ȘCOALA POSTLICEAL F.E.G. IAȘI Ă SPECIALIZAREA „ASISTENT MEDICAL GENERALIST” LUCRARE DE DIPLOM Ă Îndrumător, Asistent medical Covaliu Mihaela… [620200]

FUNDA IA ECOLOGIC GREEN Ț Ă
ȘCOALA POSTLICEAL F.E.G. IAȘI Ă
SPECIALIZAREA „ASISTENT MEDICAL GENERALIST”
LUCRARE DE DIPLOM Ă
Îndrumător,
Asistent medical
Covaliu Mihaela Candidat: [anonimizat]

2011
2

ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR
CU ARTERIOPATIE OBLITERANTĂ
A MEMBRELOR PELVINE
„Mai bine să vindeci începuturile decât
sfârșiturile bolilor”
ERASMUS

CUPRINS
INTRODUCERE ……………………………………………………… 6
CAPITOLUL I: ELEMENTE DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A
ARTERELOR …………………………………………………………. 7
CAPITOLUL II: PREZENTAREA BOLII ………………………… 11
II.1 Definiție……………………………………………………………………………………………………………… 11
II.2 Fiziopatologie……………………………………………………………………………………………………… 11
II.3 Etiologie……………………………………………………………………………………………………………… 12
II.4 Clasificarea anatomo-clinică a ischemiilor periferice ……………………………………………….. 13
II.5 Forme clinice………………………………………………………………………………………………………. 15
II.6 Simptomatologie …………………………………………………………………………………………………. 19
II.7 Diagnostic…………………………………………………………………………………………………………… 20
II.7.1 Diagnostic clinic ……………………………………………………………………………………………. 20
II.7.3 Diagnostic diferențial ……………………………………………………………………………………… 29
II.8 Complicații………………………………………………………………………………………………………….. 31
II.9 Tratament……………………………………………………………………………………………………………. 32
CAPITOLUL III: ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN
PREG TIREA BOLNAVULUI PENTRU EXPLOR RI SPECIFICE Ă Ă
……………………………………………………………………….. 37
CAPITOLUL IV: INTERVEN IILE ASISTENTEI MEDICALE Ț
PRIVIND ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU ARTERIOPATIE
OBLITERANT Ă…………………………………………………….. 40
CAPITOLUL V: PREG TIREA CAZURILOR Ă …………………… 44
Cazul I
Culegerea datelor……………………………………………………………………………………………………….. 45
Nevoile fundamentale după modelul conceptual al Virginiei Henderson ………………………….. 48
Plan de îngrijire a pacientului S.Z. ……………………………………………………………………………….. 51
Cazul II
Culegerea datelor……………………………………………………………………………………………………….. 58
Nevoile fundamentale după modelul conceptual al Virginiei Henderson ………………………….. 62
Plan de îngrijire a pacientului B.N. ………………………………………………………………………………. 64
Cazul III
Culegerea datelor……………………………………………………………………………………………………….. 69
Nevoile fundamentale după modelul conceptual al Virginiei Henderson ………………………….. 73

Plan de îngrijire a pacientului C.C. ………………………………………………………………………………. 75
CAPITOLUL VI: EDUCA IA PENTRU S N TATE Ț Ă Ă ……………79
CONCLUZII…………………………………………………………. 81
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………. 83
5

INTRODUCERE
Patologia obstructivă a arterelor membrelor inferioare rămâne o problemă
importantă în țara noastră.
Prevalența acestei suferin țe crește geometric după vârsta de 50 de ani, în
special la bărbați, de la 3% la peste 20% după 75 de ani.
Afecțiunea în sine are o frecven ță mult mai mare și practic necunoscută,
deoarece pacien ții se prezintă la medic doar la apari ția claudicației. În faza
asimptomatică se găsesc încă de trei ori mai mul ți bolnavi față de cei aflați în
tratament.
În România ajung în ischemie critică a membrelor inferioare între 10.000 și
20.000 de pacien ți în fiecare an. Ocluziile arteriale se exprimă clinic la trei
nivele de maximă importan ță și anume la nivelul carotidian, coronarian și la
nivelul membrelor inferioare.
Problema aterosclerozei a fost ținta a numeroase cercetări medicale,
deoarece este cauza bolilor cardiovasculare, care sunt răspunzătoare pentru
mortalitatea din țările cu nivel de via ță ridicat. Plăcile de aterom se formează
de-a lungul deceniilor începând chiar din via ța fetală, după care parcurg cinci
sau șase etape dacă luăm în calcul și complicația acestor plăgi ruptura
fibroateroamelor. Această boală atinge vasele mari și mijlocii, determinând atât
ischemii cronice cât și acute. Leziunile ischemice apar la nivelul creierului, al
miocardului sau al membrelor inferioare, mai rar la nivelul altor viscere.
Complexul lezional aterosclerotic este format dintr-o inimă lipidică înconjurată
de fibre scleroase care îmbracă acest centru lipidic.
Obstacolele arteriale aterosclerotice se localizează în zonele de turbulen ță
circulatorie arterială cum ar fi bifurca țiile, zonele osoase sau fibroase din
vecinătatea arterei, zonele de flexie a diverselor regiuni.
6

Arterele au tendin ța de a se remodela în dreptul plăcilor de aterom. Dar
această resursă va fi depă șită de creșterea plăcii de aterom, și va tulbura iriga ția
țesuturilor, la aproximativ 75% reducere de lumen. Această toleran ță destul de
mare fa ă de stenoze este explicată prin circula ț ția colaterală care se dilată și se
dezvoltă. Dar acest fenomen este specific fiecărui bolnav. Unele cazuri tolerează
bine stenozele, altele, dimpotrivă realizează fenomene ischemice la acela ți grad
de stenoză. De obicei stenozele avansează progresiv, dar este admisă și
regresiunea stenozelor, având la dispozi ție și un suport teoretic explicativ
reducerea nucleului lipidic, remodelarea inelului fibros, etc. Cu toate acestea
regimurile dietetice și tratamentul specific de amendare a dislipidemiilor nu au
dat încă rezultate semnificative a șteptate.
Factorii de risc ai aterosclerozei sunt studia ți în numeroase laboratoare mai
ales că studiul epidemiologic al lui Framingham (SUA) a demostrat că existen ța
simultană a mai multor factori de risc va cre ște exponențial riscul de
ateroscleroză. Drama actuală a acestei probleme o reprezintă faptul că unii
factori de risc sunt inaccesibili la terapiile noastre vârsta, sexul și ereditatea.
Ceilalți factori obezitatea, sedentarismul, tabagismul, HTA, diabetul,
dislipidemiile reprezintă o țintă în care se pun cele mai mari speran țe. Din
păcate morbiditatea și mortalitatea prin ischemii, nu au scăzut.

CAPITOLUL I: ELEMENTE DE ANATOMIE ȘI
FIZIOLOGIE A ARTERELOR
În constituția sistemului arterial (fig.1) intră mai multe tipuri de vase: artere
de tip elastic, artere de tip muscular, artere mici, arteriole.
Arterele de tip elastic au ca prototip aorta. Ele au calibru mare, sunt situate
mai aproape de cord și se caracterizează prin predominenia elementelor elastice
în structura peretelui. Fibrele elastice predomină la nivelul mediei și în stratul
subendotelial, unde formează limitanta elastică internă. La aceste artere mari
limitanta elastică internă nu poate fi net separată de tunica medie (cum este
cazul la arterele de tip muscular) datorită structurii apropiate a acestora, ambele
fiind alcătuite din lame succesive de tesut elastic.
Țesutul elastic are roluri multiple:
– permite deformarea arterelor în timpul sistolei ventriculare pentru a
"accepta" un volum mai mare de sânge;
– înmagazinează o parte din energia mecanică rezultată din contractia
ventriculară sub formă de tensiune pasivă, care prin revenirea arterei la forma
inițială constituie o forță motrice a curentului sangvin în timpul diastolei ven –
triculare, asigurând continuitatea deversării sângelui arterial în teritoriul capilar.
Acest fenomen de economisire a energiei se mai numește și sistolă arterială.
Deformarea arterială transmisă centrifug de-a lungul axului vascular
constituie unda pulsatilă, element specific curgerii în regim arterial.
Arterele de tip "muscular", numite și artere de distribuție, se carac terizează
prin predominanța fibrelor musculare netede longitudinale și circulare la nivelul
mediei peretelui arterial. La interiorul mediei se găsește limitanta elastică
internă, iar la exterior (între medie și adventice) limitanta elastică externă.
Fibrele musculare netede funcționează ca un sincițiu datorită numeroaselor
joncțiuni comunicante intercelulare. Activitatea acestui sincițiu se află sub
7

control nervos și neuroumoral, catecolaminele având un rol central.
Răspunsul acestor vase la stimularea catecolaminică depinde de teritoriul în
care se găsesc. Aceste diferențe au la bază distribuția diferitelor tipuri de
receptori adrenergici. Așa se explică vasoconstricția apărută adaptativ la nivelul
pielii, musculaturii scheletice și viscerelor abdominale fără a interesa vasele
cerebrale, coronarele și vasele suprarenale în cazul unei hipotensiuni arteriale
amenințătoare (spre exemplu în cazul unei hemoragii etc. ). Exemple de artere
de tip muscular sunt arterele coronare, carotide, axilare, femurale etc.
Arterele mici au o structură asemănătoare arterelor de tip muscular. Ele
sunt formațiuni de trecere între arterele de tip muscular și arteriole. Numărul lor
mare permite instalarea circulației anastomotice colaterale, de supleere, în cazul
unui obstacol pe axul principal.
Arteriolele, arteriolele terminale si metaarteriolele sunt terminațiile sis –
temului arterial. Se caracterizează dimensional prin raportul aproape de egalitate
între lumenul și grosimea peretelui arterial. Aceste vase au tunica medie slab
reprezentată, dar ea prezintă o îngroșare înainte de deschiderea în capilare,
îngroșare care poartă denumirea de sfincter precapilar . Tonusul acestui sfincter
reglează cantitatea de sănge care va pătrunde în patul capilar. Sângele poate
șunta patul capilar prin numeroasele anastomoze arteriolo-venulare sau arterio-
venoase, al căror calibru se află, de asemenea, sub control neuro-umoral
(anastomozele sunt deschise când tonusul sfincterului precapilar este crescut și
invers).
Peretele arterial este bogat în elemente nervoase. La nivelul adventicei
aceste elemente formează o rețea întinsă, de unde ramuri nervoase pleacă și
ajung până în vecinătatea endoteliului. De aici rezultă posibilitatea răspunsului
prompt al sistemului arterial și arteriolar la comenzile nervoase și de ordin
umoral.
8

Fig.1. Sistemul arterial
Nutriția peretelui se face dinspre adventice prin vasa vasorum și dinspre
endoteliu prin permeație. Între cele două curente se află o zonă slab
vascularizată, reprezentată de tunica medie pentru arterele normale și straturile
profunde ale endarterei în unele situații patologice.
Sistemul arterial este un sistem tubular închis, impermeabil pentru apă,
gaze, electroliți, componentele organice și elementele figurate ale sângelui.
9

Principala sa funcție este de a asigura curgerea sangvină permanentă și căt mai
omogenă. De respectarea parametrilor fiziologici ai circulației depinde perfuzia
tisulară ideală.
Circulația sângelui este caracterizată prin trei mărimi: debit, presiune și
rezistență. Debitul de sânge la nivelul unui anumit țesut depinde în primul rând
de consumul de oxigen al țesutului respectiv. EI este direct proporțional cu
presiunea și invers proporțional cu rezistența la curgere. Rezistența la curgere
este influențată în mod esențial de raza lumenului arterial, dar mai este
influențată și de alți factori precum caracteristicile fluidului (în speță ale
sângelui).
10

CAPITOLUL II: PREZENTAREA BOLII
II.1 Definiție
Arteriopatia obliterantă (sau "arterita" cum e numită uneori impropriu) este
o boală arterială care determină reducerea progresivă a diametrului arterelor, cu
scăderea fluxului sanguin ce ajunge la țesuturi.
Arteriopatia obliterantă este mai frecventă la persoanele vârstnice (peste
vârsta de 70 de ani – 18,8%, față de persoanele sub 60 de ani – 2,5% fac arterită).
De asemenea este mai frecventă la bărbați, dar și femeile cu factori de risc pot fi
afectate.
Boala afectează în primul rând arterele membrelor inferioare (picioare) și
mai rar arterele membrelor superioare.
Arteriopatia obliterantă este o boală cu evoluție gravă, putându-se ajunge
în stadiile avansate la amputația membrului afectat și chiar la deces.
II.2 Fiziopatologie
Scăderea fluxului arterial către țesuturi produce tulburări care evoluează
gradual de la tulburări funcționale pasagere pâna la cele organice grave ca
necroza de țesuturi sau gangrenă. Aceste tulburări pot avea o evoluție lentă,
progresivă sau acută, dramatică și variază în funcție de anumiți factori:
• sediul obstacolului – localizarea obstacolului deasupra unor colaterale
importante produce tulburări grave, mergând până la instalarea rapidă a
gangrenei (aceste zone sunt a. femurală comună și a. poplitee pentru membrul
pelvin și a. axilară pentru membrul superior).
• întinderea obstacolului – cu cât obstacolul este mai întins cu atât va prinde
un număr mai mare de colaterale, blocându-le.
11

