ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ DE STAT „GRIGORE GHICA VODĂ” DIN IAȘI GHIDUL EXAMENULUI DE ABSOLVIRE 2020 Calificarea profesională – asistent medical… [606502]

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ DE STAT
„GRIGORE GHICA VODĂ” DIN IAȘI

GHIDUL EXAMENULUI
DE ABSOLVIRE 2020
Calificarea profesională – asistent medical generalist
*** EDIȚIA a X-a ***
Ediție adăugită și revizuită

Coordonatori:
Prof. Edm ond Ciumașu
Prof. Tania Bararu

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
2

Copertă și tehnoredactare:
Tania Bararu

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
3
CUPRINS
Argument Pag. 6
Tematica examenului de absolvire – 2020 Pag. 9
Lista competențelor prevăzute de curricu lumul pentru calificarea profesională
asistent medical generalist Pag. 9
Partea I → PROBA PRACTICĂ Pag. 12
➢ Model fișă de interviu probă practică spital Pag. 13
➢ Model – plan de îngrijire Pag. 14
➢ Model de evaluare proba practică Pag. 14
➢ EXAMEN PROBA PRACTICĂ – FIȘE TEHNICE Pag 15
1. Administrarea antibioticelor pe cale parenterală (mod, scop, indicații,
avantaje) Pag. 15
2. Administrarea cortizonului (definiție, preparate, moduri de administrare,
precauții, supraveghere/educația pacientului ) Pag. 16
3. Administrarea a nticoagulantelor (definiție, indicații, preparate, mod/căi de
administrare, precauții, supraveghere/educația pacientului) Pag. 18
4. Administrarea vaccinului BCG -ului (Bacillus Calmette – Guerin) Pag. 22
5. Administrarea insulinei (definiție, in dicații, tipu ri, precauții, supravegherea
pacientului) Pag. 23
6. Administrarea medicamentelor pe cale respiratorie (nebulizare, vapori
presurizați) Pag. 26
7. Administrarea medicamentelor prin perfuzie Pag. 31
8. Administrar ea oxigenului (tipuri de inte rfață, indicații, monitorizare,
beneficii) Pag. 34
9. Aplicarea pipei oro -faringiene ( Guedel) Pag 37
10. Clisma evacuatoare Pag. 38
11. Injecția intradermică Pag. 39
12. Injecția intramusculară Pag. 41
13. Injecția intravenoasă Pag. 42
14. Injecția subcutanată Pag. 45
15. Instalarea, întreținerea și îndepărtarea unui cateter venos periferic Pag. 46
16. Intervenții de urgență în hipertensiunea arterială Pag. 50
17. Intervenții de urgență în epistaxis Pag. 51
18. Intervenții de urgență în colica biliară Pag 54
19. Intervenții de urgență în colica renală Pag. 55
20. Intervenții de urgență în coma diabetică Pag. 55
21. Intervenții de urgență în criza de astm bronșic/stare de rău as tmatic Pag. 58
22. Intervenții de urgență în hemoptizie Pag. 60
23. Intervenții de urgență în hemoragia diges tivă superioară Pag. 63
24. Intervenții de urgență în hipoglicemie – coma hipoglicemică Pag. 64
25. Intervenții de urgență în infarct de miocard acut Pag. 66
26. Intervenții de urgență în insuficiență respiratorie Pag. 67
27. Intervenții de urgență în retenția urinară (ischiurie) Pag 68
28. Intervenții de urgență în șoc anafilactic Pag. 69
29. Intervenții de urgență în hipovolemie Pag. 71
30. Intradermoreacția la (IDR ) la tuberculină Pag. 72
31. Îngrijirea pacientului cu traheostomă Pag. 73

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
4
32. Măsurarea, notarea și interpr etarea valorilor de temperatură Pag. 75
33. Măsurarea, notarea și interpretarea pulsului Pag. 78
34. Măsurarea, notarea și interpretarea respirației Pag 81
35. Măsurarea, notarea și interpretarea tensiunii arteriale Pag. 82
36. Pansamentul(definiție, principii, t ipuri, antiseptice -plagă/tegument, f ixare) Pag. 84
37. Participarea asistentului medical la puncția medulară – Mielograma Pag. 88
38. Participarea asistentului medical la puncția peritoneală (paracenteză) Pag. 90
39. Participarea a sistentului medical la puncția rahidiană Pag 93
40. Participarea asistentului medical la puncția toracică (toracocenteză) Pag. 97
41. Participarea asistentului medical la puncția vezicală Pag. 100
42. Perfuzia ( se vor preciza și tipurile de soluții perfuzabile u tilizate) Pag. 101
43. Pregătir ea flacoanelor cu pulberi pentru injectare Pag. 106
44. Pregătirea pacientului pentru explorarea radiologică cu sau fără substanță
de contrast (computer tomograf – CT) Pag 106
45. Prevenirea și tratarea escarelor de decubit Pag. 110
46. Profilaxia tetanosului Pag. 119
47. Puncția venoasă Pag. 120
48. Recoltarea exsudatului faringian Pag. 123
49. Recoltarea hemoculturii Pag 125
50. Recoltarea sângelui în vacutainere (ordinea umplerii, cod de culori) Pag. 127
51. Recoltarea sângelui pentru He moleucogramă (HLG) Pag. 128
52. Recoltarea sângelui pentru hemoglobină glicozilată (mod, interpretare) Pag. 130
53. Recoltarea sângelui pentru viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) Pag. 131
54. Recoltarea și determinarea glicemiei prin puncție capilară Pag 132
55. Recoltarea glicemiei prin puncție venoasă Pag. 133
56. Recoltarea sputei pentru bacil Koch Pag. 133
57. Recoltarea sângelui pentru fibrinogen și probe de coagulare Pag. 135
58. Recoltarea urinei pentru urocultură la pacienții fără sondă și la cei cu sondă
permanentă (à demeure) Pag. 137 59.
60. Resuscitarea cardio -respiratorie – suport vital de bază Pag. 140
61. Sondajul gastric Pag. 143
62. Sondajul vezical Pag. 144
63. Spălătura auriculară Pag. 149
64. Spălătura gastrică Pag 150
65. Spălătura oculară Pag. 151
66. Spălătura vaginală Pag. 152
67. Spălă tura vezica lă Pag. 153
68. Testarea sensibilității la antibiotice Pag. 154
69. Testul de toleranță la glucoză oral (TTGO) Pag 155
70. Transfuzia Pag. 157
Partea a II -a → PROBA SCRISĂ – ITEMI CU ALEGERE MULTIPLĂ Pag. 159
Modu lul 13. Bazele științei nursingulu i Pag. 159
Modulul 14. Ființa umană și nursingul Pag. 162
Modulul 16. Tehnici de nursing și investigații Pag. 173
Modulul 17. Protecția și securitatea în muncă Pag. 181
Modulul 18. Administrarea medicamentelor Pag. 186
Modulul 23. Pneumologie și nursing specific Pag. 195

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
5

Modulul 24. Cardiologie și nursing în cardiologie Pag. 204
Modulul 25. Gastroenterologie și nursing în gastroenterologie Pag. 210
Modulul 26. Nefrologie, urologie și nursing în afecțiunile renale Pag. 215
Modulul 27. Chiru rgie generală și nursing în chirurgia generală Pag. 223
Modulul 28. Chirurgie toracică, cardiovasculară și nursing specific Pag. 228
Modulul 29. O.R.L. și nursing O.R.L. Pag. 235
Modulul 30. Oftalmologie și nursin g în oftalmologie Pag. 238
Modulul 3 1. Hematologie și nursing în hematologie Pag. 242
Modulul 32. Ortopedie, traumatologie și nursing specific Pag. 245
Modulul 33. Reumatologie și nursing în reumatologie Pag. 248
Modulul 34. Dermatovenerologie și nursing specific Pag. 251
Modulul 35. Boli infecto -contagioase și nursing specific Pag. 254
Modulul 36. Endocrinologie și nursing în endocrinologie Pag. 258
Modulul 37. Boli metabolice, de nutriție și nursing specific Pag. 261
Modulul 45. Ginecologie și nursing în ginecologie Pag. 264
Modulul 46. Obstetrică și nursing în obstetrică Pag. 268
Modulul 47. Puericultură, pediatrie și nursing specific Pag. 272
Modulul 48. Neurologie și nursing în neurologie Pag. 278
Modulul 49. Psihiatrie și nursing în psihiatrie Pag. 282
Modulul 50. Anestezie – terapie intensivă și nursing specific Pag. 286
Modulul 51. Conduită în urgențe medico – chirurgicale Pag. 291
Modulul 52. Gerontologie, geriatrie și nursing specific Pag. 298
Modulul 53. Oncologie și nursing în oncologie Pag. 303
Modul ul 54 Îngrijiri paliative Pag. 310
Modulul 55. Nursing comunitar + Modulul 56. Îngrijiri la domiciliu Pag. 312
Barem de evaluare a itemilor cu ale gere multiplă Pag. 316
Partea III -a → SUSȚINEREA PROIECTULUI DE ABSOLVIRE Pag. 323
➢ Temele propuse pentru elaborarea proiectului Pag. 323
➢ Structura proiectului Pag. 337
➢ Model de argument al proiectului de a bsolvire Pag. 338
➢ Schema fișei tehnice Pag. 338
➢ Model de fișă de interviu aplicat pacientului și model de plan de îngrijire Pag. 340
➢ Fișa de evaluare a proiectului – Anexa 4 la Metodologie Pag. 340
Bibliografie Pag. 343

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
6
ARGUMENT

Această lucrare a fost elaborată pe baza Curriculum -ului și a Standardelor de
Pregătir e Profesională pentru calificarea profesional asistent medical generalist (nivel 5)
aprobate prin Ordinul Ministrului Educației , Cercetării și Tineretului Nr. 2713/29.11.20 07.
în luna august 2010 s -a desfășurat examenul de absolvire al primei promoții de asistenți
medic ali generaliști care și-a format competențele profesionale prevăzute de acest curriculum și
standarde. Experiența acestui examen, dorința de a oferi un instr ument de lucru util și complet
elevilor noștri și cadrelor didactice, ne -au determinat să concepem această lucrare.
Ghidul examenului de a bsolvire se află acum la a 10 -a ediție. Au fost înlăturate micile
erori, anumite probe ale examenului au fost regândit e. Scopul principal a avut în vedere o
evaluare fidelă și obiectivă a nivelului dobândirii competen țelor de către absolvenții noștri .
Cum se va derula examenul de absolvire în luna august 2020 ?
în anul școlar 2019 -2020 examenul de absolvire se desfășoară în baza OMEN nr.
5005/2.12.2014 privind Metodologia de organizare și desfășurare a examenelor de cer tificare
a calificării profesionale a absolvenților învățământului postliceal și a OMEN nr.
4909 /30.08.201 9 privind aprobarea graficului de desfășurare a examenelor de certificare a
învățământului profesional și tehnic preuniversitar în anul școlar 2019 – 2020.
Facem precizarea că Metodologia și Calendarul pot suferi modificări în fiecare an școlar .

Care este calendarul examenului d e absolvire din luna augu st 2020 ?
• Înscrierea candidaților 3 – 7 august 20 20
1. Desfășurarea PROBEI PRACTICE 10-11 august 20 20
2. Desfășurarea PROBEI SCRISE 12 august 20 20
• Afișarea rezultatelor la proba scrisă 13 august 20 20
• Depunerea și soluționarea contestațiilor la proba scrisă 13 – 14 august 20 20
3. SUSȚINEREA PROIECTULUI 17-18 august 20 20
• Afișarea rezultatelor finale 19 august 2020
Care sunt probele examenului de absolvire ?
Examenul de absolvire cuprinde 3 probe, în ordine:
• proba practică
• proba scrisă
• susținerea unui pro iect

Cum se desfășoară proba practică?

Detaliile le găsim în PARTEA I a lucrării.
Proba practică se desfășoară pe parcursul a două zile (10 și 11 august 20 20) în spital /
instituții de sănătate / servicii de asistență primară și în sala de demonstrație . în baza relațiilor de
colaborare stabilite de -a lungul timpului proba practică se va desfășura în clinicile spitalelor din
municipiul Iași cu care școala noastră are încheiate contracte de colaborare pentru derularea
învățământului clinic.
Proba practică se desfășoară în următoarele etape:
1) Într-o prima etapă, candidații vor completa o FIȘĂ DE INTERVIU la patul pacientului ,
culegând astfel un set de informații de bază ( fișa de interviu se găsește în partea I a
lucrării). După completare fișa de interviu va fi predată comisiei de examen.
2) în sala de demonstrație a școlii, candidatul extrage un bilet de examen cu trei subiecte:
a. primul subiect va avea în vedere recunoașterea instrumentarului medical și
chirurgical ;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
7
b. al doilea subiect va cere candidatului să înto cmească un PLAN DE ÎNGRIJIRE , în
baza informațiilor preliminare cuprinse în fișa de interviu . Precizăm că fișa de interviu
completată în spital va fi înmânată candidatului înainte de întocmirea planului de
îngrijire (modelul planului de îngrijire se găsește în partea I a lucrării) ;
c. al treilea subiect va cere candidatului să prezinte și să efectueze o TEHNIC Ă DE
ÎNGRIJIRE (lista tehnicilor de îngrijire care se vor constitui în subiecte de examen se
găsește în partea I a lucrării) .
➢ Rezultatul probei practi ce se apreciază cu note de la 1 la 10 și nu poate fi contestat.
➢ Nota minimă de promovare a probei practic e este 6 (șase).
➢ Promovarea probei practice dă dreptul candidaților să susțină următoarea probă, cea scrisă.

Cum se desfășoară proba scrisă ?

Detaliil e le găsim în PARTEA a II-a a lucrării.
Proba sc risă se desfășoară în data de 12 august 2020 , începând c u ora 9,00 și cuprinde
itemi din modulele de specialitate prevăzute de curriculum.
Proba scrisă va cuprinde 90 de itemi cu alegere multiplă, 60 de item i vor viza
domeniul Nursingului și 30 de itemi vor avea în vedere toate celelalte module denumite
generi c „specialități medico -chirurgicale” . Cei 90 de itemi vor fi selectați de către comisia
de examen din lucrarea de față.
Itemii cu alegere multiplă au o singură variantă de răspuns corect a) sau b) sau c).
Pentru fiecare răspuns corect se acordă 1 punct. La final, punctajul obținut se transformă în notă
(de exemplu, 90 de puncte obținute , înseamnă nota 9,00 ). Se acordă 10 puncte din oficiu.
➢ Proba scrisă durează 3 ore .
➢ Nota minimă de promovare este 5 (cinci) .
➢ Rezultatul probei scrise poate fi contestat.

Cum se desfășoară susținerea proiectului ?

Detaliile le găsim în PARTEA a III-a a lucrării.
Pe parcursul ultimului semestru de studiu ați redactat part ea scrisă a proiectului, cu
respectarea structurii stabilite în cadrul catedrei de Nursing. Proiectul a fos t monitorizat de către
îndrumătorul lucrării care a completat o FIȘĂ DE EVALUARE (părțile I-III) pe parcursul
elaborării acesteia. Partea a IV a fișei de evaluare Aprecierea prezentării susținerii orale a
proiectului va fi completată de către comisia de ex amen.
La examen (17 august 2020 ) va trebui să prezentați sintetic, echilibrat și argumentat
proiectul pe care l -ați întocmit. Este bine să sintetizați din timp varianta scrisă a proiectului de
absolvire, astfel încât să realizați o comunicare orală clară, coerentă și fluentă.
Atenție ! Nu citiți sinteza pe care o faceți . Încercați să prezentați liber, argumentat. Modul în
care prezentați proiectu l de absolvire se notează în partea a IV -a a fișei de evaluare a proiectului.
După prezentarea părții scrise a pr oiectului, comisia de examen va adresa candidatului întrebări cu
referire la tema care a fost aleasă.
Proiectul este notat cu note de la 1 la 10. Nota minimă de promovare a probei de
susținere a proiectului este 6 (șase) și nu poate fi contestată.

Media g enerală minimă de promovare a examenului de absolvire este: 6 (șase)!

Facem o observație . Curriculumul în baza căruia v -ați pregătit cupr inde 56 de module:
în anul I de studiu se studiază modulele 1 -18, în anul II modulele 19 -38, în anul III se studiază

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
8
modulele 39-56. Nu veți găsi formulate întrebări grile din toate aceste module. Unele fac parte
din pregătirea dumneavoastră generală, competențele dobândite la aceste module interferând cu
cele dobândite la modulele de specialitate, fiind aplicate sub div erse forme pe parcursul
desfășurării examenului de absolvire.
De exemplu, nu există întrebări grilă din Modulul 1. Utilizarea calcul atorului și tehnologia
comunicațiilor , dar dumneavoastră aplicați competențele dobândite la acest modul atunci când
redacta ți partea scrisă a proiectului de absolvire. Un alt exemplu, nu există întrebări grilă din Modulul 7
Psihologie generală sau Modul ul 8 Sociologie, politici sociale și de sănătate, dar dumneavoastră
aplicați competențele dobândite la aceste module atunci câ nd analizați factorii care influențează
satisfacerea unei anumite nevoi, după modelul Virginiei Henderson, factori biologici, factori
psihologici și factori sociali. Nu există întrebări grilă din Modulul 19 Comunicarea în limba modernă –
limba engleză, dar competențele dobândite la acest modul pot fi aplicate atunci când consultați surse
bibliografice în limba engleză. Exe mplele pot continua. în mod explicit sau implicit, toate cele 56 de
module se regăsesc, sub o formă sau alta, în desfășurarea examenului de absolvire , fiind indicată
tematica pentru fiecare în parte.
în perioada 15-19 iunie 2020 se desfășoară simularea examenului de absolvire .
Simularea este benefică atât pentru elevi cât și pentru organizatori. Elevii intră în atmosfera de
examen și pot st abili nivelul de pregătire la care se situează. Organizatorii pot constata
eventualele deficiențe și pot lua mă suri pentru remedierea lor.
Vreau să adresez pe această cale mulțumiri tuturor celor care au făcut posibilă apariția
acestei lucrări. La ea și-au adus contribuția cadre didactice ale școlii , asistenți medicali -profesori
de nursing, medici, profesori, tutor i de practică.

Vă dorim mult succes !
Prof. Edmond CIUMAȘU
Directorul Școlii Postliceale Sanitare „Grigore Ghica -Vodă ” Iași

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
9
Tematic a examenului de absolvire – 2020
Este elaborată pe baza Curriculum -ului și a Standardelor de pregătire profesională
pentru calificarea profesională asistent medical generalist, nivel 5 , aprobate prin Ordinul
Ministrului Educației , Cercetării și Tineretului Nr. 2713/29.11. 2007.

Lista competențelor curriculumului pentru
calificarea profesională asistent medical generalist
Aprobate prin OMEdC nr. 2713/29.11.2007
Pentru fiecare din cele 56 de module cuprinse în curriculum sunt stabilite competențe
specifice. Dintre acestea, aveți mai jos competențele specifice ale modulelor de specialitate,
utilizate la elaborarea proiectului de absolvire, în funcție de tema aleasă .
1. Analizează nevoile fundamentale specifice ființei umane.
2. Identifică problemelor de d ependență.
3. Rezumă suprav egherea și intervențiile specifice problemelor de dependență.
4. Identifică etapele procesului de îngrijire (nursing).
5. Aplică procesul de îngrijire (nursing).
6. Stabilește gradul de autonomie / dependență a pacientului .
7. Caracterizează tehnicile de nursing și investigațiile.
8. Asigură echipamentele și materialele necesare.
9. Pregătește pacientul pentru tehnici și investigații .
10. Aplică tehnicile de nursing și investigațiile.
11. Evaluează starea pacientului după efectuarea tehnicii și investigației.
12. Identifică medicamentele prescrise .
13. Pregătește materialele și medicamentele în vederea administrării .
14. Pregătește bolnavul .
15. Administrează medicamentele .
16. Monitorizează evoluția bolnavului după administrare .
17. Analizează semnele și simptomele speci fice afecțiunilor aparatului respirator .
18. Identifică problemele de dependență și stabilește diagnosticele de îngrijire (nursing) la
pacienții cu afecțiuni ale aparatului respirator.
19. Evaluează îndeplinirea obiectivelor stabilite în planul de îngrijire.
20. Anali zează semnele și simptomele specifice afecțiunilor cardiovasculare.
21. Identifică problemele de dependență și stabilește diagnosticele de îngrijire (nursing) la
pacienții cu afecțiuni cardiovasculare .
22. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate .
23. Analizează s emnele și simpto mele specifice afecțiunilor aparatului digestiv.
24. Identifică problemele de dependență și stabilește diagnosticele de îngrijire (nursing) la
pacienții cu afecțiuni ale aparatului digestiv.
25. Analizează semnele și simptomele specifice afecțiunil or nefrologice și urologice.
26. Identifică problemele de dependență și stabilește diagnosticele de îngrijire (nursing) la
pacienții cu afecțiuni nefrologice și urologice.
27. Analizează semnele și simptomele specifice afecțiunilor chirurgicale.
28. Identifică proble mele de dependen ță și stabilește diagnosticele de îngrijire (nursing) la
pacienții cu afecțiuni chirurgicale.
29. Analizează semnele și simptomele specifice afecțiunilor chirurgicale toracice și
cardiovasculare.
30. Identifică problemele de dependență și stabileș te diagnostic ele de îngrijire (nursing) la
pacienții cu afecțiuni chirurgicale toracice și cardiovasculare.
31. Analizează semnele și simptomele specifice afecțiunilor ORL.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
10
32. Identifică problemele de dependență și stabilește diagnosticele de îngrijire (nursing) la
pacienții c u afecțiuni ORL.
33. Analizează semnele și simptomele specifice afecțiunilor oftalmologice.
34. Identifică problemele de dependență și stabilește diagnosticele de îngrijire (nursing) la
pacienții cu afecțiuni oftalmologice.
35. Analizează semnele și simp tomele specifi ce afecțiunilor hematologice.
36. Ident ifică problemele de dependență ș i stabilește diagnosticele de îngrijire (nursing) la
pacienții cu afecțiuni hematologice.
37. Analizează semnele și simptomele specifice afecțiunilor ortopedico -traumatice.
38. Identi fică problemel e de dependență și stabilește diagnosticele de îngrijire (nursing) la
pacienții cu afecțiuni ortopedico -traumatice.
39. Analizează semnele și simptomele specifice afecțiunilor reumatismale .
40. Identifică problemele de dependență și stabilește diagn osticele de în grijire (nursing) la
pacienții cu afecțiuni reumatismale.
41. Analizează semnele și simptomele specifice din afecțiunile dermatologice.
42. Identifică problemele de dependență și stabilește diagnostice de îngrijire la pacienții cu
afecțiuni dermatolo gice.
43. Aplică intervențiile proprii și delegate specifice bolilor dermatologice .
44. Analizează semnele și simptomele specifice din afecțiunile infecto -contagioase .
45. Identifică problemele de dependență și stabilește diagnostice de îngrijire la pacienții cu
afecț iuni infecto -contagioase .
46. Aplică intervențiile proprii și delegate specifice bolilor infecto -contagioase.
47. Analizează semnele și simptomele specifice afecțiunilor endocrine.
48. Identifică problemele de dependență și stabilește diagnosticele de îngrijire (nurs ing) la
pacienț ii cu afecțiuni endocrine.
49. Analizează semnele și simptomele specifice bolilor metabolice și de nutriție .
50. Identifică problemele de dependență și stabilește diagnosticele de îngrijire (nursing) la
pacienții cu boli metabolice și de nutriție .
51. Analizează semne le și simptomele specifice afecțiunilor ginecologice.
52. Identifică problemele de dependență și stabilește diagnosticele de îngrijire (nursing) la
pacientele cu afecțiuni ginecologice.
53. Descrie aparatul genital și bazinul obstetrical .
54. Analizează modificările organismului în timpul sarcinii, semne și simptome de sarcină.
55. Supraveghează travaliul normal, nașterea normală și nou-născutul în cazul de urgență .
56. Supraveghează perioada de lăuzie și revenirea femeii în familie .
57. Participă la identificarea și supravegherea g ravidelor cu risc obstetrical.
58. Supraveghează activ creșterea și dezvoltarea copilului .
59. Analizează semnele și simptomele afecțiunilor specifice copilului .
60. Identifică problemele de dependență și stabilește diagnosticele de îngrijire (nursing ) la
copii i bolnav i.
61. Analizează semnele și simptomele specifice din afecțiunile neurologice.
62. Identifică problemele de dependență și stabilește diagnostice de îngrijire la pacienții cu
afecțiuni neurologice.
63. Aplică intervențiile proprii și delegate specific e bolilor neurolo gice.
64. Analizează semnele și simptomele specifice bolilor psihice.
65. Identifică problemele de dependență și stabilește diagnosticele de îngrijire (nursing) la
pacienții cu boli psihice.
66. Analizează principalele tipuri de anestezie .
67. Analizează semnele și simpto mele specifice afecțiunilor grave .

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
11
68. Identifică problemele de dependență și stabilește diagnosticele de îngrijire (nursing) la
pacienții cu afecțiuni grave .
69. Identifică modificările de comportament și aspect general ale pacientului .
70. Analizeaz ă semnele și simpt omele specifice urgențelor .
71. Evaluează elementele de gravitate .
72. Aplică măsurile de urgență .
73. Monitorizează evoluția pacientului .
74. Recunoaște modificările determinate de îmbătrânirea umană.
75. Analizează semnele și simptomele specifice bolilor p ersoanelor vârstnic e.
76. Identifică problemele de dependență și stabilește diagnosticele de îngrijire (nursing) la
pacienții vârstnici.
77. Analizează semnele și simptomele specifice afecțiunilor oncologice.
78. Identifică problemele de dependență și stabilește diagn osticele de îngrij ire (nursing) la
pacienții cu afecțiun i oncologice.
79. Rezumă particularitățile nursingului (îngrijirilor de sănătate).
80. Definește cadrul conceptual al nursingului (îngrijirilor de sănătate) în comunitate.
81. Aplică procesul de nursing (îngrijir e) în comunitate.
82. Identifică problemel e de sănătate a familiei.
83. Asigură îngrijiri specifice grupurilor vulnerabile, bolnavilor cu afecțiuni cronice și în fază
terminală de sănătate a familiei .

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
12
GHIDUL EXAMENULUI DE ABSOLVIRE 202 0
CAL IFICAREA PROF ESIONALĂ asistent medical generalist
PARTEA I
PROBA PRACTICĂ

PROBA PRACTICĂ
➢ Culegerea dat elor – Fișă de inte rviu (model )
➢ Plan de îngrijire (model )
➢ Fișă de evaluare a probei practice
➢ Teme pentru proba practică
➢ Fișe tehnice – examen proba practică

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
13
CULEGEREA DATELOR – FIȘĂ DE INTERVIU (model pentru spital )

I. DA TE G ENERALE

Data întocmi rii:____________ ____
Inițialele_________ Vârsta_______ Sex______ Stare civilă_______________________
Profesia______________ Ocupația_____________ Locul de muncă________________ __
Domiciliu: localitatea______________ casa/apartament ______________ _ camere__ _____
Locuiește: s ingur/soț(ie)/copii/cu părinți/instituționalizat_________________________ ___

II. OBIȘNUINȚE D E VIAȚĂ :

Alcool: da/nu/ ocazional______ tutun: da/nu/ ocazional_______ cafea: da/nu/ocazional_____
Dietă:__________ greutate _______kg înălțime____ ____ cm IMC (G / Î2)___________
Alergi i cunoscute________ ________________ _______________________________ ____

III. AN TECED ENTE PERSONALE :

Spitalizări anterioare: data_____________________________________________________

Oper ații / intervenții chirurgicale: data____________ ______________________________ _

Tratamente prescrise /urmate ___________________ ________________________________

IV. S TAREA ACTUAL Ă DE SĂNĂTATE :

Starea generală : alterată/influențată/ gravă________________ TA______ ________ mmHg
Puls:_______ ___/minut SO 2=___________%
Stare de conștiență :___ păstrată ____ absentă_______ alterată________________ __________
Motivele internării (manifestări de depend ență) ___________________________________
___________________________________ _____________________ _______________ __
Observații generale :
Aspectul și culoarea tegumentelor : ___________________________________________ __
Deplasarea : autonom/ cu ajutor/ susținut/ echilibrat/ dezechilibrat/ cu targa/ cu căruciorul
______________________ _____________ _________________________
Comunicarea: alterată da/nu_________ reacția pacientului la boală _____________________
Exprimarea orală__________________ scrisă_____________
Nevoi afectate: __________________________________________________________ ____

_______________ __________________________________________________________ ____

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
14
PLAN DE ÎNGRIJIRE (model )
Probleme de
dependență Obiective de
îngrijire Intervenții (delegate și
autonome , investigații ) Evaluarea
îngrijirilor

FIȘĂ DE EVALUARE A PROBEI PRACTICE

Criterii de apreciere a performanței
candidatului: Punctaj
Maxim Evaluator
1 Evaluator
2
1. Recunoaște și denumește instrumentarul
medical și chirurgical 2
2. Definește tehnica și alege instrumentele și
materialele necesare e xecuț iei 1

3. Pregătește fizic și psihic pacientul în vederea
executării tehnicii 1
4. Execută tehnica și respectă normele de protecție
a muncii, regulile de asepsie și antisepsie 2
5. Monitorizează pacientul, recunoaște incidentele
și accidentele, reorga nizea ză locul de muncă 1
Criterii de apreciere a motivării teoretice și
susținerii orale a temei: Punctaj
maxim Evaluator
1 Evaluator
2
1. Stabilește structura planului de îngrijire 0,5
2. Enunță problemele și manifestările de
dependență 1
3. Stabileșt e obi ectivele de îngrijire 0,5
4. Aplică intervențiile autonome și delegate
specifice și evaluează îngrijirile aplicate 1

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
15
FIȘE TE HNICE EXAMEN PROBĂ PRACTICĂ 2020
#în prezentarea și efectuarea tehnicilor se vor respecta procedurile de îmbrăcare a mănuș ilor sterile (unde este
cazul) și de colectare selectivă a deșeurilor

Fișa tehnică 1 Administrarea antibioticelor pe cale parenterală

Definiție : Calea parenterală este calea de administrare a medicamentelor în afara tubului
digestiv și anume prin a dmini strare parenterală.
Antibioticele (greacă anti – contra, bios – viață) sunt o grupă de medicamente care se folosesc la
tratamentul bolilor infecțioase provocate de bacterii. Antibioticele sunt folosite datorită acț iunii
lor bactericide de a omorî bacteriile sau protozoarele .
Antibioticele pot acționa:
• bacteriostatic de frânare a înmulțirii bacteriilor ;
• bactericid de eliminare a bacteriilor ;
• bacteriolitic liza membranei bacteriene ce determină de fapt moartea lor.
Prin injecție înțelegem introducerea în stare lichidă în organism a unor substanțe prin
intermediul unui ac care traversează țesuturile organismului, acul fiind adaptat la o seringa ce
conține soluția medicamentoasă (antibioticul) .
Scop : terapeutic
Avantajele administrării medicamentelor prin injecții :
✓ evitarea tractului digestiv (medicamente iritante sau toxice), unele fiind sensibile la
acțiune a sucurilor digestive (hormoni și vaccinuri);
✓ dozarea corectă a unui medicament ce ajunge în sânge;
✓ înlocuirea căii bucale în caz de obstacole ce apar în deglutiție, hemoragii digestive,
intervenții pe tubul digestiv;
✓ obținerea unei acțiuni mai rapide, viteza de absorbție fiind imediată la administrarea i v.;
viteză medie la injecția IM și lentă la injecți a SC;
✓ posibilitatea administrării medicamentelor și la bolnavii inconștienți .
Administrarea parenterală a antibioticelor se realizează prin:
✓ injecție intramusculară ( soluții , suspensii);
✓ injecție intravenoasă/perfuzii ( soluții cristaline, izotone, hipetone);
Materiale necesare : se pregătesc în funcție de tipul administrării.
Pregătirea psihică : se infor meaz ă pacientul privind scopul și locul in jecției și eventualele
reacții pe care le va prezenta în timpul injec ției și se obține consimțământul.
Pregătirea fizică : pacientul va fi așe zat în poziție confortabil ă, func ție de tipul și de locul injec ției.
Execuția tehnicii :
✓ verificarea prescripției medicale și a antibioticului ce trebuie administrat ;
✓ asistentul medical își spală mâinile și îmbracă mănușil e;
✓ funcție de antibioticul ce trebuie administrat și de tipul injecției, se va dizolva flaconul de
antibiotic pulbere verificat în prealabil (termenul d e valabilitatea, integritatea , calea de
administrare) ;
✓ se aspiră solventul (ser fiziologic sau apă dist ilată) în seringă și se introduce în flacon (vezi fișa
43);
✓ după dizolvare se încarcă seringa, se schimbă acul, se elimină aerul din seringă și injectează
soluția medicamentoasă ;
✓ dacă administrarea antibioticului se face prin perfuzie se va proceda confor m administrării
prin perfuzie (vezi fișa 42) ;
Reorganizarea locului : selectarea deșeurilor rezultate c onform precauțiunilor standard.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
16
Îngrijirea a pacientului :
✓ supravegherea pacientului pentru a sesiza la timp reacții alergice (pot apărea la repetarea
unui tratament cu antibiotice după un anumit interval de timp și chiar dacă la testarea acestuia
nu au apărut reacții alergice).
De reținut :
✓ testarea sensibilității la antibiotice înainte de începerea tratamentului este obligatorie;
✓ nu se asociază în aceea și serin gă alt antibiotic sau alte medicamente;
✓ injec țiile cu antibiotice se fac în condiții de asepsie perfectă;
✓ penicilina dizolvat ă se administrează în maximum 24 h;
✓ asistentul medical va evita sensibilizarea sa față de antib iotice prin folosirea mănușilo r în
timpul manipulării și dizolvării acestora.

Fișa tehnică 2 Administrarea cortizonului

Definiție – Cortizonul este un hormon de tip steroid, mai exact g lucocort icoizii sunt hormoni ai
corticosuprarenalei în mod natural, sau analogi de sinteză cu efect antiinflamator marcat și
acțiuni importante asupra metabolismului glucoproteic.
Efecte :
✓ Inhibă procesele inflamatorii, diminuează formarea edemului local și mențin răspunsul
vaselor la catecolamine ;
✓ Au proprietăți antialergice marcate ;
✓ Sunt eficace în toate tipurile de șoc circulator ;
✓ Influențează constantele hemogramei ;
✓ Scad apă rarea organismului la infecții întârziind cicatrizarea ;
✓ Cresc secreția gastrică de HCl;
✓ Stimulează sistemul nervos central creând o stare de bine dar pot declanșa reacții psihotice ;
✓ Favorizează retenția de sare și apă;
✓ Favorizează gliconeogeneza pe seama proteinelor .
Indicații :
✓ Boli reumatismale, lupus eritematos sistemic ;
✓ Scleroza multi plă;
✓ Stări edematoa se (glomerulonefrita sau nefrita lupică) ;
✓ Boli neoplazice în stadiul terminal pentru îmbunătățirea calității vieții și pentru profilaxia
stărilor de greață și vărsături provocate de chimioterapia antineoplazică ;
✓ Boli alergice .
Pregătirea pacie ntului și a mate riale lor:
➢ Se explică pacientului necesitatea administrării, efecte adverse și modalitatea de administrare
pentru a obține complianța și consimțământul ;
➢ Materialele necesare se vor pregăti în funcție de calea de administrare :
– Pentru ad ministrare parenterală d e văzut injecția intravenoasă, intramusculară, perfuzia ;
– Pentru administrarea orală de văzut administrarea medicamentelor pe cale orală .
Medicamente utilizate. Forme de prezentare :
A. CORTIZON :
1. Dexametasonul – soluție injectabilă , fiole de 2 ml – 8 mg sau 4 mg;
2. Hidrocortisonum ;
• Flebocortid – pulbere 100 mg + 1 fiolă de 2 ml solvent ;
• HHC (Hidrocortizon hemissuccinat) :
• soluție injectabilă administrare strict i.v. 2 5 mg/5 ml – 1 fiolă HHC a 1 ml +1 fiolă
solvent de 4 ml ;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
17

• soluție injectabilă ad ministrat prin injecții i.v., i.m. sau perfuzie i.v.: 1 flacon pulbere
100 mg hidrocortizon succinat sodic + 1 fiolă solvent de 2 ml ;
3. Methylprednisolon = Medrol = Solu -Medrol :
➢ Medrol comprimate (cp) de 16 mg, 32 mg, 4mg – se administr ează per os sau oral ;
➢ Solu-Medrol pu lbere sterila 40 m g sau 125mg : 1 flacon cu două compartimente;
➢ Solu-Medrol pulbere steril ă 250 mg / 500mg/ 1000mg/ 2000mg : 1 flacon + 1 flacon ;
Poate fi administrat i.v și i.m. sau în perfuzie i.v. .

Nu se amestecă cu alte me dicamente.

Constituirea soluției :
a) Flacon compartimentat:
1. Se apasă pe activatorul de plastic pentru a for ța pătrunderea solventului în compartimentul
inferior ;
2. Se agit ă ușor pentru ob ținerea solu ției;
3. Se îndep ărteaz ă porțiunea de plas tic care acoperă centrul dopului ;
4. Se sterilizeaz ă fața superioara a dopului cu un bactericid adecvat ;
5. Se p ătrunde cu acul prin centrul dopului pana c ând vârful sau este abia vizibil. Se întoarce
flaconul cu gura în jos pentru a se extrage solu ția;
b) Flacon: în condiții aseptice se adaug ă solventul în flaconul cu pulbere steril ă. Se folose ște
numai solvent special ;
c) Prepararea solu ției perfuzabile: Mai întâi se reconst ituie solu ția așa cum este indicat. Terapia
poate fi ini țiată prin administrarea s oluției de metilprednisolon succinat de sodiu intravenos timp
de cel pu țin 5 minute (pentru doze mai mici de 250 mg) pana la 30 de minute (pentru doze mai
mari de 250 mg). Do zele ulterioare pot fi adm inistrate similar. Daca se dore ște, medica ția poate
fi administr ată în soluții diluate, prin amestecul solu ției reconstituite cu dextroz ă 5% în apă, ser
fiziologic sau dextroza 5% în soluție de clorur ă de sodiu 0,45% sau 0,9%. Sol uțiile rezultate
sunt stabile din punct de vedere fizic și chimic timp de 48 de or e.

4. Prednisolon :
• Decortin – 5 mg și 20 mg/cp ;
• Solu – decortin – pulbere pentru suspensie injectabil ă 50 sau 250 mg, fla con +1 fiolă de
5ml solven t;
5. Prednison – administrare orală :
• N. Prednison – comprimate 5 mg ;
• Prednison – comprimate 5 mg;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
18
Supravegherea pacientului :
✓ Se monitorizează TA, există risc de creștere prin retenție hidrosalină. Se recomandă dietă
hiposodată, a limente bogate în calciu și vitamin a C (pentru funcționarea glandei
corticosuprarenale și preveni rea oste oporozei, în cazul tratamentului de lungă durată cu
cortizon) .
✓ Se monitorizează greutatea pacientului periodic în tratamentul de lungă durată, există r isc
de obezitate .
✓ Apar pirozis ul și epigastralgii, se administrează inhibitori ai secreției gastr ice și regim
alimentar de protecție .
✓ Se supraveghează scaunul, există risc de acutizare a ulcerului gastro duodenal .
✓ Se monitorizează glicemia – crește prin glu coneogeneză. Se recomandă reg im
hipoglucidic, se supravegh ează atent pacienții cu diabet. Există risc de diabet cortizonic .
✓ Pacientul poate acuza slăbiciune musculară, deoarece se pierde potasiu în timpul
tratamentului. Se recomandă dieta hiperpotasică și hiperproteică .
✓ Se monitorizeaz ă comportamentul pacientului; pot apare stări de agitație, insomni e,
tulbu rări psihotice .
✓ Se observă aspectul tegumentelor, pot apare edeme.
Educația pacientului – Se recomandă pacientului :
✓ Să ia medicamentele după masă sau împ reună cu gustarea ;
✓ Să respecte orarul de ad ministrare: 2/3 din doză la ora 8 °° și 1/3 din doză la ora 1 6°° pentru
a respecta nivelul maximal al secreției fiziologice a cortizonului ;
✓ Să nu omită nici o doză de medicamente ;
✓ Să evite situațiile de stres accentuate și activitățile suprasolicita nte;
✓ Să nu modifice dozele fără acordul medicului , doza fiind strict individualizată de către
medic ;
✓ Să-și monitorizeze semnele și simp tomele care pot ap ărea: anorexie, greață , vărsături,
slăbiciune, depresie, amețeală, poliurie , pierdere în greutate și să anunțe medicul ;
✓ Să-și monitorizeze greutatea periodic în tratamentu l de lungă durată , să observe modificarea
feței ( față în lună plină), prezența edemelor ;
✓ Să-și monitorizeze TA iar în cazul creșterii ponderale să se adreseze medicului ;
✓ Să consume o dietă hi posodată și hiperproteică în timpul tratamentului și să consume
modera t glucide ;
✓ Să echilibreze efortul fizic cu repausul ;
✓ Să nu întrerupă tratamentul brusc sau fără acordul medicului, scăderea dozelor realizându -se
treptat ;
✓ Se atenționează pacientul să nu i a medicamente fără acordul medi cului .
Observații :
✓ Dozel e sub 25 0 mg se pot administra i.v. lent în cel puțin 5', iar cele peste 250 mg în PEV,
în cel puțin 30';
✓ Doza se scade treptat conform recomandării medicale ;
✓ Soluția obținută prin dizolvarea liofilizatulu i se păstrează maximum 48h.

Fișa tehnică 3 Admin istrarea anticoagulantelor

Definiție – Anticoagulantele sunt medicamente care împiedică procesul de coagulare, cu
administra re orală sau parenterală pentru prevenirea și tratarea diferitelor forme ale mal adiei
tromboembolice.
Factorii care favorizează bo ala trom boemb olică:
• Alterarea peretelui vascular ;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
19
• Staza circulatorie din cauza imobilizării ;
• Hipercoagulabilitatea .
Scop :
Terapeutic – Prevenirea f ormării cheaguri lor de sânge la nivelul inimii sau al vasel or de sânge,
în condițiile unor afecțiuni ca tromboza v enoas ă profundă, fibrilația atrială, tromboembolismul
pulmonar, proteze valvulare cardiace, infarct miocardic cu anevrism de ventricul stâng,
insuficiență cardiacă severă.
Indicații :
✓ Flebitele membrelo r inferioare în:
• Obstetrică – după naștere sau avort;
• Chirur gie – pentru bolnavul imobilizat în aparat gipsat, intervenții pelvine la femei
cu obezitate sau cu boli venoase; după intervenții pentru proteză de șold sau
genunchi ;
• Medicală – bolnavi cardiaci, c u flebite latente, în imobiliz area prelungită ;
✓ Emboli e: pu lmonară, periferică în membrele inferioare, în teritoriul mezenteric, în
cardiopatii embolice ;
✓ Tromboza coronariană: infarct miocardic ;
✓ Arterite și tromboze arterial e ale membrelor inferioare ;
✓ Chirurgia cardiacă, a vaselor mari .
Pregătirea pac ientului :
✓ Pregătirea pacientului se va face în funcție de calea de administrare a anticoagulantelor
(oral, parenteral) ;
✓ Vezi administrarea orală, parenterală (subcutanată, intraveno asă) a medicamentelor ;
✓ Poziția pacien tului este dec ubit dorsal ;
✓ Pacientul s e cântăr ește și se comunică greutatea medicului pentru a stabili doza și ritmul
administrării anticoagulantului .
Materiale necesare – funcție de calea de administrare :
✓ Medicația antico agulantă:
– seringi preumplute (clivar in, fraxiparine, enoxaparine, fragm in etc .). pent ru
administrare subcutanată;
– heparină fiole/flacon pentru administrare intravenoasă;
– tablete pentru administrare orală ;
✓ Tampon cu dezinfectant ;
✓ Mănuși de unică utilizare ;
✓ Seringă cu ac sterile pentru administ rare intravenoasă ;
✓ Garou ;
✓ Recipi ent de c olect area a deșeurilor rezultate .
Efectuarea administrării :
• Se verifică identitatea pacientului și recomandarea medicală ;
• Se spală mâinile și se îmbracă mănuși ;
• Se alege locul de elecț ie pentru administrar ea subcutanată – regiunea abdominală stânga ,
dreapt a la 5 cm în jurul ombilicului ;
• Seringa preumplută se scoate din ambalaj ;
• Se dezinfectează tegumentul ;
• Se realizează un pliu cutanat cu policele și indexul mâinii nedominante în regiune a joasă a
abdomenului, pliu care va f i menținut pe toată durata injectă rii;
• Nu se elimină bula de aer din seringă înaintea efectuării injecției ;
• Se pătrunde cu acul perpendicular în pliul cutanat, pe toată lungimea lui ;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
20
• Se injectează conținutul seringii ;
• Se re trage brusc acul și se aplică un tamp on fără a masa locul i njectări i;
• După injectare se prinde manșonul de siguranță al seringii, eliberându -l trăgând de acesta în
sus, pe corpul seringii până când se blochează în poziție, acoperind acul ;
• Se colectează se ringa utilizată în recipientul special pentru acest scop ;
• Se scot mă nușil e și se spală m âinile ;
• în cazul administrării intravenoase se respectă etapele injecției intravenoase ;
• în cazul administrării per os tabletele se eliberează din ambalajul lor și se înmân ează
pacientului să le înghită în prezența asistentului m edical ;
• Pacie ntul se poziționează comod în pat.
Medicamente u tilizate – forme de prezentare :
A. Soluții injectabile :
1. Heparina :
➢ Se administrează strict intravenos, în amestec cu soluție salină izotonă urmată de
perfuzie continuă ;
Forme de p rezentare :
– Heparin soluție injectabilă, fio le de 1ml, 5ml – 5000ui/ml ;
– Heparine fracționate (cu greutate mol eculară mic ă = HGMM) Reviparinum,
Enoxaparinum, Nadroparinum, Dalteparinum ;
B. Forme pen tru administrare pe cale orală :
Anticoagulante cumarinice (Antivitamine K ) – Acen ocuma rolum produs sub denumirea de:
– Acenocumarol – cp. – 2 mg ;
– Sintrom – cp. – 4 mg ;
– Trombostop – cp. – 2 mg;
• se păstrează la 15 -25°, ferit de lumină ;
• atenție – vărsături – disfuncții hepa tice;
Reacții adverse:
• Hemoragii – gastroi ntestinale, cer ebral e, la nivelul tractului urogenital (hematurie), uter
(menoragii sau metroragii) ;
• Reacții adverse: greață , vărsături, reacț ii alergice, urticarie, dermatit e, febră , alopecie
reversibilă ;
Prec auțiuni speciale privind administrarea subcut anată:
✓ Injecta rea subcutanată se pretează la cantități mici de soluție ;
✓ Se folosesc ace subțiri, lungi de 12 mm, care garantează injectarea medicamentului în
țesutul subcutanat ;
✓ Acul subțire scade riscul antrenării germenilor ;
✓ Se preferă introducerea vertica lă la 90° sc ăzând riscul lezării unor filete nervoase și
vaselor de sânge, ceea ce face ca durerea să fie mai mică și riscul de hematom scăzut ;
✓ Acele mai lungi pot fi introduse sub un unghi de 45°, cu atenție, pen tru a nu ajunge în
grosimea mușchiului .
Supravegherea p acien tului:
A. Înaintea tratamentului :
✓ Se determină grupul sanguin și Rh;
✓ Medicul stabilește bolnavii cu risc de hemoragie: ulcerul gastroduodenal, boli
hemoragice, insuficiență hepatică și renală, AVC re cent; gravide, hipotensiune arterială
severă;
✓ Se det ermin ă timpul de protrombină înaintea tratamentului cu anticoagulante cumarinice
(este crescut în ciroză și hepatită) ;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
21
B. în timpul tratamentului :
– Nu se fac injecții i.m. și s.c., există risc de hematom ;
– Se supraveghează apariția hemorag iilor:
• gingi voragii, epistaxis ;
• hemoragii după ras ;
• hematuria – se colectează urina într -un borcan și se examinează ;
• scaunul cu sânge :
✓ în cazul sângerărilor , la recomandarea medicului, se administrează PROTAMINA în
tratamentul cu Heparină și FITOME NADIONĂ în tratament ul cu trombostop ;
✓ Nu se fac endoscopii și nici puncții ;
✓ Se face controlul biologic al coagulării: timpul Howell, INR în heparinoterapie și
timpul de protrombină în tratamentul cu anticoagulante orale ;
✓ în timpul perfuziei, recoltarea sân gelui se face de la c elălalt braț ;
✓ în cazul administrării subcutanate recoltarea se face la 6 -8 ore de la injecție ;
✓ Se monitorizează starea generală întrucât pot ap ărea: frison, febră, vomă ;
✓ Pacientul este informat să nu ia alte medicamente fără recomandar ea medicului
deoarece unele potențează efectul iar altele îl diminuează ;
✓ Atenție deosebită se acordă pacientului tratat cu anticoagulante cumarinice, deoarece
tratamentul se face ambulator și nu poate fi supravegheat perma nent;
✓ Medicamentele care cresc efe ctul anticoagu lantelo r: salicilați, paracetamol,
fenilbutazonă, laxative, hormoni tiroidieni, unele antibiotice (tetraciclină,
cloramfenicol), sulfamide, analgetice ;
✓ Medicamente care scad efectul anticoagulante lor: pansamen tele gastrice, antiacide,
barbit urice, unele tranchil izante și neuroleptice , digitalice, inhibitori tiroidieni.
Educația pacientului :
Se instruiește pacientul:
✓ Să ia medicamentele după orarul stabilit de medic; administrarea se face la prânz sau seara
pentru ca medicul să poată corecta l a nevoie doza după va loarea timpului de protrombină
determinat în timpul zilei ;
✓ Dacă omite o doză, o poate lua în interval de 8 ore de la ora stabilită , după acest interval se
sare peste priză și se ia doza la ora obișnuită în ziua următoare ;
✓ Să nu -și modi fice singur do zele;
✓ Să nu întrerupă brusc tr atamentul, există risc de hipercoagulabilitate și tromboembolie ;
✓ Să se autosupravegheze și să depisteze semnele de supradozare (hemoragii) ;
✓ Să se prezinte cu regularitate la medic pentr u recoltarea probelor de co agulare ;
✓ Să an unțe stomatologul s au alt medic, dacă este cazu l, că este în tratament cu
anticoagulante orale (ACO) ;
✓ Să continue autosupravegherea pe perioada întreruperii treptate a tratamentului (2 -4
săptămâni) pentru că acțiune a se menține între 2 -5 zile după încetare a admin istrării, în
funcție de anticoagulantul folosit ;
✓ Să evite expunerea la căldură, canicula crește efectul ;
✓ Să consume o alimentație echilibrată și să nu exagereze cu alimente bogate în vitamina K:
broccoli , spanac , varză, conopidă, spara nghel, mărar, mazăre v erde, soia, tomat e, urzici,
gălbenuș de ou, ficat (porc, vită), salată verde, su c de grape -fruit;
✓ Să nu consume alcool în exces, potențează efectul ACO ;
✓ Să nu folosească plante medicinale care influențează efectul ACO:
• scad timpul d e protrombină: sunătoa rea, lucerna, ceai ul verde, ginseng , coacăze negre ;
• cresc timpul de protrombină sau riscul de hemoragie: usturoiul, ceaiul verde, ginko
biloba ;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
22
✓ Să evite fumatul, deoarece fumul de țigară poate scădea efectul ACO ;
✓ Să informeze famili a asupra trata mentulu i anticoagulant ;
✓ Să ev ite tăieturile; în caz de hemoragie să aplice un pansament compresiv și să se prezinte
de urgență la spital .

Fișa tehnică 4 Vaccinarea BCG (Bacillus Calmette Guerin)

Definiție – Vacci narea BCG reprezintă o va ccinare obliga torie în țara noastră, pentru profilaxia
tuberculozei. Se efectuează în maternitate tuturor nou -născuților cu greutatea mai mare de 2500
gr, începând din ziua 4 -5 până la vârsta de 60 zile.
Vaccinarea BCG se real izează pe cale intradermică .
Materiale ne cesare :
– seringă de 1ml cu ac in tradermic, 5 ml cu ac i ntramuscular sterile ;
– fiola de vaccin și solvent ;
– tampoane cu dezinfectant, tinctură de iod ;
– mănuși de unică folosință .
Prepararea suspensiei de vaccin :
✓ Se ia f iola de vaccin și cea de sol vent;
✓ Se dezin fecteaz ă gâtul fiolelor cu tinctu ra de iod ;
✓ Se deschide fiola de solvent ;
✓ Se trece la deschiderea fiolei de vaccin dup ă ce îi înfășurăm gâtul în foița de material
plastic ce se g ăsește în ambalaj; deschiderea se fa ce lent pentru a evita risip irea
conținutu lui prin pătrunderea brusc ă a aerului (ele fiind condi ționate în vid);
✓ Cu seringa de 5 ml se aspir ă 2 ml solvent și se trec în fiola de vaccin ;
✓ Se aspiră de 2-3 ori lichidul în sering ă pentru omogenizare. Suspensia astfel ob ținută se
utilizea ză cât mai cur ând (după cel mult o or ă) fiind to t timpul protejat ă de lumina
direct ă și de c ăldură.
Efectuarea vaccin ării:
Vaccinarea propriu -zisă se face folosind sering ă de 1 ml cu ac intradermic cu bizou scurt .
Acul se atașează seringii dup ă ce s-a aspirat suspe nsia de v accin cu acul intramuscular :
✓ Se elibereaz ă brațul st âng și se dezinfecteaz ă cu alcool fața posterioar ă a treimii medii a
brațului st âng;
✓ După evaporarea alcoolului, cu m âna st ângă prindem bra țul respecti v întinzând
tegumentul treimi i medii a aces tuia între pol ice și medius, iar cu m âna dreapt ă se
introduce strict intradermic acul (cât mai superficial), inject ând soluția de vaccin; la locul
inject ării se realizeaz ă o papul ă cu diametrul de 6 -7 mm, albicio asă, ischemic ă, cu aspect
în „coaja de port ocală”;
✓ Se retr age acul; am realizat v accinarea.
Reac ția local ă vaccinal ă se formeaz ă în 2-4 săptămâni sub forma unui nodul ro șu –violaceu;
nodulul se poate ulcera, formându -se o crust ă care se elimina. La loc ul vaccin ării rămâne o
cicatric e denivelat ă fața de te gument ele din jur , la început de culoare violacee, apoi alb -sidefie
cu diametrul de 5 -6 mm și care constituie locul vaccin ării. Reac țiile vaccinale dureaz ă în medie
2-3 luni, uneori mai mult.
Cicatr icile vaccinale cu dimensiunea sub 3 mm dovedes c o vacci nare i neficient ă. Nu se aplic ă
tratament local la nivelul reac ției vaccinale . După un interval de 8 -10 săptămâni de la vaccinare
se instaleaz ă alergia vaccinal ă.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
23
Complica țiile vaccin ării BCG :
✓ Sunt rare și benigne, rar apar reac ții locale preco ce cu evo luție rap idă spre ulcera ție
(fenomenul Koch la alergici) ;
✓ Altele sunt reac ții de dimensiuni mari – 18-20 mm la nodulii și de 10 -20 mm la ulcera ții
– sau abcese locale cu evolu ție îndelungat ă, ca urma re a introducerii unei suspensi i;
✓ vaccinale i nsuficien t omogeniz ate sau a unei injectări subcutanate ;
✓ Excepțional pot să apară adenopatii axilare de peste 10 mm, cu evoluție spre abcedare.
Nu se administrează chimioterapie netituberculoază, ci numai tratam ent local se
realizează chiuret area abcesului și aplic area loca lă de rifampicin ă.
Contraindicațiile vaccin ării BCG :
✓ IDR pozitiv, tuberculoză activă, imunodeficiențe congenitale ;
✓ SIDA, boli febrile, convalescența după boli infec țioase ;
✓ 6 luni dup ă hepat ita viral ă;
✓ Afecțiuni dermatolo gice acute, le ucemii, l imfoame, boli maligne ;
✓ Greutate < 25 00 gr la na ștere.
Observații : Vaccinul se p ăstrează la ad ăpost de lumina, la temperatura de + 4 grade C
(frigider) și se utilizeaz ă numai în limitele de valabilitate înscrise pe fiecare fiol ă.

Fișa tehnică 5 Adminis trarea insuline i

Definiție – Adminis trarea insulinei se realizează pentru controlul glicemiei la pacienții cu diabet
zaharat tip 1 .
Obiective :
✓ Promovarea și menținerea stării de bine, clinic și psihologi c a pacienților ;
✓ Evitarea hi poglicemiilor severe, a hiperglicemiei s imptomatice și a cetoac idozei.
Indicații :
✓ Diabet zaharat tip 1 ( indicație absolută) ;
✓ Diabet zaharat tip 2:
• Atunci când cu dozele maxime tolerate ale preparatelor antihiperglicemice orale
combinate cu dieta nu se at ing obiectivel e terapeu tice;
• Episoade de stres metabolic acut (i nfarct miocardic, AVC, infecții moderate sau severe) ;
• Pre – și intra – și postoperator când se suspendă medicația orală ;
• în cazul contraindicațiilor preparatelor orale ( insuf iciența hepatică și renală) ;
• Reacți i adve rse ale unor prep arate orale ;
✓ Diabetul za harat gestațional care nu se rezolvă prin dietă ;
✓ Urgențe hiperglicemice (cetoacidoză, hiperglicemie osmolară );
Tipuri de insulină :
1. Insuline prandiale :
– analogi de i nsulină cu acțiune r apidă :
• Insulina Lispro (H umalog) ;
• Insulina Aspart (Fi asp. Novorapid) ;
• Insulin a Glulisine (Apidra) .
Analogii de insulină cu acțiune rapidă au absorbție rapidă (10 -15 minute) și se
administrează cu 15 -20 minute preprandial, însă pot fi admi nistrați și în timpul mesei sau
postprandia l.
– insulină cu durată scurtă de acțiune (regular ). Acestea se pot administra
subcutanat și sunt singurele care se pot administra intravenos, intramuscular și
utilizând pompele de insulină.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
24
Insulinele cu durată scur tă de acțiune int ră în acțiune în 30-60 mi nute din momentul
injectării și de aceea se administre ază cu 30 minute înainte de masă.
Tipuri de insuline cu durată scurtă de acțiune: Humulin R, Insuman Rapid .
❖ Insuline cu acțiune intermediar ă (NPH): Monotard, I nsulatard, Humuli n N, Insuman basal
prezi ntă vârf de acțiune la 5 -8 ore ș i variabilitate crescut ă a acțiunii ;
❖ Analogi de insuline cu acțiune lungă (insuline bazale) au durata de acțiune între 18 -24h.
Tipuri de analogi de insuline cu acțiune lungă :
• Insulin a Glargine (Lant us, Toujeo) ;
• Insulina De temir (Levemir) ;
• Insulina Abasaglar – medicament biosimilar (medicamentul de referință este
insulina glargine) .
2. Amestecurile de insulină se realizează între insulin e prandiale și insuline bazale.
Formele premixa te conțin, în proporții variabile (25/75, 30/70, 50/50), insulină cu
durată s curtă de acțiune și ins uline NPH (Mixtard 30, Insuman Comb 25, Insuman Comb 50,
Humulin M3). Există și insuline premixate c u analog rapid lispro și insulină NPH modificată în
proporții 25/75 și 50 /50 (Humamix 25, Humamix 50), cât și cu analogul rapid aspar t și insulină
NPH (Novo mix 30).
Forme de prezentare :
Insulina se prezintă în țara noastră astfel, în:
– Flacoane de 5 ml sau 10 ml ce conțin insulină în concentrație de 100UI/1 ml. D in flacon
insuli na se administre ază cu s eringa ;
– Cartușe de 3 ml ce conțin insu lină în concentra ție de 100UI/1 ml. Insulina se administrează
cu ajutorul penului sau, dacă se defectează, se poate folosi seringa;
– Sisteme preumplute (optiset, novolet, solostar) care conțin in sulină în concen trații d iferite
100 UI/1 ml, 200 UI/1ml, 300 U I/1 ml . în acest caz nu se poate folosi seringa pentru
administrare.
Administrarea insulinei se mai poate face și utilizând pompa de insulină care asigură
substituția bazală de in sulină (rata ba zală) și substit uția pra ndială de insulină (bolus prandial).
Insulina administrată pr in pompa de insulină poate fi insulină cu durată scurtă de acțiune sau
analogi rapizi de insulină .
Păstrarea insulinei :
✓ Se păstrează de regulă la frigider înt re 2 – 8°, nu în congelator s au aproa pe de acesta ;
✓ în vederea administrării f laconul se scoate din f rigider cu 60 min înainte. Nu se
încălzește înain te de administrare ;
✓ Flaconul integru și/sau cel din care se face administrarea se poate păstra sub 30° la
întuneric, nu mai mult de 28 d e zile. Dacă timpul este depășit se pierde valab ilitatea.
Stabilirea do zei și tipului de insulină :
✓ Se face de către medic, individualizat ;
✓ Medicul instruiește pacientul cum să -și ajusteze dozele în funcție de conținutul de
hidroc arbonați di n dietă ;
✓ Tipul d e insuli nă este ales în funcție de toleranța pacien tului;
✓ Administrarea ins ulinei se face conform unei scheme stabilite de medic ;
✓ Asistentul medical administrează insulina conform indicațiilor, instruiește pacientul cum
să-și admini streze i njecția de insul ină și î l asistă asigurându -se că acesta și-a însușit corect
modul de admini strare și de păstrare a insulinei; instruiește de asemenea pacientul pentru
recunoașterea semnelor de hipoglicemie (transpirații, piele rece și umedă, palpit ații,
tremur, grea ță, neliniște, paloare, creșterea tensiunii art eriale) .
Pregă tirea materialelor :
– Insulină în flacoane, cartușe sau pen -uri preumplute ;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
25
– Seringi pentru insulină ;
– Mănuși de unică utilizare ;
– Tăviță renală .
Pregătirea pacientului – vezi injecția subc utanată .
Efectuar ea admini strării insulinei :
✓ Se verifică identitatea pacientulu i;
✓ Se verifică concentra ția insulinei ce urme ază a fi administrată ;
✓ Administrarea insulinei se face prin injecție subcutanată în mod uzual (vezi injecția
subcutanată) ;
✓ Se verifi că aspectul pentr u a obser va dacă nu au apărut modificări: insulinele rapide au
aspect limpede, clar ; insulinele intermediare sau lente au aspect lactescent, turbid, fără
flocoane. Prezența flocoanelor presupune schimbarea flaconului ;
✓ Insulinele intermedia re sau lente se o mogenizea ză prin culcarea flaconului în poziție
orizontală și rulare blândă între palme de 30 -40 de ori. Agitația în poziție verticală
produce bule și imperfecțiuni la dozare. Dacă nu se omogenizează, nu se administrează ;
✓ Nu se amestecă in suline cu concent rații dif erite și nici tipuri diferite de insulină în aceeași
seringă. Dacă este necesar ă administrarea unor tipuri diferite se folosesc seringi separate.
Educația pacientului – informarea acestuia :
✓ Insulinele rapide sunt singurele insulin e care se foloses c în situații de urgență metabolică,
în stări febrile, boli infecț ioase, traumatisme, int ervenții chirurgicale. Se pot administra pe
cale i.v. intrând în acțiune în mai puțin de 10 minute. De asemenea se pot administra pe
cale S.C. și I.M.;
✓ Aleger ea locului de elecț ie este în funcție de tipul de insulin ă:
• Pentru insulinele rapide – regiunea abdo minal ă – cu excepția a 5 cm în jurul
ombilicului, zonă în care absorbția e cea mai rapidă ;
• Insuline intermediare: coapsă, fesă ;
• Pentru pacienții sla bi, normo ponderali , copii, injectarea se face în zona deltoidiană și
coapsă, într -un unghi de 45° ;
• în regiunea abdominală sau fesieră injectarea se face înțepând sub un unghi de 90° ;
✓ Exercițiul fizic crește rata absorbției prin creșterea fluxului sanguin ;
✓ De asemenea expuner ea la căl dură (baie, mas area zonelor, plajă) favorizează absorbția
mai rapidă și glucidele se administrează cu câteva minute mai devreme ;
✓ Expunerea la frig încetinește absorbția, alimentele fiind administrate cu mai târziu ;
✓ Rotația locul ui de injecție (în aceeași a rie ținând sea ma de timpul de absorbție al insulinei)
este impo rtantă pentru prevenire a complicațiilor (lipohipertrofia – depunere excesivă de
grăsime sau lipoatrofia – topirea țesutului grăsos subcutanat ;
✓ Dacă sângerează sau ie se lichid se aplică un ta mpon pentru 5 -8 secunde fără să se maseze
pentru a nu grăbi absor bția insulinei ;
✓ Reducere a durerii este posibilă dacă:
• Soluția se injectează la temperatura camerei ;
• Aerul se elimină corect ;
• Zona se spală sau se dă cu alcool și se așteaptă evapo rarea;
• Zona tre buie să fie relaxată ;
• Pătrunderea în piele se face rapid ;
• Nu se schi mă direcția acului ;
• Se folosesc ace adecvate (6, 8,12,16 mm) în funcție de regiune .
Supravegherea pacientului :
Pot ap ărea complicații:

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
26
• Hipoglicemia – pacientul trebuie să aibă asupra lui 15 gr hidrocarbonați (3 bucăți de zahăr) ;
• Edemul insulinic – apare la pac ienții nou descoperiți din cauza retenției hidrosaline la
începutul inițierii tratamentului cu insulina ;
• Lipodistrofia hipertrofică – creșterea în volum a țesutului adipos ne vascu larizat ceea ce
încetinește mult absorbția insulinei ;
• Lipodistrofia atrofică – diminuarea țesutului a dipos subcutanat la locul administrării
insulinei, mai frecventă la femeile tinere ;
• Alergia locală – edem, noduli, eritem prurigin os sau dureros ;
• Alergia gen eralizată – de la urticarie până la șocul anafilactic .
Cu excepția hipoglicemi ei pe care o sesizează bolnavul, celelalte vor fi interpretate și
evaluate de medicul specialist .

Fișa tehnică 6 Administrarea medicamentelor pe cale respiratorie

Definiție – Administrarea medicamentelor pe cale respiratorie reprezint ă intro ducerea
medi camentelor gazoase și volatile prin mucoasa respiratorie , cu absorb ția acestora la nivelul
alveolelor pulmonare .
Indica ții – Vasculariza ția întinsă și suprafața mare a a lveolel or pulmona re constituie factori
favorizan ți pentru absorb ția gazelor, substan țelor gazificate, lichidel or sub form ă de vapor i sau
fin pulverizate, instila ție și inhalarea prafurilor nedizolvabile.
Pe cale respiratorie pot fi admin istrate:
– gaze sau s ubstanțe gazeificate ;
– lichide fin pulverizate sau sub forma de vapori .
Scop : – dezinfecție , decongestionarea mu coasei c ăilor respiratorii ;
– îmbog ățirea aerului inspirat în oxigen, pentru combaterea hipoxiei ;
– fluidificare a sputei, expector ației.
Mod de administrare :
– prin inhalație (vezi și administrarea oxigenului) ;
– prin nebulizare – aerosoloterapie .
Dispozi tive de terapie inhalatorie – aerosoloterapie :
La ora actuală există trei tipuri de dispozitive de aerosoloterapie:
– dispozitivele inhala torii presu rizate cu eliberare standardizată(spray -ul – pMDI) ;
– dispozitivele inhalatorii cu pudră usc ată (dry powder inhaler s – DPI) ;
– nebulizoarele .
Inhalarea substanțelor medicamentoase cu ajutorul vaporilor de apă au scopul de a
dezinf ecta și de a descon gestiona mu coasele inflamate ale c ăilor inflamatorii :
✓ nu se aplic ă pacien ților incon știenți, astenici, a dinamici sau la copii;
✓ poziția pacie ntului este șezând având vasul în care s -a fiert apa a șezat în fața;
✓ pacientul se apleac ă deasupr a vasului , acoperin du-se cu un cearceaf și respir ă cu gura deschis ă;
✓ inhala ția vaporilor amesteca ți cu medic amentul volatil izat are o durat ă de ma ximum 5 -10
minute, iar pentr u a evita inspirarea vaporilor în stare pur ă se pot utiliza esențe aromate,
antise ptice sau substanțe minerale a lcaloide;
✓ după inhala ție pacientul este șters și uscat, asigur ându-i-se repaus la pat 2 -3 ore .
Administrarea medicației prin aerosoli – nebulizarea :
Defini ție – Transformarea unei substanțe /soluții medicamentoase , cu ajutorul unui aparat de
aerosoli atașat unui flux de aer, în vapori fini ce pot fi inhalați cu ajutorul unei măști faciale .
Obiective le nebulizării :
1. Îndepărt area bronhospasmului (astm bronșic , bronșită cronică, emfizem, alte afec țiuni
pulmonare în care bronhospasm ul este un factor a gravant);

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
27
2. Fluidizarea secrețiilor și vâscozităților pentru ușurarea expectorației ;
3. Administrarea de medicamen te care se absorb mai b ine la nivelul c ăilor aeriene și își exercit ă
acțiunea la nivel local pulmonar sau extra pulmonar .
Pregăt irea pacientul ui:
1. Pregătirea psih ică – Terapia cu aerosoli nu se va începe fără o preg ătire prealabilă a
pacientului în legătură cu ne cesitatea procedur ii, în ce constă aceasta , utilizarea corectă a
dispozitivelor, mânuirea, curățirea /dezinfecția lor, ev entualele efecte se cunda re du pă
admin istrare. Se obține complianța pacientului și consimțământul ;
2. Pregătirea fizică – Se recomandă pacientului să nu fume ze înainte de nebulizare și să nu
vorbească pe durata acesteia. Se educă pacientul ca pe durata nebuli zării să efectueze
respirații adânci, regulate prin masca nebulizatorului pentru a ne asigura că medicația
ajunge în bronhii, bronh iole și nu la nivelul orofaringe lui.
Pregătirea materialelor :
– Nebulizator/sursă de oxigen ;
– Soluția de nebulizat ;
– Ser fiziolog ic 0,09 % ;
– Mască fa cială;
– Seringă sterilă, ace sterile ;
– Mănuși de unică folosință ;
– Ambalaj de polietilenă ;
– Recipient de colectarea deșeurilor .
Efectuarea procedu rii:
✓ Pregătirea și asamblarea echipamentului ;
✓ Pacientul se așază într-o poziție confortabilă – șezândă, de obicei ;
✓ Se prepară d oza p entru administrare într -o seringă sterilă ;
✓ Se introduce soluția în nebulizator ;
✓ Se încurajează pacientu l să respire va porii pr in masca de aerosoli pentru un efect maxim ;
✓ Normal soluția se administrează în 10-15 minute și se explică acest lucru pacient ului
(uneori se adaugă 1 -2 ml ser fiziologic) ;
✓ Se spală și se usucă masca de aerosoli, tubulatura și piesa b ucală/masca facială ;
✓ Se introduce echipamentul într-un am balaj de polietilenă până la administrarea următoare ;
✓ Se notează procedur a și se monitori zează efectel e secundare și anunțarea lor imediată ;
✓ Se spală mâini le;
✓ Se m enține un mediu sigur; nebulizarea nu e ste o procedură sterilă , dar trebuie menținute
standarde de curățenie și dezinfecție ;
✓ Asistent ul medical se va spăla pe mâini îna inte și după proced ură, echipamentul pentru
pacienți trebuie menținut curat și uscat când nu este folosit – într-un ambalaj de polietilenă –
și va fi schimbat la 24 ore când nu este folosit.
Evaluarea procedurii :
– Rezultate așteptate – pacientul se simte bi ne, criza de insuficiență respiratorie se remite ;
– Rezultate nedorite – pacientul acuză tahicardie, căldură, durere în piept – se întrerupe
procedura și se anunță medicul .
Îngrijiri după procedură :
Dacă se utilizează o mască de ae rosoli pacientul va trebui să se s pele pe față după tratament.
Se așază pacientul într -o poziție comodă și se observă eventuale reacții adverse .
Admin istrarea aerosolului ut ilizând pMDI (spray) :
✓ Se așază pacientul într -o poziție relaxată, pe un scaun (sau în picioare);
✓ Se sc oate capacul de protecție al spray -ului;
✓ Se ține spray -ul cu piesa bucală în jos, în „pensa’’ formată între degetul mare și arătăt or;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
28
✓ Se agita flaconul d e 3 – 4 ori;
✓ Se realizeaz ă o expirație profund ă, apoi se plasează piesa bucală în cavitatea bucală între
dinți și se strânge buzele în jurul ei, fără a o mușca ;
✓ Se începe un inspir profund; imediat ce s -a început inspirul, se ap asă o singură dată pe flacon;
✓ Se continu ă inspirul până la capăt și blocați respirația 10 secunde ( numărați până la 10);
✓ Pentru a administra u n al doilea puf, se păstrează flaconul în poziție verticală și se așteaptă
aproximativ o jumătate de minut înainte de a repeta etapele de la 2 la 6.
Flaconul trebuie curățat cel puțin o dată pe săptămână .
✓ Se scoate flaconul de metal din înveliș ul de pl astic al inhalatorului și se îndepărtează
capacul piesei bucale.
✓ Se clătește învelișul de plastic și piesa bucală cu apă ca ldă.
✓ Se las ă la uscat î ntr-un loc cald, evitând căldura excesivă.
✓ Se pune flaconul și capacul piesei buca le.
Se poa te adău ga în apă u n detergent slab s au o soluție de tipul celor folosite la curățarea
biberoanelor pentru copii. Se clătește apoi cu apă c urată înainte de uscare .
Nu se pune flaconul de metal în apă.
Pentru cei care, nu reușesc să utilizeze corect dispozitivul t ip spray, au fost concepute și realizate:
• camere de inhalație sau dispozitive cu pulbere uscată .
CAMERA DE INHALAȚIE (SPACER -ul):
Este singura modalitate d e a administra medicația sub form ă de spray la copiii sub 5 ani.
Camera de inhala ție este u n recipien t de plasti c care are la un capăt un orificiu la care se
adaptează spray -ul, iar la celălalt capăt un cilindru de care se lipesc buzele. Piesa bucală este
prevăzută cu o valvă, care permite inhalarea aerul din cameră și împiedică expiru l prin ea.
Cum se ut ilizează?
• agitați de 2 –3 ori spray -ul și atașați -l la cameră;
• descărcați 1 puf în cameră:
• lipiți buzele pe piesa bucală și efectuați un prim inspir prof und, după care blocați
respirația timp de 10 secunde; apoi expirați ;
• repetați inspirul prin cameră î ncă de două – trei ori, fără să ma i apăsați pe spray;
• daca doza recomandata este de 2 pufuri – repetați pașii de mai sus.
Utilizar ea camerei crește canti tatea de medicament care ajunge pe bronhii și scade iritația
gâtului provocată de spray-uri
Inhalatoa rele cu pul bere uscat ă:
Pentru cei care nu pot utiliza corect dispozitivele tip spray sau pentru cei care nu tolerează
gazul din ace ste dispozitive, au fos t concepute și realizate inhalatoare cu pulbere uscată.
Pacientul va fi instruit de fiecare dată cum să utilize ze aceste dispozitive p entru a avea o
eficiență maximă. Cele mai cunoscute, în prezent, pe piața românească sunt:
1. Dispoz itivul tip turbohaler :
Este un dispozitiv cilindric în care au fost încărcate doze de medicament (50 -200), sub formă de
pulbe re foarte fină.
Cum se utilizeaz ă un turbohaler ? Instruirea pacientului :
– Se deșurubează capacul de protecție ;
– Se ține dispozitivul v ertical, în mâna stângă;
– Cu m âna dreaptă se răsucește inelul colorat aflat la baza turbohalerului spre dreapta, 15-20
grade, apoi s pre st ânga, p ână se aude un „clic”;
– Se trece dispozitivul în poziție orizontală , în mâna pacientului ;
– Se recomandă pacien tului să realize ze o expirație forțată, să își lipească buzele de v ârful
dispozitivului și să inspir e profund;
– Apoi pacien tul este instruit să își țină respirația 10 secunde, după care s ă reia o respirație

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
29
normală ;
– Se șterge turbohalerul și se înșurubează capacul protector.
O fereastră laterală îl va anunța , prin apariția unei benzi roșii, de ultimele doze .
Se recomandă să î și clătească cavitatea bucală , cu multă apă, după fiecare administrare, pentru a
evita dezvoltarea ciupercii (candida albicans ).
Nu se folosesc dispozitivele tip Turb ohaler în crize sau exacerbări deoarece este necesar un
inspir p rofund pentru a elib era doza optimă .
2. Dispozitivele tip „diskhaler” :
Dispozitive cu pulbere uscată tip „Diskhaler”, se folosesc datorită ușurinței de utilizare.
Aces t tip de dispozitiv poate fi încărcat cu 30 sa u 60 doze și este prevăzut cu un contoar care
semnalează numărul de doze rămase .
Cum se utilizeaz ă un Diskhaler ? – Se instruiește pacientul:
– Să țină dispozitivul cu m âna stângă, în poziție or izontală;
– Cu mâna drea ptă va împinge clapeta capacului de protecție ; se observ ă o a doua clapetă și
un orificiu ovalar de inhala ție (piesa bucală);
– Să împing ă până la capăt clapeta a doua, care armează aparatul;
– Își lipește buzele în jurul piesei bucale și inhaleaz ă profund;
– Își va bloca respirația 10 secunde, apoi reia o respirație normală;
– Se închide apoi dispozitivul trăgând simultan cele două clapete .
Marele avantaj al acestui aparat este simplitatea de utilizare.
Poate fi folosit în timpul criz elor sau în exacerbări deoarece cantitatea de medicament eliberată
nu depinde de fluxul inspirator !
Se im pune clătirea cavită ții bucale după fiecare administrare (și intermitent cu soluție de
bicarbonat de sodiu alimentar).
3. Dispozitiv tip Handihaler – mod de administrare :
Pentru a asigura administrarea corectă a medicamentului de către pacient, c ând se
utilizează handihaler -ul, pacientul va fi instruit de către med ic/asist entul medical asupra
modului de utilizarea a inhalatorului.

Dispozitivul Ha ndiHaler este conceput special pentru Spiriva. Nu va
fi utilizat pentru a lua nici un alt medicame nt. Poate fi utilizat timp
de un an.
Dispozitivul Hadihaler
1. Capacul de protecție împotriva prafului
2. Aplicatorul bucal
3. Baza
4. Dispozitivul pentru perfo rare
5. Camera central

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
30

1. Pentru a debloca capacul de protecție împotriva prafului, se
apasă dispo zitivul pentru perforare pâ nă la capăt și apoi se
eliber ează.

2. Se deschide complet capacul de protecție împotriva prafului,
prin împingerea lui în sus. Apo i se deschide aplicator ul bucal
prin împingerea lui în sus

3. Se scoate o capsulă de Spiriva din blister (numai înainte de
adminis trare) și se pune în camera centrală (5), ca în imagine.
Nu are importanță modul în care se pune capsula în cameră.

4. Se înc hide bine piesa bucală până se aude un clic, lăsând
deschis capacul de protecție împotriva prafu lui.

5. Se ține dispozitiv ul Ha ndiHaler cu piesa bucală în sus și se
apasă numai odată complet dispozitivul de perforare și apoi se
eliberează. Astfel se perfo rează capsula și se per mite eliberarea
medicamentului pentru inhalare.

6. Se expiră complet.
Important : a se evita expirar ea în piesa bucală .
7. Se introduce piesa bucală a dispozitivului HandiHaler în gură și
se strâng ferm buzele în jurul lui. Se menț ine cap ul în poziție
verticală și se inspiră încet și profund, dar suficient de puternic,
pentru a auzi s au simți vibrația capsulei. Se inspiră până ce
plămânii sunt plini cu aer; apoi se ține respirația cât mai mult
timp posibil și, în același timp, se sc oate dispozitivul
Handi Haler din gură. Se reia respirația normală. Se repetă
etapele 6 și 7 încă o dată, până la golirea comp letă a capsulei .
8. Se deschide încă odată piesa bucală și se îndepărtează capsula
utilizată. Se închide piesa bucală și capacul de protecție
împotriva prafului în vederea păstrării di spozitivului
HandiHaler .

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
31
Cum se curăță dispozitivu l HandiHaler
Disp ozitivul HandiHaler se curăță o dată pe lună. Se deschide
capacul de protecție și piesa bucală. Apoi se deschide baza prin
împinger ea dispozitivului de pe rforare. Se curăță întregul dispozitiv
cu apă caldă, pentru înde părtarea oricărei urme de pulbere. Se usucă
dispozitivul HandiHaler în întregime, tamponând ex cesul de apă cu
un șervețel de hârtie și apoi se usucă, lăsând capacul de protecție ,
piesa bucală și baza deschise. Uscarea durează 24 ore, iar
dispozitivul se v a curăța bine dispo zitivul după utiliza re pentru a fi
pregătit pentru următoarea administrare. La nevoie, exteriorul piesei
bucale poate fi curățat cu o cârpă umedă, dar nu în exces .
Instrucțiuni pentru deschiderea/manipularea blisterului
A. Se separă cele două porțiuni ale blisterulu i, prin rupere de -a
lungul zonei p erforate.

B. se înlătur ă folia din spatele blisterului (doar imediat înainte de
utilizare), utilizând capăt ul prevăzut pentru aceasta, până ce capsula
se ve de în întregime.
C. Dacă din greșeală o a doua c apsulă intră în contact cu aerul,
atunci aceasta nu mai poa te fi folosită .
Se scoate capsula .

Fișa tehnică 7 Administrarea medicam entelor prin perfuzie

Definiție – Perfuzia reprezintă introducerea pe cale parenterală picătură cu picătură a unor
substanțe medicam entoa se pentru re echilibrarea hidroelectrolitică și volemică a organismului.
Scop :
– Introducerea de o manieră sigură și simp lă a un ei doze prescris e de medicament ;
– Obținerea unui efect terapeut ic rapid ;
– Administrarea medicamentelor la care se urmărește efectu l prelungit;
– Depurativ, diluând și favorizând excreția din organism a produșilor toxici .
Materiale necesare :
– Medicamentul prescris (cu solvent da că este necesar) ;
– Soluția perfuzabilă – ser fiz iologic, glucoză ;
– Materiale necesare pregătirii perfuziei .
Pregătir ea pac ientului:
– Se identifică pacientul și se verifică prescripția medicală ;
– Se anunță pacientul și se explică procedura și se obține consimțământ ul și complianța
pacientului .

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
32
Efectuarea proce durii :
– Se spală și se dezinfectează mâinile , se îmbracă mănușil e de protecție;
– Se încarcă se ringa cu medicamentul prescrisă .
Administrarea medicamentului în soluția de perfuzat înainte de montarea perfuziei :
✓ Se dezinfectează dopul flaconului / pungii cu soluție perfuzabilă ;
✓ Se pătrunde prin dopul de cauciuc al pungii cu acul ata șat la seringă și se introduce
medicamentul în pungă ;
✓ Se rotește /răstoarnă ușor flaconul / punga pentru a amesteca medi camentul cu soluția
perfuzabilă ;
✓ Se aplică o etichetă pe flacon/ pung a cu soluție perfuzabilă.
Administrar ea medicamentului în soluția de perfuzat după montarea perfuziei – în punga
suspendată în stativ :
✓ Se închide clema / prestubul sistemului de perfuzie ;
✓ Se de zinfectează dopul pungi i cu soluție perfuzabilă ;
✓ Se pătrunde prin dopu l pungii cu acul atașat la ser ingă și se injecteaz ă medic amentul în
pung ă;
✓ Se rotește ușor punga pentru amestecarea medicamentului cu soluția de perfuzat ;
✓ Se deschide clema /prestubul și se fixează ritmul de curg ere conform recomandărilor ;
✓ Se aplică o etichet ă pe punga cu soluție perfu zabilă.
Administrare a medicame ntului în bolus după montarea perfuziei :
✓ Se închide clema/prestubul sistemului de perfuzie ;
✓ Se dezinfectează tubul de latex al perfu zorului ;
✓ Se înțeapă tubul de latex cu a cul atașat la seringă și se injectează medicamentul ;
✓ Se retrage acul și se fixează debitu l de cur gere al perfuziei .
Intervenții după tehnică :
– Se supraveghează pacientul: funcțiile vitale și se observă starea generală, se verifică
periodic debit ul perfuziei ;
– Se colectează selectiv deșeurilor conform precauților universale ;
– Se note ază procedura în documente le medi cale ale pacientului → data, ora administrării,
medicamentul adăugat, doza, soluția perfuzabilă, ritmul de administ rare.
Incidente și accid ente:
– flebită, hematom ;
– extravazarea medicame ntului în țesutul subcutanat (necroza țesutului dacă soluți a este
hiperton ă);
– supraînc ărcarea inimii manifestat ă prin dispnee datorată unui ritm prea rapid,
– reacții alergice, șoc anafilactic .

Administrar ea medicam entelor într -o linie venoasă existentă (canulă / branulă)

Obiectivele procedurii :
– Introducerea dozei prescris e dintr -un medicament direct într -o linie venoasă existentă,
realizată prin intermediul unei canule (branule).
Pregătirea materialelo r:
– Eticheta ;
– Ser fiziolo gic;
– Medicamentul prescris ;
– Diluent /solvent dacă este necesa r;
– Seringi/ace sterile ade cvate ;
– Tampoan e;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
33
– Soluție dezinfectantă ;
– Mănuși de unică utilizare ;
– Recipiente de colectare a deșeurilor .
Pregătirea pacientului :
a) psihică: se informeaz ă și se explic ă pacientului procedura ob ținându-se consimțământul și
compl ianța pacientului ;
b) fizică : se așază pacientul într-o poziție relaxată cu zona pe care este montată branula
accesibilă .
Efectuarea procedurii :
✓ se identifică pacien tul și se verific ă prescripția medicală privind medicamentul de
administrat, prin comparar ea etichetei cu prescripția medical ă din fo aia de observație a
pacientului, doza și timpul de administrare ;
✓ se verifică compatibilitatea medicamentului cu heparina ;
✓ se spală mâinile/mănuși sterile .
Administrarea medicamentului într-o linie venoasă existent ă – pacientul are montat un
cateter venos per iferic (canulă / branulă) :
✓ se spală mâinile și se pun mănușile ;
✓ dacă medicamentul de adăugat este o pulbere, aspirați corec t în seringă cantitatea de
diluent/solvent și injectați în flaconu l cu medicament ;
✓ rulați flaconul între mâini ca să se dizolve toate p articul ele;
✓ se aspiră în seringă o cantitate de aer egală cu cantitatea de soluție ce urmează a fi aspirată
din flacon ;
✓ se introduce aerul aspirat din seringă în flaconul pozițio nat vertical cu capacul în jos;
✓ se aspir ă astfel cu ușurință soluția medicament oasă în seringă ;
✓ înainte de utilizarea cateterului se curăță porturile acestuia cu clorhexidină 2%/ alcool 70% și
se așteap tă evaporării alcoolulu i;
✓ se verifică apoi permeabili tatea cateter ului venos perife ric prin introducerea a 2 -3 ml de ser
fiziol ogic ast fel: se desfiletează capacul alb al portului de injectare, aplicând în acest timp cu
mâna nedominantă o presiune la 3 cm d easupra locului puncție i pe tra iectul cateterului
fixându-l cu de getul arătător ;
✓ se conectează la port seringa cu ser fiziologi c injectâ ndu-se 2-3 ml pentru a verifica
permeabilitatea cateter ului;
✓ dacă acesta este permeabil se atașează la port seringa ce conț ine sol uția reconstitui tă de
medicament injectând u-se lent;
✓ dacă cateterul este nefuncțional acesta se îndepărtează, montându -se altul ;
✓ după ad ministrare ca teterul va fi spălat cu ser fiziologic ;
✓ un cateter nefolosit se va spăla o dată la 12 h cu soluție sali nă izotonă. Nu se va fo rța flush-ul;
✓ se fixea ză cu pansament transparent ca teterul și se colectează selectiv materialele util izate;
✓ se scot mă nușile și se spală mâinile .
Îngrijirea pacientului :
✓ se evalu ează semnele vitale ;
✓ se observă starea pacientului, eventu alele reacții adverse, alergii medicament oase;
✓ se verifică dacă a u apăr ut sem ne de infiltrație/inflamație ;
✓ protejați canula/bra nula cu o fașă d e tifon;
✓ notați în planul de îngrijire:
• administrarea medicamentului, ora, doza, tipul de administrare ;
• numele asiste ntei care a administrat medicamentul ;
• eventualele reacții adverse , alergii, infiltrații , inflamații .

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
34
Reorganizarea locului de m uncă :
✓ colectați deșeurile în recipiente speciale conform precauțiunilor standard ;
✓ îndepărtați mănușile și spălați mâinile .
Evaluarea eficacității procedurii :
Rezulta te așteptate /dorite:
✓ evaluarea răspunsului pacientului la administrarea medicamentului i.v. la fiecare or ă arată că:
• administrarea medicamentului este corectă și efectul terapeutic este rapid ;
• pacientul exprimă stare de confort și nu acuză durere sau jenă la locul inje ctării;
• linia ven oasă rămâne accesibilă ;
• nu sunt semne de flebită locale .

Fișa tehni că 8 Adm inistra rea oxigenului

Definiție – Oxigenoterapia reprezintă administrarea de oxigen pe cale inhalatorie, în scopul
îmbogățirii aerului inspir at cu oxigen în concentrații difer ite, putându -se ajunge până la 100%.
Scop – terapeutic – Asigurare a unei ca ntități corespunzăto are de oxigen la țesuturi prin
combaterea hipoxiei determinată de:
✓ scăderea oxigenului alveolar;
✓ diminuarea hemoglobinei;
✓ tulburări în sistemul circulator.
La nivelul țesuturilor O 2 este utilizat sub form ă dizolvat ă în plasm ă, cantitat ea de 0 ,3 ml
oxigen la 100 ml sânge. Oxigenoterapia necesit ă 1,8 – 2,2 ml la 100 ml sânge la administrarea
O2 sub o atmosf eră.
Indica ții: = hipox ii circulatorii (insuficienta card iaca, edem pulmonar, infarct miocardic) ;
= hipoxie respiratorie (s oc, anest ezii gen erale, co mplica ții postoperatorii, nou născuți ).
a – butelia de oxigen cu: 1 – robinetul bombei; 2 – reductor de presiune; 3,4 -manomet re; 5 – robinet de închidere; 6 -robinet de
reglare a pres iunii de ieșire a oxigenului; 7 – lanț de fixare; b – umidif icator (detaliu) cu 8 -oxigen de la butel ie; 9 – tub spre bolnav.
Materiale necesare :
➢ sursă de oxigen ( stație centr ală de oxigen sau micro stație, butelie de oxigen (de 3 00-
10.000 l oxigen comprimat la 150 atm, concentratoare/extractoare de oxigen );
✓ sistem d e livrare a oxigenului – reductor, umidificator, debitmetr u;
✓ dispozitiv adaptat de administrare a oxigenului funcți e de starea pacientului : sondă
nazală, cateter nazal, mască de oxigen .
Pregătirea pacientului :
a) psihică : dacă este conștient informaț i pacientul explicâ nd procedur a și necesitatea ei pentru a
obține colaborarea ;
b) fizică : asigurați pacientului o poziție comodă și verificați libertatea că ilor respiratorii .
Interfețe utilizate în administrarea oxigenului:
❑ Mască cu rezervor – “The non re breathi ng mask” :

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
35
– se poate asigura un debit de oxigen(10 -15 l / min) și un FiO2 de 0.8 -0.95(fracție
inspirată a O2=FiO2) ;
❑ Mască cu reinhalare pa rțială – “The partial rebreat hing mask” :
– ajută la livrarea unor concentrații crescute de O2 la un flux redu s;
– la 6 L/min e liberează o concentrație de oxigen de 40 -50 %, iar la 10 -15L/min de 60 % ;
– se poate ajunge la un FiO2 de 0.7 -0.85;
❑ Mască Venturi – asigură un FiO2 cont rolat de 24%, 2 8%, 35%, 40% sau 60%.
FiO2=20%+(4xdebit de O2 în l/min) ;
❑ Mască facială simplă :
– Cu un deb it de o xigen de 5 -15 l/min, o mască facială simplă asigură un FiO 2 de 0.40-0.60.
Avantaje : simplitatea sistemului, fără ri sc de epistaxis , costuri mici, se pot utiliza la cei cu
obstrucție nazală .
Dezavantaje : disconfortul, interferențe cu alimenta rea, hid ratarea și expectorația .
Fig. 1 -Mască cu reinhalare parțială Fig. 2 -Masca Venturi

Efec tuarea proced urii:
❑ Mască facială simplă :
→ se verifică scurgerea oxigenului din sursă ;
→ se pune masca în mâna bolnavului pentru a -i ușura controlul mă ști și i se susține mâna.
Debitul oxigenului este de 10 -12 l/minut.
→ se așază masca pe piramida nazală și apoi pe gură ;
→ când boln avul s -a obișnuit cu masca, se așază cureaua de fixare în jurul capului. în general
este greu supor tată de bolnav d atorită hamului de etanșeizare.
❑ Canulele nazale/ochelarii nazali – concentrația oxigenului este de 25 -45%Ș
→ se așază pacientu l în poziție corespunzătoare(dacă este posibil: poziția semișezândă care
favorizează expansiunea pulmonară) ;
→ se dez obstru ează căile aeriene .
Ochelarii pentru oxigen se fixează după urechi și apoi sub bărbie fixându -se (prezintă 2
mici sonde de plastic care pătrund în nări). Se recomandă la copii și bolnavi agitați.
– este metoda cea mai frecvent utilizată ;
– pot fi utiliz ați pe ntru o terapie pe ter men lung ;
– nu pot fi utilizați la pacienții cu afecțiuni ale mucoasei nazale ;
– permit alimentarea și comunicarea .
La fl ux m ai m are de 4 l/min apare uscăciunea mucoaselor, iritația și disconfortul (este
necesară umidificarea) .
Catet erul n azal (sond a) are orificii laterale multiple. Se introduce în nară prin faringe,
schimbându -se de la o nară la alta. Se poate introduce și în laring e.
→ se măsoară lungimea sondei pe obraz de la narină la tragus ;
→ se introduce cateterul cu mișcări blânde parale l cu palat ul osos și perpendicular pe buza
superioară ;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
36
→ se fixează sonda cu leucoplast ;
→ se fixează debitul la 4 -6 l/minut ;
→ se va observă b olnavul în continuare pentru prevenirea accidentelor .
❑ Cortul de oxigen: nu poate depăși o concentrație de 50% a oxige nului, realizeaz ă o
circulație deficitară a aerului, ducând la încălzirea pacientului. Se impune răcirea cu gheață sau
folosirea corturilor cu refrigera tor.
Supravegherea pacientului după procedură :
✓ se supraveghează pacientul și se controlează frecvent perm eabili tatea sond ei, se observă
faciesul, semnele vitale ( respirația în special), culoarea tegumentelor, starea de conștiență ;
✓ se asigură î ngrijirea nasu lui și cavității bucale deoarece O 2 usucă mucoasa oro-faringiană ;
✓ se monitorizează saturația pacientului utiliz ând fie pu loximetria, fie gazometria arterial ă
funcț ie de starea pacientului ;
✓ se notează data și durata oxigenoterapie și debitul / min.
Incidente și accidente :
→ dacă recipientul pentru barbotarea oxigenului se răstoarnă, lichidul poate fi împins de
oxigen în căile respiratorii a le pacientului, asfixiindu -l;
→ în cazul utilizării prelungite a oxigenului, în concentrații mari sau la presiuni ridicate, pot
apăre a:
✓ iritare locală a mucoasei ;
✓ congestie și edem alveolar ;
✓ hemoragie intra alveolară ;
✓ atelectazie ;
✓ pătru ndere a gazului în esofag duce la distensie abdominală .
Precauții în utilizarea surselor de oxigen :
→ deoarece oxigenul favorizează co mbus tia, prezența sa tr ebuie atenționată ;
→ pacienții și vizitatorii vor fi atenționați asupra pericolului fumatului sau al unei f lăcări în
preajma sursei de oxigen ;
→ se vor verifica echipamentele electrice din încăperea respectivă ;
→ se vor evita utilizarea ma terialelor generatoare de electricitate statică(materiale sintetice) și
a materialelor inflamabile (uleiuri, alcool) ;
→ aparatele de monitor izare sau aspirare vor fi plasate în partea opusă sursei de oxigen ;
→ transportul buteliilor cu oxigen se va face pe că rucioare, evitându -se lovire a lor în timpul
transportului ;
→ buteliile cu oxigen vor fi așezate în poziție verticală, pe un suport și f ixate d e perete c u
inele metalice, departe de calorifer sau sobă ;
→ cunoașterea de către personalul care manevrează oxigenul, a locului de amplasare a
extinctoa relor și a modului de utilizare a acestora .
Beneficiile oxigenoterapiei precoce :
✓ Reversia/ameliorarea polici temiei(pol iglobuliei) ;
✓ Ameliorarea hipertensiunii pulmonare ;
✓ Ameliorarea funcției ventriculului stâng și drept ;
✓ Creșterea tolera nței la efort ;
✓ Corect area hipoxemiei ;
✓ Reducerea dispneei ;
✓ Ameliorarea funcției cerebrale ;
✓ Îmbunătățirea calității vieții și a s upravie țuirii.
Mon itorizarea oxigenoterapiei – Se poate realiza prin :
– tehnici invazive: gazometria arterială ;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
37
– tehnici non-invazive: pulsoximetria, monito rizare a aerului inspirat sau expirat.

Fișa tehnică 9 Aplicarea pipei oro -faringiene la adult

Definiț ie – Intubația oro-faringiană reprezintă introducerea canulei oro -faringiană,
cel mai frecvent denumită pipa Gu edel, în cavitatea bucală a pacientului între li mbă și palatul
dur, având drept scop menținerea permeabilității căilor aeriene. Pipa orofaringeal ă facilit ează
și aspirația orofaringeală.
Pipa Guedel este un tub de plastic curbat prevăzut la extremitatea sa orală cu o
margine dilatată pentru a împiedica alunecarea dispozitivului în calea aeriană. Are mai multe
dimensiuni, de la cele pentru nou -născut (1 sa u 2) la ce le pentru adult (4, 5 sau 6 la un adu lt
obez) (fig. 1); estimarea dimensiunii necesare pentru fiecare caz se face prin măsurarea
distanței de la comisura bucală la unghiul mandibulei (fig. 2).
La pacienții cu reflexele de fund de gât păst rate este permanent prezent riscul de
stimulare a reflexului de vomă și/sau de inducere a unui laringospasm; din acest motiv canula
oro-faringiană es te rezerva tă stărilor de comă profundă.
Materiale necesare:
• pipa orofaringeal ă de mărime potrivit ă;
• apăsător limb ă, mănuși, tăviță renal ă;
• echipament necesar aspirației nasofaringeale ;
• trusă de urgen ță;
• apă oxigenat ă, apă;
• aplicator cu capăt de bumbac pentru t estarea re flectivit ății.
Efectuarea inser ție:
✓ se pun mănușile , se plasează pacientul în decubit dorsal , capul în hiperextensie dacă nu
sunt contraindicații ;
✓ se deschide gura pacientului și se verifică dacă există c orpi străini suscep tibili de a fi
împinși în laringe, se îndepărtează proteza dacă există ;
✓ se introduce canula în cavitatea orală cu concavitatea spre palatul d ur, urmând ca la
capătul cursei să fie rotită cu 1800 C. Rotația minimalizează riscul împingeri i limbii spre
poster ior (fig. 3);
✓ se pozi ționează pacient ul în decubit lateral sau doar capul întors într-o parte, pentru a
preveni astfel aspiratul gastr ic în caz de vărsături ;
✓ daca pipa va fi men ținută mai mult, ea se va scoate și se va sp ăla la fiecare 4 ore cu apa
oxigenat ă și apoi cu ap ă simpl ă, se va efectu a toaleta bucal ă standard. La fiecare
schimbare de pipa, se va inspecta gura pentru a observa eve ntualele leziuni bu cale datorit ă
acesteia ;
✓ se va verifica frecvent pozi ționarea pipei ;

Figura 1: Can ule oro-faringiene Figur a 2: Estimarea dimensiun ii canulei

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
38
Fig. 3 Inserarea canulei oro -faringiene

✓ când pacientul își recap ătă conștiența și este cap abil s ă înghită, se va îndep ărta pipa
trăgând-o afar ă și în jos, urm ând curbatura natural ă a gurii. După îndepărtare , se tes tează
reflexele de tuse și voma ale pacientului pentru a se asigura c ă pipa nu a fost îndep ărtată
prematur (se atinge peretele poste rior al fa ringelui p entru reflexul de vom ă și orofaringele
posterior pentru cel de tuse cu un aplica tor cu cap ăt de bumbac ).
Complica ții:
– spargerea dinților , leziuni bucale, sângerări etc sunt complicații care pot apare la inserția pipei ;
– dacă respira ția nu este efici entă se po ate administra suplimentar oxigen pe masc ă.

Fișa tehnică 10 Clisma evacuato are

Definiție : Clisma este o formă specială a tu bajului, prin care se introduc diferite lichide în
intestinul gros (prin anus, în rect și colon).
Scop :
✓ evacua tor (clism ele evacua toare pot fi: simple, înalte, prin sifonaj, uleioase, purgative) ;
✓ evacuarea conținutul ui intestinului gro s(constipație , înainte de naștere) ;
✓ pregătirea pacientului pentru examinări radiologice (rectoscopie, irigoscopie) ;
✓ pregătirea preop eratorie î nainte de intervenții chirurgicale pe colon și rect .
Materiale necesare
✓ de protecție : paravan, mușama , aleză, învel itoare ;
✓ sterile: canulă rectală, caso letă cu compre se;
✓ nesterile: stativ pentru irigator, irigatorul și tubul de cauciuc de 1,5 – 2 m lu ngime și 10
mm diamet ru, tăviță renală, bazinet, soluția pentru clismă (apă caldă la 35°C – 37°C 500 -1000
m1 pentru adulți , 250 ml pentru adolescenți , 150 ml pentru copil, 50 – 60 ml p entru sugari) la
care se adaugă : sare -1 linguriță la un litru de apă, ulei – 4 linguri la 1 litru de apă sau glicerină
– 40 gr la 500 ml , săpun -1 linguriță ras ă la 1 litru ;
✓ substanță lubrifiantă (vas elină), mănuși de unică folosință .
Pregătirea pacientului :
– psihică : se anunță și i se explică procedura obținându -se complianța și c onsimțământ ul;
– fizică:
✓ se izolează patul cu paravanul și se protejează cu mușamaua și aleza ;
✓ se așază pacientul în funcție de starea generală în poziție:
– decubit dorsal, cu membrele inferioare ușor flectate ;
– decubit lateral stâng cu me mbrul infe rior stâng întins și dreptul flectat ;
– genupectorală ;
✓ se așază bazinetul sub regiunea sacrală și se înveleș te pacientul cu învelitoare ;
Execuție :
✓ se verifică prescripția și identitatea pacientului, temperatura apei /soluției
medicamentoase ;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
39
✓ se umple irigatoru l și se evacuează aerul și prima coloana de apă; irigato rul se fixează
pe stativ ;
✓ se spală mâinile și se pun mănușile de unică folosință ;
✓ se lubrifiază canula rectală pe o lungime de 5 -7 cm cu o compresă de tifon (setul de unică
folosință pentru cl ismă poate avea canu la prelubrifiată) ;
✓ se îndepărtează fesele pa cientu lui cu mâna stângă iar cu mâna drea ptă se introduce canula
7-10 cm prin anus în rect, cu vârful îndreptat înainte, în direcția vezicii urinare, a
ombilicului și apoi orizontalizâ nd-o prin mișcări de rotație , până se învinge rezistența
sfincterului an al;
✓ dacă rezistența se menține și după trecerea de anus, lăsați să se scurgă o cantitate mică din
soluția pentru clismă, retrageți puțin canula și apoi continuați introducerea, rugând
pacientu l să respire adânc d e câteva ori – nu forțați introducerea canu lei!
✓ deschideți circuitul și introduceți soluția încet, pe o perioadă de 5 – 10 minute,
comunicând în permanență cu pacientu l pentru a afla cum se simte ;
✓ înainte de terminarea soluției pensați tubul, extrageți canula rectală și așezați -o în tăvița
renală ;
✓ explic ați-i pacientului că este nevoie să rețină soluț ia timp de 10 – 15 minute ;
✓ ștergeți re giunea peri anală și aduceți pacientul în decubit lateral drept și peste câteva
minute în decubit dorsal pe ntru a fac ilita pătrunderea lichidului la o adâncime mai m are
(dacă est e posibil și nu există contraindicații) ;
✓ dacă pacientul se poate deplasa, va mer ge la toaletă, în caz contrar folosiț i bazinetul pentru
captarea scaunului, la pat, în cazul paci enților i mobi lizați ;
✓ înlăturați mănușile și curățați și dezinfecta ți materialele utilizate ;
✓ spălați -vă pe mâini .
Îngrijirea pa cientului după procedură :
✓ se efectuea ză toaleta regiunii anale pe un bazinet curat, dacă pacientul este imobilizat ;
✓ se îndepărtează m aterialele de protec ție și se așază pacientul comod, se înveleș te;
✓ se aerisește salonul ;
✓ se notează în F.O. efect uarea clis mei și comportamentul pacientului pe parcursul procedurii ;
✓ se îndepărteaz ă materialele folosite conform precauțiunilor standard .

Fișa t ehnică 11 Injecția intraderm ică

Definiție – Introducerea strict intradermic de soluții izotone – în organism, prin int erme diul
unui ac fin cu vârf tăiat scurt atașat la o seringă sterilă .
Scop :
✓ Terapeutic→ desensibilizări față de alergenii identificați sau imunotera pie în neoplazii ,
vaccinarea BCG ;
✓ Diagnostic → t estări la diverși piogeni sau substanțe medicamentoase cu uz terapeutic
(xilină, dil uții din dive rse antibiotice – Penicilină) → testarea la tuberculină ;
✓ Anestezic → infiltrarea d ermică cu aneste zic.
Locul injecției intradermice :
Se aleg regiunile în care reacț ia locală dete rminată de injecția intradermică poate fi bi ne
observa tă. Se preferă regiunile anatomice puțin pigmentate, sl ab cheratinizate, cu pilozitate
redusă:
✓ fața anter ioară a antebrațului –1/3 medie (1/3 medie antebra ț stâng în cazul IDR la
tuberculină);
✓ fața exter nă a brațu lui și a coapsei ;
✓ în scop anestezi c → pe ori ce suprafață a corpului .

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
40
Materiale și instrumente necesare :
✓ seringă de 1 ml cu ac fin cu vârf tăiat scurt ;
✓ material genera l pentru executarea unei injecții ;
✓ soluția de injectat.
Pregătire a pacientului :
a) psihică: se informează și se explic ă pacientului pro cedura → explicați scopul injecției,
efectele dorite și nedorite și obțineți consimțământul informat și complianța;
b) fizică:
✓ cercetați zonele de elecție: regiunea anterioară a antebrațului , fața exte rnă a brațului și a
coapsei ;
✓ stabiliți locul pentru injecție evitând zonele pigmentat e, decolorate sau infectate ;
✓ poziționați pacientul în funcție de locul selectat și de sta rea sa: decubit dorsal, poziție
șezândă sau semișezândă .
Efectuare
✓ se verific ă prescrip ția și identitat ea pacientului
✓ se spa lă și se dezinf ectează mâinile și se îmbracă mănuși de protecție .
✓ se dezinfectează locul puncției cu alcool și se așteapt ă evaporarea.
✓ se întinde și se imobilizează tegumentul antebrațului cu polic ele, indexul și mediusul
mâinii stângi.

✓ se introduce vâr ful acului în grosimea pielii, tangențial pe suprafața pielii, la un unghi
de 10 -15 grade fa ță de planul cutanat, cu bizo ul în sus, până dispare complet orificiul
acului.
✓ se injectează lent s oluția în grosimea st ratului dermic.
✓ se formează o papulă albă de aspectul cojii de portocală de 5 -6 mm diametru, o înălțim e
de 1-2 mm la 0,1 ml soluție injectată.
✓ se retrage acul fără a aplica tam pon la locul puncției .
✓ se colectează selectiv materialele fo losite .
Incidente și accidente
✓ revărsat lichidian→ când acul a i ntrat parțial în derm.
✓ tumefacția stratului subcutanat, fără apariția papulei cu aspect de coajă de portocală →
când acul a pătruns prea prof und.
✓ lipotimie, reacție anafilactica sau chiar soc → cân d se introduc soluții alergene.
✓ tulburări trofice → din cau za distensiei p uternice prin injectarea de soluții hipoto ne.
✓ necroza unor porțiuni de tegument → prin reacție intensă la locul inje cției.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
41
Observații
✓ pentru anestezie locală injecția se poate face pe orice suprafa ță a corpului → obligatoriu
după testarea sensibilității organismului la anestezic!
✓ în cazul efectuării testelor alergologice, se pregătesc: adrenalină, efedrină, he misu ccinat de
hidrocortizon, cardiotonice.

Fișa tehnică 12 Injecția intram usculară

Defin iție – Introducerea de substanțe medicament oase – soluții izotone cristaline, uleioase sau a
unei substanțe coloidale în stratul muscular, prin intermediul unui ac atașat la o seringă.
Scop
→ Terapeutic . Efectul medicației administrat e intramuscular se ins talează mai lent față de
administrarea intr avenoasă , dar m ai rapid de 4 -5 ori decât subcutanată . Efectul maxim
se instalează în aproximativ 20 -45 de minute de la in jectarea intramusculară .
Locul injecției intramusculare
✓ Regiunea supe ro-externă fesieră, de asupra marelui t rohanter –(pătratul supero -extern
fesier).
✓ Mușchii externi și anteriori ai coapsei – 1/3 mijlocie.
✓ Mușchiul deltoid.
✓ La sugari – regiunea mijlocie a coapsei, marginea externă

Fig. 1 -Loc de elecție – deasupra mar elui trochanter Fig. 2 – Loc de elecție –pătratul supero -extern fesier
→ muschiul gluteus medius (fesier mijlociu)

Materiale le necesare
✓ Material e general e pentru executarea une i injecții.
✓ Seringă de capacitate adaptată cantității de medicame nt ce treb uie injectată.
✓ Ac intramuscular lung (4, 5, 6, 7 cm) cu bizo u lung.
✓ Soluția medica mentoasă.
Pregătirea pacientul ui
✓ Se identific ă și se anunță bolnavul și se explică tehnica și neces itatea ei.
✓ Se obține consimțământul și complianța
✓ Se așază pacientul în repaus – în decubit ventral, lateral, șezând sau în picioare.
✓ Se dezvelește l ocul ales.
Efectuarea procedurii
✓ Se verific ă prescripția
✓ Se spală și se dezinfectează mâinile și se îmbrac ă mă nuși de protecție .
✓ Se alege locul de elecție – obișnuit se injectează l a nivelul pătratu lui sup ero-extern fesier.
✓ Se dezinfectează l ocul injecției cu alcool.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
42
✓ Se cere pacientulu i să-și mențină musculatura cât mai relaxată – mușchiul să fie moale.
✓ Se pun cționează perpendicu lar pielea pătrunzând 4 -7 cm cu rapiditate și siguranță .
✓ Se verifică poz iția acului pri n aspirare în seringă și se injectează lent .
✓ Se aplică o compresă și se retrage acul brusc, masând ușor zona pentru accelerarea
resorbției.
✓ Se așază pacientul comod, în repaus, 5 -10 minute..
✓ Se colectează selectiv materialel e folosite.
Incid ente și accidente
✓ Durere violentă – prin at ingerea nervul ui sciatic sau a unei terminații nervoase – se retrage
acul și se schimbă locul injecției.
✓ Paralizie (tota lă sau parțială )– prin lezarea nervului sciatic.
✓ Ruperea acului – extragere a se va face manu al sau chirurgical.
✓ Necroza țesuturilor prin greșirea căii de administrare a medicamentului.
✓ Hematom.
✓ Supurație septică, abces, infecție gravă.
✓ Flegmon – supurați e septică prin ner espectarea normelor de asepsie și antisepsie.
✓ Embo lie ule ioasă –introducer ea accidentală a suspensiei uleioase într -un vas de sânge.
✓ Iritație periostală – injectarea medicamentului în apropierea osului.
Observații
✓ Se evită regiuni infilt rate, zone cu abcese tegumentare, acnee, foliculită, furuncule
✓ Se evită in jectarea repeta tă în același loc – se schimbă periodic locul.
✓ Verificarea p oziției acului pentru soluțiile colorate se face prin detașarea seringii.
✓ Cantitatea maximă de medicament injectat e ste de 5 ml → pentru a nu se mări riscul de
infecții – abces post injectabil .

Fișa tehnică 13 Injecția intravenoasă

Definiție – Injec ția intravenoas ă = introducerea soluțiilor medicamentoase cristaline, izotone
sau hipertone în circulația venoasă, prin intermediul unui ac atașat la seringă.
Nu se i ntroduc soluții uleioase – produ c embolii uleioase și consecutiv moartea.
Injecția intrave noasă se efectueaz ă prin punc ția venoas ă și injectarea medicamentului
intravenos.
Scop: Injecția i.v. se efectuează în scop
➢ diagnostic (de exemplu substanțele radi oopace) sau
➢ terapeutic.
Substanț ele admi nistrate i.v. au. acțiune sistemică rapidă, prin a dministrarea drogului
direct în torentul circulator. Pe această ca le se administrează cantități mai mari d e substanț e
active hidrosolubile. Nu se utilizează această cale pen tru adm inistrarea substan țelor
liposolubile și se evită administrarea substanțelor iritante (risc de producere a fiebitelor .
Contraindicații :
✓ Refuzul pacientului;
✓ Alergie medicamentoasă cuno scută la d rogul resp ective;
✓ Medicament liposolubil sau iri tant
Locul de elecție a injecției i.v.:
✓ Pentru administrarea tratamentului i. v. la adult se aleg venele accesibile ale membrului
superior nondominant: vena cefalică, vena bazilică, vena medio -cubit ală, vena radială
sau arcada venoasă dorsală a mâinii. La n ou născ ut se u tilizează venele me mbrului
inferior (arcada venoasă dorsală a p iciorului, ven ele gambei) și venele epicraniene.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
43
Fig. 1 -2 Loc de elecție pentru injecția intravenoasă

✓ în cazul paci enților cu tratament parenteral i.v. de lungă durată , ordin ea punc ționări i
venelor este înto tdeauna dinspre capătul distal sp re cel prox imal al membre lor.
✓ Se evit ă puncționarea venelor situate în vecinătatea unei articulații.
Obiectivele procedurii
✓ Adminis trarea unu i medicament direct în sistemul vascular în scop explora tor; tr atarea
rapidă a pro blemelor medicale ale pacientului ; realizare a unei concent rații înalte în sânge
a medicamentului, într -un timp scurt .
Pregătirea materialelor
✓ tavă medicală/cărucior
✓ medicamen tul și soluția utilizată pentru diluție
✓ seringi c u ac de unică utilizare sterile, de capacități adecvate cantității de medicam ent
prescris
✓ tampoane cu alcool dezinfectant și mănuși de unică utilizare
✓ garou, materiale de protecție a patului
Pregăt irea pacientului
a) psihică:
✓ informați pacientul despre pr ocedură explic ând scopul injecției , efectele;
✓ obțineți consimțământul informat și complianța
b) fizică:
✓ verificați locurile de elecție, evitând zonele cu echimoze, cu pilozitate accentuată sau cu infecție
✓ stabil iți locul pentru injecție : venele de la plica cotului – bazilic a sau cefalic a; ven ele de pe
partea dorsală a mâinii, venele de pe partea pos terioară a gambei, venele epicraniene (la
copii); venele jugula re
✓ poziționați pacientul în siguranță în funcție de locul ales și de starea sa; decubit dorsal,
poziție semiș ezând ă
Efec tuarea procedur ii:
✓ Verificați prescripția medicală și ident itatea p acient ului
✓ Se pregătesc materialele pentru administrarea injecției i.v;
✓ Se poziționează pacientul în decubit dor sal, cu me mbrul superior în extensie com pletă a
cotul ui sau în poziție șezândă pe scaun, cu cotul în extensie și brațul sprijinit pe un suport
textile pe spătarul scaunului;
✓ Se spală mâinile și se îmbracă mănuși de unică folosință
✓ Se antiseptizează tegumen tele regiu nii alese, prin mișcări circulare, din cent ru spre
periferie; în cazul utilizării soluțiilor alcoolice se așteaptă 30 se c pent ru exercitarea
efectului antiseptic;
✓ Se aspiră soluția din fiolă sau flacon conform procedurii standard
✓ Se elimin ă bulel e de aer d in seringă menținând seringa în poziție ver ticală

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
44
✓ Se sch imbă acul cu altul capișon at
✓ Se aplică garoul, cu 8 cm deasupra regiun ii la nivelul căreia urmează să se facă injecția i.v.
✓ Se identifică în regiunea antebrațului vena aleasă pentru injectar ea i.v. pr in palpare. Dacă
venele nu sunt vizibile se poate recurg e la di verse manevre care favorizează evidențierea
acestora prin venod ilatație ( mișcări repetate de închidere -deschidere a pumnului, aplicare
locală de comprese calde, introducerea mâinii în apă caldă sau poziționarea declivă a mâinii).
✓ Odat ă aleasă vena s e proce dează la introducer ea acului, prin metoda indirectă: acul cu
orificiul bizoul ui în sus este introdus prin tegumente, sub un unghi de 30 -45 grade, la 3-8
mm depărtare de vena aleasă, p rogresând către aceasta, sub aspirație continuă, p ană în
momentul apariției sângelui venos în seringă;
✓ Se verific ă poziția acului prin a spirare
✓ Se desface garoul dacă acul este în venă
✓ Se inject ează lent soluția medicamentoasă, observând locul puncționat și reacțiil e pacient ului
✓ Se retrage rapid acul adap tat la seringă
✓ Se compr imă locul injecției cu un tampon cu alcool, 3 – 5 min. pentru h emostază compl etă
Îngrijirea pacientului
✓ Se observ ă locul injecției pentru sângerare
✓ Se ajută pacientul să adopte o pozi ție confortabilă
✓ Se explic ă conduita ulterioară d acă medicamentul a fost admi nistrat în scop explorator
✓ supravegheați pacientul pentru a surprinde une le complicații și anunțați medical dacă apar
Reorganizarea locului
✓ Colectați selectiv materialele folosit e în conta inere speciale
✓ Acul se aruncă necapișon at
✓ Spălați -vă mâi nile du pă îndepărtarea măn ușilor
✓ Notați procedura în dosarul/planul de îngrijire: nu me, prenumele asistentei care a efectuat
injecția, data și ora administrării; tipul soluției administrate, doza.
Evaluarea eficacității procedurii
Rezu ltate așteptate /dorite:
✓ Medicamentul este inj ectat lent când vena este corect puncționată
✓ Pacientul pre zintă un răspuns terapeutic la medicamentul administrat în acest scop
✓ Pacientul nu dezvoltă reacții de sen sibilizare la medicamentul injectat în scop exp lorator
Rezultat e nedor ite / Ce faceți ?
✓ Flebalgie prin injectarea prea rapidă a soluț iei sau prin in troducerea unor substanțe iritante
pentru intima vasului (ex . soluțiile hipertone) →se injectează lent soluția
✓ Senza ția de uscăciune în faringe , valuri de căldură → se injectează soluția foarte lent și se
comunică cu pacientul
✓ Hematomul prin perforarea ven ei sau retragerea acului fără îndepărtarea garoului → se
aplică comprese umede reci
✓ Amețeli, lipotimie, co laps → se anunță medicul
✓ Reacții anafilactic e la soluții le injecta te în scop explorator → se anunță medical și se
intervine de urgență conform protoco lului
Complicațiile injec țiilor intravenoase
➢ Perforarea venei este rezultatul unui defect de tehnică și se soldează cu injectarea
paravenoasă a drogul ui administrat . Secund ar aces teia pot ap ărea echimoze, hematoame
locale și fiebite în cazul injectării par avenoase a unui medicame nt iritant.
➢ Paralizia nervului median – este rezultatul injectării paravenoase a s ubstanțelo r cu acțiu ne
neurolitică
➢ Embolie g azoasă prin injectarea accide ntală de aer în venă ce poate duce la decesul
pacientului

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
45
➢ Embol ie uleioasă – prin greșire a alegerii căii de administrare a medicamentului uleios (se
administrează intramuscular stric t)
➢ Traumat ismele venoase repetate ca urmare a utilizării frecvente a acel eiași vene sau
injectării de substanțe cu potențial iritant det ermină tromboflebite .
➢ Punc ționarea unei artere se datorează unui defect de tehnică. Accidentul este sugerat de
apariția în seringă a sângelu i arterial, de culoare m ai deschisă decât cel venos.
➢ La injectarea accid entală intra arterială a medicamentului pacie ntul resimte o durere locală
vie, însoțită de spasm arterial, cu albirea și ulterior cianoza mâinii și degetelor.
➢ La adm inistrarea injecțiilor i.v. este posibilă pr oducerea sincopei vag ale, de team a. în cazul
pacienților anxioși, hipervagotoni.
➢ în cazul ad ministrării i. v. este posibil apariția reacțiilor alergice – a socului an afilactic. Într-
o asemenea situație se întrerup e administ rarea medicamentului, se pă strează acul în venă,
se sch imbă se ringa și se administ rează medicația de urgență (Adrenalină, Hemi succinat de
hidrocortizon sau Metilprednisolon ).

