ȘCOALA POSTLICEALĂ ,,HENRI COANDĂ CONSTANȚA [611564]

1

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
ȘCOALA POSTLICEALĂ ,,HENRI COANDĂ” CONSTANȚA

PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENȚELOR PROFESIONALE – NIVEL 5
CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE

ÎNDRUMĂTOR PROIECT:
As.farm. FLUTUR SIMONA -DANIELA

ABSOLVENT: [anonimizat]
2018

2

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
ȘCOALA POSTLICEALĂ ,,HENRI COANDĂ” CONSTANȚA

PROIECT
UTILIZĂRILE FITOTERAPEUTICE ALE PLANTEI
COADA ȘORICELULUI

ÎNDRUMĂTOR PROIECT:
As.farm. FLUTUR SIMONA -DANIELA

ABSOLVENT: [anonimizat]
2018

3
CUPRINS
INTRODUCERE ………… ………………. ……… ………… ………………… .……….4
CAPITOLUL I. ACHILEA MILLEFOLIUM – PREZENTARE
GENERALĂ ……….. ………. …………………….. …………….. ……………………………………… ……….6
I.1. RĂSPÂNDIRE ȘI ARIE GEOGRAFICĂ …………… ………………………… .……6
I.2. C OMPOZIȚIA CHIMICĂ …………………… …………. …………………… .….…..7
I.3. ÎNMULȚIREA ……….. ……………………………………………………… .….…… 7
I.4. RECOLTAREA ………………………… ……………… .……………………… ….…9
CAPITOLUL II. FORME FARMACEUTICE UTILIZATE ÎN
FITOTERAPIE ………………………………… ………… ……………………….….10
II.1. FORME FARMACEUTICE DE UZ INTERN …………………………… ..…….. 10
II.2. FORME FARMACEUTICE DE UZ EXTERN ………………………..… .……… 12
CAPITOLUL III. AFECȚIUNI TRATATE CU COADA
ȘORICELULUI ………………………… …………. ……………….…………….… …15
CAPITOLUL IV . COADA ȘORICELULUI – PREZENTARE
FARMACEUTICĂ ………………………… ………… ……………………….. .….…18
IV .1. CEAI DE COADA ȘORICELULUI ………… ….…… ………………… ..…..…… 18
IV .2. TINCTURA DE COADA ȘORICELULUI ………… .……………………. ………….. 21
IV .3. UNGUENT CU COADA ȘORICELULUI ……………… .…………… .………… 23
IV .4. COMPRIMATE COADA ȘORICELULUI ………………. …….……… .……… ..24
IV .5. ULEI ESENȚIAL DE COADA ȘORICELULUI ………………… .…….………. 25
IV .6. PULBEREA DE COADA ȘORICELULUI ……………………… ..……… ..…….28
CONCLUZII …… ……………………………… …………. …………………… ….…30
BIBLIOGRAFIE ………… ……… ………. …………………………………… ..……31

4

INTRODUCE RE
Capacitatea plantelor de a transforma bioxidul de carbon și apa în oxigen cu
ajutorul radiațiilor solare ne arată limpede că lumea vegetală este condiția indispensabilă a
existenței tuturor formelor de viață, animale și umane,că trupul uman, starea sa de sănătate sau
de boală sunt legate prin mii de conexiuni de plante și mai ales de cele medicinale. Plantele
medicinale sunt specii vegetale,î ntâlnite atât în sfera spontană cât și ca plante cultivate , iar
datorită conținutului în principii active sunt utilizate în medicina umană cât și în cea
veterinară. Încă din timpuri străvechi ,pentru tratarea diferitelor maladii și folosindu -se de
cunoști nțele transmise din generație în generație , oamenii au utilizat plante medicinal e.
În timp, datorită cercetărilor tot mai avansate, în acest domeniu, s -a creat o
adevărată industrie a plantelor medicinale, acestea reprezentând un mod eficient pentru
ameliorarea și vindecarea bolilor. Datorită poziției geografice și climatului temperat –
continental, teritorul României are una dintre cele mai bogate și variate flore din Europa.
Astfel au fost depistate și studiate foarte multe plante medicinale care s -au dovedit a avea
influențe benefice pentru diferite boli, pentru sănăta tea și vitalitatea organismului .
Fitoterapia, reprezintă astăzi, terapeutica cu ajutorul substanțelor active
biosintetizate de celula vegetală. Mai mult decât at ât, noțiunea de fitoterapie s -a extins de la
clasicele ,,ceaiuri medicinale’’ la toate formele farmaceutice (medicamente) în formula cărora
intră plante medicinale ca atare , substan țe extractive sau substanțe pur active, obținute din
regnul vegetal. Exist ă și produse farmaceutice mixte, în formula cărora intră atât compuși de
sinteză sau semisinteză, cât și unele substanțe active din plante. Pentru obținerea acestor
remedii, plantele trebuie să provină din zone nepoluate, cât mai îndepărtate de zonele urba ne și
rurale.
Fitoterapia, a ajuns să ocupe un rol foarte important în viața omului, el recurgând,
astăzi, din ce în ce mai mult la darurile generoase ale florei spontane, atât pentru păstrarea
sănătății sale, cât și pentru redobândirea ei , în cazul unei îmbolnăviri. Omul trebuie să fie bine
informat atunci când își pune problema să recolteze, să conserve sau să prepare unele produse
fitoterapeutice în “farmacia casei”.
Majoritatea plantelor și amestecurilor de plante se administrează bolnavilor sub formă

5
de decoct sau infuzie ca adjuvante ale tratamentului de bază prescris de medic.
Pentru recunoașterea plantelor medicinale există numeroase cărți și lucrări de
specialitate pentru a nu se crea confuzii.
Există plante toxice care pot da naștere unor accid ente și de aceea în cazul în care apare
cel mai mic dubiu asupra identității plantei respective, va fi necesar să se apeleze la
specialiști. Eficiența plantelor medicinale depinde de puritatea și calitatea lor, de perioada
recoltării ,de modul de uscare și de conservare.
Fitoterapia implică conceptul de a trăi în armonie cu întreg regnul vegetal, atât în plan
fizic cât și în plan afectiv.

