ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ “CAROL DAVILA” GALAȚI PROIECT DE LICENȚĂ Calificarea : Asistent medical generalist COORDONATOR: ABSOL VENT: ȘERBAN… [602298]
MINISTERUL EDUCA ȚIEI, CERCETĂRII
TINERETULUI ȘI SPORTULUI
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ “CAROL DAVILA” GALAȚI
PROIECT DE LICENȚĂ
Calificarea : Asistent medical generalist
COORDONATOR: ABSOL VENT:
ȘERBAN TATIANA CAIZĂR DANIELA
2016
2
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA
PACIENULUI CU GASTRITA ACUTĂ
3
MOTTO:
„Când nu se ține seama de recomandările medicului, șansele de însănătoșire se
împuținează.”
SENECA PHILOSOPHUS, OEDIPUS
„Să mănânci este o necesitate, dar să mănânci inteligent este o artă.”
FRANÇOIS DE LA ROCHEFOUCAULD
„Este mai ușor să schimbi religia unui popor decât obiceiurile sale alimentare.”
MARGARET MEADS
4
CUPRINS
MOTTO: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 3
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 6
NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE ALE STOMACULUI ………………………….. . 6
ANATOMIA STOMACULUI ………………………….. ………………………….. …………………….. 6
FIZIOLOGIA STOMACULUI ………………………….. ………………………….. ………………….. 12
Functia secretorie a stomacului. ………………………….. ………………………….. …………………. 12
Functia motorie a stomacului ………………………….. ………………………….. …………………….. 14
Transformarile substantelor alimentare in stomac ………………………….. ……………………… 16
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 16
GASTRITA ACUTĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 17
Definiție ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 16
Patogenie. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 17
Clasificare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 17
Forme clinice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 18
1.Gastrita acută simplă (prin ingestie) ………………………….. ………………………….. ……… 18
2. Gastrita corozivă ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 21
3. Gastrita flegmonoasa ………………………….. ………………………….. ………………………. 23
4. Gastrita acută eroziva sau hemoragica ………………………….. ………………………….. .. 24
5. Gastrita alergică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 28
6. Gastrita acută cu Helycobacter Pylori pozitivă ………………………….. ………………… 28
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 31
PREZENTAREA CAZURILOR ………………………….. ………………………….. ……………………. 31
Cazul 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 31
Cazul 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 42
CAPITOLUL IV ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 54
I.TEHNICI UTILIZATE ÎN INGRIJIREA PACIENTULUI CU GASTRITA ACUTĂ 54
5
A) RECOLTAREA SÂNGELUI VENOS CU SISTEM VACUTAINER ………………… 54
B) PREGĂTIREA PACIENTULUI PENTRU EXPLORAREA RADIOLOGICĂ
GASTRO -INTESTINALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………… 57
C) PREGĂTIREA PACIENTULUI PENTRU GASTROSCOPIE ………………………….. 59
II. MEDICAMENTE ADMINISTRATE ÎN IN GRIJIREA PACIENTILOR CU
GASTRITA ACUT Ă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 64
A. Nexium ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 64
B. Metoclopramid ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 72
C. NO -SPA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 79
CAPITOLUL V ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 83
I. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ………………………….. ………………………….. …….. 83
II. CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 88
III. EDUCAȚIA SANITARĂ A PACIENTULUI CU GASTRITĂ ACUTĂ ……………. 89
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 91
6
CAPITOLUL I
NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE ALE STOMACULUI
ANATOMIA STOMACULUI
Stomacul este un organ cavitar abdominal, segmentul cel mai dilatat al abdomenului
(FIG. 1).
Așezare
Stomacul se găsește în etajul s uperior al cavității abdominale (etajul
supramezocolic), în loja gastrică, care este delimitată de diafragm, ficat, mezocolonul
transvers și peretele abdominal. În mod normal poziția lui este verticală (FIG. 2).
FIG. 1. STOMACUL
7
Stomacul este fixat în loja gastrică prin următoarele mijloace de fixare:
continui tatea esofagului și duodenului, pediculii vasculari, ligamentele peritoneale care
leagă stomacul de organele vecine, presiunea abdominală.
Dimensiune si capacitate
Stomacul are forma literei “J” când este gol, iar când este plin moderat are forma
unui cimpoi măsurând 25 cm lungime, 10 cm lățime, 8 cm grosime. Capacitatea mijlocie
atinge 1300 ml. În anumite împrejurări, mai ales în stările patologice, capacitatea se poate
modifica. Un o bstacol la nivelul cardiei (cancer, stenoză) va îngreuna pătrunderea
alimentelor în stomac, ceea ce va duce la micșorarea organului. Un obstacol la nivelul
regiunii pilorice va împiedica evacuarea chimului în duoden, și astfel va determina
creșterea cavită ții gastrice.
Configuratie externa si raporturi
Stomacul prezintă trei porțiuni:
FIG. 2. LOCALIZAREA ȘI STRUCTURA STOMACULUI
8
fundul sau marea tuberculozitate este partea cea mai largă și privește spr e diafragm.
Reprezintă camera cu aer a stomacului și nu conține alimente;
corpul este partea mijlocie;
porțiunea pilorică sau porțiunea orizontală este partea inferioară cea mai îngustă a
stomacului și prezintă două segmente: antrul piloric și canalul piloric.
Stomacul are două fețe (anterioară și posterioară), două margini (dreapta și stânga)
și două orificii (superior și inferior).
Fața anterioară a stomacului vine în raport cu fața inferioară a lobului stâng a
ficatului pe care lasă o amprentă numită impresia gastrică, cu peretele anterior al
abdomenului și cu mușchiul diafragm.
Fața posterioară a stomacului vine în raport, prin bursa omentală cu peretele
posterior al abdomenului, cu splina, cu glanda suprarenală stângă, cu rinichiul stâng și cu
pancreasul.
Marginea dreaptă sau mica curbură este concavă și este orientată spre dreapta. Ea
prezintă o porțiune verticală, care se întinde de la cardie până la incizura angulară și o
porțiune orizontală, prin ascendență, cuprinde incizura angulară și prima porțiune a
duodenului (bulbul duodenal). Între mica curbură și ficat se află un pliu peritonial car e
leagă aceste organe, numit micul epiplon sau epiplonul gastro -hepatic.
Marginea stângă sau marea curbură este convexă și orientată spre stânga, având o
lungime de circa 40 cm. De pe marea curbură a stomacului pornesc multe pliuri peritoneale
și anume marele epiplon, care acoperă ca un sfert organele din cavitatea abdominală,
epiplonul gastrosplenic care leag ă stomacul cu splina.
Orificiul superior al stomacului prin care comunică cu esofagul se numește cardia
și este ușor dilatabil, având un mușchi sfincter slab dezvoltat, iar orificiul inferior dinspre
intestinul subțire se numește pilor și este închis print r-un mușchi, sfincterul piloric.
Structura stomacului
Peretele stomacului este constituit din patru tunici, care, considerate de la exterior
la interior sunt: tunica seroasă, tunica musculară, tunica submucoasă și tunica mucoasă
(FIG. 3).
‒ Tunica seroasă este formată din peritoneul visceral. Seroasa învelește
stomacul aproape în întregime, lăsând descoperită la nivelul ligamentului gastro -frenic,
numai o porțiune care vine în raport direct cu diafragmul. Ea se continuă cu elementele de
9
susținere și fixare a stomacului, alcătuind epiplonul gastrocolic, gastrohepatic și ligamentul
gastrofrenic.
‒ Tunica musculară este alcătuită din fibre musculare netede așezate în trei
straturi: stratul extern format din fibre longitudinale, fiind continuarea fibrelor
longit udinale ale esofagului, al doilea strat conține fibre așezate circular, iar cel de -al
treilea strat, cel intern, este format din fibre dispuse oblic (parabolice).
‒ Tunica submucoasă este formată din fibre conjunctive și fibre elastice.
‒ Tunica mucoasă numită și mucoasa stomacală , se caracterizează prin
aceea că este prevăzută cu numeroase celule longitudinale numite plici gastrice. Mucoasa
are o grosime de 2 mm și este formată dintr -un epiteliu cilindric simplu, printre care se află
glandele unicelular e, care secretă mucus și dintr -un corion, în grosimea căruia se găsesc
numeroase glande gastrice în număr de aproximativ 40 de milioane, care alcătuies aparatul
secretor al mucoasei.
După poziția lo r, după structura și funcțiile pe care le îndeplinesc, glandele gastrice
sunt de trei feluri :
glandele fundice , care sunt glandele principale ale stomacului (numite și glande
proprii), se află situate în marginea fundică. Ele sunt glande tubuloase ramificate
sau simple, secretă acid clorhidric, pepsină, labferment și mucină; FIG. 3. STRUCTURA PERETELUI GASTRIC
10
glande cardiale situate în mucoasa regiunii orificiului cardia, sunt glande
tubuloase, ramificate sau simple și secretă lipaza stomacală și lichid alcalin bogat
în mucină;
gland e pilorice , situate în regiunea pilorică, sunt glande tubuloase ramificate sau
simple, secretă labferment și mucină.
Numarul total al glandelor gastrice este de circa 40 milioane.
Stomacul este menținut în poziție prin continuitatea sa cu esofagul și intes tinul
subțire, prin peritoneu, prin legăturile pe care le are cu organele vecine și prin presarea
abdominală.
Vascularizaț ia stomacului
Stomacul este vascularizat de ramurile trunchiului celiac (FIG. 5). Astfel artera
stângă și artera gastric ă dreapt ă se anastomozeaz ă de-a lungul micii curburi a stomacului ,
artera gastroepiplonic ă dreapt ă se anastomozeaz ă cu artera gastroepiplonic ă stângă de-a
lungul marii curburi , arterele gastrice scurte , ramuri din artera splenic ă, vascularizeaz ă
FIG. 4. LUMENUL STOMACULUI
11
fundul și fețele stomacului . Ramurile tuturor acestor artere se anastomozeaz ă și formeaz ă
trei rețele: rețeaua seroas ă, rețeaua muscular ă și rețeaua submucoas ă. Din capilarele acestor
rețele se formeaz ă venele , care alcătuiesc un plex în submucoas ă și un al doilea plex în
subseroas ă și apoi formeaz ă venele stomacului : vena coronar ă a stomacului , venele
gastroepiplonice (dreapta și stânga), toate aceste vene se varsă în vena portă și ramurile ei.
Venele limfatice ale stomacului formează o rețea mucoasă, o rețea musculară și o
rețea submucoasă. Acestea sunt repartizate în mica curbură.
Inervaț ia stomacului
Stomacul are o inervație complexă. Ea este formată din fibre provenite din plexul
solar care sunt fibre parasimpatice (din nervii vagi). Aceste fibre pătrund în peretele
stomacului unde formează 3 plexuri simpatico -parasimpatice:
un plex slab dezvoltat, numit plexul subseros, la suprafața t unicii musculare;
un plex dezvoltat, așezat în grosimea tunicii musculare, numit plexul Auerbach;
FIG. 5. VASCULARIZA ȚIA STOMCULUI
12
un al treilea plex, mai puțin dezvoltat, se numește plexul Meissner, așezat în
submucoasă. Plexurile sunt formate din fibre nervoase și din celule nervoase care
se distribuie la fibre musculare și la celule glandulare ale mucoasei.
FIZIOLOGIA STOMACULUI
Stomacul deține un rol semnificativ î n realizarea digesti ei. El constituie rezervorul
în care alimentele sunt î ncalzi te, fărămițate, omogenizate ș i supuse digestiei clorhidro –
peptice. Alimentele trans formate prin procedee mecanice și chimice prin digestia gastrică
sunt treptat evacuate în duoden ș i jejun, pentru a fi supuse unei digestii complete. Astfel
stomacul are două funcții principale: secretorie și m otorie. În acest mod se realizează
digestia gastrică a alimentelor.
Func ția secretorie a stomacului
Secrețiile gastrice continuă procesele digestive î ncepu te în cavitatea bucala.
Functia secretorie constă în elaborarea sucului gastric de către glandele mucoasei gastrice.
Acesta este un lichid incolor, ușor opalescent. Cantitatea de suc gastric secretată de stomac
variază între 1 -1,5 l în funcție de alimentație.
Componentele sucului gastr ic și rolul lor în digestie.
Sucul gastric este alcătuit din apă (99%) și dintr -o foarte mică proporție de (1%) de
reziduu uscat. Substanțele anorganice sunt reprezentate de acidul clorhi dric și de diferitele
săruri de sodiu, potasiu, calciu, magneziu. Acidul clorhidric, substanța anorganică
principală și caracteristică a sucului gastric, este secretat de celule marginale sau parietale
ale glandelor fundice.
Rolul fiziologic al acidului clorhidric:
→ activează enzimele pilorice din sucul gastric;
→ contribu ie la solubilizarea nucleoproteinelor și a colagenului, la precipitarea
cazeinogenului din lapte și la evacuarea conținutului gastric;
→ împiedică multiplicarea microorganismelor ajunse în stomac odată cu alimentele,
deci are rol antiseptic.
Substanțele org anice sunt reprezentate de mucină și enzime. Mucina este formată
din glicoproteine și este secretată de celule epiteliale de la suprafața mucoasei. Mucoasa
împreună cu apa, electroliții și celulele descuamate formează mucusul gastric cu rol de a
13
apăra mucoasa gastrică împotriva agenților mecanici, termici și chimici. Enzimele sunt
reprezentate de pepsină, labferment și lipaza gastrică. Pepsina este enzima proteolitică care
hidralizează proteinele alimentare și produce coagularea laptelui.
Labferm entul este enzima prezentă numai în sucul gastric al sugarului și este
secretat sub formă de preferment și activat de acidul clorhidric. Are rol în precipitarea
cazeinogenului solubil din lapte, pe care îl transformă în cazeină și precazeinat de calciu.
Lipaza gastrică este enzima care acționează asupra lipidelor alimentare. Ea are o
importanță mare la sugar și redusă la adult (FIG. 6) .
Reglarea secreției gastrice se realizează prin două mecanisme principale:
‒ un mecanism reflex, prin care se realizează reglarea reflexă a secreției gastrice;
‒ un mecanism umoral, prin care se realizează reglarea umorală a secreției gastrice.
Reglarea refle xă constă în participarea diferiților centri nervoși în mecanismul de
secreție al sucului gastric. Arcul reflex al reflexului gastrosecretor este foarte complex.
Receptorii se găsesc în diferite segmente ale aparatulu i digestiv. Căile aferente sunt
FIG. 6. SECREȚIA GASTRICĂ
14
numeroase, după sediul receptorilor. Centrii nervoși ai arcului reflex sunt situați în diferite
etaje ale sistemului nervos central dar cu predominanță în substanța reticulară din bulb.
Căile aferente sunt reprezentate sistemului nervos vegetativ și în deo sebi de parasimpatic
(nervul vag).
Reglarea umorală constă în participarea la mecanismul de secreție al sucului
gastric a hormonului numit gastrină, care ia naștere în mucoasa stomacului din regiunea
pilorică după 20 -40 minute de la ingestia alimentelor, trece apoi în sânge și ajungând la
glandele gastrice le stimulează secreția.
Procesul gastrosecretor se desfășoară în trei faze: cefalică, gastrică și intestinală.
Faza cefalică se realizează exclusiv printr -un mecanism reflex și anume reflexele
necondiționate. Contactul alimentelor cu mucoasa bucală este urmat de o abundentă
secreție de suc gastric bogat în acid clorhidric și pepsină. Reflexul gastrosecretor se poate
obține și p rin excitarea organelor de simț (văz, auz, miros). În acest caz, secreția gastrică
este declanșată printr -un reflex condiționat. Faza cefalică are o durată re lativ scurtă (sub 30
de minute) dar este importantă deoarece grăbește procesul de digestie și iniț iază
mecanismele fazelor următoare ale secreției gastrice.
Faza gastrică are la bază mecanisme nervoase și umorale. Mecanismul nervos este
declanșat de distensia stomacului pe care o produce prezența de alimente. Mecanismul
principal al fazei gastrice est e cel umoral. Contactul alimentelor cu mucoasa gastrică
stimulează apariția hormonului numit gastrină, care este transformat în sânge la nivelul
celulelor gastrosecretorii pe care le activează. Mecanismul umoral acționează atâta timp cât
hrana rămâne în st omac, fiind astfel responsabil de secreția unei importante cantități de suc
gastric.
Când pH -ul acestui suc ajunge în jurul cifrei doi, s ecreția de gastrină este oprită
printr -un mecanism de retracție activă.
Faza intestinală a secreției gastrice se reali zează tot prin ambele mecanisme,
reflexe și umorale dar cu predominanța evident ă a celor din urmă. În această fază secreția
gastrică este declanșată de prezența chimului gastric în duoden.
Funcția motorie a stomacului
În această noțiune sunt incluse toate mișcările imprimat e pereților stomacului de
către musculatura acestora în contracție. Ele sunt de două feluri: peristaltice și tonice.
Mișcările peristaltice au caracter ondulatoriu, ele por nesc de la cardia și se propagă
15
până la pilor, unde se sting sau se continuă până la rect. Mișcările constau în inele
succesive de contracții și de relaxări ale musculaturii circulante ale pereților.
Mișcările tonice sunt realizate de co ntracția întregii musculaturi a stomacului. Ele
sunt mișcări de adaptare a capacită ții stomacului la conținutul său, asigurând contactul
intim al mucoasei cu alimentele. Contracțiile tonice apar de -a lungul peretelui gastric,
începând din apropierea cardiei și până la nivelul pilorului. Ele sunt de mai mică intensitate
decât cele perista ltice. Rezultatul mișcărilor este reprezentat, pe de o parte, de amestecarea
alimentelor cu sucul gastric, iar pe de alta, de evacuarea gastrică. În eva cuarea gastrică un
rol important îl are sfincterul piloric, care se deschide și se inchide în mod ritmic .
Evacuarea continutului gastric din stomac se face pe măsură ce alimentele
au fost transfor mate prin faza digestia gastrică . Evacuarea în duoden se face treptat, prin
deschiderea intermitentă a pilorulu i (FIG. 7) .
Funcția ritmică a stomacului se află s ub controlul nervilor simpatici și parasimpatici
precum și sub control umoral.
Acțiunea sucurilor gastrice Împingerea spre intestin
FIG. 7. Evacuarea gastric ă
16
Transformarile substantelor alimentare in stomac
Prin mișcările peristaltice și tonice ale stomacului, alimentele sunt bine amestecate
și îmbibate cu suc gastric și transformate într -o masă eterogenă care poartă numele de chim
gastric. În chimul gastric se găsesc proteine, lipide, g lucide, în cantități diferite, în raport
cu compoziția alimentelor ingerate.
Proteinele supuse acțiunii pepsinei și transformate în polipeptide sunt cunoscute
sub denumirea de albumoase și peptone care sunt solubile. Lipidele nu suferă transformări
chimice importante la nivelul stomacului deoarece lipaza gastrică nu poate acționa asupra
lor la pH -ul acid existent în sucul gastric.
Glucidele rămân de asemenea netransformate din punct de vedere chimic deoarece
în sucul gastric nu există enzime specifice. În continuare intervine pepsina, care produce
digestia cazeinei. Tot î n cadrul stomacului se continua digestia amidonului din interiorul
bolului alimentar su b actiunea ptialinei salivare până în momentul când aceasta vine î n
contact cu mediul aci d din stomac, care o inactivează . Alimentele a stfel digerate trec prin
pilor în intestinul subțire, unde se desavârșeș te digestia .
17
CAPITOLUL II
GASTRITA ACUTĂ
Definiție. Gastrita acută reprezintă inflamația acută a mucoasei stomacului cu debut
brutal și evoluție rapidă, care survine în urma acțiunii de scurtă durată a unor factori
exogeni și endogeni.
