SCOALA POSTLICEAL A SANITARA CENTRUL DE STUDII ȘTEFAN CEL MARE ȘI [609548]

1

MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE
SCOALA POSTLICEAL A SANITARA CENTRUL DE STUDII „ ȘTEFAN CEL MARE ȘI
SFÂNT ”

SPECIALIZAREA:
ASISTENT MEDICAL GENERALIST

Coordonator: Absolvent: [anonimizat]. Bojescu Florina Cervinschi Cosmin
AMG  B

Suceava 2019

2

MEMORIU JUSTIFICATIV

Bolile cerebro -vasculare au o morbiditate și mortalitate crescută, numărul cazurilor sporind
datorită frecvenței aterosclerozei și hipertensiunii arteriale, dar și prelungirii duratei medii de viață a
omului societ ății moderne care favorizează posibilitatea apariției accidentului vascular cerebral pe
fondul sclerozei vasculare fiziologice.
Din nefericire, tulburările vasculare ale creierului au o incidență din ce în ce mai timpurie,
aparținând vârstei mijlocii și uneori chiar vârstei tinere, oameni în plină activitate și sănătate,
aparent, căzând victime acestei afecțiuni.
Efectuând stagiul într -o secție de neuro -chirurgie, unde oamenii sunt aproape dependenți de
prezența și ajutorul asistentelor medicale trebuie să recunosc că mi -am descoperit latura umană,
feminină și maternă: oamenii în calitatea lor de pacienți, tânjesc mai mult după un zâmbet, o figură
luminoasă și înțelegătoare, o vorbă blândă și veselă decât după tratamentul medicamentos.
Pornind de la ide ea că accidentul vascular cerebral este cel mai important capitol din
patologia creierului m -am hotărât, ca la lucrarea de diplomă, să îmi aleg tema : ” Îngrijirea
pacientului cu accident vascular cerebral”.

CUPRINS

CAPITOL UL  : Noțiuni de anatomie și fiziologie a sist emului nervos …… pg 3
CAPITOLUL  : Accidentul vascular cerebral
1. Defin iție si clasificare …………………………………………… …..pg 8
2. Etiologie …………………………………..… …….. …………….. ……… ..pg 9
3. Simptomat ologie …………………………………….. …….. …….. ….pg 11
4. Diagnostic p ozitiv și diferențial ….…… …..……………. ……….. ……..pg 13
5. Tratament ………………………… ……………………… …….. ……pg 15
6. Evoluție și prognostic …………………………………… …….. ………pg 17
CAPITOLUL   Rolul asistentei medicale în îngrijirea bolnavului cu accident vascular cerebral
………….…… ……..………….. ………….. ………………… pg 18
Cazuri clinice și proces e de îngrijire ………………………… …………………pg 19
BIBLIOGRAFIE ………………………… ………………………..… ……….pg 40

3
CAPITOLUL 

Noțiuni de anatomie și fiziologie
a sist emului nervos

Totalitatea organelor se constituie predominant din țesut nervos specializat în receptarea,
transmiterea și prelucrarea excitațiilor sau informațiilor din mediul intern sau extern și formează
sistemul nervos, pe care îl găsim în componența tuturor organismelor.
Organismul uman se comportă ca un complex unitar -funcțional datorită coordonării și reglării
nervoase, proprietăți ale sistemului nervos.

ROLUL SISTEMULUI NERVOS :
– este de a face legătura între mediul extern și organism,
– a regla, co ordona și conduce activitatea tuturor țesuturilor, organelor și sistemelor ce
alcătuiesc organismul,
– a adapta organismul la mediul extern și de a dirija funcțiile interne ale acestuia.
Excitațiile, stimulii proveniți din țesuturi și organe ale corpului sau din contactul
organismului cu exteriorul sunt primite de către sistemul nervos sub forma influxului nervos ce este
analizat, elaborându -se, pe baza lor, comenzi trimise sub formă de impulsuri spre toate organele și
sistemele.
Aceste „răspunsuri” aparțin e tajelor superioare ale sistemului nervos, dar organul care
conduce propriu -zis funcțiile acestora este scoarța cerebrală.
Realizarea unității diferitelor organe și sisteme ale organismului, precum și unitatea dintre
organism și mediu este efectuată prin ac te reflexe, acestea fiind arcurile reflexe simple și complexe.

Elementele componente ale arcului reflex sunt :
– receptorii,
– calea aferentă,
– centrii nervoși de integrare,
– calea eferentă,
– efectorii.
Receptorii sunt formațiuni sau organe specializate în

4
recep ționarea modificărilor fizice și/sau chimice din mediul intern sau extern pe care le transformă în
flux nervos. Receptorii care receptează stimulii din mediul extern se numesc exoreceptori și se
găsesc la nivelul pielii și în mucoasa nazală superioară, în retină. Receptorii care receptează stimuli
din mediul intern se numesc interoreceptori și se găsesc în oase, tendoane, mușchi – situații în care se
numesc proprioreceptori – sau pot fi întâlniți în organele interne și se numesc visceroreceptori.
Calea afer entă poate fi alcătuită din unul sau mai mulți neuroni care transmit fluxul nervos
la centrii nervoși de integrare, care sunt grupe mari de neuroni situate în substanța cenușie a
sistemului nervos central. La acest nivel se prelucrează informațiile și se e laborează răspunsurile
adecvate.
Calea eferentă este formată din unul sau mai mulți neuroni care transmit sub forma de influx
nervos comenzile elaborate de centrii nervoși de integrare la organele efectoare.
Organele efectoare sunt reprezentate prin muscul atura scheletică și viscerală și prin glandele
cu secreție internă sau externă. Musculatura răspunde prin contracție, iar glandele prin secreție.

Pe baza celor două funcții principale ale sistemului nervos, acesta este împărțit în:
A. SISTEM NERVOS SOMA TIC sau al vieții de relație.
B. SISTEM NERVOS VEGETATIV.

A. SISTEMUL NERVOS SOMATIC asigură legătura cu mediul extern și se împarte în:
1. Sistem nervos central,
2. Sistem nervos periferic.

1. SISTEMUL NERVOS CENTRAL este învelit în trei membrane cu rol trofic, pro tector, numite
meninge:
– duramater
– arahnoida
– piamater

Sistemul nervos central es te alcătuit din:
a. encefal,

5
b. măduva spinării.

a. Encefalul este așezat în cutia craniană și este format din:
– două emisfere cerebrale (stânga și dreapta),
– formațiunile de la baza creierului,
– trunchiul cerebral,
– cerebelul.
Emisferele reprezintă partea cea mai dezvoltată a sistemului nervos, separate printr -un șanț
adânc, o fisură interemisferică sau longitudinală. Fiecare emisferă cuprinde patru lobi ce sunt
împărțiți prin șanțuri în circumvoluții:
– frontal – cortex motor,
– parietal – cortex senzitiv,
– temporal – cortex auditiv,
– occipital – cortex vizual.
Lobul frontal se află la nivelul circumvoluției frontal ascendent. Dacă este lezat apar deficite
motorii (paralizii), tulburări în articulația vorbirii, tulburări de comportament.
Lobul parietal este sediul cortic al al analizatorului sensibilității generale. Dacă este lezat,
apar tulburări privind aprecierea volumului, formei, greutății diferitelor obiecte, iar prin distrugerea
totală rezultă nerecunoașterea prin atingere și pipăit a unui obiect.
Lobul temporal este sediul cortical al analizatorului auditiv, olfactiv și vestibular. Dacă este
lezat, poate apărea surditate verbală, cecitate verbală, apraxie, tulburări de echilibru, halucinații
auditive.
Lobul occipital este sediul cortical al analizatorului vizual. Da că este lezat, pot apărea
halucinații vizuale, tulburări de orientare în spațiu.
Formațiunile de la baza creierului sunt:
– diencefalul,
– corpii striați.
Diencefalul dă naștere la mase de substanță cenușie situate în jurul ventriculului III, cu
următoarele de numiri:
– talamusul – popas de releu pentru fibrele senzitive ce ajung la scoarța cerebrală,
– hipotalamusul – coordonează sistemul vegetativ și sistemul endocrin.
Corpii striați sunt reprezentați de:
– nuclei cu substanță cenușie care coordonează mișcările auto mate și tonusul muscular.
În caz de leziune are loc sindromul extrapiramidal.