6
CAPITOLUL I
ACHILEA MILLEFOLIUM – PREZENTARE GENERALĂ

I.1. RĂSPÂNDIRE ȘI ARIE GEOGRAFICĂ
Codița șoricelului este o plantă care crește pe solurile aspre de pe pășuni și de pe
marginea drumurilor. Îți iese în cale și îți sare în ochi cu frunzele acelea verzi și fine, fiind
divizate în mai multe segmente de unde îi vine și denumirea în limba lati nă “millefolium” –
adică “o mie de frunze” , lunguiețe ca o coadă de șoricel, cu flori albe și parfumate,
răspândind, mai ales pe căldurile toride ale verii, un miros aromat -amărui. Alături de păpădie,
coada șoricelului este o plantă care iubește în mod spe cial lumina soarelui, de care are nevoie
din abundență pentru procesul de dezvoltare.

Fig. I.1 Coada șoricelului

Denumire științifică: Achillea millefolium .
Denumiri populare : alunel, brădeț, garva, iarba -oilor, iarba -șoarecelui,
ciuresica, coada -șoarecii, coada -hârcelui, sorocină, strănutătoare, tata -forfotici, crestățea .

7
I.2. COMPOZIȚIA CHIMICĂ
Coada șoricelului conține 3 -4 % taninuri condensate și hidrolizabile, 0,3 -1,4 % ulei
esențial format în special din linalol, borneol, camfor, betacaryofilene, 1.8 % cineol și
sesquiterpene lactonice compuse în special din quaianolide, un proazulen, leucodină,
germacranolide, flavonide – în special apigenină, luteolină, izorhamne tină și rutozid; amino –
acizi (alanină, histidină, leucină și lizină), acizi grași (linoleic, palmitic și oleic) , acizi fenolici
– în special cafeic și salicilic, vitamine ( acid folic și acid ascorbic) , alcaloizi și baze
alcaloidice , alkane, polyacetile ne, saponine, steroli, zaharuri și cumarine.

I.3. ÎNMULȚIREA
În producția de plante medicinale și aromatice, calitatea produselor este dată de
conținutul în principii active. Cantitatea de principii active din plantă este condiționată de
factori ecologici, de zonarea speciei, de tehnologia de cultură, de valoarea biologică a
cultivarului (populație, soi, hibrid) și nu în ultimul rând, d e modalitățile de prelucrare primară
și respectiv secundară.

Fig. I.2. Coada șoricelului -floare

Fruct: achenă alungită (cca. 2mm), grosime 0,2-0,4 mm.
Înflorește în masă în lunile VI -IX (exemplar e izolate până la sfârșitul toamnei) .
Semințele sau materialul de plantă trebuie să corespundă standardelor sub aspectul
germinației, purității, componenței botanice , stării sanitare.
Epoca de semănat diferă de la o specie la alta. Alegerea momentului favorabil

8
pentru înființarea unei culturi depinde de specie, zonă, condițiile agrometeorologice etc.
Coada șoricelului se seamănă direct în câmp în lunile a ugust și septembrie, astfel ca
plantele să intre în iarnă în stadiul de roz etă. Rezultate bu ne se obțin și prin semănatul în
pragul iernii.

Fig.I. 3 . Coada șoricelului – spori ,semințe, fruct

Plantele medicinale se înmulțesc prin semințe sau organe vegetative.Datorită
particularităților biologi ce specifice și semințelor foarte mici ale unor plante medicinale și
aromatice este necesar să se producă răsad , care apoi se plantează în câmp. Răsadul se
produce în pături semicalde sau în straturi reci. Plantarea răsadului sau a diferitelor organe
vege tative folosite ca material de înmulțire se realizează, de obicei , în zilele noroase ,
dimineața sau seara.
Distanța și adâncimea de semănat nu influențează semnificativ producția de plantă,

9
dar la distanțele mari se execută mai ușor lucrările de întreținere. Astfel, în funcție de gradul de
îmburuienare al solului se va stabili distanța de semănat de 50 -62,5 cm. Semănatul se va face
superficial, la 0,5 cm adâncime deoarece semințele sunt foarte mici. Pentru realizarea acestei
adâncimi se vor atașa limitatoare de adâncime la brăzdare.

I.4. RECOLTAREA
Recoltarea începe încă din luna mai și poate dura până în luna septembtie, în
funcție de ceea ce urmează să se recolteze.De la coada -șoricelului se culeg tulpinile fragede și
inflorescențele albe, uneori cu nuanțe de roz, cu miros aromat -amărui. Se culege pe vreme
uscată, de preferință în miezul zilei, când are concentrația maximă de uleiuri volatile. Pentru
cules este necesară o foarfecă de grădină sau de un cuțitaș, cu care se taie tulpina înflorită, așa
încât să nu smulgem planta din rădăc ină. Preferabil ca florile să fie colectate separat de frunze,
fiindcă au o utilizare diversă.

