Școala Postliceală Sanitară F.E.G. Vaslui [619811]

Școala Postliceală Sanitară “F.E.G.” Vaslui
Proiect de diplomă
Examenul de absolvire a școlii postliceale sanitare
Calificare profesională: asistent medical generalist
Îngrijirea bolnavului cu schizofrenie
Îndrumător,
Pana Gabriela
Candidat: [anonimizat]-Monica Calinciuc
Promoția 2011
1

Îngrijirea bolnavului cu schizofrenie
2

Cuprins
I.Argument
II.Îngrijirea bolnavului cu schizofrenie
Obiectiv 1:
Noțiuni generale de anatomie și fiziologie ale sistemului
nervos central
Obiectiv 2 :
Schizofrenia
a.Definiție
b.Clasificare
c.Etiologie
d.Simptomatologie
e.Diagnostic
f.Evoluție și prognostic
g.Tratament
h.Complicații
Obiectiv 3:
Rolul autonom și delegat al asistentului medical în
îngrijirea bolnavulu cu schizofrenie
a.Fișa tehnică nr. 1
b.Fișa tehnică nr. 2
c.Fișa tehnică nr. 3
d.Fișa tehnică nr 4
Obiectiv 4:
Procesul de îngrijire al unui pacient: [anonimizat]
a.Interviu
b.Nevoi fundamentale după V. Henderson
c.Plan de îngrijire
Obiectiv 5:
Educație pentru sănătate la un pacient: [anonimizat].Bibliografie
IV.Anexe
3

I. Argument
Schizofrenia, este caracterizată printr-un ansamblu de simptome
asociate, dominate de discordanța ideoafectivă, incoerența proceselor de
gândire, ambivalența, autism, halucinații și idei delirante în general
nesistematizate.
Scopul prezentului proiect este de a identifica problemele de
îngrijire specifice pentru un pacient: [anonimizat].
Problemele pe care le poate prezenta un bolnav: [anonimizat]: risc de complicații, limitare progresivă a mobilitații, scădere în
greutate, alterarea dinamicii familiale, alterarea imaginii de sine, intoleranța
la efort, risc de pierdere treptată a capacitații de muncă, de autoservire si
autoîngrijire.
Obiectivele prezentului proiect sunt:
1.Noțiuni generale de anatomie și fiziologie ale ssitemului nervos central.
2. Prezentarea general ă a schizofreniei.
3. Rolul autonom și delegat al asistentului medical generalist în îngrijirea
bolnavului cu schizofrenia.
4. Procesul de îngrijire al unui pacient: [anonimizat].
5. Educația pentru sănătate la un pacient: [anonimizat].
Dezvoltarea obiectivelor proiectului au la bază următoarele competențe
profesionale:
1.Analizează semnele și simptomele specifice afecțiunilor neurologice.
2. Identifică problemele de dependență și stabilește diagnosticele de
îngrijire la pacienții cu schizofrenie.
3.Elaborează planul de îngrijire.
4.Pregătește pacientul pentru tehnici și investigații.
5.Asigură echipamentele și materialele necesare.
6.Pregătește materialele și medicamentele în vederea administrării.
7.Aplică intervențiile proprii și delegate.
8.Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate.
9.Implementează programe de educație pentru sănătate.
10.Evaluează rezultatele acțiunilor de educație pentru sănătate.
Aplicarea procesului de îngrijire la pacienții cu schizofrenie s-a finalizat
prin analiza unui caz cu schizofrenie, caz pentru care s-a elaborat un
interviu. Pe baza interviului realizat s-au evidențiat problemele de
dependență specifice la nivelul celor 14 nevoi fundamentale – conform
principiului Virginiei Henderson.
4

În final a fost elaborat planul de îngrijire la un pacient: [anonimizat]. Pe planul de îngrijire au
fost evidențiate problemele de dependență, obiectivele de îngrijire,
intervențiile autonome și delegate aplicate, precum și evaluarea
intervențiilor aplicate.
5

II. Îngrijirea bolnavului cu schizofrenie
Obiectiv 1: Noțiuni generale de anatomie și fiziologie a
sistemului nervos
Noțiuni de anatomie
Sistemul nervos pune în contact organismul cu mediul exterior și
coordonează unitar activitatea celorlalte aparate și sisteme.
Segmentele sistemului nervos central (SNC) sunt:
-Măduva spinării
-Trunchiul cerebral
-Cerebelul
-Diencefalul
-Emisferele cerebrale
Organele nervoase care formează nevraxul sunt învelite de sistemul
meningeal, format din trei membrane:
-Piamater
-Arahnoida
-Duramater
Sistemul nervos , deși unitar, este subîmparțit în două părți:
I. Sistemul nervos de rela ție
II. Sistemul nervos vegetativ
I. Sistemul nervos de relație este format din:
Sistemul nervos central – reprezentat de mielencefal, metencefal,
mezencefal, diencefal, telencefal.
Sistemul nervos periferic – reprezentat prin nervii cranieni și nervii spinali
(rahidieni).
II. Sistemul nervos vegetativ este format din:
Sistemul nervos simpatic
Sistemul nervos parasimpatic
Centrii nervoși vegetativi sunt grupați distinct la nivelul sistemului
central și coordonează activitatea organelor interne prin intermediul unor
fibre efectoare proprii.
Emisferele cerebrale reprezintă partea cea mai voluminoasă a sistemului
nervos central. Emisferele cerebrale sunt separate prin fisura interemisferică
și legate în partea bazalz prin formațiuni de substanță albă:
– Corpul calos
– Trigonul cerebral
6

