii cu anorexie sau cu restric ii ț ț ț ț
alimentare care nu permit realizarea con inutului necesar sus inerii peristaltismului). ț ț
LAXATIVE OSMOTICE
Laxativele osmotice re in apa în intestine, fluidizează con inutul acestuia. ț ț
40

Duphalac
Formă de prezentare – sticle cu 200, 300, 500 sau 1 000 ml.
Proprietăți și compoziție – siropul de Duphalac conține, în afară de lactuloză, cantități
foarte mici de lactoză și galactoză, două glucide naturale. Organismul nu poate digera și absorbi
Duphalac, care ajunge în colon neschimbat. Colonul conține o floră bacteriană saprofită bogată și
unele bacterii pot digera sau descompune Duphalac. Această descompunere a Duphalac are efecte
benefice în diferite indicații. Produșii de descompunere ai Duphalac au un efect natural de
stimulare a activității peristaltice a colonului. Produșii de degradare determină, de asemenea,
reținerea unei cantități mai mari de apă la nivelul colonului, ceea ce face ca scaunul să fie mai
moale și mai ușor de eliminat. Aceste produse stimulează antrenarea unor toxine în scaun.
Duphalac nu poate acționa înainte de a ajunge la nivelul colonului și, pentru ca tranzitul intestinal
să fie normalizat, sunt necesare 24-48 h.
Indicații – constipație: Duphalac poate fi recomandat ca laxativ în constipația acută și
cronică. Este utilizat mai ales în următoarele cazuri: defecație dureroasă, asociată cu fisură anală
și hemoroizi; restabilirea scaunului normal la copii și la vârstnici; postchirurgical și la pacienții
imobilizați la pat; în sarcină și perinatal; în prevenirea formării fecalomului; după utilizarea de
medicamente care determină constipație. Perturbarea scaunului normal poate avea diverse cauze,
de exemplu: îngerarea redusă de lichide, lipsa exercițiului fizic, schimbarea dietei, intervenții
chirurgicale sau diferite tratamente medicale. Constipația se poate prezenta în diferite forme;
defecația poate lipsi în totalitate, scaunele pot fi de consistență crescută (dificil de eliminat) sau
pot fi foarte reduse ca volum. În primul rând, cauza constipației trebuie identificată și, dacă este
posibil, eliminată. Duphalac ajută la normalizarea scaunului, prin reducerea consistenței și
facilitarea eliminării. Encefalopatia portală: ficatul este unul din cele mai importante organe.
41

Câteva dintre funcțiile sale sunt de a ajuta digestia, de a stoca vitamine și de a îndepărta din sânge
substanțele nocive. Activitatea ficatului poate fi afectată din multiple cauze. În consecință, o
cantitate crescută de substanțe nocive se poate acumula în sânge. Uneori, puteți resimți o pierdere
a puterii de concentrare, o senzație de oboseală sau o pierdere a coordonării, a capacității de
conducere auto și de a manevra utilaje. Creșterea activității colonului ca și creșterea acidității
după utilizarea Duphalac ajută la eliminarea multor substanțe cu potențial nociv, ușurând
activitatea ficatului.
Înainte de a utiliza Duphalac – deoarece Duphalac conține o cantitate mică de galactoză,
nu trebuie prescris pacienților care necesită o dietă cu cantitate scăzută de galactoză (această
situație este foarte rară).
Precauții – Duphalac conține o cantitate mică de lactoză. Acest aspect trebuie luat în
considerație în cazul pacienților care nu tolerează lactoza. Doza de Duphalac care se recomandă
în constipație poate fi recomandată pacienților cu diabet, deoarece valoarea calorică a Duphalac
este neglijabilă (14 kcal/15 ml).
Reacții adverse – în timpul primelor zile de tratament pot apărea flatulență și balonare.
Acestea dispar de obicei în cursul tratamentului. La doze mai mari poate să apară diareea.
Aceasta poate fi corectată prin reducerea treptată a Duphalac până la stabilirea dozei individuale
optime.
Supradozare – nu s-au raportat cazuri accidentale de supradozaj. Efectul obișnuit este
diareea. Nu este nevoie de un antidot specific, este suficientă oprirea tratamentului.
Dozare și administrare – constipație: dozele pentru constipație pot fi foarte variate, în
funcție de răspunsul individual. Următoarele doze sunt orientative. Dacă rezultatele nu apar în 48
h, doza poate fi mărită, iar dacă apare diaree, doza trebuie micșorată. Se recomandă administrarea
în priză unică, la micul dejun, sau fracționat, în două prize, dimineața și seara. Encefalopatia
portală: doza inițială este de 30-50 ml, de trei ori pe zi și se reduce în funcție de nevoile
individuale.
Condiții de păstrare – depozitare la temperaturi cuprinse între 0- 20 grade Celsius. Se
recomandă administrarea în priză unică, la micul dejun, sau fracționat, în două prize, dimineața și
seara. Encefalopatia portală – doza inițială este de 30-50 ml, de trei ori pe zi și se reduce în
funcție de nevoile individuale.
42