6

Trunchiul cerebral este puntea de legătură între măduvă și creier, situat în axul median al
etajului inferior al cutiei craniene. De jos în sus este format din următoarele et aje:
– bulb rahidian,
– protuberanta (puntea lui Varollio),
– mezencefalul.

Cerebelul este localizat în partea posterioară și inferioară a cutiei craniene, sub lobii occipitali ai
emisferelor cerebrale. Este suprapus trunchiului cerebral, legat de aceasta prin pedunculi ce rebeloși.

Cerebelul este alcătuit din:
– două emisfere cerebeloase,
– vermis.
Și îndeplinește următoarele funcții:
– coordonarea motorie prin neocerebel,
– menținerea echilibrului prin cerebelul vestibular,
– reglarea tonusului muscular prin cerebelul spinal.

b. M ăduva spinării este un țesut situat în canalul rahidian (ca o coloană cilindrică) de la nivelul
primei vertebre cervicale până la nivelul lombarei a doisprezecea unde se termină prin conul medular
în formațiunea filiformă „filum terminale”, având o umflătu ră cervicală și una lombară.

Structura int ernă a măduvei

a. Substanța cenușie este dispusă în forma literei H în jurul canalului ependimar. Prezintă două
coarne anterioare întinse până la periferie (funcții motorii) și două coarne posterioare (funcții
senzitive) legate între ele prin comisura cen ușie. Între coarnele anterioare și posterioare în regiunea
dorsală este situat cornul lateral cu funcții vegetative.
b. Substanța albă este alcătuită din fibre nervoase mielinice, fibre nervoase amielinice și nevroglii
(țesut de susținere).
2. SISTEMUL NERVOS PERIFERIC

7
Este cel mai complex și evoluat aparat asigurând co ordonarea armonioasă a majorității funcțiilor
organismului uman. El este alcătuit din nervi spinali și nervi cerebrali sau cranieni, transmisia
nervoasă fiind asigurată de celulele nervoase și prelungirile lor ce formează împreună neuronii.
Nervii spinali (rahidieni) constituie căile de conducere a influxului nervos spre și de la măduva
spinării. Iau naștere pr in unirea fibrelor nervoase ale rădăcinilor posterioare și anterioare, după ce au
străbătut cele trei învelușuri ale meningelui. Nervii spinali sunt alcătuiți din fibre nervoase, motorii,
somatice și senzitive. Sunt nervi micști care prezintă o rădăcină an terioară (motorie) și una
posterioară (senzitivă).
Nervii cranieni în raport cu funcțiile lor sunt considerați ca nervi senzitivi, motori și micști, sunt
în număr de 12 perechi, notați cu cifre romane:

I. Nervul olfactiv,
II. Nervul optic,
III. Nervul oculomotor,
IV. Nervul trohlear sau patetic,
V. Nervul trigemen,
VI. Nervul abducens,
VII. Nervul facial,
VIII. Nervul acustico -vestibular (vestibulocohlear),
IX. Nervul glosofaringian,
X. Nervul vag (pneumogastric),
XI. Nervul accesor sau spinal,
XII. Nervul hipoglos.

B. SISTEMUL NERVOS VEGETATIV este acea componentă a sistemului nervos care
coordonează activitatea viscerală inconștientă. Deși este separat periferic la nivelul formațiunilor
nervoase superioare, există o strânsă îmbinare între funcțiile vegetative și cele somatice. Datorită
acestei strânse corelări, se poate afirma că sistemul ner vos vegetativ, în legătură cu sistemul nervos
somatic are rol integrator și coordonator al funcțiilor viscerale.

a. Sis temul nervos simpatic exercită diferite acțiuni asupra organelor .
Rolul important al simpaticului se evidențiază, în special în situații neobișnuite, periculoase,
când pune în condiții optime organismul pentru „fugă sau luptă”.

8

b. Sistemul nervos parasimpatic exercită acțiuni mai discrete, dar mult mai extinse, comparativ cu
cele ale simpaticului, intervenind în reglarea activității vegetative în condiții obișnuite de viață, în
majoritatea cazurilor acțiunea parasimpaticului este opusă inervației simpative.
Sistemul nervos conduce, sub controlul centrilor din sistemul nervos central și al scoarței
cerebrale, procesel e care, în mod normal, se află în afara controlului voluntar. Prin activitatea sa
variată, sistemul nervos vegetativ exercită menținerea constantă a mediului intern și reglarea
funcțiilor organelor interne.

CAPITOLUL II
ACCIDENTUL VASCULAR CER EBRAL
Definitie
Accidental vascular cerebral este o întrerupere brusc ă a fluxului sanguin către creier. Poate fi
determinat de un spasm arterial, un embolism sau o tromboză la nivelul unui vas de sânge.
Accidental vascular cerebral poate varia de la o st are foarte gravă, cu paralizii, pierdere de cunoștintă
și chiar moarte, până la o dificultate temporară cu amorțeli și pierderea vorbirii, care revin la normal
în câteva ore sau zile.
Clasificarea accid entelor cerebrale vasculare
A. ACCIDENTE VASCULARE ISCHEMICE
a) Atacul ischemic tranzitor (AIT) este o ischemie de scurt ă durată, cel mai des de origine
embolic. Produce semne și simptome de focar care durează mai puțin de 24 de ore (de obicei
5-20 minute). Meca nismele responsabile pentru producerea unui atac ischemic tranzitor sunt
scăderea fluxului arterial datorate unei stenoze extinse sau ocluției arteriale și embolismul.
b) Deficitul neurologic reversibil caracterizează un proces ischemic în care deficitul neur ologic
se recuperează de obicei în 24 -72 ore, dar care poate dura uneori până la o săptămână.

9
c) Accidentul vascular în evoluție (progresiv). Este un proces ischemic de focar, în care
ischemia se agravează cu trecerea timpului și starea pacientului se înrăută țește în ciuda unui
tratament adecvat. Apare de obicei datorat unei tromboze în evoluție.
d) Accident vascular costituit. Este un accident vascular cerebral care a dat tulburările
neurologice maxime și care încep să se amelioreze. Uneori este precedat de unul sau mai
multe atacuri ischemice tranzitorii cu câteva săptămâni sau luni.
B. ACCIDENTE VASCULARE HEMORAGICE
a) Hemoragia intracerebral ă este cea mai întâlnită formă a hemoragiei intracraniene
nontraumatice. Cel mai des se produce datorită hipertensiunii arteria le. Vârsta înaintată și
consumul excesiv de alcool nasc riscul apariției ei. La tineri consumul de cocaină este un
factor de risc important.
b) Hemoragia subarahnoidiană. Apare cel mai frecvent datorită unei malformații arteriovenoase
sau extensiei în spațiul subarahnoidian a unei hemoragii intracerebrale.
Etiologie