– Comisura alba anterioară
– Comisura alba posterioară
Fiecare emisferă cerebrală are trei fețe:
– Convexa externă
– Mediala internă
– Bazala
Fețele emisferelor cerebrale sunt brazdate de numeroase șanturi, unele
adânci care delimitează lobi ( frontal, parietal, temporal, occipital), altele
superficiale care delimitează girusuri sau circumvoluții cerebrale (precentral,
postcentral, hipocampic etc.).
Structural emisferele cerebrale sunt alcătuite din substanță cenușie
dispusă la suprafață formând scoarța cerebrală și substanță albă la interior,
alcătuită din fibre de asociație, comisurale și de proiecție.
Noțiuni de fiziologie
Fiziologia emisferelor cerebrale
Rolul specific al creierului este de a prelucra informația. Informația
pătrunde în sistemul nervos la nivelul receptorilor, de unde este transmisă la
scoarță, în ariile senzitive specifice.
Aceste informații sunt comparate la nivelul ariilor asociate cu cele
culese de alți analizatori, precum și cu ariile asociative cu cele culese de alți
analizatori, precum și datele din memorie. Pe baza sintezei complexe este
elaborată starea de conștiință, sunt luate deciziile voliționale și automate.
Scoarța cerebrală, cel mai recent apăruta filogenetic, îndeplinește trei
categorii de funcții:
– Funcții senzitive.
– Funcții asociative.
– Funcții motorii.
Pe baza acestor funcții, se nasc procesele psihice caracteristice ființei umane:
cognitive, afective, volitive. Paleocortexului sau sistemul limbic îndeplinește
trei categorii de roluri:
Rolul de centru cortical
La om simțul olfactiv are și o componență emoțională cu efect
stimulator sau inhibitor. Pe baza mirosului animalele recunosc de la mare
distanță atât partenerul de sex și adversarul, prada și dușmanul.
Rolul în reglarea actelor de comportament instinctual.
Reprezinta un ansamblu de activitati psihice, somatice si vegetative
desfasurate în vederea satisfacerii unor necesitati primare ale organismului-
alimentarea, hidratarea, functia sexuala, stapânirea unui teritoriu, obtinerea
libertatii.
7

La baza actelor de comportament se afla un proces nervos complex numit
motivatie sau impuls.
Nu exista activitate umana fara un proces motivational.
Însusi procesul de invatare si memorizare are la baza motivatia.
Rolul în procesele psihice afective.
Procesele fizilogice complexe care generează aceste stări au la baza o
serie de circuite funcționale pe care sistemul limbic le realizează cu
hipotalamusul, formațIa reticulară a triunghiului cerebral, ariile corticale
asociative. Pe baza acestor conexiuni sistemul limbic poate elabora unele
reflexe conditionate simple. Este dificil si eronat sa localizam functiile cele
mai înalte ale creierului. Nu există centri ai gândurilor sau ai voinței , nu
există centru al învățăturii sau memoriei, nu există un centru anatomic precis
al conștiintei.
Procesele nervoase de nivel superior, care au trecut granița fiziologiei
spre psihologie, nu pot fi înțelese și studiate cu metodele curente ale
fiziologiei experimentale.
Din analiza vieții psihice umane se disting trei compartimente psiho –
fiziologice:
– Compartimentul cognitiv – de cunoaștere.
– Compartimentul volitiv – decizional.
– Compartimentul afectiv.
8

Obiectiv 2: Schizofrenia
a.Definiție
Schizofrenia, denumită și psihoză, este caracterizată printr-un
ansamblu de simptome asociate, dominate de discordanța ideoafectivă,
incoerența proceselor de gândire, ambivalența, autism, halucinații și idei
delirante în general nesistematizate. Boala evoluează catre o disociație
psihică cu o gravă dezorganizare a personalitații și deficit de integrare în
ambianța.
b. Clasificare
-SCHIZOFRENIA PARANOIDĂ – sau delirantă reprezintă
forma cea mai tipică de schizofrenie.
-SCHIZOFRENIA HEBEFRENICĂ – este o formă ce se
instalează la pubertate și se caracterizează prin comportament
pueril, prostesc.
-SCHIZOFRENIA TARDIVĂ – apare după vârsta de 40 de ani
și este caracterizată prin predominanța fenomenelor halucinatorii
și a delirului paranoid, mai sistematizat decat în celelalate forme
de schizofrenie.
-SCHIZOFRENIA COPILULUI – boala a fost observată
începând încă de la vârsta preșcolară (3-4 ani) și prezintă în
general aceleași forme clinice ca și schizofrenia adultului. Apare
pe nesimțite la copiii cu un anumit tip de comportament și de
personalitate.
c. Etiologie
Frecvența cazurilor de schizofrenie este aproximativ de 1% din
populație.
Schizofrenia afectează în egală măsură ambele sexe, indiferent de
rasă, unii autori susținand totuși o incidența mai crescută la populația
nordică. Se remarcă un coefiecient mai crescut de morbiditate prin
schizofrenie la populația pauperă din aglomerările urbane. Schizofrenia
denumită și psihoza hipotimică discordantă, se caracterizează printr-o
bizară înstrăinare afectivă de la condiția umană, funcțiile de cunoaștere
fiind în același timp eventual intacte atunci când sunt analizate fiecare în
parte.
9