Patogenie . Gastrita acută produsă de agenții corozi vi (acizi și baze puternice,
biclorură de mercur) este datorată acțiunii directe a acestora, care determină necroza
mucoasei gastrice.
Gastrită flegmonoasă apare în cadrul septicemiilor cu stafilococ și streptococ, prin
diseminarea hematogenă a germenilor microbieni în mucoasa gastrică.
Cele mai frecvente gastrite acute, catarală sau hemoragică, datorate abuzurilor
alimentare, exceselor alcoolice sau ingestiei unor medicamente, se produc prin alterarea
mucoasei secundar retrodiviziunii ionilor de hidrogen în urma alterării permeabilității
mucoasei gastrice.
Clasificare . Gastritele acute pot fi clasificate astfel:
din punct de vedere clinico -evolutiv gastritele sunt clasificate în gastrite acute,
cronice și specifice. În acest caz, gastritele acute sunt leziuni inflamatorii acute ale
mucoasei gastrice care în funcție de intensitatea agentului etiologic pot cuprinde în
profunzime celelalte pături din st ructura peretelui gastric. Evoluția gastritelor acute
se face fie spre vindecare, fie spre cronicizare. Majoritatea gastritelor acute se
autolimitează și se vindecă spontan.
din punct de vedere endoscopic se disting următoarele forme de gastrită:
‒ gastr ită eritematos exudativă – constă în arii de eritem de 2 -3 mm ce se
găsesc diseminate în mucoasa de aspect normal și pot fi acoperite de un
exudat albicios punctiform;
‒ gastrită maculo -erozivă – mai frecvent întâlnită, apare sub forma unor pete
eritematoase focale cu diametru între 3 -15 mm în care există ulcerații
superficiale acoperite de detritus fibrino -leucocitar alb -cenușiu. Când
aceste ulcerații sunt mari eritemul înconjurător apare ca un halou roșu la
marginea ulcerației. Mucoasa dintre maculele ulcer ate este normală;
18
‒ gastrită hemoragică – are un aspect diferit în funcție de momentul
endoscopiei față de debutul sau încetarea hemoragiei. În perioada activă
(intrahemoragică) sângerarea apare sub formă de puncte hemoragice, pete
hemoragice circumscrise sa u este difuză. În perioada posthemoragică
recentă (maxim 6 ore de la încetarea sângerării) apar leziuni punctiforme,
fisuri sau arii de 3 -5 mm acoperite de cheaguri de sânge.
din punct de vedere histopatologic , gastrită acută se caracterizează prin prezen ța
a numeroase neutrofile localizate intraepitelial, în lamina propria sau agregate în
lumenele glandulare;
din punct de vedere etiologic pot fi incriminați: bacterii, viruși, fungi și paraziți,
medicamente corticosteroidiene și AINS.
Forme clinice. Se disting următoarele forme anatomo -clinice:
▫ gastrita acută simplă;
▫ gastrita corozivă;
▫ gastrita flegmonoasă;
▫ gastrita erozivă;
▫ gastrita alergică;
▫ gastrita acută cu H. Pylori pozitivă.
1. Gastrita acută simplă (prin ingestie)
Simptomatologie. Manifestările clinice variază în funcție de agresivitatea
factorului patogen, de integritate sau lezarea anterioară a mucoasei gastrice și de
reactivitatea organismului.
După 4 până la 8 ore de la ingerarea factorilor patogeni, apar primele simptome,
caracterizate prin greata, regurgitări, senzații de presiune sau dureri în epigastru, urmate
după un interval scurt de vărsături alimentare bogate, nedigerate, acide, amestecate cu
mucus abundent. După golirea stomacului de alimente, vărsăturile sunt bilioase .
Simptomele sunt asociate cu dureri de cap, transpirații, valuri de căldură, salivație
abundență și eructații cu miros supărător de ouă clocite. În gastrita acută cu duodenită,
starea generală este mult alterată, vărsăturile sunt incoercibile și provoacă fenomene grave
secundare, acidoză.
Dacă alimentele alterate au trecut în intestin, bolnavii au dureri difuze în abdomen,
19
diaree cu caracter de enterită, de enterocolită cu fermentație sau putrefacție. În urma
pierderilor mari de lichide, bolnavii au set e pronunțată. În forme severe, apare o stare de
adinamie, de prostație, secundare insuficienței suprarenale de origine toxică.
La examenul fizic se constată tegumente palide, secundare tulburărilor
vasomotorii, temperatura subfebrilă sau normală. Regiunea epigastrică este sensibilă la
palpare. Tensiunea arterială este normală. În cazuri grave, în urma pierderilor de lichide se
găsește hipotensiune, oligurie în urină se constată urobilină crescută, traducând leziuni
hepatice asociate, indica în diaree cu pu trefacție, iar în formele grave produse de vărsături
incoercibile, acetonă.
Funcția secretoare a stomacului a fost studiată puțin în gastrita acută. În formele
severe de gastrită și în gastrite acute repetate secreția de acid clorhidric dispare pentru o
perioadă de timp.
Examenul radioscopic arată hipersecreție gastrică, în funcție evacuatoare
întârziată, relief gastric cu pliuri îngroșate. Acest aspect pune în discuție dacă modificările
nu erau prezente anterior apariției fenomenelor acute. Diagnosticul se va preciza după
repetarea examenului radiologic, la un interval de câteva săptămâni.
Gastroscopia nu este indicată în faza acută.
Anatomie patologică. Gastritele acute simple au fost puțin studiate din punct de
vedere anatomopatologic, întrucât aproa pe toți bolnavii se vindecă. În funcție de
agresivitatea factorului nociv, procesul inflamator interesează mucoasa, mai puțin
submucoasa și stratul muscular. Mucoasa stomacală este congestionată, edemațiată,
acoperită cu mucus. În forme severe produc leziu ni ulcerative, cu fond hemoragic.
Localizarea de predilecție este regiunea piloro -antrală.
Histologic se remarcă procese de descuamare epi telială și celule glandulare cu
aspect degenerativ, vacuolar. Reacția inflamatorie este caracterizată prin infiltrații cu
limfocite, granulocite și celule histiocitare. În țesutul submucos sunt alterații vasculare și
nervoase, iar în stratul muscular, vase dilatate și infiltrații limfocitare.
Etiopatogenie. Gastrita acută simplă este provocată de factori multipli:
Factori chimici: alcool concentrat în doze mari ingerat pe nemâncate, medicamente
administrate în doze mari (salicilat, iod, brom, arsen, fenil hidrazina).
Factori toxi -infectioși: alimente alterate prin infecții microbiene, prin toxine sau
purtătoare de germen i microbieni.
Factori fizici: alimente și băuturi fierbinți sau reci.
20
Factori mecanici: supraîncărcarea și destinderea excesivă a stomacului cu alimente
ingerate în exces, mai ales la indivizi suferinzi anterior de gastrite cronice.
Factori alergici: la anumite persoane, ingerarea de alimente la care organismul
acestora este sensibilizat.
Alterațiile produse de acestea nu se limitează numai la procesul local inflamator.
Excitațiile puternice ale interoceptorilor chimici, fizici, termici transmit impulsuri
patologice la scoarță, determinând tulburări complexe în organism: cefalee, transpirații,
palpitații, reacții reflexe produse de excitarea statiilor vegetative centrale. Ele pot tulbura
relațiile funcționale dintre scoarță și centrii subcorticali .
Diagnostic. Diagnosticul pozitiv se stabilește din semnele caracteristice. Se face
diagnosticul diferențial cu sindroamele abdominale acute.
În colecistita acută, durerea are localizarea cu predilecție în hipocondrul drept, este
pronunțată și iradiază în spate, în urină se găsesc pigmenți biliari. După dispariția crizei
dureroase starea generală a bolnavilor este bună.
Nu orice abuz de alcool sau supraalimentare cu alimente trebuie etichetată drept
gastrita acută. La indivizi normali, după evacuarea con ținutului alimentar, starea generală
este bună, iar bolnavii se pot alimenta în condiții normale.
Evoluție și prognostic. În general, gastrita are o evoluție favorabilă. În formele
severe, bolnavii pot rămâne cu sechele de gastrita cronică.
Tratament. Se recomandă repaus la pat, comprese calde pe abdomen și
spălături gastrice cu apă caldă. În lipsa unei sonde gastrice se administrează substanțe
vomitive: apomorfină sau sirop de ipeca. Dacă bolnavii au vărsat întreaga cantitate de
alimente ingerate, spălătur a gastrică este inutilă. În cazurile de diaree se recomandă
administrarea de purgative: ulei de ricin sau sulfat de sodiu. Dacă purgativul nu este
tolerat, se recomandă clisme cu 2 kg de apă pentru evacuarea produselor toxice din
intestin. După oprirea văr săturilor se repetă administrarea purgativelor.
Timp de 24 de ore nu se prescrie nici un aliment. Se recomandă injecții cu soluție
clorurată și glucoză hipertonică. În forme severe, cu deshidratare, injecții de soluție
clorurată izotonică și soluție gluco zată hipertonică intravenos. În ziua a doua se începe
alimentația cu supe de zarzavat strecurate, de fulgi de ovăz sau de orez. Se trece progresiv,
după toleranță, la o alimentație mai bogată cu supe de carne, gălbenuș de ou, piure de
cartofi, suc de fruct e, biscuiți, făinoase, pâine prăjită. Dacă bolnavii nu au diaree, se poate
administra iaurt. Odată cu ameliorarea stării generale se prescrie carne slabă, fiartă sau la
21
grătar. După câteva zile, zarzavaturi verzi pregătite cu unt. Se vor evita pentru câtev a
săptămâni condimente și alimente grele care tulbură funcția secretorie și motorie a
stomacului, în special crudități, condimente, leguminoase, grăsimi, fructe grase.
Terapia dietetică și medicamentoasă trebuie să u rmărească vindecarea procesului
acut. În cazuri severe, ea trebuie continuată 1 -3 săptămâni.
2. Gastrita corozivă
Gastrita corozivă este o formă deosebită a gastritei acute. Ea este determinată de
substanțele concentrate cu acțiune necrozantă .
Simptomatologie. Ingerarea causticului produce leziuni profunde în cavitatea
bucală, în faringe, în esofag și stomac. Bolnavii se plâng de durere în gură, retrosternal, dar
mai ales în regiunea epigastrică și au salivație abundentă și jenă pronunțată la deglutiție.
Leziunile gastrice profunde provoacă vărsături cu conținut bogat în mucus, amestecate cu
sânge. În forme severe, starea generală se agravează, se produce colaps cardio -vascular cu
cianoză, transpirații și extremități reci.
La examenul fizic, se remarcă arsuri peribucale, în gură și faringe, s ub formă de
ulcerații acoperite cu false membrane difteroide. Tegumentele sunt palide. La presiune,
sensibilitate exagerată în regiunea epigastrică, uneori apărare musculară. Pulsul este mic,
frecvent, tensiunea coborâtă, urina conține albumină, urobilinog en, cilindri granuloși.
Cantitatea de urină este diminuată. În gastritele ulcerative profunde se constată hemoragii
oculte în scaun.
Funcția secretorie și motorie a stomacului a fost studiată după dispariția
fenomenelor acute. Achilia are un caracter trec ător, secreția acidă revine la normal după
câteva luni. Funcția motorie indică în gastrogramă amplitudini reduse. În formele
complicate cu stenoză, dinamica gastrică este mult temperată față de gastrogramele din
stenoza pilorică ulceroasă. Examenul radiolo gic este indicat în faza de ameliorare. Relieful
mucoasei prezintă pliuri lărgite sau dispărute, din cauza edemului pronunțat. În această
fază, nu se pot distinge leziuni erozive. În unele cazuri se pot observa leziuni ulcerative,
localizate pe curbura mic ă. Relieful mucoasei este șters cu evoluție spre scleroză. Peretele
stomacului devine rigid și are dinamică redusă. Leziunea scleroasă progresivă, localizată în
regiunea antrală, produce stenoze pilorice.
Examenul gastroscopic este contraindicat. Într -o fază tardivă se pot distinge sechele
22
de gastrită sau ulcerații.
Complicații. Apar în primele zile ale bolii sau tardiv. Complicațiile precoce:
colapsul cardio -vascular, bronhopneumonia, edemul glotei și hemoragie gastrică;
perforația se întâlnește rar. Compl icațiile tardive: gastrita cronică anacidă, ulcerațiile
gastrice, stenoză pilorică, stomac mic scleros și stenoză esofagiană.
Anatomie patologică. În gastrita corozivă, leziunile pot fi difuze sau localizate.
Ele sunt caracterizate prin alterații neregula te ale mucoasei, care se extind în profunzimea
peretelui stomacal, cuprinzând stratul submucos și muscular. În funcție de agentul patogen,
leziunile se acoperă cu o crustă de culoare variată. Histologic, se constată o infiltrație
limfocitară a tuturor stra turilor. Procesul inflamator evoluează spre un proces scleros,
favorizând stenoze.
Etiopatogenie. Gastrita corozivă se produce după ingerarea de soluții concentrate
acide (acid sulfuric, clorhidric, acetic, azotic, naftalic, oxalic, fosforic, citric, carb onic), de
soluții alcaline (hidroxid de sodiu, de potasiu, amoniac, carbonat de sodiu, potasiu sau
amoniu), de metale grele și sărurile lor (antimoniu, sublimat, clorură de zinc, de fier, sulfat
de cupru) și într -o măsură mai mică de alcool concentrat și c loroform.
Diagnosticul. Diagnosticul gastritei corozive se face ușor, după anamneză, din
constatarea leziunilor bucale, peribucale, a durerilor mari în epigastru și starea generală
alterată.
Prognostic. Prognosticul este în funcție de concentrația și cantitatea substanței
ingerate și de precocitatea instituirii tratamentului. Prognosticul este grav în cazuri
complicate bronhopneumonii, cu colaps cardio -vascular, cu edem al glotei și cu leziuni
serioase esofagiene. Gastrita corozivă are un prognostic fa vorabil în intoxicații cu acizi
slabi (fosforic, citric, oxalic), cu lizol și carbonat de potasiu.
Tratament. Tratamentul trebuie instituit foarte precoce. În intoxicații cu acizi sau
baze, spălaturile gastrice sunt contraindicate. În intoxicațiile cu săru rile metalelor grele cu
alcool și cloroform, spălaturile trebuie făcute cu prudență. Se recomandă și spălaturile în
cazul intoxicațiilor cu soluții acide sau bazice dacă nu a trecut mai mult de o oră de la
ingerarea toxicului. Evacuarea conținutului stomac al se face prin administrarea de
preparate vomitive, injecții de apomorfină 0,01 g sau sirop de ipeca.
Se împiedică acțiunea caustică, prin ingerarea de lichide cu efect neutralizant, care
neutralizează în același timp toxicul. În intoxicațiile cu substanț e acide se administrează ca
antidot soluții alcaline de magneziu, bicarbonat de potasiu sau sodiu, lapte sau albuș de ou.
23
În intoxicații cu baze se administrează soluții acide, suc de lămâie, oțet diluat. În intoxicații
cu preparate de mercur se dă lapte, albuș de ou. În intoxicații cu nitriți de argint: clorură de
sodiu; în intoxicații cu săruri de zinc: carbonat de potasiu sau sodiu; în intoxicații cu săruri
de cupru: ferocinat de potasiu, o lingurița într -o jumătate de pahar cu apă.
Durerile se calmează prin administrarea de injecții cu atropină și soluție de
anestezină 2 % câte o linguriță la 2 ore.
Pe regiunea epigastrică se aplică pungă cu gheață. Se prescriu pansamente gastrice:
carbonat de bismut, 3 -5 lingurițe pe zi. În cazuri grave, injecțiile cu a naleptice. Se evită
complicațiile infecțioase prin injecții cu penicilină.
În primele zile se va administra soluție clorurată i zotonică subcutanat și soluție
glucozată intravenos. Se trece în mod progresiv la regim de lichide, lapte, supe de făinoase
etc, ca și în gastrita simplă.
3. Gastrita flegmonoasă
Simptomatologie. Tabloul clinic este caracterizat printr -o stare septică, asociată cu
sindrom abdominal , acut. Debutul este brusc , cu frison , febră cu caracter remitent , dureri
atroce în epigastru , grețuri și vărsături incoercibile , care împiedica orice ingerare de
alimente . Starea generală este alterată, apar fenomene de colaps cardio -vascular,
transpirații profuze, cianoza, extremități reci. Vărsăturile purulente sunt rare.
La examenul fizic se remarcă facies peritoneal, meteorism, apărare abdominală cu
sensibilitate exagerată la presiune în epigastru; leucocitoză 20000 -30000, cu polinucleoză
și granulații toxice. Radiologic se constată defect de umplere.
Complicații. Cea mai gravă complicație es te perforația în cavitatea abdominală
liberă, determinând peritonită purulentă generalizată.
Perforația se poate produce și într -un organ din vecinătate. Trombozele vasculare
determină abcese metastatice în ficat, pericard, plămân sau în alte organe.
Anatomie patologică. Procesul inflamator purulent cuprinde toate straturile
peretelui stomacal. Inflamația supurativă poate fi difuză sau localizată, limitându -se la un
abces solitar.
Procesul inflamator interesează și sistemul limfatic și vascular. Vasele li mfatice sunt
îngroșate, iar venele sunt trombozate, constituind un factor favorizant pentru metastazele
septice la distanță. Conținutul stomacului poate avea caracterul unui exudat purulent.
24
Etiopatogenie. Inflamația este de origine infecțioasă bacteriană, de cele mai multe
ori streptococică. Infecțiile cu stafilococi, coli, pneumococi, proteus, subtilis sunt mai rare.
Diagnostic. Se face foarte greu, de multe ori îl stabilește chirurgul în cursul
laparotomiei.
Diagnosticul diferențial trebuie făcut cu sindroamele abdominale acute.
În ulcerul gastric perforant, lipsește starea septică, a bdomenul este retractat, iar la
examenul radiologic se constată imaginea aerică subdiafragmatică.
În pancreatita acută, abdomenul este balonat, fără apărare prea mare, iar glicemia
sau amilazuria sunt crescute. Uneori apare glicozurie.
Evoluție și prognostic. Sunt foarte grave. Moartea survine în ziua 6 -8-a, prin
colaps,peritonită generalizată, perforație sau prin stare septico -piemica. Formele localizate
se pot v indeca.
Tratamentul este chirurgical și trebuie făcut sub protecția antibioticelor. Gastrita
flegmonoasă localizată are prognostic chirurgical mai bun.
4. Gastrita acută erozivă sau hemoragică
Epidemiologie. În secțiile de AȚI leziunile de stres apar cu o incidență de 80 –
100%. Dintre aceștia 10 -30% dezvoltă hemoragie digestivă ocultă iar 1 -3% hemoragie
severă ce necesită transfuzie. Mortalitatea în acest caz este de 5 -7%. Aproximativ 1,2% din
populația globului folosește zilnic antiinflamatoare. Se estimează că în USA circa 2600 din
bolnavii cu poliartrită reumatoidă mor anual din cauza complicațiilor gastrice induse de
antiinflamatoare.
Etiologie. Cauzele eroziunilor acute pot fi determinate de:
▫ medica mente: antiinflamatoare, Fe, prednison, citostatice;
▫ Helicobacter Pylori;
▫ alcool;
▫ traumatisme locale;
▫ radiații X;
▫ substanțe caustice;
▫ reflux duodeno -gastric;
▫ uremia;
▫ ischemia mucoasei;
25
▫ politraumatismele;
▫ intervenții chirurgicale extinse;
▫ leziuni ale SNC;
▫ arsuri extinse;
▫ septicemia;
▫ șocul septic, hipovolemic, anafilactic;
▫ insuficientă respiratorie acută, insuficiență renală acută și cea hepatică.