Accidentul vascular cerebral e ste determinat de trei factori:
a) Factori de risc:
– Vârsta – are inciden ță mai mare la persoanele între 40 și 60 de ani, este mai rar la persoanele î ntre
20 și 40,
– Sexul – hemoragia cerebrală are o incidență aproximativ egală între două sexe, spre deosebire de
infarctul cerebral care apare mai frecvent la sexul masculine,
– Ereditatea – este admis ă ca fiind un factor genetic în hipertensiunea arteria l,
– Obezitatea – favorizeză instalarea aterosclerozei, se susține relația între supraponderalitate și
hemoragia cerebrală. De altfel obezitatea apare ca un factor de risc ce acoperă întreaga patogenie
cerebro -vasculară,

10
– Diabetul zaharat – are rol însemn at în geneza apoplexiei cerebrale prin faptul că, deteriorările
peretelui vascular cu ateroscleroze consecutive, pot duce la accidente hemoragice la nivelul
creierului într -o proporție de 10 -20 %,
– Toxicele – (cafea, alcool, tutun, etc) au acțiune toxică asupra vaselor cerebrale,
– Factorii socio -profesionali – solicit ări intense pe plan profesional, excesul de responsabilitate
profesională, situații conflictuale, schimbări bruște și frecvente ale modului de viață și a activității cu
dezadaptare consecutiv ă,
– Anotimpul favorizează apariție aterosclerozei,
– Factorul nervos – cauzează o serie de disfuncții pe plan metabolic,
– Sedentarismul – lipsa activității fizice și a mișcării contribuie la apariția aterosclerozei.
b) Factorii determinanți
– Factorii care modifică structura peretelui vascular:
 Hipertensiunea arterial are un rol major în provocarea hemoragiei cerebrale, când este
îndelungată cu valori mari, induce apariția unor modificări vasculare la nivel cerebral,
accelerarea dezvoltării aterosclerozei,
 Ateroscleroza cerebral – este cauza producerii rupturii vasculare, poate sta la originea
unor anevrisme la nivel cerebral.
– Particularit ăți anatomice ale vascularizării cerebrale:
 Dispunerea arterelor cerebrale terminale,
 Dispunerea anatomic ă a ramurilor v entriculo -striate,
 Distribu ția anatomică a sistemelor circulatorii cerebrale.
-Factorii implicați în mecanismul hemostazei – orice tulburare între factorii vasculari, trombocitari și
plasmatici ai hemostazei pot genera apariția unui focar hemoragic.

c) Facto ri declanșatori

11
 Traumatisme psiho -afective, oboseală fizică,
 Stări de încordare (conflictuale, emoționale),
 Excese alimentare (mese copioase), excese alcoolice,
 Insolația,
 Prezen ța unor dureri visceral,
 Varia ții bruște de temperatură și presiune.

Simptomatologia
Simptomatologia clinică a hemoragiei cerebrale este diferită, în raport cu masivitatea sângerării,
cu localizarea ei și cu modalitatea de debut (supra acută, acută sau subacută). În majoritatea
cazurilor, are un debut brusc, abrup t, dar există și cazuri în care poate avea un caracter progresiv.
Semnele prodromale constau în cefalee, amețeli intermitente, fenomene vizuale sub forma unor
obnubilări pasagere ale vederii, dizartrie, parestezii, pareze, vărsături.
I.HEMORAGIA CEREBRAL Ă
Reprezintă unul din tablourile clinice cele mai dramatice ale patologiei neurologice și
realizează un aspect clinic -evolutiv impresionant, de multe ori cu sfârșit letal. Constituie o suferință
cerebrală de o mare gravitate, atât prin riscul vital, cât și p rin cel funcțional. Hemoragia cerebrală se
caracterizează printr -o revărsare difuză de sânge în interiorul parenchimului cerebral cu dilacerarea
acestuia, având ca mecanisme principale de producere fie o ruptură a peretelui vascular, fie
eritrodiapedeză. A ceasta reprezintă hemoragia cerebrală primară, nediferențiată de hemoragiile
secundare.
1. HEMORAGIA CEREBRALĂ SUPRAACUTĂ – reprezintă aspectul cel mai frecvent întâlnit.
Ictusul apoplectic se declanșează dramatic, fără semne premonitorii, de obicei la un bolnav în jurul
vârstei de 50 de ani, pletoric și/sau obez, hipertensiv și/sau ateromatos.

12
Bolnavul prezintă grave tulburări neuro -vegetative:
 Respirație periodic de tip Cheyne -Stokes, bronhoplegie cu acumulare de mucozități în
rinofaringe, trahee și bronhii,
 Hipertermie (40°C) cu prog nostic nefast, se constată prezența tahicardiei,
 TA scade la instalarea ictusului,
 Incontinen ța sau retenția urinară, oligurie,
 Albuminurie, glicozurie,
 Edeme cutanate,
 Tulbur ări trofice,
 Escare precoce, îndeosebi pe partea hemiplegiei,
 Edemul pulmonar est e un fenomen de mare gravitate al apoplexiei.
2. HEMORAGIA CEREBRAL Ă ACUTĂ – are, de asemenea, un debut brusc, dar mai puțin
dramatic cu sau fără semne prodromale. Simptomul inaugural este cefaleea de mare intensitate, după
care rapid se instalează o comă mai puțin profundă decât la forma precedentă, dar care se poate
agrava progresiv .
3. HEMORAGIA CEREBRALĂ SUBACUTĂ – bolnavul prezintă mai frecvent fenomene
premonitorii decât formele precedente, căro ra le succedă o stare de obnubilare asociată cu neliniște.
Examenul neurologic demonstrează existența unui deficit senzitivo -motor pe un hemicorp.
Altă formă clinică este EDEMUL CEREBRAL ACUT : apare ca urmare a unei tulburări
circulatorii consecutive unei hipertensiuni arteriale și mai rar, unui process infecțios, alergic sau
toxic.

13
Semnele clinice în accidentele vasculare -cerebrale în func ție de localizare sunt date de
principalele sindoame neurologi ce:
Sindromul piramidal – este ansamblul de simptome provocate de leziunile fascicolului
piramidal pe traiectul encefalic sau medular.
Manifestarea principală a sindromului este hemiplegia caracterizată prin pierderea motilității
voluntare a unei jumătăți a corpului, datorită lezării unilaterală a fibrelor piramidale deasupra
cervicalei a V -a.
Cauzele principale ale hem iplegiei sunt accidentele vasculare -cerebrale, tumorile intracraniene și,
mai rar, traumatismele. Ea apare datorită hipertensiunii arteriale, fiind semnul caracteristic în
tromboza cerebrală.
Hemiplegia evoluează în două faze: hemiplegie flască și hemipleg ie spasmodică.
Hemiplegia flască durează câteva ore sau zile cu hipotonie sau reflexe osteotendinoase abolite.
Se caracterizează prin semne de paralizie facială, iar la nivelul membrelor inferioare și superioare
hemiplegice, forța musculară este abolită, h ipotonie și reflexe osteotendinoase abolite, semnul
Babinski prezent.
Hemiplegia spasmodic ă apare după o perioadă de hemiplegie flască cu contractură și reflexe
exagerate, fază în care unele mișcări devin posibile.

Sindromul extrapiramidal – este ansamblul de simptome provocate de leziunile nucl eilor
cenu șii centrali. Cuprinde sindromul Parkinson produs de leziunile nucleului candat și putameu.

Diagnosticul pozitiv și diferențial

Diagnosticul pozitiv se pune pe datele clinice, anamneza, istoricul și riscul bolii cu
antecedentele sale.