d. Simptomatologie
Tulburările psihice din schizofrenie ar putea fi grupate în două mari
sindroame:
1.Sindromul disociativ
Cuprinzând tulburări ale câmpului conștiinței, tulburări ale
desfășurării gândirii, dezogranizarea vieții afective, comportamentul
catatonic.
2.Sindromul delirant paranoid
Cuprinzând trăirile delirante (delirul de influență, depersonalizarea)
și delirul autist consecutive acestor trăiri.
Principalele tulburări psihice ce alcătuiesc conținutul acestor
sindroame constau în urmatoarele:
Tulburările de percepție – Sunt reprezentate de halucinații. Cele
mai caracteristice halucinații sunt cele auditive.
Halucinații corporale – Se întalnesc de asemenea frecvent: bolnavul
simte că un animal îi umbla prin abdomen, simte că i se mișcă un picior
sau o mână (deși acestea stau nemișcate) simte că cineva îi extrage sângele
sau creierul etc.
Tulburările de gândire – Sunt reprezentate de gândirea incoerentă,
cu lipsa legăturii între idei sau a relațiilor logice între aceste idei. În ceea ce
privește conținutul gândirii, tulburarea cea mai caracteristică este
DELIRUL.
Tulburarile de vorbire – Însoțesc de regulă și exprimă tulburările
de gândire, mai ales în formele avansate ale schizofreniei. Cea mai gravă
tulburare de limbaj, care exprimă gândirea incoerentă a bolnavului, este
schiofazia. Schizofazia constă dintr-o înșiruire de expresii și fraze fără
nicio legatură între ele, cuvinte nou – create de bolnav (neologisme) și care
au semnificație numai pentru el, astfel incât limbajul bolnavului devine de
neințeles pentru ceilalți.
Tulburările de scris – Sunt legate de tulburările de gândire și
vorbire si exprimă mai ales incoerența gândirii.
Tulburările de afectivitate – Sunt reprezentate de lipsa legăturii
afective între trăirile delirante ale bolnavului și comportamentul său. La
începutul bolii, schizofrenii pot prezenta o scădere sau chiar o pierdere a
afecțiunii pentru cei apropiați, care poate evolua către inversiune afectivă.
e. Diagnostic
10

În prezent, diagnosticul de schizofrenie se pune în baza satisfacerii
criteriilor fie a ICD-X ( criterii europene ), fie a DSM-IV ( criterii
americane) și care în linii mari sunt:
1. Cel puțin două dintre urmatoarele criterii definesc tulburarea,
iar un singur criteriu o face probabilă (se exclud fenomenele consecutive
abuzului si sevrajului la alcool sau alte toxicomanii).
a. Gânduri transmise de la distanță, inserția sau furtul ideilor.
b. Alte deliruri decât cele de persecuție sau gelozie cu durată mai mare de o
lună.
c. Idei delirante de orice tip însoțite de halucinații pentru cel puțin o
săptămână.
d. Halucinații auditive care comentează actele pacientului sau
comportamentul acestuia, voci care conversează.
e. Halucinații verbale nonafective care comunică cu pacientul.
f. Halucinații de orice tip pe parcursul zilei, care durează cel puțin o lună.
g. Tulburări ale gândirii acompaniate de afecte tocite sau inadecvate,
deliruri, halucinații de orice tip sau comportament marcat dezorganizat.
f. Evoluție și prognostic
Ținând seama de varietatea mare de evoluție a bolii de la individ la
individ, precum și de vârsta și felul debutului se apreciază ca 25 – 30%
dintre bolnavi se vindecă, 30 -50% evoluează către forme cornice care
permit reîntoarcerea în familie și societate, 15 – 20% ajung la forme
cornice grave, care nu permit reîntoarcerea bolnavului în familie și
societate, iar între 1 – 5% din bolnavi mor datorită, direct sau indirect, bolii
(sinucidere, negativism alimentar, infecții intercurente, răniri).
Prognosticul este cu atât mai întunecat cu cât boala debutează la o vârstă
mai tânară cel mai nefavorabil fiind prognosticul schizofreniei infantile.
g. Tratament
Tratamentul în schizofrenie are drept scop anularea fenomenelor
psihopatologice, prevenirea reapariției lor ca și compensarea defectului
personalității. Recuperarea și reintegrarea familială și socio –
profesională a bolnavului.
CHIMIOTERAPIA, ca rezultat al psihofarmacologiei moderne a
influențat evoluția schizofreniei și destinul bolnavilor, considerând
remisiunile bolii la 75 – 80 % pentru cei internați la debutul bolii, cât și
semnificativa ameliorare a evoluției trenante și cronice.
Dintre fenotiazine cele mai folosite sunt:
-CLORPROMAZINA : 300-600 mg/zi, considerat neurolepticul
de referința.
11

-LEVOMEPROMAZIN : neuroleptic, antipsihotic, cu acțiune
sedativă intensă, inhibitor simpatic central. Se administrează oral
în psihoze, doza de atac 200 – 300 mg/zi, doza de intreținere 25 –
50mg, în injecții intramusculare repetat de 3 – 4 ori/zi (la
bolnavii culcați sub controlul pulsului si presiunii arteriale)
-TRIFLUOPERAZIN – neuroleptic major, anxiolitic, antiemetic.
Se administrează oral sub formă de drajeuri conținând
echivalentul a 0,0005 gr de trifluoperazin bază sau fiole de 1ml
conținând echivalentul a 0,0005 gr de diclorhidrat de
trifluoperazin.
-HELOPERIDOL – neuroleptic sever care se asociază cu
ROMPARKIN pentru a evita apariția sindromului extrapiramidal.
-Tratamentul insulinic cura SAKEL a fost restrâns prin
modalitățile și eficiența neurolepticelor
-Terapia electroconvulsivantă pastrează însă indicații în formele
rezistente la neuroleptice.
În acest cadru de măsuri recuperatorii deține o evidență imporantă
ergoterapia și toate procedurile psihoterapeutice de inserție în relațiile de
viață și de activitate.
h. Complicații
Lăsată netratată, schizofrenia poate determina probleme severe
emoționale, de comportament și de sănătate, și chiar probleme legale și
financiare care pot afecta toate ariile vieții pacientului.
– suicid
– comportament autodistructiv cum ar fi auto-mutilarea
– depresie
– abuz de alcool, droguri sau medicamente prescrise
– conflicte familial
– inabilitatea de a lucra sau de a merge la școală
– probleme medicale datorate medicației antipsihotice
– afecțiuni cardiace, deseori legate de fumatul intens
12