10
CAPITOLUL II
FORME FARMACEUTICE UTILIZATE ÎN FITOTERAPIE

II.1. FORME FARMACEUTICE DE UZ INTERN
1) Soluții extractive apoase:
Infuzia – se recomandă, de obicei, a fi preparată din flori sau din părțile de plantă cu
țesuturi friabile. Materia primă fragmentată se umectează cu 3 părți apă, lăsându -se în repaus
5 minute. După acest timp, plantele umectate se aduc într -un vas smălțuit, cu apă fierbinte,
acoperit cu capac. Vasul se menț ine timp de 5 minute pe o baie de apă fierbinte, iar apoi se lasă
în repaus 15 -30 de minute. Se filtrează printr -un tifon care se stoarce ușor.

Fig. II.1. 1. Infuzie de ceai de codița șoricelului -preparat

Decoctul – este tot o soluție extractivă apoasă obținută la cald prin materia primă
vegetală fragmentată , umectată la fel ca în cazul infuziei, dar menținută la fierbere cu
cantitatea de apă prescrisă, timp de 30 de minute, la foc domol sau pe o baie de apă în clocot.
Soluția astfel obținută se filtrează fierbinte, apoi peste plante se mai adaugă o cantitate de apă
fierbinte pentru a completa pierderile prin evaporare. Acest procedeu se întrebuințează în
special în cazul materiilor prime vegetale cu consistență dură: rădăcini, scoarțe , unele fr ucte și
semințe.
Maceratul – este soluția extractivă apoasă cea mai simplă obținută din plante.
Materia primă vegetală fragmentată sau întreagă se menține în contact cu cantitatea de apă
potabilă prescrisă un timp de 1 -12 ore, agitând din când în când. Se filtrează prin tifon și se

11
administrează în aceeași zi.
Siropurile – se prepară din diferite părți de plantă sau amestecuri de plante
medicinale , utilizând ca solvent apa distilată. Acestea se obțin din macerate, infuzii, decocturi
sau sucuri de plante la care se adaugă cel puțin 60% zahăr, care asigură o bună conservare în
timp. În siropuri se pot adăuga tincturi sau alte substanțe medicamentoase care le măresc
eficiența.

Fig. II. 1.2. Sirop de coada șoricelului -prezentare farmaceutică

Pulberea de coada -șoricelului – planta uscată se râșnește, cu râșnița de cafea, iar
pulberea fină se pune intr -un borcan cu capac înfiletat. De 3 -4 ori pe zi se administrează câte
jumătate de linguriță de pulbere , care se ține sublingual pentru 10 -20 de minute, apoi se
înghite cu puțină apă. Acest mod de administrare, deși pare mai dificil, este deosebit de
eficient. Absorbția substanțelor active începe încă d in cavitatea bucală sub acțiunea salivei și
apoi continuă în sistemul digestiv. Astfel absorbți a se face mult mai rapid și su nt absorbite o
gamă mult mai largă de substanțe active. Administrarea pulberii se face cu circa 30 de minute
înainte de masă.

12
2) Soluții extractive hidroalcoolice :
Sunt forme farmaceutice în care plantele s unt macerate într -un amestec de apă și
alcool, cu o concentrație mai mare de alcool în cazul tincturilor sau mai redusă în cazul
vinurilor medicinale.
Tinctura – este o s oluție extractivă hidroalcoolică obținută la temperatura camerei.
Această formă farmaceutică se obține, de obicei, prin macerarea materiei prime în alcool etilic
diluat , de 40 -70 de grade, timp de circa 7 zile, după care se urmează filtrarea. Se administre ază
sub formă de picături în puțină apă.
Extract gliceric de coada -șoricelului – pentru persoanele care nu pot lua tincturi
(femei gravide, copii , persoane cu afecțiuni hepatice, pancreatice sau alte afecțiuni la care este
interzis alcoolul etilic ) se poate prepara un extract în glicerină 60% ( făcut cu apă distilată).
Se pun 250 g plantă uscată în 1,2 litri de soluție de glicerină. Soluția filtrată după 10 zile de
extracție se păstrează obligatoriu în recipiente din sticlă.
Vinul medicinal – este o formă farmaceutică obținută din materii prime vegetale
fragmentate, dar macerate în vin. Su nt destinate uzului intern, în special pentru stimularea
poftei de mâncare și care se administrează cu o jumătate de ora înainte de masă.Nu se
recomandă celor cu gastrie hiperacide, hipertensivilor și celor cu afecțiuni hepatice.
3) Alte forme de administrare internă :
Extracte fluide , moi sau uscate – pulberile liofilizate. Sunt forme farmaceutice care
necesită instilații speciale pentru realizarea lor, sunt defapt extracții apoase sau hidroalcoolice
din plante care apoi se liofilizează în scopul conservării pe o durată mai mare de timp. Tot în
industria farmaceutică se prepară capsule , comprimate, soluții injectabile și altele în
compoziția cărora intră extr acte totale sau substanțe active din plante.

II.2. FORME FARMACEUTICE DE UZ EXTERN
Unguentele – sunt preparate de consistență semisolidă, form ate dintr -o “bază de
unguent” (vaselină, grăsimi hidrogenate, lanolină, untură, ceară, etc) în care se încorporează
substanțe active sub formă de soluții, suspensii sau emulsii .
Exemple: cremă solidă cu rășină și propolis; uleiurile medicinale (aromaterapie)
reprezintă o formă de macerare a plantelor în ulei de floarea soarelui, de măsline sau arahide,
timp de 4 -6 săptămâni.