Fișa tehnică 14 Injecția subcutanată

Definiție – Introducerea în organism de substanțe medicamentoase lichide izotone, cristaline
nedureroas e soluție (max. 1,5 ml) prin intermediul unui ac în țesutul celular subcutanat (hipoderm).
Scop : Terapeutic → injectarea soluțiilor cristaline, perfuzie subcutanată hidratantă.
Locul injecției subcutanat e
→ Fața externă a br ațului.
→ Fața superoexternă a coap sei.
→ Flancurile pere telui abdominal.
→ Regiunea deltoidiană.
→ Regiu nea supra – și subspinoasă a omoplatului.
→ Regiunea subclaviculară.
→ Regiunile centrale fesiere.
Materiale și instrumente n ecesare
✓ seringă de capacitate adaptată cantității de medicament ce treb uie injectată.
✓ ac steril hipodermic, lung de 30 -52 mm și diametr u de 6/10, 7/1 0, 8/10, cu bizou lung.
✓ soluția medicamentoasă cristalină izotonă sau soluție uleioasă în cazuri speciale.
✓ materiale general e pentru executarea u nei injecții .
✓ soluție dezinfectan tă → alcool, tinctur ă de iod, eter, benzină iodată.
Pregătirea p acientului
a) psihică : se anunță bolnavul și se explică scopul, efecte le dorite și nedorite, orarul de
administrare dac ă este cazul, se obține consimțământul informat
b) fizică:
✓ asigu rați int imita tea pacientului
✓ așezați pacientul în funcție de starea sa → în mod obișnu it se așază pacientul în poziție
șezândă cu mâna sprijin ită pe șold sau în decubit dorsal
✓ se dezvelește l ocul ales.
Execuție
→ verifica ți presc ripția și identitatea pacien tului
→ se spală și se dezinfe ctează mâinile și se îmbracă mănuși de prote cție.
→ se dezi nfectează locul puncției .
→ cu policele și indexul mâinii nedominante se face un pliu cutanat.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
46
→ se puncționea ză pe direcția axului longitudinal al cutei, acul atașat seringii fiind c u
bizoul în sus, intrând în profunzimea stratului subcutanat, la o adâncime d e 2-4 cm →
paralel/perpendicular cu suprafața regiunii.
→ se verifică poziția acului prin aspirare în sering ă.
→ se rela xează pliul și se injectea ză lent, cu presiune ușoară pentru a nu de stinde brusc
țesutul subcutanat.
Intervenții după tehnică
✓ După injecta re se aplică o compresă și se retrage acul brusc, masând ușor zona pentru a
închide traiectoria acului și a favoriza circulația locală în vederea accelerării resorbției.
✓ Resorbția începe după 5 -10 m inute de la injectare.
Incidente și accidente
✓ durere viol entă – prin lezarea unei terminații nervoase sau distensia bruscă a țesuturilor .
✓ durere – la administrarea soluțiilor de NaCl.
✓ ruperea acului.
✓ necroza țesuturilor prin greșirea căii de administrare a soluțiilor medicamentoase.
✓ hematoame, echim oze
✓ abces – prin infectarea hematogenă.
✓ infecții – prin nerespectarea normelor de igienă.
Observații
✓ Se evită injectarea repetată în același loc → se schimbă periodic locul.
✓ NU se injectează substanțe iritante.
✓ NU se injectează în regiuni infiltrate, zone cu abcese tegumentare, acnee, folic ulită,
furuncule
✓ Prin acelaș i ac se pot injecta mai mult e fiole de medicament, fie prin detașarea se ringii și
reîncărcarea ei, fie prin adaptarea altei seringi deja încărcată.
✓ Dacă cantitatea de soluție injectabilă este mai mare se schimbă direcția acului sub piele fără
a fi scos din locul p e und e traversează p ielea.

Fișa tehnică 15 Instalarea , întreți nerea și îndepărtarea unui cateter venos periferic

Puncția venoasă periferică este o manoperă elementară pe care orice med ic, indiferent de
specialitate și orice asistent medica l trebui e să și-o însușească .
Abordul venos periferic poate să aibă două scopuri:
▪ recoltarea de sânge;
▪ administrarea de medicamente sau soluții perfuzabile.
Dacă este necesar un abord venos îndelunga t acesta se va reali za prin montarea unui
cateter veno s perife ric (CVP) (Fig.1).
CVP pot fi de diferite dimensiuni existând un cod de culoa re în funcție de grosimea
cateterului. Dimensiunea ca teterului care urmează a fi montat va fi corespunzăto are calibr ului
venei. Cele ma i utilizate vene sunt cele de la niv elul ant ebraț ului sau de pe fața dorsală a
mâinii..
La nou -născut abordul venos periferic se poate face ușor la nivelul venelor epicraniene. De
asemenea în urgență abordul intraosos la nivelul ti biei poate fi folosit pentru resuscitare
volemică până la monta rea u nui CVP.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
47

Fig.1. Cateterul venos periferic (CVP )

Materi ale necesare pentru puncția venoasă periferică:
▪ tampoane cu alcool sanitar;
▪ garou; mănuși de protecție
▪ catetere venoase periferic e sterile , adaptate calibrului venei ;
▪ benzi adezive pen tru fixa rea cateterului sau pansament transparent adeziv ;
▪ ser fiziologic pentru spăla rea cateteru lui
▪ tăviță renală ;
▪ recipient pentru colectarea materialelor folosite
Pregătirea pacientului
• Psihică – se identifi că și se informează pacientul, se obține com plianța și consimțământul
• Fizică – se poziționează pacientul în decubit dorsal
Efect uarea procedurii
• Se spală mâinile și se pun mânușile nesterile
• Se alege locul inserției:
o Se evaluează ve nele pacie ntului
o Locul inserției trebuie să fie ușor de abordat, iar pre zența cateterului să nu producă
disconfort pacientului, eventua l se ține cont de preferi nța pacientului în alegerea locului
de inserție pentru a -i permite mobilizarea
o Se evită locurile iritate d e injecțiile sau cateterele anterioare, echimozele, z onele in fectate ,
zonele de fle xie care pot compromite fluxul sanguin
o în caz de interven ție chirurgicală se recomandă montarea cateterului în așa fel încât să nu
stânjenească echipa operatorie în timpul i ntervenției
• Se aplică garoul la 8-10 cm de locul de inserție
• Se pal pează locul ins erției și apoi se dez infectează cu soluție a ntiseptică ti mp de 30 sec.
• Se pregătește cateterul prin deschiderea ambalajului în condiții de siguranță și apoi se scoate
capacu l cateter ului
• Se inseră cateterul:
o Se puncționează ve na prin pozițio narea cateterul ui într -un unghi de 15 -30 grade în funcție
de localizarea venei, precedându -se exact ca la puncția venoasă. Dovada că cateterul este în
venă este dată de apariția sângelui în capătul distal al acestuia
o Se avansează cu cateteru l tangen țial în traiectul vene i câțiva milimetri
o Se evită contaminarea pri n atingere ți nând cateterul de cele două „a ripi” sau de dopul de
protecție (fig.2)
o Se retrage parțial mandrenul din cate ter, momen t în care apare sângele pe tubul flexibil.
o Se înaint ează cu tubul f lexibil pe trai ectul venei până când acesta este intro dus în totalitate
o Se desface garoul și se aplică presiune pe traiectul venei deasupra locului de inserție pentru
a opri sân gerarea, t imp în care se retrage complet mandrenul metalic din cateter.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
48

ATENȚ IE! N iciodată n u se reintroduce man drenul în cateter!
o Se de sfiletează ca pacul alb al mandr enului care se înfiltrează la cateter renunț ându-se la
presiunea exercitată asupra venei .
o Se igien izează locul cu tampon îmbibat în alcool la nevoie
• Se fixează catete rul, să nu afec teze circul ația sângelui din zonă și să se p revină mobili zarea
lui, cu benzi adezive /pansament steril transparent pentru a vizualiza locul inserției (fig.3)
• Se not ează pe pansament ul fixator data, ora inserției, inițialele asi stentulu i medic al care a
monta t cateterul
• Se spală cateterul cu 2 ml de se r fiziologic prin injectare cu seringa prin supapa lui sau prin
conectorul cu port de injectare
• Se colectează materiale le utiliza te și se îndepărtează mănușile ș i se spală mâinile
Întreți nerea unui cateter ve nos periferic
Se interzice dezobstruarea cate terului prin masarea locului. în cazul în care cateterul este
nefuncțional acesta se îndepărtează

Fig.2. Tehnica montării CVP Fig.3. Fixare a CVP

✓ Evaluare a zilnică a locului de inserție a cateterulu i venos perif eric pentru determinarea
riscului de apariție a flebitei, utilizâ nd pentru monitorizare scorul vizual de f lebită (VI P =
Visual Infusion Phlebitis Score). în cazul în care avem u n scor de flebită de 2 sau mai mare
de 2 cateterul se îndepărtează (tabel 1)
✓ După terminarea administrării medicației sau soluțiilor perfuzabi le, pe cateter se introduce
soluție salină izotonă p entru a fi spălat
✓ Un cateter nefolosit se va spăla o dată la 12 h c u soluție salin ă izotonă. Nu se va forța flush -ul
✓ Obligato riu se schimb ă plasturele murdar cu sânge sau ud cu soluții perfuzabile
✓ Înainte de utilizarea cateterului se curăță po rturile cu clorhexidină 2%/ alcool 70% ș i se
așteaptă evaporări i alcool ului
✓ Un cateter va fi schimbat la 72 ore sau în momentul în care s e observă apa riția semnelor
celsiene / scor visual de flebit ă (VIP) = 2
Tabel 1 – Scorul vizual de flebită (VIP)
Aspecte evaluate Scor Intervenții
Locul inserției intravenoase apare sănătos 0
Nu ex istă semne de
flebită Se monitorizează
cateterul
Unul din următoarele s emne este evident:
– Ușoară durere
– Eritem la locul de inserție int ravenoasă 1
Posibile semne de
flebită Se m onitorizea ză
cateterul
Două din următoarele semne sunt evident e.
– Durer e pe traiectul venos
– Eritem 2
Stadiu incipient de
flebită Îndepărtare catet er
Repoziționare/reinserare
cateter

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
49
– Edem
Toate semnele următoare sun t evidente:
– Durere pe traiectul venos
– Eritem
– Induraț ie < 6 cm deasupra locului de inserție 3
Stadiu medi u de
flebită Îndepărtare catete r
Repoziționare/reînserare
cateter
Inițiere tratament
Toate semnele următoare sunt evidente și extinse:
– Durerea pe trai ectul venei
– Eritem
– Indurație
– Cordon venos p alpabil > 6 cm deasupra
locului de inserție 4
Flebită avansată
sau
Trombofleb ită
incipientă Îndepărtare cateter
Repoziționare/reînserare
cateter
Inițiere tratament
Toate semnele următoare sunt evidente și extins e:
– Durerea pe traiectul venei
– Eritem
– Indura ție
– Cordon venos palpabil
– Febră 5
Stadiu avansat de
trombofle bită Îndepărtare cateter
Iniție re tra tament
Îndepărtarea cateterului venos periferic
• Se spală mâinile cu apă și săpun/ soluție antiseptică
• Se îmbracă mănușile nesterile
• Se îndepărtează pansame ntul fixator/ leucoplas tul
• Se extrage cateterul lent după acre se apli că pansa ment steril/tam pon cu soluție antiseptică
pe locul inserție i și se exerc ită compresie locală 3 -4 minute
• Se fixează cu leucoplast pansam entul steril/tamponul cu soluție dezinfecta ntă
• Se ver ifică integritatea cateterului (ne asigura m că nu au rămas f ragmente în sistemul ve nos)
• Se colectează materialele utilizate
• Se îndepărtează mănușile și se spală mâinile
Montarea unei truse de perfuzie (fig.4)
▪ se face în condiții de maximă steril itate;
▪ se desface trusa de perfuzie sterilă;
▪ se închide dispoz itivul d e reglar e a vitezei de picurare;
▪ se introduce în dopul flaconului s au în punga d e perfuzie trocarul camerei de picurare.
▪ dacă flaconul este din sticlă, lângă trocarul perfuzorului se introduce și un ac pentru aer.
▪ se umple jumătate din camera de p icurare prin exe rcitarea unei p resiuni asupra acesteia;
▪ se deschide dispoz itivul de reg lare a vitezei de picurare și se umple perfuzorul cu soluția
perfuzabilă având grijă să se elimine tot aer ul de pe t ub. Se închide dispozitivul de r eglare a
picăturilor , se con ectează perfuzorul la cateter după care se deschide dispozitivul de regla re a
picăturilor la ritmul dori t

Fig.4. Trusa de perfuzie

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
50
.
Supravegherea, evaluarea și notarea proced urii
• Se supraveghează pacientul și se identifică semne incip iente de flebită , infecție,
• Se observă aspectul pansamentului și fixarea ca teterului
• Cateterismul venei este eficient: canula este permeabil ă și nu apar semne de inflamație
locală
• Montarea catet erului per mite administrarea tratamentului conform indicației
• Se notea ză în fișa pacientului modificările apărute cu privire la inserția și întreținer ea
cateterului
Complicații și riscuri
• Risc septic
• Obstrucția cateterului prin formarea de cheaguri
• Durere în moment ul plasării cateterului și după aceea
• Embolie gazoas ă

Fișa tehnică 16 Intervenții de urgență în hipertensiunea arterială

Definiție Hipertensiunea arterială se caracterize ază prin creșterea presiunii arteriale (sistolice
și/sau diast olice) p este val orile normale ( 140/90 mmHg).
Circumstanțe de apariție
→ esențială -fără ca uze direc te
→ secundară –după o afecțiune renal ă, endocrin ă, cardiovascular ă, neurologic ă – factori de
risc
▪ stres, fu mat
▪ obezitate, sedentarism
▪ ingestie excesivă de sodi u
▪ persoa ne cu ri sc:
✓ cu responsabilități sociale crescute
✓ cu reg im de viaț ă dezech ilibrat
✓ cu comportament agresiv, hipercompetitiv
Manifestări de dependență (semne și simptome):
Semnele și simptom ele su nt diferențiate în funcție de stadiul H.T.A.
• creșter ea moder ată a va lorilor T.A. t ranzitorie
• creșterea permanentă a v alorilor T .A.
• cefalee o ccipitală, frecvent dimineața , cu caracter pulsatil
• amețeli , astenie
• tulburări de vedere , de memorie și de concentr are
• parestezii
• palpitații , dureri precordiale, dispn ee la ef ort
• hemo ragii (epistaxi s, metroragii)
Complicații :
• cerebr ale (encef alopatie hipe rtensivă, hemoragii cerebrale)
• cardiace ( insuficiență cardiacă)
• coronare (I.M.A.)
• renale ( insuficiență renală)
Obiec tivele vizează :
• scăderea valorilor TA în limite acce ptabile
• îmbunătă țirea irigației arteriale periferice

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
51
• diminuarea s au oprirea evoluției leziunilor ateromatoase periferice
• prevenirea complicațiilor
• promovarea confortului
Intervențiile asistentul ui m edical :
• asigurarea repausului fizic
• măsurarea funcțiilor vitale
• administra rea tratamentul ui medicamentos anti hipertensiv la recomanda rea medicului .
– de prima intenție Captopril 25mg/sublingual
– diuretic -furosemid – de 20mg – iv
• Transport de urgență la spital
– Investigarea pacientului și stabilirea cauzelor/mo dificărilor apărute la nivelul apara tului
cardiovascular
– Tratament far macologic stabilit de c ătre medic și administrat de asistentul medical
– Monitorizarea funcțiilor vitale
– Educația pacientului și ob ținerea complianței acestu ia la planul terapeutic propus
– Urmărirea pa cientului hipertensiv – se realizează în ambulatoriu, paci entul efec tuând o
serie de vizite la medic pentru a avea o monitorizare a valorilor TA, deoarece tratamentul
HTA este individual izat și pe toată via ța

Fișa tehnică 17 Interven ții de urgență în epistaxis

Defini ție – Epistaxisul este o s ângerare cu origine în fosele nazale, cu un caracter benign în
90% din cazuri, dar poate constitui și cauz ă de deces.
Etiopatogenie: Cauzele epist axisului care pot provoca apariția unei sângerări nazale pot fi:
locale, gener ale, traumatice .
a) Cauzele locale – sunt n umeroase:
✓ cea m ai obișnuită cauză constă dintr -o eroziune a capilarelor zonei Kisselba ch, care este
supusă microtraumatismelor (zgârie tură cu unghia, inhal ație de pulberi și substanțe volati le
corozive în industri a chimică);
✓ inflamațiile acute și cronice a le mucoasei naza le: coriza a cută epidemică, sinuzitele, rinita
pseudo membranoasă , rinita atrofică;
✓ ulcerul trofic perforant al septului , datorită insuficie nței nutriției locale, rezultată din
tulburări le de motric itate ale capil arelor
✓ tumorile cavităților nazale sau ale s inusurilor pa ranazale, corpii străini ai foselor nazale,
rinolitiaza.
b) Cauzele generale :
✓ hipertensiunea arterială este cea mai frecventă cauză de sângerare, întâlnită la vârstnici
✓ arterosc leroza
✓ hepatita virală , ciroza hepati ca
✓ insuficiența renală acută sau cronică
✓ bolile infecto -contagioase
✓ bolile sângelui: hemofilia, leucemia, agranulocitoza, anemiile grave;
✓ bolile care nțiale – avitaminoze le, scorbutul;
✓ tratament cu ant icoagulante (h eparin ă, trom bostop);
✓ bolile profesionale – intoxicațiil e cu oxid de car bon, arsenic, fosfor, plumb)
c) Cauzele traumatice generatoare de hemoragii nazale pot fi: fractura bazei craniului, fr actura
piramidei nazale, a lamei ciuruite a etmoidu lui, intervenț iile c hirurgi cale asupra fos elor nazale și
a sinusurilor paranazale.
Clasificarea ep istaxisului :

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
52
A. în funcție de cantitatea de sânge pierdută întâlnim:
✓ Rinoragie ușoară /benignă, cu sângera re în cantitate mic ă, frecvent oprindu -se spontan;
✓ Rinoragie mijl ocie, cu scur gere de sânge d estul de abundentă, fie cont inuă, fie cu
întreruperi, sau o rinoragie mai puțin abun dentă, dar prelungită în timp;
✓ Rinoragie severă sau malignă, cu sângerare impre sionantă, uneori cat aclismică, putând
duce la ex itus în câteva mi nute s au putâ nd da naștere u nor complicații deosebite pr in
spolierea de sânge a organ ismului.
B. în funcție de sediul sângerării avem epistaxis:
✓ Unilateral(cel mai frecvent);
✓ Bilateral
✓ Anteri or-de obic ei la nivelul petei vasculare Kisselback;
✓ Posterior – în regiu nea art erei sfenopalat ine;
✓ Difuz – în general de ca uza hemopatică.
Tabloul clini c în epistaxis:
– stare generală alterat ă
– paliditatea tegumentelor;
– transpira ții reci
– TA este norma lă, la hip ertensivi crescut ă sau sc ăzută;
– în hemoragii mari: sete; TA prăbușită; lipotimie ;
Epistaxisul poate fi (gravitatea lui):
1. Epistaxis la un bolnav ce nu mai s ângereaz ă activ (epistaxis oprit spontan);
2. Sângerare nazal ă “picătură cu pic ătură” la un bolnav co mpensat cardio -vascular, cu stare
general ă bună. Necesit ă tratament hemostatic loca l.
3. Sângerare nazal ă consi derabilă, cu modifi cări cardio -vasculare și volemice corectabile
spontan sau prin tratament local/general.
4. Sângerare nazal ă incoercibil ă, cu m odific ări durabile ale parametrilor cardi ovasculari ce pot
evolua rapid sp re șoc hipovole mic. Necesit ă tratament h emostatic local de maxim ă urgen ță și
măsuri de reechilibrare hidro -electrolitic ă și cardio -vascular ă.
Rolul asistent ului medical în îngrij irea pacie ntului cu epistaxis:
✓ pregătirea psi hică și fizic ă a boln avulu i;
✓ așezarea pacientu lui în poziție șezând cu bărbia în piept;
✓ eliberarea c ăilor aeriene superioare prin îndep ărtarea cravatei, hainelor care împiedic ă respira ția;
✓ suflarea fiec ărei fose nazale în parte;
✓ compresie optim ă pe nar a/nările s ângerânde minim 10 m inute;
✓ măsurarea TA;
✓ pregătirea materialelor ne cesare efectu ării tamponamentulu i anterior/ posterior;
✓ supravegherea ulterioar ă a bolnavului.
Conduita terapeutic ă în caz de epistaxis: ar e drept ob iectiv:
• hemostaza locala;
• anihilare a cauzei;
• reechilibra re vo lemic ă și cardio -vascu lară;
• combaterea simptome lor asociate sângerării ;
Conduit ă terapeuti că – Medicul va avea echipament de protec ție.
A) Hemostaza local ă
✓ calmarea bolnavului;
✓ poziția bolnavului – șezând cu “b ărbia în piept”, des chis la guler;
✓ evacuar ea ch eaguril or din fosele n azale (aspirație , suflat ul fiecărei fose naz ale în parte) ;
✓ (auto)compresie digital ă pe partea sângerării timp de 10 minute;
✓ introducerea în fosa nazal ă a unei me șe cu substa nță vasoconstrictoare sau hemostat ice

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
53
sau bure ți cu fibr ină după anestezie local ă(xilina 1%).Se măsoară obl igatoriu TA , pulsul;
✓ cauterizare c himic ă sau electric ă a punctelor hemoragice;
✓ tamponament nazal anterior uni/bilateral;
✓ tamponament nazal p osterior u ni sau bilateral în sângerarea posterioara;
✓ hemostaza c hirurgi cală în epistaxisul gr av: ligatura carotidei funcție de topografia sângerării;
B) Tratament general : are drept obiectiv etiologia s ângerării, medica ția coagulant ă,
reechilibrarea hidroe lectroliti că. Medica ția coagulant ă local ă:
• trombin ă pudră hidros olubil ă;
• apă oxigenata 12%
• bureți de fibrin ă (Gelasp on);
• bureți exapandab ili (Merocel) ;
• substan țe vasoconstrictoare: efedrin ă 2%, adrenalin ă 1%, unguent hemostatic cu tanin.
Tehnica tamponamen tului în caz de epistaxis :
A)Tamponament anterior :
Materiale ne cesare : oglind ă frontal ă, sursă de lumin a, specul na zal, pensa anatomic ă, meșă de
tifon de 20 – 50 cm lungime , comprese sterile, lubrefiant, tăviță renal ă.
Tehnica:
• se degajeaz ă fosele nazale de cheagu rile de s ânge; bolnavul va sufla fiecare nar ă în parte ;
• se îmbibă meșa cu lubrefian t;
• cu ajutorul speculul ui nazal și al pensei se introduce meșa în nas, cut ând-o dinapoi
• înainte (în acordeon) în straturi suprapuse astup ând complet fosa nazal ă;
• se aplică la nas capastru/pra știe;
• se men ține 24 -48 ore;
• deme șarea se f ace înmuind me șa cu ap ă oxigenat ă;
• se asociaz ă antibioterapie;
• administrare de hemostatice;
B) Tamponament posterior :
→ se confec ționeaz ă un tampon dintr -o fașă, sterilizat; se leag ă cu un fir de a ță groas ă a căror
capete se las ă lungi(~ 20cm)
→ se intr oduce în fosa nazal ă care s ângereaz ă o sond ă subțire Nelaton al c ărei cap ăt se scoate
prin gur ă. De cap ăt se leag ă firul de a ța al tamponului și se trage sonda. Astfel tragem
tamponul prin gur a și îl introducem în rinofaringe.
→ la nar ă se leag ă firele tampo nului p osterio r la un alt tam pon care astup ă complet nara. Se
formeaz ă o cavitate închisă care favorizeaz ă formarea de cheaguri și oprirea hemoragiei.
→ se asociaz ă antibiotice, calmante, transf uzii;
→ se menține 2 – 3 zile;
Erori în managementul epistaxisului
1) Se omite s ă se întrebe bolnavul dac ă folose ște medica ție hipocoagulant ă.
2) Poziția bolnavului – șezând cu capul în piept. C ând pacientul este în colap s sau în urma
tratamentului hemoragi a continu ă, se a șază pacientul în decubit dorsal cu capul l ateral. Se
va monta perfuzie pentru reechilibra re volemic ă.
3) Durata compresiunii naz ale sub 10 minute este ineficient ă.
4) Omisiu nea parametrilor cardi o-circu latorii ;
5) Folosirea medicației hemostatice(a drenostazin, vitamina K ) este d ăunătoare la un pacient
hipertensiv cu puseu paroxistic. Posthemoragic apare fenomenul de hemoconcentra ție (se
pierde ma i mult plasma dec ât elemente cel ulare) care, împreuna cu efec tul hip ercoagulant
al medicației duce la un risc crescut de trombo za coronarian a (risc de infarct miocardic)

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
54
6) Se ac ționează asupra bolii de baz ă (tratăm puseul hipertensiv) în paralel cu hemostaza locală.
7) Sângerarea moderat ă, prelungit ă sub tamponame nt inco rect po ate induce sind rom anemic.
8) Tamponam entele repetate la inter vale scurte d e timp în aceeași fosa nazala cauzeaz ă
leziuni hemoragice greu de tratat.
9) Un epistaxis hipertensiv poate e xprima emi nenta unei hemoragii cerebrale, având valoar e
de “alar mă”.

Fișa teh nică 18 Intervenții de urgență în colica biliară

Definiț ie – Durere acută, violentă, local în hipocondrul drept, cu iradiere până în coloana
vertebrală , umărul și omoplatul d r., surveni tă în cursul colecistitelor lit iazice și nelitiazice
(colecis tita ac ută și subacută , diskine zii vezi culare și cistice, colecist oze, tumori b iliare).
Cauze :
✓ prezența calculilor în vezica biliară sau căi intra și extrahepatice;
✓ colecistita acută – o inflamaț ie cu cara cter acut a peretelui colecistic, de cele m ai multe
ori s urvine din cauz a obstrucției can alului cistic (litiaza cist ică) și infec ția pereților veziculei
biliare ;
✓ angiocolite (inflam ație a căilor biliare intra și extra -hepatice);
✓ coleci stita cron ică;
✓ diskinezii biliare (tulb urări ale motricității veziculei bili are);
✓ parazitoze intes tinale (giardia).
Manifestări de dependență – Simptomatol ogie
➢ Durerea – datorată unor contracții spastice reflexe ale vezicii sau ale căilor biliare,
urmate de creșteri ale presiunii din arborele bil iar. Debutează în hipocondrul drept sau
în epigastru. Se accentue ază progr esiv, atingând intensitatea maximă în câtev a ore și
cedează brusc sau lent. Iradiază sub rebordul costal drept sau în regiunea dorso –
lombară, scapula ră și umăr ul drept.
➢ Greață și vărsături – cu conținut a limentar apoi bi liar.
➢ Icter – colorați e datorată unui edem, spasm reflex al sfinct erului Oddi și se poate instala
fără să existe un obstacol prin calcul pe coledoc.
➢ Febra – în colec istitele acute și angiocolitele secundare infecției cu germeni microbieni
➢ Frisonul apare în infecți a căilor biliar e; este urmat de transpirații reci, abundent e și stări
de rău gene ral
➢ Semne locale – vezica biliară poate fi palpată, este foarte sensibilă.
Conduita de urgență
❖ Colicile bil iare de intensitate mic ă pot fi tratate la do miciliu prin rep aus la pat, regim
alimentar, analgetice , antispastice (Scobutil, N o Spa).
❖ Colic ile biliare complicate (prelungite) însoțite de vărsături, cu tulburări hidro –
electrolitice, cu evoluție g ravă, necesită inter nare în spita l, se face tratament d e urgență
și se intervi ne chirurgical.
în spital :
✓ ex pa raclinice, recoltări de sânge, ecografii , ex de urină (urobilinogen, pigmenți biliari),
✓ repaus la pat, calmarea durerii, administrare de analgetic e – la rec omandarea medicului,
administrarea de antispa stice,
✓ calmarea vărsătu rilor (adminis trare de antiem etice), combaterea febrei,
✓ reechilibrarea hidroelectrolitic ă și acidobazic ă funcție de rezultatele de laborator
✓ administrarea de sedative pentru calmarea stării de agita ție
✓ pung ă cu gheață în hipocondr ul drept reduce i nflama ția dacă tratame ntul igieno -dietetic și
medicamentos nu are rezultat e

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
55

Fișa tehnică 19 Intervenții de urgență în colica renală

Defini ție: Este un sindrom dureros acut paroxisti c, apireti c, provocat de un spasm al cailor
urinare sup erioare cu i radiere ure tero-vezico -genital și însoțit de agitație .
Etiologie:
– litiaza renala,
– inflama țiile urogenitale
– pielonefrita,
– tumori r enale și ale organelor de vecin ătate
Manifestări clinice, de depend ență:
→ durere intensă de tip colicativ lo calizată în regiunea lombara unilateral cu iradiere de -a
lungul ureterului spre organel e genitale ex terne și rădăcina coapsei; durerea e
intensificata de mișcare, tuse, str ănut, atin gerea regiunii lombare p entru că musculatura
caliceal ă bazinetal ă și ureteral ă se contract ă pentru a e vacua calculul
→ tenesme vezic ale(senzația de a urina f ără urină) polakiur ie, hematurie, disurie pana la
anurie sau reten ție de urina
→ grețuri și vărsături pe cale reflex ă datorit ă durerii, a nxietate, nelini ște, ag itație,
transpira ții, tahicardie, hTA până la șoc traumatic
→ durata colici i de la c âteva min la 2 -6 ore
Conduită de ur gență :
✓ se asigur ă repaus la pat;
✓ se aplic ă căldură pe zo nele dureroase (nu se aplică la pacienții cu fe bră);
✓ se suprimă consumului de l ichide pentru a diminu a presiunea la n ivelul sistemului cole ctor;
✓ se adm inistreaz ă după prescrip ție ant ispastice și analgezice până se ajunge la medic
Conduita în spital
✓ se efectuează exam en Echo renal+Radiografie renal ă pe gol ce pun în eviden ță prezen ța calculului
✓ se recolte ază sânge p entru analiz e: uree, creati nina, hemol eucograma, ionograma serica,
glicemie, amilaze mie, examen complet de urina iar a doua zi se recolteaz ă urocultura
✓ după calmarea durerii cu antalgice, spasmolitice – indicate de medic – se poate face
urografi e, pielografie, cistoscopie la nevoie
✓ se administre ază antispastice, analgezice și sedative pentr u promovarea efectului
anestezic parenteral (IM, IV, perfuzie)
✓ se reechilibreaz ă hidroelectrolitic și acid obazic – combaterea st ării de șoc; antibiotice în caz de
infecție
✓ admin istrare de ceaiuri diur etice –2000 -3000 ml/24h favoriz ează diureza și eliminarea
calculu lui
✓ în cazul în care tratamentul nu d ă rezultate se recurge la litotriție (dezintegrarea
calculilo r) sau tra tament chirurgical

Fișa tehnică 20 Inter venții de urgență în coma diabetică – cetoacidoza diabetică

Definiție – Cetoacidoza diabetic ă se caracterizează prin deficiență absolută de insulină, însoțită
de alterarea severă a metabolismului lipidi c și proteic și diur eză osmo tică.
Pentru definir ea ei este obligat orie prezența a doi fa ctori: hiperglicemia și cetoza ( creșterea
producției și concentrației corpilor cetonici în sânge). La aceștia se adaugă de multe ori și un al
treilea: acidoza .
Com a cetoacid ozică este o com ă vigilă, pierderea stării de conștien ță reprezintă un indicator
al severității acesteia sau al prezenței unei complicații,

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
56
Circumstanțe de apariție (cauze):
Diabet zaharat tip 1 Diabet zaharat tip 2
• Debutul diabetului zaharat
• Deficitul a cut de insulina, p rin întreruperea
tratamen tului
• Boli infecți oase (b acteriene, vira le)
• Vărsături cu deshidratare severă
• Stres medical, emoț ional sau chirurgica l
• Obstruarea cateterului de infuzie a insulinei la pompele
de insulina • Afecțiuni intercurente: I MA, AVC,
pneumonie, infecții , boli infecțioa se
• Medicamente: c orticos teroizi,
diuret ice tiazidice,
simpaticomimeticele
• Stres chirurgical sau medical

Manifestări de dependență (semne și simptome):
✓ care anunță coma : greață , vărsături, dureri abd omin ale, c efalee, mialgii, pol ipnee cu
halenă acetoni că, glicemie peste 400 mg %, prezenta gl icozu riei, cetonuriei, RA = 16 -20
mEq/l, pH > 7,35 – 7,31
✓ precoma dia betică :
• aspectul general al pacientului este modificat: facies palid sau vultuos, extremități reci,
semn e de deshidratare (t egumente uscate cu pliu persistent , oligu rie, limba uscat ă ”prăjită”,
cu depozite alb -gălbui, globi oculari hipotoni – semn tardiv , tahicardie , tendință la
hipotensiune arterială )
• apare respirația Kussmaul – ca semn al a cidozei ;
• semne dig estive: grețuri , vărsături (prin pareză ga strică), dureri ab dominal e intense și chiar
apărare musculară ” pseudo abdomen acut” (ce duce la confuzie cu ab domen acut
chirurgical și laparotomii inutile mai ales în cetoacidozele inaugurale );
• semne ne urologice: astenie accentua tă, scădere a tonusului m uscular, reducere p ână la
abolire a refle xelor osteotendinoase, dezorientare și somnolență (aceste manifestări sunt
cauzate de deshidratare, acidoză și creșterea osmolarității serului)
✓ în comă
Coma diab etică ceto acidozică este o stare extrem de gravă, ce pune în pericol vi ața
bolnavului în absența unui tratament competent . Semnele clinic e sunt asemăn ătoare cu ce le din
preco ma diabetică, dar mult mai intense. Deshidratarea este maximă, dispneea Kussmaul d evine
impr esionantă prin frecvența și amplitudinea r espirațiilor, simpt omatolo gia digestivă e ste
severă. Bolnavul este inert, flasc, cu s au fără pierd ere de conșt iență. Trebu ie menționat faptul că
termen ul de comă, în acest caz, nu are semnificația clasică , aceea de pierdere a conșt ienței.
Aceast a este abol ită numai în foarte puține cazuri (sub 10 %).
Definiția comei este eminamente biolog ică: pH < 7,00, RA < 10 mmol/L. Laboratorul mai
arată hiperglicemie peste 700 -800 mg%, glicozurie și cetonurie intense, precum și tulburări
hidroe lectrolitice .
Principii t erapeutice în coma d iabetic ă
– Evaluarea pa cientului: funcții vitale, stare de conștien ță, abuz de a lcool, evalu area
toleranței digestive, identificarea fa ctorilor favorizanți
– Transport la spital
✓ Îndepărtar ea/tratare a cauzei favoriz ante/precipitante a cetoa cidozei
✓ Corectarea d eficitu lui de insuli nă – insulină Actrapid
✓ Corectarea deficitelor hidroelectrol itice și aci dobazice
✓ Evitarea complicatiilor terapiei CAD
Intervenții în spital :
Primul gest terapeutic în cetoacido za este abord ve nos și administrare de soluții saline
✓ Normali zarea e chilibrului g lucidic prin scăderea glicemiei

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
57
Se utilize ază doar insu lină cu acți une scurtă (Humulin R, Insuman Rapid), administrată
intravenos. De preferință, insulina se adm inistrează în infuzi e cont inuă, doza inițială fiind de
10 U/oră sau 0 ,1 u/kg /oră, cu posibi litatea creșterii dozei în funcție de valori le glicemiei. Doza
de ins ulină se poate dubla la fiecare 2 ore, până la reali zarea obiectivelor glicemice. Eficiența
insulinotera piei se consider ă la o reducere a glicemi ei cu aproximativ 75 mg/dl.
Daca n u se poat e realiza infuzia continua, se recurge la ad ministrare i. v.
Se po ate administra i.m . sau s.c . dacă pacientul nu este în colaps.
• Dozele mari de insulina treb uie evitat e deoarece ele pot favoriza
– Hipoglicemie
– Hipo kalemie
– Edem cerebral
✓ Corectarea echilibrului hi droelectrolit ic și acidob azic,
a) Hidratare cu monitorizarea tensiunii arteriale și a diurezei
Obiectivele hidratării : refacere a volumului circulator; protecție împot riva hipoperfuziei
coronarie ne, cerebrale ș i renale; înlocuirea pie rderilor hidrice tot ale și intrac elulare .
în primele 30 -60 minute se va administra un litru, urmat de încă un litru în următoarea oră.
La ce i cu hipot ensiune, sau c u deshidratare severă se vor administra 3 litri . Ulter ior ritmul de
hidratare va fi de 150 -500ml/oră. Se utilizea ză inițial so luții izoton e, respectiv ser fiziologic
(soluție salină 0,9%) sau la nevoie soluții hipotone (sol uție sali nă 0,45% ), în funcție de natremie
și statusul car diac. La valori glicem ice sub 300 mg/dl se î ncepe administrarea și de soluții de
glucoză 5% sau 10% t amponate cu insulină cu acțiune scurtă.
b) Monitorizarea glicemică frecventă
Monitorizarea glicemiei se f ace la fie care oră, până la atinger ea valorilor o ptime, după
care poate fi con tinuată la 2 -4 ore.
c) Corectarea dezechilibrului electroli tic
Capitalu l total al K + este întotdeauna foarte scăzut. Aprecierea potasemiei prin dozări
repetate este extrem de im portantă p entru cond ucerea tratamentului, iar hip opotasemia trebuie
corectată prompt, din cau za riscului mare al aritmiilor ventricula re. Administrare a KCl 7,45% se
face pe vena periferica sau abord venos central.
Soluția de KCl se folosește întotdeauna c a adaos în soluții perfu zabile – Nu se administrea ză
la cei cu insuficie nță renală acută sau c ronică
– Se folosește soluția KCl – 7,45%, c are se admini strează numa i solvită în soluția
perfuzabilă(SF,SG 5%)
1g KCl =13,5 mmol K (lmmol KC1 =lml sol. KC1 7,45%)
– Dacă K+ plasmatic
➢ > 5,5 mEq/I – nu se administ rează KCl
➢ 3,5 – 5,5 mEq /1 -se administrează 20 mmol KCl/1 litru lichid perfuza t 20 ml KC l
7,45% =1,5g KCl
➢ < 3,5 m Eq/1 -se administrează 40 mmol KCl/1 litru lichid perfuzat = 40 ml sol. KCl
7,45% =3g KCl
Kaliemia
✓ este crescută l a majorit atea pacienților cu CAD în momentul diag nosticu lui
✓ scăzută în momentul di agnosticului – indică un deficit sever în depo zitele de K+ ale
organismului și necesită corecție imediată
✓ media deficitului de K+ este 3 -5 mEq/kg corp
Comba terea acidozei
Indicații ;
✓ pH<7,10
✓ semne de h iperkaliemie pe EKG

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
58
✓ Se utilize ază cu prudență în amestec cu SF, ser bi carbonatat, până se atinge valoa rea de
pH =7 ,10, aceasta înseamnă:
✓ maxim 100 ml sol. bicarbonat 8,4%
✓ maxim 600 ral sol. bicarbonat 1,4%
✓ Num eroase com e CAD pot și trebuie a fi tratate făr ă administrarea de bicar bonat.
✓ Deficitul de bi carbonat = baze exces (RA normala –RA actual a)*G*0,35 =mE q
bicarbonat în practică se utilizează numai 1/3 din cantitatea calculată, cu prudență.
o Riscurile administ rării de bicarbonat
✓ agravarea hipokaliemiei – prin fav orizarea pătrunder ii K+ în celule
✓ acidoz a paradoxală a SNC
✓ apare datorită permeabil ității diferi te pentru C0 2(rapidă) și HCO3" (lentă) la nivelul
barierei hematoencefalice
✓ administrarea bicarbonatului c rește co ncentrația C 02 în LCR acidoză localiza tă la
nivelul SNC crește fluxul sanguin cerebr al, edemul cerebral și creșterea presiunii intra
craniene
✓ supravegher ea și monitorizarea funcțiilor vitale
Măsuri nespecifice :
→ sondaj vezical în cazul tulburăril or de conș tiență – prezența globulu i vezical, absența diurezei;
→ sondă d e aspir ație nazo -gastrică – la pacienții comatoși;
→ oxigenoterapie
→ colac pneumat ic pentru a preveni escarele
→ antibiotice în cazul suspiciunii de infecție GA > 25000/mm3; temp.= 37° C)
→ tratarea bol ilor asoc iate
→ suprav egherea elimină rilor patologice (vărsături ) pentr u prevenirea br onhopneumoniei
de aspirație

Fișa tehnică 2 1 Intervenții de urgență în astm bronșic

Definiție : Astmul bronșic = afecțiune respiratorie inflamatorie cronică, caracteri zată prin
crize de dispnee pa roxistică expiratorie cu remisiu ne spon tană/terapeutic ă, survenite pe un teren
de hiperreactivitat e bronșică (î nnăscută/dob ândită).
Starea de rău astmatic = criza severă și prelungită de astm bronșic (dispnee parox istică
expiratorie cu durata > 24 ore, refractar ă la tratamentul bronh odilata tor obișnuit, î nsoțită de
insuficiență respiratorie acută, amenințând v iața bolnavu lui.
Factorii favorizanți (precipitanți)/determinan ți:
➢ Alergici – expunere brutală, supraacut ă la alergenul declanșator (acarien i, păr de anim ale,
alergeni alimentar i – ou, căpșuni , lapte ; medicamente – penicilina, ampicilina, aspirina,
algoc almin etc.; detergenți , coloran ți), mucegai, polen, fum, inclusiv fumul de țigară
➢ Nealergici – factorii infecțioși : infecții în sfera ORL, inf ecție bron șică acută
➢ Expuneri la – frig, cea ță, umezeala, t recerea brusc ă de la cald la frig
➢ Factori em oționali – emoții puternic e, stres
Simptomatologie
a) criza de astm
✓ simptomele care anun ță o criz ă: rinoree, strănut, cefalee, l acrimare, tuse seac ă iritativă
✓ criza d e astm bronșic apare în a doua jumătate a nop ții sau diminea ța devreme, brutal,
cu dispne e de tip expi rator, cu br adipnee și wheezing
✓ expir prelungit
✓ anxietate, tahicardie

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
59
✓ pacientul sta la marginea patului, în șezut , cianotic cu capul pe s pate și sprijini t în
mâini, ochii injec tați, n ările dilatate, jugulare turgescente, și folosește mușchii
respiratori a ccesori. faciesul exprimă sete d e aer: exoftalmie, gură întredeschisă;
✓ tegument palid -cenușiu , acoperit de transpira ții reci;
✓ hipersonorit ate pulmonară: r aluri sibilante și ronf lante;
✓ la sfârșitul crizei tusea devine productiv ă cu expectora ție albă vâscoas ă, perlat ă
b. Starea de rău astmatic (status astmaticus) – semne de gravitate:
✓ Dispnee cu polipnee super ficială ex tremă/ bradipnee
✓ Aspect de "torace bl ocat" în expir
✓ Absența raluril or bronșice, cu diminuarea murmurului vezicul ar
✓ Transpiraț ii profuze , reci
✓ Semne cl inice de insuficiență respiratorie acută (hipoxemie ± hipercapnie)
✓ Cianoza caldă a extremităț ilor și buzelor
✓ Tahicardie ma rcată (>120/min)/ a ritmi i supraventricular e
✓ creșterea TA, urmat ă de scăderea TA
✓ Alterare senzorială cu agit ație, perioad e de confuzi e și somnolență
✓ Encefalopatie hipercapnică, până la comă hipercapnică
Conduita practică în urgență în criza de astm bron șic:
✓ verificarea stăr ii de conștiență;
✓ elimi narea f actorului declanșator daca este vorba despre unul alergic ;
✓ poziție șezân d pentru a -i favoriza respirația;
✓ oxigenoterapie – oxigenul se administrează umidificat cu debit de 6 -8 l/min;
✓ verificarea funcțiilor v itale (respirație, circu lație);
✓ administra rea med icației antiasm atice, cu durat ă scurt ă de ac țiune (spray, a erosol);
✓ abord venos și i nstituirea m edicației
Paicenții astmatici au un plan terapeutic stabilit împreun ă cu medicul l or curant, ce cuprinde
atât tratamentul de fond (admi nistrat zilnic) c ât și tratamentul neces ar în timpul unei crize de astm
bronșic.
Dacă criza durea ză mai mult de 1 -2 ore, dac ă simptomele nu cedeaz ă la medica ția
antiasmatic ă sau dac ă starea bolnavului se agraveaz ă pacientul va fi in ternat de urgen ță; în
cazuri extreme inter nare în terapie intens ivă.
1. Criza ușoară /moderată de astm bron șic (fără insufici ență respira torie acută);
• Calmarea pacientului, așezarea în poziție semișezândă care să favorizeze respira ția
• Oxige noterapie 5-6 l/mi n
• Administrarea de m edica ție
➢ Bronhodilatato are bet a2 agoni ști de scurt ă durat ă prin pufuri, nebulizare sau i. v.:
➢ Aerosoli MDI (Salbuta mol sau Ventoline cel mai utilizat) 1 -2 pufuri, fie nebulizare fie
administrare injectabil ă lentă în spital, repetabilă l a 6-8 ore, până la di spari ția crizei.
Pe pa rcursul administr ării medica ției bronhodilatatoare se va continua administrarea de
oxige n. Nebulizarea cu un debit de oxigen de 6 la 8 l/min se repetă în funcție de starea
pacientului .
Menținere a unui abord veno s periferic cu Glucoz a 5%
➢ Anticolinergice : ipratrop ium(Atrovent) spray sau nebulizare
➢ Corticosteroizi pe cale orală și intr avenoas ă
➢ Bronhodilatatoare de tip metilxantinic: Teofilin ă/aminofilină 5 mg/kg i.v. lent
(microperfuzie 2 0 mi n.), d acă dispneea nu a cedat după administr area corectă de beta 2 –
simpato mimetic .

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
60

Atenție – se măsoară funcțiile vitale – pacientu l poate pr ezenta tahicar die ceea ce
contraindică , posibil administrarea de teof ilină/miofilin . Se anunț ă medicul pentru conduită .
2. Criza severă de astm bronșic (cu insuficiență respiratorie acută) → internare obligatorie
✓ Poziție semișezândă , calmarea pacient ului
✓ Oxige noterapie pe s ondă nazală/mască cu ox igen u midifiat, 5 -6 1/mi n
✓ Perfu zie continuă (2 /3 glucoza 5% + 1/3 ser fiziologic = 2,5 1/2 4 ore)
✓ Bronh odilatatoare parenteral: Salbutamol, piv continuă cu Aminofilină
✓ Corticoterapie parenterală:
o Metilprednis olon 1-2 mg/kg i.v la 6 -8 ore sau
o Hemisuccinat de hid rocortizon 200mgi. v. în bolus, urmat de 100mg i.v. la 4-6 ore
✓ ±Antibioterapie paren terală
✓ Corec ția altor ca uze favoriza nte/declanșatoare
✓ Monitorizarea a pacientului pentru stabilirea indicației de IOT cu asistență mecanică ventilatorie
Monitorizare a pacientului în criză d e astm bronșic :
✓ Parame tri clinici: – la interval de 15 min – Frecv ența respirat orie, TA, p uls, diureza
✓ Parametri de laborator:
• ASTRUP – la interval de o oră (pO2,pCO2, pH -ul, bicarbona tul standa rd, baze exces,
saturația arterială a oxige nului)
• Electroliți plasma tici (Na, K) – la 8 ore interval
Erori care trebuie evitat e în criza de astm bronșic:
1. Refuzul spitalizări i în următoarele situați i:
– remisiune incomple tă a crizei;
– lipsa corecției parametrilor AS TRUP;
– imposib ilitatea efe ctuării unui tratament corect la domiciliu;
2. Administrarea amin ofilinei i.v. fără supraveg here(supra dozajul poate mima semne de gravitate !);
3. Așteptarea efectelor b enefice ale cor ticoterapiei înainte de 4h de la administ rarea
parenteral ă;
4. Corticoterapia inhalatorie NU are valoare în criza instalată de astm bronșic;
5. Neglijarea/min imalizarea oxigenoterapiei, antibioterapie i și hidratării coresp unzătoa re.

Fișa tehnică 22 Intervenții de urgență în hemoptizie

Defini ție: Hemoptiz ia reprezint ă eliminarea de sânge ro șu, aerat provenit din căile aeriene, în
urma unui efort de tuse, prin expectorație .
Hemoptizia reprezintă o URGENȚĂ MEDICA LĂ, care impune un diagno stic
etiologic rapid în vederea elaborării unei conduite te rapeutice adecvate!
Recunoașterea corectă a hemoptiziei se face ținând cont de:
– epistaxisul înghițit ;
– sângerarea dintr -o tumoră faringo-laringiană;
– hematemeza;
– gingivorag ia,
– stomatoragia .
Pacien tul prezintă o serie de fenomene prodromale : senzație de că ldură retrost ernală,
cefalee, amețeal ă, jenă respiratorie, tensiune toracică dureroasă și gâdilitură laringiană care se

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
61
însoțește de tuse iritativă, iar sângele expul zat este roșu, deschis, cu aspect spumos -aerat, foarte
puțin coagulabil, rămânând lichid , fiind amestec at, de regul ă, cu spută mucoasă sau purulentă.
Alte elemente ce concură la etiologia hemoragiei sunt
➢ Ante cedente pulmonare – TBC pulmonară (ignorată/cun oscută : activă/veche);
– Neopl asmul bronhopulmonar;
– Bron șiectazii;
– Supurații pulmonare (abces pulmonar, pios cleroză);
➢ Afecțiuni ale aparatului cardiovas cular:
– Stenoza mitrală;
– Edem ul pulm onar acut cardi ogen;
– Hipertensiunea pu lmonară (prim itivă/se cundară);
– Embolia pulmonară/ pulmonul tromboembolic;
➢ Diateze hemoragice: – Trombo citope nii;
– Coagulare intravas culară diseminată(CID)
➢ Supradoz aj al tratament ului anticoagulant: accident la tr ombostop/h eparină;
accident în cursul fibrinolizei
Evaluarea clinică în urgență a pacientului:
→ Anamneza permite identificarea ra pidă a unui context clinic sugestiv;
→ Examenul f izic complet (aparat res pirator , cardiovascula r, renal);
→ Verificarea realității hemoptizie i (diagnostic ul diferenți al cu alte s ângerări din sfera
orală, nazofaringiană sau digestivă superioară; falsa hemoptizi e);
→ Apreci erea severității hemoptiziei:
• hemopti zia severă presupune sân gerare > 500 ml/24 ore ;
• instalarea insuficienței respir atorii acut e (risc vital major: asfi xie cu detresă respiratorie acută);
• tardiv : stare de șoc posthemoragic (impune monitorizarea f uncțiilor vitale: TA, FC, diureză).
Din punct d e vede re cantitativ , hem optizia poate fi clasificată astfel :
✓ mică (50-100 ml) : sângele se elimi nă fracț ionat în accese de tuse (câte 15 -20 ml )
✓ medie (100 -200 ml sânge )
✓ mare (200 -500 ml sânge )
✓ foarte mare (pest e 50 0 ml): cataclismică, cu prognostic sever pr in ris c de asfixie
(dato rită inundării bronhii lor) și răsunet hemodinamic ( șoc hemoragic).
Manifestări de dependenț ă – fenomenele prodromale de mai sus la care se adaugă
– Dispneea, cianoza, raluri bronșice, sin drom de co ndensare pulmonară
– Asfixie în hemopti zia fulgerătoare
– Paloare , anxie tate, transpira ții, tahipee, tahicardie, scă derea ten siunii arteriale, m ai rar
șoc hipovolemic în hemoptizii mari și mijlocii
– Febra precede, coexistă sau urmează hemoptizie
Exame ne complem entare în urgență :
– Examen ORL (faring o-laringoscopie);
– Radiog rafie t oracică;
– Hemole ucogramă completă (inclusiv T r) și examen de spută;
– Grup sangvin, Rh;
– Fibrobronhoscopie în urgență ;
– CT toracică;
– Angiografie pulmonară.
După explorare 30 -40% din h emop tizii pot rămâne "idiop atice"
Atitudinea p ractic ă în urgență :
Pacientul c u hemoptizie co nfirmată se internează oblig atoriu în spital !
Obiective t erapeutice în urgență :

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
62
– Prevenirea asfixiei ( în hemoptiziile abundente, cu aspirație bronșică);
– Prevenirea obstrucți ei bronșice (prin cheag intraluminal) ;
– Prevenirea insuficien ței res piratorii acute ;
– Identificarea sursei de s ângerare și limitarea/oprirea sângerării;
– Prevenirea infecțiilor tardive supraadăugate.
Conduita terapeutică specifică (de urgență )
Evoluția unei hemoptizii este greu de prevăzut, d e aceea atitudinea terap eutică variază
în funcție de cauza și severitatea hemoptiziei și se realizează în secții cu profil spe cializat.
Atitudinea practică a asistent ului medical este în funcție de severitatea hemoptizi ei.
➢ Aprecierea stării de conștiență – în absența semnelor de gravita te a hemoptizie i:
✓ Spitalizare ce impune sup raveghere clinic ă și examene de laborator ;
✓ Asigurarea confortului fizic și psihic, explicarea necesității tehnic ilor ce urmează a fi
efectuate, obținerea consimțământulu i pacientului asupr a aplicării măsuri lor de prim
ajutor;
✓ Repaus în poziție semișezândă ;
✓ Se interzice vo rbitul cu voc e tare;
✓ Alim entele, lichidele ingerate vor fi reci, în cantități mici și repetate
✓ Aplicarea unei pungi cu gheață pe regiunea sternală
✓ Monitorizarea func țiilor vitale: calitatea și fre cvența respiraț iilor, pulsului, se obser vă
culoarea tegumen telor, temper atura, compo rtamentul pacientului ;
✓ Se administrează o xigen pe canulă nazală;
✓ Se practică a bord venos și in stituirea unei perfuzii cu soluții cristaloide (ser fiziologic,
soluție Ringer ) ținând cont d e valorile tensionale și patologie
✓ Examen ORL pentru elim inarea unor cauze din această sferă
✓ Tratament simptomatic: pentru sedarea tusei – codeină, hemostatice (etamsilat,
fitomenadion, sandostatin, adrenos tazin, aer osoli cu adrenalin ă); tratamentul
hemost atic se completează cu cel etiologic; sedativ e, tranchiliz ante
✓ Fibrosc opia în următoarele 24 ore este obligatorie ( pentru stabilirea cauzei
hemopt iziei).
➢ în prezența semnelor de gravitate ale hemoptiziei:
✓ Spitalizare și urmărire în serviciul de terapie int ensivă;
✓ Fibroscopie în urgență ± hemostază intrabronșică cu sondă Fo garty ;
✓ Tratament simptomatic (sedarea tusei, hemostatice ± trasfuzii); în hemoptiziile mari este
neces ară transfuzia de sânge sau substitu enți macromoleculari;
✓ Susținere volemică ; în cazul hemoptiziei sev ere și recurente se i mpune hemostaza
chirurgicală în urgență (toracotomia de urgență pentru ligatura sau sutura vasului lezat).
Erori ca re trebuie evitate în cazul unei hemop tizii:
✓ Refuz ul spitalizării unui pacient cu hemoptizie;
✓ Neefectuarea fîbrobronhoscopiei în urgență (imedia tă/amâna tă), în primele 12 -24 ore;
✓ Neglijarea r isculu i vital de asfixie , cu ab solutizarea ris cului hemoragie;
✓ Neglijarea cauzelor de sâng erare din sfe ra patologie i ORL;
✓ Neglijarea unei suspiciuni de disecție de aortă cu fistulă aortic o-bronșică la pacienți i cu
HTA în antecedente, dureri toracice anteri oare/p osterioare și șoc hipovol emic;
✓ Neglijare a supravegherii bol navului.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
63
Fișa tehnică 23 Intervenții de urgență în hemoragia digestivă superioară

Definiție : HDS – sângerare care are loc în esofag, stomac, d uode n și jejunul proximal,
exteriorizându -se în speci al prin vărsătură (hemate meză – de aspec tul zațului de ca fea) și/sau
prin scaun (mel enă – scaun negru, lucios , moale ca păcura). Sângele eliminat din st omac este
roșu cu cheaguri de s ânge sau brun închis , asemănător drojdiei de cafea, eventual amest ecat cu
resturi alimentar e.
Hema temez a apare br usc, adesea pr ecedată de durere în epigastru , greață , ame țeli,
slăbic iune, transp irații, anxi etate. Sângele eliminat prin scaun (melena) este negru ca păcura,
fiind digerat pe parcurs, de sucurile gastrice. Melena ap are când în intest inul su perior pătrund
cel puțin 50-80 ml sânge
Atât în hematemez ă cât și în melenă vom ave a culoarea sângelui roșie deschisă dacă
hemoragia este masivă și fulgerătoare.
Clasificare:
– HDS mică – pierderea de sânge este < 250 ml sg ; nu apa r efecte sistemice
– HDS moderată – cantitatea de sâ nge între 250 – 1000ml sg (Hb>10 );
– HDS mare /masivă – pierderea sâng e > 1000ml (Hb <8%).
Cauze
➢ boli ale esofagului (varice es ofagiene , ulcer peptic al esofag ului, tumo ri benigne și
maligne ale esofagului );
➢ boli ale stomacului și duoden ului (ulcer gas tric, ulcer a cut de stres, gastrite hemoragi ce,
tumori ma ligne și benigne, va rice gastrice, traumatisme);
➢ boli ale intestinului subțire ;
➢ hipertensiune portală (cir oza hepati că, tromboza ven ei porte);
➢ cauze gen erale: boli ale vaselor ( hemangi oame), boli de sânge (sindr om hemoragic prin
trombocitopenie );
➢ boli ale a ltor organel or învecinate, sânge înghițit provenit din gură, faringe, (epistaxis),
ruperea unui anevrism, abcese, tu mori, etc.
Gravitate unei he moragii nu depinde numai de canti tatea d e sânge pierdut ă, ci și de rapiditatea
pierderii. Pentru di agnosticul de localizare a hemoragiei digest ive superioare în prezen ță
hematemezei și melenei se vor exclude :
– hemoptizi a, epistax isul, hemoragia mucoasei buc ale; mod ificări de culoare ale sc aunului
datorit ă unor medicamente (pe baz ă de bismut, fier) sau a limente (afine)
Evaluare a cantit ății de s ânge pierdut se face pentru
– diagnosticul fo rmei clinice de hemoragie – mică, moderată, mare
– aplicarea imediata și ulterioa ră a măsurilor t erapeutic e potri vite
Semne și simptome :
– în hemoragiile mici semnele clin ice sunt absente ; uneori pot apărea sl ăbiciune, transpira ții
reci, hipoTA, lipotimie
– în cele moderate se observă: tahicard ie, amețeli , vedere ca prin ceata, hi poTA, lip otimie
– în hemoragiile masive : semne de soc hip ovolemic, p aloare intens ă, polipnee, anxieta te,
extremit ăți reci, puls rapid, filiform, sudori reci, sete intense, grețuri , adinamie,
hipotensiune, tendința de pier dere a cunoștinței , oligurie
– alte semn e asociat e patol ogiei gastrice sau sistem ice;
– dureri în zona centr al-superioară a abdomenului, iradi ate eventual în stânga, d reapta sau
posterior, în ulcer gastro -duodenal, arsuri retrosternale în refluxul gastro -esofag ian,
disfagie (dificultăți la înghiți re) în esofagite sau cancer esofagian , scădere în greutate și
inapetența în tumori maligne, mărirea de volum a fi catului și splinei, cu acumulare de
lichid în abdomen (ascita), edeme,

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
64
– semne asociate cirozei hepatice;
– hematemeza -vărsătur ă sanguinolent ă cu aspect roșu aprins sau maroniu -negru cu aspect
caracteristic de "zaț de cafea"
CONDUITA DE URGENȚĂ
❖ internare de urgență ;
➢ până ajung e la spital
• repaus la p at, în decubit dorsal , fără pernă (în hemoragiile masive pozi ție
Trendelenburg pentru menținerea unei circulații cerebrale corespunzătoare
• evitarea efortului fizic – orice efort poate agrava hemoragia ; liniștirea bolnavului
• colectarea sângelui eliminat
• igiena orală a pacientului
• prevenirea șocului hemoragic: evolu ția unei HDS fiind imprev izibil ă se recoma ndă ca
medicul care v ede prima data pacientul să pun ă o perfuzie cu solu ții cristaloide ,
glucoz ă 5% sau ser fiz iologic
➢ în spital
• instalarea a 1 -2 catet ere venoase periferice și instituirea unei perfuzii pentru
reechi librarea sanguină și pentru evitarea instalării șocului hemoragic;
• supravegherea funcțiilor vitale,
• se asigura permeabilitatea cailor re spiratorii și se recurge la oxigenoterapie;
• recoltarea de s ânge pentru Hb, Ht, azotemie, ionograma, RA, testele de coa gulare.
• recoltarea de materii fecale p entru a pune în evidenta prezenta s ângelui – reacția Adler
• pungi cu gheață în regiunea epigastrică
• administrare a medicației prescrise (hemostatice, sol macromoleculare: SF, calmante,
sedative – pentru agitație ) aspiraț ie gastr ică pentru evacuarea sângelui la nevoie
• se suprimă alimentația orală, pacientul prim ește doar lichide reci/bucățele de gheață;
• în funcție de e voluție, a d oua zi sunt permise 12 -14 mese compuse din 150 -200 ml
lapte și regim hidro -zaharat;
• din a 3 -a zi regimul se îmbunătăț ește: supe muc ilaginoase, griș cu lapte, piureuri d e
legume, budinci, cre me, ou ă moi, carne slabă de vită sau pasă re, legume fi erte ( rația
calorică în 5-7 zile de 1500 -2000 calorii);
• endoscopia digestiv ă superioar ă pentru a se introd uce sonda Blakemore (realizarea
hemos tazei) sau se realizează ligatura varicelor esofagiene, in jecții în leziunile ulcerate ,
scleroza vas elor esofagie ne (cauteriz are);
• ± Sondă de aspirație nazo-gastrică, cu instilare intragastrică de soluție salină izotonă rece;
• Antiacide p er os după control ul HDS.
• Sondă urinară pentru monitorizarea diurezei orare ;
• Transfuz ie de plasmă sau sânge integral i zogrup:
• Antis ecretorii pa renteral (inhibitori ai pompei H+ : Controloc 80 mg i.v. bolus, apoi
perfuzie i.v. continuă 8 mg/h 72 ore), apoi p.o.
Intervenție c hirurgicală în urgență dacă HDS se reia în primele 48 or e sau dacă necesi tă > 5
unități transfuziona le/zi pentru menținerea v olemiei);
– Intervenție chirurgicală de principiu (după 3 episoade de HDS).

Fișa tehnică 24 Intervenții de urgență în hipoglicemie – Coma hipoglicemică

Definiție – Hipoglicemia este defi nită ca fiind o scădere a concentrației de gl ucoză din sân ge
(glicemi e) sub 70 mg/dl . în funcție de severitatea hipoglicemiilor, se clasific ă în:
✓ hipogl icemie u șoară când persoana în cauză reușește să și-o corecteze singu ră;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
65
✓ hipoglicemie sever ă când este nevoi e de in terven ția anturajului;
✓ comă hipog licemic ă, cea mai grav ă formă.
Cantitatea de glucoza din s ânge este reglat ă în principal, de trei hormoni: insulina,
glucagonul și adrenalina . Ace știa contr oleaz ă produc ția de glucoz ă la nivel hepatic , precum și
utilizarea ei de c ătre țesuturile periferice .
Diagnosticu l de hipogli cemie se bazează pe Triada Whiple:
• Simptome și semne sugestive de hipoglicemie
• Valori scăzute ale glicemiei (< 70 mg/dl)
• Dispariț ia simptomelor după administrarea de glucoz ă
Cauze și facto ri de ri sc pentru hipoglicemii
• Doze prea mari de insul ină, sulfonilureice , comb inații de 2 sau mai multe clase de
medicamente cu acțiune hipoglicemiantă
• Aport caloric redus și consum ul de alcool
• Efort fizic fără adaptarea dozelor de insulină
• Alterarea funcției rena le
• Boli intercurente sau perioade de stres asociate cu in apetență
• Primele luni de sarcină
• Vechimea mare a diabetului zaharat
Starea clinică a pacient ului:
✓ TA normală sau crescută;
✓ pupile d ilatate;
✓ reflexe osteotendinoase accentuate;
✓ Babins ki pozitiv bilat eral.
Simptomele hipoglicemiei
Autonome Neurog licopenice Neurologice
• Transpirații
• Tremurături
• Palpitații, tahicardie
• Paloare
• Anxietate
• Nervozitate
• Slăbiciune
• Somnolență
• Tulburări de conce ntrare
• Amețeală
• Confuzie
• Senzație de „cap tare”
• Com portament bizar • Instabilitate
• Coordonare dificilă
• Vedere dublă
• Încețoșarea vederi
• Tulburări de vorbire

Coma hipoglicemic ă este complica ția sever ă a hipoglicemiei . Ea se instaleaz ă brusc,
iar pacientul es te agitat, de obicei.
Diagnosticul de hipoglicemie
Cel mai simplu m od de a pune diagnosticul de hipo glicemie este de a măsura glice mia
care are o valoare sub 70 mg/dl în acest caz.
Conduita de urgență :
✓ Stabilirea nive lului de conștiență;
✓ Evaluarea primară: A,B,C,D, la pacie nții cu leziuni evaluăm și E;
✓ Dacă hipoglicemia e ste percepută și pacientul conștient , consumul de zahăr (d e preferință
dizol vat în apă sau sub forma de suc cu zahăr) este indicat cât de repede posib il. Imediat ce
starea generală se ameli orează, este indicată măsurarea glice miei din deg et, și, în funcție de
situație , consumul unei gustă ri cu absorbție mai lenta (de exemplu pâine, biscuiți , fructe).
✓ Daca este un pacient comatos :
– Abord venos + 30-50 ml solu ție glucoz ă 33% intravenos+ins tituirea perfuziei cu G 10-20%
– 1 mg gluc agon subcutantat sau i ntramuscular

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
66

Atenție! Frecven ța relativ mare în populație a hipoglicemi ilor ap ărute în special în
contextul verii și al eforturilor mari, a indus o fals ă concep ție cum c ă aceste st ări pot fi norma le.
Hipoglicemia poate fi însă vârful de iceberg ce ascunde o afec țiune cu mult mai serioas ă ce
trebuie tratat ă!

Fișa tehnică 25 Intervenții de urgență în infarct miocard ic acut

Definiție : Infarc tul de miocard acut este sindromu l coronarian acut rezulta t prin ocluzia
completă a uneia sau mai multor artere coronare, ca urmare a trombozei corona riene produse la
nivelul unei plăci com plicate de aterom.
Etiologie : în 90-95% cauza este aterosc leroza coronariană.
Factori declanșatori :
– efort fizic,
– stres,
– mese copioase ,
– factori meteorologici ,
– infecții și poate apărea și în repaus ( în 50% din cazur i)
Factori favorizan ți/de risc:
– vârsta,
– sexul,
– hipertensiunea arterial ă,
– diabetul zaharat,
– fumatul,
– obezitatea,
– hipercolesterolemii le etc.
Manif estări de de pendență (se mne și simptome) :
• durerea acu tă retrosternală sau pericardică, cu iradiere în membrul superior stâng și
epigastru, are senzație de ghear ă, intensitatea durerii este de strivire, constric ție, moarte
iminentă și poate tin e de la c âteva zeci de mi nute p ână la 24 -48 ore
✓ transpira ții reci
✓ amețeli, distonie abdominală
✓ anxietate, transpira ții reci, grea ță, vărsături, dispnee, pal pitații, fatigabilitate.
✓ durerea Nu cedează la nitroglicerin ă subli ngual
• hipertensiune arterial ă
• febră absentă i nițial, poat e apărea la 12 -24 ore însoțită de paloare, tegumente reci și
umede, tahicardie
Interven ții pe loc:
✓ psihoterapie – liniștirea pacie ntului
✓ poziționarea cât mai comodă , așezarea bolnavului în decubit dorsal și interzicerea
oricărui efort – inclu siv vocal.
✓ monitorizarea funcțiilor vitale
✓ TRANSPORT DE URGENȚĂ LA SPITAL !
✓ la indica ția medicului se ex ecută:
• sedarea durerii (Mialgin, Morfin a)-administrate IM
• combaterea anxietății (Diazepam)
• oxigenoterapie
• investigații ale aparatului cardio vascular – analize sânge, ECO CORD , ECG

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
67
• tratament anticoagulant/trombolitic funcție de recomandarea medicului
• mobili zarea pacientului se va face treptat
• alimentația va fi ușoară – să nu dete rmine constipație (se va evita efor tul de
defecație)

Fișa teh nică 2 6 Intervenții de urgență în insuf iciență respiratorie acută

Defini ție Insuficien ța respiratorie acut ă este incap acitatea pl ămânilor de a face fa ță schim bărilor
fiziologice de gaze , în condiții de repaus și efort .
Fiziopa tologic se descriu 2 tipuri :
→ insuficiență respiratorie făr ă hipercapni e caracterizată prin hipoxemie și PaCO2 normală sau scăzută
→ insuficiență respiratorie cu hipercapnie caracterizată pr in hipoxemie și hipercapnie
(hipoventilație alveolară, creșterea PaCO 2)
Cauze de insuficiență respirat orie
– Supradoz aj de drogur i(opioide, anestezice, barbiturice, benzodiazepine, antidepresive
triciclice, CO, etc.)
– Infecții – meni ngite, encefalite
– Afecțiun i pulmonare: bro nșite, tomboze vasculare; cu bronhospasm: astm bronșic,
BPOC acutizată, reducerea acută a câmpului r espirator
– Traumatisme, malformații
– Atrofia mușchilor respiratori – cașexie
– Obstrucție de căi respir atorii: căderea limbii, corpi străini, t umori , aspirarea conținutului
gastric
– Acidoză metabolică – coma diabetic ă, uremică
– Modificări ale cutiei toracice: mia stenia gravi s, fracturi, scolioză, cifoză
Manifestări de dependență/Simptomatologia
➢ hipoxemiei ac ute
– tulburări respiratorii și cardiovascu lare: dispnee, tahipnee, arit mii cardiace, tahicardie,
hipertensiune ar terială sau bradicardie cu hipote nsiune arteri ală
– tulburăr i neuro -psihice: instabilitate motorie, agitație,
– semne fizice specifice: cianoza buz elor, mu coaselor și a unghiilor
➢ hipercapn iei acute
– sindrom neurologic : encefalopatie hipercapnică caracterizată prin somnolență, confuzie,
dezorientare temp oro-spațială , insomnie, anxietate, tremurături involuntare, coma sau
narcoza prin CO 2 (pericol – centrul r espirator poate fi stimulat numai de acidoza
secundară hipoxem iei: administrarea de oxigen diminuă activ itatea centrului respirator
și agravează hipov entilația, d ucând la creșterea PaCO 2
– tulburări vasculare: tahicardie, hipertensiune intracraniană, extremi tăți calde, umede,
– respiratorii: dispnee, deprimarea respirației
– efecte metabolice : hiperpotasemie, creșterea reabsobției ren ale de bicar bonat
Element e de diagnos tic în insuficiența respiratorie :
1. Examenul clinic:
• Poate fi dificil de efectuat la pa cientul în IR pentru că: pacientul poate fi agitat, stuporos
sau comat os SAU pacientul poate fi foarte dispneic.
• Apreciere a rapidă a funcțiilor v itale la prim ul contact c u pacientul și dacă ele sunt
afectate se va începe tratamentul de urgență înainte de anamneză și examenul fizic
complet;
• Examen ul fizic al aparatulu i respir ator va cuprinde: inspecție, palpare, percuție, ascultație.
2. Analiza gazelor sangvine :

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
68
• Permite măsur area valoril or Pa O2, PaCO 2, Ph și alți parametrii utili în interpretarea
echilibrulu i acido – bazic ;
Radiologia și laboratoru l:
• Oferă date asupra morfologi ei aparatului respirator și etiologiei dis funcției respiratorii;
• Laboratoru l dă indicaț ii asupra eti ologiei și implicarea altor organe.
Conduită de urgență
Obiective
➢ restabilirea homeo staziei ga zelor sanguine : menținerea unui aport adecvat de oxigen
➢ corec tarea tulburărilor echilibrului electoliti c și a pH -ului
➢ tratamentul specif ic al bolii de bază care a produs insuficiența respiratorie
Etape practice
✓ liniștirea pacientului și așeza rea în poziție semișezândă care să favorize ze respirația
✓ asigurarea perme abilității căilor aeriene: aspirarea secrețiilor , drenaj postural, îndepărt area
protez elor dentare, hidratarea adecvată pentru fluidifierea secrețiilor
✓ oxigenoterapie: administrarea de oxigen i nvaziv (ventilație pe sonda de intuba ție
orotraheală – IOT) prin ventilație mecanică sau noninvaziv pe m ască facială, cu un debit de
5-10l/min (atenție în caz de hipercapnie debitul va fi de 1 -2l/min), cu monitorizarea
concomitentă a gazelor san guine. Vent ilația noninvazivă este utilizat ă cân d insuficiența
respi ratorie este potențial reversibilă în scurt tim p. pacientul este treaz, cooperan t, capabil
să susțină pe perioade scurte ventilația spontană. De asemenea , este stabil hemodinamic cu
funcți ile căilor aeriene superioare intacte și nu sunt prezente secreții b ronșice abundente.
Se va utiliza fie ventilația cu presiune pozitivă intermitent ă (IPPV) = ve ntilația se face cu
un volum curent și o frecvență respiratorie stabilită de medic; sau ventila ția cu pres iune
pozitivă intermit entă (BPAP ) = presiune diferită p e inspir față de expi r
✓ abord venos periferic pen tru hidratare parenterală
✓ monitor izare a: TA, p uls, saturaț iei oxigenul ui(SO2), ECG
✓ administrarea de antibiotice pentru infecția respiratorie, simpaticom imetice și
corticosteroizi pentru re ducerea bronhospas mului, medicație cardiacă pentru ameliorarea
ischemiei cardiace
✓ pacienții agitați sunt sedați d ar nu ex cesiv pentru că apare inhibarea mecanismului tusei și
duce la stagnarea secrețiilor

Fișa tehnică 27 Intervenții de urgență în retenți a acută de urină

Reten ția acut ă de urin ă este caracteri zată pr in impo sibilitatea evacu ării vezi cii ur inare,
datorită une i obstru cții mecanice sau unor perturbări funcționale ale contracției mușchiului
vezicii urina re și al sfincterelor uretrale.
Reten ția de urin ă poate fi
– Acută – apare brusc la bolnavii f ără tulburări de mic țiune sau cu tu lburări mino re, fiind
un acci dent trecător; după tratament func ția renal ă revine la caracterele pe care le avea
înainte de întreruperea micțiunii .
– Cronică – când se ins talează lent
Cauze
➢ Obstacole mecanice
• Obstacole pe uretr a: stricturi uretrale, calcul i inclavați în uretră, tumori/ malformații ,
rupturi de uretră
• Obstacole intravezicale : calcul cu cheag de sânge care astupă colul vezical; tumori,
corpi str ăini intravez icali

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
69
• Obstacole extravezicale și extrauretrale: adenom de prostate, inflamația acuta a
prostatei, creșter ea în volum a pros tatei, prolaps genital, tumori pelvine sau perineale .
➢ Perturb ări funcționa le
– Reten ții acute reflexe : postoperator –retenția acută apare de obicei dup ă operațiile
făcute în jumătatea inferioar a a abdomenului sau pe organ ele g enital , anus; după
rahian estezie; posttraumatic; A.V.C; come de di verse origini, tumori medulare și
cerebr ale.
Simptome
– Senzație imperioasă de micțiune și imposibil itatea de a urina
– Durerea sub forma de tenesme cu localizar ea în hipogastru
– Paloare, transpirații , stare de neliniște , anxietate
– Glob vezical = tumora ovala, elastic situate în hipoastru , deasupra p ubelui
Atenție – reten ția acut ă de urin ă poate fi confunda tă cu anuria . Diferen țiere – în anurie nu avem
glob vezical și nu se ob ține urin ă în sondaju l vezical.
Conduit ă de ur gență
→ stimularea evacu ării urnii prin aplicarea de co mprese calde pe regiunea pub iană,
deschiderea robinetului stimuleaz ă eliminare a evacu ării urinei
→ sondaj evacuator al vezicii urinare (cateterim v ezical) – să nu fie traumat izator și nu se va
evacua brusc conținutul vezicii urinare – pericol de hemoragie. sonda se va fixa = sonda” a
demeure”; iar pacientul va fi transportat la s pital dacă interven ția s-a realizat acas ă, cu
pensarea sondei urinare. Acesta face totodată diferențierea între retenț ia de urină și anurie.
→ în cazul în care nu se poate efectua sondajul se va face
→ punc ție evacuatoare a vez icii urin are – evacuarea se va f ace l ent, iar dup ă efectuarea
puncției se va aplica un pansament steril.
Complicații
✓ Ruptură vezicii urinar e – este o complicație gravă dar foar te rară. Apare în disten sia
exagerată a vezicii prin glob vezical c onstituit rapid .
✓ Infecția urinară, pielonefrit ă asc endent ă și septicemia pot constitui urmările u nei retenții
prelung ite de urină și a unor rep etate c ateterizări u reterale tra umatizan te și septice.
✓ Hemoragiile vezicale “ex vacuo” se produc prin ruptură v aselor sau prin alterarea
tonusului și permeabi lității lor , apar în cazul evacuării bruște a vezicii în retențiile mari
și prelungite de urină, l a vârst nici și hiper tensivi cu l eziuni de arterioscleroză.

Fișa tehnică 28 Intervenții de ur gență în șoc anaf ilactic

Alerg ia – răspuns anormal la un anumi t antigen.
Hipersensibilitatea – exagerare a răspunsului fiziologic la o rice substanță cu caracter antige nic.
Reprezin tă o urgență medicală!!!!
Pacientul poate deceda în câteva minute dacă nu se intervine de urgență.
Reacție genera lizată de hipersensibilit ate d e tip I (anafilaxie) cu vasodilatație importantă, colaps
vascular ( +/ – edem glotic)
Alergeni incrimi nați: polenul , veninul de insecte, penicilina, serurile antibacteriene și
antitoxice.
Șocul anafilactic este mai sever decât alte forme de șoc datorită reacției
de hiperse nsibilitate de tip I, cu eliberarea de mediatori în compartimentul intravascul ar și
multiple consecințe fiziop atologice de favorabile.
Anafilaxia – reacția acut ă de hipersensibilitate imedi ată antigen – anticorp manifestat ă
clinic s ub diferite form e de la forma u șoară la sever ă și cu potențial letal.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
70
Șocul a nafilac tic = șoc distribut iv produs prin vasodilatația bruscă sistemic ă indusă de
mediatorii anafilaxiei, reacție de hipersensibilitate imediată brutala , dram atica, cu prăbușire
hemodi namic ă și insuficien ță respiratorie dup ă intrarea în organism a oric ărei substan țe, mai
ales prote ice, care provoac ă eliberarea de mediatori chimici. Șocul anafilactic este deci o
anafilaxie severă cu pr ăbușire cardio -circulatorie și respiratorie.
Tablou clinic:
→ Debut rapid după contactul cu un alergen cunoscut/ potențial
→ Tegumente : calde, transpirate , pruri t, urticarie
→ Aparat respi rator: constricție toracică, dispnee cu polipnee, tuse, stridor laringian, edem
glotic, wheezi ng cu bronhospasm
→ Aparat cardiov ascul ar: tahicardie sinusală , cu puls periferic filiform, ↓ TA, până la șoc, aritmii
Semne clinice de gra vitate:
– Edem laringia n
– Bronhospasm
– Șoc
Alergeni cauzali frecvent implicați în șocul anafilact ic:
– Antibiotic e (Penicilină, Cefalosporine, Va ncomi cină ș.a.);
– Substanțe iodate pentru contrast radioopac;
– Coloizi (D extran 70), anestezi ce locale (Xi lină, Procain ă), narcotic e (Meperidin a),
miorelaxante (D -tubocurarina), protamina;
– Analgezice și antiinfla matorii neste roidiene.

Atitudine practică de urge nță în cazul șocului anafi lactic
➢ Dacă TA nu este măsurabilă – iniție rea resuscitării – etapele A ,B,C
➢ Identificarea și tratarea cauzelor șocului prin măsuri specific
➢ Infuzia rapidă de substanțe coloidale sau cristaloide pentru creșterea TA(excepție șocul
cardiogen)
➢ Extinderea analizelor de laborator
➢ Monitorizare: ECG, TA, li nie arterial, catete r venos centr al, sondă uri nară
➢ Măsuri speci fice suplimentare:
✓ tratament etiologic
✓ repleție volemică funcție de TA, d ebit urinar, PV C
✓ evitarea umplerii volemice exc esive în șocul cardiogen
✓ hipotensiune persistentă – suport ionotrop poz itiv
✓ în caz de dubiu asupra etiol ogiei șocului , acesta va fi tratat ca h ypovolemic,
fiind cauza cea mai frecventă și reversibilă
Tratament ul specific al șocului anafilactic:
• Întreruper ea administrării alergenului suspectat; îndepărtarea alergenului;
• Mențin erea l ibertății căil or aeriene su perioare și oxigenoterapi e (O 2 100%);
• Linie venoasă sigură
• Dacă este nevoie IOT cu ventilație asistată me canic;
• Adminis trarea de adrenalină (epinefrină ) cu efect vaso constrictor și bronhodilatator.
• Adrenalină 0,05 –0,1 mg i .v/ pe sonda de IOT. , repetat la 1-5 min, până la 1-2 mg în 60 min;
• Umplere rapidă a patului vascular (1000 -2000 ml ser fiziologic, Ringer lactat ± colo izi
500 ml pentru expandare vole mică );
• Corticosteroizi parenteral: HHC 2000 mg i.v., Metilprednisolon 10 00 mg i.v.
(corticote rapie cu efec t antiinflama tor), antihi staminic;
Măsuri adiționale:
✓ Antihistaminice;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
71
✓ Combaterea bronhospasmului: Miofi lin 5-9 mg/kg în 30 min, apoi 0,5 mg/kg/h;
✓ Edem ul laringian care împied ică instituirea IOT impune traheostomia în urgen ță.

Fișa tehnică 29 Intervenții de urgență în hipovolemi e

Definiție Hipovolemia= scăderea severă a perfiziei tisulare determinată de scăderea volumu lui
sanguin efectiv prin pierder e de sânge sau plasmă
Cauze
– Pierderi hemoragice – traumatisme, accident e, hemoragii acute externe sau in terne,
afecți uni obstetri cale(ruptura une i sarcini extrauterine
– Pierderi de tip extracelular – deshidrat area din arsuri întinse , diaree, vărsături, dia bet
zaharat, pancreatită acută, peritonite, ocluzie intestinală
Semne cl inice
– Pierderi ma i mici de 15% – tahicardie, -întârzierea reumplerii capilare peste 3 secunde
corespunde unei pierderi volemice de aprox imativ 10%.
– Pierderi între 15 -30% – -tahicardie (FC >100 b/ minut), tahipnee, reducerea presiunii
pulsului, tegumente r eci, umede, întârz ierea reumpleri i capilare, anxietate
– Pierderi 30 -40% – majoritatea necesită transfuzii – risc vital – tahicardie și tahipne, ↓
TAS, oligu rie, modificarea statu sului ment al: agitație, confuzie
– Mai mult de 40% – tahicardie importantă, ↓ TAS, ↓ presiunii pulsului (TAD
nemăsurabilă), oligurie /anu rie, alterarea statusului mental (pierderea cunoștinței ),
tegumente reci și palide
Reumplerea capilară: se exercită o presiune asupra unei unghii 5 secunde; revenirea la
culoarea inițială după încetarea presiunii, în mod normal, în 1-2 secunde.
Tratame nt obiective:
– oxigenare pulmonara adecvata;
– controlul h emoragiei;
– înlocuirea pierderilor;
– monitorizarea efectelor terapiei;
– suportul contractilității miocardi ce;
– reechilibrarea acido -bazica și electrolitica;
– susținerea funcției renale.
Conduit ă:
• evaluare a și rezolvarea prob lemelor identificate;
• oxigenoter apie cu flux crescut 10 -15 l;
• controlul hemoragiilor externe prin ridicarea extremităților , bandaj compresiv, chirurg ie;
• înlocu irea pierderilor: abord venos periferic și central, înlocuirea volumului intr avascular cu
soluții cristaloide și coloide, înlocuirea transportorului de oxigen cu derivați de sânge ,
corecția anomaliilor de coagulare;
Administrarea fluidelor în cantitate mar e pentru normalizarea tensiunii arteriale, în prespital ,
înaintea opririi hem oragiei se asociaz ă cu o creștere a mortalității, (reumplere vasculară agresivă
determin ă creșterea sângerării și pierderea unui volum tot mai mare de fluid ).
Se recomand ă reechilibrare volemic ă cu "hipotensiune permisiv ă" 20 – 40 ml/kgc în 10-20
min până la oprirea hemora giei prin intervenție chirurgicală, după care se continua reumplerea
vasculară până la parametrii hemodinamici normali.
Se utiliz ează următoarele tipuri de solu ții:
a. Soluții cristaloide:
✓ izotone (ser fiziologic, Ringer, Ringer lacta t): soluții de prima intenție în cazul
pierderilo r lichidiene acute; înlocuiesc și deficitul intersti țial, realizeaz ă o reechilibrare

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
72
rapid ă intra – și extra vasculară ; se adminis treaz ă în raport de 3:1 fa ță de volumul de
sânge pierdut;
✓ hipertone: soluție hipertonă de NaC l ce oferă avantajul unui volum redus d e perfuzie
pentru o refacere volemic ă satisfăcătoare , are efect inotrop pozitiv și vasodilatator
periferic; prezinta pericol de hipernatremie și deshidratare cerebral ă.
b. Soluții coloidale:
✓ au remane nță intravascul ară mare, se pot folosi volume mici pent ru resuscitare volemic ă
adecvat ă, men țin presiune a coloid -osmotică intravascular ă, sun t utile în insuficien ța
cardiac ă și renal ă;
✓ sunt reprezentate de albumin ă, dextran 40 -70, HES, Haemacel, Voluven, G elofusin, plasm ă;
✓ pot determina reac ții ana filactice, e fect antiplachetar și de truc are a rezultatului
compatibilit ății directe, b locarea sistemului histiocitar și transmiterea infec țiilor.
c. Sânge și derivate din s ânge
✓ sunt singurele care pot realiza cr eșterea capacității de transport a O 2;
✓ se utilizează sânge izogrup, izoRh, integral, masa eritrocitar ă, eritrocite spălate ;
✓ sânge grup 0, Rh negativ – daca este necesar imediat, în mai puțin de 15 minute mai ales
în prespital;
✓ necesit ă corectarea tulbur ărilor de coagular e, tr atamentul coagulării intravasculare
diseminate cu plasma congelat ă, heparinoterapie;

Ghid orientativ de administrare a soluțiilor de reumplere vasculară în funcție de clasa de șoc

Clasa I -a 1-2 l Ringer lactat sau ser fiziologic sau 1 l coloid
Clasa a II-a 1-2 l Ringer lactat sau ser fiz iologic sau 1 l coloid
Clasa a III-a 1 l Ringer lactat sau ser fiziologic + 1 l coloid +1 -1,5 l sânge
Clasa a IV-a 1 l Ringer lactat sau ser fiziologic + 1 l coloid +2 l sânge integral sau un
volum echivale nt de m asa eritrocitară și coloid

Fișa t ehnică 30 Intradermoreacția la tuberculină

Definiție Constă în injectarea strict intradermică de antigene din MTB (derivat de
proteine purificate = purified protein derivative, PPD), care provoacă o reacție de
hipersensib ilitate întârziată , ce duce la acum ularea locală de celule mononucleare (limfocite și
fagocite mononucleare) exprimată macroscopic printr -o zonă de indurație la locul injectării .
Este folosită numai pentru diagnosticul infecției tuberculoase; nu poate face diferența între
prezența infecției latente și prezența bolii tuberculoase active. PPD este standardizată la nivel
internațional .
Indica ții
✓ copiii contac ți din focarele de tuberculoz ă, copiii simptomatici la care se ridic ă suspiciunea de
tuberculoză
✓ Infectații HIV
✓ Colectivitățile de copii preșcolari , la intrarea în colectivitate și cu oca zia apariției unui focar
de TB în aceasta colectivitate
✓ în scopul estim ării riscului anual de infec ție (studii epidemiologice )
Contraindicații de princi piu nu există . Totu și se recomand ă amânarea efectu ării testării în caz
de stări febrile, boli eruptive în faza acut ă.
Materiale necesare
• Seringă de 1 ml gradată din 0,01 sau 0,02 ml cu un ac intradermic subțire (5/10) și scurt (1cm)

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
73
• PPD standardizată în concentrație de 20 U / ml (2 U / 0,1 ml)
• tampoane, dezinfectant, mănuși de unic ă folosință
Loc de electie : fața anterioară a antebrațului stâng, la unirea 1/3 superioare cu 2/3 inferioare, la
distan ță de leziuni cutanate sau cicatrici
Efectuarea proceduri i
✓ spălarea pe mâini
✓ dezinfecția locului de electie cu alcool sanitar
✓ se respectă algoritmul injec ției intradermic e (se introduc de 0,1 ml din soluția de 20 U/ml)
✓ injectarea corectă este urmat ă de apariția unei papule albe, în coajă de portocală ; lipsa
papulei indic ă injectarea subcutanată și impune reluare a manevrei în altă zonă.
B. CITIRE – La 72 de ore de la injectare
✓ Identificarea marginilor laterale ale INDURATIEI prin palpare, eventual prin trecerea
unui pix/creion peste margini cu presiune foarte ușoară
✓ Măsurarea cu precizie (cu rigla trans parentă ) a diametrului transversal al INDURAȚIEI
și exprimarea în mm
✓ Nu măsurați diametrul longitudinal și Nu măsurați eritemul din jurul indurației !!
C. INTERPRETARE
în funcție de diametrul reacției :
✓ Reacție tuberculinic ă > /= 10 mm este considerată pozitivă ; diag nosticul este de posibil,
infecție tuberculoas ă prezent ă
✓ Reacție tuberculinic ă < 10 mm este considerat ă negativ ă; diagnosticul este de infecție
tuberculoasã absent ă
✓ Reacție tuberculinic ă 5 mm este considerată poziti vă la cei cu risc mare de progresie sp re
boală prin imunodepresie: infectați HIV, transplant de organe, tratament imunosupresor
(minim15 mg/zi de prednison timp de minim o lună).
Din anul 1982 se folosește la citire și aspectul calitativ al reacției după scara Palmer:
– tip I – indurație fermă, lemnoas ă la palpare sau/ și flictene, necroza
– tip II – indurație renitenta , elastic ă
– tip III – indurație depresibil ă
– tip IV – ușoară impastare a tegumentului la nivelul reacției, sesizabil ă la palpa re super ficială.

Fișa t ehnică 31 Îngrijirea pacient ului cu traheostomă

Definiție Stoma vine din grecescul “stoma”= gură sau deschizătură.
Stomie = crearea prin intervenție chirurgicală a unei deschizături, comunicări(stomă) cu
exteriorul sau realizarea unei co munic ări între un organ cavitar și tegument
Tipuri de stome
✓ traheostoma= deschidere/comunicare a traheii ce permite respirația direct prin aceasta
✓ gastrostoma = deschiderea și fixarea operatorie a stomacului la piele ,
✓ colostoma = deschiderea spre exte rior printr-o incizie a peretelui abdominal și fixarea
colonului sau ileonului la peretele abdominal
✓ urostomie= crearea unei comunicări între rinichi și piele printr -o sondă, în vederea
derivării urinii spre exterior
Scopul îngrijirii : men ținerea perm eabilității stomei prin aspirarea de s ecreț ii ca re o pot
obstrua, men ținerea integrit ății pielii din jur, prevenirea infec țiilor, suport psihologic.
Îngrijirea stomelor se va face prin tehnici sterile pentru a preveni infecțiile .
Materiale necesare:
➢ pentru îngrijirea traheostomei :
– recipiente ster ile, canulă sterilă în cazul înlocuirii ei

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
74
– soluție normal salină(ser fiziologic), apa oxigenata
– comprese st erile, m ănuși sterile
– echipament pentru aspirare
– periuță sterilă din nailon, curăță tor steril de pipă pen tru parte interioară a canulei
– echipament pe ntru toaletarea gurii
– lubrefiant pe baza de ap ă, unguent cu antibiotic
– banda de fixare a canulei (dacă este nevoie să fie schimbata) și foarfecă sterilă
– dacă este necesar repoziționarea canulei: dilatator de tra hee steril , canulă sterilă de
mărime potrivi tă
Pregătirea pacientului
– fizică: se asigură intimitatea pacientului și se așază în poziție semișezândă
– psihică: se explică procedura , se obține complianța , consimțământul și se instruiește
să se poată îngriji s ingur și să poată duce o viață activă normală
Execuție
➢ îngrijirea traheostomei
✓ se stabilește un câmp de lucru steril lângă patul pacientului pe o măsuță de lucru pe care
se vor așeza materialele necesare,
✓ se va turna într-un recipient steril ser fizio logic și în altul apă oxigenată , într-un al
treilea recipient steril se pun comprese sterile ce vor fi îmbibate cu ser fiziologic/ apă
oxigenată pentru curățarea interioară a canulei
✓ se pun mănuși nesterile și se îndep ărtează pansamentul din jurul st omei
✓ se pun mănuș ile sterile, se aspiră pacientul
✓ dacă trebuie schimbată banda adezivă se va pregăti acesta ca lungime sau , daca este
gata pregătită se va desface pachetul prin tehnica sterilă
✓ cu m âna dreaptă se ia o compresă sterilă îmbibată în soluție de curățat (apa oxigenata,
ser fiziologic), se scu rge de excesul de lichid , pentru a preveni aspirarea sa și se șterge
pielea din jurul stomei, apoi cu alta compresă se va șterge bordura canulei. Se va repeta
procedeul de fiecare data cu alta compresă, pana când zona va fi curată apoi se va usca
zona curățată cu comprese sterile și se reface pansamentul în mod steril
✓ spălarea sau înlocuirea canulelor interioare: se pun mănuși sterile și se scoate canula
care se introduce în recipientul cu apă oxigenată ; se va curăța reped e canula cu ajutorul
periuței de nailon, folosind mana dreaptă ; se clătește 10 secunde cu ser fiziologic, se
verifică să nu mai aibă secreții pe ea , se scutura ușor de marginea recipientului cu ser
fiziologic și fără a se usca, se r eintroduce c anula în traheostoma și se aplica un nou
pansament steril
✓ dacă trebuie înlocuită canula se va desface în mod steril pachetul cu noua canulă
Observa ții
✓ este necesară o toaletă bucal ă atent ă deoarece cavitatea oral ă poate deveni uscat ă, urât
mirositoare, poate pre zenta leziuni de la secre țiile încrustate și neeliminate
✓ se va schimba pansamentul steril din jurul stomei de câte or i va fi nevoi e și se va aspira
secrețiile verificându -se aspectul și culoarea secrețiilor după fiecare aspirare
✓ se va ține la îndem ână trusa de urgen ță
✓ se va evita efect uarea excesiv ă a unor manevre p ână când stoma nu este bine definit ă
(primele 4 zile )
✓ dacă zona di n jurul st omei prezint ă excoria ții sau semne de infec ție, se va aplica un
unguent cu antibiotic

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
75
✓ nu se vor folosi niciodat ă în jurul stomei medicamente sub forma de pudra sau pe baza
de ulei deoarece aspirarea lor poate produce infecții și abc ese
✓ se recoman dă umidifi erea și încălzirea gazelor respira torii, prin umidificatorul
ventilatorului (la pacienții ventilați mecanic) sau prin nebulizator sau aparat de aerosoli
(la pacientul care respira spontan)
✓ nu se neglijează aspectele psihologice ale îngrijirii pac ientului t raheostomizat –
internarea prelungi tă într -o secție de terapie intensivă potențează anxietatea și teama.
Pacientul conștient va fi informat asupra tuturor manevrelor ce i se vor efectua și va fi
încurajat să se exprime (comunicare sc risă pentru b olnavul tra heostomizat). Există de
asemenea u n impact psihologic pe termen lung, legat de prezența cicatricei de
traheotomie într -o regiune vizibilă a corpului.
Complica ții:
Cele mai multe complica ții pot apare în primele 4 ore de la efectuare traheotomiei :
✓ hemoragie la locul inciziei car e poate determina aspirarea de s ânge
✓ sângerare sau edem trah eal care poate cauza blocarea c ăilor aeriene
✓ aspirarea secrețiilor ; introducerea aeru lui în cavitatea pleural ă cauzând pneumotorax
✓ hipoxie și acidoza, stop cardiac
✓ emfizem sub cutanat

Fișa tehnică 32 Măsurar ea, notarea și interpretarea valorilor de temperatură

Definiție . Menținerea temperaturii în limite normale este necesitatea organismului , necesara
pentru a -și menține starea de bine (neces ara desfășurări i metabolism ului la homeoterme)Aceasta se
realizează pe baza principiului termostatului.(termogeneza/termoliza)
Temperatura corpului este rezultanta procesului de termogeneza (producere de căldur ă) și
termoliza (pierdere de căldură ), proces reglat de cen tri termoreglării (situați în hipotalamus )
Scop – evaluarea funcției de termoreglarea și termogeneză.
Obiectivele procedurii
– Determinarea nivelului curent al căldurii corpului
– Aprecierea evoluției unei boli
– Determinarea răspunsului pacientului la mas urile inițiate în caz de crestere sau sc ădere
a temperaturii corpului
– Evaluarea refacerii pacientului după boală
Locuri de măsurare : – axilă, plica inghinală, cavitatea bucală, rect, vagin
Uzual temperatura se m ăsoară la orele 7 și 18; la nevoie paci entul poate fi termometrizat și la
30 -60-120 minute sau se poate monitoriza continuu temperatura
Tipuri de termometre
✓ cu mercur, termometru instantaneu
✓ digital, termometru oral tip suzeta
✓ cu infraro șu fără atingere, termome tru pentru ureche(timpanic)
Factori care in fluen țează măsurătoarea
* Fumatul – eroare +/ – 0,2 grade C daca pacientul a fumat, în cazul determinării orale
* Ingestia de alimente/lichide reci/ fierbinți tot în cazul determinării orale
* Clisma – în determinarea rectala
* Transpirația /împachetăr ile reci – în determinările axilare
Material e necesare în funcție de calea aleas ă pentru m ăsurare se va pregăti pe o tav ă
✓ termometrul maximal sau oricare alt termometru avut la dispoziție
✓ tampoane îmbibate cu alcool medici nal, comprese uscate

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
76
✓ recipient cu soluție dezinfectantă -cloramina 1%, lubrifiant dac ă se folosește calea
rectal ă;
✓ tăvița renal ă, ceas
✓ mănuși de unica folosin ță
✓ foaie de temperatur ă, creion albastru /negru
Preg ătirea pacientului
a) psihic ă – se explica pr ocedura pentru a obține complian ța și consimț ământul
b) fizică se așază pacientul în poziția cea mai adecvat ă căii utilizate
– Decubit dorsal – pentru m ăsurarea în cavitatea bucal ă și axilar ă
– Decubit lateral – pentru măsurarea în cavitatea rectal ă
Efectuarea procedurii – Metoda axilar ă
✓ Se spală mâinile și se pun mănușil e
✓ Se șterge termometrul electronic cu alcool
✓ Se ridic ă brațul pacientului și se șterge axila cu prosopul prin tamponare
✓ Se plasează termometrul cu bulbul în axilă paralel cu toracele
✓ Se aprop ie brațul de trunchi și se flectea ză antebrațul pe torace
✓ Dacă pacientul este slăbit, agitat, precum și la copii, braț ul este susținut în această
poziție de către asistent
✓ Se menține termometrul în axilă timp ul necesar , cel electronic se menține până se au de
un semnal sonor
✓ Se îndepărtează apoi termome trul și se citește gradația/ displayul termometrului,
valoarea se noteaz ă în foaia de temperatură grafic și cifric
✓ Se spală, se clătește și se șterge cu un tampon cu alcool
Alte determinări în funcție de tipul termometrului utilizat
✓ în cazul te rmometrului e lectronic timpanic, se introduce captatorul acestuia adaptat la
un capi șon de unică utilizare, în urechea pacientului, trăgându -se cu mâna liberă ușor de
lobul urechi (pentru copilul mai mic de 1 an se trage d e lob în spate și în sus)
o Această mișcare va pe rmite canalului urech ii să se închidă perfect. Din momentul în
care ter mometrul este poziționat corect se apasă butonul d e pornire. Se citește
temperatura după 3 -4 secunde
✓ Termometrul de tip suzetă, care este ușor de utilizat la copii, pentru determinarea valorii
temperaturii, emite, de asemenea, un semnal sonor când se înreg istrează valoarea
maximă (necesită 3 minute)
✓ în cazul termometrului cu infraroșu pentru determinare a temperaturii la nivelul frunții :
se realizează o înregistrare rapidă (c âteva secunde ); prin apăsarea butonul ui
termometrului și se citește apoi valoarea te mperaturii ce apare pe ecranul lui
Metoda rectal ă
✓ se asigura intimitatea pacientului
✓ se așază pacientul în decubit lateral, cu membrele i nferioare în semiflexie,
✓ se lubrifiază termomet rul și se introduce bu lbul termometrului în rect, prin mișcări de rotați e
și înaintare (3,8 cm la adult; 2,5 cm la copil; 1,25 cm la sugar
✓ termometrul va fi menținut 3-5 minute după care acesta se scoate, s e șterge cu o compresă
✓ se citești gradaț ia la car e a ajuns mercurul termome trului
✓ se spală termometrul, se scutură
✓ se int roduce în recipientul cu soluție dezinfectantă (sol. Cloramină 1%)
✓ se notează valoarea găsită

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
77
Reprezentarea grafic ă a temperaturii
✓ Se socotește pentru fiecare linie orizon tală din foa ia de temperatură câte două diviziuni de grad
✓ Se notează grafic valoarea înregistrată, printr -un punct de culoare albastră așezat direct pe
linia orizontală din rubrica corespunzătoare pentru dimineață ( D) sau seară ( S) pentru
cifrele cu soț (p are); exempl u: 36,2; 37,4; 38,6; etc.
✓ Se notează grafic valoarea înregistrată printr -un punct de culoare albastră așezat în mijloc ul
pătratului din rubrica corespunzătoare ( D sau S) dacă cifrele sunt fără soț (impare),
exemplu: 36,1: 36,5; 37,3; etc
✓ Se une sc astfel pu nctele obținute și se obține curba febrilă
✓ Se unește primul punct cu rub rica pentru temperatură aflat ă în partea dreaptă a sistemului
de coordonate din foaia de temperatură
Evaluarea procedurii
– rezultate așteptate /dorite – temperatur a obținut ă relevă starea de sănătate a pacientului
iar tegumentele sunt intacte fără iritații sau transpirație
– rezultate nedorite – pacientul prezinta disconfort , frisoane , tegument congestiona t,
iritat, transpirat sau palid , rece
– temperatura înregistrată impune m ăsuri adecvate
Modifi cări în situațiile selectate
– evitați măsurarea temperaturii în cavitățile bucal ă și rectal ă în caz de leziuni
– amânați măsurarea temperaturii în axial ă dacă pacientul a f ăcut recent baie ,
– așteptați 15-30 minute înainte de m ăsurarea în cavitatea bucala dac ă pacientul a b ăut
lichide calde sau reci
– evitați măsurarea tem peraturii rectal la pacientul care a avut atac de co rd întruc ât
termometrul poate s ă stimuleze nervul vag și să reduc ă activitatea inimii la un nivel periculos
Rețineți
✓ Informați pacientul c ă termometrul este un instrument indispensabil pentru aprecierea stării
generale, la domiciliu;
✓ Explicați pacientului/familiei să spele termometrul cu apă călduță și să-l introducă, uscat și
scuturat, în containerul protectiv între utiliz ări;
✓ Oferiți pacientului un tabel cu valori termice orientative în funcție de cale a folosită pentru
măsurare; ca în exemplu de mai jos:
Calea de m ăsurare Scala Celsius Scala Fahrenheit
Orală 37șC ± 0,3 -0,6 98,6șF± 0,5 -1,0
Recta lă 37,5șC ± 0,3 -0,6 99,6șF ± 0,5 -1,0
Axilar ă 36,5șC ± 0,3 -0,6 97,6șF± 0,5 -1,0
• temperatura axilară reprezintă temperatura externă a corpului, fiind cu 4 -5 zecimi de
grad mai joasă decât cea centrală
• măsurarea temperaturii în cavitatea buc ală este contraindi cată la copii, pacienții agitați ,
sau cei cu afecțiuni ale cavit ății bucale;
• temperatura măsurată rectal este mai mare decât cea măsurată axilar cu 0,4 -0,5°
• pentru măsurarea rectală, copiii mici sunt așezați în decubit dorsal, cu picio arele ridicate,
sau în decubit ventral
• măsurarea temperaturii în vagin urmărește aceleași etape ca la măsurarea rectală,
introducându -se termometrul în vagin; este contraindicată în bolile aparatului genital
feminin; val oarea ei este mai mare cu 0,5° decât cea axilară .

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
78
Fișa tehnică 33 Măsurarea, notarea și interpretarea pulsului

Definiție
• Pulsul arterial este o manifestare periferică a activității mecanice a inimii, constând într -o
undă expansivă periodică, sincronă cu ejecția ventriculară, percepută la palparea unei art ere
pe țesutul dur subiacent .
• Pulsul ia naștere din conflictul d intre sângele existent în sistemul arterial și cel împins în
timpul sistolei. Acest conflict se exteriorizează prin destinderea ritmică a arterei..
Scop
✓ Evaluarea funcției cardiovasculare – informații despre activitatea inimii și s tarea arterelor.
✓ Aprecier ea răspunsului inimii la medicația cardiacă, activitate sau stres.
✓ Recunoașterea complicațiilor.
Elemente de apreciat
✓ Ritm (regularitat e).
✓ Frecvență (rapiditate).
✓ Amplitu dine (intensitate).
✓ Tensiune (volum).
✓ Celeritate.
Locul determinării
✓ Pulsul poate fi palpat clinic la artera carotidă, temporală superficială , axilară, brahială,
radială, femurală , poplitee , tibială posterioară și pedioas ă pe stânga sau pe dreapta.
Frecven ța undelor pulsatile decelate prin palparea uneia din aceste artere se numeșt e
frecve nța pulsului și este de cele mai multe ori egală cu frecvența cardiacă (sau alura
ventriculară/AV) .
✓ Altfel spus pulsul poate fi determi nat la nivel carotidian (medial de m ușchiul
sternocleido mastoidian), axilar (profund în axilă), brahial (pe fața internă a brațului), radial
(distal la nivelul antebrațului, în lateral , în șanțul din prelungirea policelui), femural (la
nivel inghinal ), popliteu (în fosa poplitee), tibial posterior(posterior d e maleola medială) și
pedios (la nivelul piciorului).
✓ Măsurarea se face cu vârful degetelor 2 și 3 comprimând ușor artera pe planul profund.
Atenție! Comprimarea sinusului carotidian este o manevră vagală care poate duce la
scăderea s emnificativă a frecve nței cardiace .

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
79

Fig. 1 Locul de e lecție a determinării pulsului
Materiale și instrumente necesare
✓ Ceas cu secundar sau cronometru.
✓ Creion sau pix de culoare roșie .
✓ Foaie de temperatură.
Pregătirea bolnavului
✓ Psihic . Se anunță pacien tul și se explică teh nica pentru a o bține colaborarea. O stare
✓ emotivă poate modific a valoarea.
✓ Fizic . Repaus fizic și psihic de cel puțin 5 minute înainte de măsurare
Așezați pacientul în poziție confortabilă în funcție de starea generală:
✓ decubit dorsa l cu membrul superior întins pe lângă corp, articulația mâinii în extensie,
mâna în supinație (palma orientată în sus);
✓ poziție semișezândă (în pat sau în fotoliu) antebrațul în unghi drept sprijinit pe suprafața
patulu i, mâna în supinație și extensie .

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
80
Execuție – măsurarea la n ivelul arterei radiale
✓ Se spală mâinile .
✓ Se reperează artera ra dială la extremitatea distală a antebrațului, pe fața anterioară (internă),
în șanțul radial ( în continuarea policelui).
✓ Se plasează v ârful degetele index, medius pe trai ectul arterei radiale îmbrățișând antebrațul
cu policele.
✓ Se exercită o ușoară presiun e asupra arterei pe osul radius și se percep timp de 1 minut (se
poate măsura și timp de 15 secunde sau 30 secunde – pulsul regulat – iar valoarea obținută
se înmulțește cu 4 sau cu 2).
✓ Se apreciază ritmul, amplitudinea și elasticitatea peretelui arterial
Măsurarea – după aceiași tehnică – se poate face și pe alte artere.
Notare
✓ Se notează grafic în foaia de temperatură → pentru fiecar e linie orizontală se socotesc 4
pulsații – adică 4 valori / pătrat.
✓ Notați grafic valoarea înregistrată printr -un punct d e culoare roșie , așezat direct pe linia
orizontală di n rubrica corespunzătoare pentru D ( dimineața ) sau S (seara); pentru valorile car e
cresc din 4 în 4 (ex. 64, 68, 76, 8 0);
✓ Notați grafic valoarea înregistrată p rintr-un punct de culoare roșie așezat în mijlocul pătra tului
din rubrica corespunzătoare (D sau S) pentru valorile care cresc din 2 în 2 (ex.: 62, 66, 70);
✓ Uniți primul punct p rintr-o linie cu săgeată de rubrica pu lsului aflată în partea dreapta a
sistemului de coordonate din F.T.;
✓ Obțineți curba p ulsului prin unirea punctelor care indică valorile ratei cardiace măsurate
bicotidian, pe parcursul zilelor de supraveghere și îngrij ire.
Evaluarea eficacității procedurii
Rezultate așteptate /dorite :
– Pulsul este bine bătut, regulat, iar frecvența se însc rie în limitele normale corespunzătoare vârstei;
– Tegumentele și mucoasele sunt normal colorate, pacientul este liniștit .
Rezultate n edorite
– Rata pulsului este mai m are sau sub normalul c aracteristic vârstei;
– Pulsul radial nu este perceptibil;
– Pulsul este aritmic;
– Amplitudinea este mica sau crescută;
– Pacientul este palid, anxios, acuză palpitații , extrasistole;
– Pacientul are una sau mai multe dintre pro blemele de dependență următoar e
✓ intoleranță la activitate;
✓ alterarea confortului;
✓ deficit de v olum lichidian:
✓ exces de volum lichidian;
✓ alterarea perfuziei tisulare
Modificări în situațiile selectate
• Se caută alte artere accesi bile dacă pulsul radial nu es te palpabil:
✓ artera te mporală – la un lat de de get deasupra și lateral de stânca temporalului, în dreptul
pavilionului auricular;
✓ artera carotidă externă (dreaptă sau stângă): – pe fața anterioară a gatului, în șanțul
delimitat de laringe (anterior) și mușchiul sternocleidomast oidian ( lateral);
✓ artera pedioas ă – pe fața dorsal ă a piciorului, în dreptul primului șanț intermetatarsian;
✓ artera femurală – în regiunea inghinală, la nivelul triunghiului lui Scarpa
• se evită măsurarea p ulsului radial la copiii sub 2 ani întrucât rata cr escută și aria mică de
palpare pot determina valori eronate/inexacte;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
81
• se obține rata pulsului radial la copiii peste 2 ani atunci când sunt liniștiți sau dorm, întrucât
este dificil să obții colaborarea co pilului de a rămâne cu mâna nemișcată ;
• se numără rata pulsu lui timp de 1 minut, la copil, pentru o acuratețe maximă.
Educar ea pacientului
✓ Învățați pacientul să -și măsoare singur pulsul periferic la arterele carotid sau temporală
întrucât sunt mai accesibil e pentru autopalparea la domi ciliu;
✓ Instruiți pacie ntul să exercite o presiune ușoară folosind 3 degete pentru palpare;
✓ Informați pacientul/familia care sunt valorile normale ale pulsului, caracteristice vârstei;
✓ Instruiți pacientul/familia să ia legătura cu medicul curant ori de câte ori valorile ratei
pulsului s unt deviate de la normal și starea generală a pacientului se mod ifică.
✓ Oferiți , eventual, un tabel cu valori orientative

Fișa tehnică 34 Măsurarea, notarea și interpretarea respirației

Definiție – Respirația reprezintă nevoia ființei umane de a c apta oxi genul din mediul
înconjurător , necesar pro cesului de oxidare din organism și de a elimina dioxidul de carbon
rezultat din arderile celulare.
Scop – evaluarea funcției respiratorii a pacientului, f iind un indiciu al evoluției bolii, al apariției
unor compli cații și al prognosticului.
Obiectivele procedurii
✓ determinarea ratei respiratorii la internare, pentru a servi ca baza de comparare cu
măsurătorile ulterioare
✓ monitorizarea efectelor bolii, traumatismului sau stresului asup ra sistemului respirator
✓ evaluar ea răspunsului pacientului la medicația sau tratamentele care afecteaz ă sistemul respirator
Elemente de apreciat
✓ Tipul de respirație: costal superior (femei); costal inferior (bărbați ); abdomin al (copii,
bătrâni)
✓ Amplitudi nea mișcărilor respirator ii.
✓ Ritm ul respirator.
✓ Frecvența respirației .
✓ Simetria mișcărilor toraci ce.
Materiale și instrumente necesare
✓ cronometru (ceas cu secundar).
✓ creion verde
✓ foaie de temperatură
Pregătirea pacientului
✓ Nu se anunță pacientul și nu se explică tehnica → pacient ul își poate m odifica voluntar
caracterele respirației (frecve nța) rezul tând valori eronat e în urma măsurării.
✓ Se așază pacientul în decubit dorsal.
Efectuarea procedurii și notarea
✓ Se observă mișcăril e de ridicare și coborâre a t oracelui cu fiecare inspi rație și expirație prin
aplicarea mâinii, cu fața palmară pe suprafața toracelui bolnavului.
✓ Se numără inspirațiile timp de 1 minut.
✓ Consemnarea valorii obținute printr -un punct pe foaia de temperatură așezat direct pe linia
orizo ntală din rubrica corespunzătoare pentru dimineața (D) sau seara (S)
✓ Unirea cu o linie a valori i prezente cu cea anterioară pentru obținerea curbei
✓ Se poate nota și cifric valoarea obținută cât și caracteristicile respiraț iilor:
Ex. R S = 20 resp ../min
RD = 18 resp ./min de ampl itudine medie, corespunzătoare, ritm regulat .