• modul de instalare a obstacolului – instalarea acută a unui obstacol
arterial în cazul traumatismelor sau emboliilor determină ischemia acuta cu
evoluție dramatică spre gangrenă, colateralele fiind insuficiente ca număr și
calibru. În arteriopatiile cronice ischemia se instalează treptat, ceea ce permite
dezvoltarea în acest interval a mecanismelor compensatorii, care mențin
viabilitatea membrului.
• starea colateralelor – colateralele pot asigura o circulație relativ
satisfacătoare sub obstacol, facând ischemia tolerabilă; distrugerea lor, așa cum
se întâmplă în traumatisme cu dilacerări musculare importante, hematoame
voluminoase compresive, tromboze extensive, reduce posibilitățile de
compensare a ischemiei.
• gradul de umplere a sistemului arterial – restabilirea volemiei și tensiunii
arteriale este o componentă esențială a strategiei terapeutice.
• starea pereților arteriali – în cazul existenței modificărilor ateromatoase,
obliterarea este mai frecventă și cu grad mai mare.
• ischemia poate fi agravată de modificările vasomotorii supraadaugate pe
cale reflexă, mai ales vasocontricția.
II.3 Etiologie
Afectiunile vasculare periferice sunt predominant de etiologie
aterosclerotică(fig.2)(aproximativ 90%), se întâlnesc cu precădere la bărbați
(peste 85%),după vârsta de 50 de ani, și în marea majoritate a cazurilor
localizarea preferențială este la nivelul membrelor pelvine.
Arteriopatiile neaterosclerotice reprezintă circa 10% (dupa unii autori 7-
15%), iar etiologia este dominată de trombangeita obliterantă după care urmează
emboliile arteriale și arteriopatiile vaso-spastice.
12

Fig.2
II.4 Clasificarea anatomo-clinică a ischemiilor periferice
Clasificarea clinică a ischemiei acute periferice
Nu amenință viabilitatea
membrului
(Gr.I)Amenință
viabilitatea
membrului
(Gr.II)Ireversibilă
(Gr.III)
Descriere
clinicăNu amenință țesutul pe
termen scurtReversibilă în
condițiile unui
tratament rapidPierdere
tisulară
importantă cu
necesitatea
amputației
Fluxul
capilarnormal încetinit absent
Paralizie
muscularăabsentă moderată totală
Pierderea absentă moderată profundă,cu
13

sensibilității incompletă anestezie
Semnalul
Doppler
Arterial
VenosSe
aude(pres.distală>30mmHg)
Se audeNu se aude
Se audeNu se aude
Nu se aude
(tabelul 2) Clasificarea clinică a ischemiei acute periferice
Clasificarea ischemiilor cronice dup ă Leriche-Fontaine:
• Stadiul I – simptomatologia clinică lipsește sau este minimă, nespecifică
și constă în răceala extremităților sau, dimpotrivă, senzația de căldură, parestezii
minore în membrul afectat; frecvent aceste acuze sunt bilaterale și nu au legatură
cu efortul;nu există modificări decelabile arteriografic.
• Stadiul II – se caracterizează prin apariția claudicației intermitente,
simptomul cardinal în arteriopatiile periferice; are caracter de crampă, nu apare
în ortostatismul imobil sau la primii pași, crește progresiv în intensitate, odată cu
efortul, dispare în repaus; este foarte rar bilaterală și în această situație este mai
intensă în una din extremități; în 80% din cazuri este localizată la molet, mai rar
este izolată în fesă, gleznă sau picior. După localizarea durerii se poate suspecta
sediul obstrucției: durerea în fesă sau în regiunea antero-superioară a coapsei
presupune o leziune în teritoriul aorto-iliac; durerea în regiunea posterioară a
coapsei și în gambă presupune o leziune în arterele iliace sau femurale comune;
durerea la molet presupune stenoza axului femuro-popliteu. Stadiul II este
subîmpărțit în stadiul II cu claudica ție intermitentă ușoară – durerea apare la
peste 300 m și nu este invalidantă și stadiul II cu claudica ție intermitentă
severă – durerea apare la mai puțin de 75 m și sugerează o evoluție rapidă căre
stadiul III sau IV. Nu există o corelație strictă între severitatea simptomatologiei
stadiului II și gravitatea ischemiei evaluată arteriografic.
14

• Stadiul III – apar durerile de repaus, care sunt prelungite (pentru a afirma
stadiul III durata trebuie să depășească câteva săptămâni), invalidante; pulsațiile
distal sunt abolite. Unii autori propun o nuanțare a stadiului III: substadiul ușor,
când bolnavul are o jenă în somn, dar doarme cu membrele inferioare întinse în
pat; substadiul mediu , când bolnavul doarme cu piciorul atârnat la marginea
patului și substadiul sever , când bolnavul doarme în fotoliu. La diabetici,
durerile de repaus sunt confundate cu durerile de origine neuropatică.
• Stadiul IV – apar tulburările trofice – ulcerul ischemic sau gangrena
(parcelară sau întinsa); pulsațiile distale abolite. La diabetici, se instalează
tabloul complex al piciorului diabetic în care durerile se pot ameliora datorită
neuropatiei diabetice, care determină hipoestezia.
II.5 Forme clinice
Cel mai frecvent motiv pentru care bolnavul vascular se adresează la medic
este durerea, care poate fi intensă și instalată brusc, în cazul ocluziilor arteriale
acute, sau sub forma claudicației intermitente și durerilor de repaus în ischemiile
cronice.
Durerea în ischemia acut ă – de obicei apare brusc, este intensă, este
localizată strict în teritoriu ischemic, nu se calmează sau se calmează foarte
puțin prin medicatie antialgică și nu se poate găsi extremității afectate o poziție
care să diminueze suferința.
Claudicația intermitentă – clasic apare la mers și este localizată de obicei la
nivelul moletului (mai rar la nivelul coapsei, fesei, sau bolții plantare) și are
caracter de crampă musculară; de reținut caracterul de efort al durerii, precum și
reversibilitatea rapidă (1-2 min) la repaus.
Durerea ischemic ă de repaus – este de obicei o durere nocturnă sau
continuă, iar noaptea se amplifică; este legată de poziția orizontală a membrului
ischemic și se ameliorează prompt în poziție declivă (atârnarea membrului la
15

marginea patului, ortostatism sau chiar mersul ușor); este sâcâitoare, uneori
intensă, rezistena la analgezice.
Examenul obiectiv (fig4.) poate pune în evidență paloarea sau aspectul
pătat, marmorat al tegumentului; modificari trofice (rărirea sau dispariția
pilozității, tegumente subțiri lucioase, eritroza declivă, distrofii unghiale, atrofia
musculară și a țesuturilor subcutanate); semnul lui Bürger (paloare marcată în
poziție ridicată și roșeață în poziție declivă); ulcerul ischemic; lipsa pulsului
(palparea pulsului înainte și după efort mărește sensibilitatea ei diagnostică);
depistarea unor sufluri la auscultație care indică stenoze arteriale.
Fig. 3 Examenul obiectiv
Examenul obiectiv cuprinde trei etape:
•Inspecția;
•Palparea;
•Ascultația.
1.Inspecția evidențiază:atitudinea, modificările de culoare ale tegumentelor
și tulburările trofice ischemice.
a)Atitudinea. În ischemiile severe, bolnavul își atârnă piciorul afectat pe
marginile patului; într-o etapămai avansată își prinde extremitatea bolnavă cu
16

amândouă mâinile, ridicând-o spre piept (poziție antalgică).
b)Modificările de culoare ale tegumentelor de natură ischemică sunt:
Paloarea apărută spontan sau după expunere la frig sau la efort mai
ales prin ridicarea membrului respectivspre poziția verticală (test
depostură),însoțită de scăderea temperaturii tegumentelor; apare în
toate stadiile evolutive;
Paloarea și păstrarea sau creșterea temperaturii cutanate se întâlnește
la ateroscleroși, descrisă de Tarschow ca „piciorul cald
alvârstnicului”;
Colorația roșie în arteriopatiile obliterante însoțite de fenomene
inflamatorii (limfangite, flebite);
Zone mici,neregulate decolorație roșie-brună sunt datorate
hemoragiilor sau infarctelor în tegument sau sub tegument și se
întâlnesc în tulburări grave decirculație asociate frecvent cu
neuropatia ischemică.
Aceste modificări de culoare tegumentară pot rămâne constante,pot varia
cu poziția sau pot suferi modificări ciclice în afecțiunile vasospastice.
Modificările de culoare și întârzierea irigației locale pot fi estimate prin
probele de postură. Testul Buerger urmărește răspunsul țesuturilor ischemice la
ridicarea membrelor inferioare.
c)Tulburările trofice ale pielii și țesuturilor adiacente:
Pielea membrului afectat devine lucioasă,uscată, pilozitatea se
reduce sau dispare,unghiile prezintă striații longitudinale sau
trasversale, se îngroașă,devin mate,fragile,friabile;
Musculatura gambei și a coapsei se atrofiază;
În stadii evolutive avansate apar ulcerații la nivelul punctelor de
presiune și între degete,precum și crăpături deasupra călcâiului.
Ulcerațiile ischemice sunt palide, au muchii înclinate, suprafața
acoperită cu cruste și țesut de granulație sărac la bază. Spre deosebire
17

de acestea,ulcerul varicos este de culoare roz, prezintă țesut de
granulație abundent și este localizat deasupra maleolei mediale;
Gangrena apare în stadiul final al arteriopatiilor cronice obstructive.
Modificările trofice pot varia de la gangrena uscată a pielii vârfurilor
degetelor la gangrena extinsă a membrului inferior respectiv.
2.Palparea oferă informații asupra temperaturii cutanate, calității pereților
vasculari și pulsului arterial.
a)Temperatura cutanată este scăzută în zona afectată; evaluarea
temperaturii se face prin comparație cu membrul inferior opus.
b)Palparea pulsului.Pulsațiile arteriale sunt diminuatesau absente la
nivelul extremităților afectate. În obliterările înalte,prin reumplerea
vaselor de sub obstacol printr-o circulație colaterală efecientă, se pot
percepe pulsații ale arterei pedioase. Artera pediaosă poate pulsa
chiar și în prezența gangrenei piciorului respectiv la bolnavii
diabetici (la care sunt afectate vasele mici).
3.Ascultația arterelor poate evidenția un suflu sistolic la nivelul arterelor
mai interesate (aortă, arterele iliace, femurala comună și superficială, artera
poplitee).
Probele clinice pentru aprecierea orientativă a locului obstrucției au fost
imaginate de Cosăcescu („proba furculiței”),Moskowicz (recolorarea membrului
după ridicarea laverticală), I.Jianu (testul cutanat cu iod) și I.Pop D.Popa
(testarea sensibilității cutanate).
Proba Cosăcescu. Se ridică membrul bolnav de sus și până jos;în
zona irigată dermografismul este pozitiv, pe când în zona
neirigată,pielea luând o tentă palidă;
Proba Moskowicz. Se ridică membrul bolnav la verticală și se
înfășoară 5 minute cu o bandă elastică Esmarch;după 5 minute se
pune piciorul pe sol și apoi se desface banda. Coloana de sânge va
coborî până la zona afectată, recolorând segmentul,mai puțin zona
bolnavă;
18

Proba Jianu. Se badijonează membrul afectat cu tinctură de iod.După
24 de ore,zona sănătoasă resoarbe tinctura de iod, pe când cea
bolnavă nu o resoarbe;
Proba I.Pop D.Popa. Se testeazăalternativsensibilitatea tegumentară a
tuturor zonelor, utilizând tamponul de vată și acul de injecții; se
obține o bună delimitare a zonelor afectate de cele sănătoase.
Fig.4 Testarea sensibilității prin înțepare
II.6 Simptomatologie
Cel mai adesea, pacienții se plâng de apariția unei dureri intense,
lancinante la nivelul pulpelor, coapselor sau feselor în timpul mersului, dureri
care îi obligă să se oprească (claudicațe intermitentă). Sediul durerii este în
directă relație cu locul unde este blocată circulația.
La început, boala este asimptomatică, chiar dacă procesul obliterant a
început demult. Pe măsură ce boala evoluează, durerea apare la eforturi mari,
apoi la eforturi din ce în ce mai mici, până când ajunge să fie prezentă chiar și în
repaus. Activitățile de zi cu zi și calitatea vieții sunt semnificativ afectate.
Datorită ischemiei nervii pot suferi și ei, producându-se tulburări senzitive
și motorii. Diminuarea sensibilitatii, corelată cu proasta irigare, contribuie la
19

creșterea riscului de rănire, cu infecție și sepsis, care sunt foarte greu de tratat și
pot necesita amputații. Tulburările trofice și miniulcerațiile sunt frecvente.
În cazul unei ischemii acute, când circulația este complet și brutal
întreruptă, durerea membrului este extremă și este asociată cu amorțeala,
păloare, răceala, paralizie și dispariția pulsului. Această situație constituie o
urgență și se poate solda cu amputarea membrului.
II.7 Diagnostic
II.7.1 Diagnostic clinic
Există două tipuri de explorări paraclinice folosite pentru diagnosticul
pacien ilor cu boală arterială periferică: ț
• Teste noninvasive vasculare
• Tehnici imagistice
Testele paraclinice în cazul pacien ilor cu boală arterială periferică vor ț
stabili exact diagnosticul, gradul de severitate a bolii, localizarea anatomică a
leziunilor, progresia temporală a bolii și răspunsul la tratament.
TESTELE NONINVASIVE VASCULARE
Testele noninvazive reprezintă un element important în stabilirea
diagnosticului precum și în stabilirea planului terapeutic. Acestea pot oferi
informa ii privind localizarea și severitatea bolii arteriale. Pot fi ușor repetate în ț
timp pentru urmărirea progresiei bolii. Date vitale sunt ob inute prin ț
coroborarea datelor testelor neinvazive cu cele imagistice.
Principalele teste neinvazive sunt:
1. Indicele gleznă ‐bra . ț
2. Presiunea segmentală sistolică la diferite nivele.
3. Pletismografia segmentală sau înregistrarea puls ‐volum.
4. Indexul deget ‐bra . ț
20