13
Cataplasmele – prișnițele sau compresele su nt des tinate uzului extern și se obțin
din diferite soluții extractive apoase sau hidroalcoolice, cu care se îmbibă un tifon sau o bucată
de pânză de bumbac curat. Cataplasma se aplică direct pe piele pentru a se obține un efect
revulsiv, emolient sau antiinflam ator. Prin acest mod de utilizare se aplică și unele măști
cosmetice.
Exemple: muștar, pătlagină, frunze de codița șoricelului, etc ; băile cu plante
(fitobalneologia) – se bazează în principal pe acțiunea directă la nivelul tegumentelor sau al
muco aselor.
Substanțele active se pregătesc în infuzii sau decocturi, se filtrează și se adaugă la
apa de baie. Pot fi băi locale, parțiale sau băi generale.
Inhalațiile – reprezintă o formă de administrare a uleiurilor esențiale din plante prin
tractul respirator. Se obține din plante medicinale bogate în uleiuri volartile sau chiar din
uleiuri volatile care se pun în vase smălțuite sau din porțelan , peste care se pune o anumită
cantitate de apă clocotită. Vaporii de apă saturați în uleiuri volatil e acționează când pătrund
prin inhalare în căile respiratorii.
Gargarisme – se prepară sub formă de infuzie sau decoct din plante și reprezintă o
cale de dezinfectare a cavității bucale și a faringelui utilizându -se sub formă de gargară în
stomatite , afte , amigdalită , abcese dentare , etc.
Badijonaje – reprezintă o formă de aplicare externă, direct pe o leziune a pielii sau a
mucoaselor, a unor substanțe medicamentoase de sinteză chimică (violet de gențiană) .
Oțeturi aromatice – sunt remedii obținute prin macerarea plantelor aromatice în oțet
de vin ,în cantitatea de 50 -100 de grame de plante mărunțite la 1 litru de oțet. Timpul de
macerare este de 7 -8 zile , după care se filtrează prin tifon, iar la sfârșit, conținutul tifonului se
presează. Oțeturile aromatice se utilizează sub formă de fricțiune.
Uleiurile medicinale – se obțin prin macerarea plantelor în ulei comestibil, timp de 4 –
6 săptămâni. Astfel se prepară uleiurile de sunătoare, de mușețel sau alte plante. Se folosesc
pentru răni greu vindecabile și arsuri.

14

Fig. II.2.1 Uleiuri medicinale -prezentare farmaceutică

Băile fitoterapeutice -sunt forme de utilizare a plantelor medicinale în uzul extern
sub formă de băi. Pentru a obține un amestec de plante pentru băi (ceaiuri balneologice),
plantele fragmentate se introduc într -un săculeț din tifon dublu. După umectare , săculețul cu
plante se fierbe, conform indicației, 10 -30 de minute, la foc domol, în 3 -5 litri de apă care se
pune apoi în cada de b aie cu apă, la o temperatură potrivită.
Băi locale – acestea se prepară la fel ca băile fitoterapeutice, dar în cantități mai
mici de lichid și se recomandă în cazul unor plăgi purulente, hemoroizi, etc.

15

CAPITOLUL III
AFECȚIUNI TRATATE CU COADA ȘORICELULUI

Hepatita – un studiu japonez din 2006 a avut drept subiect efectul hepatoprotector al
sucului proaspăt extras din inflorescențele și din tulpinile de Coada -șoricelului. Sucul proaspăt
din această plantă se prepară zilnic și se administrează imediat după filtrare, câte 50 -60 ml, în
doză unică, zilnică. Se fac astfel cure de câte 60 zile, urmat de alte 20 de zile pauză.
Dischinezie biliară – se administrează infuzia combinată de Coada -șoricelului, câte
o jumătate de cană, c u 20-30 de minute înainte de fiecare masă. Un astfel de tratament durează
30 de zile și se poate relua după o pauză de două săptămâni. O echipă de cercetători din cadrul
Universității din Viena a obiectivat, prin teste de medicină experimentală, că princip iile active
din Coada -șoricelului au efecte coleretice ( favorizează evacuarea bilei) foarte intense. Ele
sunt de trei ori mai puternice decât anghinarea, care era până nu demult considerată liderul în
această afecțiune.
Colecistita – uleiul volatil c onținut în florile de Coada -șoricelului are efecte
antiinflamatoare și calmante asupra vezicii biliare. Se administrează pulberea proaspăt
măcinată de flori din care se ia câte o linguriță pe stomacul gol, de patru ori pe zi , în cure de
trei săptămâni, cu zece zile de pauză.
Dispepsie, indigestie – se combină în proporții egale tincturi de Coada -șoricelului și
de anghinare (Cynara scolymus), iar din acest amestec se ia câte o linguriță diluată în apă,
înainte cu 10 minute de fiecare masă. Ambele plant e îmbunătățesc peristaltismul tubului
digestiv, amplifică secreția de sucuri gastrice, reduc senzațiile de greață sau de inapetență.
Reglează tensiunea arterială – tensiunea arterială ridicată poate fi de asemenea
reglată cu ajutorul acestui ceai. Cea iul de Coada -șoricelului are rezultate pozitive și pentru
bolile cardiovasculare. Este indicat să se consume 2 căni cu ceai înainte cu 10 minute de
mesele principale , în cure de două săptămâni cu patru săptămâni pauză.
Previne hemoragiile – poate contracta vasele de sânge, prevenind hemoragiile sau
reducând sângerările.Cu ajutorul acestei proprietăți pot fi controlate menstruațiile abundente