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
82
Prin unirea valorilor succe sive rezultă → CURBA RESPIRAȚIEI .
Interpretarea valorilor obținute
➢ Normal
→ în repaus rata respirației în limite normale ca racteristice vârstei: respirația s e face p e nas,
este liniștită , fără z gomote, fără efort, regulată ,
→ Tegumentele și mucoasele sunt nor mal colorate, pacientul este conș tient, orientat temporo -spațial
→ Frecvența normală: funcție de vârstă, sex, poziție, temp eratura mediului ambiant, starea d e
veghe /somn . Bărbat 18 r/min ut. Feme ie 16 r/minut .
➢ Patologic :
→ Rata respiratorie este mai mare sau mai mică față de valorile normale caracteristice vârstei
→ Pacientul trece printr -o detresă respiratorie manifestată prin zgomo te respiratorii anormale ,
efort respirator, utilizarea mușchilor respira tori accesori, ortopnee, piele palidă sau cianotică.
→ Pacientul poate avea una sau mai multe probleme de dependen ță:
– intoleranță la activitate , anxietate
– alterarea confortulu i
– clearance ineficien t al căilor respiratorii
– posibil ă insuficien ță respiratorie, alterarea schimburilor ga zoase
Valorile normale caracteristice vârstei
Vârsta Rata medie/minut
Nou-născut 30-50
Copil mic 20-40
Copil mare 15-25
Adult 16-18
Bărbat 14-18
Femeie 16-20
vârstnic 15-25

Fișa tehnică 35 Măsurarea, nota rea și interpretarea tensiunii arteriale

Definiție – Tensiunea arterială este presiunea exercitată de către sânge asupra pereților
arterelor atunci când inima bate (tensiune arter ială sist olică) și atunci când inima se odihnește
(tensiune arterială dia stolică). Se măsoară în milimetri coloan ă de mercur (mmHg).
Scop – evaluarea funcției cardio -vasculare (forța de contracție a inimii, rezistența determ inată de
elasticitatea și calibr ul vaselo r)
Obiectivele procedurii
→ Determinarea presiunii sistolice și diastolice la internare pentru a compara starea curent ă
cu valorile normale
→ Evaluare st ării pacientului în ce privește volumul de sânge , randamentul in imii și sistemul vascular
→ Apreci erea răspunsului pacientului la tratamentul cu fluide sau/ și medicamente
Materiale necesare :
– Stetos cop biauricular;
– Tensiometru cu manșeta adaptată vârstei
– Comprese cu alcool medicinal;
– Culoare ro șie (pix, cariocă, creion);
– Foaie de temperatură (F .T), carnet de adnotări p ersonale
Pregătirea pacientului :
a) psihică:
– Explicați pacientului procedura pentru a obține complianța și consimțământul ;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
83
– Asigurați un repaus psihic de cel puțin 5 minute înai nte de măsu rare întrucât emoțiil e
influențează presiunea sângelui;
b) fizică : așezați pacientul în poziție confor tabilă de decubit dorsal ori semișezând sau în
ortostatism conform indicației medicale
Condi ții de m ăsurare corect ă a TA
– Măsurarea tensiunii ar teriale se va face dimineața pe nemâncate sau la 3 ore dup ă masă
și după asigurarea unui repaus fizic și psihic de 5-10 min
– Să se utilizeze ace lași aparat care să aibă manșeta adaptată vârstei pacientului
– Se vor face 3 determinări în cazul determinării t ensiunii ar teriale în ambulatori u
– Se recomandă pa cientului să nu consume cafea și să nu fumeze înainte
Pe foai a de temperatur ă TA se poate n ota cifric în rubrica rezervata acestui scop sau grafic
prin ha șurarea cu creion roșu între valoarea maxima (sisto lică) și cea minim ă (diastolică) – un
pătrățel egal o unitate.
Efectuarea procedurii:
✓ Se șterg olivele și părțile metalice ale stetoscopului da că este necesar, cu comprese cu
dezinfectant ș i se alege brațul potrivit pentru aplicarea manșetei , permițând pacientului
să adopte poziția culca t sau așezat cu brațul întins, dezbrăcat și palma îndreptată în sus;
✓ Amânați măsu rarea T. A. dacă pacientul est e tulburat emoțional sau are dureri, dacă a
făcut exerciții de mișcare , sau măsurarea TA nu este o urgență ;
✓ Desco periți braț ul pacientului f ie prin ridicarea mâne cii, fie prin dezbrăcare dacă mâneca
este prea strâmtă pentru a nu crește presiunea deasupr a locului de aplicare a manșetei ;
✓ Verificați dacă manșeta conține aer și scoateți aerul din manșetă, la nevoie, desc hizând
ventilul de siguranță și comprimând manșet a în palme
✓ Închideți ventilul de siguranță înainte de a umfla m anșeta și aplicați -o, circula r, în jurul
brațului, bine întinsă, la 2,5 -5 cm deasupra plicii cotului și fixați -o.
✓ Palpați artera brahială sau radială exe rcitând o presiune ușoară cu degetele;
✓ Așezați membrana stetoscopului deasupra arterei reperate și introduceți olivele în urechi ;
✓ Umflați manșeta tensiometrului pompând aer cu para de cauciuc în timp ce priviți acul
manometrului, până când presi unea se rid ică cu 30 cm deasupra punctului în care pulsul a
dispărut (nu se mai aud b ătăi în urechi);

Fig.1 – Montarea tensiometrulu i Fig. 2 – Reprezentarea grafică a TA
✓ Decomprimați manșeta, deschizând ușor ventilul de siguranță; înregistra ți mental cifra
indic ată de acul manomet rului în oscilație în momentul în care, în urechi, auziți prima
bătai e clara (lup -dup); această cifră reprezintă presiunea (tensiunea) sistolică sau maximă;
✓ Înregistrați numărul care corespunde bătăii de f inal în timp ce continuați decom primarea
manșetei; acesta reprezintă T.A. diastolică sau minimă;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
84
✓ Îndepărtați manșet a, curățați și dezinfectați olivele stetoscopului și înregistrați valorile
măsurate în documentele medicale (ex: T.A. = 130/70 mmHg sau T.A. = 13/7 cmHg ).
Reprezentarea grafică T A.
✓ Socotiți pentru fi ecare linie orizontală din foaia de temperatură, 10 mmH g sau 1 cmHg.
✓ Reprezentați grafic valorile înregistrate printr -un dreptunghi de culoare roșie , așezat pe
verticala timpului (D sau S); latu ra de sus a dreptunghiului repre zintă T.S. (tensiun ea
sistolică) iar latura de jos a dreptunghiului reprezintă T.D . (tensiunea diastolică)
Rezultate așteptate /dorite:
– T.A. a pacientului este în limitele normale corespunzătoare vârstei;
– Pacientul nu acuză cefal ee, tulburări de echi libru
Rezultate nedor ite
– Presiunea sistolică sau diastolică este mai mare sau mai m ică față de rata normală a
persoanelor de aceeași vârstă;
– Sunetele obținute nu sunt audibile sau suficient de distincte pentru o apreciere exacta a T.A.
Îngrijirea pac ientului
Pacientul poat e avea una sau mai multe din problemele de dependență:
✓ intoleranță la activitate și alterarea menținerii sănătății
✓ alterarea randamentului inimii;
✓ exces de volum lichidian
✓ deficit de cunoștințe ;
✓ altera rea nutriției ;
Educarea pacientu lui
✓ Sfătuiți pacienții adulți să-și măsoare T.A. cel puțin o dată pe an;
✓ Informați pacienții despre utilitatea auto măsurării TA., la domiciliu, prin echipament
digital; deși costisitor este mult mai ușor să citești valorile .
✓ Instruiți pacientul să se prezi nte cu promptitudine la medic dacă va lorile T.A. sunt oscilante;
dacă are hipertensiun e arterială (HTA) să -și ia medicamentele în mod regulat, să reducă
consumul de sare, să -și verifice greutatea și să învețe tehnici de man agementul stresului ;
✓ Informați pacientul/ familia care sunt valorile în funcție de vârst ă; oferiți , eventual, un tabel
cu valori orientative ca în exemplul de mai jos.
Vârsta Valori normale ale T.A: Limite superioare ale normalului
1 an 95/65 mmHg nedetermina te
6-9 ani 100/65 mm Hg 119/79 mmHg
10-13 ani 110/65 mmHg 124/84 mmHg
14-17 ani 110/70 mmHg 134.8 9 mmHg
18 – adult 110/70 mmHg 139.89 mmHg

Metoda oscilometric ă
Este o alta metod ă de m ăsurare a TA prin comprimarea progresiv ă a arterelor pr in
manșeta p neumatic ă ce provoac ă vibra ții din partea pe reților arteriali. Intensitatea acestor
vibra ții este în funcție de gradul de comprimare și astfel tensiunile maxime și minime pot fi
determinate prin observare sau înscrierea acestor vibra ții exprimat e de acul m anometrulu i
metalic s ub forma unor oscila ții. Aparatele utilizate se numesc oscilometre .

Fișa tehnică 36 Pansamentul
(definiție, principii, tipuri, antiseptice -plagă/tegument, fixare)

Definiție : în sens strict, pansamentul chirurgical reprez intă actul prin care se realizea ză și se
menține asepsi a unei plăgi, în scopul cicatrizării ei

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
85
în sens larg, pansamentul reprezintă totalitatea mijloacelor și metodelor care realizează
protecția unui țesut sau organ față de acțiunea agresivă a diverșilor a genți; pansamentul gastric
(admi nistrarea unor medicame nte cu rol protector asupra mucoasei gastrice); pansamentul
antiinflamator (aplicarea unor comprese umede peste o regi une inflamată) .
Scop : pansamentul protejează plaga de factori nocivi(mecanici, term ici, climate rici și
infecțioși ai mediului înconjurător ), asigur ă o bun ă absorbție a secre țiilor, un rep aus perfect al
regiunii lezate și favorizeaz ă cicatrizarea.
Tipuri de p ansamente:
1. Pansamentul protector pentru pl ăgi care nu secreta, nu prezint ă tub de dren pentru
protec ția față de med iul înconjurător .
2. Pansa mentul absorbant pentru pl ăgi drenate sau secretante cu un strat de comprese și
un strat de vat ă.
3. Pansamentul ocluziv pentru pl ăgi însoțite de leziuni osoase peste care se aplica
aparatul gipsat pent ru imobilizar e.
4. Pansamentul compre siv pentru pl ăgi sânger ânde în scop hemostatic, pentru
imobilizarea unei articulații în caz de entors ă sau pentru reducerea unei cavități
superficiale după punc ționare.
5. Pansamentul umed are ca obiectiv diminuarea edemului inflamator, c ontraindicate în
plăgi care secretă.
Efectua rea unui pansament corect trebuie să respecte următoarele principii
1. Să fie făcut în condi ții aseptic e
✓ Folosi ți mate riale de protecție și instrumente sterile
✓ Spălați și dezinfectați mâinile, îmbrăcați mânuși sterile
✓ Servi ți materia lele folosind pense și nu introduceți în casoleta sau în trusa de
instru mente pensa cu care a ți lucrat în plagă; nu folosiți acelea și instr umente la al ți
pacien ți
2. Să fie absorbant
✓ Asigura ți absorb ția secre țiilor pentru a f avoriza cicat rizarea , utiliz ând co mprese de tifon
și vată hidrofil ă
3. Să fie protector
✓ Acoperi ți plaga cu comprese sterile și vată astfel încât ca dimensiunile lor s ă depășească
marginile pl ăgii cu cel puțin 1-2 cm
✓ Dacă plaga este expusa microbilor , proteja ți plaga cu un start mai gros de ti fon și vata
4. Sa nu fie d ureros
✓ Acționați cu bl ândețe, răbdare, la re comandarea medicului administra ți un calmant dacă trebuie
✓ Spălați plaga prin turnare și absorbiți surplusul de lichid și secrețiile prin tamponare
✓ Nu fix ați pansamentu l prea st râns pentru a nu jena circula ția și a nu produce durere , iar
daca exista indicații limitați mișcările în acea zon ă.
5. Să fie schimbat la timp
✓ Verificați indicația medicala cu privire la schimbarea pansamentului
✓ La plăgile chirurgicale care sunt cura te și uscate pansamen tul va fi schimbat mai rar
✓ în cazul pl ăgilor secretante schimbați pansamentul ori de cate ori este nevoie
✓ Anunțați medicul și controla ți plaga dac ă pacientul acuz ă durere sau p rezint ă febra fără
altă cauză, schimbați pansamentul cu a ceasta ocazie
Materi ale necesare pentru rea lizarea pansamentului sunt:
• Masă de lucru pansamente
• Tăviță renală
• Mănuși examinare/sterile
• Ochelari de protecție, masc ă

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
86
• Trusă /pachete cu instrumentar steril: pense hemostatice, pense anatomice, fo arfece
• Tuburi de dren sterile
• Pungi /sisteme la care se ra cordează tuburile de dren
• Câmpuri sterile absorbante
• Soluții antiseptice pentru plagă și tegumentele din jur
• Subst anțe medic amentoase: soluții, pulberi, unguente
• Pansamente grase /reconstructive ste rile
• Material pentru înfășare și fi xare: feșe de tifon, fe șe elastice, romp last, benzi adezive,
plasă adezivă
• Recipient colectare materiale ascuțite, tăioase
• Sac /recipient colectare deșeuri cu risc biologic crescut
• Sac negru pentru gunoi menajer
Pregătire a pacientului
✓ psihică:
o Se explică procedura p acientului ș i necesitatea efectuării pansament ului
o Se obține consimțământul și complianța
✓ fizică :
o Se asigură intimitatea pacie ntulu i dacă este cazul
o Se poziționează pacientul în funcție de zona/segmentul ce urm ează a fi pans at
o Se alege poziția d e decubit pentru a evita stările lipotimice
Efectuarea procedurii :
• Asistentul medical colaborează cu medicul la realizarea pansamentului
• Se id entifică pacientul, zona de pansat și tipul de pansament necesar
• Se evaluează p acientul pentr u a stabili dacă pans amentul se poate face l a pat sau la sala de
pansamente; dacă se poate deplasa sau transporta cu scaunul cu rotile /targă
• Se pregătesc mat erialele în funcție de tipul pansamentului
• Se strânge și acoperă părul, se pune masc a, se spală mâ inile și se dezinfect ează cu alcool sau
alt dezinfectant pentru mâini și se pun mănuși de unică utilizare
➢ Timpul 1 – Crearea câmpului operator
• Se îndep ărteaz ă pansamentul existent
o Dacă pansamentul este lipit se umezește cu apă oxigenată sau ser fiziologic
o Se inspectează plaga , prezen ța congestiei, starea cicatricei
• Se observ ă starea pansamentului: prezintă secre țiile, cantitatea, aspectul, culoarea, mirosul
• Se scot mănușile
• Se deschide trusa /kit -ul pentru pansamente sterile , se îmbracă mănu și steril e și se iau 2
pense steril e
• Se dezinfectează tegu mentele din jurul plă gii cu tampoane îmbibate în soluție antiseptic ă –
alcool iodat 1%; tinctura de iod sau alcoo l de 7 0 grade /betadină începând de la marginea
plăgii spre exterior, pentru a evita agresiunea chi mică /contaminarea , schimb ând tamponul
frecv ent
➢ Timpul 2 – tratarea plăgii
• Cu o pensa port tampon se ia o compres ă steril ă și cu ajutorul celei de -a doua se efect uează
un tampon care se inhiba cu soluție antiseptică
• Se spală plaga cu un je t slab de solu ție antiseptic ă dacă prezint ă secre ții, pentr u a nu
produce durere, folosind una din soluțiile dezinfectante recomandate
• Se absorb secrețiile din plagă prin t ampona re cu comprese sterile uscate, pentru a nu
produce durere . Fiecare compresă ut ilizată se arun că în tăvița renală

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
87
• Se îndepărtează tubul de dren, firele dacă es te nevoie sau se efectuează în continuare
tratamentul plăgii în funcție de natura și evoluți a aces teia, aplicând pomezi /medicamente
/pansamente umede, în funcție de recomandăr i
➢ Timpul 3 – Acoperirea – protec ția plăgii
• Se acoperă plaga cu comprese de tifon sterile care să nu depășească marginea ei cu 1 -2 cm
și se aplică deasupra un strat de vată steril ă sau alt strat de comprese sterile, în funcție de
tipul pansamentului . Nu se aplică un strat prea gros pentru a a sigura o bună capilarit ate a
plăgii. în cazul plăgilor care secretă, acoperiți compresele cu un strat nu prea gros de vata
pentru a nu p ermite stagnarea secrețiilor în contact cu tegumentul favori zând irita ția și
macerar ea
➢ Timpul 4 – Fixarea pansamentului
• Se fixează pansamentul cu materiale adezive sau prin bandajare cu feșe, folosind un
procedeu adaptat regiunii (circular, în spirală, în evant ai, cu fașă răsfrântă, în spic)
• Se transportă pacientul la salon și se așază c omod în pat dac ă pansamentul s -a rea lizat în
sala de pansam ente, punând regiunea lezată /cu plagă în repaus
• Asistentul medical colectează selectiv materialele utilizate la realiz area pansamentului
o Tăvița renală se degajează, se curăță, se spală și se imers ează într -un re cipient care
conține o soluție clorigenă
o Pensele, la sfârșitul pansamentului:
▪ Se imersează într -un recipient cu o soluție antiseptică și dezinfectantă (de ex .
Anyo sime 0,5 %) pentru 15 minute
▪ Se scot și se clătesc
▪ Se imersează într -un alt re cipient (încă o dată) cu soluție anti septică și dezinfectant ă
(de ex. Anyosime 0,5 %) pentru încă 15 minute
▪ După cele 15 minute se scot și se spală cu o perie moale
▪ Se clăt esc cu apă din abundență , se usucă și se pregătesc pentru sterilizare
▪ Se împachetează în folie și se așază în truse (ster ilizare la poupinel )
o Se îndep ărteaz ă mănușile și se spală mâinile
o Se cur ăță măsuța de pansament
✓ Se verific ă pansamentul pentru a nu jen a circu lația de întoarcere sau dac ă asigura repausul
în cazul în care este limitata mișcarea
✓ Se verifică dacă pansamentu l jenează mișcarea
✓ Se notează în documentele medicale efectuarea pansamentului precum și reacțiile
pacientului
Obse rvație
✓ în plăgile mari tăiate, buzele plăgii se prind cu agrafe Michel
✓ pacientul se așază în poziție cât mai comoda
✓ regiunea lezata se pune în repaus pentru a se r educe durerea și a asigura vindecarea c ât mai rapid ă
Aten ție
✓ Sunt categoric in terzise apăsare a, stoarcerea sau mas ajul plăgii sau a regiu nilor învecinate ;
prin aceasta s -ar putea provoca o diseminare a ge rmenilor din plaga determin ând septicemie
✓ Nu se intr oduc în casolet ă instrumentele cu care se lucreaz ă în plaga. Pentru p ăstrarea
asepsiei se po ate întrebuin ța o pen să numai pentru servire a materialului necesar (alta la
fiecare pansament)
✓ în cazul pansamentelor care produc dureri se administrează sedative ale sistemului nervos.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
88
Fișa tehnică 37 Participarea asistentului medical la puncția medulară – Mielograma

Defin iție: Puncția osoasă re prezintă crearea unei comunicări prin intermediul unui ac, între
mediul extern și zona spongioasă a unui os lat sau scu rt, străbătând stratul cortical
Biopsia medulară (mielograma) constă în obțin erea unui fragme nt de măduvă hematoge nă
în vederea analizări i și ulterior enunțării unui diagnostic
Mielograma este realizată, de principiu, în cazul în care hemoleucogra ma a pus în evidență
anomalii cantitative și/sau calitative ale celulelor sanguine
Permite analiza mo rfologiei și echilibr ului dintre diferitele populații celulare prezente în
măduvă , precum și aprecierea calitativă și cantitativă a diferiților precursori ai linii lor celulare
sanguine eventual punerea în eviden ță a unor celule anormale (celule neoplazice – metastatice
sau bl aști leucemici)
Scop
– Explorator –evaluarea funcției măduvei
– Terapeutic – administr area unor medicamente, transfuzii de sânge intrao soase (cân d celelalte
cai de administrare nu sunt posibile, din cauza arsurilor, obezit ății, aparate gh ipsate.
Puncția osoas ă se poate executa și la oamenii sănătoși , pentru recoltarea de măduvă în
vederea transfuzării ei la bolnavi cu patologii ale organe lor hemato poetice.
Indicații
• Boli hematologice
• Confirmarea diagnosticului în afecțiun i hematol ogice o ncologice (boala Hod gkin,
leucemia mieloidă cronică, mielom multiplu, polic itemia vera etc .
• Recoltarea de celule stem
Materiale necesare:
• Cărucior rula nt acoperit cu un câmp steril
• Soluție dezinfectantă pentru mâini
• Mănuși de examinare, ne sterile
• 2-3 per echi mănuși sterile
• Comprese sterile
• 1-2 Câm puri sterile cu deschidere centrală
• 2-3 ace puncție osoasă sterile de diverse dimensiuni, cu lungime reglabi lă (trocar Jamshidi
sau Mazabraud)
• Soluții dezinfectant pentru tegument -povidone iodat 1 0%, iar pentru persoanele alergice l a
iod clorhexidinp gluconat 4%
• 2-3 Seringi de 20 pentru aspirarea conținutului medular
• 2-3 seringi de 5 -10 ml cu ace sterile pen tru anestezie locală
• Xilină 1%/Novocaină sau gel anestezic
• 2-3 eprubete cu EDTA, 1 -2 eprube te cu heparină sodică pentru examenel e de laborator
biologi e moleculară, examen citogenic, etc.)
• 1-2 tăvițe renale
• Alte materiale: lame sau lamele pentru examenul m icroscopic
• Vată, alcool, leucoplast
• Cutie galbenă pentru deșeuri înțepătoare
• Cutie cu sac g alben pentru de șeuri biologice
Dacă puncția se face cu scop terapeutic, în loc de instrumente de laborator(sau pe lângă
acestea) se vor pregăti sol uții medic amentoase care tr ebuie administrate. Instrumentele se
pregătesc pe o măsuță acoperit ă cu un câm p steril, în condițiile de asepsie p erfectă , întrucât
măduv a osoasă este foarte susceptibilă la infecție.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
89
Pregătirea pacientului
Psihic ă
o Se identifică pacient ul
o Pacientul este informat cu privire la necesitatea puncției, i se descrie tehnica de execuție
se explică că v a simți o durere mai vie timp de aproximativ 3 secunde în momentul
aspirației măduvei osoase, pentru a preveni eventualele reacții reflexe ale acestuia este
sfătuit ca în momentul aspir ației să își țină respirația
o Se obține consimțământul sc ris al pacientulu i
Fizic ă – se contro lează în preziua punc ției timpul de s ângerare , timp de coagulare și timp Quick.
✓ pentru puncția sternală bolnavul este așezat în decubit dorsal , cu trunchiul ușor ridicat.
✓ decubit ventral pe un plan dur sau decubit lateral cu genunch ii flectati pentru puncția în
creasta iliaca
✓ locul ales pentru puncție va fi spălat, prin rade rea pilozităților , apoi dezinfectat cu alcool
și badijonat cu tinctu ră de iod.
Locul puncției – este de obicei la nivelul oaselor superficiale , ușor accesibile
o Sternul – manubriul s au corpul sternului la înălțimea coastei a -IV sau V sau în spațiul al
2-lea sau al 3 -lea intercostal, puțin în afară de l inia mediană
o Spina il iacă posterosuperioară
o Creasta iliacă a maleolele tibiale
o Apofizele spinoase ale ultimelor ve rtebre dorsale și pri mele vertebre lombare
o Calcaneu
Efectuarea procedurii Puncția se execută în sala de tratament
✓ Se anunță din timp medicul sau asistenta de labor ator care participă la efectuarea puncției
de ora stabilită pentru puncție
✓ Se spală mâinile ( asistentul medi cal și medicul) și se dezinfe ctează
✓ Se îmbracă mănușile
✓ Se așază pacientul în poziție corespunzătoare și se identifică locu l puncției
✓ Asistentul m edical dezinfectează locul puncției cu utilizând comprese sterile îmbibate cu
povidone iod 10 % sau clorhexidină gl uconat 4%, circular, în cepând de la locul puncției
către exterior . tegumentul se șterge de 3 ori utilizând 3 comprese diferite.
✓ Se protejează locul cu câmp steril cu deschizătură centrală
✓ Asistentul medical aspiră a nestezicul și se î nmânează medicului se ringa pentru realizarea
anesteziei
✓ Puncția se execută după 10 -15 min de la anestezie
✓ Medicul își pune mănușile ste rile, efectuează anestezi a locală
✓ Asistentul medical înmânează medicului acul de puncție steril și acesta realizează puncția.
După ce a pă truns cu acul în cavita tea medulară, scoate mandrenul și îl așază pe un câmp
steril sau îl înmânează asistentului m edical care îl menține ster il
✓ Medicul adaptează seringa de 20 ml la ac și aspiră 1 – 2 ml de măduvă os oasă
✓ Asistentul m edical menține poziți a și supravegh ează pe ti mpul puncției reacțiile
pacientului în momentul aspirației, deoarece durerea vie instalată b rusc poate determina
mișcări ale pacientului, chiar tend ința pacientului de a prinde medicul de mână
✓ După aspirare medicul înmânează seringa cu produs asistentei/med icului de laborator
pentru a verifică dacă aspiratul este satisfăcător, respectiv conține g runji și proba nu este
diluat ă
✓ Dacă sunt necesare și alte examinări ale măduvei osoase (examen citog enic, biologie
molec ulară) se mai aspiră încă odată cu altă serin gă cantitatea corespunzătoare de măduvă
osoasă.
✓ Asistenta/medicul de laborator evacuează r epede conținutul seringii, pe ntru a nu se coagula

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
90
sângele, pe sticla de ceasornic întoarsă cu convexi tatea în sus sau pe o lamă de sticlă de 2 0-
30 cm, înclinată. se e fectuează 2 -3 lame cu frotiu medular .
✓ Asistentul medical de salon preia cea de -a dou a seringă cu aspirat , dacă a fost necesară
aceasta, și golește r epede conținutul seringii în flacoanele cu EDTA, prevenindu -se
coagularea probei
✓ Medicul adaptează mandrenu l la locul de puncție și îl retrage, făcând compresie la locul
puncției cu o compresă st erilă
✓ Asistentul medical preia pa cientul și aplică un pansament steril adeziv la locul puncției
✓ Pacien tul este ajutat să se î mbrace și este așezat comod în pat unde este menținut timp de
5-10 minute pentru a se observa eventuala sângerare la lo cul puncție i
✓ Se etichetează probele pentru l aborator
✓ Se colectează materialele utilizate, se îndepărtează mănușil e și se spală mâinile
✓ Se notează procedura în documentele medicale
Îngrijirea ulterioar ă a pacientului
✓ Se supraveghează starea generală și funcțiile vit ale
✓ Se supraveghează pansamentul d acă se îmbibă cu sânge se schi mbă și se anunță medicul
✓ Se pot admini stra pacientului antalg ice ușoare pentru dur erea care poate persista 2-3 zile
după puncție
✓ Se asigură repausul la pat
✓ Pacienții sunt sfătuiți să păstrez e pansamentul local și să evite sp ălarea locului de puncție
cel puți n 24 ore după efectuarea puncției
Complicații :
• hipercelula rități medulare sau ob struare cu un fragment d e periost sau os
• Puncția sternului prezintă risc de atingere a vaselor de sânge, ini mă, plămâni
• Hematom
• Pneumotorax
• Infecție a cavității medulare – osteomielită
• Tulburări de creștere la copii după puncția tibia lă

Fișa tehnică 38 Participarea asistentului medical la puncția peritoneală(paracenteză)

Define ște traversarea perete lui abdominal și pătrunderea în cavitat ea peritoneal ă, cu ajutorul
unui ac sau trocar. Dacă este urmat de p lasarea unui cateter int raperitoneal, care pe rmite
efectuarea fie a l avajului, fie a dializei peritoneale, vorbim de lavaj peritoneal .
Scop :
➢ explorator – pentru confirmarea prezenței sau precizarea naturii unui r evărsat peritoneal
diagnosticat clinic, precum și în cazul unui traumatism abdominal cu suspiciune de
hemope ritoneu prin leziune de viscer parenchimatos
➢ evacuator – pentru evacuarea l ichidului peritoneal din colecții libere vol uminoase care
produ c tulburări respiratorii și hemodinamice, ca urma re a compresiunii pe diafragmă , vena
cavă inferioară; pentru drenajul colecțiilor septice intra abdominale ; p entru
dializă peritoneală
Indica țiile paracentezei
✓ analiza unui rev ărsat peritone al diagnosticat clinic
✓ depistarea unui hemoperit oneu la pacien ții poli traumatizați la care s e suspectează leziuni
ale organelor interne
✓ evacuarea unui rev ărsat lichidia n peritoneal în vederea amelior ării func ției respiratorii și circulatorii
✓ ascita în tensiune ( în cadrul unei insuficiente cardiace, ciroze hepatice sau sindro m nefrotic)

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
91
✓ ascită la pacienți decompensați (febrili, cu distensie abdominală dureroasă , iritație
peritoneală , hipotensiune, encefalopatie)
✓ evidențiere a colecțiil or pelvine, la femei ( sarcina extrauterina rupta, chist de ovar,
hidrosalpinx, piosalpi nx), p rin puncționarea fundului de sac Douglas
✓ suspiciune de ascit ă neoplazică
✓ pacien ți cu dializă peritoneală care acuză dureri abdominale, febră sau alte semne și
simptome de sepsis
Contraindica țiile paracentezei
– bolnavii febrili, cu stare generală foarte alterată
– hemoragii digestive recente
– abdomenul acut chirurgical, sarcina
– colecții închistate (peritonita tuberculoasa, ascita închistata)
– prezen ța de aderen țe peritoneale (zone cicatriciale posttraumatice sau postoperatorii)
– diateze hemoragice (necorecta te), pacien ți cu meteorism abdominal
– infecții tegum entare ( celulită ) la locul punc ției
Material e necesar e:
o Tavă medicală
o Mănuși de unică utilizare și sterile
o Anestezic (Lidocaină1%)
o Seringi de 20 ml și ace sterile
o Recipiente/eprubete sterile
o Robinet cu 3 căi
o Cateter special din plastic siliconat/Sistem de perfuzie
o Câm puri s terile, comprese sterile
o Soluție antiseptică
o Leucoplast
o Pansament compresiv
o Vas colector 4-5 l
o Recipient pentru colectarea deșeurilor
Preg ătirea pacientului :
➢ Psihic ă
✓ Se informează p acientul cu pri vire al procedură și se obține complianța și
consim țământu l infor mat
➢ fizică
✓ Se măsoară circumferința taliei și se cântărește pacientul
✓ Se măsoară pulsul și TA înaintea procedurii
✓ Se recomandă efectuarea unei ecografii abdominale pentru loca lizarea lichidului și
evaluarea cantității
✓ Poziția pacientului est e decub it dorsal, ușor înclinat spre stânga (sau chiar în decubit
lateral stâng), la marginea patului, (favorizând astfel acumularea declivă a lichidului)
✓ își gole ște vezica
✓ se așază mușamaua cu aleza în regiunea lombar ă
Poziția pacientului:
✓ pentru pun cția per itoneal ă cu abord în fosa iliac ă stâng ă pacientul este a șezat în decubit
dorsal, ușor înclinat spre stânga (sau chiar în decubit lateral stâng ), la m arginea patului ,
(favorizând astfe l acumularea declivă a lichidului).
Locul puncției :
a) în fosa ili acă stâng ă(colonul descendent fiind situat într -un plan posterior, spre deosebire de
cec, care este foarte aproape de peretele abdominal anterior în fosa iliaca dreapta), pe linia

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
92
spino -ombili cală, la unirea 1/3 distale cu 2/3 proximale (corespondentul pun ctului Mc Burney
pe stânga) sau la jumătatea distan ței dintre cele 2 repere (punctul Monroe – Richter ). Acul se
introduce în plina matitate percutorie, evitând vasele superficiale (paracenteza se efectuează
des la pacienți cirotici, cu hipertensiune portal ă, la care desenul venos este adesea accentuat).
Puncția se poate realiza și sub ghidaj ecografic, pentru mai mult ă siguran ță și pentru
depistarea colecțiilor localizate.
b) subombilical – la jum ătatea distantei ombilico -pubian ă, în dializa peritoneala de preferat,
c) sau supraombilical la 2-3 cm pe linia mediană în caz de suspiciune de fractură de bazin
sau dacă vezica urinară destinsă nu poate fi evacuată
Efectuarea punc ției peritoneale
în alegerea locului de puncție vor fi evitați mușchii drepți abdominali (risc de
hemoragie prin lezarea vaselor epigastrice), cicatricile abdomin ale (risc de perforare a organelor
cavitare aderente la peretele abdominal), precum și cadranele superioare ale abdom enului.

✓ Asistentul medical verifică recomandarea și identitatea pacientului, pregătește materialele
necesare și așază pacientul în poziția corespunzătoare
✓ Se spală mâinile și se pun mănușile atât de către medic cât și de către asistentul medical
✓ Se dezvele ște regiunea abdominal ă
✓ Se dezinfecteaz ă zona cu tinctura de iod și se izoleaz ă cu câmpuri sterile
✓ Se pregătește seringa cu xilină 1% și se înmânează medicului care va efectua anestezia locală
✓ Asistentul medical pregătește sistemul pentru puncție: se atașează acul la o seringă, având
interpus un robinet cu 3 căi între ele, cale pentru evacuare a robinetului fiind închisă
✓ Medicul reali zează puncția
o Dacă puncția este evacuatoare, se atașează tubul de dren (sistemul de perfuzie) la
ac/trocar/cateter ș i se permite scurgerea lichidului în recipientul colector
– Nu se vor evacua mai mult de 3 -4 litri/ la prima ședința
– Acul de puncție se fixe ază la tegument
o Dacă puncția este terapeutică, după evacuarea colecțiilor septice/neoplazice se introduc
antibiotice/ citostatice
✓ Asistentul medical supraveghează evacuarea lichidului,
✓ După evacuarea can tității de lichid stabilite, se extrage brusc acul/tr ocarul, apoi se maseaz ă
zona pentru stricarea paralelismului planurilor și se pansează .
✓ Se cutează pielea de o parte și de alta a locului puncției și se fixeaz ă cu leucoplast
✓ Se înfășoară strâns abdomenul pacientului cu pansament co mpresiv Locul pu ncției abd ominale

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
93
✓ Se îndepărteaz ă mănușile și se spală pe mâini
✓ Se colectează materialele folosite conform precauțiunilor standard
✓ Se etichetează și se trimit imediat probele la laborator.
✓ Se notează efectuarea puncției în documentele medicale (dată, oră, cantitate de lichid,
aspect ul lui)
Îngrijirea pacientului
✓ se așază pacientul în așa fel încât locul puncției să fie cât mai sus.
✓ se asigură în salon o temperatură optimă de 20 -22 c° și liniște pentru pacient
✓ se menține bandajul compresi v în jurul abdomenului 5 -6 ore.
✓ se supraveghează în permanență pacientul cel puțin 24 de ore după puncție, anunțându -se
medicul la orice suspiciune. După paracenteză , pacientul trebuie monitorizat sub aspectul
tensiunii arteriale, frecventei cardiace, te mperaturii și frecventei respiratorii
✓ se oferă la pat pacientului toat e materialele de care are nevoie.
✓ se alimentează pacientul la pat.
✓ se administrează medicația prescris și se urm ăresc efectele acesteia .
✓ se notează efectuarea puncției în foaia de observație , data, ora, cantitatea, aspectul
lichidului
Incide ntele și accidentele paracentezei
→ imposibilitatea pătrunderii trocarului (se incizează tegumentul cu vârful bisturi ului)
→ puncție negativ ă, prin obstrucția acului cu fragmente tisulare (se introduce xilina sau ser
fiziologic pentru dezobstruare sau se repe ta puncția în alt loc), alegerea eronat ă a locului de puncție
→ oprirea scurgerii lichidului peritoneal denota obstru cția acului cu un franjur epiploic sau cu
membrane fibrinoase (se va încerca minima mobilizare a acului sau repetarea puncției )
Complica ții
➢ sincopa (reflexul vagal sincopal poate apărea datorit ă înțepării peritoneului sau
evacuării prea rapide a unei cantități mari de lichid): se va practica resuscitarea
cardiorespiratorie.
➢ hemoragii digestive sau intra peritoneale (apar datorita decompresiunii bruște a cavitații
peritoneale, în special la persoanele cu risc hemoragic – cirotici, ulceroși , malnutri ți)
➢ hematoam e (prin lezarea vaselor parietale)
➢ lezarea splinei (la pacienții cu splenomegalie importanta) -necesita hemostaza chirurgical ă
➢ lezarea ficatului (la pacienții cu hepatomegalie importanta, când punc ția se practic ă în
fosa iliaca dreapta)
➢ lezare a viscer elor cavitare (anse intestinale, vezica urinara)
➢ fistule parietale la locul punc ției
➢ supura ții locale ( apărute ca urmare a nerespectării masurilo r de asepsie și antisepsie)

Fișa tehnică 39 Participarea asistentului medical la puncția rahidiană

Definiți e – Reprezintă gestul medical de pătrundere cu un ac în spațiul subarahnoidian la nivel:
✓ lombar ( puncția lombară);
✓ toracal ( puncția toracală);
✓ suboc cipital ( puncția suboccipitală) până la vizualizarea lichidului cefalorahidian (LCR)
Scop
a) Explora tor:
✓ măsurarea presiu nii lichidului cefalorahidian (L.C.R.) și prelevarea unei cantități pentru
examene: citologice, biochimice, bacteriologice;
✓ în traumatismele cranio -cerebrale și accidentele vasculare cerebrale pentru aprecierea
aspectului L.C.R. – sanguino lent – semn de hemoragie; pentru măsurarea presiunii acestuia;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
94
✓ injectarea unor substanțe de contrast în mielografie
b)Terapeutic:
• administrarea de anestezice, antibiotice sau a agenților antimitotici (?)
• decomprimarea în cazul în care presiunea L. C.R. este crescută (as ociind cefalee și edem papilar)
Indicațiile puncției rahidiene sunt următoarele:
a) diagnostică – pentru diagnosticul meningitelor bacteriene, virale, fungice, tuberculoase,
luetice, al hemoragiei subarahnoidiene, al afecțiunilor maligne sau demielinizante ale SNC
(tumori, scleroză multiplă), precum și în
b) sindromul Guillain -Barre sau după traumatismele cranio cerebrale; se bazează pe recoltarea
LCR în vederea examenului macroscopic, microscopic (fizicochimic, citologic, bacteriologic)
c) terapeutică – pentru admin istrarea medicației specifice în unele afecțiuni neurologice
(antibiotice, citostatice);
d) pentru realizarea accesului la spațiul subarahnoidian în vederea injectării de aer
(pneumoencefalogramă), substanțe de contrast sau izotopi radi oactive (proceduri imagistice)
e) efectuarea anesteziei subarahnoidiene – rahianestezia
Contraindicațiile metodei sunt următoarele:
a) infecții ale tegumentului sau ale spațiului peridural în vecinătatea locului de puncție
b) tratamentul cu anticoagulante sau exis tența unei co agulopatii
c) hipertensiunea intracraniană prin formațiuni expansive intracraniene (hematom
subdural, abces cerebral, tumori de fosă posterioară) cu edem papilar la examenul
fundului de ochi sau semne neurologice de focar
d) come de etiologie neprec izată
e) convuls ii tonico -clonice
f) refuzul bolnavului
Locul de puncție
✓ Puncția lombar ă la nivelul spațiilor inter spinoase L2-L3, L3 -L4 sau L4 – L5, D12 -L1
Pentru aceasta se va alege ca reper anatomic linia orizontală care unește cele două creste
iliace (linia Tuffier), care corespunde apofizei inter spinoase L4.
✓ Puncția dorsala – D6-D7
✓ Puncția suboccipital ă – între pr otruberan ța occipital ă extern ă și apofiza axisului, pe linia median ă

Fig. 1 . Locul puncției rahidi ene
Pregătirea materialelor
– Cărucior rulant pentru mater iale sau tavă medicală;
– Mănuși sterile, câmpuri sterile, comprese sterile;
– Ace sterile pentru puncție lungi de 8 -10 cm, subțiri cu bizou scurt, prevăzute cu mandren și
uneori cu "introducer";
– Soluții dezinfectante (betadină sau alc ool iodat);
– Anest ezic local

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
95
– Seringi sterile de 2 -5 ml;
– Eprubete sterile;
– 1-2 tăvițe renale;
– monometru Claude pentru măsurarea presiunii L.C.R
– Soluții de injectat când este cazul;
Preg ătirea pacientului
Înainte de efectuarea puncției lomba re, este obligator un examen neurologic, precum și
examinarea fundului de ochi pentru a exclude un sindrom de hipertensiune intracraniană.
a) psihică : se informează pacientul cu privire la efectuarea procedurii: necesitate,
importanță, durată; și obține consimțământu l informat sc ris al pacientului.
b) fizică :
✓ se administrează premedicație destinat ă prevenirii sincopei vagale
✓ se asigură poziția corespunzătoar e în conformitate cu starea sa u scopul și locul puncției
Poziția pacientului este de regulă șezândă pe un plan dur, cu capul flectat la maximum pe
piept și coatele sprijinite pe genunchi în vederea unei deschideri cât mai mari a spațiilor inter
spinoase , membrele inferioare sprijinite pe un scăunel. Această poziție poate fi menținută de un
ajutor plasat în fața boln avului
Se atenționează pacientul să mențină poziția exactă, iar în timpul procedurii să nu se miște.
➢ în decubit lateral: la marginea mesei de operație sau a patului, pe un plan rigid cu
coapsele flectate pe abdomen și gambele flectate pe coaps e, capul în flexie maximă ,
coloana vetrebrală ar cuită, umerii în plan vertical , (poziția “spate de pisica”)
➢ Se asigură intimitatea pacientului cu paravan dacă procedura se execută la salon
Poziția corectă a pacientului reprezintă o condiție absolută a reușitei puncției.
Tehnica puncției rahidiene :
✓ se identifică pacientul;
✓ se așază pacientul într -una din pozițiile amintite în funcție de starea sa și recomandarea medicului;
✓ se măsoară și se notează funcțiile vitale și vegetative;
✓ se controlează ca tempera tura camerei să fie de 20° C;
✓ se oferă mânușile sterile medicului
✓ toaleta planului tegumentar cu antiseptic (betadina) în 3 rânduri, precum și a policelui stâng
al medicului; acesta va repera spațiul interspinos ales pentru puncție

Fig. 2 – 3 Ace de puncție și poziția pacientului pentru puncția lombară
✓ se încarcă seringa cu anestezic și se oferă medicului pentru anestezia locală la nivelul
locului de puncție (infiltrarea plan cu plan)
✓ pătrunderea se va face cu acul cu mandren perpendicular pe lini a med iană, în mijlocul
spațiului interspinos; introduce rea acului se va face progresiv prin ligamentul interspinos,

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
96
ligamentele galbene și dura mater, însoțită de retragerea periodică a mandrenului pentru a
verifica poziția acului; penetrarea ligame ntului galbe n și a durei mater conferă medicului
senzația de diminuare a rezistenței la avansarea acului
✓ scoaterea mandrenului, observând scurgerea primelor picături de LCR pe ac; recoltarea de
LCR se va face în eprubete sterile
✓ retragerea bruscă a acului la fina lul puncției
✓ masarea loc ului de puncție cu un tampon cu antiseptice (pentru a suprima traiectul de
puncție prin deplasarea laterală a planurilor)
✓ aplicarea unui pansament steril pe locul de puncție
✓ repaus la pat pe plan orizontal, fără pernă, minim um 8 or e
Îngrijirea pacientului
✓ Se așază pacientul foarte atent pe cărucior în poziție orizontală și la fel și în pat;
✓ Se menține pacientul fără pernă și nemișcat cel puțin 6 ore până la 24 ore;
✓ Se alimentează pacientul la pat numai după 6 ore;
✓ Se oferă pa cientul ui pe rnă dup ă 24 ore;
✓ Se observă cu atenție mișcările extremităților,
✓ Se evaluează capacitatea de micțiune a pacientului;
✓ Se monitorizează funcțiile vitale ale pacientului
Reorganizarea locului de muncă
✓ Se colectează selectiv materialele folosite în recipi ente special e
✓ Se îndepă rtează mănușile .
✓ Se spală pe mâini cu apă curată și săpun.
✓ se notează în fișă, în dosarul / planul de îngrijire data, ora, cantitatea, aspectul lichidului
extras, precum și tratamentul efectuat;
Precauții :
– temporizarea procedur ii la pacienții cu edem p apilar sau semne neurologice de hi pertensiune
intracraniană, până la excluderea procesului expansiv intracranian .
Incidentele și accidentele puncției rahidiene sunt reprezentate de:
➢ puncția “albă” (nu se extrage LCR): cauzele pot fi poziția n ecorespunzăt oare a
pacientului, obstruarea aculu i cu un fragment tisular, obstacol osos (necesită retragerea
acului și repuncționare), lungimea insuficientă a acului, direcția lateral a acestuia,
hipotensiunea marcată a LCR;
➢ scurger e foarte le ntă a LCR prin pătrundere a insuficientă a acului în spațiul
subarahnoidian – impune împingerea ușoară a acului
➢ puncție traumatica apariția lichidului sanguinolent pe ac – prin lezarea unui vas din plexul
peridural; dacă nu se limpezește după cât eva picătur i, se va re trage acul și se va puncționa
alt spațiu interspinos
➢ durere brutală într -un membru inferior – în caz de înțepare a unei rădăcini nervoase
➢ Imposibilitatea puncționării foarte frecventă la vârsnici din cauza osificării ligamentare și
la obezi (can alul rahidian situat prof und);
➢ Lipotimie mai ales la pacienți care nu au fost sedați anterior și la care puncția se
realizează în șezând;
➢ Cefalee și rahialgie, o complicație frecvent întâlnită care pare a fi determinată de scăderea
presiunii L.C .R.;
Complica țiile puncției rahid iene sunt următoarele:
✓ sincopa vagală – la pacienții anxioși, datorată reflexelor vagale inhibitorii declanșate de
emoție sau durere, lipsei sedării ori a anesteziei incorect efectuate; impune decubitul dorsal,
măsuri de reechilib rare volemică

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
97
✓ cefaleea – poate fi prevenită prin folosirea de ace foarte subțiri și respectarea decubitului
dorsal după puncție
✓ contaminarea LCR cu apariția meningitei sau empiemului subdural sau peridural
✓ foarte rară, datorită nerespectării a sepsiei;
✓ hema tomul compres iv subarahno idian – apare în cazul efectuării puncției rahidiene la
pacienții cu tulburări de coagulare sau aflați sub tratament anticoagulant (prin înțeparea unui
vas) și poate duce la paraplegie
✓ sindromul de angajare – complicaț ie foarte gra vă, letală, apare în urma efectuării puncției la
un pacient cu hipertensiune intracraniană
✓ supurația la locul de puncție

Fișa tehnică 40 Participarea asistentului medical la puncția toracică(toracocenteză)

Toracocenteza ( puncția pleur ală): const ă în introducerea acului în cavitatea pleural ă,
indicata în scop diagnostic (explorator) sau terapeutic.
Indicații diagnostice:
– existen ța a unei colec ții lichidiene intra pleurale eviden țiate clinic (matitate torac ică cu abolire
a vibra țiilor vocale și a murm urulu i în zona respectiv ă) și radiologic → identificare a naturii
revărsatului.
Indica ții terapeutice:
→ evacuare a unor colec ții intra pleurale mari: hidrotorax ( în insuficien ța cardiac ă), hematom
masiv posttraumatic, pl eurezie serofibrinoas ă abundent ă nerez olvată medical, pleurezie
purulent ă;
→ introducere topic ă de substan țe medicamentoase (antibiotice, citostatice).
Contraindica ții:
✓ colec ții închistate paramediastinale sau paravertebrale (vezi diagnostic d iferen țial cu
anevrisme de aort ă sau abcese reci osifl uente).
✓ pneum otorax traum atic ventilat mecanic – risc de transformare în pneumotorax cu supapa
și de fistulă bronhopleurală
✓ suspiciune de anevrism de aortă ,
✓ coexistentă unui abces rece osifluent
Materiale necesare:
✓ Antiseptice : alcoo l iodat , betadină
✓ Tampoane și porttampon(pe nsă)
✓ seringi, ace sau trocare sterile, de unică folosință
✓ anestezic (xilina) 1 -2 %,atropină1%
✓ mănuși sterile
✓ robinet cu 3 căi
✓ eprubete sterile pentru examene bacteriologice
✓ eprubete cu anticoagulant –heparină – pentru examene ci tologice și biochimice
✓ dispozitiv de aspira ție,
✓ tuburi de dren, recipient colector,
✓ comprese sterile și leucoplast
Loc de punc ție:
➢ în colec țiilor libere din pleur ă →punc ție în spațiul VIII intercostal pe linia axilară posterioar ă;
➢ în colecțiilor închistate → puncție în centrul ma tității, evitând traiecte care s ă lezeze
anumite forma țiuni anatomice;
➢ în pneumotoraxului compresiv(sufocant , cu supapa, în tensiune) → punc ție urmat ă de
pleuro stomie în spațiul II intercostal pe linia mediocl avicular ă;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
98
➢ în hemopne umoto rax → pu ncție urmat ă de pleurostomie în spațiul VI intercostal pe
linia axilar ă medie sau posterioar ă;
➢ se evit ă regiunea cardiac ă, vârful axilei și porțiunea toracal ă de sub coasta IX (risc de
pătrundere în peritoneu).

Fig. 1 Locul pu ncției pleur ale
Preg ătirea pacientului
– Fizică și psihică : se explică pacientului gestul medical ce urmează a fi efectuat, rațiunea
acestuia beneficiul scontat, riscul eventual, precum și măsurile medi cale de
minimalizare a acestuia . Mane vra nu va fi făcut ă fără con simțământul pacientului.
– Înainte de efectuarea punc ției s e va face radiografia toracică și este bene fic a se
determina TS , TC și grupul sanguin al pacientului
– Premedicație :
➢ se administrează codeină , cu o oră înainte , pentru preven irea tusei
➢ atropină 1% s.c. administrată cu 20 -30 minute înaintea punc ției pleur ale pentru a evita socul
vagal , în absen ța contraindicațiilor (glaucom sau adenom de periuretral cu retenție cronică de
urină)
➢ Ne se administre ază medicație sedativă – benzodi azepi ne sau o piacee – datorită riscului de
detresă respiratorie, în special la vârstnici
Poziția bolnavului:
➢ clasic: bolnav așezat pe marginea patului, cu torace ușor flectat anterior și coate spriji nite
pe genunchi(deschidere maxima a spa țiilor intercosta le), sus ținut de ajutor în aceasta pozi ție;
➢ poziție șezândă , călare pe scaun, cu fa ța la sp ătarul acestuia , cu bra țele sprijinite pe sp ătar
sau cu bra țul de partea hemitoracelui punc ționat ridicat deasupra capului
➢ poziție șezândă , pe scaun , în lateral cu p artea sănătoasă înspre sp ătarul acestui a, cu bra țul
de partea s ănătoasă sprijinit pe sp ătar, iar cel ălalt bra ț ridicat deasupra capului, pun ându-se
în eviden ță locul de elec ție al puncției .
➢ daca pa cientul nu poate men ține pozi ția șezândă punc ția pl eural ă se poate efec tua în
decubit lateral de partea sănătoasă , cu spatele la operator și brațul de partea bolnavă ridicat
deasupra capului.
➢ indiferent de pozi ție, ridicarea brațului și apneea la sfârșitul unui inspir p rofund în
momentul puncționării deter mină lărgirea spații lor intercost ale, facilitând execuția manevrei.
➢ pe toat ă durata manevrei, o asist entă medicala se va plasa în fața pacientului, supraveghindu -l
Efectuarea procedurii :
✓ dezinfec ție a r egiunii cu tinctura de iod;
✓ anestezie strat cu s trat (inclusi v pleura);

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
99
✓ se așteapt ă 10-15 minute instalarea efectului. Pentru majo ritatea pacienților este inutil ă
realizarea anesteziei daca punc ția se realizeaz ă cu ace de puncție obișnuite
✓ reperare cu v ârful indexului a marginii sup erioare a coastei ce delimiteaz ă inferior spa țiul
intercostal respectiv;
✓ cu acul montat la sering ă, sau cu un robinet cu 3 căi interpus între ac și sering ă (dacă se
dorește evacuarea colec ției lichidiene ), se pătrunde brusc, perpendicular, prin piele, răzând
cu marginea superioara a coas tei; se străbat apoi mușchii intercostali (I 3 cm grosime),
fascia endotoracic ă și pleura parietal ă;
✓ aspirare de lichid, 20-30 ml pentru analiza biochimic ă, bacteriologic ă, citologic ă;
✓ în cazul puncției terapeutice evacuatorii: atașare la acu l de puncție sau trocar, prin
interme diul robinetului cu trei căi după închiderea lui, a unui tub de dren racordat la un
recipient de colectare (drenaj tip Béclère, cu capătul distal al tubului de dren pl asat în
recipientul de colectare sub u n nivel de lic hid, p entru a preîntâmpina apari ția
pneumotoraxului iatrogen), eventual drenaj aspirativ;
✓ se vor evacua m axim 1500 ml de lichid pleural într-o ședință terapeutică.
✓ închiderea robinetului și retragerea a cului, masare a locului de punc ție cu tampon de
alcool , pansament st eril.
✓ eprube tele cu lichidul re coltat , etichetate corespunzător , se vor transporta la laborator
✓ se îndepărtează materialele folosite respectând precauțiunile standard
Supravegherea pacientul ui dup ă puncție
După punc ție pacientul va fi supra vegheat urmărindu-se apariț ia tusei, durerilor
toracice , dispneii, transpira ției, tahicardiei, setei sau hipotensiunii arteriale. Dup ă puncție se
recomanda repetarea radiografei toracice – obligatorie în cazul apari ției semnelor men ționate
(suspiciune de pneumo torax sa u mărire a e panșamentului pleural) .
Complicațiile puncției pleurale
Incidente:
✓ lezare a unui vas din pachetul subcostal, cu scurgere de sânge pe ac , durere vie iradiată
intercostal, hematom al peretelui → retragere a acului, compresie loc ală;
✓ înțepare a pulmonului, cu scurgere de sânge aerat → retragere a acului;
✓ oprire brusc ă a jetului (obliterare a acului de c ătre pulmon sau false membrane) ce denotă
evacuarea aproape totală a lichidul ui, fie obstruarea lumenului aculu i printr -un fragmen t
biolo gic → mobilizare a ac ului, dezobstruc ție cu mandre n. Dac ă suspicion ăm o pleurezie
închistată cu cloazonări, după reverificare radiologică se repetă puncția la nivelul altui spa țiu
intercostal
✓ punc ție „alb ă” → eventuala repetare sub ghidaj ecografic .
✓ tusea apare re lativ frecve nt și impune oprirea manevrării acului, retragerea u șoară a acestui a
și /sau întreruperea temporar ă a evacuării pleurale. Uneori tusea precede instalarea sincopei
vagale
Accid ente:
✓ edem pul monar acut (evacuare prea rapid ă, evacu are a m ai mult de 1200 ml l ichid), cu
dispnee, cianoza, tuse, expectora ție rozat ă spumoas ă, raluri subcrepitante „ în valuri”, semne
de insuficiență cardiac ă; datorat evacuării rapide a unei cantități prea mari de lichid într-o
singură ședință , la cei cu co lecții lichid iene mari cronice → tonicardiace, oxigenoterapie;
✓ sincopa vagală (prin reflex vagal cu punct de plecare pleural) manifestată prin bradicardie –
hipotensiune reflexe urmate de pierderea cunoștinței → întrerupere toracocenteza, resuscitare
cardi orespira torie;
✓ pneumotorax p oate rezulta ca urmare a lezării pl ămânului sau prin p ătrunderea aerului în
pleură, prin lumenul acului de punc ție → drenaj aspirativ sau drenaj tip Béclère;
✓ hemototax secund ar lezării vaselor intercostale , cu hemoragie intraple urală

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
100
✓ hemoragii interne cu s oc hemoragic secundare lezării ficatului sau splinei , cu hemoperitoneu
sau hemoragii intraparenchimatoase sau capsulare, în cazul în care puncția a fost efectuată
prea decliv , fără ghidaj radioscopic
✓ infectare a rev ărsatului p leural (trans formare în pleurezie purulenta) , datorită
nerespectării regulilor de asepsie → evacuare puroi, antibioticoterapie.

Fișa tehnică 41 Participarea asistentului medical la puncția vezicală

Definiție Reprezint ă gestul medical de p ătrundere cu un ac pe cale tra nsabdominal ă, în cavitatea
vezicii urinare .
Scop
→ Explorator – rar prelevarea urinei direct din vezica urinara p entru examenul de laborator ,
fără pericolul contaminării sale; injectarea de produse de contrast pentru examenul
radiologic al vezici i urinare
→ Terap eutic –evacu area urinei în caz de reten ție acută de urin ă, când sondajul vezical este contraindicat
Indicațiile sunt exclusiv în scop evacuator, în situația în care sondajul vezical s -a soldat cu un
eșec, ori este contraindicat:
✓ impo sibili tatea efectuării sondajului uretrove zical (stenoze, traumatisme sau infecții uretrale)
✓ asigurarea drenajului urinar în uretroplastii, intervenții chirurgicale pentru hipospadias
✓ retenție acută de urin ă (adenom de prostată, neoplasm prostatic, litiază uretrală obstructivă)
✓ bolnavii cu paraplegie și tetraplegie prin leziuni medulare – cistostomie percutanată permanentă
De asemenea, refuzul pacientului pentru sondajul vezical reprezintă o altă indicați e de
puncție a vezicii urinare.
Contraindicațiile sunt repr ezentate de:
➢ diateza hemoragică
➢ intervenții chirurgica le în antecedente la n ivelul pelvisului (risc de puncționare a unei
anse intestinale fixate la perete)
➢ infecții , arsuri, leziuni traumatice la nivelul regiunii suprapubiene
➢ obezitate excesivă
➢ tumoril e vezica le
➢ toate stările fiziologice sau patologice care micșorează sau deplasează segmentul
extraper itoneal al vezicii urinare (ascita, sarcina, tumori pelvine, ocluzia intestinală, peritonita)
Pregătirea materialelor necesare :
– antiseptice,
– mănuși, câmpuri chiru rgicale
– anestezice locale – xilina 1%
– ace, ser ingi, sterile
– pense anatomice și hemostatice
– sonde subțiri din plastic,
– recipiente colectoare,
– tampoane și pansamente sterile
– perna tar e
Pregătirea pacientului
– psihic ă – se informeaz ă privin d nece sitatea puncției , se asigur ă securitatea și intimitatea
prin așezarea paravanului în jurul patului
– fizică – se rade p ărul pubian , nu va urin a câteva ore înaintea punc ției explor atoare sau
daca e ste puțin plină vezica se vor administra lichide sau diu retice
Locul de puncți e: este situat în regiunea hipogastrică pe linia mediană, imediat deasupra
simfizei pubiene (la 1 -2 cm), în plină zonă de matitate.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
101
Poziția pacientului : în decubit dorsal , sub b azin se introduce o perna tare .
Tehnica puncției vezici i urin are:
✓ dezinfec ția mâinilor
✓ se așază pacientul în decubi t dorsal și se dezbrac ă regiunea inferioara a corpului
✓ toaleta locului de puncție cu antiseptic
✓ se serve ște seringa încărcată cu anestezic pentru anestezie locală plan cu plan
✓ se servește acul de punc ție adaptat la se ringa și pătrunderea cu acul montat la seringă se va
face perpendicular pe planul tegumentar pe circa 4 -5 cm în profunz ime, sub aspirație
continuă cu pistonul seringii
✓ aspirarea de urină în seringă în momentul pătrunderii în vezica ur inară
✓ evacuar ea urinii se poate face cu seringa sau după adaptarea unui tub la pavilionul acului,
cu colectarea urin ii într -un recipient colector
✓ extragerea bruscă a acului d upă evacuarea vezicii ur inare
✓ masarea locului de puncție cu un t ampon îmbibat în antiseptice
✓ aplicarea unui pansament steril
în situația în care se preved e că puncția va trebui ulterior repetată, se recomandă realizarea
unei cistotomii a minor cu ajutorul unui trocar prin c are se va introduce în vezica urinară un
cateter subțire din plastic cu mai multe orificii laterale; acesta va rămâne în vezică (pentru
drenaj continuu) după extragerea trocarului și va fi fixat la perete cu un fir. Colectarea urinii se
va fa ce în pungi st erile din plastic
Îngrijirea ulterioar ă a pacientului
– Pacient ul rămâne la pat și se supraveghează funcțiile vitale
– Se observă locul puncției , pansamentul , pentru a sesiza scurgerea în continuare a urinei, prin
traiectul neoformat
– Se notează în foaie manevr a, cantitatea de urin ă evacuat ă, aspect ul și densitatea ei
– Monitorizarea permeabi lității tubului de cistostomie și antib ioprofilaxie
Precauții :
➢ evacuarea urinii se va face lent pentru a evita hemoragia “ex vacuo”
➢ antibioprofilaxie cu spectru urina r; nu se va comprima abdomenul în timpul punc ției
Incidentele și accidentele puncției vezicii urinare sunt reprezentate de:
→ punc ția “albă” (nu se extrage lichid): cauzele pot fi poziția greșită a acului, în caz de
perete abdominal gros, hipertrofia detrusorului
→ puncționarea fundului de sac peritoneal prevezical – se evită prin respectarea locu lui de puncție
Complicațiile puncției vezicii urin are sunt următoarele:
➢ hematuria
➢ hemoragia ex vacuo
➢ lezarea vaselor parietale cu apariția unui hematom
➢ peritonita prin leziune de ansă intestinală aderentă – rară, dar gravă se evită prin
respectare a locului de puncție
➢ contaminarea spațiului prevezical r etzius –în caz de urini infectate
➢ fistula urinară la locul de puncție al detrusorului

Fișa tehnică 42 Perfuzia (se vor preciza și tipurile de soluții perfuzabile utilizate)

Definiție : Perfuzia rep rezintă i ntroducerea pe cale p arenterală picătu ră cu picătură a
unor substanțe medicamentoase pentru reechilibrarea hidroelectrolitică și volemică
a organismului.
Scop:
✓ hidratarea și mineralizarea organismului;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
102
✓ administrarea medicamentelor la c are se urmăr ește efectul prelungit;
✓ depurativ, diluând și favorizând excreția din organism a produșilor toxici;
✓ completarea proteinelor sau a unor componente sanguine cale parenterala
Obiectiv
✓ Introducerea i.v. a unei soluții perfuzabile prescrise pentru hidratare, alimentare ,
menținerea legăturii cu circulația venoasă.
Materiale necesare:
✓ Seringi și ace sterile adecvate
✓ Mănuși de unică utilizare
✓ Soluție perfuzabilă (punga sau flacon) în termen d e valabilitate, cu aspect nemodificat
✓ Trusa de perfuz ie (perfuzor cu filtru sau f ără filtru) în termen de valabilitate, integr ă
✓ Materiale pentru puncție venoasă , branulă/canulă sau fluturaș
✓ Leucoplast sau material pentru fixare
✓ Tăviță renală , stativ
Locu l de elecție :
✓ la adulți sunt preferate venele de la plică cot ului (cefalica, bazil ică și median cubitală);
✓ evitați vena d ureroasă la pa lpare; selectați venele bine dilatate;
✓ la bătrân i, dacă este posibil evitați : – venele dorsale ale mâinii brațul dominant pentru
puncție venoasă deoarece aceste locuri interferă mult cu independ ența vârs tnicului
✓ examinați calitatea și starea venelor
Pregătirea pacientului:
✓ Psihică
✓ Se informează pacientul cu privire la procedură și se obține consimțământul și complianța
✓ Se recomandă pacientului să urineze.
✓ Fizică
✓ Se așază pacientul , în decubit dorsal, c u brațul sprijinit pe pernă elastică (s au pe suport) →
se utilizează pe cât posibil brațul folosit mai puțin .
✓ Poziția trebuie să fie cât mai comodă și relaxată, accesibilă puncției .
Pregătirea flaconului:
✓ se spală și se dezinfectează m âinile, se pun mănuși le
✓ se verifică identitatea pacientului
✓ se verific ă soluția de perfuzat: valabilitate, aspect, integritate, etanșeitate ,
✓ se îndepărtează protecția de pe dopul de cauciuc.
✓ se verifică perfuzorul : valabilitate, integritate, și se scoate din ambalaj
✓ se dezinf ectează dopul de cauciuc.
✓ se închide pr estubul perfuzorului .
✓ se îndepărtează teaca de protecție a acului perfuzorului și se puncționează dopul de cauciuc
al flaconului/pungi i, se deschide căpăcelul tubului de aer; când avem tub de aer separat se
îndepărtea ză teaca de protecție a acului tubului de aer și se puncționează dopul de cauciuc
al flaconului/pungii (nu este necesar în cazul soluțiilor perfuzabile ambalate în pungii ),
✓ se suspendă flaconul, cu perfuzorul montat, pe stativ.
✓ se presează ușor picurătoru l (camera d e scurgere a perfuzorului) s ă se umple până la
jumătate
✓ se înlătur ă capacul protector de la capătul perfuzorului și se deschide clema/prestubul
✓ se lăsă lichidul s ă curgă până ce se elimină bulele de aer, din tubul perfuzorul ui formând o
coloană,
✓ se închide clema/prestubul și se pune capacul protector perfuzorului
Efectuarea procedurii
✓ Se examinează calitatea venelor.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
103
✓ Se protejează lenjeria de pat
✓ Se îndepărt ează capacul protector al perfuzorului și fie se adapt ează perfuzoru l la un ac sau
se con ectează la branula deja montată (vezi c ateterul venos periferic)
✓ Se execută puncția venoasă în cazul în care nu avem branulă montată
✓ Deschideți clema/prestubul și dați dr umul soluției să curgă; examinați țesutul din jurul zonei
de int rare pentru semne de infiltrații
✓ Fixați rata de curgere a soluției de 60 picături/minut .
✓ Aplicați eticheta pe punga /flaconul de soluție , indicând data, ora, medicația adăugată și doza
✓ Rata de flux a perfuziei (debitul) este fixată de medic și se calculează după următo area
form ulă:
Picături = Volum total x picături / ml
Minut Timpul total de infuzie în minute

Îngrijiri după tehnică:
La terminarea perfuziei se închide prestubul și
✓ dacă perfuz ia a fost pusă pe ac, s e extrage acul brusc din venă , și se aplică un tampon cu
alcool pe locul puncției .
✓ în cazul când paci entul care are montată o branulă se deconectează perfuzorului și se închide
branula în condiții de asepsie perfectă , protejând -o cu un pansament
✓ se învelește pacientul și se așază comod.
✓ se noteaz ă în documen tele medi cale procedura

Schimbarea flacoanelor cu soluții perfuzabile

Obiectivele procedurii
• Menținerea terapiei i.v. folosind tehnica aseptică.
Pregătirea mat erialelor
– Tavă medicală sau căruciorul pentru tratamente
– Soluție d ezinfectantă , tam poane, etichetă
– Soluții perfuzabile recoman date, în termen de valabilita te, în cantitatea prescrisă
– Seringi/ace sterile adecvate, mănuși sterile
– Recipiente de cole ctare a deșeurilor
Pregătirea pacientului
a) psihică : informați și explicați procedura pacien tului și despre o nouă soluție perfuzab ilă și
potențialele efecte adverse
b) fizică : verificați poziția pacientului
Efectuarea procedurii :
✓ Spălați mâinile și îmbr ăcați mănușile
✓ Pregătiți soluția pentru schimbare – dacă este pungă de soluție se desface amba lajul
protector și se deschide capacul metalic, iar la flacon se îndepărtează capacul.
✓ Închideți prestubul perfuzorului pentru a stopa curgerea soluției
✓ Îndepărtați din stativ punga/flaconul gol păstrând câțiva ml de soluție
✓ Scoat eți rapid ac ul perf uzorulu i din punga/flaconul gol și introduceți -l în punga/ flaconul
plin cu soluție după ce dezinfectați dopul
✓ Suspendați în stativ punga/flaconul cu soluție
✓ Redeschideți prestubul și ajustați debitul
✓ Verificați prezența aerului pe tubul perfuzorului și îndepărtaț i-l dacă es te cazul astfel:
închideți p restubul, loviți tubul cu degetul pentru ca bulele mici să se ridice în picurătorul
perfuzorului

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
104
✓ Pentru o cantitate mare de aer înțepați cu un ac și seringa tubul de latex al perfuzorului, de
la capătul perfu zorului, după ce a fost dezinfectat, și aspirați aerul în seringă
✓ Reglați din nou debitul de curgere al soluției
✓ Asigurați -vă că picurătorul perfuzorului este plin cu soluție o treime sau jumătate
✓ Aplicați eticheta pe pungă sau flaconul de soluție, indicând data, o ra schimbării, medicația
adăugată, doza
Îngrijirea pacientului
– Evaluați semnele vitale
– Observați semnele pentru rehidratare și deshidratare
– Verificați perio dic debitul soluției
Reorganizarea locului de muncă
– Colectați deșeurile în recipiente specia le conform P.U.
– Îndepărtați mănușile și spălați mâinile
– Notați în planul de îngrijire: schimbarea soluției perfuzabile, ora, cantitatea, tipul de soluție
perfuzabilă, eventuale modificări în starea pacientului
Evaluarea eficacității procedurii
Rezultate așteptate /dorite:
– Evalu area răspunsului pacientului la administrarea soluțiilor perfuzabile la fiecare oră arată
că:
– Administrarea soluției este corectă, pacientul primește volumul de lichide corect
– Linia venoasă rămân e accesibilă – se asigură perfuzarea soluției în spațiul i.v.
Rezultate nedorite/Ce faceți
– Debitul de curgere al soluției este incorect
– Verific ați permeabilitatea branulei
– Verificați presiunea de scurgere a lichidului, modi ficați la nev oie înălțimea
– Mișca ți puțin acul pentru a îndepărta bizoul acului de peretele venei
– Pacientul primește mai puțin sau mai mult din cantitatea de soluție presc risă
– Respectați cantitatea perfuzabilă prescrisă

SCHIMBAREA perfuz orului

Obie ctivele procedurii – menține rea terapi ei i.v. folosind tehnica asep tică.
Pregătirea materialelor
✓ Tavă medicală sau căruciorul pentru tratamente
✓ Eticheta
✓ Trusa de perfuzie integră, în termen de valabilitate
✓ Seringi/ace sterile adecvate
✓ Tampoane , soluție dezinfectantă
✓ Mănuși de protecț ie
✓ Recipiente de colectare a deșeurilor
Pregătirea pacientului
a) psihică: informarea și explicarea procedurii pacientului și inofens ivitatea ei
b)fizică : asigurați -vă că stă în poziția corectă, având în vedere că t impu l de menținere a perfuziei
crește
Efectuarea procedurii :
✓ Spălați mâinile/Îmb răcați mănușile
✓ Pregătiți trusa de perfuzie pentru schimbare
✓ Desfaceți ambalajul protector
✓ Închideți clema/prestubul perfuzorului nou

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
105
✓ Înlăturați capacul protector al acului tub ului perfuzo rului
✓ Înserați rapid acul per fuzorului în punga/flac onul cu soluție
✓ Apăsați pe camera perfuzorului pentru a fi umplută cu cel puțin o treime sau jumătate
soluție
✓ Înlăturați capacul protector de la celălalt capăt al tubului
✓ Deschideți clema și lăsați să cu rgă soluția până când bulele de aer au dispărut
✓ Închideți clema/pres tubul și puneți la loc capacul protector al tubului
✓ Închideți clema/prestubul vechiului perfu zor
✓ Scoateți rapid acul perfuzorului folosit
✓ Detașați tubul perfuzorului folosit de la branulă/ canul ă și îndepărtați -l
✓ Menți neți sterilitatea, îndepărtați rapid capacul protector al tubului perfuzorului nou și atașați
branula/canula
✓ Deschideți clema/prestu bul și fixați debitul de curgere al soluției
Îngrijirea pacientului
– Încurajați p acientul – diminuează anxietatea, promovea ză cooperarea și previne mișcările
bruște ale extremităților c are pot disloca acul sau cateterul, branula/canula
– Supravegheați în continuare perfuzia
Reorganizarea locului de muncă
– Colectați deșeurile în recipiente speci ale conform P.U.
– Îndepărtați mănușile și spălați mâinile
– Notați în planul de îngrijire: schimbarea perfuzorului, ora, data
Evaluarea eficacității procedurii
Rezultate așteptate /dorite :
– Pacientul a înțeles nevoia de continuare a perfuziei
– Administrarea soluției este core ctă,
– Pacientul primește un volum de l ichide conform cu prescripția
– Perfuzorul este accesibil
– Tubul perfuzorului este atașat corect și soluția nu curge pe lângă tub
Rezultate nedorite/Ce faceți
– Scăder ea sa u absența curgerii soluției care es te indicată prin descreșterea ratei
– Soluția curge pe lângă tub
• Reglați debitul la valoarea indicată de medic
• Verificați racordul, eventual schimbați
Complicațiile terapiei intravenoase
• Infiltraț ia
• Trombof lebitele
• Bacteriemia
• Supraîncărcarea circulatorie
• Embolia
• Eșecul mecanic (încetinirea fluxului i.v.)

Soluții perfuzabile utilizate: – izotone, hipotone, hipertone

Soluțiile perfuzabile în funcție de scopul utilizării, se împart în trei categorii:
1. Soluții de baz ă – Sunt utilizate ca vehicul pentru medicație, pentru asigura rea parenterală a
aportului lichidian, ca soluții compleme ntare soluțiilor corectoare și pentru menținerea
permeabilității unei linii venoase. Cele mai utilizate soluții de baz ă sunt:
– Soluția glucozată simplă 5%
– Soluții glucozate cu electroliți

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
106
– Soluții i zotone de electroliți
2.Soluții corectoare – Sunt special concep ute pentru corecția perturbărilor echilibrului hidro –
electrolitic acido -bazic. Includ:
– Soluții de electroliți;
– Soluții tampon – bicarbonat de sodiu ( 8,4%, 4%, 1,4%);
– Concentrate de elect roliți (sodium, potasiu, clor, calciu și potasiu, magneziu), car e sunt
destinate a fi adăugate unui alt suport lichid;
– Diuretice osmotice – manitol 10%, 20 %, sorbitol 40%, glicerină 10%
3.Soluții pentru nutriție parenterală :
– Soluții de carbohidrați – glucoză 10%, 33%, xi litol, glucoză -xilitol, fructoză;
– Soluții de aminoacizi – conțin cei 8 aminoacizi esențiali (izoleucină, leucină, valină,
metionină, triptofan, treonină, fenilalanină și lizină), cu sau fă ră adaus suplimenta r de carbohidrați
și electroliți;
– Emulsii lipidice – din ulei de soia (trigli ceride), emulsionate cu lecitină și adaus de glicerol.
Emulsiile lipidice nu se administrează simult an cu alte soluții sau concentrate electrolitice.
Administrarea lor se face perfuzabil len t, de preferință cu ajutorul injectomatului.

Fișa tehnică 43 Pregătirea flacoanelor cu pulberi pentru injectare

➔ Calea parenteral ă = administ rarea medicamentelo r prin in jecții (în afara tubului
digestive)
a) Dizolvare a pulberilor
✓ Se aspir a solventul în seringă
✓ Se îndeparteaz ă căpăcelul metalic/plastic al flaco nului, se dezinfectează dopul de cauciuc,
✓ se așteaptă evaporarea alcoolului
✓ se pătrunde cu acul prin dopul de cauci uc și se introduce cantitatea de solvent pres crisă
✓ se scoate acul din flacon și se agita până la dizolvare
b) Aspirarea soluției din flaconul în chis cu dop de cauciuc
✓ se dezinfectează dopul de cauciuc și se așteaptă evaporarea alcoolului
✓ se încarc ă seringa cu o cantitate de aer egal ă cu cantitatea de so luție ce urmeaz ă a fi aspirată
✓ se intro duce acul prin dopul de cauciuc în flacon, până la nivel ul dopului și se introduce aerul
✓ se retrage pistonul sau se las ă să se golească singur conținutul flaconulu i în seringa sub
presiunea din flacon
✓ se schimba acul seringii cu care s -a perforat dopul de cauciuc, cu un ac nou pentru
efectuarea injecției
DE RETINUT – flacoanele neetichetate sau de pe care s -a șters inscripția nu se folosesc

Fișa tehnică 44 Pregătirea pacientului pentru explorare a radiologică cu sau fără
substanță de contrast

EXAMEN E RADIOLOGICE . ASPECTE GENERALE
Definiție – Examenele radiologice sunt investigații imagistice realizate cu ajutorul radiațiilor X,
care sunt vib rații electromagnetice cu l ungime de undă foarte scurtă ce au capacitatea de a penetra
substanțele foarte dense și de a pro duce imagini sau umbre ce pot fi înregistrate pe film
fotografic .
Substanțele de contrast sunt utilizate în toate metodele de radio -imagistică: rad iologie
convențională, ecografie, tomogra fie computerizată (CT), imagistic ă prin rezonanță magnetică
(IRM).
Substanțele de contrast se administrează per os sau intravascular.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
107
Rolul lor este de a determina mărirea contrastului natural al vasel or sangui ne și al organelor
interne, ceea ce are drept rezultat un diagnostic corect.
Princip ii generale
✓ Examenele radiol ogice se realizează în servicii speciale de către personal instruit
✓ Echipamentele folosite utilizează tehnici de înaltă rezoluție – ecrane TV, înregistrări
digitale, imprimante laser, pent ru a obține imagini cât mai amănunțite
✓ Țesuturile moi și osoase au densitate diferită astfel încât cantitatea de radiații care le străbate
variază iar imaginile pot fi clare sau mai puțin clare.
✓ Oasele fiind de nse nu sunt străbătute de radiații și sunt rad ioopace în timp ce țesuturile moi
sunt străbătute de radiații și dau imagini ca niște umbre mai mult sau mai puțin conturate.
✓ Datorită diferenței de densitate în timpul examinării se realizează un cont rast natural prin aer,
lichid, țesut gras, țesut osos:
• Plămânii și o parte din tubul digestiv conțin aer – determină imagi ni transparente
• Unele organe au o capsulă de grăsime care creează o umbră mai mult sau mai puțin densă
• Oasele conțin săruri minerale și sunt radioopace
✓ Pentru vizualizarea unor detalii se p ot administra substanțe de contrast car e se introduc pe
cale orală, rectală, injectabilă în funcție de organul, segmentul, sistemul care urmează să fie
examinat. Substanțele de contrast sunt: radioopac e sau rad io transparente.
✓ Nu există o substanță de cont rast sigură, inofensivă. Toat e pot dete rmina reacții adverse
care s unt studiate și pot fi prevenite sau combătute.
SUBSTANȚE DE CONTRAST
➢ Substanțe e contrast utilizate în competer tomografie
în tomogr afia comp uterizată, sunt utilizate substanțe de contras t care realizează contrast
pozitiv. Cel mai frecvent sunt utilizate substanțele de contrast iodate . Contrastul pozitiv conține
iod și este folosit pentru opacifierea vaselor sanguine, căilor biliare, c ăilor exc retorii urinare,
articulațiilor și canalului r ahidian.
Substanțele de contrast iodate sunt incolore, hidrosolubil e și stabile în condiții de depozitare
adecvate (loc uscat, întunecos și fără expunere la radiații X). Administrarea substanțelor de
contrast iodate se face în marea majoritate a cazurilor pe cale intravasculară, de obicei într -o
venă de la plica cotului.
Eliminarea contrastului are loc pe cale renală și, în 95 – 99% din cazuri, se face prin simpla
filtrare glomerulară. Nu există secreți e tubular ă și nici reabsorbție.
Timpul de înjumătățire este de 60 – 120 minute , la 4 ore fiind eliminată aproximativ 75%
din cantitatea de contrast administrată.
➢ Substanțe de contrast utilizate în ecografie
✓ Cele mai utilizate substanțe de contrast în ecografie sun t:
✓ suspensii de particule solide;
✓ microbule de gaz pur;
✓ bule de gaz încapsulate în albumină;
✓ galactoză sau acid p almitic;
✓ lichide care odată introduse în sânge eliberează microbule de gaz.
Practic, nu există efecte adverse ale acestor substanțe de contrast.
➢ Substanțe de contrast utilizate în IRM
Substanțele de contrast folosite în IRM sunt numite paramagnetice și conțin ioni cu unul sau
mai mulți electroni liberi (gadolinium, crom, mangan, fier, nichel).Cel mai utilizat contrast în
IRM este cel car e are în componență gadolinium . Eliminarea este integra l renală, timpul de
înjumătățire fiind de 90 de minute.
Substanțele de contrast utilizate în IRM determină mai puține reacții adverse decât
substanțele de contrast iodate non -ionice,

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
108

Reacții adverse posibile la substanțele de contrast
– Pot apare din par tea unor sisteme și aparate, reacțiile având intensitate di ferită: ușoară , medie,
gravă.
✓ Reacțiile din partea aparatului cardiovascular:
• Paloare, diaforeză
• Tahicardie, bradicardie, palpitații , aritmie
• Edem pulmonar acut
• Șoc
• Insuficiență cardiacă congestivă
• Stop cardiac
✓ Reacții din p artea aparatu lui respi rator.
• Strănut, tuse, rinoree
• Wheezing
• Criză de astm bronșic
• Laringospasm, edeme laringiene
• Cianoză, apnee
• Stop respirator
✓ Mani festări cutana te
• Eritem
• Senzație de căldură
• Urtica rie
• Prurit
• Dureri la locul injectăr ii
• Edem angioneurotic
✓ Manifestări gastrointestinale
• Greață, vomă, gust metalic
• Crampe abdominale, diaree
• Ileus paralitic
✓ Manifestări neurologice
• Anxietate
• Cefalee
• Amețeli, vertij
• Agitație
• Dezorientare
• Stupoare
• Comă
• Convulsii
✓ Manifestări urinare
• Durere în flancuri
• Hematurie
• Oligurie
• Albuminurie
• Insuficiență renală acută
Precauții speciale pentru substanțe iodate
✓ Reacțiile adverse sunt m ai frecve nte între 20 și 50 de ani și scad după 70 de an i.
✓ Se acordă un plus de atenție pers oanelor predispuse
✓ Dacă un pacient a avut o reacție alergică trebuie informat, riscul de a face din nou fiind de 3 -4
ori mai mare

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
109
✓ Istoricul privind alergia trebuie consemnat în dosarul nursing/planul de îngrijire
✓ Substanțele de contrast iodate se administr ează pe nemâncate sau după cel puțin 90 de minute
de la servirea mesei. Fac excepție urgențele.
✓ Pentru prevenirea accidentelor grave (stopul cardio -respirator) este necesar să fie pregătite
materiale pentru resuscitare
✓ în cazul reacțiilor moderate se admin istrează prompt antihistaminice orale la recomandarea
medicului
✓ Nu se asociază administrarea sulfatului de bariu cu substanțe de contrast iodate
✓ Injectarea substanț ei de con trast iodate poate să determine modificări ale funcțiilor vitale
✓ Înainte și după ex amen se măsoară TA, P, R, pentru a sesiza eventualele modificări
(tahicardie, bradicardie, aritmie, creșterea sau scăderea TA, tulburări respiratorii).
✓ Pacientul es te instru it să consume o cantitate mare de lichide pentr u a favoriza eliminarea
iodului din organism.
✓ Pregătirea pacientului pentru examen trebuie făcută corect pentru a Evita necesitatea repetării
și riscul de iradiere sau de apariție a reacțiilor adverse la subst anțele de contrast.
✓ Se respectă protocolul de p regătire în funcție de exam enul cer ut
✓ Obținerea consimțământului informat evită o serie de neajunsuri
Riscurile iradierii
→ Modificări genetice
• Expunerea organelor genitale la radiații poate determina modificări al e ADN -lui din
cromozomi, urmate de mutații
→ Modificări somatice:
• Pot apare în cazul iradierii excesive sau repetate; pericolul există și atunci când iradierea se
face în timp urmările manifestându -se mai târziu
• Riscul este crescut în cancer și la gravide în primul trimestru de sarcină
→ Măsuri de securitate :
• Purtarea echipame ntului d e protecție de către personalul care participă la examen.
• Evitarea expunerii repetate la radiații .
• Se obțin informații despre o eventuală sarcină
• în caz de dubiu sau sarcină confirmată examenul nu se efectuează

Rolul asistentului medical în efectuare a examenelor radiologice
Obiective
→ Examinarea cu ajutorul radiațiilor X ® a unor organe/aparate cu sau fără substanță de
contrast în funcție de capacitatea de absorbție a țesuturilor .
→ Înregistrarea imaginilor pentru s tabilirea diagnosticului și urmărirea evoluției bolii.
Pregătirea materialelor
– Substanța de contrast dacă este cazul
– Materialele pentru administrarea substanței de contrast
– Medicamente pentr u prevenir ea și combaterea accidentelor, instrumente pentru administrare
Pregătirea paci entului
a) pregătirea psihică
▪ Explicați pacientului necesitatea efectuării examenului recomandat de medic
▪ Informați pacientul asupra riscului și beneficiilor pe care le implică p roced ura
▪ Obțineți consimțământul sau verificați da că a fost obținut de către m edic
▪ Inform ați asupra duratei examenului
▪ Verificați încă o dată data ultimei menstruații la femeile tinere.
b) pregătirea fizică

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
110
▪ Se atrage atenția , dacă este necesar po stul alime ntar și durata acestuia sau obligativitatea
de a u rma un anumit regim
▪ Se efect uează pregăt irea specif ică organului sau aparatului examinat, combaterea
gazelor, efectuarea clismei sau a spălăturii
▪ Se administrează antihistaminice la recomandarea m edicului
▪ Se apreciază starea pacientului pentru a stabili mod ul de transport la serviciul radiologic .
▪ Pacientul este rugat să -și îndepărteze obiectele metalice dacă acestea sunt plasate în
câmpul de examinare.
Participarea la efectuarea procedurii
– ident ificați pacientul ; verificați recomandarea în FO sau pe biletu l de trimitere.
– verificați dacă pacie ntul a resp ectat recomandările
– pregătiți materialele care vor fi transportate la radiologie pentru administrarea substanțelor de contrast
– instalare unui cateter venos periferic
– însoțiți pacientul și ajutați -l să se dezbrace (dacă este cazu l); predați pacientul colegei de la
radiologie pentru administrarea substanței de contrast
Îngrijirea pacientului
– Se ajută pacientul să se așeze pe pat și se monitorizeaz ă: T°, P, TA, R., eliminările.
– Se observă aspectul teg umentelor pentru a depist a manifestări alergice(ev entual)
– Se asigură repausul, se administrează lichide pentru a elimina mai repede substanța de
contrast
– Se reorganizează locul de mu ncă
– Spălați mâinile și notați procedura în F.O. și dacă pacientul tr ebuie să revină la radiologi e
Evaluarea procedurii
Rezultate așteptate /dorite :
– Pacientul prezintă stare gener ală bună, exprimă confort , nu sunt semne de alergie/sensibilitate
Rezult ate nedorit e/ce faceț i
– Pacientul prezintă fenomene de hipersensibilita te (prurit intens, roșeață și edem al f eței,
cefalee, dispnee cu grețuri și vărsături) care pot apare mai târziu, după efectuarea examenului.
– Se anunță medicul (dacă nu este prezen t), se admi nistrează medicația recomandat ă
– Se monitorizează pacientul:
• Pacientul acuză dureri de -a lungul ven ei și gust metalic
– Explicați pacientului că manifestările sunt trecătoare

Fișa tehnică 45 Prevenirea și tratarea escarelor de decubit

Definiție – Escarele sunt leziuni ale tegumentelor interpuse între 2 planuri d ure (os și
pat) ca urmare a presiunii singure sau combinate cu frecarea sau forfecarea. Presiunea constanta
la nivelul unei portiuni a pielii reduce aportul de sânge la acea zon a și în final produce moart ea
celulelor , lezarea pielii și formarea de ulcera ții. Escarele de decubit apar mai ales la persoanele
care stau mult timp la pat, d e obicei la pacienții spitalizați.
Ulcerul de presiune este o leziune ischemică, localizată la n ivelul tegumentului și
țesuturile subia cente , cu pierderea substanței cutanate produsă prin presiune prelungită sau
frecare între două planuri tari.
Cauze – Persoanele în vârst ă care nu se pot mobiliza, au o dieta necorespunz ătoare, astfel încât
pot dezvolta în timp maln utriție protein -caloric ă și deshidratare . Din aceste cauze pielea devine
mai sub țire, uscata și își pierde elesticitatea. în aceste condi ții se pot produce escarele de
decubit.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
111
Clasificarea f actorilor predispozanți
• Factori intrinseci : vârsta î naintată, deficit neurolog ic, afecțiuni vasculare, de ficiențe
nutriționale, deshidratare. Cancer, diabet, septicemie, obezitate, cașexie, sedare
• Factori extrinseci : compresia, forțe le de forfe care, incontinența, transpirația, tehnici
defectuoase de mobiliz are și poziția inadecvată în pat, igien a precară, umezeala,
medicația, îmbrăcămintea improprie .

Zonele afectate frecvent

Regiuni expuse escarelor

1) Decubit dorsal
– Regiunea o ccipitală
– Omoplați
– Coate
– Regiunea sacrococcigiană
– Călcâie
2) Decubit lateral
– Umăr
– Regiunea trohanteriană
– Fețele latera le ale genunc hilor
– Maleole

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
112
3) Decubit ventral
– Tâmple
– Umeri
– Creasta iliacă
– Genunchi
– Degetele picioarelor
Riscurile sunt determinate de : starea g enerală, sta rea nutrițio nală, starea psihică,
capacitatea de mobilizare, inco ntinența, starea pielii. E valuarea risc ului la escare se face la
internarea bolnavului în spital și la fiecare 8 -10 zile, în funcție de evoluție.
Evaluarea riscului la escare se f ace la internarea pacientului în spital și la fiecare 8 -10
zile, în funcție d e evoluție.
• Gradul I: leziune superfici ală, eritem stabil mai mult de două ore. Vindecarea naturală este
încă posibilă dar este nevoie și de reducerea presiunii asupra țesuturilor ;
• Gradul II: vezicule care conțin lichid seros (flictene). Leziunea este supe rficială, arată însă
ca o zgârietură. T rebuie aplica t pansament și este necesară supravegherea leziunii;
• Gradul III: pierdere de substanță în grosimea pielii și subcutanat, exudat . Poate fi însoțită de
infecții și, de regulă, se tratează chirurgical;
• Grad ul IV: afectarea fasciei p rofunde, dist rugere musculară, până la os, exudat, necroz ă
Predispoziție la septicemie, risc de infecție osoasă. Intervenția chirurgicală nu poate fi
evitată, uneo ri fiind necesară îndepărtarea unor porțiuni osoase.
• Gradul V: ap ariția fistulelor ..
Măsuri preventive p entru eliminarea sau reducerea nivelului factorilor de risc
Pentru e valuarea riscului de escare – se folosesc mai multe tipuri de scale
➔ Scala Norton
✓ este un instrument de evaluare a factorului de risc pe care în prezintă o persoan ă față de
apariția și de zvoltarea esc arelor – ulcere de presiune.
✓ Aceast ă scală este influențata de cinci factori importanți: c ondiția fizica, sănătatea
mintala, ac tivitatea, m obilitatea, incontinent a.
✓ Fiecare din acești factori este evaluat pe o scara în care se aco rda 4 puncte pentru risc
mic și 1 punct pentru risc ridicat.
✓ Suma acestor puncte generează un gradul de risc la care este expusa persoana analizata
privi nd apariția și dezvoltarea ulcerului de presiune:
• sub 14 puncte risc mare și foarte mare
• intre 15 – 19 puncte risc moderat pana la mare
• intre 20 și 25 de puncte risc mic
Puncte acordate 4 3 2 1
Dorința de
cooperare /
motivarea coopereaz ă mică parțială nu cooperează
Vârsta < 10 ani < 30 ani < 60 ani > 60 ani
Starea pielii buna piele cu solzi,
uscata umeda Răni, alergi i,
fisuri
Boli nu diabet, sistem
imunitar scăzut,
febra, anemie obezitate,
cancer, boli arteriale
ocluzive
Starea fizica buna Medie slaba foarte slaba
Starea spirituala buna Mediu către
apatic confuz Rupt de realit ate

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
113

➔ Scala Braden -Bergstrom
Scala Bra den-Bergstrom – este un in strument util izat pentru a măsura riscul de a
dezvolta ulcere prin presiune. Constă în șase subscale: percepția senzorială, expunerea pielii la
umiditate , activitatea fizică, mobilitatea, nutriția și pericolul de leziuni cutanate, cu o definire
exactă a ce ea ce trebuie interpretat în fiecare din secțiunile acestor indici. Primi trei subindici
măsoară factorii legați de expunerea la presiune intensă și prel ungită, în timp ce ceilalți trei sunt
în legătură cu toleranța țesuturilor la aceasta. Această scală este utilizată și recomandat ă de către
European Wound Management Association (EWMA) www.ewma.org precum și European
Pressure Ulcer Advisory Panel (EPUA P)
Utilizarea scalei Braden -Bergstrom ne ușurează identificarea nivelului de ris c global și a
factorilor d e risc prezen ți la fiecare pacient orientând proiectarea planurilor de prevenire. Scala
de evaluare este un complement al judecății clinice și nu trebuie utilizată în mod izolat.

Se utilizează scala Braden -Bergstrom pentru că :
✓ este suficient validată la nivel inte rnațional fiind de mai mare relevanță, cuprindere și
impact;
✓ prin claritatea și simplitatea în prezentarea itemilor, este mai puțin suscepti bilă
subiect ivității evaluatorului;
✓ prezintă cea mai bună sensibilitate și sp ecificitate raportat la pa cienții benef iciari ai
îngrijirilor critice (ține cont de sedare, frecare și prezența/absența alimentației normale).
Evaluarea pacientului se va efectu a imediat ce este posibil sau în maximum 8 ore de la
internare. Aceasta trebuie repetată de fiecare dată când există o schimbare în starea pacientului
înregistrând data și ora efectuării acesteia.
Evaluarea ulcerelor de presiune este punctul de plecare pentr u planificarea prevenirii și
tratamentului acestora și presupune: evaluarea s tării pacientului, a riscu lui de leziun i și a
mediului de îngijire . Activitate fizica /
Mobilitate buna fără ajutor deplasare cu
ajutor deplasare în
scaun cu rotile imobilizat la pat
Incontinență nu ocazionala Incontinenta
urinara frecventa Incontinenta urinara și
Fecala frecventa

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
114
Măsurile de prevenire de acord cu rezultatul scalei Braden -Bergstrom
A. Risc mic >14p
Aport nutrițional:
• controlul și înregistr area ingestiei de alimente;
• stimularea ingestiei lichidelor .
Îngrijiri ale pielii:
• igiena zilnică cu apă și săp un (neutru) realizând uscarea minuțioasă a pielii fără fricțiune și
ținând în mod special cont de pliurile lenjeriei;
• observa rea integrității tegumentului în timpul realizării igienei, mai ales în zona
proeminențelor osoase, punc telor de sprijin, zonelor expuse umidității sau prezența
uscăciunii, excoriațiilor, eritemului, macerațiilor, fragilității, indurațiilor, temperatur ii;
• aplicarea cremelor hidratante urmărind completa absorbție a acestora;
• neutiliz area oricărui tip de alcoo li;
• nerealiza rea nici unui tip de masaj în zonele înroșite sau ale proeminențelor osoase;
• prestarea unei atenții speciale zonelor în care au existat escare anterioare.
Controlul excesului de umiditate
• evaluarea și tratarea diferit elor procese care pot prod uce exces de umiditate:
incontinența, transpirația profundă, drenajele, exudatele rănilor;
• menținerea patului curat, uscat , fără pliuri. Schimbarea cea rceafurilor d e fiecare dată când
este neces ar.
Schimbările de poziție , postura le (cel puțin o dată pe t ură): Stimular ea mișcărilor în pat:
• în perioadele de ședere, se efectuează mobilizări orare. Dacă pacientul le poate efectua în
mod autonom, va fi învăța t să efectuez e schimbă rile posturale sau exerciții isometrice
(contractare -relaxare pe grupe de mușchi concrete);
• menținerea alinierii corporale, distribuirii greutății, echilibrului pacientului;
• evitarea contactului direct al proeminențelor osoase între e le așezând pe rne sau pungi cu apă
(acoperite cu huse);
B. Risc moderat 13 -14p
în plus, față de îngrijir ile proiectate pentru riscul mic, se vor implementa următoarele:
Schimbările de poziție sau posturale
• dacă starea pacientului permite, se vor realiza sch imbări ale po ziției acestuia: la fiecare 2
până la 4 ore, urmărind o rotație p rogramată și individ ualiz ată de poziție /postură după cum
este marcat pe „ceasul schimbărilor de poziție” sau „ceasul postural” afișat lângă patul
pacientului sau în salon.
Protec ția locală
• în zonele de risc special cum sunt taloanele, regiunea occipitală, coatele și sacrul se
recomandă utilizar ea pansamentelor hidrocoloidale, de poliuretan și silicon sau transparente
și încălțăminte specială;
• în situațiile în care întâlnim sonde, măști, tuburi orotraheale, măști de presiune pozitivă,
catetere, sisteme de tracțiune sau dispozitive d e mobilizare s e va utiliza leucoplast
hipoalergic (ex. Fixomull Stretch) pentru protejarea zonelor evitând contactul sau frecarea
directă cu pielea.
C. R isc mare ≤ 12p
Schimbările posturale
• dacă starea bolnavului permite (fără semn e de instabilitate hemodi namică), se vo r realiza
schimbări postural e la fiecare 2 ore pentru bolnavii imobilizați la pat, urmărind o rotire
programată și individualizată conform ceasului sch imbărilor de poziție afișat la capul
patului pacientului sau în salon;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
115
• se vor aplica toate măsurile prev entive descris e pentru riscul moderat și mic și, în plus,
utilizarea suprafețelo r speciale pentru managementul presiunii.
Tipuri de suprafe țe (statice/d inamice)
• saltele / perne de presiune alternantă;
• saltele / supras altele / perne din fibre speciale;
• paturi fluidificate;
• dispozitive care permit/facilitează atât decubitul cât și poziția așezat.
Diverse ceasuri posturale sau ale schimbărilor d e poziție

Îngrijirea pielii
• utilizarea unui săpun cu pH adecvat și e vitarea folosirii apei fierbinți;
• limpe zirea și uscarea completă a pielii pentru a o proteja de excesul de umiditate acordând o
atenție specială pliurilor cutanate;
• menținerea un ei hidratări adecv ate pentru protejarea pielii, știut fiind faptul că dacă est e
uscată riscul de apariție a leziunilo r este mai mare ;
• evitarea frecării viguroase a pielii pacientului;
• cremele hidratante trebuiesc aplicate ușor, fără a freca proeminențele o soase, pentru a nu
produce rupturi capilare și provoca involuntar pacientului escare;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
116
• utilizarea aci zilor grași hiper oxigenați doar în zonele cu mare risc de presiune deoarece
previn uscăciunea și descuamarea pe care le produc cremele hidratante, crescând în același
timp rezistența pielii;
• evitarea utilizării agenților iritanți cu m ar fi produsele care conțin alcool.
Managementul umidității
Umiditatea aflată în relație cu incontinența poate constitui un factor de risc pentru
dezvoltarea ulcerelor de pres iune/escarei. Este necesară spălarea și uscarea pielii cât mai repede
posibil după fiecare episod de incontinență, el iminând produsele rezultate cum ar fi urina,
materiile fecale și transpirația pentru a preveni iritarea chimică a tegumentului care se prod uce.
în plus, dacă pielea este umedă, în același timp este mai fragilă și mai susceptibilă la fricți une.
Sunt necesar e:
• schimbarea frecventă a absorbanților;
• schimbarea lenjeriei de pat atunci când este umedă;
• întotdeauna când este posibil, evitarea produs elor din plastic pentru că acestea au gmentează
căldura și rețin umiditatea în piele;
• protejarea piel ii față de excesu l de umiditate ut ilizând agenți topici care creează bariere de
protecție;
• dacă se utilizează ca protector al pielii oxidul de zinc acesta trebuie îndep ărtat cu produse
uleioase pentru că îndepărtarea cu ajutorul apei este ineficace, freca rea necesară proc esului
dăunând pi elii. Produsele transparente asigură deasemenea posibilitatea evaluării continue a
pielii.
• evitarea produselor umectate precum ureea, glicerina, acidul alpha -hidroxi sau acidul lactic
pentru că rețin apa.
Managementul pre siunii
Management ul adecvat al presiunii contribuie la reducerea riscului de dezvoltare a
escarei. Acest management cuprinde mobilizarea, schimbările postura le sau de po ziție,
suprafețele speciale pentru managementul presiunii și prot ecția locală a zonelor vulnerabile.
Mobilizarea
• planificarea îngrijirilor încurajând/favorizând mobilizarea pacientului, educând și implicând
întotdeauna când este posibil pacien tul, aparținătorii, îngrijitorii personali;
• utilizarea dispozitivelor care fa cilitează mișcarea ind ependentă (fotoli i rulante, balust radă la
pat, scară mobilă, trapez, walker, pat electric, etc.) pentru ușurarea mobilizării.
Schimbările posturale – vezi ce asurile posturale
Schimbările posturale sau de poziție reduc durata și magnit udinea presiunii exerc itate asupra
zonelor vulnerabile.
• se realizează întotdeauna când nu există contraindicații, pentru a evita sau minimiza
presiunea la pacienții cu activitate și mobilitate reduse;
• trebuie să mențină comoditatea pacientului și capacitat ea sa funcțională;
• frecvența lor este determinată de starea pielii, necesitățile pacientului și redistribuirea
presiunii suprafeței de sprijin. Este necesară realizarea cu mai mar e frecvență atunc i când
suprafața de sprijin nu redistribu ie corespunzător pr esiunea;
• ca normă gene rală se realizeaz ă la fiecare 2 -3 ore pe parcursul întregii zile și maxim 4 ore
pe timpul nopții, coordonată cu alte activități atunci când e posibil, pentru favorizarea
odihnei pacientului.
Recomandări pentru realizarea schimbărilor posturale :
• urmărirea u nei rotiri progra mate și individualizate, alternând decubitul supin cu decubitul
lateral drept și lateral stâng; includerea în rotire a decubitului înclinat dacă situația
hemodinamică a pacientului permite și este tolerat.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
117
Menținerea alinierii c orporale și fiziologice, dis tribuția greutății și echilibrul pacientului;
• evitarea expunerii pielii la presiune și frecare utilizând aparate auxiliare pentru deplasarea
pacienților; ridicarea și nu târârea pacientului atunci când se realizează s chimbarea de
poziție;
• nu se așază pacie ntul deasupra pro eminențelor osoase ce prezintă eritem care nu dispare la
eliminarea presiunii;
• în decubit lateral este recomandat să nu se depășească 3 00 pentru a nu se sprijini direct pe
trohanter, elevând zona pici oarelor cel mult 200;
• utilizarea pernel or sau distanțierelor din spumă pentru evitarea contactului direct între
proeminențele osoase;
• evitarea așezării pacientului deasupra catete relor, drena jelor sau altor dispozitive
terapeutice;
• între o schimbare postur ală și alta, se realiz ează mici modific ări în cadrul ace leiași poziții.
Recomandări pentru postura șezând :
• faceți în așa fel încât poziția să permită pacientului realizarea tutur or activităților posibile;
• așezarea, dacă e posibil, a picioarelor deasupra u nui dispozitiv de spri jin atunci când
picioarele nu ating solul pentru evitarea alunecării din scaunul cu rotile;
• pentru poziția șezând mobilizarea pacientului se va face la inter val de o oră, și dacă
pacientul este autonom, trebuie instruit să se mobilizez e la fiecare 15 minute ;
• expunerea la pr esiunea care se face asupra tuberozităților ischiatice la pacientul așezat este
foarte ridicată, din această cauză se poate produce o escar ă în timp scu rt și pentru aceasta
este necesară limitarea timpului petrecut în poziția șezând.
Supra fețe speciale pen tru managementul presiunii
Obiectivul utilizării suprafețelor pentru managementul presiunii îl constituie reducerea
magnitudinii, a duratei sau a presiu nii ori a ambelor (incluzând frecarea) între pacient și
suprafața de sprijin (se mai nu mește și presiune a punctului de contact).
• pentru selectarea unei suprafețe de sprijin potrivite trebuie luat în considerare nivelul
individual de mobilitat e a pacientul ui în pat;
• ca normă generală și întotdeauna când există disponibi litate, trebuiesc util izate saltele de
spumă de înaltă specificitate (spumă viscoelastică) la pacienții care prezintă risc de
dezvoltare a ulcerului de presiune ;
• la pacienții șez ând, cu mobil itate redusă pot fi utilizate perne care redistribuie presiunea;
• întotdeauna când exist ă disponibilitate , trebuiesc utili zate suprafețe de sprijin active (saltea
cu aer alternant – sau pompă alternantă) în cazul pacienților cu risc elevat de a dezvolta o
escară și unde nu este posibilă efectuarea schimbărilor posturale frecvente;
• chiar dacă se utilizează o s uprafață specială pentru managementul presiunii continuă să fie
necesară efectuarea schimbărilor posturale, întotdeauna când situația pacie ntului permit e;
• evitarea utilizării blănițelor de miel sintetice, a dispozitiv elor în formă de inel și a mănușilor
umplute cu apă.
Protecția locală a zonelor vulnerabile
în zonele cu risc special de dezvoltare a escarei cum ar fi taloanele este necesară ut ilizarea
dispozitivelor care să reducă total presiunea exercitată asupra acest ora.
• utilizarea unei p ături/pernițe sau altui dispozitiv așezat sub gambe pentru ca taloanele să
rămână elevate complet în așa fel încât greutatea să se distribuie complet pe lun gimea
gambelo r, menținând în același timp genunchiul ușor flexionat;
• se inspec tează pielea taloanelo r cel puțin o dat ă la 24 de ore.
în zonele de sprijin al dispozitivelor terapeutice cum ar fi măști de oxigen, sonde, drenaje,
ochelari, etc.:

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
118
• supravegherea zonei și mob ilizarea dispozi tivelor dacă este posibil;
• utilizarea protecțiilo r atunci când există r isc de fricțiune.
Măsuri preventive specifice pentru pacienții supuși intervențiilor chirurgicale
La pacienții supuși intervențiilor chirurgicale cu factori de risc derivați din acestea sunt
necesare:
• utilizarea unei suprafețe care re distribuie presiunea p e masa chirurgica lă la toți pacienții cu
risc de dezvoltare a ulcerului de presiune ;
• așezarea pacientului, întotdeauna când este posibil, în așa fel încât s ă se reducă r iscul de
dezvoltare a ulcerului pe durata intervenției chirurgic ale;
• dacă procedura ch irurgicală permit e, menținerea în poziție elevată a taloanelor pacientului
pe timpul intervenției chirurgicale pentru a reduce riscul de apariție a ulcerulu i de presiune
în zona acestora;
• utilizarea protecțiilor în zonele cu risc mare (protectori cu spumă sau silicon, mășt i);
• evitarea umezelii excesive asociate utilizării soluțiilor pentru pregătirea pielii;
• așezarea pacientului, întotdeauna când este posibil , într-o poziție diferită față de cea
menținută pe durata intervenției chirurg icale, înainte și după aceasta
Alte îng rijiriri pentru prevenirea ulcerului de presiune se referă la controlul și îngrijirile
pacienților cu durere
Durerea este un factor care po ate afecta mo bilitatea și activitatea; orice diminuare a
acestora poate incre menta riscul de dezvol tare a ulcerului de presiune . în același timp, utilizarea
analgezicelor și sedantelor poate deprima sistemul nervos central, alterând starea mentală,
activi tatea și mobi litatea, reducând capacit atea de răspuns eficace la durerea ische mică locală.
Durerea este un factor imp ortant la pacienții cu escară. Durerea, în zona escarei , este un
precursor al degenerării țesuturilor. Tratamentul durerii ține cont de rez ultatele evaluării. Sunt
necesare:
• evaluarea impactului durerii asupra pacient ului;
• identificarea oricărei arii de de ranj sau durere ce p oate fi atribuită daunelor datorate
presiunii;
• evaluarea riscului pacientului de deteriorare a pielii legată de pierder ea senzației de pr otecție
sau abilității de a răspunde într -un mod eficace la durere (efectele an algezicelor, sedante lor,
neuropatiilor, etc.);
• utilizarea pentru evaluarea durerii a unei scale validate și monitorizarea continuă a nivelului
durerii;
• tratare a durerii în mod anticipat și controlul acesteia cu măsuri farmacologice și
nefarmacologice efica ce precum pozițiile terapeutice, supr afețele de sprijin, etc;
• înregistrarea precisă a datelor pentru a putea controla progresele pacientului și favorizarea
comunicării între profesioniști.
Supravegherea și îngrijirile referitoare la nutr iție
Dat fiind fapt ul că denutriția est e un factor de risc reversibil pentru dezvoltarea escarei ,
detectarea ei timpurie și tratamentul adecvat al acesteia sunt foarte importante .
• evaluarea n utrițională trebuie realizată la internare și de fiecare dată cân d există o schim bare
în situația pacien tului, care poate crește riscul de denutriție;
• evaluare a include: greut atea actual ă și cea normală , istori a creșterii/pierderii involuntare în
greutate și ingestiei de nutrienți raportată la nevoile pacientului.
La pa cienții cu risc de escară și denutriți sau cu risc de denutriție:
• se administrează supliment dietetic caloric și proteic la pacienții care au greutate scăzută sau
au pierdut în greutate, această intervenție fiind asociată unei diminuări a riscului de
incid ență a escarei ;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
119
• recomandările de tratam ent trebu ie individualizate pentru fiecare persoană;
• alimentarea pe calea orală (alimentarea normală și/sau alimentarea adițională pe bază de
lichide) e ste calea preferată pentru nutriție și trebuie favorizată întotde auna când este
posibil;
• nutriția entera lă și parentera lă se va utiliza în cazul în care nutriția orală este inadecvată sau
nu este posibilă;
• suplimentele nutriționale orale sunt necesare pentru acei pacienți de risc care nu își pot
satisface nevoile lor nutriționale prin in termediul unei ingest ii normale de hrană pe calea
orală. Administrarea acestora trebuie realizată în intervalul dintre mese pentru a evita
reducerea ingestiei n ormale de hra nă și lichide pe timpul meselor regula te;
• nutriția și hidratarea trebuie să fie com patibile cu condițiil e și dorințele pacien ților.