5. Analizarea curbelor de velocitate Doppler.
Indicele gleznă‐ braț
Diagnosticul de boală arterială periferică poate fi stabilit pe baza
examenului clinic și a indicelui ‐gleznă ‐bra . ț
Indicele gleznă braț se definește ca raportul dintre tensiunea arterială
sistolică la nivelul gleznei si cea la nivel brahial. Se poate realiza utilizând un
sfingomanometru și un instrument Doppler. Se calculează împăr ind presiuneaț
de la nivelul gleznei la cea mai mare presiune sistolică de la nivel brahial (stângă
sau dreaptă).
O valoare mai mică de 0,9 este considerată anormală. Pacien ii cu o ț
valoare mai mare de 1,4 pot avea artere calcificate și necesită examinări
suplimentare (de exemplu indicele deget ‐bra ). ț
Dacă indicele gleznă ‐bra este normal dar suspiciunea clinică e mare seț
va realiza indicele gleznă ‐bra după efort: ini ial e măsurat în repaus dupăț ț
care pacientul e pus să meargă pe covorul rulant până ce apare claudica ia și se ț
repetă măsurătoarea după efort. O scădere a indicelui de 15 ‐20% indică boala
arterială periferică.
Măsurarea presiunii sistolice segmentare la diferite nivele
Măsurarea presiunii sistolice la diferite nivele la nivelul membrelor este
utilizată pe scară largă pentru detectarea și localizarea segmentală a leziunilor
semnificative hemodinamic la nivelul marelor vase. Spre deosebire de indicele
gleznă‐ bra , măsurarea presiunii segmentare poate deteremina localizareaț
leziunii.
Metoda se realizează astfel: manșeta unui sfingomanometru este plasată la
diverse nivele și se utilizează un receptor Doppler distal, măsurându ‐se astfel
presiunea sistolică la nivelul arterelor mari. Localizarea leziunii este determinată
în func ie de apari ia gradientului de presiune. Un gradient mai mare de 20 ț ț
mmHg între două segmente adiacente indică o stenoză subiacentă. Gradientul
între coapsă inferior și gambă superior indică leziune de arteră femurală
21

superficială distal sau arteră poplitee. Gradientul între gambă superior și inferior
indică leziune infrapoplitee.
Limitele metodei sunt reprezentate de nedetectarea stenozei moderate
izolate‐ mai ales la nivel iliac care determină gradient de repaus redus sau
chiar nul, presiuni crescute fals la pacien ii cu diabet și artere calcificate, ț
incompresibile, imposibilitatea de a face diferen ța pe baza acestei metode între
stenoză și ocluzie.
Fig.5 Determinarea indicelui gleznă ‐braț
22

Fig.6 Exemplu de măsurare a presiunii sistolice segmentare
Pletismografia segmentară sau determinarea puls ‐volum:

Fig.7 Pletismografia segmentară
În vederea efectuării acestui test manșeta este plasată la un anumit nivel al
membrului inferior și se conectează la un pletismograf pentru a determina
modificările de volum. Manșeta se umflă până la 60 ‐65 mmHg , o presiune
23

suficientă pentru a detecta modificările de volum fără a determina ocluzie
arterială și se măsoară curba presiune ‐volum.
Pletismografia segmentară reprezintă o tehnică utilă atât in diagnosticul
pacientilor cu boala arterial periferica cat si in urmarirea dupa revascularizare a
pacientilor. Aceasta metoda poate prezice riscul de ischemie critica si de
amputare.
Comparativ cu angiografia, pletismografia segmentală și determinarea
presiunii sistolice la diferite nivele au o acurate e de 85% în determinarea și ț
localizarea unei leziuni semnificative. Utilizate în combinație acurate ea lor ț
atinge 95%.
Măsurarea presiunii la nivelul degetului și indicele bra ț ‐deget
Pacienții cu diabet în evolu ție îndelungată, insuficien ță renală sau alte
afecțiuni ce determină calcificări vasculare pot avea artere tibiale
incompresibile, determinând presiuni sistolice fals crescute.
Măsurarea presiunii la nivelul unor artere incompresibile se definește ca o
presiune la nivelul gleznei mai mare de 250 mmHg sau un indice gleznă ‐braț
mai mare de 1.4. În aceste situa ții este recomandată măsurarea presiunii la
nivelul degetului, măsurătoare cu o acurate țe mai mare deoarece de obicei
vasele de la acest nivel nu devin necompesibile.
Se utilizează o manșetă specială de dimensiuni mici care se montează la
nivelul primului sau celui de ‐al doilea deget de la nivelul membrelor
inferioare, conectat cu un sensor de flux. De obicei presiunea la nivelul
degetului este cu circa 30mmHg mai mică decât cea de la nivelul gleznei.
Indicele deget‐ braț anormal e definit ca fiind mai mic de 0,7. Rezultatele fals
pozitive utilizând indicele deget ‐braț sunt rare.
Principala limitare a metodei o reprezintă faptul că la pacien ții cu diabet
manșeta nu poate fi uneori fixată la nivelul degetelor 1 si 2 datorită leziunilor
inflamatorii, ulcera țiilor sau leziunilor cutanate.
24

Fig.8 Analiza curbei de velocitate

Curba velocității arteriale poate fi ob ținută ultilizând ecografia Doppler
continuu la diferite nivele ale circula ției periferice.
Unda normală a velocită ții Doppler este trifazică, corespunzând celor trei
component ale fazelor fluxului arterial: fluxul rapid ce atinge un vârf in timpul
sistolei, fluxul retrograde în timpul diastolei și fluxul anterograd slab în timpul
telediastolei. Componenta fluxului retrograd – expresie a rezisten ței periferice
vasculare este absentă în prezen ța unei stenoze semnificative. Deci curba
Doppler se modifică de la curba normală trifazică la un aspent bifazic și ulterior
monofazic, în cazul pacien ților cu boală arterială semnfiicativă hemodinamic.
Limitarea metodei o reprezintă faptul că e dependent de operator. Această
metodă poate fi utilizată în cazul pacien ților cu artere tibiale calcificate.
TEHNICILE IMAGIS TICE
Testele imagistice sunt folosite pentru a determina leziunile arteriale care
au indicație de revascularizare endovasculară sau chirurgicală.
Testele imagistice folosite sunt:
1. Angiografia
2. Ecografie Doppler Color
25

3. Angiografia prin rezonan ță magnetică nucleară
4. Angiografia prin computer tomograf
Angiografia
Angiografia este considerată standardul de aur pentru evaluarea bolii
arteriale periferice, fiind cea mai accesibilă și larg răspândită tehnică imagistică.
Totuși această metodă prezintă o serie de dezavantaje:
• Riscurile specifice asociate procedurilor invazive ce presupun cateterizare
arterială‐ sângerare, infec ție , leziuni la nivelul vasului de acces.
• Ateroembolism.
• Reacții alergice la substan ța de contrast (0,1%).
• Nefrotoxicitatea substan ței iodate de contrast.
• Mortalitate (0,16%).
• Complicații la locul de punc ție arterială (pseudoanevrism, hematom,
fistulă arterio‐venoasă).
• Cost ridicat.
Ecografia Doppler color
Ecografia Doppler color a fost propusă ca un test imagistic alternativ
angiografiei. În compara ție cu angigrafia acest test este fără risc, mai ieftin și
poate oferi majoritatea detaliilor anatomice esen țiale precum și informa ții
funcționale (gradienții de velocitate la nivelul stenozei).
Arborele arterial de la nivelul membrelor inferioare poate fi vizualizat cu
determinarea gradului și localizarea stenozei precum și măsurarea velocită ților
arteriale. Dezavantajele metodei sunt în legătură cu timpul lung de examinare,
dependența de operator, difcultatea de vizualizare a arterele crurale în totalitate.
Concluzionând, ecografia Doppler color este mai ales utilă în
determinarea localizării leziunii și în diferen țierea leziunilor stenotice de cele
ocluzive.
26

Angiografia prin rezonana ță magnetică nucleară
Rezonanța magnetică nuclear a devenit o metodă acceptată de diagnostic și
stabilire a planului de tratament în cazul bolii arteriale periferice în multe centre.
Este utilă în stabilirea planului terapeutic preinterven ție și în decizia privin
modalitatea optimă de revascularizare. Avantajul metodei e reprezentat de
oferirea imaginilor de înaltă rezoluție 3D a întregului abdomen , pelvis și
membre inferioare. De asemenea, imaginile pot fi vizualizate din diverse
unghiuri prin rota ție și secționate la diverse nivele.
Rezonanța magnetică ce utilizează substan ța de contrast gadolinium a
înlocuit în ultima perioada RMN ‐ul fără substanță de contrast, oferind imagini
superioare calitativ, fără artefacte.(fig.9)
Limitele metodei sunt legate de utilizarea câmpului magnetic ce nu
permite examinarea pacien ților cu defibrilatoare, șunturi cerebrale, implanturi
cohleare sau alte proteze metalice precum și de examinarea dificilă a pacien ților
ce suferă de claustrofobie sau a celor care nu pot fi seda ți. O altă limitare este
reprezentată de artefactele ce apar în cazul stenturilor metalice (ce depind de
tipul de metal folosit, unele cum ar fi stenturile de nitinol producând artefacte
minime).
Îmbunătățirea rezoluției imaginii precum și dezvoltarea multi ‐slice
detector a permis utilizarea computerului tomograf în diagnosticul și stabilirea
schemei terapeutice a bolii arteriale periferice. (fig.10)
Computerul tomograf multidetector oferă imagini rapide a membrelor
inferioare și abdomenului la o rezolu ție înaltă. Limitările metodei sunt
reprezentate de utilizarea substan ței de contrast iodate, expunerea la radia ții și
dificultățile de interpretare datorită prezen ței depunerilor de calciu. Prezența
stenturilor reprezintă de asemenea o sursă de artefacte.
27

Arteriografia este o procedură invazivă (se "înțeapă" vasul),
nechirurgicală, care se efectuează cu anestezie locală, cu injectare de substanță
de contrast iodată pentru vizualizarea arterelor. Poate avea riscuri de complicații
locale, la locul de puncție (hematom, mobilizare de material ateromatos), renale
(insuficiență renală acută din cauza substanței de contrast) sau reacții alergice la
substanța de contrast, complicații care apar la un număr mic de pacienți. Din
aceste cauze, pacientul necesită urmărire atentă și manevra se efectuează în
condiții de spitalizare.
Oscilometria dă relații orientative asupra permeabilității vaselor periferice
principale. Se determină clasic cu oscilometrul Pachon-Recklinghausen sau cu
aparate electronice care au capacitate de înregistrare. Oscilațiile maxime,
înregistrate la nivelul presiunii arteriale medii, constituie indicele oscilometric.
Acest indice scade la arterele afectate, de la periferie spre proximal. Metoda nu
28Fig.9 RMNangiografia CTFig.10 Angiografia prin computer
tomograf

furnizează nici o relație în legătură cu întinderea leziunii, cu starea pulsului
vascular distal sau cu starea circulației colaterale.
II.7.3 Diagnostic diferențial
Etiologia obstrucțiilor vasculare ale membrelor inferioare este în cea mai
mare parte aterosclerotică,în special la adulții peste 50 de ani. Pentru etiologia
aterosclerotică pledează, prezența cardiopatiei ischemice,alte localizări
ateroscleroase semnificative (carotidiene,accidente vasculare cerebrale etc).Alte
atiologii ale obstrucțiilor vasculare periferice includ: arterite inflamatorii,boli
congenitale și metabolice,leziuni congenitale,arterita de iradiere.O parte din
aceste afețiuni pot fi identificate la examenul general al bolnavului (tabelul 1)
Elemente de diagnostic diferențial în principalele arteriopatii obstructive
(după E.Apetrei)
Elemente de diagnostic
diferențialTrombangeita
obliterantăArteriopatiile
ateroscleroticeTromboza
arterială
simplă
Vârsta de debut a simptomelor De obicei sub
40 aniDe obicei peste
40 aniDe obicei
sub 40 ani
Tromboflebite superficiale
nevaricoasePrezente absente absente
Calcificarea arterelor afectate Absentă Prezentă
frecventabsentă
Diabet zaharat De obicei
absentPrezent (20%
din cazuri)De obicei
absent
Hipercolesterolemie Rară Prez.la
aprox.40% din
bolnavii sub 60
anirară
Sufluri pe artere și aortă Absente Prez.la
aprox.25%din
bolnavirară
29

Manifestări ischemice la
membrele superioarePrezente
frecvent
(45%)absente rare
Ocluzia acută a arterei femurale
sau iliaceRară; Prezent la
aprox.20% din
bolnavirare
Prezența semnelor clinice Rară Frecventă:
(aprox.50% din
cazurile cu
debut periferic
al
aterosclerozei)Abesentă
(dar peste
70% au FA,
dilatație
AS)
Antecedente eredocolaterale de
HTA,DZ,ateroscleroză,obezitateRară Frecventă
(aprox.50%)rară
Tabelul 1
Diagnosticul diferențial al claudicației
Claudicația de origine arterială este de obicei destul de tipică pentru a putea
elimina alte cauze de durere.
Claudicația intermitentă trebuie diferențiată de:
•Durerile din regiunea fesieră și a coapsei produse de sciatică; acestea
sunt accentuate de manevrele de elongație, persistă în repaus sau
noaptea și nu se însoțesc de modificări periferice de tip ischemic;
•Durerile produse de insuficiența venoasă cronică a membrelor
inferioare (claudicație venoasă) apar la mers,dar nu se calmează la
întreruperea efortului,ci numai în decubit cu membrele inferioare
ridicate. Coexistă edeme periferice,cianoză și vene superficiale în
tensiune datorită obstrucției axului venos profund;
•Durerile musculare din boli musculare se asociază de obicei cu
deficit muscular.
Durerea de repaus are numeroase alte cauze în afara ischemiei:
30

