Școala Națională de Studii Politice și Administrative Facultatea de Științe Politice [622215]

1
Școala Națională de Studii Politice și Administrative Facultatea de Științe Politice

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific: Titlu academic Prenume Nume

Absolvent: [anonimizat], Luna Anul

2
Școala Națională de Studii Politice și Administrative Facultatea de Științe Politice

Generatia Y și consumul de tehnologie Apple versus
Samsung

Coordonator științific: Titlu academic Prenume Nume

Absolvent: [anonimizat], Luna Anul

3
Cuprins

Rezumat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 4
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 5
Partea I – Partea teoretică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 6
Capitolul 1. Generațiile X, Y și Z ………………………….. ………………………….. ………………………….. 6
1.1 Clarificări terminologice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 6
1.2 Interpretări critice ale generației Y ………………………….. ………………………….. ………………….. 8
1.3 Evoluția generatiei Y ca produs al societății ………………………….. ………………………….. …… 11
Capitolul 2. Tehnologia prin prisma generației Y ………………………….. ………………………….. … 14
2.1 Definirea conceptelor cheie. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 14
2.2. Fenomenul tehnologic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 16
Partea a II -a – Partea pratică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 18
Capitolul 3. Proiectul de cercetare Apple vs Samsung din prisma generației Y ……………… 18
3.1 Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 18
3.2 Considerente metodologice ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 18
3.3 Interpretarea rezultatelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 18
3.4 Concluziile cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 18
Capitolul 4 . Considerente finale ………………………….. ………………………….. …………………………. 18
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 18

4
Rezumat

Tehnologia este tema principală a acestei lucrări, acest concept fiind studiat atât în contextul socio -cultural
al generației Y, cât și prin prisma merei concurențe ai giganțiilor Samsung și Apple . Pentru început este
operaționalizat conceptul de consum d e tehnologie , iar prin intermediul bazei teoretice sunt aduse în prim plan
principalele teorii care circulă în legătură cu a cestă temă în literatura moderă .
Lucrarea de față încearcă să ofere o imagine de ansamblu asupra tipurilor de tehnologie ce suntcon sumate de
către generațile X, Y și Z , și anume modul în care se desfășoară consumul din punctul de vedere al necesității, al
comodității și al accesului rapid la o ofertă variată.
Tema consumului este abordată din mai multe perspective ținând cont de modu l în generația Y are nevoie de
ea și îi satisfice nevoile personale și profesionale .
Fiind vorba de un concept complex de cercetat și instrumentele de cercetare sunt variate pentru a suprinde
cât mai bine ansambulul proceselor și acțiunilor ce conduc la o concurență atât de strânsă între Apple și Samsung,
astfel pentru colecatrea de date am folosit : observația participat ivă, cotele de piață, analize statisice, feed -backul
clienților, calitatea produselor.
Toate aceste instr umente au strâns un set de date foarte complexe care puse în contextul bazei teoretice au
generat o serie de concluzii interesante.

Cuvinte cheie: Genera ția Y, tehnologie, informaț ie, Samsung, Apple , concurenț a.

5
Introducere

Generația digitală sau generația Y devine tot mai importantă pentru insitituțiile de invățământ si angajatori,
deoarece în momentul de față reprezintă categoria de vârstă cu cel mai mare impact la locul de muncă. Indiferent de
subiectul de interes – valori ocupaționale, modalitatea de recrutare, așteptări cu privire la muncă – tinerii schimbă
regulile jocului. Generația X nu a avut la dispoziție dispozitivele tehnologice de la vârste fragede și care le integrează
în activitățile lor, fără a le considera to tuși indispensabile.
Din acest motiv, îm moemntul de față lumea modern est dependentă de generația Y, ce este pilonul de
susținere a economiei și vieții sociale prezente.
Cu cât o tehnologie este mai puternică atunci când este folosită corect, conform sco pului pentru care a fost
creată, cu atât ea este mai nocivă atunci când este folosită în mod abuziv.
Motivul pentru care am ales această tem ă a fost pentru faptul că tehnologia ilustează actualul motor al vieții
umane și a devenit indispensabil în viețile noastre. Pe baza tehnologiei s -a facut auzită generația Y și tot pe baza
consumului ridicat de tehnologie această generație, ce în prezent de conduce lumea, încearcă să puna baz ele unei lumi
mai bune și mai calitative.
În momentul în care ne gândim la tehnologie, primele cuvinte ce ne vin în minte sunt marii giganți Apple și
Samsung. Deși sunt într -o concurență foarte strânsă și aprigă , acesti doi mari producători de tehnologie reușesc cu
brio să satsfacă nevoile neîncetate ale generației Y dar și diversiatea generațiilor X și Z.
Lucrarea de față este structurată în două părți, una introductivă și teoretică iar cealaltă practică, astfel încât
să acopăr, î ntr-un mod sumar, toate noțiunile de tehnologie, consum de tehnologie, despre generațiile X, Y și Z cu
marcarea marilor diferențieri între ele.
Partea teoretică este structurară în 2 capitole, primul capitol analizând generațiile X, Y și Z iar al doilea
capitol face o scurta in cursiune în apariția și dezvoltatea tehnologiei și a consumului acesteia .