14
 Diagnosticul de accident vascular cerebral se bazează pe cefalee intensă, vărsături, convulsii,
tulburări de vedere, amețeli, greutate în gândire și exprimare, tulburări secundare unei crize
hipertensive.
 Diagnosticu l în edemul cerebral este relativ simplu în contextul unei hipertensiuni arteriale în
care semnele neurologice sunt difuze, fără focalizare.
Diagnosticul diferen țial
Edemul cerebral se deosebe ște de:
 Ateroscleroza cerebrală,
 Hematomul intracerebral extradu ral,
 Hemoragia subarahnoidiană, etc.
Hemoragia cerebrală se deosebește de:
 Ischemia cerebrală care apare după 60 de ani și cuprinde ateroscleroza constant, infarctul
miocardic, aortite, artrite ale membrelor inferioare,
 Hemoragia subarahnoidiană,
 Hematomul intraparenchimatos netraumatic,
 Hematomul extradural,
 Encefalopatie hipertensivă acută,
 Tumori cerebrale.
Diagnosticul diferențial între hemoragia cerebral și infarctul cerebral este de cele mai multe ori
extrem de dificil cu excepția atacurilor ischemice tranzitorii care prin caracterul lor își parafează
diagnosticul. Există o serie de elemente diferențiate între atacul apoplectic și cel ischemic:
 Brutalitatea,
 Instalarea bruscă accidentului,
 Constituirea progresivă a deficitelor motorii și a tulburărilor de consistență,

15
 Cefalee puternică,
 Hemoragia în atacul apoplectic se instalează în cursul zilei în vreme ce atacul ischemic se
produce mai adesea în cursul nopții,
 Uneori apariția unei bradicardii la debutul unui accident vascular cerebral poate fi revela toare
pentru hemoragie,
 Prezența semnelor meningeale,
 Midriaza ipsilaterală,
 Prezen ța semnelor de inundație ventriculară,
 Apariția precoce a hipertermiei și a unor i mportante modificări vegetative,
 Evidențierea hemoragiilor retiniene și a edemului papilar,
 Creșterea bilirubinemiei,
 Examenul L.C.R. tranșează diagnosticul în peste 70% din cazuri,
Complicații:
 Tulburări trofice care pot apărea precoce sub forma unor zone roșiatice cutanate, edeme,
flictene, escare de decubit în partea paralizată,
 Infec ții pulmonare,
 Infec ții urinare,
 Hemoragii digestive, explosive sau hematemeza,
 Infec ții retiniene, ulcerații corneene,
 Infecții bucale.

Tratamentul

16
Tratamentul hemoragiei cerebrale
Măsurile de prevenire a hemoragiei cerebrale vizează îndepărtarea factorilor de risc prin
combaterea alcoolismului și tratamentului c orect al hipertensiunii arteriale, luesului și bolilor de
sânge.
Tratamentul medicamentos constă în administrarea de medicamente ganglioplegice,
hexametoniu/pendiomid sau neuroplegice – Clorpromazina, aceasta din urmă având și efect
sedativ asupra bolnavi lor agitați.
Medicamentele hemostatice: Acid Epsilon -Aminocoproic, Vitamina K, Venostat), se
administreaz ă, de asemenea, deși unii autori le contest[ utilitatea.
Edemul cerebral este comb ătut cu ajutorul soluțiilor de Manitol 20%, Glucoză 30%, injecție
lent intravenos.
La apari ția febrei se instituie imediat tratament cu anitibiotice (la început cu Penicilină și
Streptomicină apoi dacă este necesar cu alte antibiotice). În unele hemoragii este indicat
tratamentul neurochirurgical.
Tratamentul simptomati c se referă la stările de agitație psihomotorie (tranchilizante),
vărsăturile cu ajutorul unei sonde gastrice prin care se aspiră lichidul din stomac și se dau
Torecan, Emetiral și Propizin

 Tratamentul edemului cerebral -acut
Procesele sunt urm ătoarele:
Osmoterapie, Sulfat de Mg solu ție 25% i.v., Glucoză soluție 33% și soluție de uree
concentrată se administrează deoarece reduc valorile mari ale tensiunii arteriale.
Serumalbumina concentrat ă s-a dovedit utilă prin mobilizarea umorilor tisulare în caz de
urgență în stările de șoc.

17
Dextranul solu ție 20% ameliorează microcirculația și are o acțiune favorabilă în stările de
infarct cerebral, dar au o slabă acțiune antiedematoasă. Se administrează 500 ml la 24 ore timp de 2 –
3 zile.
Manitol solu ție 20% sau 25 %, se administreză 20% 500 ml în perfuzie.
Fructoza se administreaz ă în soluție 30 -40% în doze de 2 -3 g în doză unică, timp de 20
minute.
Glicerolul este singurul produs din aceste osmoactive ce se poate asministra pe cale gastrică.
Se poate administra și i.v. în soluție 20% (în ser fiziologic). Este lipsit de toxicitate și poate fi utilizat
timp îndelungat. Glicerolul ameliorează circulația, în sensul că reface circulația în rețeaua vasculară,
eliberată de presiunea edemului acut.
Ser glucozat hiperton ic – reduce rapid edemul.
Se administreaz ă Glucoză 10% 200ml în perfuzie. Pentru fiecare 250 ml de glucoză se
administrează 1 u.i insulină la 1 g glucoză.
Sulfatul de Mg 25% i.v. lent în cantitate de 10 -20 ml de 2 ori timp de 3 -5 zile.

Evoluție și prognostic
În edemul cerebral, evoluția spontană este variabilă, de la deces prin angajare cerebrală sau stare
de rău epileptic până la apariție unor semne neurologice de focar. Este posibilă și regresia spontană a
fenomenelor. Caracterul re gresiv al simptomatologiei explică raritatea cazurilor anatomice.
În hemoragia cerebrală, evoluția poate fi de mai multe tipuri: cu faze de revenire urmate de
intensificarea simptomatologiei sau ducând la deces în câteva ore de la inundarea ventriculară. Î n
cazurile în care bolnavii rămân cu sechele, recuperarea funcțională fiind mult mai redusă, iar o parte
a hemiplegiei are și afazie.
Prognosticul este dezastruos atât prin mortalitatea ridicat ă cât și prin sechele grave în caz de
supraviețuire. În hemora gia subarahnoidiană, deși evoluția este frecvent favorabilă, prognosticul
rămâne rezervat, fiind destul de obișnuit.

18

CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA BOLNAVILOR CU ACCIDENT
VASCULAR CEREBRAL

Asistenta medicală este o profesionistă în munca medico -sanitară, situată pe cea mai înaltă
treaptă a cadrelor medii sanitare. Ea este pregătită pentru îngrijirea bolnavilor, ținând sub
supraveghere permanentă bolnavii, urmărind toate complicațiile și accidentele posibile ale bolii de
bază și a le tratamentului aplicat, pe care trebuie să le cunoască în toate amănuntele și să le
recunoască în caz de nevoie. Posedând cunoștințele necesare, ea va interveni, în limita sarcinilor sale,
în toate cazurile de urgență, pentru a nu pierde nici un moment p ână la sosirea medicului.
Asistenta medicală cunoște toate tehnicile curente ale examinărilor complementare necesare
stabilirii diagnosticului. Execută recoltările de produse biologice și patologice, sondaje, etc. și
pregătește bolnavii pentru examinăril e paraclinice, radiologice, endoscopice etc. Efectuează formele
legate de internarea și externarea bolnavilor din spital, ține la curent evidențele administrative și
medicale ale bolnavului, făcând adnotările necesare în foaia de temperatură și observație. Pe baza
inddicațiilor prescrise de medic în foaia de observație, pregătește condica de medicamente.
Formulează regimul dietetic al bolnavilor și asigură controlul și distribuirea lui cu ajutorul
personalului subaltern. Administrează medicamente și suprave ghează efectul lor, semnalând orice
schimbare care s -ar ivi în starea bolnavului.
Îngrijirea bolnavului reprezintă o mare răspundere față de viața și sănătatea lui dar în special
față de conștiința noatră personală, având datoria de a consacra toată știin ța și energia noastră pentru
îngrijirea fiecărui bolnav.
Ingrijirea bolnavului cu accident vascular cerebral este o muncă grea care cere eforturi fizice
și un aport intelectual apreciabil.