Obiectiv 3: Rolul autonom și delegat al asistentului medical în
îngrijirea pacientului cu schizofrenie
Bolnavii îngrijiți în spitalele de psihiatrie de cele mai deseori nu sunt
responsabili pentru atitudinile și faptele lor. Numeroase îmbolnăviri psihice
se exteriorizează printr-o notă de agresivitatea mai mult sau mai puțin
accentuată. Internarea bolnavilor psihici în instituții închise se face cu
reaspectarea unor norme juridice, pe baza stabilirii iresponsabilitătii lor,
prezentând o notă de periculozitate atât pentru persoana lor proprie, cât și
pentru anturajul lor. Comportamentul deosebit al acestor bolnavi trebuie să
fie bine cunoscut de personalul de îngrijire, care trebuie să manifeste o
atitudine de bunăvoință și înțelegătoare fată de ei.
Rolul autonom al asistentului medical în îngrijirea bolnavului cu
schizofrenie vizează compensarea parțială sau totală a lipsei sau diminuării
autonomiei, protejează, menține și promovează sănătatea; ușurează suferința
și asistă individul în ultimele momente de viață; stabilește procesul de
îngrijire; favorizează reintegrarea în familie sau societate. Pentru
îndeplinirea rolului necesită deprinderi și capacități profesionale
exercitându-le astfel :
▪ asigurarea condițiilor de mediu
– saloanele commune, coridoarele și anexele spațioase, bine luminate, cu
mult aer, bine îngrijite;
– ușile închise irită și, adesea, traumatizează bolnavii, de aceea în interiorul
sectiei, ușile dintre saloane și coridoare, camera de zi și sala de mese trebuie
tinute deschise;
– încăperile anexe ca și colțurile de coridoare trebuie să fie bine luminate,
atât ziua cât și noaptea, întrucat în aceste locuri se pot izola bolnavii
depresivi și pot comite tentative de sinucidere.
▪ îngrijiri generale
– adoptarea unui comportament adecvat față de obsesiile bolnavului începe
încă de la primirea lui in spital.
– unele măsuri, ca de exemplu predarea obiectelor tăioase, briceagul, briciul,
lame de ras sau chibrituri sau alte obiecte periculoase, în mâinile bolnavilor,
asistentul trebuie să le execute cu tact deosebit;
▪ alimentația
13

– alimentatia bolnavilor la sectia de psihiatrie nu comportă probleme
deosebite de dietoterapie;
– alimentatia trebuie sa fie mixtă normocalorică , cu multe fructe, legume și
preparate de lapte.
▪ supravegherea bolnavului
-în afară de supravegherea obișnuită a funcțiilor somatice,
obișnuite la toate secțiile de spital, la secțiil;e de psiatrie trebuie
urmărite cu atenție consumul cantitățile de lichide, modul de
alimentare.
Rolul delegat al asistentului medical în îngrijirea pacientului cu
schizofrenie vizează abilitatea ei de a îndeplini sarcini si de a aplica îngrijiri
medicale sub prescripție medicală;
Asistentului medical îi revin următoarele atribuții:
– recoltează produse patologice pentru examenul de laborator: sânge, urină;
– pregătește pacientul pentru examenele: tomografia axială computerizată,
rezonanța magnetică nucleară , electroencefalogramă.
– canulează o venă și montează o perfuzie i.v;
– injecții
– pregătește și administrează medicamentele la indicația medicului.
14

a. Fișa tehnică nr.1 Tehnica măsurării tensiunii arteriale și
notarea în foaia de observație
Definiție:T.A. reprezintă presiunea exercitată de sângele circulant asupra
pereților arteriali.
Valoarea ei este determinată de :
-forța de contracție a inimii
-elasticitatea și calibrul vaselor
-vâscozitatea sângelui
Scop: evaluarea funcției cardio-vasculare, funcției de contracție a inimii.
Materiale necesare:
– tensiometru cu mercur, tensiometru electronic, oscilometru Pachon
– stetoscop biauricular
– tampon de vată si alcool sanitar
– creion sau pix de culoare roșie
– foaie de temperatură
Pregătirea bolnavului:
– psihic: se anunță bolnavul și se explică tehnica
– fizic: repaus fizic 15 min înainte de măsurare, bolnavul se așează în
poziție comodă cu brațul relaxat, se preferă măsurarea înaintea servirii mesei
sau la 3 ore de la servirea mesei
Tehnica:
-poziția decubit dorsal, sezând cu brațul sprijinit
-se fixează pe braț manșeta pneumatică, se închide ventilul de la pară și
se pompează aer în manșetă
-manșeta se va umfla și va comprima brațul oprind circulația
-în acest timp dacă palpăm pulsul radial nu se mai simte
-se dă drumul ușor la ventil, iar aerul ieșind din manșetă va
decomprima artera, sângele pornind cu putere prin pereții arterei
-în momentul când se simte prima undă puternică pe artera radială,
coloana de mercur va indica valoarea maximă a T.A., iar prin stetoscop în
ureche auzim o bătaie puternică
-din ce în ce bătăile sunt mai slabe iar la un moment dat dispar brusc =
T.A.minimă
Condiții de măsurare corectă:
-dimineața pe nemâncate sau la 3 ore după masă
-repaus fizic, psihic 10 min
15