Macrogoli
Farmacocinetica – nu sunt absorbi i sau metaboliza i în tubul digestiv. ț ț
Farmacodinamica – polimeri de condensare a oxidului de etilen i apei, chimic iner i. ș ț
Nota i cu un număr indicând greutatea moleculară. Vâscozitatea lor cre te i higroscopicitatea ț ș ș
scade greutatea moleculară. M 4000 ac ionează ca laxativ osmotic, fără a modifica echilibrul ț
hidroelectrolitic al organismului.
Indica ii – tratament simptomatic al constipa iei func ionale cronice la adul i. ț ț ț ț
Reac ii adverse – diaree, dureri abdominale. ț
Contraindica ii – colită ulceroasă, sindrom ocluziv, dureri abdominale de cauze ț
nedeterminate.
Forlax
Compozi ie – Macrogol 4000 10 g/plic; excipient (zaharinat de sodiu, arome). ț
Ac iune terapeutică – Macrogolul 4000 este un laxativ osmotic, ale cărui macromolecule ț
liniare re in apa prin legături de hidrogen. Administrarea orală determină cre terea volumului ț ș
materiilor fecale. Datorită masei moleculare crescute, substan a activă (Macrogol 4000) nu se ț
absoarbe intestinal. De asemenea, este nemetabolizabil i nedegradabil de flora intestinală. ș
Indica ii – tratamentul simptomatic al constipa iei la adult, inclusiv la pacien ii diabetici ț ț ț
(nu con ine zahăr sau polioli), hipertensivi, insuficien ă renală (nu con ine săruri). ț ț ț
Contraindica ii – colopatii organice inflamatorii (rectocolită ulceroasă, maladia Crohn), ț
sindroame oclusive, sindroame dureroase abdominale de cauze nedeterminate.
Reac ii adverse – în caz de supradozare – apari ia diareei (cedează în 24-28 ore de la ț ț
întreruperea administrării). Rar dureri abdominale (pacien ii suferind de manifestări func ionale ț ț
intestinale).
43

Mod de administrare – oral, 1/2 plicuri/zi, fiecare plic dizolvat într-un pahar cu apă.
Efectele se manifestă la 24-48 de ore după administrare.
Fortrans
Indica ii: Pregătirea colonului pentru explorările endoscopice i radiologice ale colonului, ț ș
chirurgia colonului. Asigură o pregătire rapidă i comodă, fiind lipsit de toxicitate i având ș ș
toleran ă excelentă. ț
Compozi ie – Macrogol 4000 64 g/plic; sulfat de sodiu anhidru 5,7 g/plic; excipient ț
(zaharinat de sodiu, arome) q.s.p. 1 plic 74 g.
Proprietă i – administrarea orală a solu iei produce lavajul intestinal, asigurând vacuitatea ț ț
colonului. Con inutul de electroli i al solu iei nu produce schimburi electrolitice intestin-plasmă. ț ț ț
Macrogolul 4 000 este nedegradabil, nemetabolizabil de flora intestinală, neabsorbabil din
intestin i nu modifica parametrii biologici. ș
Contraindica ii – alterări grave ale stării generale (deshidratare, insuficien ă cardiacă ț ț
severă); afec iuni ale colonului, înso ite de fragilitatea mucoasei; ileus/ocluzie intestinală. ț ț
Interac iuni medicamentoase – diareea provocată prin administrarea Fortrans este ț
susceptibilă de a perturba absorb ia medicamentelor administrate simultan. ț
Efecte secundare – gre uri, vărsături semnalate la debutul administrării, rare i rapid ț ș
reversibile, senza ie de balonare. ț
Posologie – administrarea orală cu până la 3 ore înaintea interven iei. Con inutul fiecărui ț ț
plic se dizolvă într-un litru de apă. Se administrează 3-4 litri solu ie Fortrans în seara ce precedă ț
explorarea, sau frac ionat seara i diminea a. Administrarea frac ionată cre te acceptabilitatea i ț ș ț ț ș ș
cantitatea ingerată.
Formă de prezentare – pudră pentru solu ie buvabilă; cutie cu 4 plicuri. ț
44

LAXATIVE EMOLIENTE
Farmacodinamica – înmoaie con inutul intestinal i lubrifiază mucoasa, favorizând ț ș
propulsia.
Indica ii – constipa ie cronică, când este necesar evitarea efortului de defeca ie, la copii, ț ț ț
vârstnici, convalescen i, infarct miocardic, postoperator, fisuri anale, în special la persoanele cu ț
hemoroizi sau alte boli recto-anale.

Ulei de parafina – Paragel, Sintolax drajeuri, Agarol
Agarol
Compozi ie – ulei de parafină 28,43g%, fenolftaleină 1,3g% emulsie, flacon 200ml. ț
Administrare – oral seara: adul i 1\2-1 lingură, copii 1\2 -1 linguri ă. ț ț
Paragel
45

Compozi ie – ulei de parafină 80,9 g; excipien i q.s, 100 g. ț ț
Contraindica ii – ocluzie intestinală. ț
Reac ii adverse – absorb ia vitaminelor liposolubile poate să scadă în timpul unei ț ț
administrări prelungite (peste două săptămâni). În cazuri rare, s-au observat lipopneumonii, la
persoanele în vârstă. Absorb ia sistemică poate cauza o reac ie de granulomatoză hepatosplenică, ț ț
limfoglandulară i irita ii perianale. ș ț
Interac iuni medicamentoase – uleiul mineral poate scădea absorb ia anticoagulantelor, ț ț
contraceptivelor i reduce ac iunea antihelminticelor sau sulfonamidelor. ș ț
Mod de administrare – este preferabil a se administra pe stomacul gol, seara. A se evita
utilizarea îndelungată, adul i: 1-3 linguri pe zi, copii până la 2 ani: 1/2 linguri ă, de două ori pe zi, ț ț
copii între 2-4 ani: 1- 2 linguri e pe zi, copii peste 4 ani: 3-4 linguri e pe zi. ț ț
Supozitoare cu glicerină
Indica ii ț – în constipa ie. ț
Compozi ie ț pentru 1 supozitor pentru copii: Glycerinum1,3904 g, Acidum stearicum
0,1580 g, Natrium carbonicum 0,0316 g, pentru adul i: Glycerinum 2,0856, Acidum stearicum ț
0,2370 g Natrium carbonicum 0,0474 g.
Ac iune farmacoterapeuticăț – ac iuneț laxativă mecanică.
Mod de întrebuin are – introducere în rect, o dată pe zi la nevoie. ț
Prezentare farmaceutică – pentru copii i adul i cutii a 6 supozitoare. ș ț
46