16
sau sângerările intestinale, sângerările urinare. Cercetătorii de la Universitatea din Padova,
Italia , au confirmat de curând validitatea acestui demers terapeutic, publicând în iulie 2006
studii în care arată că două substanțe din Coada -șoricelului (apigenina și luteolina)
îmbunătățesc răspunsul organismului la acțiunea hormonilor care declanșează ciclul menstrual
și determină amplificarea caractereloe feminine. Se administrează pulberea proaspăt măcinată
de flori de Coada -șoricelului , câte trei lingurițe pe zi , în cure de patru săptămâni, urmate de
alte două săptămâni de pauză.
Acneea – aceasta es te declanșată de probleme digestive și de metabolism, provocate
de alimentația modernă , de sensibilitatea la infecții cutanate , precum și de problemele
hormonale. Este cunoscut faptul că această plantă ,Coada -șoricelului , are efecte
antimicrobiene, cât și de stimulare a proceselor digestive. Adăugând la acestea efectul
hormonal anterior menționat al acestei plante și faptul că este un dezintoxicant pentru ficat și
pentru bilă, se înțelege eficiența sa în tratarea acneei. Se fac tratamente cu o durată de 60 de
zile, timp în care se ia infuzie de Coada -șoricelului, câte un litru pe zi , în două reprize,
dimineața și seara.
Răni deschise, zgârieturi – se pune o compresă cu suc proaspăt de Coada –
șoricelului pe locul afectat, ținându -se 60 de minute. Se r epetă aplicația de mai multe ori pe zi.
Efectul cicatrizant este uluitor de rapid , rana închizându -se numaidecât. În prealabil se
recomandă însă o dezinfectare a rănii foarte atentă , pentru a nu rămâne germenii infecțioși sub
țesutul cicatrizat format r apid sub acțiunea plantei.
Alergie cutanată – se pun comprese cu infuzia de Coada -șoricelului, care se țin
vreme de minimum două ore pe zi pe locul afectat. Substanțele aromatice ( azulenele) din
compoziția plantei au efecte antiinflamatoare și antial ergice, reduc ând mâncărimile, usturimea
și edemele.
Amenoree (absența patologică a ciclului menstrual) – două substanțe din Coada –
șoricelului (apigenina și luteolina) îmbunătățesc răspunsul organismului la acțiunea
hormonilor care decalanșează ciclul menstrual. Se administrează pulberea proaspăt măcinată
de flori de Coada -șoricelului, câte trei lingurițe pe zi , în cure de patru săptămâni , urmate de
alte două săptămâni de pauză.
Dureri menstruale – se beau 2 -3 căni pe zi cu infuzie din flori de C oada -șoricelului
cu o săptămână înainte de venirea ciclului. Frunzele conțin o substanță alcaloidă care relaxează

17
musculatura întregii regiuni abdominale, reglează circulația sangvină și acționează ca un
antispastic al sistemului vascular.
Candida va ginală – se fac spălături vaginale, o dată pe zi, seara, cu infuzie de
Coada -șoricelului. Substanțele antiseptice conținute în plantă blochează proliferarea acestei
ciuperci , reduc inflamația și ajută la refacerea epiteliilor lezate de infecție. Este un tr atament
blând , care nu perturbă flora vagnală, folosit pentru prevenirea și pentru combaterea
candidozelor de intensitate mică și medie.
Tuse, bronșită – ceaiul se prepară prin infuzie de 1 -2 linguri de plantă la 500 de ml
de apă. Se bea în cursul unei zile.
Arsuri, arsuri cu substanțe chimice – se aplică uleiul de Coada -șoricelului, trei
aplicații pe zi pe locul afectat, până la vindecare.
Herpes, Zona Zoster – o ling uriță,de flori mărunțite, se pune în 250 ml apă
clocotită. S e acoperă pentru 15 minute apoi se strecoară. Se fac tamponări de mai multe ori pe
zi.
Transpirație excesivă – băile generale cu extract apos de Coada -șoricelului, făcute
de 2-3 ori pe săptămână, reduc transpirația , previn erupțiile cutanate produse de combinația de
transpirație și praf , mențin sănătatea pielii. Pentru a obține aceste efect, se pun 5 litri de
infuzie combinată de Coada -șoricelului la o cadă de baie, în care se fac băi de 30 de
minute.Procedura se repetă de 2 -3 ori pe săptămână, mai a les în sezonul cald.

18
CAPITOLUL IV
COADA ȘORIC ELULUI – PREZENTARE FARMACEUTICĂ

IV.1. CEAI DE COADA ȘORICELULUI
Contribuie la buna funcționare a ficatului și a bilei.
Suport pentru o digestie normală.
Susține buna funcționare a tractului gastrointestinal.
Părțile plantei utilizate în scop medicinal sunt florile, frunzele și mugurii.Acestea
se colectează în perioada de înflorire.

Fig. IV .1.. Ceai de coada șoricelului -prezentare farmaceutică

Ingrediente:
Coada șoricelului ( Millefolii herba).

Efect:
Antiseptic, coleretic -colagog (stimulează secreția și eliminarea bilei), antispastic,

19
astringent, antiinflamator, cicatrizant, hemostatic.

Întrebuințări principale:
Dischinezie biliară, reglează tensiunea arterial ă, tuse, bronșită, colici abdominale.