Consumul este o temă fundamentală în sociologie, acesta fiind studiat încă de la începuturile acestei științe,
însă stârnește la fel de mult interes și cercetătorilor contemporani c um ar fi Ransome (2005), care face o diferențiere
între două tipuri de consum, și anume : un consum simplu care se bazează pe necesitate și responsabilitate și consumul
complex care de referă la un consum afluent, os tentativ. Acesta categorizare a consumul am încercat să o studiez
având că punct de referință viziunea generaței Y asupra produselor Apple și Samsung, liderii incontestabili în producer
de tehnologie.

6
Partea I – Partea teoretică
Capitolul 1. Generațiile X, Y și Z
1.1 Clarificări terminologice

Secolul XXI a adus numeroase schimb ări culturale, politice, georgrafice și demografice. Practic acest secol
este marcar de numeroase schimbări și evoluții pe mai multe planuri. Dintre numeroase schimbări și evoluții aduse de
secolul anterio r, ne putem focaliza atenția și asupra avântului spectaculos al tehnologiei, al consumului acestuia și
modul cum acesta a contribuit într -o măsură foarte mare în diminuarea limitelor și deshiderea, ără doar și poate, de
noi orizonturi.
Observăm modificări și abordări diferite pe măsură ce trece timpul nu numai în domeniul tehnologiei, ci și
în rândul oamenilor. Influența secolului vitezei se resimte asupra lor, cei mai mulți afirmând că timpul s -ar fi ,,scurtat”,
tocmai din cauza modului în care aceștia îș i trăiesc acum viețile (prin comparație cu oamenii secolului trecut).
Diferența între generații a devenit o prăpastie inter -culturală în ultima vreme. Dacă unele națiuni precum
germanii o promoveaza, alte popoare ca est -europenii o blameaza pentru dificult atile social -economice pe care le
intampina civilizatia lor. Diversitatea generatiilor este baza dezvoltarii unei societati.
Lumea se confrunta cu un spectru atat de larg apartinand celor patru generatii. Aceste generatii includ:
traditionalistii sau g eneratia GI (nascuti in jurul anilor 1945) ; baby boomers sau generatia tăcută (nascuti intre 1946
si 1964) numiti si “decretei” in Romania; Generatia X sau Echo Boomers (nascuti intre 1965 si 1980); generatia Y /
milenialii sau generatia n ext (nascuti intre 1 981 si 2000); generatia Z sau generatia i nternet (nascuti intre 1995 -2012)
și generatia a lpha – dupa 2012
Asemenea tehnologiei, și generațiile umane au evoluat în sens direct proportional cu tehnologia. Astfel,
putem spune ca acum ave de -a face cu o nouă g enerație.
Oamenii au tendința de a face clasificări în orice categorie.
În categoria clasei umane, sociologii au procedat la clasificarea generațiilor în termini ușor identificabili și la
îndemâna oricui, și, în cele mai multe cazuri, ne simțim ca aparțin ând acelei generații.
Pentru generațiile anterioare sociologii au utilizat expresii cu tente poetice pentru în clasificarea acestora ( de
la “the lost generation” a anilor 1880 -1890, la “the grea test generation” a primelor două decenii de secol X X și “the
silent generation” ce se întinde pe aproape jumătate de secol, incluzând copiii născuți în intervalul de după primul
război mondial ș i până î n 1960), însă pentru generațiile contemporane, sociologii nu s -au sfiit în alegerea unor
denumire (sau mai de graba coduri) precum generațiile X, Y și Z (Giang, 2013) .
Generația X, sau generația supranumită “baby – boomers” reprezintă seria de copii ce s -au născut în perioada
1960 – 1980. În această perioadă, copii născuti la începutul decade anilor ‘60 s -a înregist rat o adevărată explozie
demografică la nivel mondial.
Generatia X a fost de cele mai multe ori pusă î n legatura direct ă cu cultura de masă .
Dacă facem o scurtă trecere în revista a caracteristicilor definitorii ale generaței X, acestea pot fi
responsabil itatea, ambiț ia, optimismul, dorința permanentă de căutare a echilibrului, idealism și peseverența î n
atingerea obiectivelor. Se poate spune că principal lor carateristică este responsabilitatea, fiind generația ce își ia
munca în serios și trateaza cu ser iozitate și responsabilitate provocările vieții.
Sunt în acelaș i timp și deosebi t de adaptabili: au crescut jucând șotronul și cățărându -se în copaci dar cu toate
acestea s-au adapta t la tehnologiile moderne destul de rapid.
În timpul generației au avut loc și înflorirea celor mai mari branduri și evenimente, având și o mare putere
de influență (este segmentul ce înfluentează opț iunile p ărinților, acum pensionari, dar ș i ale copiilor).
De asemena aceasta este și generația ce generează cele mai mari ven ituri, având cea mai mare putere de
cumpărare. Sociologii consideră generaț ia X o generație puternică, foarte valoroasă din punct de vedere social, pentru
care primează valorile tradiționale și siguranța socială, fiind implicați activ î n comunitate.
Cassells, R., & Harding, A. (2007) au numit generatia Y și “generaț ia happY” sau “generaț ia Digital
Natives”.
E reprezentată de generaț ia celor născuti între 1980 -2000, oameni ce sunt conectați permanent la noile
tehnologii și cărora tocmai această conectare permanență la întreagă lume, simultan cu confortul și protecția oferite
de generația X, le -a indus că trăsătură definitorie detașarea.