Horizon Vita – Laxativ Plant 30 cp
Laxativ Plant este un produs natural care combină ac iunea benefică a crusinului, ț
lemnului dulce i aloe vera pentru a combate efectele neplăcute ale constipa iei cronice datorate ș ț
încetinirii tranzitului intestinal, calmând totodată colicii i spasmele abdominale caracteristice. ș
Pentru a men ine un ritm de via ă sus inut, este important să avem grijă de ritmul ț ț ț
propriului organism, acordându-i elementele necesare func ionării corespunzatoare. Ajutăm ț
aparatul gastro-intestinal să- i găsească regularitatea corespunzatoare pentru a func iona normal, ș ț
folosind un laxativ care combate efectele neplăcute ale constipa iei cronice datorate încetinirii ț
tranzitului intestinal, calmând totodată colicii i spasmele abdominale caracteristice. Laxativele ș
sunt substan e care produc evacuarea con inutului intestinal prin stimularea motilită ii intestinale. ț ț ț
Utilizarea unui laxativ se recomandă i în afec iuni în care se urmăre te o defeca ie ș ț ș ț
u oară, de exemplu fisuri anale, hemoroizi, dupa interven ii chirurgicale rectal – anale.ș ț
Combina ia Crusin-Lemn Dulce-Aloe Vera formează o “echipă imbatabilă” în cură area i ț ț ș
eliberarea intestinului gros, prin calită ile lor emoliente, laxative, depurative i diuretice. ț ș
Scoar a de Crusin (Rhamnus frangula): are efect laxativ i antiinflamator, colagog, cicatrizant, ț ș
vermifug. Ac ionează prin cre terea motilită ii intestinale. Flavonoidele con inute în plantă ț ș ț ț
măresc contrac iile intestinului gros, ajutând la evacuarea mai rapidă a resturilor de mâncare. ț
Extractul de lemn dulce (Glycyrryza Glabra): are ac iune diuretică, antispasmodică, ț
antiinflamatoare i antiulceroasă în ulcerul gastric, este laxativ i purgativ. Stimulează produc ia ș ș ț
de mucus, protejând mucoasa gastrică i intestinală, favorizând totodată digestia i eliminarea ș ș
toxinelor intestinale.
AloeVera accelerează i normalizează metabolismul, regenerează vilozită ile intestinale i ș ț ș
detoxifică organismul. În plus, planta are efect antiseptic, dezinfectant, antiinflamator i poate ș
chiar stimula regenerarea celulară. Prin efectele benefice, ea asigură combaterea numeroaselor
47

probleme de sănătate i este capabilă să vindece i să amelioreze multe boli i anomalii. Aloe ș ș ș
Vera hrăne te, detoxifică, normalizează tractul digestiv i favorizează absorb ia alimentelor. ș ș ț
Traversând organismul, echilibrează starea generală. Datorită compozi iei sale naturale, vegetale, ț
ine corpul într-o stare fiziologică sănătoasă i îi dă organismului posibilitatea de a se regenera.ț ș
Suplimentul alimentar “Laxativ Plant” este un produs natural indicat în reglarea tranzitului
intestinal în caz de constipa ie acută sau cronică. ț
2.3. TRATAMENTUL
Tratamentul constipa iei necesită în prealabil identificarea chiar i aproximativa a cauzei, ț ș
deoarece un simplu medicament antispastic sau o clismă pot declan a o dramă, în cazul unei ș
constipa ii provocate de ocluzie, perfora ii i peritonită. După aceea, se ini iază un tratament ce ț ț ș ț
urmare te reglementarea tranzitului, atât cât e posibil în cazurile constipa iei func ionale amintite ș ț ț
la început, i numai după consultarea medicului în cele zise organice (cancer, stenoze, subocluzii, ș
aderente, polipi, diverticuli s.a.m.).
Tratamentul preventiv trebuie să aibă în vedere următoarele:
păstrarea reflexului matinal defecator, la oră fixă, pe o durata de 10 sau chiar 30 minute,
pentru una sau două "tentative", efectuate cu răbdare;
combaterea sedentarismului, printr-o activitate fizică zilnică;
masarea foarte u oară a abdomenului, urmărind tractul colonului, pornind de la stinghia ș
piciorului drept până în stânga, jos, a abdomenului, se ridică palmele i se reia parcursul timp ș
de 10-15 minute/;
renun area la purgative i ceaiuri laxative care produc iritarea mucoasei i a termina iilor ț ș ș ț
nervoase, precipitând în timp procesul de cancerizare al polipilor;
consumul de apă, în cantitate sporită, se justifică prin observa ia ca la un grup de persoane în ț
vârsta medie de 85 de ani, un consum zilnic de 2,5 l apă simplă a înlăturat constipa ia la 95% ț
din cazuri. În unele afec iuni decompensate (insuficien a cardiacă, renală, hepatică) trebuie ț ț
inut seama de diureza din ziua precedentă i să nu se adauge mai mult de 500 ml apă fa ă de ț ș ț
cantitatea de urină eliminată în ultimele 24 de ore. În rest, pentru persoanele de 50-60 kg, se
48