Patogenie. Dezvoltarea leziunilor gastrice acute presupune alterarea mai multor
funcții și structuri ale stomacu lui. Factorii etiologici enumerați interacționează cu diverse
structuri ale mucoasei gastrice.
Prostaglandinele secretate de mucoasă au rol citoprotector, prin stimularea secreției
de mucus și bicarbonat. Antiinflamatoarele nonsteroidiene sunt recunoscute că inhibă
sinteza de prostaglandine. Astfel acidul arahidonic este metabolizat pe calea lipooxigenazei
din care rezultă leucocitrine, substanțe vasoconstrictoare.
Bicarbonatul secr etat de celule epiteliale din stomac și duoden asigură un pH
alcalin la suprafața epiteliului și neutralizează ionii de H . Factorii ce inhibă sinteza de
prostaglandine inhibă și sinteza de bicarbonat.
Mucusul gastric acoperă epiteliul, pe care -l protejeaz ă de agresiunile endoluminale.
Are și o slabă capacitate de a tampona H . Principala funcție este de a menține
bicarbonatul la suprafața epiteliului. Bicarbonatul și mucusul formează așa -zisa "barieră
mucus -bicarbonat".
Circulația sanguină gastrică asigu ră troficitatea epiteliului. În stările de șoc,
eroziunile gastrice se datoresc în principal ischemiei mucoasei. Epiteliului mucoasei la
persoanele sănătoase este aproape impermeabil pentru substanțele din lumenul gastric.
Turnoverul celulelor epiteliale e ste de 3 -5 zile. Replicarea celulară este inhibată de
citostatice, radiațiile X și ischemie.
Radicalii liberi de oxigen generați în condiții de ischemie, sub acțiunea
medicamentelor antiinflamatoare și a alcoolului, induc leziuni ale mucoasei gastrice.
Dezvoltarea eroziunilor gastrice presupune participarea HCl și a pepsinei care
acționează pe o mucoasă lipsită de mijloace de apărare, prin participarea unuia sau a mai
multor factori etiologici. Circa 85,3% din bolnavii cu gastrita acută erozivă indusă de
antiinflamatoare sunt și infectați cu HP. Este posibil ca bacteria să “fragilizeze” mucoasa
gastrică, făcând -o mai vulnerabilă agresiunii clorhidropeptice.
26
Morfologie. Eroziunile de stres se dezvoltă în primele 24 de ore. La început apar în
stomacul proxim al apoi se extind distal spre antru.
Ulcerul Curling se caracterizează prin leziuni gastrice și duodenale. În duoden
apare de obicei o singură leziune, bine circumscrisă, greu de diferențiat endoscopic de
ulcerul duodenal cronic.
Ulcerul Cushing este mai adânc și deseori apare ca leziune gastrică solitară.
Gastrita acută medicamentoasă se manifestă prin eroziuni multiple, localizate mai
ales în zona antrală. Uneori este afectat și duodenul – gastroduodenita acută. Sunt acoperite
cu cruste hematice, sânge rează ușor la atingerea cu endoscopul.
Gastrita alcoolică interesează mai frecvent antrul. Mucoasa este hiperemică,
friabilă cu hemoragii și edem. Histologic, eroziunile acute nu depășesc musculară
mucoasei. Ulcerul de stres depășește musculara mucoasei, este lipit de țesut de granulație
și reacție fibroasă în jur. Imaginea histologică are unele particularități în funcț ie de
etiologie.
Gastrita medicamentoasă se caracterizează prin vasodilatație, edem, număr redus de
celule inflamatorii.
Gastrita etanolică se manifestă histologic prin hemoragie subepitelială,
vasodilatație, edem și număr redus de celule inflamatorii.
Simptomatologie. Simptomele gastritei acute erozive constau în durere epigastrică,
grețuri și vărsături. Există și bolnavi asimptomatici. Cei care folosesc antiinflamatoare
prezintă manifestări dispeptice care nu se corelează totdeauna cu severitatea eroziu nilor.
Hemoragia digestivă superioară este o manifestare comună a gastritelor acute,
expresia așa -zisei gastrite hemoragice. La majoritatea bolnavilor hemoragia este ocultă,
evidențierea sa presupunâd examene de laborator speciale. Alteori, hemoragia poat e fi
dovedită în aspiratul gastric.
Anemia feriprivă, în special bolnavii reumatici se folosesc antiinflamatoare, poate fi
datorată și gastritei erozive.
La bolnavii cu eroziuni de stres, tabloul clinic este dominat de manifestările bolii de
bază.
Diagnostic. Obiectivarea eroziunilor acute și a ulcerului de stress se poate face
numai dacă explorările paraclinice se efectuează în primele 6 -7 zile de la apariție. Acestea
se dezvoltă în primele 24 de ore de la intervenția factorului de stres sau de la administrarea
27
de medicamente antiinflamatoare. În câteva zile se pot vindeca, dat fiind turn -overul de 3 -5
zile al celulelor epiteliului gastric.
Examenul endoscopic este suveran în diagnosticul gastritei acute erozive. Se pot
aprecia numărul eroziunilor, extinderea (stomac, duoden) și "stigmatele" hemoragiei.
Eroziunile gastrice apar acoperite de cruste hematice sau de fibrină. Mucoasa este
congestionată, edemațiată și friabilă la atingerea cu endoscopul.
Histologic se precizează substratul modificărilo r constate endoscopic (eroziuni
inflamație de tip acut).
Examenul radiologic standard are sensibilitatea și specificitatea scăzută. În dublu
contrast permite evidențierea unor "pete de bariu" ce corespund eroziunilor gastrice.
Forme clinice. Se disting următoarele forme clinice:
‒ eroziunile acute de stress (ulcerul Curling, ulcerul Cushing);
‒ gastrita erozivă medicamentoasă;
‒ gastrita acută bacteriană;
‒ gastrita alcoolică;
‒ gastrita de iradiere;
‒ gastrita uremică;
‒ gastrita acută erozivă indusă de substanțe cau stice.
Evoluție -Complicații . Evoluția eroziunilor de stress este în interdependență cu
factorii etiologici . Gastrita eroziv ă medicamentoas ă și alcoolic ă se vindec ă după
întreruperea consumului , uneori chiar fără a acționa terapeutic . La 10 -30% din bolnavi cu
eroziuni de stress netratați apare hemoragia digestivă din care doar 1 -3% necesită
transfuzie. Hemoragia apare la aproximativ 3 -4 zile de la apariția eroziunilor. În funcție de
numărul de factori etiologici se observă apariția unui procentaj ce desemnea ză hemoragia.
Astfel când sunt implicați peste 3 factori, mai mult de 40% din bolnavi fac HDS.
Prognostic. Prognosticul gastritelor medicamentoase și alcoolice este bun. În cazul
eroziuniloe de stres evoluția leziunilor gastrice se corelează cu factorul et iologic. Apariția
hemoragiei digestive agravează și prognosticul bolilor de bază.
Tratamentul. Tratamentul gastritelor acute erozive presupune excluderea factorilor
etiologici. Tratamentul propriu -zis se adresează verigilor patogenice ale bolii.
Prostaglandinele (Cytotec) 4×200 microg/zi administrat pe cale orală – adesea
recomandate în gastrita postmedicamentoasă.
Sucralfat 4×1 g/zi pe cale orală.
28
Blocanții receptorilor H2 s -au dovedit eficienți mai ales în gastrita cu hiperaciditate
– ulcerul Cu shing.
Profilaxia eroziunilor de stress se face la toți bolnavii internați în ATI.
Aspirația gastrică la 1 -2 ore, introducerea prin sondă a 30 -60 ml antiacid (la 1 -2
ore) și menținerea pH -ului intragastric peste 3,5 reprezintă cea mai eficientă posibilitat e de
profilaxie a eroziunilor de stress.
5. Gastrita alergică
Etiologie. Este provocată totdeauna de un alergen, de obicei alimentar (lapte, raci,
pește, ou, etc.).
Simptomatologie. Gastrita acută are un tablou clinic violent, care se instalează
imediat după ingerarea alergenului: dureri epigastrice violente, grețuri, vărsături, anxietate.
Adesea apar pe tegumente plăci urticariene, iar la examenul sângelui se constată
eozinofilie.
Diagnosticul. Este înlesnit de recidivele bolii, care apar ori de câte ori bolnavul
consumă un anumit aliment.
Examenul endoscopic arată o mucoasă gastrică edematoasă, lucioasă, uneori cu
placarde urticariforme și pete hemoragice.
Tratamentul . Este asemenea cu cel din gastrita acută simplă dar la care se adăugă
antihistaminice: Romergan, Feniramin, Nilfan. Se recomandă bolnavului excluderea
alimentelor netolerate.
6. Gastrita acută cu Helycobacter Pylori pozitivă
Gastrita acută cu H. Pylori pozitivă are o incidență redusă și apare în momentul
infectării cu un număr mare de germeni. Incidența reală nu este cunoscută, rarele cazuri
reprezentând, probabil, vârful unui fenomen de tip “iceberg” (puține simptome
gastrointestinale de tip acut sunt investigate, iar posibilitățile de a identifica gastrita acută
HP sunt limitate).
Anatomie patologică. Endoscopic se evidențiază modificări antrale de tip maculo
eroziv sau nodularitate antrală, iar bioptic în corion este prezent un imens infiltrat
inflamator de tip acut, iar bioptic în corion este prezent un intens infiltrat inflamator d e tip
acut, cu polimorfonucleare, edem și hiperemie, cu/ fără eroziuni ale mucoasei.
29
Etiopatogenie. Boala a fost raportată inițial în microepidemii, la subiecți care au
participat la studii ale secreției gastrice utilizându -se sonde incomplet sterilizate p entru
colectarea sucului gastric sau endoscoape insuficient sterilizate.
Simptomatologie. Manifestările clinice sunt reprezentate de durere epigastrică
acută, severă, senzație de greață, vărsături; pacienții sunt afebrili.
Diagnosticul . Diagnosticul gastri tei acute Helicobacter pylori pozitive se face pe
baza examenului endoscopic, care arată de obicei congestie parcelară, îndeosebi în antru,
pe baza examenului histologic, care arată infiltrat inflamator cu polimorfonucleare
neutrofile în submucoasa gastric ă, și prin evidențierea bacteriei, fie pe secțiunile
histologice, fie prin testul respirator sau prin testul rapid al ureazei. În sânge, se pot găsi
anticorpi anti Helicobacter pylori din clasa IgG.
Diagnosticul infecției cu Helicobacter pylori se poate fa ce prin metode invazive și
non-invazive.
Metode neinvazive:
testul respirator cu uree marcată – metoda de apreciere a eficacității
tratamentului. Testul ureazei reprezintă principalul test screening în diagnosticarea
bacteriei Helicobacter Pylori;
diagnosticul serologic – evidențiază prezența anticorpilor specifici, de tip
IgG. Un rezultat pozitiv indică fie o infecție curentă, fie o infecție în antecedente; testul nu
prezintă acuratețe diagnostică la persoanele care au avut deja infecție.
Testul se rologic nu poate fi folosit pentru controlul eficienței tratamentului, deoarece
anticorpii pot persista până la 3 ani după o infecție.
Pacienții cu infecție acută, în stadiu precoce pot să nu prezinte niveluri detectabile de
anticorpi Ig G.
Nu există nici o corelație între titrul anticorpilor Ig G și severitatea gastritei induse de
Helicobacter pylori.
detectarea antigenelor Helicobacter pylori în materiile fecale – este un test
rapid imunocromatografic care folosește anticorpi monoclonali.
Testarea anti He licobacter pylori nu este utilă decât în corelație cu simptomele clinice
și cu celelalte explorări de laborator efectuate la pacientul examinat.
Diagnosticul diferențial se impune a fi făcut cu alte tipuri de gastrită acută (AINS,
alcool, condiții asociate gastritei de stress, etc.); endoscopic, uneori, este necesară
diferențierea de limfomul sau carcinomul infiltrați cu localizare antrală.
30
Metoda invazivă constă în recoltare de fragmente din mucoasa gastrică prin biopsia
gastrică.
Evoluție .Gastrita acută cu HP – pozitivă se poate rezolva spontan sau evoluează
către gastrită cronică activă HP – pozitivă.
Tratamentul se efectuează cu una din schemele terapeutice de eradicare a
infecției cu H. Pylori : amoxicilină a sociată cu metronidazol.
31
CAPITOLUL III
PREZENTAREA CAZURILOR
CAZUL 1
Date fixe:
Nume: V
Prenume: D
Naționalitate: Romană
Sexul: Feminin
Religie: Ortodoxă
Vârsta: 67 ani
Greutate: 56 kg
Înălțime: 165 m
Grupa sanguină: A II, Rh pozitiv
Alergii: Doxicilina
Domiciliu: județul Galați
Ocupația: Pensionară
Date variabile:
Data internării: 29.10.2015
Data externării: 04.11.2015
DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE: SDR dureros Abdominal
Motivele internării: epigastralgii, eructații, pirozis, tranzit încetinit (constipație
cronică).
Anamneza:
a) Antecedente heredo -colaterale:
– neagă;
b) Antecedente personale, fiziologice și patologice:
– constipație cronică;
– HD lombară;
32
– gastrit ă cronică.
c) Condiții de viață și muncă:
– pensionară.
d) Comportamente:
– nefumătoare;
– neagă abuz cafea;
e) Medicamentație de fond: No -Spa, Triferment.
Istoricul bolii:
Pacient a în vârstă de 68 ani cunoscută cu HD lombară operată se internează în data de
29.10.2015 cu epigastralgii, pirozis, eructații, t ranzit încetinit cu debut brusc de 10 zile fără
ameliorare simțită la medicamentația simptomatică.
S-au efectuat următoarele investigații:
Rezultat Valori referință
Hemoleucogramă – WBC: 5.990/mm ᶟ
– RBC: 4.000.000/mm ᶟ
– PLT: 231.000/mm ᶟ
– HCT: 35.69% – 4.500 -11.000/1 mm ᶟ
– 4.500.000 -5.500.000/1
mmᶟ
– 150.000 – 300.000/1 mm ᶟ
– 39-49%
TGP = 7 U/l
TGO = 12.6 U/l
VSH = 5 mm/h
Colesterol total = 195 mg/dL
Glicemie = 86 mg/dL
Trigliceride = 103.5 mg/dL
Creatinina serică = 1.21 mg/dL
Uree = 30 mg/dL
Anticorp
Helicobacter Pylori = negati v
ENDOSCOPIE
SUPERIOARĂ Esofag normal. Linia 2 – Joncțiunea eso -gastrică și diafragmatică la
41 de AD. Mucoasa gastrică hiperemică, exudati v-eritematoasă (la
nivel antral). Pilor normal. Bulb normal. D II normal.
Concluzie: gastrită antrală eritemat -exudati vă.
ULTRASONOGRAF
IA ABDOMINALĂ Ficat LS= 63 mm, LD= 124 mm, ecogenitate normală crescută,
structură microgranulată. Căi biliare intrahepatice nedilatate. Vena
33
porta 12 mm. Colecist 58/24 mm, pereti 4 -5 mm, conținut
contractat. Pancreas discret hipoomogen. Splina cu ax lung de 90
mm, omo genă. Crepitație peritoneală – conținut gastric prezent.
EKG Ritm sinusal. A V= 80 bat/min.
Examen complet de
urină (sumar și
sediment) Bilirubină, corpi cetonici, eritrocite= absenți. Glucoză= normală.
Urme de proteine, sediment epitelii plate relati v frecvente,
leucocite rare.
ρ=1010, pH= 7.
S-a efectuat tratament cu:
Glucoză 10% -1500 ml PE V lent
No- Spa, 20 mg 1 f
Algocalmin 1 f
SF 0,9% – 500 ml
HHC 100 mg
Arnetin e, 25 mg 1 f
PROBLEMELE PACIENTULUI:
‒ alterarea stării de nutriție;
‒ alterarea eliminării intestinale;
‒ insomnie, oboseală;
‒ alterarea mobilității fizice;
‒ alterarea stării de confort;
‒ risc de complicații.
OBIECTI VE:
‒ asigurarea unei alimentații corespunzătoare;
‒ normalizarea tranzitului intestinal;
‒ reglarea somnului;
‒ îmbunătățirea mobilității fizice;
‒ recăpătarea confortului;
‒ combaterea complicațiilor.
34
NEVOI AFECTATE:
‒ nevoia de a bea și de a mânca;
‒ nevoia de a elimina;
‒ nevoia de a dormi și de a se odihni;
‒ nevoia de a se mișca și de a avea o bună postură;
‒ nevoia de învăța cum să -ți păstrezi sănătatea;
‒ nevoia de a evita pericolele.
35
PLAN DE ÎNGRIJIRE PENTRU PRIMA ZI DE SPITALIZARE
Evaluare
-pacienta este
echilibrată
hidro –
electrolitic;
-pacienta nu a
prezin tat
scaun. I se
administrează
în continuare
laxative.
Inter venții autonome și delegate
– monitorizez TA, P, R ș i le notez în F.O;
-cântaresc pacienta;
-recoltez produse biologice ;
-stabilesc regim de cruțare ;
– conștientizez pacienta asupra importanței regimului de
cruțare asupra organismului;
-corectez tulburar ile hidro -electrolitice conform
ionogramei la indicația medicului;
– alimentez pacienta pare nteral, instituind perfuzii cu Ser
fiziologic 0,9% – 500 ml, G lucoză 10% – 1500 ml, la
indicația medicului;
-fac bilanțul lichidelor ingerate și eliminate pe 24 de ore.
– cântăresc pacienta;
– determin pacienta să ingere o cantitate mare de lichide;
– recomand alimente bogate în reziduuri;
– stabilesc, împreună cu pacienta, un orar regulat de
eliminare, în funcție de acti vitatea sa;
– urmaresc și notez în foaia de temperatură consistența și
frece vnța scaunelor;
– administrez, la indicația medicului laxati ve: Lactulose
și urmăresc efectul acestuia. Obiecti ve
-pacienta să -și
recapete pofta
de mâcare;
-pacienta să fie
echilibrată
nutrițional;
-pacienta să fie
echilibrată
hidro –
electrolitic.
-pacienta să
aibă tranzit
intestinal î n
limite
fiziologice.
Diagnosticul de
nursing
Alterarea st ării de
nutriție datorită
alterării mucoasei
tubului digesti v
manifestată prin
anorexie, deshidratare.
Constipație datorită
diminuării
peristaltismului
intestinal manifestată
prin absența scaunului
de mai multe zile,
dificultate în a defeca. Nevoia
afectată
1. Ne voia
de bea și
de a
mânca.
2. Nevoia
de a
elimina.
36
– după
administrarea
tratamentului
medicamentos,
pacienta nu
mai prezintă
dureri intense ;
în cursul nopții
a dormit 4 ore
neîntrerupt;
-pacienta
realizează
mișcări acti ve și
pasive cu
oarecare
dificultate.
-identific cauzele alterării somnului;
-asigur o poziție adecvată, care să nu cauzeze
durere;
– observ și notez calitatea somnului, orarul, gradul
de satisfacere a celorlalte nevoi;
– asigur o temperatură adecvată în salon;
– stabilesc un orar somn -veghe împreună cu
pacienta;
-asigur o poziție adecvată care să nu cauz eze
durere;
– administrez Algocalmin 1 fiola i.m și D iazepam 1
fiolă seara i.m la indicația medicului și urmăresc
efectul acestora.