7
Aceasta își face simțită prezența în toate a spectele importante ale societății, pentru că este generația
momentului. Aceasta a primit diverse denumiri în toată lumea, pornind de la problemele cu care se confruntă la
maturitate (care au, de cele mai multe ori, legătură cu locurile de muncă).
Sunt in teresante denumirile pe care le primesc în diverse țări, acestea reflectând situația generală a societății
din perspectiva generației tinere: spre exemplu în Norvegia, aceastia sunt denumiți și ,,generația serioasă” iar în China,
,,generația care îi mănânc ă pe cei bătrâni”, în timp ce în Japonia, generația Y poate fi identificată și sub denumirea de
,,generația care face întotdeauna două lucruri deodată” .
În Spania, denumirea generației trimite cu gândul la probleme serioase și provine din situația econom ică a
țării – Generation Ni -Ni – adică ,,generația nici -nici”, făcându -se referire la faptul că tinerii nu au nici studii și nici un
loc de muncă. În Statele Unite sau în Marea Britanie, denumirea rămâne ,,generația Y” (existând și o generație X –
predeces oarea, dar și o generație Z – succesoarea). Aceeași denumire este preluată și în România, alături de titulatura
,,mileniali”.
Nu se poate preciza cu exactitate începutul sau sfâsitul generaței Y, însă sociologii și specialistii în domeniu
au convenit că ca dată de naștere a primilor mileniani, și mijlocul anilor 1990 până la începutul anilor 2000 ca ultimi
ani.
Terminologia generaței Y diferă de la țară la țară. În Statele Unite, ei sunt denumiți uneori „ Echo Boomers ”
datorită unei creșteri majore a natali tății în deceniile anilor 1980 și 1990, și pentru că ei sunt de cele mai multe ori
copiii celor din generația Baby boomers ⁠.
Cu toate acestea, în țările dezvoltate a persistat tendința din secolul al XX -lea spre familii mai mici, astfel că
impactul relativ al „ baby boom echoului ” a fost, în general, mai puțin pronunțat decât explozia demografică de după
al Doilea Război Mondial ⁠. Acești oameni se definesc prin autodidacticism și originalitate, își afirmă unic itatea cu
orice prilej, refuză și protestează zgomotos. Și, fiindcă nu de foarte mult timp a trecut de când am văzut generația Y a
României pe străzi și la urne le de vot , e destul de clar că e o generație căreia nu -i place să i se spună ce să facă.
Au îns ă tendința de a se supraevalua tocmai pentru că o mare parte a vieții lor se pretrece în mediul on -line
fiind în mare măsură privați de intereactiunea umană reală.
Sunt aroganți și au o atitudine de superioritate. În general, nu au planuri pe termen lung fiind ghidați după
principiul “ spend now, save later ” (cheltuie acum, economisește mai tarziu”). Sunt generația care vrea răspuns imediat,
apreciere imediată , fast food, fast love, fast connection, fast… everything .
Dacă dorim să atribuim unor persoane meritul de a atribui o terminologie utilizata la scală largă a unei
terminologii pentru generația Y, putem să îi precizăm pe a utorii William Strauss ⁠ și Neil Howe , ⁠ aceștia fiind cei ce au
îmbogățit cultura socială cu inven tarea termenului de „m ileniali”.
Au folosit acest cuvânt în anul 1987, aproximativ în perioada în care copiii născuți în 1982 intrau la grădiniță,
iar mass -media pusese bazele incipiente în identific area unei legăturii potențiale a acestor copii cu noul mileniu
întrucât urmau să absolve liceul în anul 2000. Însă de abia în august 1993, într -un editorial ⁠s-a utilizat pentru prima
data expresia Generația Y cu referire mai exact la cei care aveau 11 ani sau mai p uțin, precum și la adolescenții
următorilor zece ani, care erau identificați printr -o pronunțată deosebire față de Generația X .
Așa cum populația chineza este din ce în ce mai numeroasă, și m ilenialii chinezi au fost clasificați în aeastă
terminologie, ei fiind de obicei numiți generațiile anilor 1980 și 1990. În anul 2015, sociologii au procedat la analiza
generațiilor americane Y și a generațiilor chineze Y, punând accent pe deosebirile dintre acestea. S-au făcut constatări
despre preferințele milenialilor în ce privește căsătoria, maternitatea, creșterea copiilor, ambițiile de viață și de carieră ,
și atitudinile față de voluntariat și activism.
Cu toate acestea, sociologii nu s-au pus în totalitate de accord cu debutul generației Y, fiind constatate diferite
opinii, precum
– O minoritate de demografi și cercetători consider ca început al generației undeva pe la mijlocul și sfârșitul
anilor 1970, care descrie milenialii ca în cepând chiar din 1976,
– Mobilize.org ⁠ are ca punct de plecare al generaței Y perioada 1976 -1996,
– MetLife care utilizează da tele de naștere între 1977 -1994
– Nielsen Media Research consider perioada anilor 1977 -1995 ca fiind anii ce cuprind generația Y .
– Majoritatea cercetătorilor și demografilor pune însă începutul acestei generații la începutul anilor 1980,
mulți definind finalul ei la mijlocul anilor 1990.
– Editorialul sociolog McCrindle Research din Australia consideră 1980 -1994 ca începutul Generației Y.
– Demografii William Strauss și Neil Howe definesc milenialii ca fiind cei născuți între 1982 -2004.