recomandă un consum de 1,5-2 l de apă în 24 de ore, în ritm de o cană în 2-3 ore, la
temperatura camerei;
mestecarea suficientă a alimentelor este absolut necesară. Clisma evacuatoare, cu 1-1,5 l de
apă la 38C, la care se adaugă două linguri e de sare (nimic altceva), trebuie efectuată ț
prudent i numai ocazional, pentru a nu constitui începutul constipa iei cronice prin "tocirea" ș ț
reflexului de defecare. La copilul mic, se folose te para din cauciuc, apă în cantitate redusă, ș
sare în aceea i propor ie (folosirea de laxative este o gre eală); ș ț ș
femeia gravidă constipată, neputând elimina toxinele, poate ajunge la sarcină toxică,
prezentând: vărsături, edeme, oboseală, indigestii, migrene, suferin e ce pot fi evitate prin ț
prevenirea constipa iei; ț
evitarea alimentelor constipante (orez, morcov fiert, carne în exces, pâine albă, lactate,
alimente fără fibre dietetice) mai ales de către persoanele care tiu ca întâmpină dificultă i cu ș ț
scaunul zilnic.
Tratamentul igieno-dietetic.
Regimul alimentar are rol important în tratarea bolii. Acesta trebuie să cuprindă în special
alimente ce con in fibre, legume, fructe, prune uscate opărite, salată, pu ină varză acră, pâine ț ț
intermediară. Alimentele trebuie introduse în cantită i mici, progresiv, pentru a ob ine tolerarea ț ț
lor, iar la cei care nu le suportă ca atare, să le consume o perioadă fierte, fără a renun a însă ț
definitiv la crudită i, la tărâ e i grâu încol it. Hippocrate, părintele medicinii, scria cu două ț ț ș ț
milenii în urmă: "hrana ta va fi medicamentul tău".
La copil, constipa ia fiind urmarea unor gre eli (abuzul de laxative, alimente lipsite de ț ș
fibre), tratamentul va fi mai ales dietetic, cu legume crude i fierte, fructe crude ori uscate, zeamă ș
de fructe, piureuri. Nu se recomandă dovleac, conopidă, tomate; laptele de vacă să fie acidulat; se
va asigura un volum mare de alimente ingerate, dar în mai multe mese. Suferin ele anale ț
provocate de constipa ie se tratează cu băi calde de ezut (mu etel, bicarbonat, gălbenele), ț ș ș
respectând o igiena locală riguroasă i reducerea prolapsului rectal, dacă este cazul. ș

Tratamentul cu medicamente igieno-dietetic, incluzând:
49

Magneziu i potasiu (panagin, aspacardin – cate 2-3 tablete pe zi, mai multe luni); ș
Vit. B12 (fiole de 1000 gama – o injec ie intra-muscular la 5-7 zile; la copilul mic -fiole de ț
50 gama, 2-3 luni);
Bismut subnitric (pulbere, câte un varf de cu it de două ori pe zi, cu o oră înainte de mese, 2- ț
3 săptămâni; aten ie, scaunul se colorează în negru); ț
Metronidazol (supozitoare de un gram – unul pe zi, timp de 2 săptămâni);
Tablete pentru ameliorarea hipotiroidismului, prescrise de medic;
Glicerina (supozitoare – 1-2 pe zi, nu mai mult de 2-3 zile, pentru că irita anusul);
Vitamina E i A (câte o capsulă din fiecare, zilnic, în timpul anotimpului rece; ș
Tratamentul chirurgical este inevitabil în stările generatoare de constipa ii rebele la orice ț
tratament conservator, de exemplu ocluzie intestinală, perfora ii ale tubului digestiv, ț
peritonite, apendicită ori colecistită supurată, tumori, neoplasme, aderente, stenoze foarte
strânse i în orice caz de obstacol mecanic în tranzitul intestinal. ș
Tratamentul fizioterapic apelează la raze ultra-scurte, diatermie, infra-ro ii ori caldură ș
moderată pe abdomen, masaje u oare i ape minerale. ș ș
În cazurile de constipa ie func ională, zisă habituală (dar nu i în cele organice), se poate ț ț ș
apela i la remedii alternative: preso i acupunctură, homeopatie, radiestezie, bioenergie. ș ș
Cu acest tratament am reu it restabilirea tranzitului la persoane vârstnice cu megacolon, la ș
copii cu dolicocolon i în toate cazurile de constipa ie habituală. În final, adaug observa ia că ș ț ț
ansele de vindecare a oricărei boli scad sim itor în prezen a constipa iei netratate eficient, ș ț ț ț
nefiind un secret că păstrarea sănătă ii depinde i de asigurarea unui scaun zilnic. ț ș
Purgativele sunt medicamente care produc eliminarea întregului con inut intestinal. ț
Laxativele produc scaun normal, ca aspect i consisten ă. Eliminarea scaunelor se produce cu ș ț
lanten ă diferită, în func ie de locul i mcanismul de ac iune. ț ț ș ț
În general, cu purgative, la 2-6 ore de la administrare, cu laxative la 8-12 ore. Purgativele
produc de obicei cel pu in 2 scaune, uneori mai multe, ini ial solid sau semisolid, apoi din ce în ce ț ț
mai apoase. După golirea completă a intestinului urmează 1-3 zile fără scaun.
CAPITOLUL III ANTIDIAREICE
50

Diareea (scaune moi) poate avea etiopatogenic multiple cauze: sindroame infecțioase sau
inflamatorii digestive, cauze osmotice, malabsorbția, secreția excesivă de factori care stimulează
peristaltismul și secrețiile intestinale, etc. În funcție de cauzele care determină sindromul diareic
în combaterea acestuia se poate interveni prin: administrare de antibacteriene, administrare de
antiiflamatoare intestinale (derivați de acid 5-aminosalicilic, glucocorticoizi), administrare de
analogi ai somatostatinei (octreotid), etc.
Un rol important în tratamentul diareilor severe, care duc la pierderi hidroelectrolitice
importante, îl are rehidratarea și creșterea aportului salin. Pentru limitarea depleției hidrice și
electrolitice ca și pentru îmbunătățirea confortului pacientului este utilă frecvent administrarea de
antidiareice simptomatice, asociate medicației etiopatogenice dar care, în cazuri puțin severe, pot
fi suficiente în monoterapie.
În acest capitol vor fi discutate doar antidiareicele prin acțiune simptomatică, grupă
terapeutică ce cuprinde substanțe care scad viteza tranzitului intestinal (opioizi, parasimpatolitice)
și substanțe care cresc vâscozitatea conținutului intestinal și au proprietăți adsorbante și
protectoare.
1. Opioizii folosiți ca antidiareice
Opiul și unii alcaloizi din opiu (morfina, codeina) au proprietăți antidiareice:
inhibă activitatea secretorie la nivelul tubului digestiv;
produc scăderea motilității gastro-duodenale;
cresc tonusul sfincterelor piloric, ileo-cecal și anal;
inhibă reflexul anal de defecație.
Efectele digestive apar la doze mai mici ca cele analgezice și sunt produse prin
interferarea unor mecanisme colinergice și noncolinergice (mediate de enkefaline – implicând
receptori µ, serotonină, etc.) la nivelul musculaturii netede digestive sau la nivelul plexului
mienteric.
Indica ii – tratamentul simptomatic al diareilor severe care nu cedează la alte antidiareice, ț
la bolnavii cu ileostomie sau colostomie. Utilizarea ca antidiareice a derivaților naturali este
limitată de riscul producerii dependenței. Acest risc este mic sau absent în cazul derivaților
sintetici sau semisintetici.
51