– planific un program de exerciții, în funcție de
cauza imobilizării și capacitatea pacientei;
-masez regiunile predispuse la escare, pudrez cu
talc;
-efecuez exerciții pasi ve, la fiecare 2 ore ;
-pregatesc psihic pacienta, în vederea oricărei
tehnici de îngrijire;
-redau încrederea pacientei că imobilitatea sa este
temporară și că iși va putea relua mersul;
-administrez Algocalmin 1 fiola i.m , la indicația
medicului și urmaresc efectul acestuia. -pacienta să -și
diminueze
durerile;
-pacienta să
beneficieze de
somn
corespunzător
calitati v și
cantitati v;
-pacienta să
fie ehilibrată
psihic.
– pacienta să
aibă tonus
muscular și
forța
musculară
pastrată;
– pacienta să –
și mențină
integritatea
tegumentelor
șia acti vitații
articulare;
– pacienta să
fie echilibrată
psihic.
Alterarea somnului
datorită durerilor
epigastrice, a
durerilor lombare
manifestată prin
somn insuficient,
agitat, treziri
frecvente, oboseal ă.
Alterarea mobilități
fizice datorită
durerilor lombare și
a celor epigastrice
manifestată prin
dificultatea de a se
deplasa, de a se
mobiliza și
dificultatea de a
ramane în poziție
adecvată. 3. Ne voia de a
dormi și de a se
odihni.
4.Ne voia de a
se misca si de a
avea o buna
postura.
37
PLAN DE ÎNGRIJIRE PENTR A II -a ZI DE SPITALIZARE
Evaluare
-pacienta a
fost
alimentată cu
cantități mici
de lichide:
ceaiuri
îndulcite,
alimente:
supe limpezi
de legume,
fulgi de o văz.
-pacienta a
avut 1 scaun
în decursul
acestei zile. Inter venții autonome și delegate
-explorez gustu rile și obiceiurile alimentare dar și preferințele
pacientei asupra alimentelor permise și interzise;
– conștientizez pacienta asupra importanței regimului alimentar și
urmarea acestuia în mentinerea sănătății;
– servesc pacienta cu alimente la o temperatură moderată, la ore
regulate și prezentate atrăgător;
-corectez tulburările hidro -electrolitice conform ionogramei;
– alimentez pacienta pare nteral, instituind perfuzii cu Ser
fiziologic 0,9% – 500 ml, G lucoză 10% – 1500 ml, la indicația
medicului;
– administrez medicamente la indicația medicului: Arnetine 1
fiolă, No – Spa 1 fiolă, și urmaresc efectul acestora;
-fac bilanțul lichidelor ingerate și eliminate pe 24 de ore.
– determin pacienta să ingere o cantitate mare de lichide;
– recomand alimente bogate in reziduuri;
– dau do vada de întelegere ș i rabdare, menajand pudoarea
pacientei;
-o liniștesc și o î ncurajez să -și exprime emoțiile și sentimentele în
legatură cu starea sa;
– stabilesc, împreună cu pacienta, un orar regulat de eliminare, în
funcție de acti vitatea sa;
-urmaresc și notez în foaia de temperatură consistența și frec vența
scaunelor;
– administrez, la indicația medicului laxati ve: Lactulose și
urmăresc efectul acestuia. Obiecti ve
-pacienta să -și
recapete pofta
de mâcare;
– pacienta să fie
echilibrată
nutrițional;
– pacienta să fie
echilibrată
hidro –
electrolitic.
-pacienta să aibă
scaun;
-pacienta să fie
echilibrată
psihic. Diagnosticul de
nursing
Dificultatea de a
bea și de a mânca
datorită
epigastralgiilor ,
pirozisului,
eructațiilor
manifestată prin
inapetența.
Constipație datorită
anxietatii și a
schimbării
mediului ambiant
manifestată prin
absența scaunului
de mai multe zile,
dificultate în a
defeca. Nevoia
afectată
1. Ne voia
de bea și
de a
mânca.
2. Nevoia
de a
elimina.
38
Evaluare
– pacienta
este
echilibrată
psihic prin
reducerea
anxietății;
-declară că
se simte mai
odihnită.
Inter venții autonome și delegate
– identific cauzele anxietății;
– îi explic că bo ala ei poate fi ameliorată dacă
respectă indicațiile terapeutice și regimul
alimentar;
– asigur confortului fizic și psihic a pacientei.;
– înlătur factorii de iritație fizică și fonică,
asigurând un mediu liniștit;
– explic pacientei să efectueze tehnici de relaxare
cu 5-10 minute înainte de a adormi;
– îi ofer informații legate de afectiunea sa ;
– îi administrez D iazepam 1 fiolă seara i.m la
indicația medicului și urmăresc efectul acestuia. Obiecti ve
– reducerea
anxietății;
– pacienta să
beneficieze de
somn
odihnitor;
-pacienta să fie
ehilibrată
psihic. Diagnosticul de
nursing
Peturbarea somnului
datorită anxietății
legată de
necunoașterea
evoluției bolii
manifestată prin
treziri frec vente,
oboseal ă, iritabilitate. Nevoia
afectată
3. Ne voia
de a dormi
și de a se
odihni.
39
PLAN DE INGRIJIRE PENTRU A III -a ZI DE SPITALIZARE
Evaluare
-pacienta a fost
alimentată cu
lapte, ouă
fierte, carne
slabă fiartă,
brânză
proaspată de
vaci și ceaiuri
ușor îndulcite. Inter venții autonome și delegate
-informez pacienta asupra valorilor
nutritive ale alimentelor;
-conștientizez pacienta asupra riscurilor
nerespectării regimului alimentar;
-calculez rația alimentară astfel încat să
cuprindă alimente din toate grupele
alimentare;
-cercetez gusturile și deprinderile
alimentare ale pacie ntei;
-servesc pacienta cu alimente la
temperatură moderată, la ore regulate și
prezentate atrăgător. Obiecti ve
– pacienta să
fie echilibrat ă
nutrițional.
Diagnosticul de nursing
Alterarea stării de
nutriție datorită
obișnuințelor
alimentare deficitare,
lipsei de cunoștințe a
valorilor nutritive ale
alimentelor și nevoilor
organismului
manifestată prin
inapetență. Nevoia
afectată
1. Ne voia
de bea și
de a mânca.
40
-pacienta
prezintă o
stare de
confort psihic
după ce a
dobândit
informatii în
legătură cu
rolul și efectul
tehnicilor ce
urmează a i se
efectua.
– pacienta a
dobândit
informa ții
despre boala
sa pe durata
spitalizării. -infor mez pacienta asupra bolii sale ș i a
investigatiilor necesare ce urmeaza a i se
efectua;
-conving pacienta de importanța respectării
regimului alimentar și a tratamentului;
-informez pacienta asupra necesitații recoltarii:
sângelui (HL, VSH, TGO, TGP, GGT,
Colesterol total, Glicemie, Trigliceride,
Creatinina serică , Uree, Anticorp Helicobacter
Pylori ), a urinii pentru analize de laborator și
respect măsurile de asepsie și antisepsie la
efectuarea acestora;
-pregătesc și asigur materiale și instrumentele
curate și st erile necesare și ajut medicul î n
efectuarea diferitelor t ehnici (EKG, endoscopie
gastrică superioară, ultrasonografia abdominală);
-efectuez la indicația medicului, tratamentul, cu
respectarea dozei și ritmului de administrare.
-explorez nivelul de cunoștințe a pacientei;
– ofer informații în legăt ură cu etiologia bolii,
simptomatologia, e voluția, importanța respectării
tratamentului și a regimului igieno -dietetic și
calculul rației alimentare;
-verific dacă pacienta a î nțeles informațiile
oferite.
-pacienta să
înteleagă
necesitatea
efectuării
tratamentului și a
regimului
alimentar;
-pacienta să
înțeleagă necesitate
recoltării
produselor
biologice pentru
analize de laborator
și a efectuării
investigațtiior;
-pacienta să fie
ferită de pericole,
sa nu prezinte
complicatii.
– pacienta să fie
informată cu pri vire
la modul de a -și
păstra sănătatea. Risc de complicații –
ulcer perforant
datorită nere spectării
regimului alimentar ș i
a tratame ntului
medicamentos
manifestat prin
alterarea integrității
mucoasei gastrice .
Deficit de cunoștinte
legate de boală
datorită lipsei de
cunoștințe
manifestată prin
anxietate,
neacceptarea bolii.
2. Ne voia
de a evita
pericolele
3. Ne voia
de a învața
cum să -ți
păstrezi
sănătatea.
41
EPICRIZA:
Pacienta în varstă de 67 ani cunoscută cu HD lomba ră operată se internează pentru
dureri abdominale în etajul superior, exacerbate de alimentație însoțite de meteorism cu
debut lent.
Examenul chirurgical suspectează o reacție anat omică și se recomandă tratament
specific.
S-a instituit terapie IPP în PE V, antispastice, antialgice, HHC cu e voluție bună.
Endoscopia digesti vă superioară = gastrită antrală eritemato -exudată.
Se recomandă:
‒ dietă de cruțare gastrică;
‒ interzis consumul de AINS.
Tratament:
‒ CONTROLOC 40 1 fiola/zi x2
‒ SUCRALFAT 1 caps/zi – 3 zile.
42
CAZUL 2
Date fixe:
Nume : T
Prenume : T
Naționalitate : Roman ă
Sexul : Masculin
Religie : Ortodox ă
Vârsta: 68 ani
Greutate : 66 kg
Înălțime: 173 m
Grupa sanguină: B III, Rh pozitiv
Alergii: nu declară
Domiciliu: Smârdan, județul Galați
Ocupația: Pensionar
Date variabile:
Domiciliu: Loc. Smârdan, jud. Galați
Data internării: 27.01.2016
Data externării: 01.02.2016
DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE: ALTE BOLI SPECIFICATE ALE
TUBULUI DIGESTI V
Motivele internării: epigastralgii, balonări postprandiale, tenesme rectale, constipație.
Anamneza:
a) Antecedente heredo -colaterale:
– nu declară.
b) Antecedente personale, fiziologice și patologice:
– cataractă ochi drept
c) Condiții de viață și muncă: pensionar
Comportamente:
– nefumător;
– neagă consum de alcool;
43
Istoricul bolii:
Pacientul în vârstă de 68 ani fără antecedente patologice deosebite, se prezintă la
spital in data de 27.10.2016 pentru dureri de etaj abdominal superior, balonări
postprandiale, tenesme rectale, constipație.
Inițierea diagnosticului și tratamentului:
Clinic: epigastralgii, balonări postprandiale, tenesme rectale, constipație.
Paraclinic: glicemie= 123 mg %; nr. Leucocite= 10.070/mm ᶾ sânge.
T= 35,6˚C Funcții vitale la internare:
TA=160/90 mmHg,
P= 110 bat/min
R= 25 resp/min
S-au efectuat următoarele investigații:
Rezultat Valori referință
Hemoleucogramă – WBC: 10.070/mm ᶟ
– RBC: 5.020.000/mm ᶟ
– PLT: 366.000/mm ᶟ
– HCT: 45% – 4.500 -11.000/1 mm ᶟ
– 4.500.000 -5.500.000/1 mm ᶟ
– 150.000 – 300.000/1 mm ᶟ
– 39-49%
TGP = 18 U/l
TGO = 22 U/l
Colesterol = 201.00 mg/dL
VSH = 10 mm/h
Glicemie = 123 mg/dL
GAMA GT = 29 U/l
Trigliceride = 135 mg/dL
Bilurubina Totală = 1.32 mg/dL
Creatinina = 1.21 mg/dL
Uree = 34 mg/dL
44
PROBLEMELE PACIENTULUI:
‒ alterarea stării de nutriție;
‒ alterarea eliminării intestinale;
‒ insomnie, oboseală; Fosfataza Alcalină = 196 U/L
Fier = 160 μg/dL
TRANZIT BARITAT
ESO -GASTRO –
DUODENAL Esofag normal . Stomac hiperton, cu cascadă anterioară,
normoton, hiperkinetic, discretă aerobulbie. Tranzit intestinal
normal.
RADIOGRAFIE
TORACICĂ Transparentă pulmonară crescută ușor la nielul bazelor
pulmonare. Cord normal.
ULTRASONOGRAFIA
ABDOMINALĂ Ficat LS= 65 mm, LD= 140 mm, ecogenitate normală
crescută, structură microgranulată. Colecist cudat, fără calculi.
Pancreas omogen. Splina cu ax lung de 94 mm, omogenă.
EKG Ritm sinusal. A V= 110 bat/min.
Examen complet de
urină (sumar și
sediment) Sediment urinar de cristale de acid uric absente.
S-a efectuat tratament cu:
Omez 40 mg
Metoclopramid 10 mg x3 -6 x/zi
No- Spa 1 f
Algocalmin 1 f
Furosemid ½ f
SF 0,9% – 500 ml -pev
Lactuloza sirop
Busulfan
45
‒ alterarea circulației ;
‒ alterarea stării de confort;
OBIECTI VE:
‒ asigurarea unei alimentații corespunzătoare;
‒ normalizarea tranzitului intestinal;
‒ reglarea somnului;
‒ reglarea tensiunii arteriale;
‒ recăpătarea confortului.
NEVOI AFECTATE:
‒ nevoia de a bea și de a mânca;
‒ nevoia de a elimina;
‒ nevoia de a dormi și de a se odihni;
‒ nevoia de a respira și de a avea o bună circulație;
‒ nevoia de învăța cum să -ți păstrezi sănătatea;
‒ nevoia de a evita pericolele.
46
PLAN DE INGRIJIRE PENTRU PRIMA ZI DE SPITALIZARE
Evaluare
– pacientul
acuză dureri
la nivelul
epigastrului care
au scazut î n
intensitate dupa
administrarea
tratamentului;
– pacientul a
fost alimentat
parenteral.
Inter venții autonome și delegate
-explorez gusturile și obiceiurile alimentare dar și
preferințele pacientului asupra alimentelor permise
și interzise;
– servesc pacientul cu alimente la o temperatură
moderată, la ore regulate și prezentate atrăgător;
– exporez gusturile și obiceiurile alimentare ale
pacientului;
– alimentez pacientul pare nteral, instituind perfuzii
cu Ser fiziologic 0,9% -500 ml , Omez 40 mg,
Metoclopramid 10 mg la indicația medicului și
urmăresc efectul acestora;
– conștientizez pacientul asupra importanței
regimului alimentar în mentinerea sănătății;
-fac bilanțul lichidelor ingerate și eliminate pe 24
de ore. Obiecti ve
– pacientul să
fie echilibrat
hidro –
electrolitic;
– pacientul să
fie echilibrat
psihic. Diagnosticul de nursing
Alterarea stării de
nutriție datorită
disconfortului
abdominal manifestată
prin epigastralgii,
balonări postprandiale,
pirozis , risc de
dezechilibru hidro –
electrolitic și
nutrițional.
Nevoia
afectată
1.Ne voia
de a bea și
a manca
47
-pacientul nu a
prezintat scaun.
I se
administrează
în continuare
laxative.
– după
administrarea
tratamentului
medicamentos,
pacientul nu mai
prezintă dureri
intense, în
cursul nopții a
dormit 3 ore
neîntrerupt.
– cântăresc pacienta;
– determin pacienta să ingere o cantitate mare de
lichide;
– recomand alimente bogate în reziduuri;
– stabilesc, împreună cu pacientul, un orar regulat
de eliminare, în funcție de acti vitatea sa;
– urmaresc și notez în foaia de temperatură
consistența și frece vnța scaunelor;
– administrez, la indicația medicului laxati ve:
Lactulose și urmăresc efect ul acestuia.
– identific cauzele alterării somnului pacientului;
– observ și notez calitatea somnului, orarul, gradul
de satisfacere a celorlalte nevoi;
– asigur o temperatură adecvată în salon;
– stabilesc un orar somn -veghe împreună cu
pacientul;
-asigur o poziție adecvată care să nu cauzeze
durere;
– administrez Algocalmin 1 fiola i.m și D iazepam
1 fiolă seara i.m la indicația medicului și urmăresc
efectul acestora.
– administrez tratament medicamentos la
indicația medicului: Algocalmin 1 fiola i.m și
Diazepam 1 fiolă seara i.m și obser v efectul
acestora asupra pacientului.
-pacientul să aibă
tranzit intestinal
în limite
fiziologice.
– pacientul să -și
diminueze
durerile;
– pacientul să
beneficieze de
somn
corespunzator
cantitati v și
calitati v.
– pacientul să
fie echilibrat
psihic;
Constipație datorită
diminuării
peristaltismului
intestinal manifestată
prin absența scaunului
de mai multe zile,
dificultate în a defeca.
Insomnie datorită
epigastralgiilor
manifestată prin
dificultatea de a
dormi, somn
insuficient.
2. Nevoia de
a elimina.
3.Ne voia de
a dormi și a
se odihni
48
-pacientul și -a
diminuat
anxietatea;
-pacientul a
dobandit
informații
despre regimul
de viața pe care
trebuie să -l
urmeze;
-funcțiile vitale:
TA=130/75
mmHg,
P= 93 bat/min
R= 25 resp/min
T= 35.8 ˚C. – monitorizez TA, P, R și le notez în F.O;
-învăț pacientul să aibă o alimentație bogată în
fructe le și legume le permise în cadrul regimului;
-învăț pacientul să reducă grăsimile și clorura de sodiu
din alimentatțe;
– să evite consumul de alcool și tutun;
-informez pacientul asupra stadiului bolii sale, asupra
gradului de efort pe care poate să -l depună, asupra
continuării tratamentului medicamentos;
-administrez Tertensi f 1 tabletă la indicatia
medicului și urmăresc efectul acestuia;
-aplic tehnici de favorizare a circulației: exerciții
active și pasive.
– pacientul să
prezinte o
circulație
adecvată;
– pacientul să
dețină informații
despre
alimentație;
– pacientul să fie
echilibrat psihic. Circulație inadec vată
datorită anxietății, a
cunoștințelor
insuficiente despre
alimentația
echilibrată, despre
obiceiurile alimentare
dăunătoare
manifestată prin
HTA, tahicardie. 4.Ne voia
de a respira
șide a avea
o bună
circulație.
49
PLAN DE INGRIJIRE PENTRU A II -a ZI DE SPITALIZARE
Evaluare
-pacientul este
servit cu ceaiuri
îndulcite, supe de
zarza vat
strecurate.
Inter venții autonome și delegate
-identific cauzele stării anxioase;
– supra veghez pacientul pentru a se alimenta
conform prescripției medicale și îl atenționez să
evite alimentele care nu sunt cuprinse în dietă;
– servesc pacientul cu alimente la o temperatură
moderată, la ore regulate și prezentate atrăgător;
– exporez gusturil e și obiceiurile alimentare ale
pacientului;
– alimentez pacientul paren teral, instituind
perfuzii cu S er fiziologic 0,9% -500 ml , Omez
40 mg, Metoclopramid 10 mg la indicația
medicului și urmăresc efectul acestora;
– constientizez pacientul asupra imp ortanței
respectarii regimului alimentar în mentinerea
sănătății;
-fac bilanțul lichidelor ingerate și eliminate pe 24
de ore. Obiecti ve
-pacientul să nu
se abată de la
regimul
alimentar
stabilit;
-pacientul să
fie echilibrat
nutrițional;
– pacientul să
fie echilibrat
hidro –
electrolitic;
– pacientul să
fie echilibrat
psihic. Diagnosticul de
nursing
Dificultate sau refuz
de a urma dieta
datorită anxietatii
manidestată prin
omisiuni ale
meselor, mese
neechilibrate, băutul
lichidelor interzise.
Nevoia
afectată
1.Ne voia
de a bea și
a manca
50
Evaluare
-pacientul a
avut 1 scaun la
2 zile;
-pacientul și -a
recăpătat
tranzitul
intestinal.