8
– Howe (Strauss; Howe, 1991, p. 124) descria linie de demarcație între mile niali și viitoarea Generație Z ca
fiind „provizorie”, considerând că „nu poți fi sigur unde va trage istoria într -o zi o linie de demarcație între cohorte
înainte ca o generație să se maturizeze complet”. Acesta a precizat faptul că gama milenialilor încep e cu 1982
sugerează că fereastra următoarei generații va începe între 2000 și 2006.
– În cartea din 2008 The Lucky Few: Between the Greatest Generation and the Baby Boom , autorul Elwood
Carlson (Carlson , 2008, p. 32) definește acest grup ca fiind născut î ntre 1983 -2001 pe baza creșterii numărului de
nașteri după 1983 și terminând cu „provocările politice și sociale” care s -au ivit după atentatele de la 11 septembrie .
– În 2016, U.S Pirg descria milenialii ca fiind cei născuți între 1983 și 2000.
Din cauza suprapunerii anilor de naștere între definițiile Generațiilor X și Y, unele persoane născute la
sfârșitul anilor 1970 și începutul a nilor 1980 se văd pe ei înșiși ca fiind "între" cele două generații. Printre numele dat
celor născuți în anii de la cumpăna dintre Generația X și cea a milenialilor se numără cele de „xeniali”, „norocoșii”,
Generația Catalano, și Generația Oregon Trail ⁠.
Tehnologia de ultimă oră nu le pune nicio problemă, dar au nevoie de feedback constant pentru propria
dezvoltare. Prețuiesc timpul liber și viața personală, dar își construiesc mai multe opțiuni de carieră în paralel pentru
că sunt interesați de teme foarte diverse, care să le solicite creativitatea
În generația Z sunt cuprinși oamenii ce s -au născut dup ă anul 2000. Primul lucru ce ne vine în minte când ne
gândim la această generație este tehnologia, Tapscott (2009, p. 27) consideră că această generație are tehnologia și
internetul înscris în AND. Au fost crescuți cu o mare libertate, în general de părinț i X care au ținut să le ofere “tot
ceea ce ei nu au avut”. Nu acceptă autoritatea, trebuie că cerințele să le fie explicate și să fie rugați.
Preferă să comunice în scris decât față în față, nu sunt adepții muncii în echipă însă se integrează extrem de
facil în orice tip de comunitate virtuală.
Generația Z a atras atenția și psihologului Jean Twenge , (Twenge,, 2014, p. 85) ce i-a descris cu termenul
„Generația Eu” în cartea sa din 2006 Generation Me: Why Today’s Young Americans Are More Confident, Assertive,
Entitled —and More Miserable Than Ever Before, actualizată în 2014.
În 2013, revista Time a publicat un cover story intitulat Millennials: The Me Me Me Generation (Milenialii:
Generația Eu Eu Eu). Newsweek a folosit termenul de Generația 9/11 pentru a se referi la tinerii care aveau vârste
cuprinse între 10 și 20 de ani în timpul atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001 . Prima referire la „Generația 9/11”
a fost făcută în cover story -ul din numărul din 12 noiembrie 2001 al revistei Newswe ek. Nume alternative propuse
pentru acest grup sunt Generația Noi, Generația Globală, Generația Următoare și Generația Net.
Își împărtășesc cu ușurință opiniile și preferințele în mediul virtual însă nu sunt mari adepți ai brand -urilor.
Generația Z (appin g) este în permanență conectată prin cel puțin un device la internet, sunt pragmatici și extrem de
independenți. Trec cu ușurință de la un produs la altul, de la un angajator la altul, nefiind importantă povestea sau
istoria din spatele produsului sau a om ului ci produsul sau omul în șine.
Sunt generația viitorului, generația responsabilităților înțelese și integrate în proiectele personale.
Dacă întrebi un tânăr din generația Z ce vrea să fie când va fi mare îți va răspunde freelancer, gamer, tester,
guru sau alte lucruri de care tu nici nu ai auzit în urmă cu 10 ani sau dacă ai auzit le -ai tratat întotdeauna ce pe niște
ocupații de timp liber, nu din care să trăiești.
Demografic, g eneratia X si Y sunt momentan cele mai raspandite. Daca privim putin inapoi tin timp, vom
observa aceste diferente istorice. Î n vreme ce prima generatie s -a nascut intr -un moment de criza economica, cea de –
a doua a beneficiat de o epoca de dezvoltare tehnologice extrem de rapida. S -au schimbat foarte multe atat in societate,
dar si in felul in care vedem lumea. Deasemenea, globalizarea a ajutat foarte mult la asta.

1.2 Interpretări critice ale generației Y

Așa cum am spus mai sus, g enerația Y sunt persoanele ce s-au născut între anii 1982 -2004. Aceștia privesc
internetul că prim mijloc de comunicare și nu își concepe viața fără acesta , vrea motivație în tot ceea ce face, are ca
principal obiectiv independența și succes ul în carieră însă manifestă o mare instabilitate și reticență în menținerea unui
job, și respinge/nu este de accord cu ierahiile și încadrarea în tr-un sistem sau țipare.
De cele mai multe ori, criticile sunt aduse prin comparația cu un element asemănător, prin care sunt scoase
în evidența diferențele ca fiind bune sau mai puțin bune.