•Bolile articulare (artroză, artrite) pot fi ușor excluse la examenul
obiectiv;
•Bolile musculare se asociază deseori cu atrofii musculare, deficit
motor;
•Boli neurologice (sciatică, etc).
II.8 Complicații
Statistici cumulate arată că în 75% din cazuri claudicația intermitentă se
stabilizează sau chiar se ameliorează.
Aproape jumătate din bolnavii cu claudicație nu ajung la medic,
simptomele fiind neevolutive pe perioade de ani.Ameliorarea simptomelor se
poate datora dezvoltării circulației colaterale,sau adaptării ritmului de activitate
fizică la un nivel mai redus,la care mușchiinu suferă ischemie simptomatică.O
proporție de 25% din bolnavi își agravează,cu viteză variabilă,suferința
ischemică periferică și manifestările clinice provocate de alte localizări
aterosclerotice.
Progresiunea simptomelor de ischemie se face lent sau, mai des, prin pusee
de ischemie subacută, prin obstrucții arteriale segmentare sau pe colaterale.
Evoluția se poate complica și cu episoade de ischemie acută prin tromboză
arterială suprapusă leziunilor aterosclerotice obstructive și care se poate solda cu
gangrenă și eventual amputația membrului inferior afectat. Între 5 și 10% din
bolnavii cu claudicație prezintă agravarea suficient de importantă a bolii pentru
a necisita o intervenție de revascularizare (chirurgicală sau intervențională) și
numai 1,2-1,6% necesită amputație majoră (gambă sau coapsă)(studiul de la
Framingham).
Dintre toți factorii care predispun la agravarea bolii, DZ are efectul cel mai
pregnant,datorită combinației între afectarea aterosclerotică pe vase mari,cu
microangiopatia diabetică. Dintre ceilalți factori de risc,fumatul exercită o
31

influență nefastă,asociindu-se de3ori mai frecvent cu agravarea arteriopatiei
lamarii fumători.
Mortalitatea cardiovasculară a bolnavilor cu claudicație este de 2,6 ori mai
mare decât a celor fără claudicație.
Bolnavii arteritici amputați au o mortalitate de3-10% în primul an,dar
aceasta poate ajunge la25-50% după 2 ani.
II.9 Tratament
Tratamentul este profilactic și curativ, acesta din urmă fiind medical și
chirurgical.
Tratamentul profilactic
Constă dintr-un complex de măsuri:
•Interzicerea fumatului;
•Scăderea ratei de glucide și lipide din alimentație;
•Evitarea infecțiilor care pot induce alterări ale pereților arteriali;
•Tratamentul corect al bolilor asociate arteriopatiilor (DZ,HTA);
•Administrarea de medicamente antiagregante (Aspirină, Ticlid) la
persoanele peste 50 de ani care prezintă factori de risc pentru
ateroscleroză.
Tratamentul medical
Este indicat în toate fazele bolii, singur sau în asociere cu tratamentul
chirurgical. Este complex: igieno-dietetic,medicamentos, fizioterapic.
Tratamentul igieno-dietetic se referă la faptul că arteriticul trebuie să
renunțe definitive la fumat,să utilizeze o alimentație săracă în glucide și grăsimi,
să evite expunerea la frig și umezeală, să poarte încălțăminte comodă, să evite
infecțiile locale prin igienă corespunzătoare,să urmeze un program zilnic de
32

exerciții fizice. Are o eficacitate moderată în stadiul de claudicație intermitentă,
putând crește.
Tratamentul medicamentos urmărește să amelioreze gradul de ischemie
aextremității și să prevină apariția tulburărilor trofice. Are o eficacitate moderată
în stadiul de claudicație intermitentă,putând crește toleranța la mers și preveni
durerea în repaus. În stadiile avansate acest tratament se folosește complementar
intervențiilor chirurgicale. Se utilizează medicamente administrate oral și
parenteral.
•Vasodilatatoare: Pentoxifilin, Papaverină, Hydergine; cu pentoxifilin
poate fi de ajutor la pacienții cu claudicație, deoarece scade
vâscozitatea sangvină și crește fluxul în țesuturile ischemice,
ameliorând astfel distanța de mers până la apariția durerii.
•Derivați de histamină:Talazolin,Priscol;
•Derivații de vitamina PP:Sadamin,Vadicreină;
•Antiagregante:Aspirină, Ticlid; aspirina are rol în
prevenirea formării de trombi (cheaguri de sânge în interiorul
vaselor) este recomandat la toți pacienții cu arteriopatie obliterantă.
Deși acest tratament poate îmbunătăți numai puțin simptomatologia,
are beneficii certe prin reducerea necesarului de intervenții
chirugicale și reducerea riscului de infarct miocardic, accident
vascular cerebral sau deces de cauză cardiovasculară. În caz de
intoleranță sau contraindicații la aspirină se vor utiliza alte
antiagregante (clopidogrel, ticlopidina). De asemenea, după
angioplastie este necesară asocierea aspirinei cu clopidogrel sau
ticlopidina o perioadă de timp, conform indicației medicului.
•Enzime fibrinolitice:Kalicreină,Vadicreină;
•Antialgice:Algocalmin,Piafen,Tramal.
33

Fizioterapia folosește gimnastica medicală,băi carbogazoase și cure termale
la Tușnad, Buziaș, Vatra Dornei, Covasna, pentru activarea circulației și
obținerea unei vasodilatații.
Ghidul de exerci ții pentru claudica ție
• Perioada de încălzire este cuprinsă între 5 și 10 minute.
Tipul de exercițiu
• Mersul pe bandă rulantă sau pe pistă sunt cele mai eficiente exerci ții
pentru claudicație.
• Exercițiul fizic izometric a oferit beneficii în cazul altor afec țiuni
cardio‐ vasculare; acest tip de exerci țiu este complementar dar nu
poate înlocui mersul pe jos în claudica ție.
Intesitatea
• Inițial covorul rulant este setat la o angula ție și viteză care să
provoace claudica ția în 3 – 5 minute.
• Pacienții vor face acest exerci țiu până la apari ția claudicației
moderate apoi urmează repausul pentru o scurtă perioadă, până la
dispariția simptomelor.
Durata
• Ciclulul exerci țiu fizic‐ repaus se repetă de mai multe ori în cadrul
unei sesiuni;
• Durata inițială este de 35 de minute de mers intermitent și este
crescut la fiecare sesiune cu 5 minute până ce se ajunge la 50 de
minute de mers intermitent.
Frecvența
• Sesiune se repetă de 3 ‐5 ori pe saptamână.
Rolul coordonatorului direct
34

• Pe măsură ce pacientul își îmbunătă țește perimetrul de mers, contrasarcina
covorului rulant este modificată prin cre șterea angulației sau vitezei
astfel încât să apară durerea în timpul exerci țiului.
• Pe măsură ce pacientul î și îimbunătățește perimetrul de mers pot să apară
simptome cardiace: angină, aritmii care necesită reevaluare cardiologică.
Tratamentul chirurgical se asociază întotdeauna cu tratamentul
medicamentos.Este indicat:
•În stadiile III și IV ale bolii (durere de repaus, tulburări trofice);
•Claudicația suficient de severă pentru a impieta asupra calității vieții.
Fig.11 Tratament chirurgical
Tratamentul de revascularizare
La pacienții cu simptome care apar la o distanță mai mică de 200 metri de
mers și la cei cu dureri de repaus se recomandă proceduri de revascularizare
intervențională (angioplastie) sau chirurgicală.
Angioplastia percutană
Angioplastia percutană (dilatarea arterelor) este o procedură nechirugicală
care presupune umflarea pentru câteva secunde a unui balonaș la nivelul zonelor
de îngustare arterială, având ca rezultat reluarea unui flux sanguin acceptabil.
Uneori se utilizează un stent (tub metalic fin ce se montează în interiorul vasului
pentru menținerea acestuia deschis după dilatare).
35

Manevra se face în timpul spitalizării, în laboratorul de cateterism cardiac.
Se efectuează cu anestezie locală și necesită repaus ulterior la pat de 12 ore
pentru prevenirea complicațiilor locale. Fiind o procedură invazivă, se impun
aceleași precauții ca în cazul arteriografiei.
Tratamentul chirurgical
La unii pacienți cu arteriopatie obliterantă este necesară intervenția
chirurgicală de revascularizare arterială.(fig.12) Există mai multe tehnic i
chirurgicale:
 by-pass arterial : se bazează pe scurtcircuitarea segmentului arterial
obstruat, folosind o proteză vasculară artificială sau naturală (venoasă – vena
safenă internă recoltată de la pacient);
 trombendarterectomia – constă în curățarea zonei cu depunere de
grăsimi de la nivelul arterei (doar în cazul arterei femurale);
 simpatectomia lombară (are în prezent indicații limitate);
 amputația membrului inferior: este ultima soluție chirurgicală în
cazurile foarte avansate de boală, cu gangrenă. Intervenția poate fi limitată la
amputația unui deget, a piciorului, la nivelul gambei sau, în cazurile mai severe,
la nivelul coapsei. După vindecare, se poate monta o proteză care să permită
mersul.
36

CAPITOLUL III: ROLUL ASISTENTEI
MEDICALE ÎN PREG TIREA BOLNAVULUI Ă
PENTRU EXPLOR RI SPECIFICE Ă
Planul de îngrijire
1.EVALUAREA DIAGNOSTICULUI DE ARTERIOPATIE
OBLITERANTĂ
•Evaluarea clinică a simptomelor și semnelor;
•Evaluarea severității (stadializarea Leriche-Fontaine);
•Aprecierea profilului psiho-social al pacientului (grad de
instrucție,credințe religioase,tip de personalitate,aderența la planul terapeutic).
2.OBIECTIVELE TERAPEUTICE
•Ameliorarea circulației arteriale periferice;
•Reducerea congestiei venoase;
•Favorizarea vasodilatației și prevenirea compresiei vasculare arteriale;
•Reducerea durerii;
•Prevenirea leziunilor cutanate;
•Dialogul cu pacientul (explicarea adecvată și adaptată a cauzei
bolii,stării prezente,a intervențiilor diagnostice și terapeutice);
•Obținerea complianței pacientului la programul terapeutic.
3.ETAPELE PRACTICE
Ameliorarea circulației periferice
-poziționarea extremităților sub nivelul cordului,ridicând capul patului cu
7-15 cm;
-mobilizarea activă/pasivă adaptată a extremităților;
-exerciții posturale active (gimnastică Burger-Allen);
Reducerea congestiei venoase
-evitarea pozițiilor prelungite declive;
-încurajarea mersului;
Favorizarea vasodilatației și prevenirii compresiei vasculare arteriale
37

-menținerea unei temperaturi locale adecvate,cu evitarea frigului;
-evitarea stresului;
-evitarea hainelor și accesoriilor strâmte;
-evitarea compresiunilor prin poziționarea neadecvată a membrelor
Reducerea durerii
-ameliorarea circulației arterelor periferice (exerciții fizice și medicație
vasodilatatoare);
-administrarea analgezicelor prescrise de medic.
Prevenirea leziunilor cutanate
-evitarea traumatizării extremităților (mers, încălțăminte);
-igienă adecvată a picioarelor (baie, tăiatul unghiilor, șosete bumbac);
-evitarea scărpinatului și a frecatului picioarelor;
-alimentație adecvată, cu supliment vitaminic (B,C) și proteic;
-combaterea obezității.
Obținerea complianței pacientului la programul terapeutic .
-includerea aparținătorilor în programul de educație sanitară;
-instrucțiuni detaliate privind igiena picioarelor și încălțămintei;
-abandonarea fumatului;
-includerea pacientului într-un grup de sprijin mutual.
4.PREGĂTIREA PACIENȚILOR PENTRU INVESTIGAȚII SPECIFICE
Explorarea vaselor periferice urmărește stabilirea gradului în care vasele
corespund funcțiunii de irigare a țesuturilor și organelor.
Pregătirea bolnavului și a mediului ambiant au o deosebită importanță în
explorarea vaselor periferice.
Camera în care au loc explorările trebuie să aibă o temperatură constantă de
20°C,bolnavul în timpul explorărilor fiind dezbrăcat. Este bine ca investigația să
se facă dimineața pe nemâncate, sau cel puțin la 2-3 ore de laultima alimentație.
În ziua investigației, bolnavul să nu fumeze.
Înainte de examinare,bolnavul să stea jumătate de oră în repaus, în poziție
38

de decubit.
Arteriografia este metoda de referință în evaluarea stării patului arterial la
pacienții cu arteriopatie obliterantă. Ea nu este întotdeauna suficientă ca metodă
unică și necesită uneori completarea printr-o altă metodă. Datorită riscurilor
potențiale pe care le implică indicația trebuie discutată la fiecare caz în parte și
stabilită în funcție de utilitatea presupusă și contraindicațiile existente.
Pregătirea pacientului este foarte importantă. Pacientul trebuie să fie
nemâncat de 6-8 ore. Premedicația cu anxiolitice și uneori cu antihistaminice și
corticoizi (în caz de antecedente alergice) se impune. Pentru a evita
complicațiile hemoragice se indică oprirea tratamentului anticoagulant sau
antiagregant plachetar dacă aceasta este posibil și se indică efectuarea unui
bilanț al hemo stazei și o hemogramă. De asemenea, se efectuează o
electrocardiogramă, o radiografie toraco-pulmonară și analizele de laborator
uzuale. În cazul prezenței unei insuficiențe renale, rehidratarea este foarte
importantă. De obicei, arteriografia se efectuează la pacientul internat în spital.
În anumite condiții de securitate, ținănd cont de terenul pacientului, de tehnica
utilizată și de posibilitatea supravegherii la domiciliu, investigația poate fi
efectuată în spitalul de zi.
Doppler-ul vascular permite depistarea îngustărilor (stenozelor),produse
de plăcile de aterom (leziuni care implică depuneri de colesterol),ocluziilor
arterelor și ale venelor mari.
Examenul se practică, în general, într-un cabinet medical specializat sau în
sala de consultație a spitalului.
În timpul examenului, medicul aplică pe zona corespunzătoare vaselor ce
urmează a fi investigate,un gel fără grăsimi care permite o mai bună difuzare a
ultrasunetelor. Îl invită pe pacient să se așeze în poziția cea mai convenabilă
acestei investigații: culcat pentru arterele picioarelor. Medicul deplasează apoi
sonda pe traseul vaselor, în timp ce aparatul înregistrează viteza sângelui care
circulă prin acel loc.
Examenul durează între 20 și 40 minute.
39