-pacientul este
echilibrat
psihic prin
reducerea
anxietății;
-declară că se
simte mai
odihnit.
Inter venții autonome și delegate
– da. – dau dovadă de întelegere și rabdare, menajând
pudoarea pacientului;
– îl liniștesc și îl încurajez să -și exprime emoțiile și
sentimentele în legatură cu starea sa;
– determin pacientul să ingere o cantitate suficientă
de lichide;
– urmăresc și notez în F.T consistența și frecvența
scaunelor;
– administrez la indicația medicului laxative:
Lactulose și anxiolitice: Diazepam 1 tableta si
urmăresc efectele acestora;
– identific cauza anxietații paci entului;
– întocmesc un program de odihnă
corespunzator organismului;
– îi explic că boala sa poate fi ameliorată dacă
respectă indicațiile terapeutice și regimul
alimentar;
– îi ofer informații legate de afectiunea sa;
– administrez tratament medicamentos:
Diazepam 1 fiolă seara i.m și obser v efectul
acesteia asupra pacientului.
Obiecti ve
-pacientul să -și
diminueze
anxietatea;
– pacientul să aibă
scaun;
– pacientul să fie
echilibrat hidro –
electrolitic;
– reducerea
anxietății;
– pacientul să
beneficieze de
somn odihnitor;
– pacientul să fie
echilibrat psihic;
Diagnosticul de
nursing
Constipație datorită
anxietății manifestată
prin absența
scaunului, dificultatea
de a defeca.
Perturbarea somnului
datorită anxietății
legată de
necunoașterea
evoluției bolii
manifestată prin
dificultatea de a
dormi, oboseală,
treziri frec vente,
iritabilitate. Nevoia
afectată
2.Ne voia de
a elimina
3.Ne voia de a
dormi și a se
odihni
51
PLAN DE INGRIJIRE PENTRU A III -a ZI DE SPITALIZARE
Evaluare
-pacientul a
fost
alimentat cu
lapte, ouă
fierte, carne
slabă fiartă,
branză
proaspată de
vaci și ceaiuri
ușor îndulcite. Inter venții autonome și delegate
-informez pacientul asupra valorilor
nutritive ale alimentelor;
-conștientizez pacientul asupra riscurilor
nerespectării regimului alimentar;
-calculez rația alimentară astfel încât să
cuprindă alimente din toate grupele
alimentare;
-cercetez gusturile și deprinderile
alimentare ale pacientului;
-serves c pacientul cu alimente la
temperatură moderată, la ore regulate și
prezentate atragător. Obiecti ve
– pacientul să
fie echilibrat
nutrițional.
Diagnosticul de nursing
Alterarea stării de nuriție
datorită obisnuințelor
alimentare deficitare, lipsei
de cunoștințe a valorilor
nutritive ale alimentelor și
nevoilor organismului
manifestată prin inapetență. Nevoia
afectată
1. Ne voia de
bea și de a
mânca.
52
-pacientul
prezintă o stare
de confort
psihic după ce a
dobândit
informații în
legătură cu
rolul și efectul
tehnicilor ce
urmează a i se
efectua.
– pacientul a
dobândit
informații
despre boala sa
pe durata
spitalizării. -inform ez pacientul asupra bolii sale ș i a
investigatiilor necesare ce urmeaza a i se efectua;
-conving pacientul de importanța respectării
regimului alimentar și a tratamentului;
-informez paci entul asupra necesitații recoltă rii:
sângelui (HL, VSH, TGO, TGP, GGT, Colesterol
total, Glicemie, Triglic eride, Creatinina serică ,
Uree, Anticorp Helicobacter Pylori ), a urinii
pentru analize de laborator și respect măsurile de
asepsie și antisepsie la efectuarea acestora;
-pregătesc și asigur materiale și instrumentele
curate și sterile necesare și ajut medi cul în
efectuarea diferite lor tehnici (EKG, tranzit baritat
eso-gastro -duodenal, ultrasonografia abdominală);
-efectuez la indicația medicului, tratamentul, cu
respectarea dozei și ritmului de administrare.
– explorez ni velul de cunoștințe al pacientului;
– ofer informații în legăt ură cu etiologia bolii,
simptomatologia, e voluția, importanța respectării
tratamentului și a regimului igieno -dietetic și
calculul rației alimentare;
-verific dacă pacientul a înțeles informațiile
oferite. -pacientul să
înteleagă necesitatea
efectuării
tratamentului și a
regimului alimentar;
-pacientul să
înțeleagă necesitatea
recoltării produselor
biologice pentru
analize de laborator
și a efectuării
investigațiior;
-pacientul să fie ferit
de pericole, să nu
prezinte complicații.
– pacientul să
benefi cieze de
informații referitoare
la boala sa.
Risc de
complicații –
ulcer perforant
datorită
nerespectării
regimului
alimentar și a
tratame ntului
medicamentos
manifestat prin
alterarea
integrității
mucoasei
gastrice.
Deficit de
cunoștinte despre
autoîngrijire
datorită lipsei de
interes despre
boală manifestată
prin cerere de
informații despre
boală și
autoîngrijire.
2. Ne voia
de a evita
pericolele
3. Ne voia
de a învața
cum să -ți
păstrezi
sănătatea.
53
EPICRIZA: Pacientul în vârstă de 68 ani fără antecedente patologice deosebite se prezintă
la spital pentru epigastralgii, balonări postprandiale, tenesme rectale.
Clinic și paraclinic s -au stabilit diagnosticele: gastrită acută, colopatie funcțională, HTA
gradul II, hipertrofie benignă de prostată. Evoluția sub tratament a fost favorabilă.
Recomandări:
‒ tratament conform Rp;
‒ regim hiposodat;
‒ Rp/ CONTROLOC 20 mg, 1 tb/zi
‒ MOTILIUM 1 tb x3/zi – 10 zile
‒ DUSPATALIN 1 tb x2/zi – 10 zile
‒ TERTENSIF 1 tb/zi
‒ PRESTARI UM 5 mg 1 tb/zi
‒ OMNIC TOCAS 1 tb/zi
Scrisoare medicala valabila 3 luni.
54
CAPITOLUL IV
I. TEHNICI UTILIZATE ÎN INGRIJIREA PACIENTULUI CU
GASTRITA ACUTĂ
A) RECOLTAREA SÂNGELUI VENOS CU SISTEM VACUTAINER
Avantaje Utilizarea acestei metode de prelevare asigură:
‒ confortul pacientului;
‒ calitatea probei de sânge;
‒ securitatea personalului medical.
Pregătire materiale ‒ holder – un tub de material plasic care prezintă, la partea
superioară , amboul la care se atașează acul de puncție
prin înfiletare, iar la partea inferioară două aripioare;
‒ acul de puncție protejat de carcasă bicoloră;
‒ tuburi vacuumtainer cu dopuri de diferite culori
convenționale;
‒ materiale necesare efectuării puncției venoase.
Pregătire psihică a
pacientului -se anunță și i se explică necesitatea și inofensivitatea
tehnicii;
Pregătire fizică a
pacientului – recoltarea se face dimineața pe nemâncate
– se așează pacientul in decubit dorsal, confortabil, cu
membrul superior in abducție, extensie și supinație.
Execuție Asistenta :
‒ se spal ă pe mâini cu apă și săpun;
‒ îmbracă mănușile sterile;
‒ verifică banda de siguranță a acului (integritate,
valabilitate);
îndeparteză carcasa de culoare albă a acului prin
mișcări de răsucire;
‒ înfiletează capătul liber al acului în holder;
55
‒ alege locul puncției și îl as eptizează;
‒ îndepărtează carcasa colorată a acului.
Execută puncția venoasă:
‒ introduce tubul în holder apucând aripioarele cu
indexul și mediul, iar cu policele împinge tubul în
holder și astfel va fi străpunsă diafragma gumată
a dopului;
‒ după prele varea sâ ngelui se scoate tulul din
holder prin mișcări de împingere asupra
aripioarelor laterale și i se imprimă mișcări ușoare
de inclinare pentru omogenizare cu aditi vul;
‒ se retage acul din venă și se face o compresiune
asupra locului puncției timp de 1 -3 minute fără a
flecta antebrațul pe braț;
Pregătirea probelor
penru laborator ‒ se etichetează tuburile;
‒ se trimit la laborator;
Reorganizarea ‒ se reorganizează locul de muncă;
‒ acele utilizate se depun în containerul destinat;
Îngrijirea pacientului
după tehnică ‒ se face toaleta locală a tegumentului;
‒ se schimbă lenjeria dacă este murdară;
‒ se asigură o poziție comodă în pat;
‒ se supraveghează pacientul.
56
De ȘTIUT:
Tuburile vacuumtainer se utilizează în funcție de culoarea dopului de cauciuc astfel:
Roșu și portocaliu : pentru chimie clinică
‒ teste de disproteinemie;
‒ electroforează, transaminaze, amilazemie, fosfatază, uree sanguină,
glicemie,acid uric, creatinină, bilirubinemie,calcemie, fosfatemie, sideremie,
lipemie,rezervă alcalină, imunogramă, proteina „C ” reactivă, LATEX,
Helicobacter;
‒ antigen Australia;
Water -Rose, Rh., Grup sanguin;
‒ ASLO, RBW.
Negru:
‒ seditainer pentru determinarea Vsh -ului (se agită după recoltare printr -o mișcare
lentă)
Bleu: pentru determinări de coagulare
‒ fibrinogen;
‒ timp de protrombină (se agită după recoltare cu mișcări lente).
Mov: pentru determinări hematologice – EDTA -Kӡ
‒ hematocrit, HLG cu formul ă leucocitar ă;
‒ indici eritrocitari VEM, HEM, CHEM;
‒ rezistența globulară;
(se agită după recoltare cu mișcări lente).
Verde: vacuumtainer cu litiu heparină pentru analize biochimice
Când se recoltează mai multe probe de la același pacient, umplerea tuburilor
vacuumtainer se face în următoarea ordine:
‒ tuburi făra aditivi;
‒ tuburi pentru probe de coagulare;
‒ alte tuburi cu diverși aditivi.
ATENȚIE
57
Nu puneți niciodată capacul acului cu mâna, pe un ac deja utilizat pentu recoltare!
În cazul în care holderul este contaminat din greșeală, aruncați -l!
B) PREGĂTIREA PACIENTULUI PENTRU EXPLORAREA RADIOLOGICĂ
GASTRO -INTESTINALĂ
Examinarea radiologică a tubului digestiv se efectuează după administrarea unei substanțe
de contrast pe cale orală sau rectală.
Scop – studierea morfologiei și funcționalității organelor tubului
digestiv pentru stabilirea diagnosticului (gastrite cronice, ulcer
gastro -duodenal, tumori ale tubului digestiv).
Contraindicatii – la pacienții cașectici, î n stare gravă, adina mici, care suferă de
tromboze, ileus, în perforația tubului digestiv cu hemoragie gastro –
intestinală acută, în peritonită acută, precum și la femeile gravide
în prima jumătate a sarcinii
Pregătirea
instrumen telor și
mate rialelor nece –
sare
– sulfat de bariu 150 g sau un pachet original (sulfat de bariu
pentru roentgen); cană sau pahar, apă, lingură de lemn, pur gativ
(ulei de parafină)
– se pregătește suspensia de bariu: cele 150 g sulfat de bariu se
amestecă cu o cantitate mică de apă caldă până se obține o pastă
omogenă, la care se adaugă apă rece până la 200 -300 g,
amestecandu -se cu lingura de lemn
Pregătirea psihică a
pacientului
– se anunță pacientul cu două zile înainte, explicându -i
necesitatea tehnicii și importanța ei pentru diagnosticul bolii
– se explică pacientului tehnica de investigație
– se anunță pacientul că în dimineața zilei de examen nu trebuie să
mănânce
– se atenționează pacientul că nu trebuie să fumeze, pentru că
fumatul mărește secreția gastrică
– se informează pacientul privind regimul alimentar pe care
58
trebuie să -l respecte
Pregătirea fizică a
pacientului
– se administrează pacientului, cu 1 -2 zile înaintea examinării, un
regim alimentar neflatulent și ușor de digerat, format din supe,
ouă, pâine prăjită, unt, făinoase produse lactate
– seara – în ajunul examinării – se efectuează bolnavului o clismă
evacuatoar e
– în ziua examenului, dimineața, pacientul este condus la
serviciul de radiologie
Participarea la
examen – pacientul (după ce și -a dezbrăcat toracele) este condus sub
ecran, unde i se oferă cana cu sulfatul de bariu (pregătit înaintea
examenului)
– la comanda medicului, pacientul va înghițti sulfatul de bariu
dizolvat și amestecat cu o lingură de lemn
– după terminarea examinării, pacientul este ajutat să se
îmbrace și este condus la pat
– pacientul este readus la serviciul de radiologie (conform
indicațiilor medicului ), după 2, 8, 24 ore, pentru a se urmări sub
ecran evacuarea stomacului, umplerea intestinului subțire și a
colonului
– la 2 ore de la începutul examinării, pacientul poate să mănânce
Îngrijirea
pacientului după
tehnică – se administrează un purgativ (o lingură de ulei de parafină) după
terminarea examinării
– pacientul va fi informat că va avea scaunul colorat în alb
Rețineți :
– reușita unui examen radiologic al organelor abdominale depinde de pregătirea fizică, prin
regim alimentar, a pacientului.
59
Substanța de contrast poate fi introdusă în tubul digestiv și prin alte metode:
a) direct în jejun prin sonda duodenală (Einhorn); înaintea sondei se controlează sub
ecran radiologic; când diviziunea 75 -80 ajunge în dreptul arcadei dentare, substanța de
contrast se introduce cu ajutorul unei seringi prin sondă direct în jejun;
b) fracționat, pacientul luând din 10 în 10 minute câte o înghițitură din substanța
opacă;
c) metoda contrastului gazos pentru examinarea stomacului se realizează prin insuflarea
de aer în stomac cu ajutorul unei sonde sau prin administrarea unui amestec gazos (acid
tartric și bicarbonat de sodiu).
C) PREGĂTIREA PACIENTULUI PENTRU GASTROSCOPIE
Gastroscopia : vizualizarea directă a mucoasei gastrice, cu ajutorul unui instrument optic,
numit gastrofibroscop (azi eso -gastro -duodenoscop).
Scop – diagnostic
– terapeutic (polipectomie, tratament endoscopic pentru
hemo ragiile digestive, tratament cu laser).
Pregătirea
instrumentelor și
materialelor Se pregătesc materialele necesare î n funcție de scopul
instrumentelor investigației:
– măști sterile, șorțuri de cauciuc, comprese sterile, tăviță renală,
ATENȚIE:
– la copiii mici, gustul bariului se corectează cu cacao sau lămâie; se administrează cu
lingura; la sugari, bariul se prepară cu ceai sau cu lapte și se administrează cu biberonul
– cantitatea de suspensie bariu/apa în diluție 1:2 este: 100 g pentru sugari; 100 -150 g
pentru copii mici; 150 -200 g pentru copiii mari
– cu 2-3 zile înainte de examenul radiologic gastro -intestinal se va evita administrarea de
purgative și se va suspenda administrarea medicamente lor cu conținut de bismut, iod, fier,
calciu sau bariu pe cale bucală (acestea împiedică vizibilitatea organelor de examinat)
– nu se execută sondaj gastro -duodenal înaintea examenului radiologic (irită mucoasa și
produce o hipersecreție nedorită) .
60
necesare pipe Guedel, substanțe anestezice: Xilocaină spray, Stomacaină
spray, Novocaină 1% și xilină (pentru badijonare locală); mă nuși
sterile, porttampoane, recipiente cu substanțe dezinfectante
(Glutaraldehidă, CIDEX, alcool 90ș)
– medicamente: atropină, scobutil, midazepam, diazepam,
adrenalină – fiole (trusa antișoc)
– seringă de 2 ml de unică folosință
– glicerină sterilă sau Silicon, pentru lubrefierea tubului
gastroscopului, sondelor
– periuțe de citologie
– pensă pentru prelevat biopsie și pensă anatomică
– recipient cu formol , pentru țesutul prelevat
– soluție și recipiente pentru testul ureazei, în ve derea det erminării
prezenței Helicobacterului pylori
Pregătirea psihică și
fizică a pacientului
Orice pacient ce urmează a fi supus acestei investigații sau altor
examinări endoscopice, este îngrijorat în privința procedurii și a
diagnosticului, iar în unele cazuri, anxietatea este foarte
accentuată.
Se impune, atunci, calmarea pacientului.
Pentru liniștirea pacientului, asistenta trebuie să -l încurajeze, să
comunice, să favorizeze „relația de la ființă umană la altă ființă
umană ", astfel încât să -l determine să-și exprime sentimentele.
În cadrul acestei comunicări (discuție, observație), asistenta
încearcă să:
– evalueze gradul anxietății pacientului, cauza anxietății (frica de
investigație, frica de diagnostic grav, frica de dur ere etc.); în
funcție de aceste probleme identificabile, aplică intervențiile
autonome corespunzătoare
– asigură un climat calm, de căldură umană
– printr -o comunicare eficace, verbală și nonverbală, îi de –
monstrează pacientului că îi înțelege problemele (climat de înțe –
legere empatică)
61
– îi explică efectele dezagreabile ale investigației (ca să știe la
ce să se aștepte), rugându -l ca, printr -un efort de voință, să le
depășească, pentru a putea coopera în timpul examinării.
Prin discuția competentă cu p acientul, asistenta culege date
pentru depistarea altor manifestări de dependență, legate de
satisfacerea sau nesatisfacerea celor 14 nevoie fundamentale.
Problemele identificate (anxietate severă, risc de alergii,
tahicardii etc.) asistenta le va comunica medicului, care va indica
medicația necesară.
Asistenta:
– va administra medicația recomandată de medic pentru sedarea
pacientului sau pentru prevenirea unor incidente – accidente
– pentru buna pregătire fizică a pacientului, asistenta îi va explica
importanța golirii și curățirii complete a stomacului astfel:
– îl anunță să nu mănânce și să nu fumeze în dimineața zilei de
examinare și în seara precedentă investigației
– în seara zilei precedente, se efectuează pacientului la care
evacuarea stomacului e deficitară o spălătură gastrică cu apă
călduță
Participarea la
tehnică
– sedarea pacientului se face prin administrarea a câte o tabletă de
diazepam, în seara precedentă examinării și, dacă e nevoie, și
dimineața
– cu 40-50 minute înainte de probă, i se efectuează o injecție cu
atropină, (dacă nu există contraindicații), scobutil sau diazepam
– înainte de începerea investigației, asistenta efectuează
anestezia locală cu spray (Xilocaină, Stomacaină) sau se face
badijona rea locală (baza limbii și faringele) cu soluții de
Novocaină 1% sau xilină; aceste soluții pot fi folosite pentru
anestezia locală și prin gargară
– se așează pacientul pe masa de examinare, în decubit lateral,
stâng, pe o perniță tare
Gastroscopia se efectuează cu ajutorul a două asistente:
→ Asistenta I vorbește cu pacientul, îl liniștește, îi asigură
62
poziția capului în extensie forțată, ține tăvița renală sau îi
șterge gura de secreții cu o compresă
→ Asistenta II ajută medicul la introducerea aparatului,
ungând gastroscopul, prezentându -i instrumentele
Îngrijirea
pacientului după
tehnică
– este supravegheat încă o jumătate de oră în camera unde
pacientul a fost examinat
– este transportat în salon (atenție la cei cu hemoragie digestivă
superioară în curs)
– este supravegheat atent timp de două ore după terminarea
examinării, urmărindu -se să nu mănânce, să nu bea
– pacientul căruia i s -a prelevat biopsie, este atenționat să nu
consume alimente fierbinți
– dacă pacientul nu reușește să elimine mucusul și aerul din
stomac și acuză dureri, la indicația medicului, se introduce sonda
gastrică și se elimină aerul și mucozitățile
– se efectuează pacientului inhalații cu mentol, pentru evitarea
senzațiilor neplăcute din gât
Pregătirea
produselor pentru
laborator
– se pregătesc fragmentele de țesut și mucoasă stomacală;
produsele prelevate, în vederea examinărilor histologice, se
etichetează și se trimit urgent la laborator.