-respectarea aceluiași orar
-folosirea aceluiași aparat
T.A. are 2 valori:
a. o valoare maximă care va fi înregistrată la începutul sistolei, când
presiunea sângelui a fost împins cu putere în artere este mare
b. o val. minimă, inregistrată la sf. diastolei, când presiunea sângelui
este foarte scăzută
Un adult sănătos în repaus fizic și psihic va avea T.A. 130 mmHg
val. maximă iar cea minimă 1\2 din maxim + 1= 70-90 mmHg
Notare: se poate nota cifric în subrubrica rezervată acestui scop sau
grafic prin hașurarea cu creion roșu între valorile maximă și cea minimă – 1
pătrățel= 1 cm Hg sau 10 mm Hg.
Factori care influențează T.A.:
1.Factorii biologici:
– 1.1 sexul – la femei este mai scăzută iar la bărbați este mai crescută
– 1.2.vârsta – tensiunea este mai mica la copil decât la adult,devine
stabila la adult;
– creste usor la persoanele varstnice.
-primii ani T.A. 75- 90 mmHg\50-60 mmHg
-copilărie 90-110 mmHg\60-65 mmHg
-adulți 115-130 mmHg\70-80 mmHg
-peste 50 ani 150mmHg\90 mmHg
1.3. somnul – tensiunea arteriala este mai mica in timpul somnului
decat in stare de veghe
1.4 – activitatea-produce cresterea tensiunii arteriale.
1.5 efortul fizic-creste tensiunea arteriala
2.Factorii sociologici :
2.1.climatul – frigul produce vasoconstrictie (tensiunea mai mare)
– caldura produce vasodilatatie (scaderea tensiunii
arteriale)
– temperatura mediului ambiant :
-frig T.A. mare
-cald T.A. mică
– tensiunea cea mai coborâtă se măsoară în timpul somnului
– T.A.este crescută în : eforturi fizice, după mese abundente, emoții
Deviații de la normal :
-hipertensiune arterială
-hipotensiune arterială
16

b. Fișa tehnică nr. 2 Măsurarea pulsului și notarea în foaia de
observație
Definiție: reprezintă expansiunea ritmică a arterelor (care se pot
comprima pe un plan osos), sincronă cu sistola ventriculară.
Pulsul i-a naștere din conflictul dintre sângele existent în sistemul arterial și
cel împins în timpul sistolei. Acest conflict se exteriorizează prin destinderea
ritmică a arterei.
Scop: – observarea stării pacientului
Locul de elecție: orice arteră ce poate fi comprimată pe plan osos:
radială, femurală, humerală, carotidă, temporală, pedioasă
Materiale necesare:
– ceas cu secundar
– pix roșu
– foaia de temperatură
Pregătirea bolnavului:
Psihică: se anunța bolnavul și se explică tehnica
Fizică: se așează în pozitie comodă (de preferat decubit dorsal)
Tehnica:
– se fixează artera cu vârful degetelor
– se numără pulsațiile timp de 1 min.
Notare:
Grafic: un pătrățel = 4 pulsații, se unesc punctele într-un grafic
Cifric: exemplu: Pd – 75 pulsații/min.
Ps – 80 pulsații/min.
Frecvența pulsului:
– nou născut: 130-140 p/min.
– copil mic: 100-120 p/min.
– 10 ani: 90-100 p/min.
– adult: 60-80 p/min.
– vârstnic: 80-90 p/min.
Interpretare:
– puls normal: ritmic, amplu, cu celeritate, regulat , colorația roz a
tegumentelor, simetric
– puls patologic : superficial, ritm neregulat, filiform, asimetric,
aritmic, dicrot.
– frecvența normală variază cu : vârsta, înalțimea corporală, somnul,
alimentația, efortul fizic.
17

Factori care influențează pulsul:
– factori biologici:
– vârsta: frecvența crește la copilul mic și vârstnic
– înăltimea corporală: persoanele mai scunde au frecvența pulsului
mai mare decat a celor înalte
– somnul: frecvența pulsului în timpul somnului este mai redusă
– alimentația: în timpul digestiei frecvența pulsului crește
– efortul fizic: determină creșterea frecvenței pulsului care scade
după încetarea efortului
– factori psihologici:
– emoțiile
– plânsul – produce creșterea frecvenței pulsului
– mânia
– factori sociali:
– mediul ambiant: prin concentrația în oxigen a aerului inspirat,
influențeaza frecvența
Deviații de la normal:
– tahicardie: creșterea frecvenței pulsului peste normal
– bradicardie: scăderea frecvenței pulsului sub valoarea normală
18

c. Fișa tehnică nr.3 Tehnica puncției venoase
Definiție:
Puncția venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin
intermediul unui ac de puncție.
Scopul:
– explorator – recoltarea sângelui pentru examene de laborator
(biochimice, hematologice, serologice și bacterologice)
– terapeutic – administrarea unor medicamente sub forma injecției și a
perfuziei intravenoase ; executarea transfuziei de sânge sau derivate ale
sângelui.
Locul puncției: orice vena ce poate fi punctionata
-venele de la plica cotului
-venele antebrațului
-venele de pe fața dorsală a mâinilor
-venele subclaviculare
-venele femurale
-venele jugulare și epicraniană
Pregătirea pacientei:
Psihică:
– se explică necesitatea și în ce constă tehnica, precum și faptul că nu este
dureroasă
Fizică:
– se poziționează confortabil pacienta
– se dezinfectează tegumentele
– se aplică garoul la o distanță de 7-8 cm deasupra locului puncției, astfel
încât să oprească circulația venoasă
– se recomandă pacientei să stângă pumnul, venele devenind turgescente.
Materiale necesare :
-de protecție: pernă elastică pentru sprijinirea brațului, mușama, aleză
-dezinfectante
-instrumentar și materiale sterile: ace, seringi, pense, mănuși
chirurgicale, tampoane
alte materiale: garou, eprubete, etichete, fiole cu soluții medicamentoase,
soluții perfuzabile, tăviță renală.
Tehnica:
– se spală mâinile și se îmbracă mănușile
19