De îndată ce s-afinalizat investigația asistenta medicală șterge gelul, iar
pacientul poate pleca și își poate relua activitățile obișnuite.
Oscilometria
Metodă de evaluare indirectă a permeabilității arterelor membrelor. Este
metoda rapidă de screening în arteriopatiile periferice.
Se efectuează cu ajutorul aparatului Pachon, alcătuit dintr-un cadran gradat
în unități, o menșetă pneumatică cu două camere în care pompăm aerul cu o pară
de cauciuc. Manșeta aparatului se fixează la nivelurile dorite pe membrele
bolnavului, de unde pulsațiile se transmit în manometru. Amplitudinea
oscilațiile arteriale se observă pe un cadran gradat al aparatului.
Pregătirea bolnavului
•Camera de examinare trebuie să aibă un climat corespunzător:
•Bolnavul este culcat în repau celpuțin 15 minute înainte;
•Se descoperă membrele superioare și inferioare.
Fixarea aparatului
•Manșeta aparatului se fixează la nivelul dorit pe membrul de examinat.
Măsurarea
•Se pompează aer până ce dispare pulsul periferic;
•Se citește amplitudinea oscilațiilor pe cadranul manometrului;
•Se scade presiunea cu 10 mmHg și se citesc din nou oscilațiile
arteriale.
•Se scade apoi presiunea din 10 mmHg în 10 mmHg,cu citiri
succesive,până se găseste valoarea maximă a amplitudinii, ceea ce se
numește „indice oscilometric”.

CAPITOLUL IV: INTERVEN IILE Ț
ASISTENTEI MEDICALE PRIVIND ÎNGRIJIREA
40

BOLNAVULUI CU ARTERIOPATIE
OBLITERANT Ă
Asistenta medicală are rol de a asigura condițiile optime de confort
necesare pacientului cu arteriopatie obliterantă.
Interviul are ca scop începerea relației asistentă-pacient, relație favorizată
de schimbul de informații, idei și emotii. Furnizarea de date către pacient îl vor
determina să pună întrebări și să participe la stabilirea obiectivelor și la
efectuarea îngrijirilor.
Asistenta medicală va informa, va educa și se va ocupa de pregătirea
pacientului pentru investigații și de îngrijirile ulterioare.
Asistenta medicală are ca obiective:
~ Internarea pacientului în spital
Internarea în spital se efectuează, în general, prin biroul de internări, pe
baza biletului de trimitere de la medicul de familie și a dovezii de asigurat.
Biroul de internari va intocmi Foaia de Observație Clinică Generală
(FOCG) sau Foaia de Spitalizare de Zi(FSZ), după caz.
De la biroul de internări, pacientul va fi însoțit la garderobă și la dus
pentru predarea hainelor și pentru îmbăiere și se va schimba în hainele de spital.
După aplicarea măsurilor referitoare la prevenirea și combaterea
infecțiilor intraspitalicești, pacientul este însoțit la secția unde s-a făcut
internarea, acolo unde va fi primit de către asistenta șefă, căreia i se va înmâna și
foaia de observație.
Repartizarea pacientului în salon și asigurarea condițiilor de mediu
-pacientul este condus în salon, unde i se repartizează un pat cu noptieră;
saloanele trebuie să fie luminoase, bine aerisite, fără curenți de aer, suficient
încălzite;
41

-paturile trebuie să fie comode, rezistente, cu lenjerie curată, fără cute sau
cusături dure pentru a se preveni apariția escarelor, mai ales la pacienții
imobilizați la pat;
-fiecare pat trebuie să fie prevăzut cu: saltea, perne, pătură, lenjerie (2
cearșafuri și 2 fețe pernă), mușama, aleză, utilaj auxiliar.
~ Asigurarea repausului fizic și psihic
Asistenta va asigura confortul pacientei prin:
−reducerea pe cât posibil a zgomotului;
−atenuarea durerii;
−temperatura adecvată;
−igiena corporală și lenjerie de pat curat ă;
−adoptarea unei poziții comode;
−diminuarea intervențiilor de îngrijire în perioadele de somn;
−exerciții de relaxare.
~ Îngrijiri dietetice
Dieta este o parte importantă a tratamentului împotriva arteriopatiei.
Stabilirea unor principii particulare de alimentație sănătoasă înainte, în timpul și
după tratament, este foarte importantă pentru a limita efectele negative ale
terapiei împotriva arteriopatiei, pentru a mari șansele de vindecare și a grăbi
recuperarea. O dietă corectă aplicată pacientului aflat în tratament pentru
arteriopatie obliterantă trebuie să asigure necesarul optim de substanțe nutritive
esențiale refacerii organismului, să combată efectele adverse ale tratamentului și
pierderea în greutate.
Principiile alimentației în arteriopatie oblitarantă:
−dieta tebuie să conțină alimente cât mai variate în fiecare zi, pentru că nici
un produs nu conține toate principiile alimentare necesare organismului;
−accentul trebuie pus pe fructe și legume, cât mai proaspete;
−salatele, sucurile de fructe și legume aduc vitaminele, mineralele și fibrele
atât de necesare pacientului cu arteriopatie;
42

−pâinea integrală și cerealele (grâu, ovăz, orez sălbatic) sunt surse de
carbohidrati complecși, vitamine, minerale și fibre;
−trebuie evitate sau reduse: grăsimile animale, zahărul, sarea, produsele
afumate sau murate;
−lactatele dietetice sunt de preferat în locul celor cu conținut ridicat de
grăsimi;
−carnea roșie trebuie să fie cât mai slabă și în cantități cât mai mici; mai
indicată este carnea de pasăre și peștele, iar ca metodă de gătire tebuie
evitat prăjitul și aleasă fierberea;
−evitarea consumului unor cantități prea mari de alimente și alimentarea cu
cantități mici de mâncare de mai multe ori pe zi, decât două trei mese
bogate;
−consumarea de lichide înainte sau după masă în loc să fie consumate în
timpul mesei;
−evitarea mâncărurilor grase, prăjite, prea dulci sau prea condimentate;
−să se consume sucuri naturale, neacidulate, preferabil fără zahăr;
−consumarea de alimente și băuturi ușor digerabile;
−suplimentele nutritive pot fi folosite pentru că ele conțin nutrienți ușor
de digerat și asimilat de către organism.
~ Supravegherea funcțiilor vitale și vegetative
Se vor urmări:
−măsurarea și notarea temperaturii;
−măsurarea și notarea pulsului;
−observarea și notarea respirației (la indicația medicului);
−măsurarea și notarea T.A.;
−observarea diurezei;
−observarea scaunului.
43

~ Îngrijiri igienice
Toaleta pacientului face parte din îngrijirile de bază și are ca scop
asigurarea confortului și igiena pacientei. Constă în menținerea tegumentelor și
mucoaselor în stare de curățenie perfectă și în prevenirea apariției leziunilor
cutanate, fiind o condiție esențială a vindecării.
Obiective:
−îndepărtarea de pe suprafața pielii a stratului comos descuamat și
impregnat cu secrețiile glandelor sebacee și sudoripare, amestecate cu praf,
alimente, resturi de dejecții și alte substanțe străine care aderă la piele;
−deschiderea orificiilor de excreție ale glandelor pielii;
−înviorarea circulației cutanate și a întregului organism;
−producerea unei hiperemii active a pielii, care favorizează mobilizarea
anticorpilor;
−liniștirea pacient ului, crearea unei stări de confort.
~ Administrarea tratamentului medicamentos
Tratamentul este administrat de către asistentă numai la prescripția
medicului. Pentru a evita unele efecte nedorite asupra pacientului, asistenta va
respecta unele reguli:
−administrează numai medicamentul prescris de medic ;
−identifică medicamentul după etichetă, formă de prezentare, culoare,
miros, consisten ță;
−verifică calitatea medicamentelor ;
−respectă căile de administrare care pot fi: digestiv ă, locală, respiratorie,
urinară, parenterală;
−respecta orarul, ritmul de administrare, doza, m ăsurile de asepsie, igiena ;
−informează pacientul cu privire la medicamentul administrat ;
−anunță imediat medicul în caz de reacții adverse.
CAPITOLUL V: PREG TIREA CAZURILOR Ă
44

Cazul I
Culegerea datelor
Nume: A
Prenume: Z
Sex: masculin
Vârsta: 69 ani
Domiciliul: Mediu urban
Ocupația: pensionar
Data internării: 27.01.2010
Data externării: 31.01.2010
Diagnostic de internare: Arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare
Diagnostic la externare: Arteriopatie cronică oblică a membrelor inferioare
stadiul 3, clasificarea Friche-Fontaine
Motivele internării: stare generală alterată, tegumente dureroase, tumefiate
calde la nivelul 13medii a coapsei stângi; febră la domiciliu de aproximativ 3
luni
Anameză:
Antecedente heredocolaterale și antecedente personale
AHC: nesemnificative
APP: 2004-fractură de femur stâng operată fixată cu material de
osteosinteză
2006-anevrism aortic abdominal operat-status postînlocuire aortă
abdominală cu proteză de Dacron pentru anevrism abdominal
2007-hipercolesterolemie primară formă ușoară
Condiții de viață și muncă:
-corespunzătoare;
-fumător 1 pachet de țigări/zi timp de 50 de ani;
-alcool ocazional;
-actualmente pensionar;
45

-fost economist de profesie;
Istoricul bolii:
Pacientul în vârstă de 69 de ani cu arteriopatie cronică obliterantă membre
inferioare bilateral de aproximativ 3 luni prezintă un sindrom febril pentru care
s-a automedicat cu Fervex la domiciliu. După automedicația cu Fervex, febra nu
s-a remis, pacientul s-a prezentat la medicul de familie care i-a prescris
Augumentin 1g, 2×1 cpr/zi, timp de 7 zile. În urma tratamentului cu antibiotic
sindromul febril a persistat, medicul de familie i-a schimbat antibioterapia, fără
remitererea sindromului febril. Pacientul este îndrumat spre consult de
specialitate.
Menționăm că pacientul a urmat tratament ambulator cu vasodilatator,
statină și anticoagulant oral.
Examenul obiectiv la internare:
-stare generală alterată, T=37,3oC
T=172 cm, G=54 kg, IMC=18,25kg/m2, subponderal
Tegumente și mucoase-plide-cicatrice postafenectomie la nivelul femurului
stâng, post fractură – cicatrice la nivelul liniei abdominale anterioare,
postînlocuire aortă abdominală cu proteză de Dacron pentru anevrism aortic.
Examen clinic general:
Aparatul cardiovascular:
-zgomote cardiace regulate, asurzite-sufu sistolic gradul II/VI în focarul
mitral cu iradiere în axiă – TA=105/80mmHg, FC=72b/min-puls absent a niveu
arterei pedioase, tibiale posterioare și poplitee membre inferioare bilateral, puls
prezent la nivelul arterei femurae bilateral, IGB dr=35/90=0,38,
IGBstg=40/110=0,36.
Aparatul respirator:
-murmur vezicular prezent biateral, ampliații respiratorii simetrice, fără
raluri, FR=18R/min
Aparatul digestiv:
46

-abdomen moale, nedureros spontan și la palpare – tranzit intestinal
prezent-scaun normal-ficat și splina nepalpabile.
Aparatul urogenital:
-loje renale libere -Giordano negativ (-) bilateral
Analiză de laborator
BIOCHIMIE
Denumirea analizei Valori obținute Valori de referință
Glicemie 92 mg% 65-110mg/dl
Creatinină 1mg% 0,5-1,2 mg/dl
TGP 43 U.I. 1-19 U.I.
TGO 28 U.I. 1-18 U.I.
TGL 54 50-150mg%
K 4,2 mEq/l 4,5-5,4 mEq.l
Na 133,6 m Eq/l 135-152 mEq/l
Uree 26 mg% 15-50 mg/dl
HEMATOLOGIE
Denumirea analizei Valori obținute Valori de referință
Hb 12,4-11,9g% 13,6-16g%
Ht 36,4-35,7% 40-48%
L 18,800-18,900 mm34200-8000/mm3
E 3,88-3,84 mil/mm3
Tv 288.000-289.000/mm3150.000-300/000/mm3
VSH 122 mm/h 3-1 Omm/h
EXAMEN URINĂ
Denumirea analizei Valori obținute Valori de referință
INR 5,6 1,3
TQ 71s-19,8s 12-15 sec.
Probele biologice efectuate în perioada 27.01.2010-05.02.2010
Examenul sumar de urină:
-densitate=1025 – abumină, gucoză, pigmenți biiari absenți-urobilinogen
normal;
-sediment: 20-25 leucocite/câmp, hematii =1-3/câmp, prezente CEP,
prezentă flora microbiană.
Investigații paraclinice
47