Fișa tehnică 46 Profilaxia tetanosului

Definiție . Profilaxia tetanosului reprezintă imunizarea pasivă tempo rară cu ser a ntitetanic,
antitoxinic sau imunoglobuline antitetanice uman e, asociată vaccinării antitetanice.
Scop : profilactic
Indicații : plăgi recente ( în primele 6 ore de la producere) și plăgi vechi, la copii
Observații : profilaxia tetanosului în cazul plăgilor cu risc teta nigen crescut (contaminate cu
particule de pământ, praf ) se asociază cu antibioterapie – bacil ul tetanic este sensibil la
penicilină, precedat de curățarea chirurgicală și aseptizarea plăgii.
Loc de elecție : fața externa a brațului și fața exter nă a coapsei (1/3 mijlocie).
Materiale necesare :
• materialele nece sare la injecția intramusculara;
• soluți a de injectat se alege în funcție de starea de imunitate a pacientului, la recomandarea
medicului;
• fiole cu: vaccin tetanic absorbit (VTA) , bivaccin diftero tetanic tip adult sau ser antitetanic.
Administrarea vaccinu lui:
V.T.A. se administrează pe cale st rict intramusculara, în regiunea deltoidiana la adulți și pe fata
antero-externa a coapsei la copii. Imunizarea antiteta nică se practica i ndiferent de vârsta și
consta în vaccinarea primara și revaccinare.
Vaccinarea primara : se fa ce conform programului s tabilit de M.S. prin administrarea a doua
doze V.T.A. a cate 0,5 ml fiecare, la interval de patru săptămâni , urmate de a treia doza de 0,5
ml V.T.A. la 6-12 luni (rapel). Imunizarea obținută persista 5 -10 ani.
Revaccinările se efectuează cu 0,5 ml V.T.A., daca s -a depășit intervalu l de 5 -10 ani de la
vaccinare. în cazul în care la persoa nele sigur vaccinate survin pl ăgi bănuite a fi tetanig ene,
imunitatea poate fi reactivat ă dacă se inoculează o doza de 0,5 ml V.T.A. și nu au trecut mai
mult de 5 ani de la vaccinare sau 10 ani de la vaccinarea de rapel. Frecvent se folosește
seroprofilaxia antitetanică în doză unică de ser antitetanic intre 3000 -20000 UI , stabilită de
medic în funcție de vârstă și riscul tetanigen cu remanenta 5 ani.
Contraindica ții – Vaccinarea sistematic ă se am ână în caz de boli infecțioase acute, febrile;
→ nu exista contraindicații pentru vacci narea de urgență, în caz de r ănire.
Pregătirea psihică – se explică necesitatea intervenției și reacțiile locale care apar după
injectare (durere, eritem)
Pregătirea fizică – se așază în poziție comodă.
Execuția tehnicii : aceeași ca la injecția intramusc ulară.
Reorgan izarea locului : selectarea deșeurilor rezultate respectând PU
Notarea tehnicii în foaia de observație

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
120
Fișa tehnică 47 Puncția venoasă

Definiție Reprezintă gestul medical de pătrundere – cu un ac sau cateter – în lumenul unei
vene (de regulă periferică, superficială) în vederea obținerii/recoltării unui eșantion de sânge sau
administrării unor medicamente(primul timp al injecției intravenoase)
Indicații / obiective :
✓ Obținerea unor informații despre statusul biochimic și biofizic a org anismului uman
✓ injectarea medicamentelor
✓ asigurarea accesului la venă pentru perfuzii de scurtă durată (reechilibrare hidro –
electrolitic și acido -bazică, administrarea preparatelor de lipide injectabile,
aminoacizilor și a soluțiilor glucozate izotone)
Contraindi cațiil e manoperei sunt reprezentate de
✓ epuizarea capitalului venos periferic, consecutivă flebitelor superficiale repetate
✓ prezența de arsuri, eczeme sau infecții tegumentare la locul ales pentru puncție
✓ traumatismele (fracturi) care interesează membrul u nde se dorește efectuarea puncției
✓ paralizia membrului unde se dorește efectuarea puncției .
Locul puncției este reprezentat în principiu de orice venă superficială (periferică) de orice
calibru, cu condiția ca acul să fie strict în lumenul vene i. în mod obișnuit , puncția venoasă se
realizează la nivelul :
✓ venelor superficiale de la plica cotului (vena cefalică, vena basilică, vena mediana),
✓ venele de pe fata dorsala a mâinii – arcada palmară superficială, vene metacarpiene.
✓ în ultima instanță venele de pe f ata dorsala a piciorului , vena femurala
✓ la sugari se utilizează venele membrului inferior – (arcada venoasa dorsala a piciorului,
venele gambei) și venele epicraniene
Pregătirea materialelor
✓ recomandarea medicului pentru recoltare a sângelui
✓ garou
✓ mănuși d e unică folo sință
✓ holder
✓ ac dublu/ canulă buterfly (fluturaș);
✓ tampoane cu dezinfectant (alcool, povidone etc.)
✓ eprubete – system vacuum (vacutainere) cu aditivi specifici în funcție de analiza cerută
✓ etichete/cod de bare
✓ bandă adezivă non alergică
✓ formu lare pentru laborator
✓ alte materiale în funcție de obiectivul urmărit, tăvița renală
✓ recipient pentru colectarea materialelor
Pregătirea pacientului
✓ verificați indicația medicului privind scopul puncției venoase
✓ verificați identitatea pacien tului
a) psihi că:
✓ se informează și se explică pacientului necesitatea procedurii
✓ se explică pacientului cum poate participa la procedură, se încurajează pentru a reduce
anxietatea

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
121
✓ pacientul este întrebat dacă i s -a mai recoltat sânge altă dată; dacă a simț it leșin,
transpirație , stare de greață , vărsătură
✓ se obține consimțământul informat
b) fizică :
✓ se asigură poziția corespunzătoare în conformitate cu starea pacientului, cu scopul și
locul puncției
▪ decubit dorsal cu membrul superior în aducție pentru rec oltarea în spital
▪ șezând pe scaun cu membrul superior sprijinit în extensie și supinație – recomandat
pentru recoltarea în ambulator
✓ se examinează calitatea și starea venelor și se alege locul puncției
✓ Efectuarea procedurii se identifică pacientul
✓ se pregă tesc materia lele
✓ se spală mâinile și se pun mănușile
✓ se selectează locul potrivit (venele distale sau proximale), venele de la plica cotului, mai rar
cele de pe fața dorsală a mâinii
✓ se aplică garoul la 5 – 8 cm deasupra locului de puncție; capetele garou lui fiind di recționate
departe de zona de puncție
✓ se palpează vena
✓ se atașează acul dublu la holder
✓ se recomandă pacientului să strângă pumnul
▪ Dacă venele nu sunt vizibile și nu se pot simți la palpare:
a) se roag ă pacientul să închidă și să deschidă pumnul
b) se dă drumul la garou și pacientul este rugat să -și coboare mâna sub nivelul inimii
pentru a i se umple venele, apoi se reaplică garoul și se bate încet pe venă pentru a
deveni mai vizibilă
c) se înlătură garoul și se pune o compresă caldă și umedă pe venă tim p de 10 -15'
✓ se dezinfectează tegumentul
✓ se poziționează mâna nedominantă la 4 -5 cm sub locul de puncție și cu policele se întinde
pielea dreaptă pe venă
✓ se ține acul cu bizoul în sus în mâna dominantă și se introduce în venă sub un unghi de 15° –
300, de deasupra ven ei, pătrunderea în venă se constată prin scăderea rezistenței la înaintare,
se urmărește cursul venei 1 -2 cm
✓ în cazul recoltării se continuă puncția conform obiectivului: se introduce în holder,
respectând ordinea de recoltare, întâi vacutainer ele fără adi tivi și apoi cele cu anticoagulant,
ultimul fiind vacutainerul pentru VSH (se desface garoul la recoltare). Garoul nu va fi
menținut mai mult de 1 minut.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
122

Fig. 1 -2 – Tehnica puncției unei vene s uperficiale d e la plica cotului
✓ dacă s -a efectuat recolt area conform recomandărilor, se extrage acul sub un tampon cu
dezinfectant și se roagă pacientul să exercite o compresie de max. 5 minute, fără a flecta
brațul sau masa locul puncției, până se oprește sângerarea
✓ după oprirea sângerării aplic ați o bandă adezivă peste tampon
✓ vacutainerele se răstoarnă cu m ișcări lente pentru a realiza un amestec omogen
✓ se aplică etichetele cu codul de bare pe eprubete, și se trimite proba de sânge la laborator
✓ se colectează selectiv deșeurile în recipiente speci ale
✓ se îndepărtea ză mănușile și se spală mâinile
✓ se așază pacientul în poziție comodă în pat și se supraveghează
Evaluarea eficacității procedurii
Rezultate așteptate /dorite:
✓ Pacientul are tegumente și mucoase normal colorate
✓ Semnele vitale sunt normale
✓ Pacientul a înțeles scopul puncției venoase
✓ Pacientul nu a prezentat leșin, stare de greață , vomă, hematom
Rezultate nedorite/ce faceți ?
✓ Leșinul , starea de greață sau voma – anunțați medicul
✓ Anxietatea – discutați cu pacientul și încurajați -l
✓ Refuzul pacient ului privind puncția venoasă – anunțați medical
✓ Extravazarea sângelui în țesuturile din jur /Hematomul – comprimați locul cu un tampon
steril, nu repetați înțepătura în aceeași zonă; aplicați compresă rece; aplicați unguent e care
favorizează resorbția
✓ Hemo liza sângelui recoltat – repetați recoltarea cu acordul pacientului:
✓ Recoltarea nu s -a făcut în condiții corespunzătoare
✓ Infecția – evitarea ei prin efect uarea procedurii în siguranță
Incidentele, accidentele și compli cațiile puncției venoase sunt repezen tate de:
✓ imposibilitatea de puncționare a unei vene superficiale – situație întâlnită la obezi,
persoane cu vene subțiri ori sclerozate ca urmare a multo r injecții intravenoase făcute
anterior, precum și la persoane a flate în șoc (colaps); impune puncționa rea unei vene
profunde s au descoperire de venă
✓ neexteriorizarea de sânge la aspirație – în situația în care bizoul acului nu a pătruns
complet în lumen, ori dacă vârful acului a trecut prin ambii pereți ai venei și a ajuns înapoia
acesteia; puncția va treb ui repetată în alt loc

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
123
✓ puncționarea inadvertentă a unei artere învecinate – se recunoaște după aspectul arterial al
sângelui exteriorizat
✓ lezarea nervulu i median în foseta antecubitală
✓ hematomul la locul puncției – prin nerespectarea indicației de comprimar e a venei
puncționate
✓ reacția inflamatorie la locul puncției – prin nerespe ctarea măsurilor de asepsie și antisepsie
✓ tromboflebita superficială
Conside rații speciale
✓ Asistent ul medical răspunde de corectitudinea efe ctuării procedurii, de pregătirea fizic ă
și psihică a pacientului și de respectarea condițiilor de asepsie și antisepsie
✓ Niciodată nu efectuați puncția venoasă pentru recoltarea sângelui dint r-un braț, o venă deja
utilizată pentru terapia i.v. sau opriți perfuzia și așteptați 5 min.
✓ Nu recoltați din locuri afla te deasupra liniei intravenoase, risc de hemodiluție
✓ Nu efectuați puncția venoasă pe un loc deja infectat
✓ Evitați vena care este durero asă la palpare
✓ Nu efectuați puncția venoasă, nu recoltați sânge dintr-o arie edematoasă, shunt
arterioven os, locuri ale hematomului anterior, sau răniri
✓ Dacă pacientul are tulburări de coagulare sau primește terapie anticoagulantă, se menține o
presiune fe rmă pe locul puncției venoase, minim 5' după retragerea acului d in venă pentru a
preveni formarea unui he matom
✓ Evitarea folosirii venelor de la picioare pentru puncția venoasă, deoarece aceasta crește
riscul de tromboflebită
✓ La bătrâni, dacă este posibil evitați venele dorsale ale mâinii la brațul dominant pentru
puncția venoasă deoarece aceste locuri interfe ră mult cu independența vârstnicului
✓ La copii locurile uzuale pentru puncția venoasă sunt scalpul sau piciorul

Fișa tehnică 48 Recoltarea exsudatulu i faringian

Definiție Un exudat faringian este un exame n care consta din prelevarea de secreții de la
nivelul cavității faringiene (gâtului )
Scop – explorator
→ identificarea prezentei unei infecții bacteriene, fungice sau virale la nivelul acestei regiunii ,
→ sau depistarea persoanelor sănătoase purtătoare de germeni
Obiectivele procedurii
– Identificar ea agenților patogeni la purtători sănătoși și bolnavi
– Efectuarea antibiogramei
Mostra de secreții prelevat ă de la nivelul cavității faringiene este plasata într-un recipient
care stimulează creșterea microorganismului care a deter minat boala( în cazul în care acesta
exista). Tipul de organism va fi identificat ulterior prin examinare la microscop, prin efectuarea
unor teste chimice sau prin ambele metode. în cazul în care pe mediul de cultura nu creste nici
un organism, testul este negativ.
Micr oorganisme care pot determina afecțiuni ale faringelui sunt:
➢ Candida albicans , acest fung (ciuperca) determina apariția de afte buca le, o infecție a
cavității bucale și a limbii
➢ Neisseria meningitidis , aceasta bacteria poate determin a meningita
➢ Streptococul β hemolitic de tip A , aceast a bacterie poate determina infec ție streptococic ă
a faringelui , scarlatina sau febra reumatic ă.
Pregă tirea materialelor
✓ Masca de tifon

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
124
✓ Spatula linguală
✓ Eprubetă cu tampon faringian steril
✓ Tăviță renală
✓ Mănuși de unic ă folosință ,
Pregătirea pacientului
✓ psihică – informați pacientul despre procedură pentru a obține complianța și
consimțământul informat
✓ fizică: – se anunță să nu mănânce, să nu bea apă, să nu ia antiseptice pentru gât, să nu se
instileze soluții dezinfe ctante în nas, să nu facă gargară, să n u se spele pe dinți, în
dimineața recoltării . Poziția pacientului va fi șezând pe scaun cu capul plec at către spate
Efectuarea proceduri i
✓ Verificați daca pacientul a respectat recomand ările privind proce dura
✓ Spălați m âinile cu apă și săpun și îmbrăcați mănuși de unică folosință
✓ Folosiți masca de protecție
✓ Invitați pacientul să deschidă larg gura și sa inc line capul pe spate
✓ Se va efectua p resiune pe limba cu ajutorul unei spatule plate ( apăsător de limba) , apoi se
va examina gura și gâtul.
✓ Cu un tampon far ingian steril se va preleva o mostra de secreții de la nivelul părții
posterioare a faringelui, prin mișcări de translație cu o ușoară apăsare asupra mucoasei
faringiene. De asemenea se recoltează secre ții de pe supr afața amigdale lor și zona
periamigdalia nă sau din oricare zonă f aringiană dacă există se mne de inflamație locală
✓ se retrage tamponul cu aten ție pentru a nu atinge limba, dinți i și buzele
✓ se îndepărtează mănușile și se spală mâinile
✓ se etichet ează produsul și se transpor tă la laborator cât mai r epede posibil
✓ se colect ează selectiv deșeurile în recipiente speciale
✓ se notează în documentele medic ale procedura (se notează data reco ltării, numele persoan ei
care a făcut recoltarea, dacă s-au făcut însămânțări sau nu).
Evaluarea eficacității procedurii
Rezultate așteptate :
• Recoltarea s -a făcut fără incidente
• Produsul nu a fost suprainfectat
Rezult ate nedorite/ce faceți ?
• Se pot obține rezultate eronate atunci când în timpul recoltării tamponul fari ngian se
îmbibă c u salivă sau se a ting dinții, limba – repetați recoltarea fol osind alt tampon
• Pacientul poate prezenta senzație de greață , voma prin atin gerea luetei – rugați pacientul
să ins pire adânc și apoi să stea nemișcat în timpul recoltării
Ce se s imte în timpul recoltăr ii secrețiilor ?
în timpul recolt ării secrețiilor poate apărea senzația de vom ă în momentul atingerii
părții posterioare a faringel ui cu tamponul. Manevra poate fi durer oasă daca faringele este
inflamat ( roșu).

De reținut !
• majoritatea infecțiilor faringelui ( gatului) sunt cauzate de virusuri, dar unele infecții pot
fi cauzate de streptococ β hemoli tic de tip A, iar afecțiunea se numește infecție
streptococica, complicațiile infecției streptococice ce po t apărea în cazul în care infecția
nu este tratata adecvat cu antibiotic, sunt reumatismul articular acut, glomerulonefrita ,
sinuzita sau infecție la nivel ul urechii

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
125
• o cultura negativa exclude d e obicei, dar nu întotdeauna , existenta unei infecții faringie ne,
• sensibilitatea bacteriei la antibiotice (antibiograma ) se poate efectua pentru a alege
tratamentul cel mai adecvat împotriva bacteriei sau virusului identificat prin cultura faringiana
• unele persoane pot fi purtătoare de bacterii la diferite niveluri, dar nu dezvolta se mne
sau simptome de infecție ; deoarece 30% dintre copii mici și adolescenți pot fi purtători ,
o cultura faringiana este recomandata în acest caz numai daca istoricul pacientulu i și
examenul fizic sugerează prezenta unei infecții
• timpul sc urs de la recoltare la însămânțare să nu depășea scă 5-6 ore
• recoltarea se face nu numai în angine ci și în alte boli care pot fi declanșate de o infecție
faringiană (nefrite, RAA).

Fișa teh nică 49 Recoltarea hemoculturii

Definiție : Hemocultura = tes t diagnostic care p ermite identificarea prezenței anormale a
microorganismelor patogene (bacterii, fungi) în sângele pacientului, prin metode microbiologice
± imunohistochimice. (însămânțarea pe un mediu de cultura )
Obiectivele procedurii
• Punerea în evidență a germeni lor patogeni în sânge p rin însămânțare p e medii de cultur ă
• Efectuarea antibiogramei
Indicații :
Precizarea diagnosticului medical (pozitiv și etiologic) în următoarele situaț ii, evocatoare
pentru septicemii, infecții severe de f ocar cu risc septicemie (pi elonefrite, . bronhopneumonii)
ori endoc ardită infecțioasă:
– Sindrom infecțios sever (stare septică);
– Sindrom febril prelungit, cu etiologie inaparentă;
– Sindrom febr il la un pacient valvular/protezat valvular;
– Șoc septic, frison
Materiale nec esare:
✓ 2 seturi de recipiente în sistem închis, cu dispozitive speciale de tip vacutainer (sistem
BACTEC) sau sisteme Signal, BacT/Alert, care conțin medii sterile de cult ură (câte un
flacon separat pentru germeni aerobi și anaerobi), furnizate de laborato rul de
microbiologic
✓ Pentru fiecare tip de mediu de cultură se verifică atent cantitatea de sânge venos care
trebuie recoltată, astfel încât să se asigure raportul optim sânge/mediu = 1/5 -1/10 (10 ml
sânge venos sau 5 ml sân ge venos la 50 ml mediu de cult ură).
✓ Mănuși sterile, garou, holder, masca
✓ Antiseptice: betadină, clorhexidină (pentru pacienții alergici la iod);
✓ 2 seringi de 10 ml pentru recoltarea sângelui venos; 5 a ce sterile (unul pentru recoltare,
alte 4 pentru trasf erul sângelui recoltat în flaco anele cu medii de cultură);

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
126

Flacoane de hemocultura cu medii aerobe și anaerobe tip BACTEC
✓ Tampoane sterile pentru antiseptizarea tegumentului și dezinfe cția dopurilor f lacoanelor
cu medii de cultură).
Pregătirea pacientului
a) psihică: -informați și explicați pacient ului procedura, avertizați -l că recoltarea se poate repeta
și obțineți consimțământul informat
b) fizică :
✓ poziționați pacient ul în decubit dorsal cu m embrul superior sprijinit
✓ alegeți vena cea mai turgescentă
✓ spălați regiunea plicii cotului cu a pă și săpun
✓ dezinfectați cu alcool iodat, betadină
✓ recoltarea celor 2 hemoculturi se poate face în aceeași etapă (imediat după frison) sau la
interval de 15 min ute ori conform indicației medicului (o oră interval).
✓ recol tarea sângelui venos pentru hemocult ura se poate face și în sistem închis, cu
dispozitive speciale de tip vacutainer (sistem BACTEC)
Efectuarea procedurii cu sistem închis tip vacutainer (sistem BAC TEC, Signal,
BacT/Alert)
✓ Verificarea indicației medicale p entru recoltarea hemoculturii; a identității pacientului;
✓ Spălarea mâinilor și îmbrăcarea mănușilor de protecție ;
✓ Antiseptizarea tegumentelor cu betadină în vederea puncți ei venoase;
✓ Recoltare a cu seringa a 20 ml sânge prin puncție venoasă periferică – vezi puncția venoasa
✓ Introducerea sâng elui venos recoltat în flacoanele de hemocultură se face cu respectarea
atentă a următoarelor etape:
• Schimbarea acului de recoltare cu unul steril, la fiec are manipulare a probei biologice
(previne contaminarea);
• Dezin fectarea cu betadină a capacului fla conului cu mediu înainte de introduc erea celor
10 ml sânge venos în flacon (previne contaminarea);
• Rotirea ușoară a fiecărui flacon, p entru omogenizarea pr obei;
• Gestionarea corespunzătoare a instrumentarului și material elor folosite;
• Dezbrăcarea mănușilo r folosite și colectarea corespunzătoare a acestora;
• Spălarea mâinilor și uscarea lor;
• Etichetarea corespunzătoare a probelor biologic e recoltate, pentru a fi trimise la
laboratorul de microbiologie și a fi puse la term ostat, la 36,5 – 37 ° . Flacoanele
însămânțate se păstrează calde sau la temperatura camerei (maximum 4 ore) dacă
transportul se prelungește
• în buletinul care însoțește pro bele se vor preciza: datele generale ale bolnavului,
diagnosticul medical prezumptiv, temperatura cutanată a pacientului în momentul
recoltării, tratamentul efectuat anterior cu antibiotice (medicamentul, doza și durata

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
127
terapiei), medicul curant al bolnavu lui și asistenta medi cală care a efectuat recoltarea
probelor, ora recoltării.
• Se not ează în documentel e medicale realiza rea procedurii
Evaluarea eficacității procedurii
Rezultate așteptate /dorite :
– Recoltarea s -a făcut corect, în condiții de strictă a sepsie și antisepsie
Rezultate nedorite/ce faceți ? – Vezi accidente /incid ente puncția venoasă
Atenție : Recolt area se face la debutul bolii înainte de administrarea antibioticelor.
Rezultatul hemoculturilor
Este comunicat de laboratorul de mic robiologie în următoarele 7 -10 zile de la recoltarea
probelor ( în funcție de agentul patogen implicat).
Sunt urmărite z ilnic macroscopi c. Pozitivarea hemoculturilor se face în 2-3 zile în cazul
agenților patogeni uzuali. Microorganismele patogene care se dezvoltă mai lent sau necesită
condiții speciale de cultură reclamă un timp mai înde lungat de dezvoltare sau medii speci ale
(îmbogățite ) de cultură.
Odată identificat agentul patogen implicat, se testează și sensibilitatea acestuia la diverse
antibiotic e (antibiograma).
Erori de interpretare ale hemoculturilor :
– Rezultatele fals pozitive pot fi cauzate de contaminarea acci dentală a probelor, în timpul
recoltării sau manipulării acestora.
– Rezultatele fals negative pot fi explicate de implicarea unor agenți patogeni neuzuali, care
se dezvoltă mai lent sau necesită condiții speciale de cult ură sau de efectuarea unor
tratament e anterioare cu antibiotice. Din ace st motiv se recomanda recoltarea
hemoculturilor înainte de inițierea oricărui tratament antibiotic sau după o întrerupere de
minim 72 ore (până la o săptămână) a antibioticelor ( în "fereastra terapeutică").
Precauții esențiale pentru eficiența diagnostică a hemoculturilor:
Pentru evitarea surselor de eroare menționate se recomandă:
– Respectarea stric tă a măsurilor de asepsie la recoltarea sângelui pent ru hemocultură și în
cursul man ipulării probelor (tehnică impecabil ă respectarea proporției sânge/mediu = 1/5 –
1/10, evitarea contaminării probelor în cursul inoculării sângelui venos);
– Recoltarea a m inim 3 seturi de hemoculturi (la 6 ore interval) în primele 24 de ore de la
evocarea diagnosticului posibil de septicemie /endocardită infecțioasă (înainte de inițierea
antibioticoterapiei sau în "fereastră terapeutică");

Fișa tehnică 50 Recoltarea sânge lui în vacutainere (ordinea umplerii, cod de culori)

Recoltarea sângelui în vacut ainere, la adult, se realizează prin flebotomie (puncție venoasă).
Definiție Reprezintă gestul medical de pătrundere – cu un ac sau cateter – în lumenul unei vene
(de regulă periferică, superficială) în vederea recoltării de sânge pentru examinări de labor ator.
Loc de elecție – vezi puncția venoasă
Materiale necesare
• eprubete vacutainer: cu dop negru pentru VSH (conține anticoagulant -citrat de natriu 3,8%);
cu dop mov pentru
• hemoleucogramă (conține anticoagulant E.D.T.A. – acid-etilen -diamino -tetraacetic 1% ); cu
dop roșu – fără anticoagulant pentru probe bioc himice, cu dop bleu (conține a nticoagulant –
citrate de natriu 3.8%, raportul sânge /anticoagulant este de 9/1) pen tru fibrinogen; cu dop
gri pentru glicemie – conține anticoagulant florura de natriu; cu d op albastru pentru teste de
coagu lare – au anticoagulant: citrat trisodic, raportul sân ge/anticoagulant este 9/1
• soluție dezinfectantă (alcool ), tampon de vată, gar ou,

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
128
• tăviță renală, mănuși de unică folosință,
• holder, ace duble de puncție
• recipient pen tru colectarea deșeurilor .
Pregăt irea p acientului – vezi puncția venoasă
Efectuarea procedurii:
✓ se spală mâinile și se pun mănușile de unică folosință, se dezinfect ează locul de elecț ie
✓ desfaceți acul prin răsucirea capacului sigilat, înlăturați capacul și expuneți partea filetată,
având grijă să nu îndepărtați teaca s terilă a acului, înșurubați acul dublu la holder
✓ aplicați garoul pe antebrațul pacientului, puncți onați vena a jutându -vă de degetul mare și
indexul mâinii drepte
✓ inversați poziția mâinii, apăsați vacutainerul cu degetul mare al mâinii drepte, indexul și
degetele mijlocii susținându -l
✓ sângele este atras de vacuumul din vacutainer și curge cu viteză pro prie; eliber ați garoul
din jurul brațului pacientului imediat ce a apărut sânge în vacutainer , ajuntându -vă cu mâna
stângă și susținând în continuare holderul
✓ retrageți vacutainerul cu mâna dreaptă, apăsând ușor cu degetul mare pe una din marginile
holder ului
✓ pentru a asigura o omogenizare optimă a sângelui cu anticoagulantul, efectuați 8-10
mișcări de inversiune a tubului
✓ dacă se recoltează mai mult de un vacutainer, inserați cel de -al doilea tub și repetați pașii
descriși mai sus
✓ retrageți acul după ap licarea tamp onului și exercitați o presiune timp de 2–3 minute
Ordinea recoltării tuburilor
în cazul în care este nevoie să se obțină mai multe probe dintr-o singură flebotomie, se
recomandă să se respecte următoarea ordine de recoltare a tuburilor:
1. recipientele pe ntru hemocultura;
2. tuburile fără aditivi;
3. tuburile ce conțin citrat;
4. tubu rile ce conțin heparină;
5. tubur ile ce conțin EDTA.
Reorganizarea locului de muncă:
✓ se colectează deșeurile în recipiente speciale conform PU
✓ se îndepărtează mănușile și se spală mâinile cu apă și săpun; se notează procedura în
dosarul/planul de îngrijir e
✓ se notează și reacția pacientul ui în timpul procedurii
Incidente și accidente
– perforarea venei și apariția hematomului local, amețeli, paloare accentuată, lipotimie

Fișa tehnică 51 Recoltarea sângelui pentru hemoleucogramă (HLG)

Hemoleucograma comp letă (HLG) este o analiză care m ăsoară următorii parametri din sânge
• Numărul de globule roșii din sânge – eritrocite (RBC )
• Numărul de globule albe din sâng e – leucoc ite (WBC)
• Cantitatea totală de hemoglobina din sânge (HGB )
• Procentul de globule roșii (hematocrit ) (HCT )
• Media volumu lui globulelor (MCV ) – mărime globulelor roșii
• Media globulara a hemoglobinei (MCH )
• Concentrația medie a hemoglobine i (MCHC )

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
129
• Numărul de tro mbocite (PLT)
Scop – furnizează informații despre numărul tutoror tipurilor de celule , cât și despre mărime,
formă, și alte caracteristici fizice
– furnizarea diagnosticelor pentru anumite boli
– Determinarea stării de sănătat e a unui individ
– Monitor izarea unor afecțiuni : anemia
Pregătirea materialelor
• Holder și ac dublu acoperit cu cauc iuc
• Flacon cu EDTA sau vacutaine r cu EDTA (cu capac mov )
• Soluție dezinfectantă (alcool)
• Tampon de vată
• Garou
• Tăviță renală
• Mănuși de unică f olosință
Pregătirea pacien tului
a) psihică : informați și explicați pacientului procedura și obțineți consimțământul informat
b) fizică : – atenționaț i pacientul să nu mănânce cel puțin 12 ore și să stea în repaus fizic la pat
– poziționați pacientul în decubit dorsal cu mâna sprijin ită ca pentru puncție venoasă și
alegeți vena cea mai proeminentă
Efect uarea procedurii – vezi puncția venoasă
• Se verifică identitatea pacientului
• Se spală mâinile și se pun mănușile de unică utilizare
• Se montează acul dublu la holder pri n înșuru bare
• Se aplică garoul și se puncționează vena cu acul dublu
• Se introduce tubul va cutainer destinat recoltării HLG în holder și se recoltează cantitatea de
sânge recomandată
• Se retrage vacutainerul și se desface garoul și se retrage acul după aplica rea tamp onului cu
dezinfectant timp de 2 – 5 minute
• Se răstoarnă ușor vacutainerul de câte va ori
• Se aplică un plasture la locul puncției
• Se colectează selectiv deșeurile în recipiente le speciale
• Se îndepărtea ză m ănușile /se spală mâinile cu apă și săpun
• Se etichet ează vacutainerul, aplicând codul de ba re
• Se transportă la laborator
• Se așază pacientul în poziție comodă, observând faciesul, tegumentele, comportamentul
pacientului
Evaluarea eficacității proced urii
Rezultate așteptate /dorite :
– Puncția se desfășoară fără incidente, pacientul exprimă stare de confort iar sângele nu se
coagulează și nu se hemolizează, nu apare h ematom
Rezultate nedorite (probleme potențiale ) / Ce faceți ?
– Perforarea venei și apariția hematomului, pacientul poate prezenta ame țeli, paloa re, lipotimie
– Se produce coagularea, hemolizarea sângelui sau nu s -a respectat raportul
sânge/anticoagulant .

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
130
Fișa tehnică 52 Recoltarea sângelui pentru hemoglobină glicozilată (mod, interpretare )

Defini ție – Hemoglobina g licozilat ă (hemoglo bina A1c) co nstituie un test de evaluare și
monitorizare pe termen lung a a controlului glicem ic la pacienții cu diabe t zaharat Are rol
predictiv în ceea ce privește riscul complicațiilor diabetului: cetoaci doza, nefropatia, retinopatia.
Glicozilar ea hemogl obinei este implicata în neuropatia diabetului zaharat și în
retinopatia diabetului zaharat. în ciclul de 120 d e zile cât trăiesc globulele ro șii, moleculele de
glucoz ă se leag ă de hemoglobina f ormând hemog lobina glicozilat ă.
Creșterea concentrației de hemoglobina gl icozilat ă din s ânge reflect ă nivelul mediu de
glucoz ă la care au fost expuse hema tiile în cursul ciclului vieții lor. M ăsurând hemoglobina
glicozilat ă putem determina eficacitatea tratamentului prin monitorizarea pe termen lung a
reglării nivel ului de gluc oza seric ă.
Recomand ări pentru determinarea Hb A1c:
➢ diabet zahara t de tip I insta bil, cu modific ări mari ale glicemiei de la zi la zi;
➢ diabetul copilului;
➢ diabetul la care pragul renal al glu cozei este anormal;
➢ diabetul zaharat de tip II, la p aciente care devin însărcinate sau pacien ți care și-au
modificat recent dieta, stilul obișnuit de via ță sau medica ția, astfel încât controlul lor
metabolic pare mai bun dec ât este în realitate;
➢ diabe t gestațional .
Testul se execut ă la un interval de
✓ 3-4 luni la paci enții cu diabet zaharat tip I;
✓ 6 luni la pacien ții cu diabe t zaharat de tip II (e xcepție: în sarcina – control la 2 luni)
Pacien ții cu valori ale HbA1c cuprinse în intervalul 5.7-6.4% ar fi bine să fie incluși în
categoria celor cu risc crescut pentru diab et, împreun ă cu cei care prezint ă glicemie bazal ă
modificat ă (impaired fasting gl ucose=IFG) sau intoleran ță la glucoz ă (impaired glucose tolerance=IGT)1.
Valori normale ale hemogl obinei glicozilate – cele pe care le întâlnim la persoanele s ănătoase
sunt: 4%–5.9%
O valoare a hemoglobin ei glicozilat e de peste 7 % înseamn ă un co ntrol al glicemiei
foarte slab.
Testul hemoglobinei glicozilate nu se face dac ă recent a existat o schimb are major ă în
dietă sau s -a instituit un tratament în ultimele 6 s ăptămani.
De asemenea testul nu este utilizat pentru cei diagnostica ți cu anemie hemolitic ă sau cu
alte hemoglobinopa tii.
Recoltarea sângelui venos se realizează prin puncție venoasă
Preg ătirea pacientului – à jeun (pe nem âncate) sau postprandial ( după masă).
Vacutain er cu EDTA K3 – cu dop mov
Cantitatea recoltată – cât permite vacuumul
Corelaț ia dint re Hb A1c și nivelul de glucoza din sânge este următoarea :

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
131
Interpretarea rezultatelor
o creșterea Hb A1c indic ă prezen ța unei hipergl icemii în ultimele 2 -3 luni;
o valorile sunt crescute la persoanele cu diabet zahara t con trolat deficitar sau nou diagnosticat;
o diabetul z aharat este controlat adec vat c ând se o bțin valori sub 7%;
o nivelul Hb A1c poate cre ște până la 20% în cazul unui control glicemic deficitar;
o scăderea HbA1c are loc treptat, pe durata mai multor luni, p e măsura ce hematiile cu
hemoglobin ă glicat ă normal le înlocuiesc pe cele cu nive luri crescute .
Un rezultat crescut ob ținut la un pacient asimptomatic trebuie repetat pentru c onfirmarea
diagnosticului de diabet zaharat1.
Limite și interferente
în afara diabe tului zaharat , creșteri ale HbA1c pot s ă mai apar ă și în următoarele
situa ții: anemie feri privă, post -splenectomie, policitemie (datorita unei oarecare prelungiri a
durate i de viață a eritrocitelo r), consum de alcool, intoxicație cu Pb, la pacienții uremic i
(hemoglobin a carbamilată)
Scăderi pot fi întâlnite în sarcina, pierderi cron ice de sânge , posttransfuzional ,
insuficiență renală cronică și în anemiile hemolitice (datori ta sc ăderii duratei de v iață a
hematiilor și reducerii consecutive a expune rii la glucoza).
• Medicamente
✓ Creșteri: aspirina, atenolol, betablocante, gemfibrozil, hidrocloroti azida, indapamid,
lovastatin, nicardipin, propranolol.
✓ Scăderi: deferoxamil, dilt izem, enalapril, glipizi d, insulina, lisinopril, metformin,
pravastatin, r amipr il, verapamil.
✓ Interferen țe analitice: în cazuri foarte rare, la pacienții cu gamap atii monoclon ale, în
special de tip IgM (bo ala Waldenström) rezultatele ob ținute pot fi neconc ludente.
Avantajul anali zei hemoglobinei glicate este că, spre deosebire d e cla sica analiză care
măsoară glicemia și care trebuie făcută pe nemâncate, nu necesită repaus alime ntar.
În prezent, testarea hemoglobinei glicate se poate face și cu ajutorul aparatelor
care utilizează sânge capilar .

Fișa tehnică 53 Recoltarea sâng elui pentru viteza de sedimentare a hematiilor (VSH)

Definiții . Viteza de sedimentarea a hematiilor (VSH) este o analiză curentă,
nespecifică, destul de frecventă care evidențiază existența unei inflamații și monitorizează
evoluția acesteia .
VSH -ul reprez intă rata la care sedimentează hematiile dintr -o proba de sânge
anticoagulat într -o ora. Cu cat hemat iile sedimentează mai repede, cu atât VSH -ul este mai
mare, fiind un indicator de răspuns de faza acuta. O creștere a VSH -ului apare la cel puțin 24
ore du pă inițierea răspunsului inflamator, iar după încheierea r ăspunsului de faza acuta scade cu
un timp d e înjum ătățire de 96 -144 ore.
Indica ții
✓ Test screening în suspiciunea de reac ții inflamatorii, infecții , boli autoimune, discrazii
plasmocitare.
✓ Mon itorizarea evolu ției și tratamentului în anumite boli: arterita temporala, polimialg ie
reumatic a, artrita re umatoid ă, reumatism articular acut, lupus eritematos sistemic, boala
Hodgkin, tub erculoz ă, endocardit ă bacteriană.
✓ Diagnosticul arteritei temporale, polimialgiei reumatice
Specimen recoltat : sânge venos recoltat prin puncție venoasă
Pregătirea materiale lor
✓ materiale pentru puncția venoasă

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
132
✓ seringă de 2ml, ac steril sau holder și ac dub lu acoperit cu cauciuc
✓ eprubetă și anticoagulant soluție de citra t de Na 3,8% sau tub vacuette cu citrate de
sodium 3,8% (capac negru)
Pregătirea pacientului
a) psihică : infor mați și explicați pacientului procedura și obțineți consimțământul informal
b) fizică: informați pacient ul că recoltar ea se face à jeun/postpran dial; poziționați -l ca pentru
puncția venoas ă și alegeți vena cea mai ușor abordabilă
Efectuarea pr ocedurii :
✓ Se identifică pacientul, se pregătesc materialele
✓ Se spală mâinile și se pun mănuși le de protecție
✓ Se parc urg etapele puncți ei venoas e, se puncți onează vena cu acul dublu , se desface garoul
și se introduce vacutainerul cu dop negru în holder rea lizându -se recoltarea sângelui (de
obicei 1,6 ml sânge + 0,4 ml citrat de sodiu 3,8%) raportul sânge/ anticoagula nt fiind de 4/1
✓ Se retrage acul după aplic area tamponului cu alcool și se cere pacientului să realizeze
compresia locului timp de 2 – 3 minute
✓ Se răstoarnă le nt vacutainerul de câteva ori
✓ Se aplică un plasture la locul puncției
✓ Se colecteaz ă materialele folosit e
✓ Se îndepărtează mănușile și se spal ă mâinile
✓ Se etichetează vacutainerul, se completează buletinul de analize și se transportă la laborat or
✓ Se notează procedura în foaia de observație cu data și ora recoltării
Îngrijirea pacientului
– Așezați pacientul în poziție comodă,
– Observați faciesul , tegument ele, comportamentul pacientului , locul puncției
Evaluarea eficacității procedurii
Rezult ate așteptate /dorite:
– Puncția venoasă se desfă șoară fără incidente, pacientul exprimă stare de confort
– Sângele nu se coagulează și nu se hemolizează, nu apare hematomul local
Rezultate nedorite
– Pacientul prezintă amețeli, paloare accentuată, lipot imie
– Se produce c oagularea sângelu i sau hemoliza sângelui
– Cereți acordul medicului și pacientulu i pentru repet area recoltării
– Perforarea venei și apariția hematomului
– Aplicați o compresă rece și apoi un unguent care favorizează resorbția

Fișa tehni că 54 Recoltarea ș i determinarea glicemiei prin puncție capilară

GLUCOME TRUL este un sistem test de asisten ță pentru investigarea ni velului de glucoză în
sânge. Este utilizat în cazurile pacien ților cu diabet zaharat atât în condi ții casnice c ât și clinice.
Materiale ne cesare : glucometru, teste, lanțete ste rile, dispoziti v de înțepare, m ănuși, tampo n
cu alcool , comp rese uscate, tăviță renală .
Loc de el ecție : pulpa degetului medius/inelar
Pregătirea pacientului : fizică și psihică – se comunic ă pacientului tehnica, i se va explica
procedur a pentru a -i reduce anxietatea și a ne asigura de cooperarea s a și apoi sp ălare a pe mâini
cu ap ă și săpun, uscarea mâ inilor înainte de a începe testarea.
La prima utilizare a glucometrului se va face setarea acest uia:
• Se scoate o bande leta test
• Se introduce capătul bandeletei de test în fanta pentru bandeletă a glucometrului
• Se împinge bandeleta înăuntru până când se oprește

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
133
• Glucometrul pornește automat și apare :
▪ Ora, luna și ziua – setam datele corecte
▪ Mesajul “Aplicați proba de sânge ”, indică faptul că glucometrul este pregătit să se
aplice proba de sânge pe band eleta de test pentru glicemie
Realizarea proceduri
• se selecteaz ă locul punc ției (deget sau lobul urechii pentru adulți , călcâie pentru nou -născut)
• se spală mâinile și se pun m ănușile
• dacă este necesar, pentru dilatarea capilare lor, se pot aplica comprese c alde, umede timp
de 10 minute
• se deschide aparatul prin introducerea bandeletei test în fanta pentru bandeletă
• se punc ționeaz ă locul dintr -o singur ă mișcare scurt ă și rapid ă
• prima picătură se șterge cu un tampon uscat
• a doua pi cătură de sânge se aplică pe bandeleta t est introdusă în glucometru, atunci când
apare mes ajul „aplicați picătura” asigur ându-ne că este o cantitate suficientă de sânge,
apoi se aș teapt ă câteva secunde pâ nă aparatul afișează rezultatul
• după recoltare se a plică un tampon cu alcool me nținând compr esie pe locul punc ționării
până se oprește sângerarea
• se noteaz ă rezultatul afișat pe ec ranul glucometrului, data și ora.
• rezultatul testări i glicemiei apare pe ecr anul de afișaj și este stocat în memoria glucome trului.
Oprirea glucometrului
• Când se scoate band eleta de test din fanta aparatului, glucometrul se oprește automat.
Pacien ții cu diabet zaharat pot folosi pentru automonitorizarea gl icemic ă atât
glucometrel e, cât și senzorii de glicemie care permit un co ntrol glicemic continuu. Senzorul de
glicemi e mai poart ă denumirea și de monitorizar e glicemic ă continu ă sau CGM (“continous
glucose monitoring”). Senzorul de glicemie testeaz ă glicemi a din lichidul intersti țial. Este un
mod mai pu țin invaziv de testare a glicemiei, func ționeaz ă 24 ore pe zi și poat e inc lude alarme
care alerteaz ă pacientu l când nivelul glicemiei este prea mare sau prea mic.

Fișa tehnică 55 Recoltarea glicemiei prin pu ncție venoasă

Definiți e: Glicemia este o analiză bio chimică și repr ezintă concentra ția glucozei în sânge.
Scop : explora tor
Materiale necesare :
✓ mănuși, garou
✓ taviță renală,
✓ ac dublu și holder,
✓ vacutainer cu capac gri cu 4 mg fl orură de sodiu sau cu capa c roșu fără anticoagulan t.
✓ tampon cu dezinfectant ,
Pregătirea psihi că – se explică pacientului procedura și se obți ne co nsim țământul.
Pregătirea fizică – recoltarea se face a jeun, pacientul fiind în repaus alimetar de cel puțin 8 ore
Efectuarea procedur ii:
✓ se verifică identita tea pacientului ș i recomandarea
✓ spală mâin ile, se îmbracă mănu șile
✓ se alege locu l de elecți e
✓ se aplică garoul deasupra locului de elecție ales
✓ se puncționează vena cu acul dublu atașat la hoder, acul este cu bizoul în sus
✓ se introd uce vacutainerul fie cel cu capac gri, fie cel cu capac roșu în holder,
✓ se face recoltarea sângelui
✓ se aplică tampo nul, se retrage acul, se face compre sie cu tamponul 3 -5 minute.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
134
✓ proba de sânge va fi dusă la laboratorul de biochimie după ce a fost etichet ată cu datele
de identif icare a pacientului
Reorganizarea locului : selectarea deșeurilor
Valori normale ale glicemi ei: 0,70-1,10 mg/dl

Fișa tehnică 56 Recoltarea sp utei pentru bacil Koch

Definiție – Sputa este un produs ce reprezintă totalitatea secrețiilor ce se expulzează d in
căile respiratorii prin tuse.
Scop – explorator pentru examinari macroscop ice, citolo gice, bacteriologice,
parazitolo gice, în vederea stabilirii diagnosticului
Sunt necesare 2 probe de spută pentru pacienții suspecți de tu berculoza cât și pentru pacienții
aflați sub tratament antitu berculos pentru urmărirea rezultatelor chimi oterapiei;
Probele de spută se vor r ecolta fie „pe loc„(produs extemporaneu), fie dimineața devreme
(produs matinal);
Materiale necesare:
✓ recipient e din plastic transparen t (3-4 cm diametru, 5 -6 cm înălțime și 30 -50 ml
✓ capacitate) cu capac cu filet
✓ formular pent ru laborator în trei exempla re standardizat
✓ șervetele sau batiste de unica întrebuințare
Pregătirea pacientului:
➢ psihică:
✓ se anunță și i se explica necesitatea recoltării
✓ se recomandă să nu înghită sputa, să expectoreze numai în recipientul sp ecial
✓ să nu introducă în recipient saliva
➢ fizică : pacientul va fi condus pentru recoltare într -un spațiu/cameră de recoltare (în cazul
în care aceast a nu există va fi condus afară sau pe balcon) este sfătuit s ă-și clătească gura
cu apa pentru a îndepărta resturile alime ntare; i se arata cum c e deschide recipientul, va
realiza câteva inspirații profunde urmate de câteva secunde de apnee pentru o buna
mobilizare a secrețiilor traheo -bronsice și inducerea tusei
Înainte de recoltare se v a completa buletinul de analize medi cale ce va însoți prob a la
laboratorul de bacteriologie, respectând indicațiile de pe verso lui
Efectuarea recoltării
✓ se identifică pac ientul și se veri fică re comandarea
✓ se explică pacientului cu m să expectoreze și se conduce în camera de recoltare un de este
supravegheat prin vi zor /geam sau direct de către asistentul medical
✓ după ce pacientul realizează recoltarea (primul eșantion), acest a este condus în salon și se
verifica cantitatea și calita tea sputei (3 -5 ml sputa purulenta); daca aceasta nu core spunde
se repeta manevra de recoltare;
✓ se informează pacientul când să aducă următorul eșantion
✓ depozitarea eșantioanelor recoltate se va fa ce în frigiderul (+ 4 0) din camera de recoltare,
după verificarea etanșeității lor
✓ transportul probelor de sputa la lab oratorul de bacteri ologie se va face fie imediat, fie în
maxim o săptămână de la recoltare (funcție de locul unde este situat laborato rul) într -o
cutie de transport prevăzută cu despărțitu ri pentru fixarea flacoanelor
La persoanele care nu tușesc și nu expector ează spontan sau înghit expectora ția (copii, femei)
se vor aplica tehnici speciale de provocare și recoltare a sputei:
– aerosoli expectoranți cu soluție de NaCl 10%
– lavaj l aringo -traheal cu ser fiziologic steril

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
135
– tubajul gastric folosind so nde n elaton la co pii
– aspiratul bronșic sau lavajul bronho -alveolar prin fibrobronhoscopie .
Interpretare
– Laboratorul va comunica rezultatul la examenul direct al s putei pentru BAAR în 24h:
rezultatul poate fi pozitiv sau negativ pentru BAAR
– în 4-6 săptămâni vom avea u n rezultat dup ă însămânțarea pe un mediu de cultura solid
(Lovenstein -Jensen) sau 1 -2 săptămâni după însămânțarea pe medi u lichid ; care poate fi
pozitiv pentru BAAR sau negativ .

Fișa tehnică 57 Recoltarea sângelui pentru fibrinogen și probe d e coa gulare

Definiție : Fibrinogenul este factorul I al coagulării fiind o protein ă sintetizat ă în ficat care, în
cursul procesului d e coagulare este transfor mată în fibrina. Este o analiză biochimică efectuată
din sânge venos.
Timpul de protro mbina (PT ) evaluează activitatea factorilor implica ți pe calea „extrinsec ă”
și „comun ă” a coagul ării: FVII -proconvertina, FX -factorul Stuart -Prower, FV -proaccelerina,
FII-protrombina și FI-fibrinogenul.
Sinonim = timp Quick, include INR.
Scop : explorat or
Pregăti rea pacientului: – fizică – recoltare à jeun (pe nemâncate)
– psihică -se explică tehnica se obține consimțământul
Materiale necesare :
– Materia le pentru puncția venoasă
– Vacutainer cu capac bleu/albastru cu a nticoagulant(citr ate de sodiu)
✓ Pentr u timp de protrombină – vacutainer cu citrat de Na (raport citrat de sodiu –
sânge=1/9). Ex. vacutainer de 2,7 ml cu 0,3 ml citra t sau vacutainer de 1,8 ml cu 0,2 ml citrat
✓ Pentru fibrinogen vacutainer de 4,5 ml cu 0,5 ml citrat de Na (raport c itrat de sod iu –
sânge=1/9)
Tehnica :
– se identifică pacientul și se verifică recomandarea
– se realizează puncția venoasă pentru recoltar ea sângelui – fibrinogen, TP
• Presiunea realizat ă de garou nu tr ebuie să dep ășească 1 minut. Dac ă puncția venoasă
a eșuat , o noua t entativ ă pe aceeași venă nu se poate face decât după 10 minute
– se aplica tamponul,
– se retrage acul și se face compresiune la lo cul p uncționării timp de 3-5 minute.
Valori de referință ale fibrinogenului – variază în funcție de vârstă :
Vârsta Valori de refer ință (mg/dL)
0-1 an 160-390
2-10 ani 140-360
11-18 ani 160-390
> 18 ani 200-400

Valori critice – <100mg/dL2
– ! La valori <50mg/dL pot ap ărea eveniment e hemoragice după interven ții chirurgicale
traumatice.
– Valorile >700mg/dL (determinări repeta te după remiterea procesului inflamator acut)
indica un risc crescut pentru apari ția bolilor coronariene și cerebrovasculare.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
136
Interpret area rezultatelor
➔ Scăderi :
• Cresterea consumului de fibrinogen: în coagulare intravasculară disemina tă (CID) și în
reacțiile de hiperfibr inoliza din cancere metastatice, leucemie acuta promielocitara, complicații
obstetricale.
• Consumul moderat de alco ol scade nivelul de fibrinoge n.
• Scăderea sintezei de fibrinogen : în afecțiuni hepatice severe: cir oza hepatica, intoxicație cu
ciuperci; insuficienta cardiaca dreapta.
• Terapia trombolitic ă: streptokinaza și urokinaza determin ă scăderea pronunțată a
fibrinogenului(valori < 10mg/dL) ;
• Terapia cu L -asparaginaza .
• Afibrinogenemia congenital ă, carac terizat ă prin lip sa complet ă a fibrinogenului , este
moștenită autosomal recesiv și apare la homozigoti sau dubl u heterozigoti pentru mutațiile
respective.
• La pacienții cu disfibrinogenem ie congenitala fibrinogenul coagulabil este scăzut , iar
concentrația plasmatica a ace stuia este norma la sau scăzută . Disfibrinogenemia congenitala
este moștenită autosomal dominan t, aproximativ 50% din pacienți sunt asimp tomatic i fiind
descoperiți la testările de laborator de rutina datorita timpilor de coagulare prelungiți (tipic, TT
este prelungit), unu l din patru pacienți prezint ă sângerare prelungita postoperator, iar 20%
prezi nta tendința spre tromboz ă6;7.
➔ Creșteri:
• Creste rea sintezei de fibrinogen:
✓ în cadrul răspunsului de faza acuta din infecții , inflamații , tumori, traumatisme, ar suri. în
cazul d istructiei celulare întinse (de ex. intervenții chirurgicale, infarct miocardic,
radioterapie ) fibrinogenul revine la normal după răspunsul de faza acuta, excepție
procesele inflamatorii cronice active din afecțiuni reumatismale și boli de colagen , în care
nivelul acestuia rămâne crescut pe durate lungi de timp.
✓ ca răspuns compensator la pierderea de proteine ( în special a albumin ei) la pacienții cu
sindrom nefrotic, mielom multiplu ;
✓ boala hepatic ă, ciroza, tratament cu estrogeni, coagulare intravasculara compensata;
✓ hipertensiune, diabet, obezitate
✓ nivelurile crescute de fibrinogen se asociază cu risc crescut d e boala cardiovascul ara
aterosclerotica (de ex. IMA și AVC).
Limite și interferen țe
✓ La nou născuți concentrația fibrinogenului poa te fi scăzută datorită imaturității
sistemului hemostatic și atinge nivelul de la adulți pana la 21 zile postnatal7.
✓ La gra vide fibrinogenul es te crescut în mod fiziologic.
✓ Niveluri crescute pot fi întâlnite la fumători .
✓ Medicamente:
Creșteri: contracepti ve orale și estrogeni, aspirina, chimioterapice, pirazinamida, uleiul de
peste.
Scăderi: nivele crescute ale antitrombinei III, steroizi anabo lizanti, androgeni, L -asparaginaza,
activatori ai plasminogenului, acid valproic, atenolol, pentoxifilin, cefaman dol, preparate c u
fier, 5 -fluorouracil, clofibrat, danazol, kanamicina, medroxiprog esteron, prednison, ticlopidina
Probe de coagulare
Expr imarea rezultatelor
✓ ca timp de coagulare – în secunde;
✓ ca pro cent (%) din activitatea normal ă = activitatea prot rombinică (AP); domeniul măsurabil
= 10-100%;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
137
✓ ca raport protrombinic (PR=PT pacient în sec/PT plasma normala în sec);
✓ ca INR (International Normalized Ratio).
Valori de referin ța
– normal , activitatea de protrombina > 70%; valor ile > 100% nu prezinta semnificație clinica.
– interval terapeutic :
INR=2.0 –3.0 (2.5): pentru majoritatea situațiilor clinice: profilaxia și tratamentul trombozei
venoase; tratamentul embolismului pulmonar; profilaxia emboliei sistemice la pacienții cu
fibrilație atrial ă, infarct miocardic ( daca se asociază aspirina), boala valvulara mitrala reumatica,
prolaps de valva mitrala, calcficare inelara mitrala, trombus mobil de arc aortic, valve cardiace
biologice sau proteze mecanice bivalvulare aortice; ch irurg ia soldului și genun chiului; tromboz a
de sinus venos; sindrom antifosfolipidic.
INR=2.5 -3.5 (3.0): valve cardiace mecanice, episoade tromboembolice repetate la pacienți
anticoagulanți cu INR terapeutic.
INR=3.0 -4.0 (3.5): infarct miocardic, pacienți cu tromboza remisa de prot eza valvulara
mecanica aortica.
INR=3.5 -4.5 (4.0): pacienți cu tromboza remisa de proteza valvulara mecanica mitrala.
INR=1.5 -1.9: pacienți cu un prim episod neprovocat de tromboza venoasa profunda sau
embolism pulmonar, după primel e 3 luni de trata ment, în cazul în care n u este posibila testarea
INR la interval de 4 săptămâni pentru monitorizarea tratamentului; prevenția primara a
infarctului miocardic la pacienți cu risc crescut1.
Valori critice : INR>6 – risc hemoragic (mai ales la pacienții cu bol i gastr o-intestinale, HT A,
boli renale, cerebro -vasculare, tratament antiagregant, alte medicamente potentiatoare).

Fișa tehnică 58 + 59 Recoltarea urinei pentru urocultură la pacienții fără sondă și la cei
cu sondă permanentă (à demeure )

Defini ție – Urina r eprezint ă soluție apoasă, prin care sunt eliminate substanțele rezultate din
metabolismul intermediar proti dic, inutile și toxice pentru organism .
Terminologie
* micțiune = emisiune de urină, act fiziologic conștient de eliminare
* diureză = cantitatea de uri nă eliminată din organism timp de 24 ore

Recoltarea aseptică a urinei – urocultura

în mod normal urina conținut ă în căile urinare este sterile, exceptând segmental inferior al
uretrei, învecinat meatului urinar, prezentând o abun denta flora microbiana saprofita. Aceasta
flora saprofita contaminează în momentul micțiunii porțiunea inițială a jetului urinar.
Examenul bacteriologic al urinei presupune recoltarea adecvata a mostr elor de urina pentru
urocultura , transportul corect al probelor la laborator, estimarea cantitativa a conținutului
bacterian al uroculturii și determinarea antibiogramei în cazul uroculturilor pozitive .
Obiectivele procedurii
– Studiul bacteriologic al urinei pentru identificarea germenilor și efectuarea an tibiogramei
Pregătirea materialelor
a) pentru prelevarea fără sondaj pregătiți :
✓ Apă și săpun pentr u toaleta genito -urinară
✓ Antiseptic pentru dezinfecția meatului uretral
✓ Comp rese sterile
✓ Recipient pentru colectarea sterilă a urinei
✓ Bazinet dacă este necesa r

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
138
✓ Container pentru deșeuri
b) pentru prelevarea pe sonda urinară à demeure pregătiți :
✓ Tavă medicală/cărucior
✓ Comprese sterile
✓ Antiseptic; soluție de clorhexidină
✓ Seringă și ace sterile, recipient/eprubeta sterila
✓ Container pentru aruncarea materialelor fo losite
c) pentru prelevarea prin sondaj intermitent pregătiți :
✓ Tavă medicală/cărucior
✓ Sondă vezicală pentru bărbat sau femeie
✓ Comprese sterile și recipient steril pentru reco ltarea urinei
Preg ătirea pacientului
a) psihică :
✓ explicați pacient ului necesitatea prelevării
✓ asigurați pacientul de inofensivitatea procedurii
✓ instruiți pacientul conștient și valid cum s ă recolteze singur
b) fizică :
✓ efectuați toaleta genito -urinară la pa cientul nedeplasabil
✓ asigurați condiții pentru efectuarea toaletei la pacientul va lid
✓ asigurați intimitatea pacientului.
Efectuarea procedurii :
– Verificați prescripția medicală și identificați pacien tul
– Prelevați prin una din metodele enumerate mai jos în funcție de starea pacientului sau
recomandarea medicală
a) prelevarea fără so ndaj:
✓ spălați -vă mâinile cu apă și săpun (lavaj simplu)
✓ recoltați urina de la bărbat sau fe meie după toaleta genito -urinară cu apă și săpun și clătire
abundentă; uscați regiune a, dezinfectați meatul uretral cu comprese sterile îmbibate în
antiseptic
✓ colect ați urina, în recipientul steril, din mijlocul jetului
✓ acoperiți tubul steril
b) prelevare a de către pacientul conștient și capabil să urineze în mod voluntar
✓ explicați pacien tului modul de derulare a procedurii: recoltarea se face din porțiunea
mijlocie a urinei matinale emise spontan, după toaleta riguroasa (cu ap ă și săpun, clătirea
abundenta cu apa s terila) a regiunii pe rineale . Acest tip de recoltare se mai numește și
urocultura “ din zbor”. La femei p entru a preveni contamin area urinii cu secreții genit ale,
se recomand ă introducerea unui tampon vaginal înainte de recoltarea urinei
✓ nu se vor fol osi soluții antiseptice pentru toaletarea organelor genital e externe.
✓ dați-i pacientului f laconul steril
✓ cereți -i pacientului să -și spele mâinile după prele varea u rinei
c) prelevarea pe sonda urinară à de meure
✓ spălați -vă mâinile cu apă și săpun (lavaj simplu)
✓ folosiți mănuși de unică folosin ță
✓ dezinfectați locul de prelevare, cu comprese steril e îmbibate în antiseptic
✓ puncționați tubulatura pungii de colectar e cu ac ul steril adaptat la seringă și prelevați
cantitatea necesară de urină
✓ transferați urina din serin gă în flaconul pentru labor ator
✓ aruncați acul și seringa în containerul special
✓ dacă diureza este scăzută:

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
139
✓ clampați sonda sub locul de prelevare fără s -o lezați
✓ aștept ați 10-15' ca să se adune o cantitate suficientă de urină pentru examen
d) prelevarea pri n sondaj intermitent – utilizat ă numai la pacien ți comato și sau necooperan ți,
deoarece riscul infectării vezicale , chiar în condiții riguroase de aseps ie, este crescut :
✓ Introduceți sonda vezicală respectând tehnica sondajului vezical la bărbat sau femeie
✓ Mențineți sonda pe durata evacuăr ii urinei
✓ Lăsați urina să curgă în bazinet și recoltaț i apoi în recipientul pentru laborator
✓ Evacuați tot conținutul ve zicii urinare
✓ Îndepărtați sonda și dezinfectați meatul urinar
✓ Aruncați materialele folosite în container
✓ Spălați -vă mâinile și ajutați pa cientul să se îmbrace
d) recoltarea prin punc ție supra pubiană este rezervat ă unui nu măr restr âns de indic ații
(paciențilo r necooperanți , cu septicemii sau stare general ă foarte grav ă, de vârste extreme)
Îngrijirea pacientului
– Pacientul deplasabil nu are ne voie de îngrijiri speciale
– Supravegheați pacientul p urtător de sondă, asigurați -vă că este permeabilă și racordată la
punga colecto are
Reorganizarea locului de muncă
– colectați materialele folosite în recipiente speciale c onform preca uțiunilor universal e (P.U.)
– notarea procedurii
Pregătirea produsului p entru laborator
Respectați următoarele reguli generale:
✓ Trans porta ți imediat eșantion ul la laborator (în max. 60 min) pentru a evita multiplicarea
germenilor (la temperatura camerei numărul germenilor se dublează în 30 min.) sau păstrați –
l la frigider la +4°C în cazul în care examenul se face mai târziu (nu mai mul t de 12 ore)
✓ Etichetați mostra imed iat după recoltare cu nume, prenume, CNP, data și ora recoltării
✓ Însoțiți mostra de o fiș ă de informații cu date clinice (t°, starea de sănătate a pacientulu i, motivul)
Evaluarea eficacității procedurii
Rezultate așteptat e:
– Absența co ntaminăr ii în timpul emisi ei și recoltării ca urmare a toaletei genito -urinare și
dezinfecției meatului urinar
Rezultate nedor ite / Ce faceți ?
– Contaminarea urinei prelevate cu bacterii prezente în regiunea periuretrală în timpul emisiei
(bact eriurie sla bă < 10000 germeni/ml)
– Repetați procedura respectând normele de igiena locală
– Multiplica rea germenilor prin păstrare mai mu lt de oră în afara frigiderului
– Păstrarea prea m ult la rece duce la precipitarea uraților ceea ce împiedică analiza ulterioară a urinei
– Respectați normele generale de pregătire a produsului pentru laborator
– Emisia d ificilă a urinei prin blocaj psihol ogic
– Oferiți timp sau recoltați prin son daj vezi cal (în caz de urgență )
Interpretarea rezultatelor
Urocu ltura cantitati vă se realizează în laboratorul de bacteriologie , prin metoda
diluțiilor zecima le seccesive. Medii le de cultur ă uzuale sunt geloza la ctozata (evidentierea
bacteriilor din famil ia Ente robacteriacee), geloza s ânge (evidentierea cocilor și bac ililor Gram
pozitivi și negative ). Pentru evidentier ea bacilului Koch se utilizeaz ă medii special de cultura
(Lowenstein –Jensen) sau inocularea i ntraperitoneala a animalelor de laborator (cobai)
După incubarea mediilor de cultura însămânțate la 37 gra de C timp de 24 h se numără
colon iile dezvoltate, exprimare a rezultatelor f ăcându-se în germeni (UFC/ml)
Estimar ea rezultatelor uroculturii cantitativ e

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
140
– Urocultura pozitiva > 105 UFC/ml
– Bacteriuri e nesemnificativa: 103 – 105 UFC/ml
în cazul uroculturii pozitive (bacteriur ii semnificative) este importanta identificarea
agentului etiologic implicat și a sensibilitat ii acestuia la antibiotic (ABG) .
Colonii le bacteriene dezvoltate pe mediile de cultura sunt identificate pe baza caracterelor
morfologice , enzimati ce și serologice ,precum și prin t este de hemoliza imuna RIA sau ELISA.
Germenii frecvent implicate în determin ismul infecțiilor urinare sunt: Escheri chia coli,
Proteus, Pseudomonas, Klebsiela, Enterobacter. Mai rar sunt izola ți stafilococul auriu, anaerobi
sau mycoplasme.
Antibiograma est e obligatorie în orice bacteriurie semnificativa. Testarea sensibilității
germ enilor b acterieni în vitro se efectueaz ă prin dou ă metode: metoda diluțiilor și metoda
difuzimetrica.
Exprimarea re zultatelor în buletinul de anal ize se poate fac e fie direct, cantitativ, fie
calitativ.

Fișa tehnică 60 Resuscitarea cardio -respiratori e – suport vital de bază

Definiție Resusc itarea cardio -respiratorie (RCR) reprezin tă un sistem standardizat de manevr e,
tehnici și droguri, care se aplică în cazul stopului cardiac și / sau respirator și care au drept scop
asigurarea transportului sânge lui oxigenat la țesuturi pentru protejarea f uncției organelor vitale
și pentru creare a condițiilor favorabile reluării c irculației spontane.
Algoritmu l de RCR (Peter Safar, 1981):
• A (airway control): asigurarea libertății căilor aeriene.
• B (breathing): asigurarea ventilației.
• C (circulation): asigurarea circulației.
• D (drugs and fluid s): medicație și perfuzie intraveno ase.
• E (electrocardioscopy): monitorizarea ECG .
• F (fibrilation tratament): tratamentul fibrilației ventriculare.
• G (gauging): diagnos ticarea și tratarea cauzei și evaluarea șans elor de supravi ețuire.
• H (human mentati on): protecția cerebrală.
• I (intensiv care): terapia intensivă p ost – resuscitar e
RCR este împărț ită în:
• Suportul Vital de Bază (SVB) care grupează itemii A -C
• Suportul Vital Avansat (SVA) care reunește itemii D -H.
Indicații – Asigurarea ventilației pu lmonare și a circulației sanguine in tră în măsurile
elementare de r esuscitare cardi orespiratorie și reprezintă faza I („basic life support”) a
protocolului de resuscitare. Aplicarea lor precoce și corectă condiționea ză prognosticul vita l și
neurologic al b olnavului. Supraviețuirea fără defic it este încă extrem de scăzută (sub 20%).
Dator ită importanței d eosebite a măsurilor e lementare de resuscitare și a condițiilor diverse care
fac necesară aplicarea lor, ele trebuie să fie însușite nu numai de întreg pers onalul medical, dar
și de cel nemedi cal, frecvent implicat în astfel de situații (p ompieri, poliție, armată).
Atitudine pr actica în cazul stopului cardio -respirator
1. Confi rmarea opririi cardio -respiratorii prin verificarea rapida a prezentei semnelor vital e:
✓ puls periferic (artera carotid a /femurala ) +/ – zgomote card iace
✓ prezenta respirației spontane
✓ starea de conștienta (răspuns la stimuli verbali,durerosi)
✓ starea p upilelor
2. Notarea momentului constat ării stopul ui
3. Alertarea de către o alt ă persoana a sistemului medical de urgenta a comunității – 112

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
141
4. Inițierea manev relor de resusc itare cardio -respira torie de către persoana care a constatat
prima opr irea cardio -respirat orie și continuarea acestora p ână la sosirea echipaj ului medical
specializat
Pregăti rea pacientului
✓ bolnavul este în decubit dorsal, pe un plan dur (p odea, sol), cu c apul și gâtul în axul
corpului
✓ este necesară o dezbrăcare minimă, pentru a nu întârzia ma nevrele de resuscitare,
permițând totuși un ex amen clinic al capului, gâtului și toracelui.
Aceste gesturi pot fi realizat e de către o singură persoană , dar este mai g reu și de aceea est e
bine să fie măcar două persoane.
Protocol de resuscitare
A. Suportul vi tal de bază la adult (SVB ) reprezintă menținerea libertății căilor aeriene,
suportul ventilației și circulației fără ajuto rul vreunui echipament cu exc epția dispozitiv elor de
protecție.
1. Se asigură securitatea salvatorului, victimei și a persoanelor din jur.
2. Se evaluează starea de conștien ță a victimei: se scutur ă ușor de umeri și se întreabă cu voce
tare: "s -a întâmpl at ceva?";
3A. Dacă victima r aspun de verbal s au prin mișcare:
• se lasă în poziția în care a fost găsită (cu condiția să fie în sigur anță), este evaluată
starea victimei și, dacă es te necesa r, se solicit ă ajutor
• se tri mite o persoană după ajutor sau, dacă s alvatorul este singur, lasă v ictim a și merge
chiar el după ajuto r;
• salvatorul reevaluează periodic victima.
3B. Dacă victima nu răspunde :
• salvatorul trebuie să strige după ajutor ;
• victima va fi așezată în decubit dorsal;
• se eliberează căile aeriene prin hiperextensia capului (plasâ nd o mână pe f runte și, cu
blândețe , se împ inge capul spre spate, păstrând policele și indexul libere pentru eventuala
pensare a nasului – dacă va fi n ecesară ventilarea);
• ridicarea man dibulei – cu vârfurile degetelor celeilal te mâini plasate sub menton se
ridică bărbia victimei pentru a d eschide căile aeriene. Dacă se suspicionează leziune de
coloană cervicală se va efectua subluxația mandibulei (metod a Safar modificată)
4. Evaluarea respirației
Menținând c ăile aeriene deschise, salvatorul încearcä să stabileasc ă, timp de maxim 10
secunde, dacă victima respiră normal (se exclud mișcările ventilatorii ine ficiente, “gasp” -urile)
prin următoarele metode:
• privind mișcările (expansiunea) peret elui toracic anterior;
• ascultând zgomotele respiratorii de la nivelul căilor aeriene sup erioare;
• simțind fluxul de aer pe obraz.
în primele minute după oprirea cordul ui victima mai poate respira slab sau poate avea
gaspu ri rare, zgomotoase. Nu trebuie confundate cu respirația normală . Încercarea de a
determina existenta uno r respirații normale privind, ascul tând și simțind fluxul de aer, trebuie
să dureze cel mult 10 secunde. Dacă salvatorul nu este sigur că victima respiră normal,
trebuie să acționeze ca și cum ea nu ar respira normal.
5A. Dacă victima respiră normal:
• se pune în poziție de siguranță ;
• salvatorul va trimite pe cineva după ajutor, iar, dacă este singur, va lăsa victima și se va
duce după ajutor;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
142
• se reevaluea ză respirația .
5B. Dacă victi ma nu respiră normal:
✓ salvatorul va solicita ajutor, iar dacă este singur, va l ăsa victima și se va duce după ajuto r; la
întoarcere va în cepe compresiile toracice(masajul cardiac extern) cu o frecvență de
100/minut, după cum u rmează
✓ salvatorul îngenuncheaz ă lângă victimă , se plasează podul palmei pe centrul toracelui
victimei , apoi podul palmei celeilalte mâini se pla sează peste mâna care se afla pe torace, i
se întrepătru nd degetele mâinilor, evitând astfel compresia pe coast e. Poziția mâinilor trebuie
sa fie astfel încât sa nu exercite presiune pe regiunea epigastrica sau pe apendi cele xifoid
✓ salvatorul se va poziționa vertical deasupra toracelui victimei și, cu coatele întinse, va
efectua compresia cu 4 -5 cm a sternului
✓ după fiecare compresie, toracel e trebuie să revină la normal fără a pierde contactul mâinilor
cu sternul; compr esiile și decompresiile se continuă cu o frecvență de 100/minut (ceva mai
puțin de 2 compr esii/sec), dacă există un salvator ; compresiile și decomp resiile trebuie să fie
egale ca intervale de timp
6A. Combinarea compresiilor toracice cu ventilațiile :
✓ după 30 de compresii se redeschid căile aeriene prin împingerea capului și ridicarea
mandibule i
✓ se pensează părțile moi ale nasului folosind policele și indexul mâinii de pe frun te
✓ se deschide puțin cavita tea or ală a victimei, menținând însă bărbia ridicată
✓ salvatorul inspiră normal, apoi pune buze le în jurul gurii victimei asigurând o bu nă
etanșeitat e și expiră constant în gura victimei;
✓ în timpul expirul ui salvatorul va privi ridic area peretelui toracic anterior și va urmări
menținerea ridicată a acestuia timp de 1 secundă, ca într -o respirație normală; aceasta
este o ventilație eficientă
✓ se mențin e capul în hiperextensie și bărbia ridicată, se îndepărte ază gura de victimă și se
urmărește revenirea toracelui la poziția inițială, pe măsură ce aerul iese di n plămâni
✓ salvatorul inspiră din nou și expiră încă o dată în gura victimei, astfel încât să ob țină
două ventilații eficiente (deoarece rezistența căilo r respiratorii scade la a do ua insuflație).
✓ după aceasta, își repoziționează rapid mâinile în poziție corectă p e toracele victimei
pentru a exec uta încă 30 de compresii toracice
✓ se continuă efectua rea compresiilor to racice și a ventilațiilor într -un rapo rt de 30:2
✓ insuflațiile se r ealizează blând pentru a evita creșterea presiunii intra -gastrice ( rezisten ța
căii digestive este mai mică decât a ce lei respiratorii și aerul insuflat cu putere va trece
mai rapid în stomac, putând produce vărsătură, urmată de aspirație în căile respirato rii =
sindrom Mendelson ).
✓ întreruperea compresiilor și ventilațiilor pentr u reevaluarea victim ei este indicată doar
dacă aceasta începe să respire normal; altfel, resusci tarea NU trebuie întreruptă!
✓ dacă ventilațiile inițiale n u au determinat ridicarea p eretelui toracic, ca într -un inspir
normal, atunci, înaintea următoarei tent ative se verifică gura victimei și se înde părtează
orice obstrucție vizibilă.
✓ se verifică din n ou dacă hiperexte nsia capului și ridicarea bărbiei sunt co recte
✓ dacă mișcarea toraci că și fluxul de aer în expir nu se produc, cea mai frecventă cauză
este acee a că palatul moale se comportă ca o valvă și obstruează nările; de aceea se va
menține gura des chisă în expir.
6B. Resuscitarea doar prin compresii tora cice (hands only) -poate fi efectuată, după cum urmează:
• dacă salvatorul nu poate sau nu dorește să efe ctueze ventilații gură -la-gură, atunci va efectua
doar compresii toracice
• în acest caz, comp resiile toracice trebuie efectuate continuu, cu o frecvență de 100/minut

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
143
• resuscitare a va fi oprită pentru reevaluare doar dacă victima începe să respire normal.
Resuscitarea va fi continuată până când:
• sosește un ajutor calificat care preia resuscitarea
• victima începe să respire normal
• salvatorul este epuizat fiz ic.

Fișa tehnică 61 Sondajul gastric

Definiție . Sondajul sau tubajul gastric reprezintă introducere a unei sonde gastrice, pe cale orală
sau nazală prin faringe și esofag în stomac.
Scop:
✓ explorator : recoltarea conținutului stomacal în vederea evaluări i funcției chimice și
secretorii (chimismul gastric) și pentru evaluarea funcției evacuatorii gastrice (se
utilizează sonda Levine)
✓ terapeutic :
➢ evacuarea conținutului toxic din stomac ; curățirea mucoasei gastrice de exudate
și substanțe străine depuse; (se utilizează so nda Faucher)
➢ hidra tarea și alimentarea bolnavului ; introducerea unor substanțe
medic amentoase (se utilizează sonda Levine)
Materiale necesare
✓ șorțuri din cauciuc sau din material plastic, mușama și aleză, prosoape
✓ sonda nazo-gastrică, s onda Levine, 2 seringi de 20 ml , eprubete sterile
✓ tăviță renală, tavă medicală, pahar cu apă aromată, p ahar cu apă pentru proteză,
recipient pent ru colectare , mănuși de unică folosință, pe nse hemostatice,
✓ medicamente : la indicația medicului, antidoturi
✓ soluție pentru spălă tură gastrică,
Pregătirea pacientului
✓ psihic ă: se informează pacientul și i se expl ică necesitatea tehnicii și este rugat să
respecte indicațiile date în timpul sondajul ui
✓ fizică:
– se așază pacientul pe un scaun cu spătar, cu spatele cât mai drept și se protejează cu
șorțul de material plastic
– i se îndepărtează proteza dentară (când este cazul) și se așază tăvița renală sub bărb ia
pacientului pentru a capta saliva c e se scurge din cavitatea bucală, pacientul fiind
solicitat să mențină tăvița în această poziție
– pacientul nu va mânca în dimineața efectuării examenului
Efectuarea procedurii
➢ asistenta se spală pe mâini cu apă și săpun și îmbracă șorțul de material plasti c; își pune
mănușile sterile
➢ umezește sonda pentru a favoriza alunecarea prin faringe și esofag
➢ se așază în dreapta bolnavului și îi fixează capul cu mâna stângă, ținându -l între mână și
torace
➢ prinde cu mâna dreaptă extremitatea rotunjită a sondei ca pe un creion
➢ cere pacientului să deschidă larg gura, să respire adânc și introduce c apătul sondei până
la peretele posterior al faringelui, cât mai aproape de rădăcina limbii, inv itând bolnavul
să înghită
➢ prin deglutiție sonda pătrunde în esofag și este împinsă foarte atent spre stomac(la
marcajul 40 -50 cm citit la arcada dentară )

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
144
➢ verifi că prezența sondei în stomac prin aspirarea conținutului stomacal cu ajutorul
seringii și se fix ează sonda
➢ se aspiră sucul gastric cu ser inga pentru diferite probe
➢ se ext rage sonda printr -o mișcare hotărâtă, cu prudență, după pensarea ei cu o pensă
hemos tatică
➢ când capătul liber al sondei ajunge în gura pacientului se prinde cu mâna stângă și se
îndepărtează sonda
➢ golește conținutul sondei în vasul colector și se așază sonda în tăvița renală
➢ se pregătește produsul pentru laborator – completarea form ularelor, etichetare
Îngr ijirea ulterioară a pacientului
✓ i se oferă un pahar cu apă a romată să -și clătea scă gur a și se șterg mucozitățile de pe față și bărbie
✓ se îndepărtea ză tăvița și șorțul și i se oferă pr oteza dentară (după caz); se așază
pacientul în poziție comodă
✓ se notează tehnica, data, cantitatea și aspectul macroscopic al sucului gastric extras

Accidente
• Greață și senzație de vărsătură; se înlătură fie printr -o respirație profundă, fie se
efectuează anestezia faringelu i cu o soluție de cocaină 2 %
• Sonda poate pătrunde în laringe: apare reflexul de tuse, hiperemia feței, apoi cianoza, se
îndepărteaz ă sonda
• Sonda se poate înfunda cu resturi alimentare; desfundarea s e face prin insuflație cu aer
• Se pot produce bronhopneumonii de aspirație
Observații
✓ tubajul gastric se efectuează în condiții de asepsie, putând fi efectuat și pe cale
endonazală (sonda Le vine)
✓ pacienților inconștienți li se urmă resc respirația , culoarea feței; verificarea căii de
pătrundere a sondei se face prin i ntroducerea capătului li ber într -un pahar cu apă –
apariția bulelor de aer confirmă pătrunderea în căile respiratorii
✓ o formă pa rticulară de sondare în scop hemostatic e ste introducerea sondei Bl akemore
DE EVITAT : ungerea sondei cu ulei sau alte substanțe grase (provoacă greață pacientului)

Fișa tehnică 62 Sondajul vezical

Definiție Procedură prin care se realizează introducere a unei sonde urinare în vezica urinară
pentru a facilita scurg erea urinii în vederea evacuării vezicii urinare
Obiectivele tehnicii
➢ drenajul de urge nță al urinii ce retenționează în vezica sau în caz de incontinență
➢ ameliorarea funcției renale în cazul u nei insuficiențe cronice generate de un obstacol
subvezical ce nu se poate îndepărta până la reechilibrarea biologică a bolnavului;
➢ prevenirea apariț iei de glob vezical postoperator, cu efecte negative locale și generale
➢ obținerea unei mostre de urină pent ru examene de laborator
➢ efectuarea spăla turii vezicale
Princip ii
– respectarea regulilor de asepsie și antisepsie;
– selectarea tipului de sondă și a grosimii ei în funcție de uretra ce trebuie cateterizată;
– manevră blândă de introducere a sondei;
– golire lentă a vezicii, cu pensarea sonde i pentru 1-2 minute du pă evacuarea a 150 -200 ml
urină (risc de hemoragie „ex vaquo”);
– fixare a sondei a dem eure (umflarea balonașului sondei Foley).

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
145
Indicații
➢ retenții acute de urină (postoperator, post -traumat ic)
➢ retenții cronice incomplete de urină ( adenom sau neoplasm pro static)
➢ după explorarea instrumentală a vezicii urinare și a căilor urinare (cistoscopi e, ureteroscopie)
➢ după manevre terapeutice (litotriție extracorporeală)
➢ în pregătirea preoperatorie: inte rvenții chirurgicale în micul bazin, perin eu, intervenții
chirurg icale de durată
➢ la bolnavii comatoși
➢ la pacienții la care este importantă monitorizare a bal anței hidro -electrolitice.
Măsurarea diurezei obținute prin sondaj vezical se face la intervale dife rite de timp:
✓ din oră în oră: la cazurile cu oligurie
✓ la 12 ore: cu măsurarea osmolaritații, glicozuriei, corpi cetonici și sânge
✓ la 24 de ore: pentru deter minarea clearance -ului creatininei, măsurarea electroliților, a
fosfaților și a substanțelor toxice (în intoxicații), a amilazelor urinare (pa ncreatita)
Contraindi cații
➢ suspiciunea de ruptură traumatică de uretră – fracturi pe micul bazin
➢ infecții acute ale uretrei ;
➢ hemoragii
➢ stricturi uretrale strânse
➢ prezența unei proteze endo -uretrale sau a unui sfi ncter artificial
➢ afecțiuni prostatice
Pregătirea materialelor necesare
➢ Sonde de diferite forme și dimensiuni; diametrul este exprimat în unități “fre nch” sau
“gauge” (1 mm = 3 Gauge =3 French)
• Charrière 14 -18 pentru femei
• Charrière 12 -14 pentru bărbați.
Tipuri de sonde:
a) FOLEY : simple (2 can ale) sau cu canal supl imentar pentru lavaj vezical prezintă:
– un canal pentru evacuarea urinii: se conecteaz ă la punga colectoare
– un canal pentru umflarea balonașului pentru prevenirea ieșirii sondei (cu volume diferite
de la 5 la 30 ml)
– +/ – canal suplim entar pentru lavaj vezical
Proprietăți :
– cele mai folosite – sondaj à demeure –
– din material moale (latex) – pentru sondaj vezical pe termen scurt, aproximativ o săptămână
– sonde siliconate folosite pentru son dajul de lungă durată, aproximativ 5 săpt ămâni

Fig. 1 – Sonda Foley
b) SONDA NELATON SAU THIEMAN
– nu au balonaș de fixare

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
146
– sunt mai r igide
– folosite pentru sondajul de scurtă durată, intermitent sau în cazurile în care nu se reușește
cateter izarea cu sonde Foley (ex: adenom de prost ată)

Fig. 2 – Sonda N elaton
➢ materiale pentru toaleta genitală igienică
– apă și săpun
– mănuși nesterile de unică folosință
– prosop, aleză
➢ material pentru toaleta genitală antiseptică
– soluție de cloramină, povidone iod – Betadine pentru ginecologie; Clorhexi dina în
concentrație < 0,2% este iritantă pentru mucoase
– comprese sterile
– mănuși nesterile pentru to aletă
➢ mănuși sterile pentru introduc erea sondei
➢ pungi colectoare: sunt gradate pentru măsurarea diurezei; au si stem de evacuare
➢ seringă de 10 ml sterile, comprese sterile și câmp steril
➢ apă distilată, în lipsă ser fiziologic (pentru umplerea balonașului)
➢ lubrefiant hidrosolub il (ulei de parafină steril, gel cu xilină steril, etc).
➢ vase sterile pentru colectarea ur inei
➢ recipient pentru colectarea deșeurilo r
➢ materiale pentru igiena mâinilor
Pregătirea asistentului medical
➢ Verificarea prescripției medical e și pregătirea materia lelor necesare realizăr ii
➢ Pregăti rea unei suprafețe curate și dezinfectate pentru așezarea materialelor
➢ Spălarea pe mâini cu apă și săpun sau de zinfectarea cu soluții hidro -alcoolice
SONDAJUL VEZICAL LA FEMEI
Pregătirea pacientei
a) Psihică
– informați paci enta cu privir e la necesitatea sondajului și obțineți consimțământul
– asigurați intimitatea c u ajutorul unui paravan
b) Fizică – așezaț i pacienta în poziție ginecologică
Execuție
➢ Toaleta genitală igienică
➢ așezarea pacientei pe bazinet
➢ se pun mănușile de unic ă folosință
➢ se efectu ează toaleta regiunii inghinale și vulvare cu apă și săpun de sus în jos, pentru a
evita diseminarea gemenilor d e la nivel a nal la nivel vaginal. Insistați la nivelul labiilor.
➢ se clătește și șterge cu un tampon f ără a freca și se îndep ărtează bazinetul așezând
pacienta pe pat

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
147
➢ se scot, se îndepărt ează mănușile folosite și se spală mâinile
➢ Toaleta genitală antiseptică
– Spălarea m âinilor
– Se pun mănușile sterile
– Se realizează toaleta genitală utilizând comprese cu antiseptic pentru dezinfec ția organelor genitale
• 2 comprese : una pentru pliu inghinal drept și una pentru cel stân g
• 2 comprese pentru labile mari
• 2 comprese pentru labile mici
• a 7-a pentru ștergerea meatului urinar
• a 8-a compresa acoperiți meatul uri nar
• se scot și se îndepărtează mănușile
➢ Pregătirea materialelor pentru sondaj
– realizarea câmpului steril pe masă
– așeza rea m aterialelor sterile pe acesta: sonda, comprese st erile, seringa, lubrefiantul
hidrosolubil, fiolele de apă distilată sau serul fizi ologic,
– se spală mâinile și se pun mănușile sterile
– se încarcă seringa cu ser
– se aplică lubrifiantul pe o compresă și s e lubrifiază sonda
➢ Introducerea sondei urin are
– prindeți sonda între degetele mediu și inelar ale mâinii dominante
– orientați vârful sonde i lubrifiate în sus, ținând -o ca pe un creion în timpul scrisu lui
– introduceți sonda în uretră la o adâncime de 4 -5 cm, până apar primele picături de urină
– se umple balonașul c u 5-10 ml ser fiziol ogic sau apă distilată
– se retrage sonda pentru a o fixa la niv elul colului vezical
– se conecte ază la punga colectoare și se verifică acesta din ½ în ½ de oră
– eliminați materialele co ntaminate conform precau țiunilor universal
– îndepărtați mănușile și spălați -vă pe mâini
SONDAJ VEZICAL LA BĂRBAT
Pregătirea pacientului
a) Psihică
– informați pacientul cu privire la necesi tatea sondajului și obțineți consimțământul
– asigurați intimitatea cu ajutorul unui paravan
b)Fizică – așezați pacientul în decubit dorsal, cu picioar ele întinse și ușor depăr tate, cu o pernă
tare sub bazin
Execuție
La bărbat avem o lung ime mai mare a uretre i; prezența celor 2 curburi sagitale, prima
convexă anterior la niv elul uretrei peniene, cea de -a doua convexă posterior l a zona de trecere
dintre uretra membranoasa și uretra peniană – bulbul uretrei; pr ezența prostatei):
Bolnav așezat în decubit dorsal; medicul la dreapta bolnavului;
Toaleta genitală igienică
– Spălarea mâinilor cu apă și săpun
– Se pun mănușile de unică folo sință
– Se spală regiunea genitală cu apă și săpun de la exterior la interior și de sus în jos, fără
întoarcere pentr u a evita diseminarea germenilor de la nivel anal la nivelul penian
– Se clătește regiune a, șterge fără a fr eca
– Se scot mănușile și se colectea ză în recipientul special
Toaleta genitală antiseptică
– Se spală mâinile și se pun mănușile sterile
– Se prinde penis ul cu o compresă sterilă

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
148
– Decalotați și dezinfectați glandul și meatul urinar folosind 3 comprese soluție antiseptică
– cu a 4 -a compre să se șt erge încă odată numai m eatul urinar
– a 5-a compresă se protejează/izolează meatul,
– se îndepărtează mănușile și se sp ală mâinile
Pregătirea materialelor pentru sondaj
– așezarea câmpului steril și a materia lelor sterile necesare sondajului(son dă, mănu și, sol uție
fiziologică, lubrefiant, seringă)
– se pun mănușile sterile
– se încarcă seringa și se pregătește sistemul de drenaj
Introducerea sondei
✓ lubrefierea sondei ținute în mâna dreaptă; prindeți extremitatea liberă a sondei între
degetul mic și inelar
✓ introduc erea s onde i lubrefiate -10-15 cm , cu blândețe până se trece de valvula Guérin,
apoi sub acțiunea de ușoară tracționar e a penisului spre zenit, urmată de acțiunea de
basculare a penisului între coapse
✓ Poziționarea corectă este anunțată de apariția pr imelor picături de urină
✓ Se umflă balonașul cu 10 -20 ml ser fiziologic și se tracționează ușor pentru a verifica că
sonda nu coboară
✓ Recoltarea glandului pentru evitarea apariției edemului
✓ Se scot mănușile și se colectează materialel e conform precauțiunil or univ ersale
✓ Spălarea mâinilor

Fig. 3 – Introducerea sondei: femeie, bărbat
Îngrijirea după tehnică
➢ ajutați pacienta/pac ientul să se îmbrace
➢ așezați pacientul în poziție comodă
➢ verificați dacă pacienta/pacie ntul acuză disconfort, durere
➢ se verifică te mperat ura, aspectul, culoarea și mirosul urinei
➢ bilanțul intrărilor și ieșirilor
➢ notați în foaia de observație data, ora, scop ul sondajului, cine l -a efectuat, as pectul și
cantitatea urinii eliminate și dacă au a părut probleme în timpul efectuării sondajului .
Accidente/ incidente
✓ infecții urinare joase (cistite) și ascendente (nefrite, pielo nefrite): se produc mai ales
prin nere spectarea regulilor de asepsie; apar după sondajele prelungite; reprezintă o
problemă de tratament (germeni multirezistenți)
frisoane, ascensi une termică
✓ leziuni mecanice (hemoragii, căi false, leziuni sfincteri ene
✓ hemoragia “ex vacuo” prin evacuarea bruscă a unui “glob” vezical
✓ lipsa de progresie a sondei (strictura uretrala, creare d e cale falsă) → retragere a sodei,
reluare a m anevrei cu al tă sondă , cateterizare instrumentară (beniqué), puncție
suprapubiană;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
149
✓ absența scurgerii urinare după intrarea în vezică (cheaguri care au astupat orifi ciile
sondei) → spălare – aspirare cu seringa Guyon
Observații
➢ Dacă sonda nu se poate intro duce
✓ alegeți sonde mai subțiri
✓ controlați dacă poziția sondei este corectă
✓ verifica ți dacă pacientul nu are malformații/str icturi ale meatului urinar
➢ Sonda a fost desterilizată în timpul manevrelor – schimbați sonda
➢ Pacientul acuză dureri, sângerează – anunțați medicu l
➢ Sonda este înfundată cu cheaguri de sânge sau mucus
✓ Încercați și desfundați prin aspirare
✓ Schimbați sonda

Fișa tehnică 63 Spălătura auriculară

Definiție Prin spălătură auriculară se înțelege s pălarea conductului auditiv extern prin
introd ucerea unui c urent de lichid.
Scop – terapeutic
➔ îndepărtarea secrețiilor (puroi, cerumen) și corpilor străini ajunși în urechea externă
accidental sau vol untar
➔ tratamentul otitelor cronice
Materiale necesare
– mușama, prosop, aleză
– seringă Guyon,
– casoletă cu com prese sterile, tampoane de vată sterile
– lichidul de spălătură la 37°C sau soluția medicamentoasă prescrisă
– tăviță renală
– halat de unică folosință
– scaun
Pregătirea pacientului
➢ psihi că: se anunță pacientul și i se explică scopul tehnicii
➢ fizică:
✓ în cazul dopului de cerumen, cu 24 ore înainte se instilează în conductul auditiv extern de 3
ori pe zi soluție de bicarbonat de Na în glicerină 1/20
✓ în cazul dopului epidermic se instilează soluție de acid salicilic 1 % în ulei de vasel ină
✓ în cazul corpilo r străini hidrofili (boabe de legume și cereale), se instilează a lcool
✓ în cazul insectelor vii se fac instilați i cu ulei de vaselină , glicerină sau se a plică un tampon
cu alcool cu efect narcotizat
✓ pacientul se așază în poziție șezând p e scaun, protejat c u pro sopul
✓ se așază tăvița sub urechea pacientului care va ține capul înclinat spre tăviță
Efectuarea spălătu rii
✓ se spală și dezinfectează mâinile asistentei, și se îmbracă cu halatul de un ică folosință
✓ se verifică temperatura lichidu lui de spălătura și încarcă seri nga Guyon
✓ se așază tăvița renală sub urechea paci entului care înclină capul spre tăviță și o susține
✓ se cere pacientului să deschidă gura (conductul se lărgește și conținutul pat ologic se
îndep ărtează mai ușor)
✓ se trage p avilionul urechii în sus și înapoi cu mâna stângă, iar cu dreapta injectează lichi dul
de spălătură spre peretele postero -superior și se așteaptă evacuarea
✓ se repetă operația până ce lichidul este curat

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
150
✓ se usucă co nductul aud itiv extern cu tampoane de vată
✓ se îndepărtează tăvița renală
✓ medicul controlează rezultatul spălăturii prin otos copie
✓ se introduce un tampon de vată în conduct
✓ se așază pacientul în decubit dorsal 1/2 -1 oră
✓ se examinează lichidul de spălătură
✓ se îndepărtează materialele și se face col ectarea deșeurilor conform P .U.
✓ se spală mâinile
✓ se notează tehnica și rezultatul spălăturii (corpi străini extrași etc.) în F.O.
Observații – pot apărea accidente ca vărsături, amețeli, lipotimie, dureri, traumati zarea
timpa nului datorate presiunii prea m ari sau temperaturii scăzute sau cre scute a lichidului de spălătură

Fișa tehnică 6 4 Spălătura gastrică

Definiție Prin spălătur ă gastrică înțelegem evacuarea toxicelor necaustice (medicamente) sau a
conținutului stomacal (reziduuri alimentare) în caz de stenoza pilorică .
Scop – terapeutic – evacuarea conținutului stomacal toxic
Indicații
• intoxicații alimentare sau cu substanțe toxice
• stază gastrică însoțită de procese fermentative
• pregătirea preoperatorie în intervențiile de urgență sau pe stomac
• pregătir ea pen tru examen gastros copic
Contraindicații
▪ intoxicații cu substanțe caustice
▪ hepatite cronice; varice esofagiene
▪ îmbolnăviri cardio -pulmo nare decompensate
▪ ulcer gastric în perioada dureroasă
▪ cancer gastric
Materiale necesare
– 2 șorțuri din materi al plastic, prosoape
– sonda g astrică Faucher sterilă, pâlnie
– mănuși de unică fo losință, pensă hemostatică
– cană de sticlă sau de metal de 5 l cu apă caldă la 25 -26°C
– recipient pentru captarea lichidului ( găleată, lighean)
– medicamente : cărbune a nimal, al t antidot la ind icația m edicului
Pregătirea pacientului
✓ psihi c: – se anunță și se explică pacientului importanța examenului în vederea obținerii
colaborării sale
✓ fizic: se așază pacientul pe scaun și se protejează cu un prosop în jurul gâtului; s e așază
șorțul de cauciu c; se înde părtează proteza dentară (când este cazul); i se oferă tăvița renală
și este rugat să și-o țină sub b ărbie(pentru captarea salivei și pentru imobilizarea pacientului)
Execuție
✓ asistent ul medical se spală pe mâini, îmbr acă m ănuși de unică folo sință și șorțul de
cauciuc , umezește sonda, se așază în dreapta paci entului și îi fixează capul între mână și
torac e, cerându -i pacientului să deschidă gura, să respire adânc
✓ se introduce cap ătul sondei până la peretele posterior al fari ngelui cât mai aproape de
rădăcin a limbii i nvitând pacientul să înghită, prin deglutiție , sonda pătrunde în esofag și
prin mișcări blânde de împingere ajunge în stomac ( marcajul 40 -50 cm la arcada dentară)
✓ la capătul liber al sondei se adaptează pâ lnia și se aduce la nivelul tor acelui pac ientului

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
151
✓ se verifică temperatura lichidului de spălă tură și se umple pâlnia care se ridică apoi
deasu pra capului pacientului
✓ înainte ca ea să se golească complet, se coboară cu 30-40 cm sub nivelul epigastrului în
poziție v erticală pentru a se ad una în ea lichidul din stomac
✓ se golește conținutul pâlniei în vasul colector
✓ se repetă operația până ce lichid ul este curat, limpede, fără rest uri alimentare /substanțe
străine
✓ se îndepă rtează pâ lnia, se pensează capătul li ber al so ndei după car e aceasta se extrage cu
atenție, pentru a se împiedica scurgerea conținutului ei în faringe, de unde ar putea fi
aspirat de pacient
✓ dacă spălătura s -a efectuat pentru eliminarea unor substanțe toxice ingerate accidental sau
voluntar, tot ceea ce s-a evacuat din sto mac se va păstra pentru examinarea de către medic,
iar un eșantion va fi trimis la laborator
Îngrijirea ulteri oară a pacientului
✓ se oferă pacientului un pahar cu apă călduță să-și clătea scă gur a și se șterg mucozitățile de
pe față și bărbie
✓ se îndepărt ează tăvița renală și șorțul , se așază pacientul în poziție comodă, notându -se în
F.O. spălătura
Accidente și incidente:
~ Când apare senzația de vomă și greață se înlătură sonda indicând respirație profundă.,
anestezie cu soluție de coca ină 2%
~ Sonda poate păt runde în laringe – apare tusea, hiperemia feței, cia noză – se îndepărtează
imediat sonda.
~ Sonda se înfundă cu r esturi alimentare – desfundarea se face prin insuflare de aer cu seringa
~ Se pot produce bronhopneumonii de aspirații

Fișa tehni că 65 Spălătura o culară

Definiție Prin spălătura oculară se înțel ege introducerea unui lichid în sacul conjunctival.
Scop: – terapeutic
– în procesele inflamatoare ale conjunctivei
– în prezența unor secreții conjunctivale abundent e
– pentru înd epărtarea corpilor străin i
Materiale necesare
✓ casoletă cu comprese, tampoan e de vată sterile
✓ undină sau alt recipient picurător
✓ soluții antiseptice la 370C: acid boric 3%, oxicianură de mercur 1/6000, ser fi ziologic, apă
bicarbonatată 22‰
✓ tăviță renală
✓ mănuși de unică folosință
Pregătirea p acientului
➢ psihic ă: – se anunță pacientul și i se explică necesitatea și inofensivitatea tehnicii
➢ fizică:
✓ se așază pacientul în poziție șezând, cu capul aplecat pe spate, cu privirea în sus; sau în
poziție decubit later al
✓ se protejează ochiul s ănătos cu o compresă s terilă
✓ se protejează cu u n prosop în jurul gâtului
✓ se așază tăvița renală lipită de gât, de partea ochiului ce urmează a fi sp ălat ( susținută de
bolnav sau ajuto r)

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
152
✓ dacă starea generală nu pe rmite poziția șezân d, paci entul va sta în decubit dorsal sau lateral,
cu capul aplecat îna poi
Efectuarea spălăturii –
✓ se spală și se dezinfectează mâinile , se pun mănușile
✓ se verifică temperatura lichidului de spălătură: 37°C ( temper atură mai joasă declanșează
reflexul de în chidere a pleoapelor)
✓ se așază pe cel e două ple oape câte o compresă îmbibată în soluția antiseptică de spălare
✓ se deschide fanta palpeb rală cu degetele mâinii stângi și toarnă încet lichidul din undină (sau
alt recipient) în sacul conjun ctival, evitând corneea
✓ se solicită pacientu lui să roteas că ochi ul în toate direcțiile
✓ se repetă tehnica la nevoie și verifică prezența corpilor străini în lichidul de spălătură
✓ se îndepărtează tăvița renală , mănușile și se sp ală mâinile
✓ se notează proce dura în documentele medicale, numele persoane i care a efec tuat-o și
aspectul lichidului de spălătură
✓ se colectează materialelor selectiv
Îngri jirea ulterioa ră a pacientului
– se usucă fața pacientului și se aspiră lichidul rămas în unghiul nazal al ochiului cu o
compresă sau tampon
– se îndepărtează comp resa sterilă de pe ochiul protejat și se așază pacientul în poziție comodă
Incidente și accidente
– traumatisme o culare sau lezarea ochiului prin manevre incorecte
– infecții prin di semin area infecției la celălalt ochi
Observații
– ciocu l undinei va fi ținut la distanță de 6-7 cm de och iul pacientului pentru ca
eventualele mișcări reflexe produse de acesta sau gesturile greșite ale asistentei să nu
traumatizeze ochiul cu vârful recipie ntulu i
– lichidul de spălătură de la un ochi nu va fi fo losit și pentru celălalt ochi

Fișa t ehnică 66 Spălătura vaginală

Definiție Prin spălătură vaginală se înțelege introducerea unui cu rent de lichid – apa sau soluție
medicamentoasa – în vagin , care, după ce spal ă pereții vaginali , se evacueaz ă pe lângă canulă.
Scop
➢ Terapeutic : îndepărtarea conținutului vaginal (normal sau patologic ) dezlipirea
exudatelor patologice de pe mucoasa
– Dezinfecția local ă înaintea intervențiilor chirurgicale
– Calmarea dure rilor
– Reducerea proceselor infla matorii
Materiale necesa re
✓ Canula vaginală cu duz a perforată ( pentru reduce rea presiunii lichidului) sterilă
✓ Soluție la temperatura corpului (cantitatea și tipul recomandate de medic) – 2 l soluție
medicamentoasa : apa oxigenata, soluție cloramina, permanga nat de potasiu1/2000,
oxicianura de mercur 1/4000
✓ Mănuși steril e
✓ Irigato r, bazinet, paravan, pensă
✓ Gel pentru lubrifiere
✓ Tampoane de vată
✓ Stativ pentru suspendar ea irigatorului,
✓ Aleză, mușama, pled

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
153
Pregătirea pacientului
a) psihi că: explicați procedura și motivele pentru care s -a recomandat spălătura și instruiți
pacient a să stea liniștită și relaxată, să comunice eventualele senzații neplăcut e; obțineți
consimțământul
b) fizică :
✓ asigurați intimitatea – izolare cu paravan
✓ se protejeaz ă patul cu mușamaua și aleza
✓ instruiți pacienta să -și golească vezica și asigurați poziția corectă (g inecologică)
✓ se acoper ă regiunea vulvei cu un str at subțire de vaselina (pentru spălături calde)
Efectuarea procedurii :
✓ se verifică identitatea pacie ntei, recomandarea medicala, tempe ratura lichidului
✓ se învelește pacienta cu un pled și se așază mușamaua și aleza sub pacientă
✓ se spală mâinile și se pun m ănușile de unică utilizare
✓ se clamp ează tubul și se intro duce în irigator soluția la temperatura corpului
✓ se declamp ează tubul, se evacuează aerul și se reclam pează
✓ se pun mănuși sterile
✓ se spală perineul cu tampoane de vată umezite cu apă caldă, se începe curățirea dinspre
partea anterioară spre spate, folosind tamponul o singură dată
✓ se lubrifia ză canula cu gel sau vaselină
✓ se agață punga/irigato rul în stativ la o înălțime de 50 -70 cm d e la simfiza pubiană
✓ se îndepărt ează cu o mână labiile mari iar cu cealalt ă se introduce canula în vagin,
înclinând-o spre față apoi spre spatele pacientei; se introduce aprox imativ 8 -10 cm (la 10 –
11cm se atinge fundul de s ac vaginal)
✓ se îndepărt ează pensa și se perm iteți soluției să curgă sub forța gravitației ; se rotește cu
blândețe canula în timpul irigației
✓ se clamp ează tubul înainte de terminarea lichidului și se îndepăr tează canula cu blândețe
✓ se permite pacientei să s tea pe masă câteva minu te pentr u a elimina l ichidul în totalitate
✓ se spală regiunea vulvară cu apă și săpun și se usucă bine cu un prosop
✓ se examin ează aria perineală, aspectul lichidului; dacă lichidul con ține mucus, puroi sau
sânge prezentați medicului
✓ se îndepărt ează mănușile și mate rialele utili zate
✓ se spală mâinile și se notează procedu ra în documentele medicale
Îngrijirea pacientei
– Cond uceți pacienta la pat și așezați -o într -o poziție confortabilă
– Verificați starea pacientei (dureri, senzații n eplăcute)
– Instruiți pacienta cu m să-și facă singur ă spălătura dacă este nevo ie

Fișa tehnică 67 Spălătura vezicală

Definiție – Prin spălătu ră vezicală se înțelege introducerea unei soluții medicamento asă prin
sondă sau cateter în vezică
Indicații/sco p →Terapeutic
➢ dezlipirea exudatel or patologice de pe mucoasă
➢ pregătirea în vederea unor explorări (cistoscopie, pielografie)
Profilaxia și tratamentul complicațiilor în cazul sondei â demeure
Contraindic ații
➢ Traumatisme la nivel ul tractului urinar infe rior
➢ Hemoragie
Pregătirea material elor

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
154
✓ materia le pentru sondaj vezical
✓ mănuși sterile și comprese sterile
✓ soluție pentru spălătură 1 litru, reco mandată de medic (ser fiziologic , Rivanol 0,1 -2%,
nitrat de Ag 1-4%0, oxicianat de mer cur 1/5000,ser fiziologi c)
✓ seringa Guyon
✓ materiale pentru protecția pat ului
✓ materiale pentru igien a mâinilor
✓ recipient de colectare a deșeurilor
Pregătirea pacientului
a) psihică:
✓ Instruiți pacienta/pacientul , explicați procedura și motivele pentru care s-a recomandat spălătura
✓ Instruiți pacienta/pacientul să ste a liniștit și relaxat, să comunice eve ntualele senzații
neplăcute și obțineți consimț ământul
b) fizică :
– asigurați intimitatea – izolare cu paravan
– se protejează patu l cu mușama și alez ă
– se golește vezica prin son daj vezical
– poziția – vezi sondajul vezical
Exec uție
➢ Verificați recomanda rea și identificați pacienta și explicați desfășurarea procedurii
➢ Spălaț i mâin ile
➢ Efectuați pașii întocmai ca la sondajul vezic al evacuator
➢ Adaptați la sond ă seringa Guyon și introduceți 80 – 100 ml soluție încălzită la 37° cu o
presiune moderată
➢ Detașați seringa și lăsați lichidul să se scurgă
➢ Repetați operația de câteva ori până când lichidul eliminat este limpede
➢ Închideți sond a Foley sau adap tați o pungă c olectoare dacă pacie ntul are sonda permanent
➢ Îndepărtați măn ușile, colect ați deșeurile conform P.S. și spălați mâinile
Îngrijirea pacientului
➢ Ajutați pacientul să se îmbr ace și așezați -l în poziție comodă și verificați dacă acuză
disconfort, durere
➢ Notați în foaia de observa ție efectuarea spălăturii, ora, soluția utilizată, ci ne a efectuat tehnic a
Accidente/ incidente
➢ Durere
➢ hemoragii
➢ Înfundarea sondei
➢ Lezarea uretrei
➢ Posibilă infecție
Observații
➢ Procedura se execut ă în cond iții de asepsie perfectă a materialelor și manevre lor
➢ în cazul astupării sondei cu cheaguri de sânge -se va elibera prin i nsuflare de aer sau ser
fiziologic , tehnica execut âdu-se cu prudență pentru a preveni complicațiile

Fișa tehnică 68 Testarea sensibi lității la antibiotic e

Definiție – Testarea sensibilității la antibiotice reprezintă o t estare cutana tă utilizată pen tru a
cerceta sensibilitatea la un anumit antibiotic a organismului. Injectarea se va realiza după
tehnica injecției intradermice. Raport ul diluției poate fi 1/100 sau 1/1000.
Scop: – explorator.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
155
Materiale necesare:
– ace și seringi sterile
– alcool medicinal
– tampoane de vată.
– mănuși de protecție
– antibioticul ce urmează a fi testat și admini strat
– ser fiziologic pentru realizarea diluției
Realiz area procedurii : raport 1/100
✓ se spală mâinile și se pun mănușile de unică folosință
✓ se realizează dilu area unui gram de substanță activă (a medicamentului) cu 10 ml ser
fiziologic (dacă flaconul are 1,5 grame, se di luează cu 15 ml ser fiziologic)
✓ din aceast ă diluție: 1+10=11, se aspiră 1ml care se diluează cu încă 9 ml NaCl 0,9%
✓ din soluția obținută 1+ 9=10ml, se aspiră 0,1 ml soluție ce se administrează pe fața
anterioară a antebrațului , intradermi c. Locul injectării va fi însemnat .
✓ după maxim 3 0 de minute se interpretează sensibilitatea în funcție de reacția locală. în
cazul unei alergii : la locul in jectării medicamentului (antibioticului), apare eritem, eventual
papulă pruriginoasă (prurit=senzaț ie de mâncărime), cu tendința la extindere. Citirea se face
în maxim 30 de minute: rezultatul este negati v dacă diametrul este <10mm și, deci, soluția
se poate administra; rezultatul este pozitiv dacă diametrul este >10mm și, deci, soluția nu se
poate admin istra.
✓ în cazul realizării unui raport de diluție 1/1000, la 1 m l soluție 1/100 se adaugă 9 ml ser
fiziologic din care apoi se va lua 0,1 ml ce se va adminis tra intradermic, reacția citindu -se
tot la 30 minute.
Observație – înainte de realizarea testării se va avea în vedere , o eventu ală, posibilă reacție
alergică , de aceea vor fi pregătite medicamentele necesare pentru a putea in terveni –
adrena lină, hemisuc cinat de hi drocortizon .

Fișa tehnică 69 Testul de toleranță la glucoză oral (TTGO)

Definiție Testul de toleranță la glucoză reprezintă tes tul ce evaluează capacitatea organismului
de a metaboliza a dmin istrarea unei doze măsurate de gluco ză, cu determi narea nivelurilor
plasmatice și urinare ale glicemiei la intervale regulate, utilizat în special p entru diagnosticarea
diabetului zaharat.
Scop
✓ Determin area toleranței la glucoză în vederea stabilirii diagnosticului de diabet zaharat
la persoanele la care glicemia bazală(a jeun)este între 110 -126 mg/dl
Recomandări pentru efectuarea testului de toleran ță la glucoză oral (TTGO)
✓ pacienți cu glicem ie baza lă modificată (impaired fasting glucose, IFG);
✓ antec edente familiale de diabet zaharat;
✓ obezitate;
✓ istoric de infecții recurente (cutanate sau urinare);
✓ episoade inexplicabile de hipoglicemie;
✓ gravidă (săptămâna 24 -28) cu istoric familial de d iabet z aharat sau paciente cu avorturi
spontane, nașteri prematu re, nașteri de feți morți sau macro somi;
✓ glicozuri e tranzitorie sau hiperglicemie în cursul sarcinii,
✓ după intervenții chirurgicale, traumatisme, s tres, infarct miocardic sau administrare de
ACTH .
Contraindicațiile testului
– testul nu trebuie efectuat la pacienții cu paralizie hipokaliemi ca periodic ă;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
156
– testul nu este indicat în caz de: hiperglicemie bazala ≥ 126 mg/dL la doua determinări ;
– valori ale glicemiei bazale constant normale;
– valori ale glic emie i postprandiale ≥200mg/dL la doua determinări ;
– diabet zaharat clinic manifest;
– diabet secundar (ex. după administrare de hormoni).
Pregătirea pacientului
Pacientul este instruit să aibă o diet ă norm ală în ultimele 72 ore (3 zile) fără res tricție d e
glucide (>150g glucide/zi și abstinen ță de la alcool) . Este interzis fumatul , cafeaua și consu mul
de alimen te restricționat cu cel puțin 12 ore înaintea efectuării testului. Pe durata efectuării
testului e ste interzis fumatul și efortul fizic ; este permis ă ingestia unor cantități mici de ap ă.
Materiale nec esare
– materiale necesare puncției venoas e pentru reco ltarea glicemiei
– 75 gr. glucoză pulbere
– cană de apă (200ml) cu apă
Efectuarea testului
– identifica rea pacientului și verificarea prescrip ției
– se recol tează dimineață o probă de sânge prin puncție venoas ă
– se administr ează apoi oral , într-un int erval de 5 -10 minute, 75 gr. de glucoză pulbere
dizolvate în 200 ml apă, (la copii c antitate a de glucoz ă este administrat ă funcție de
greutatea pa cientului: 1. 75g/kg corp – max. 75g)
– apoi pacientul va sta 2 ore lin iștit la pat
– după 2 ore s e va recolta o altă probă de sânge. în anumite situa ții clinice, la solicitarea
medicului, se pot recolta mai multe probe la: 3 0, 60, 90, 120, 180 minute.
Reacții advers e: unel e persoane pot prezenta greață sau pot avea simptome vaso-vagale în
cursul efectuării testulu i.
Interpret area rezultatelor – Interpretarea valorilor glicemiei bazale și în cadrul testului de
toleran ța la glucoz ă se efectuează conform criteriilor A DA (Amer ican Diabetes Association):

Normoglicemie Condi ții asociate cu risc crescut
de diabet zahar at Diabet zah arat
Glicemie bazal ă <100 mg/dL (<5.6
mmol/L) 100-126 mg/dL (5,6 -6,9mmol/L)
(glicemie bazala modi ficata ) ≥126 mg/dL
(7.0 mmol/L )
Glicemie l a 2 ore d upa
administrarea a 75g glucoza <140 mg/dL
(7.8 mmol /L) 140-200 mg/dL (7.8 -11.1mmol/L)
(intol eranta la glucoza) ≥200 mg/dL
(≥11.1 mmol/L)

Testul de toleranta la glucoz ă este util nu numai în diagnosticu l diabetului zaharat, ci și
în identificare a pacienț ilor cu intoleranta la glucoza (impaired glucose tol erance, IGT).
Persoanele cu IFG, ca și cele cu cele cu IGT, fac parte dintr -un grup intermediar, care,
deși nu îndeplinește criteriile de diagnostic ale diabetului zaharat, prezinta niveluri ale glucozei
prea mari pentru a fi considerate normale. Acestea p ersoane trebuie considera te categorii de
risc crescut pentru diabet și afecțiuni cardiovasculare. IFG și IGT se asociază cu obezitate ( în
special abdomi nala), hipertensiune arterial ă și dislipide mie ( trigliceride crescute și HDL –
colesterol scăzut ). Creșterea activit ății fizice, sc ăderea ponderal ă și administrarea anumitor
agenți farmacolo gici previn sau întârzie dezvo ltarea diabet ului la p ersoanele cu intoleranta la
glucoz ă.
Alte condiții clinice asociate cu mod ificarea toleran ței la glucoz ă:
✓ Scăderea tolerantei la glucoza cu valori crescute ale glicemiei poate apărea : postgastrectomie,
în ingestia excesiva de glucoza, hiperlipidemie tipuri le III, IV și V, hemocromatoza, boala
Cushing, leziu ni SNC.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
157
✓ Scăderea tolerant ei la g lucoza cu hipoglicemie poate apărea în: boala von Gierke, boli
hepatice severe, niveluri crescute de epinefrina.
✓ Creșterea tolerantei la glucoza cu aplatizarea curbei ( obținută din valorile glicemiei la 30, 60,
90, 120, 180 minu te) poate apărea în: hiperplazie s au tumori ale ce lulelor insulare
pancreatice, malabsorbție (sprue, boala celiaca, boala Whipple), boala Addison,
hipopituitarism, hipoparatiroidism, hipotiroidie, bol i hepatice .
Limite și interferen țe
Testul are valoar e limitata în diagnostic ul diabetului zaharat la copii și este rar indicat în
acest scop. Fumatul poate cre ște nivelurile de glucoza. Dieta alterata (ex. regim pentru scăderea
în greutate) p oate scădea toleranta la glucoz ă și sugera un “fals diabet”. Bolil e infecțioase și
intervențiile chirur gicale pot afecta toleranta la glucoza, de aceea testul se recomanda a fi
efectuat la un interval de 2 săptămâni de la episodul acut. Repausul prelungit la pat poate d e
asemenea sa afecteze rezultatele testului; at ât cât este posibil, testul se va efectua doar la
pacien ți ambulatorii .
Alte condiț ii patologice care pot genera rezultate fals patologice la testul de toleranta la
glucoza: ulcer duodenal, gastr ectomie, hipokaliemie, hi permagne ziemi e.
• Medicamente
Creșterea toleran ței la glucoz ă: atenolol, clofibrat, gliburid, fenitoin, guanetidina, lisinopril,
inhibitori MAO, metformin, metoprolol, nandrolol, octreotid, prazosin.
Scăderea toleran ței la glucoz ă: acebutolol, acid nicotin ic, ate nolol, betametazona, calcitonina ,
clorpromazina, clofibrat, contraceptive orale, estrogeni conjugati, cor tizon, danazol,
dexametazona, diazoxid, dietilstilbes trol, foscarnet, furosemi d, horm on de creștere ,
hidroc lorotiaziad, imipramina, interferon alfa -2a, litiu, medroxiprogesteron, metilprednisolon,
metoprolol, naproxen, niacinamida, nifedipin, pindolol, pre dnisolon, prednison, prometazina,
spironolactona, str eptozocin, triamcinolon, triamte ren, v erapamil.
Dacă este posibil, medica ția trebuie întrerupta cu cel puțin 3 zile înainte de test ( în
special contraceptive orale, diuretice tiazidice, corticosteroizi, fenotiazine)

Fișa tehnică 70 Transfuzia de sânge

Definiție . Transfuzia re prezi ntă o me todă terapeutică care constă în introducerea de sânge izo –
grup, izo -Rh sau de derivate de sânge în sistemul circulator al bolnavului.
Scop : terapeutic
– refacerea vol umul ui intravascular(atunci când au avut loc pierderi mari de sânge, deși
resuscitarea volem ică de urgență se realizează cu soluții cristaloide/coloide),
– corectarea hemoglobinei(cu masă eritrocitară), a numărului de leucocite(cu masă
leucocitară), a număru lui d e trombocite sau a factorilor de coagulare 8 cu p lasmă
proaspătă congelată sau concentr ate trombocitar)
Materialelor necesare
✓ Tava medicală sau cărucior pentru tratamente
✓ Seringi/ace, mănuși sterile adecvate
✓ Punga sau flaconul de sânge izo -grup, izo -Rh și trusa de transfuzie (perfuzor cu filtru)
✓ Branulă/ flexulă, soluție dezinfec tantă, tampoa ne, etichetă
✓ Garou, leucoplast sau bandă adezivă non alergică
✓ Mușama, stativ, recipiente de colectare a deșeurilor
Pregătirea pacientului
a) psihică : – Informați și explicați procedura pacientu lui și obțineți consimțăm ântul informat în scris
b) fizică : – pacientul nu va mânca cu cel puțin 2 ore înainte sau după terminarea transfuziei ;
poziția pacientului – va fi de decubit dorsal; se va alege locul pentru puncția i.v

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
158
Efectuarea procedurii :
✓ verificați indicația de tran sfuzie și cantitat ea de s ânge, identi tatea pacientulu i integritatea
pungii de sânge, termenul de valabilitate, aspectul macroscopic al sângelui
✓ spălați mâinile, puneți mănușile sterile
✓ recoltați 2-4 ml de sânge pentru proba de compatibilitate Jeanbreau
✓ încălziți sângele l a temper atura corpulu i,
✓ deschideți trusa de transfuzat și inserați acul transfuzorului în punga sau flaconul cu sânge ,
eliminând aerul din acesta; ulterior închideți clema/prestubul
✓ se rea lizează puncția venoasă, fie utilizând branula/fl uturaș sau dir ect pe ac, ce se fixează
apoi cu leucopl ast
✓ deschideți clema/prestubul și dați drumul sângelui să curgă
✓ efectuați proba biologică Oelecker
✓ se reglează ritmul transfuziei – 40 picături/minu t în mod obișnuit și se aplică o etichetă pe
flacon/pu ngă de sânge cu ora la car e a început t ransfuzia
✓ după t erminarea transfuziei se închide prestubul, se retrage acul și aplică un tampon c u alcool
✓ punga sau flaconul în care trebuie să rămână aprox. 5 -6 ml d e sânge se păstrează , în
eventualitatea unor verificări în caz de accident e posttransfu zionale tardive
Îngrijirea pacientului
✓ Așezați pacientul într -o poziție comodă și verificați semnele vitale la fiecare 15', în prima
jumătate de oră după începere a tra nsfuziei, și la fiecare jumătate de oră sau la o oră după
transfuzie.
✓ Infor mați pacientu l/familia să anu nțe în caz de mâncărime, dispnee, amețeli, dureri în
spate sau în piept, deoarece acestea pot fi reacții ale transfuziei
Reorganizarea locului
✓ Cole ctați deșeurile în recipiente speciale conform PU
✓ Îndepărtați mănușile , spălați mâinile, notați în foaia de observație administrarea
transfuziei, numărul scris pe punga sau flaconul de sânge, ora la care a început transfuzia,
ora la care s -a terminat și eventua lele reacții ale pacientului
Accidente /incidente :
✓ Embolia pulmonară – manifestată prin agitație, ciano ză, dureri toracice, tuse chinuitoare,
hemoptizie
✓ Hemoliza intravasculară cu blocaj renal, șoc posttransfuzional, acidoza metabolică, stop
cardiac prin hipotermie
✓ Șocul hemolitic
Observații
✓ Nu încă lziți sângele în apă caldă, sau deasupra surselor de căl dură, evitați agitarea
pungii/flaconului
✓ Respectați asepsia și nu umpleți camera perfuzorului cu sânge – nu se mai poate urmări
ritmul de curgere

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
159
PARTEA A II -A PROBA SCRISĂ
GHI DUL EXAM ENULUI DE ABSO LVIRE 20 20
CALIFICAREA PROFESIONALĂ : asistent medical generalist
ITEMI CU ALEGERE MULTIPLĂ

Modulul 13. Bazele științei nursingului – prof. Tania Bararu , prof. Ruxandra Radu

1. Identificați a firma ția corectă:
a) Florence Nightingale, în cartea “Note despre Nur sing”, cau tă să impregneze îngrijirile
medicale de credință pentru pri ma dată în istoria îngrijirilor ;
b) în 1960, Florence Nightingale înființează prima școală de nurse (asistent e medicale), p e
lângă spitalul Sf. Thomas din L ondra ;
c) din antic hitate și până în secolul X IX îngrijiril e de sănătate er au asigurate de voluntar i,
fără competențe profesionale;
d) în trecut, doar bărbații îngrijeau rănile bărbaților întorși din războaie sau vânătoare.