9
Prin urmare , criticile la adresa generației Y sunt de cele mai multe ori bazate pe comparația acesteia cu
generația X sau cu generația Z. De aceea, în tabelul de mai jos avem o comparație în oglindă cu principalele
caracteristicile ale fiecărei generații :

Tabel nr. 1.1. Elementele definitorii ale generațiilor X, Y și Z

Generația X/ Baby Boomers (născuți
dupa 1950) Generația Y/ Millenials (născuți
după 1980) Generația Z (născuți după
1990)
Boemi Generația Calculatorului Sociabili Virtual
Nostalgici Internetul este unul din principalele
motoare al vieții sociale Exploratori și rebeli
Cinici Ambițiosi și conformiști A fi „Cool” coincide cu
normalitatea
Socializează, însă nu prin intermediul
rețelelor sociale Consumeriști Generația internetului
Initiatorii tehnolog iei, dar nu și fanii ei Socializează și prin rețele sociale,
dar nu numai.
Ideea de a fi „Cool” este atribuită
atitudinii corecte, celor 7 ani de acasă Adaptați la tehnologie
Generatia Televiziunii, și anume
oamenii care vin la ora 5 de la serviciu
și se uită la serialele preferate sau
programele TV preferate. Cool este identificat prin a avea
aspectul corect

Sursă Cassells, R., & Harding, A. (2007).

Din tabelul de mai sus se poate observa clar diferențele dintre cele trei generații, diferențele ce pot fi
clasificate drept pozitive sau negative, în funcție de opinia fiecăruia. Asrfel, dacă generația X este o generație boemă,
nostalgică, generația Y est e mai degrabă practică, ce caută utilitatea în fiecare acțiune pe care o înteprind.
Pentru generația X, tehnologia reprezintă un termen debutant, de puțin timp inițiat ce nu face parte din viața
lor. Persoanele născute dupa 1950 au inițiat fenomenul tehno logiei, însă punctual culminant al acesteia a fost atins de
geenrația succesoare.
Pentru generația Z, t ehnologia reprezintă mai degrabă un experiment aflat în faza incipientă, folosit în
domeniul professional cu precădere, și foarte rar în gospodării.
Fiind în epoca tehnologiei, generația Y este generația tehnologiei, a calculatorului și rețelor de socializare,
însă aceasta nu o consider motorul vieții sociale, ci urmărește partea practica în avantajele oferite de lumea virtuală.
Tehnologia este utilizată pe scală largă și se regăsește în toate gospodăriile.
La polul opus, generația Z este construită pe tehnologie, pe viața virtuală. Tehnologia ocupă cea mai mare
proporție în viața generației Z.
Dacă analizăm balanța prin prisma tehnologiei, putem spune că generația Y este generația de mijloc, în care
tehnologia este folostă cocrect balansată cu viața social. În ceea ce privește modalitatea de socializare, generația Z
este generația corect balansată și în acest caz, ea utilizând lumea virtală într -un mod mo derat, reușind să îmbine
armonios cele doua lumii, cea reală și cea virtuală.
Dacă generația X este generația televiziunii, unde oamenii preferă petrecerea timpului liber în fața
televizorului, generația Y utilizează în proporție mult mai mica televizorul, acesta pierzând dramatic teren în fața
calculatorului și al internetului. În ceea ce privește generația Z, conform statisticile ei se pot lipsi cu siguranța de
televizor, fiind absorbiti de internet.
În ceea ce privește nivelul moralității, Calei (2013, p . 64.) privește generația X ca generația cu cel mai mare
nivel de moralitate și de apreciere a valorilor familiale.
Generația Y face abstracție de valorile atribuite în sânul familiei, și alege să stabiliească singur ceea ce este
corect și ceea ce nu este corect. Prin această propie judecată, el se identifică în societate ca fiind „Cool” .