Traseu EKG de repaus: -la internare: ritm sinusal, FC=70b/min, ax electric
intermediar, PR=0,16s, QRS=0,08s
QT=0,36s, undaT negativă în aVL
Radiografie toracică incidența postero-anterioară (12.2009) = proprie:
– cord norma, aorta dilatată anevrismal, desen pulmonar de tip
reticulomicronoduar bilateral
Radiografie de bazin:
-articulații sacroiliace și coxofemurale normale bilaterale
Radiografie femur stâng:
-fractură femur stâng fixată cu MOS ± materiaosteosinteză, consolidată
Ecografie cardiacă trenstoracică: Regurgitare mitrală gradul II; Regurgitare
tricuspidiană gradul III, HTP medie/severă. Dilatare VD.
Ecografia abdominală:
-ficat omogen, ușor hiperecogen, colecist neînlocuit, CBP=3mm, VP=8,6
mm, splina=123mm.
Dopper vascular:
-artera femurală compresivă la nivel inghinal, stenoza suprajacentă, ocluzie
la nivelul 1/3 medie coapsa stângă, sistem venos permeabil.
Tratament
Vasodilatator Pentoxifilină 400 mg2x1cp/zi
Vasoprostan 20 mg/2ml
SF 500 ml 9% 2x1cp/zi
Statină Crestor 10 mg 1cp/zi
Anticoagulant Sintrom 4 mg 1/4 cp/zi
Antalgic, analgezic Algocamin Comprimate
Antibiotic Cefozone 2g/zi 5 zile
Nevoile fundamentale după modelul conceptual al Virginiei
Henderson
48

NR.
CRT.NEVOIA MANIFESTĂRI DE
DEPENDENȚĂSURSA DE
DIFICULTATE
1.A respira și a
avea o bună
circulație-palpitații
-durere toracică-dispnee
-ritm cardiac crescut
2.A se alimenta și a
se hidrata-lipsa poftei de mâncare
-indigestie de alimente
ce nu satisfac nevoile
organismului-alimentație insuficientă
cantitativ
-refuz de a se alimenta
3.A elimina -absența scaunului mai
multe zile
-meteorism-constipație
4.A se mișca, a
păstra o bună
postură-dificultate de a se
mobiliza
-absența activităților
fizice-imobilitate
5.A dormi, a se
odihni-ore insuficiente de
somn
-treziri frecvente-insomnii
6.A se îmbrăca și a
se dezbrăca-dificultate de a se
îmbrăca și dezbrăca-neîndemânare de a se
îmbrăca și dezbrăca
7.A menține
temperatura
corpului în
limitele normale-amorțeli și furnicături
ale extremităților-hipotermie
8.A fi curat și a-și
proteja
tegumentele-neglijarea ținutei și
înfățișării sale-dezinteres față de
înfățișarea sa
9.A comunica -diminuarea
interacțiunii cu alții
-neîncredere în propria
persoană-comunicare insuficientă la
nivel afectiv
-stare de confuzie
49

10.A evita pericole -perceperea negativă a
propriului corp
-temeri
-apatie-pierderea imaginii despre
sine
-anxietate
11.A acționa după
credințele și
valorile sale-incapacitate de a
participa la activitățile
grupului religios de care
aparține-dificutate de a participa la
activități religioase din
cauza internării în spital
12.A se realiza -incertitudine în ceea ce
privește propria valoare
-incapacitate de a
rezolva probleme-devalorizare
13.A se recrea -dificultatea de a se
concentra în timpul
activităților recreative-tensiune psihică
14.A învăța -lipsa de informații cu
privire la boală, măsuri
de prevenire, diagnostic,
tratament-cunoștințe insuficiente
50

PLAN DE ÎNGRIJIRE A PACIENTULUI S.Z.
DATAPROBLEMA OBIECTIVE INTERVENȚII AUTONOME ȘI
DELEGATEEVALUARE
27.01.
2010Circulație inadecvată datorită
arterosclerozei, manifestată prin
modificări de culoare și
temperatură a tegumentelor,
tulburări trofice (tegumente
subțiri, uscate, fără pilozitate,
unghii friabile, îngroșate)Ameliorarea
circulației
periferice
Reducerea
congestiei
venoase
Favorizarea
vasodilatației și
prevenirii
compresiei
vasculare
arterialePoziționez extremitățile sub nivelul
cordului, ridicând capul patului cu 7-15
cm
Ajut a mobilizarea activă/pasivă adaptată
extremităților
Exerciții posturale active (gimnastică
Burger-Allen)
Educ pacientul să evite pozițiile
prelungite declive
Încurajez mersul
Mențin o temperatură locală adecvată, cu
evitatea frigului
Feresc pacientul de stres prin evitarea
vizitelor
Educ pacientul să evite hainele și Starea pacientului
se ameliorează
51

accesoriile strâmte
Educ pacientul să evite compresiunile
prin poziționarea neadecvată a membrelor
28.01.
2010Risc crescut pentru leziuni
cutanate datorită evoluției boliiPrevenirea
leziunilor
cutanateEduc pacientul să evite traumatizările
extremităților (mers, încălțăminte)
Mențin o igienă adecvată a picioarelor
(baie, tăiatul unghiilor, șosete bumbac)
Educ pacientul să evite scărpinatul și
frecatul picioarelor
Administrea unei alimentații adecvate, cu
supliment vitaminic (B,C) și proteic;
Educ pacientul în vederea combaterii
obezitățiiPacientul nu
prezintă leziuni la
nivelul membrelor
inferioare
29.01.
2010Alterarea somnului prin deficit
datorită durerilor spitalizării,
manifestată prin treziri frecvente,
schimbarea orarului de somnPacientul să se
odihnească
suficientAsigur confortul în salon
Asigur lenjerie curată și lejeră
Urmăresc și notez orarul somnului
Administrez medicația prescrisă de medicPacientul se
odihnește mai
bine
30.01.Lipsa cunoștințelor despre boală, Educația Igiena piciorului: Pacientul cunoaște
52

2010datorită necomplianței
pacientului, vârstei, manifestată
prin lipsă de îngrijiri
corespunzătoare ale membrelor
inferioare, nerespectarea
programului de exerciții fizice
minimemedicală a
bolnavului
Îngrijirea
picioarului
arteriopat-spălarea picioarelor minim o dată pe zi;
-apă călduță și săpun blând;
-uscarea atentă a picioarelor, inclusiv
interdigital, prin presare-apăsare bândă;
-evitarea frecării.
Confortul termic al piciorului arteriopat:
-folosirea lenjeriei și ciorapilor de
bumbac;
-evitarea frigului la extremități;
-evitarea apicării directe a căldurii la
extremități;
-evitarea înnotului în apă rece;
-evitarea arsurilor solare.
Siguranța piciorului arteriopat:
-protejarea piciorului prin efectuarea
exercițiilor de gimnastică medicală la
nivelul somnului;
-evitarea aglomerațiilor;importanța
respectării igienii
și tratamentului
53

-tăiererea atentă a unghiilor (după 10
minute de înmuiere);
Confortul fizic al piciorului arteriopat:
-încălțaminte largă, din piele, cu calapod
comod, confortabil;
-evitarea umezelii (spary antiperspirant,
talc);
-piciorul uscat va fi protejat prin ungere
cu vaselină;
Prevenirea compresiunilor vasculare:
-evitarea pozițiilor de încrucișare a
membrelor;
-plasarea picioarelor în pat pe pernă;
-plasarea unor comprese interdigitale de
bumbac.
Exercițiu fizic:
-plimbări în pas de voie.
Supraveghere medicală:
54

Durere cronică, permanentă la
repaus, datorită ischemiei
periferice, manifestată prin Reducerea
durerii-durere, eritem, edem;
-"piciorul atletuui";
-evitarea medicației nerecomandate de
medic.
Întreruperea fumatului și Respectarea
strictă a tratamentuui medicamentos
prescris și individuaizat:
-medicația vasodilatatoare;
-medicația antalgică;
-respectarea programului de supraveghere
medicală și a vizitelor periodice
programate;
-semnalarea rapidă a oricărei modificări
semnificative a stării clinice a piciorului
arteriopat.
Ameliorarea circulației arterelor
periferice (exerciții fizice și medicație
vasodilatatoare)Durerea cedează
în intensitate
55

indispoziție, imposibilitatea de
a-și efectua singur îngrijirileAdministrez medicația analgezică
prescrisă de medic
31.01.
2010Absența complianței pacientului
la planul terapeutic datorită lipsei
cunoștințelor despre boală, a
apariției evenualelor complicații,
manifestată prin nerenunțarea la
fumat.Obținerea
complianței
pacientului la
programul
terapeuticInclud apărținătorii în programul de
educație sanitară
Ofer instrucțiuni detaliate privind igiena
picioarelor și încălțămintei
Aduc argumente pentru abandonarea
fumatului
Includerea pacientului într-un grup de
sprijin mutualApărținătorii
cooperează cu
echipa medicală
Pacientul promite
să suprime
fumatul
56

Evaluarea finală
Pacientul S.Z. internat cu diagnosticul de Arteriopatie obiterantă a
membrelor inferioare stadiul III se externează cu următoarele recomandări:
Dispensarizare cardiologică pe perioada anticuagulării se contraindică
injecțiile intramusculare sau extracțiile dentare, eventualele manevre
sângerânde, se vor face numai după un consult cardiologic prealabil.
Controlul periodic al INR, TQ.
1. Regim igieno-dietetic:
-renunțare a fumat – aport caloric adecvat 40 kcal, din care proteine 1g/kgc,
lipide<30% din calorii, <7%saturate, 10% mononesaturate, 10 % polinesaturate,
colesterol<200mg/zi, glucide 50-55% din aportul caloric, fibre alimentare
10-25g, aport de Na 3-4g/zi.
2. Tratament medicamentos
-Crestor 10 mg/zi
-Clexane 0,4 ml 2×1/zi, cu reglarea dozei în funcție e vaoarea INR-ului
-Pentoxifilină 400 mg 2x1cp/zi.
57

CAZUL II
CULEGEREA DATELOR
Nume: B.
Prenume: N.
Sex: masculin
Vârsta: 54 ani
Domiciliul: Mediu urban
Ocupația: pensionar
Data internării: 21.05.2010
Data externării: 24.05.2010
Diagnostic de internare: Arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare
stadiul 3, HTA esențială stadiul 2
Diagnostic la externare: Arteriopatie cronică oblică a membrelor inferioare
Motivele internării: dureri la nivelul piciorului și gambei stângi, accentuate
la mers, apariția unei plăgi la nivelul vârfului halucelui stâng fără tendință de
vindecare, senzație de amorțeală la nivelul piciorului și gambei stângi.
Anameză:
Antecedente heredocolaterale -fără importanță
Antecedente personale fiziologice și patologice: hernie inghinală dreaptă
operată în 2008, amputația posttraumatică a falangei distale a degetelor 2 și 3
mâna dreaptă (1981), HTA stadiul 2 diagnosticată cu 8 ani în urmă și tratată cu
Nifedipin, Funatril, Aspacardin; arteriopatie cronică obliterantă diagnosticată în
2009.
Condiții de viață și muncă: bolnavul este un vechi fumător (20 țigări pe zi
timp de 35 de ani), consumă alcool (100-200g pe zi, tărie) și 2-3 cafele pe zi.
Actualmente este pensionar, dar a lucrat 15 ani în mină ca miner. Este
cooperant.
58

Istoricul afecțiunii:
Boala actuală datează de aproximativ 1 an, când debutează lent prin dureri
de scurtă durată, intermitente, la nivelul gambei stângi, sub formă de crampe
musculare, apărute în ortostatism prelungit și accentuate la mers, în special pe
plan înclinat și apoi pe plan plat (orizontal), care-l silesc pe bolnav la repaus.
Treptat aceste dureri se însoțesc de parastezii, membrul fiind sensibil la
frig, bolnavul punând aceste acuze pe seama condițiilor precare de muncă din
mină (umezeală, temperatură scăzută, purtarea cizmelor de cauciuc). Se prezintă
la medicul de familie fiind diagnosticat în 2009 cu arteriopatie cronică
obliterantă a membrului inferior stâng și i se prescrie tratament ambulator cu
vasodilatatoare și antalgice, pe care bolnavul nu-l urmează cu regularitate.
La aceste acuze se asociază însă, tulburări de percepție tactilă a membrului
interesat, durerile cu caracter de claudicație intermitentă devin mai frecvente și
apărând după aproximativ 100 m de mers, calmându-se în repaus și reapărând la
mers. De aproximativ 6 luni, durerea capătă un caracter continuu, silind
bolnavul la repaus după circa 50 m de mers, iar de aproximativ 1 lună aceste
dureri persistă și în repaus, fiind accentuate cu membrul inferior în poziție
orizontală, fiind calmate în poziție declivă, iar de aproximativ 2 săptămâni
poziția piciorului nu mai influențează intensitatea durerii.
Examenul obiectiv la internare
La internare bolnavul este în stare generală bună, afebril, apetit păstrat,
tranzit intestinal prezent, micțiuni spontane, fiziologice, fără modificări
ponderale în ultimele 6 luni, ritmul nictemeral tulburat, cu perioade de insomnie
nocturnă, TA= 160/90 mmHg.
Examenul local:
Bolnavul este examinat în orto- și clinostatism, în repaus și la mers.
La inspecție se constată: membrele inferioare simetrice, fără modificări de
circumferință, mers șchiopătat, cu impotență funcțională la nivelul piciorului
stâng, I. D. -50 m la nivelul membrului inferior drept fără modificări vizibile.
59