Contraindicații:
Femeil e însărcinate nu trebuie să bea ceai de coada șoricelului deoarece, datorită
proprietăților sale de relaxare a musculaturii uter ului, poate duce la pierderea sarcinii.
Folosirea îndelungată de concentrații mari de coada șoricelului poate duce la
apariția de alergii.
Coada soricelului poate face pielea mai sensibilă la lumina soarelui.

Proprietăți : astringente, stomahice, antispasmotice, antiseptice, antiinflamatorii,
decongestive, hemostatice, cicatrizante, calmante, vermifugă (favorizează eliminarea viermilor
intestinali)

Fig. IV . 2. Ceai de Coada șoricelului – preparat

INTERN:
Recomandări:
-tuse si bronșită, astm, stă ri nervoase, boli ale vezicii urinare, c olici, boli hepatice; are

20
calități diuretice ș i laxativ -antihemoro idal. O infuzie mai co ncentrată făcută din 10 g plantă la
100 ml apă ajută la eliminarea viermilor intestinal i. Ceaiul se bea d imineaț a pe stomacul gol.

Administrare:
– ceaiul din coada -șoricelului se preparã din 2 linguri de flori la 2 cãni de apã. Se va
bea toatã cantitatea în mai multe reprize, pe parcursul zilei respective.
În bolile diareice, enterite și enterocolite, infuzia din coada -șoricelului are efecte
similare cu cele ale preparatelor din mușețel.

EXTERN:
– se va folosi cantitate dublă de plantă .
Administrare:
Pe plãgi, arsuri, eczeme, hemoroizi, se pot aplica pansamente îmbibate cu o infuzie
obținutã din 2 linguri de flori la o canã de apã;
În cazul hemoroizilor se mai pot face bãi locale cu o infuzie concentratã preparatã din
30-50 g de flori la 1 litru de apã.

Recomandări :
– afecț iuni ale aparatului ginecologic.
Se folosește sub formă de bă i sau comprese, cu efecte calmante, ant iinflamatoare si
dezinfectante, în arsuri, plăgi purulente, ecz eme, hemoroizi, ulcere varicoase ș i abcese dentare.
Are proprietatea de a regenera țesuturile. Calmează tenurile înroșite ș i iritate.

Precauții și contraindicaț ii:
Coada -șoricelului poate provoca alergii de contact ;
Nu este recomandată în sarcină și alăptare;
Expunerea la lumină nu este recomandată. Planta poate fi fotosensibilizantă;
Dozele mari pot produce amețeli și dureri de cap.

21
IV.2. TINCTURA DE COADA ȘORICELULUI
-este o soluție hidroalcoolică obținută prin preparare la rece din părțile aeriene ale
plantei Achillea millefolium.
-dintre produsele vegetale administrate pe cale orală, soluțiile hidroalcoolice sunt cel
mai ușor asimilate de către organism, efectul apărând la scurt timp .

Fig. IV . 3. Tinctură de Coada șoricelului – prezentare farmaceutică

Acțiuni:
INTERN:
-dezinfectantă, antimicrobiană, tonic digestivă, stomahică, antiinflamatoare, calmantă,
antispastică, hemostatică, bactericidă, antipruriginoasă, cicatrizantă, imunomodulatoare.

EXTERN :
– antiinflamatoare, cicatrizantă, hemostatică, antimicrobiană, antipruriginoasă .

22
Indicații:
INTERN:
Se utilizează ca adjuvant în: anorexie, sindrom dispeptic, pentru stimularea funcției
hepatice și digestive, diskinezii biliare, afecțiuni gastrointestinale cu componentă spastică
(crampe abdominale, colici biliare), colite, enterocolite, meteorism (balonare) , epistaxis,
hemoragii interne, metroragii, hemoroizi, amenoree, dismenoree, dureri menstruale,
metroanexi tă,cistită.

EXTERN:
Se utilizează ca adjuvant în: erupții cutanate, arsuri ușoare (de gradul I), prurit
vulvar, răni superficiale (tăieturi, zgârieturi), înțepături de insecte.

Administrare:
INTERN:
Adulți și tineri peste 15 ani : câte o linguriță de tinctură diluată în 100 ml de apă (jumătate
de pahar) de 3 -4 ori pe zi, pe stomacul gol.
Copii între 7 și 14 ani : câte 10 -30 picături de tinctură diluate în 100 ml de apă sau ceai
(jumătate de pahar) de 3 ori pe zi, pe stomacul gol.

EXTERN:
Pentru reducerea disconfortului care apare la nivelul pielii și riscului de sângerare se
fac badi jonări locale cu tinctură sau cu soluția diluată (obținută prin adăugarea unei lingurițe
de tinctură la 100 ml de apă), în funcție de sensibilitatea pie lii.
Pentru eliminarea disconfortului care apare la nivelul mucoasei vaginale se fac spălături
locale cu soluția diluată, obținută prin adăugarea a 1 -2 linguri de tinctură la 500 ml de apă.

Precauții:
Se administrează cu prudență la persoanele cu gastrită hiperacidă și ulcer gastric și
duodenal (datorită conținutului în alcool, poate crește aciditatea gastrică).

23
Contraindicatii :
Din cauza conținutului de alcool nu se recomandă administrarea în: hepatite virale,
toxice și metabolice, steatoză hepatică, ciroz ă hepatică, sarcină și alăptare,
alergie la coada -șoricelului, tratamente care nu permit consumul de alcool.

Forma de prezentare: Sticlă cu dop rodat de 50ml .