10
Pe de altă parte, pentru generația Z lucrurile precum moralitatea și valorile sociale sunt private ca și
„învechite”, nefiind la modă să ții cont de cei 7 ani de acasa. Ei își stabilesc din mass -media anumite modele de urmat
în viață, urmând să repede acțiunile realizate de modele alese din lumea virtuală.
Generația Y este în prezent generația predominantă pe piața muncii. Trăsăturile acestei generații se resimt
direct p roportional în evoluția societății modern. Pe baza sumarei comparații realizate mai sus între cele 3 generații,
putem sustrage și analiza trăsăturile profesionale definitorii ale generaței Y , mai exac ce anume caută generația
dominant de pe piața muncii di n partea angajatorilor, astfel:
1. Au așteptări de responsabilitate socială de la angajatori
Generația Y urmărește ca , până în anul 2025, 75% din forța de muncă va fi dominate de către ei, iar în jur de
15% dintre ei sunt deja la nivel managerial.
De asemenea, mai mult de 92% dintre membrii generației Y consideră că succesul în afaceri nu se măsoară
doar prin profitul generat, ci și prin implicarea socială a companiei.
Pentru generația Y din România un lucru foarte important este reprezentat de presti giul companiei și calitatea
produselor și serviciilor oferite , aspect foarte importante pentru tinerii din generația Y. În același timp tinerii din
generația Y consideră că pe lângă responsabilitatea socială, inovația este un criteriu cu cote mari de relev anță în
alegerea unui loc de muncă.
2. Au nevoie de mobilitatea pe care le -o oferă tehnologia și mediul digital
O altă trăsătură dominant a acestei generații, așa cum am menționat mai sus, este dorința de tehnologie și de
infiltrare în mediul digital. Pe b aza acestei dorințe, generația Y urmărește de la angajator posibilitatea de unei
oportunități de dezvoltare personală și evoluție în carieră pe care acesta le oferă. Totodată, și siguanța locului de muncă
este un criteriu importat pentru generația dominant ă al secolului nostru.
Mediul digital a devenit parte din viața socială și profesională a fiecăruia, de aceea un alt criteriu important
pe care geenrația Y ăl urmărește este posibilitatea de a lucre de acasă. Ei nu sunt interesați să lucreze așa cum o fac
părinții lor, de la 9am la 5pm.
Mobilitatea pe care le -o oferă accesul la tehnologie și mediul digital, dublată de ușurința cu care accesează
informațiile în mediul online, le dă acestora posibilitatea de a -și lua biroul cu ei în orice loc s -ar afla: aca să, la cafenea,
în oraș, la sala de sport sau în parc.
La nivel global, tinerii generației Y își schimbă locul de muncă în medie la 2 ani, față de cei din generația X,
la care media este de 5 ani. Lucrează ca angajați, însă, pe termen lung, 62% sunt de părere că scopul lor este de a face
bani pe cont propriu, ca antreprenori.
3. Sunt consumatori exigenți
Generația Y a fost încurajată să facă propriile alegeri și să le exprime fără ezitare. Accesul la internet și la
tehnologie le -a dat o percepție mai flu idă asupra vieții, mediul virtual fiind parte integrantă din “realitatea lor”.
Ca nativi digitali, în general, acesteia nu au rețineri în a -și exprima punctul de vedere cu privire la produse și
servicii în mediul online și fac asta mai ales prin intermedi ul rețelelor de socializare.
Este de precizat că, tocmai felul lor specific de a reacționa ca și consumatori exigenți, determină companiile
să fie mai atente la relațiile cu clienții.
De aceea generația Y are pretenția ca firmele să răspundă într -un inter val de timp de maximum 12 ore la
reclamațiile făcute de ei prin canalele de social media. Ca urmare, firmele încearcă să îi mulțumească pe tinerii
generației Y înainte ca plângerile lor să devină virale, fapt ce le conferă multă putere în calitate de consu matori.
4. Au o misiune de viață prin care vor să facă diferența
O altă dorință definitorie a generației Y este dorința de recunoaștere profesională și posibilitatea ca prin
aportul lor să aducă o contribuție pozitivă în comunitate.
Mulți dintre ei, pasion ați de cauzele sociale, își dedică timpul liber voluntariatului. Alții sunt implicați în
proiecte personale prin care își exprimă creativitatea, fiind sprijiniți de numeroase aplicații tehologice care au
liberalizat accesul digital la creație în muzică, fo tografie, film, arte plastice (aici, un exemplu, de ultimă oră este
tehnologia imprimării 3 -D).
Fiecare generație are experiențele ei specifice care îi modeleză preferințele, aspirațiile, credințele și atitudinea
față de muncă. Tinerii generației Y și -au făcut intrarea cu dreptul în mediul de afaceri și în plan social, aducând cu ei
atât un nou set de provocări pentru lideri, cât și valori care decurg din expunerea lor la intercontectarea pe care o
prilejuiește tehnologia.