Reac ii adverse – greața, voma, dureri abdominale, constipația, amețeli, neliniște, rar ț
reacții alergice reprezintă reacții adverse mai frecvent semnalate.
Contraindica ii – opioizii sunt contraindicați la bolnavii cu colită ulceroasă (risc de ț
megacolon toxic), în colita pseudomembranoasă, în diareile acute infecțioase, în bolile
inflamatorii ale intestinului, la bolnavii cu sindrom subocluziv sau cu ocluzie intestinală, în
prezența icterului sau la cei cu insuficiență hepatică. Utilizarea la copii nu este recomandată. De
asemenea, nu este recomandată asocierea cu alcool sau alte deprimante nervos centrale. Opiul și
morfina se folosesc ca antidiareice sub formă de tinctură de opiu (1 ml conține 10 mg morfină)
administrată intern 10 – 15 picături de 3 – 4 ori/zi.
CODEINA, derivatul metilat al morfinei, administrată intern 15 – 20 mg de 4 ori/zi este
utilă ca antidiareic.
DIFENOXILATUL, un derivat piperidinic folosit ca antidiareic, se administrează intern,
inițial 10 mg și apoi câte 5 mg la 6 – 8 ore. Nu produce practic dependență.
LOPERAMIDA, un alt derivat piperidinic sintetic fără efecte centrale, este folosită ca
antidiareic administrată intern inițial 4 mg și apoi câte 2 mg, maxim 16 mg/zi. Are proprietăți
asemănătoare cu difenoxilatul dar efectele sunt mai intense și de durată mai lungă. Este mai bine
suportată și nu dezvoltă dependență.
2. Parasimpatoliticele folosite ca antidiareice
Parasimpatoliticele prin blocarea la nivelul tractului digestiv a influențelor colinergice
stimulatoare produc scăderea motilității gastrointestinale și scad secrețiile.
Indica ii – tratamentul cazurilor ușoare sau medii de diaree. Pot fi folosite ca antidiareice: ț
atropină (administrată intern 0,5 mg de 3 – 4 ori/zi, sau doze echivalente de preparate de
belladonă), sau derivați sintetici: butilscopolamina (SCOBUTIL), propantelina, etc.
3. Compușii care cresc vâscozitatea conținutului intestinal și au proprietăți adsorbante și
protectoare
52

Caolinul, silicat de aluminiu hidratat natural, are efecte antidiareice datorită capacității
sale de a adsorbi toxinele, produșii de fermentație și putrefacție intestinală și de creștere a
vâscozității conținutului intestinal.
Se administrează intern, 5 – 15 g/zi, fracționat, înaintea meselor. Administrarea trebuie
făcută la distanță de administrarea altor medicamente deoarece caolinul poate micșora absorbția
digestivă a acestora.
Este contraindicat la bolnavii cu afecțiuni obstructive la nivelul tubului digestiv.
Subsalicilatul de bismut este util în tratamentul diareilor de intensitate mică sau moderată. Efectul
antidiareic este pus pe seama capacității adsorbante pentru toxine a sărurilor de bismut și acțiunii
antiinflamatorii digestive a salicilatului.
Se administrează intern 520 mg de 4 ori/zi În cazurile severe de diaree este avantajoasă
asocierea subsalicilatului de bismut la alte antidiareice (loperamidă, antimicrobiene, etc).
Cărbunele medicinal, un cărbune vegetal activat, este util pentru combaterea diareei,
distensiei abdominale, flatulenței și în tratamentul intoxicațiilor digestive. Efectele sunt datorate
capacității adsorbante a compusului. Se administrează intern 2 – 8 g/zi, fracționat. Pectinele,
polizaharide vegetale extrase din măr sau unele citrice, în mediu apos formează un mucilagiu cu
proprietăți adsorbante și protectoare. Sunt utile ca antidiareice, în diverse asociații terapeutice,
administrate intern.
CAPITOLUL IV PRODUSE NATURISTE CU AC INE Ț
LAXATIVĂ I PURGATIVĂ Ș
53

În universul plantelor omul a găsit leacuri pentru toate suferințele. Substanțele organice
sintetizate și substanțele anorganice acumulate în ele au acțiune farmacodinamică incontestabil
mai benefică decât a multor medicamente. În mod normal, nici constipația nu a fost omisă.
Prezint în continuare plante, care, datorită unor principii active, au proprietăți laxative și
purgative.
Aloe – Aloe arborescens – familia Liliaceae
Principiile active pe care le conține au rol de stimulent digestiv, purgativ al intestinului
gros. Este folosită în constipație, indigestii, anorexie. Pentru tratarea constipației cronice
habituale: decoct, dintr-un vârf de cuțit pulbere plantă la 250 ml de apă, amestecat cu 1 – 2 linguri
miere. Se fierbe 3 minute. Se strecoară. Se iau zilnic câte 3 linguri înainte de fiecare masă
principală.
Anghinare – Cynara scolymus – familia Asteraceae
Drogul – frunzele, Cynarae folium. Pentru tratarea constipațiilor se folosește o infuzie din
2 lingurițe de plantă uscată, mărunțită, peste care se toarnă 300 ml apă clocotită. După 10 zile se
mărește doza la 4 lingurițe plantă la 300 ml apă clocotită, apoi, după alte 10 zile, la 5 lingurițe /
300 ml apă clocotită. Se face pauză o lună după care tratamentul se reia în același mod. Altă
infuzie se poate prepara din 1 – 2 lingurițe plantă uscată mărunțită la o cană cu apă clocotită.
54