2. Tratament ul vindecătorului pentru îndepărtarea spirit elor rele constă în, cu o e xcepți e
a) folos irea de măști înfiorătoare, uneori emisiuni de sânge și zgomote îngrozitoare ;
b) incantații, purtarea de amulete și administrarea de băi calde alternativ cu băi reci ;
c) folosire a de droguri;
d) împăcarea spiritelor prin sacr ificii.

3. Identif icați afirm ația corectă:
a) în 1789, la București se înființează Școala S urorilor de C aritate după modelul F liender;
b) în 1989 se înființează la Londra C onsiliu l Internațional al Nurselor (ICN );
c) în 1918 se înființează OMS ( Organizația Mondială a Sănătății ), ce cuprinde pe ste 165 de
state, grupate în 6 birouri regional e;
d) în 1929, la Iași se înființează Institutul S urorilor de O crotire, condus de Eugenia C ostriș.

4. Caracteristicele inflamației în semiol ogia medicală a fost introdusă de:
a) Celsius ;
b) Galenus;
c) Asklepi os;
d) Hipocrat e.

5. Identific ați răspunsul co rect:
a) părintele medicinei este considerat Heraclide ;
b) părintele medicinei este considerat Asklepios ;
c) părintele medicinei este considerat Aristotel;
d) părintele medicinei este considerat Hipocrate.

6. Trata tele medicale h ipocratice c uprind teorii etiopatogenice, enunțând principiul
a) oamenii sub influența factorilor cosmici sunt sangvinici, flegmatici, colerici,
melancolici;
b) fiecare boală are o cauză naturală ;
c) terapeutic, în care se acordă atenție combateri i simp tomului;
d) nu există regu li absolute, căci nu există b oli, ci bolnavi și organisme diferite, care pot
reacționa în mod diferit la același remediu .

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
160
7. Recunoaște ți contribuția lui Ambroise Pare la dezvoltarea chirurgiei, exceptând:
a) introduce în tratamentul plăgilor ant isepticul alcătu it din gălben uș de ou+apă de roze+
terebentină;
b) face prima descriere morfo -patologică;
c) înlocuiește hemostazaprin cauterizare cu practicarea ligaturii vasculare;
d) imaginează primele proteze mecanice pentru răniții suferinzi de am putări.

8. Ident ificați afirmaț ia incorectă:
a) vaccinarea anti variolică a fost introdusă de Edward Yenner;
b) William Perry a emis ideea că, doar controlând bolile transmisibile s -ar putea ameliora
mortalitatea mate rno-infantilă;
c) Robert Koch este cel care descop eră etiologia tuberculozei, a ntraxului, ho lerei și mediile
solide pentru cultivarea bacteriilor;
d) elaborarea unei concepții medicale unitare bazate pe filozofia materialistă a fost făcută
de Herodot .

9. Diagnosti cele actuale de îngrijire se formulează ca enu nțuri cu:
a) un singur element;
b) două elemente;
c) trei elemente;
d) patru elemente .

10. Intervențiile autonome de îngrijire reprezintă:
a) intervenții prescrise de medic și realizate autonom de asistentă;
b) intervenții prescri se de asistentă și realizate de personalul aux iliar;
c) interve nții prescrise d e asistentă și realizate de m edic;
d) intervenții pres crise și realizate de asistentă.

11. Scopul îngrijirilor medicale și spirituale la indieni se baza pe :
a) utilizarea procedurilor tera peutice magice;
b) mântuirea omului de suferinț ă;
c) utilizarea oniromanciei ;
d) practicarea medi cinei cosmologic e.

12. Conform mode lului conceptual al lui A. Maslow, nevoile fiziologice ale individului includ:
a) nevoia de hrană ;
b) siguranța fizică (adăpost, locuință) ;
c) siguranța psihică (confort, protecție) ;
d) nevoia de distracție .

13. Modelul de nursing privind autoîngrijire a este elaborat de:
a) Dorotheea Orem ;
b) Carista Roy ;
c) Nancy Roper ;
d) Hildegard Peplau.

14. Nursingul, ca parte integrantă a sistemelor de sănătate cuprinde, mai puțin:
a) promovarea sănătății și prevenirea îmb olnăvirilor ;
b) îngrijirea per soanelor boln ave fizic și psihic;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
161
c) managementul resurselor materiale și umane ;
d) îngrijirea persoanelor cu handicap, în orice tip de unitate sanitară.

15.Prima școală de nursing din lume a fost înființată de:
a) Virginia H enderson ;
b) Florence Nightingale ;
c) Abraham Maslow ;
d) Majo rie Gordon .

16. Conceptele pe care se ba zează modelul conceptual al Dorotheei Orem sunt, cu excepția:
a) autoîngrijirea ;
b) personalizarea ;
c) deficitul de autoîngrijire ;
d) sistemul nursing .

17. Necesitățile fundament ale ale omul ui și centrarea activității de îngrijire pe persoana îngrijită
va fi realizată de:
a) Virginia Henderson ;
b) Florence Nighitingale ;
c) Martha Rogers ;
d) Nancy Roper .

18. Alegeți varianta corectă :
a) termenul de ”nursing psihodinamic” cuprinde orientarea și identificarea pacientului ;
b) evaluarea planu lui de îngrijire nu este necesară odată stabilit ;
c) termenul de ” nursing psihodinamic” cuprinde personalizarea și conservarea ;
d) diagnosticul de îngrijire de risc crescut este un diagnostic cu trei eleme nte.

19. Aleg eți afirmația incorectă:
a) asistentul lucrea ză ca partener a lături de alți profesioniști din alte domenii , ce participă la
asigurarea sănătății în activități înrudite ;
b) rolul esen țial al asistentei medicale const ă în a ajuta persoana bolnav ă sau s ănătoasă, să-
și mențină sau rec âștige s ănătatea singur ă;
c) rolul asisten tului medical în societate este s ă asiste indivizi, familii și grupuri, s ă
optimizeze, s ă integreze func țiile fizice, mentale(psihice) și sociale, afec tate semnificativ
prin schimb ări ale st ării de sănătate;
d) rolul asistentului medical în soc ietate este s ă asiste doar indivizi și familii .

20. Afirmațiile următoare sunt adevărate, cu excepția :
a) modelul conceptual este un ansamblu de concepte, o imagine ment ală care favorizeaz ă
reprezen tarea realit ății;
b) Abraham Maslow afirmă că indi vidul uman este rezultatul interacțiunii dintre agenții
patogeni ce pot determina boala și nevoile fundamentale ale pacientului ;
c) demersul științific este un instrument de investiga ție, analiz ă, interpret are, planific are și
evalua re a îngrijirilor ;
d) modelul conceptual Do rothea Orem se b azează pe trei concepte: autoîngrijirea, deficitul
de autoîngrijire, sistemul de îngrijire.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
162
Modulul 14. Ființa umană și nursingul
Prof. Tania Bararu , Prof. Florentina Cio banu , Prof . Georgeta Pașnicu

1. Care dintre următoarele afirmații es te adevărat ă?
a) oliguria apare în șoc hem oragic ;
b) oliguria reprezintă excreția urinei peste 800 ml/24h ;
c) oliguria reprezintă excreția urinei peste 1 800 ml/24h ;
d) oliguria apare în transpirații .

2. Care din tre următoarele afirmații este adevărată?
a) nicturia repre zintă diureză su b 500ml/24h ;
b) nicturia apare în insuficiență ventriculară stângă ;
c) nicturia apare în insuficiență renală acută ;
d) nicturia reprezintă urinări frecvente în canti tate mică .

3.Care dintre u rmătoarele afirma ții este adevărată?
a) în timpul activități i musculare intense temperatura corpului crește ;
b) climatul umed și rece determină creșterea temperaturii corporale ;
c) nou născutul și copilul mic are o temperatură normal ă de 36,1-36,5;
d) temperatura corpului este maximă dimineața, între orele 3 -5 și este minimă seara între
orele 18 -23.

4.Sunt asocieri corecte, cu excepția :
a) pavor nocturn = teroare nocturnă ;
b) ataxie= defect de coordonare a activității musculare ;
c) subfebrilitat e = temperatur ă mai mare de 390 C;
d) afazie = lipsa vorbirii.

5.Alegeți afirma ția adevărată :
a) pentru acordar ea unei îngrijiri profesionale nu este nevoie de cuno ștințe științifice ;
b) acordarea unei îngrijiri de calitate presupune cunoașterea unui model concept ual de îngrijire;
c) sănăt atea este un ansamblu de co ncepte, stabilite pe bază de postulate, valori, elemente ;
d) conceptul de nursing se bazează doar pe in tervențiile asistentei medicale .

6.Identificați afirmația falsă :
a) necesitățile ființei umane au fost ierarhizate de către psihologul american Abraham
Maslow în 14 nevoi fundamentale ;
b) necesitățile ființei umane au fost identificate de către Virginia Hend erson în 14 nevoi
fundamentale ;
c) nursingul până la jumă tatea sec. XIX a fost tributar concepției religioase de îngrijire;
d) Florence Nightingale a transformat practica acordării îngrijirilor în obiectul “gândirii”,
îngrijirile fiind organizate pe principiul taylorismului.

7. Independența :
a) reprezintă atingerea unui nivel acceptabil în satisfacerea nevoilor prin acțiuni pe care nu
le îndeplinește individul însuși, fără a jutorul unei alte persoane ;
b) reprezintă s atisfacerea unei a sau mai multor nevoi prin acțiuni proprii, îndeplinite de
persoana însăși;
c) pentru copii, este atunci când nevoile sunt în deplinite fără aju torul a ltora indiferent de

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
163
faza de crește re și de dezvolta re a copilului;
d) reprezintă incapacitatea persoanei de a îndeplini singur, fără ajutor acțiuni care să -i
permit ă un nivel acceptabil în satisfacerea nevoilor .

8.Alegeți afirmația falsă :
a) dependența poten țială este posibil să apară d in cauza anumitor predis poziții;
b) când pacientul prezintă o stare de dependență potențială trebuie planificată o intervenție ;
c) sursa de dificultate este reprezentată de orice obstacol care împiedică satisfacerea
nevoilor funda mentale;
d) sursele de dificultate nu se defi nesc ca fiind cauza dependenței;

9.Ident ificați afirm ația adevărată :
a) respirația nu este influențată de alimentație ;
b) la persoanele mai scunde numărul r espirațiilor/minut este mai mare decât la perso anele
înalte ;
c) respirația abd ominală este întâlnită la femei și vârstnici ;
d) o circulație corespunz ătoare nu este d eterminată de o respirație bună .

10. Care dintre enunțurile de mai jos reprezintă o formulare corectă a unui diagnostic actual de
îngrijire?
a) alterarea funcți ei respiratorii determi nate de deficit de eliminare a secrețiilor bronșice ,
manifesta tă prin creșt erea travaliului respirator, cianoză;
b) risc crescut pentru apariția ulcerațiilor corneene favorizat de dispariția ocluziei
palpebrale în cadrul comei neurolog ice;
c) alterarea integrității tegumentului cauzat de im obilizarea prelungită la pat ;
d) deficit de autoî ngrijire cauzat de incapacitatea utilizării mâ inii stângi .

11. Hematuria:
a) este același lucru cu disuria ;
b) este fiziologică ;
c) este absența sânge lui în urină ;
d) este o urină cu aspect de spălătură de carne .

12. Următoarele afirmații su nt adevărate , cu excepția:
a) nevoia de somn variază în funcție de vârstă ;
b) copilul, în timpul creșterii, are nevoie de mai multe ore de somn ;
c) o activitate fi zică adecvată predispu ne individu l la un somn regenerator ;
d) func ția veghe –somn este un pro ces sociologi c.

13. Alegeți afir mația adevărată :
a) eliminarea reprezintă necesitatea organismului de a acumula substanțele nefolositoare,
vătămă toare, r ezultate din me tabolism
b) elimi narea rep rezintă necesitatea organismului de a se deb arasa de substanțele
folosi toare, nevătă mătoare, rezulta te din metabolism;
c) eliminarea reprezintă necesitatea organismului de a se debarasa de substanțele
nefolositoare, vătă mătoare, rezult ate din metabol ism;
d) eliminarea reprezintă necesitatea organismului d e a acumula substanțele folositoare,
nevătămătoare, rezu ltate din metabolism.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
164
14. Alegeți dintre enunțurile de mai jos definiția adevărată pentru micțiuni frecvente în cantitate
mică :
a) poliurie ;
b) polidipsi e;
c) polaki urie;
d) poliglobulie .

15. Afirmațiile următoa re sunt adevărate, cu excep ția:
a) menținerea echilibrului dintre termogeneză și termoliză este asigurat de centri i
termoreglatori din hipotalamus ;
b) culegerea datelor pentru realizarea planului de îngrijire se v a rea liza după datele
comunicate de medicul de fa milie;
c) finalitatea analizei și interpret ării datelor cul ese prin interviu o constituie formularea
diagnosticului de îngrijire ;
d) planul de îngrijire poate fi d efinit ca un ansamblul activităților de nursin g desfăș urate
metodic .

16. Procesul de îngrijire cu prinde următoarele etape, c u o excepție:
a) evaluarea pacie ntului;
b) educația pentru sănătate;
c) planificarea îngrijirilor;
d) evaluarea rezultatelor îngrijirii .

17. Alegeți caract erizarea incorectă a edemului :
a) reprezintă acumularea de lichid în țesuturi, cu șterge rea cutelor naturale;
b) se ca racterizează prin prezența go deului și reducerea diurezei ;
c) reprezintă acumularea de lichid în țesuturi, cu accentuarea cutelor naturale;
d) determină creșterea tensiunii arteriale și infiltrația cu lichid seros a țesuturilor .

18. Identificați afirmația incor ectă legată d e escare :
a) accent uarea circulației sanguine în punctele de presiune duce la apariția de escare ;
b) imobiliz area prelungit ă la pat duce la apariția unor pierderi de substanță la nivelul
tegumentului ;
c) diminuarea circulați ei sanguine în punctele de presiune duce la apariția de escare ;
d) deficitul de nutriție locală, în punctele de presiune duce la distrugeri ti sulare .

19. Care din următoarele afirmații legate de nicturie es te falsă?
a) apare în insuficiența ventriculară dreaptă ;
b) apare în insuficiența ven triculară stâ ngă;
c) reprezintă inversarea raportului dintre numărul de micțiuni și can titatea de urină emisă în
timpu l zile i față de cantitatea emisă în timpul nopții ;
d) este a doua cauză, ca frecvență , a privării de somn, ce poate a părea la orice vârstă .

20.Identificați intervențiile de îngrijire pentru menținerea integrității tegumentelor la pacientul
comatos, c u excepția :
a) păstrarea așternutului curat, întins, fără cute;
b) proteja rea proeminențelor osoase de sprijin prin mijloace anti decubit ;
c) manipularea paci entului prin tragere -târâre;
d) igienă riguroasă a tegumentelor prin spălare la pat, uscare, talcare.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
165
21. Problemele de c olaborare definesc:
a) dificultățile survenite în relațiile profesion ale medic – asistentă medicală;
b) complicații potențiale ale stării de săn ătate a pacie ntului, sesizate de asistentă;
c) dificultățile survenite în relațiile profesionale dintre asiste ntele medic ale;
d) dificultățile survenite în relațiile profesional e asistentă – personal auxiliar.

22. Afirmațiile următoa re sunt false, cu excepția :
a) în timpul act ivităț ii muscula re foarte intense temperatura corpului nu poate crește ;
b) climatul umed și cald nu determin ă creșterea temperaturii corporale ;
c) hiperpirexia este men ținerea temperaturii corporale peste 38,5oC;
d) emoțiile pot determina o creștere a temperaturii corporale .

23. Alegeți afirmația adevărată referitoare la evoluția hipertermiei:
a) cupri nde: p erioada ini țială, perioada de debut ș i perioada de declin ;
b) cuprinde: perioada de debut, perioada de stare ș i perioada de declin;
c) cuprinde: perioada inițială, perioa da de debut și p erioada de stare ;
d) nici o situație nu e corectă .

24. Printre indicațiile măsurării ambulatorii a TA se numără următoarele, cu o excepție:
a) suspec tarea unei HTA de halat alb;
b) aprecierea severității HTA;
c) lipsa controlului valoril or TA sub tra tament corect;
d) valori ușor crescute ale TA cu normalizare sub tratament .

25. Care din tre enunțur ile de mai jos reprezintă o formulare corectă a unui diagnostic actua l de
îngrijire?
a) potențial crescut pentru o mai bu nă sănătate dentară;
b) absența complianței față de dieta hi posodată cauzată de lipsa cunoștințelor asupra
restricțiilor dietetice la hiperte nsiv, manifestată prin consumul de brânzeturi afumate;
c) risc cre scut p entru apariția trombozei venoase profunde a membr elor inferioare favorizat
de imobilizarea prelungită la p at datorată fracturii de șold ;
d) scăderea capacității de efort c auzată d e insuficiența cardiacă.

26. Alegeți afirmația corectă:
a) interviul reprezi ntă fo rma s pecială de interacțiune non-verbală;
b) intervi ul reprezintă metoda de cule gere a datelo r variabile și stabile;
c) interviul reprezintă o metodă de culegere a datelor despre pa cient ;
d) interviul reprezintă primul contact dintre medic și pacient.

27.Identific ați varianta adevărată:
a) manifestarea de dependenț ă reprezintă un semn observa bil care perm ite identificare a
stării de dependență;
b) manifestarea de dependență reprezintă incapac itatea pers oanei de a -și satisface una din
nevoile fundamentale;
c) manifestar ea de depen dență reprezintă lipsa de cunoștințe a perso anei asupra modului în
care să-și satisfa că nevoile funda mentale;
d) manifestarea de dependență reprezintă starea emoțională a pa cientului.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
166
28.Identificați varianta incorectă:
a) problemele de dependență ale nev oii d e a respira pot fi: obstrucția căilor respiratorii,
alterarea vocii, dispneea ;
b) când nevo ia de a elimina este alterată, poate apărea diaforeza;
c) alterarea nevoii de a se mișca nu determină ischemia zonelor expuse compresiunii între
două planuri du re;
d) când n evoia de a dormi este alterată apare hipersomnia.

29.Identificați varianta c orectă :
a) proce sul de îngrijire reprezintă metoda care permite acordarea de îngrijiri;
b) procesul de î ngrijire rep rezintă un mod științific de rezolvare a problemelor pacien tului
pentru a răspunde nevoilor sale fizice, psihice sau s ociale;
c) procesul de îngrijir e reprezintă un mod de asigur are în serie a î ngrijirilor acordate
pacientulu i;
d) procesul de îngriji re se poate aplica doar la pacienții internați în spital.

30.Identific ați varian ta falsă:
a) alimentația și hidratarea inadecvată pr in deficit se poate manifest a prin anorex ie;
b) alimentația și hidratarea inadecvată prin deficit se poate manifesta prin disfagi e;
c) alimentaț ia și hidratarea inadecvată prin deficit se poate manifesta prin creș tere
ponderală;
d) alimentația și hidratarea inadecv ată prin exces poate determi na afecțiuni metabolice.

31.Alegeți varianta incorectă :
a) dispneea Cheyne -Stockes este o respirație amplă, prof undă;
b) dispneea Cheyne -Stockes este o perturbare ritmică și periodică a respirației ;
c) dispneea Cheyne -Stockes este o respirație cu amplit udini cresc ânde până la maximum și
apoi scăzând până la apnee, ce durează 10 -20 secunde;
d) dispneea Cheyne -Stockes este urm ată de o perioadă de apnee .

32.Identificați varianta falsă :
a) circulaț ia in adecvată se poate manifesta prin modificări ale frecvenței și ritmului
pulsului;
b) circulația inadecvat ă se poate manifesta doar prin m odificări ale pulsului central;
c) circulația inade cvată se poate manifesta prin modif icări ale amplitudinii pu lsului;
d) circula ția inadecvată se poate manifesta cu hiperte nsiune arterială.

33.Alege ți afirmația corectă a incont inenței urinare :
a) reprezintă incapacitatea vezicii urinare d e a-și goli conținutul;
b) reprezintă eliminare inconștientă , involuntară de urină;
c) reprezintă micțiuni involuntare nocturne;
d) poate să apa ră la pacienț i agitați.

34.Alegeți vari anta adevărată:
a) hipoxia reprezintă scăderea cantității de O2 în sânge ;
b) hipoxia reprezintă scăderea cantității de O 2 în țesuturi;
c) hipoxia rep rezintă sc ădere a cantității de CO 2 în sânge;
d) hipoxemia repr ezintă scăderea cantității de O 2 în țesuturi.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
167
35.Identif icați varianta incorectă :
a) pot fi manifestări de dependență la nivel senzorial: hipoacuzia și anosmia;
b) pot fi manifestări de dependență la nivel senzorial: poliuria , nicturia și enurezisul;
c) pot fi man ifestări de dependență la niv el senzorial: cecitatea și surditatea;
d) pot fi manifestări de dependență la nivel senzorial: hipoestezia și hiperestezia.

36.Identificați varianta adevărată:
a) obiectiv ele urmărite în cazul mobilizării pacientului sunt: stimularea circulației sanguine
și a meta bolismului;
b) obiectivul urmări t în cazul mobilizării pacientului comatos este stimula rea poftei d e
mâncare;
c) obiectivele urmărite în cazul mobilizării pacientului co matos sunt: stimularea circulației
sanguine, a metabolismului și p oftei de mâncare;
d) mobilizarea pacientului poli traumatizat este recomandată .

37.Alegeți afirmația falsă:
a) hiperte rmia se poate manifesta cu hiperpirexie;
b) hipotermia se poate manifesta cu sub febrilitate;
c) hiper termi a se poate manifesta cu subfebrilitate;
d) hipotermia se poate manifesta cu somnolență.

38.Care dintre u rmătoarele afirmații este adevărată?
a) eliminarea colecți ei de puroi din căile respiratorii se numește vomică;
b) eliminarea de sânge di n căile respirator ii se numește hematemeză;
c) eliminarea colecției de puroi din căile respiratorii se numește h emoptizie;
d) elimi narea de sânge și puroi din plămâni se numește vomică .

39.Care d intre următoarele afirmații este falsă?
a) alterarea integrității pie lii și mucoaselor se ma nifestă prin : excoriații și fisuri;
b) alterare a integrității pielii și muco aselor se man ifestă prin : alopecie și foliculită;
c) alterarea integrității pielii și mucoasel or se manifestă prin : ulcerații și escare ;
d) alterarea integrității pie lii și mucoaselor se ma nifestă prin : plăgi și vezicule.

40. Identi ficați varianta fals ă:
a) igiena defectuoasă duce la apariția escarelor de decubit;
b) prevenirea escarelor se face prin menține rea aceleiași poziții mai mult de 3 ore;
c) cauzele escarelor de decub it pot fi: alimentația deficitară și deshidratarea;
d) apariția escarel or de decubit este favorizată de menținere a pacientului ti mp îndelungat în
aceeași poziție și de cutele lenje riei de pat sau de corp.

41. Care dintre următoarele afirmații este falsă?
a) dispneea Kussmaul este o respirație în patru timpi;
b) dispneea Kussmaul e ste o inspirație profundă urm ată de o scur tă pauză și o expirație
scurtă, zgomotoasă, după ca re urmează o al tă pauză scu rtă;
c) dispneea Kussmaul este o respirație accelerată și profundă;
d) dispneea Kussmaul est e o p erturbare ritmică și periodică a respirației .

42.Alegeți varianta fals ă:
a) afazia repre zintă incapacita tea de a pronunța cuvintele;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
168
b) amnezia reprezintă o t ulburare de memorie;
c) frecvența respirației variază în funcție de vârstă și sex;
d) creșterea frecvenței numărului de respirații pe minut se numește hiperventilație.

43. Identifica ți varianta i ncorectă:
a) diagnosticul de îngrijire cuprinde descrierea proces ului patolog ic;
b) diagnosticul de îngrijire cuprinde enunțul problemei de dependență ;
c) diagnos ticul de îngrijire cuprinde enunțul sursei de dif icultate;
d) diagnosticul de îngrijire cu prinde enunțul clar, precis , al modului individual de r ăspun s
al persoanei față de o problemă de sănătate .

44. Atribuțiile și responsabil itățile asistentului medi cal rezultă din:
a) Ordonanța 144/2008, fișa postului;
b) jurământul lui Hipocrate ;
c) dispozițiile le gii 95/2006 ;
d) tratatul de Simplicium M edicamentorum.

45.Care dintre următoarele afirmații este adevărată?
a) ischiuria s e manifestă cu glob vezic al;
b) retenția urinară se manifestă cu a nurie;
c) polakiuria apare în timpul no pții;
d) ischiuria poate determina d eshidratare hipertonă.

46.Identificați varianta falsă :
a) hipertensiunea arterială apare când circulația est e perturbată;
b) tahip neea este creșterea frecvenței respirației;
c) bradicardia exprimă scă derea frecven ței pulsului;
d) pulsul di crot este pr ezent la arterele simetrice.

47.Alegeți varianta falsă:
a) atrofia musculară apare după efort fizic;
b) râsul sardonic este deter minat de contracția mușchilor masticatori;
c) anchil oza afecte ază articulațiile;
d) ticurile sunt prezente la pac ienții cu hi peractivitat e.

48.Care dintre următoarele afirmații este adevărată?
a) pacienții cu hemiplegie sunt așezați în decubit ventral;
b) în poziție Trend elenburg se transportă pacienții cu dispnee;
c) poziția pacientului în pat p oate fi activă , pasivă și artif icială;
d) poziția decubi t dorsal se recomandă după puncție lombară.

49. Alegeți varianta adevărată:
a) durata somnului la adult este de 4 – 6 ore/zi;
b) nou – născutul doarme 16 -20 ore/zi;
c) insomnia se mani festă cu letargie;
d) pavorul noct urn apare doa r la copii.

50.Găsiți va rianta corectă:
a) tensiunea arterială este presiunea exercitată de sâ nge asupra pereților venoși;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
169
b) temperatura corpului e ste rezultatul dintr e termogeneză și homeostazie;
c) respirația este o f uncție vegetativă a ființei uma ne;
d) pulsul se măsoară pe oric e arter ă care poate fi comprimată pe un plan osos.

51. Alegeți afirmația corectă referitoare la diagnosticul de nursing și diagnosticul medical :
a) diagno sticul de nursing nu poate fi schimbat odată enunțat, iar cel medical de asemenea;
b) diagn osticul de nursi ng este unul de îng rijire, iar cel medical de boală ;
c) diagnosticu l de nursing este unic, iar diagnosticul medical poate fi enunț at și de asistenta
medica lă;
d) nici unul dintre răspunsuri nu este core ct.

52.Sursa de dificultate de ordin fizic în satisfacerea nevoi i de a mânca și a bea este :
a) anxietatea ;
b) stresul ;
c) situațiile de criză ;
d) alterarea peristaltismului intestinal .

53.Identific ați varianta corectă :
a) dacă pacientul are degeră turi, încălzirea zo nelor respective se face brusc ;
b) dacă pacientul este conștient s e adm inistrează l ichide calde îndulcite doar prin perfuzie
intravenoasă;
c) hipotermia se definește ca fiind temperatura corpului scăzută sub 36 grade C;
d) în cazul hipertermiei manevrele de resuscitar e cardio-respiratorie durează 1 5 minute .

54. Caracteristice le ob iectivelor de îngrijire sunt, exceptând :
a) specificitate și realism ;
b) implicare ;
c) eficacitate și determinare ;
d) performanță.

55.Identificaț i varianta falsă:
a) hipertermia constă în creșterea tempe raturii corporale, la adult, peste 36,1 grade C;
b) nevoia de somn variază și în funcție de vârstă ;
c) o activitate fizică adecvată predispune individul la un somn regenerator ;
d) hipotermia reprezintă scăderea tem perat urii corpului sub 36 grade C .

56.Care dintr e următoarele afirmații este fal să?
a) nou-născu tul doarme 16 -20 ore pe zi ;
b) adultul doarme mai puțin de 6 ore pe zi;
c) adultul doarme 7 -9 ore pe zi ;
d) vârstnicul doarme mai puțin decât adultul .

57. Identificați varianta corectă:
a) anxietate a este o sursă de dificu ltate de ordin fizic în satisfacerea nevoii de a mânca și a bea ;
b) stresul es te o sursă de dificultate de ordin fizic în satisfacerea nevoii de a mânca și a bea;
c) situațiile de criză sunt sur se de dificultate de ordin fizic în satisfacerea nevoii de a mânca
și a bea;
d) obstrucțiile , tumorile, s trangulările sunt surse de di ficultate de ordin fizic în satisfacerea
nevoii de a mânca și a bea .

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
170
58.Elementele componente ale modelului conceptual sunt, mai puțin :
a) postula te și valori ;
b) scopul și rolul profesiei ;
c) obiectivul profesiei;
d) sursa de dificultat e, int ervenț ia și consecinț ele.

59. Identificați varianta corectă:
a) în condiții fiziologice culoarea urinei poate fi transparent ă în cazul urinelor concentrate;
b) în condiții fiziologice culoarea urinei poate fi închisă în regim vegetarian;
c) în condiții fizi ologic e culoarea urinei poate fi deschisă în regim bogat în carne;
d) în condiții fiziologice culoarea urinei poate fi deschisă în regim vegetar ian.

60. Identificaț i varianta falsă:
a) poliuria poate fi permanentă, d urabilă sau trecătoare;
b) hiperste nuria reprezi ntă urină cu de nsitate scăzută;
c) transpirația are un pH de 5,2 având o reacție acidă sau ușor alcalină;
d) nevoia de a elimina este influențată d e alimentație, exerci ții, vârstă.

61.Afirmațiile următoare sunt false , cu excepția:
a) în polakiurie apa re senzaț ia de micționare frecvent ă și cantitate a de urină este mică;
b) în polakiurie cantitatea de urină emisă este foarte mare ;
c) în polakiurie urina este c olorată roșu ;
d) în polakiurie avem inversare a raportului dintre numărul de m icțiuni din timpul zilei cu
cele din tim pul nopții .

62.Alegeți varianta adevărată:
a) adultul are o temperatură de 360-370 C la nivelul axilei ;
b) ingestia de proteine scade temperatura c orpului ;
c) emoțiile det ermin ă scăderea temperaturii corporale ;
d) temperatu ra încăperi i nu influențează temperatura co rpului.

63. Următ oarele afirmații sunt adevărate , mai puțin:
a) escarele sunt leziuni ale tegumentelor interpuse între două planuri dure – pat și os;
b) modelul concept ual de nursing al V. Henderson este sus ținut de t rei valori;
c) la Florence Nighting ale îngr ijirile au f ost reorg anizate după principiul taylorismului –
realizarea lor în serie;
d) modelul conceptual al lui Imogene King introduce patru sisteme dinamice ce
intera cțion ează: individul, grupurile, societatea și sănătatea.

64. Alegeți varianta falsă:
a) în timpul activităților musculare intense temperatura corpului poate crește;
b) creșterea temperaturii corporale poate fi determinat ă de emoții ;
c) climatul umed și rece det ermin ă creșterea temperaturii corporale;
d) temperat ura corpului este mini mă d imineaț a între orele 3-5 și maxi mă seara între 18-23.

65. Afirmațiile urmă toare sunt false, cu excepția:
a) subfebrilitatea este menținerea temperaturii corporale între 36,20-370 C;
b) febra moderată este menținerea temperaturii corpor ale între 370-380 C;
c) febra ridica tă este menți nerea temperatur ii corporale între 390-400 C;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
171
d) febra ridicată este menținerea temperaturii corporale între 37,50-380 C.

66. Planul de îngri jire poate fi definit sub f orma , mai puțin :
a) unui cod teoretic ;
b) unei metode sistematice, organizate, prin care se acor dă îngrijiri individualizate ;
c) unui ansamblul de activități de nursing desfășurate metodic ;
d) unui cod matematic, de activități de îngrijire.

67. Identificați varianta adevă rată:
a) enurezisul reprezintă pierderea voluntară de urină noaptea;
b) enurezisul rep rezin tă pierderea inv oluntară de urină, la copilul peste vârsta de 3 ani;
c) enurezisul apare la sfârșitul crizei de epilepsie;
d) enurezisul se întâln ește în insuficiența renal ă acută .

68. Alegeți varianta corectă:
a) caracteristicile diagnosticului de nursing s unt specific e fiecărui pacient în parte ;
b) caracteristicile diagnosticului de nursing nu țin cont de factorii cauzali ai problemelor de sănătate;
c) caracteristicile diagno sticului de nursing orientează medicul către diag nosticul medical;
d) caracteris ticile diagn osticu lui de nursing f ac dificilă comunicarea asistenței cu ceilalți
membri ai echipei de sănătate .

69.Alegeți răspunsul corect:
a) culegerea datelo r reprezintă prima et apă în cadrul procesului de nursing;
b) culegerea da telor cuprinde stabilirea diagnos ticelor nursi ng;
c) culegerea da telor se realizează înt rebând medicul despre pacient ;
d) culegerea datelor reprezintă ultima etapă a procesului nursing .

70.Afirmațiile următoare s unt false, cu excepția :
a) hipotermia este menținere a temperaturii corporale între 36 ,20-370 C;
b) febra moderată est e menținerea temperaturii corporale între 370-380 C;
c) febra ridicată este menținerea temperaturii corporale între 390-400 C;
d) papula este un abces minus cul la suprafața tegumentului .

71. Identificați afirmația adevă rată:
a) diafore za reprezintă transpirație în cantitate redusă ;
b) diaforeza reprezintă transpirație în cantitate mare ;
c) diaforeza reprezintă absența transpirației ;
d) diaforez a reprezintă hemoragi e vag inală .

72. Identificați afirmația adevă rată:
a) pierderea imaginii de sine repr ezintă un sen timent de valori zare;
b) pierderea imaginii de sine reprezintă un sentiment de frustrare datorat percepției negative
a propriului corp ;
c) pierder ea imaginii de sine r eprez intă o stare euforic ă;
d) pierderea imaginii de sine reprezintă un sen timent de superioritat e.

73. Alegeți r ăspunsul corect:
a) pronația reprezintă o mișcare de flexie a antebrațului pe braț;
b) pronația reprezintă mișcarea de răsucire a palmelor în jos;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
172
c) pronația reprezintă mișcare a de răsucire a palmelor în sus;
d) pronația reprezi ntă o mișcare de latera litate .

74. Insomnia pre -dormițională:
a) este caracteristică vârstnicului
b) se caracterizează printr -o stare de veghe prelungită
c) se caracterizează prin somn agi tat, superficial
d) constă în adormire cu di ficultate

75. Sursele de dificu ltate, de ordin fizic, care determină nesatisfacerea nevoii de a elimina sunt:
a) alterarea mucoasei intestinale
b) anxietatea
c) situațiile de criză
d) tulburările de gândir e.

76.Prin narcolepsie se înțelege:
a) hiposomnie con tinuă
b) necesita te subită de somn, precedată de pierderea tonusului muscular
c) necesitate subită de somn, precedată de păstrarea tonusului muscular
d) ațipiri , paci entul aude cuvintele rostite tare și răspunde laconic

77. Prin genu v arum se înțelege :
a) deformări în care genunch ii sunt apropiaț i și picioarele apropiate
b) deformări în care genunchii sunt apropiați și picioarele sunt depărtate
c) deformări în care genunchii sunt depărtaț i, în schimb picioarele sunt apropiate
d) deformă ri în care genunchii sunt depărta ți, în schimb picioarele sunt depărtate

78. Vomica cu aspect macroscopic purulent poate apărea în:
a) pneumonia francă lobară
b) abcesul pulmonar
c) colică biliară
d) ulcer gastroduodenal

79. Care din următoarele afirma ții este falsă:
a) hiperpirexia este menține rea temperaturii peste 40 grade C
b) frisoanele sunt contracții musculare puternice
c) sindromul febril (grup de semen) ce cuprinde: cefale e, tahicardie, tahipne e, oligurie, sete
d) subfebrilitatea este tempera tura sub 36 grade la adult .

80. Caracteristi cile diagnosticu lui nursing:
a) este specific unui pacient
b) nu ține cont de factorii cauzali ai problemelor de sănătate
c) orientează med icul către diagnosticu l med ical
d) face dificilă comunicarea asistenței cu ceilalți membri ai echipei de sănătate

81. Steatoreea es te
a) scaun cu mucus și puroi
b) scaun cu resturi alimentare nedigerate
c) scaun cu grăsimi nedigerate

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
173
d) scaun cu sânge și puroi

82. Printr e manifestările de dependență ale circulației inadecvate nu se numă ră:
a) tegumente normal colora te
b) tahicardie sau bradicardie
c) puls filiform, cu volum foarte redus, abia perceptibil
d) scăderea severă a cantității de oxigen din sânge

83. Ortopneea se definește ca:
a) expectorație seroasă;
b) respirație în poziție verticală a corp ului;
c) respirație în poziție o rizontală a corp ului
d) respirație dificilă în ortostatism .

Modulul 16. Tehnici de nursing și investigații
prof. Alina Mihalache, prof. Mihae la Postelnicu , prof. T ania Bararu ,

1.Indica ți afirmația corectă :
a) pu ncția este opera ția prin care se pătrunde într -un vas de sânge ;
b) scopul puncționării es te cel explorator și terapeutic;
c) asistentul medical execută puncția venoasă, arterială, pleur ală, articulară;
d) pu ncția venoasă se execută de către medic ajutat de asistenta med icală.

2.Îngrijire a ulterioară după puncția abd ominală presupune:
a) instalarea comodă în pat, supravegherea și suplinirea pacientului pentru satisfacerea nevoilor;
b) doar supravegherea pacientului ;
c) doar suplinirea pacientului pentru satisfacerea nevo ilor s ale;
d) doar verificarea f uncți ilor vit ale.

3.în cadru l execuției paracenteze i asistenta medicală:
a) pregătește câmpul cutana t prin dezinfecție de tip III;
b) doar supraveghea ză pacientul în timpul puncț iei;
c) este îndeajuns să îngrijească locul puncției;
d) trebuie doar să înm âneze medicul ui instrumentele în condiții de asepsie.

4.Identificați afirmația greșită:
a) puncționarea venei se fac e cu acul având bizoul în sus;
b) se recomandă flectarea antebrațului pe braț după puncționare a venei ;
c) trebuie evitată atingerea p rodusu lui recoltat prin puncție;
d) manevrarea corectă a instrumentarului steril este foarte importantă.

5.Identificați afirmația greșită:
a) puncția abdom inală mai este numită ș i paracenteză;
b) paracenteza constă în traversar ea peretelui abdo minal cu ajutoru l unui trocar ;
c) puncția abd ominală se ex ecută pe linia ombilico -pubiană;
d) paracenteza se execută doar în scop terapeutic.

6. Alimentația artifici ală este recomandată pacienț ilor:
a) inconștienți , comatoși , cu tul burăr i de deglutiție.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
174
b) astenici, cu def icit motor la membrele inferi oare
c) hiperactivi, cu deficiențe de auz
d) imobilizați, adinamici, epuizați.

7.Identificați afirmația greșită :
a) produs ele recoltate pentru examene bacteriologice nu se amestecă cu substan țe antis eptice;
b) recipientele în care se re coltează prod usele patolog ice trebuie să fie curate ;
c) recoltarea produselor pentru examenele bacteriologice se va face în condiții de perfectă
asepsie;
d) suprainfectarea produs elor recoltate, nu determ ină modifica rea rezultat elor.

8.Identificați afirmația gr eșită:
a) asiste nta trebuie să respecte orarul recoltărilor;
b) asistenta pregătește fizic și psihic pacientul pentru recoltarea produselor biologice;
c) pentr u evitarea alterării pr oduse lor recoltate, asist enta trebuie doar să le trimită imediat la
laborator;
d) asistenta va efec tua tehnica de r ecoltare a produselor biologice și patologice cu
profesionalism.

9.Recoltarea sângelui se face:
a) doar prin puncție cap ilară;
b) prin puncție capil ară, venoasă și arte rială;
c) do ar prin punc ție venoasă;
d) la nevoie , prin pu ncție biopsic ă.

10.Tubul vac utainer se utilizează în funcție de codul de culoare a dopului astfel:
a) roșu ș i portocaliu pentru recoltarea probelor de coagulare;
b) negru p entru recoltarea vitezei de sedimenta re (VSH -ului);
c) albastru pentru analize bioch imice ;
d) galbe n pentru recoltă ri hematologice .

11.Recol tarea lichidului cefalorahidian :
a) se poate face după ce pacientul se alimentează;
b) se f ace doar prin puncție lomb ară;
c) se face doar p rin puncție suboccipitală;
d) se face prin puncție lombară, suboccipitală sau ventriculară .
12.Recoltarea secrețiilor purulente se face :
a) doar din plăgile supurate;
b) cu scop explora tor;
c) doar pentru d epistarea florei microbien e gen eratoare;
d) do ar pentru efectuarea antibiog rame i.

13. Substanțele folosite la alimentația parenterală treb uie să aibă următoarele proprietăți , mai
puțin:
a) să poată fi utilizate direct de țesuturi;
b) să aibă valoare ca lorică mare pentru a acope ri necesitățile organismului;
c) să nu aibă acțiune iritantă sau necrozată asupra țesuturilor cu care vin în contact;
d) să aibă o temperatură de 370 C și să nu depășească cantitatea de 400 ml.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
175
14.Pentru compresiunea esofagia nă se folosește sonda:
a) Fauc her;
b) Bl akemore;
c) Foley;
d) Thiemann.

15.Sondajul vezical:
a) se face doar în scop expl orator;
b) trebu ie efectuat fără condiții speciale de asepsie;
c) presupune dezinfecția meatului urinar cu betadină ;
d) presupune îmbr ăcarea mănușilor de unică folosință.

16.Dezinfecț ia plăgii se realizează cu:
a) antiseptice citofilactice ;
b) tinctură de iod, rivanol ;
c) soluții slab alcoolizate și antibiotice ;
d) antiseptice citocaustice.

17.Praștia se folosește pentru bandajarea:
a) capului;
b) nasului ;
c) bărbi ei și b uzelor ;
d) membrului superior .

18. Pans amen tul reprezintă:
a) procedură de co rectare chiru rgicală a p lăgilor sfâșiate ;
b) un act chirurgical de aseptizare, tratare și protejare a plăgilor ;
c) o metodă de protejare și fixare a une i regiuni cu ajutorul unei feșe;
d) o tub ulatură elast ică care asigură o bună aerare a plăgii.

19. Fac parte din ana lize hematolo gice următoarele , mai puțin :
a) numărătoarea reticulocitelor și a leucocitelor ;
b) formula leucocitară și trombocitele ;
c) amilazemia și sideremia ;
d) hematiil e și euzinof ilia.

20. Dispne ea Cheyne -Stockes este:
a) o respirație cu amplitudini crescân de până la ma xim și apoi scăz ute până la apnee ce
durează 10 -20 secunde ;
b) dispnee cu rărirea ritmului respirator ;
c) dispnee cu accelerarea ritmului expirator ;
d) respi rație în patru timpi : inspir profund, pauză, expir scurt, zgomotos, pauză.

21. Pentru prevenire a escarelor se r ecomandă , cu excepția :
a) asigurarea unei poziții comode bolnavului imobilizat la pat;
b) mobilizarea bolnavului la interval de 6 ore;
c) toaleta zilni că și masajul c ircular a regiunilor predispuse ;
d) escara constituită se tratează ca or ice plagă.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
176
22.Sondajul repre zintă:
a) introducerea unui lichid într -o cavitate sondată ;
b) realizarea unui orificiu prin incizie chirurgic ală și introducerea unei canule ;
c) introducerea une i cantități de lichid prin int erme diul unei canule, prin anus în rect;
d) introducerea unei so nde, canule sau catetere, prin căile naturale, într -un organ cavitar
sau canalicular.

23. Necesarul caloric în repaus absolut la un adult sănătos este eg al cu:
a) 25 calorii / kg corp ;
b) 30 calorii / kg corp ;
c) 35 calor ii / kg corp ;
d) 45 calorii / kg corp.

24.Contuzia reprezintă:
a) traumatism însoțit de distrugeri tisulare ce interesează tegumentele și mucoasele ;
b) totalitatea fenomenelor l ocale și general e pe care le prezintă organismul în urma acțiunii
violente a unei forțe externe – agent vulne rant sau a unui corp contondent ;
c) un traumatism închis, fără lezarea i ntegrității p ielii;
d) plagă hemoragică ce necesită hemo stază.

25. în funcție de vasul lezat he moragiile pot fi:
a) hemoragii in terne, hemoragii e xterne, hemoragii exteriorizat e;
b) hemoragii arteriale, hemora gii venoase, hemoragii capilare ;
c) hemoragii locale, hemoragii generale, hemoragii spontane ;
d) hemo ragii mici, hemoragii med ii, hemoragii gr ave.

26.Hemostaza provizorie se realizează prin :
a) compresiune ma nuală la dist anță, mai sus de plagă, pe vena superficială ;
b) compresiune l a distanță cu ligatură de garou ;
c) aplicare de bureți de fibrină pe zona hemoragică, timp de 3 -4 zile;
d) grefă vasculară – venoasă sau arterial ă în leziuni mai mari de 2 cm.

27.Sunt incidente și accidente al e puncției ve noase următoarele, cu excepția:
a) hematom, reacție inflamatorie la locul puncției ;
b) perforarea venei ;
c) amețeli, lipotimie ;
d) lezarea nervul ui sciatic.

28.Spălătura auricul ară reprezintă:
a) introducerea unei soluții antiseptice la nivel ul sacului conjunctival ;
b) introducerea unui curent de lic hid în conductul auditiv extern ;
c) introducerea unui cate ter prin ure tră în vezica urinară;
d) introducerea unei sonde Einhorn în duoden .

29.Pentru recoltarea sângelui se pot folos i următoarele me tode, cu excepția:
a) puncție capilară ;
b) puncție venoasă ;
c) denudarea chirurgicală a venei ;
d) puncție arterială .

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
177
30.Cu ajutorul albuminom etrului se deter mină:
a) densitatea urinară ;
b) album inuria;
c) glicozuria ;
d) prezen ța corpilor c etonici.

31.Cu privire la sumarul de urină sunt adevărate următoarele, cu excepția :
a) este un examen de rutină;
b) este complex și necostisitor;
c) este necesară u rina de dimineață ;
d) este necesară o cantitate de m inim 5 ml de urină.

32. Care dintre afirmațiile de mai jos referi toare la locul de elecție al injecției intradermice este
incorectă:
a) tegumentul să fie lipsit de pilozitate;
b) se real izează frecvent pe fața anterioară a antebrațului ;
c) tegumentul să fie slab c heratinizat ;
d) zona de elecție să fie puternic vascu larizată.

33. Pentru injecția intradermică sunt valabile următoarele etape, cu o excepție:
a) se injectează 1 -2 ml soluție ;
b) se antise ptizează tegumentul ;
c) se introdu ce acul la un unghi de 15 -20 grade;
d) nu se ma sează zona.

34. Care dintre afirmațiile referitoa re la injecția subcutanată este incorectă:
a) se folosește în scop terapeutic;
b) locul de elecție este fața anterioară a antebrațului ;
c) se realizează peri ombilical ;
d) se administrează heparinele fracționate .

35. Care dintre afirmațiile referitoare la tehnica inje cției subcutanat e este incorectă :
a) se injectează la baza pliului cutanat format de index și police;
b) se introduce acul la un unghi de 45-90 grade;
c) se aspiră obligatoriu înainte de injectare;
d) se masează după heparină.

36. Următoarele afirmații referitoare la sedimentul uri nar sunt adevărate, cu excepția:
a) contribuie la diagnosticul nefropatiilor;
b) se obține prin centrifugarea a 10 ml d e urină;
c) în mod normal conț ine numeroși cilindri;
d) normal celularitatea este redusă.

37. Următoarele afirmații sunt adevărate cu privire la uro cultură, cu excepția :
a) urocultura se recoltează în recipient steril;
b) trebuie să conțină primul jet de urină;
c) se face în prealabil toaleta riguro asă a regiunii perineale;
d) se poate recolta p rin puncție suprapubiană.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
178
38. Următoare le afirmații cu privire la co lectarea mostrelor de urină din 24 ore sunt
adevărate, cu o excepție:
a) se trimite întreaga cantitate de urină la laborator;
b) se trece ob ligatoriu pe buletin cantitatea de urină din 24 o re;
c) se poate doza glicozuria din 24 ore ;
d) se poate do za acidul vanilm andelic urinar.

39. Următoarele afirmații despre dozarea glicemiei sunt adevărate, cu o excepție:
a) este normală între 70-110 mg%;
b) peste 110 mg% se numește glicemie bazală modificată;
c) peste 110 mg% se numește diabet zaharat tip 2;
d) sub 60 mg% se numește hipoglicemie.

40. Hemocultura reprezintă testul diagnostic care pune în evidență prezența anormală a agențil or
patogeni în:
a) spută;
b) urină;
c) sânge;
d) lichid cefalorahidian.

41. Printre indicațiile recoltării hemocultur ii se află următ oarele, cu ex cepția:
a) sindromu l febril prelungit;
b) endocardita infecțioasă;
c) septicemia;
d) traheobronșita.

42. Următoarel e afirmații s unt adevăra te, cu excepția :
a) pozitiva rea h emoculturilor se face în maxim 24 ore;
b) hemoc ulturile se citesc zilnic;
c) rezultatul fi nal al hemocu lturilor este da t în 2 zile;
d) flacoanele însăm ânțate se păstrează calde sau la tempera tura camerei (maxi mum 4 ore)
dacă transpor tul se prelungește.

43. Ur mătoa rele afirmații referitoare la recoltarea hemoculturilor sunt false, cu excepția:
a) recoltarea se fa ce în puseu febr il cu sau fără întrerupere a antibioticelor ;
b) obligatoriu sub antibiotic;
c) obligato riu “à jeune ”;
d) doar în afara fr isonului.

44. Pentru prevenire a infectării cateterului urinar sunt adevăra te următoarele , cu excepția :
a) nu este obl igatorie folo sirea mănușilor sterile;
b) toaleta adecvată a perineului și meatului urinar;
c) alegerea cali brului adecv at al cateterului;
d) îndepărta rea cât mai rapidă a catet erulu i.

45. Următoarele afirmații referitoare la puncția venoasă sunt adevărate, cu exce pția:
a) reprezintă o etapă a injecției intravenoase ;
b) este echivalentă injecției intravenoase ;
c) se execut ă în unghi de 30 -45 grade ;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
179
d) nu se masează locul puncție i.

46. Identificați afirmația corectă:
a) hemoleuco gram a, glicozuria , creatinina se recoltea ză prin puncț ie venoasă;
b) viteza de sedimentare a hematiilor, fibrinogenul se recoltează prin puncț ie arterială;
c) glicemia, hemocultura, ionog rama se recoltează prin puncți e ven oasă;
d) proteinuria, electroforeza, creatinina se recoltează prin puncție venoasă.

47. Identificaț i răspunsul core ct:
a) prevenirea escarel or se face prin schimbarea poziț iei pacientulu i la 6 ore;
b) prevenirea escarelor se face prin administrarea de antibio tice;
c) prevenirea escarelor se face prin masarea z onelor expuse pentru stimularea circulaț iei;
d) prevenir ea escarelor se face prin bandajarea zonelor expuse.

48.Alegeți varianta adevărată:
a) puncția vezi cală se impune în caz de an urie;
b) prezența glo bului vezica l imp une sondaj vezical;
c) prezența globu lui vezica l impune administrare de diuretice;
d) nu se face sondaj vezical în caz de glob vezical.

49.Identificați răspunsul incorect:
a) funcțiile vitale se not ează cifric și grafic;
b) asistent ul medi cal măsoară și notează în foaia de observație funcțiile vitale;
c) diureza se notează doar grafic în foaia de obser vație;
d) grafic , funcțiile vita le se notează dimineața și seara.

50.Alegeți afirmația falsă:
a) hemocultura se recoltează dimineața pe nemânc ate;
b) hemocultura se recoltează în plin puseu febril;
c) hemocultura se recoltează când se suspectează o septicemie;
d) hemocu ltura se reco ltează în condiț ii de asepsie și antisepsie perfecte.

51.Indicați răspunsul cor ect:
a) spălătur a gastrică se face cu sonda Fol ey;
b) pentru spălătura gastrică folos im o pâlnie;
c) sonda pentru spălătura gastrică se lubrifiază cu ulei de parafină;
d) spălătura gastric ă se face și pen tru eliminarea substanțelor caustice ingerate accidental.

52.Alegeti afirmaț ia falsă:
a) puncția venoasă se po ate exe cuta la nivelul venel or male olare externe;
b) puncția arterială este execut ată de medic;
c) prin puncție rahidiană se recoltează li chid cefalo -rahidian (LCR);
d) puncția venoasă se poate executa doar la nivelul venelor maleola re interne.

53.Care este ordine a umple rii cu sâ nge a vacutaine relor?
a) vacutainere cu aditivi/ vacutainere fără a ditivi/vacutainere pentru examene de coa gulare/
vacutainer pentru vit eza de sedimentare a hematiilor (VSH) ;
b) vacutainere fără a ditivi/vacuta inere pentru examene de coagulare/va cutainer e cu
aditivi/vacutainer pentru viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) ;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
180
c) vacutainere cu aditivi/ vacutainere pentru examene de coagulare/ vacutainere fără aditivi
/vacutainer pentru viteza de sedim entare a hema tiilor (VSH) ;
d) vacutainere fără aditi vi / vacutainere cu aditivi/ vac utain ere pentru examene de
coagulare/ vacutainer pentru viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) .

54.Identificați var ianta falsă:
a) examenele serologice cercetează prezența sau absența anticorpilor în serul bolnavului;
b) exame nele serol ogice se utilizează pen tru diagnosticarea bolilor infecțioase ;
c) pentru ex amen ele serologice sângele se recoltează prin puncți e venoasă direct în
eprubetă, în cantitate de 5-7 ml;
d) pentru examenele ser ologice sânge le se recoltează prin puncție venoa să cu un ac atașat la
seringă , în cantitate de 2 0 ml.

55. Care dintre următoarele va riante de răspuns este falsă?
a) în decubit dorsal sunt expuse escarelor regiunea occipitală și coatele;
b) în decubit ventral sun t expuse esca relor tâmplele;
c) în decubit lateral este expusă escarelor regiunea lomb o-sacrată;
d) în decubit dorsal este expusă escarelo r regiunea sacrococcigiană.

56.Alegeți varianta ade vărată:
a) puncția v enoasă se poate realiza la nivelul venelor cefalică și bazilică ;
b) regimurile dietetice sunt contraindic ate la pacien ții subponderali;
c) vena se pu ncționează poziț ionând acul cu ambo ul în sus;
d) puncția capilară se face la pulpa dege telor: index , medius, inelar.

57.Identificați răspunsul corect:
a) pentru măsurarea t emperaturii c orpului sunt necesare: pix cu mină albastră, tampon cu
alcool, termometru, stetoscop;
b) analizele de sânge se recoltează doar cu stază venoasă;
c) execuția unei procedur i(tehnici) î ncepe cu spălarea mâinilor și î mbrăcarea mănușilor;
d) glicemia se recolte ază doar prin puncție capilară.

58.Care dintre afirmațiile u rmătoare este corectă?
a) în vacutainerul cu capac mov recoltăm fibrinogenu l;
b) urocultura se recoltează dimineața di n jetul de m ijloc al primei m icțiuni;
c) valoarea normal ă a frecvenței respiratorii la adult est e de 12 -14 r/min;
d) alimentarea arti ficială a bolnavu lui se poate realiza cu lingurița.

59.Alegeți răspunsul incorect:
a) mate rialele necesare puncției venoase sunt: holder, ac d ublu, mănuși, vacutainere,
tampon cu alcool;
b) materialele necesare puncției veno ase sunt: holter, ac dublu, mănuși, vacutainere,
tamp on cu alcool;
c) materiale le ne cesare puncției abdominale sunt: trocar , tăviță renală, eprubete, anestezic;
d) materia lele necesar e puncției vezica le sunt: anestezice locale – xilina 1% , ace, seringi
sterile e tc.

60.Identificați afirmația fals ă:
a) în eprubeta cu florură de sodiu se re colte ază sâ nge pentru glicemie;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
181
b) poziția pa cientul ui în pat poate fi: activă , pasivă și fo rțată;
c) alime ntarea pacientulu i poate fi: activă, pasivă, artificială și mixtă ;
d) examenele d e laborator ale sângelui pot fi: hema tologic e, serolog ice și bioch imice .

Mod ulul 17. Protecția și securitatea în muncă
Prof. Nicu Gurz un, Prof. Tania Bararu

1. Iden tificați afi rmația corectă :
a) transportul buteliilor de oxigen în salon c u materiale r ulante dedicate este interzisă ;
b) este inte rzisă utilizarea reductoarelor și manome trelor de presiune conectate la buteliile
de oxigen;
c) este interzisă folosirea unsorilor și a substanțe lor uleioase în manipularea buteliilor de oxigen ;
d) este in terzisă folos irea barbotoarelor pentru umidifiere conecta te la butelii de oxigen.

2. Identificaț i afirmația adevărată legat de d urata depozitării deșeurilor este:
a) 72 h în incinta unității și 24 h pentru trans port și eliminare finală
b) o zi în incin ta unității și 24 h pentru transport și eliminare fi nală
c) 48 h în incinta unității și 24 h pentru transport și eliminare finală
d) 24 h în incinta unității și 24 h pentru t ransport și eliminare finală

3.Indicați metoda prin care o ridica re de greutate să fie sigură și cu impact minim asupra
organismului personalu lui medical :
a) să stea câ t mai departe de pacient;
b) să stea cât mai aproape de pacient ;
c) să nu flecteze genun chii;
d) să stea cu pic ioarele apropiate .

4. Indicați momentul corect de sco atere a materialelor din autoclav , după terminarea steriliză rii:
a) coborârea presiunii din autoclav la valoarea de 0 atm;
b) răcirea completă a etuvei ;
c) imediat ce s-a terminat ster ilizarea , în caz de urgență ;
d) după 5 minute d e așteptare .

5.Identifi cați afirmați a corectă :
a) mâinile se spală cu apă și săpun;
b) se folosește g el dezinfectant pentru a înlocui spălatu l pe mâini ;
c) mâinile se s pală cu substanțe dezinfe ctate;
d) dacă se folosesc mănuși nu este ne cesar ă spăla rea frecventă a m âinilor .

6.Identificați afirmația co rectă :
a) prin radiație ionizantă se înțelege radiație ultravio letă;
b) prin radiaț ie ionizantă se înțeleg e rad iație infraroșie ;
c) prin radiație ionizantă se înțelege radiație emisă de antena de tel ecomunicații ;
d) prin radiație i onizantă se înțelege r adiație Roentgen .

7.Identificați afirmația corectă :
a) doza efectivă pentru p ersonalul expus pr ofesional este 20 mSv ( milis ievert) pe an;
b) doza efectivă pentru personal ul expus profesional este 40 mSv (milisie vert) pe an;
c) doza efectivă pe ntru personalul expus pr ofesional este 80 mSv (milisievert) pe an;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
182
d) doza efectivă pentru personal ul expus profesion al este 100 mSv (milisi evert ) pe an.

8. Identificați factorii favorizanți implicați în declanșarea infecțiilor n osocomiale :
a) contact nemijloci t între pacienți și personalul din sp itale sau unități ambulatorii ;
b) nerespectarea condițiilor de igienă și deconta minare cotidiană și periodic ă;
c) pacienți cu diverse maladii sau persoane cu infecții , în perioada de incubație ;
d) personal auxil iar (bucătărie, s pălătorie, magazie, întreținere apara tură etc.) .

9.Identificați grupurile de risc care pot prez enta infecții noso comiale din cauza imuno depri mării :
a) personalul medico -sanitar, practicanți ;
b) personal auxiliar (bucătărie, spălător ie, magazie, întreținere aparatură etc.) ;
c) nou-născuți , prematuri, distrofici, arși, transplantați , hemodializați etc ;
d) vizitat ori, aparținători .

10. Identificați proc edura corectă necesară profilaxiei infecțiilor no socomiale :
a) utilizare de compartimente to tal separate pentru pacienții septici și aseptici ;
b) antibioticoter apie;
c) interzicerea vizitatorilor în spital ;
d) refuzarea inter nării pacienților cu afecțiuni infecto -contagi oase.

11.Identificațimetoda recomandată a f i folosită în cazul produselor necesare în activitatea de
curățenie și dezinfecție :
a) ameste carea soluțiil or dezinfectante pentru a spori puterea germicidă ;
b) substanțe le diluate nefolosite se pot păstra pentru utilizare ulterioară ;
c) asigurarea schimbării de l a utilizar e a dezinfectanților o dată la 18 luni;
d) folos irea doar a produ selor avizate/autor izare de Minis terul Sănătății .

12. Identificați afirmația corectă :
a) deșeu rile asimilabile ce lor menajere sunt repre zenta te de toate acele deșeuri ce nu au
venit în contact cu sânge sau alte lichide biologice ;
b) deșeurile asimilabile celor menajere se cole ctează în saci din material plastic de culoare
galbenă ;
c) deșeurile asimilabi le celor menajere sunt materiale sanitare care au venit în contact cu
sânge sau alte fluide ;
d) deșeurile asimilabile celor menajere se colectează în cutii din plasti c galbene .

13.Identificați af irmația corectă referitoare la spălarea chirurgicală a mâinilor (tip III) :
a) aplic area unei doze de săpun (5ml) în palme și masarea susținută a mâinilor ;
b) aplicarea unei doze de săpun antiseptic(5ml) în palme și masarea susținută a mâinilor ;
c) aplicarea unei doze de săpun antiseptic în palme și masarea susținută a mâinil or până la
cot inclusiv periajul unghiilor ;
d) uscarea mâinilor și brațelor prin tamponament c u hârtie de unică folosință .

14. Identifica ți procedura corectă în cazul unui accident prin expunere la sânge :
a) după efectuarea tehnicii se anunță conducerea unită ții sanitare ;
b) se pr oduce sângerare de urge nță p rin comprimarea zonei lezate ;
c) în caz de expu nere a mucoaselor: spălarea abundentă tim p de 5 minute cu ser fiziologic ,
badijonaj cu alcool medicina l;
d) după îngrijirile de urgență se investighează persoana accide ntată și persoana asistată.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
183
15.Identificați afirmația corectă :
a) biocidele de tip II sunt u tilizate în dezinfecția tegumentelor și mucoas elor;
b) biocid ele de tip II sun t utilizate în dezinfecț ia aerului ;
c) biocidele de tip II sunt utilizate în dezinfecția mâi nilor;
d) biocidele de tip II sunt utilizate în dezinfecția pavimentelor .

16.Identificați afir mația corectă :
a) dezinfecție chimică se execută prin submerj are 30 -60 minute în soluție dezinfectantă ;
b) dezinfecție chimică se execută prin spălare cu mașina automată cu detergent, la 95° C;
c) dezinfecție chimică se ex ecută prin încălzirea la 55 -95°C urmată de r ăcirea bruscă ;
d) dezinfecție chimică s e face în autoclav cu robinet de vapori deschis .

17.Identifica ți afirmația corectă :
a) pentru dezinfectarea plăgilor deschise și mucoaselor se poate utiliza alcool iodat ;
b) pentr u dezinfectarea plăgilor deschise și mucoase lor se poate utiliza alcool sanitar ;
c) pentru dez infectarea t egumentului , preo perator s e poate utili za rivanol ;
d) pentru dezinfectarea plăgilor deschise și mucoaselor se poate utiliza apă oxigenată .

18.Identifi cați afirmația corectă :
a) sterilizarea reprezintă totalitatea mijloacelor ce urmăresc distrugerea tuturor
microorganismelor de pe supr afața și din profunzimea unui obiect, instrument, material;
b) pentru ster ilizarea mâinilor apa steril ă este indispensabilă ;
c) sterilizarea microflorei aeriene di n încăperi se face prin imersie ;
d) dezinsecția reprezintă totali tatea mijloa celor necesare pe ntru înd epărtarea și distrugerea
rozătoarelor.

19.Identificați afirmația corectă:
a) sterilizarea la autoclav reprezintă o metodă de sterilizare ce folosește aburul sub presiune ;
b) pentru sterilizarea la autoclav , aerul este ridica t la o tempe ratură de 1800 Celsius;
c) sterilizarea c himică este recomandată pentru ste rilizarea materialului moale ;
d) în intervenții le chirurgicale de urgență instr ument arul chirurgical se flambează .

20. Identifi cați afirmația corectă :
a) sterilizarea endo scoapelor se face la pupinel dar fo losind o temperatură mai scăzută ;
b) sterilizarea endoscoapelor se face pe cale chimică ;
c) endoscoapele nu nece sită ster ilizare , dezin fecția lor fiind suficientă ;
d) razele ultraviolete pot fi folosite permanen t pentru dezinfecția salo anelor , nefiind
dăună toare or ganismul ui uman .

21. Etapele spălării mâinilor sunt:
a) palmă cu palmă, între degete, d osul mâinilor, baza d egetului mare, dosul de getel or,
curățarea unghiilor, încheietura mâinii, uscarea
b) palmă cu palmă, între degete, curățarea unghiilor, î ncheietura mâinii , uscarea
c) palmă c u palmă, între degete, curățarea unghiilor, uscare
d) palmă cu palmă, î ntre degete, dosul de getelor, baza degetului mare și uscare

22.Alegeți răspunsul corect:
a) după execuția unei proceduri , mănușile se aru ncă înainte de contactul cu u n nou pacient ;
b) produsele eliminate de pacienți nu constituie sursă de infecț ie;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
184
c) călirea organismului și vaccinarea nu reduc riscul contractării infecțiilor de către pacienți ;
d) pentru prevenirea infecțiilor intra spitalicești nu este necesară rupere a lanțului infecțios .

23.Încercuiți răspunsul corect referitor la cazul de expunere profesională :
a) acesta este reprezentat de tot personalul medical;
b) reprezintă orice persoană din sistemul sanitar care vine în contact cu pacien tul;
c) reprezi ntă orice per soană din sis temul sanitar care se îmbolnăvește;
d) reprezintă orice persoană din sistemul sanitar care a suferit o expunere accidentală .

24.Indicați varianta adevărată:
a) bariera dint re lucrător și sursa de infecție constă în utiliz area echipam entului de protecție;
b) bariera dintre lucrător și sursa de infecție constă în utilizarea paravanului;
c) bariera dintre lucrăto r și sursa de infecție const ă în izolarea sursei de infecție;
d) bariera di ntre lucrător și sursa de infecție nu constă în aplicarea Pre cauțiunilor Unive rsale.

25.Alegeți răspunsul corect:
a) expunere cu risc de infecț ie HIV, VHB, V HC poate fi: contactul cutanat pe o piele
intactă de scurt ă durată;
b) expunere cu risc de infecț ie HIV,VHB,VHC poate fi contactul pe un tegument fără leziuni;
c) expunere cu risc de infecț ie HIV, VHB, VHC poate fi contactul cutanat pe o piele
intactă, dar cu o durata prelungită ;
d) expuner e cu risc de infecție HIV, VHB, VHC poate fi acci dentarea transcutană.

26.Indicați varianta inco rectă:
a) acele și instrumentele ascuțite trebuie depozitate în containere dure după utilizare;
b) circuitele septice sunt separate de cele asepti ce în unitățile sanitare;
c) riscul contac tării unei infecții nosocomiale este același pentru toți pacienții internați ;
d) fără o curățire adecvată instrumentele nu pot fi dezinfectate sau steriliza te corect.

27.Care d intre următoarele varia nte d e răspuns este corectă?
a) aplicare a P.U. (Preca uțiuni Universale) se referă doar la norme de pr otecția munci i;
b) spălarea mâini lor nu este cea mai importantă procedură pentru prevenirea infecțiilor ;
c) cele mai mu lte infecții nosocomial e apar după externarea din s pital;
d) cele mai multe infecții nosocomia le ale tractului urinar apar după sondajul vez ical.

28. Care dintre următoarel e variante de răspuns este falsă?
a) dezinfecția completează dar nu înlocuiește ster ilizarea;
b) sterilizarea re prezintă procesul de di strug ere a tuturor microorganismelor de pe
instru ment arul medical, materialul mo ale, echipame ntele chirurgic ale și de laborator ce vin în
contact direct sau indirect cu pacientul;
c) eficiența procesului de ster ilizare nu depinde de pre gătirea materialul ui contami nat
înainte de a fi supus sterilizării ;
d) uscarea instrumentarului și a celo rlalte echipa mente medicale este esențială pentr u
garantarea sterilizării.

29. Alegeți răspunsul corect:
a) spălarea de deco ntaminare a mâinilor se f ace doar în secțiile de chirurgie;
b) spălarea de decontaminare a mâinilor se face cu apă și săpun;
c) spălarea de dec ontaminar e a mâinilor se face cu apă, săpun, frecare cu periuța , uscare și

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
185
aplicare de alcool;
d) spălarea de decontamina re a mâinilor se face cu apă, săpun, frecare cu periuța , uscare.

30. Identificați răspunsul greșit:
a) sunt expuși mai frec vent infecțiilor nosocomi ale pacienții vârstnici, tara ți;
b) sunt expuși mai frecvent infecțiilor nosocomiale pacienții supuși manevrelor invazive;
c) sunt expuși mai frecvent infecțiilor nosoco miale pacienții operați;
d) sunt expuși mai fre cvent infecțiilor nosocomiale pacienții pregătiți pentru oper ație.

31.Care di ntre următoarele variante de răspuns este falsă?
a) infecțiile intra spitalicești se transmit pe cale aerogenă (prin inhalare);
b) cunoa șterea modului de transmitere nu reduce riscul ap ariției infecț iilor no socomiale;
c) infecțiile intra spitalicești se transmit pe c ale digestivă (prin ingestie);
d) infecțiile intra spitalicești se transmit prin c ontact direct sau sunt inocu late prin soluțiile
de conti nuitate ale tegumentelor.

32.Care dintre ur mătoarele variante de răspuns este f alsă?
a) în interiorul spita lului se impune r espectarea circuitelor funcționale ;
b) se respectă atât circuitul de intrare cât și cel de ieșire al personal ului;
c) nu este prevăzut un ci rcuit al vizitatorilor acesta fiind comun cu cel de primire al bol navilor;
d) se respectă atât c ircuitul ins trumentelor și materialelor cât și cel al lenjeriei .

33.Indicați varianta incorectă:
a) sacii ne gri sau transparenți se folo sesc pentru colectarea deșeurilor asimilabile celor menajere;
b) sacii de cu loare galbenă folose sc pentru cole ctarea deșeuril or înțepătoare -tăietoare;
c) sacii negri sau transparenți se folosesc pentru colectarea recipientele de sticl ă care nu au
venit în contact cu sânge sau cu alte l ichid e biologice;
d) sacii de culoare galbenă se fol osesc pentru colect area deșeurilor infecțioase .

34.Care din tre următoarele v ariante de răspuns este falsă?
a) scopul aplicării Precauțiunilor Universale (PU )este prevenirea transmiterii infecțiilor cu
cale de transmitere sanguină la locul de muncă al person alului medical ;
b) conceptul de PU se referă la m ăsurile care se aplică în vederea prevenirii transmiterii
agenților microbieni cu c ale de transmitere sang vină, în timpul actului medic al;
c) o regulă de bază în aplicarea PU este că nu se consideră toți pacien ții potențial infectați ;
d) o altă regulă de bază în aplicarea P U este: se consid eră că sâ ngele, alte fluide biologice și
țesuturile sunt contaminate cu HIV, HBV , HCV.

35. Următoarele enunțuri sunt adevărat e, cu excepția :
a) barierele utilizate pentru aplica rea precauți unilor univers ale sunt reprezentate d e:
mănuși , halate obișnuite, mască, ochelari de protecție, echipamente de resuscitare, cizme
de cauciuc ;
b) aplicarea precauțiunilor unive rsale se r eferă la util izare a echipamentului de protecție
adecvat, compl et, corect ;
c) recipientul de stinat colectării deșeu rilor înțepătoare -tăietoare t rebuie să fie permeabil,
rezistent la acțiuni mecanice ;
d) deșeurile înțepătoare -tăietoare se colectează în cutii din material rezis tent la acțiuni
mecanice, prevăzute la partea sup erioară cu u n capac specia l.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
186
36. Alegeți definiț ia corectă r eferitoare la dez infecție :
a) distrugerea formelor vegetative și a sporilor de pe suprafețe sa u din substanțe ;
b) omor ârea microbilor în stare veg etativă de pe învelișurile organismului sau din p lăgi;
c) înd epărtarea tutu ror microorganismelor în formă spor ulată de pe supra fețe sau din substanțe ;
d) distrugerea formelor vegetative de pe suprafețe sa u de pe tegumente .

37.Alegeț i dintre enu nțurile de mai j os pe cel adevărat :
a) aplicarea precauțiunilor universale se referă la neutilizarea echipamentu lui de protecție
adecvat, com plet, corect;
b) una din regulile precauțiunilor universale consideră că s ângele , alte fluide biologice și
țesuturile sunt necontami nate cu HIV, HBV, HCV ;
c) infecția nosocomială poate fi recunos cută clinic și/sau microbiologic și afectează fie
bolnavul – datori tă îngrijirilor medicale primite, fie personalul sanitar – datorită activităț ii sale;
d) sunt considerate deșeuri periculoase flacoa nele de perfuzie care nu au venit în contact cu
sângele sau cu alte lichide biologice .

38. Alegeț i enunțul adevăr at:
a) ambalajul în care se face colectarea deșeurilor periculoase rezultate din activitatea
medi cală nu este de unică folosin ță și nu se elimină ;
b) materialele și instrumentele utilizate la efectuare a analizelor de laborator, sunt supuse
sterilizăr ii și pot fi refolosite;
c) recipientul destinat colectării deșeurilor înțepătoare -tăietoare trebuie să fie p ermeabil,
rezistent la acțiun i mecanice ;
d) la nivelul unității sanitare , deșeurile periculoase pot fi s upuse tratame ntelor de
neutralizare înainte de a fi eliminate final, excepție fac resturile alimentare provenite din
spitalele de boli infecțioase .

Modulu l 18. Administrarea medicamen telor
Prof. Mihaela Popa, Prof. Marcela Diaconeasa, Prof. Oana Pădur aru
Prof . Alin a Mihalache, Prof. Tania Bararu

1.Iden tificați afirmația corectă cu privire la definirea substanț ei medicamentoas e:
a) aceasta este o substanță cu structură chimică de origine naturală, de semi sinteză sau
sinteză și cu o anumită acțiune farma codina mică;
b) se definește ca fiind o substanță cu struct ură chimică de semi sinteză sau sinteză și cu o
anumită acțiune farmacodinamic ă;
c) se definește ca fiind o substanță de origine chimică, d e semi sinteză sau sinte ză și cu o
anumită acțiune farmacodinamic ă;
d) subst anța medicamentoasă se definește ca fiind o subst anță cu structură chimică de
origine biologică și cu o anumită acțiune farmacodinamic ă.

2. Legat de ad ministrar ea insulinei este falsă a firmația :
a) se poate adm inistra prin injecție intravenoasă, în urgență;
b) se poate administra prin injecție subcutanată, pe fața externă a brațului ;
c) se poate administra prin injecție intradermică, la nivelul flancurilor peretelui abdo minal;
d) se poate administr a prin injecție subcutanată, la nivelul flancurilor peretelui abdominal .

3. Identificați afirmația corectă referitoare la doza terapeu tică:
a) este cantit atea de medicament admi nistrată în decurs de 24 de ore ;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
187
b) reprezintă cantitatea de medica ment administr ată la oră fixă, peros ;
c) este canti tatea de medicament care se administr ează la oră fixă, parenteral ;
d) este cantitat ea de medicame nt care prod uce un răspuns farmacodinamic vizibil clinic,
favorabil și eficient din partea organi smului.

4. Complicațiile terapiei in travenoase sunt, cu o e xcepț ie:
a) flebita;
b) embolia;
c) par alizia;
d) hiperhidratarea.

5.. Acțiunea medicamentelor as upra organis mului depinde de, cu excepția :
a) structura lor chimică ;
b) doza administrată ;
c) calea de a dministrare;
d) starea generală a pacientului.

6. Indiferent de tipul injecț iei, în pregăt irea și efectuarea ei trebuie să se respecte următoar ele
reguli, mai puțin :
a) verifi carea soluțiilor de injectat ;
b) dezinfectarea locului puncției;
c) sering ile pot fi în cărcate și fără ac, intro ducând amboul direct în soluție;
d) pulberile injectabile se dizolvă în prealabil cu lichidul de dizolvare .

7.Care dintre u rmătoarele a firmații reprezin tă reguli generale de administrare a medicamentelor?
a) identificarea m edicamentelor neadministrate;
b) schimbar ea medicamentului presc ris cu unul asemănător dacă n u este acceptat de bolnav;
c) prelungirea intervalelor de administrare a medica mentel or când asistenta crede că este necesar;
d) evitarea incompatibilităților dintre medica mente.

8. Identificați afirmația corectă:
a) plasturii transder mici sunt forme medicament oase solide cu administ rare cutanată ;
b) plasturii transdermici sunt forme medicamentoa se semisolide cu administrare cutanată ;
c) plasturii transdermici sunt forme medicament oase lichide c u administrare cutanată ;
d) niciun răspuns corect.

9.Identificați afirmația falsă:
a) produsele liofilizate sunt forme medicamentoase solide ;
b) produsele li ofilizate sunt fo rme medicamentoase solide cu administrare parenterală ;
c) produsele liofilizate s unt forme medicamentoase lichide cu administrare parenterală ;
d) produse le liofilizate sunt forme medicamentoase obținute prin sublimarea apei cu
ajutorul vidului .

10.Iden tificați afirmația corectă:
a) soluțiile hipertone injectate intramusc ular sau subcu tanat produc un răspuns r apid din
partea organis mului ;
b) soluțiile hipertone injecta te intramuscula r sau subcutanat produc un răspuns lent din
parte a organismul ui;
c) soluțiile hipertone injectate intramuscular sau subcutanat produc: edeme, reacți i

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
188
inflamatorii , necroze ;
d) soluțiile hipertone injectate intramu scula r sau subcutana t determină apariția psoriazi sului.

11.Căldura are acțiune, mai puțin :
a) sti mulantă ;
b) antispastică ;
c) hipotermică ;
d) hipotensivă .

12. Identificați afirmația corectă:
a) după injecția intravenoas ă se urmărește reacția locală la locul punc ției;
b) după injecția intraven oasă se urmăresc apariția incidentelor și accidentelor ;
c) după injecția intrave noasă se urmăreșt e răspunsul organismului la administrarea
medicamentului ;
d) toate răs punsurile sunt corecte.

13.Identificaț i afirmația corectă leg ată d e locul de ele cție pentru te starea intraderm ică:
a) regiunea internă a coapsei ;
b) regiunea anterio ară a antebrațului ;
c) regiunea internă a brațului ;
d) regiunea posterioară a antebrațului .

14. Alegeți varianta inc orectă:
a) injecția intrad ermic ă se execută în scop explorator și terapeuti c;
b) intravenos se pot administra soluții izotone și hipertone ;
c) injecția intramu sculară se efectuează în scop explorator ;
d) intramuscular se pot admi nistra soluții uleioase .

15. Identific ați afirmația corectă:
a) fleba lgia reprezintă d urerea de -a lungul unui muș chi;
b) embolia uleioasă este un accident al injecți ei intramusc ulare;
c) papula cu aspect de coajă de portocală este specifică injecției subcutanate ;
d) embolia gazoas ă este un accident al inj ecției intradermice .

16. Alegeți varianta c orectă:
a) pentru aspirarea soluției din flaconul închis cu dop de cauciuc nu es te necesară dezinfecția dopul ui;
b) fiolele și flacoanele cu termenul de valabilitate expirat de ma i puțin de 30 de zile, mai
pot fi utili zate timp de 6 luni ;
c) gâtul fiolelor se dezi nfectează prin ștergere cu ta mpon îmbibat în alcool ;
d) dopul de cauciuc de la fl acon se scoa te cu pensa steri lă și apoi se introduce solventul prescris .

17. Alegeți varianta incorectă:
a) fiolele neetichetate sau de pe care s -a șters inscripția nu se foloses c;
b) fiolele deschise se adminis trează imediat ;
c) substanțele uleioase se pot încăl zi ușor în apă caldă putând fi aspirate cu ușurință ;
d) acul cu care s -a aspirat conținutul fiolei se utilizează și la injectarea soluției
medicamentoase .

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
189
18. Identificați răspun sul corect:
a) acul cu bizoul scu rt se folosește la injecția intradermică ;
b) pentru administrare a intravenoasă se recomandă acul cu bizoul lung ;
c) acul cu bizoul scurt este recomanda t pentru admin istrarea intramusculară ;
d) injecția subcutanată se realizează cu ace cu bizoul scurt .

19. Identificați varianta incorectă:
a) injecția subcutanată se poate realiz a în flancurile p eretelui abdominal ;
b) injecția intravenoasă se poate realiza în venel e de la plica cotului ;
c) injecția intramu sculară se poate realiz a pe fața internă a brațului ;
d) injecția intradermi că se realizează în scop terapeutic .

20. Alegeți varianta in corectă:
a) pe cale orală se pot administra capsule și tablete ;
b) pe cale parenterală se pot administra comprimate cu acțiune bacteriostatică ;
c) pe suprafața tegumentelor și mucoaselor se pot administra unguente cu acțiune antifungică ;
d) cortizonul se p oate adminis tra oral dar și parenteral .

21. Alegeți varianta corectă:
a) heparina este un anticoa gulant cu admi nistrare parenterală ;
b) fraxiparina este un antihi staminic de sinte ză;
c) anticoagulantele nu se pot a dmin istra local, sub formă de u nguente și geluri ;
d) cortizonul este un hormon se cretat de glanda paratiroidă .

22. Identificați afirmația falsă:
a) heparina nu se a sociază în soluție perfuz abilă salină izotonă cu alte medicamente ;
b) tratamentul cu anticoagulante începe cu heparină și se continuă cu trombostop ;
c) în trombofle bite este indicat masajul zilnic cu hepatrombin ;
d) gelurile anticoagulante nu se aplic ă pe mucoase s au răni deschise .

23. Alegeți varianta corectă :
a) citostaticele n u au efect citotoxic asupra celu lelor cu proliferare intensă ;
b) anticanceroasele in hibă celulel e normale care se multiplică activ ;
c) citostaticele nu favorizează dezvoltarea infecți ilor;
d) în timpu l administrării citostati celor nu apar efecte ad verse.

24. Alege ți varianta incorectă:
a) interfero nul se administrează în injecții subcutanate ;
b) citostaticele s e administrează p arenteral, dar și oral;
c) interferonul are proprietăți antifungice ;
d) insulina se adm inistrează parenteral .

25. Identificați afirmația incorectă:
a) antibioticele au proprietăți bacte riostatice, bactericide ;
b) chimioterapicele sunt substanțe chim ice cu acțiune bacteriostatică sau bactericidă ;
c) anticoagulantele sunt medicamente ca re ajută coagu larea sângelui, acționând asupra
factorilor plas matici ai coagulă rii;
d) cortizonul are acțiune antiinflamatorie și antialergică .

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
190
26.Medicamentele c u efect gene ral, administrate per os sunt, cu excepția:
a) antibioticele, anestezicele generale ;
b) antiinflamatorii le;
c) antihipertensivele ;
d) purgativele .

27.Indicaț i răspunsul corec t referitor la ab sorbți a medicam entelor:
a) absorbția cea mai mică se produce pe ca lea intraven oasă;
b) absorbția cea mai mică se produce pe calea intramusculară ;
c) absorbția cea mai mică se produce pe calea parenterală ;
d) absorbția cea mai mică se produce per os.

28.Respectarea dozelor prescris e de către medic presupune, mai puțin:
a) dozele pre scrise vor f i verificate odat ă cu identificarea medicamentelor;
b) verificarea dozelor notate în F.O. cu cele din condicile de predare și cu adnotările
asistente i de la vizită;
c) solicitarea de lămuriri supliment are de la medic, înainte de administrarea dozei r espective;
d) asistenta nu trebu ie să verifice dozele.

29.Alegeți afirmația falsă referitoare la b adijonări:
a) reprezintă o formă de aplica re locală a un or medica mente lichide pe suprafața tegumentelor;
b) se efect uează folosind tampoane de vată montate pe pense hemostatice, înmuiate în
substanță medicamentoasă lichidă;
c) tamponul se poate utiliza de mai mult e ori;
d) se util izează pentru dezinfecția tegumentelor.

30. Aplicar ea frigului sub formă umedă se realizează prin:
a) pungă cu gheață ;
b) aparate răcitoare ;
c) împachetări, c omprese ;
d) aerosoli.

31. Alege ți răspunsul corect:
a) oxigenul se administrează intramuscular;
b) oxigenul se a dministrează prin sondă n azală;
c) oxi genul se a dmin istrează prin sondă gastrică;
d) oxigenul se admi nistrează int ravenos.

32. Alegeți răspunsul corect:
a) pe cale intradermi că se pot administra soluții coloidale;
b) pe cale intradermică s e pot administra soluții hipertone;
c) pe cale int radermică se p ot ad ministra soluții hipotone;
d) pe cale intrad ermică se pot administra soluții izotone.

33. Indicați răs punsul incorect:
a) ritmul de administrare a soluțiilor p erfuzabile va fi întotdeauna de 60-80 picătu ri/minut ;
b) prin perfuzie s e administrează picătură cu picătură soluția medicamentoasă pen tru
reech ilibrare hidroelectrol itică;
c) prin perfuzie pot fi administrat e soluții izotone sau hiperton e;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
191
d) ritmul de administrare a soluțiilor perfuzabile dife ră după natur a și concentrația
prepara tului, starea pacie ntului.

34. Alegeți afirmația corectă :
a) ritmul de adm inistrare al medicamentelor este menționat doar în agenda med icală sau
prospec tul medicamentului;
b) ritmul de administrare al medicamentelor este cel utilizat și la alți bolnavi;
c) ritmul de administrare a l medi camen telor este indicat de medicul curant;
d) ritmul de administrare al medicamentelor este cel solic itat de boln av.

35. Medicamentel e folosite în insuficiența respiratorie acută pot fi:
a) diuretice ;
b) doar expectorant e;
c) bronhodilatatoare;
d) doar antibiotice.

36.Identificați afirmația corectă :
a) în insuficiența r espiratorie oxigenul se administrează 8 -10 litri/ min;
b) admi nistrarea oxigen ului se face fără dezobstruarea căilor respiratorii ;
c) administrarea oxigenului e ste contraindicată în insuficiența respir atorie acută ;
d) în insuficiența respiratorie oxigenul s e administrează în concentrație de 100% .

37.Trat amentul medi camentos în pleur ezie presupune:
a) medicația simptomatică, etiologică, patogenică;
b) doar medica ția etiologică;
c) doar m edicația patogen ică;
d) doar medicația simptomatică.

38.Identificați af irmația greșită:
a) în boala ulceroasă medicația antisecretoa re se administrea ză înaintea meselor;
b) în boala ulceroasă medicația antiacidă se ad ministrează l a 1-2 ore după mese;
c) în boala ulceroas ă medic ația alcalinizantă se adm inistrează cu 1 -2 ore du pă m ese;
d) în boala ulceroasă administrarea medi cației se fa ce fără a ține co nt de mese.

39.Reechilibrarea electrolitică a pacientului cu afecți uni ale căilo r biliare:
a) se realizea ză în funcție de rezult atul ionogramei;
b) se realizează cu glucoză 33%;
c) se realizează cu ser fiziologic și glucoză 33 %;
d) cu ori ce soluție perfuz abilă.

40.Identificați afirmația corectă:
a) în caz de vărsături se pot administ ra antiemetice pe cale in jectabilă;
b) în balona re este contraindicat miostinul;
c) în colecistec tomie alimentația poate cuprinde grăsimi;
d) este contraindic ată în sughiț inj ectarea soluției hipertone de NaCl.

41.în cistite sunt contraindica te:
a) antiinflamatoarele nesteroidien e;
b) antibiotic ele;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
192
c) analgezicele;
d) antiinflamatoarele steroidiene.

42.Soluțiile macromoleculare hiperosmolare se diluează cu :
a) gelofusine ;
b) hema cel;
c) glucoză 5% ;
d) glucoză 33% .

43. Administrarea „topică” a me dicați ei inhalatori i prezintă o serie de avantaje, cu o excepție:
a) intrarea în acțiune mai r apidă a medicației admini strate;
b) severitate și incidență redusă a efectelo r adverse si stemice;
c) necesita tea unei doze mai mari de medicament ;
d) necesitatea unei doze mai mici de medicamen t.

44. Pentru reco ltarea VSH-ului avem nevoie d e:
a) 2 ml de sânge în eprubeta mov fără anticoagula nt;
b) 1,6 ml de sânge în eprubeta neagră cu citrat de sodium 3, 8%;
c) 2 ml de sânge în eprubeta galbenă cu anticoagulant ;
d) 1,6 ml de sânge în eprubeta n eagră cu flor ură de sodiu .

45.Identif icați afirmați a greșită :
a) administrarea intravenoasă a unor substa nțe rec i poate determina spasm v enos;
b) unele medicamente administrate prea rapid pot s ă producă accidente grave;
c) lipsa de agitare a unor flacoane p ot prod uce accidente prin administ rarea unor
concentrații i negale;
d) ritmul rapid de administrare a unor medicamente es te irelevant în producerea de accidente.

46.Cale a de adminis trare intramuscul ară se recomandă pentru:
a) vaccinul Calmette Guerin (BCG );
b) anato xină tetanică purificată și adsorbită (ATPA, VTA );
c) vaccinul antirujeolic;
d) vaccinare antipoliomielitică (VPOT).

47. Testarea sensibilității la antibiotic e:
a) nu este obligatorie la to ți pacienții;
b) se poate efectua doar prin testul conjunctival;
c) presupune doa r testul cutanat;
d) este obligatorie la toți pa cienț ii.

48. Identificați răspunsul corect:
a) când se administrează anticoagulante sunt premise toa te tipurile de injecții;
b) anticoagulantele se administrează după naștere sau intervenții chirurg icale;
c) anticoag ulantele se admi nistrează intramuscular la pacienții imobilizați la pat și la cei cu
tromboză car diacă;
d) se masează locul injec ției cu anticoagulan t.

49. Iden tificați afirmați a falsă :
a) insulina se administrează prin injecție subcutanată pe fa ța externă a br ațului;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
193
b) nebulizarea est e utilizată în tratamentu l uno r afecțiuni din sfera ORL ;
c) cantitatea maximă de medicament care poate fi administrată fără a provoca efec te nocive
asupra organismului reprezintă doza parțială ;
d) supraîncăr carea cordului es te o complicaț ie a ter apiei intraven oase.

50. Sunt reguli de admin istrare a medicamentelor , cu excepț ia:
a) respec tarea medicamentului prescris și resp ectarea orar ului de admi nistrare;
b) respect area căilor de administrare și a dozajului prescris ;
c) evitarea inco mpatibilității între medicame nte;
d) în administrarea medicamentel or nu este necesară respectarea unei ordini preci se.

51. Complicațiile te rapiei intravenoase sunt, cu excepți a:
a) bacteriemia ;
b) embolia ;
c) infiltrația ;
d) iritați a periostală .

52. Educația pacientulu i în privința aerosolo terapiei constă în următoarele indicații, cu excepția;
a) pacientul poate vorbi pe durata adm inistrării aerosolilor
b) pacientul nu trebuie să f umeze ;
c) pe du rata nebulizării va efectua respirații adânci, regulate ;
d) se va spăla pe față după t ratamen t, dacă se utilizează o mască de aerosoli .

53. Dintre a ccide ntele ș i incidentele injecției intram uscular e enumerăm , cu excepția :
a) supurație aseptică dator ată unor substanțe care nu su nt resorbite;
b) embolie uleioasă ;
c) revărsarea soluției la suprafața p ielii;
d) durere v ie.

54. Identificați afi rmația falsă :
a) calea par enter ală este avantajoasă datorită obținerii unui efect rapid;
b) soluțiile uleioase se administre ază prin injecț ie intramusculară ;
c) administrarea prin perfuzie se ale ge în cazul pacienților inconș tienți sau cu h emoragie
digestivă ;
d) proce durile medicale se exec ută fără consimțământul pacientului.

55. în funcție de consistență se disting următoarele categori i de medicam ente, cu excepți a:
a) solide ;
b) lichide ;
c) gazoase ;
d) toxice .

56. Car e dintre enunțurile de ma i jos referitoare la prin cipiile administrării medica ției este
incorect :
a) nu este necesară informa rea pacientului;
b) este necesară verificarea dozei ;
c) este necesa ră verificarea căii de administrare;
d) este necesară verificarea ident ității pacien tului.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
194
57. Care dintre afirmațiile referi toare la injecția subcu tanat ă este falsă:
a) reprezintă injecția hipodermic ă;
b) locul de elecție este fața anterioară a antebrațului ;
c) locul de elecție este fața antero -externă, 1/3 superioară a coapsei ;
d) se administr ează heparinele fracționate.

58. Prin injecți a intravenoasă se pot admini stra următoarele droguri, cu excepția :
a) soluțiilor uleioase;
b) clorur ii de potasiu ;
c) cantități m ari de s oluții;
d) xilinei în bolus.

59. Următoarele afirmații sunt adevărate , cu e xcepția :
a) o reacție toxică la un medicament poate fi a cută, datorată dozelor exces ive, sau cronică,
datorată acumulării progre sive a medicamentului în corp;
b) reacțiile idiosincr azice sunt r eacții normale ce pot să apară la administrar ea unui medicament ;
c) o reacție alergi că la un medicamen t este rezultatul unei re acții antigen -anticorp ;
d) testarea alergi ei se face înaintea administră rii primei doze dintr -un medicament .

60.Identificați avantajul nebulizării din en unțurile de mai jos:
a) se util izează la pac ienții care nu pot fo losi corect spray -ul sau dispozitivele de i nhalare
cu pudră uscată ;
b) costurile ridicate (nebulizoarele ultrasonice ) și dificultatea procurării soluțiilor
medicamentoa se;
c) eficacit atea variabil ă ce depinde de factori tehnici , sau individ uali;
d) trebuie avută o anumită forță inspiratorie pentru inhalarea eficientă a aerosolilo r.

61. Care dintre următoarele afirmații este fa lsă?
a) aparatul de urgență este o mică farmacie care satisface situațiile neprevă zute și de
urgență dintr-o secție ;
b) aparatul de urgență este o mică farmacie care satisface necesarul de medicamente dintr-o secție;
c) aparatul de urgență este administrat de către asistenta șefă;
d) aparatul de urgență trebuie amplasat în came ra de gardă.

62. Care dintre urmă toarele afirm ații reprezintă reguli generale d e administrare a m edicamentelor?
a) medicament ele deschise pot fi administrate după șase ore ;
b) medicamentele vor fi adm inistrate întotdeauna la o oră de la masă ;
c) evitare a incompatibilităților medica ment elor;
d) schimbarea căii d e administrare atunci când asistent a consideră că est e necesar .

63. în ce ord ine veți administra med icame ntele următoare la pacientul dumneavoastră?
a) ampi cilină 1 capsulă per os, algocalmin și no-spa câte 1 fiol ă intramuscular , diclofenac 1
supozitor intrarectal ;
b) diclofenac 1 supozitor intr arectal, algocalmi n 1 fiolă intramuscular, ampicilină 1 capsulă
per os, no-spa 1 fiolă intramuscular;
c) no-spa 1 fiol ă intramuscular, a lgocalmin 1 fiolă intramuscular, diclofenac 1 supozitor
intrarectal, amp icilină 1 capsulă per os;
d) ampicilină 1 capsulă per os, diclofenac 1 s upozitor intrarectal, alg ocalmin și no-spa câte
1 fiolă intramuscular .

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
195
Modulul 23. Pneumologie ș i nursing specific
Dr. Andreea Moaleș , prof. Tania Bararu , prof. Carmen Rusu

1. Cauzele dispnee i cronice sunt , cu excepția :
a) insufic iența cardi acă stângă ;
b) peric ardita cronică constricti vă;
c) epiglotita infecți oasă;
d) anemia cronică .

2. Datorită interacțiunilor medi camentoase, la administrarea tuberculostaticel or la pacie nții cu
diabet zah arat, este necesar pr ecauție la administrarea :
a) streptomicinei ;
b) izoniazidei ;
c) piraz inamidei ;
d) rifampicinei .

3. Care dintre următoarele afirmații este falsă?
a) astmul bronșic este o afecțiune inflamatorie cronică a căilor aeriene ;
b) astm ul bronșic se caracterizează prin e pisoade recur ente de wheezing ;
c) simptomele în astmul bro nșic sunt asociate cu un sindrom restrictiv ;
d) inflamația în astmul b ronși c este asociată cu hiperreactivitate bronșic ă.

4. Cauza cea mai frecventă a exacerbărilor BPOC e ste:
a) patolo gie cardiacă asoci ată
b) prin i nhalare de gaze toxice
c) infecțioasă
d) alergi că.

5. Riscul de dobâ ndire a infecției cu myco bacterium tuberculosis este determinat în principal de:
a) factori endogeni ;
b) factori exogeni ;
c) virulența microbacteriilor ;
d) factori endogen i și exogeni în egală măsură .

6. Identificați afirmația adevărată legată de pleu rezia din insuficien ța cardiacă :
a) este de tip transsudat;
b) necesită dr enaj pleural ;
c) răspunsul a) și d) sunt corecte ;
d) nu necesită toracenteză terapeutică .

7. Simptomele car acteristice astmului bronșic sunt următoarel e, cu o excepție:
a) senzație de constricție tor acică;
b) wheezing;
c) tuse seacă ;
d) hemoptizie .
.
8. Conductele fibrocartila ginoa se rezultate prin bifurcarea traheii se nume sc:
a) bronhii principale
b) faringe și laringe

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
196
c) bronhii segmentare
d) fose nazale

9. Printre simptomele caracteristice patologiei pulmonare se numără următoare le, cu o
excepție:
a) tusea
b) dispneea
c) hematemeza
d) expector ația

10. Acumularea de aer între foi țele pleurale se numește:
a) hemotorax
b) pneumotorax
c) aerocolie
d) pneumoperitoneu

11. în bronșite se percep ascultător :
a) raluri crepitante
b) frecătură pleurală
c) diminuarea unilaterală a mur murului vezicular
d) raluri bronșice (ronflante și sibilante)

12. Aspe ctul radiologic tipic în pneumonie e ste următo rul:
a) opacit ate triunghiulară cu vârful la hil și baza spre periferie
b) cavitate cu nivel hi dro-aeric
c) cavitate c u nivel ondulant
d) opacitat e rotundă, omogenă, cu contu r net

13. Infecția parenchimului pulmon ar definește:
a) pleurezia
b) pneumonia
c) astmul bronș ic
d) edemul p ulmonar acut

14. Simp tomele caracteristice astmului bronșic sunt următoarele, cu o excepție:
a) dispneea
b) tusea seacă
c) hemoptizia
d) senzația de constricție torac ică

15. Cauza cea mai frecventă a exacerbărilor br onhopneumopat iei obstructive croni ce este:
a) infecțioasă
b) alergică
c) noxele respiratorii
d) patologia cardiacă asociată

16. Care d in următoarele eleme nte este caracteristic in fecției latente cu Myco bacte rium
tuberculosis:
a) pacientul prezintă o cant itate mare d e bacterii ac tive în organism

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
197
b) pacientu l nu este c ontagios
c) pacientul necesită izolare
d) determină simptome și aspect radiologic ca racteristic

17. Următoarele sunt meto de de tratament a cance rului bronho -pulmonar, cu o excepție:
a) chimioterap ia
b) corticotera pia inhalatorie
c) radioterapia
d) tratame ntul molecu lar

18. Evidențierea bacilului Koch din spută, la examenul direct, se reali zează prin
a) însămânțarea pe mediul Lovenstein -Jensen;
b) însămânțarea pe medi ul Stuwart ;
c) însămânțarea pe geloză simplă ;
d) tehnica Ziehl -Nielsen .

19. Alegeți afirmația adevărată referitoar e la hipoxemie :
a) scăderea saturației O2 în sângele arterial și scăderea presiun ii parțiale ;
b) scădere a saturației O2 în sângel e arterial și scăderea presi unii arteriale ;
c) scăderea saturației O2 în sângele venos și scăderea presiunii parțiale ;
d) scăder ea saturației O2 în sângele a rterial și creșterea presiunii parțiale .

20. Identificați afirm ația adevărată ref eritoare la hipercapnie :
a) presiunea parțială a CO2 din s ângele venos este crescu tă;
b) presiunea parția lă a CO2 din sângele arterial este crescută ;
c) presi unea parțială a CO2 din sânge le venos și arterial este crescută ;
d) presiunea parțială a CO2 este de 41 mmHg .

21. Alegeți afirmația adevărat ă:
a) în cavitatea pleural ă poate exista lichid pleural închi stat de tip in flamator;
b) lichidul pleural transudat se întâlnește în afecțiu ni ale aparatului respirator ;
c) în afecțiuni cardiace decompensate lichidul pleural este de tip infl amator ;
d) lichid pleural de tip exudat se întâlnește în afecțiuni cardiace .

22. Alegeți definiția cor ectă referitoare la fibroscopie :
a) reprezintă examin area indire ctă a arborelui br onșic ;
b) reprezintă examinarea directă a arborelui bronșic și a cavității pleurale ;
c) reprezintă examinarea directă a arborelui trah eo-bronșic ;
d) toate răspunsu rile sunt corecte .

23. Identificați răspunsul corect:
a) intrade rmoreacția mai mare de 10 mm reprezintă infe cție tuberculoasă absent ă;
b) intradermoreacția mai mare de 10 mm reprezintă infecț ie tuberculoasă prezentă ;
c) intradermoreacția mai mică de 10 mm ind ică prezența infecției tuberculo ase;
d) intradermoreacția mai mare de 5 mm indică prezența infec ției tuberculoase .

24. Alegeți afirmația corectă legată de sputa din astmul bronș ic:
a) este sero-mucoas ă;
b) este alb-sidefie cu as pect perlat ;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
198
c) este mucopurule ntă;
d) este ruginie .

25. Identificați afirmația falsă legată de d ispnee:
a) reprezintă respirație anevoioasă ;
b) reprezintă scăderea r itmului respirator ;
c) reprezintă oprirea respirației ;
d) reprezin tă respirație modifi cată.

26. Alegeți afirmația adevărată:
a) examenul sputei p ermite identificarea microorganismelor respo nsabile de infec țiile
bronho -pulmonare;
b) recoltarea sputei se face în poziție șezândă , fără hidratare și respirații profunde, urmate
de efor t de tuse;
c) recoltare a sputei poate pune diagn osticul de tuberc uloză renal ă;
d) recoltarea sputei pentru diagnosticul tub erculozei pulmonare se face numai în salon .

27. Ident ificați car acteristica corect ă referitoare la r espirația Biot:
a) respirație cu ritm regu lat;
b) respirație c u amplitudine și frecvenț ă complet ne regulate, c u pauze apneice variabile;
c) respirații de am plitudine foarte mare ;
d) respirații de amplitu dine regula tă.

28. Glucocort icoizii sunt indicați în terapia astmului bronșic în următoa rea situație :
a) la orice pacient la care boa la este controlată prin bronhodilatatoare inhalatorii ;
b) în criza de as tm ușoară ;
c) în astmul bronșic cu crize frecvente ;
d) în criza de astm bronșic ușoară care evoluează concomitent cu pneumonie .

29.Contrai ndicații ale vaccină rii BCG sunt , cu excepția :
a) IDR pozitiv ;
b) 6 luni d upă h epatita virală ;
c) boli febrile ;
d) nou-născut cu greutate normal ă la naștere .

31. Care din următoarele afirmații privind tuberculoz a este fals ă:
a) tuberculoza este o boală contagioasă ;
b) tubercul oza este determinată de bacilul Mycobacter ium tubercul osis;
c) tubercul oza se transmite pe cale aeriană, de la om la om ;
d) localizarea pulmonară nu este predominantă.

31.Care din urm ătoarele afirmații legate de tratamentul cu glucocorticoizi inhalatori în astmul
bronșic este adev ărată ?
a) au efecte adver se sistemice ;
b) pot produ ce candidoză orală și disfonie ;
c) au efect imediat ;
d) scad nevoia de hidrocarbonați orali .

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
199
32.Care di ntre următ oarele afirmații de spre pneumonie este falsă:
a) este o infecție a aparatului bron ho-pulmonar;
b) reprezi ntă o boală singulară, iz olată la parenchimul pu lmona r;
c) este caracterizată de febră și expectoraț ie ruginie ;
d) tratamentul anti microbian nu este nece sar.

33. Meca nismele de apărare ale tractului respirator sunt, cu excepția:
a) tusea;
b) strănutu l;
c) închiderea reflexă a gurii ;
d) macrofagele alv eolare.

34.Identificaț i informația corectă l egată de momentul administr ării medicației tuberculostatice :
a) se administreaz ă într-o singură priză, seara ;
b) se administrează în două prize, la 12 ore ;
c) se administrea ză dimineața a jeun ;
d) se administ rează ținând s eama de interacțiunile alime ntare în cazul utilizării rifampicinei .

35.. Complicațiile hemodinamice ale hemoptiziei s unt, cu ex cepția:
a) bradica rdie;
b) tahicardie ;
c) hipotensiune arterial ă;
d) oligoan urie.

36. Identifica ți informația adevă rată referitoare la t oracosco pia m edicală sau chirurgicală:
a) este realizată fără anestezie locală ;
b) nu presupune crearea un ui pneumot orax;
c) poate fi r ealizată pentru recoltarea unei biopsii, fiind alternativă la toracotomie ;
d) pacientul poa te mânca și be a în ziua toracoscopiei .

37. Identificați afirmația falsă:
a) hemoptizia e ste precedată de: senzație de căldură retrosternal ă, gust să rat ușor
metalic, jenă laringiană, tuse;
b) pacienții cu SaO 2 < 88% necesită ad ministrarea de oxigen;
c) tinitus se definește ca zgomot în urechi sau ac ufene ;
d) toracocenteza stabilește o legătură între cavitatea pericardică și mediul exterior prin
intermediul un ui ac de puncție .

38. Alegeți afirmația adevărată:
a) canula nazală este utilizată rar în administra rea oxigenului ;
b) masca fac ială simplă de oxigen a sigur ă un FiO 2 de 0.60 -0.80;
c) monitorizarea oxigen oterapiei se realizează utilizând gazometria arter ială;
d) în afecțiunile pulmonar e oxigenul se administrează timp de 6 ore totdeauna .

39. Este falsă afirmația despre tromboembolismul pulmonar:
a) nu poate fi dia gnost icat;
b) este determinat de migrarea unui embol us în circulația arterială pulmonară;
c) embolia pulm onară este rar cauzată de gră sime, aer sau lichid amniotic;
d) embolia pulmonară este în majoritatea cazuril or o complicație a trombozei venoase profunde

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
200
40. Legat de testarea tuberculinică cutanată sunt adev ărate afirmațiile , cu excepția
a) injectarea trebuie făcută pe fața anterioară a antebrațului , la unirea 1/3 superioare cu 2/3 inferioar e;
b) se injectează strict i ntradermic de 0,1 ml din soluția de 20 U/ml ;
c) reacție tuberculinică < 10 mm este considerată negat ivă, diagnosticul este de infecție
tuberculoasă prezentă ;
d) injectarea corectă es te urmată de apariția unei papule albe, în “coajă de porto cală”.

41. Alegeți afirmația incorectă referi toare la pleurezii:
a) reprezin tă acumularea intrapleurală de lichid cu car acter de exudat;
b) lichidul poate fi liber – în mare a cavitate ;
c) lichidul poate fi închistat în pleur a compartimentată;
d) acumula rea de lichid este consecutivă unui proces inflamator al foițelor pleurale.

42. Care dintre următoarele afirmații este adevărată?
a) hemat emeza reprezintă eliminarea, pe gură, de sânge închis la culoare, ca zațul de cafea,
în urma unui efort de tuse ;
b) când nevoia de a res pira este perturbată p roblemele de dependență c e pot să apară sunt
dispneea , obstrucția căilor respiratorii și disfonia ;
c) hematemeza reprezintă eliminarea pe gură, de sân ge închi s la culoare , ca zațu l de cafea;
d) hemoptizia reprezintă e liminarea de s ânge roșu, fără efort de tuse.

43. Identifica ți afirm ația adevărată legată de pun cția pleurală :
a) toracocenteza are ca indicați e terapeuti că introducerea de diuretice în cavitat ea pericar dică;
b) este contrain dicată dacă se suspicionează un anevrism de aortă ;
c) pentru prevenirea șocului vag al se va administra subcu tanat, cu 30 minute înainte de
puncție adrenalină ;
d) una din complicațiile ce pot să apară în urma toracocentezei este edemu l cardiac .

44. în timpul oxi genoterapiei sunt corect e următoarele intervenții, cu o ex cepție:
a) pacientul poat e sta fie în semișezâ nd, fie în decubit dorsal;
b) este contraindicată poziția Fowler;
c) se urmărește periodic TA , SaO 2 și FC;
d) se efectuează toa leta nărilor cu se r fiziologic.

45. Care dintre afirmațiile referitoa re la pulsoximetrie este incorectă:
a) permite mon itorizarea ne invazivă a saturației în oxigen a s ângel ui periferic;
b) folosește un dispozitiv medica l computerizat;
c) se plasează la nivelul indexului s au mediusu lui mâinii non dominante ;
d) se păstr ează nemișcat în aceeași poziție minim 24 ore.

46. Pleurezia tube rculoasă necesită pentru confirmarea diagnosticu lui exploră rile de mai jos, cu
excepția :
a) intraderm oreacția la tuberculină;
b) arteriografie;
c) examenul l ichidului pleural;
d) biopsia pleurală.

47. Alegeți afirmația corectă lega tă de rolul atropinei administrate înainte de puncția pleurală :
a) calmează pacientul;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
201
b) înlătură durerea;
c) previne sincopa vag ală;
d) previne tusea.

48. Sunt adevărate afirmațiil e referito are la examenul computer tomog raf toracic (CT), cu excepția :
a) pacientul nu trebuie să mănânce și să bea cu 24 ore înainte ;
b) se efectuează testarea sensibilității pacientului la substanța de contrast;
c) pentru CT nativ nu este necesar a se recolta analize de sânge ș i testarea substan ței;
d) utilizarea substanței de co ntrast impune hidratare corespunzătoare a pacient ului.

49. Care sunt manif estările de independen ță în satisfacerea nevoii d e a respira ?
a) număr de respirații /minut la adult eg al cu 16 – 18/minut, dispnee, tuse, cianoz ă,
hiperpirexie ;
b) număr de respirații /minut la adult egal cu 16 – 18/minut, simetria mișcărilor respiratorii,
respirații ritmice, nezgomotoase, mucoas ă nazală, farin giană și broșică umede, somn
odihnitor, tegumente no rmal colo rate, volum curent v ehiculat în cursul unui inspir/ expir
normal , egal cu 5 00 ml ae r;
c) sunt semnele și simptomele întâlnite l a pacienții cu afecțiun i respiratorii ;
d) dispnee, tuse cu expectorație uscată, hipertermie, hipoxie, cianoz ă, hipocratism digi tal.

50. Sursele de dificultate de ordin f izic (biologic ) care determină apariția problemelor de
dependența la pacienții cu afecțiuni respiratorii sunt :
a) toate bolile aparatului respirator ;
b) factorii meteorolo gici, condiții nefavorabile de locuit, de mu ncă, lip sa alimen tației,
prezen ța alergenilor ;
c) alterarea integrității mucoasei nazale, faringiene, bronșice, obstrucția căilor respiratorii,
traumatisme toracice, defor mări ale coloanei vertebrale, inhalații de c orpi străini,
microorganisme (bacterii, virusuri, f ungi), vârsta, sexul, constituția fizică , efortul fizic,
calitatea somnului ;
d) cauzat e de etiologia bolilor p ulmonare.

51. Comunicarea cu pacientul respirator, în camera de urgență , se face uneori cu dificulta te:
a) deoarece pacientul nu cunoaște termenii medic ali;
b) deoarece pacientul nu dorește să vorbească pentru că se simte rău ;
c) datorită severității alterări i funcției respiratorii (dispnee cu tahipnee, t ahica rdie,
transpirații , cianoz ă);
d) deoarec e nu am adaptat conversația la nivelul de înțelegere al pacie ntului.

52.Igiena cavității bucale la pacienții respirato ri cronici este foarte importantă pentru că:
a) pacienții au un miro s respingător pentru că sunt fumători ;
b) au halen ă respiratorie ;
c) asigur ă o dentiție sănătoasă ;
d) medicația inhalatorie favorizea ză candid oza bucală, tuse a urmată de expectorație ,
uneori purulent ă, determin ă contami narea suplimenta ră a cavității bucale.

53.Metoda cea mai folosi tă pe ntru recoltarea sputei este expectorația , care uneori necesită
hidratare, nebulizare, drenaj pos tural sau aspirație bronșică. Care dintre următoarele afirma ții
este adevărat ă:
a) pacientu l expectorează î ntr-un recipient steril în salon;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
202
b) pacientul e xpect orează dimineața într -un recipient steril cu capac, într -o cameră special
amenajat ă, după ce a fost in struit;
c) nu este n ecesară pregătire prealabilă deoarece toți pacienții respiratori tușesc ;
d) nu sunt necesare măsuri de protecție a mediului am biant pentru c ă pacienții respiratori
sunt izolați .

54.Identificați afirmația adevărată referito are la i ntradermoreacți a la tuberculin ă:
a) se face administrând intra dermic 0,1 ml tu berculin ă pe fața anteri oară a antebrațului
stâng, la întâlnire a a 2/3 distale cu 1/3 proximal ă;
b) se realizează folosin d tehnica injecției subcutanate ;
c) se realizează în regiunea delt oidiană deoarece est e un vaccin ;
d) se realizează „sub piele” deoarece este u n test de sensibilitate.

55.Alegeți afirmația ad evărată:
a) tratamentu l împ otriva tuberculozei pulmonare se face cu isoniazidă, rifampicin ă,
pirazinamid ă, etambutol, streptomic ină;
b) tratamentul împ otriva tuberculozei pulmonare se face cu penicilin ă;
c) tratament ul împotriva tub erculozei pulmonare se fa ce cu antibiotice cu sp ectru larg
conform antibiogramei ;
d) alimentația sănătoasă, ceaiurile din plante sunt suficiente pentru tratarea tuberculozei pulmona re.

56.Sunt false afirmațiile următoare, cu privire l a admini strarea tratamen tului tuberculostatic, cu
excepția :
a) tratamentul se ad ministrează de către persoane responsabil e (personal medical, în
spital , sau membrii familiei s au ai comunității , la domicil iu), gratuit, sub directa observare ;
b) autoadministrare conform rețetei eliberat ă de medicul de familie ;
c) se administrează p e cale ora lă sau in jectabil ă ca orice alt antibiotic ;
d) nu necesită măsuri speciale deoarece tuberculoza este o infec ție.

57.Administrar ea aerosolilor dozați sub formă de spray ( de exemplu salbutamo l, bronhodilata tor
cu acțiune rapidă ) se face:
a) pe cale inhalator ie, prin inhalarea unei doze (puf) în timpul insp irului, urmată de apnee
10 secunde ;
b) prin aplicații nazale, câ te 1 puf în fiecare nară;
c) prin aplicații bucale;
d) prin nebulizare.

58.Admi nistrarea aerosolilor su b formă de soluție se fac e folosind următoarele mater iale:
a) mănuși , soluție medicamentoasă, canul ă nazală;
b) un vas cu apă caldă, soluție pentru inhalații , proso p;
c) dispozitiv pentru administr at aerosolii sub formă de spray ;
d) mască cu pa har nebu lizator, soluție medicamentoasă, sursă pe ntru formarea
micropart icule lor ( sursa de oxigen sau aparat electric ), mănuși , pahar pentru
expectorație , batiste de uni că întrebuințar e.

59.Materiale n ecesare pentru administrarea oxigenului sunt:
a) sursa de oxigen, debitmetru, bar botor, interfață ( mască /ochelari/ sond ă);
b) este suficientă doar sonda endonazal ă deoarece sursa se află în perete ;
c) umidificator și masca facială ;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
203
d) masca facial ă, ochelari sau sonda endonazal ă, mănuși.

60. Oxigenoterapia de lungă dura tă (OLD ) este o metodă d e tratament pentru pacienții
dependenți de oxige n. Pa cienții își autoadministrează oxigen la domi ciliu folosind :
a) butelie cu oxigen lichid ;
b) extractor sau conc entrator de oxigen, umidificator și canule nazale (ochelari );
c) minista ție de oxig en;
d) nu se poate administra oxigen la domi ciliu pentru că este pe ricol de explozie.