IV.3. UNGUENT CU COADA ȘORICELULUI
Acțiune:
Ajută la refacerea rapidă a pielii după ră ni ,arsuri , intervenții chirurgicale;
favorizează consolidarea articulațiilor după entorse, luxații, iar în cazul fracturilor accelerează
refacerea țesutului osos ș i consolidarea oaselor.

Fig. IV .4. Unguent de coada șoricelului -prezentare farmaceutică

24
Ingrediente:
-vaselinum album, alcohol cetylicus, cera flava, Symphytum officinale, Achillea
millefollium.
Indicaț ii:
-aplica țiile cu acest ungu ent sunt excelent e pentru protecția împotriva reumatismului ,
căci reduc procesele inflamator ii; proteje aza împotriva radiațiilor ș i este epitelizant.
Mod de utilizare:
-aplicații locale prin masaj ușor, de 2 -3 ori pe zi ș i la nevoie pe locul afectat.

IV.4. COMPRIMATE COADA ȘORICELULUI
Proprietăț i:
– ajută la reducerea tusei și gâ tului iritat, oferind confor t aparatului respirator;
– alină ră ceala;
– scade aciditatea gastrică și ajută la eliminarea senzațiilor neplăcute date de balonare și
crampe abdominale,tonic aperitiv;
-coleretic,colagog,hepatoprotecto r,scade secreția de acid
clorhidric,vermifug,astringen t,expectorant,antiinflamator,antispastic.

Recomandă ri:
-adjuvant î n enterocolite,gastrit e,colici,dispepsii,alergii,bronș ite,helmintiaze,
afecțiuni ale mă duvei osoase.

25

Fig.IV .5 . Comprimate Coada șoricelului – prezentere farmaceutică

Ingrediente:
Pulbere din flori de coada ș oricelului.

Mod de administrare:
1 comprimat de 3 ori pe zi, după mese, cu un pahar de apă plată, până la restabilirea
confortului.

Prezentare:
Cutie a 30 comprimate .

IV.5. ULEI ESENȚIAL DE COADA ȘORICELULUI
Proprietăți :
Anti-age (împotriva îmbătrânirii) , antioxidant foarte eficient contra semnelor de
îmbătrânire cutanată ,regenerant și refermizant, reparator, cicatrizant si hemostatic ,calmant și
reparator ,antiinflamator puternic, antialergic, antipruriginos ,antiseptic,
astringent ,decongestionant venos ,detoxifiant cutanat, favorizează eliminarea toxinelor prin
transpiraț ie,antispasmot ic,antihepatotoxic ,colagog, coleretic ,emenagog ,neurotonic ,facilitează

26
înțelegerea între sexe, ajută la acceptarea ș i asumarea laturii feminine sau masculine
Echilibrant psihoemoțional în perioada schimbărilor majore și trecerii la o altă
etapă de viața (menopauză , pensionare, etc)

Fig. IV .6. Ulei esenț ial de coada șoricelului – prezentere farmaceutică

Recomandări :
 Piele matură, riduri, riduri de expresie ,piele devitalizată,acne e,piele reactivă,
sensibilă,piele iritată, agresat ă, arsuri de soare, ras, epilat ,mâncă rimi, eczemă ,cicatrici noi și
vechi, vergeturi ,plăgi, răni, piele fisurată, crăpată, tă ieturi mici ,escare, sângeră ri, dermatite,
psoriaz is, zona zoster .
 Varice, flebite, hemoroizi ,ulcere varicoase ,insuficiențe hepatobiliare ș i
digestive ,crampe ș i spasme intestinale ,litiază renală,n evrite, nevralgii ,entorse, luxații,
întinderi ,clacaj, blocaj, spasme musculare ,reumatism, sciatică , lumbago, artrite, artroze .
 Maladia Dupuytren, contracția (indoirea) degetelor, fără posibil itatea de a
reveni la forma inițială, afecțiune provocată de dezvolta rea unui “cordon” fibros la nivel ul
fasciei care face legatura între palmă și degete și care trage degetele către palmă.
 Dismenoree, amenoree ,menstre dureroase ,spasme uterine ,prostatită,agitaț ie,
angoase, anxietate, depresie latent ă,sensibilitate , tristeț e,șocuri emoț ionale , dezechilibre
afective (rupturi sentimentale, lipsă de afecțiune, singurătate, despărț ire),stres , surmenaj,
epuizare fizică și mentală,s urmenaj sexual .

27

Utilizare :
 O picătură în doză zilnică de cremă pentru ten ridat, îmbătrânit , ten uscat,
deshidratat, aspru, sensibil, reactive.
 Încorporarea î n creme, lapte, geluri, serumuri sau prepararea de creme, lapte,
geluri, serumuri pentru ten ridat, îmbătrânit, ulei de coada șoricelului în combinație cu alte
uleiuri esenț iale ș i vegetale, extracte din plante, activi cosmetici specifici .
 Încorporarea î n creme, lapte, geluri, serumuri sau prepararea de creme, lapte,
geluri, serumuri pentru ten uscat, deshidrat at, aspru , ulei de coada șoricelului în combinație cu
alte uleiuri esen țiale ș i vegetale, extracte din plante, activi cosmetici specifici .
 Încorporarea î n unguente, balsamuri, creme sau prepararea de unguente,
balsamuri, creme, cataplasme pentru tratarea afecț iunilor dermatologice, ulei esențial de coada
șoricelului în combin ație cu alte uleiuri vegetale și esenț iale, extracte de plante .
 Încorporarea în cre me, geluri, unguente, balsamuri, sau prepararea de ung uente,
geluri, balsamuri, cataplasme pentru tratare a pielii iritate, inflamate după ras, epilat, ars uri,
arsuri de soar e, ulei esențial de coada șoricelului în combinație cu alte uleiuri vegetale și
esenț iale, extracte de plante .