11
1.3 Evoluția generatiei Y ca produs al societății
Mulți sociologi au ajuns la concluzia că în prezent generația Y conduce lumea, aceasta reprezentând marea
majoritate a persoanelor active, a căror opinii și idei se fac larg auzite.
Deși în prezent lumea această generație exercită cea mai mare imfluența asupra lumii , comportamentele ,
dorințele și opiniile generației Y gravitează în jurul temelor mari precum echilibrul carieră/viață privată, dorința de
flexibilitate și diferențele de valori. (Pînzaru & Mitan, 2015) relevă o serie de informații utile înțelegerii dinamicilor
la locul de muncă în contextul echipelor inter -generaționale.
Spre deosebire de generația anterioară, ce era ghidată de dorința de muncă și împlinire a obligațiilor sociale,
pentru generația Y este mult mai importan t să fie ghidată de valori morale puternice indiferent stadiul în care se află
în carieră, iar acestea devin vizibile când vine vorba de alegerea anagajatorilor, sarcinile pe care sunt dispuși să le
accepte și deciziile pe care le aleg când sunt puși într -un rol mai important.
De aceea generația Y are alte tipuri de prenteții de la angajatori, dorind să atingă echilibrul mult droit, spre
deosebire de generația X ce se mulțumea și conforma cu ceea ce primeau.
Deși continuă să aibă o perspectivă pozitivă asupra rolului afacerilor în societ ate, iar percepțiile negative
legate de motivația și etica în business s -au atenuat comparativ cu studiile precedente, generația Y încă își dorește ca
afacerile să se axeze mai mult pe oameni (angajați, consumatori și societate), produse și scop, mai puțin pe profit1.
Generația Y caută angajatori cu aspirații similare, iar șapte din zece consideră că valorile personale se
regăsesc și în organizația pentru care lucrează. Aceasta poate fi o posibilă rețeță de succes pentru companiile care
doresc să îi păstre ze pe ținerii profesioniști.
Eliminarea diferențelor aspiraționale este vitală pentru a atrage și păstra generația Millennium. Tinerii vor
să lucreze pentru organizații axate pe îmbunătățirea abilităților, creșterea veniturilor și nivelul ui de satisfacție al
angajaților, care generează locuri de muncă și produc bunuri și servicii cu un impact pozitiv în viața oamenilor.
Generația Y admite nevoia afacerilor de a crește și genera profit, dar consideră că organizațiile sunt adeseori prea
conc entrate pe aceste două obiective.
Pentru generația Millennium, organizațiile cu un obiectiv clar vor avea succes pe termen lung, iar cele care
nu îl au sunt în pericol.
Contrar percepției generale, studiul a revelat faptul că generația Y nu este în mod sp ecial influențată de
zvonuri. Respondenții indică o dorință scăzută de a deveni celebri, de a avea profile puternice în social media sau de
a acumula averi. În schimb, generația Y are mai degrabă aspirații tradiționale.
Vor să dețină o locuință, să găseas că un partener de viață și o stabilitate financiară care să le permită o
pensie confortabilă.
Ambiția de a contribui la bunăstarea companiilor în care lucrează și, implicit, la bunăstarea omenirii, în
general, a fost de asemenea des menționată în cadrul s tudiului.
Când li s -a cerut să mentioneze impactul unor factori în deciziile la locul de muncă, valorile personale/morale
au ieșit pe primul loc. Majoritatea celor din generația Y nu au o problemă să își susțină principiile când sunt rugați să
facă ceva ce intră în conflict cu valorile personale.
Această caracteristică îi include și pe cei aflați într -o poziție ierarhică superioară, care pot duce mai departe,
în consiliile administrative, valorile personale, fapt ce sugerează că viitorii lideri vor lua d ecizii bazându -se atât pe
valorile proprii cât și pe obiectivele respectivei organizații.

1 “Generația Y valorifică scopul organizației mai mult decât succesul financiar, fără a renunța la valorile și
oportunitățile de dezvoltare personală. Liderii lor trebuie să demonstreze că apreciază aceste priorități, altfel
organizațiile acestora riscă să piardă o mare parte din forța de muncă”, a spus Punit Renjen, CEO Deloitte Global.
“Din fericire, generația Y a furnizat mediului de afacer i o radiografie despre cum angajatorii pot să le să satisfacă
nevoile de ascensiune în carieră și dezvoltare profesională”.

12

Sursă Calei, O. (2013, 10 noiembrie). Cum gândește și ce vrea generația „Digital Natives”.
Figura nr. 1.1. Valorile generațiilor X, Y și Z

Graficul de mai sus analizează importanța anumitor valori pe care fiecare generație le urmarește din partea
angajatorului . Astfel, dacă ge nerația Y urmărește dobândirea cât mai rapidă a leadershipului și a capacității decizionale
(aproximativ 50%), generația Z este foarte puțin interesată de aceste aspecte manageriale, concentrându -se mai mult
diversitate.
Generația X dorește abilități manageriale și capacități decizionale sporite, însă pretențiile lor se construiesc
mai degrabă pe argumente bazate pe vârstă și exp eriența dobândită de -a lungul anilor, decât pe capacitățile
profesionale. Pe baza acestor valori, generația X intenționează să -și păstreze postul, la același angajator, până după
2020, ea considerând că angajatorii au un scop bine stabilit, dincolo de succ esul financiar.
Generația Y nu pleacă doar din rațiuni economice. Dorința de a -și părăsi locul actual de muncă în următorii
cinci ani este mai ridicată în rândul celor care lucr ează pe o piață emergentă decât a celor ce lu crează pe piețe
dezvoltate .
Deși generația X dorește obținerea cât mai rapidă a leadershipului și a capacității decizionale, ea nu urmărește
un loc în comitetul managerial al unei companii, deoarece sunt constienți ca un astfel de post impune un nivel cât mai
mare al dezvoltării prof esionale , al cunoștinței tehnologiei.
Ei se consideră “prea bătrâni” pentru astfel de provocări. Din acest motiv, valori profesionale precum
managementul reprezintă un obiectiv doar pentru 27% din generația X, iar 58% din generația Y se consideră potrivi tă
pentru un astfel de post.
Pentru generația Z, managementul într -o companie este mult prea devreme, ai având nevoie de o anumită
stabilitate înainte de a ocupa un astfel de post.
Generația X este o generație statică iar cuvinte precum flexibilitate și diversitate le pertubră zona de confort
în care se află. Din acest motiv ei nu prefer la locul de muncă astfel de medii instabile. Flexibilitatea și diveersitatea
este însă privită ca pe o provocare de generațiile Y și Z.
Generația Y este adepta businssu lui în sarcina binelui social, având o părere foarte bu nă despre business, în
general. Majoritatea consideră că business -ul are un e fect benefic asupra societății în ciuda faptului că unele economii
locale și regionale au avut perioade de recesiune, aceas tă generație rămâne convinsă de potențialul de a produce
schimbări pozitive.
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%ManagementRezistența la presiune și la provocăriDiversitateFlexibilitateCapacitate decizionalăLeadeshipImplicare în activitățile profesionaleNivel motivaționalDezvoltarea talentuluiCapacități de comunicareViziune strategică
27%48%12%21%43%44%16%30%27%36%33%
58%44%44%53%52%49%50%60%60%52%55%
15%8%44%26%6%7%34%10%13%12%12%
Generația X Generația Y Generația Z