Asistenta medicală va avea în vedere:
– pregătirea și schimbarea patului cât mai des, deoarece bolnavii sunt imobili și pot face escare de
decubit, pot avea incontinență de defecație, etc.
– toaleta bolnavului constituie una dintre condițiile indispensabile ale procesului de vindecare.
– prevenirea escarelor de decubit este un obiectiv principal la bolnavii cu accident vascular cerebral.

19
– urmărirea funcțiilor vitale și vegetative ale organismului și notarea lor în fișa de observație: puls,
respirație, tensiune arterială, temperatura, etc.
– urmărirea apariției unor man ifestări patologice.
– pregătirea și efectuarea recoltărilor de produse biologice și patologice pentru examinări de
laborator, la invitația medicului.
– pregătirea și asistarea explorărilor paraclinice ale sistemului nervos central.
– administrarea medicam entelor pe cale orală, parenterală, perfuzabilă.
– alimentația și hidratarea bolnavului.

CAZURI CLINICE SI PROCESE DE INGRIJIRE

CAZUL I
Pacientul Dumitrescu Titi, în vârstă de 69 de ani, domiciliat în Suceava , pe str. Mărășești , de
ocupație pensionar, s -a internat în spitalul “Sfântul Ioan ”, pe clinica Neurologie la data de
22.02.201 9. Acesta este cunoscut ca f iind hipertensiv, s -a prezentat la camera de gardă în cursul serii
cu deficit motor al membrului inferior stâng și tulburări de vedere, care se remit. El este conștient,
fără redoare și fără tulburări de somn.

Diagnostic de internare.
– Atac ischemic,
– HTA.
Examene clinice.
– la internare pacientul prezintă T.A.=150/90mmHg, AV=90/min,
– afebril,
– respirație pulmonară normală, fără raluri,
– abdomen suplu, mobil, nedureros la palpare,
– deficit motor stâng paretic, fără reflexe patologice,
– tulburări de vorbire.
Examene funcționale.
– Echo cord,
– Echo Doppler,
– Radiografie pulmonară,
– CT cerebral

20

Analize recoltate.

Coagulare Valori recoltate Valori normale
PT 15.8 9.0-12.6/sec
INR 1. 40 0.80-1.19/INR
APTT 26.9 24-35/sec
Biochimie
Glucoză 84 65-115/mg/dl
Uree 21 15-50/mg/dl
Creatinină 1 0.5-1.3/mg/dl
Acid uric 5.3 2.2-7.3/mg/dl
CK 439 24-195/U/L
CKMB 3.5 2-19/U/L
Colesterol 217 120-220m g/dl
Trigliceride 252 35-260/mg/dl
Hematologice
VSH 5 2-12/mm/h

Tratament medicamentos.
– Soluție perfuzabilă cu Glucoză 10%500ml,
– Clexane 0.4ml/12h,
– Accupro 10mg,
– Sermion 30mg,
– Aspirină,
– Auronal 10 mg,

21
PROCESUL DE ÎNGIJIRE
Culegerea de date

Pacientu l prezintă la internare tulburări de vorbire, neputând preciza foarte clar care sunt
simptomele predominante. El nu poate pronunța cuvintele grele, chiar dacă face eforturi imense.
Pacientul mărturisește că din cauza tensiunii arteriale oscilante și -a pie rdut echilibrul în casă,
căzând pe hol și nemaiputând să se ridice singur, a solicitat ajutorul soției. Imediat a constatat un
deficit motor al membrului inferior stâng și a fost speriat, neștiind care pot fi urmările.
În urma anamnezei, bolnavul a recuno scut că nu prea are poftă de mâncare de ceva timp, că a
slăbit câteva kilograme, dar acest lucru se datorează faptului că dl. Dumitrescu are o placă dentară
dificilă, care face să -i îngreuneze alimentație. Pacientul nu prezintă tulburări de somn, ci chiar afirmă
că doarme profund, transpiră noaptea și poate din comoditate sau nedându -și seama de acest lucru,
de câteva zile i -au apărut niște escoriații pe omoplați și în jurul bazinului.
D-nul Dumitrescu este un om credincios, are o familie care îl încurajea ză, iar acest lucru îi dă
putere ca la 69 de ani să înfrunte viața mai departe, de dragul nepoților.

NEVOILE PERTURBATE
1. Nevoia de a comunica.
Semne sau manifestări de dependență
– Afazie,
– Dizartrie,
– Dificultate în exprimare.

Problema de dependență
– Comunic are ineficientă la nivel senzorio -motor.
Sursa de dificultate
– Dificultate neurologică.
Obiectiv
– Pacientul să comunice cu asistenta medicală și familia (verbal și non -verbal) pentru a -și
exprima nevoile esențiale.

22
Intervențiile asistentei medicale
– AM evalue ază capacitatea pacientului de a vorbi, scrie și citi,
– AM vorbește lent cu bolnavul și îl încurajează să vorbească,
– AM formulează întrebări la care pacientul să răspundă prin da sau nu, sau prin semne
caracteristice,
– AM mobilizează pasiv pacientul de patru ori pe zi.
Evaluare
– Pacientul se face înteles,
– Pacientul comunică verbal sau non -verbal,
– Pacientul se simte mai puțin frustrat în nevoia de comunicare.

2. Nevoia de a se mișca, a păstra o bună postură.
Semne sau manifestări de dependență
– Deficit motor și se nzorial,
– Diminuarea forței musculare.
Problema de dependență
– Imobilitatea .

Sursa de dificultate
– Diminuarea motricității.
Obiectiv
– Pacientul să atingă o autonomie maximală în deplasare, în funcție de gravitatea paraliziei,
– Prevenirea apariției escarelor, a contracturilor și a anchilozei.
Intervențiile asistentei medicale
– AM planifică un program de exerciții fizice conform cu capacitățile pacientului,
– AM schimbă poziția pacientului la 2 ore interval,
– AM verifică aspectul pielii la nivelul zonelor predispuse la apariție escarelor,
– AM stabilește un program de odihnă care să alterneze cu unul de activitate.
Evaluare
– Pacientul efectuează ușoare mișcări active ale membrului inferior stâng,

23
– Pacientul se ridică în poziție semișezândă,
– Pacientul se deplasează câțiva pași.

3. Nevoia de a bea și a mânca.
Semne sau manifestări de dependență
– Dificultate în masticație,
– Disfagie,
– Dinți lipsă, carii,
– Refuzul de alimente,
– Apatie.

Problema de dependență
– Alimentație inadecvată prin deficit.
Sursa de dificultate
– Diminuarea masti cației.
Obiectiv
– Pacientul să primească o alimentație care să corespundă din punct de vedere calitativ și
cantitativ, o alimentație echilibrată,
– Hidratare corespunzătoare.
Intervențiile asistentei medicale
– AM evaluează în permanență capacitatea de deglutiț ie,
– AM efectuează bilanțul hidric,
– AM explică pacientului care sunt alimentele permise și care sunt interzise,
– AM lasă bolnavul să -și aleagă meniul conform gusturilor sale și regimului prescris,
– AM instituie la indicația medicului perfuzii zilnice și supra veghează perfuzia instalată,
– AM realizează îngrijirea igienică a gurii,
– AM notează modificările apărute.
Evaluare
– Pacientul nu prezintă semne de deshidratare,
– Pacientul se poate alimenta pe cale orală.