Căpșunul – Fragaria moschata – familia Rosaceae
Pentru tratarea constipației cronice se recomandă cură de căpșuni proaspete timp de
7.14zile, câte 1 – 1 , 5 kg pe zi.
Crușinul – Frangula alnus – familia Rhamnaceae
Drogul – scoarța – Frangulae cortex. Pentru tratarea constipației se folosește un decoct,
din 1 lingură pulbere scoarță sau scoarță bine fragmentată la 200 ml apă fierbinte. Se bea călduț,
seara, la culcare. în caz de constipație puternică se poate bea și dimineața o cană.
Dracila – Berberis vulgaris – familia Berberidaceae
55

Drogul – scoarța – Berberidis cortex și fructul – berberidis fructus. Se folosește un
decoct din 1 linguriță pulbere scoarță la 200 ml apă. Se beau 1 – 2 căni pe zi cu 30 minute înainte
de masă.
Fereguța dulce- Polypodium vulgare – familia Polypodiaceae
Pentru tratarea constipațiilor cronice se folosește un ceai din 2 linguri de plantă, 10 g
rădăcină lemn dulce și 5 g rădăcină uscată de angelică la o cană de apă. Se fierbe 15 minute
fereguța, apoi se adaugă lemnul dulce și angelica. Se mai dă puțin în clocot. Se lasă la macerat 12
ore. Se strecoară. Se îndulcește cu o lingură de miere. Se bea dimineața, pe stomacul gol.
Frasinul – Fraxinus excelsior – familia 1eaceae
Pentru tratarea constipației se prepară o infuzie din 1 – 2 linguri frunze mărunțite la o
cană cu apă clocotită. Se mai poate folosi o infuzie din 1 linguriță frunze uscate mărunțite la 200
ml apă în clocot.
Grâu comun – Triticum aestivum ssp. vulgare – familia Poaceae
56

Pentru tratarea constipațiilor cronice la copii și bătrâni, ca laxativ: decoct, din tărâțe de
grâu în apă sau lapte. Se prepară asemănător grisului. Se îndulcește ușor și se mănâncă ca desert.
Lemnul dulce- Glycyrrhiza glabra – familia Fabaceae
Drogul – rizomul și rădăcinile – Glycyrrhizae glabrae rhizoma cum radicibus sau Radix
Liquiritae. Pentru tratarea constipației se folosește: a. pulbere rădăcină, se iau 1 – 3 g pe zi; b.
infuzie, din Vi linguriță pulbere rădăcină peste care se toarnă 200 ml apă clocotită. Se bea în
cursul unei zile.
Lemnul domnului – Artemisia abrotanum – familia Asteraceae.
Drogul – părțile aeriene ale plantei – Abrotani herba. Se prepară o infuzie din 1 linguriță
plantă uscată și mărunțită.
Micșunele ruginite – Cheiranthus cheiri – familia Brassicaceae
57

Drog – florile – Chiranti flos, frunzele -Cheiranti folium și partea aeriană – Cheiranti
herba. Pentru combaterea constipației se prepară o infuzie din 1 – 2 lingurițe flori uscate și
mărunțite peste care se toarnă 200 ml apă clocotită. Se beau 1 – 3 căni pe zi.
Muștarul alb – Sinapis albă – familia Brassicaceae
Drogul – semințele — Sinapis albae semen. Pentru tratarea constipațiilor vobicei seara,
înainte de culcare.
Mutătoarea – Bryonia albă – familia Cucurbitaceae
Drogul – rădăcina – Bryoniae radix. Pentru purgație, mai ales în
constipații: a. pulbere rădăcină, se ia câte 1 – 3 vârfuri de cuțit pe zi; purgativ drastic; b. suc,
obținut în cadrul natural; se taie plantă la nivelul pământului; în scobitura formată se pune zahăr;
după 12 ore se obține un concentrat. Se iau cu precauție 1 – 2 lingurițe pe zi, ca purgativ;
oximel, obținut din 45 g rădăcină rasă, 50 g miere, 75 ml oțet (eventual oțet de mere). Se
amestecă bine. Se fierbe 30 minute la foc domol. Se ia câte o linguriță pe zi pentru purgație.
Pătlăgele roșii – Lycopersicon esculentum – familia Solanaceae
58

Pentru combaterea constipației se folosește sucul obținut din fructele coapte; roșiile, bine
coapte, se spală, se scot codițele, se taie felii și se pun în mașina centrifugă de obținut suc. În
lipsa acesteia roșiile se trec prin mașina obișnuită de tocat pentru făcut bulion; zilnic se bea câte
un pahar, timp îndelungat. Se mai folosesc roșiile, consumate ca atare.
Pedicuța – Lycopodium clavatum – familia Lycopodiaceae
Drogul – Lycopodi herba. Ca laxativ, se folosește un decoct preparat din 1 lingură plantă
uscată mărunțită . Conținutul se fierbe 1 5 – 2 0 minute. Se acoperă vasul și se lasă la răcit. Se bea
fracționat pe parcursul unei zile. Empiric, pentru constipația cronică, se folosește o infuzie din 1
lingură plantă uscată și sfărâmată peste care se toarnă 250 ml apă clocotită. Se bea cu înghițituri
rare, cu 30 minute înainte de masă.
Pepenele galben – cucumis melo – familia Cucurbitaceae
În medicina umană se folosește ca adjuvant și în tratarea constipației, consumat în stare
proaspătă la începutul mesei sau după mesele principale. Pentru efectul laxativ se pot bea 2 căni
de suc proaspăt pe zi.
59