Tegumentele gambei stângi sunt palide, întinse, cu lipsa pilozității. Se constată
de asemenea tulburări trofice la nivelul halucelui stâng.
Palparea: denotă o sensibilitate dureroasă la nivelul halucelui stâng,
accentuată la mișcări pasive și active. Pulsul luat bilateral simetric arată o
diminuare la nivelul arterei femurale stângi și absența sa în aval (artera poplitee,
artera tibială posterioară și artera dorsală a piciorului), iar la nivelul membrului
inferior drept, absența pulsului la artera pedioasă.
Ascultația: evidențiază un suflu protomezosistolic de grad 1/2 la nivelul
arterei femurale stângi.
Testele clinice constată următoarele :
1.Testul toleranței de efort timp "timp de claudicație" arată un indice
disbazic de 50 m (2 pași/sec =120 pași/min)
2. Testul de postură pentru membrele inferioare (RATSCHOW
SAMUELS) trădează o obstrucție la nivelul arterei femurale stângi (K.
ALEXANDER) , paliditatea tălpii. După exercițiul cu picioarele apărând rapid,
la atârnare apărând tulburări de recolorare la 45 secunde, cu hiperemie reactivă
întârziată după 25 secunde, cu umplere venoasă după 45 secunde.
Analiză de laborator
BIOCHIMIE
Denumirea analizei Valori obținute Valori de referință
Glicemie 125 mg% 65-110mg%
Na 143 m Eq/l 135-152 mEq/l
K 3,8 m Eq/l 4,5-5,4 m Eq/l
Proteinemie 7,32 mg% 6,6-8,6 mg%
HEMATOLOGIE
Denumirea analizei Valori obținute Valori de referință
HL 7900 mm3 13,6-16g%
Ht 47% 40-48%
Ts 0 min.56sec. 3-4 min.
Tc 8 min. 50 sec. 8-12 min.
IP 14 sec. (normal=14) 14 sec.
Thowell 137 sec.
60

INVESTIGAȚII
Hemoleucograma: L=7900/mm cub) Htc=47% ; glicemie = 125 mg% ;
proteinemie = 7, 32 mg% ; ionograma Na=143mEq/l, K=3, 8mEq/l; uree=32 mg
%; TS=0min 56sec; TC=8min50sec; IP=14sec (normal=14sec.); Thowell= 137
sec.
Oscilometria – cu scăderea indicelui oscilometric la nivelul membrului
inferior stâng comparativ cu membrul inferior drept și absența oscilațiilor la
nivelul arterei dorsale a piciorului stâng, cu dispariția completă a undelor dicrote
(caracteristic pentru AT).
Angiografia transfemurală stângă relevă un stop complet de 4 cm de la
emergența arterei femurale superficiale stângi cu reinjectare în colaterale în
treimea inferioară a coapsei. La nivelul gambei se vizualizează doar artera
tibială posterioară și peronieră, cu absența de la emergența arterei tibiale
anterioare.
Examenul Doppler stabilește scăderii debitului prin vasele examinate.
Tratament
Vasodilatator Trental 400 mg2x1cp/zi
Vasoprostan 20 mg/2ml
SF 500 ml 9% 2x1cp/zi
Statină Simvastatină 10 mg 1cp/zi
Anticoagulant Calciparină 25000 U/zi s.c (divizată în 2
prize la 12 ore)
Antalgic, analgezic Algocamin Comprimate
61

Nevoile fundamentale după modelul conceptual al Virginiei
Henderson
NR.
CRT.NEVOIA MANIFESTĂRI DE
DEPENDENȚĂSURSA DE
DIFICULTATE
1.A respira și a
avea o bună
circulație-palpitații
-durere toracică-dispnee
-ritm cardiac crescut
2.A se alimenta și a
se hidrata-lipsa poftei de mâncare
-indigestie de alimente
ce nu satisfac nevoile
organismului-alimentație insuficientă
cantitativ
-refuz de a se alimenta
3.A elimina -absența scaunului mai
multe zile
-meteorism-constipație
4.A se mișca, a
păstra o bună
postură-dificultate de a se
mobiliza
-absența activităților
fizice-imobilitate
5.A dormi, a se
odihni-ore insuficiente de
somn
-treziri frecvente-insomnii
6.A se îmbrăca și a
se dezbrăca-dificultate de a se
îmbrăca și dezbrăca-neîndemânare de a se
îmbrăca și dezbrăca
7.A menține
temperatura
corpului în
limitele normale-amorțeli și furnicături
ale extremităților-hipotermie
8.A fi curat și a-și
proteja
tegumentele-neglijarea ținutei și
înfățișării sale-dezinteres față de
înfățișarea sa
62

9.A comunica -diminuarea
interacțiunii cu alții
-neîncredere în propria
persoană-comunicare insuficientă la
nivel afectiv
-stare de confuzie
10.A evita pericole -perceperea negativă a
propriului corp
-temeri
-apatie-pierderea imaginii despre
sine
-anxietate
11.A acționa după
credințele și
valorile sale-incapacitate de a
participa la activitățile
grupului religios de care
aparține-dificutate de a participa la
activități religioase din
cauza internării în spital
12.A se realiza -incertitudine în ceea ce
privește propria valoare
-incapacitate de a
rezolva probleme-devalorizare
13.A se recrea -dificultatea de a se
concentra în timpul
activităților recreative-tensiune psihică
14.A învăța -lipsa de informații cu
privire la boală, măsuri
de prevenire, diagnostic,
tratament-cunoștințe insuficiente
63

PLAN DE ÎNGRIJIRE A PACIENTULUI B.N.
DATAPROBLEMA OBIECTIVE INTERVENȚII AUTONOME ȘI
DELEGATEEVALUARE
21.05.
2010Anxietate determinată de
evoluția bolii
Alterarea stării de confort
manifestată prin nelinișteÎnlăturarea stării de
anxietate
Susținerea psihică a
pacientului
Pacientul să prezinte
o stare de bine fizic și
psihicAm favorizat adaptarea pacientului la nivel
mediu.
Am asigurat un climat calm și de securitate
Am răspuns la întrebările și la nelămuririle
pacientului și l-am informat cu privire la
problema sa.
Am permis pacientului să-și exprime
incertitudinile și l-am asigurat de prezența
noastră
Am manifestat înțelegere față de suferința
pacientului
Am redus intensitatea durerii prin tehnici de
relaxare și am administrat tratamentul
medicamentos prescis de medic
Am prelevat produse biologice pentru Starea de
anxietate a fost
ameliorată
Pacientul cunoaște
și aplică corect
tehnicile de
relaxare
64

Dificultatea în a se odihni Pacientul să
beneficieze de somn
corespunzător
cantitativ și calitativexamene de laborator
Am urmărit și notat în foaia de observație
funcțiile vitale și vegetative
Am observat și am notat calitatea și orarul
somnului
Am învățat pacientul să practice exerciții
respiratorii câteva minute înainte de culcare
Am oferit pacientului o cană cu ceai cald
Am întocmit un program de odihnă
corespunzător organismului pacientului
Am administrat tratamentul prescris de
medic și am observat efectul acesteiaPacientul prezintă
o stare de bine
Pacientul are un
program de
odihnă
corespunzător
22.05.
2010Dificutate de a se
mobiliza cauzată de
absența activităților fizicePacientul să aibă
tonusul și forța
musculară păstratăAm planificat un program de exerciții în
funcție de capacitatea pacientului și cauza
imobilizării
Am învățat pacientul cum să execute
exerciții pasive și active și l-am ajutat să le
efectueze
Am suplinit pacientul în satisfacerea nevoior Pacientul și-a
recăpătat
mobilitatea
65

Posibila alterare a
tegumentelor și
mucoaselor cauzate de
apariția escarelorPrevenirea apariției
escarelorsale, l-am servit la pat cu cele necesare
Am educat pacientul să efectueze exerciții
active și pasive și l-am ajutat și la efectuarea
acesteia pe timpul repaosului la pat
Am menținut lenjeria de corp a pacientului
și cea de pat curată și fără pete
Am supravegheat tegumentele pacientului
pentru a observa orice schimbare a
integrității acestoraPacientul prezintă
tegumente și
mucoase integre
23.05.
2010Alterarea ritmului cardiac
manifestat prin palpitațiiScăderea valorilor
T.A. în limite
acceptabileAm asigurat repaus fizic și psihic
Am măsurat funcțiile vitae și le-am notat în
foaia de observație
Am asigurat o alimentație echilibrată ținând
cont și de afecțiunile existente
Am administrat lichide fracționat pentru a
evita creșterea bruscă a T.A.
Am administrat medicația prescrisă de
medicPacientul nu mai
prezintă palpitații
66

24.05.
2010Deficit de cunoștințe în
legătură cu educația
pentru sănătate și
autoîngrijirea după
externarePacientul să fie
capabil să respecte
restricțiileAm educat pacientul în legătură cu:
-un regim de viață echilibrat prin alternarea
perioadelor de activitate cu perioade de
repaus;
-suprimarea fumatului;
-combaterea obezității;
-exerciții fizice, plimbări;
-alimentație echilibrată;
-control periodic la medic;
-administratrea tratamentului corespunzător
la indicația și orarul prescris de medic;
-prezentarea la medic în cazul în care apar
modificări.Pacientul este
capabil să se
autoîngrijească
67

Evaluarea finală
Bolnavul internat cu diagnosticul de arteriopatie obliterantă a membrelor
inferioare stadiul 3, HTA esențială stadiul 2, se externează ameliorat cu
următoarele indicații:
Controlul periodic al INR, TQ.
1. Regim igieno dietetic:
-renunțare la fumat – aport caloric adecvat 40 kcal/kgc, din care proteine
g/kgc, lipide<30% din calorii, < 7% saturate, 10% mononesaturate, 10%
polinesaturate, colesterol<200mg/zi, glucide 50-55% din aportul caloric, fibre
alimentare 10-25g, aport de-Na 3-4g/zi.
2. Tratament medicamentos:
– Trental 400 mg2xlcp/zi; Simvastatină 10 mg lcp/zi; Pentoxifilină400 mg
2xlcp/ zi
3.Dispensarizare prin controale periodice la 1-3 – 6-12 luni, apoi din an în
an.
68

CAZUL III
CULEGEREA DATELOR
Nume: C.
Prenume: C.
Sex: masculin
Vârsta: 56 ani
Domiciliul: Mediu urban
Ocupația: pensionar
Data internării: 16.08.2010
Data externării: 22.08.2010
Diagnostic de internare: Arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare
stadiul 3, HTA stadiul 2
Diagnostic la externare: Arteriopatie cronică oblică a membrelor inferioare
stadiul 3
Motivele internării: dureri la nivelul piciorului și gambei drept, accentuate
la mers, apariția unei plăgi la nivelul vârfului halucelui stâng fără tendință de
vindecare, senzație de amorțeală la nivelul piciorului și gambei drepte.
Anameză:
Antecedente heredocolaterale -fără importanță
Antecedente personale fiziologice și patologice: HTA stadiul 2
diagnosticată cu 3 ani în urmă și tratată cu Nifedipin, Fumatril, Aspacardin;
arteriopatie cronică obliterantă diagnosticată în 2008.
Condiții de viață și muncă: bolnavul este un vechi fumător (30 țigări pe zi
timp de 30 ani), consumă alcool ocazional și 2-3 cafele pe zi. Lucrează în
condiții grele pe șantier. Este cooperant.
Istoricul bolii:
Boala actuală datează de aproximativ 2 ani, când debutează lent prin dureri
de scurtă durată, intermitente, la nivelul gambei drepte, sub formă de crampe
musculare, apărute în ortostatism prelungit și accentuate la mers. Se prezintă la
69

medicul de familie fiind diagnosticat în 2008 cu arteriopatie cronică obliterantă
a membrului inferior drept și i se prescrie tratament ambulator cu
vasodilalaloare și analgezice, pe care bolnavul nu-l urmează cu regularitate.
De aproximativ 6 luni, durerea capătă un caracter continuu, silind bolnavul
la repaus după circa 100 m de mers, iar de aproximativ 1 lună aceste dureri
persistă și în repaus.
Examenul obiectiv la internare
La internare bolnavul este în stare generală bună, afebril, apetit păstrat,
tranzit intestinal prezent, micțiuni spontane, fiziologice, fără modificări
ponderale în ultimele 6 luni, ritmul nictemeral tulburat, cu perioade de insomnie
nocturnă, TA= 165/95 mmHg.
Examenul local:
Bolnavul este examinat în orto- și clinostatism, în repaus și la mers.
La inspecție se constată: membrele inferioare simetrice, fără modificări
de circumferință, mers șchiopătat, cu impotență funcțională la nivelul piciorului
drept. Tegumentele gambei drepte sunt palide, întinse, cu lipsa pilozității.
Palparea: denotă o sensibilitate dureroasă la nivelul halucelui drept, accentuată
la mișcări pasive și active. Pulsul luat bilateral simetric arată o diminuare la
nivelul arterei femurale drepte și absența sa în aval (artera poplitee, artera tibială
posterioară și artera dorsală a piciorului.)
Ascultația: evidențiază un suflu protomezosistolic de grad 12la nivelul
arterei femurale drepte
Testele clinice constată următoarele:
1.Testul toleranței de efort "timp de claudicație" îmi arată un indice
disbazic de 50 m (2 pași/sec =120 pași/min)
2.Testul de postură pentru membrele inferioare (RATSCHOW SAMUELS)
trădează o obstrucție la nivelul arterei femurale drepte (K. ALEXANDER),
paliditatea tălpii.
70