– se poziționează garoul la circa 7-8 cm mai sus de locul de elcție, evitând
compresiunea arterei
– se fixează vena cu policele mâinii stângi la 4-5 cm. Sub locul puncției,
exercitând o ușoară compresiune și tracțiune în jos asupra țesuturilor vecine
– se pătrunde oblic cu acul, fluturașul sau flexula traversând în ordine
tegumentul, apoi peretele venos trecând de rezistența elastică până când
acul înaintează în gol
– se schimbă direcția acului poziționându-l orizontal, înaintând 1-2 cm. În
lumenul venei
– se aspiră pentru a controla prezența acului în venă
– se sistează staza venoasă – după recoltare, înainte de injectare
– se continuă tehnica în funcție de scopul puncției
– se aplică tamponul îmbibat cu alcool și se retrage acul brusc
– se comprimă locul puncției 1-3 minute
Incidente și accidente :
– hematom
– perforarea peretelui opus
– amețeli, paloare, lipotimie
20

d. Fișa tehnică nr. 4 Tehnica efectuării electroencefalografiei
Definiție:
Electroencefalografia (EEG) este o metodă neinvazivă de
electrodiagnostic cu ajutorul căreia se măsoară activitatea electrică cerebrală
(biopotențialele corticalr din activitatea metabolică și functională a celulelor
neuronale, în special a celulelor piramidale din contextul cerebral.
Pentru captarea undelor emise de emisferele cerebrale se folosesc
electrozii care se aplică în puncte diferite ale pielii capului.
Undele captate sunt înregistrate pe hârtie specială.
Pregătirea pacientului:
– psihică:
– se explică necesitatea și în ce constă tehnica, precum și faptul că nu
este dureroasă
– fizică:
– înaintea efectuării testului se recomandă spălarea părului și evitarea
folosirii uleiurilor, sprayurilor sau lotiunilor pentru păr.
– se așează pacientul în decubit dorsal sau pe un scaun
– deoarece hipoglicemie poate modifica aspectul EEG se recomandă
ca pacientul să mănânce înaintea examinării.
– se interzice consumul de alcool, cafeină, băuturi ce conțin cafeină,
ceai, cacao.
– se interzice fumatul.
– se întrerupe cu 3 zile înainte administrarea medicamentelor
anticonvulsive, anxiolotice, sedative – care pot modifica rezultatele teastului.
– nu se execută examinarea când există mișcări oculare, tremr,
hipotermie sau hipoglicemie.
– când se recomandă și examinare în stare de somn pacientul este
sfătuit să doarmă doar 4-5 ore cu o noapte înainte.
Execuție:
-se aplică uniform 8-20 electrozi pe intreg scalpul cu ajutorul
unui gel.
-se aplică câte un electrod pe fiecare lob al urechii.
-pacientul este rugat să stea nemișcat, cu ochii inchiși
-se observă parmanent pacientul în timpul inregistrării traseului
electroencefalografic pentru a putea remarca eventualele
mișcări ce ar putea modifica rezultatele.
21

-Se întrerupe înregistrarea la fiecare 5 minute pentru a permite
pacientului să se miște.
-Gelul folosit se îndepărtează cu acetonă.
Interpretare:
– în mod normal unde cerebrale au caracteristici, amplitudine și
frecvență în limite nprmale
– Pe traseele obținute se pot distinge 4 tipuri de ritmuri cerebrale :
Alfa – 8-12 c/s
Beta – 14-30 c/s
Teta – 4-7 c/s
Delta – 0,5-3 c/s
22

O biectiv 4 : Procesul de îngrijire al unui pacient cu schizofrenie
Interviul
1. Informații generale:
a. Numele și prenumele: T.A
b. Vârsta: 44 ani
c. Starea civilă: căsătorită
d. Copii: 2
e. Profesia: pensionară
f. Localitatea de domiciliu: Iași
g. Diagnosticul la internare: schizofrenie
2. Obișnuințe de viață :
a. consumatoare de Alcool-nu Cafea – da Tutun -nu Drog – nu
b. Dietă / regim alimentar – normal
c. alergii cunoscute – neagă
3 Probleme de sănătate
a. Antecedente medicale personale : nu sunt
b. Antecedente heredocolaterale : nu sunt
c. Motivele internării actuale : Stare de agitație psihomotorie, negativism
verbal și alimentar, tendință de izolare, dificultăți de inserție familială.
d. Istoricul stării actuale : Pacient aflat în evidența Spitalului de Psihiatrie
Iași ”Socola”, cu numeroase internări, este adus in regim de urgență (fiind
însoțit de sora sa), pentru comportament APATO-ABULIC, negativism
verbal și alimentar, dificultate de inserție familială.
4. Examenul clinic general:
a. Tegumente și mucoase: normal colorate
b. Greutate: 79 kg
c. Înălțime: 1,72 m
d. Țesut celular subcutanat: normal reprezentat
e. Sistem ganglionar și limfatic: nepalpabil
f. Aparat loco-motor: aparent integru
g. Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular prezent
pe ambele arii pulmonare, R = 16 resp/min
h. Aparat cardio-vascular: cord în limite normale, zgomote cardiace
ritmice, AV = 80 b/min, șoc apexian în spațiul V intercostal stâng pe linia
medio-claviculară T.A= 130/65 mm Hg
23

i. Aparat digestiv :abdomen suplu, mobil cu miscarile respiratorii, nedureros
la palpare
j. Aparat uro-genital : loje renale libere, nedureroase
k. Sistem nervos și organe de simț:
5. Investigații:
a. Examenul sângelui : HLG, Leucocite , VSH , Glicemie , Calcemie .
b. Examenul urinei: sumar urină
c. Alte examene de specialitate:
– tomografie axială computerizată
– rezonanță magnetică nucleară
– electroencefalografie
6. Tratament:
a. Tratament medicamentos:
– psihotrop major: Haloperodol, Majeptil, Levomepromazin
– soluție izotonă: Glucoză 5%
– vitamine: B1, B6,B12, C
– antidepresiv: Paluxetil, Mianserin
7. Epicriza și recomandări la externare:
Reinternare în regim de urgență medico-psihiatrică, pentru o nouă
decompensare discordant – dizarmonică cu comportament apato-abulic
bizarerii gestuale, negativism verbal și alimentar, insomnii, refuzul
medicației dificultăți de adaptare și inserție socio-familială. Se face
externarea cu recomandările :
1.Tratament : FLUANXOL DEPOT – 1 fiolă la 3 saptămâni IM
2.Supraveghere socio-familială
3.Regim psihoprotectiv
Control periodic prin Laboratorul de Sănătate Mintală (LSM) și tratament
gratuit
24