Portocalul – Citrus aurantium – familia Rutaceae
Pentru prevenirea constipației se folosește coajă de la 2 portocale care se fierbe 30 minute.
Se scoate și se aruncă apa. Se fierbe din nou într-un litru de apă la care se adaugă 20 g zahăr. Se
scoate și se lasă pe o farfurioară până a doua zi dimineața, când se consumă.
Porumbarul – Prunus spinosa – familia Rosaceae
Pentru ușurarea defecației în stările de constipație, se folosește infuzia din 1 linguriță
petale flori (Pruni spinosus flos) peste care se toarnă 250 ml apă clocotită.
Reventul – Rheum offîcinale – familia Polygonaceae
Pentru tratarea constipației se folosește pulbere de rizom (Rhei rhizoma), câte un vârf de
linguriță, seara la culcare.
Ricinul – Ricinus communis – familia
Euphorbiaceae
60

Pentru evacuarea intestinală se folosește uleiul de ricin (Oleum Ricini) extras la rece,
adulți 20 – 50 g o dată, copii – câte 2 g în funcție de vârstă.
Ridichea neagră – Raphanus sativus – familia Brassicaceae
Ridichea se consumă ca atare, proaspătă, la mese. Pot fi tăiate felii sau se poate rade.
Salata – Lactuca sativa – familia Asteraceae
Se folosește ca adjuvant dietetic în combaterea constipației. Se poate consuma sub formă
de salată sau se pot prepara diferite preparate culinare. Din 60 – 80 g frunze la 1 1 de apă se
prepară un decoct cu acțiune laxativă și diuretică.
Salcâmul – Robinia pseudacacia – familia Fabaceae
61

Pentru tratarea ulcerului gastric și constipațiilor se folosește o infuzie din 1 Vi linguriță
pulbere de scoarță (Robiniae pseudacaciae cortex) peste care se toarnă 200 ml apă clocotită. Din
infuzie se beau 2 – 3 căni pe zi.
Saschiul – Vinca minor – familia Apocynaceae
Pentru combaterea constipației se folosește o infuzie preparată din 1 lingură pulbere
plantă sau plantă uscată și mărunțită (Vincae minoris herba) la o cană de apă clocotită. Din
infuzie se bea o cană pe zi.
Schinelul – Cnicus benedictus – familia Asteraceae
În constipațiile cronice se recomandă să se bea câte un sfert de cană, înainte de mese, din
infuzia obținută din 1 linguriță de plantă uscată și mărunțită (Cârdui benedicti herba).
62

Secara – Secale cereale – familia Poaceae
Pentru tratarea constipației se folosesc cariopse (semințe) puse la încolțit într-o farfurie;
când a început să iasă colțul radiculei, se iau 1 – 2 linguri, se spală și mănâncă; semințele
încolțite se mestecă bine până se face o pastă, apoi se înghite.
Smochinul – Ficus carica – familia Moracea
Are utilizări terapeutice adjuvante. Pentru tratarea constipației se folosesc smochinele ca
atare.
Socul – Sambucus nigra – familia Caprifoliaceae
Pentru tratarea constipației și pentru cura de slăbire: infuzie, din 1 linguriță flori uscate,
mărunțite la o cană de apă clocotită. Se bea seara înainte de culcare. Acțiune ușor laxativă,
diuretică, sudorifică.
63

Strugurele – inflorescență cu fructe (infrutescență) caracteristică viței de vie (Vitis
vinifera). În constipații se recomandă cură, 1 – 2 kg pe zi.
Ștevia – stânelor – Rumex alpinus – familia Polygonaceae
Pentru combaterea constipației se folosește pulbere de rizom (Radix Rhei monachorum),
câte un vârf de cuțit luat seara la culcare. Pentru acțiunea laxativ – purgativă: decoct, din 1 lingură
de pulbere de rizom la 250 ml apă clocotită.
Trepădătoare – Mercurialis annua – familia Euphorbiaceae
Ca purgativ se folosește infuzia pregătită din 1 linguriță cu plantă proaspătă (Mercurialisi
herba), tăiată mărunt, peste care se toarnă 200 ml apă clocotită. Cu precauție, se bea fracționat în
timpul zilei. Se folosește și sucul proaspăt de plantă îndulcit cu miere.
64

Țelina – Apium graveolens – familia Apiaceae
Pentru stimularea digestiei și eliminarea gazelor din intestin se recomandă o infuzie din
Vi lingurițe semințe la o cană de apă în clocot. Se beau 2 căni pe zi.
Varza -Brassica oleracea var. capitata – familia Brassicaceae
Pentru tratarea constipației se recomandă un decoct, de varză fiartă, 2 – 4 pahare pe zi.
Varza chinezească – Brassica pekinensis – familia Brassicaceae
Are același mod de utilizare ca varza albă.
65

Varza creață – Brassica oleracea var. sabauda; Varza roșie – Brassica oleracea var.
capitata au aceleași utilizări ca varza albă și varza chinezească.
Vătămătoarea – Anthyllis vulneraria – familia Fabaceae
Se folosește pentru acțiunea laxativă în constipație și ca depurativ: infuzie, din 1 linguriță
flori (Anthili flos) peste care se toarnă o cană cu apă clocotită (200 ml). Se lasă acoperită 1 0 – 1 5
minute. Se strecoară. Se beau 1 – 2 căni pe zi.
Verigariu – Rhamnus catharticus – familia Rhamnaceae
Pentru combaterea constipației cronice: a. fructe proaspete, câte 10 – 15, se consumă
dimineața pe nemâncate; b. decoct, din 25 -30 fructe (Rhamni catharticae fructus) la o cană cu
66