61. Pot face s pirometri e pacienți i, cu excepția :
a) care au suferit recent interve nții c hirurgical e pe torace sau abdo men, care tușesc și
expectorează, au hemoptizie, sau din dife rite motive nu p ot coopera ;
b) care a u astm bronșic;
c) care n u și-au admin istrat tratamentul inhalator la timp ;
d) care s unt obezi.

62.Fibrobronhoscopia sau endoscopi a bron șică este o investigație care:
a) analizează tubul digestiv deoarece endoscopul se introduce prin cavitatea b ucală ;
b) explorează arborel e bronșic și este utilă pentru stabilirea diagnosticului, extragerea
corpilor străini, aspirarea secrețiilor ;
c) este folo sită în tratamen tul bolilor pulmonar e;
d) se face pacienților cu boli ale colonului .

63.Fibrobronh oscopul flexibil se ster ilizează după fie care utilizare , conform unui protocol bine
stabilit folosindu -se:
a) imersia în cuve ce conțin substanțe puternic a ntisep tice (cum ar fi glutaraldehida ), așa
numita sterilizare la rece ;
b) sterilizarea la aut oclav;
c) se spală cu apă ste rilă și se șterge cu o co mpresă cu alcool pentru că altfel se distruge
fibra optică ;
d) nu se steril izează deoarece trebuie să fie de unică întrebuințare .

64.Alter area funcției pulmon are, ca rezultat al bolii aparatului respirator e ste evalua tă obiectiv prin:
a) examen clinic;
b) teste funcționale respira torii;
c) oximetrie;
d) radiografie toracică.

65.Man ifestările de dependență ce apar în apneea de somn sunt, cu excepția:
a) insomni a;
b) hipersomnia ;
c) hipersudorația ;
d) regurgit ații.

66.Interfețele ut ilizate pentru furnizarea d e oxigen pot fi, cu exc epția :
a) masca cu reinhalare totală ;
b) masca Ve nturi;
c) masca facial simplă ;
d) canula naz ală.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
204
67.Revărsatul p leural asociat sindr omului nefrotic :
a) este trans sudat;
b) are prote ine > 30g/ l;
c) are predo minan t euzinofile;
d) nici una de mai sus.

Mod ulul 24. Cardiologie și nursing în cardiologie
Dr. Gabriela Turcu , prof. Mihaela Postelnicu

1. Identifi cați afir mația corectă:
a) în stenoza mitrală pacientul prezintă: tuse, dispne e, hemopti zie;
b) febra es te specifică pacientului cu stenoză mitrală ;
c) în stenoza mitrală pacientul prezintă edem al val vei;
d) tahicardia este un simptom specifi c sten ozei mi trale.

2. Identificați afirm ația corectă privind pericardita acută exudativă sau lichid iană:
a) durerea precordială se accentuea ză odată cu acumularea de lichid;
b) dispneea depinde de cantitatea de l ichid;
c) zgomotele cardiace sunt accentu ate;
d) frecă tura peric ardică apare precoce .

3. Alegeți varianta corectă de răspuns privind cauza frecventă de moarte subită cardiacă :
a) bradicardia sinusală ;
b) fibrilația ventriculară ;
c) fibrilația atrială ;
d) tahicardia paroxistică .

4. Alegeți f ormula rea corectă :
a) bloc interatrial ;
b) blo c atrio-ventricular;
c) bloc interventricular ;
d) bloc sin o – carotidian .

5. Identificați varianta corectă:
a) cardiopatiile cong enitale necianogene au șunt stânga – dreapta ;
b) cardiopatiile congenitale necianogene au șu nt dreapta – stânga ;
c) cardiopatiile conge nitale necianogene produc cianoza ;
d) cardiopatiile congenita le necianogene n u presupun comunicare înt re circulația sistemică
și cea pulmonară .

6. Identificați criteriul de diagnostic în endocardita bacteriană:
a) febr a cu frison ;
b) semn e de reumatism artic ular acut ;
c) două hemoculturi pozitive cu acel ași germen e;
d) tahicardie sinusală .

7. Identifica ți caracteristica durer ii anginoase:
a) dispare la efort ;
b) are sediul pe o suprafață mică ;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
205
c) se însoțește de palpi tații;
d) are caract er constrictiv .

8. Insuficiența cardiacă stângă acută se manifestă prin:
a) fibrilație ventri culară ;
b) embolie pulmon ară;
c) edem pulmonar a cut;
d) hipotensiune arterială .

9. Alegeți varia nta corectă de răsp uns referitoare la d urerea din infarc tul mioca rdic acut:
a) cedeaz ă la nitroglicerină ;
b) durează 10 – 15 min ;
c) cedează la opiacee ;
d) se însoțește de hipertensiun e arterială .

10. Alege ți varianta corectă de tratament în hipertensiune a arterială:
a) opiacee sublingual ;
b) regim hiposodat ș i hipolip idic;
c) repaus la p at;
d) administrarea de nitroglicerină .

11. Identif icați afirmația adevărată:
a) fonocardiograma este rep rezentarea grafică a zg omote lor produs e în cursul unui ciclu cardiac;
b) apexocardiograma este o metodă de explo rare b azată pe înre gistrarea ultrasunetelor
străbătute și reflectate la nivelul cordului;
c) catete rismul car diac reprezintă înregist rarea grafică a ș ocului apexian;
d) oscilom etria reprezintă înregistrarea grafică a pulsului arterial.

12. Cateterismul cardiac rep rezint ă:
a) înregistra rea grafi că a rezultantei fen omenelor bioelectrice din cursul unui ciclu card iac;
b) intro ducerea unei son de radioopace pe cale int ravenoasă sau arterială în cavitățile inimii
sau în vasele mari ;
c) repreze ntarea grafică a zgomotelor produs e în cursul unui ciclu cardiac;
d) explorarea bazată p e înregistrarea ultrasunetelor străbătute și ref lectate la nivelul
cordulu i.

13. Oscilometrul Pachon s e folosește pentru:
a) măsurare a tensiunii arteriale ;
b) măsurarea pulsului pe riferic;
c) măsurarea amplitudinii pulsațiilo r peretelui ar terial;
d) măsurarea presiunii v enoase.
14. Identificați afirmația falsă:
a) presiunea venoasă periferică se dete rmină cu ajutorul manomet rului Claude; .
b) oscilome tria se determ ină cu ajutorul oscilometrului P achon;
c) electrocardiograma se înregistr ează cu ajutorul sfig mometrulu i;
d) ecocardiograma se determină cu ajutorul ultrasunetelor străbătute și reflectate la nivelul cordului.

15. Pregătirea bol navului pentru efectuar ea electrocardiogramei presupune:
a) efectuarea unui lucru mecanic dozat (bicicletă ergo metric ă), cu aceiași intensit ate,

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
206
urmărindu -se modul de adaptare a l organismului;
b) așezarea pacie ntului în decubit dorsal c u brațele întinse, relaxa te, sprijinite, aș ezate la
nivelul atriului drept;
c) bolnavul nu va mânca cu 24 de ore înaintea examenului;
d) bolnavul va fi transpo rtat cu 1 0-15 minute înainte de înregistrare pentru aclimatizare și
va fi așe zat comod pe patul de cons ultații, cu musculatura r elaxată.

16. Alegeți răspu nsul corect:
a) presiunea venoasă centrală se deter mină cu ajutorul tensiometrului;
b) presi unea venoasă perife rică se d etermină cu ajutorul manometrului C laude;
c) pregătirea pacientului pen tru determ inarea presiunii venoase este asemănătoar e cu
pregătirea pentru intervenții chirurgicale;
d) manșeta aparatului se f ixează la nivelul dorit, pe membrul d e exa minat.

17. Care v ariantă e ste falsă?
a) valoarea normală a presiunii v enoase este 11 -12 cm H2O;
b) valoarea no rmală a presiuni i arteriale sistolice est e 10-14 cm H g;
c) valoarea norm ală a pulsului în flutter -ul atrial este de 60 pulsații/minut ;
d) valoarea normală a respirației la adu lt este 1 6-18 respirații / mi nut.

18. Alegeți afirma ția falsă:
a) angiografia repre zintă intr oducerea unei su bstanțe de contrast, pe c ale intravenoasă,
pentr u viz ualizarea interiorului v aselor și al cavităț ilor inimii;
b) arteriografia periferică reprezintă introdu cerea sub stanței de contrast prin injecție
intravenoasă pentru vi zualizarea a rterelor p eriferice;
c) aorto grafia reprezintă introdu cerea substanței de con trast prin cateter sau puncție,
intraaortic , pent ru evidențierea aortei;
d) flebografia r eprez intă introduce rea intra veno asă a substanței de contrast pentru
evidențierea, de cele mai mu lte ori, a venelor membrel or inferioare ș i a venei cave
inferioare.

19. Deter minar ea timpului de circulație scoate în evidență :
a) dispneea cardiacă din i nsuficiența ventr iculară stângă ;
b) dispne ea pulmonară din astm ul bronșic;
c) insuficiența cardiacă dreaptă și gra dul de umplere a patului v ascular venos;
d) pericardit a constrictivă și leziu nile tricuspidiene.

20. Alegeți afirmația corectă :
a) puncția pericardică se execută în cazurile în care se acu mulează l ichid între foițele
pericardului ;
b) puncția peric ardică se execută în spațiul VI I-VIII intercost al pe linia axilară poste rioară;
c) în urma puncție i pericardice acul pătrunde în miocard și apar mi șcări ale acul ui sincrone
cu mișcări le inimii;
d) șocul pericardic e ste una dintre indic ațiile puncției pericardice.

21. Pregătirea fizică a pacientu lui pentr u puncț ia pericardică constă în:
a) așezarea pacientului în poziție decubit lateral, cu spatele la marginea patului;
b) controlul în preziua puncț iei a timpului de sâ ngerare , timpului de coagular e și a timpului Q uick;
c) examinarea radiolog ică a toracelui, oxigenoterapie;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
207
d) se interzice pacientului să urineze cu câteva o re înaintea puncției.

22. Identificați afirmația fal să:
a) după puncția pericardică se moni torizează pulsul, tensiunea a rterială, respirația ;
b) evacuarea rapidă a lichidului determină apariț ia edemulu i pulmonar acut;
c) se aplică comprese reci pe regiunea precordială dacă se presupu ne o hemoragie
intrapericardică;
d) decomprimarea bruscă a cavității per icard ice determină a pariția f enom enelor de
insufi ciență cardiacă.

23. Găsiți varianta falsă :
a) anticoa gulantele sunt medicamente care împiedică coagulare a sângelui;
b) heparina es te un medicament cu efect anticoagulant de scurtă durată;
c) pentru monitorizarea tratam entul ui cu anticoagu lante se recoltează periodic timpul Quick;
d) este obligatorie asocierea a cel p uțin 2 med icamente injecta bile cu efect anticoagula nt.

24. Identificați afirm ația corect ă:
a) afebrilitatea este întâlnită frecv ent în endocardita infecțioasă;
b) hemocult urile sunt esenți ale pentr u stabilirea diagnos ticului și pentru orientarea sau
controlul efici enței tera piei;
c) recoltarea hemoculturilor în endoca rdita infecțio asă se fa ce do ar în plină febră;
d) însămânțarea sângelui pe ntru hemocultură se face ori pe me dii a erobe, ori pe med ii
anaero be.

25. Respectând regu lile de recoltare a sângelui pentru hemocultură, la un pac ient cu endocard ită
bacteriană, alegeți a firmația falsă :
e) se reco ltează sânge venos pe medii de cultură aerobe, me dii anaerobe sau pe medii de
cultu ră îm bogățite cu lacto ză/mediu Drigalski;
f) însămânța rea pe medii de cultură se face imediat pentru evitarea co agulării sângelu i;
g) hemoculturile recoltat e se trimit imediat la labor ator sau se păstrează la termostat la
temper atura de 370C;
h) se recoltează doar 3 hem oculturi pentru f iecare pa cient în primele 24 de ore de la internare .

26.Alegeți variant a falsă:
a) îngrij irea unui pacien t cu pericardită acută vi zează combaterea manife stărilor de iritație
pericardică, combaterea infe cției, prevenirea complicațiilor;
b) îngrijirea unui pacien t cu trom boflebită vizează îm bunătățirea irigației arteriale
periferice, prev enirea com plicațiilor, com baterea stazei venoase;
c) îngrijirea unui pacient cu va rice vizează favorizarea circulației venoase , prevenirea
complic ațiilor, prom ovare a confortului;
d) îngrijirea u nui pacient cu endoc ardită infecțioasă vizează combaterea infecției,
prevenire a emboliei, asig urarea unei alimentații u șor digerabile în perio ada f ebrilă,
educarea pacientului privind preveni rea recidivelor.

27. Bolnav de 4 6 de ani acuză durere r etrostern ală cu caracter cons trictiv, dispnee, anxietate,
transpirații abunde nte. Nu do rește să vorbeas că, răspunde cu dificulta te la întrebările puse de
către asistentă. Diagnosticul de nursing este:
a) problemă de a dormi și a se odi hni d ată de agitație și manifesta tă prin anxietate;
b) problemă de a avea o bună circ ulație cauzată de durerea tor acică și manifes tată prin dispnee;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
208
c) proble mă de a respira și a avea o bună circulație cauzată de un infarct miocar dic și
manifestată prin durere r etros ternală, dispnee, transpirații abundente;
d) proble mă de eliminare dată de boală și manifestată pri n durere.

28. Identificați afirmația falsă referitoare la oscilometrie :
a) oscilometr ia este o metodă prin care se evidențiază am plitudinea pulsațiilor peretelui
arterial cu ajutorul os cilometru lui Pachon;
b) manșeta aparatului se fixează la nivelurile dorite pe me mbrele bol navului, de unde
pulsațiile se transmit l a manometru;
c) regiunile la ca re se cercetează oscilometria în mod obișnui t sunt 1/3 inferioară și
superi oară a gambei, 1/3 inferi oară a coapsei, antebrațul și brațul;
d) măsurarea se poate executa cu manometru cu apă ti p Moritz-Tabora, manometru Claude
sau cu un simplu tub de sticlă care este în formă de L.

29. Sunt specifice infarct ului de miocard acut următoarel e man ifestări de dependen ță:
a) durere anginoasă intensă, atroce, violentă, insuportabilă, care nu cedeaz ă la nitro glicerină
sau re paus și durează peste 30 de minute ;
b) durere local izată retrosternal, accentuată la mișcări de rota ție a toracelui, tuse, dispnee,
febră, transpirații ;
c) durere la în ceput ca o jenă la m ers, apoi claudicație inter mitentă care cedează la repaus;
d) durere cu carac ter constrictiv „ca o ghe ară, arsură sau sufocar e”, localizată retrosternal,
care cedează prompt la repaus și la a dministrarea d e nitroglicerină.

30. Alegeț i afirmaț ia falsă:
a) tahicardii le sinusale sunt manifestate prin accelerarea ri tmului car diac între 100 ș i 160
bătăi/minut, cu fre cvență regulată și pers istentă;
b) extrasistolele sunt cele mai frecvente t ulburări de ritm – contracții p remat ure, anticipate,
ventriculare sau supraventricula re;
c) fibrilația atrială este o tulburare paroxist ică de rit m cardiac în medie de 180 -250
bătăi/ minut , sincopă după 20 de se cunde , convulsii și incontinență după 40 secunde;
d) tahicardiile paroxistice sunt o acc elerare paroxistică a bătăilo r cardiace, cu încep ut și
sfârșit brusc.

31. Privind tulburările în conducerea s timulului cardiac (blocuri ) sunt adevărate următoarele
afirmații, cu excepția:
a) blocul complet se caracterizează printr-o frecvență joasă de cca. 30 bătăi/ minut;
b) oprirea inimii se numește sindrom Ada ms-Stokes, iar manifestările depind de durata
pauzei (asistolei) ventricul are;
c) blocul atrio -ventric ular (blocul A -V) este o tul burare de conducere caracterizată prin
întârzierea sau absența răspunsului ventricular la stimulul a trial;
d) blocul A-V de gradul I I apare când se întrerupe total transmisia stim ulilor de l a atrii la
ventr iculi.

32. Obiectivele trata mentului din insuficien ța cardiacă globală sunt:
a) reducerea muncii inimii prin asigurarea repausului, c ontro lul retenției hidrosa line prin
restricția aportulu i de sare, administrare de diuret ice, administra re de digi talice;
b) combater ea durerii, repaus la pat , tratament anticoagula nt;
c) regim hiposodat, diuretice, paracenteze peric ardice, tonicardia ce, corectar ea
hipoproteinemiei;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
209
d) medicație hipo tensivă, limitarea e forturilor fizice, combaterea anxietății, dietă hiposodată
sau desodată.

33.Starea de șoc reprezin tă:
a) o insuficiență circ ulato rie acută caracterizată prin prăbușirea tens iunii arteriale;
b) o infecție cu debu t brusc, fri son, febr ă, polipn ee, anxietate;
c) un sindrom clinic caracterizat prin pierderea bruscă, de scurtă durată a cun oștinței și a
funcțiilor vit ale;
d) o pierdere ușoară, incompletă a cunoștinței, după emoții puternice.

34. Profilaxia hipertensiunii ar teriale presupune:
a) corecta rea facto rilor de risc, reduc erea din alimentație a grăsimilor ani male și a
zaharurilor rafinate;
b) evita rea repausului prelungit la pat, mișcări active și pasive, gimnastică respiratorie; .
c) educarea pac ientului pentru combaterea obe zității, regim de viață ec hilibrat, evitarea
stresului psihic, evitarea staționării excesive în picioar e, evitare a purtării îmbră cămintei
strâmte;
d) educare a pacientului pentru un comp ortament de viață adecvat, orientare profesio nală a
descendenților din pări nți hipertensivi, a persoa nelor sus ceptibile de a face boala

35.Tratamentul igieno -dietetic din endoc ardita bact eriană constă di n:
a) repaus la pat, regim h ipercaloric, bogat în proteine și vitamine , dietă săracă în sare;
b) repaus ul absolut la pat este obligat oriu;
c) interzice rea fumatul ui, trat area corect ă a hipert ensiunii arteriale , obezității
hipercolesterole miei;
d) întreruperea efortulu i/cauzei declanșatoare, administrare a de nitrogli cerin ă, sublingual.

36.Identificați afirmația gr eșită:
a) conduita de urgență în afecțiuni cardiovasculare are ca ob iective internarea d e urgență în
unități specializate,.
b) transportu l de urgență , obligatoriu pe targă, la o unitate sani tară de specialitate se va face
cu unități mobile coronariene ;
c) semne le clinice ale stopului cardio -respirator sunt: oprirea mișc ărilor re spiratorii toracice
și abdominale; absența pulsului la artera caro tidă, înceta rea bătăilor ini mii, paloarea
tegumentelo r, midriază cu globii o cular i imobili, pierderea cunoștinței .
d) tulburări le de ritm se tratează cu diur etice, repaus, dietă hipos odată și digitală, intervenția
chirurgicală (by -pass).

37.Identificați afi rmația falsă:
a) valvulopatiile sunt cardiopatii valvula re cronice, caracteriza te prin defecte ale aparatelor
valvulare;
b) insuficiența mitrală este un defect v alvul ar constând în închid erea inco mple tă în sistolă a
valvulelor mitrale;
c) pericardita acută reprezin tă inflamația acută a perica rdului;
d) hidropericardul reprezintă prezența de sânge în cavitatea pericardică.

38.Alegeți varian ta corect ă:
a) ischemia miocard ică d e origine aterosclerot ică este cuno scută sub numele de cardiopatie
ischemică;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
210
b) sindromul intermedi ar este o an gină pectorală d e efort;
c) insuficiența car diacă dreaptă se caract erize ază prin scăderea debitului cardiac, stază și
hipertensiune venoasă în circula ția pulmonară;
d) embolia pulmonar ă este un sindrom cl inic provocat de dilatarea și insuficiența bru scă a
inimii drepte prin obs trucția brutală a arterei pulmonare.

39.Tratame ntul edemului pulmonar acut constă din:
a) repaus la pat (nu absolut), oxigen, re stricție mare de sare, diuretice;
b) poziție șezândă cu mem brele inferioare în poziție decliv ă, garouri p rin rotație (la 5
minute) la cele 4 extremit ăți, oxig en, morfină i.v. (1 -2 cg), sângerare (300 – 500 ml în 5
minute), diureti ce, tonicardiace ;
c) antibiotic e, br onhodilatatoare, corti coterapie oral sau parenteral ; dezobstruarea căilor
aeriene, hidratare core ctă, expecto rante, oxigen in termitent ;
d) oxigenoterapie , analgezice ( algocalmi n, mi algin sau morfină), a tropină în caz de
bradi cardie și hipotensiune, norad renal ină în caz de șoc, digitalice i njectabile , furosemi d
i.v. tratament anticoagulant sau trombolitic , antibiotic e.

40.Alegeți afirmația falsă:
a) encefalo patie hipertensivă, insuficiența renală și hemoragi a cerebral ă sunt comp licații ale
hiper tensiunii arteri ale;
b) regimul strict des odat (ore z, fructe, zahăr), c u mai puțin de 0,5g sare/zi, se aplică în
form ele foarte s evere de hiperte nsiune arterială ;
c) în hipertensiunea arterial ă modificările fundamentale locale sunt vasoconstricț ia arterial
și creșterea conținu tului arteriolar în apă și sare ;
d) șocul cardiogen apar e la pacien ții ce au suferit un infarct miocar dic masiv

41. Prin metoda palpa torie de măsurare a tensi unii arteriale se obțin e
a) doar valoarea tensiunii arteriale sistolice
b) valoarea tensiunii arteriale diast olice
c) valoarea obținută n u este ce a reală
d) nici o varia ntă nu este corectă

42. Examenul electrocardiogra fic este obligatoriu în infarctul miocardic pentru , mai puțin
a) evidențierea u nor z gomote cardiace
b) precizarea fazei evolutive a infarctului
c) confirmarea diagno sticului
d) precizarea localizării i nfarctului

Modulul 25. Gastroenterologie și nursing în gastroent erologie
Dr. Theodor Ținică , prof. Alina Mihalache
1.Identificați glandele s aliva re mari :
a) parotide ;
b) paratiroide;
c) subfrenice ;
d) subdiafr agmatice .

2. Identi ficați segmentul ce aparți ne tubulu i digestiv:
a) laringe;
b) pancreas ;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
211
c) faringe ;
d) ficatul.

3. Identificați glanda anex ă a tubului dige stiv:
a) vezicula biliară;
b) tiroida;
c) pancreasul;
d) rinichiu l.

4. Ce fel de glandă este considerată ve zicula bil iară:
a) endocrină;
b) exocrină;
c) mixtă;
d) nu este gland ă.

5. Ce fel de glandă este considerat pancreasul:
a) endocrină;
b) exocrină ;
c) mixtă;
d) nu est e glandă.

6. Tr atamentul refluxului gast ro-esofagian cuprinde:
a) admin istrarea de antibiotice;
b) doar regim alimenta r;
c) adminis trarea de diuretice;
d) administrarea de inhibitor i de pomp ă de protoni.

7. Et iologia ulcerului gastric cuprinde:
a) infecția cu Helicobac ter pylori;
b) consumul de diuretice;
c) excesu l de lipide alimentare ;
d) toate variantele corecte.

8. Tratamentul ulceru lui gastri c cuprinde:
a) administr are de diuretice;
b) administ rarea de antiinflamatoare;
c) administrarea de a ntiemetice;
d) administrarea de inhibitori d e pompă de proto ni.

9. Tratamentul ulcer ului gastric determinat de H elicobacter Pylori poate cuprinde:
a) tripla te rapie cu a moxi cilină+claritromi cină+omeprazol;
b) tripla ter apie c u amoxi cilină+augmentin +aspirin ă;
c) tripla terapie cu amoxicilină+diur etic+omepraz ol;
d) tripla terap ie cu amoxicilină+aspirin ă+omeprazol.

10.Invest igația imagistică pentru diagnosticarea ulcerului gastric e ste:
a) endoscopia diges tivă inferioară;
b) endoscopi a digesti vă superioară ;
c) endos copia diges tivă medie;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
212
d) nici o variantă corect ă.

11. în gastroenterologie măsurile de profilaxie p rimară:
a) vizează reducer ea nu mărului de cazuri noi de îmbolnăvire;
b) vizeaz ă doar disp ensarizarea persoane lor cu risc crescut;
c) vizea ză doar d ispensarizarea perso anelor cu simptome nespecifice;
d) urmăresc ca în evoluția b olilor deja exis tente să nu apară complic ații.

12.Identificați afirm ația corectă:
a) examenul fizic în gastroentero logie se re alizează doar prin i nspecție;
b) examenul de labo rator în gastroenterologie co nstă doar în examinarea sâng elui, sucului
gastric și urin ei;
c) puncția hepa tică și cea abdominală su nt specifice evaluării pacientului în gastroenterologie ;
d) tușeul rectal p oate evidenția doar prezența sâ ngelui pe degetul de mănuș ă(melenă) .

13.Identificați a firmația greșită :
a) esofagoscopia, gastroscop ia aparțin e xamenelor en doscopice din gastroenterolog ie;
b) colonoscopia, recto scopi a, anuscopia aparțin examenelor endoscopice din gastroe nterologie;
c) doar gastroscopia și colonoscopia a parțin ex amen elor endoscopice din gastroenterologie;
d) laparo scopia aparțin e examenului endoscopic din gastroenterologie.

14.Identificați afirmația gr eșită:
a) în ptialism, sialoree, saliva se poate revărsă în afara cavității buc ale;
b) hiposalivația p oate fi cauzat ă de deshidratare;
c) hiposalivația -asialia poate fi cauzată și de intoxicaț ia cu beladonă ;
d) cauza disfagiei în gastroenterologie este dată doar de tumori .

15.Identificați afirmația corec tă:
a) localizarea durerii în ulcerul gastroduodenal este în fosa i liacă stângă ;
b) în litiaza veziculară iradiere a durerii merge în umărul dre pt;
c) în litiaz a veziculară iradiere a durerii merge în umărul s tâng;
d) în colecistită este specifică foamea dur eroasă.

16.Tratamentul curat iv în gastrită:
a) presupune întrerupe rea fumatului;
b) es te de scurtă durată;
c) permite brâ nzeturil e fermentate și alimentele ex citante;
d) este doar de scurtă durată.

17.Ulce rul gastroduodenal poate fi :
a) doar acut;
b) doar cronic ;
c) doar unic;
d) indus de refluxul duodeno -gastric.

18.Ga stroscopia:
a) este un examen util în diagnosticarea ulcer ului gastric;
b) este un exam en nesigur în diagnostica rea ulcerului gastric;
c) arată existența unei singure ulcerații:

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
213
d) per mite doar b iopsia țesutului ga stric.

19.Dieta în ulcerul g astroduod enal:
a) trebuie să fie formată dintr -un regim șablon;
b) trebuie să fie neadapta tă individual;
c) trebuie să fie adaptată st adiului în care se află boala;
d) trebuie să protejeze doar mecanic mucoasa .

20.Antia cidele:
a) sunt su bstanțe care ajută la producer ea de aci d clorhidric;
b) gră besc cicatrizarea nișei;
c) stopează evolu ția ulcerului ;
d) nesistemice se absorb.

21.Identific ați afirmația greșită:
a) duode nitele constau în inflamația acută sau croni că a mucoa sei duodenale;
b) în duodenite mucoasa poate fi hipe remiată c u pliurile ușor tume fiate;
c) în duodenitele atrofice mucoasa poa te avea supra fața netedă, transparentă , cu pliurile șterse;
d) manifestările de d epend ență din duodenite au periodicitate.

22.Ide ntificați afirmația greșită:
a) ciroza hepatică reprezintă o s uferință cronică a f icatului cu evoluție progresivă;
b) în ciroza hepatic ă caracteristi că este dezorgan izarea arhitectonicii hep atice datorită
metaplaz iei țesutului conjunctiv;
c) după cauze putem avea c iroze hep atice infecțioase, nutriționale, toxice și biliare ;
d) majorit atea cirozelor încep prin atrofie hepatică și sfârșesc prin h epatomegalie.

23.Identificați afirmația corectă:
a) insuficiența hepatică cro nică terminală apare în cadrul comei hepatice;
b) debutul cirozei hepatice p oate fi a simptomatic sau necarac teristic;
c) ascita apare în perioa da de debut a cirozei hepatice;
d) splenomegalia este prezentă su b 20% din cazurile de cir oză hepatică.

24.Hemor agia digestivă superioară:
a) este o complicație a hepatitei virale;
b) est e o complicație a cirozei hepatic e;
c) se exteriorizează doar prin melenă;
d) se exteriorizează doar pr in hematemeză.

25.Tratamentul sindromului de insuficie nță hepatică din ciroza hepatică presupune:
a) corticoterapia se recoman dă numai în prezența fenom enelor inflamatorii;
b) splenecto mia în toate cazurile;
c) die tă neechilibrată proteic;
d) administrare a vitaminelor B1 și B2.

26.Profilaxia litiazei biliare constă în:
a) tratarea infecțiilor biliare și intestinale;
b) evitarea parțială a sedentarismului ;
c) evitarea parțială a surmena jului;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
214
d) dieta ce permite ab uzul alimentar.

27.Intervențiile autonom e ale asistent ei medicale în cazul colicii biliare cupr inde:
a) punerea în repaus a pacientului pe regiunea hipocondrului stâng ;
b) aplicații calde în caz de febră;
c) pungă cu gheață pe regiunea hipocondrului stâng ;
d) regim alimentar hidric minimum 24 de ore.

28.Fact orii favorizanți ai pancreatitei acute he moragice sunt :
a) abu zurile alimentare, alcoolismul, infecțiile căilor b iliare;
b) situațiile care provoacă refluxul bilei în pancre as;
c) ob struarea canalelor p ancreatice;
d) cauze care duc la reful area sucului duo denal în pancrea s.

29.Identificați afirm ația greșită referitoar e la tratamentul pancreatitei acute hemoragice :
a) tratam entul profilactic const ă în combaterea obezității;
b) tratamentul pr ofilactic constă în evitarea prânzurilor copioase;
c) tratam entul curativ este chirurgical sa u medical;
d) tratamentul pr ofilactic este medical sau c hirurgical.

30.Măsurile igieno -dietetice în hepatitele cronice sunt:
a) încurajarea efortului fizic imp ortant;
b) suprimarea alcoolu lui;
c) aportul de sodiu crescut în timpul corticotera piei;
d) doar în funcție de apariția asci tei.

31.Identificați a firma ția corectă :
a) tubul digestiv începe cu ori ficiul bucal și continuă pâ nă la cel anal;
b) tubul digestiv este for mat din patru segmen te importante;
c) tubul digestiv este reprezentat de o rificiul bucal ș i orificiul anal;
d) tubu l digestiv începe de la orificiul bucal, continuă cu esofagul și intestin ul gros.

32.Intestinul sub țire este:
a) unul dintre cele ma i scurte segm ente ale aparatu lui digestiv;
b) segmentul cel mai l ung al tubului dig estiv de cca.4 -6 m;
c) acel segment al ap aratului digestiv ce ur mează intestinului gros;
d) continuat de orificiu l anal.

33.Identificați af irmația falsă:
a) glandele salivare sunt glan de anexe ale tubului digestiv ;
b) glandele salivare sunt re prezentate de glan dele parotide, glandele subl inguale și gla ndele
sub maxilare ;
c) ficatul este cea mai voluminoasă glandă din corp;
d) pancreasul este format din cap , coadă și este situat în fața sto macului.

34.Identificați afi rmația corectă:
a) regurgitația r eprezint ă refluxul al imentar din stom ac;
b) eructația reprezin tă eliminarea gazelor ș i prin orificiul anal;
c) flatulența reprezintă e vacuarea gazelor și prin or ificiul bucal ;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
215
d) diareea poate f i determi nată de încetinirea tranzitului intestinal.

35.Hemat emeza rep rezintă:
a) prezența sângelu i în scaun;
b) vărsătura cu sânge proaspăt, aera t;
c) vărsătura ce conține sânge proaspăt sau în „zaț de cafea ”;
d) expect orația cu sânge roșu.

36.Identific ați afi rmația corectă:
a) ano rexia selectivă reprezintă absenț a apetitului pentru a numite alimente;
b) disfagia reprezintă e liberarea de aer prin c avita tea bucală;
c) inapetența reprezintă creșter ea apetitului pentru anum ite alimente;
d) scăderea în greuta te este o manifestare de depe ndență întâlnită doar în bolile
aparatulu i digestiv.

37.Examenul cop rologic:
a) se referă la examinarea macroscopică a scaunului;
b) oferă date asupra digestiei și a bsorbției;
c) este repre zentat de analiza urinei;
d) exclude examin area fizico -chimică.

38.Identificați afirmația falsă :
a) dure rea de la nivelul stomacului este accentuată de alcool, alimente condimentate ;
b) durerea la nivelul stomacului poate fi calma tă în anumite poziții ant algice;
c) durerea la nivelul stomac ului po ate avea un orar în raport cu masa;
d) durerea la niv elul stoma cului nu var iază ca intensit ate.

39.Identificați afi rmația corectă:
a) vărs ătura poate avea conținut sanghinolent;
b) vărsăt ura poate avea doar conț inut bilios;
c) vărsătura poate avea doar co nținut fecaloi d;
d) vă rsătura poate avea doar conținu t alimenta r.

40.Ident ificați afirmați a falsă:
a) greața preced e vărsătura sau este de sine stătătoare ;
b) greața este însoțită de palo are, transpirații, hiper salivație, vertij;
c) greața nu e ste o tulbura re neurovegetativă;
d) greața est e produsă prin sti mulare vagal ă.

Modulul 26. Nefrologie, urologie și nursing în afecțiuni renale
Prof. Th eodor Ținică, prof. Lică Maricica

1. Identificați a firmația falsă :
a) rinichii sunt situați de o parte și de alta a coloa nei vertebrale;
b) vezica urinară este un organ retro peritoneal l ocalizat în pelvis;
c) uretra e ste conducta care face le gătura între rinichi și vezica urinară;
d) ureterele sunt conducte pereche ce coboară de o parte și de alta a coloanei vertebrale .

2. Identific ați afirmația corectă despre insuficiența renală a cută:

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
216
a) insuf iciența renal ă acută este o b oală acută;
b) insuficiența renală acută este o boa lă cronică acutizată;
c) insuficiența renală acută e ste o boală cronică s implă;
d) insuficiența renală acută este o b oală cr onică complexă.

3. Et iologia insuficienței renale acute poate cuprinde:
a) consumul de ciupe rci otrăvitoare;
b) stenoza de arteră carotidă exte rnă;
c) stenoza de arteră carotidă medie;
d) stenoza de arteră carotidă inte rnă.

4.Identificați afirmația corectă :
a) insuficiența re nală cr onică este o boală acută;
b) insuficiența renală cronică este o patolo gie cronică;
c) etiologia in suficienței renale cronice este doar suspicionată;
d) în tratarea insuficie nței renale cronice se folosesc doar antibiotice.

5. Etiologia insuficienței renale cronice cuprinde:
a) consumul ocazion al de lichid e;
b) hipertens iunea arterială;
c) hipotiroidia;
d) hipovitami nozele.

6. Etiologia infecțiilor urinare poate cuprinde:
a) infecția cu escherichia coli;
b) infecția cu streptococul β – hemolitic;
c) consumul excesi v de lichide;
d) consumul insuficient de lichide.

7. Hidrocel ul reprezint ă:
a) acumulare de lichid în vaginala te sticulară
b) hipertofia prostatei
c) dilatația venei spermatice
d) obst rucția canalului spe rmatic

8. Tratamentul infecțiilor urinare c uprinde :
a) regim de somn adecva t;
b) antibi oterapie conform antibiograme i;
c) antibiote rapie aleatorie;
d) nu cuprinde niciodată an tibioterapie.

9.Varico celul reprezintă :
a) mărirea de volum a prosta tei
b) varice la mem brele inferioare
c) dilatația venei testicula re inte rne
d) dilatația arter ei spermatice

10. Identi ficați afirm ația corectă :
a) etiologia tube rculozei renale este necu noscută;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
217
b) etiologia tube rculo zei renale poate cuprinde infecția cu strept ococ β-hemolitic;
c) tuberculoza renală are ca agent etiologic bacil ul Koch ;
d) tuberculoza renală e ste o boală genetică, inc urabilă.

11.Identificaț i răspunsul core ct:
a) urocultura se recolte ază din punga colectoar e;
b) urocultura este analiza bacteriologică a urine i;
c) urocultura este analiza biochimică a urinei ;
d) urocultura se rec oltează din primul jet .

12. Edemul renal are următoar ele caracter istici, cu excepția:
a) este alb, nedureros, moale;
b) este violaceu, dur, dureros ;
c) debutează la pleoape, față, maleole;
d) păstrează semn ul godeului.

13. Proteinuria reprezintă :
a) prezența glucozei în urină;
b) prezența proteinelor în urină ;
c) prezența sângelui în urină ;
d) prezența puroi ului în urină .

14. Intervenția autonomă a as istentei medicale în calmare a durerii din colica renală este:
a) aplicația caldă pe regiunea lombară ;
b) furosemid 2 fiole intravenos ;
c) tratame ntul cu antibiotice ;
d) administ rarea de antiinflamatoare .

15.Radiog rafia renală simplă poate evidenția :
a) conturul și poziția rinichilor ;
b) prezenț a calculilor biliari ;
c) chisturi ovariene ;
d) mica cur bură a stomacului .

16. Identificați afirmația corectă:
a) hipovolemia este cauzată de hipotensiune arterială ;
b) hipovolemia es te cauzată d e hemoragia masivă;
c) hipovole mia poate fi cauzată de u n șoc septic ;
d) hipovolem ia poate fi cauzată de regim alimentar vegetarian .

17. în stadiul prean uric din insuficiența renală acută se contrain dică:
a) restabilirea diurezei și a volemiei ;
b) repaus ul la pat pe toat ă perioada a nuriei;
c) administ rarea de potasiu în perfu zie;
d) reducerea cantității de proteine .

18. Identificați afirmația corectă :
a) hipervolemia este o manifestare de dependență caracteris tică insu ficienț ei renale acute;
b) oligu ria și anuria sunt manife stări de dep endență ale insuficienței re nale acute;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
218
c) extravazarea urinii este o ma nifesta re de dependență a insufi cienței renale acute ;
d) insuficiența renală a cută se manifestă prin poliurie spontană .

19. Polaki uria este definită ca:
a) micțiuni involuntare, nocturne ;
b) micțiuni frecvente în cantități mici;
c) imposibili tatea de a urina ;
d) creșterea diurezei peste 3000ml/zi .

20. Identifica ți afirmația incore ctă:
a) anuria reprezintă emisia de urină în cantităț i mici la intervale sc urte de timp;
b) polakiuria reprezint ă o tulburar e de micțiune.
c) ischiuria reprez intă imposibilitatea de a u rina;
d) hematuria reprezintă prezența sângelui în urină.

21. Identificați afirmația corectă:
a) enurezisul reprezint ă pierd erea de urină în timpu l nopții ,
b) enurezisul rep rezintă pierd erea de urină involuntar , în timpul nopții , la copii i cu vârsta
peste 3 ani;
c) enure zisul se referă la inversarea micțiunilor din timpul zilei c u cele din timpul nopții ;
d) enurezisul reprezintă imposibi litatea de a urina.

22. Scopul explorator al sondajului ve zical este:
a) evacuarea con ținutului când acesta nu se face spontan ;
b) executar ea unor proceduri terapeutice prin sondă ;
c) recoltarea urin ii pentru examene de laborator ;
d) observarea stă rii gen erale a pacientului .

23. Diagnosticul de cer titudine în infecțiile urinare este dat de :
a) examenul sumar de ur ină;
b) urocultură ;
c) valoa rea ureei și a acidului uric ;
d) prezența corpilor cetonici în urină .

24. Proba Addis -Hamburger studiază :
a) hemati ile și leucocitele eli minate prin urină într -un minut ;
b) ureea urinară din 24 ore ;
c) prezența germenilor în urină proaspăt eliminată ;
d) prezența albuminei din urină .

25.Investiga țiile radiologice ale aparatului renal sunt :
a) radiografia pulmona ră;
b) exam enul baritat gastr ic;
c) urografia ;
d) colonografia.

26. Examinare a endoscopică a vezicii urinare se numeșt e:
a) cistografie ;
b) cistoscopie ;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
219
c) urografie ;
d) renografie .

27. Sediul durerii în colica renală poate fi :
a) hipogastru cu iradiere în flancurile abdominale ;
b) hipocondru drept cu ira diere în umăru l drept;
c) regiunea lombară cu iradiere de -a lungul ureterului spre organel e gen itale externe ;
d) periombilical cu iradier e în epigastru .

28. Rolul autonom al asistentei medicale în îngrij irea pa cientului cu edeme est e:
a) alimentația desodată și măsurarea greutății corporale;
b) doar măsurarea zilnică a greutății corporale ;
c) așezarea pacie ntului în poziție șezândă cu picioarele at ârnând e;
d) adminis trarea diureticelor pe cale intravenoasă.

29. Identificaț i afirmația corectă:
a) albumina și gluco za trebuie să fie absente în sumarul de ur ină;
a) albumina și glucoză trebuie să fie prezente în sumarul de urină;
b) sumarul de urină treb uie să conțină frecvente hematii și epitelii ;
c) flora microbiană trebuie să fie prezentă în sumarul de urină.

30. Urografia reprezintă exa menu l radiol ogic al:
a) vezicii urinare cu substanț ă de contrast;
b) apara tului renal după administrarea intravenoasă a une i substanțe d e contrast;
c) aparatului renal după introducerea sub stanței de contrast prin cate terism uretral;
d) vez icii urinare f ără substanț ă de contrast.

31.Dozarea albuminei din urină se face cu :
a) urode nsime trul;
b) bandelete reactive sau albuminome trul;
c) aparatul Ast rup;
d) urocultorul .

32. în infecțiile acute ale tractu lui uri nar, predomină contami narea cu :
a) Escheri chia coli
b) Kleb siella
c) Stafilococ
d) Streptococ ß -hemolitic.

33.Culoarea urinii în hepat ita virală este .
a) galben citrin ;
b) roșie , ca zeama de carne ;
c) brună, neagră ;
d) verde, briliant .

34. Hematuria ne ind ică proveniența sângelui ca fiind:
a) doar din vezica urinară ;
b) doar din uretere ;
c) de la n ivelul rinichi lor;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
220
d) doar de la nivelul uretrei.

35.La un pacient diabetic glico zuria apare când:
a) glicemia este de 80 -120 mg% ;
b) glicemia este de 100 -130mg% ;
c) glicemia este de 140 -150mg% ;
d) glicemia este de 170 -180mg%.

36.Care din medicam entele de mai jo s modifică culoarea urini i:
a) ampicilina ;
b) albastru de m etilen ;
c) furosemid ;
d) ibuprofen .

37. Identificați afirmația adevărată – micțiunea este :
a) emisiune de urină datorată pierder ii tonusului vezicii u rinare;
b) act fiziolog ic involuntar de eliminare ;
c) act reflex me dular sub control volunta r cortical;
d) act determi nat d e relaxarea musculaturii vezici i urinare .

38. Boln avul cu glomerulonefrită acută prezintă :
a) comunicare ineficientă la nive l senzorial ,
b) potențial de exces de volum l ichidian ;
c) deplasare cu dif icultate;
d) incont inență urinară .

39. Eliminar ea calcul ilor renal i este ajutată de:
a) creșterea ingestiei d e lichide la 3 litri/zi;
b) măsurarea cantității de urină la 6 ore ;
c) determinarea alb uminei din urină ;
d) nu necesită intervenții special e.

40.Identif icați afirma ția corectă:
a) incontinența urinară este sp ecifică doar adenomului de prostată;
b) jetul urinar fără pres iune, întreru pt este manifestare de dependen ță a adenomului de prostată;
c) inapeten ța este o manifestare de depe ndență a adenomului de prostată ;
d) poliuria este o manifestare d e dependență a adenomului de prostată.

41. PH-ul urinar normal este :
a) 7,3 – 7,4
b) 5,8 – 7,4
c) 8,5 – 9,5
d) 3,5 – 4,5

42. Sondajul vezical poate fi efectuat cu sondele:
a) Nelaton, Faucher, Thiemann
b) Pezzer, Nelato n, Foley
c) Foley, Nelaton, Thiemann
d) Thiemann, Faucher, Levin

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
221
43. Sondaju l vezical este contraindicat în:
a) rinichi unic anatom ic
b) primul trimestru de sarcină
c) ruptura traumatică a uretrei
d) intervenții chirurgical e în antecedente la nivelul pelvisului

44. în executarea sondajului vezical, asistentul medical trebuie să respecte următoarele principii,
cu excepția :
a) respe ctarea regulilor de asepsie și antisepsie
b) manevră fermă și rapidă de introducere a sondei
c) selectarea tipului de sondă în funcție de uretra ce trebuie cateterizată
d) golirea lentă a vezicii

45. Sonda permanentă trebuie schimbată :
a) numa i atunci când sunt semne de infecție
b) în funcție de scopul pentru care a fost utilizată
c) cele din latex la 3 săptămâni, iar cele din silico n la 6 săptămâni
d) cele din latex săptăm ânal, iar cele din silicon la 6 săptămâni

46. Puncția vezica lă este contraindicat ă în, cu excepția:
a) tumori vezicale
b) obezitate excesivă
c) asigurare a drena jului urinar în uretro plastii
d) interve nții chirurgic ale în antec edente la nivelu l pelvisului.

47. Ca răspuns la proba de concen trație:
a) crește diureza și densitatea urinei;
b) scade diureza, iar densitatea crește;
c) scade diureza și densitatea;
d) diureza și densi tatea nu se modifică.

48. Pregătirea pacientului p entru radiog rafia renală sim plă presupune 2 -3 zile de alimentație:
a) desoda tă;
b) neflatulentă;
c) colecistochi netică;
d) hiposodată.

49. Durerea lombară colicativă :
a) debutează în regiunea lom bară și iradiază în regiunea inghinală;
b) nu iradiază sp re organele genitale și fața internă a coapsei;
c) este de intensitate moder ată;
d) nu poate fi acompaniată de po lakiurie și disurie.

50. Spălătura vezicală :
a) are drept scop îndepărtarea exudatel or pato logice rezultate din i nflamația per eților vezicii ;
b) se efec tuează după trau matisme la nivelul tractu lui urinar inferior;
c) nu poate duce la lezarea uretrei;
d) se face cu sond a Fauc her.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
222
51. Puncția vezicală cu scop explorator :
a) se practică la p acienți i cu obezitate excesiv ă;
b) constă în evacuarea uri nei în cazur ile de retenție acută de urină, când sond ajul vezical nu
poate f i exe cutat;
c) reprezintă preleva rea urinei direct d in vezică p entru examenul de laborator, fără pericolul
contaminării sale;
d) se efectu ează la 2 cm sub simfi za pubiană.

52. Cistosco pia reprezin tă:
a) radiogr afia vezicii urinare prin umplerea ei cu o subst anță de contrast;
b) radiog rafia vezicii urinare prin umpler ea ei cu aer;
c) metodă de evaluare a endovezicii cu ajutorul cist oscopul ui;
d) metodă de explo rare a vezi cii cu ajutoru l ecografulu i.

53. Cistalg ia este o durere :
a) perio mbilicală cu iradiere în epigastru;
b) lombară cu irad iere de -a lungul uret erului;
c) în hipogastru cu iradiere către gland la bărbat și meatul urinar la fe meie;
d) în hipocondrul drept cu iradiere spre coapsa dr eaptă.

54. Printre interven țiile asistentului medica l la pacienta cu cistit ă se află:
a) aplicarea de pun gă cu gheață în regiunea hipogast rică;
b) aplicarea de comprese calde în regiunea inferioară a abdomen ului;
c) acidifierea urinei prin administ rare de clorur ă de amoniu;
d) reducerea aport ului de lichide sub 2l/24 h.

55. Metodă extracorporală de epurare extrarenală prin care se îndepăr tează toxinel e din sângele
uremic se numește:
a) dializă peritoneală;
b) litotriție;
c) hemodia liză;
d) nefrectomie.

56. Testul Addis – Hambur ger reprezin tă:
a) studiul c antitativ al elementelor figurate și al cilindri lor din urină;
b) studiul funcție i renale de depurar e a cataboliți lor proteici;
c) studiul funcției renale de menținere constantă a ec hilibru lui acido -bazic;
d) studi ul func ției renale de menț inere co nstantă a concen trației ionilor.

57. Pielonefrita acută poate a vea d rept cauză contaminarea ascendentă , cu punc t de plecare :
a) infecții ORL;
b) infecții dentare;
c) infecții tegumentare;
d) infecții v aginale și ale uretrei.

58. Circum stanțele de apa riție ale li tiazei renale su nt, cu excepția :
a) deshid ratări masive care duc la creșterea concentrației urin are;
b) intoxicații medi camentoase;
c) modificarea pH -ului urinar;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
223
d) stază urinară prin diferite obstrucț ii.

59. Una dintre intervenț iile asistentului me dical la pac ientul cu disuri e este :
a) scăderea aportu lui de lichide pentru d iminu area frecvenței micțiunil or;
b) aplicarea de co mpre se calde în zona lombară;
c) reducerea acidității urinare prin administrare de an algezic e;
d) băi de șezut, apli carea de comprese c alde perinea le.

60. Alegeți afirmația falsă :
a) în litiaza calcică se recoma ndă r educerea aportului de calc iu din alimentație ;
b) în litiaza fo sfatică se administrează medicație alcalinizantă -bicarbonat de sodiu la 4 –6 h
c) în litiaza urică s e recomandă restri cții de prot eine;
d) în litiaza oxalică se administrează medicamente cu acțiune litică.

61. Poliuria :
a) rep rezintă reducerea diurezei sub 80 0 ml/24 h;
b) apare după reducerea aportului de lichide, diaree, vărs ături;
c) poate fi tranzitori e sau permanentă;
d) este o t ulburare de emis ie urinară.

62. Polakiu ria:
a) este micțiune a dificilă și dureroasă;
b) se ca racterizează pri n micțiuni frecve nte;
c) este o tulburare cantitativă de urină;
d) reprezintă scăderea diurez ei sub 100 -150 ml/24 h .

63. Retenția de urină:
a) este o micțiune anormală, continuă, invo luntară și inconștientă ;
b) la copil poartă numele de en urezis nocturn;
c) apare atunci c ând mușchii diafragmei pelvine sunt slăbiți în urma nașterilor;
d) pr oduce d istensia vezicii (glob ul vezical) și n ecesită sond aj vezical.

64. Sondajul vezical la feme ie se execută cu sonda:
a) Faucher;
b) Nelaton;
c) Merci er;
d) Levin.

Modu lul 27. Chir urgie generală și nursing în chirurgie generală
prof. Mihaela Popa

1. Alegeți răspunsul incorect, re feritor la tehni cile de ster ilizare folosite în spitale :
a) radiații gama;
b) ultraviolete ;
c) oxid d e etilen;
d) apă oxigenată .

2. Alegeți varianta corect ă:
a) asepsia est e o metodă profilactică ;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
224
b) antisepsia este o metodă de prevenție ;
c) steril izarea cu vapori de apă se face la poupinel ;
d) sterilizarea m aterialului moal e se face la ultraviolete .

3. Care din următoarele variante nu este adevărată?
a) în apendicită acută apare apărarea musculară ;
b) în șocul hemoragic avem hipotensiune arterială ;
c) hemostaza pr ovizori e o facem cu electroca uterul;
d) hemateme za este o he moragia internă exteriorizat ă.

4. Identific ați răspunsul corect re feritor la a pendicit a acută:
a) este o urgență medic o-chirurgicală ;
b) nu este o urgență medico -chirurgicală ;
c) necesită doar tratament medical ;
d) neces ită supraveghere medic ală.

5. Alegeți ră spunsul core ct referitor la simptomatologia ulcerul ui gastro-duodenal :
a) contr actură abdominală ;
b) febră și greață ;
c) dispnee de ef ort;
d) durere în epigastru și vărsături .

6. Identificați semnul prezent în peritonita acut ă:
a) apărare musculară ;
b) vărsăt ură;
c) contractur ă abdominală generalizată ;
d) cefalee .

7. Care dintre semn ele următoare este cara cteristic în ocluzia intestinală ?
a) contractur ă abdomin ală;
b) oprirea tranzitului intestinal ;
c) apărare musculară ;
d) febră .

8. în evoluția postope ratori e a apendicitei pot apă rea complicații , mai puțin ?
a) renale;
b) pulmona re;
c) osoase ;
d) cardiace .

9.în secția de chirurgie gener ală pot apărea următoarele complicații posto peratorii, cu excepția:
a) infarctul miocardic;
b) atelectazia pulmonară;
c) acciden t vasc ular cerebral;
d) edemu l pulmonar acut .

10.Alege ți simptomul pre zent în colica biliară :
a) durere în hipocondrul drept ;
b) greață ;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
225
c) vărsături ;
d) toate .

11.Alegeț i afir mația falsă referitoare la antiseptizarea tegumentelor :
a) se poate face cu betadină;
b) se po ate fa ce cu alcool metilic ;
c) se poate face c u alcool iod at;
d) se poate fac e cu alcool sanitar.

12.Alegeți varianta corect ă referitoare la conducerea feșii de tifon pentru bandajare :
a) fașa se conduce de la dreapta la stânga cu fața de derulare în sus;
b) fașa se conduc e de la stânga la drea pta cu fața de derulare în sus;
c) fașa se con duce de la stânga la drea pta cu faț a de derulare în jos;
d) fașa se conduce de la dreapta la stânga cu fața de d erulare în jos.

13.Identificați varianta incorectă:
a) complicația circulatori e postopera torie este trombo flebita;
b) evisce rația este o complicație postoperatorie tardivă;
c) durerea postoperatorie exacerbea ză în timpul nopții;
d) mobilizarea precoce nu previne complicațiile postoperatorii.

14.Alegeț i varianta falsă:
a) postoperator, pacientul poate fi subfebril;
b) persis tența subfebrili tății poate indica o complic ație postoperatorie;
c) în caz de subfebril itate postope ratorie prelungită se recomandă recoltarea hemoleucogramei;
d) subfebrilitatea postoperatorie prelungită poate fi determinată de o bacte riemie .

15.Identificați răspunsul corect:
a) deshidratare a pacientului po ate fi cauzată de diafore ză și poliuri e;
b) deshidr atare a pacientului poate fi cauzată de sonda ve zicală permanentă;
c) turgorul cutanat indică starea de hiperhidratare;
d) în caz de diaree hidr atarea pacientului se face peros.

16.Care dintre următ oarele afirmații este adevărată?
a) pregătir ea generală s e face în ziua intervenției chirurgicale;
b) se suprimă ali mentația natural ă cu 2-3 zile înaintea intervenției;
c) pregătirea generală din preziua inte rvenți ei ch irurgicale are ca scop asigurare a repausului
și a alimentați ei necesare;
d) pregătirea p sihică preope ratorie es te făcută doar de medic.

17.Care dintre următo arele afirmații este falsă?
a) cauzele eviscerației pot fi tusea, strănutul și vărsăturile nec ontrol ate;
b) alimentația se reia cu prudență la pacienții care au fost in tubați;
c) aderențele se rez olvă prin inte rvenție c hirur gicală;
d) eventrația este o complicație pos toperatorie imediată.

18.Alegeți varianta adevărată:
a) prioritatea de îngrijire în secția de chiru rgie generală este reechilibrarea hidro-electrolitică;
b) pregătirea preoperatorie nu necesit ă explorări f uncționale ;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
226
c) asistența spirituală este obligatorie înaint e de operație;
d) bilanțul hidric se face doar postoperator.

19.Alegeți varianta falsă:
a) autoclavare a este sterilizarea prin căldură umed ă;
b) autoclava rea este sterili zarea cu vapori sub presi une;
c) este fo losită în lipsa unui alt mijloc de sterilizare;
d) este fol osită la sterilizarea materialului moale.

20.Alegeți răspunsul greșit privind soluțiile ant isepti ce de suprafață:
a) apă oxigenată;
b) ser fiziologic;
c) rivanol;
d) tinctură de iod.

21.Alegeți vari anta incorec tă privind regim ul hidric:
a) alimentele permise în regimul hidric sunt: zeamă de orez , supă de legume;
b) alimentele permise în regimul hidric sunt: zeamă de or ez, lapte;
c) sunt pe rmise în regimul hid ric ceaiuri neîndulcite;
d) sunt permise în regimul hidr ic supa de l egume, ceai neînd ulcit.

22.Alegeți varianta corectă:
a) căile de hidratare ale organismului sunt : orală, duodenală, rectală, parenterală;
b) organismul poa te fi hidra tat doar p rin perfuzie endovenoa să;
c) căile de hidratare ale o rganismului sunt : orală, g astrică, rec tală, parent erală ;
d) căile de hidratare ale organismului su nt: orală, intestinală, rectală, parenterală.

23.Alegeți afirmația adevărată:
a) pentru pacienți i oper ați pe tubu l digestiv r eluarea alimen tației nu pu ne probleme;
b) îmbibarea pan samentului cu s ânge nu impu ne o interv enție a asistentului medical ;
c) determinarea gl icemiei se face zilnic la pacienții operați;
d) ascensiunea febrei în a-3a/a-4a zi postoperator presu pune existe nța unei com plicații.

24.Aleg eți vari anta corectă:
a) pregătire a psihică preopera torie impli că convinger ea pacientului de reușita intervenției;
b) pentru pregătirea psihică este obligatorie asistența spirituală;
c) bolnavul este pregătit psihic do ar de medic ul chi rurg;
d) o echipă multidiscip linară evalu ează pregătirea psihică a pacientului.

25.Identif icați varianta adevărată:
a) preoperator, în caz de stenoză pilorică se face esofagoscopie;
b) preoperator, în caz de stenoză pilorică se face aspirație gast rică ș i spălături gastrice;
c) preoperator, în caz de sten oză pilorică se face irigoscopie;
d) preoper ator, în caz de stenoză pilorică se face colonoscopie.

26. Alege ți răspunsu l corect, legat de pregătirea preoperatorie a colonului prin:
a) administrare de purgative t imp de trei zile;
b) regim alime ntar bogat în fibre celulo zice timp de 7 -10 zile;
c) regim alimentar s ărac în reziduuri, clisme repetate;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
227
d) regim alimentar bogat în reziduuri, clisme repetate.

27.Alegeți răspunsul corect legat de complicațiile postoperatorii la pac ienții intubați:
a) sughițul;
b) vărsăturile;
c) edemul glotic;
d) edemul pulmonar acut.

28.Identificați ră spunsul g reșit privind preve nirea meteorismului postoperator:
a) efectuarea clismei în seara dinaintea intervenției;
b) efectuarea clismei în dimineața intervenției;
c) mobilizarea precoce;
d) administ rarea de purga tive postope rator.

29.Alege ți varianta corectă privi nd plaga recentă:
a) plagă produsă în ziua prezentării la medic;
b) în primele 6-8 ore de la producere;
c) după 6 -8 ore de la producere;
d) în primele 48 de ore de la produ cere.

30.Indicați afirmația falsă:
a) corecta rea anemiei cronice se va fa ce: pre, intra și postopera tor;
b) pacienții denutriț i necesită pregătire preoperatorie specia lă;
c) bolnavii cardiaci necesită regim aliment ar cu multe lichide preoperator;
d) preoperator bolnavi lor ca rdiac i li se face pregă tire specială.

31.Alegeți afirmația adevă rată referitoare la abdom enul acut chirurgical :
a) cupri nde: pancreatită a cută edematoasă, u lcer duo denal în criză ;
b) cuprinde: pancreatită acută necrotico -hemoragică, ocluzie intestinală;
c) cuprind e: ileus paralitic, cistită acută;
d) cuprinde: colică enterocolitic ă, colică renală.

32.Ale geți răspunsul corect p rivind hemoragia “ în doi timpi” și organu l afecta t:
a) ficat;
b) rinichi;
c) splină;
d) pancreas.

33.Alegeț i afirmația adevărată privind evoluț ia ap endici tei acute la bătrâni :
a) debutează cu se mne clinice zgomotoase;
b) are tablou clinic estompat;
c) prezintă leucocitoză mar e;
d) debutează cu subfebrilitate.

34.Ale geți afirm ația adevărată:
a) ulcerul duodenal acut se manifestă cu durere violentă în epigastru, greaț ă, vărsături;
b) ulcerul gastro -duodenal acut s e manifestă cu durere violen tă în epigastru;
c) ulcerul gastric acut se manifes tă cu durere violentă în epigastru;
d) ulcerul gastr o-duodenal acut se manifestă cu durere violentă în hipogastru , greață, vărsături

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
228
35.Ale geți r ăspunsul corect privind exacerbarea d urerii posto peratorii:
a) apare imediat după trezirea di n anestezie;
b) apare a doua zi după operație;
c) apare în primele trei zile d upă operație;
d) apare în seara/noaptea operației.

36.Alegeți varianta adevărată:
a) favoriza rea mi cțiunii spontane și rel uarea tranzitu lui, postope rator se face pr in
mobilizare precoce;
b) mobilizarea precoce urmăr ește combaterea durerii;
c) calmarea dur erii postope ratorii cu morfină nu deprimă centrul respirator;
d) bolnavii cu peritonită generalizată su nt așe zați în poziție de decu bit ventral.

37.Identific ați afirmația fa lsă:
a) asistentul medical p regătește și însoțește pacie ntul la investigații paraclinice ;
b) este oblig atorie efectuarea electroencefalogramei preoperator;
c) este obligatorie efectuarea electro cardio gram ei preoperator;
d) asistentul medica l administre ază preanestezia cu 30 de minute înainte de operație.

38.Alegeț i afirmația adevărată:
a) pacienții cu b oli asociate nu prezintă risc de complicații postoperatorii;
b) analizele de laborator se fac p entru st abilir ea diagnosticului , preop erator;
c) reechi librarea hid roelectrolitică nu este o prioritate de î ngrijire în secția de c hirur gie;
d) asistentul medical interpr etează rezult atele analizelor de laborator și informează medicul.

39.Indicați răspunsul greșit privi nd mat erialele necesare efect uării pansamen tului:
a) casoletă cu comprese sterile;
b) cutie cu instrum entar chirurgical neste ril;
c) mănuși de unică folosință;
d) mănuși chirurgica le sterile.

40.Identificați afirmația adevărată;
a) plăgile operate sunt plăgi iatrogene;
b) plăgile operate sunt plăgi pr ofunde;
c) plăgile operate su nt plăgi intenți onate;
d) plăgile operate su nt plăgi accidentale

Modulu l 28. Chirurgie toracică, card iovasculară și nursing specific
Dr. Andreea Moaleș , prof. Tania Bararu, prof. Carmen Rusu

1. Aleg eți răspunsul corect referitor la ab cesul pulmonar :
a) este boal ă parazitară ;
b) este o bulă de aer ;
c) este colecție purulentă în parenchi mul pulmonar ;
d) este o boală cronică.

2. Alegeți varianta corectă referitoare la chistul hidatic :
a) este un blebs aerian ;
b) este o boală para zitară ;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
229
c) este o colecție purul entă în pleura ;
d) este o boală ereditară .

3. Identificați în ce con diție apare transudatul pleural:
a) mezoteliom malign ;
b) sindrom nefrotic ;
c) pancr eatită;
d) poliartrită reumatoidă .

4. Identificați care este cauza exudatulului pleural:
a) urinotorac e;
b) mixedem ul;
c) ciroza he patică ;
d) tuberc uloza pulmon ară.

5. Alegeți manifestarea clini că ce lipsește în embolia pulmon ară:
a) polipnee a;
b) hemop tizia;
c) bradicardia ;
d) sincopa .

6.Alegeți investigația de primă intenție în caz de probabilitate crescută de embolie p ulmona ră:
a) eco Dopler al membr elor inferioar e;
b) angio CT spiral al artere lor pulmonare ;
c) D-dimeri ;
d) scintigrafie pulmonară .

7.Identificați vari anta corectă referitoare la stenoza aortică :
a) se caracterizează prin obstacol față de ejecția din atriul drept ;
b) se ca racter izează prin obstaco l față de ejecția din atriul s tâng;
c) se caracte rizează prin obstacol față de ejecția din ventic ulul drept ;
d) se caract erizează prin obstacol față de ejecția din venticulul st âng.

8. Care este suprafața normală a orificiului aortic :
a) 3 cm2;;
b) 2,5 cm2;;
c) 2 cm2;;
d) 2-3 cm2.

9. Alegeți var ianta corect ă care caracteri zează frecătu ra pericardi că:
a) se aude mai bine în decubit;
b) zgomot prof und strict în diastole;
c) nu persistă în apnee ;
d) zgomot superficial sistolo -diastolic .

10.Care dintre următoarele elem ente r eprezintă un simptom:
a) icter
b) edem
c) whee zing

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
230
d) dispnee .

11.Chistul hi datic pulmona r este:
a) o infecție supurativă a par enchi mului pulmonar d eterminată de germeni anaero bi
b) dezvoltarea tumorală veziculară a larvei de echinococcus granulosus (patologie parazi tară)
c) o infecție a parenchimu lui pulmonar d eterminată d e streptococcus pneumoniae
d) o leziune cavi tară determinată de Mycobact erium tuberculos is (bacterie intracelulară)

12. Aspectul radiologic în abcesul pulmonar – faza supurativă este următorul:
a) opacitate triung hiulară cu vârful la hi l și baza la p eriferie
b) cavitate cu nivel o ndulant
c) imagine hidroaeri că cu nivel orizontal
d) opacit ate cu semilun ă aerică la polul superior

13.Care dintre următoarele caracteristici enumerate descrie lichidul pleural de tip exsuda t:
a) concentrație crescută de p roteine ( >3g/l)
b) pleura nu este afectată
c) este frecvent întâlnit în insuficiența cardiacă sa u ciroza hepatică
d) apare în contextul creșterii pr esiunii hidrostatice

14.Embolia pulmonară reprezintă:
a) îngustarea intermi tentă a căilor aeriene inferi oare secundară hiperreacti vității bron șice
b) infecția supurativă a pa renchimului pulmonar de terminată de germeni anaerobi
c) obstrucția arterelo r pulmonare cu material migrat pe calea fluxului sanguin (tromb)
d) acumularea de aer între foițele pleurale

15.Interve nția chirurgic ală de elecție pentru pe ricardita constrictivă este:
a) embolectomia chirurgica lă
b) toracocenteza diagnostică
c) pericardocenteza
d) pericardectomia

16.Durata tratamentului antibiotic în endocardita infecțio asă es te de:
a) 4-6 săptămâni
b) 21 de zile
c) 2-4 săptămâni
d) 4-6 luni

17.Valvulopa tia caracterizată de îngusta rea o rificiului valvular se numește:
a) pericardită constrictivă
b) stenoză valvulară
c) insuficiență valvulară
d) endocardită infecțioasă

18.Defectul septal interventricular este caracte rizat de:
a) existe nța unui orificiu la nive lul septului interventr icula r
b) existența unui orificiu la nivelul septulu i interatrial
c) persistența unui vas prin care artera aortă comunică cu artera pulmonară
d) îngusta rea aorei d escendente t oracice

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
231
19. în patologia trau matică a toracel ui, existența a cel puțin două traiecte de fract ură la nivelul a
cel puțin două coaste învecinate definește:
a) pneumomediastinul
b) ruptura diafragmatică
c) contuzia pulmonară
d) voletul costal

20.Indicați poziț ia corectă de drenaj postur al în abcesu l pulmonar:
a) șezând;
b) decubit dorsal ;
c) decub it ventral ;
d) ortostatism .

21.Intervențiile autonome de îngrijire în hemo ptizie sunt, cu excepția:
a) asigurarea poziției șezânde ;
b) monitorizarea funcțiilor vitale și a ex pectorației;
c) administra rea hemostatic elor;
d) asigur area confortului termi c.

22.Indicați car e este intervenția auto nomă a asistentului/asistentei medicale:
a) efectuar ea fibrobronhoscopiei ;
b) efectuarea traheostomei ;
c) aplica rea pipei oro -faringiene (pipa G ueddel) ;
d) efectuare a toracocente zei.

23.Alege ți varianta adevărată :
a) lobec tomia reprezintă interven ția la nivelul colecist ului;
b) drenajul pleural se practică în caz de criz ă de astm;
c) cancerul pulmonar în stadiul 1,2 este operabil ;
d) intradermore acția Cassoni dep isteaz ă tuberculoza pulmonară .

24.Alegeți i ntervenția d e urgență în edemul g lotic care nu răspun de la tratament:
a) drenaj pleural;
b) traheostomie ;
c) puncție pleurală ;
d) radiogr afie pulmonară.

25.Identificați afirmația falsă:
a) în cateterismul cardiac, dacă se utili zează vasele de sânge de la nivelul picioru lui
subiectu l nu trebuie să se de a jos din pat 4 — 6h după procedură ;
b) arteri ograf ia pune în evidență o stenoză, o dilatare sau o altă anomalie vasculară ;
c) cateterismul cardio -vascular este un examen invaziv (chirur gical) care oferă informații
corecte și exa cte asupra i nimii, arterelor coronare, aort ei și a vaselor de sânge ;
d) profila xia c ompli cațiilor în afecțiunile cardio -pulmonar e re prezintă o intervenție
autonomă a asistentului medical .

26.Indic ați denumirea corec tă pen tru puncția pericardică cu scop evacu ator:
a) toraco centeza;
b) laparos copia;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
232
c) pericard iocenteza ;
d) paracenteza .

27.Facto ri de risc în tromboembolism pulmonar sunt, cu ex cepția:
a) tulburări ale circulației venoase la nivelul membrelor inferi oare;
b) obezitatea, s arcina ;
c) fumatul, alcoolismul ;
d) chirurg ie în sfera miculu i bazin și chiru rgie ortopedică .

28.Aleg eți din următoarele afecțiun i malformația congenitală de cord:
a) stenoza m itrală;
b) varicele ;
c) tetralogia F allot;
d) infarctul acut de miocard.

29. Identificați metoda de tratam ent în fractura costală simplă:
a) intervenție chiru rgicală;
b) aparat gipsat;
c) pansament compres iv, repaus, analgezice și antiinflamatorii ;
d) cateterism cardiac.

30.Ident ificați investigația obli gatorie înainte de operația de b y – pass coro narian:
a) coronografia prin cateterism ;
b) examen ul fundul ui de ochi;
c) electroencefalograma ;
d) intradermoreacția -Casoni

31.În empiemul pleura l, ma nifestările de dependență sunt, mai puțin :
a) febră ridicată ;
b) fasciculații ;
c) dispnee ;
d) durere toracică .

32.Indicați l ocul unde se îngrijește un bolnav operat pe cord :
a) în salon obi șnuit;
b) la AT I chirurgie card iovasculară ;
c) la domiciliu ;
d) la sanatoriu.

33.Alegeți pregătirea corectă a locului înainte de oper ația pe cord deschis:
a) dezinfecția și raderea pilozităților pe hemitor acele stâng ;
b) dezinfe cția și raderea pilozitățilo r pe tor ace an terior/poste rior;
c) raderea pi lozităților și baie cu be tadină pe toată suprafața corpului cu excepția capului;
d) dezinfecția și raderea pilozităților în regiunea abdominală și genital.

34.Defibrila rea electrică se efe ctueaz ă în caz de:
a) criză de astm;
b) stop car diac, tahica rdie și fibrilație ventriculară ;
c) pericard ită;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
233
d) pleurezie.

35.Identificați afirmația falsă:
a) bolnavul cu arterită n u are voie să fumeze ;
b) bolnavul cu varice va purta ciorapi compresivi -medicinali ;
c) anevrismul aor tic este o infecție la nivelu l peret elui arteria l;
d) boala varicoa să poate fi ereditară.

36.Indicați complicația varic elor care pune în pericol viața :
a) hemoptizia ;
b) tromboflebita și embolia pulmonară ;
c) ulcerul varicos ;
d) gangrena haluc elui.

37.Mobilizarea pacie ntului operat pe cord deschis se efe ctuează prec oce, cu excepția :
a) din prima zi ;
b) să se spr ijine pe coate ;
c) din dec ubit dorsal în decubit lateral ;
d) din decubit dorsa l în șezând.

38.Aspirația căilor respiratorii se efectuează de cătr e asistent/asistenta medica lă cu:
a) sonda de intubație orotraheal ă;
b) sonda de traheostomă ;
c) cateter sau sondă de aspiraț ie sterilă de unică fol osinț ă;
d) pipa G uedel.

39. Alegeți afirmația falsă dintre enunțurile de mai jos:
a) cu 30 minute înainte de toracoscopi e se va administra bolnavulu i atropină 1 mg. s.c. sau
i.m. și diazepam 5-10 mg i.m. (dacă nu există contraindicații) ;
b) suprimarea drenului se va face la 24 ore după ce nu a mai evacuat aer sau când
cantitatea de lichid drenat scade < 50 ml/24 ore ;
c) în cazul drenajului pleural c omplic ațiile ce pot să apa ră sunt emfizem subcutanat,
ieșirea sau înfundarea drenului ;
d) nu este nevoie de supravegherea zilnică a drenajului .

40.Care dintre afirmațiile de mai jos legate de diagnosticul de nursing următor „Durere acută
cauzată de incizia chirur gicală, prezen ța dr enului toracic, m anifestată p rin îngrijorare,
iritabilitate” , este adevărată :
a) se referă la ne voia de a evita pericolele ;
b) se referă la nevoia d e a comunica ;
c) este un diagnostic de risc deoarece este fo rmat din trei părți;
d) prima parte a enun țului este reprez entată de simptome sau semne.

41.Tensiometrul măsoară :
a) presiunea exe rcitată de sânge asupra pereților vaselor de sânge ;
b) presiunea exercitată de sânge asupra pereților arteriali ;
c) tensiunea în vene;
d) pulsul periferic.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
234
42.Cu pulsoxim etrul se măsoară :
a) tensiunea în vase;
b) saturația în oxigen a s ângelui din ca pilare SpO 2 și pulsul periferic ;
c) pulsul ;
d) saturația oxigenului din sângele arterial.

43.Puncția arterei radiale se face cu :
a) seringa de puncție venoa să;
b) seringa heparinat ă de calibr u mic, cu ac mic, subțire , cu bizoul s curt;
c) se poa te folosi orice tip de seringă ;
d) nu știu, pentru că o face medicu l.

44.Toracocenteza reprezintă :
a) puncția perito neului;
b) puncția pericardului ;
c) puncția pleurei ;
d) puncție osoasă .

45.Poziția pacientului pentru puncția pleurală este :
a) așezat pe sc aun, în lateral, cu braț ul de partea sănătoasă spriji nit pe spătarul scaunul ui și
cel din partea unde va avea loc puncția ridicat deasupra capului ;
b) în pat, așezat în decubit dorsal ;
c) în pat, așezat în decut ventral ;
d) așezat în decub it lateral .

46.Prevenire a apariției reacțiilor vagal e în timpul toracocenteze i se face :
a) prevenim p acien tul să nu mănânce dimineața ;
b) administrăm înai nte de puncție o fiolă de sulfat de atropină subcutanat, la re comandarea
medicului ;
c) încurajăm p acientul să se aliment eze pentru a nu prezenta l ipotimie în timpul puncției ;
d) nu este nece sară pregătire a pacient ului deoarece puncția pleurală este o manevră car e
durează foarte puțin .

47.Sunt obiective ale drenajului tor acic:
a) ameliorarea durerii pacientu lui;
b) drenar ea unei col ecții p leurale sau a aerul ui și restabilirea presiunii negative pen tru
aducerea plămânului la peretele toracic (rexpansiune) ;
c) stabilirea d iagnosticului ;
d) manevr ă necesară în pregătirea pacientului pen tru operație.

48. Drenul toracic trebuie întotdeauna pe nsat at unci câ nd se schimb ă borcanul de aspirație deoarece:
a) pacient ul poate să aibă dureri ;
b) pacientul tușește ;
c) se împiedică apariția emfize mulu i subcutanat ;
d) nu este obligatoriu să fie pensat.

49.Pentru pregătirea pacientului în veder ea interven ției chir urgicale pe tora ce sunt nece sare o
serie de investigații dintre care câteva sunt obligatorii :
a) electrocardiograma, radiografi a toracică, spiro metria, analize de sânge, grup și Rh;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
235
b) electroencefalograma , radiografi a toracică, spirometri a;
c) endoscopie gastrică , radiografia toracică, spiro metria, analize de sânge, grup și Rh;
d) colonoscopie, radiografi a torac ică, spirometri a.

50.Mobilizarea precoce a pacientului postoperator se face pentru că previne :
a) staza bronșică, staz a venoasă, leziunile de decubit;
b) instalarea depresi ei;
c) nu se mobilize ază pacie ntul pe ntru că poate să apară he moragia;
d) apariția durer ii toracice.

51.Cum se administrează heparina cu greutate moleculară mică (Clivarin, Fraxiparin ):
a) intraven os
b) sub piele
c) intradermic.
d) subcutanat .

Modulul 29. ORL și nursing în ORL
Dr. Mircea Pleșca, prof. Mih aela Popa
1. Identificați caracteristica adenoid itei acute la sugar :
a) debut insidios ;
b) obstru cție nazală care -l împiedică să se alimenteze și scade p onderal ;
c) absența febrei ;
d) fără o talgia.

2.Alegeți caracteristi ca fac iesului adenoidian:
a) nas î ngroșat ;
b) dinții de asp ect normal ;
c) obrajii paliz i și turtiți transversal ;
d) obrajii roșii ș i proeminenți .

3. Perforațiile timpanice se clasifică în funcție de, mai puțin
a) de număr și avem pe rfora ție unică sau mult iplă
b) de mărime și avem perforaț ie punctiformă sau mare
c) de sediu și avem perf orație centrală sau periferică
d) de localizare: la nivelul tromp ei lui Eustachio și la nivelul cohleei

4.Angina herpetică se caracterizează p rin:
a) este o angina eritematoasă ;
b) se decelează pe mucoasa faringia nă – vezicule în buchet s au dispersate, rotunde, pline cu
serozitat e;
c) nu se vindecă spontan ;
d) tratamen tul se face cu antibiotic.

5.Sinuzitele acute pot fi determinate de:
a) deviația de sept, rinita croni că hipertr ofică ;
b) cauz e locale – alergie, gripă, d iabet ;
c) cauze virale ;
d) nu pot fi determinate și de infecții dentare .

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
236
6.Alegeti răspunsul cor ect:
a) tratamentul în furunculoză conductului auditiv e xtern se face cu aciclovir ;
b) otita m edie cong estivă acută co nstă înt r-o tumefa cție circums crisă în jurul unui folicul
pilose baceu;
c) în otita medi e con gestivă acută nu se administrează antibiotic e;
d) simpt omele din otita medie congestivă acută – otalgie și hipoacuzie .

7. Polipoza nazal ă se cara cterizează prin :
a) rep rezint ă vegetații adenoidiene ;
b) reprezintă o degenerare e dematoasă a mucoasei na zale;
c) este asimptomatică ;
d) nu determină comp licații.

8. Ozena se caracterizează prin:
a) hiper trofie și cruste ;
b) atrofie și absența cr ustelor;
c) atrofie, cru ste, fet iditat e;
d) bolnav ul percepe miros ul dezagreabil .

9.Alegeț i răspunsul corect pent ru an gina pseudomembranoasă:
a) prototipul acestei a ngine este determinat de streptococ ;
b) falsele membra ne nu depășesc fața internă a amigdalei în angina p seudo membranoas ă
difter ică;
c) falsele membr ane depășesc fața internă a amigdalei și se extind la restul muc oasei
faringiene în angina pseudomembranoasă str eptococică ;
d) bacilul difteric elimină în sânge o toxină ce determina complicații la distanță .

10.Angin a din Zona Zost er se ca racter izează prin:
a) prezența de vezicule pe traiectul ner vului maxilar superior ;
b) prezența de false membrane pe amigdale ;
c) afecțiunea este bilaterală ;
d) tratamentul cu an tibiotice .

11. Identificați afirmația corectă , legată d e recoltarea ex udatului faringian:
a) se recoltează cu eprubeta port tampon ;
b) se recoltează cu eprubeta Howe ll;
c) se recoltează cu eprubeta Westergreen ;
d) se recoltează cu eprubeta cu capac mov .

12. Următoarea afirmație este falsă:
a) otoscop ia este o bligatorie la î nceputul spălă turii auriculare;
b) otoscopia este obligatorie la sfârșitul spălăturii auricu lare;
c) otoscopia permite vizualizarea conductului auditiv exter n, a membranei timpanice și a
căsuței timpanul ui când membrana timpanică este perf orată ;
d) otoscop ia este efectu ată de medic ul oftalmolog .

13. Identificați afirmați a corectă :
a) laringos copia indirectă se realizează cu oglinda laringia nă;
b) laringoscopia indirectă se realizează cu optotip;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
237
c) laringoscopia indirectă se realiz ează cu otoscop ;
d) laringoscopia indir ectă se real izează cu oftalm oscop .

14. Identificați afirmația corectă :
a) materialele necesare rinoscopiei anterioare sunt prosop, tăviță renală, specul nazal ;
b) materialele necesare rinoscopiei anterioare sunt prosop, otosco p, tăviță renal ă;
c) materia lele necesar e rinoscopiei an terioare sunt prosop, tăv iță renală, spatulă lin guală ;
d) materialele necesare rinoscopiei anteri oare sunt prosop, optotip, tăvița renală .

15. Ident ificați afirmația corectă referitoare l a extragere a ușo ară a dopu lui de c erumen :
a) se recomandă instilar ea de apă oxigenată la 370 C;
b) se recomandă instilarea de soluții hipertone la 370C;
c) se recomandă instilarea de soluții hipotone ;
d) toate variantele sunt corecte .

16. Ident ificați afirmați a corectă :
a) indicați ile spălătur ii auriculare su nt dop epidermic, dop de cerumen, corpi străini ;
b) indicațiile spălăturii auriculare sunt dop p andemic, corpi străini, dop de cerumen ;
c) indicațiile spălăturii auriculare sunt dop de cerumen, co rpi străini, mă nuși nes terile ;
d) indica țiile spălăturii auriculare sunt dop epid ermic, mănuși nesterile, corpi străini .

17.Următoarea afirmație este cor ectă:
a) poziția pacientului pentru spălătura auriculară va fi de decubit dorsal ;
b) ex teriorizare a sânge lui de la nivelul mucoas ei nazale se numește epistaxi s;
c) examinări utile în epistaxis sunt: grup san guin, Rh, hemocultură , teste de sângerare și
de coagulare;
d) pe mucoasa nazală se pot administra inhibitori ai canalelor de calciu .

18. Identif icați afirmația corectă :
a) antibiograma se recoltează după administrarea unui an tibiotic din grupa
cefalo sporinelor ;
b) antibiograma se recoltează după administrarea unui antibi otic din grupa penicilinelor ;
c) antibiograma se recolte ază înaintea admini strării antibio ticelor, indiferent de cla sa;
d) niciun ră spuns corect .

19. Identi ficați afirmația corect ă:
a) poziția pacientului pentru spălătura auric ulară este șezând pe scaun ;
b) poziția pacientului pentru spălătura auriculară este decubit ven tral;
c) poziția pacie ntului p entru spălătura au riculară este genu-pectorală ;
d) poziția pacientului pentru spăl ătura auriculară este ginecologică .

20. Identifi cați afirmația corectă :
a) prin bucofaringoscopie se vizualizează mucoasa bucală, starea dantu rii, oro-faringele;
b) prin bu cofari ngos copie se vizualizează mucoasa auriculară, starea danturii, oro-faringele ;
c) prin bucofaringoscopie se vizualizează starea danturii, oro -faringele , mucoasa intestinală ;
d) prin bucofaringoscopie se viz ualizează mucoa sa buca lă, starea dant urii, limbă.

21. Identifi cați afirmația c orectă :
a) rinoreea p urulentă bilaterală ar fi caracteristică pentru corp străin ;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
238
b) rinoree a purulentă bilaterală ar fi caracteristică pentru traumatism cranian ;
c) rinore ea purulentă b ilateral ă ar fi caract eristică pentr u rinită;
d) rinoreea purul entă bilaterală ar fi car acteristică pentru dop de ce rum.

22. Scurgerii unei secreții de la nive lul conductul ui auditiv e xtern al pacientului se numește :
a) otalgie ;
b) otoree ;
c) otodinie ;
d) otolicvoree.

23. Identifica ți afirmația core ctă:
a) diagnost icul în sinuzită se preci zează prin otoscopie ;
b) diagnosticul în sinuzită se precizează prin laringoscopie ;
c) diagnosti cul în sinuzită se precizează prin rinoscopie ;
d) diagno sticul în sinuz ită se p recizează prin faringos copie .

24. Ident ificați afirmați a corectă :
a) surditat ea totală este hipoacuz ie;
b) surditatea totală este hiperosmie ;
c) surditatea totală este cofoza;
d) surditatea totală este anosmie .

25. Identificaț i afirmația corec tă:
a) spălătura auric ulară se efect uează cu seringa laringiană ;
b) spălătura auriculară se efectuează cu sering a Guy on;
c) spălătura auriculară se efectuează cu sonda nazală ;
d) spălătura auriculară se efectuează cu otoscop .

Modul ul 30. Oftalm ologie și n ursing în oftalmologie
prof. Mi haela Popa, prof. Marcela Diacone asa

1. Care dintre următ oarele afirmații legate de coroidă este fals ă?
a) reprezintă învelișul e xterior al ochiul ui, având rol protector și reprezentând suportul
de inserție a mușchilor o culari;
b) asigură nut riția glo bului ocular, con ține vase, nervi și pigmenți;
c) conține corpul ciliar;
d) deter mină, prin componentele sale, formarea umorii apo ase.

2. Mi oza și midriaza sunt asigurate de:
a) fovea centralis, c omponentă a retin ei;
b) cor neea;
c) mușch ii circul ari și ra diari din structu ra irisului;
d) umoarea apoasă.

3. Alege ți definiția ametropie i:
a) o formă ușoară de hipermetropie;
b) cea mai gravă formă de evoluție a miopiei, precedând cecitatea (orbirea);
c) o formă de pres biopie;
d) orice abatere de la st area de e metro pie.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
239
4. Care dintre următoar ele enumerări corespunde principalelor vicii de refracție ale ochiului ?
a) glaucomul, cataracta, iridocicl ita;
b) miopia, hipermetropia, astigmatismul, presbiopia ;
c) strabismul, bl efarita, orjeletul;
d) conjunctiv itele, ke ratita.

5. Care dintre următoare le afirmații legate de st rabism este falsă ?
a) strabismu l apare atunci când ochii nu mai au capacita tea de a focaliza aceeași imagine în
același timp;
b) lipsa de funcț ionalitate a muscul aturii oc ulare este una dintre ca uzele pri ncipa le ale
strab ismului;
c) vederea binoculară nu este afect ată în strabism.
d) strabi smul este o afecțiune care afectează pacienții de orice vâ rstă, fiind congenital sau
secundar unei alte afecțiuni;

6. Care dintre ur mătoarele afirmații în legătura c u blefari tele este adevăra tă?
a) apare exc lusiv la pa cienț ii în vârstă, fiind o boală dege nerat ivă a pleoapelor ;
b) tratamentul blefaritei este chirurgical, constând în incizia zonelor afectate. pentru
refacerea porțiuni lor funcțio nale;
c) cili i nu sunt niciodat ă afectați în blefarite;
d) princ ipalele tipuri de blefari tă sunt blefarita sebor eică și blefarita stafilococică .

7. Care dintre urmă toarele enumerări corespunde simptomatologiei din conjunc tivite ?
a) senzație de cor p străin, a rsură, nisip, înțepătu ri, lăcri mare, secreție, fotofobie;
b) mișcăr i ritmice, involuntare, a le unuia sau ambilor oc hi, s uprapuse peste mișcările
voluntare, tulburân d fixația;
c) vedere dublă, blefarospasm, absența reflexului de acomodare la dista nță;
d) durere unil aterală inten să, uneor i în teritoriul nervului t rigemen, apariți a de halouri
colorate în jurul sursei luminoase, scăderea marcată a acuității vizuale.

8. Care d intre următoarele afirmații legate de cataractă este falsă ?
a) se manifestă clinic subi ectiv în primul rând prin scădere a acuităț ii vizuale la dis tanță și
vedere încețoșată;
b) afectează sub iecții în vârstă de pes te 50 ani existând o tendință de scădere a vârste i de apariție;
c) se pot vindeca spontan prin exerciții al e musculaturii globului ocul ar;
d) poate ap are atât prim ar cât și secundar anum itor afecțiu ni (diabet), tra umatisme,
expunere la sub stanțe toxice.

9. Aleg eți varianta corectă referitoare la PIO (presiune a intraocular ă) crescută:
a) cataracte congenitale;
b) glaucoame;
c) blefarite și c onjunctivite alergice;
d) miopia fo rte și as tigma tismul.

10. Arsurile cornee ne produse de radiații se manifestă clinic prin:
a) pierderea bruscă a vederii cu recuperare pa rțială prin tratament administrat în urgență;
b) prezenț a scotoamelor (pete luminoas e) în câmpul vizual;
c) senzația de corp str ăin, durere, blef arospam, fotofob ie;
d) vedere dublă, nist agmus.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
240
11. Identificați afirmația corectă :
a) scopul masajului ciliar es te aseptizarea zonei ciliare ;
b) scopul masajului ciliar es te aseptizarea glaucomului ;
c) scopul masajul ui ciliar est e aseptiz area cana lului lacrimal;
d) scopul masajului ciliar este aseptizarea z onei palpebrale .

12.Identificați afirmația corectă:
a) în oftalmologie, betadina în concentrați e de 1,25% se folosește pentru spălătură auriculară ;
b) în oftalmo logie, beta dina în conce ntrație d e 1,25% s e folosește pentr u spălătura vagi nală
c) în oftalmologie, bet adina în concentrație d e 1,2 5% se folo sește pentru instilații ocul are,
pentru minimalizarea infecțiilor pre – și postoper atorii ;
d) în oftalmologie, beta dina în concentra ție de 1,25% se folose ște pentru igienizarea
regiunii palpebrale ;

13. Identificați afirm ația corectă :
a) unguentel e și soluțiile pentru instilații oculare conțin 1 antibiotic + 1corticoid ;
b) unguentele și soluți ile pentru instilații oculare conțin 2 antibiotice + 1 corticoid ;
c) unguen tele și so luțiile pentru i nstilații ocular e conțin 2 antibiotice + 1 nitrat;
d) unguentele și soluțiile pentru instilații oculare co nțin1 anti biotic + 1 antiseptic .

14. Identificați afirm ația corectă :
a) flacoanele cu soluție pentru instilații oculare sunt va labile 4 să ptămâni de la
achiziționarea ac estora ;
b) flacoanele cu sol uție pentru instilații ocula re sunt valabile 2 săptămâni di n momentul
deschiderii ș i utilizării ;
c) flacoanele cu solu ție pentru instilații oculare sunt valabile 6 săptăm âni din momentu l fabricației;
d) nici un răspuns co rect.

15. Ident ificați afirmația corectă :
a) recoltarea de s ecreț ii oculare se realizeaz ă cu eprubeta porttam pon;
b) recoltarea de secreții ocul are se realizează cu seringa de 50 de ml;
c) recoltarea de s ecreții oculare se rea lizează cu eprubeta cu cap ac mov;
d) recol tarea de secreții oculare se realizează cu spatu la linguală .

16. Urmă toarea afirmație este corec tă:
a) recoltarea de secreții oculare se realizează du pă spălătură oculară ;
b) recoltarea de secreții ocula re se r ealizează d upă instilare d e mydryum ;
c) recoltarea de secreții ocul are se realizează înain tea efectuării toaletei o chiului ;
d) toate răspun surile sunt corecte .

17. Identi ficați afirmația corectă referitoare la prima măsură ce trebuie luată în arsur ile cu var:
a) se rea lizează curățar ea fragmentelor;
b) spălarea abundentă cu ap ă;
c) administrarea de ana lgezi c;
d) neutralizare cu s oluție acidă slabă.

18. Următoarea afirmație este falsă :
a) oftal moscopia se realizează în cameră obscu ră, pupila este în midriaz ă;
b) oftal moscopia se realiz ează în cameră intens luminoasă, pupila e ste în midriază ;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
241
c) oftalmoscopia s e realizează cu ajutorul oftalmos copu lui;
d) ofta lmoscopia examinează polul po sterior al globului ocular .

19. Identificați afirmația corec tă:
a) spălăt ura oculară se efectuează cu apă sterilă ;
b) spălătu ra oculară se efectueaz ă cu apă oxigenată ;
c) spălătura oculară se e fectuează cu ser glucozat hipoton ;
d) spălătura oculară se efectuează cu voluve n.

20. Identificați afirma ția co rectă
a) oftalmoscopia se realizează c u ajutorul tensiometru lui;
b) oftalmosc opia se realizează cu ajutorul oftalmoscop ului;
c) oftalmoscopia se realizează cu ajutorul otoscop ului;
d) oftalmoscopia se reali zează cu aju torul stetoscop ului.

21. Identif icați afirmați a corectă :
a) din c ategoria examenelor funcț ionale ale o chiului, fa c par te CT, RMN ;
b) din categoria examenelor fun cționale ale ochiului, fac pa rte CT, RMN, oftalmoscopia ;
c) din categoria examenelor funcț ionale ale o chiul ui, fac par te explorarea acui tății vizuale,
a câmpului vizu al și determinarea simțul ui cromatic ;
d) din catego ria examenelor funcționale ale ochiului, fac parte spălătura oculară .

22. Identificați afirmația corectă :
a) tonometrul este u n instru ment de dete rmina re a tensiu nii ar teriale ;
b) tonometrul este un instrument de determinare a tensiunii i ntraoculare ;
c) tonometrul este un instrument de determinare a simțului cromatic;
d) toate variantele s unt corecte .

23. Identificați afirmația corectă :
a) exoftalmia re prezi ntă dilatar ea pup ilelor ;
b) exoftalmia r eprezintă mărire a de volum a globilor ocu lari;
c) exoftalmia repre zintă mărirea de volum a pleoapelo r;
d) exoftalmia reprezi ntă un examen fun cțional al ochiului .

24.Manifestările de depend ență ale pac ientu lui cu cata ractă senilă sunt:
a) opacifiere pa rțiala/totală a cristalinului, urmată de scăderea progresivă a a cuită ții vizuale ;
b) oculară abundentă care nu cedea ză la tratament cu antibiotic ;
c) dureri oculare și perioculare nocturne ;
d) exoftalmie p recoce.

25 Ident ificați afi rmația corectă :
a) mioza este pupila dilatată ;
b) mioza pupila punc tiformă ;
c) mioza es te pupila intens luminoas ă;
d) nici un răspuns corect.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
242
Modulul 31. Hematologie și nursing în hematologie
Prof. Tani a Bararu, prof. Oana Pă durar u
1. Care d intre următoarele semne și simpt ome funcțion ale lipsesc în hematologie ?
a) cefalee, vertij, aste nie, irascibilitate, ataxie;
b) oligoanurie, anu ria;
c) hemoragii la nivelul mucoaselor (gingivoragii, epistaxis, melenă );
d) durer i osoase și a rticulare.

2. Simptom atologia car diovasculară în anemii este re prezentată în primul rând prin:
a) flutter și fi brilație atrială;
b) bloc atrio -ventricular;
c) tahicardie, suflu sistolic, dureri precordiale;
d) bradicardie.

3. Care dintre urm ătoarele afir mații legate de anemia feriprivă e ste adevărată?
a) poate apare prin hemoliz a intravascul ară cronică cu hemoglob inuri e;
b) poate apa re prin absența acidului fo lic din alimentație;
c) poate apare în secreție inadecvată de factor intrinsec;
d) poate apare în malabsorbția co ngenit ală selectiv ă a vitaminei B12.

4. Care di ntre urmă toarele afirmați i legate de prezența Fe în organism nu e ste adevărată ?
a) cantitat ea tot ală de Fe în organism este de 4 g;
b) zilnic se absoarbe o cantitate de 1 -5 g Fe, funcție de ne cesități;
c) Fe circul ă liber în organism;
d) ac idul ascorbic stimuleaz ă absorbția Fe -ului.

5. în anemiile mega lobla stice:
a) pe frotiul de sânge periferic apar ce lule decolorate, cu dimensiuni mai mici față de
celulele normale;
b) nivelul folațilo r eritrocitar i este mult cres cut;
c) concentrația serică de vita mina B12 este cr escută ;
d) pe frotiul de sân ge periferic apar macro -ovalocite și granulocite neutrofile
hipersegment ate iar pe frotiul de măduva osoasă megaloblaști.

6. Care dintre următoarele afir mații legate de anemiile hemo litice este adevăr ată?
a) apar p rin scurtarea du ratei de viață a hematiil or;
b) sunt afecțiuni d obând ite;
c) nu sunt însoțite de litiază biliară;
d) sferocitele sunt mai mari decât hematiile și sunt decolorate.

7. Tratamentul în anemiile h emolitice constă în:
a) corticoizi ;
b) tratament imunosupresiv;
c) sp lenectomie;
d) toate de mai sus.

8. Leucem ia acută limf oblastică (LAL) apare prin:
a) proli ferarea anormală a limfocitelor mature;
b) distrugerea în exces a limfocitelor în splină;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
243
c) proliferarea precu rsoril or limfocita ri;
d) expuner ea la substanțe cu to xicitate majoră.

9. Care dintre următoarel e asp ecte cli nice nu este prezent în leucemia gra nulocitară cronică ?
a) splenomegalie, sângerări spontane;
b) anorexie, astenie, sc ădere pondera lă, subfebrilita te;
c) hepatomegal ie, sindrom de colestază;
d) dispne e, palpitații.

10. Care dintre următoarele afirmații le gate de boala Hodgkin este adevărată ?
a) este un limfom malign de etiologie necunoscută, caracterizat prin poliadenopa tie febrilă ;
b) are aceeași e tiolog ie și aproxi mativ aceleași manifestări cli nice ca și hemofiliile;
c) grupa de vârstă 20 -40 ani este ce l mai frecvent afectată;
d) tratament ul cu antibiotice de ultimă generație este extrem de eficient.

11.Alegeți variant a corectă:
a) poziția bolnavului pentr u puncția st ernală este gi necologică;
b) poziția bolnavului pentru pun cția sternală este pozi ția epistoto nus;
c) poziția bolnavului pen tru puncți a sternală este de decubit dorsal cu trunchiul ușor ridicat;
d) poziția bolnavului pe ntru puncția sternală este de decub it lateral.

12. Alegeți răspu nsul corect :
a) sângele total și derivate le de sânge se pot transfu za;
b) se pot transfuza preparate din fie r;
c) se pot t ransfuza aglutinine;
d) se pot transfuza blaști.

13. Identificați afirmația corectă referitoare la pr oba de compatibi litate directă :
a) se face între sâ ngele primitorul ui și sângele donatorului ;
b) se face între plasma primi torulu i și sângele donatorului;
c) se face într e plasma primitorului și plasma donatorului;
d) se face între plasma donatorului și s ângele primit orului.

14. Identif icați varianta cor ectă:
a) un pacie nt cu gru pa 0(I) RH pozitiv poate primi s ânge izo-grup, izo -Rh;
b) un pa cient cu grupa 0(I) RH pozitiv po ate primi g rupa A(II) Rh negativ;
c) un pacient cu grupa 0(I) RH pozitiv poate primi grupa 0(I) Rh negativ ;
d) un pacient cu gru pa 0(I ) RH pozitiv poate primi g rupa O(I), Rh -ul neavând importanță.

15.Alegeți răspunsul corec t referitor la etiologia anemiei Bier mer (pernicio asă):
a) este determinată de carența de vitamina B6;
b) este determinată de malabsorbți a de vitamina B12;
c) este determ inată de carența d e fier;
d) este d eterminată de ca rența de acid folic.

16.Alegeți variant a corect ă referitoare la tratamentul din ane mia feriprivă :
a) tratament ul se face cu acid folic;
b) tratament ul se face cu vitamina B12;
c) tratame ntul se face cu substitutive c u prep arate de fie r;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
244
d) tratament ul se realizează cu vitamina K.

17.Care di n afirmații este adevăr ată?
a) în anemia acută posthemoragică bolnavul prez intă hipertensiune;
b) în anemia acută posthemoragică bolnavul prezintă tahicardie;
c) în anemia acut ă posthemoragică bolna vul prezintă hemog lobina c rescută;
d) în anem ia acută posthemoragică b olnavul prezintă poliur ie.

18.Identificați afirmația core ctă:
a) hemofilia este o afecțiune de sânge ereditară legată de cromozomul X;
b) hemofilia este o afe cțiune eredita ră transmisă de m ama, d oar fetele d ezvoltând boal a;
c) hemofilia est e o afecțiune hematologic ă cu surplus de factor de co agulare;
d) hemofilia este o afec țiune fără imp ortanță hematologică.

19.Alegeți răspunsul corect:
a) anemiile hemolitice se dator ează creșterii exagerate a glob ulelor roșii;
b) anem iile hemolitic e se datorează d istrugerii exagerate a gl obulelor roșii(hemoliză );
c) anemiile hemolitice se corecteaz ă prin tratame nt anticoagulant;
d) anemiile hemolitice se datorează lipsei factorului intrinsec.

20.Identificaț i răspunsul core ct:
a) glucoza 33% ar e efect antico agulant;
b) concent ratul de factor de coagul are are efect anticoagu lant;
c) vitamina K are efect anticoag ulant;
d) heparin a are efect anticoagulant.

21.Alimentația bolnavului în afecțiunile hematologic e trebuie să fi e:
a) hiperglucidic ă;
b) lacto-vegetaria nă;
c) cu conținu t scăzut în vitamine;
d) hipercalorică.

22. Identificați afirmația cor ectă:
a) formula leucocitară reprezint ă exprimarea p rocentuală a elementelor figurate;
b) formula leucocitară reprezintă exprimarea gra fică a eritroci telor;
c) formula l eucoci tară reprezi ntă exprimarea procentuală a h emoglobinei;
d) formula leuc ocitară reprezintă expr imare a procentuală a trombocitelor.

23.Printre c ompl icațiile generale posttransfuzionale se numără :
a) creșterea indicelui de masă corporală;
b) transfuzarea sângelu i comp atibil;
c) numă ră încărcarea cu glucoză;
d) numă ră supraîncărcarea volemi că.

24.Alegeți variant a cor ectă legată de metoda determin ării grupelor sanguine:
a) se realizează prin me toda Beth Vincent utilizându -se seruri standard;
b) se realizează prin metoda Bet h Vinc ent utilizân du-se eritroci te standard;
c) se realizează prin metoda B eth Vincent utiliz ându -se seruri hemolizate ;
d) se realizea ză prin metoda B eth Vincent utiliz ându -se trombocite standard.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
245
25.Identificați afirmația corectă referitoare la determinarea gr upelor sanguine pr in metoda Simonin:
a) se util izează seruri standard;
b) se utilizează eritrocite s tanda rd;
c) se utilizează seruri he molizate;
d) se uti lizează masă eritrocitară.

Modulul 32. Ortopedie, traumatologie și nursing specific
Dr. Nicola e Georgescu, pro f. Dan a Mihai

1.Alegeți elemente le afecta te în entors ă:
a) capsula și ligame ntul;
b) cartilajul articu lar;
c) extremitățile articulare ;
d) sinoviala .

2.Marc ați semnul clinic de siguranță pentru diagnosticul de fractură:
a) deformarea regi unii;
b) scurtarea segme ntului de m embru ;
c) echimoza ta rdivă;
d) netrans misibilitatea mișcării .

3.Identificați r ăspunsul corect legat d e rev enirea stării de conști ență în comoția cereb rală:
a) maxim 15 secunde de la impact ;
b) câteva ore după impact ;
c) sub 24 ore de la i mpact;
d) peste 24 ore de la impac t.

4.Marcați semn ul clinic spec ific pent ru diag nosticul de traumatism t oracic, cu volet costal :
a) polipneea ;
b) respirația paradoxală ;
c) traumatopneea ;
d) dispnee și cianoza .

5.În cazul suspiciunii de fractură a rahisului, identifica ți mișcarea “in terzisă” când ac ordăm
primul ajuto r?
a) extensia;
b) flexia;
c) înclinare a lateral ;
d) rotația .

6.În coxartroza congenitală , cauza degenerescentei car tilaginoase este dator ată:
a) vârstei ;
b) inflamației ;
c) traumatismului ;
d) supraîncărcării articulare .

7.Identi ficați localiza rea infecției la debut ul osteomiel itei:
a) articula r;
b) epifizar;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
246
c) metafizar ;
d) diafizar .

8.Aleg eți localizarea frecven tă a tuberculoz ei osteo -articular ă:
a) la șold ;
b) la genun chi;
c) la coloană ;
d) la cot .

9.Diagnosticul de siguranță în osteoporoza, înaint ea apariției fracturilor, este posibi l prin:
a) radiografie simplă ;
b) osteod ensitome trie;
c) densitometrie cu ultrasunete ;
d) scintigrafie .

10.Identificați interven ția chirurgicală speci fică tumor ilor osoas e malign e(G1T1M0):
a) excizia intralezional ă;
b) excizia marginală ;
c) excizia largă ;
d) amputația .

11.Indic ați termenul corect ce def inește prezența lichidului în exces într -o articulație:
a) hemar troza ;
b) hidrartroza ;
c) bursita ;
d) sin artroza .

12. Indicați răspunsul corect referitor la beneficiile imagistice ale artrosco piei:
a) perm ite vizualizarea articulației utili zând radiații le Roent gen;
b) imaginea obținută este o imagine în mișcare prin expu nere la raze Roentgen ;
c) este o endoscopie articulară ;
d) metoda de investigație utilizează ultrasunetele deci nu se iradia ză pacientul .

13. Marcați o int erven ție autonomă a asistentulu i medical:
a) alimentația pacientului imobilizat la pat ;
b) pre gătirea preoperatorie a pac ientului ;
c) aplicarea a paratului gipsat în cazul unei luxații ;
d) efectuarea radiografiei osoase în cazul unei fractur i a policelui .

14.Ind icați procedu ra obligatori e la efectuarea radiografiei osteo articul are:
a) se obține con simțămâ ntul scris al tuturo r aparținătorilor pacien tului;
b) se îndepărtează obiectele radioopace din zona expusă ;
c) pacientul va fi sedat ;
d) se admi nistrează i zotop i radioactivi .

15.Indicaț i răspunsul core ct referitor la explorare a scintigrafică :
a) utilizează izotopi radioact ivi;
b) utilizează raze Roentgen ;
c) utilizează câmp electromagnetic ;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
247
d) utilizează ultrasunete .

16. Indicați răspunsu l corect:
a) din lichidul sinovial se obțin in formații despre valoarea hematocritului ;
b) din lichidul sinovi al se obțin informații despr e factorii de coagulare VIII;
c) din lichidul sinovial se pot face însămânțări bacteriologice pe med ii de cultură ;
d) din lichidul sinovi al se fac analize coproparazi tologice.

17.Indicați procedura necesară recoltării lichidul sinovia l:
a) puncția osoa să;
b) puncția articular ă;
c) puncția arterială ;
d) puncția rahidiană .

18.Indicați metoda de imobili zare a unei fractu ri în acordarea prim ului ajutor :
a) se foloseș te atela Kramer ;
b) se introduce o tija c entro-medulară ;
c) se instal ează un aparat gipsat definitiv ;
d) se utili zează brose și șuruburi .

19.Indicați procedura terapeutic ă utilizată în cazul imobiliză rii def initiv e a unei fractu ri:
a) se utili zează aparat ul gipsat;
b) se folosește o ate lă gonfla bilă;
c) se instale ază o ate lă Kramer ;
d) se ut ilizează o orteză .

20. Identificați răspunsul corect :
a) efectuarea pansamentului este o intervenție autonomă a asisten tului medi cal;
b) pre gătirea pentru operație este o intervenție autonomă a asistentului m edical;
c) mobiliza rea pacie ntului este o inter venție autonomă a asisten tului medical ;
d) administrarea anticoagulantelor este o intervenție autonomă a asistentului me dical .

21.Identific ați poziția pac ientului în puncția articula ției umărului :
a) decubit dorsal;
b) decubi t lateral, pe partea opusă u mărului puncționat ;
c) dec ubit ventral ;
d) șezând, cu cotul sprijinit pe masa de tratament .

22.Marcați poziția pacientul ui pen tru puncția tib iei:
a) decubit ventral;
b) în șezut, la ma rginea mesei ;
c) decubit dorsal;
d) decubit lateral drept.

23.Alegeți analizele san gvine minime ce sunt obligatorii neces are efectuării puncției osoase :
a) transaminazele ;
b) urocul tura;
c) factori i de coagulare ;
d) viteza de s edimentare a hematiilor .

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
248
24.Indicați răspunsul core ct referitor la imo bilizarea unei fracturi:
a) prinderea articulației de -o parte și alta a zonei fracturate ;
b) menținerea unui garou, maxim 2 ore ;
c) internarea în spital;
d) folosirea un ei feșe elastic e și a unui unguent antiinfl amator .

25. Indicați răs punsul corect refer itor la entorsă:
a) trebui e redusă în maxim 6 ore ;
b) este o afecțiune traumatică articulară ;
c) se imobilizează obligatoriu în aparat gipsat ;
d) se imobi lizează prinzân d și articulați a vecină.

Modulul 33. Reuma tologie și nursing în reumatologie
Dr. Lore dana Ungur eanu , prof. Marc ela Diaconeasa

1. Identificați simp tomul cel mai frecvent întâlnit în bolile reumatice:
a) febra;
b) durerea ;
c) tume fierea articulară ;
d) crepi tațiile articul are.

2. Alegeți a firmația cor ectă:
a) lichidul s inovial conține în mod no rmal între 1000 și 2000 celule/mm3;
b) lichidul sinovial conține în mod nor mal între 200 și 1000 de celule/mm3;
c) lichidul sinovial conține în mod normal mai mic de 200 cel ule/mm3;
d) lichidul sin ovial conține în mod normal peste 2000 celu le/mm3..

3. Alegeți variant a corectă de denumi re a osteofitului evidenț iat pe radiografie la un bol nav reumatic:
a) os nou apărut ;
b) vindecare prin calcificare ;
c) îngroșarea periostul ui;
d) scleroză a osu lui su bcon dral.

4. Aleg eți varianta co rectă de den umire a leziunil or nodulare anatomo -patol ogice prezente în
interstițiul miocardic din reumatismul articular acut:
a) noduli Bouchard ;
b) noduli reumatoizi ;
c) noduli Heberden ;
d) noduli Aschoff .

5. Identi ficați care dintre următ orii anticorpi au titru crescu t în reumati smul articular a cut:
a) anticorpi antinuclea ri;
b) ASLO ;
c) factor reumat oid;
d) anticorpi anti S S-A.

6. Identificați antibioti cul de elecție utilizat în tratamentul reumatismului articular acut :
a) tetrac iclină;
b) rifampicin ă;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
249
c) penicilină;
d) ampicil ină.

7. Alegeți varianta cor ectă de răspuns privind cea mai frecventă afectare a articula țiilor în
poliartrita reu matoidă:
a) articulațiile inte rfalangiene distale ale mâinii ;
b) articulația genunchiului ;
c) articulațiile coloa nei vertebrale ;
d) articulaț iile interfalan giene proximal e ale mâinii ;

8. Identificați medicamentul utilizat în tratamentul poliartr itei reumatoide :
a) metotrex at;
b) antibiotic;
c) izoniazidă ;
d) algocalmin .

9. Identificați afirmația adevărată:
a) spondilita ankilozantă este î ntâlnită mai frecv ent la feme i;
b) spondili ta ankilozantă este întâln ită mai frecvent la copii ;
c) spondilita ank ilozantă este întâln ită mai frecvent la vârst nici;
d) spondilita ankilozant ă este întâlnită mai frecvent la bărbați .

10. Identificați situația în care se i mpune intervenția chirurg icală în cazul bolii artrozic e:
a) la toți p acienții;
b) în cazurile de boală avansată ;
c) când pacientul refu ză tratam entul fizioterap ic;
d) în cazul pacienților obe zi.

11. Identificați afirmația falsă:
a) asigurarea condițiilor de spitalizare, a m ediului securizant și de protecție sunt intervenții
proprii ale as istentului medic al;
b) administrarea tratame ntului prescris este o intervenție proprie a asistentului medical;
c) pregă tirea pacientului și participarea la investigații imagistice, sunt intervenți i delegate
ale asi stentul ui medical;
d) asigurarea repaus ului articul ar și supraveghe rea articulațiilor sunt i ntervenții autonome
ale asistentului medical .

12. Identificați afirmația co rectă:
a) sărurile de aur sunt utilizate în tratamentul bolilor reumatismale;
b) antiinflama toarele n u sunt recomandate în poliartrita reumat oidă;
c) kinetoterapeutul a dministrează medicația an talgică;
d) hidroterapi a se mai numește și terapie ocupațională.

13. Pentru co nfirmarea diagnosticului de reumatism articular acut(RAA) se recoltează
următ oarele probe biolo gice:
a) grup sanguin, Rh , glicemie;
b) uree, creatini nă;
c) VSH, ASLO, proteina C reactivă , fibri nogen, ex udat faring ian;
d) LCR prin puncție ra hidiană.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
250
14. Identificați afirm ația falsă:
a) reumatism articular acut interesează întreg organismul, dar afect ează în special inima ;
b) din e tiologia reumat ism articular acut face parte infecția stre ptococică, cu streptococu l
beta – hemolitic A;
c) din etiologia reumatism articular acut face parte i nfecția stafilococică;
d) CRP în reumatism articular acut este prezentă.

15. Tratamentul în reumatism articul ar acut se efe ctuează cu:
a) antidiareice, antiemetice;
b) antibiotice, antiinflamatoar e;
c) neuroleptice, vaso dilatatoare;
d) antifungice , bronhodilatatoare.

16. Alege ți varianta corectă:
a) spondilita anchilozantă este mai frecventă la bărba ții tineri decât la fem ei;
b) incidența debutulu i spondilitei anchilozante este mai mare l a femei decât la bărbați ;
c) vârsta de debut în spondilita anchilozantă este între 60 și 70 de ani;
d) spon dilita anchilozantă apare la copiii cu vârsta cuprinsă între 3 și 7 ani.

17. Identificați varianta fal să:
a) în spondil ita anchilozan tă durerea e ste situată lomb ar, cu iradiere în membre le inferioare;
b) în spondilita anchilozantă, d urerea este mai accentuată d imineața;
c) redoarea matinală în spondilita anchilozantă durează cel puțin 30 minute;
d) spondilita anchiloz antă este cara cterizată prin durere și edeme palpebrale și la nivelul
membrelor s uperioare.

18. Identificați afirmația falsă legată de scopul tratamentului în spondilita anchilozantă :
a) reducerea inflamației și a durerii;
b) prevenir ea afectării viscerale;
c) păstrar ea m obilității și a funcției articulare;
d) prevenirea comp licațiilor la nivelul col oanei vertebrale.

19. Identificați afirmația corectă legată de tratamentul spond ilitei anchilozant e:
a) se face cu antiinflamatoare, antialgice;
b) se face cu antitermice, antih istamini ce;
c) se face cu bronhodilatat oare, cortic osteroizi;
d) se face cu antispastice, tonic e cardiace.

20. Identificați afirmația falsă:
a) artroza reprezintă o boală de generativă a articulațiilor;
b) artroza este cea mai frecventă boală croni că articulară;
c) artroza a fectează persoanele cu vârsta peste 65 ani;
d) artroza este o boală articulară acută.

21. Ident ificați afirmația adevă rată:
a) spondiloza est e artroza genunchiului;
b) artroza umărului se mai numește și gonartroză;
c) artroza coloanei vertebrale s e mai numește și coxartr oză;
d) gonartroza este a rtroza genunch iului.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
251
22. Ident ificați afirmați a falsă:
a) spondiloza este o afecțiune reuma tismal ă a coloanei cervica le, dorsale și lombare;
b) reuma tismul este o afecțiune care interesează doar oasele scurte și mușchii ;
c) osteofitele sunt mici e xcrescen țe osoase;
d) osteoporoza este o rarefiere a oaselor.

23. Identificați afirmația adevăr ată:
a) artroplastia este o exp lorare funcțion ală;
b) artroscopul este un doza tor de calciu;
c) examinarea mobilității articulare se face cu bronhoscopu l;
d) ortoplastia este o in tervenți e chirurgicală de corectare.

24. Regimul pac ientului cu trat ament antiinflamator este :
a) hiposodat sau d esodat ;
b) hiperglucidic;
c) hidrozaharat;
d) nu necesită regim alimentar.

25. Identificați afirmația falsă:
a) complicația majoră a reumati sm articular acut (RAA) este cardit a reumatismală ;
b) guta este o acum ulare de microcristale d e urat de sodiu;
c) tratamen tul etiologic al reumat ismului articular ac ut (RAA) se face cu tetraciclin ă;
d) majoritatea atacurilor de gută sunt monoarticulare, boala având p redilecție pentru
articulaț iile mem brelor inferio are.

Modulul 34. Dermatov enerologie și nu rsing specific
Dr. Letiția Duceac, prof. Florenti na Ci obanu

1.Ident ificați afirmația corectă cu p rivire la veziculă, ca leziune cutanată:
a) se prezintă ca o leziune p rofundă, ca un nodul ;
b) este o ridicăt ură a epiderme i, rotundă, pr oemi nentă, d e dimensiuni mic i, cu conținut
lichidian clar;
c) se înt âlnește în ulcer varicos și si filis;
d) se însoțește de o hiper pigm entare a pielii.