b. Nevoile fundamentale după V. Henderson
Nevoile fundamentale Manifestări de
independențăManifestări de
dependențăSurse de
dificultate
1. A respira și a avea o
bună circulațieT.A – 150/65 mm
Hg
P – 95 b/min
R – 21 r/min- stare de agitație și
agresivitate
– anxietate
2. A bea și a mânca Glucide: 4 – 6g/kgC/24h
Proteine:4-6g/kgC/24h
Lipide: 1-2g/kgC/24h
Apa: 2000-3000ml/zi- inapetență – anxietate
– stare depresivă
3. A
elimina- urină Urina: aspect normal
– scaun – aspect: normal
– frecvența: 1scaun/1-2
zile
– consistență:omogenă
4. A se mișca și a pătra o
buna postură – hiperactivitate
– necoordonarea
mișcărilor- stare de agitație
5. A dormi a se odihni – insomnie – anxietate
– agitatie
– halucinatii
auditive
6. A se imbrăca și
dezbrăca- imbrăcăminte
exagerată,
caraghioasă,
coafuri bizare- tulbură de
gândire
– pierderea
imaginii de sine
7. A menține tegumentele
curate și ingrijite- dezinteres față
de măsurile de
igienă- tulburări de
gândire
25

8. A pătra temp. corpului
in limite normaleT – 36 ◦C
9. A evita pericolele – vulnerabilitate
față de pericole- schizofrenia
10. A comunica – comunicare
inadecvat la ă
nivel afectiv -insuficiente
cunoștin e ț
despre boal ă
-anxietate
– stare
depresiv ă
11. A se realiza – dificultate în a-și
asuma un rol
social- schizofrenia
12. A se recrea – dezintereas de a
participa la
activități
recreative- oboseală
– anxietate
– mediu spitalicesc
necunoscut
13. A invăța să-și păstreze
sănătatea- dezinteres de a
învăța- anxietate
– mediu social
– stare depresivă
14. A-și practica religia – acționează conform
valorilor și credințelor
sale
26

27

c. Plan de îngrijire al bolnavului cu schizofrenie
Data Problema de îngrijire Obiectivele de îngrijire Intervențiile aplicate Evaluarea îngrijirilor
15.05- stare de agitație și
agresivitate
– alterarea parametrilor
vitali
– inapetentă- diminuarea stării de agitatie și
agresivitate
– readucerea parametrilor vitali
în limitele normale
– reluarea apetitului- asistentul învată pacienta tehnici
de relaxare
– psihoterapie
– indepărtează toate elementele
amenințătoare pentru persoana sa
sau alte persoane
– psihotrop major Hal operidol 2
tb/zi
Măsurarea parametrilor vitali:
T.A – 150/65 mm Hg
P – 95b/min
R – 21 r/min
T – 37◦ C
– se aerisește incăperea
– psihoterapie
– asigurarea unui climat liniștit
– face bilanțul lichidelor ingerate și
eliminate
-servește pacientul cu alimente
la o temperatură moderată, la ore
regulate și prezentate atrăgător- calmarea pacientei
– ameliorarea parametrilor
vitali
– apetit reluat
28

– stare depresivă
– pierderea imagi nii de
sine
– insomnie- diminuarea stării depresive
– recâștigarea imaginii de sine
– combaterea insomnieialimentează pacientul parenteral cu
soluție izotonă: Glucoză 5%
vitamine: B1, B6,B12, C
– asitentul va ajuta pacienta să
limiteze atenția gândurilor triste
– arată calm, căldură, dar fără
exuberanță
antidepresiv: Paluxetil 20mg 1/zi
dimineața
Mianserin 10mg 1/zi seara.
– asistentul ascultă pacienta și o
ajută să limiteze expresia
sentimentelor negative
– determină pacienta să participe la
activităti recreative, educative care
să-i permită recâștigarea imaginii de
sine
– se favorizează odihna pacientei,
prin suprimarea surselor care-i pot
determina insomnie: reducerea
zgomotului, evitarea discuțiilor cu
voce tare, închiderea ușilor la salon
– se administrează un tranchilizant:
Diazepam tb. 1 – diminuarea stării depresive
– recâștigarea imaginii de
sine
– pacienta doarme liniștită
29

Se administrează:
– psihotrope majore: Haloperidol 2
tb/zi
Majeptil 1 tb/zi
Levomepromazin 3 tb/zi
16.05- stare depresivă – ameliorarea stării depresive – asistentul va ajuta pacienta să
limiteze atenția gândurilor triste
– arată calm, căldură, dar fără
exuberanță
– subliniază necesitatea ingrijirii
personale: coafură, manichiură
– se administrează un antidepresiv:
Paluxetil 20mg 1/zi dimineața
-Mianserin 10mg 1/zi
seara.
Măsurarea parametrilor vitali:
T.A – 120/65 mm Hg
P – 74 b/min
R – 16r/min
T – 37◦ C
– se pregătește pacientul pentru
prelevarea probelor de laborator
biologice:
HLG 11,5 g/dl- combaterea stării
depresive
30