200 ml apă; se fierb 5 minute; se acoperă și se lasă la răcit; se strecoară; se bea dimineața; acțiune
purgativă; c. sirop, pregătit din 500 g fructe peste care se pune 1 kg zahăr; se lasă acoperit 3 – 5
zile pentru a-și lăsa must, apoi se fierbe până la consistența siropoasă; se păstrează în sticle; se ia
de mai multe ori pe zi câte o linguriță.
Vișinul – Cerasus vulgaris – familia Rosaceae
Se recomandă consumarea ca atare a fructelor, în fiecare zi câte 500 – 1000 g. (Cerasi
fructus).
Vița de vie – Vitis vinifera – familia Vitaceae
Pentru combaterea constipației și obezității se recomandă consumul zilnic, dimineața, la prânz și
seara, cantități crescânde de struguri, timp de trei săptămâni, se scad din ce în ce cantitățile de
consum zilnic, până se ajunge la cantitatea inițială de la care s-a început.
67

Volbura – Convolvulus arvensis – familia Convolvulaceae
Pentru tratarea constipației și dischineziei biliare: a. infuzie, din 2 lingurițe pulbere de
plantă sau plantă uscată mărunțită (Convolvuli herba), peste care se toarnă o cană cu apă
clocotită. Se lasă acoperită 15 minute. Se strecoară. Se bea dimineața pe stomacul gol; b. pulbere
de plantă, se iau câte 2 vârfuri de cuțit în miere, dimineața, pe stomacul gol; c. tinctura, din 20 g
plantă uscată și mărunțită sau pulbere de plantă la 100 ml alcool 70°. Se lasă 1 0 – 1 5 zile la
macerat. Sticlă se agită zilnic pentru uniformizarea extractului. Se strecoară. Se iau 2 – 4 linguri
în amestec cu 2 – 4 linguri sirop sau miere, dimineața pe stomacul gol.
CAPITOLUL V CONCLUZII
Aparatul digestiv, alături de aparatul respirator i cel circulator, asigură organismului ș
materialul necesar func iilor vitale, acoperă pierderile energetice, înlocuie te materialul uzat i ț ș ș
procură elementele necesare dezvoltării organismului.
68

Incă din cele mai vechi timpuri, a existat o preocupare intensă pentru a se descoperi i a se ș
utiliza substan e medicamentoase eficiente împotriva diareei, cauză frecventă de deces în ările în ț ț
curs de dezvoltare i a doua cauză cea mai frecventă a deceselor infantile la nivel mondial. ș
tiin a, descoperind metode eficiente i ieftine de combatere a diareei, a reu it reducerea Ș ț ș ș
drastică a numărului de decese cauzate de această afec iune. ț
Laxativ
1. Care produce purga ie. ț
2. Preparatul care are această ac iune, de purga ie. Un regim alimentar bogat în fibre (legume ț ț
verzi, tărâ e etc,), absorb ia de apă în cantitate suficientă, ore de mese regulate, o gimnastică ț ț
abdominală ameliorează de obicei o constipa ie. Dacă totu i aceasta persistă, medicul poate ț ș
prescrie laxative.
Laxative administrate pe cale orală
laxativele de lest (mucilagiu, tărâ e) trebuie să fie înghi ite cu multă apă. Astfel umflate, ț ț
ele cresc volumul i consisten a con inutului intestinului. ș ț ț
laxativele lubrifiante (ulei de parafină) înmoaie scaunele, facilitând astfel trecerea lor.
laxativele osmotice (sorbitol, lactuloză, manitol) re in apa corpului în intestin i cresc ț ș
astfel volumul i hidratarea scaunelor. ș
laxativele stimulante, mai ales cele pe bază de plante, ac ionează iritând intestinul, ale ț
cărui mi cări i secre ii sunt stimulate. Efectul iritant al acestor laxative nu trebuie utilizat ș ș ț
decât episodic i în cure foarte scurte, deoarece, chiar luate sub forma unei tizane, ș
utilizarea lor regulată provoacă dureri, o inflama ie a intestinului i o obi nuire. Acestea ț ș ș
sunt purgative (laxative puternice).

Laxativele utilizate pe cale rectală
Atunci când laxativele administrate pe cale orală nu au efect, se utilizează spălăturile sau
supozitoarele cu glicerină. Ele provoacă o evacuare rapidă a scaunelor, durata până când î i fac ș
efectul este de câteva minute. Utilizarea lor îndelungată este nerecomandabilă.
69

Utilizarea unui laxativ, pe cale orală sau rectală, trebuie să fie oprită de îndată ce s-a
restabilit un tranzit intestinal normal pentru a evita o diaree sau tulburări mai grave.
BIBLIOGRAFIE
Dobrescu Dumitru, Gerontofarmacologie, Editura Mondan, Bucure ti, 1995 ș
70

Constandini Michaela, Panoiu Lauren ia, Marinescu Zoe, Farmacologie, Editura Universul, ț
Bucure ti. ț
Stroescu Valentin, Bazele farmacologice ale practicii medicale, Editura Medicală.
Dobrescu D., Farmacodinamie, Editura Didactică i Pedagogică, Bucure ti, 1970. ș ș
Dobrescu Dumitru, Sub irică Victoria, Dobrescu Liliana, Drăgan Anca, Negre Simona, ț ș
Memorator de medicamente, Ghid Farmacoterapic, Editura Minesan, Bucure ti 2003. ș
Panaitescu Gheorghe, profesor doctor, Mincu Iulian, profesor doctor docent, Vademecum
Terapeutic, Editura Medicală, Bucure ti, 1973. ș
Dragomir, N. Feszt, Gh. Gheorghiu, P. Marcu, C. Popovici, Gh. Teitel, A. Veluda, C.C.
Farmacologie, Bucure ti, Editura Didactică i Pedagogică, 1964. ș ș
Manolescu E., Farmacologie, Editura Didactică i Pedagogică, Bucure ti, ș ș
Leucu a, Sorin E si Pop, Radu D., Farmacocinetica, Cluj Napoca, 1981. ț
Dobrescu Dumitru Farmacoterapie, Bucure ti, Editura Medicală, 1981. ș
71