24
4. Nevoia de a fi curat, îngrijit și de a -și proteja teg umentele.
Semne sau manifestări de dependență
– Escare,
– Transpirații.
Problema de dependență
– Alterarea integrității.
Sursa de dificultate
– Diminuarea mobilității.
Obiectiv
– Pacientul să prezinte tegumente intacte pe perioada spitalizării.
Intervențiile asisten tei medicale
– AM schimbă poziția pacientului din două în două ore,
– AM masează regiunea expusă la apariție escarelor, de trei ori pe zi,
– AM schimbă lenjeria de pat și de corp ori de câte ori este nevoie.
Evaluare
– Pacientul are pielea uscată,
– Pacientul nu pre zintă escare, nici roșeață în regiunile expuse.

CAZUL II
Pacienta Viorica Mandache, domiciliată în Fălticeni , în vârstă de 75 de ani, pensionară, s -a
prezentat la Camera de Gardă a Spitalului Județean de Ur gență „Sf. Ioan”, pe secția de
Neurochirur gie, la data de 10.01.201 9.
Diagnostic de internare.
– Atac ischemic tranzitor,
– HTA,
– Afazie globală,
– Hemiplegie dreaptă,
– Diabet zaharat de tip II.

25
Examene clinice.
– la internare pacientul prezintă T.A.=150/90mmHg, AV=95/min,
– stare generală bună,
– stare de nutr iție bună,
– stare de conștiență păstrată,
– edeme cutanate,
– respirație periodică de tip Cheyne -Stokes, bronhoplegie cu acumulare de mucozități în
rinofaringe, trahee și bronhii.
Analize recoltate.
Coagulare Valori recoltate Valori normale
PT 12.4 9.0-12.6/sec
INR 1.07 0.80-1.19/INR
APTT 27.7 24-35/sec
Biochimie
Glucoză 93 65-115/mg/dl
Colesterol 200 120-220mg/dl
Trigliceri de 150 35-160/mg/dl
Hematologice
VSH 7 2-12/mm/h
Examene ale urinii.
– Urocultura: infecția urinară cu Proteus,
– Sumar de urină.
Examene funcționale.
– ECG,
– Echo Doppler,
– CT cerebral.
Tratament medicamentos.
– Soluție perfuzabilă , ser fiziologic și Ringer,
– Fraxi parină 0.3mm,
– Aspenter 2cp x 3,
– Furosemid 2f,
– Famotidina 1cp x 3,
– Prozin,

26
– Sortis 10mg x 2,
– Bloxan 1cp x 3,
– Zinacef 3f x 3

PROCESUL DE ÎNGIJIRE
Culegerea de date

Pacienta hipertensivă, cu diabet de tip II reglat prin tratament, s -a prezentat la Camera d e
Gardă Neurochirurgie a Spitalului Clinic “Sf Pantelimon”, cu o tulburare masivă a limbajului.
Doamna Viorica Mandache prezintă de cinci ani hemiplegie dreaptă, fapt ce s -a datorat unui puseu
de tensiune arterială în 2007, pacienta mărturisește că a sufer it de ulcer duodenal perforat, în urma
căruia a fost nevoie de intervenție chirurgicală: gasterectomie parțială. După această operație,
urmează un tratament bine prescris de medic.
Pacienta este conștientă, spune că nu are redoare și nici tulburări de som n, în schimb i s -a pus
o sondă urinară, deoarece prezintă retenție urinară, formându -i-se glob vezical, din cauza unui calcul
abia observat la internare.
Doamna Mandache afirmă că este o fumătoare înrăită, în ciuda vârstei pe care o are și putem
observa c ă respirația este îngreunată din cauza unor mucozități în rinofaringe, trahee și bronhii.
Pacienta prezintă temperatura ridicată, iar din cauza hipertensiunii arteriale, pulsul este tahicardic,
prezintă transpirații profunde, cefalee, agitație și frisoane.
Pacienta locuiește singură într -o garsonieră, neavând pe nimeni lângă ea să o ajute în
permanență, ci doar ocazional vin niște vecine cu care stă de vorbă, dar în schimb are o pisică pe care
o iubește enorm.

NEVOILE PERTURBATE
1. Nevoia de a respira.
Semne sau manifestări de dependență
– Tahicardie,
– Apnee,
– Respirație Cheyne -Stokes,
– Mucozități.

27
Problema de dependență
– Dispneea.
Sursa de dificultate
– Tabagismul.
Obiective
– Pacienta să respire liber pe nas,
– Prevenirea contaminării prin secreții nazale,
– Diminuarea i ritației mucoaselor,
– Reducerea fumatului,
– Restabilirea permeabilităților căilor respiratorii,
– Ameliorarea stării respiratorii.
Intervențiile asistentei medicale
– AM curăță nările și regiunea perinazală,
– AM aerisește și umidifică aerul,
– AM asigură un aport d e lichide corespunzător,
– AM diminuează iritația mucoaselor,
– AM restabilește permeabilitatea căilor respiratorii.

Evaluare
– Pacienta nu mai fumează,
– Pacienta poate respira normal,
– Pacientul este hidratată corect.

2. Nevoia de a se mișca, a păstra o bună postu ră.
Semne sau manifestări de dependență
– Deficit motor și senzorial,
– Diminuarea forței musculare.
Problema de dependență
– Imobilitatea .
Sursa de dificultate

28
– Hemiplegie dreaptă.
Obiectiv
– Pacienta să atingă o autonomie maximală în deplasare, în funcție de gra vitatea hemiplegiei,
– Prevenirea apariției escarelor, a contracturilor și a anchilozei.
Intervențiile asistentei medicale
– AM planifică un program de exerciții fizice conform cu capacitățile pacientei,
– AM schimbă poziția pacientei la 2 ore,
– AM verifică aspec tul pielii la nivelul zonelor predispuse la apariție escarelor,
– AM stabilește un program de odihnă care să alterneze cu unul de activitate.

Evaluare
– Pacienta efectuează ușoare mișcări active ale membrului inferior stâng,
– Pacienta se ridică în poziție semi șezândă,
– Pacienta se deplasează câțiva pași.

3. Nevoia de a elimina.
Semne sau manifestări de dependență
– Scaun rar,
– Glob vezical,
– Micțiuni mici și dese.
Problema de dependență
– Constipație, retenție urinară.
Sursa de dificultate
– Modificarea circulatorie a căi lor urinare,
– Lipsa unei alimentații echilibrate.
Obiectiv
– Favorizarea eliminărilor intestinale,
– Învățarea tehnicilor de relaxare,
– Facilitarea eliminărilor urinare.
Intervențiile asistentei medicale

29
– AM aplică căldură în regiunea inferioară a abdomenului,
– AM administrează lichide suficiente,
– AM recomandă alimente bogate în reziduuri,
– AM stabilește un program de eliminare,
– AM recomandă exerciții fizice regulate.
Evaluare
– Reglarea eliminărilor intestinale și urinare.

4. Nevoia de a menține temperatura în limite n ormale.
Semne sau manifestări de dependență
– Temperatura 39 -40°C,
– Transpirații,
– Frisoane,
– Cefalee,
– Agitație.
Problema de dependență
– Hipertermia.
Sursa de dificultate
– Hipertensiunea arterială.
Obiectiv
– Diminuarea febrei,
– Creșterea aportului hidric,
– Asigurare a confortului bolnavului,
– Combaterea frisoanelor.
Intervențiile asistentei medicale
– AM aerisește camera, fără a se forma curenți de aer,
– AM efectuează băi călduțe sau reci pacientei,
– AM fricționează frecvent pacienta,
– AM calculează bilanțul hidric,
– AM efec tuează toaleta cavității bucale a pacientei,

30
– AM schimbă poziția pacientei din două în două ore,
– AM face împachetări reci pacientei.