Precauții :
A se efectua testul ;
A nu se lasa la î ndemana copiilor ;
A nu se utiliza în timpul sarcinii și alăptă rii;
A nu se utiliza de către copii sub vâ rsta de 12 ani ;
A nu se utiliza de că tre persoanele epileptic e;
A nu se utiliza de că tre persoanele alergice la camphor .

Proprietăți organoleptice :
 Aspect: lichid opac ;
 Culoa re: albastru î nchis ;
 Miros: proaspă t, ierbos, lejer camforat ;

28
 Utilizare: cosmetică , aromaterapie ;

Păstrare :
Loc uscat, ferit de lumină și căldură .

Prezentare :
Flacon cu picură tor 2 m l.

IV.6. PULBEREA DE COADA ȘORICELULUI

Se obține prin măcinarea cât mai fină, cu râșnița electrică de cafea, a părților
aeriene ale plantei coada -șoricelului . Depozitarea pulbe rii ob ținute astfel se face în recipiente
de sticlă închise ermetic, în locuri reci și întunecoase , pe o pe rioadă de maximum 14 zile
(deoarece substanțele vola tile se evaporă rapid). De regulă, se administrează de 4 ori pe zi,
câte o linguriță rasă, pe stomacul gol.

Fig. IV .7. Pulbere de coada șoricelului

Pulberea d e coada -șoricelului este folosită în mod tradițional împotriva dezechilibrelor
hormonale ale femei lor. De obicei , femeile tinere care nu puteau avea copii foloseau deseori
ceaiul de coada -șoricelului. Cercetătorii de la Universitatea din Padova, Italia, au confirmat de

29
curând val iditatea acestui demers terapeutic, publicând în iulie 2006 studii în care arată că
două substanțe din coada -șoricelului (apigenina și luteolina) îmbunătățesc răspunsul
organismului la acțiunea hor monilor care declanșează ciclul menstrual și care determin ă
amplificarea caracterelor feminine.
Se administrează pulberea proaspăt măcinată de flori de coada -șoricelului, câte trei
lingurițe pe zi, în cure de patru săptămâni, urmate de alte două săptămâni de pauză, acest
proces repetându -se la 6 luni.

30
CONCLUZII

Codița șoricelului – Achilea millefolium este o plantă cu proprietăți medicinale
folosită încă din cele mai vechi timpuri. Pentru obținerea preparatelor medicinale se folosesc
de obicei florile, dar în terapeutică se pot folosii și părțile aeriene ale plantei cum sunt tulpina
și frunzele.
Principiile active conținute în codița șoricelului au proprietăți astringente,
stomahice, antispastice, antiseptice , antiinflamatorii, decongestive, hemostatice, cicatrizant e,
calmante, vermifuge și de reglator hormonal.
Planta este indicată în afecțiuni digestive ca: enterite, enterocolite, colici
abdominale, boli diareice dar și în tratamentul hemoroizilor, precum și în tratamentul
afecțiunilor din sfera gen itală la femei cum sunt: inflamațiile cronice ale ovarelor, calmarea
durerilor menstruale datorate spasmelor musculaturii uterine.
De asemenea preparatele din Codița șoricelului – Achilea millefolium sunt utilizate
în vindecarea plăgilor și a arsuril or. În practică (terapeutică) se folosește infuzia pentru
administrare internă, tinctura, comprimatele, iar pentru administrarea externă se pot aplica
pansamente instilate cu infuzie sau băi locale.
Pe piață se găsesc diferite forme farmaceutice car e conțin Achilea millefolium –
codița șoricelului ca: Coada șoricelului capsule cu efect: tonic, aperitiv, colagog,
hepatoprotector, scade secreția de acid clorhidric, vermifug, astringent,
expectorant,antiinflamator, antispastic, ceai din plante vrac sau pl iculețe, combinații de plante
în ceaiul Diurosept (fructe mesteacăn, codițe cireș, teci fasole, rizomi de pir, mătase de
porumb, flori de lavandă, mentă) cu efect diuretic, antiinflamator, dezinfectant urinar,
depurativ, ajută la eliminarea acidului uric, antispastic, antialgic.

31
BIBLIOGRAFIE
-Bartolomeu D. Șt. – Cunoașterea plantelor cu aplicațiuni la medicina populară.
Plantele ce pot folosi sătenilor pentru căutarea sănătății. București, Inst. Grafic ,,Eminescu,,
1901.
-Bologa V .L. – Începuturile medi cinii științifice românești. Biblioteca medico -istorică,
Cluj, 1930.
-Bologa V .L , Vătămanu N. – Istoria medicine universal. Medicina geto -dacilor.Ed.
Medicală București 1970.
-Brătescu G. – Apărarea sănătății ieri și azi. Studii, note și documente.Ed. Medi cală
București , 1984.
-Brătescu G. –Aspecte istorice ale medicinii în mediul rural. Ed. Medicală București,
1973.
-Bujoreanu G. –Boli, leacuri și plante de leac cunoscute de țărănimea română, Astra,
Sibiu, 1936.
– http://www.frunza -verde.ro
-http://www.farmacia -tei.ro