La serviciul de endoscopie, asistenta analizează fragmentele
bioptice (testul ureazei), în vederea descoperirii prezenței
Helicobacterului pylori (testul durează 1 oră)
Reorgani zarea
locului de muncă
– se aspiră soluție de Glutaraldehidă 2% sau CIDEX, până când
este curat gastroscopul (prin 4 minute de dezinfecție cu
Glutaraldehidă sau CIDEX se distruge virusul SIDA)
– se spală bine de secreții exteriorul și interiorul aparatulul cu apă și
săpun, apoi, se clătește bine
– aparatele prevăzute cu un cerc albastru (care sunt de ultimă
generație) se pot curăța și dezinfecta sub imersie totală în mașini de
spălat speciale.
– interiorul fibrogastroscopului se spală cu o perie care trebuie
63
introdusă în toate canalele, astfel încât canalele se fie irigate cu
produs dezinfectant
– se periază extremitățile endoscopului
– se șterge aparatul cu soluție de Glutaraldehidă 2% sau
CIDEX (atenție, este toxică); apoi, se șterge cu alcool de 90ș (care
se evaporă repede și îndepărtează dezinfectantul)
– se usucă bine (pentru a preveni o eventuală infestație micotică)
– fibrogastroscopul și pensele bioptice se ung cu silicon, pentru a
le proteja
– se stochează materialul curat într -un dulap, care trebuie
dezinfectat zilnic
-fibrogastroscopul trebuie pus într -un câmp steril, iar dimineața, se
dezinfectează din nou
Incidente și accidente:
– dureri la deglutiție, subfebrilități, dureri și tum efacția
amigdalelor, hemoragie, SIDA.
DE REȚINUT:
Dacă nu se utilizează corect echipamentul de protecție (mănuși, mască, ochelari,
etc) când se lucrează cu soluțiile dezinfectante, personalul medical este supus riscului
următoarelor îmbolnăviri: SIDA, astm, conjuctivite, dermatoze, eczeme.
64
II. MEDICAMENTE ADMINISTRATE ÎN INGRIJIREA PACIENTILOR CU
GASTRITA ACUT Ă
A) Nexium 40 mg pulbere pentru soluție injectabilă/perfuzabilă
Esomeprazol
1. Ce este Nexium și pentru ce se utilizează
Nexium conține o substanță care se numește
esomeprazol. Acesta aparține unui grup de medicamente numite inhibitori de pompă de
protoni. Aceste medicamente acționează prin reducerea cantității de acid pe care o produce
stomacul dumneavoastră.
Nexium pulber e pentru soluție injectabilă/per fuzabilă este utilizat pentru
tratamentul de scurtă durată al unor afecțiuni, când nu este posibilă administrarea pe cale
orală.
Este utilizat pentru:
Adulți
‒ a trata „boala de reflux gastro -esofagian” (BRGE). Această boală apare când acidul
din stomac urcă în apoi în esofag (tubul care face legătura între gât și stomac)
determinând durere, inflamație și arsuri în capul pieptului.
‒ a trata ulcerele de la nivelul stomacului determinate de medicamente denumite
AINS (antiinflamatoare nesteroidiene). Nexium pulbere pentru soluție
injectabilă/perfuzabilă poate fi utilizat și la prevenirea apariției ulcerelor la nivelul
stomacului dacă luați AINS.
‒ prevenirea resângerări i după hemostaza endoscopică realizată în cazul hemoragiilor
acute de la nivelul ulcerelor gastrice sau duodenale.
Copii și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 1 și 18 ani:
‒ a trata „boala de reflux gastro -esofagian” (BRGE). Această boală apare când acidul
din stomac urcă înapoi în esofag (tubul care face legătura între gât și stomac)
determinând durere, inflamație și arsuri în capul pieptului.
2. Ce trebuie să știți înainte să vi se administreze Nexium
Nu trebuie să vi se administreze Nexium:
65
‒ dacă sunteț i alergic (hipersensibil) la esomeprazol sau la oricare dintre celelalte
componente ale nexium (vezi pct. 6 conținutul ambalajului și alte informații)
‒ dacă sunteți alergic la alți inhibitori de pompă de protoni (de exemplu pantoprazol,
lanzoprazol, rabepr azol, omeprazol)
‒ dacă luați un medicament numit atazanavir (utilizat în tratamentul infecției cu hiv).
‒ nu trebuie să vi se administreze nexium pulbere pentru soluție
injectabilă/perfuzabilă dacă oricare dintre cele de mai sus se aplică în cazul
dumneavoast ră. dacă nu sunteți sigur, adresați -vă medicului dumneavoastră sau
personalului medical înainte de a vi se administra acest medicament.
Atenționări și precauții
Adresați -vă medicului dumneavoastră sau personal ului medical înainte de a vi se
administra Nexium pulbere pentru soluție injectabilă/perfuzabilă dacă:
‒ aveți probleme severe cu ficatul;
‒ aveți probleme severe cu rinichii.
‒ discutați cu medicul dumneavoastră înainte să luați nexium dacă ați avut vreodată
o reacție la nivelul pielii în urma tratamen tului cu un medicament similar cu nexium care
reduce cantitatea de acid gastric.
Nexium pulbere pentru soluție injectabilă/perfu zabilă poate ascunde simptomele
altor boli.
Ca urmare, dacă vi se întâmplă oricare dintre următoarele înainte de a vi se
admini stra Nexium pulbere pentru soluție injectabilă/perfuzabilă sau în timp ce vi se
administrează, discutați imediat cu medicul dumneavoastră:
‒ pierdeți mult în greutate fără vreun motiv și aveți probleme la înghițire;
‒ aveți dureri de stomac sau indigestie;
‒ începeți să vărsați alimente sau sânge;
‒ eliminați materii fecale de culoare neagră (scaun de culoare sângerie).
Administrarea de inhibitori de pompă de protoni ca Nexium, mai ales pe o perioadă
mai mare de un an, poate crește ușor riscul dumneavoastră de fracturi la nivelul șoldului,
coloanei vertebrale sau încheieturii mâinii.
Spuneți medicului dumneavoastră dacă a veți osteoporoză sau dacă luați
corticosteroizi (care pot crește riscul de osteoporoză).
Dacă vă apare o erupție pe piele, mai ales în zone le expuse la soare, adresați -vă
66
imediat medicului, deoarece s -ar putea să fie necesară oprirea tratamentului cu Nexium. Nu
uitați să menționați și orice alte manifestări, cum sunt dureri la nivelul articulațiilor.
Nexium împreună cu alte medicamente
Vă rugăm s ă spuneți medicului dumneavoastră sau f armacistului dacă luați sau ați
luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripție medicală.
Aceasta deoarece Nexium pulbere pentru soluție injectabil ă/perfuzabil ă poate afecta
felul în care acționeaz ă alte medicamente și unele medicamente pot avea efecte asupra
Nexium pulbere pentru soluție injectabil ă/perfuzabil ă.
Nu trebuie să vi se administrez e Nexium pulbere pentru soluție
injectabilă/perfuzabilă dacă luați un medicament conținân d nelfinavir (utilizat în
tratamentul infecției cu HIV).
O interacțiune între clopidogrel și omeprazol a fost observată. Relevanța clinică a
acestei interacțiuni este incertă. Ca măsură de precauție utilizarea de esomeprazol și
clopidogrel trebuie să fie descurajată.
Spuneți medicului dumneavoastră sau personalului me dical dacă luați oricare dintre
medicamentele următoare:
‒ Atazanavir (utilizat în tratamentul infecției cu HIV);
‒ Clopidogrel (utilizat pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge);
‒ Ketoconazol, itraconazol sau voriconazol (utilizate în tratamentul infecțiilor
determinate de fungi);
‒ Erlotinib (utilizat în tratamentul cancerului);
‒ Citalopram, imipramină sau clomipramină (utilizate în tratamentul depresiei);
‒ Diazepam (utilizat pentru tr atamentul anxietății, relaxării mușchilor sau epilepsiei);
‒ Fenitoină (utilizată în epilepsie). Dacă luați fenitoină, medicul dumneavoastră vă va
supraveghea când începeți sau când încetați să luați Nexium;
‒ Medicamente utilizate pentru a vi se subția sângel e, cum este warfarina; medicul
dumneavoastră vă va supraveghea când începeți sau când încetați să luați Nexium;
‒ Cilostazol (utilizat pentru tratamentul claudicației intermitente – o afecțiune în care
slaba circulație la nivelul picioarelor cauzează durere și dificultăți la mișcare);
‒ Cisapridă (utilizată pentru indigestie și arsuri în capul pieptului);
‒ Digoxina (utilizată pentru problemele cardiace);
67
‒ Metrotrexat (utilizat în tratamentul cancerului și afecțiunilor reumatice) -dacă luați o
o doză suplimentară d e metrotrexat, medicul dumneavoastră poate opri temporar
tratamentul cu Nexium;
‒ Tacrolimus (în cazurile transplantului de organe);
‒ Rifampicina (utilizată pentru tratamentul tuberculozei);
‒ Sunătoarea (Hypericum perforatum) (utilizată pentru tratamentul depr esiei).
Administrarea unui medicament inhib itor de pompă de protoni precum
esomeprazol, în special pe o perioadă mai lungă de un an, poate determina creșterea ușoară
a riscului de fractură de șold, încheietura mâinii sau coloană vertebrală. Informați -vă
medicul dacă suferiți de osteoporoză sau dacă luați corticosteroizi (medicamente care pot
crește riscul de osteoporoză).
Sarcina, alăptarea și fertilitatea
Dacă sunteți gravidă, credeți că ați putea fi gravi dă sau intenționați să rămâneți
gravidă, adresați -vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest
medicament. Medicul dumneavoastră va decide dacă puteți să luați Nexium în acest timp.
Nu se cunoaște dacă Nexium trece în laptele uman. P rin urmare, nu trebuie să luați
Nexi um dacă alăptați.
Conducerea vehiculelor și folosirea utilajelor
Este puțin probabil ca Nexium pulbere pentru soluție injectabi lă/perfuzabilă să vă
afecteze capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Totuși, reacții adverse
cum sunt amețelile sau tulburările de vedere pot apărea mai puțin frecvent, rar(vezi pct.4).
Dacă acestea apar, nu trebuie să conduce ți vehicule sau să folosi ți utilaje .
Nexium conține sodiu.
Acest medicament conține sodiu, <1 mmol (23 mg) pe doză, adicǎ practic „nu
conține sodiu”.
3. Cum să vi se administreze Nexium
Nexium pulbere pentru soluție injectabilă/perfuzabilă poate fi administrat la copii
sau adolescen ți cu vârsta cuprinsă între 1 și 18 ani, la adulți, inclusiv vârsnici.
Administrarea Nexium pulbere pentru soluție injectabilă/perfuzabilă :
Adulți
‒ Nexium vă va fi administrat de medicul dumneavoastră care va decide de cât aveți
nevoie;
68
‒ doza recomandată este de 20 mg sau 40 mg o dată pe zi;
‒ dacă aveți probleme severe la nivelul ficatului, doza maximă este de 20 mg pe zi;
‒ medicamentul vă va fi administrat ca o inj ecție sau perfuzie într -o venă.
Administrarea va avea o durată de până la 30 minute;
Pentru prevenirea resângerării la nivelul ulcerelor stomacului sau duodenului, doza
recomandată este de 80 mg administrată în perfuzie intravenoasă cu durata de minim 30 de
minute, perfuzia continuând cu o doză de 8 mg/oră timp de 3 zile.
Dacă aveți proble me severe la nivelul ficatului pentr u această indicație, o perfuzie
continuă cu o doză de 4 mg/oră timp de peste 3 zile poate fi suficientă.
Copii cu vârsta cuprinsă între 1 și 18 ani
‒ Nexium va fi administrat dumneavoastră sau copilului dumneavoastră de medicul
dumneavoastră care va decide de cât aveți nevoie;
‒ pentru copii cu vârsta cuprinsă între 1 și 11 ani, doza recomandată este de 10 mg
sau 20 mg o dată pe zi;
‒ pentru copii cu vârsta cuprinsă între 12 și 18 ani, doza recomandată este de 20 mg
sau 40 mg o dată pe zi;
‒ medicamentul va fi administrat dumneavoastră sau copilului dumneavoastră ca o
injecție sau perfuzie în venă.
‒ administrarea va avea o durată de până la 30 minute.
Dacă vi se administrează mai mult Nexium decât trebuie
Dacă credeți că vi s -a administrat mai mul t Nexium pulbere pentru soluție
injectabilă/perfuzabilă, adresați -vă imediat medicului dumneavoastră.
4. Reacții adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate pr ovoca reacții adverse, cu toate
că nu apar la toate perso anele.
Dacă observați oricare dintre următoarele rea cții adverse grave, întrerupeți
administrarea de Nexium și adresați -vă imediat unui medic:
‒ respirație șuierătoare apărută brusc, umflare a buzelor, limbii și gâtului sau corpului
dumneavoastră, erupție tr ecătoare pe piele, leșin sau dificultate la înghițire (reacție
alergică severă);
‒ înroșire a pielii cu apariția de bășicuțe și cojire a pielii; de asemenea, pot apărea
bășicuțe și sângerări severe la nivelul buzelor, ochilor, gurii, nasului și organelor
69
genitale; acestea pot fi simptome ale sindromului Stevens -Johnson sau necrolizei
epidermice toxice;
‒ îngălbenire a pielii, urină închisă la culoare și oboseală, care pot fi simptome
datorate problemelor de la nivelul ficatului.
Aceste reacții sunt rare, pot afecta până la 1 din 1000 persoane.
Alte reacții adverse includ:
Frecvente (pot afecta până la1 din 10 persoane)
‒ dureri de cap;
‒ efecte la nivelul stomacului sau intestinului: diaree, dureri de stomac, constipație,
balonare (flatulență);
‒ senzație de rău (greață) sau stare de rău (vărsături);
‒ reacție la locul de injectare (afecțiuni cutanate și ale țesutului subcutanat).
Mai puțin frecvente (pot afecta până la1 din 100 persoane)
‒ umflare a picioarelor și gleznelor;
‒ tulburări ale somnului (insomnie);
‒ amețeli , senzații de înțepături, cum sunt furnicăturile și amorțelile, senzație de
somnolență;
‒ senzația că se învârtesc lucrurile cu tine (vertij);
‒ probleme de vedere, cum este vederea încețoșată;
‒ uscare a gurii;
‒ modificări ale analizelor de sânge care verifică c um funcționează ficatul;
‒ erupție trecătoare pe piele, urticarie, senzație de mâncărime la nivelul pielii;
‒ fractură la nivelul șoldului, încheieturii mâinii sau coloanei vertebrale (dacă nexium
este utilizat în doze mari și pentru o perioadă lungă de timp);
Rare (pot afecta până la1 din 1000 persoane)
‒ tulburări ale sângelui, cum sunt un număr scăzut de celule albe sau plachete.
Aacestea pot crește;
‒ posibilitatea de apariție a slăbiciunii, vânătăilor sau infecțiilor;
‒ valori mici ale sodiului în sânge. acestea pot determina apariția slăbiciunii, stării de
rău (vărsături) și crampelor;
‒ senzație de agitație, confuzie sau depresie;
‒ modificări ale gustului;
‒ senzație bruscă de respirație șuierătoare sau scurtare a respirației (bronhospasm);
70
‒ o inflamație în interioru l gurii;
‒ o infecție numită “aftă” care poate afecta intestinul și este determinată de o
ciupercă;
‒ probleme la nivelul ficatului, inclusiv icter care poate determina îngălbenirea pielii,
urină închisă la culoare și oboseală;
‒ cădere a părului (alopecie);
‒ erupție trecătoare pe piele după expunerea la soare;
‒ dureri articulare (artralgie) sau dureri musculare (mialgie);
‒ senzație generală de rău și lipsă de energie;
‒ transpirații abundente.
Foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 persoane)
‒ modificări ale număr ului de celule sanguine, inclusiv agranulocitoză (lipsa celulelor
albe);
‒ agresivitate;
‒ vederea, simțirea sau auzirea unor lucruri care nu există de fapt (halucinații);
‒ probleme severe la nivelul ficatului care duc la insuficiență hepatică și inflamație a
creierului;
‒ apariția bruscă a unei erupții severe pe piele, apariția de bășici sau cojire a pielii.
acestea pot fi asociate cu febră mare și dureri articulare (eritem polimorf, sindrom
stevens -johnson, necroliză epidermică toxică);
‒ slăbiciune musculară;
‒ probleme severe la nivelul rinichilor;
‒ mărire a sânilor la bărbați;
Cu frecvență necunoscută :
‒ dacă primiți tratament cu nexium de mai mult de trei luni, este posibil ca nivelul de
magneziu din sângele dumneavoastră să scadă. Scăderea concentrațiior
magneziului în sânge poate duce la contracții musculare involuntare, oboseală,
dezorientare, convulsii, amețeli sau creșterea frecvenței cardiace. Dacă apar astfel
de manifestări, vă rugăm să discutați cu medicul dumneavoastră. Scăderea
concentrațiior magn eziului în sânge poate conduce, de asemenea, la o reducere a
concentrațiilor de potasiu sau calciu în sânge. Medicul dumneavoastră poate decide
efectuarea testelor regulate de sânge pentru monitorizarea concentrației
magneziului din sângele dumneavoastră;
71
‒ inflamație la nivelul intestinelor (care provoacă diaree);
‒ erupție trecătoare pe piele, posibil cu dureri la nivelul articulațiilor.
Nexium poate determina, în cazuri foarte rare, afecta rea celulelor albe ale sângelui
ducând la deficit imunitar.
Dacă aveți o infecție cu simptome cum sunt, febră cu afectarea severă a stării
generale sau febră cu simptome ale unei infecții locale, cum sunt durere în gât sau gură sau
dificultăți la urinare, trebuie să vă adresați medicului cât mai repede posibil, pentru a
efectua un test de sânge care să poată exclude absența celulelor albe sanguine
(agranulocitoză). În acest moment este important să dați informații despre medicația
dumneavoastră.
Dacă sunteți în tratament cu esomeprazol pe o perio adă mai mare de trei luni, est e
posibil ca valorile de magneziu din sânge să scadă. Valorile scăzute de magneziu pot fi
simțite ca oboseală, contracții musculare involuntare, dezorientare, convulsii, amețeli, bătăi
foarte rapide ale inimii. Dacă aveți oricare dintre aceste simptome, vă rugăm să spuneți
imediat medicului dumneavoastră. Valorile scăzute de magneziu pot duce, de asemenea, la
o reducere a valorii potasiului sau calciului în sânge. Medicul dumneavoastră poate decide
să efectueze periodic teste de sânge pentru a monitoriza va loarea magneziului.
Nu vă faceți griji în legătură cu această listă de reacții adverse posibile. Este posibil
să nu aveți niciuna dintre ele. Dacă vreuna din reacțiile adverse devine gravă sau dacă
observați orice reacție adversă nemenționată în acest pros pect, vă rugăm să spuneți
medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Raportarea reacțiilor adverse
Dacă manifestați orice reacții adverse, adresați -vă medicului dumneavoastră sau
farmacistului. Acestea includ orice reacții adverse nemenționate în acest prospect.
5. Cum se păstrează Nexium
Nu lăsați acest medicament la vederea și îndemâna copiilor.