Evaluare
– Restabilirea temperaturii corporale la limita normală,
– Hidratare corectă.

5. Nevoia de a comunica.
Semne sau manife stări de dependență
– Afazie,
– Dizartrie,
– Dificultate în exprimare.
Problema de dependență
– Comunicare ineficientă la nivel senzorio -motor.
Sursa de dificultate
– Dificultate neurologică
Obiectiv
– Pacienta să comunice cu asistenta medicală și familia (verbal și n on-verbal) pentru a -și
exprima nevoile esențiale.
Intervențiile asistentei medicale
– AM evaluează capacitatea pacientei de a vorbi, scrie și citi,
– AM vorbește lent cu pacienta,
– AM formulează întrebări la care pacienta să răspundă prin da sau nu, sau prin se mne
caracteristice,
Evaluare
– Pacienta se face înteleasă,
– Pacienta comunică verbal sau non -verbal,
– Pacienta se simte mai puțin frustrat în nevoia de comunicare.

31

6. Nevoia de a fi curat, îngrijit și de a -și proteja tegumentele.
Semne sau manifestări de depend ență
– Escare,
– Transpirații.
Problema de dependență
– Alterarea integrității.
Sursa de dificultate
– Diminuarea motricității.
Obiectiv
– Pacienta să prezinte tegumente intacte pe perioada spitalizării.
Intervențiile asistentei medicale
– AM schimbă poziția pacientei din două în două ore,
– AM masează regiunea expusă la apariție escarelor, de trei ori pe zi,
– AM schimbă lenjeria de pat și de corp ori de câte ori este nevoie.
Evaluare
– Pacienta are pielea uscată,
– Pacienta nu prezintă escare, nici roșeață în regiunile expus e.

CAZUL III

Pacientul Neamțu Ion, în vârstă de 50 de ani, domiciliat în Suceava , str. George Enescu , nr. 8,
salariat, cu funcția de agent de pază se prezintă la camera de gardă a Spitalului „Sf Ioan”, secția
Neurologie, la data de 17.03.201 9.

Diagnostic de internare.
– AVC hemoragic,
– Etilism cronic,
– Gastrită cronică.

32
Examene clinice.
– la internare pacientul prezintă T.A.=140/80mmHg, AV=80/min,
– afebril,
– respirație prin sondă nazală,
– comă,
– escare dorsale.
Analize recoltate.
Coagulare Valori rec oltate Valori normale
PT 76 9.0-12.6/sec
APTT 0.97 24-35/sec
Biochimie
Glucoză 129 65-115/mg/dl
Creatinină 0.9 0.5-1.3/mg/dl
CK 107 24-195/U/L
CKMB 2 2-19/U/ L
Colesterol 191 120-220mg/dl
Trigliceride 116 35-260/mg/dl
Colesterol 200 120-220mg/dl
Trigliceride 150 35-160/mg/dl

Examene funcționale.
– EEG,
– RMN,
– Examen LCR,
– CT cerebral.
Tratament medicamentos.
– Soluție Ringer 500 ml,
– Soluție hipertonă glucozată,
– Vitamine din complexul B,
– Antibioterapie.

PROCESUL DE ÎNGRIJIRE

33
Culegere de date

Pacientul Neamțu Ion, s -a prezentat la Camera de Gardă a Spitalului „Sf Ioan”, fără
antecedente semnificative, dar s -a speriat de faptul că s -a trezit din somn cu o stare de neliniște și cu
o paralizie dreaptă. Starea i s -a agravat din ce în ce mai rău și din acest motiv a fost adus în comă,
mobilitatea și tonusul muscular fiindu -i abolite, la fel și reflexul cornean, dar își păstrează funcțiile
vitale, pierzându -le pe cel e vegetative. Medicii bănuiesc că toate acestea sunt pe fondul fumatului
intens, al alcoolului și al unei gastrite cronice, dobândite în urmă cu trei ani de zile, din cauza unei
alimentații incorecte.
Pacientul nu reacționează la stimuli externi indiferen t de intensitatea acestora, nu răspunde la
întrebări. Prin supraveghere și control, asistenta medicală observă emisie involuntară de urină și
scaun, datorită relaxării sfincterelor. Din cauza incontinenței de materii fecale și urină, pacientul
prezintă esc are la nivelul feselor, coatelor într -o stare avansată.
Soția afirmă că domnul Neamțu este un soț iubitor, un tată devotat, care își îngrijește și ajută
familia ori de câte ori este nevoie. Cei doi copii sunt alături de el, deoarece mărturisesc că tatăl l or nu
i-a dezamăgit niciodată.

NEVOILE PERTURBATE
1. Nevoia de a bea și a mânca.
Semne sau manifestări de dependență
– Abuz de alcool,
– Gastrită cronică,
– Deglutiția propriu -zisă este întârziată,
– Raport nesatisfăcător de alimente și lichide,
– Scădere în greutate,
– Anorexie,
– Dinți lipsă.
Problema de dependență
– Alimentație inadecvată prin deficit.
Sursa de dificultate
– Schimbarea obiceiurilor alimentare.
Obiective

34
– Pacientul să se hidrateze corect,
– Ameliorarea stării nutriționale,
– Ieșirea din starea de comă.
Intervenți ile asistentei medicale
– AM urmărește echilibrul hidro -electrolitic,
– AM asigură o atmosferă caldă,
– AM efectuează toaleta igienică a gurii,
– AM supraveghează funcțiile vitale și vegetative,
– AM administrează la indicația medicului vitamine și săruri.
Evaluare
– Pacientul își revine din comă,
– Pacientul nu prezintă semne de deshidratare,
– Pacientul se poate alimenta pe cale orală.

2. Nevoia de a se mișca, a păstra o bună postură.
Semne sau manifestări de dependență
– Comă,
– Paralizie dreaptă,
– Pacientul nu se poate ridica ,
– Diminuarea mișcărilor,
– Absența forței musculare,
– Atonie musculară.
Problema de dependență
– Imobilitatea .
Sursa de dificultate
– Dificultate neurologică.
Obiective
– Restabilirea tonusului și forței musculare,
– Menținerea tonusului și forței musculare,
– Preveni rea escarelor de decubit.

35
Intervențiile asistentei medicale
– AM masează zonele predispuse la apariția escarelor,
– AM efectuează exerciții fizice cu pacientul,
– AM schimbă poziția pacientului la 2 ore,
– AM verifică aspectul pielii la nivelul zonelor predispuse la apariție escarelor,
– AM observă și notează aspectul tegumentelor: culoare, temperatură, integritate,
– AM observă funcțiile vitale,
– AM administrează la indicația medicului calciu și vitamine.
Evaluare
– Pacientul atinge o autonomie maximă în deplasare,
– Pacie ntul își revine din starea de comă,
– Pacientul nu prezintă escare.

3. Nevoia de a elimina.
Semne sau manifestări de dependență
– Iritarea pielii regiunii anale și genitale,
– Scurgerea scaunului fără control,
Problema de dependență
– Incontinența de materii fecale.
Sursa de dificultate
– Starea comatoasă.
Obiectiv
– Prevenirea contaminării infecțiilor locale,
– Creșterea controlului sfincterian.

Intervențiile asistentei medicale
– AM curăță și usucă regiunea anală,
– AM efectuează sondaj „a demeure” și cateterism uretro -vezical,
– AM schimbă poziția pacientului din 2 în 2 ore,
– AM oferă pacientului bazinetul la pat,
– AM notează schimbările de urină și scaun,

36
– AM administrează medicația prescrisă de medic.
Evaluare
– Pacientul iese din starea de comă,
– Pacientul își recapătă controlul sfincterian,
– Pacientul își reglează eliminarea intestinală și vezicală.