Leucocite 18800 mc
VSH 40 1 h
Glicemie 137 mg% ↑
Calcemie 8,6 mg% ↓
– sumar urină
– se pregătește pacientul pentru
următoarele explorări:
– tomografie axială computerizată
– rezonanță magnetică nucleară
– electroencefalografie
Se administrează:
– psihotrope majore: Haloperidol 2
tb/zi
Majeptil 1 tb/zi
Levomepromaz
in 3 tb/zi
17.05- ușoară depresie
– dificultate în a se
odihni- combaterea stșrii depresive
– reluarea somnului- psihoterapie
– se asigură un climat cald,
confortabil
– înva pacienta s practice ță ă
tehnici de relaxare, exercitii
respiratorii câteva minute
înainte de culcare- pacienta prezinta o stare de
calm
– pacienta doarme liniștită
31

– întocmește un program de
odihn ă
– se administrează :
un tranchilizant Diazepam 1 tb
Se administrează:
– psihotrope majore: Haloperidol 2
tb/zi
Majeptil 1 tb/zi
Levomepromaz
in 3 tb/zi
18.05- pacienta este externată, starea generală este bună; parametrii vitali sunt în limitele normale: TA = 130/60 mmHg,
P = 78 b/min R = 16 resp/min T = 36,2˚C ;I se administreaz tratamentul prescris de c tre medic i ă ă
se explic și i se fac recomand ri de regim igieno-dietetic pentru acas . Va urma tratamentul în ă ă ă
ambulatoriu conform Rp.
– revine la control peste 1 lună.
32

Obiectiv 5 : Educația pentru sănătate la un pacient cu
schizofrenie
Educația sanitară prntru prevenirea bolilor psihice constă în:
-Igiena sarcinii : a se evita traumele psihice, stările tensionate,
alcoolul, tutunul, medicamentele, drogurile. Asigurarea unui climat
familial cald, afectuos, echilibrat, pentru o bună dezvoltare psihică a
copilului.
-Abordarea adolescentului cu înțelegere și sfaturi competente în
timp util, pentru a evita deprinderile neigienice, dăunătoare dezvoltării
psihice
-Asigurarea unei atmosfere de înțelegere și respect în familie și la
locul de muncă, evitarea conflictelor relaționale, a stărilor tensionale.
-Informarea tinerilor căsătoriți asupra cerințelor vieții de familie,
pentru a evita traumele psihice ulterioare (divorț)
-Orientarea profesională conform aptitudinilor și dorinței
individului pentru a evita traume legate de schimbarea locului de muncă
sau recalificare.
-Pregătirea pentru schimbări fiziologice sau evenimente din viață
(pensionare, menopauză), pentru a evita stările depresive, sentimentul
de inutilitate.
-Evitarea surmenajului psihic
-Regim de viață echilibrat; alterarea perioadelor de activitate cu
perioade de repaus, activitate reconfortantă, recreativă.
-Evitarea consumului de alcool, droguri, cafea în exces
-Tratarea precoce a afecțiunilor organice (endocrine, metabolice
renale, cardiace neurologice).
Nu există o cale sigură de a preveni schizofrenia. Totuși, tratamentul
precoce poate ajuta la controlarea simptomelor înaintea apariției unor
complicații serioase și poate ajuta la îmbunătățirea prognosticului pe
termen lung. Urmarea planului de tratament poate ajuta la prevenirea
recăderilor sau agravarea simptomelor schizofreniei. Specialiștii specă că
învățând mai multe despre factorii de risc ai schizofreniei, boala să poată fi
diagnosticată și tratată mai devreme.
Pentru persoanele cu risc crescut de schizofrenie, urmarea unor pași
activi cum ar fi evitarea folosirii drogurilor ilicite, reducerea stresului,
somnul suficient și introducerea tratamentului antipsihotic cât mai precoce
dacă este necesar, poate ajuta la minimizarea simptomelor și la prevenirea
ca acestea să agraveze.
33

Medicamentele pot avea efecte secundare nedorite, pacientul se poate
simți mânios pentru că are o afecțiune care necesită tratament toată
viața. În perioadele în care se simte mai bine, poate fi tentat să oprească
tratamentul, lucru care poate declanșa o recădere.
Câteva căi de a face față schizofreniei:
-Educația: învățarea cât mai multor lucruri despre boală îl poate
ajuta pe pacient să fie motivat în a urma planul de tratament
-Grupul de suport: grupurile de suport îi pot ajuta pe pacienții cu
schizofrenie să întâlnească oameni care se confruntă cu aceleași
probleme
-Menținerea atenției asupra scopurilor terapiei: recuperarea din
schizofrenie este un proces continuu; menținerea motivației se poate
face prin amintirea scopurilor terapiei
-Găsirea unor hobby-uri sănătoase: găsirea unui mod sănătos de a-
și canaliza energia poate fi de folos la pacientul cu schizofrenie
-Învățarea unor tehnici de relaxare: pacientul poate încerca tehnici
de reducere a stresului cum sunt meditația, yoga
-Structurarea timpului: se recomandă ca pacientul să-și planifice
ziua și activitățile. În aces fel poate rămâne organizat. Pentru acest scop
poate încerca să-și facă o listă de activități zilnice.
34

III. Bibliografie
1. P. Brânzei – Psihiatrie
Editura Didactică și Pedagogică
București 1999
2. L. Enescu – Farmacologie
Editura „Dimitrie Cantemir”
Tg. Mureș, 1998
3. E. Minokowski – Schizofrenia
Editura IRI – București 1999
4. T. Șerbănescu – Neurologie, Psihiatrie, Endocrinologie
Manual pentru cadre medii
Editura medicală București 1978
5. T. Pirozynski – Manual de psihiatrie
Institutul de Medicină și Farmacie Iași, 1991
6. Sub redacția L. Titircă – Breviar de explorări funționale și îngrijiri
speciale acordate bolnavului pentru școlile
sanitare
București 1998
35

IV. Anexe
Electroencefalogr ama
36

37