Medicul și farmacistul din spital sunt responsabili de păstrarea, administrarea și
eliminarea corectă a Nexium pulbere pentru soluție injectabilă/perfuzabilă.
Nu utilizați acest medicament după data de expirar e înscrisă pe cutie flacon după
EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu aruncați niciun medicament pe calea apei sau a r eziduurilor menajere. Întrebați
72
farmacistul cum să aruncați medicamentele pe care nu le mai folosiți. Aceste măsuri vor
ajuta la protejarea mediului.
6. Conținutul ambalajului și alte informații
Ce conține Nexium
– substanța activă este esomeprazol sodic. Un flacon conține esomeprazol 40 mg sub formă
de esomeprazol sodic 42,5 mg.
– celelalte componente sunt: edetat disodic dihidrat, hidroxid de sodiu.
Cum arată Nexium și conținutul ambalajului
Nexium pulbere pentru soluție injectabilă/perfu zabilă se prezintă sub formă de
pulbere sau masă compactă de culoa re albă până la aproape albă. Soluția reconstituită este
limpede și incoloră până la o ușoară tentă gălbuie.
Nexium pulbere pentru soluție injectabilă/perfuzabilă este disponibil în cutii cu un
flacon conținând pulbere pentru soluție injectabilă sau perfu zabilă sau în cutii cu 10
flacoane conținând pulbere pentru soluție injectabilă sau perfuzabilă.
B. Metoclopramid Arena 10 mg comprimate
Clorhidrat de metoclopramidă anhidru
1. Ce este Metoclopramid Arena și pentru ce se utilizează
Metoclopramid Arena este un antiemetic. Ac esta conține o substanță numită
“metoclopramidă”. Aceasta acționează asupra unei părți a creierului dumneavoastră
care previne senzația de rău (greața) sau starea de rău (vărsăturile).
Adulți
Metoclopramid Arena este utilizat la adulți:
– pentru prevenirea greței și vărsăturilor induse de chimioterapie (CINV) care apar
cu întârziere față de momentul administrării acesteia;
– pentru prevenirea greței și vărsăturilor induse de radioterapie;
– pentru tratamentul greței și vărsăturilor, inclusiv al greței și vărsăturilor care pot
să apară în timpul migrenei. În caz de migrenă, metoclopramida poate fi luată cu
analgezice orale, pentru o funcționare mai eficientă a analgezicelor.
Adolescenți
73
Metoc lopramid Arena este indicat la adolescenți (cu vârsta cup rinsă între 15 -18 ani)
pentru prevenirea greței și vărsăturilor induse de chimioterapie (CINV) care apar cu
întârziere față de momentul administrării acesteia, numai dacă alt tratament nu dă rezultat e.
2. Ce trebuie să știți înainte să utilizați Metoclopramid Arena
Nu utilizați Metoclopramid Arena dacă:
– sunteți alergic (hipersensibil) la metoclopramidă sau la oricare dintre celelalte
componente ale acestui medicament (enumerate la punctul 6);
– prezentați sângerare, obstrucție sau ulcerație la nivelul stomacului sau intestinului;
– aveți sau ați putea avea o tumoră rară la nivelul glandei suprarenale, care este situată
deasupra rinichiului (feocromocitom);
– ați avut vreodată spasme musculare involuntare (dischinezie tardivă), atunci când ați fost
tratat cu un medicament;
– aveți epilepsie;
– aveți boala Parkinson;
– luați levodopa (un medicament pentru boala Parkinson) sau agoniști dopaminergici;
– ați avut vreodată concentrații anormale ale pigmentului din sânge (methemoglobinemie)
sau deficit de NADH citocrom b5 reductază.
Nu a dministrați Metoclopramid Arena
la copiii cu vârsta sub 1 an (vezi mai jos “Copii și adolescenți”).
Nu luați Metoclopramid Are na dacă oricare di ntre acestea se aplică în cazul
dumneavoastră. Dacă nu sunteți sigur, adresați -vă medicului dumneavoastră, farmacistului
sau asistentei medicale înainte de a lua Metoclopramid Arena.
Atenționări și precauții
Înainte să utilizați Metoclo pramid Arena, adresați -vă medicului dumneavoastră sau
farmacistului.
Înainte să luați Metoclopramid Arena, s puneți medicului dumneavoastră,
farmacistului sau asistentei medicale dacă:
– aveți antecedente de bătăi anormale ale inimii (prelungirea interval ului QT) sau orice alte
probleme ale inimii
– aveți probleme la nivelul concentrațiilor de săruri din sânge, cum sunt potasiul, sodiul și
magneziul.
– luați alte medicamente cunoscute că afectează bătăile inimii dumneavoastră
74
– aveți alte probleme neurolog ice (ale creierului)
– aveți probleme la nivelul ficatului sau rinichilor. Doza poate fi redusă (vezi pct. 3).
Medicul dumneavoastră vă poate efectua teste de sân ge pentru a verifica nivelul de
pigment din sângele dumneavoastră. În cazul unor niveluri anor male
(methemoglobinemie), tratamentul trebuie întrerupt imediat și definitiv.
Trebuie să așteptați minim 6 ore între administrările de metoclopramidă, chiar și în
caz de vărsături sau respingere a dozei, pentru a se evita supradozajul.
Tratamentul nu tre buie să depășească 3 luni, datori tă riscului de spasme musculare
involuntare.
Copii și adolescenți
La copii, adolescenți și adulți tineri, pot să apară mi șcările necontrolate (tulburări
extrapiramidale). Acest medicament nu trebuie utilizat la copiii cu vârsta sub 1 an, datorită
riscului crescut de mișcări necontrolate (vezi mai sus “Nu luați Metoclopramid Arena
dacă”).
Metoclopramid Arena împreună cu alte medicamente
Spuneți medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizați, ați utilizat recent
sau s-ar putea să utilizați orice alte medicamente.
Spuneți medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale dacă luați,
ați luat recent sau s -ar putea să luați orice alte medicamente. Acest lucru se datorează
faptului că unele medicamente po t afecta modul de acțiune al Metoclopramid Arena sau
Metoclopramid Arena poate afecta modul de acțiune al altor medicamente. Aceste
medicamente includ următoarele:
– levodopa sau alte medicamente utilizate pentru tratamentul bolii Parkinson ;
– anticoline rgice (medicamente utilizate pentru ameliorarea spasmelor sau a crampelor
abdominale);
– derivați ai morfinei (medicamente utilizate pentru tratamentul durerii severe);
– sedative;
– orice medicament utilizat pentru tratamentul problemelor de sănătate min tală;
– digoxină (medicament utilizat pentru tratamentul insuficienței cardiace);
– ciclosporină (medicament utilizat pentru tratamentul anumitor probleme ale sistemului
imunitar);
– mivacurium și suxametoniu (medicamente utilizate pentru relaxarea mușc hilor);
– fluoxetină și paroxetină (medicamente utilizate pentru tratamentul depresiei);
75
Metoclopramid Arena împreună cu alimente, băuturi și alcool
În timpul tratamentului cu metoclopramidă nu tr ebuie consumat alcool, deoarece
acesta crește efectul sedativ al Metoclopramid Arena.
Sarcina, alăptarea și fertilitatea
Dacă sunteți gravidă sau alăptați, credeți că ați putea fi gravidă sau intenționați să
rămâneți gravidă, adresați -vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a
lua acest medicament.
Dacă este necesar, Metoclopramid Arena poate fi administrat în timpul sarcinii.
Medicul dumneavoastră va decide dacă vă va administra sau nu ac est medicament.
Metoclopramid Arena nu este recomandat dacă alăptați, deoarece metoclopramida trece în
laptele matern și poate să afecteze copilul.
Conducerea vehiculelor și folosirea utilajelor
După administrarea Metoclopramid Arena, este p osibil să vă simțiți somnolent,
amețit sau să prezentați spasme necontrolate, convulsii, tremurături sau un tonus muscular
neobișnuit ce pot provoca distorsiuni ale corpului. Acestea vă pot afecta vederea și pot, de
asemenea, să vă afecteze capacitatea de a conduce ve hicule și de a folosi utilaje.
Metoclopramid Arena conține lactoză .
Dacă medicul dumneavoastră v -a atenționat ca aveți intoleranță la unele categorii
de glucide, vă rugăm să -l întrebați înainte de a lua acest medicament.
3. Cum să utilizați Metoclopram id Arena
Utilizați întotdeauna acest medicament exact așa cum este descris în acest prospect
sau așa cum v -a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutați cu medicul sau cu
farmacistul dacă nu sunteți sigur.
Toate indicațiile (pacienți adulți):
‒ doza unică recomandată este de 10 mg, repetată de până la trei ori pe zi.
‒ doza zilnică maximă recomandată este de 30 mg sau 0,5 mg/kg greutate corporală.
‒ durata maximă recomandată a tratamentului este de 5 zile.
‒ pentru prevenirea greței și vărsăturilor induse de chimioterapie (cinv) care apar cu
întârziere față de momentul administrării acesteia (adolescenți cu vârsta cuprinsă
între 15 -18 ani)
‒ doza recomandată este între 0,1 și 0,15 mg/kg greutate corporală, repe tată de până
la trei ori pe zi, administrată pe cale orală.
76
‒ doza maximă în 24 de ore este de 0,5 mg/kg greutate corporală.
Instrucțiuni de utilizare
Nu trebuie să luați acest medicament pentru mai mult 5 zile pentru prevenirea greței
și vărsăturilor ind use de chimioterapie (CINV) care apar cu întârziere față de momentul
administrării acesteia.
Metoclopramid Arena nu este adecvat pentru admini strare la copii sau adolescenți
cu vârsta sub 15 ani și greutate corporală sub 61 kg.
La această categorie de po pulație sunt adecvate pentru administrare alte forme
farmaceutice/concentrații.
Mod de administrare
Trebuie să așteptați minim 6 ore între administrările de metoclopramidă, chiar și în
caz de vărsături sau respingere a dozei, pentru a se evita supradozaj ul.
Vârstnici
Poate fi necesar ca doza să fie redusă în funcție de probleme ale rinichilor, ale
ficatului sau de starea generală de sănătate.
Adulți cu probleme ale rinichilor
Spuneți medicului dumneavoastră dacă aveți probleme la nivelul rinichilor. Doza
trebuie redusă dacă aveți probleme ale rinichilor moderate sau severe.
Adulți cu probleme ale ficatului
Spuneți medicului dumneavoastră dacă aveți prob leme la nivelul ficatului. Doza
trebuie redusă dacă aveți probleme ale ficatului severe.
La aceaste categorii de populație sunt ad ecvate pentru administrare alte
concentrații, deoarece comprimatul de 10 mg nu este divizibil.
Copii și adolescenți
Metoclopramida nu trebuie utilizată la copiii cu vârsta sub 1 an (vezi pct. 2).
Dacă utilizați mai mult Metoclopramid Arena decât trebuie
Adresați -vă imediat medicului dumneavoastră sau farmacistului. Puteți prezenta
mișcări necontrolate (tulburări extrapiramidale), senzație de somnolență, afectare a
conștienței, confuzie, halucinații și probleme cu in ima. Medicul dumneavoastră vă va
prescrie un tratament pentru aceste semne, dacă este necesar.
Dacă uitați să utilizați Metoclopramid Arena
Nu luați o doză dublă, pentru a compensa o doză uitată.
Dacă încetați să utilizați Metoclopramid Arena
77
Dacă aveți orice întrebări suplimentare cu privire l a acest medicament, adresați -vă
medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacții adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate pr ovoca reacții adverse, cu toate
că nu apar la toate persoan ele.
Opriți tratamentul și adresați -vă imediat medicul ui dumneavoastră, farmacistului
sau asistentei medicale dacă în timp ce luați acest medicament prezentați unul dintre
următoarele semne:
– mișcări necontrolate (care implică adesea capul sau gâ tul). Acestea pot să apară la
copii sau adulți tineri și în special atunci când sunt utilizate doze mari. Aceste semne apar,
de obicei, la inițierea tratamentului, dar pot să apară chiar și după o singură administrare.
Aceste mișcări dispar atunci când sunt tra tate corespunzător.
– febră, hipertensiune arterială, convulsii, transpirație, producție de salivă. Acestea pot fi
semne ale unei afecțiuni numite sindrom neuroleptic malign.
– mâncărime sau erupții trecătoare pe piele, umflarea feței, buzelor sau gâtului, dificultăți
de respirație. Acestea pot fi semne ale unei reacții alergice, care poate să fie severă.
Foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane)
• senzație de amețeală.
Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane)
• depresie;
• mișcări necontrolate, cum sunt ticuri, tremurături, mișcări de torsiune sau contracturi
musculare (rigiditate);
• simptome similare bolii Parkinson (rigiditate, tremor);
• sen zație de neliniște;
• scăderea tensiunii arteriale (în special la administrarea pe cale intravenoasă);
• diaree ;
• senzație de slăbiciune;
Mai puțin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane)
• niveluri crescute ale unui hormon numit prolactină în sânge, care poate cauza: producție
de lapte la bărbați sau la femeile care nu alăptează;
• sângerări menstruale neregulate;
• halucinații;
78
• nivel scăzut al conștienței;
• bătăi lente ale inimii (în special la administrarea pe cale intravenoasă);
• alergie;
Rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane)
• stare confuzională;
• convulsii (în special la pacienții cu epilepsie).
Cu frecvență necunoscută (frecvența nu poate fi estimată din datele disponibile)
• concentrații anormale ale pigmenților din sânge, care pot schimba culoarea pielii
dumneavoastră;
• dezvoltare anormală a sânilor (ginecomastie);
• spasme musculare involuntare apărute după utilizarea prelungită, în special la pacienții
vârstnici;
• febră, hipertensiune arterială, convulsii, transpirație, producție de salivă. Acestea pot fi
semne ale unei afecțiuni numite sindrom neuroleptic malign;
• modificări ale ritmului inimii, care pot fi observate pe electrocardiogramă;
• infarct miocardic (în special la administrarea pe cale injectabilă);
• șoc (scăderea severă a tensiunii arteriale) (în special la administrarea pe cale injectabilă)
• leșin (în special la administrarea pe cale intravenoasă);
• reacții alergice care pot fi severe (în speci al la administrarea pe cale intravenoasă);
• tensiune arterială foarte mare.
Raportarea reacțiilor adverse
Dacă manifestați orice reacții adverse, adresați -vă medicului dumneavoastră sau
farmacistului. Acestea includ orice reacții adverse nemenționate î n acest prospect.
5. Cum se păstrează Metoclopramid Arena
Nu lăsați acest medicament la vederea și îndemâna copiilor.
Nu utilizați acest medicament după data de expira re înscrisă pe cutie sau flacon
după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a l unii respective.
A se păstra la temperaturi sub 25șC, în ambalajul original.
Nu aruncați niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebați
farmacistul cum să aruncați medicamentele pe care nu le mai folosiți. Aceste măsuri vor
ajuta la protejarea mediului.
79
6. Conținutul ambalajului și alte informații
Ce conține Metoclopramid Arena
– Substanța activă este clorhidratul de metoclopramidă anhidru. Fiecare comprimat conține
clorhidrat de metoclopramidă anhidru 10 mg sub formă de clorhi drat de metoclopramidă
monohidrat 10,54 mg.
– Celelalte componente sunt: lactoză monohidrat, amidon de porumb, gelatină, talc, stearat
de magneziu
Cum arată Metoclopramid Arena și conținutul ambalajului
Metoclopramid Arena se prezintă sub formă d e comprimate rotunde, plate, de
culoare albă cu diametrul de 7 mm.
Este disponibil în cutii cu 4 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate.
C. NO -SPA 40 Mg Comprimate
Clorhidrat de drotaverină
1. Ce este NO-SPA 40 mg și pentru ce se utilizează
No-Spa 40 mg comprimate este un medicament antispastic.
Acest medicament se utilizează pentru
tratamentul simptomatic al spasmului musculaturii netede:
– asociat bolilor căilor biliare – litiază biliară, colangiolitiază, colecistită, pericolecistită,
colangită, papilită;
– asociat bolilor tractului urinar – litiază renală, litiază ureterală, pielită, cistită și în spasmul
sfincterelor vezicii urinare.
Acest medicament se utilizează în asociere cu alte medicamente în tratamentul:
– spasmului musculaturii neted e asociat bolilor tractului gastro -intestinal: ulcer gastric sau
duodenal, gastrită, spasme ale sfincterelor cardia și pilor, enterită, colită, colită spastică
însoțită de constipație și forme de colon iritabil însoțite de meteorism (balonare);
– durerilo r de cap cu senzație de tensiune intracraniană;
– dismenoreei (menstruație dureroasă) asociată afecțiunilor ginecologice.
2. Înainte să luați NO -SPA 40 mg
Nu utilizați No -Spa 40 mg
80
– dacă sunteți alergic (hipersensibilitate) la clorhidrat de drotaveri nă sau la oricare dintre
celelalte componente ale No -Spa 40 mg;
– dacă suferiți de insuficiență hepatică severă, insuficiență renală severă sau insuficiență
cardiacă severă;
– la copii cu vârsta sub 6 ani.
Aveți grijă deosebită când luați No -Spa 40 mg
– dacă aveți tensiune arterială scăzut;
– dacă aveți intoleranță la lactoză, comprimatele pot determina tulburări gastro -intestinale;
datorită conținutului lor în lactoză (un comprimat No -Spa 40 mg conține 52 mg lactoză).
Utilizarea drotaverinei la copii nu a fost evaluată în studii clinice.
Folosirea altor medicamente
Vă rugăm să spuneți medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luați sau ați
luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripție medicală.
Administrar ea concomitentă cu levodopa determină scăderea efectului
antiparkinsonian al acesteia; prin urmare, unele manifestări ale bolii Parkinson, cum sunt
rigiditatea musculaturii scheletice și tremorul, se pot agrava.
Sarcina și alăptarea
Adresați -vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte
de a lua orice medicament.
Există informații limitate despre utilizarea drotaverinei la femeile gravide. În cadrul
studiilor efectuate la animale, nu au putut fi demonstrate efecte toxice asupra sarcinii sau
dezvoltării fătului, în cazul administrării acestui medicament în timpul sarcinii.
Cu toate acestea, utilizarea drotaverinei în timpul sarcinii necesită prudență.
În general, în perioada alăptării cereți sfatul medicului dumneavoastră înaint e de a
utiliza orice medicament.
Deoarece nu sunt disponibile rezultate ale unor studii adecvate, nu se recomandă
administrarea acestui medicament în perioada alăptării.
Conducerea vehiculelor și folosirea utilajelor
În cazul administrării orale și în d oze recomandate, clorhidratul de drotaverină nu
influențează capacitatea de a conduce vehicule și de a folosi utilaje. Totuși, dacă observați
că apare o senzație de lipsă de echilibru în spațiu a corpului sau de învârtire a obiectelor
din jur după administ rarea acestui medicament, evitați activitățile potențial periculoase,
conducerea vehiculelor și folosirea utilajelor.
81
Informații importante privind unele componente ale No -Spa 40 mg
Un comprimat de No -Spa 40 mg conține lactoză 52 mg. Dacă medicul
dumneavoastră v -a atenționat că aveți intoleranță la unele categorii de glucide, vă rugăm
să-l întrebați înainte de a lua acest medicament.
3. Cum să luați NO -SPA 40 mg
Dacă medicul dumneavoastră nu v -a recomandat altfel, dozele uzuale sunt:
Adulți: 3 – 6 comprimate No -Spa 40 mg pe zi (fracționat în 2 -3 prize).
Copii : utilizarea drotaverinei la copii nu a fost evaluată în studii clinice.