2. Ce sunt piodermitele?
a) afecțiuni cutanat e virale;
b) afecțiuni cutan ate mico tice;
c) afecț iuni cutanate bacteriene, inflamatorii, su purative, caracterizate p rin pustule ce
apar pe un fond eritem atos;
d) afecțiuni cutanate aler gice, ce apar la contactul epidermei cu substanțe chimice.

3. Un tablou clinic caracterizat p rin plac arde eritemato ase și vezicul e dispuse de -a lungul
nervil or intercostali este suge stiv pentr u:
a) tubercu loză cutanată ;
b) varicelă ;
c) eczema atopică ;
d) zona zoster.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
252
4. Identificați micozele regiunilor păroase, dintre următoarele afecțiuni :
a) eczema ato pică, leucopla zia, urticaria ;
b) tricofiția, microsporia , favus ul;
c) nevocarcino mul, derma tofibromul ;
d) pitiriazis vers icolor, candidoza .

5. Eczema at opică, urticaria, prurigo sunt:
a) afecțiuni dermatologice alergice / atopice;
b) dermatoze prec anceroas e;
c) boli aut oimune ;
d) afe cțiuni tumor ale.

6. Iden tificați semnele și simpt omele pat ognomonice pen tru scabie:
a) leziuni congestive acoperite de placa rde eritemato -scuamoase, multistratificate ;
b) prurit nocturn sau diur n, însoțit de șanțul scabios vizibil pe piele;
c) placard de eczemă peste care apar mici vezicu le;
d) pustule la nivelul me mbrelor inferioar e.

7. Care dintre urm ătoarele afirmații este corect ă:
a) favusul este cea mai gravă micoză a pi elii capului, deoarece pro voacă alopecie definitivă ;
b) locali zarea cea mai frecventă a he rpesului sim plex este mucoas a gast rică;
c) stafilococ iile cutanate se tratea ză cu antimicoti ce;
d) furunculoza este o pioderm ită streptococică frecventă.

8. Identificați afirmația corectă:
a) goma sifilitică corespunde stadiulu i terțiar al s ifilisului;
b) șancrul sif ilitic aparține stadiu lui secundar al sif ilisului ;
c) rozeola si filitică aparțin e stadiului primar al sifilisului ;.
d) agentul etiologic al sifilisului este un dermatofit.

9. Care dintre următoarele caracter istici aparțin verucil or vulgare (ne gi)?
a) sunt epitelioame mal igne, ce se pot extirpa ;
b) sunt epitelioame ben igne, nedureroas e, ce se pot cauteriza ;
c) sunt e pitelioame spinocelulare, cu tendință de keratinizare ;
d) sunt aden oame rezultate prin hiperpla zia celu lelor glandula re.

10. Ident ificați afirmația corectă pr ivitoa re la sindromul seb oreic:
a) este localiza t predilect în regiunea facială, se asociază cu acnee, pustule și comedoame;
b) se tratează cu antivirale;
c) se poa te maligniza;
d) este produs de o sp irochetă.

11. Alegeț i răspu nsul corect:
a) escoriaț ia este pierderea de substa nță superficială apărută în urma unui tr aumatism ;
b) adultul doarme mai puțin de 6 ore pe zi ;
c) papula este un abces minuscul la suprafața tegumentul ui,
d) crustele sunt întreruper i liniar e ale continui tății tegument elor.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
253
12. Identificați varianta incorectă:
a) eritemul este o pată congestivă datorată v asodilatației ;
b) crustele sunt leziuni e leme ntare secundare, datorate uscării unei serozități ;
c) acneea este o pustulă determinată de un agent pa togen specific ;
d) intertrigo e ste un abces minuscul la suprafața tegumentului .

13. Expunerea accidentală la p rodus e potențial contaminate cu HIV impune, cu ex cepția
a) se recomandă consultarea de urgență a infecționistului ;
b) se recomandă începerea în primel e 72 de ore a unei pro filaxii pe baz ă de antiret roviral;
c) se dete rmină riscul de transmite re a infecției în funcț ie de calea de inoculare și de
produsul patolog ic;
d) se determină datele disponibile privind proveniența produsului patologic.

14. Identificați răspu nsul corect:
a) ulcerația este ac umul area de lichid în țesuturi;
b) papula este un abces minuscul la suprafața tegume ntului;
c) crustele sunt întreruperi liniare al e continuității tegumentelor
d) escoriaț ia este pierderea de substanță superficială apărută în urma unui traum atism.

15. Alegeț i răsp unsul corect :
a) pustula este dilatarea permanentă a unu i mic vas de sânge ;
b) pustula este acumulare de lichid seros în țesuturi ;
c) pustula este o vezicula cu puroi la nivelul pielii ;
d) pustula este ri dicătura circumscrisă și solidă.

16. Identificați varianta core ctă:
a) intertr igo este o infecție specifică foliculului pilosebaceu ;
b) intertrig o este asemănă tor leucopeniei ;
c) intertrigo este o mico ză cutanată situată la nivelul plicilor ;
d) intertrigo este o pust ulă determinată de un agent patogen.

17. Alegeț i răspunsul core ct:
a) alopecia este o afecț iune a plexurilor venoase ;
b) alopecia este pierderea de su bstanță profundă în urma unui proces patologic ;
c) alopecia reprezintă lipsa parțială sau total ă a părului ;
d) alope cia este pata congestivă de la nivelul pielii.

18. Efectele sec unda re ale terapiei cu g lucocorticoizi sunt, mai puți n:
a) sindrom Cushing ;
b) diabet z aharat;
c) cataractă ;
d) hiperkaliemie.

19. Alegeți răspunsul corect:
a) leziunile elementare prin lipsa de substanță s unt scuamele ;
b) leziunile elem entare prin lipsa de s ubstanță sunt cicatricile;
c) leziunile e leme ntare prin lipsa de subst anță sunt ulcerațiile ;
d) leziu nile elementare prin lipsa de substanță sunt crustele

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
254
20. Alegeți varianta corectă:
a) în caz de degerătură, se așază pacientul într -un loc c ald;
b) în caz de degerăt ură, se încălz ește bine ar ia degerat ă;
c) în caz de degerătură, se înd epărtează flictenele ;
d) în caz de degerătură, se masează zonele degerate .

21. Recomandările pentru diminuarea riscurile materno -fetale ale t ransmiterii infecției cu
virusul HI V sunt, exceptâ nd:
a) nou-născut ul va primi profilaxie antiretrovirală ;
b) tratamentul antiretroviral început c ât ma i repede în sarcină;
c) alimentarea la sân a no u-născutului ;
d) naștere prin cezariană.

22.Identificați varianta fal să:
a) foliculita reprezintă inflamația foliculului p ilosebaceu ;
b) foliculita fac e parte di ntre infecțiile cutanate bacter iene nefoliculare ;
c) foliculita are ca lezi une elementară papulo -pustula ;
d) foliculita se poate localiza la barbă .

23. Identificați afirmația falsă:
a) tratamentul local al candido zelor include terbinafina ;
b) tratam entul lo cal al can didoze lor include ciprofloxacin a;
c) tratamentul local al candidozelor include amfotericina B;
d) tratamentul local al candidozelor nu include nistatina .

24. Alegeți ră spunsul corect:
a) diagnosticul etiolo gic în HIV / SIDA se b azează pe test ul ELISA
b) diagnosticul etiolo gic în HIV / SIDA se baze ază pe teste hematologi ce;
c) diagnosticul etiologic în HIV / SIDA se bazea ză pe teste bacteriologice ;
d) diagnosticul etiologic în HIV / SIDA se bazează pe teste biochimic e.

25. Identificați care din urmă toarele boli es te specifică ung hiilor:
a) pelada ;
b) flavusul ;
c) tricofiția ;
d) onicomicoz a.

Modulul 35. Boli infecto -contagioase și nursi ng specific
Dr. Letiția Duceac , prof. Florentina Ciobanu

1.Identifi cați cărei boli infecto -contagioase aparține mas ca Filatov
a) rujeolă;
b) sc arlatină;
c) rub eola;
d) varicela. .

2. Identificați bolile infecto -contagioase eruptive ale co pilăriei
a) rujeola, rubeola, varicela, parotidita epidemică
b) rujeola, rubeola, varicela, scarlati na

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
255
c) rujeola, rubeola, v aricela, tusea convulsivă, difteria
d) rujeol a, Zona Zoster, scarlatin a.

3. Incubația cea ma i fixă, de aproximativ 10 zile se întâlnește în:
a) rujeolă ;
b) varicelă ;
c) scarlatină ;
d) gripa.

4.Tabloul clinic caract erizat prin febră cres cută, frisoane , mialgii, c efalee, dureri a le globil or
oculari, cu d ebut brusc, însoțit de sindr om funcțional respirator este sugestiv pentr u:
a) hepatita virală A ;
b) gripa ;
c) crup difteric ;
d) tetanos.

5. Incubaț ia medi e de aproximati v 30 zile, căr ei forme cli nice de hepatită virală acută aparține:
a) hepatita virală A ;
b) hepatita virală C ;
c) hepatita virală B ;
d) hepa tita virală E.

6.Convalescenții de hepatită virală C vor fi exclu și de la donarea de s ânge pe ntru:
a) 3 luni;
b) 6 luni;
c) 3 ani ;
d) toată v iața.

7. Ca re din afirmațiile următo are sunt adevărate:
a) hepatita virală A nu se cronicizează ;
b) hepatita virală A se transmite par enteral ;
c) imunitatea postinfecțioasă în hepatita viral ă A durează 6 luni;
d) starea de pu rtători există în hepatita virală A.

8.Identificați bolile infecto -contagioase ce se tran smit pe căile parenterală, sexuală, verticală (de
la mamă la făt):
a) hepat ita virală B, hepatita virală C, infecția HIV;
b) hepati ta virală A, hepatit a virală E ;
c) infecțiile nos ocom iale;
d) tetanosul și ra bia.

9.Infecț iile nosocomiale apar în spitale după:
a) 48 ore ;
b) 24 ore ;
c) 36 ore ;
d) 72 ore.

10. Singura metodă d e profilaxie sp ecifică în hepatita virală B este r eprezentată de:
a) administra rea de imung lobuline standar d;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
256
b) administrarea de va ccin anti – HVB ;
c) adm inistrare de interferon ;
d) administrare de an tibiotice.

11. Alegeți varianta adevă rată:
a) în exantemul din scarla tină erupția pălește ;
b) exante mul în scarlatină lasă godeu ;
c) în exantem ul din s carlatină facies ul bolnavului este „pălmu it”;
d) exantemul în scarlatină este cianotic .

12.Care afirmație ref eritoa re la eriz ipel este adevarată?
a) incubația peste 1 l ună;
b) produs de st reptococi beta hemolitici gr up A;
c) nu este contagio s;
b) zona de teg umen t afecta tă este palidă.

13.Investigațiile paracl inice recomandate în forma c lasică de dizenterie sunt, exceptân d:
a) examina rea bacteriologică a materiilor fecale
b) examenul coprologic
c) colonoscopia
d) investigaț ii serol ogice.

14.Urm ătoarele afirm ații despre angină streptoco cică sunt adevărate, cu e xcepția:
a) congestie inte nsă, roșie -violacee,
b) aspect patognomonic al limbi i – ciclu lingual,
c) etiologia poate fi virală,
d) nu apare în cadrul bo lilor metabolice , sau în corticotera pie.

15.Una d in afirmațiile următoare c u privire la imp etigo streptococic este a devărată:
a) apare mai fre cvent la adult,
b) începe cu maculo -papule generaliz ate,
c) pustulele se erodează și formează cruste g roase cu aspect meli ceric,
d) nu este contagios .

16.Botuli smul poate fi contactat prin următoarele , cu excepția :
a) consumul de cârnați;
b) alime nte conservate;
c) excepți onal prin infecția unei plăgi;
d) sexual .

17. Manif estările de dependență caracteristice meningi tei meningococice sunt, mai puțin:
a) febra remite ntă;
b) cefaleea difuză violentă;
c) LCR cu pleio citoză neutrofil ică;
d) paralizie / parez a de nervi cranieni din primele zile de boala .

18. Identificați răspuns ul corect:
a) puncți a lombară este contraindica tă la suspectarea unui proces de volum a SNC ;
b) puncț ia lomb ară este contra indicată la vâ rstnici;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
257
c) complicația cea mai frecventă în toxiinfecțiile alimentare este edem ul ce rebral ;
d) șocul hipoveolemic se poate dezvolta în salmonelozele gastrice.

19. Alegeți v arianta adevarată:
a) tulbu rările defecației sunt reprez entate de sindromul di areic,
b) tulbură rile defecaț iei sunt repreze ntate de modificări de cu loare ale scaunului,
c) tulbură rile defecației sunt reprezent ate de inconti nența materiilor fecale,
d) tulburările defec ației sunt reprezentate de constipație.

20. Identifi cați afirmația corectă referitoare l a infecțiile urinare nosocom iale:
a) sunt infecțiile nosocomiale cele mai frecv ente;
b) preced cu 24 h internarea în unitatea sanit ară;
c) semnele clinice sunt estompate;
d) se întâlnesc întotdeauna la p ersoanele cu sondă urinară.

21.Ana mneză unui bolna v diagnosticat cu endocard ită infecțioasă relevă un sindrom febril
intermitent care evolue ază d e aproximativ 30 de zile. în acest caz bolna vul prezintă:
a) febră acută intermediară;
b) febră acută recentă;
c) febră prelungită;
d) febră de etiolog ie nep recizată.

22.De spre febră sun t adevărate următoarele afir mații, cu excepția:
a) febra este un simptom care n u apa re doar în bolile infecțioase ;
b) absența sindr omul ui febril exclude întotdeauna diagnost icul de boală infecțioas ă;
c) febra poate lipsi în unele infecții ;
d) este defini tă printr -o temper atură ce ntrală mai mare de 38ș C dimineața .

23. Toxi na tetanică este transp ortată de la poarta de intrare spre măduva spină rii, forma ția
reticulară și bulbul rahidian pe următoarele căi:
a) sânge și pe tra iectul nervilo r;
b) exclusiv prin sâ nge;
c) exclus iv prin limfa și pe tra iectul nervilor ;
d) exclusiv perineural, nepătrunzân d în sânge .

24. Scaune apoase, ver zui, fetide , nesangvinolente sunt caracteristice în urmă toarea formă
clinică a s almonelozei:
a) gastritică ;
b) gastroenteritică;
c) gastroenteroc olitică;
d) enterocolitică.

25.Tratamentul BDA (boala diareică acută) simpto matic constă în toate de mai jos cu excepția:
a) topice absorbante ;
b) antibiotice cu spectru lar g;
c) modulatoare de motili tate cu ef ect de încetinire a tranz itului;
d) antiemet ice.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
258
Modulu l 36. Endocr inologie și nurs ing în endocrinologie
Prof. Mihaela Negru, prof. Oana Păduraru

1. Alegeți răspunsul corect legat de hiperaldosteronismul primar:
a) hiperp otasemie ;
b) hiposecreția de aldosteron ;
c) apare olig uria;
d) semnul clinic care atrage atenția este hipertensiunea a rterială asociată cu hipo kaliemia .

2.Nanismul h ipofizar se caracterizează prin:
a) dezvoltare sexuală precoce ;
b) insuficientă dezvoltar e a craniului și a mâinilo r;
c) hipersecreție de hormon somatot rop;
d) nu exi stă întârziere pubertară (2-6 ani).

3. Sindromul Cushing se caract erizează prin:
a) obezi tate;
b) hipertrofie musculară ;
c) hipotensiune a rterială;
d) pilozitatea redusă la feme i.

4. Alegeți răspunsul co rect:
a) gigantismul reprezintă o hipers ecreție de STH , ce apare la vârsta de 25 -30 ani;
b) în acromegalie apar modificări a le masivului faci al – frunte îngustă, arcade
sprâncena re și zigomatice proeminente ;
c) splenomegalie, hepatomegal ie – în acromegalie, dar nu și în gigantism ;
d) concentrați a plasma tică a STH -ului este scăzută în gigantis m.

5.Diabetul i nsipid este definit de:
a) un sindrom poliuropol idips ic determinat de eliberarea crescută a hormo nului antidiuretic ;
b) hormonal antidiu retic(vasopresina) est e sec retat de corticosuprarenal ă;
c) tablo ul clinic este dominat de două simptome – poliuria, poli dipsia ;
d) densitatea uri nară este crescută .

6. Giga ntismul se caracterizează prin:
a) hiposecre ție hipofizară de hormon somatotrop ;
b) creșterea (alungirea) memb relor, a capului cu alungirea oaselor faciale;
c) ritmul de creș tere este ma i accentuat înai nte de pubertate și scade la pubertate ;
d) somat olibe rina inhib ă acțiunea somat otropului .

7.Diag nosticul de feocromocitom se pune pe b ază:
a) semnelor clinice – hipertensiune + cefalee + tah icardie + transpirații ;
b) semnelor c linice – hipotensiune+bradic ardie+tegumente reci ;
d) prezenței unei tumori c orticosuprarenale ;
c) valorii scăzute în plasmă a noradrenalinei .

8.Tabloul clinic în hipotiroidie se caracterizea ză prin:
a) peristaltism int estinal c rescut;
b) facies în “lună plină”;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
259
c) fotofobie;
d) tahicardie .

9.Care afirmație din următoare le legate de feocromocitom e corectă?
a) este o tumoare a corticosuprarenalei secre tantă de ac etilcolin ă;
b) determin ă bradi cardie;
c) determin ă hipote nsiune art erială;
d) este o tumoare a medu losuprar enalei, secretan tă de catecolamine .

10.Insuficientă corticosupr arena lă cronică sau boala Addison cronică se cara cterizează prin , mai
puțin :
a) dezvoltarea afecțiunii în timp;
b) hiperpigmentare, oboseală și hiponatr emie , hipoglic emie;
c) se numește primar ă cronică când a pare un deficit de ACTH și cortizol
d) creștere a niv elului pl asmatic de ACTH (>50pg/m l)corelată cu scăderea cortizolului (< 5 μg/l )

11.Hipertiroidia se poate man ifesta prin următorul simp tom:
a) obe zitate;
b) teg umente cald e, umed e;
c) bradilalie;
d) absența transpirațiilor .

12.Alegeți răspunsul core ct:
a) dozările urinare hormonale se fac din urina proaspătă ;
b) dozările urinare hormonale se fac din urina din 24 de or e;
c) dozările urinare hormon ale se fac din urina de d imineață;
d) dozările urinare hormonale se fa c din urina decantată.

13.Alegeți afirmația cor ectă:
a) hipertiroidismul apare din cauza sedentaris mulu i;
b) hipertiroidismul apare din cauza excesului de iod;
c) hipertir oidismul apare din cauza s căderii hor moni lor tiroid ieni;
d) hipertiroidismul est e datorat carenț ei de iod.

14.Alegeți r ăspunsul corect:
a) regimul alimentar din diabetul insipid exclude vitaminel e;
b) regimul alimentar din diabetul insipid exclude glucide în exces ;
c) regimul alimentar din di abetul insi pid exclude al imente săr ate;
d) regimul ali mentar din diabe tul insipid exclude lact atele.

15.Identificați afirm ația corectă:
a) pentru recoltarea urinei cu sc opul determină rii AVM(acid vanilmandelic) bolnavul va
consuma o di eta hiperglucidică, cu cio colată, cac ao, citrice ;
b) pentru reco ltarea urinei cu scopul determin ării AVM(acid vanilmande lic) se interzice cu
3 zile înainte consumul de ciocolată și citrice ;
c) pentru recol tarea urinei cu scopul determină rii AVM(acid va nilmandeli c) urina captată
se pă strează în vase transparente, deschise la culoare;
d) pentru recol tarea ur inei cu scopul determină rii AVM(acid vanilmandel ic) s e strânge
numai prima urină.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
260
16.Alegeți va rianta adevărată referitoare la determinarea spermogramei :
a) recolta rea spermei se efectuează dimineața înaintea elimină rii uri nare;
b) recoltarea sp ermei se efectuează după o abstinență de 3-5 zile;
c) recoltarea spe rmei se efectuează în vas steril, în prealabil răcit;
d) recoltarea spermei se efectuează în vase sterile, colorate.

17.Alegeți varianta corectă legată de determinarea metabolismului bazal:
a) pacien tul va urma un r egim de 3 z ile die tă fără sare;
b) pacientul va urm a un regim de 3 zile dietă fără lichide;
c) se între rupe medicația sedativă sau excitantă;
d) pacientul va urma o ali mentație bazat ă numai pe proteine .

18.Identificați varianta corectă:
a) tratamentul hipertiroidismu lui constă în administrar e de hormoni foliculost imula nți;
b) tratamentul hipertiroidismului constă în administrare de iod radioactiv și tratament
chirurgical;
c) tratamentul hipertiroidismului const ă în administrare de a nticoagulante;
d) tratamentu l hipertiroidism ului se face cu hormoni l uteinizanți.

19.Care d in afirmații este adevărată?
a) tratamentul hormonal injectabil se efectuează intramuscular profund;
b) tratamentul h ormonal injectabil se efectuează intramus cular profund subcutanat;
c) tratam entul ho rmonal injectabi l se efectuează intramusc ular profund intradermi c;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

20.Alegeți varianta corectă , referitoare la explorarea corticosuprarenale i:
a) constă în determinarea iodurie i;
b) const ă în determina rea ca tecolami nelor;
c) const ă în determinare a albuminuriei;
d) constă în determinarea 17 -cetost eroiz ilor(17 -CS) urinari.

21.Identificați răspun sul corect:
a) diabetului insipid nu îi este caracteristică poliu ria;
b) diabetului insipid nu îi est e caract eristică polif agia;
c) diabetul ui insipid n u îi este caract eristică polidipsia;
d) diabetului insipid nu îi es te caracteristică hiposecreția de ADH(vasopresină ).

22.Alegeți varianta corectă:
a) hirsutismul este o consecință a producției excesive de hormon sexual m asculin;
b) hirsu tismul se cara cterizează p rin apariția pil ozității la bărbați ;
c) hirsutismul reprezintă abs ența pubertății;
d) hirsutismul reprezintă absența m enstrei.

23.Identificați varianta incorectă:
a) testosteronul începe secreția în viața intrauteri nă;
b) testosteronul este un hormon sec retat de celulele Leydig din testicul;
c) secreția testo steronului încetează la pube rtate;
d) testosteronul este un hormon secretat la pubertate .

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
261
24.Alegeți varianta corectă:
a) tahicardia de pes te 100 bătăi/minut se întâlnește în hipot iroidie;
b) tahic ardia de peste 100 bătăi/m inut se întâlneș te în hipoparatiroidism;
c) tahicardia de peste 100 bătăi/minut se întâlnește în eunuchism;
d) tahicard ia de peste 100 bătăi/minut se întâlnește în hipertiroidie.

25.Alegeți răspunsul corect:
a) tiroidectomia reprezintă ab lația chirurgi cală parțial ă sau totală a g landei tiroide;
b) tiroidect omia reprezintă o alter are g ravă a tiroidei;
c) tiroidectomia reprezintă te rapia cu hormon tiroidian;
d) tiroidectomia reprezintă terapia cu iod radioactiv.

26.Identificați variant a corectă:
a) temperatura bazal ă reprezintă temperatura mon itorizată dimineața;
b) temp eratura bazală apreciaz ă tem peratura monitorizată noaptea;
c) temperatura b azală reprezintă temperatura cuprinsă între 36 și 37 grade Cel sius;
d) temperatura bazală apreciaz ă moment ul ovulației ș i funcția prog esteronică.

Modulul 37. Bol i metabolice, de nutriție și nursing specific
prof. T ania Bararu , prof. Gina Simion

1. Identificați afirmația adevărată legată de gută:
a) este o reacție alergică;
b) este o boală intestinală;
c) este o f ormă de inflamație a a rticulațiilor determinată de depozite de u rați;
d) este o boala infect o-contagioasă;

2. Identif icați afirmația adevărată :
a) boala celiacă este dat ă de intoleranța la gluten
b) boala celiacă este dată de intole ranța la glucoză;
c) boala celiacă es te dată de intoleranța la fructoză;
d) boala celiac ă este dată de intoleranța la lactoză.

3. Care din afirmațiile legate de obezitate este falsă:
a) este o boală caracte rizată prin creșterea greutății corporale pe seama țesutului adipos;
b) se poate produce prin dimi nuarea masei totale de țesut adipos;
c) pentru apre cierea gradului obezității se folosește i ndicele de masă corpora lă (IMC);
d) obezitatea poate fi primară sau secunda ră.

4. Una din următoarele afirmații despre diabetul zaharat d e tip 2 este adevărată:
a) are debut brusc cu cetoacidoză
b) necesită de la d ebut tratame nt cu insulin ă
c) 80% dintre pacienți sunt s upraponderali sau obezi
d) antidiabeticele orale sunt ineficient .

5. Care di n următoarele afirmații este specifică diabetului zaharat d e tip 1:
a) antidiabeticele orale sunt eficient e;
b) se întâlneș te în special la pacienți peste 40 de ani;
c) este o boala autoimună;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
262
d) se vindecă prin păstrar ea un ui regim alimentar.

6. În gută alimentele ce tr ebuie evitate în special, sunt:
a) fructele și legumele proasp ete;
b) carnea de animal tânăr și alimentele de origine marin a;
c) alimentele boga te în potasiu;
d) alimentel e bogate în lipide.

7. Identificați afirmația core ctă referitoare la tipul de dietă folosită în obezitate:
a) se folosește dieta cu deficit de 500 kcal/zi;
b) se folosește dieta de 3000 kcal/zi;
c) se folosește dieta cu defic it de 100 kcal /zi;
d) se folo sește dieta hipe rproteică.

8. Alegeți defin iția falsă:
a) hiperuricem iile sunt stări patologice caracterizate prin creșterea nivelului seric al acidului
uric peste valori norma le;
b) obezitatea este starea patolog ică caracte rizată prin creșterea greută ții corporal e ideale cu
peste 15-20% și sporirea mase i țesutului adipos;
c) slăbirea este o stare patologică, caracterizată prin scăderea greutății corporale sub 15 -20%
din greutate a idea lă și prin menținerea masei țesutului adi pos și muscula r;
d) coma diabet ică este com plicația cea mai gravă a diabetului zahar at.

9. Tratamentul hipogl icemi ei severe include :
a) rehidratare parenterală
b) administrare de glucide
c) creșterea dozei de insulină administr ată
d) administrarea de glucoză 33% urmată de soluții gluc ozate pentru a menține glicemia între
200-300 mg/dl în următoarele ore

10. Circumstanțele dec lașatoare ale hipoglicemiei sunt, cu excepția:
a) lipsa alimentației corespunzătoare după administrarea i nsulinei;
b) ingestia de carbohidrați după ad ministrar ea insulinei
c) consumul de al cool;
d) efortu l fizic

11. Următoa rea afirmație despre ceto acidoza diabetică este adevă rată:
a) consumul excesiv de dulce este un fa ctor determinant
b) se întâlnește la debutul diabetului z aharat d e tip 1
c) este o consecință a hipog licemiilor
d) apare după ingestia de al cool.

12. Identificați varianta corectă de tratament în diabetul zaharat tip 1 :
a) constă în administrarea de insulină
b) constă în administrarea de anticoagulante;
c) constă în consumul de alimen te interzice;
d) constă în administr area de hem ostatice.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
263
13. Identificați i ntervențiile autonome ale as istentului medical în diabetul zaharat :
a) admini strarea medicamentelor;
b) recoltarea produselor bio logice;
c) comunicarea, monitorizarea funcțiilor vitale, asigurar ea igienei, alimentației, a
condi țiilor de me diu;
d) îngri jirea piciorul ui diabetic.

14. Identificați v arianta corectă privind m anifestările de depende nță în diabetul zaharat :
a) parasomie, anurie, par aplegie;
b) polipnee, pareză;
c) poliurie, polifagie, polidi psie;
d) oligurie, poliartrită.

15. Aleg eți var ianta corectă de definire a obezităț ii:
a) scădere a greutății corpo rale cu mai mult de 20% d in greutatea normală;
b) greuta te corporală normală;
c) creșterea greutății co rporale cu mai mult de 20% din greutatea normală;
d) nu este vala bilă nici o variantă.

16. Alegeți va rianta corect ă de intervenți i delega te ale asistentului medical în obezitate :
a) comunicar e;
b) alimentare, hidratar e;
c) mobilizare, asigurarea pozițiilor;
d) investigați i specifice prin măsurarea parametrilor antropometrici ;

17. Ident ificați caracteristica în tâlnită în dislipidemi i:
a) alterări cal itative și cantitat ive ale metaboli smului lipoproteic;
b) alterări ale acuității vizua le;
c) nu se alterează metabolismul lipoproteic;
d) creșterea valorii acidului uric în sânge;

18. Identificați a limentel e care conțin purine în cantitate mare:
a) fructel e;
b) zarzavaturil e și le gume le frunz oase;
c) carnea de animal tânăr și fructele de mare;
d) făinoasele .

19. Legat de administrarea insulinei, este adevărat că :
a) este necesar alternarea locului de administrare, pentru prevenirea lipodistrofie i;
b) insulina s e administreaz ă în regiuni ce urmeaz ă a fi solicitate prin efort fizic intens ;
c) insulina s e poate păstra oriunde în cameră ;
d) insulina poate fi administrată cu oric e fel de seringă.

20. Identificați varianta core ctă referitoare l a localizarea to filor gutoși:
a) ficat;
b) lobii urec hilor, haluce, coate;
c) nivelul cavi tății bucale;
d) sistemul imunitar.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
264
21. Identif icarea clinică a sindro mului X metabolic se bazează pe, cu excepția:
a) evaluarea obezității abdominale;
b) evaluarea disli pidemiei;
c) dozare acidului uric;
d) evaluarea hiperten siunii arteria le.

22. Alegeți va rianta corectă:
a) recoltarea glicemie i cu anticoagulant se fac e în vacutainer cu capa c neg ru;
b) recoltarea glicemiei cu anticoagulant se face în vacutainer cu capac mov;
c) recoltarea glicemiei cu anti coagulant se fac e în vacutainer c u capac albast ru;
d) recoltarea glicemi ei cu antico agulant se face în vacutainer cu capac gr i;

23. Identificați substa nțele care cresc nivelul acidului uric în sânge:
a) lipidele;
b) purinele;
c) carbohidrații;
d) vitaminele .

24. Alegeți afirma ția falsă:
a) testu l de toleranță la glucoză va fi efectuat atunc i când glicemia >de 100 mg/dl la re petări
succesive;
b) adminis trarea insulinei se fac e cu 5-10 minute înainte de masă, pentru insuline le noi;
c) administrarea insulinei se face în urgență în bolus in travenos;
d) admini strarea insulinei se poate face intravenos și subcuta nat.

25. în diabetul zaharat ( DZ) este adevărată afirma ția:
a) este un sindrom ca racte rizat prin hiperglicemie tranzitorie ;
b) în DZ franc: glicemia á jeun ≥ 126mg% la 2 deter minări în aceleași condiții;
c) în DZ franc: glicemia á jeun < 110mg% ;
d) glicozuria ap are n umai în diabet ul zaharat echil ibrat metabolic .

26. Diagnos ticul de diabet zaharat se pune atunci când :
a) glicemia a jeun este < 110m g/dl și > 200mg/dl la 2 ore după admin istrarea de glucoză
b) glicemia a jeun între 110 -126 mg/dl
c) glicemia la 2 o re dupa ingesti a de gl ucoză este ≥ 200mg/dl
d) glicem ia a jeun este ˃140 mg/dl și la 2 ore dup ă inges tia de glucoz ă ˂ 200 mg/dl

27. în care din următoare le situații insulina administrată subc utanat se absoarbe mai r epede:
a) când este injectată în zona periombilica lă
b) răspunsurile a și c sunt corect e
c) după expunerea la temperaturi mai cresc ute (soare, du ș cald)
d) dacă p acientul consumă alimente cu index glicemic mare .

Modulul 45. Ginecologie și nursing în ginecologie
Prof. Theodor Ținică, prof. Georgeta Negreanu

1.Aleg eți răspunsul c orect:
a) examenul vaginal cu valvel e în ginecologie urmăre ște examinarea fundurilor de sac
vaginale , precum și a pereților vaginului;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
265
b) examenul vagi nal cu valvele în ginecologie urmărește examinarea consistenței colului uterin;
c) exam enul va ginal cu val vele în ginecolo gie urmărește consistența uterină;
d) nici o varian tă co rectă.

2. Alegeți varianta adevărată legată de diagnosticului clinic al leziunilo r sânului, când palparea
sânului va fi completată totde auna cu:
a) palparea ganglio nilor de la nivelul axile i/ verificarea prezențe i une i secreț ii mamelonare;
b) percuția /a uscultația abdomenului;
c) percuția /a uscultația toracelui;
d) nici o variant ă corectă.

3. Identificați varia nta falsă refe ritoare la util itatea exam enului b acteriologic al secreției vaginale în:
a) diagnos ticul etiologic al leucoreei pa tologice;
b) diagnosti cul etiologic al vaginitei;
c) diagnosti cul etiologic al rectorag iei;
d) diagnosticul etiologic al bo lilor cu transm itere sexuală.

4. Al egeți varian ta corectă:
a) sângerarea genitală în afara ciclului menstrual este numită meno ragie;
b) sângerarea genitală în afara ciclului menstrual este numită metroragie;
c) sângerarea genitală în afara ciclului me nstrua l este numit ă dismenoree;
d) sângerarea g enitală în afara ciclului menst rual este numită dispareunie .

5. Următoarele afirmaț ii sunt corecte referitoare la examenul Babeș -Papanicolau, cu o excepție:
a) realizează o verific are a statusulu i celu lelor de la nivelul zonei cervico -vaginale;
b) rezultatu l poate fi influențat d e existența sângelui menstrual , infecții vaginale , creme, ovule;
c) cel mai bun interval de timp pentru recoltare este considerat la 10 -20 de zile după prima
zi a menstruației;
d) nu est e influențat de infecția genitală cu Virusul Papiloma tos Uman

6. Care este princ ipalul factor de risc implicat în etiopatoge nia cancerul de col uterin ?
a) infecția cu Virusul Papilomatos U man (HPV);
b) infecția cu virusul her petic tip I și II;
c) infecția cu virus ul hepatic B ;
d) nici o vari antă corectă.

7. Alegeți ră spunsul corect referito r la tulpinile virale cu grad ridica t de risc imp licate în
etiopatogenia cancerul de col uterin, care sunt rep rezentate de:
a) HPV 16 și 18;
b) HPV 12 ș i 22;
c) HPV 37 și 40;
d) HPV 54 și 56.

8. Alegeți r ăspunsul greșit :
a) tratam entul cancerului de col uterin este chirurgical;
b) în tratamentul cance rului de col uterin este indicată radioterapia;
c) în tratamentul cancerului de col uterin e ste indicată ba roterapia;
d) în tratamentul c ancerului de col uterin este indicată ch imioterapia.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
266
9.Care din tre investigații nu este utilă în diagnosticul ca ncerului de sân ?
a) mamografia;
b) ecografia;
c) biopsia țintită;
d) histeroscopia;

10.A legeți varianta adevărată:
a) diagn osticul de certitudine în cancerul endometrial este r ealizat de computer tom ograf ;
b) diagnosticul de c ertitudine în cancerul endometrial este realizat de ecografia pelvină;
c) diagnost icul de certitudine în cancerul end ometrial este r ealizat de chiur etajul biopsic uterin;
d) diagnos ticul de certitud ine în cancerul endometrial este realizat de rezonanța m agnetică
nucleară (R MN);

11. Identificați afirmația falsă:
a) histerometria este măsurarea cavității uterin ;
b) histerometria se poate face și în timpu l sarcinii;
c) colposcopia este examenu l endoscopic al c olului uterin ;
d) testul P apani colau se recoltează din fundul de sac poster ior și din endocol .

12.Identificați afirmația adevărată :
a) secrețiile vaginale se analizează ba cteriologic și citologic;
b) cu do uă zi le înainte d e recoltarea sec rețiilo r se fac spălături vaginale ;
c) două zile î naint e de recol tarea secrețiilor se administrează ovule vaginale;
d) testul cu Lugol evidențiază sarcina extraut erină.

13.Alegeți răspunsul corect legat de depis tarea cancerului de sân:
a) galactog rafia este princ ipala m etodă de depistare a cancerului de sân ;
b) examen ul citolog ic al scurgerilor mamelonare este principala metodă de depistare a
cancerului de sân ;
c) mamograf ia este principala metodă de depist are a cancerulu i de sân;
d) ecogra fia este principa la metodă de dep istare a cancerului de sâ n.

14.Care dintre afir mații le de mai jos este adevărată?
a) asistentul med ical de ginecologie promovează metode de contracepție;
b) asistentul medical de ginecologie pune d iagnosticul de afecț iune gineco logic ă;
c) asistentu l medical de gin ecologi e explic ă diagnost icul și evoluția bolii pacientelor ;
d) asistentul medical de ginecologie poate da indicații terapeutice.

15.Alegeți răspunsul incorec t:
a) durerea apare în afecțiu nile g inecologice inf lamat orii;
b) în afecțiu nile ginecol ogice durerea es te loc alizată în hipogast ru;
c) durerea de intensit ate m are apare în sarcina ectopică ruptă ;
d) durerea cronică apare în torsiunea unei tumori ovariene.

16.Care din tre următoarele interv enții/inves tigații sunt uz uale în secția d e ginecologie?
a) spălătura vezicală /uroc istografia;
b) spălătur a vaginală/histerosalpi ngogr afia;
c) spălătura vaginală/cistografia;
d) spălăt ura vezicală/celioscopia.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
267
17.Care dintre afirmațiile următoa re este adevărată?
a) asistentul medi cal recolt eazăanaliz e de labora tor fără indicați a medicului ;
b) asistentul medical însoțește și supraveghează pacie nta la investigații paraclinice;
c) asistentul medic al recomandă tratamente și eliberează rețetă;
d) asistentul medi cal efectuează examenul clinic pe aparate al pac ientei .

18.Ident ificați manifestă rile de dependen ță din afecțiunile gineco logice:
a) durerea, leucor ea, dispareunia, tulburări ale ciclului menstrual ;
b) durerea , dispa reunia, tulburări ale ciclului menstrual ;
c) durerea, sialoreea, dispa reunia, tul burări ale cic lului menstrua l;
d) durer ea, leucopen ia, dispa reunia, tulburări ale ciclului m enstrual.

19. Alegeți răspunsul corect legat de p rincipalii factori de risc care determină apariția cancerului
de col uterin :
a) tratamente antimicotice frecvente;
b) spălaturi vaginale dese;
c) partene ri sexuali multipli;
d) lipsa acti vității sexuale .

20.Identifi cați instrumentarul nec esar efectu ării spălăturii vaginale :
a) canulă vag inală, gel lubrifiant, stativ, irigator, pensă hemostatică ;
b) canulă vaginală, g el lubrifiant, stativ, irigator, sondă canelată ;
c) canulă vaginală, gel lubrifia nt, stativ, irigator, sondă butonată ;
d) canulă vagina lă, gel lubrifiant, stativ, irigator, sondă vezic ală.

21.Alegeți varianta falsă :
a) tumorile genitale reprezin tă form ațiuni chistice sau solide, benigne sau mali gne,
localizat e la nivelul apara tului genital feminin ;
b) tumorile genitale se dezvoltă lent la înc eput, fără simptome, apoi, pe măsură ce cresc,
apar tulburări menstruale, leucoree, durere ;
c) tumorile genitale frecvente sunt: fibromul uterin, c histul ovarian ș i canc erul ovaria n;
d) tumorile gen itale reprez intă formațiuni chistice sau solide, maligne, locali zate la nivelul
aparatului genital feminin .

22.Alegeți răspunsul greșit legat de pregătirea preoperatorie specifică în ginecologie:
a) preoperat or se corectează anemi a;
b) în cance rul de col, preoperator se face cobaltoterapie;
c) preoperat or se tratează eventual ele infecții;
d) preoperator se corecte ază tulburăr ile ciclului menstrual.

23.Identificați răspunsul corect l egat de intervențiile chirurgicale di n ginecologie :
a) în intervențiile m utilante se eli mină organ e a că ror funcție este de aseme nea eliminată;
b) în intervențiile mutilante se elimină organe a căror func ție este păstrată artificial ;
c) reimplantarea trompei este o interven ție mutilantă ;
d) histerectomia este o interven ție co nservatoare ;

24.Următoare le afirmaț ii sun t adevărate, cu excepția:
a) umorile aparatului gen ital feminin se tratează chirurgical .
b) intervenții le chirurgicale ginecologice se pot efectua pe cale abdomi nală;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
268
c) intervențiile chirurgicale gine cologice se pot efectu a pe cale v aginală;
d) interv ențiile ch irurgi cale gin ecologice se pot efectua doar pe cale mixtă(abdominală și vaginală) .

25.Următoarele afir mații sunt false, cu excepția :
a) asistentul medical pregăteș te pacien ta pentru examinare și exter nare;
b) asistentul medic al respectă doar drepturile pacientelor internate ;
c) asistentul medica l poate comunic a diagno sticul pacientei , celor interesați, din anturaj;
d) asistentul medical decontaminează dar nu pregătește instrumentarul pentru sterilizare.

Modulul 46. Obste trică și nur sing în obstetrică
prof. Georgeta Negrean u

1. Referitor la diagnos ticul clinic de sarcină este adevă rat următoarea afirmație :
a) amenore ea reprezintă un semn de prezumție ;
b) tulburări le neurovegetative reprez intă un se mn de cer titudi ne;
c) modifi cări la nivelul sânilor nu sunt decelate în sarcin ă;
d) ascultarea bătăilor cordu lui fetal reprezintă un semn de prezumț ie.

2. Al egeți răspunsul corect:
a) tulburările n eurovegetative de sarcină sunt reprez entate de g reață, vărsătur i, polakiurie,
fatigabilitate;
b) tulburăril e neurovegetative de sa rcină sunt reprezentate de creșterea în volum a u terului,
modificări ale colului uterin;
c) tulburăril e neuro vegetative de sarcină s unt reprezentat e de amenoree și disme noree;
d) tulburările neurove getative de sarc ină sunt reprezentate de apariția vergeturilor ș i a
leucoreei

3. Care este semnul de certitudin e al diagnosticului clinic de sarcină ?
a) modificări de volum ale abdome nului;
b) asculta rea bătă ilor cordul ui fetal;
c) modif icări de consist ență ale uterului;
d) apariț ia grețurilor/vărsături lor.

4. Indicați varianta adevărată privind testele de sa rcină care ur măresc det ectarea în urină/sân gele
gravidei a :
a) gonadotropinei corionice u mane (HCG);
b) progestero nului;
b) estrogenului;
a) hormo nului luteinizan t (LH).

5. Alegeți vari anta falsă privind diag nosti cul infecțiilor congenitale asociate sarcini i care
cuprinde următoarele determinări serologice:
a) anticorpii IgG și IgM pentru virusul rubeo lei, citomeg alovirus
b) anticorpii I gG și IgM pentr u virusul herpet ic tip I și II;
c) anticorpi i IgG și IgM pentru tox oplas moză;
d) anticorpii IgG și IgM pentr u virusul h epatic de tip B și C.

6. Scree ningul prenatal pent ru ano malii feta le genetice cuprinde următoa rele investi gații, cu o
singură e xcepție:

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
269
a) dublu test;
b) triplu test;
c) amniocenteza;
d) biops ia cervicală .

7.Alegeți varianta ad evărată:
a) frecvenț a cordulu i fetal este cuprinsă î ntre 160 -180 b /min.
b) frecvența cordului fetal este cu prinsă î ntre 12 0-160 b /min
c) frecve nța cordului fe tal este cuprins ă între 90 -110 b/min
d) nici o variantă corectă.

8. Ref eritor la perioada a II – a a nașt erii este adevărată următoare a afirmație:
a) este reprezentată de d ilatația colului uterin;
b) este repr ezentată expul zia fătului;
c) cuprinde delivrența placent ei;
d) nici o variantă co rectă.

9. Indicați răspunsul corect referitor la principala complicație maternă din lehuzia imediată :
a) aceast a este repre zentată de hem oragie masivă;
b) aceasta este repr ezentată de accidentul vascular cereb ral;
c) aceasta este reprezentată de tromboflebi tă;
d) aceasta este reprezentată de infarctul miocardic ac ut.

10. Ale geți varianta greșită:
a) tablo ul clinic al mas titei acute asocia te lehuziei, e ste reprezent at de febră, frisoa ne,
alterarea stării generale;
b) tablou l clinic al mastite i acute asociate lehuziei , este reprezentat de mastodinie;
c) tabloul clinic al mas titei acute asociate lehuziei, este repr ezentat de pneum otorax
d) tabloul cli nic al mastite i acute asoci ate lehuziei, este reprezent at de sân m ărit de volu m,
cu zone indurate.

11.Alegeți afirmația adevăr ată legată de m odificările generale ale organismului în timpul
sarcinii, acestea fiind reprezen tate de :
a) hiperac tivita te funcționa lă a tuturor a paratelor și sistemelor, sub acț iunea une i cantități
crescute de horm oni;
b) modificări însemnate la nivelul uterulu i;
c) modificări de consistenț ă și dimensiuni ale colului uterin;
d) modi ficări la nivelul mucoas ei vaginal e – colora ție vi olacee.

12.Următo arele af irmații sunt false, cu excepția :
a) examenele de laborator și paracl inice se efectuează la începutul și pe parcursul
supravegherii sarcinii ;
b) examenele de laborator și paraclinice se efe ctuează la începutul sarcini i;
c) examenele de labora tor și parac linice se efec tuează în trimestrul III de sarc ină;
d) exam enele de laborator și paracl inice se efectuează odată pe trimestru.

13.Cum se calculează data probabil ă a nașterii folosind data primelor mișcări fetale ?
a) la prima zi a ultimei menstruații se adaugă 10 zile, numărân du-se apoi n ouă luni
calendaris tice;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
270
b) la prima zi a ultimei menst ruații se adăugă 10zile apoi se scad trei luni;
c) la data primelor mișcări fetale se adaugă 5 luni pentr u multipare și 4,5 luni pentru primipare;
d) nu este valabil ă nici o variantă.

14.Identific ați varianta cor ectă:
a) bătăile cordului f etal în luna a 5-a de sa rcină se ascultă la ½ liniei dintre ombilic și spina iliacă;
b) bătăile cordului fetal în luna a 5-a de sa rcină se ascu ltă subombilical, în plină masă uterină;
c) bătăile c ordului feta l în luna a 5-a de sarcin ă nu se per cep;
d) bătăile cordul ui fetal în luna a 5-a de sa rcină se ascultă pe linia dintre ombilic și
apendicele xifoid.

15.În primele 3 luni de sarcină e ste contraind icat:
a) vaccinul hepatitei B;
b) vaccinul antite tanic(A TPA);
c) vaccin ul antigripal;
d) vaccinul antiru beolic .

16. Identificaț i răspunsul corect:
a) în ultima lu nă de sarcină ig iena corporală se fac e prin baie generală cu apă fierbinte;
b) în ultima lu nă de sarcină igiena corporală se face pr in duș cu apă c ălduță și săpun;
c) în ultima lu nă de sarcină ig iena corporală se face pri n băi de abur;
d) nu su nt indicate băile generale și dușurile în ultima lună de sarcină .

17.Alegeți varianta corectă privind necesarul ca loric al gravidei care depun e efort fizic m oderat :
a) 2200-2400 c al/24ore;
b) 2500-3000 cal/24 ore ;
c) 1500 -2000 cal/24 ore;
d) nu este necesar calculul caloriilor în sarcin ă.

18.Identificați răspunsu l corect legat de felul în care se a preci ază starea fătului la nașt ere:
a) urmărind reperele sco rului APGAR;
b) înfășând nou născutul;
c) transportându-l în secția de noi născuți ;
d) așezând în pat nou-născutul.

19.Alegeț i răspunsul corect:
a) în prima oră după nașter e tensiunea arterială și pulsul se măsoară la 30 minut e;
b) în prima o ră după naștere tensiunea arterială și pulsul se mă soară o sing ură dată;
c) în prima oră după n aștere tensiunea arterială și pulsul se măsoară la 15 minute
d) în prima oră după naștere tensiunea a rterială și pulsul nu se măsoară;

20. Alegeți varianta a devărată referitoare la prima micțiune în lehuzie :
a) prima m icțiun e după naș tere apare la 24 de ore;
b) prima micțiune după naștere apar e la 8 ore;
c) prima micți une d upă naștere apare în primele 4 ore;
d) nu are re levanță prima micțiune .

21.Alege ți răspunsul corect :
a) ruperea spon tană a membranelor se manife stă prin leucore e abun dență;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
271
b) ruperea spontană a mem branelor se manifestă prin scurgeri sa nguinolente;
c) ruperea spontan ă a membranelor se manifestă prin pierderea spontană și nedureroasă a
lichidului amniotic;
d) ruperea spontană a m embranelor se manifestă prin deschiderea col ului u terin.
22.Alegeți varianta adevărată:
a) travaliul normal pentru mul tipare durează 10-12 or e;
b) travaliul normal pentru multipare durează 8-10 ore;
c) travaliul normal pentru multipare durează 5-8 ore;
d) travaliul normal pentru multipare durează 24 de ore.

23.Alegeți varianta adevărată pr ivind semnele au xiliare din travaliu:
a) eliminarea dopului gelatin os;
b) dilatarea colului uterin;
c) contracții uterine;
d) dureri lombare, mers greoi (de rață), respirație ușoară.

24.Aleg eți varianta corectă:
a) partograma este un act me dico legal în care se note ază evoluția tra valiului;
b) partograma este un parametru al gravi dei care se notează în foaia de temperatur ă;
c) partogram a este un parametru al gravidei care se notează în foaia de observație;
d) partograma este biletul de externar e al m amei și copil ului.

25.Identificați răspun sul corect:
a) infecția amni otică este sigură la ruperea membranelor după 6 ore;
b) infecția amniotică este sigură la ruperea membranelor după 12 ore;
c) infecția amniotică este sigură la ruperea membr anelor după 18-24 ore;
d) infecția amniotică este s igură la ruperea membranelor după 48 ore.

26. Identificați răspu nsul corect legat de începerea p erioad ei de expulzie a fătului :
a) când prezentația este la vulv ă și apar primele contra cții expul zive;
b) când prezent ația este mobil ă;
c) când încep pri mele contracții nesistematizate ;
d) nu este valabilă nici o variantă .

27. Ce perioad ă a naș terii o reprezintă e xpulzia placentei ?
a) perio ada I-a a nașterii;
b) perioada II-a a nașterii;
c) lehuzi a imediată;
d) perioada III-a a nașterii.

28. Alegeți varianta co rectă :
a) travali ul se termină cu expulzia fă tului;
b) travaliul se termin ă cu expulz ia placentei, a membranelor și consolidarea hemostazei;
c) traval iul se termină cu ruperea membranelor;
d) travaliul s e termină cu lehuzia îndepărtată.

29. Indicați v arianta adevăra tă:
a) lohiile sanguinol ente caracterizează zilele 3-5 de la naștere;
b) lohiile sanguinole nte caracter izeaz ă zilele 10-14 de la naștere;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
272
c) lohiile sangui nolente caracterizează zilele 2-3 de la naștere;
d) lohiile sanguinolen te caracterizează zilele de peste 14 zile d e la na ștere.

30. Alege ți răspunsul corect:
a) lehuzia imediată se instalează în 48 ore dup ă naștere;
b) lehuz ia imediată se instalează după 10-12 zile de la naștere;
c) lehuzia imediată se instalează la6 săptămâni după nașt ere;
d) lehuzia imediată se ins talează în primele 4 o re după nașter e.

31. Cu ce este asociat tabloul clinic în sarcina extrauterină (SEU ) tubar ă?
a) șoc hipovolenic, abdomen acut chirurgical;
b) vergetu ri;
c) distensia țesuturilor ;
d) început de travaliu.

32. Alegeți răspunsul corect legat de s imptomele de recunoaștere a preec lampsiei:
a) grețuri, vărsături, sialoree;
b) dureri lombare și abdominal e;
c) hipertens iunea arter ială, edeme, proteinurie;
d) hemoragie;

33. Cum este po ziționată p lacenta praevia centrală față de orifi ciul inter n al col ului uterin ?
a) la 2 cm de orif iciul intern;
b) atinge o rificiul inter n;
c) ocupă în totalitate orifi ciul intern;
d) nu este vala bilă nici o variantă.

34. Care dintre afirmații este adevărat ă:
a) ptialismul în formă gravă generează dezechilibr u hidro -electrolitic;
b) ptialismu l în formă gravă nu influenț ează starea g enerală;
c) ptialismul în form ă gravă caracterizează disgravidia tardivă;
d) ptialismul în formă gravă nu caracterizează starea de gestație .

35. Care dintre mani festările următoare este specifică ultimului trimestru de sarci nă?
a) febra;
b) dureri le articula re;
c) regurgita țiile acide și pirozis ul;
d) icterul.

Modulu l 47. Pue ricultură, pediatrie și n ursing specific
Dr. Mariana Iablonski , prof. Celina Beldima n

1.Identific ați afirmația falsă în legătură cu icterul fizio logic al nou -născut ului.
a) apare imediat după naș tere;
b) apare la 24-48 ore de la naște re;
c) hiperhem oliza fiziologic ă este cauza ;
d) scaunul și urina sunt normal color ate.

2.Încercuiți varianta adevărată privind cauza rahitismului carențial :

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
273
a) deficit de vitamina A ;
b) deficit de fier ;
c) deficit de proteine ;
d) deficit de vi tamina D .

3.Preci zați care e ste varianta incorectă privind convulsiile febrile .
a) apar doar în context febril ;
b) durată scurtă < 15’ ;
c) sunt tonico -clonice general izate;
d) prezintă deficit neurologic postcritic .

4.Identificați vari anta incorectă referitoare l a modificările osoase în rahitismul carențial:
a) bose frontale și parietale ;
b) brățări rahitice;
c) mătănii costal e;
d) sindact ilie.

5.Identificați varianta falsă din tre afirmațiile de mai jos:
a) astmul bronșic este o b oală de tip restrict iv;
b) astmul bronșic este o bo ală de tip obs tructiv ;
c) astmul b ronși c apare pe u n teren alergic ;
d) criză de astm bronșic cedează la administrare d e bro nhodilatatoare .

6.Identificați variant a corectă:
a) reumatismul articular acut este produs de streptococul beta h emolitic grup B ;
b) poliartrita din RAA are caracter migrator;
c) manifestările o culare apar frec vent în RAA ;
d) sunt inter esate articulațiile mici .

7.Alegeți varianta falsă din tre următoarele afi rmații:
a) imaginea radiologică de „inima în sabot ” este caracteristic ă tetralogiei Fallot ;
b) cianoz a permanență este cara cteristică malformațiilor de cord cu shunt stg. – dr.;
c) cianoz a perma nență este caracteristi că malformațiilor de cord cu shunt dr. -stg.;
d) DSV este o malformație de cord cu cianoza pasageră .

8.Precizați varian ta adevărată în afirmațiile de mai jos:
a) tratamentu l de elecție în pneumonia virală este anti bioticul ;
b) diagnosticul definitiv de pneumonie se stabilește prin bronhoscopie ;
c) imaginea radiologi că de opacitate este caracteristic ă pneumoniil or bacteriene ;
d) bacilu l Koch este agentul etiolog ic în bronșita acută.

9.Ce variantă este falsă în situațiile de mai jos?
a) glomerulo nefrit a acută post stre ptococ ică a copilului este o boală de complexe imune ;
b) streptococul beta hemolitic grup A este cauza GNA postreptococice ;
c) aspectul urinii de „spălătura de carn e” est e caracteristic GNA p oststreptococ ice;
d) edemele din glomerulo nefrita acută poststreptococic ă sunt c ianot ice.

10.Următoarele afirmații sunt a devărat e cu o singură excepție:
a) germenii entero -invaz ivi produc diaree cu scaune cu puroi și sânge

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
274
b) giardia est e un p arazit c are poate pro duce diaree c ronică
c) persisten ta pliului cutanat abdomi nal este semn de deshid ratare
d) salmonella este un germe ne entero -toxigen .

11. Identificați răspunsul incorect:
a) diversifi carea alimentației sugarului presupune int roducer ea de noi alim ente la vârst a de
3-4 luni;
b) diversificare a alimentație i p resupune respectarea principiului selectivității și
progresivității;
c) diversificarea alimentației începe cu introduce rea în alimentație a sucurilor de fru cte
d) divers ificarea alime ntație i sugarului înc epe la 6 luni .

12.Alegeți ră spunsul core ct:
a) alimentaț ia la sân a nou -născutu lui normoponderal se instituie după 24 ore;
b) alimentația la sân a nou -născutului normoponderal începe după 6 -12 ore;
c) alimentația la s ân a nou -născutului normop onder al începe după 4 8 ore;
d) alimen tația la sân a n ou-născutu lui normoponder al începe imediat după naște re.

13.Iden tificați varianta de răspuns corectă:
a) modificările nou -născutului fără semnific ație patologică sunt: scăderea fiziologică în
greutate și icter ul fizio logic;
b) icteru l mecanic est e prezen t la naș tere;
c) căderea bontului om bilical are loc după pr ima b aie generală a nou născutului;
d) după naștere nou născutul este dus în secția de pediatrie.

14.Identificați răs punsul incor ect:
a) legarea și secționarea co rdonului ombilical fa ce parte din primele îngrijir i ale nou-născutului;
b) aspirarea secrețiilor din cavit atea bucală și cavitatea nazală se face cu s onda Nelaton;
c) cântărirea, măsurarea taliei și a perimetrelor sunt f ăcute de a sistentul medical;
d) asistentul m edical/mo așa poate asi sta nașterea doar cu medicul.

15.Alegeți răspunsul co rect:
a) la naștere tegu mente le nou născutului sunt acoperite de vernix c aseosa și transpirații reci;
b) nou născutul normo ponderal respiră la 2-3 minute după naștere;
c) la naștere se face profil axia oftalmie i gonococice.
d) la naștere tegu mentele nou născutului su nt acoperite de secreți i san guinolente și
transpirații reci.

16.Caracte rele antropometrice și morfologice ale prematur ului sunt, cu excepț ia:
a) perimetrul cranian este egal cu ce l toracic;
b) facies triungh iular;
c) greuta tea egală sau ma i mică de 2500g
d) perimetru l cranian cu 4 cm mai m are d ecât cel toracic.

17.Care sunt criteriile de apreciere a durerii la sugar și copilul mic?
a) plâns și râs;
b) cramp e musculare;
c) apărare muscula ră abdomin ală;
d) plâns și frecatul pi cioarelor și a corpul ui.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
275
18.Alegeți răspunsul corect:
a) pulsul la nou născut și sugar se măsoară cu trei degete index, mediu și inelar;
b) pulsul la nou născut și sugar se măsoar ă cu stetoscopul;
c) pulsul la nou născut și sugar se măsoară numai cu do uă degete;
d) pulsul la nou n ăscut și sugar s e măsoară doar de către m edic.

19.Identificați varia nta corectă:
a) anemia feriprivă apare în cazul carenței de fier ;
b) profilaxia anginei streptoco cice se face cu anti biotice;
c) anemia feriprivă a pare în perioada de nou -născut;
d) profilaxia anemie i feriprive se face cu preparate de calci u.

20.Care sunt manife stările de dependență ale copilului cu bronhopneu moni e?
a) diaree, vărsături, febră;
b) dispnee, hemop tizie, tuse;
c) dispnee expiratorie, febră, tuse
d) tahipnee , subfeb rilitate , tuse.

21.Alegeți varian ta corec tă:
a) semnul instalării suprainfecț iei la copil este hiper emia generalizată;
b) semnul instalării suprainfecți ei la copil este hipertemia;
c) semnul instală rii suprainfecției la copil este disfagia;
d) semn ul instalării suprainf ecției la cop il este plâns ul.

22.Identif icați afirmația corectă:
a) administrarea vitaminei D în primele 18 luni are scopul de a preveni anem ia;
b) administrarea vitaminei D previne angina str eptococică;
c) adminis trarea vitaminei D în primel e 18 l uni previne rahi tismul;
d) admin istrarea vita minei D în primele 18 luni previne apariț ia cariilor.

23.Identi ficați răspunsul incorect:
a) prevenirea infecțiilor nosocomiale în secțiile de pediatrie se face pr in respectarea
precauțiilor universale;
b) preveni rea infecțiilo r nosoco miale în secțiile de pedia trie se face pri n respectarea
circuitelo r funcționale ;
c) prevenir ea in fecțiilor nosocomiale în secțiile de pediatr ie se face prin educația sa nitară a
pacienților și/sau însoțitor ilor;
d) prevenirea infecțiilor no socomiale în secțiile de pediatrie se face prin izolarea nou născuților.

24. Fac parte din primele îngrijiri acord ate nou-născutului , cu excepția :
a) legarea și secționarea cordonului ombilical ;
b) aspirarea secreți ilor din cavit atea bucală și cavitatea nazală ;
c) cântărirea, măs urarea taliei și a perimetrelor;
d) măsurarea temper aturii corpului.

25.Iden tificați răspunsul corect:
a) la 5 minute după naștere copilul țipă și se instalează respirația pulmonară.
b) ritmul cardiac l a naș tere este foar te rapid (tahicardie fi ziolo gică), între 1 20 – 140
bătăi/minut.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
276
c) respirația la naștere are frecvență mai mică decât la alte vârste (10 resp./ min.)
d) în primele 12 ore după naștere, copilul nu urinează.

26.Alegeti răspunsul greșit:
a) prematu rii de gradul I având reflex de supt pot fi alăptați la sân c a și nou-născuții normo-
ponderali;
b) prematur ii de g radul III și IV se alimen tează prin gavaj;
c) alime ntația prematurului începe la 12 ore de la nașter e cu soluție de glucoză 5%
administrată cu pipet a;
d) prematurii de gr adul III și IV se alim enteaz ă doar parente ral.

27.Identificați afirmația fa lsă:
a) dism aturul este copilul născut la șa pte luni;
b) dismaturul es te co pilul născut la termen ;
c) dismaturul este copil ul născut cu greutatea egală sau sub 2500g;
d) dism aturul este copilul cu o lungime de pes te 47cm la naștere .

28.Identi ficați afirma ția falsă:
a) la nou născ utul cu apnee tranzitorie nu apa re cianoza;
b) în caz de a sfixie albă la nou născut, apare paloare accentuat ă;
c) în caz de asfixie albastră la nou născut, apare cianoza generaliz ată;
d) în caz de apnee tranzit orie nou născu tul se i ntubează.

29.Alegeți răs punsul co rect le gat de febra tranzitorie a nou născutului:
a) este cauza tă de hiperhidratarea mamei;
b) apare doar la n ou născuții normoponderali;
c) este o ascensiune fe brilă moderată care durează 1 -3 zile;
d) poate da complicații re nale și digestive.

30.Alegeți afirmația ad evărată :
a) aprecier e stării de hid ratare la copii ș i adol escen ți are în vedere aspectul pupilelor;
b) apreciere stării de hidratare la copii ș i adolescenți ar e în vedere coloraț ia tegumentelor;
c) apreciere stării de hidra tare la copii și adol escenți are în vedere densita tea urinei;
d) aprecier e stării de hidratare la cop ii și adolescenți are în vedere apetitul.

31.Ide ntificați afirmația falsă referitoare la manifes tarea stării de deshidratare la sugar :
a) la sug arul deshidrata t fonta nela este bomb ată;
b) la suga rul deshid ratat fontanela este deprimată;
c) la sugarul deshidratat apare oliguri a;
d) la sugarul deshidratat persistă pliului cutanat.

32.Alegeți răspunsul corect privind evaluarea creș terii ponde rale la c opilul cu tulburări de nutriție:
a) se calculea ză cantitatea de alime nte ne cesară săptămânal ;
b) se măs oară diureza copilului zilnic;
c) se administrează copilului alimentele fie rte și pasate;
d) se cântărește copilul în fiecare dimineaț ă, înainte d e masă.

33.Care est e var ianta falsă legată de hipertermia copil ului?
a) hiper temia poate deter mina convulsii;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
277
b) hipertemi a apare în afecțiunile bacte riene ;
c) hipertemia poate provoca deshidratar e;
d) hipertemia necesită tratament antiemetic .

34.Alegeți afirmația a devărată:
a) funcțiil e vitale s e evaluează la c opilul internat la 12 ore;
b) funcțiile vital e se e valuează la copil ul inter nat la 4 ore sau mai de s la nevoie;
c) funcțiile vitale se evaluează la cop ilul internat numai la nevoie;
d) funcțiile vital e se evaluează la cop ilul internat la solicitarea medicului.

35.Indica ți varianta fa lsă:
a) la fete pubertate a apar e între 10 și 13 ani;
b) la fete pubertatea se cara cterizează creșterea în greutate, înălțime și lățime a umerilor;
c) la băieți pubertatea apare înt re 12 și 14 ani;
d) la băieți pubertatea s e caracteri zează prin îngro șarea timbr ului voca l.

36.în cazul copilu lui cu febră se monitorizează u rmătorii parametri, cu excepț ia:
a) frecvența și ritmul cardiac;
b) nivelul de conștiență;
c) frecvența respirațiilor;
d) apetitu l.

37.Alegeți varianta corectă:
a) copilul cu febră a re respirație cu ritm regul at;
b) la copilul cu febră este ab sentă dispneea ;
c) copilu l cu febr ă prezintă respirație Ch eyne-Stockes;
d) la copilul cu febră respirația se r ealizează folosind mușchii accesori.

38.Următoarele, sunt cauze al e apariției b ronhopneumoniei la copil, cu excepția:
a) distrofia;
b) imunizarea def icitară;
c) aliment ația neechilibrată calori c;
d) maturitatea mecanism elor de apărare ale copilului .

39.Alegeți afirma ția falsă:
a) pneumonia pneumococică apare l a copil după vârsta de 3 ani;
b) pneumon ia pneumococică are ca agent eti ologic pneu mococul;
c) pneumonia pn eumococică apare la copil până la vârsta de 3 ani;
d) pneumonia pne umoco cică se poate complica cu meningită purulent ă cu pneumococ.

40.Alegeți varianta falsă :
a) enurezisul repr ezintă pierderea inv oluntara de urin ă la copii peste vârst a de 3 ani;
b) la copil în caz de febră se ad ministrează lichide cu ap ort caloric crescut ;
c) în caz de enurezis se recomandă alimente bogate în lipide;
d) copilului cu febră i se administre ază medicație antitermică .

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
278
Modulul 48. Neurologie și nursing în neur ologie
prof. N icu Gu rzun

1. Care dintre următ oarele afirmații legate de proba Romberg este adevărată:
a) necesită mob ilizarea pacient ului;
b) este utilă în stabilire a diagnosticului d e epilepsie;
c) evidențiază e chilibrul static ;
d) este obligatori e pentru sta bilirea di agnost icului de Parkinson.

2. M ersul "cosit", în care membr ul bolnav descrie un semicerc în timpul mers ului se întâlne ște în:
a) tabes;
b) parapareză ;
c) scleroza în plăci;
d) hemipareză spastică.

3. Care dintre u rmătoa rele afirmații legate de t remurături este falsă:
a) sunt mișcări invol untare atât fiziologice cât și patologice;
b) apar în bolile Basedow și Par kinson;
c) au acee ași amplitudine și gravitate ca convulsiile, putân d duce la deplasarea segmentel or;
d) apar la cons umator ii cronici de alcool și la persoanel e seni le.

4. Reflexul palmo -mentonier face parte din categ oria reflexelor:
a) cutanate;
b) rotuliene;
c) pupilare;
d) achiliene.

5. Care dintre urmă toarele afirmații legate de factorii precipitanț i ai cri zei de epilepsie este falsă:
a) factorii pre cipitanți ai cri zei de epilepsie sunt foa rte numeroși, cu etiolo gie d iferită;
b) febra, foamea, stresul și consumu l de alcool po t duce la declanșarea unei crize de epilepsie;
c) criza epileptică poate apare în perioad a catamenia lă (me nstru ația);
d) criza epilepti că poate a pare ș i în absența factorilor p recipitanți.

6. Care d intre următoarele afirmații legate de cefaleea di n hipotensiu nea intracraniană este falsă:
a) cefaleea din hipotensiun ea intracraniană este localiz ată frontal sau occipi tal;
b) cefaleea din hipotens iunea intr acrani ană se accentuează în ortostatism;
c) cefaleea din hipot ensiunea intracranian ă este însoțită frecven t de grețuri și vărsături;
d) ingestia de lichi de și compresiunea jug ularelor agravează cefaleea d in hi potensiunea
intracrani ană.

7. Care dintre următoarel e afir mații legate de boala Par kinson este adevărată:
a) debut ul bolii este brusc;
b) principalele simptome c linice sunt manifeste doar în repaus;
c) tremu răturile, rigiditatea, dificultatea de a menține poz iția și mersul c u pași mici fac
parte dintre principalele simpto me;
d) tabloul clinic este d ominat de convulsii.

8. Tri ada radiologică constând din pe nsarea spațiu lui interv ertebral+ rectitudi nea coloanei
vertebr ale+scolioza apare în:

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
279
a) nevralgia sciatică;
b) paralizia nerv ului s ciatic poplite u extern;
c) paralizia nervu lui radial;
d) sindrom de neuron motor periferic .

9. Miastenia gravis este:
a) o miopatie ereditară cu slăbiciune și atrofie musculară progresivă;
b) o afecțiune a plăc ii neuromusculare cu caracter autoimun;
c) o afe cțiune sistemică de etiologie ne cunoscută, cu af ectarea musculaturii stri ate prin
procese inflam atorii nesupurative;
d) o dermatomiozită.

10. Cele trei urgențe în cazul examen ului clinic al unui pacient comatos su nt:
a) hipotensiunea arterial ă, bradicardia , oligoa nuria sau anur ia;
b) oscil ații grave ale tensiunii arteriale, pulsu lui, ritmului cardiac;
c) asfixia acută, oprirea cardiocirculatorie, ano xia cerebrală;
d) hipersplenismul, sind romul icteric rapid progres iv, respirația de tip Kussma ul.

11. Identifi cați m anife stările d e dependență ale unui pacien t cu leziuni ale lobului frontal:
a) tulburări în articulația vorbirii, tulburări de comportament, paralizii;
b) tulburări privind apreciere a volumul ui și a formelor o biectelor;
c) halucinații, tulbu rări de echilibru, tulburări de orien tare în spațiu;
d) status epile pticus .

12. Identificați afirmația adevărată:
a) cerebe lul are rol în păstrarea echilibrului static și dinamic, coordonarea mișcărilor fin e;
b) cerebe lul are rol în realizarea sensibilității genera le;
c) cerebelul are rol în integrarea organismului în mediul încon jurător ;
d) cerebelul are ro l în producerea de lich id ce falo-rahidian .

13. Identificați afirmația c orectă:
a) paraplegia reprezintă paralizi a membrelo r superioare ;
b) paraplegia reprezintă paralizia membrelor inferioa re;
c) paraple gia repr ezintă paral izia membre lor superioare și inferioare ;
d) paraplegia reprezintă p aralizia unui mem bru superior și al unui membru inferior.

14. Identificați afirmația c orectă :
a) mișcările coreice s unt mișcări involuntare lente ;
b) mișcările coreic e sun t mișcăr i involuntare dezo rdonate bru ște și rapide ;
c) mișcările corei ce sunt contracții invo lunta re bruște ale unui mușchi/grup de mușchi ;
d) mișcările coreice sunt convulsii tonice urmate de contracții tonice .

15. Identificați afirmația corectă :
a) în paralizia facia lă se șterg pliuril e nasolabial e, lacrimile se scurg pe obra z, ochiul nu
mai clipește , iar pacientul nu poate fluiera sau umfla obra zul;
b) în paralizia facială gura, nasul, ochii exp rimă o mimică pen tru râs, în schimb fruntea
exprimă tristețea ;
c) în paralizia facială fața este r otunjită, do lofană, cu obrajii roșii dând o impresie de falsă
sănătat e;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
280
d) în paralizia facială pacientul prezintă exoftalmie, facies alungit, bărbia proeminentă .

16. Identifica ți afirmația corectă :
a) poziția „cocoș de pușc ă” este spe cifică pentru teta nos;
b) poziț ia „cocoș de pușcă” este spe cifică pentru meningită ;
c) poziția „cocoș de pușc ă” este specifică pent ru boala Parkinson ;
d) poziția „cocoș de pușc ă” este specifică pentru maladia Alzheime r.

17. Identificați afir mația corec tă:
a) în timpul criz ei epileptice pacientul prezintă crize to nice –clonice ;
b) în timpu l crizei epileptice pacientul prezintă funcții vi tale în limite normale;
c) în timpul crizei epilept ice pacientul pre zintă crize de personali tate, devine violent , agresiv;
d) în timpul crizei epilep tice pacientu l prezintă păstrarea stării de conștiență colaborân d
permanent cu echipa medicală .

18. Identificați afirmația corectă :
a) în edemul c erebral alimentaț ia pacientului va fi fără restricții de lichide și alimente ;
b) în edemul cerebral alimentația paci entului va fi cu limitare de lichide și
regim hiposodat ;
c) în edemul c erebral pacientul va avea regim hipogluci dic, fără limitare de sare ;
d) în edemul cerebral pacientul va avea re gim regim hipersod at și hipergl ucidic .

19. Identi ficați afir mația corectă:
a) explorarea RMN c ranio-cerebrală a pacientulu i adult necesită în mod curent
anestezie generală ;
b) după explorarea RMN cranio-cerebrală pacientul va trebui să stea în repaus la pat 6 o re
în decubit dor sal;
c) în vedere a explorării RMN a pacientului și depistarea uno r contraindic ații este necesară
anamneza specifică ;
d) explorarea RMN necesită monitorizare perma nentă elect ronică a funcțiilor vitale în
timpul explorării .

20. Identificați afirm ația corectă :
a) în miastenia gra vis printre manifes tările de d ependență întâlnim tulburări respiratorii ;
b) în miastenia gra vis printre manifestări le de dependență se regăsesc tulburăr i de memorie ,
tulburări de ved ere;
c) în miastenia gravis print re manifestările de dependență se regăsesc tulburări psihotice,
tulburări ale stării de constie nță;
d) în miast enia gravis printr e manifest ările de dependență întâlnim hipertonie musculară,
agitație, delir .

21. Identificați afirmația corectă :
a) afazia reprezin tă pierderea cap acității de concentrare, diminu area atenției ;
b) afazia reprezin tă imposibilitatea de a exprima sau de a înțelege cuvintele ;
c) afazia reprezintă alterare a timbrului vocii care devi ne bitonală sau s urdă;
d) afazia r eprezintă o stare ce precede coma .

22.Identificaț i afirmația corectă :
a) examinarea CT și RMN cu subst anță de co ntrast presupune ab ort venos, anamneză

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
281
specifică pentru depi starea alergiei la iod ;
b) exam inarea CT și RMN cu s ubsta nță de contrast presupune î ntreruperea medicației cu 3
zile înainte , iar pacientu l trebuie să aibă scalpul curat;
c) examinarea CT și RMN cu substan ță de contrast pre supune aneste zia generală a
pacientului pentru combaterea efect elor claustrofobiei ;
d) examina rea CT și RMN cu subs tanță de c ontrast nu presupune nici o manevră
suplimenta ră, fiind o explorare de rutină .

23. Identificați afirm ația corect ă:
a) manifestările d e dependență ale unui pacient cu hiperten siune intracraniană cup rind
cefale e, vertij, vă rsături, tulburări vizual e, tulburări ale stării de constiență ;
b) manifestă rile de depen dență ale unui pacient cu hiperten siune intracraniană cuprind
bradikinezie, alopec ie, rinolicvo ree, otolicvoree,
c) manifestă rile de dependență ale unui pacient cu hiper tensiune intracraniană cupri nd crize
tonice clonice generalizate, e chimoze b ilaterale p alpebra le, akinezie , epistaxis
d) un pacient cu hipertens iune intrac raniană nu prezint ă nici o mani festare de dependență .

24.Identificați afirmația c orect ă:
a) în boala Pa rkinson unul dintre obiectivel e de îngrijire ale pacientului este ca acesta să fie
capabil să-și amintească activitățile pe c are trebuie să le d esfășoare z ilnic;
b) în boala Parkinson unul dintre obiectivele de îngrij ire ale pacientului est e ca acesta să
nu mai prezinte iluzii, halucin ații, agitație, perplexitate zilnic ;
c) în boala P arkinson unul di ntre obiectivele de îngr ijire ale p acientului este ca acesta să s e
străduiască să-și amelioreze mobilitatea fizică ;
d) în boala Parkinson unul dintre obiec tivele d e îngrijire ale pacientului est e ca acesta să nu
mai prezinte crize tonico -clonice.

25.Identifi cați afirmația corectă :
a) în stadiul inițial al bolii Al zheimer man ifestările de depe ndență sunt d ominate de
tulburări de memo rie, tulburări ale cont rolului sfinc terelor;
b) în stadiul inițial al bolii Alzheimer manifestările de dependență sunt domi nate de
tulburări de memorie, tulburări de orie ntare în timp și sp ațiu;
c) în stadiul inițial al b olii Alzheime r manifestările de dependenț ă sunt dominate de
tulburări de memorie, tulburări ale funcțiilor vitale ;
d) în stadiul inițial al bolii Alzheimer manifest ările de dep enden ță sunt dominate de
inapetență , greață, vărsături .

26. Iden tificați afirmația corectă cu privire la trau matismul verteb ro-medular (TVM) :
a) pacie ntul c u TVM la nivel cervical se tra nsportă în decubit dorsal pe plan dur , capul
ridicat cu 15 -30 grade față de trunchi;
b) pacientul cu T VM la nivel cervical se transpo rtă în poziția în care a fost g ăsit, pe plan dur;
c) pacientu l cu TVM la nivel cervi cal se transportă în decubit dors al pe plan dur , după
instalarea unui guler cervical;
d) pacientul c u TVM la n ivel cervical se transportă în decubi t lateral pentru a p reveni
pneu monia de aspirați e în caz de vă rsătură .

27. Identificați afirmația corectă lega tă de intervențiile asistentulu i medical în criza epileptică
grand mall:
a) în criza epile ptică gran d mall asistentu l medical intervine pentru liniș tirea pacientului,

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
282
vorbindu-i din față acestuia p entru ca pacie ntul să nu întoarcă capul ;
b) în criza epileptică g rand mall asistentul medical se deplasează imediat după ajutor și
pentru a aduce medica mente antico mițiale ;
c) în criza epileptică gran d mall asisten tul medical asigură supravegher ea și previne
autolezarea pacie ntului;
d) în criza epileptică grand mall asistentu l medic al pregătește prioritar materialele și
medic amen tele necesare resuscitării pacie ntului .

28. Identif icați afirmația corectă referitoare la locul de elecție al puncției ra hidiene:
a) se realizează la nivel dorsal și lombar sunt D5-D6, D12-L1, L5-L6
b) se realizează la nivel dor sal și lombar sunt D6 -D7, D12-L1, L5 -L6
c) se realizează la nivel dorsal ș i lombar s unt D6 -D7, D12-L1, L4 -L5
d) se realizează la nivel dorsal ș i lombar sunt D5-D6, D12-L1, L4 -L5

29. Ident ificați afirmația corectă :
a) accidentele p uncției r ahidi ene sunt diplopie , edem cerebelos, scăderea TA;
b) accidentele puncției rahi diene sunt șoc refl ex, șoc postpu ncțional, durere vie în
membrele inferioare
c) accidente le puncției rahidiene sunt s pargerea eprub etei cu LCR recoltat în timpul
transpor tului la la borat or
d) accidentele puncției rahidiene sunt anizo corie sau nystagmus.

30. Identificați afirmația corectă :
a) opistotonusul este specific în tetanos
b) opistoton usul este s pecific în mening ită
c) opisto tonusul este specific în proces expa nsiv intracran ian
d) opistoton usul este specific în epileps ie.

Modulul 49. Psihiatr ie și nursing în psihiatri e
Dr. Oana Cri stina Melinte, prof. Marcela Diac oneasa

1. Următ oarea va riantă reprezintă o tulburar e cantitativă a stării de conștiență:
a) insomnia de adormire
b) delirul
c) coma
d) hiper prosexia

2. Hipobulia r eprezintă:
a) scăderea intensității trăirilor emoți onale
b) scădere a atenției
c) scăderea intensității p erceperii stimulilor
d) scăderea v oinței

3. Este o funcție cognitivă, cu excepția:
a) imaginația
b) voința
c) gândire a
d) atenția

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
283
4. Halucinația este:
a) tulburare calitativ ă a percepției, fără obiect
b) tulburare calitativă a perce pției, cu obiect
c) tulburare cantitativă a atenției de tipul h iperprosexi ei
d) tulburare cali tativă a somnu lui

5. Crește rea duratei de somn se numeș te:
a) insomnie de adormire
b) insomnie de trezire
c) hipersomnie
d) somnambulism.

6. Incongruența afectiv ă repre zintă:
a) lipsa capacității de reacție afec tivă
b) incapacitatea d e a se bucu ra de lucruri car e anterior produceau plăcere
c) incapacita tea de a empatiza cu alte persoane
d) un răspuns afectiv in adecvat în raport cu situația

7. Următoar ele sun t inst incte, cu o excepție:
a) afectiv
b) mate rn
c) gregar
d) alimentar

8. Coma alcoo lică apare la alcoolemie de:
a) 0,15 – 0,80 g/l
b) 0,80 – 1,5 g/l
c) 1,5-2 g/l
d) 3-4 g/

9. Persoanele care adoptă un comportament dramat ic se încadrează în următoarea tulburare de
personalit ate:
a) tulburarea de personalitate de tip s chizoid
b) tulburarea d e personali tate de tip histrionic
c) tulburar ea de personalitate de tip dependent
d) tulburarea de personalitate de tip anakast

10. Următoarele sunt m acrosindrome caracteristice schizofreniei, cu o excepț ie:
a) macrosindromul pozitiv
b) macrosindromul negativ
c) macrosindro mul cataton
d) macrosindromul e moțional

11.Identificați afirmația adevă rată:
a) iluziile sunt for me sp eciale de hiperestezie;
b) iluziile sunt senzaț ii dureroase, difuze, trăite penibil și conștien t de c ătre b olnav;
c) iluziile sunt percepții defo rmate ale obiectelor ;
d) iluziile se întâlnesc numa i în condiții patologice.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
284
12. Identificați afirmația falsă:
a) halucin ozele sunt halucinații față de care bolnavii au a titudine critică,
b) existența halucinațiilor este uneori greu de recunoscut, deoarece pacientul f ie nu
cooperează, fi e le ascund e, le disimulează ;
c) pseudo halucinațiile sunt halucinații ps ihice în care bolnavii ”aud” cu creierul și ”văd” cu
ochii minții;
d) halucinațiile nu sunt simptome specifice schizofre niei.

13.Identificați afirmația adevărată:
a) hipoprosexia este o tul burare a se nzației;
b) hiperest ezia este o tu lburare a atenției;
c) tulbură rile atenției se numesc disprosexii;
d) hipoprosexia apare în excitația man iacală.

14.Identificați afirmația falsă:
a) agoraf obia est e team ă de spații largi;
b) arahnofobia es te teamă de întuneri c;
c) tanatofo bia este teamă de moarte;
d) claus trofobia este teamă de spaț ii închise, mici.

15.Identi ficați afirmația adevărată:
a) bulimia reprezin tă exagerarea patologică a instinctului alimenta r;
b) polif agia e ste refuzul de alimentare , motiva t prin ideea de otră vire;
c) pica reprezintă exager area patologic ă a instinctului sexual;
d) anorexia reprezintă perve rtirea senzației de foame.

16.Identificați afirmația falsă:
a) în îngrijirea bolnavului psihic, asi stentul medica l trebuie să supravegheze atent
comportamentul acestu ia;
b) asisten tul medical trebu ie să urmăreas că menținerea bilanțului hi dric adecvat, deoarece,
deshidratarea și uremia agravează starea de conș tiență și prognosticul;
c) boala psihică nu modific ă compor tament ul pacientului privind autoîngrij irea;
d) asistentul med ical are ob ligația de a urmă ri atent somnu l pacientului atât ziua, câ t și
noaptea.

17.Ident ificați afirmația falsă:
a) imobilizarea pacientului prin contenție manuală sau contenție mecanică e ste inte rzisă la
pacienții cu agitație psihomot orie;
b) când pacientul este agres iv, asistentul me dical va încer ca să liniștească ceilalți bolnavi și
va preveni a gitația din salon;
c) când pacientul este agitat, es te recomandat să fie izolat în rezerve prevăzute cu orif iciu
pentru supraveghere și încuietori la exterior;
d) din jur ul pacientu lui agitat se vor îndepărta obi ectele ce pot fi utilizate pentru
agresionarea cel or din jur sau pentru autoagresiune.

18.Identifi cați afirmația falsă:
a) este interzisă administrar ea medic amente lor fără avizul medicului, pentru a nu modifica

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
285
tablo ul clinic;
b) neurolepticele se dative nu se a dministrează pe cale parent erală;
c) somnul terapeuti c se mai numește și ”cămașă de forță chimică ”;
d) mont area sondei gastrice la pacientul cu tulbura re psihică gravă se va face pe cale nazală,
pentru a împiedica paci entul să re teze sondă cu din ții.
19.Ident ificați afirmația falsă:
a) psihopatiile se cristaliz ează în adolescență;
b) alcoolismul acut rezultă din ingestia excesivă de alcool la un nebăutor sau
supraîncărc area l a un alcoolic cronic;
c) dipsoman ia constă în consumu l de alcool continuu și în mod frecvent;
d) beția patologică este o tulb urare psihotică acută c u alterarea de tip crepuscular a conștiinței .

20.Identificați afirmația adevărată:
a) boala Alzheim er este o demență arteriosclerotică;
b) demența Pi ck face parte din de mențele de cauză toxică;
c) boala Wilson este o demență secundară datora tă unor infecții cerebr ale c u treponema
pallidum;
d) demențele secundare po t surveni la orice vârstă.

21.Identificați afirmația adevă rată:
a) în criza de isterie, bolnavul va fi susținut și va fi încuraj at de prieteni și rude;
b) în tratamentul crizei de epilepsie , medicamentul de elecț ie este fenobarbitalul injectabil
i.m. sau i.v .;
c) în criza epileptică convulsivă este recomandată ad ministrar ea de fenobarbital și ulterior
diazepa m pentru prevenirea stopului ca rdio-respirator;
d) criza de ister ie se poate manifesta și prin simularea de afecțiu ni neurologice: paraplegie,
hemiplegie, parestezi i, manifestări ce apar pe fond de insuficien tă dezvoltare minta lă.

22.Identificați afirmația falsă:
a) schizofrenia p aranoidă de butează în adoles cență și se ca racterizează prin flexibili tate ceroasă;
b) schizofre nia catatonică debutează în jurul vârstei de 20 d e ani;
c) sindromul catatonic este specific schizof reniei ca tatoni ce;
d) schizofrenia hebefrenică deb utează la 15 -20 de a ni și este cea mai severă fo rmă.

23.Identificați afirmația adevărată :
a) fenobarbitalul se adm inistrează în intoxicația cu alcool;
b) fenobarbital ul nu are contraindicații;
c) diazepamul este indic at în colaps și șoc;
d) diazepamul este contraindi cat în intoxicația a cută cu e tanol.

24.Identifi cați afirmația falsă:
a) tratamentul schizof reniei vizează atenuare a fen omenelor psihotice și readaptarea
pacientulu i în mediul socio -familial;
b) ergoterapia este o t erapie el ectroc onvulsivantă;
c) schizofrenia catat onică este forma cea mai beni gnă de schizofrenie , răspunzând favorabil
la terapia cu neur oleptice majore;
d) în schizofrenia hebefrenică evoluția este severă, răspun sul la tratament fiind dificil.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
286
25.Identificați afirmați a falsă:
a) când evoluția pacientului est e gravă, se solicită prezența unui membr u al fam iliei pentru
a cunoaște situația reală;
b) asistentul medical trebu ie să îndrume familia pentru a obține explicațiil e avizate și
obiectivele, de la medicul curant;
c) asistentu l med ical contribuie în mod benefic la recâștigarea încrede rii în sine a
pacientului, g răbind remis ia și vindecarea;
d) pacienții c u tulburări psihice afl ați sub supravegherea medicilor și asistenților m edicali,
au permisiunea ocazional să consume alc ool fără să le fie pusă viața și siguranța în
pericol.

Modulul 50. Aneste zie-terapie intensivă și nursin g specific
prof. Tania Bararu , prof. Georgiana Criste a, prof. Georgeta Pașnicu

1. Standardul de monit orizare în cursul anesteziei generale nu include :
a) ele ctroc ardioscopia;
b) pulsoximetria;
c) concentrația inspira torie a anestezicului inhala tor;
d) mă surarea noninvazivă a TA;

2. Sunt complicații respira torii ale anesteziei generale, mai puțin :
a) hipoxe mia;
b) hipercapnia;
c) laringospasmul;
d) edemul pu lmona r acut;

3. Opioidele determină :
a) hipnoză profundă
b) ana lgezie dependentă de doză;
c) relaxare musculară ;
d) stimul are cardio -vasculară ;

4. Tabloul clinic în șocul septic include, mai p uțin:
a) prezența unei infecții locale sau gener ale;
b) scăde rea tensiunii arteriale;
c) crește rea tensiunii arterial e;
d) tegument uscat,la început,apoi umed și rece .

5. Alegeți vari anta corectă:
a) apa in tracelulară reprezintă 66% din greutate corporală ;
b) apa intracelulară reprezintă 40% din total;
c) apa intracelulară reprezintă 33% din total;
d) apa intracelulară repre zintă 40% din greutat e corporală ;

6. Identificați cei mai imp ortanți parametri care decid necesitatea ventilației mecanice :
a) sub 14 respirații/min, PaO2 sub 60 mm Hg,PaCO2 peste 30 mm Hg;
b) peste 20 respirații/min,PaO2 sub 60 mm H G, PaCO2 peste 50 mm H g;
c) peste 35 respirații/min,PaO2 sub 60 mm Hg, PaCO2 peste 50 mm Hg ;
d) frecvență respiratorie normală în prezența modificării gazelor respirat orii.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
287
7. Sunt semne clinice ale șocului urmatoa rele, cu excepția:
a) bradicardie;
b) oligurie extremă până la anurie :
c) tahicar die peste 100 pulsații pe minu t;
d) hipotensiune arteri ală;
8. Factorii de ri sc pen tru instalarea SDRA(sindromului de detresă r espiratorie acută) sunt, cu
excepția:
a) septice mia;
b) șocul și hipotensiunea prelungită;
c) transfuzia masivă
d) insuficiența r enală cronică;

9. Sunt strate gii terapeutice ale insuf icienței renale acute , mai p uțin:
a) evitarea infecției urinare;
b) rest ricția hidrică;
c) corectarea cauzei;
d) evitare a medicaț iei nefrotoxice.

10. Identificați afi rmația adevărată referitoare la respirația de tip Kussmaul :
a) apare în cazul alcalozei respiratorii;
b) apa re în cazul alcalozei metabolice;
c) apare în cazul acidozei respiratorii;
d) apare în cazul acidoz ei metabo lice.

11.Următoarele afirmaț ii sunt f alse, cu excepția :
a) principala cauză a stopului cardiac nu este I MA;
b) etiologia stopului ca rdiac va fi clasific ată în funcție de cauză ;
c) fibrilația ventriculară declanșează rar un stop cardiac ;
d) tahicardia ventric ulară nu declanșează stopul cardiac decât în anumite circumstanțe .

12.Care afirma ție este corectă:
a) hipotermia terapeutică vizează prot ejarea creierului de am inoac izii neuroexcitanți ;
b) în caz de stop cardiac prin asistolie se administrează 2 mg de adrenali nă;
c) stopu l cardiac survine în prezența unui mar tor în mai mult de 10% din cazuri ;
d) în absența unei căi venoase a drenalina nu se poate adm inistra.

13. în cadrul suportului vital avansat afirmațiile următoare s unt adevărate , cu excepți a:
a) lidocaina nu mai es te recoma ndată ca tratament antiaritmic
b) scopul injecției cu a drenali nă este de a restabilii tonusul venos
c) adrenalina exercită în mod normal o acț iune batmotr opică
d) după administrarea unui șo c electric exter n se recomandă reluarea manevrelor RCP

14. Adju vanții că ilor aeriene sunt următorii, cu excepț ia:
a) masca fac ială;
b) tripla manevra S affar
c) calea orofaringiană ;
d) intubația orotraheală .

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
288
15. Alegeți a firmația fal să referitoare la pipa orofaringiană:
a) se utilizea ză la pacientul conștient ;
b) permite aspirația sec rețiilor ;
c) este un mijloc de oxigenare a pacient ului;
d) este un adjuvant al căilor ae riene.

16. Identificați afir mația falsă referitoare l a defibrila re:
a) repre zintă livrarea nesincronă cu complexul QRS a șocu lui electric extern ;
b) se utilizeaz ă în cazul f ibrilați ei ve ntriculare și a ta hicardiei ventri culare fără p uls;
c) dacă este posi bil ar trebuie făcută la sfâr șitul expirului ;
d) repre zintă livr area sincronă cu complexul QRS a șocului electric extern .

17. La pacientul care nu respiră, ver ificarea pulsu lui se v a face la:
a) artera radial ă;
b) artera caro tidă;
c) artera femurală ;
d) artera brahi ală.

18. Dezavantajele intubației orotraheale (IOT) sunt, cu excepția :
a) necesi tatea de instruire specială și experiența ;
b) risc de leziuni locale (dinți, limbă, palat) ;
c) agravarea l eziun ilor de coloană cervicală ;
d) permit e aspirarea căilor aer iene inferioar e.

19.Alegeți afirmația fal să cu referire la hipopot asemie
a) determină gre ață și fatigabilitate ;
b) nivelul potasiului este sub 3 mEq/l ;
c) poate determina sete și hiperem ia feței ;
d) poate determina schimbarea person alității .

20. Alegeți afirmaț ia fal să:
a) o soluți e este considera tă normotonă/izotonă dacă are presiunea osmotică eficientă
(tonicitat ea) egală cu cea a plasmei, tonicitatea plasmei fiind egal ă cu tonicitatea
spațiului extracelular;
b) difuzia reprezintă proce sul de trecere pasivă a particulelor dintr-un sector în altul,
datorită unui gradient de concentrație ;
c) transport ul activ transmembranar prin c anale ionice specia lizate, funcț ionează cu consum
de energie metabo lică (pompa N a / K – K intra/scoate Na);
d) filtra rea reprezintă deplasa rea activă în virtutea unui gradient de pr esiune hidrostatică
(filtrarea glomerulară ).

21. Ma nevrele de suport vital de bază pot fi efect uate de către :
a) exclusiv de către medici ;
b) exclusiv de către medici și asistenț i;
c) exclusiv de către personalul medic al;
d) de oric e persoană instruită în acest s ens.

22.Alegeți afirmați a falsă:
a) livrarea unui șoc electric extern nesincron cu complexul QRS denumește defibrilarea.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
289
b) utilizăm termenul de cardi oversie pentru livrarea sincronizată cu complex ul QRS a unui
șoc extern;
c) în obstrucția căilor aeriene întâlni m urmă toarele manifestăr i de dependență stare de
inconș tiență, cianoză, stridor, disfonie, tuse ;
d) energia utilizată în defibrilare depinde de curent ul utilizat: bifazic sau monofazic ;

23.Selectați asocierea incorect ă:
a) hematemeza = vărsătură c u sânge;
b) pareza = paralizia celo r patru membre;
c) hipoxe mie = scăde rea n ivelului de oxi gen din sânge ;
d) ataxie = defec t de coordonare a activității musculare .

24. Al egeți succe siunea c orectă a interven țiilor în cadrul resuscitării la adult:
a) verifi carea stării de conștiență, eliberarea căilor aeriene , verificarea respirați ei,
verificarea circulației, efectuarea respirați ei artificiale și a masajului cardiac ;
b) verifica rea re spira ției, verificarea circu lației, efect uarea respirației artificiale și mas ajului
cardiac, verificarea stării de conștiență ;
c) verificarea stării de con știență, eliberarea căilor aeriene, verificarea r espirației, efectuarea
compresiilor toracice externe, efect uarea ve ntilațiilor;
d) verificarea stă rii de conștiență , eli berarea căilor aeriene, v erificarea respir ației,
verificarea circul ației, efectuarea compr esiilor toracice externe .

25. Căile de administ rare a medicamentelor în resuscitare sunt următo arele, cu excepția:
a) orală;
b) intrav enoasă;
c) intrao soasă ;
d) pe sonda d e intubație.

26. Alegeți afirmația adevărată r eferitoare la masajul car diac extern :
a) compresiun ile toracice la o gravidă aflată în stop cardiore spirator în ultimul trimestru de
sarcină se fac poziți onând -o în semidecubit la teral stâng ;
b) frecvența compresi ilor toracice la un adult aflat în stop cardio -respirator este de 30/minut ;
c) compresiile toracice la un adult trebuie să realizeze o depresie a ste rnului de 3 -4 cm ;
d) coordonarea compresiilor torac ice cu ventilația 30:2 în resus citarea la adult se face până
când pac ientul își rev ine.

27. Identificați infor mația falsă:
a) factorii car e controlează deplasări le hi drice între celule și mediul extracelular su nt
reprezentați de presiunea osmotică ;
b) principa lele s ubsta nțe osmo tic active d in plasma sunt s odiul, glucoza, ureea, clorul ,
protei nele plasma tice;
c) principale le substanțe osmotic acti ve din plasma sunt sodi ul, g lucoza, ure ea, potasiu,
proteinele plasmatic e;
d) factorii care controlează deplasările hidrice între vas și interstițiu sun t reprezentați de
gradientul de presiune hidrostatică și presiune a coloid osmotică .

28. Alegeți afirmația corectă dintre enunțur ile de mai jos, a hipovolemiei :
a) pierderea exces ivă de apă și electroliți cu pierderea izotoniei medi ului intern;
b) pierdere ex cesivă de apă cu p ierderea izot oniei med iului intern ;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
290
c) pierdere exc esivă de apă și electroliți cu menținerea izotoniei mediului int ern;
d) pierdere excesivă de apă și electroliți cu creșterea izotoniei mediului intern .

29.Identifi cați infor mația ade vărată re feritoare la masca laringiană
a) cea mai ind icată în resus citarea card io-respiratorie efectuată de personalul p aramedical
sau medical ;
b) când se utilizează pacientul poate fi conștient ;
c) sunt de utilizare îndelungată, nesuportând ster ilizări;
d) aspirația pulmona ră se poate efectua c ând se utilizează masca laringiană .

30.Identific ați afirmația fa lsă referitoare la resusc itarea cardio -respirato rie:
a) în absența personalului calificat pentru efe ctuarea intubației traheale sunt utilizate ca
alternative masca lar ingiană, combitubul, I -gel;
b) abordul venos este ind icat a se real iza în prime le 4 minute de la dia gnosticarea stopului
cardio-respirator ;
c) medicame ntul principal utilizat în timpul resuscităr ii, la fiecare 3-5 min, rămâne adrenalina ;
d) după intubarea traheei , compresiile toracice se efec tuează discontinuu, cu o frecvență d e
100/minut .

30. Interve nțiile de nu rsing pentru menține rea permeabilității căi lor aeriene la pacientul comatos
constau din urmă toarele, cu excepția:
a) controlul cavității bucal e și îndepărtarea eventualelor proteze dentare;
b) introducerea unei ca nule oro-faringiene pentru a preven i obstr uarea căilor aeriene
superioare prin căderea baz ei limbii și închiderea glotei;
c) plasarea pacient ului în poziția de siguranță în decubit dorsal;
d) la pacie nții cu sindrom de hipertensiune intracraniană, ridicarea că pătâi ului patu lui la 45°
pentru a preveni aspir area secrețiilor în căile aeriene inferioar e.

32.Prin stomie se înțelege
a) orificiu intesti nal artificial creat printr -o intervenție chirur gicală, în vederea eliminării
continutului int estinal
b) deschiderea și fixarea colon ului la supr afața peretelui abdom inal
c) deschiderea și fixarea operatorie a intestinului sub țire la nivelul pielii peretelui
abdo minal
d) crearea printr -o interven ție chirurgi cală a un ei deschizături prin care se realizea ză o
comunicare între u n org an cavita r și tegumen t

33. Interven ția de nursing pentru asi gurarea echilibrului vo lemic și nutrițional la pacientul
comatos constă din următoarele, cu excepția:
a) evaluarea per iodică a stării de hidratare, a aspectului m ucoaselor și a tonusului muscu lar;
b) testarea per iodică a reflexu lui fotomotor;
c) monito rizarea electroliților și a altor constante de laborator recomandate de medi c;
d) asigurarea parenterală a fluidelor, p e durata abolirii reflexului de deglutiție, cu
supravegherea atentă a cantității și ritmului d e administrare a fluidelor (stabilite de medic);

34. Îngrijire a pac ientului ventilat mecanic constă în următoarele , cu excepția :
a) tapotament toracic
b) aspirație pe sondă de intubație
c) schimba rea pe riodică a sondei de in tubaț ie

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
291
d) kinetoterapie respiratorie

Mod ulul 51. Conduită în urgențe medico -chrurgi cale
Dr. Gabriela Turcu , prof. Mihaela Postelnicu , prof. Georgeta Pașnicu

1.Alegeți varianta core ctă:
a) sincopa este determinată de creșterea tensiunii diferențiale ;
b) sincopa este o pierder e de scurtă dura tă a stării de conștientă ;
c) sincopa apare de r egulă în clinostatism ;
d) sincopa este o pierdere de scurtă durată a funcțiilor vegetative .

2. Identifi cați medicația de urgență în astmu l bronșic:
a) antitusive
b) opiac ee (morfi nă, mialgin) ;
c) miofilin și hemi succinat de hidrocor tizon;
d) vasodilatatoa re

3. Identificați simptomele specifice în edemu l pulmonar acut:
a) transpirații și dispnee seve ră;
b) edem al pleu rei și febră ridicată ;
c) junghi toracic și transp irații;
d) hem optizie și d isfagie

4. Iden tificați varianta corectă :
a) șocul hipovolemic se însoțește de bradicardie ;
b) șocul hipovolemic se însoțește de poliurie ;
c) șocul hipovolemic apare d upă un accid ent vascular cerebral ;
d) șocul hipovolemic este s ecund ar hemora giei.

5. Al egeți afirmația corec tă:
a) comă hipoglic emică se instalează len t, fiind o comă calmă ;
b) comă hipoglicemică se însoțește de tegumente uscate și pliu cutanat per sistent ;
c) comă hi poglicemică este determ inată de scăderea glicemiei ;
d) comă hipo glicemică se tratează cu vas odila tatoare cerebrale .

6. Alegeți varianta cor ectă:
a) șocul anafilactic se produce prin descăr carea de adrenalină ;
b) șocul anafilactic poate apărea la cortizon ;
c) șocul anafilacti c se îns oțește de presbiopie ;
d) șocul anafi lactic se însoțește de angio edem .

7. Identificați se mnul clinic care indică instalarea stopului cardio – respirator :
a) nistagmus;
b) absența pulsului la carotidă ;
c) con tractura generaliza tă;
d) creșterea bruscă a te nsiunii arteriale .

8. Ident ificați simptomul c e apare în encefa lopati a hipertensivă :
a) cefalee intensă și vărsătu ri;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
292
b) redoarea cefei ;
c) sincopa ;
d) bradic ardie.

9. Identificați afirmația specifică eclam psiei:
a) se însoțe ște de hipotensiune arterial ă;
b) evoluează în 2 faze;
c) valori le TA nu de pășesc 160 mm Hg ;
d) se însoțește de convu lsii tonico -clonice .

10. Pr ecizați varianta corectă în cazul arsurilor:
a) gravitatea este dată de mecanismul de produc ere;
b) se pot înso ți de șoc postcombu stional ;
c) gradul II reprezint ă escar a dermi că totală;
d) suprafața fiecărui me mbru pelvin reprez intă 10% din suprafața corpu lui.

11.Alegeți afirmația corect ă:
a) curățarea orofaringelui de secreții sau vărsături se fac e cu spatule chirur gicale.
b) secrețiile neelimin ate prin drenaj postura l pot fi aspir ate utilizând o sondă de asp irație sterilă;
c) în obstru cțiile subglotice se pr actică intubația orotraheală sau traheostomia ;
d) în cazul obstrucțiilor laringo -traheale severe se practică apăsarea d iafragmului de jos în
sus, p rovocarea de tuse arti ficială .

12. Identificați afirmația falsă :
a) oxige noterapie se recoma ndă în toate formele de insuficiență respiratorie acută.
b) se administreaz ă oxigen umidificat prin sondă nazală, introdusă în faringe, cu o l ungime
egală cu distanța de la nas la lobul urechi i.
c) se va asigu ra un debit de 26-28 l/minut .
d) înain te de a începe oxi genoterapia este necesa r să se asigure permeabilitatea căilor
respirator ii.

13.în cazul crizei astmatice sunt corecte u rmăto arele afirmați i, cu excepția:
a) este un sind rom clinic caracteriza t prin reducer ea generalizată, variabilă și rever sibilă, a
calibrul ui bronhiilor, cu crize paroxistice de dispnee expiratorie și raluri sib ilante;
b) criza apare de obicei în a doua jumătate a nopții, de obice i brutal, cu di spnee și neliniște,
prurit și hiper secreți e bronș ică; alteori este anunțată d e prodr oame ;
c) dispneea dev ine paroxistic ă, polipn eică, cu expirație scurtă și șuierătoare;
d) bolnavu l rămâne la pat sau aleargă la fereastră, pradă setei de aer, de ob icei stă în poziție
șezândă , cu capul pe spate și sprijin it în mâini, ochii injectați, năril e dilatate, jugulare
turgescente, ortopnee.

14. Starea de rău astmatic reprezintă:
a) stadiul clini c cel mai sever al astmului bronșic ;
b) un sindrom, care durează toată viața și are o evoluție înd elungată, discontinuă,
capric ioasă.
c) sindrom clinic caracterizat prin re ducerea generaliza tă, variabilă și revers ibilă, a
calibrului bronhiilor, cu crize paroxist ice de dispnee expiratorie și raluri sibilante.
d) la început criza pa roxistică este declanșată nu mai de alergene ,dar pot inter veni și stimuli
emoționali, climate rici.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
293
15.Alegeți afirmaț ia falsă:
a) pneumotoraxul spontan reprezintă un accident acut și constă în efracția pleurei viscerale
și pătrunderea aerul ui din plămâni în cavitatea pleura lă;
b) pneumotor axul reprezintă pătrun derea și preze nța aerului în cavitatea ple urală, datorită
perforări i pleurei.
c) pneumotorax ul sp ontan este complicația unei anomalii a pleur ei sau leziunilor pulmonare
preexistente de natu ră congenitală sau dobândită.
d) pneumotoraxul suf ocant (cu supapă) se ma nifestă cu bra dicardie, hi pertensiune, tah ipnee .

16.Identificația afirmația corectă :
a) hemo ptizia este o urgență medico -chirurgicală , sângel e fiind roșu, aerat provenind din
arborele traheob ronșic și/sau paren chimul pulmona r în cursul unui efort de tuse ,
b) insuficiența respi ratorie acut ă reprezintă inc apacita tea plămânilor de a face față
schimburilo r gaz oase, însoțită de bradipnee și hipertermie.
c) cianoza este prezentă în anemii, șoc hipovolemic , intoxicații cu CO, intoxicații cu
cianuri, al caloză.
d) oxigenoterapia se rec omandă în toate for mele de insufici ență respiratorie acută d oar cu
un debit constan t doa r de 3 l/ minut.

17.Sunt aritmii sinusale:
a) tahicardia sinusală și bradicardie sinusală ;
b) extrasistolele sporadice, izol ate sau sistem atizate: bigeminism, trigemin ism,
cvadrigemi nism;
c) tahicar dia atr ială paroxis tică;
d) fibrilația atrial ă.

18.Stopul cardio -respirator se caracterizează prin:
a) respirație superficială, puls sla b, hipote nsiune, stare de conștie nță absentă, reven ire
spontană după câteva secund e sau minute.
b) apnee, puls slab sa u absent la caroti dă, stare de conștiență absentă, paloare, relaxare
musculară, tensiun e arterială 0.
c) respirație profundă, zgomotoas ă, stare de inconșt iență profundă.
d) respiraț ie păstrată, tensiune arteria lă 0, stare de conș tiență păstrată.

19.Suportul vital de ba ză se referă la următoa rele, cu excepția:
a) menți nerea libertății căilor a eriene;
b) suportul ventilației și circul ației fără ajutorul vreunui e chipament cu excep ția
dispoz itivelor de protecție ;
c) evalu area stării de conșt iență a victimei ;
d) oprir ea respirației este concomitentă cu oprir ea in imii.

20.Sunt criterii de apreciere a gradu lui unei intoxicații următoarele, cu e xcepția:
a) starea nervoasă și t ulburările neuro -musculare: depresie psihică, somn olență, comă, delir,
haluc inații, cefalee, pareze , paralizii, contr acții, convulsii ;
b) tulbu rări respiratorii și cardiovasculare: dispnee, br adipnee, polipnee, palp itații,
tahicar die, bradi cardi e;
c) modificări tegumentare: cianoză, colora ție roșie, tegument us cat sau umed;
d) durere în fosa iliacă sau în abdome nul inferior, cu i radiere în pelvis, lomb e, co apse și la
distanță în epigastru sau regiune a scapulohumerală.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
294
21.Identificați af irmația gr eșită:
a) atropina est e antidotul compușilor organ o-fosforici.
b) sulfatul de prot rombină este antido tul heparinei.
c) nalorfin a este antidotul m orfinei.
d) alcoolul etilic este antidotul alcoolului metilic.

22.Corpul s trăin inclavat în cornee :
a) determin ă pierderea ochiu lui dacă se i ntervine în primele 8 ore.
b) se extrage de urgenț ă cu un tampon de vată cur ată, plasat pe o bagh etă de sticlă și
înmuiat în apă;
c) se extra ge doar de către specialist ;
d) se extrage p rin spălătură abundentă a saculu i conjunctival c u apă sau o soluț ie
dezinfectantă .

23.Starea de rău astmatic :
a) prezintă polipne e, cu expira ție prelungită și tiraj, cianoză.
b) se cara cterizează prin junghi atroc e, sub mamelonar , dispnee progresivă, intensă și
tuse uscată, chinuitoar e.
c) este precedată d e obi cei de fenomen e prodromale senzație de căl dură retrosternală,
anxietat e, cefa lee, apărute brusc.
d) este o d urere t oracică violentă l ocalizată retrosternal sau p recordial, mimând durerea
din infarctul mio cardic acut cu caracter cons trictiv sever.

24.Moarte a clinică repr ezintă:
a) stopul cardiac și re spirator, reversibile la unii pacien ți prin apli carea promptă a măsuril or
de resuscitare ;
b) comă profundă a pacien tului la care persistă respirația spontană, carac terizată prin
moartea neuron ilor emisferelor cer ebral e.
c) pierderea t uturor reflexelor ce se înch id în trunchiul cerebr al, pie rderea respirației
spontane, dar cu mențin erea activității c ardiace.
d) moartea tuturo r țesuturilor nervoase cu persistența reflexelor medu lare.

25.Manevra Heimli ch:
a) este singura pro cedur ă de îndepărta re a corpilor străini respir atori recomandat ă la
gravide ;
b) favori zează elimin area corpilor st răini o bstruanți ai căilo r aeriene, la pacienți conșt ienți;
c) este o procedură ce constă în vizualizarea corpilor străini respir atori la pacienții inconștienți;
d) metodă de îndepărtarea corpilor traheali prin folosir ea laringo scopulu i.

26.Coma vigilă – comă de gradul I se caracterizea ză prin:
a) pierderea cuno știnței, abolirea mișcărilor voluntare, alterarea gravă a sensibilității,
circulație și respira ție păstrare sau mini m alterate ;
b) stare de cunoști nță incomplet pierd ută, confu zie, re flexe, circu lație și respira ție păstrate;
c) pierderea c unoștinței, inerție mot orie, senzitivă și senzorială, tulburări respirat orii,
circulatorii sau meta bolice ;
d) pierderea cunoștinței, tulburări cardiovasculare și respirat orii

27.Respiraț ia Ku ssmaul se întâ lnește în:
a) comă de gradul I;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
295
b) comă d e gradul II;
c) comă de gradul III;
d) comă de gradu l IV.

28.Adrenalina este medicamentul de el ecție în:
a) șocul cardiog en
b) șocul infecțios.
c) șocul anafilactic.
d) șocul hemoragic.

29.Este indicat ă profilaxia anti tetan ică în caz de:
a) înțepături de insecte ;
b) mușc ături d e animale ;
c) herpes ;
d) stări febrile acute.

30.Profilaxia antitetanică este contraindicată în:
a) plăgi accidentale de schise, sângerânde.
b) price plagă sau arsură care a fost tratată la peste 6 ore de la produ cere
c) stări c linice evidente de infecție
d) stări febrile acute.

31.Se rec omandă aplicarea de com prese reci/gheață pe zona înțepăturii de insecte pentru:
a) a preveni apariț ia șocului anafilactic.
b) a combate durerea l ocală.
c) a opri absorbția și î mprăștierea veninu lui
d) a preven i cram pele muscula re.

32.Identifi cați afirmația falsă :
a) hematemeza este o hemoragi e internă.
b) epistaxisul este o hemoragie nazală
c) melena este o hemoragie e xteriorizată.
d) în hemoragi a arterială sâng ele țâșnește sincron cu sistola cardiacă și are culoare roșu aprins.

33. Se interz ice spălătura ga strică:
a) în cazul ingestie i de substanțe corozive ;
b) în intoxicațiile cu barbiturice ;
c) în intoxicația cu detergenți ani onici;
d) în intoxicația cu ciupe rci.

34.Antidotul heparinei este:
a) nalorfina ;
b) nitritul de s odiu;
c) sulfatul de protamină;
d) piridox ina.

35.Adminis trarea m orfinei este indi cată în:
a) pneumonie bac teriană;
b) pancreatit ă acută ;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
296
c) ocluzi e intestinală ;
d) colică renală .

36.Este contraindicat în hemoptiz ie:
a) repausul absolu t la pat;
b) administ rarea de m edicație ex pectorantă ;
c) aplicar ea de pung ă cu ghe ață pe regiunea sternală ;
d) hemostază medic amentoasă.

37.Gangrena uscată se întâlnește în:
a) radiația termi că;
b) deger ătura de gradul IV;
c) arsură de gradul III;
d) arsura electrică.

38.în retenția acută de urină se e xecută în urgență :
a) spălătură v ezical ă;
b) sondaj vezical evacuator ;
c) puncție vezicală ;
d) admini strare de antispastice.

39.Accidentații cu traumatisme toraco -pulmonare și insuficiență respiratorie se transportă:
a) în poziția Trendelenburg;
b) în poziție semișe zând;
c) în poziție decub it later al;
d) în poziție decubit ventral.

40.Alegeț i afirmația corec tă:
a) moartea clinică corespun de momentului în care s -a produs stopul card iac irevers ibil, cu
distrugerea ireversibil ă a cortexului;
b) moartea biologică urmează morții cli nice dacă nu s -au decl anșat ma nevrel e de
resusci tare, cu leziuni cerebra le ireversibile;
c) moartea clinică este un proces reversibil, dar cu leziuni cerebrale irev ersibile.
d) moarte biologică precede moartea clinică.

41. Care din p rocedeele de mai jos pot efe ctua hemostaza definit ivă?
a) per fuzii cu ser fiziologic și g lucozat 5-10%;
b) admini strarea de hemostatice: vitamina K, venostat, adrenostazin;
c) ligatura și sutur a vaselor;
d) așezarea bolnavul ui în poziție Trendelenbur g;

42. în cazul stopului c ardiac, după administr area unu i șoc electric ext ern se recomandă :
a) reluarea manevrelor de reanimare cardio – pulmo nară de bază timp de 3 minute
b) reluarea m anevrelor de reanimare cardio – pulmonar ă de baz ă (masaj cardiac și ventilație)
timp de 2 min
c) administrarea 1 mg Adrenal ină iv
d) adminis trarea de 300 mg Amiodar onă iv

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
297
43. Pulsoximetria este o metodă :
a) invazivă
b) determin ă cantitatea de oxi gen existenți în sângele periferic
c) de determi nare a CO
d) de de terminare a CO2

44. Oxig enoterapia se poate real iza cu a jutoru l următoarel or dispozitive, cu excep ția:
a) canul ei nazale
b) măștii de oxi gen
c) sond ei Yankauer
d) aparatul ui de ventilaț ie mecanică

45. Care este cauza tahi pneei în cazul unei hemoragii?
a) scăderea CO2 din sânge și țesuturi;
b) vasoco nstricți a arte rială;
c) scăderea hematocr itului;
d) creșterea CO2 în sânge și excitarea centr ului respirator din bulb;

46. Care este cla sificarea hemoragiilor după sediul sângerării ?
a) arteriale, venoase, capilare, mixte;
b) externe , interne, exteriorizate ;
c) accid entale , chirurgica le, posttraumati ce, medi cale;
d) mici, mijl ocii, mari, cataclismic e

47. La un pacient inconștient , cu obstruc ție de căi aeriene se efectueaz ă
a) compresi uni toracic e
b) compresiuni abdo minale
c) stimularea tusei
d) administrarea oxigenului

48. Cel mai frecvent ritm întâlnit la st opul car dio-respirator la adulți este:
a) activita te electric ă fără puls
b) fibrilația atrială
c) asistolia
d) fibrilația ventriculară

49. Hemoperitone ul reprezintă:
a) prezența de sânge în cavitate a peritoneală;
b) prezența de aer în cavitatea peritoneală;
c) prezenț a de sân ge în cavitatea p leurală;
d) prezenț a de aer în cavitatea pleural ă

50.Traumatismul abdomin al este penetrant dacă:
a) există soluție de conti nuitate la nivelul pielii;
b) există leziune a unui viscer intra abdominal ;
c) leziunea interesează peritoneul parie tal;
d) există pneumoperito neu.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
298
51. Hemoragiile i ntern e pot fi:
a) hematemeză;
b) hemartroză;
c) epistax is;
d) hemoptizie.
52. Cauzele de activitate electrică fără puls pot fi următoarele, cu excep ția
a) hipertermia
b) tulbur ările electr olitic e
c) pneumotoraxul sufocant
d) tamponada cardiac ă.