4. Nevoia de a fi curat, îngrijit și de a -și proteja tegumentele.
Semne sau manifestări de dependență
– Escare,
– Transpirații,
– Emisie de urină și materii fecale.
Problema de dependență
– Alterarea integrității.
Sursa de dificultate
– Starea de comă.
Obiectiv
– Pacientul să -și păstreze tegumentele curate pe perioada spitalizării,
– Reglarea eliminării intestinale.
Intervențiile asistentei medicale
– AM schimbă poziția pacientului din două în două ore ,
– AM asigură toaleta zilnică a pielii, a gurii și a organelor genitale,
– AM masează regiunea expusă la apariție escarelor, de trei ori pe zi,
– AM schimbă lenjeria de pat și de corp ori de câte ori este nevoie.

Evaluare
– Pacientul își controlează sfincterele pentru ca eliminarea să fie normală.
– Pacientul nu prezintă escare.
5. Nevoia de a comunica.

37
Semne sau manifestări de dependență
– Hipoestezia,
– Abolirea reflexului cornean,
– Paralizia,
– Coma.
Problema de dependență
– Comunicare ineficientă la nivel senzorio -motor.
Sursa de dificultate
– Dificultate neurologică
Obiectiv
– Suplinirea perturbării senzoriale,
– Diminuarea anxietății,
– Comunicarea pacientului cu asistenta medicală și familia.
Intervențiile asistentei medicale
– AM susține și liniștește bolnavul,
– AM vorbește lent și calm cu pacientul, chiar dacă acesta este în comă,
– AM asigură un mediu înconjurător adecvat,
– AM observă și notează funcțiile vitale ale pacientului,
– AM administrează și supraveghează tratamentul prescris de medic.

Evaluare
– Pacientul își revine din comă ,
– Restabilirea comunicării dintre pacient, medic și familie.

DISTRIBUȚIA CAZURILOR ACCIDENTELOR VASCULARE ÎN FUNCȚIE DE SEX

SEX NUMĂR CAZURI PROCENT
BĂRBAȚI 95 48,8

38
FEMEI 100 51,2
TOTAL 195 100

Sex
Total

Femei

Bărbați

Anali zând distribuția pe sexe, rezultă că lotul de studiu cuprinde un număr de 95 de bărbați
(48,8%) și 100 femei (51,2%).
EDUCATIE PENTRU SANATATE

Educatia primara consta in precizarea urmatoarelor informatii:

o În perioada embrionar ă, sifilisul, alcoolismul p ărinților, rubeola mamei pot leza
creierul fragil al copilului;

o Sifilisul s ă fie tratat la timp și înainte de concep ția unui copil;
o Mama s ă se fereasc ă de boli în timpul sarcinii și să respecte regimul dietetic;
o Nașterea s ă se fac ă în unit ăți spitalice ști;
o Control periodic al activit ății vizuale;
o Tratamentul HTA;
o Evitarea stresului emotional și a oboselii fizice;
o Alternarea perioadelor de activitate cu cele de repaus;
o Evitarea expunerii la c ăldura excesiv ă;
o Renun țarea la tutun, a lcool, cafea în exces, gr ăsimi de origine animal ă.
195
100
95

39
Profilaxia secundar ă const ă în depistarea precoce și tratarea corespunzatoare a
afecțiunilor.

40
Pentru unele persoane, prevenirea accidantului vascular poate începe dup ă ce au avut
un accident ischemic tr anzitor (AIT) – care este un semnal de alarm ă ca un AVC ar
putea s ă apară în curând. Consultarea cu promtitudine a unui doctor ar putea ajuta la
prevanirea unui AVC. Este imperios necesar ă solicitarea unui ajutor medical de
urgen ță în cazul în care apar si mtome de AIT, care sunt asemanatoare celor ale unui
AVC și care cuprind probleme de vedere, de vorbire, de comportament și a procesului
de gândire. Un AIT poate provoca o pierdere de cuno știță, convulsii, ame țeală (vertij),
o slăbiciune sau amor țeală într–o parte a corpului. Simtomele unui AIT, totu și, sunt
temporare și de obicei dispar dup ă 10-20 minute, de și uneori ele pot persista pân ă la
24 ore. Multe AVC –uri pot fi prevenite prin contolul factorilor de risc și prin tratarea
altor condi ții medicale care pot duce la apari ția unui AVC. Dac ă la pacientul
respective s -a spus c ă are o ridigizare/îngrosare a arterelor (ateroscleroz ă), poate fi
nevoie s ă ia o aspirina pe zi și / sau medicamente care s ă scadă colesterolul.
Administrarea unei tablete de aspirin ă zilnic poate reduce riscul de apari ție a unui
AVC la o persoan ă care a mai avut deja un AVC ischemic. Dac ă se aude un sunet ca
un fo șnet la ascultarea fluxului sanguine din vasele sanguine mari de la nivelul gâtului,
se recomand ă continuarea examin ării, de obicei cu efectuare unei ecografii
carotidiene. Poate fi folositore administrarea de aspirin ă sau o interven ție chirurgical ă
pentru redeschiderea arterei carotid blocate
Educa ția pacientului cu afec țiuni neurologice efe ctuate de c ătre asistenta medical ă
const ă în precizarea urm ătoarelor informa ții:
– În perioada embrionar ă, sifilisul, alcoolismul p ărinților, rubeola mamei, pot leza
creierul fragil al copilului;
– Sifilisul s ă fie tratat la timp și înainte de conceperea unui copil;
– Mama s ă se fereasc ă de boli în timpul sarcinii și să respecte regimul dietetic;
– Nașterea s ă se fac ă în condi ții spitalice ști;
– Control periodic al acuit ății vizuale, al TA;
– Tratamentul HTA;
– Evitarea stresuluui emo țional și al obo selii fizice;
– Alternarea perioadelor de activitate cu cele de repaos;
– Evitarea expunerii la c ăldură excesiv ă;
– Renun țarea la tutun, alcool, cafea în exces, gr ăsimi de origine animal ă.

41

BIBLIOGRAFIE

1. BORUNDEL C. – “ Manual de medicină internă pentru cadre medii” – Editura All,
București – 1995,
2. CONSTANTINOVICI ALEXANDR U – “ Ghid practic de neurochirurgie ” – Editura
Medicală, București – 1998,
3. Prof. dr. doc. LIVIU POPOVICI – “ Neurologie”, Editura Didactică și Pedagogică,
Bucureșri – 1993,
4. CÂMPEANU E., ȘERBAN M., DUMITRU E., – “ Neurologia clinică vol. 11” – Editura
Dacia, Cluj -Napoca – 1980,
5. IACOB GABRIEL, IACOB SIMONA – “ Curs de neurochirurgie” – Editura Universitară
“ Carol Davila”, București – 2002,
6. CHIRU F. – “ Neurologie ghid practic” – Editura Cisan, București 1998,
7. LĂZĂRESCU S., BROȘTEANU R., LEONIADA I., MIHĂIL ESCU N. – “ Vademecum
în neurologie” – Editura Scrisul Românesc, Craiova – 1974,
8. MARCOVICI H., ZOLOG A. – “Accident vascular cerebral” – Editura Facia, Timișoara –
1990,
9. POPA C. – “ Neurologie” – Editura Național, București – 1997,
10. TITIRCĂ L. – “ Ghid de nu rsing” – Editura Viața Medicală Românească, București –
1991,
11. Prof. dr. doc. I. CINCA – “ Manual de neurologie” – Vol. II – Institutul de Medicină și
Farmacie, București – 1981,
12. GH. NĂSTĂSESCU, ZOE PARTIN – “ Manual de anatomia și fiziologia omului” – Ed.
Didactică și Pedagogică, București – 2000