Dacă luați mai mult decât trebuie din No -Spa 40 mg
Nu sunt disponibile date despre supradozajul clorhidratului de drotaverină.
Dacă ați luat prea multe comprimate No -Spa 40 mg, trebuie să vă adresați imediat
unui medic.
Dacă uitați să luați No -Spa 40 mg
Luați doza următoare la ora la care, în mod obișnuit , aceasta trebuie administrată;
nu luați o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă aveți orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresați -vă
medicului dumneavoastră sau farmacistului.
4. Reacții adverse posibile
Ca toate medicamentele, No -Spa 40 mg poate pr ovoca reacții adverse, cu toate că
nu apar la toate persoanele
Au fost raportate rar: dureri de cap, senzație de lipsă de echilibru în spațiu a
corpului sau de învârtire a obiectelor din jur, greață, palpitații, insomnie, constipație,
scăderea tensiunii ar teriale.
Au fost raportate rar reacții alergice (umflarea buzelor, a feței, a gâtului sau a
limbii, urticarie, erupție și mâncărime cutanate).
Dacă vreuna dintre reacțiile adverse devine gravă sau dacă observați orice reacție
adversă nemenționată în acest prospect, vă rugăm să spuneți medicului dumneavoastră sau
farmacistului.
5. Cum se păstrează NO -SPA 40 mg
A nu se lăsa la îndemâna și vederea copiilor.
82
A se păstra la temperaturi sub 25˚C, în ambalajul original.
Nu utilizați No -Spa 40 mg după data de expirare înscrisă pe etichetă și cutie după EXP.
Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei menajere sau a reziduurilor menajere.
Întrebați farmacistul cum să eliminați medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste
măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
6. Informații suplimentare
Ce conține No -Spa 40 mg
– Substanța activă este clorhidratul de drotaverină. Fiecare comprimat conține clorhidrat d e
drotaverină 40 mg.
– Celelalte componente sunt stearat de magneziu, talc, povidonă K 25, amidon de porumb,
lactoză monohidrat.
Cutie cu un blister din PVC/Al cu 20 comprimate
Cutie cu un blister din PVC/Al cu 24 comprimate
Comprimatele No -Spa 40 mg s unt rotunde și convexe, galbene, cu tentă verzuie sau
portocalie și au inscripționat “spa” pe una din fețe.
83
CAPITOLUL V
I. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL
"Unicul rol al asistentei medicale este de a ajuta individul sănătos sau pacient în
realizarea acelor activități care contribuie la sănătatea sau recuperarea lui, la o moarte
liniștită (activități pe care le -ar face neajutat, dacă ar avea puterea, voința sau cunoștințele
necesare). Deci, rolul asistentei este de a ajuta pacientul, de a ajuta indivi dul să devină cât
mai repede posibil independent de o astfel de asistență." ( Virginia Henderson ).
Rolul asistentei medicale în examinarea clinică a pacientului
Asistenta medicală are îndatorirea de a observa starea generală a pacientului încă de
la interna rea sa. Ea trebuie să știe să evalueze starea de sănătate a pacientului pentru a
transmite medicului date importante pentru stabilirea diagnosticului și pentru stabilirea
îngrijirilor de care are nevoie pacientul. De aceea, se recurge la examinarea clinică și
paraclinică, în care asistenta medicală joacă un rol important.
Asistent a medicală, printr -o observație clinică justă și susținută asupra pacientului,
are obligația să observe și să consemneze aspectul general al pacientului, înălțimea și
greutatea sa (pentru a determina obezitatea sau cașexia), vârsta aparentă și reală, aspectul
pielii (care ajută la cunoașterea stării de hidratare sau deshidratare a organismului), ținuta,
faciesul, mersul, starea psihică.
De asemenea, se va urmări atent și sistematic necesitățile pacientului și manifestările
de dependență generate de nesatisfacerea nevoilor, ca să poată stabili obiective evaluabile
pentru o îngrijire pertinentă și de calitate.
Este importantă culegerea datelor din diverse surse, sarcină revenită tot a sistenței
medicale: din foaia de observație, foaia de temperatură, de la familia pacientului, de la
ceilalți membrii ai echipei de îngrijire, însă principala sursă rămâne pacientul. Culegerea
datelor trebuie să se facă cu mare atenție și minuțiozitate, pen tru a nu se omite problemele
importante și pentru a se face o evaluare corectă a lor. Acesta trebuie interogat când a avut
ultimul scaun, când au apărut vărsăturile, dacă a mai consultat alți specialiști și când s -a
agravat starea sa generală.
84
Toate datele privind starea generală a pacientului și evoluția bolii acestuia se notează
permanent în foaia de observație și planul de îngrijire, pentru a obține un tablou clinic
exact, care va fi valorificat de echipa de îngrijire și va fi baza unui nursing de calita te.
Colaborarea la examinarea clinică a pacientului este una din sarcinile importante ale
asistentei. Ajutorul acordat medicului și pacientului în cursul examinării clinice degrevează
pe acesta din urmă de eforturi fizice, îi previne o serie de suferințe i nutile, contribuie la
crearea unui climat favorabil între pacient și medic, face accesibilă medicului explorarea
tuturor regiunilor organismului, servindu -l și cu instrumentarul necesar, toate acestea
intervenind pentru scurtarea timpului expunerii pacient ului în stare gravă la traumatismul
examinărilor, în acest fel, ajutorul asistentei la examinările clinice este indispensabil în
cazul pacienților în stare gravă și foarte utilă în cazul tuturor pacienților.
Sarcinile asistentei în pregătirea și asistarea unui examen clinic medical sunt
următoarele:
‒ pregătirea psihică a pacientului;
‒ verificarea și pregătirea instrumentarului necesar;
‒ dezbrăcarea și îmbrăcarea pacientului;
‒ aducerea pacientului în pozițiile adecvate examinărilor;
‒ asigurarea iluminației necesare la examinările cavităților naturale;
‒ deservirea medicului cu instrumente;
‒ ferirea pacientului de traumatisme și răceală;
‒ așezarea pacientului în pat după examinare și facerea patului.
Supravegherea pacientului
Supravegherea, observarea continuă a pacientului constituie o datorie de bază a
asistentei medicale. Având un contact direct și continuu cu pacientul, trebuie să sesizeze și
să înțeleagă toate modificările care pot apărea în evoluția pacientului, în ceea c e privește
aspectul general, starea de conștientă, durerea, agitația, pulsul, T.A., diureza, vărsăturile,
etc.
Rolul asistentei medicale în dietoterapie
În cazul în care pacientul prezintă vărsături, acestea le îngreunează alimentația și le
alterează starea generală. În acest caz este necesar ca unui pacient care suferă de o astfel de
85
afecțiune, să i se asigure o alimentație adecvată, care, corelată cu tr atamentul
medicamentos să ducă la vindecarea pacientului.
Dacă pacientul se poate alimenta oral, atunci se va avea grijă ca alimentele ingerate
să fie tolerate, să conțină toate suplimentele nutritive, care contribuie la echilibrarea
hidroelectrolitică. S e vor da alimente ușor digerabile: supe, pireuri, în general, regim păstos
și semilichidian.
Asistenta medicală trebuie să evalueze gradul de alimentație al pacientului, pentru a
putea fi stabilite cu ușurință necesitățile nutriționale ale acestuia. Ea tre buie să încurajeze
pacientul pentru a avea o alimentație adecvată și să îi explice importanța nutriției în
vindecarea să. În general, toți pacienții sun anxioși și agitați, lucruri care contribuie într -o
anumită măsură la renunțarea alimentării, ei se dau bătuți, se descurajează și, atunci,
asistenta medicală intervine în reechilibrarea lor psihică.
Asigurarea condițiilor de mediu
Saloanele trebuie să fie luminoase și cu o ventilație ireproșabila, curate și dotate cu
mobilierul strict necesar. Se vor înlătu ra toți excitanții: auditivi, vizuali, olfactivi sau
gustativi cu efecte negative asupra sistemului nervos. Asistenta verifica și explică
pacientului cea mai bună poziție pe care trebuie să o adopte în pat, va asigura lenjerie de
pat și corp uscată și cura tă de câte ori este nevoie și va urmări pacientul să nu apară
complicații.
Asigurarea igienei
Are scopul de a asigura confortul și igiena pacientului. Aceasta constă în
menținerea pielii în stare de curățenie perfectă și prevenirea apariției leziunilor cutanate,
fiind o condiție esențială a vindecării.
Rolul asistentei medicale în examinarea paraclinică
Asistenta medicală va recolta toate produsele de laborator indicate de medic și se va
îngriji să i se facă pacientului toate investigațiile necesare și să introducă în foaia de
observație a acestuia buletinele obținute prin examenele efectuate. Este indicat că aceasta
să cunoască rezultatele primite de la laborator și să știe să le interpreteze .
Rezultatele examenelor paraclinice depind de profesionalismul și corectitudinea cu
86
care asistentele medicale au făcut recoltarea produselor biologice și patologice sau au
pregătit pacientul pentru investigație.
Toate aceste tehnici trebuie bine stăpânite de către asistentă medicală deoarece de
corectitudinea realiz ării lor depind rezultatele corecte ale acestor investigații.
Indiferent de afecțiunea pacientului, examenele de laborator curente sunt obligatorii
pentru completarea examenului clinic și aprecierea exactă a stării de sănătate a pacientului:
HLG, glicemi e, VSH, examen sumar de urină.
Examinările de laborator efectuate produselor biologice și patologice completează
simptomatologia bolilor cu elemente obiective, exprimând modificările apărute în
morfologia, fiziologia și biochimia organismului. Aceste eleme nte confirmă/infirmă
diagnosticul clinic, reflectă evoluția bolii și eficacitatea tratamentului, confirmă vindecarea
sau semnalează apariția unor complicații.
Utilitatea și obiectivitatea rezultatelor examenelor de laborator depind de modul de
recoltare al produselor care se analizează și de modul cum se efectuează examenul.
Recoltarea produselor este efectuată de asistență medicală, în majoritatea situațiilor.
Pentru a se realiza în condiții optime, asistenta medicală trebuie să respecte următoarele
norme generale:
→ orarul recoltărilor;
→ efectuarea pregătirii psihice și fizice a bolnavului;
→ pregătirea instrumentarului și materialelor necesare pentru recoltare;
→ tehnica recoltării propriu -zise și intervențiile în cazul accidentelor și incidentelor;
→ completarea buletinului de trimitere la laborator și etichetarea produsului recoltat
respectarea regulilor de asepsie.
Asistenta va trebui să recolteze de la pacientul cu gastrită sânge pentru determinarea:
hemoleucogramei;
V.S.H -ului: pentru depista rea unor eventuale infecții;
ionogramei: apare hiperpotasemie, hipocloremie, hiperazotemie, în urma
tulburărilor hidroelectrolitice;
Asistenta medicală va trebui să îi explice pacientului scopul recoltării acestor probe
de sânge, va trebui să manifeste discreție în comunicarea anumitor rezultate nefavorabile
care ar putea altera starea psihică a pacientului, va trebui să asigure pacientul că nu există
pericol în tehnica propriu -zisă a recoltării. De asemenea, pacientul necesită și o pregătire
fizică: se anunță să nu mănânce în dimineața recoltării și să păstreze repaus fizic.
87
examenul sumar de urină se va face pentru a da informații asupra
stării de funcționare a rinichilor. În acest caz, asistenta medicală va trebui să anunțe
pacientul asupra necesității examenului, cum să utilizeze numai recipientul gol și curat.
Apoi, se va asigura că patul este protejat cu mușama și aleză în cazul în care pacientul nu
se poate deplasa, se va face toaleta organelor genitale externe.
examenul radiologic gastro -intestina l cu substanța de contrast.
Rolul asistentei medicale în efectuarea radiologiei gastro -intestinale este acela de a pregăti
instrumentele și materialele necesare, de a anunța pacientul asupra importanței examinării
și de a -l informa că este o probă nedurer oasă și a cărei reușita rezultă din bună colaborare a
acestuia cu medicul radiolog. Pacientul este atenționat asupra necesității menținerii și a
schimbării poziției pe durata examinării doar la indicația medicului. Asistenta medicală are
deci rol în pregăt irea psihică și fizică a pacientului. Asistenta medicală asigură transportul
și ajută pacientul la serviciul de radiologie, în raport cu posibilitățile acestuia de deplasare
și mobilizare. Reușita examenului radiologic depinde de pregătirea fizică, prin re gim
alimentar a pacientului.
gastroscopia – înaintea efectuării tehnicii se impune efectuarea anesteziei,
asigurarea unui repaus digesti v dar și calmarea pacientului. După terminarea tehnicii
se obser vă starea generală a pacientului. În cazul efectuării biopsiei pacientul va fi
supravegheat timp de 2 ore, înștiințându -l să nu consume alimente fierbinți.
echografia abdominală – pacientului i se va explica faptul că această tehnică
neinvaziva, i se va sco ate în evidență faptul că trebuie să asculte de indicațiile
medicului examinator și că nu trebuie să mănânce nimic în dimineața examinării
ecografice.
electrocardiograma – pacientul va trebui instruit să nu facă eforturi fizice intense,
să asculte de indic ațiile din timpul efectuării testului (să respire normal, să nu se
miște, să fie calm) și, de asemenea, se asigură pacientul de inofensivitatea
examenului.
Rolul asistentului medical în administrarea tratamentului
Tratarea gastritei necesită atât respec tarea unui tratament medicamentos cât și adoptarea unui regim
alimentar corespunzător. Medicamentele care pot fi indicate au ca principal scop stoparea
secreției acide sau inhibarea acesteia. Din clasa acestora fac parte antiacidele sau
antisecretorii. Foarte des utilizate sunt și pansamentele gastrice, există și sch ema de
88
antibiotice recunoscută în toată lumea dacă gastrita este provocată de infecția Helicobacter
Pylori. Asistenta va administra tratamentul numai la cererea medicului și numai după ce a
verificat foaia de observație, conținutul flacoanelor și termenul de valabilitate, în tot acest
timp supraveghind pacientul de eventualele reacții adverse.
Reguli generale de administrare a medicamentelor:
1. Respectarea întocmai a medicamentului prescris.
2. Identificarea medicamentelor administrate.
3. Verificarea calității medicamentelor administrate.
4. Respectarea căilor de administrare.
5. Respectarea dozajului prescris.
6. Respectarea orarului de administrare.
7. Respectarea somnului pacientului.
8. Evitarea incompatibilităților medicamentoase.
9. Administrare a imediată a medicamentelor deschise.
10. Respectarea ordinii succesive de administrare a medicamentelor.
11. Luarea medicamentelor în prezența asistentei.
12. Servirea pacientului spitalizat cu doze unice de medicamente.
13. Prevenirea infecțiilor intraspitalicești.
14. Lămurirea pacientului asupra medicamentelor prescrise.
15. Raportarea imediată către medicul secției a greșelilor de administrare.
89
II. CONCLUZII
Făcând un sumar la toate cele menționate mai sus se poate sesiza faptul că:
▫ principala cauză a gastritei este reprezentată de alimentația necorespunzătoare,
motiv pentru care asistentul medical trebuie să educe pacienții să abandoneze
obiceiurile dăunătoare (să evite condimentele în exces, alcoolul, cafeaua, tutunul,
etc);
▫ tratamentul constă atât în ingerarea unor medicamente specifice, cât și într -un
regim de viața sănătos, bazat pe o alimentație potrivită. Medicamentele sunt menite
să distrugă infecția cu bacteria H. Pylori și să micșoreze cantitatea de acid și de
secreții din stomac. Dacă pacien tul se află sub tratament cu AINS, acesta trebuie
întrerupt;
▫ de cele mai multe ori, doar prin suprimarea factorilor cauzatori, simptomatologia
bolii se ameliorează;
▫ în cazul gastritei acute, dacă se respectă regimul alimentar și tratamentul
medicamentos pr escris de către medic nu există riscul că boala să evolueze spre
cronicizare și în acest mod se pre vine reapariția ei.
III. EDUCAȚIA SANITARĂ A PACIENTULUI CU GASTRITĂ ACUTĂ
Asistenta medicală va informă și va educa pacientul cu gastrită acută să se respecte
următoarele:
să aibă un regim alimentar echilibrat calitativ și cantitativ;
alimentația trebuie să se facă la ore regulate cu mese fracționate conținând toate
principiile alimentare;
servirea meselor se va face în condiții de relaxare nervoasă, î ntr-o ambianța
plăcută;
servirea estetică a meselor contribuie la îmbunătățirea poftei de mâncare;
mestecarea corectă a alimentelor, fără grabă, pentru a da posibilitatea acestora să se
îmbibe cu salivă;
mesele principale nu vor fi servite niciodată înaint ea tratamentului;
înaintea servirii meselor, nu se aplică tratamente dureroase;
90
conștientizarea pacientului asupra faptului că alimentația poate influența tabloul
clinic, evoluția gastritei acute, astfel nerespectarea regimului alimentar și a
tratamentului medicamentos poate duce la cronicizarea bolii;
să evite consumul de alimente alterate, alimente și băuturi prea fierbinți sau prea
reci, alimente prea condimentate, ce pot dăuna mucoasei gastrice;
să evite administrarea de medicamente în surplus;
menține rea unei dentiții sănătoase și complete, prin periajul corect al dinților și prin
controale stomatologice periodice;
evitarea consumului de băuturi carbogazoase, cafea, alcool, fumat, alimentele
afumate;
pacientul cu gastrită acută va fi dispensarizat, urm ând tratamentul medicamentos
recomandat de medic și prezentându -se la controale clinice și de laborator;
totodată , va t rebui să se evite utilizarea în exces a unor medicamente de tipul
aspirinei, analgeticelor sau oricăror altor produse farmaceutice simila re care pot
determina iritarea mucoa sei gastrice.
91
BIBLIOGRAFIE
1. Borundel C., Manual de medicină internă pentru cadre medii , Editura
Medicală, București, 2009.
2. Bruckner I., Medicină Internă , vol II, Editura Medicala, Bucuresti, 1980.
3. Fodor O., Medicină internă , vol. I, Editura Dacia, Cluj -Napoca, 1974.
4. Gherasim L., Medicină Internă , vol. III, Editura Medicala, Bucuresti, 1999.
5. Grigorescu M., Pascu O., Tratat de gastroenterologie clinic ă, vol I, Editura
Tehnica, Bucuresti, 1996.
6. Mincu I., Alimentația omului bolnav , Editura Medicala, Bucuresti, 1980.
7. Mozes C., Tehnica îngrijirii bolnavului , editia a VII -a, Editura medicală
București, 2009.
8. Paun R., Tratat de medicină internă, vol II, Editura Medicala, Bucuresti, 1956.
9. Restian A., Bazele medicinei de familie , Editura Medicala Bucuresti, 2003.
10. Titircă L., Gal G., Seuchea M., Do robanțu E., Baltă G., Zamfir M., Ivan M.,
Ardeleanu M., Pesek M., Tehnici de evalua re și îngrijiri acordate de asistenții
medicali , Editura Viața Românea scă,București, 2001.
11. Titircă L., Dorobantu E., Gal G., Seuchea M., Udma F., Îngrijiri speciale
acordate pacienților de către asistenții medicali , Editura ViațaRomânească,
București, 2008.
12. Titirca L., Ghid de nursing , Editura Viața medicală romanească, Bucuresti,
2008.
13. Voiculescu I.C., Anatomia și fiziologia omului , ediția IV, Bucuresti ,1998
14. www.anm.ro
15. www.corpul -uman.com
92
16. www.scribd.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ “CAROL DAVILA” GALAȚI PROIECT DE LICENȚĂ Calificarea : Asistent medical generalist COORDONATOR: ABSOL VENT: ȘERBAN… [602298] (ID: 602298)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.