Modulul 52. Gerontologie, geri atrie și nursing specific
Dr. Mircea Pleșca , prof . Alina Mihalache

1.Infarctul mioc ardic la bătrâ ni se caracterizeaz ă prin:
a) simptomul de debu t este durerea precord ială
b) infarc tele miocard ice silențioase, descope rite pe EKG sunt rare
c) apare datorită obstr ucției progresive a arterei carotide
d) la vârstnici, infarctul miocardic acut debutează pri n dispnee

2.Alegeț i răspunsul corect leg at de HTA la vârstnici:
a) HTA esențială poate avea o cau ză renovasculară
b) este fa ctor de risc pent ru afecțiunile digestiv e
c) în unele cazuri, în ciuda unor valori tensional e crescute , semnele clinice sunt aproape
inexis tente
d) tratamentul u rmărește scăderea brus că a t ensiunii arteriale .

3.Demența se ca racterizează prin:
a) afecte ază în special memoria și orientarea ;
b) cauza c ea ma i frecventă este vasculară ;
c) are evoluție acută, rapidă, cu afectarea tranzitorie a funcți ei intelectuale ;
d) gândirea nu este afectată .

4.Tratamentul refluxu lui gast roesof agian constă în:
a) cel mai d es folosit e sunt cele cu acțiune proki netică – omeprazol;
b) nu e nevoie de pr evenirea recurențelor (r ecăderilor);
c) blocant ele H2 nu se utilizează ;
d) inhibitori de pomp ă de protoni – lansoprazol.

5.Următoarea afirmație de spre dia betul zaharat este adevărată :
a) simp tomele c lasice sunt poliu rie, polidip sie și poli pnee;
b) diagnosticul de diabet zaharat se face prin determinarea glicemiei a jeun >/= 126 mg%,
în prezența simptomelor sau la două determ inări dif erite;
c) în absen ța trat amentulu i, hip erglicemia n u conduce la complicații pe termen lung;
d) diabetul zaharat de tip 1, insulino dependent – apare la persoanele de peste 40 ani, obeze.

6.Alegeț i răspunsul corect l egat de obezitate:
a) obezi tate moderată are IM C(indice de masa corpo rală; gradul al II-lea): >50%;
b) nu est e consider ată facto r de ris c pentru accidentul va scular cerebr al;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
299
c) factorii genetici, sedentar ismul intra în etiologia obezi tății;
d) indicele de masă corporală rep rezintă raportul dintre greu tate și înălțimea indi vidului .

7.Presbiopia se caracterizează p rin:
a) este o modificare patologică a procesulu i de îmbătrânire ;
b) diminuarea puterii de aco modare a ochiului în special p entru vederea la dist anță;
c) cristalinu l se subți ază și pierde din elasticitate;
d) se co rectează cu le ntile diverg ente.

8.Alegeți afirmaț ia corectă din tre următoarele răspunsuri :
a) refluxul gastroesofagian este favorizat de accelerarea tranzitului int estinal ;
b) se conside ră greutate normală dacă IMC = 18,5 – 24,9;
c) în tratamentul HTA se utilizea ză monoterapia, fiind cea mai eficientă, fără efecte advers e;
d) evoluția și prognosticul abdomenului acut sunt întotdeaun a bune.

9.Incontinența fecal ă se caracterizează prin urm ătorul răspuns:
a) poate fi determinată de deme nță, accidente vascula re cereb rale, afecțiuni ale măduvei ;
b) co nstipați a cronică nu face parte din etiologie ;
c) pierdere voluntară a materiilor fecal e și a gaz elor prin orificiul anal;
d) rezultatul tratamen tului este foarte b un.

10.Alegeț i răspunsul co rect:
a) în timpul som nului cr ește r itmul cardia c și respirator ;
b) geriatria se ocupă cu bolile de nutriție ;
c) osteoporoza apare datorită modificăr ilor hormona le, mai frecvent la bărbați ;
d) diabetul zaharat este factor de ris c pentru infarctul miocardic .

11.Geriatria se ocu pă cu :
a) cercetarea aspectelor patologi ce ale îm bătrânirii;
b) modificările survenite în funcționarea organismului;
c) modif icările orga nelor interne;
d) modificările organelor de simț .

12. Identificați afirmația corectă:
a) la vâ rstnic este fiziologic ă scădere a în greutate a inimii;
b) la vâr stnic est e fiziologică scleroza și calcifierea v alvel or cardiace ;
c) îngustarea și decalcifierea arterelor coron are sunt considerate fiziologice la vârstnici;
d) hipotrofia ventriculară stâ ngă este considerată f iziologic ă la vârstnic.

13.Modificările f iziologic e în anatomia in imii vârstnicului sunt:
a) scăderea în greutate a inimii ;
b) scleroza și calcifierea valvelor cardiace;
c) îngustarea și decalcifierea arte relor coronare;
d) hipotrofi a ventriculară stângă.

14.Identificați afirmația greșită:
a) vasele care aprovizionează cu sânge creierul su nt vulne rabile la ateroscleroză ;
b) diminuarea fluxu lui cerebral sanguin apar e odată cu înaintarea în vârstă;
c) scăder ea acuității auditive este o modif icare nefiziolog ică la vâ rstnic;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
300
d) scăderea dimensiunii r inichilor reprezintă o mo dificare fiziologică la vârstnic.

15.Identificați afir mația corectă:
a) este bine-cunoscută labilitatea afectivă și hipere motivitatea vâr stnicilor;
b) odată cu înaintarea în vârstă organismul își crește c apaci tatea de adaptare la efort ;
c) în cursul procesului de î mbătrânire apar doar numeroa se modificări patologice ;
d) instalarea osteopo rozei la vâr stnic este indusă de creșterea dens ității osoase.

16.Osteoporoza vârstnicului :
a) determină tasări verte brale și durer i intense la nivelul coloane i vertebr ale;
b) este det erminată de creșterea d ensității osoase;
c) se poate di minu a datorită mo dificărilor hormonale la femei;
d) este întâlni tă doar la indivizii de sex masculin.

17.Artroza este:
a) o afecțiune articula ră de origine mecanică și inflama torie;
b) o afecțiune art iculară de origine meca nică și neinflamatorie ;
c) o afe cțiune ce apare m ai ales înai nte de vârsta de 60 de ani ;
d) o afecțiune ce apare doa r la bărbați .

18.Identifica ți afirmația greșită:
a) proces ul de îmbătrânire afectează statu sul funcț ional al colonul ui;
b) procesul de îmbă trânire afectează metabolizarea gastrointestinală a medicamen telor;
c) îmbătrânirea af ectează se gmentul orofaringian ;
d) îmbătrânirea poate creș te motilitatea intesti nală.

19.Identificați afirmația corectă:
a) mestec atul și înghiț itul sunt ajutate de xero stomi e;
b) efectele secundare al e unor medicament e constituie cauza neprincipală a xerostomiei ;
c) mestecatul și îng hițitul sunt jenate de xeros tomie ;
d)xerostomia es te dată d e sen zația de gură încărcată cu s alivă.

20.Echilibrul psi hologic al bătrânului :
a) poate duce doar la tulburări de afectivitate;
b) poate fi afectat de schimbarea locuinței, de cesul partenerului;
c) este afectat doar de apari ția unor boli grave;
d) este af ectat doar de diminuarea venituri lor.

21.Identificați afi rmația greșită :
a) momentu l ret ragerii din viața profesi onală are repercusiuni profunde asupra vieții
vârstnicului ;
b) bărba ții vârstnici trăie sc mult mai pregnant s entimen tul inutilității socia le;
c) sentimentu l inutilități sociale duce l a accentu area decl inului emoțional și intelectua l;
d) declinul funcției intelect uale este mai rapidă și mai accentuată la femeile vârstnic e; decât
la bărbații vârstn ici.

22.Indicați afirmația co rectă:
a) bolile cardiova sculare s e aso ciază rar cu ateroscleroza ;
b) problemel e de dependență în bolile cardiovascular e sunt diferite la vârstnici față de adultul tânăr;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
301
c) manife stările bolilor cardiovasculare sunt identice la vârs tnic și la adultul tânăr ;
d) fumatul , dislipidemia, obezitat ea sunt f actor i de risc neimplicați în aterogeneză.

23.Identificaț i afirmația greșită :
a) infarctul miocardic acut la vârstnic este o comp licație a cardiopatiei ischemice ;
b) infarct ul miocardic acut apa re prin obstrucți a bruscă și complet ă a unei artere coronare ;
c) durerea precordială este prez entă la p acienții cu vârs ta peste 65 de ani ;
d) morta litatea în infarctul mi ocardic acut poate fi datorată șocului cardiogen.

24.Diagnosticu l de nursing în cadrul hipertensiunii arteriale la vârstnic se pune:
a) după efect uarea mai multor măsurători corec te a pres iunii arteriale;
b) după efectuarea une i singure măsurători a presi uni arteriale;
c) după valorile scăzute înregistrate la măsurarea presiuni arteriale;
d) după înregistrarea unor val ori ușor crescute a pr esiunii a rteriale.

25.Intervențiile auton ome asupr a problemelor de dependență a vârstnicu lui hipertensiv:
a) se rezu mă la administrarea de medicamente antihipertensive;
b) constau și în educarea pacien tului cu privire la adoptarea un ui nou stil de viață;
c) se rezumă doar la educarea respectări i prescri pției medicației hipertensive;
d) sunt inexistente.

26.Educația vârstnicului cu hipote nsiune arterială ortostatică :
a) este inefic ientă deoarece are pierderi de memorie;
b) constă în explicarea modului d e trecere din clinostatism în ortostatism;
c) este eficientă doar d acă îi explicăm mecanis mul d e producere;
d) se face doar la cererea sa.

27.Identificați afirmația greșită:
a) apati a, depresia și stări le anxioase reprezintă modificăr i ale afectivității la vârstnic ;
b) apatia se caracterizează pri n dezinteres asupra mediu lui înconjurător ;
c) depresi a este reprezentată de tristețe, stare de ind iferență, colțurile gurii coborâte ;
d) starea anxioasă este repr ezentată de liniște și o creșter e a capacității de con centrare.

28.Demența senilă este:
a) datorată uno r medicamente d e tip sedativ, hipnotic ;
b) o afecțiune cronică ș i progresivă;
c) o afec țiune acută;
d) o afecțiune ce se poate t rata fără probleme la domic iliu.

29. Tratament în demența senilă se referă la:
a) plasarea pacientului într-o cameră zgomotoasă ;
b) monitoriza rea continuă 24 de ore din 2 4 a pacientului;
c) monitorizarea pacientulu i doar pe timpul zilei;
d) doar la comba terea agitației psih omotori i.

30.Regulile de igienă a somnului pentru pacien ții vârstn ici nu cuprind:
a) consumul limi tat de lic hide seara;
b) practicarea unor activi tăți liniștite, relaxante pe timpul serii;
c) menț inerea unui orar neregulat de somn -vegh e;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
302
d) menținerea unui orar r egulat al meselor.

31.Printre cauzele care favori zează apar iția incontinenței anale sunt :
a) hernia hiatală;
b) complicațiile diabetului zahar at;
c) leziuni sau t raumatisme ale sfincteru lui anal sau al nervilor care îl inerve ază;
d) doar leziunile sfinc teriene anale.

32. Identifi cați afirmația corectă referitoa re la accidentul vascular cerebr al:
a) form a hemoragică e ste o urgență chirurgic ală;
b) este o cauză mino ră de morbiditate și mor talitate în lume;
c) se poate manifesta prin vederea clară;
d) se po ate manifesta prin cefalee i ntensă, paralizie a fe ței, brațul ui, piciorului.

33.Simptomele psihice al e sindromului de imobilizare sunt:
a) insomnie, depresie, negativism;
b) escare, compl icații urinare;
c) atrofierea musculat urii, redoarea articula ră;
d) tulburări circulatorii, valori crescute ale presi unii arteri ale.

34.Identificați afirmația greșită:
a) decizia de inst ituționalizare a vârstn iculu i trebuie să țin ă seama de dorința vârstnicu lui;
b) gradul de autonomie a vârstniculu i este luat în seamă la deciz ia de instituționalizare ;
c) decizia de instituționali zare a vârs tnicului ține doar de starea fi zică și psihică a acestui a;
d) contează starea fizică și psihică a vârstnicu lui atunci când se insti tuționalizează.

35.Identif icați afir mația corec tă:
a) cauzele i nstitu ționaliz ării pe termen lung sunt puține ;
b) pierderea autonomiei , a capacității de autoîngrijir e este o ca uză de institu ționalizare a
vârstnicu lui;
c) decizia de instituți onalizare a vârstniculu i ține doar de dorința acestuia ;
d) supor tul familie i vârstniculu i este fără importanță atunci când acesta este instituți onalizat.

36.Identificați afirmația corec tă:
a) anemia feriprivă este o condiție predispo zantă a fracturilor la vârst nic;
b) activitățile ce pre supun mișcări fizice moderate sunt co ndiții predispozante a fractur ilor la vârstnic;
c) afecțiuni le neurologice și psihi ce care pre zintă risc de cădere sunt condi ții predisp ozante
a fract urilor la vârstnic;
d) cefaleea este o condiție pr edispozantă a fracturilor la vârstnic.

37.Incontinența urinar ă de stres sau de efort :
a) este resimțită ca o dorință pu ternică, bruscă de a ur ină, dificil de suprimat,
b) poate apărea d oar ca o re acție adversă a unor medicamente,
c) este cea mai gravă formă ,
d) semnifică pierderea involuntară de urină după un efort de tuse, râs, strănut .

38.Identificați afirmația greșită:
a) speranța de viață es te mai cres cută în rândul femeilor;
b) xerostomia la vârstnic poat e apărea secundar consu mului unor medicamente ;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
303
c) bolile cardiovasculare reprezintă a treia cauză de deces din lume;
d) infarctele m iocardi ce la vârstnici pot fi silen țioase și pot fi desco perite întâ mplător.

39.Identificați afirm ația corect ă:
a) simptomul de debut în infarctul mioca rdic acut la vâ rstnic este durerea precordia lă;
b) hipotensiunea arterială ortosta tică este def inită ca o creștere a presiuni sistolice ;
c) print re cauzele majore de i ncontinență anală se numără hernia hiatală și dislipid emia ;
d) adenomu l de prostată este cea mai i mportantă afecțiune a prostatei , frecvent înt âlnită la
bărbații peste 60 de ani .

40.Identifi cați afirmați a greș ită:
a) paloarea este semn al anemiilor, apreciat pri n examin area tegum entelor și muco aselor ;
b) osteoporoza e ste o tulbura re metabolică a osului , determinată de creșterea progresivă a
densității osoase;
c) terapia ocupațională are un rol importa nt în recuper area c omplexă a vârstnicului alătu ri
de terapiile medica mentoase, psihoterapie, fizioterapie, kinetotera pie;
d) adaptarea la s tatutul de pensionar es te ma i facilă la cei care prin pregătirea profesi onală
își pot continua activitatea și după pensi onare.

Modul ul 53. Oncologie și nursing în oncologie
prof. Bararu Ta nia

1. Identificați afirmația falsă despr e tumora mal ignă:
a) se divi de continuu (independen ță de creștere) ;
b) nu se oprește din creștere (inse nsibilitate la stimuli inhibitori) ;
c) evită apopto za (nu moar e);
d) îmbă trânește .

2.Pentru diagnost icul de certitudine a cancerului b ronho-pulmonar sunt necesare :
a) biopsia bron șică și exame nul anatomo -patologic
b) radiografia pulmonară și fibroscopia ;
c) gastroscopi a și biopsia pleurală ;
d) tomografia computerizată și endoscop ia;

3. Singura substanță necancerig enă din fumul de tutun este:
a) oxidu l de carbon;
b) nitrozam ina;
c) hidrocarburi aro matice polici clice;
d) nicotina .

4. Simptom atologia de debut în cancerul bronho -pulmona r constă în, mai puțin:
a) tuse, febr ă;
b) durere tor acică ;
c) manifestări paraneoplazice ;
d) epistaxis.

5. Complicațiile ce p ot să apară în evoluția cancerului bronho -pulmonar sun t, cu excepți a
a) hemoptizii mari;
b) insuficiență respiratorie ;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
304
c) infecție respiratorie seve ră;
d) ascita.

6. Sunt substanțe ra dioprotectoare , cu o s ingură exce pție:
a) vitaminele ;
b) histamina ;
c) oxigenul ;
d) serotonina .

7. Identif icați afirmația falsă:
a) organe le foarte fot osensibile su nt măduva hematogenă , gonade le;
b) scopul trat amen tului chirurgical în onco logie este profilactic și curativ ;
c) radiosensibil itatea unui țesut c rește cu ph -ul, gradul de hi dratare, oxigenare și
temperatură ;
d) în timpul diviziunii celulare cea mai radi osensibilă fa ză este telofaza .

8. Identificați afirmați a corectă despre simptomul cl asic în cancerul de col uterin:
a) leucoreea (hidro ree) cu miros fetid ;
b) durere pelvină tardivă ;
c) tulburări urinare: polak iurie, disur ie, hematurie;
d) metroragie in termitentă(dup ă contact sex ual) iar în final perma nentă .

9. Identific ați afirmația corectă pentru diagnosticul de certitudine în cancerul de prost ată
a) polakiuria, disuria;
b) PSA(antigen specific p rostatic) >4ng/ml, tușeu rectal, RMN prostatic;
c) retenția incompl etă/completă de urină ;
d) dureri loco -regionale .

10. Identificați afir mația corectă pentru diagnost icul de certitudine în cancerul d e colon
a) modific area tra nzitului in testinal(diaree/constipație) ;
b) rectoragii/melenă ;
c) colonoscopie și puncție – biopsie;
d) disconfo rt abdominal persistent: crampe, meteorism, durere.

11. Factorii de prognostic sunt, mai puțin
a) factori legați de mediu extern
b) factori lega ți de boa lă – tumor ă
c) factori legați de gazdă
d) factori legați de tratament

12. Chimioterapia antin eoplazi că se administ rează numai după controlul, mai pu țin a:
a) hemoleucogramei complete ;
b) amilazemie ;
c) ureei, creatininei ;
d) VSH -ului, transam inazelor.

13. Efectele s ecundare ale tratamentului citostatic sunt, cu excepția:
a) greața, vărsătur ile;
b) toxici tatea hema tologic ă;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
305
c) creșterea a petitului ;
d) hepatotoxicitate .
14.Identi ficați afirmația falsă referitoare la simpto mele de alarmă pentru diagnosticul neoplasmului :
a) depresia ;
b) hemoragi i digestive, urinare ;
c) o plag ă care nu se vindecă ;
d) metroragii .

15.Îngrijirile postope ratorii au drept scop , mai puțin :
a) restabilirea funcțiil or or ganismului,
b) asigurar ea cicatrizării normale a plăgii
c) prevenirea complicațiil or.
d) prevenirea creșter ii tonusulu i muscular.

16.Când calea n aturală eficientă în administrarea a limentelor nu poate f i folos ită pentru
pacientul onco logic tratat chirurgica l, în primele zile p ostoperator, putem folosi urm ătoarele căi ,
mai puțin :
a) calea ora lă;
b) calea intr avenoasă ,
c) sonda na zogastrică ;
d) gastrostoma .

17. Rolul asistentei în terapia dureri i este, mai puțin:
a) administr ează medicația antalgică
b) urmărește efectul trata mentu lui antalgic
c) urmărește efectele secundare a le terapiei antalgice
d) în cazul pers istenței durer ii după tratamentul cu antalgice de linia întâi, se administrează opiacee.

18. Identificați afirmația falsă:
a) hormonoterapia în oncologie se administrează numai în cancerul de col uterin ;
b) calea de administ rare a citostaticelor este percutanat ă;
c) calea de adm inistrare a citosta ticelor este orală, intraven oasă, prin perfuzie ;
d) citostaticel e se administrează în cavitatea pleurală .

19. Examenul hist opatologic presupune pr eleva rea de țes ut prin, mai puțin:
a) biopsie p rin aspirație cu ac fin
b) biopsie cu ac gros
c) biopsie pr in recoltare de sân ge
d) biopsie excizională .

20.Măsurile de protecție în cazul a dmin istrării citostaticel or cupr ind, mai puțin :
a) halat cu mânecă scurtă, fără mă nuși și masc ă;
b) ochelari de protecție ;
c) masca facia lă pentru filtrarea aerosolilor ;
d) halate cu mânec i lungi și mănuși .

21. Intervențiile asistentu lui medical la pacient ul cu neoplasm gastric care prezint ă grețu ri și
vărsătur i sunt:
a) administrarea unui regim b ogat în lipide și glucide ;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
306
b) administrarea unor mese în cantități mici cu menține rea unei hidrat ări adecva te;
c) administr area un regim hipercaloric ;
d) nu necesită intervenți i speciale.

22. Reacțiile adverse frecve nte ale chimio terapiei su nt, cu excepția:
a) grețur i, vărsătu ri;
b) constipație, eritem tegum entar ;
c) apariția anemiei;
d) scăderea numărulu i de trombocit e.

23. Apariția infecții lor în oncologie este determ inată de o serie de fa ctori favoriza nți, mai pu țin
a) neutro penie și utilizarea d e catetere
b) transplantul medular
c) alterarea im unității celulare și umorale
d) administra rea de vaccinuri.

24. Interv ențiile asistente i în tratarea efectel or secundare ale chimioterap iei sunt, cu excepția:
a) hidratarea pe r os și parenterală a pacien tului;
b) tratame ntul vărsăt urilor, a efectelor ale rgice ale citostaticelor conform indic ațiilor;
c) monitorizarea pulsului, TA., diure zei, scaunulu i, temperaturii;
d) supra vegherea admin istrării parav enoase a unor citostat ice.
.
25.Reco mand ările pentru paci entul a flat în tratam ent cu citostatice sunt, cu excepț ia:
a) consum ul de alimente în cantită ți mici, de m ai multe ori pe zi ;
b) să bea lichi de înainte și după masă, nu în timpul mesei ;
c) să evite mirosuril e care deranjează – fum de țigară , parfumuri;
d) să consum e mâncăruri grase, dulci și sucuri carbogazoase .

26. Identificați afirmația falsă referitoa re la s chema d e administrare a citostaticelor:
a) o stabilește as istenta medicală ;
b) o stabilește medicul ;
c) citosta ticele se administreaz ă în cure;
d) citostaticele s e administ rează la intervale de timp pent ru ca organismul să se regen ereze.

27. Rolul nursing -ului în chimioterapie presupune, mai puțin
a) instruirea pacientului asup ra unor tehnici de relaxare înainte de chimiote rapie;
b) educarea pacien tului referito are la efect ele secund are po st-terapeutice;
c) informare a pacientului referitor la alimentația în cursul chimiote rapiei;
d) semnala rea promptă a febrei, frisoanelo r, scaunelor modificate, sângerăril or nazale.

28. Factori care cre sc riscul apari ției ca ncerului de co lon sunt:
a) alimentația cu fib re, legume și fructe
b) Ca (1-2 mg/zi) și vitamina D
c) sucroza
d) antioxidanți (vitamina C, E, beta -carot en, Se), folați

29. Educația p entru sănătate a unui pacient cu co lostomă, la externare constă în:
a) să sune la 112 ;
b) să mențină tegu mentele umed e;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
307
c) să facă duș o dată pe lună ;
d) să-și schimbe aparatul colector, să-și protejeze tegumentele din j urul stomei, să -și
mențină igiena generală.

30. Rolul asistente i în diagnosticul o ncologic constă în, mai puți n:
a) recoltează probe bi ologice și însoțește pacie ntul la an umite investigații
b) pregătește m aterialele necesare uno r explorări paraclinice
c) pregăteșt e psihologic pac ientul
d) prescrie medicația necesa ră unor explorăr i.

31. în administ rarea medicației citostatice asistenta respectă ur mătoarele măsu ri:
a) poartă e chipament de pro tecție și evită contactul soluțiilor cu tegument ele sale;
b) prepară soluțiile cu 6 ore înainte de i njectare;
c) nu necesită măsuri spe ciale;
d) prepară s oluțiile cu 24h îna inte de injectare.

32.Refer itor la markerii tumor ali următoarele afirmații sunt adevărate , cu excepția :
a) sunt antigen e din mediul extern
b) sunt substanțe biologice
c) sunt eliber ate de celulele maligne / produse de gazdă ca ră spuns la tumoră
d) sunt prezenți în măduva osoasă.

33. Infecțiile în oncologie sunt fav orizate de:
a) stimularea imunității celulare
b) leucocitoza
c) alterarea imunității umorale
d) hormo noterapie

34. Valoarea PSA (antige nul specific pros tatic) poate crește în următoare le afecțiuni , mai puțin :
a) în neoplas mul de prostată
b) în prostati te
c) după tușeul rectal
d) în adenomul de prostată

35. Simpto matolo gia neoplasmulu i de prost ată include, mai puțin :
a) hemospermie
b) hematurie
c) nevoi a imperioasă de a u rina
d) uretroragie

36. în faza de pr ostatism a adeno mului de prostată î ntâlnim, mai puțin :
a) polaki urie diurnă
b) erecții și poluții noct urne
c) senzaț ie de corp s trăin în rect
d) forța jetului urinar diminuată .

37. Referitor la strategia de trata ment a cancerului esof agian următoarele afirmații sunt
adevărate, cu e xcepț ia:
a) chirurgia rămâne standardul de tratame nt pentru boala rezeca bilă

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
308
b) chimioter apia / chimi oradioterapi a preoperatorie poate transfo rma o tumoră inoperabil ă
într-una operabilă
c) chimiora dioterapia definitiv ă este standard în boala locoreg ională, dacă pacientul nu este
apt medical pentru o intervenție chirurgicală
d) chimiote rapia / chimio radioterapia posteoperat orie crește riscul de recidiv ă.

38.Factorii de ris c ai cancerului de col uterin sunt:
a) debutul tardiv al vieții sexuale
b) nivel socio -economic crescut
c) infecția cu Human p apillomavirus (HPV)
d) consumul de antiinflamatorii n esteroidiene .

39.Referito r la canceru l hepatic urm ătoarele afirma ții sunt adev ărate, cu excepția:
a) ficatul este unul d in cele mai frecvente organe de metastazare
b) diabetul zaharat nu este considerat factor d e risc
c) unul din factorii de risc este steatohepati ta non -alcooli că
d) cancerul hepatic este adesea numit o ”boală silenț ioasă” fiindcă în stadii incipiente este
asimptomat ic

40. Referitor la cancerul bronhopulmonar următoar ele afirmații su nt adevărate, cu ex cepția:
a) de obicei, la moment ul diagnosticului canc erului bronhop ulmonar cu c elule mici, boala
este prea extin să pentr u o abordare chirurgic ală
b) reprezintă o creștere con trolată a celulelor m aligne
c) bronhoscopia, mediastinos copia, biopsia g hidată CT și toraco tomia sunt teste diagnostice
d) se poate manifesta pr in tromboflebi tă venoasă migratory

41.Disfagia este un sim ptom pre zent frecvent în următ oarele afecțiuni, cu excepția :
a) acalazia cardiei
b) cancerul esofagian
c) boală de ref lux gastro-esofa gian
d) ulcerul duode nal

42. Printre factorii de risc ai cancerului es ofagian se num ără, cu exce pția:
a) cafea ua
b) alcoolul
c) tutunul
d) radiaț iile ionizante

43. Simptome ce apar ca urmare a invaziei unui cancer e sofagian în structurile adiacent e sunt
toate cel e de mai jos, cu o excepție:
a) vocea bitonală
b) sughițul
c) fistula eso -bronșică
d) disfa gia

44. Car e dintre urm ătoarele afirmații pr ivind mă surarea tensiunii art eriale este falsă?
a) pacientul stă în șezând , cu bra țul sprijinit, la nivelul cordul ui
b) dacă există diferență la măsura re între cele două brațe, se ia în considerare val oarea cea
mai mică

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
309
c) pacient ul trebuie l ăsat în repaus câteva minute înaintea măsurării t ensiunii arteriale
d) în condiț ii de zgomot se poate d etermina tensiunea arterială sis tolică folosind, în loc de
stetosco p, palparea arterei radiale

45. Țesutul tumoral este constitui t din:
a) celule nediferențiate , cu potențial biologic identic
b) celule, car e respectă o ierarhizare comp artimentală, cu celule șușe, de tranziție, și celule
mai mult sau mai puțin diferențiate, asemănătoare țesuturilor normale
c) celule, care ben eficiază de ap ort exogen în exces de f actori de creștere
d) celule no rmale, supuse unei s timulări autocrin e.

46.Gang lionii lim fatici regionali:
a) constituie un filtr u în calea disemină rii celulelor tumorale
b) interesarea lor precede me tastazarea san gvină
c) sunt interesați în mod aleatoriu
d) sunt un simplu indicator al reziste nței organismului

47. Care este metoda, prin ca re se prec izează diagnosticul de malignitate?
a) metoda imagistică
b) examenul citologic
c) examenul h istologic
d) metoda endo scopică

48.Riscul de apa riție al can cerului după oprirea fumat ului:
a) nu este modificat
b) este modificat numai după 15 ani
c) scade în primii 4 ani și rămâne crescut în continuare
d) devine e gal cu populația generală după 10 -15 ani

49.Precursorii tumorali r eprezintă:
a) leziuni tisulare asociate cancerului
b) o etapă obligatorie în dezvoltarea canc erulu i
c) condiție premergătoare cronologic c anceru lui, dar care nu este urmată obl igatoriu de
leziuni invazive
d) expre sia unor stări de imunodeficiență

50.Modificare a regimului al imentar perm ite o reduce re a incidenței cance relor cu:
a) cca. 20%
b) cca. 30%
c) cca. 40%
d) cca. 50%

51.Care este cel mai importa nt factor etiologic al cancerulu i în România ?
a) alimentația
b) alcoolu l
c) virusul Epstein -Barr
d) virusul hepatitei B

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
310
52.Profilaxia can cerului este :
a) posibilă în cca. 80% din cazu ri
b) nu es te posibilă
c) este po sibilă numai în cazul factorilor de risc industriali
d) este posibilă numai pentru ca ncerele produse d e fumat .
53. Terapi a hormonală este
a) ablativă
b) aditivă
c) competi tivă
d) toate cele de mai sus sunt false.

54. Intervenți ile asistentei medicale în cazul modif icării imaginii corporale (necesitatea
colostomei) la pacienț ii cu cancer digestiv presupun e:
a) încuraja rea pacientului s ă-și exprime temeri le sau anxietatea
b) toate răspunsuril e sunt adevă rate
c) coopta rea pacientul ș i familiei acestuia în acțiunea de în grijire și control a colostomei
d) explicarea necesi tății și scopului intervenției chirurgicale

55. Asistenta medicală respectă următoarele reguli de administrare a med icamentelor ci totoxice:
a) administrarea citotoxicelor după obținerea consimțământului p acientului
b) respectarea căii de administrare a medicame ntului conform prescripției
c) asigurarea că pacie ntul a consumat o c antitate necesară de aliment e pentru ziua
administ rării
d) purtare a echipament ului de prot ecție ce include: mănuși chir urgicale, halat de protecție de
unică utilizare cu mâneci lungi, masca c u filtru de particule, ochel ari de protecție .

Modulul 54. Îngrijir i paliative – Prof. Tania Ba raru
1. Care variantă est e corectă :
a) îngrijirea pa liativă se ac ordă în spitale de p rofil;
b) îngrijirea pali ativă se acord ă în școli;
c) îngrijirea paliativă se acord ă în creșe;
d) îngrijirea paliativă s e acordă la locul de muncă .

2. Identif icați afirmația corectă :
a) echipa de îngrijiri paliative este al cătuită din brancardieri ;
b) echipa de îngri jiri paliati ve este alcătuită din medici , asistenți medicali ;
c) echipa de în grijiri paliative este alcătuită din educ atori;
d) echipa de îngrijiri paliative este alcătuită din personal administrativ .

3. Alege ți afirmația corectă:
a) îngrijirea paliativă se acordă tuturor pacienților;
b) îngrijirea paliativă se acordă la locul de mun că;
c) îngrijirea paliativă se acordă indiferent de tratament ;
d) îngri jirea paliat ivă est e îngrijirea ce se acordă pa cienților a căror boală nu mai răspu nde
la tratamentul curati v.

4. Identificați afirmația corectă:
a) îngrijirea p aliativă se acordă în conval escență ;
b) îngrijirea p aliativă se acordă pentru stabi lirea diagnosticu lui;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
311
c) îngrijirea pal iativă se acordă pentru alin area dureri i;
d) îngrijir ea paliativă s e acordă pen tru tratament .

5. Pentru prevenirea es carelor de decubit, intervențiile autonome ale asisten tei medicale sunt:
a) schim barea poziției pacientului la interval de 6 -8 ore.
b) menținerea tegum entelor umede.
c) schimbarea poziției pacientului la interval de do uă ore și menținerea tegumentelor curate și uscate.
d) schimbarea poziției pac ientu lui la 12 ore.

6. Asistența muribundului vârst nic trebuie să răspundă:
a) nevoi lor sale fundament ale;
b) nevoilor speci fice;
c) nevoilor personale (co municare afectivă).
d) nevoilor psihice .

7. Identific ați medicația adjuvantă în fază terminală
a) antibiotic;
b) vitaminote rapie ;
c) antidepresive, anti convulsivante ;
d) serotera pie.

8. Varianta corectă a admi nistrării medicame ntelor cu ajutorul seringii automate este :
a) se încarcă la 6 h
b) se încarcă la 24 h, permite adm inistrarea const antă
c) se încarcă l a 12 h
d) nu poate fi utilizată

9. Alege ți varianta corectă privind rolul a sistentei medicale în echipa de îngriji ri paliative
a) discu tă cu persoanele di n exterior despre diagnostic ul pacientului ;
b) evalu area nevoilor de îngrijiri , abordare holis tică;
c) nu păstrează sec retul profesional ;
d) amână efect uarea trata mentului pentru tura următoare .

10. Îngrijirile paliative se aco rdă:
a) la toți bolna vii
b) la bolnavii co nvalescenți
c) la bolnavii a c ăror tratament nu mai corespunde bol ii incurabile
d) în grădinițe, creșe.

11. Rolul asiste ntei medicale în paliație este:
a) susține fizic și moral pacientul aflat în suferință;
b) se ocupă de partea admin istrativă ;
c) efectuează toaleta bolnavilor;
d) participă la alcă tuirea regimului alime ntar.

12. Care din următ oarele se consid eră complicați e apărut ă la un bolnav imobilizat timp îndelungat la pat:
a) artrită acută ;
b) escară de decubit;
c) epistaxis și lipoti mie;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
312
d) pneumotoraxul .

Modulul 55. Nur sing comunitar Modulul 56. Îngrijiri la domicili u
prof. Marce la Diaconeas a

1.Identificaț i afirmația corectă:
a) modelul conceptual al Virgi niei Henderson apreciază individul ca fiind un to t unitar
caracterizat prin nev oi fiziologice și aspirații, denumite generic nevoi fundamentale;
b) modelul de adaptare Roy prezintă id ei și aspect e privind modul și stilul de viață al fiecărei persoane;
c) modelul teoretic R ogersian se bazează pe cele trei conce pte: autoîngrijire, deficitul de
autoîngrijire și sistemul nursing;
d) modelul conceptual L evine f olosește termenul de „nursing psihod inam ic” cu cele patru
faze: orientarea, identifica rea, exploatarea, rezoluți a.

2. Identificați afirmația corectă:
a) modelul s istemelor comp ortamentale a fo st conceput de Imo gene K ing;
b) modelul sistemelor comp ortamentale a fost conceput de I da Jean Orlando;
c) mode lul sistemelor comportamentale a fost conceput de Dorothy J ohnso n;
d) model ul Sistemelor comportamentale a fost conceput de Myra Levine.

3. Identificați afirmația falsă:
a) modelul conceptual Levine are la bază trei con cepte: integritate, adaptare, conservare ;
b) modelul conceptual Doro theea O rem are la bază următoarele trei c oncepte:
autoîngrijirea, deficitul de autoîngrijire și sistemul nursing;
c) în modelul N euman, persoana menț ine echilibrul într e mediile interne și externe prin
adaptare la s tres;
d) modelul con ceptual al V . Henderson se bazează pe cele patru p ractici considerat e de
bază pen tru nursing: observarea, raportarea, înregis trarea și îndeplinirea acțiun ilor.

4. Identifi cați afirmația corectă:
a) Organizația Mondială a Sănătății definește familia ca fiind un sistem c omplex, format
dintr-un grup de persoa ne ce trăiesc împr eună dar care nu au legături afective comune;
b) conceptul d e sănătate a familiei porneșt e de la faptul că p ersoana nu este influențată de
mediul familial;
c) conform OMS „familia reprezintă o p ersoană sau un grup de per soane care trăiesc
împre ună și au legătur i de sâng e, prin căsătorie sau adopțiune
d) doi sau mai mulți indivizi care locuiesc în aceeași gospodărie și care sunt legați prin
îndeplinirea unor sarcin i sociale în comun , nu reprezintă o familie.

5. Care dintre următoarele afirmații es te falsă?
a) familia nucleară este formată din soț, soție și urmași locuind în tr-o gospodărie comună;
b) diada nucleară este comp usă din soț, soție, bunici și copii care locuie sc împreună;
c) famili a lărgită este fo rmată din soț, soție și rude;
d) familia cu un singur părinte se mai numește decapit ată.

6. Identificați afirmația incorectă:
a) mărimea medie a familiei este reprezentată de nu mărul membrilor fam iliei;
b) structura familiei se referă la numărul de persoane care comp un famil ia, vârsta, nivelul
de instruire, ocupația și tot ce der ivă din ea;

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
313
c) pentru a putea aprecia sănătatea familiei se iau în calcul diferiți indica tori: demografici,
sociali, economici, medicali;
d) ca urmare a scăde rii natalității, in România numărul c opiilor pe f amilie a crescut în ultimii ani.

7. Alegeți varianta corectă:
a) indica torii demografici se referă la structura fam iliei și evenimente le din f amilie ;
b) indicatorii s ociali se referă la costul bolii pentru familie și venitul mediu pe membrii de fami lie;
c) indicatorii medicali se referă la nivelul de dezvoltare, urba nizare și indus trializare;
d) indicatorii economici se referă la prevalența factorilor de risc în familie și la prevalența bolilor.

8. Identificați afirmaț ia falsă:
a) relațiile afective reduse între soți afectează dezvo ltarea copilului;
b) dramel e familiale n u au răsunet asupr a membrilor acelei familii;
c) stilul de viață familială influențează dezvoltarea copiilor din acea familie;
d) condi țiile de igienă precare au u n impact puter nic a supra sănătății f amiliei.

9. Aprecierea stării de sănătate a fami liei se face prin:
a) vizită la do miciliu și culegerea datelor;
b) schimbarea loc uinței și habitatului;
c) schimbarea comunității ;
d) evaluarea educației.

10. Violența fizică corpo rală se referă la:
a) violență de limba j, de tonali tate, expresii jignitoare;
b) persecuție psihică;
c) abuzarea fizică s exual ă a membrilor familiei;
d) maltratarea psihică legată de relațiile conjuga le.

11. Alegeți var ianta corectă:
a) prim a copilărie determină necesi tatea unor îng rijiri speciale;
b) în perioada a dou a a copilăriei, la fete , se instaleaz ă pubertatea;
c) în a treia p erioa dă a copilăriei încep să apară primii dinți definitivi;
d) adolescența est e perioada maturități i când se dezvoltă funcția sexuală la băieți, i ar la fete
apare me narha.

12. Identificați afirmația necores punzătoare:
a) filiația față de mamă se poate cere în cazul lipsei certificatului de naștere;
b) filiația față de mamă se poate cere în cazul nou născuți lor sau copiilor ab andonați;
c) paternitatea din a fara căsătorie i se stabilește numai prin recunoa ștere voluntar ă;
d) paternitatea din afar a căsătoriei se stabilește prin recunoaștere voluntară, testamentară
sau pr in acțiune în justiție făcu tă de mamă în numele copilului

13. Inf ertilitatea conjugală poate fi definită ca :
a) absența dorinței de a concepe un copil;
b) absenț a unei sarcini la un cup lu după cel puțin 1 an de coabi tare sexuală normală;
c) cel puțin două avortur i provocate în primul an de coabi tare sexuală;
d) absența unei sarcini la un cuplu după cel mult 3 luni de coabi tare sexuală normală.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
314
14. Infertilitatea prima ră de cauză feminină se caracterizeaz ă prin:
a) cel puțin o sarcină în antecedente;
b) acte sexuale incor ect efectuate, spălături va ginale ;
c) absența sarci nii în antecedente;
d) folosirea mijloacelor contr aceptive.

15. Infe rtilitatea de cau ză m asculină poate fi dată de:
a) varicocel, epididim ite;
b) spălătu ri vaginale;
c) viroze respiratorii;
d) lombosciatică

16.Identificaț i afirmația falsă:
a) echipa de îng rijire la domici liu nu trebuie să s e legitimeze la domiciliul p acientului ;
b) empatia este o calitate ce nu trebui e să lipsească celor ce acordă îngriji ri;
c) comunic area este esenț ială în activitatea de îngrijire ;
d) profesionalismu l este o responsabilitate a echi pei de îngrijire .

17.Identificați varianta corectă:
a) bolnavul c u convulsii va fi așezat în decubit dorsal cu ca pul întors într-o parte
b) asupra unui bo lnav cu con vulsii nu vom i nterv eni până la sosirea medicului
c) toaleta parția lă după convulsii se va fa ce num ai după indicați ile medicului ;
d) bolnavul cu convulsii va fi imobilizat manua l, cu chingi sau cearșaf uri până la finalul crizei
convulsive .

18.Identif icați varianta corectă ref eritoare la bolnavii care beneficiază de servicii le de îngrijiri la
domicil iu:
a) toți bolnavii asig urați;
b) toți bolnavi i asigurați care au document justifica tiv al acest ui tip de îngr ijire;
c) toți bolnavii vârst nici;
d) copiii cu vârsta sub un an

19.Alegeți var ianta corectă în ceea ce privește numărul de zile de îngrijiri la domiciliu acord ate
unui bolnav:
a) 90 zile în ultimil e 11 luni ;
b) 30 de zile pe tri mestru ;
c) câte 10 zile p e lună timp de 9 luni;
d) în total 110 zile pe an

20.Alegeți varia nta falsă:
a) pentru prevenir ea ac cidentelor casnice camera unde va sta pacien tul va fi slab luminată
pentru a ne asigura că n u părăsește încăper ea;
b) pentru siguranța vârstni cului, vom fo losi ba nde antiderapant e în vană sa u cabina de du ș;
c) pentru a evita accide ntele casnice , beneficiaru l de îngrijire la domiciliu va purta pantofi
cu toc jos;
d) pentru siguranța p acient ului, telefonul și agenda cu numere le de urgență vor fi puse la
îndemâ na ace stuia.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
315
21.Identificați afirmația f alsă cu privire la beneficiarii îngrij irilor la domiciliu:
a) perso ane c u boli cronice ;
b) lehuzele cu vârsta peste 35 de ani;
c) persoanele cu han dicap;
d) persoane aflate în faze terminale d e boală.

22.Identificați în ce con diții vor fi e fectuate plățile către mem brii echipei d e îngrijiri de către
CAS (Casa de Asigurări de Să nătat e)
a) se vor face raportări cu datele necesare pentru urmărirea desfășură rii activității la
domiciliu potrivit for mularelor de raportare stabi lite co nform reglement ărilor l egale în vigoare;
b) raportările privind datele necesare s e vor face telefonic ;
c) raportările se vor face pe grafice zilnice de lucru ;
d) raportările vor fi făcute de fiec are membru al e chipei de îngrijire .

23.Identificați varianta falsă:
a) în îngrijirea p acientului fe bril, atenția asistentei me dicale trebuie fixată pe prevenirea
eventualelor c onvul sii;
b) verificarea tegumentelor bolnavului feb ril intră în obligațiile p ersonal ului de îngriji re;
c) schimbarea lenjeriei de pat și corp intră în obligațiile pacientu lui;
d) hidratar ea bolnavului febril este o prioritate .

24.Identif icați afirmația falsă:
a) îngrijirea la domiciliu presupune toaleta bolnavului imobilizat ;
b) schimbarea le njeriei de pat și de corp se vor face ori de câte ori este necesar ;
c) preveni rea escarelor pa cient ului imo bilizat la pa t intră în atribuțiile asistentului me dical;
d) mobilizarea activă a pac ientului nu intră în atribuțiile asistentulu i me dic

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
316
BAREM DE EVALUARE
A ITEMI LOR CU ALEGE RE MULT IPLĂ

Modulul 14
Ființa uman ă
și nursingul
1. a
2. b
3. a
4. c
5. b
6. a
7. b
8. d
9. b
10. a
11. d
12. d
13. c
14. c
15. b
16. b
17. c 18. a
19. a
20. c
21. b
22. d
23. b
24. c
25. b
26. c
27. a
28. c
29. b
30. c
31. a
32. b
33. b
34. b
35. b
36. a
37. b
38. a
39. b
40. b
41. c
42. d
43. a
44. a
45. a
46. d
47. a
48. d
49. b
50. d
51. b
52. d
53. c
54. c
55. a
56. b
57. d
58. d
59. d
60. b 61. a
62. a
63. d
64. c
65. c
66. d
67. b
68. a
69. a
70. c
71. b
72. b
73. b
74. b
75. a
76. b
77. c
78. b
79. d
80. a
81. c
82. a
83. b

Modulul 16
Tehni ci de
nursing și
investi gații
1. b
2. a
3. a
4. b
5. d
6. a
7. d
8. c
9. b
10. b
11. d
12. b
13. d
14. b
15. c 16. a
17. b
18. b
19. c
20. a
21. b
22. d
23. a
24. c
25. b
26. b
27. d
28. b
29. c
30. b
31. b
32. d
33. a
34. b
35. d
36. c
37. b
38. a
39. c
40. c
41. d
42. c
43. a
44. a
45. b
46. c
47. c
48. b
49. c
50. a
51. b
52. d
53. b
54. d
55. c
56. a
57. c
58. b Modulul 13
Bazele știin ței
nursingu lui
1. c
2. c
3. d
4. a
5. d
6. a
7. b
8. d
9. c
10. d
11. b
12. a
13. a
14. c
15. b
16. b
17. a
18. a
19. d
20. b

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
317
59. b
60. c

Modulul 17
Protecția și
securitate a
în muncă
1. c
2. c
3. b
4. a
5. a
6. d
7. a
8. b
9. c
10. a
11. d
12. a
13. c
14. d
15. d
16. a
17. d
18. a
19. a
20. b
21. a
22. a
23. d
24. a
25. d
26. c
27. d
28. c
29. c
30. d
31. b
32. c
33. b
34. c
35. c
36. d
37. c
38. b

Modulul 18
Admini strarea
medicamentelor
1. a
2. c
3. d
4. c
5. d
6. c
7. d
8. b
9. c
10. c
11. c
12. d
13. b
14. c
15. b
16. c
17. d
18. a
19. c
20. b
21. a
22. c
23. b
24. c
25. c
26. d
27. d
28. d
29. c
30. c
31. b
32. d
33. a
34. c
35. c
36. a
37. a
38. d
39. a
40. a
41. d
42. c
43. c
44. b 45. d
46. b
47. d
48. b
49. c
50. d
51. d
52. a
53. c
54. d
55. d
56. a
57. b
58. a
59. b
60. a
61. b
62. c
63. a

Modulul 23
Pneumologie
și nursing
specific
1. c
2. d
3. c
4. c
5. b
6. c
7. d
8. a
9. c
10. b
11. d
12. a
13. b
14. c
15. a
16. b
17. b
18. d
19. a
20. b
21. a
22. c
23. b
24. b 25. c
26. a
27. b
28. c
29. d
30. d
31. b
32. d
33. c
34. c
35. a
36. c
37. d
38. c
39. a
40. c
41. b
42. c
43. b
44. b
45. d
46. b
47. c
48. a
49. b
50. c
51. c
52. d
53. b
54. a
55. a
56. a
57. a
58. d
59. a
60. b
61. a
62. b
63. a
64. b
65. d
66. a
67. a

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
318
Modu lul 24
Cardiologie și
nursing în
cardiologie
1. a
2. b
3. b
4. b
5. a
6. a
7. d
8. c
9. c
10. b
11. a
12. b
13. c
14. c
15. d
16. b
17. c
18. b
19. a
20. a
21. c
22. b
23. d
24. b
25. d
26. b
27. c
28. d
29. a
30. c
31. d
32. a
33. a
34. d
35. a
36. d
37. d
38. a
39. b
40. b
41. a
42. c

Modulul 25
Gastro entero –
logie și nursing
în gastroente –
rologie
1. a
2. c
3. c
4. d
5. c
6. d
7. a
8. d
9. a
10. b
11. a
12. c
13. c
14. d
15. b
16. a
17. d
18. a
19. c
20. b
21. d
22. d
23. b
24. b
25. a
26. a
27. d
28. a
29. d
30. b
31. a
32. b
33. d
34. a
35. c
36. a
37. b
38. d
39. a
40. c

Modulul 26
Nefrologie,
urologie și
nursing în
afecțiu ni re nale
1. c
2. a
3. a
4. b
5. b
6. a
7. a
8. b
9. c
10. c
11. b
12. b
13. b
14. a
15. a
16. b
17. c
18. b
19. b
20. a
21. b
22. c
23. b
24. a
25. c
26. b
27. c
28. a
29. a
30. b
31. b
32. a
33. c
34. c
35. d
36. b
37. c
38. b
39. a
40. b
41. b
42. c
43. c 44. b
45. d
46. c
47. b
48. b
49. a
50. a
51. c
52. c
53. c
54. b
55. c
56. a
57. d
58. b
59. d
60. b
61. c
62. b
63. d
64. b

Modulul 27
Chirurgie gene –
rală și nursin g
în ch irurgie
generală
1. d
2. a
3. c
4. a
5. d
6. c
7. b
8. c
9. c
10. d
11. b
12. b
13. d
14. c
15. a
16. c
17. d
18. a
19. c
20. b
21. b

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
319
22. a
23. d
24. a
25. b
26. c
27. c
28. d
29. b
30. c
31. b
32. c
33. b
34. a
35. d
36. a
37. b
38. b
39. b
40. a

Modulul 28
Chirurgie
toracică,
cardi ovasculară
și nursing
specif ic
1. c
2. b
3. b
4. d
5. c
6. b
7. d
8. a
9. d
10. d
11. b
12. c
13. a
14. c
15. d
16. a
17. b
18. a
19. d
20. c
21. c
22. c 23. c
24. b
25. d
26. c
27. c
28. c
29. c
30. a
31. b
32. b
33. c
34. b
35. c
36. b
37. b
38. c
39. d
40. a
41. b
42. b
43. b
44. c
45. a
46. b
47. b
48. c
49. a
50. a
51. d

Modulul 29
ORL și nursing
în ORL
1. b
2. c
3. c
4. b
5. a
6. d
7. b
8. c
9. d
10. a
11. a
12. d
13. a
14. a
15. a 16. a
17. b
18. c
19. a
20. a
21. c
22. b
23. c
24. c
25. b

Modulul 30
Oftalmologi e și
nursing în
oftalmologie
1. a
2. c
3. d
4. b
5. c
6. d
7. a
8. c
9. b
10. c
11. a
12. d
13. a
14. b
15. a
16. c
17. a
18. b
19. a
20. b
21. c
22. b
23. b
24. a
25. b

Modulul 31
Hem atologi e și
nurs ing în
hematologie
1. b
2. c
3. a 4. c
5. d
6. a
7. d
8. c
9. c
10. a
11. c
12. a
13. b
14. a
15. b
16. c
17. b
18. a
19. b
20. d
21. d
22. a
23. d
24. a
25. b

Modulul 32
Ortopedie,
traumatologie și
nursing specific
1. a
2. d
3. b
4. b
5. d
6. d
7. c
8. c
9. b
10. c
11. b
12. c
13. a
14. b
15. a
16. c
17. b
18. a
19. a
20. c
21. a

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
320
22. c
23. c
24. a
25. b

Modulul 3 3
Reumatologie
și nursing în
reumatol ogie
1. b
2. c
3. a
4. d
5. b
6. c
7. d
8. a
9. d
10. b
11. b
12. a
13. c
14. c
15. b
16. a
17. d
18. b
19. a
20. d
21. d
22. b
23. d
24. a
25. c

Modulul 34
Dermatovenero –
logie ș i nursing
specific
1. b
2. c
3. d
4. b
5. a
6. b
7. a
8. a
9. b 10. a
11. a
12. d
13. c
14. d
15. c
16. c
17. c
18. d
19. c
20. a
21. c
22. b
23. d
24. a
25. d

Modulul 35
Boli infect o –
contagioase și
nursing specific
1. b
2. b
3. a
4. b
5. a
6. d
7. a
8. a
9. d
10. b
11. c
12. b
13. b
14. c
15. c
16. d
17. d
18. a
19. c
20. a
21. c
22. b
23. a
24. b
25. b

Modulu l 36
Endocrinolo gie
și nursing în
endocrinologie
1. d
2. b
3. a
4. b
5. c
6. b
7. a
8. b
9. d
10. c
11. b
12. b
13. d
14. c
15. b
16. b
17. c
18. b
19. a
20. d
21. b
22. a
23. c
24. d
25. a
26. d

Modulul 37
Boli meta bolic e,
de nutriție și
nursing specific
1. c
2. a
3. b
4. c
5. c
6. b
7. a
8. c
9. d
10. b
11. b
12. a
13. c 14. c
15. c
16. d
17. a
18. c
19. a
20. b
21. c
22. d
23. b
24. a
25. b
26. c
27. b

Modulul 45
Ginec ologie și
nurs ing în
ginec ologie
1. a
2. a
3. c
4. b
5. d
6. a
7. a
8. c
9. d
10. c
11. b
12. a
13. c
14. a
15. d
16. b
17. b
18. a
19. c
20. a
21. d
22. d
23. a
24. d
25. a

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
321
Modulul 46
Obstetrică și
nursing în
obstetrică
1. a
2. a
3. b
4. a
5. d
6. d
7. b
8. b
9. a
10. c
11. a
12. a
13. c
14. b
15. d
16. b
17. b
18. a
19. c
20. c
21. c
22. c
23. d
24. a
25. c
26. a
27. d
28. b
29. c
30. d
31. a
32. c
33. c
34. a
35. c

Modulul 47
Puericul tură,
pediatrie și
nursing specific
1. a
2. d
3. d
4. d 5. a
6. b
7. b
8. c
9. d
10. d
11. a
12. b
13. a
14. d
15. c
16. a
17. d
18. c
19. a
20. c
21. b
22. c
23. d
24. d
25. b
26. d
27. a
28. d
29. c
30. c
31. a
32. d
33. d
34. b
35. b
36. d
37. d
38. d
39. c
40. c

Modulul 48
Neurologie și
nursing în
neurologie
1. c
2. d
3. c
4. a
5. d 6. d
7. c
8. a
9. b
10. c
11. a
12. a
13. b
14. b
15. a
16. b
17. a
18. b
19. c
20. a
21. b
22. a
23. a
24. c
25. b
26. c
27. c
28. c
29. b
30. a

Modul ul 49
Psihiatrie și
nursing în
psihiatrie
1. c
2. d
3. b
4. a
5. c
6. d
7. a
8. d
9. b
10. d
11. c
12. d
13. c
14. b
15. a
16. c
17. a
18. b 19. c
20. d
21. d
22. a
23. d
24. b
25. d

Modulul 50
Anestezie –
terapie
intensivă și
nursing specific
1. c
2. d
3. b
4. c
5. d
6. c
7. a
8. d
9. b
10. d
11. d
12. a
13. b
14. b
15. a
16. d
17. b
18. d
19. c
20. d
21. d
22. c
23. b
24. c
25. a
26. a
27. c
28. c
29. a
30. d
31. c
32. d
33. b
34. d

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
322
Mod ulul 51
Conduită în
urge nțe medico –
chirurgicale
1. b
2. c
3. a
4. d
5. c
6. d
7. b
8. a
9. d
10. b
11. b
12. c
13. c
14. a
15. d
16. a
17. a
18. b
19. d
20. d
21. b
22. c
23. a
24. a
25. b
26. b
27. c
28. c
29. b
30. d
31. c
32. a
33. a
34. c
35. d
36. b
37. b
38. c
39. b
40. b
41. c
42. b
43. b
44. c 45. a
46. b
47. a
48. d
49. a
50. c
51. b
52. a

Modulu l 52
Geron tolog ie,
geriatrie și
nursing speci fic
1. d
2. c
3. a
4. d
5. b
6. c
7. c
8. b
9. a
10. d
11. a
12. b
13. b
14. c
15. a
16. a
17. b
18. d
19. c
20. b
21. d
22. b
23. c
24. a
25. b
26. b
27. d
28. b
29. b
30. c
31. c
32. d
33. a
34. c
35. b 36. c
37. d
38. c
39. d
40. b

Modulul 53
Oncologie și
nursi ng în
oncologie
1. d
2. a
3. d
4. d
5. d
6. c
7. d
8. d
9. b
10. c
11. a
12. b
13. c
14. a
15. d
16. a
17. d
18. a
19. c
20. a
21. b
22. b
23. d
24. d
25. d
26. a
27. a
28. c
29. d
30. d
31. a
32. a
33. c
34. c
35. d
36. a
37. d
38. c 39. b
40. b
41. d
42. a
43. d
44. b
45. b
46. d
47. c
48. d
49. c
50. b
51. a
52. a
53. d
54. b
55. c

Modulul 54
Îngrijiri
paliative
1. a
2. b
3. d
4. c
5. c
6. c
7. c
8. b
9. b
10. c
11. a
12. b

Modulul 55 și
56 – Nursing
comunitar și
Îngrijiri la
domiciliu
1. a
2. c
3. d
4. c
5. b
6. d
7. a
8. b
9. a

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
323
10. c
11. a
12. c
13. b 14. c
15. a
16. a
17. a 18. b
19. a
20. a
21. b 22. a
23. c
24. d

PAR TEA A III-a
SUSȚINER EA PROIE CTULUI DE ABSOL VIRE 201 9
TEM E PENTRU ELABORA REA PROIE CTULUI DE ABSOLVIRE 201 9

Modulul 23 PNEUM OLOG IE ȘI NURSING ÎN PNEUM OLOGIE Prof. Tania Ba raru
1. Îngri jirea pacientului cu abces pulmon ar
2. Îngrijirea p acientulu i cu asbestoză
3. Îngrijirea pacientului cu actinomicoză pulm onară
4. Îngrijirea pacientului cu aspergiloz ă pulmonară
5. Îngrijirea paci entului cu astm bronșic
6. Îngrijire a pacientului cu astm bronși c infecto -alergic
7. Îngrijirea pacie ntului cu atelectazie pulmon ară
8. Îngrijirea pacien tului cu bronhopneum opatia cronică obstructivă (BPOC)
9. Îngrijirea pacien tului cu bronhopneumonie
10. Îngri jirea pacientulu i cu bisinoza
11. Îngrijirea pacientului cu bronșită acută
12. Îngrijirea pacientului cu bronșită cronică
13. Îngri jirea pacientului cu bronșiectazii
14. Îngrijirea pacie ntului cu cancer bronho -pulmonar
15. Îngrijire a pacientului cu cord pulm onar c ronic
16. Îngrijir ea pacientului cu chist hidatic rupt suprainfec tat
17. Îngrijirea pacie ntului cu edem pulmonar
18. Îngrijire a pacie ntului cu embolie pulmon ară
19. Îngrijirea pacient ului cu emfizemul pulmonar
20. Îngrijirea pacie ntului cu fibroză chistică (m ucovis cidoză)
21. Îngrij irea pacientului cu fibroză pulmonară
22. Îngrij irea pacientului cu hipertensiune pulmon ară
23. Îngrijirea pacien tului cu hemoptizie
24. Îngrijirea pacientului cu infecții acute ale căilor aeriene superioare
25. Îngrijirea pacientului cu insufi ciență r espirato rie acută
26. Îngriji rea pacientului cu insufi ciență respiratorie croni că
27. Îngrijire a pacientulu i cu mezo teliom pleural
28. Îngrij irea pa cientului cu pahipleurit ă
29. Îngrijirea pacientului cu pleurezie malignă
30. Îngrijirea pacientului cu pleurezie t uberculo asă
31. Îngrijirea pa cientului cu pneumon ie atipică cu micoplasma
32. Îngrijirea pacien tului cu pneumonie comunitară

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
324
33. Îngrijirea pacientul ui cu pneumonie cu legio nella
34. Îngrijirea paci entului cu pneumonie euzin ofilică (sdr. Loffler)
35. Îngriji rea paci entului cu pneumonie de asp irație
36. Îngrijirea pacientu lui cu pneumonie nosoc omială
37. Îngrijirea pacie ntului cu pneumo nie pneumococică
38. Îngrijirea pacie ntulu i cu pneumonie stafilococică
39. Îngrijirea pa cientului cu pneumonie vir ală
40. Îngrijir ea pacie ntului cu pneumotor ax
41. Îngrijirea pacie ntului cu sarcoidoză
42. Îngri jirea pacientu lui cu silicoză
43. Îngrijirea pacientului cu sindrom de apnee în somn
44. Îngrijirea pacientului cu sindrom Pick-Wick
45. Îngrij irea pacientului cu supura ții pulmonare
46. Îngrij irea pacientului cu traheobron șită
47. Îngrijire a pacientului cu tromb oembolism pulm onar
48. Îngrijirea pa cientul ui cu tuberculoză pulmon ară
49. Îngrijir ea pacient ului cu tuberculoză pulmonară multidrog rezistent ă (M DR)
50. Îngrijirea pacie ntului cu tumo ră Panco ast
51. Îngrijirea pa cientului cu viroză respirat orie
Modulul 24 CARDIOLOG IE ȘI N URSI NG ÎN CARDIOLOGIE Prof. Tania Bararu,
52. Îngrij irea pacientului cu ateroscle roză
53. Îngrijirea pacientului cu endocardită
54. Îngrijirea pacientului cu stenoză mi trală
55. Îngrijirea paci entului cu insuficiență mitrală
56. Îngrijirea pacientu lui cu insufic iență aortic ă
57. Îngrijirea pacientului cu stenoză a ortică
58. Îngrijirea pac ientu lui cu miocardită
59. Îngrijirea pacientului c u pericardită
60. Îngrijire a pacientului cu cardi opatii cong enitale
61. Îngrijirea pacientului cu tulburări de ritm c ardiac
62. Îngrijir ea pacientul ui cu car diopati e ischemică
63. Îngriji rea bolnavului cu tetralogi a Fal lot
64. Îngrijirea pacientului cu angină pecto rală
65. Îngrijirea pacient ului cu infarc tul mioc ardic
66. Îngrijirea pacientului cu insuficiență cardiacă stâng ă
67. Îngrijirea pacie ntului cu insuficienț ă cardi acă dreaptă
68. Îngrijire a pacientului cu cord pu lmona r cronic
69. Îngrijirea pacientului cu insufi ciență cardiacă globa lă
70. Îngri jirea pa cientulu i cu hipertensiune arterială
71. Îngrijirea paci entului cu hipotensiun e arterială es ențială

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
325
72. Îngrijirea pacient ului cu stop cardio -respirator
73. Îngrijirea paci entul ui cu tromboflebită
Modulul 25 GASTROENTER OLOG IE ȘI NURSIN G SPECIFIC Prof. Alina Miha lache
74. Îngrijirea pac ientului cu ascită
75. Îngriji rea p acientului cu boa la celiacă
76. Îngrijirea pa cientului cu boa la Croh n
77. Îngrijirea pa cientului cu boală de re flux gastroesofagian
78. Îngrijirea pacientului cu ciroză hepatică
79. Îngrijir ea pac ientului cu colecistita acută
80. Îngrijirea pacientului cu colec istita cronică
81. Îngri jirea pacientu lui cu colon iritabil
82. Îngrijirea pacientului cu ga strita
83. Îngrijirea pac ientu lui cu hemoragie digestivă superioară
84. Îngrijirea pacientu lui cu hepa tita a lcoolică
85. Îngrijirea pacientului c u hepatita cronică cu virus B – diagnosticarea afecțiunii
86. Îngrijirea pacie ntului cu esofag ita ca ustică
87. Îngrijire a pacientului cu hepatit a cronică cu virus C – diagnosticul afecțiu nii
88. Îngrijirea pacientului cu hepati tă croni că
89. Îngrijirea pacien tului cu litiaza biliară
90. Îngrij irea pacientului cu ne oplasm colo -rectal – diagn osticarea neoplasmului colo-rectal
91. Îngrijirea pacientului cu n eopla sm esofagian – diagno sticarea neoplasmului e sofagian
92. Îngrijirea paci entulu i cu neo plasm ga stric – diagnos ticarea neoplasmului gastric
93. Îngrijirea pacientului cu neoplasm he patic – diagnosticarea n eoplasmului h epatic
94. Îngriji rea pacientului cu neop lasm pancreatic – diagnostica rea neoplasmului pan creatic
95. Îngrijirea pacie ntului cu panc reatita acută
96. Îngrijire a pacientului cu pancreatita c ronică
97. Îngrijirea pa cientului cu r ectocolita ulcero-hemorag ică
98. Îngriji rea pacientului cu steatoză hepatică
99. Îngrijirea pacientului cu ul cer duodenal
100. Îngri jirea pac ientului cu ulcer gastr ic
Modu lul 26 NEFROLOGIE ȘI UR OLOG IE ȘI NURSING ÎN AFECȚIUNILE
RENALE Prof. Lică Maricica
101. Îngrijirea pacientului cu adenom de prostată
102. îngrijirea pacientei cu ci stită
103. îngrijire a pacientului cu colică renal ă
104. îngrijirea pacientului cu cistostomă
105. îngrijir ea pa cientului cu d ializă peritoneală
106. îngriji rea pacientului cu ect opie renală
107. îngrijirea pacientului cu glomer ulonefrită în focar
108. îngrijirea pacientului cu glomerulonefr ită acută difuză
109. îngrijirea pacientului cu glomerulonefr ită cr onică

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
326
110. îngrijir ea pa cientului cu h emodializă
111. îngrijirea paci entului cu hidrocel
112. îngrijirea pac ientului cu hidronefroză
113. îngrijirea pacientului cu incontinență urinară
114. îngri jirea pacien tului cu infecție urinară
115. îngrijirea pacientului cu insuficien ță renal ă acută
116. îngrijirea pacien tului cu insuficiență renală cronică
117. îngrijirea pacientului cu litiază renală
118. îngriji rea pacientului cu litiază v ezicală
119. îngrijirea pa cient ului cu neop lasm de prostată
120. Îngrijirea pacientului cu neoplasm renal
121. Îngrijirea pacient ului cu nefrostomă
122. Îngrijirea pacientului cu nefropatie diabetică
123. Îngrijirea pa cientului cu orhiepididim ită
124. Îngrijirea pacientului cu pielonefrită acută
125. Îngrijirea pac ientului cu pielonefrită cron ică
126. Îngrijirea pacientului c u pion efroză
127. Îngriji rea pacientului cu prostatită acută bacteriană
128. Îngrijirea pacientul ui cu prostati tă cronică
129. Îngrijirea p acientului cu retenție acută de urină
130. Îngrijirea pacie ntului cu r inichi polichistic
131. Îngrijir ea pacientului cu sindrom nefr otic
132. Îngriji rea paci entului cu strictur i uretrale
133. Îngrijirea paci entului cu traumatism renal
134. Îngrij irea pacientului cu traum atism v ezical
135. Îngrijirea p acientului cu traumatis m de uretră
136. Îngrijirea pacientului cu traum atism scrotal
137. Îngrijirea pac ientul ui cu transplant renal
138. Îngrijirea pacientului cu tuberculoză renală
139. Îngrijirea pa cientului cu t umor ă vezicală
140. Îngrijir ea pacientului cu tumoră tes ticulară
141. Îngrijirea p acien tului cu tu moră urotelială
142. Îngrijirea pacientului cu uretrită
143. Îngrijirea pacient ului cu ureterostomă
144. Îngrijirea pacientului cu varico cel
145. Îngrijirea pacie ntului cu vezi că neurogenă
Modulul 27 CHIRURG IE GENERALĂ ȘI NURSIN G ÎN CHIRURGIE GENERALĂ
prof. Mihaela Popa
146. Îngrijirea pacientului cu abces hepatic
147. Îngrijirea pacie ntului c u abdome n acut chirurgical

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
327
148. Îngrijirea pacientului cu apendicită acută
149. Îngrijirea pacien tului cu apendicită flegm onoasă
150. Îngrijirea pacientu lui cu chist hidatic he patic
151. Îngrijir ea pacientului cu c olecistită acută
152. Îngrijirea pacientul ui cu colecist opancrea tită acută
153. Îngrij irea pacientului cu divertic uloză
154. Îngrijirea pac ientului cu eventrație
155. Îngrijirea pac ientului cu eviscerație
156. Îngrijirea pacientului cu flegmon
157. Îngri jirea pacientului cu hemoragi e digestivă superioară în chirurgie
158. Îngrij irea pac ientului cu hernie inghinală
159. Îngrijirea pacie ntului cu hernie inghi no-scrotală
160. Îngrijirea pacientului cu hernie ombilicală
161. Îngriji rea pacientului cu litiaza b iliară
162. Îngrijirea pacientului cu neopl asm de colon operat
163. Îngrijir ea pac ientului cu neop lasm gastric operat
164. Îngrijirea pacientului cu neoplasm hepatic oper at
165. Îngrijir ea pacientului cu neoplas m rectal operat
166. Îngrijirea pacientului cu ocluzie intestinală
167. Îngrijirea pacientului cu pancreatită acută
168. Îngrijirea pac ientul ui cu peritonită
169. Îngrijirea paci entului cu traumatism abdomi nal
170. Îngrijirea pacie ntului cu ulcer duodenal operat
171. Îngri jirea pacientului cu ulcer g astric operat
Modulul 28 CHIRURGIE TOR ACICĂ ȘI CARDIOVASCULARĂ ȘI N URSI NG S PECIFIC
Prof. Enache M arinic a
172. Îngrijirea bolnavului cu abces pulmonar operat
173. Îngrijirea bolnavului cu empiem pulmonar
174. Îngrijirea bolnavului cu chist hidatic pulmonar operat
175. Îngrijirea bolnavului cu hemotorax
176. Îngrijirea bolnavului cu pneumotor ax
177. Îngrijirea bolnavului cu traumatism torac ic
178. Îngrijirea bolna vului cu drenaj pleural
179. Îngrijirea bolnavului cu neoplasm pulm onar/ traheobronșic/ pleu ral/ mediastinal
180. Îngrijire a bolnavului cu by-pass coronarian
181. Îngrijirea bolnavului cu proteză de valvulă mitrală (operat)
182. Îngrijirea b olnavulu i cu proteză valvul ă aortica
183. Îngrijirea bolna vului cu malformații c ongenitale
184. Îngrijirea bolnavului cu tetralogia Fallot
185. Îngrijire a bolnavului cu operați e de varice

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
328
186. Îngrijirea bolnav ului cu embolism p ulmo nar
187. Îngrijirea bolna vului cu tromb oză veno asă profundă
188. Îngrijirea bolnavului cu pericar dită calcificată
Modulul 29 ORL ȘI NU RSING ÎN ORL Prof. Marcela Diaconeasa
189. Îngrijirea pa cientului c u ang ină virală (r inovirusuri=acută)
190. Îngrijirea pacientului cu angină ba cterian ă
191. Îngrijirea p acientului cu flegm onul amigdalian
192. Îngrijirea pacientului cu polipo ză nazală
193. Îngrijirea pacientului cu r inita acută banală(CORIZA)
194. Îngrijirea pacientului cu rinită acută b acteriană
195. Îngrijirea pacientu lui cu rinită virală
196. Îngrijire a pacien tului cu rinită alergică
197. Îngrijirea pacientului cu oz enă
198. Îngrijirea pacie ntului cu si nuzită acută.
199. Îngrijirea pacientului cu sinuzită cron ică
200. Îngrij irea pacien tului cu adenoidit ă acută
201. Îngrijirea pacientulu i cu adenoidita cronică
202. Îngrij irea pac ientului cu otită
203. Îngriji rea pacientului cu faringită
204. Îngrijirea pacientu lui cu larin gită
Modulu l 30 OFTALMOLOG IE ȘI NURSING ÎN OFTALMOLOGI E
Prof. Marcela Diacone asa
205. Îngrijire a pacientului cu cataractă congen itală
206. Îngrijirea paci entului c u catara cta seni lă
207. Îngrijirea pac ientului cu glaucom primitiv cu unghi deschis
208. Îngrijirea pacientului cu glaucom primit iv cu unghi închis – (forma acută).
209. Îngrijirea pa cient ului cu gla ucomul congenital
210. Îngrijirea pa cientului cu glaucomul cu tensiu ne norma lă -GTN
211. Îngrijirea pacien tului cu keratita bacteriană
212. Îngrijirea pacientu lui cu ker atita virală (herpetică)
213. Îngrijirea pacientului cu hip ermetropie
214. Îngrijirea pacientului cu presbitism
215. Îngrijirea pacientul ui cu blefarită
216. Îngri jirea pac ientului cu hord eolum
217. Îngrijirea pacientului cu dacriocistită
218. Îngrijirea pacientu lui cu con junctivită bacteriană
219. Îngri jirea pacientului cu conjunc tivită vir ală
220. Îngriji rea p acientului cu conjunctivită alergică
221. Îngri jirea pacientului cu ir idociclit ă
222. Îngrijirea p acientului cu corpi străini
223. Îngrijirea pacie ntului cu arsură ocula ră

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
329
Modulu l 31 HEM ATOLOG IE ȘI NURSING ÎN HEMAT OLOGIE Prof. Oana P ăduraru
224. Îngrijirea p acien tului cu anemie posthemoragică acută
225. Îngri jirea pacientului cu anemi e hemo litică
226. Îngriji rea pacientului cu anemie feriprivă
227. Îngrijire a pacientului cu anemi e pernic ioasă
228. Îngrijirea pacientului cu boala Hodgkin
229. Îngrijire a pacien tului cu hemofi lie
230. Îngrijir ea pacientului cu leucemia acută
231. Îngrijirea pacientulu i cu leucem ie croni că
232. Îngrijirea pacientului cu mielomul multiplu
233. Îngrijirea pacientului cu policite mia ve ra
234. Îngrijirea pacientul ui cu purpură trombocitopeni că
235. Îngrijirea pacient ului cu purpur ă alergică
236. Îngrijirea pacientului cu splenomegali e
Modul 32 ORT OPEDIE, TRAUMATO LOGIE ȘI NURSING SP ECIFIC Prof. Dana Mihai
237. Îngrijirea pacientului cu coxartroză
238. Îngrijirea pacientului cu torticollis
239. Îngrijirea pacientului cu deformă ri ale colo anei vertebrale
240. Îngrijirea pacientul ui cu osteomielită
241. Îngri jirea pacientu lui cu o steoporoză
242. Îngrij irea pacientului cu tumori o soase
243. Îngrijirea pac ientu lui cu fr acturi costale
244. Îngrijir ea pacientului cu fractură d e stern
245. Îngrijirea pa cient ului c u traumatisme ale coloanei vertebrale
246. Îngrijirea pacie ntului c u ento rsă
247. Îngrijirea pacientului cu lux ație
248. Îngrijirea pacientul ui cu fractură de femu r
249. Îngrijirea pacientului cu fractură de hume rus
250. Îngrijirea paci entului cu fractură de gambă
251. Îngrijirea pacientului cu fractură de ant ebraț
252. Îngrijirea pacient ului c u fractu ră de cl aviculă
253. Îngrijire a pacientului cu ruptură de menisc
254. Îngrijirea pa cient ului cu r euma tism articular acut ( RAA)
255. Îngrijirea pacientulu i cu spondilită anchilo zantă (anchi lopoietică)
256. Îngrijirea pacientului c u poliartrită reum atoidă
257. Îngri jirea pa cientulu i cu spondiloză
258. Îngrijirea pacientului cu reu matism abarticular
259. Îngrij irea paci entului cu periartrită sc apulo – humerală
260. Îngrijire a pacientului cu gonart roză
261. Îngri jirea pacientului cu coxartroză
262. Îngrijirea pacientului cu nev ralgie cervico -brahial ă
263. Îngrijirea pac ientului cu lombosciatică

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
330
Modulul 34 D ERMATO -VENEROLOG IE ȘI NURSI NG SPECIFIC
Modulul 35 BOLI INFECTO -CON TAGIO ASE ȘI NURSING SPECI FIC
Prof. Florentina Ciobanu
264. Îngrijirea pacient ului cu can didoză vaginală
265. Îngrijirea pacientu iu cu gonoree
266. Îngrijirea pacientului cu lupus eritematos
267. Îngri jirea pacientului cu acnee
268. Îngrijirea pac ientulu i cu alergodermie
269. Îngrijirea pacientului cu alopecie
270. Îngrijirea pacientului cu candidoz ă orală
271. Îngrijirea paci entulu i cu ca rcinom ba zocelular
272. Îngriji rea pacientului cu dermatită
273. Îngrijirea pacie ntului cu eczemă
274. Îngrijirea pacientului cu hidrosadenită
275. Îngri jirea pacientului cu HIV -SIDA
276. Îngrijirea pacientului cu leucoplazie
277. Îngrijirea p acientului cu me lanom
278. Îngri jirea pac ientului cu panariț iu
279. Îngrijirea pacientului cu penfigus vulgar
280. Îngrijirea pac ientului cu piodermită
281. Îngrijirea pacientului cu psoriazis
282. Îngrijirea pa cientului cu sifilis
283. Îngrijirea pacientului cu șancru sif ilitic
284. Îngriji rea pa cientul ui cu tri cofiție
285. Îngrijire a pacientului cu ulcerație
286. Îngrijirea paci entului cu urticar ie
287. Îngrij irea pacientulu i cu Zo na Zoster
288. Îngrijirea pacientului cu escare
289. Îngrijirea bolnavului cu angină
290. Îngrijirea b olnavului cu boală diareic ă
291. Îngrijirea bolnavu lui cu boală Lyme
292. Îngrijirea bolnavului cu b otulism
293. Îngrijir ea bolnavului cu e ncefalită
294. Îngrijirea bol navului cu enterocolită cu Clostridium dificile
295. Îngrijirea bolnavului cu erizipel
296. Îngrijirea bo lnavului cu febră tifoidă
297. Îngrijirea bolnavulu i cu gripă
298. Îngrij irea bolnavului cu hepatita cronică de etiolog ie virală (C)
299. Îngrijirea b olnavului cu he patita cronică de etiol ogie virală (B)
300. Îngrijire a bolnavului cu hepatită acută virală A

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
331
301. Îngrij irea bolnavului cu infecți e HIV/ SIDA
302. Îngrijire a bolnavului cu inf ecție urinară
303. Îngrijirea bolnavului cu lep tospi roză
304. Îngriji rea bolnavu lui cu meningit ă tuber culoasă
305. Îngri jirea bolnavului cu meningit ă bacteriană
306. Îngrijirea bolnavului cu meningită virală
307. Îngrijirea bolna vului cu mononucleoză infecțioasă
308. Îngrijirea bolnavului cu parotid ită epidemică (oreion )
309. Îngrijirea bolnavului cu rujeolă
310. Îngrijirea bolnavului c u sca rlatină
311. Îngrijirea bo lnavu lui cu septicemie
312. Îngrijirea bolnavului cu tetanos
313. Îngrijirea boln avului cu toxiinfecție alimentară
314. Îngri jirea bolnavului cu tuse con vulsivă
315. Îngriji rea b olnavului cu v aricelă
Mod ulul 36 END OCRINOL OGIE ȘI NUR SING SPEC IFIC Prof. Oana Pă dura ru
316. Îngrijirea pacientului cu feocromocitomul
317. Îngrijirea pacientului c u acro megalia
318. Îngrij irea pacientului cu adenomul cromofob
319. Îngriji rea pacientu lui cu boa la Addison
320. Îngrijirea p acientului cu b oala Cu shing
321. Îngrijirea p acientului cu boală polichis tică ovariană
322. Îngrijirea pacientului cu cr etinism
323. Îngrijirea pacie ntului cu diabet insip id
324. Îngrijirea pac ientului cu gigantism
325. Îngrijirea pacie ntului cu hiperaldostero nism
326. Îngrijirea pacientu lui cu hiperparat iroidism
327. Îngrijirea pacient ului cu hipertiroidie
328. Îngrijirea pacientului cu hip oparatiroidism
329. Îngrijire a paci entului cu hipot iroidie
330. Îngrijire a pacientului cu nanismul hi pofizar
331. Îngrijirea p acientului cu neop lasm ti roidian
Modulu l 37 BOLI METABOLICE , DE NUTRIȚI E ȘI NURSIN G SPE CIFIC
Prof. Beldiman Celina
332. Îngrijire a pacientului cu comă hipoglic emică
333. Îngrijirea pac ientului cu diabet zaharat tip I
334. Îngrijirea p acien tului cu diabetul tip II
335. Îngrijirea pacientului cu gută
336. Îngrijirea pacientului c u obezitate

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
332
337. Îngrijire a pac ientului cu boală celiacă/intoleranță la gluten
338. Îngrijirea pacientul ui cu dislipidemie
339. Îngrijirea pacientul ui cu retinopatie diabetică
340. Îngrijirea pacientul ui cu neuropat ie diabetic ă
341. Îngrijirea pacient ului cu macroangiopa tie diabetic ă
342. Îngriji rea p acientului cu microangiopatie diabetică
343. Îngrijirea pacientului cu co mă hip erglicemică
Mod ulul 45 GINECOLOGIE ȘI NURSING ÎN GINECOLOGIE
Modulu l 46 OBSTETRICĂ Ș I NURSING ÎN OBSTE TRICĂ
Prof. Negreanu G eorgeta
344. Îngrijirea bolnav ei cu barth olinită
345. Îngrijirea bolnavei cu boli cu transmitere sex uală
346. Îngrijirea bolnavei cu c ervici tă
347. Contracepț ia și planificarea familiei
348. Îngrijirea bolnav ei cu fibrom uterin
349. Îngrijirea bol navei cu ne oplasm de col u terin
350. Îngrijirea bolnavei cu neoplas m de sân
351. Îngrij irea bolnavei cu prolaps genital
352. Sterilitatea și infertilitatea
353. Îngrijir ea pacientei cu avort
354. Îngrijirea gravidei cu disgravidie prec oce
355. Îngrijirea gravidei cu disgra vidie tardivă
356. Îngrijirea pacientei cu sarcină extra uterină
357. Îngrijirea pacient ei cu mastita post -partum
358. Lehuzia fiziolog ică
359. Nașterea normală
360. Naștere a prin operație cezariană
361. Îngriji rea gravidei cu placenta pr aevia
362. Îngrijirea gravidei cu sarcin a cu risc obstetrical
363. Îngrijirea gravidei cu sarcin a eutocică
Modulul 47 PUERI CULTURĂ, PEDIATRIE ȘI NURSI NG SPECIFIC
prof. Celina Beldiman
364. Îngrij irea c opilului cu anem ie(forme diverse de anemie)
365. Îngriji rea copilu lui cu arsuri termice
366. Îngrijirea c opilului cu artrită c ronic ă juven ilă
367. Îngrijirea copilului cu astm bronșic
368. Îngrijirea copilului cu boa la diareică acută
369. Îngrijirea copilului cu b ronhop neumon ie
370. Îngri jirea copilului cu convulsii febrile
371. Îngrijir ea copilului cu diabet ul zaharat juv enil
372. Îngrijirea cop ilului cu ep ilepsie
373. Îngriji rea copilului cu fractură
374. Îngrijirea copilului cu hepa tită (virus A,B,C)

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
333
375. Îngrijirea copilului cu insufi ciența cardiacă
376. Îngrijirea copil ului cu insuficiență renală acută
377. Îngrijirea cop ilului cu insuficiență renală croni că
378. Îngrijirea copilului cu intoxicații (nitriți, accid ental e etc.)
379. Îngrijirea copil ului cu leucemia ac ută
380. Îngrijirea copilului cu pa razitoză intesti nală
381. Îngrijirea c opilului cu pneumo nie
382. Îngrijirea copilului cu ra hitism
383. Îngrijirea copilului cu r eumat ism art icular acut.
384. Îngrijirea copilului cu sind rom d e malnutriție – Distrofia nou-născutului
385. Îngrijirea nou născutului
Modulul 48 NEUROLO GIE ȘI NURSING ÎN NEUR OLOGIE Prof. Nicu Gurzun
386. Îngrijirea pacientu lui în comă ne urologică
387. Îngrijirea pac ientulu i cu epil epsie
388. Îngrijirea pacientului cu sindr om de HTIC
389. Îngrijirea pacientului cu AVC i schemic
390. Îngrijirea pacie ntului cu AVC hemoragi c
391. Îngrijirea paci entului cu hematom cerebral
392. Îngrijirea pacientul ui cu hemoragi e subarahno idiană
393. Îngrij irea pa cientului cu meningi tă
394. Îngrijirea pacient ului cu abces cerebral
395. Îngrijirea pacientului c u anevrism intracerebral
396. Îngri jirea pacientulu i cu glioblastom
397. Îngrijire a pacientului cu e ncefalită
398. Îngrijire a pacientului cu m iastenia gravis
399. Îngrijirea pacientul ui cu Boala Parkinson
400. Îngrijirea pacientului cu maladi a Alzheimer
401. Îngrijirea pa cientului cu migrena /sdr. migre noid
402. Îngrijire a pacientului cu he rnie de di sc
403. Îngrijirea p acientului cu delirrum
404. Îngrijirea pacientului cu traumatism cranio-cerebral
405. Îngrijire a pacientului cu contuz ie hemoragică
406. Îngrij irea pacientului cu adenom de hipofiză
Modulul 49 -PSIHIA TRIE ȘI NURSING ÎN PSIHIATRIE Prof. Marcela Diaconeasa
407. Îngri jirea pacientului cu a lcoolism
408. Îngrijirea pac ientului cu anx ietate
409. Îngri jirea pacient ului cu demență
410. Îngri jirea pacientului cu depresie majoră
411. Îngrijirea pacientului cu drogodepen dență
412. Îngrijirea pac ientului cu neurolu es
413. Îngrijirea pacientului cu nevroză astenică

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
334
414. Îngrijirea pac ientului cu nevroză obsesi vo-fobică
415. Îngrijirea paci entului cu oligofrenie
416. Îngrijirea pacient ului cu paranoia
417. Îngrijirea pacientului cu psihopatie
418. Îngrijirea pacientu lui cu psihoză mani aco-depresivă
419. Îngrijirea p acientului cu psihoză senilă
420. Îngri jirea pacie ntului cu psiho ze reactive
421. Îngrijirea pa cientului cu schizofren ie
Modulu l 50 ANESTEZIE -TERAPIE INTENSIVE ȘI NURSING SPECIFIC
Prof. Georgia na Cristea
422. Îngrijirea pacientul ui cu acidoză
423. Îngrijirea p acientului cu alcaloză
424. Îngrijirea pacientului cu arsuri
425. Îngrijirea pacientului în comă
426. Îngrijirea pacientu lui cu comă hiperglicemică
427. Îngrijirea pacientul ui cu degerături
428. Îngriji rea pa cientului traheo stomizat în ATI
429. Îngrijirea pacientului cu insuficiență renală acută decompe nsată
430. Îngrijirea pacientulu i cu insuf iciență respiratorie acută hipercapnică
431. Îngrijirea pacientului în intoxicația cu ciuperci
432. Îngrijirea pacientului cu int oxicație cu mono xid de ca rbon
433. Îngrijirea pacientului cu sindr om respirator acut (SR AS)
434. Îngrijir ea pacientu lui cu șoc anaf ilactic
435. Îngrijirea pacie ntului cu șoc hipovol emic în ATI
436. Îngrijirea pacientului cu șoc septic în ATI
437. Îngrijirea pacien tului cu șoc traumatic în ATI
438. Îngrijire a pacientului cu tamponadă c ardiacă în ATI
439. Îngri jirea pacientu lui cu tulburări ale echil ibrului acido -bazic
440. Îngri jirea pacientului c u tulbură ri ale echilibrului hidro -electrolitic
Mod ulul 51 CONDUITĂ ÎN URGENȚ E MEDI CO-CHIRURGICALE
Prof. Mihaela Poste lnicu
441. Îngrijirea pacientul ui cu insuficiență respiratorie acut ă
442. Îngrijirea pacientului în intoxicații medicamento ase
443. Îngriji rea pacien tului în intoxicații cu alcool
444. Îngrijirea paci entului în intoxicații cu monoxi d de carbon
445. Îngrijirea pacientulu i cu accident vascular cereb ral
446. Îngrij irea pacie ntului cu bloc atrio-ventricular
447. Îngri jirea p acientului cu coma n eurologică
448. Îngrijirea pacientului cu coma toxică
449. Îngrijirea pacient ului cu criza epileptică
450. Îngri jirea pacientulu i cu criză hiperten sivă
451. Îngrijirea pacientulu i cu hemoragie digesti vă superioară

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
335
452. Îngrijirea pacientului c u șoc c ardiogen
453. Îngrijire a pacientului cu șoc septic
454. Îngrijirea pacientului cu aritmii ventricu lare
455. Îngrijirea pacientu lui cu hipotensiune
456. Îngrijirea pacientu lui cu politraumatisme abdom inale,
457. Îngrijirea p acientului cu politraumat isme de coloană verteb rală,
458. Îngrijire a pacientului cu șoc anafilactic
459. Îngrijirea pacientului cu arsură chimi că
460. Îngrijirea pacientulu i cu arsură termică
461. Îngrijirea pacientu lui cu colaps vascular
462. Îngrijirea pacientului c u colică biliară
463. Îngrij irea pacientulu i cu co lică renală
464. Îngrijirea pacientului cu fib rilație ventriculară
465. Îngrijirea pacientului cu fracturi în urgență
466. Îngrijirea pacientului cu insuficiență renală acută
467. Îngrijirea pacientu lui cu politraumatism toracic
468. Îngrijirea pacientului cu rete nție acută de urină
469. Îngrijirea pacientului cu si ncopă
470. Îngrijirea pacientului cu sindrom de desh idratare acută
471. Îngrijire a pacientului cu șoc c aloric
472. Îngrijirea pacientului cu șoc hemoragi c
473. Îngrijirea pacien tului cu șoc h ipovolemic
474. Îngrijirea pa cientul ui cu șoc toxic
475. Îngrijirea pacientului cu valvulopatii
476. Îngrijirea pacientului în stare d e rău astmatic
477. Îngrijire a pacientului în intox icația cu acizi
478. Îngrijirea pacientului în intoxicația cu baze
479. Îngrijirea pacien tului în intoxicația cu ci uperci
480. Îngrijirea pac ientului în intoxicația cu drogu ri
Modulul 52 GERONTOLOLOGIE, GERIATR IE ȘI NURSING SPECIF IC
Prof. Alina Mihalache
481. Îngrijirea vârstnicu lui cu accident vasc ular cer ebral
482. Îngrijirea vâ rstnicului cu a fecțiuni ale prostatei
483. Îngrijirea vârs tnicului cu Alzheimer
484. Îngrijirea vârstnicului cu anemie
485. Îngrijirea vârstnicului cu arterioscleroză cerebr ală di fuză
486. Îngrijire a vârstnicului cu b ronșită cronică obst ructivă
487. Îngrijirea vârstnic ului cu cardiop atie ischem ică
488. Îngrijire a vârst nicului cu cataractă senilă
489. Îngrijirea vâ rstnicului cu demență senilă
490. Îngrijirea vârstni cului cu diabet zaha rat
491. Îngri jirea vârstnicul ui cu fractură de f emur
492. Îngrijirea v ârstnicu lui cu hipertensiune arterială

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
336
493. Îngrijirea vâ rstnicului cu h ipotens iune art erială ortos tatică
494. Îngrijirea vâ rstnicului cu incontinență anală
495. Îngrijirea vâr stnicului cu inconti nență urinar ă
496. Îngrijirea v ârstnicului cu infa rct mezenteric
497. Îngrijirea vârstnicului cu infar ct miocardic
498. Îngrijirea vârstnicului c u infec ție urin ară
499. Îngrij irea vârstnicului cu in sufic iență cardiacă
500. Îngrijirea vârstnicului cu leucemie limfatică c ronică
501. Îngrijirea vârstnic ului cu osteoporoză
502. Îngrijirea vârstn icului c u poliartrită reumato idă
503. Îngrijire a vârstnicu lui cu sindrom de imob ilizare
504. Îngrijirea vârstnicului cu stare confu zională acută
505. Îngrijirea vârstnicului cu t ulburări de ritm sin usal
506. Îngri jirea vârstnicul ui cu ulcer de decu bit
Modul ul 53 ONCOLOG IE ȘI NURSING ÎN ONCOL OGIE Prof. Tania Bararu
507. Îngrijirea p acientu lui cu adenom bronși c
508. Îngrijirea pacientu lui cu adenom de prostată
509. Îngrijirea pacientulu i cu adenom hepatocelular
510. Îngrijirea pacientul ui cu boala Hodgkin
511. Îngrijirea pacientului cu carci nom bronho -pulmo nar
512. Îngrijir ea pacientu lui cu carcino m renal
513. Îngrijirea pacient ului cu feocromocitom malign
514. Îngrijirea pacientului cu hepatom malign
515. Îngrijirea pacientului c u limfom malign
516. Îngrijirea pacientul ui cu mielom multiplu
517. Îngrijirea pacientului cu neoplasm de colon
518. Îngrijire a pacientei cu neopla sm de col uterin
519. Îngrijirea pacientei cu neopl asm de ovar
520. Îngrijirea pacien tului cu neoplasm de prostată
521. Îngrij irea p acientului cu neoplasm de testicul
522. Îngrijirea p acientului cu neoplasm gastric
523. Îngrijirea pacien tului cu neoplasm laringia n
524. Îngrijirea pacientului cu neoplasm mamar
525. Îngrijirea pacientului cu neopla sm de pancreas
526. Îngrijirea pacientului cu neoplasm rectal
527. Îngrijirea pacientului cu neoplasm tiroidian
528. Îngriji rea pacientei cu neopl asm uterin
529. Îngrijirea p acientului cu neoplasm ul de căi biliare
530. Îngrijirea pacientului cu osteosarcom
531. Îngrijirea pacientului cu neopla sm cerebral

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
337
STRUCTURA P ROIECT ULUI DE ABSOLVIR E

I. Argument → (v ezi exemplu) 1 pag
II. Îngrijire a bolnavului cu … ………
Obiecti v 1: Noțiun i generale de a natomie și fiziologie 2 -3 pag anatomie
2 -3 pag fiziologie
Obie ctiv 2: Prezentarea generală a af ecțiunii
…………….. …………………. ………….. …………..
5-6 pag
a. Definiți a
b. Clasificare
c. Etiologia
d. Simpto mato logie
e. Diagnostic
f. Evoluție și prognostic
g. Tratament
h. Complicații
Obiec tiv 3: Rolul autonom și delegat al asistentu lui medical în
îngrijirea pacien tului cu. …. (se va exempl ifica ce înseamnă
rol delegat, rol autonom pentru un pac ient cu……) 2 pag.
a. Fișa tehnică nr. 1 2 pag .
b. Fișa tehnică nr. 2 2 pag.
c. Fișa tehnică nr. 3 2 pag.
a. Fișa tehnică nr. 4 2 pag.
(Se vor prezenta fișe tehnici din activi tatea asistentul ui medical care îngrijește un pacient cu . ..
vezi schema fișei tehnice atașate).
Obiectiv 4: Procesul de îng rijire al unui pacient cu …
a. Culegerea datelor – interviu
b. Identificarea nevoilor fundamentale afec tate – enunțarea
problemel or de dependență/diagn ostice de îngrijire la
pacientul cu……
c. Plan de îngrijire 2 pag.
2 pag.
2 pag.
Obiectivul 5: Educația pentr u sănă tate la un pacient c u 1-2 pag.

III. Bibliogr afie – (prenume, nume, titlul cărții, volum, ediț ie, editură,
anul apariție i, pagina) 1 pag.
IV. Anexe → Sch eme, fotog rafii etc.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
338
MODEL DE ARGUMENT AL PROIEC TULUI DE ABSOLVIR E

ARGUMENT

………….. …. este o boală caracter izată prin…………. … ……………….
Scopul prezentului proiec t este de a identifica pro blemele de îngrijire s pecifice p entru
un pacient cu . ……………. ………….
Probl emele pe care le poate prezen ta un bolnav cu . ………………..și d e care trebuie sățina
seama asistentul medical la întocmirea planului de îngrijire sunt:
Obiectiv ele prezentului proiec t sunt:
Obiectiv 1 Noțiuni generale de anatomie și fiziologie
Obie ctiv 2 Prezentare a generală a afecțiunii
……………….
Dezvoltar ea obiectivelor proiect ului au la baza urmatoarele competenț e profesiona le:
1. Urmărirea și notarea în foaia de observație a funcții lor vitale și vegetative.
2. Realizarea e ducației în scopul prevenirii compli cațiilor și menținerea unui grad
ridicat de sănătat e.
3. ……………….. …
4. ………………
Aplicarea procesului de îngrijire la pacienț i cu. ………….. s-a finaliz at prin analiz a unui caz
cu. ………… – caz pentru ca re s-a elaborat un int erviu. Pe ba za interviului realizat s-au
evidențiat p roblemele de dependență specifice la nivelul celor 14 nevoi fundamentale –
conform principiului Virginie i Henderson.
în final a fost elabor at planul de î ngrijire la un pacient cu . ……… .. respectâ nd
obiectivele generale ale pr oiectul ui. Pe plan au fost evidențiate problemele de dependență,
obiectivele de î ngrijire, interve ntiile autonome și deleg ate apli cate, precum și evalu area
intervenț iilor aplicate.

SCHEMA FIȘE I TEHNICE
1) Definiție , scop, locul
2) Materiale și instrumente nece sare
3) Respectarea normelor de protecția muncii
4) Pregătire psihică a bolnavului
5) Pregătire fizică a bo lnavului
6) Execuție
7) Incide nte și accidente
8) Îngriji re du pă tehnică, no tare, interpretare
9) Reorganiz area locului
10) Observați i

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
339

MODE L DE FIȘĂ DE INTERVIU – PLAN DE ÎN GRIJIRE

A. CULEGEREA DAT ELOR – INTERVIU

1. Informa ții generale:
a. Numele și prenumele:
b. Vârsta
c. Starea civilă
d. Copii
e. Profesia
f. Localitatea d e dom iciliu:
g. Diagnostic ul la internare:
h. Data inter nării:
2. Obișn uințe de viață:
a. Consuma toare de: Alcool – Cafea – Tutun – Drog –
b. Dietă / regim alimentar –
c. Alergii cunoscute –
3. Probleme de sănătate:
a. Anteced ente medicale p ersonale:
b. Anteced ente heredo colaterale
c. Motivele inte rnării actuale
d. Istoricul stă rii actuale:
4.Examenu l clinic gener al:
e. Tegument e și mucoase
f. Greutate
g. Înălțime
h. Țesut ce lular subcutanat
i. Siste m gan glionar și limfatic
j. Aparat loco -motor
k. Aparat respirator
l. Aparat cardio -vascul ar
m. Aparat d igestiv
n. Aparat uro -genit al
o. Sistem nervos și organe d e simț
5.Investigații:
a. Exam enul sângelu i
b. Examenul uri nei
c. Alte examene de specia litate
6.Tratament e:
a. Tratament medicamentos
6. Epicriza ș i recomandări la externare:

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
340
B. Nevoil e fundament ale a fectate

➔ Se vor enunța nevoile fundamentale af ectate, precum și problemelor de
dependență/diag nosticelor de î ngrijire la fiecare n evoie afectată(raportarea se va
face la pacientul al cărui inte rviu a fost ef ectuat în lucrare)

Ex. Nev oia de a respira și avea o bună circulați e

Probleme de dependență
– Alterarea vocii
– Dispnee
– Obstrucția căi lor aeriene
Diagnostice de îngrijire
– Alterarea funcției respiratorii determi nată de:
✓ Deficit de eliminare a secrețiilor aeriene:
✓ Defic it de ventilație (prin bronhospasm);
– Anxietate determinată de / evoluția impredictibilă a episoadelor de astm bronși c
manifestată p rin afirmații de tipul: “ mă tem că nu voi mai pu tea respira de loc”, “
mă tem că am să mor “ .

FIȘA DE EVA LUARE A PROIECTULUI DE ABSOLVIRE

ANEXA 4 la Metodologia de organiza re și desfășu rare a examenelor de certi ficare a
califică rii profesionale a absol venților învățământului postliceal aprobată prin OMEN nr.
5005/2 .12.2014
MIN ISTERU L ED UCAȚI EI NAȚI ONALE
FIȘA DE EVAL UAR E
A PROIECTULUI DE ABSOL VIRE ȘI A SUSȚINERII ORALE

Examenul de cert ificare a calificării prof esiona le a absolv enților învățămâ ntului
postliceal
Sesiunea: AUGUST 2 020
Centrul de examen: ȘCOALA POSTLI CEAL Ă SANITA RĂ „Grigore Ghi ca Vodă ” din Iași
Califica rea profesională: asistent m edical generalist
Numele și pre numele candid atului____________________ ______ __________ _
C.Plan de îngrijire
Data Problema de
îngrijir e Obiectivele de
îngrij ire Intervențiile
aplicate Evaluarea
îngrijirilor

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
341
Unitatea/insti tuția de învățământ absolvită ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ
„Grigore Ghica Vodă” din Iași
Tema proiec tului: ___________________ ___________ ____________ _____ ________
Numele, prenumele și specializarea îndrumătorului de proiect:
____ __________ ______ ___________ ________ _______________
Partea I: Mo nitorizarea progresul ui în realizare a proiectulu i 1)
1. Data încep erii activităților de real izare a proiectului:
______ _________________________
2. Com petențe vizate /imp licate în realizarea/e xecuți a proiectu lui 2)
_________ ________ ____________________________ _____________________
3. Stabilirea pla nulu i activi tăților individ uale ale candidatului pent ru proiect:
― Data:
― Semn ătura candidatului: __________ ______________ ____ ____________________
― Semnă tura îndru mătoru lui: ______ ________ _________________________ _______
4. Stabilirea planul ui de redactar e a proiectu lui – prezentar ea scrisă:
― perioada: _______________________ _____ ____________________
― revizuit : ___________ ____ ______________________ ______ _____
― for ma fi nală accept ată de c ătre îndrumător: __ _________ ______________________
5. Întâlniri pentru monit orizarea proiect ului (cel puțin 5 întâlni ri săptămânale):
Nr.
crt. Observații Semnătura
candidatului Semnătura pr ofesorului
1
2
3
4
5
1 Se complet ează de către îndrumător pe parcursu l derulării proiectulu i.
2 Se conse mnea ză numai competențele ca re au legătură directă cu tema proiectului și su nt co nforme standardului de pregătir e
profesional ă al calificării profesion ale.

Partea a II-a: Aprecie rea cali tății activității candidatul ui 3)
CRITERIUL DA/NU Observații
1. Activită țile practic e în treprin se în cadrul proie ctului se
raportează ad ecvat la tema proiectului
2. Abord area temei proiectului a fost făcută dintr-o perspectivă
personală, ca ndidatul demonstrând reflecție criti că
3. Activitățile practice au f ost întrepri nse sub supr avegherea
îndrumătorului de p roiect sau/și a persoan elor autorizate
4. Realizarea sarc inilor de l ucru stabilite prin planul proie ctului
a fost făcută confor m planif icării inițiale
5. Docum entarea pentru proiect a fost făcută cu sprijinu l și sub
supravegherea îndrumătorului de proiect
6. Identifi carea și utilizarea bibliografiei reco mandate pen tru
redactarea părții scri se a p roiectului au fost realizat e integr al
7. Referințele biblio grafice utilizate la r edactarea părț ii scrise a
proiectului au fost preluate și prezentat e într-un mod personal și
nu sunt o compilație de citate

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
342
8. Soluțiil e pe ntru situațiile -proble mă cu care s-a conf runtat
candida tul pe p arcursul executării proiectu lui sunt personale și
au fost găsite cu ajutorul îndrumătoru lui de proiect
9. în realizarea sarcinilor de lu cru d in c adrul proiectului
candidatul a făcut dov ada implicării și angajări i pers onale,
origin alității soluț iilor pr opuse, a imaginației și crea tivității în
abordarea și îndeplinir ea sarcinilo r
10. So luțiile găs ite de către candi dat pentru rezolvarea
proble melo r practice sunt aplicabile și în alte co ntexte de muncă
3) Se comple tează de cătr e îndrumător l a finalu l activității de monitorizar e, se discută cu candi datul înainte de depunerea
proiectului . Criteriile vizează atât pro cesul de elaborare a pr oiect ului, cât și pe cel de redactare a prezentăr ii proiectului.

Partea a III-a: Aprecierea calității proi ectului4)
CRITERIUL DA/NU Observaț ii
1. Proiectul/prod usul are valid itate în raport cu tema , sco pul,
obiectivele și metod ologia abordată
2. Proie ctul / produsul demonstrează com pletitudine și acoperire
satisfăcătoar e în raport cu tem a aleasă
3. Elabora rea proiectului și redactare a părții scrise a proi ectului au
fost făcute înt r-un mod co nsistent și concomitent, confo rm planificării
4. Opțiu nea candidatului pentru utilizar ea anumitor resurse este bine
justific ată și argumentată în contextul p roiectul ui
5. Redactarea părții scrise a proiectului d emonstrează o bună
consist ență intern ă
6. Prezentarea scrisă a proiectului este logică și demonstrează o bună
argumentare a ideilor
7. Proiectul / produsul re prezin tă, în sine, o soluție prac tică per sonală,
cu elemente de origi nalitate în găsirea so luțiilor
8.Proiectul/produsul poa te av ea aplicabilitate practic ă și în afara școlii
9. Realizarea proiectului / produsu lui a necesi tat activarea unui număr
semnifi cativ de uni tăți de compete nțe, con form S. P.P. -ului pentru
calificarea respectivă
10. Redactar ea p ărții sc rise a proi ectul ui respectă cerințele de
structură impuse de met odolo gia de organizare și desfășurare a
examenulu i de certificare profesion ală
4) Se comp letează de cătr e îndrum ător la finalul activității de monitorizare, se di scută cu candi datul înaint e de depune rea
proiectu lui. Criteriile vi zează atât proiectul în calitate de produs al activității ca ndidatului, cât și produsul ca atare, acolo
unde este ca zul.
Semnătura candida tului__________________
Partea a IV -a: Apreciere a prezentării și susțineri i orale a pr oiectului 5)
CRITERIUL DA/NU Observații
1.Candid atul a realizat o comunicare orală cla ră, coerent ă și fluentă
2. Prezen tarea a fost struct urată echilibr at în raport cu tema
proiectului și cu obiectivele acestui a
3. Candi datul a demo nstrat puter e de sinteză și adaptarea pre zentării
la situația de exam inare
4. Candidatul și -a susț inut puncte le de vedere și opiniile î ntr-un mod
personal și bine argum entat

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
343
5) Se compl etează de că tre un membr u al comisiei de examina re, după susține rea p rezentării și reprezintă aprecier ea
membrilo r Co misiei de examinare, n umai d acă sunt comp letate celelal te secți uni (Părțile I -III) ale fișe i pentru proiectul
evaluat.

Apreci erea răspuns urilor candi datu lui la întrebările Comisi ei:
ÎNTREBARE DA/NU Observ ații

Rezultatul fin al stabilit de comisia de examin are p e baza evaluării gl obale a
activi tăților realizate de candidat și con semnat în fișa de eval uare:
1. Admis
2. Resp ins
Profesori evalu atori:
Nr.
crt. Numele și pr enumele Semnătura

Președinte de comisie:
____ ____ ____ ______________________ ___

Data: _____august 2020

BIBLIOGRAF IE
1. Aurelian Anghelescu, Gheo rghe Vuzitas, Neurolog ie și psihiatr ie, Ed. Carol Davila,
2012
2. Tania Bar aru; Mihaela Ivan ; Gabriela Sandu; Pneum ologie și nursing în
pneumologie , Ed. StudIs, Iaș i 2015
3. C. Borundel ”Manual de me dicină internă p entru cadre medii” Editura Medicală
Bucuresti 1 979
4. Mihaela Bucătaru, Abecedarul îng rijirilor me dicale, vol. I, Editura Performantica ,
Iași, 2009, ISBN 978-973-730-645-6.
5. Matthew Cooke, Ellen Jones, Conor Kell y – Ghid de prim ajutor în cazul leziunilor
mino re, Ed. Cor int, Buc urești, ISBN, 9736535584, 2003
6. Diana Preotu -Cimpoi esu, Protocoal e și ghiduri în medicina de urgență – Note de
curs, E d Pim, Iași, 2007, ISBN 978-973-716-611-1
7. Diana Cimpoie șu și alții, Resu scitarea cardiorespiratori e de b ază și avansată, 2012
8. Dașch ievici S ilvian și Mihăilescu Mihai – Chirurgie pentru cadr e medii , Editu ra
Medicală București, 1999
9. Ileana An tohe – Nursing c linic – note de curs, E d. ”Gr.T.Popa” , U.M.F. Iași, 2 009
10. Constantin Dum itrache, Endocrinologie cl inică, Ed. Național, 2012, NAT978 -973-
659-216-4 5.în scopul accesibilizări i informației și a cre șterii atracti vității
prezentării, can didatul a utilizat în prezent are strategii eficiente și
mijloace de comunicare potrivite: demonstrați i practice, elemente de
grafică, modele, apli cații, facilit ăți audi ovideo ale tehnologiei
infor mațiilor și comunicați ilor etc.

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
344
11. Ioana Grigoraș, Anest ezie și terapie intens ivă – Principi i de bază, E d.Institutul
European, 2007
12. George George scu, Cătă lina Arsenesc u – Tratamentul rațional al b olilor
cardiovascular e majore, Ed. Polirom, ISB N 973 -683-625-8, Iași, 2001
13. Nicol ae, Geor gescu, R. Asaftei, Ortopedie -traumatologie pentru asistenți medi cali,
Ed. CE RMI, Iași, 2009
14. Olimpia Gh idrai, Geriatri e și gerontologie, e diția a II-a, Ed. Casa Cărții de Știință,
2007
15. Flore ntin Dumitrache , Ștefan Bu țurean u, Obstetrică pr actică, Ed. Gr.T. Popa UMF
Iași, 2011.
16. V. Prede scu și alții, Psihiatr ie, Ed. Medica lă, București, 1989,
17. Lucian Miron, Edu ard Bild, Ingri th Miron, Ștefan Curesc u. El emente de nursing în
cancer (389 pagini). Ia și: Editura Gr. T. Popa 20 06 (ISBN 973-7906 -42-X).
18. Monica Moldovea n, Geriatrie și Geropatologi e pentru asistenti med icali, Ed. All,
București, 2011
19. Elena Scor țanu – Îngrijiri în boli interne și specialități înrudite – manual
pentruasistenții medicali generaliști – Iași, 2009
20. Florin Tudo se; Cătălina Tud ose; Letiți a Dobran ici, Tratat de psihopatologi e și
psihiatrie pentru psiholo gie, E d. Trei, 201 1, ISBN: 978 -973-707-551-2
21. Lucreția Titircă ” Bre viar de explor ări functionale și de îngrijiri speciale acordate
bolnavului – pentru școlile san itare – Editura Viața Medic ală Româ nească,
Bucuresti, 1994
22. Lucreția Titircă ”Tehnici de eval uare și îngrijiri a cordate de asist entii medica li”
Editura V iata Român ească Bucures ti, 1997.
23. Lucre ția Titircă ”Ghid de Nursing” Edi tura Viata Medicală Rom ânească B ucuresti,
2001
24. Lucreția Titircă ” U rgentele medico – Chirurgica le” Editura Medicală B ucuresti ,
2003
25. Lucreția Titircă ”Îngrijiri speci ale aco rdate pacien ților de că tre asistent ii me dicali”
Editura Viata Medicală Românescă Buc uresti 2006.
26. Lucreția Ti tircă -Ghid de nursing c u tehnici d e evalua re și îngrijiri corespunzăto are
nevoilor fundament ale-Ed.V iața M edicală Româ nească, Bucureșt i 2007 .
27. Dan M ănăstireanu, Teodora Bu rsumac, Nico lae S teiner – Curs practic de urgențe
medico -chirurgicale, Ed. Didactică și Pedag ogică, 1995
28. Elena Rezuș, Re umatolog ie – Editura „Gr. T. Popa“ I ași 2014; ISBN 978 -606-255-
9
29. Eugen P opescu, Ruxa ndra Ionescu – Compend iu de reumatologie , Editura Tehnică,
Bucur ești, 1999
30. Mihaela Postelnicu – Cardiologie – Suport de curs
31. Mihaela P ostelnicu – Conduită de urg ență – Supo rt de cu rs
32. F. Udma ” Proceduri de nu rsing” vol.I și II, Ed itura Ex. Pont o, Constanta , 2007
33. Manual de nursi ng pentru elevii di n anul I I ai Școlii Pos tliceale Sanit are,
coordonator Crin Marcean, vol. 2, Ed. All Education al
34. Mihaela Popa, Oftalmolog ie – suport de curs
35. Mihaela Popa, ORL – suport de curs
36. Gheorghe Vuz itas, A Anghel escu, Neurol ogie și psihiatr ie, Ed. Știință și tehnic ă,
Bucureș ti, 1996

Școala Postlic eală Sanitară ”Grigore Ghi ca-Vodă” Iași
Ghidul examenului de abso lvire 2020 – calificarea pro fesională asisten t med ical generalis t
345
37. Manu al de nursing – pentru elevii din anul III ai Șco lii Postliceale Sanitar e,
coordo nator Crin Marce an, vol. 3
38. ***Asoci ația Medicală Americană – Primul ajutor în urgențe le me dicale
39. ***Fun dația Ur gența ”95 – Curs practic de urg ențe medic o-chirur gicale , primul
ajuto r special izat în urgențe medicale.
40. ***Prescr ipția medicală: ghid pract ice, E d Edit Dan, Iași , 2004, ISB N 973836 521X,
9789738365216
41. *** Lege a nr 95 din 2006 privind reforma în dome niul sănătății republica tă în
Monitorul Oficial, Partea I, nr. 652 din 2 8 aug ust 20 15 disponibil pe
http://www. avocatne t.ro/cont ent/art icles/id _41319/ Legea -nr-95-2006-reforma -în-
domen iul-sanata tii-republicata -la-28-august -2015.html
42. ***Hotărârea nr. 400/2014 pentr u aprobarea pach etelor de s ervicii și a Contractului –
cadru care reglementează condiți ile acord ării asistenței medicale în cadru l
sistem ului de asigurări sociale de să nătate pe ntru anii 2014 -2015 disponobil pe
http://lege5.ro/Gratui t/gm4tonzrge/hot ararea -nr-400-2014-pentru -aproba rea-
pachete lor-de-servicii-și-a-contractului -cadru-care-reglementeaza -conditii le-
acordarii-asistentei-medicale -în-cadru l-sistemului -de-asigurari-socia le-de-sanatate-
43. ***Ordinul 916 din 27 iulie 2006 privind aprobarea Normel or de supr aveghe re,
prevenire și control al infecți ilor nosocomiale în unitațil e sanitare, emitent
Ministerul sănăt ății publice – dispon ibil pe
http://leg e5.ro/Gratuit/geydcnbs ha/ordinu l-nr-916-2006-privind-aprobarea –
normelor -de-supraveghere -prevenire -și-control-al-infec tiilor-nosocomiale -în-
unitatile -sanitare
44. ***Ord in nr. 219 d in 01/04/2 002 pentru aprobarea N ormelor teh nice pri vind
45. gestionarea deșeurilor rezultate din activit ățile med icale și a Metodo logiei de
culege re a dat elor pe ntru baza națională de d ate privi nd de șeurile rezultate din
activitățile medicale , Publicat în Monitorul Ofi cial, Partea I nr. 386 din 06/06/ 2002
adoptat de Ministerul Sănătății Publice, disponibil pe
http://www.c dep.r o/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=3564
46. ***ORDIN Nr. 261 din 6 fe bruari e 2007 pentru ap robarea Nor melor te hnice privind
curățarea , dez infecția și sterili zarea în unitățil e sanitare EMITENT: M INISTER UL
SĂNĂT ĂȚII PU BLICE PUB LICAT ÎN: MONIT ORUL OFIC IAL N R. 128 din 21
februarie 2007, disponibil pe http://dentalbanat. ro/legislatie/8%20O %202 61-
%2020 07-%20nor me%20de zinfecti e.pdf
47. *** Geri atrie și geronto logie –note d e curs, disponibil pe
http://www.cursurim edicina.ro/ node/4
48. https: //sigura ntapaci entului.wo rdpress.com/ca tegory/sc ala-de-evaluare/