Analiză de laborator
BIOCHIMIE
Denumirea analizei Valori obținute Valori de referință
Glicemie 135 mg% 65-110mg%
Proteinemie 7,35 mg% 6,6-8,6 mg%
Na 145 m Eq/l 135-152 mEq/l
K 3,9 m Eq/l 4,5-5,4 m Eq/l
Uree 33 mg% 15-50 mg/dl
HEMATOLOGIE
Denumirea analizei Valori obținute Valori de referință
HL 8900 mm313,6-16g%
HT 48% 40-48%
TS 0 min.55 sec. 3-4 min.
TC 8 min. 52 sec. 8-12 min.
IP 14 sec. (normal) 14 sec.
Thowell 138 sec.
INVESTIGAȚII
Hemoleucograma: L=8900/mm cub) Htc=48%; glicemie = 135 mg% ;
proteinemie = 7, 35 mg% ; ionograma Na=145mEq/l, K=3, 9mEq/l; uree=33 mg
%; TS=0min 55sec; TC=8min52sec; IP=14sec (normal 14sec. ) ; Thowell= 138
sec.
Oscilometria – cu scăderea indicelui oscilometric la nivelul membrului
inferior drept comparativ cu membrui inferior stâng și absența oscilațiiior la
nivelui arterei dorsale a piciorului drept.
-angiografia transfemurală dreaptă relevă un stop complet de 3 cm. La
nivelul gambei se vizualizează doar artera tibială posterioară și peronieră, cu
absența de la emergența arterei tibiale anterioare.
-Examenul Doppier stabilește scăderii debitului prin vasele examinate.
71

Tratament
Vasodilatator Heparină în souție glucozată 5% 6-8 ore
8-12 cg Clorhidrat de papaverină
20 ml Procaină 1%
Anticoagulant Clorhidrat de papaverină i.v. 4-8 cg la 4-6
ore
Antalgic, analgezic Dextran (Rheomacrodex) i.v.
72

Nevoile fundamentale după modelul conceptual al Virginiei
Henderson
NR.
CRT.NEVOIA MANIFESTĂRI DE
DEPENDENȚĂSURSA DE
DIFICULTATE
1.A respira și a
avea o bună
circulație-palpitații
-durere toracică-dispnee
-ritm cardiac crescut
2.A se alimenta și a
se hidrata-lipsa poftei de mâncare
-indigestie de alimente
ce nu satisfac nevoile
organismului-alimentație insuficientă
cantitativ
-refuz de a se alimenta
3.A elimina -absența scaunului mai
multe zile
-meteorism-constipație
4.A se mișca, a
păstra o bună
postură-dificultate de a se
mobiliza
-absența activităților
fizice-imobilitate
5.A dormi, a se
odihni-ore insuficiente de
somn
-treziri frecvente-insomnii
6.A se îmbrăca și a
se dezbrăca-dificultate de a se
îmbrăca și dezbrăca-neîndemânare de a se
îmbrăca și dezbrăca
7.A menține
temperatura
corpului în
limitele normale-amorțeli și furnicături
ale extremităților-hipotermie
8.A fi curat și a-și
proteja
tegumentele-neglijarea ținutei și
înfățișării sale-dezinteres față de
înfățișarea sa
73

9.A comunica -diminuarea
interacțiunii cu alții
-neîncredere în propria
persoană-comunicare insuficientă la
nivel afectiv
-stare de confuzie
10.A evita pericole -perceperea negativă a
propriului corp
-temeri
-apatie-pierderea imaginii despre
sine
-anxietate
11.A acționa după
credințele și
valorile sale-incapacitate de a
participa la activitățile
grupului religios de care
aparține-dificutate de a participa la
activități religioase din
cauza internării în spital
12.A se realiza -incertitudine în ceea ce
privește propria valoare
-incapacitate de a
rezolva probleme-devalorizare
13.A se recrea -dificultatea de a se
concentra în timpul
activităților recreative-tensiune psihică
14.A învăța -lipsa de informații cu
privire la boală, măsuri
de prevenire, diagnostic,
tratament-cunoștințe insuficiente
74

PLAN DE ÎNGRIJIRE A PACIENTULUI C.C.
DATAPROBLEMA OBIECTIVE INTERVENȚII AUTONOME ȘI
DELEGATEEVALUARE
16.08.
2010Alterarea confortului în
legătură cu durerea
Durere datorată evoluției
bolii sau tratamentuluiPacientul să prezinte
o stare de confort
Pacientul să prezinte
o scădere a
intensității
Pacientul să resimtă
scăderea intensității
dureriiAm ajutat pacientul să descrie corect
durerea
Am manifestat înțelegere față de suferința
pacientului
Am furnizat pacientului informațiile de care
are nevoie
Am asigurat legătura pacientului cu familia
prin vizite frecvente
Am urmărit și notat în foaia de observație
funcțiile vitale și vegetative
Am ajutat pacientul să descrie corect
durerea și să sesizeze momentele de remisie
Am asigurat confortul și am îndepărtat
factorii agravanți
Am administrat pacientului, pentru calmarea Pacientul prezintă
o stare de bine
Intensitatea
durerii a scăzut
75

durerii, medicamentele prescrise de medic
Am combătut simptomele cauzatoare de
disconfort și suferință
17.08.
2010Dificultate în a se odihni Pacientul să
beneficieze de somn
corespunzător
cantitativ și calitativAm întocmit un program de odihnă
corespunzător organismului pacientului
Am administrat tratamentul prescris de
medic și am observat efectul acestuiaPacientul are un
program de
odihnă
corespunzător
18.08.
2010Alterarea eliminărilor
manifestată prin
constipațiePacientul să prezinte
tranzit intestinal în
limite normaleAm determinat pacientul să ingere o
cantitate sificientă de lichide
Am urmărit și notat în foaia de observație
consistența și frecvența scaunelor
Am efectuat clisma evacuatoare
Am administrat, la indicația medicului,
medicamente cu efect laxativ și am urmărit
reacția acestora
Am monitorizat funcțiile vitale și vegetative
și le-am notat în foaia de observațiePacientul are un
tranzit intestinal
în limite normale
19.08.Risc crescut pentru Prevenirea leziunilor Educ pacientul să evite traumatizările Pacientul nu
76

2010leziuni cutanate datorită
evoluției boliicutanate extremitățior (mers, încălțăminte)
Mențin o igienă adecvată a picioarelor (baie,
tăiatul unghiilor, șosete, bumbac)
Educ pacientul în vederea combaterii
obezitățiiprezintă leziuni
cutanate
20.08.
2010Deficit de cunoștințe în
legătură cu educația
pentru sănătate și
autoîngrijire după
externarePacientul să fie
capabil să respecte
restricțiileEduc pacientul să aibă un regim de viață
echilibrat:
-suprimarea fumatului, alcoolului;
-alimentație echilibrată;
-control periodic la medic;
-administrarea tratamentului corespunzător
la indicația medicului;
-prezentarea la medic în cazul în care apar
modificări.Pacientul este
capabil să se
autoîngrijească
77

Evaluarea finală
Bolnavul internat cu diagnosticul de arteriopatie obliterantă a membrelor
inferioare stadiul 3, HTA esențială stadiul 2, se externează ameliorat cu
următoarele indicații:
1. Regim igieno-dietetic:
– renunțare la fumat – aport caloric adecvat 40 kcal/kgc, din care proteinei
g/kgc, lipide<30% din calorii, <7% saturate, 10% mononesaturate, 10%
polinesaturate, colesterol<200mg/zi, glucide 50-55% din aportul caloric, fibre
alimentare 10-25g, aport de Na 3-4g/zi.
2. Tratament medicamentos
a. Aspenter 1 cp pe zi la prânz (permanent);
b. Yessel Due F, 1 cp dimineața și 1 cp seara, se absoarbe mai bine pe
nemâncate (2 ore înainte de masă) până trece în stadiul II A (merge peste 200
metri fără dureri, cârcei, crampe, mai bine până nu mai are dureri deloc la mers,
chiar rapid – cam 1 an);
c. Pentoxifilin R 2×1 cp/zi, 2 luni;
d. Omega 3 plus 3x1cps/zi (încetinește depunerea de grăsimi) (permanent);
e. Exercițiu de mers: antrenament progresiv; opririle din mers se vor face
înainte cu câțiva pași de apariția durerii și distanta de mers se va lungi
corespunzător cu indicele de marș;
f. Cura balneară la Covasna, mofetele, foarte utile pentru dezvoltarea
circulației colaterale, alături de măsurile anterior recomandate.
78

CAPITOLUL VI: EDUCA IA PENTRU Ț
S N TATEĂ Ă
Îngrijirea piciorului arteriopat:
Igiena piciorului:
•Spălarea picioarelor minim o dată pe zi;
•Apă călduță și săpun blând;
•Uscarea atentă a picioarelor, inclusiv interdigital, prin presare-apăsare
blândă;
•Evitarea frecării.
Confortul termic al piciorului arteriopat:
•Folosirea lenjeriei și ciorapilor de bumbac;
•Evitarea frigului la extremități;
•Evitarea aplicării directe a căldurii la extremități;
•Evitarea înotului în apă rece;
•Evitarea arsurilor solare.
Siguranța piciorului arteriopat:
•Protejarea piciorului prin efectuarea exercițiilor de gimnastică medicală la
nivelul solului;
•Evitarea aglomerațiilor;
•Tăierea atentă a unghiilor (după 10 minute de înmuiere, drept).
Confortul fizic al piciorului arteriopat:
•Încălțăminte largă, din piele, cu calapod comod, confortabil;
•Evitarea umezelii (spray antiperspirant, talc);
•Piciorul uscat va fi protejat prin ungere cu vaselină.
Prevenirea compresiunilor vasculare:
79

•Evitarea jartierelor;
•Evitarea pozițiilor de încrucișare a membrelor;
•Plasarea picioarelor în pat pe pernă;
•Plasarea unor comprese interdigitale de bumbac.
Exercițiu fizic:
•Plimbări în pas de voie. Supraveghere medicală:
•Durere,eritem, edem;
•„piciorul atletului";
•Evitarea medicației nerecomandate de medic.
Întreruperea fumatului
Respectarea strictă a tratamentului medicamentos prescris și
individualizat:
•Medicația vasodilatatoare;
•Medicația antalgică.
Obținerea complianței bolnavului și aparținătorilor față de planul
terapeutic individual al pacientului
•Respectarea programului de supraveghere medicală și a vizitelor
periodice programate;
•Semnalarea rapidă a oricărei modificări semnificative a stării clinice
a piciorului arteriopat.
80

CONCLUZII
Arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare determină un handicap
funcțional și agravează semnificativ prognosticul vital al pacienților cu această
patologie.
Simptomul predominant al arteriopatiei obliterante îl constituie durerea
apărută la mușchii gambei, sub forma unei crampe care apare după mersul pe
jos. La începutul bolii, pacienții pot să nu aibă simptome, dar pe măsură ce
îngustarea arterială se agravează, durerea devine din ce în ce mai prezentă.
Discomfortul este resimțit ca o "crampă musculară" care apare cel mai frecvent
în gambă, coapsă, șold, fese sau în picior. În mod caracteristic, durerea apare la
efort, în timpul mersului și se ameliorează sau dispare la scurt timp după
încetarea efortului.
Pot să apară, de asemenea, simptome precum senzația de arsură, răcirea
picioarelor, oboseala sau scăderea masei musculare. În unele cazuri, pielea
devine lucioasă, părul de pe picioare se rărește, unghiile se deformează și cresc
greu. În stadiile finale ale bolii poate să apară necroza (moartea unor mici
porțiuni ale degetelor).
Tratamentul arteriopatiei obliterante poate fi medicamentos sau chirurgical,
în funcție de stadiul bolii și de gradul de severitate al acesteia. Tratamentul
medicamentos contribuie la ameliorarea simplomelor și la încetinirea evoluției
bolii.
Medicul poate recomanda un tratament antiagregant, cu aspirină, pentru a
preveni, astfel, formarea cheagurilor de sânge în interiorul vaselor. Tratamentul
hemoreologic cu pentoxifilină poate ajuta la scăderea gradului de vâscozitate a
sângelui și la creșterea fluxului în țesuturile ischemice. Pentru a calma durerea,
poate fi administrată o medicație antialgică.
81

Pacienții cu simptomatologie severă, în cazul cărora simptomele apar după
parcurgerea unor distanțe scurte sau în repaus, pot apela la unele proceduri de
revasculizare intervențională (angioplastie).
Prevenirea arteriopatiei obliterante constă în evitarea factorilor de risc.
Astfel, este recomandată evitarea fumatului și a consumului de grăsimi. La fel
de importantă este ținerea sub control a unor afecțiuni care pot grăbi procesul de
dezvoltare al arteriopatiei obliterante. Dintre acestea menționăm diabetul
zaharat, hipertensiunea și dislipidemia.
82

BIBLIOGRAFIE
1.Borundel.C.-Carte de medicină internă pentru cadre medii , Ed.Medicală,
2008;
2.Gherasim,L – Medicină internă ,II, Ed. Medicală, 2005;
3.Laza, D – Îndreptar profilactic și terapeutic de medicină naturistă , Ediția
a 2-a, Ed. "Păzitorul Adevărului", Făgăraș, 1993;
4.Mozeș,C.-Tehnica îngrijirii bolnavului , Ed. Medicală, 2007;
5.Mincu,I – Alimentația omului bolnav , Ed. Medicală, București,1980;
6.Titircă. L. – Nursing-Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții
medicali, Ed. Viața Medicală românească, 2005;
7.T.Titircă.L – Îngrijiri speciale acordate pacienților de către asistenții
medicali, Ed. Viața Medicală Românească, 2006;
8.S.Titircă. L – Breviar de explorări funcționale și îngrijiri acordate
bolnavului, Ed. Viața Medicală românească, 2008;
9.Ungureanu.G.-Terapeutică medicală , Ed. Polirom, 2006.
83