13
Dincolo de problema situației financiare, milenialii au mult mai multe lucruri în comun, lucruri care îi
diferențiază de generațiile trecute. Fiind reprezentanții populației activ e, un punct de vedere important este legat de
poziția lor raportat la piața muncii.
În mod evident, cerințele pieței muncii sunt acum altele față de cele din trecut, dar, totodată, și cerințele
tinerilor s -au schimbat în comparație cu predecesorii lor, pr ecum și modul de a vedea lucrurile sau, pur și simplu,
modul în care preferă să își desfășoare activitatea.
Acesta este unul dintre motivele pentru care angajatorii își îndreaptă atenția asupra generației Y și încearcă
să îi înțeleagă, să îi atragă și să î i păstreze pe acești tineri.
Este necesar acum ca angajatorii să țină pasul cu dorințele și, de ce nu, cu mentalitatea noii generații, pentru
că, așa cum vom vedea mai departe, aceasta pune un mare preț pe lucruri care până atunci poate nu erau considerat e
la fel de importante.
Astfel, primul pas pe care angajatorul ar trebui să îl facă este să încerce să aplaneze așa numitul ,,conflict
între generații”.
Nu în ultimul rând, generația Y are nevoie de transparența din partea angajatorului, ei dorind să cunoască de
la început ce oferă angajatorul, dar și ce se așteaptă de la ei, au nevoie de sinceritate și este important ca tot ceea ce li
se promite la început să corespundă realității, pentru că altfel nu sunt dispuși la compromisuri și pot merge mai dep arte
cu destulă ușurință.
Prin creativitate înțelegem posibilitatea de a fi ascultați și de a -și pune în practică ideile, în așa fel încât să se
bucure de diversitate la locul de muncă. Prin toate acestea, se urmărește dezvoltarea profesională și acumulare a de
experiență vastă la același loc de muncă, plictisul și monotonia nemaifiind acceptate cu ușurință.
Este drept că anumite poziții presupun, prin natura lor, rutină, dar managerii ar trebui să fie atenți la acest
lucru și, chiar și în acest caz, să înc erce să diversifice puțin munca de zi cu zi.
Este esențial pentru mileniali să se poată exprima liber, să își descopere și să își exploateze potențialul, tocmai
pentru că locul de muncă nu mai înseamnă doar asigurarea existenței, ci un mod de viață, în si ne.
Ei se bazează foarte mult pe ideea pasiunii la locul de muncă, majoritatea încearcă să aleagă ce vor să facă și
nu să accepte necondiționat orice, doar pentru bani. Ideea unei cariere îi motivează tot mai mult pe majoritatea celor
care fac parte din a ceastă generație, o carieră înflorioare fiind un indicator al succesului.
Totuși, pe de altă parte, generația Y nu vor să renunțe la viața personală. Echilibrul dintre muncă și viața
personală este unul dintre obiectivele vizate pe termen lung. Din acest motiv pentru ei este foarte importantă
flexibilitatea, iar această dorință a lor se reflectă în oferta angajatorilor.
Deși aceste principii au fost introduse ceva mai târziu în România, și angajatorii de aici par să se adapteze
cerințelor și oferă tot mai des posibilitatea unui program flexibil sau a lucrului de acasă, tocmai în ideea de a -și păstra
angajații.
În acest context, apare și conceptul de ,,engagement”, care se află în strânsă legătură cu creșterea nivelului
de retenție a angajaților și cu scăde rea fluctuației de personal. Deși milenialii sunt atrași de conceptul de engagement
și își doresc siguranță și stabilitate la locul de muncă, tot ei sunt aceia care se detașează foarte ușor și pot pleca dintr –
o companie care îi nemulțumește către noi oport unități.
Tocmai de aceea, angajatorii pun mare preț pe retenția angajaților și încearcă să le ofere diverse beneficii,
multe dintre ele combinând timpul de lucru cu timpul liber (de exemplu, abonamente la săli de sport, la masaj sau
pentru alte activități recreative).
Totuși, o simplă strategie de retenție nu este suficientă, ci este nevoie de o abordare detaliată, pentru a obține
rezultate concrete în fidelizarea angajaților. De exemplu, este importantă identificarea aspectelor -cheie pe care se
poate baza strategia de retenție, dar și a principalelor amenințări care duc cel mai frecvent la fluctuația angajaților.
Costurile cele mai ușor de calculat sunt cele ale fluctuației forței de muncă, dar multe organizații se confruntă
deja cu “dificultatea de a găsi oameni buni”, de a atrage talente și tineri dornici să utilizeze oportunitățile companiei,
oferind în schim b energia și creativitatea lor.
Așadar, sistemele de recrutare și inducție vor fi următoarele care trebuie sa sufere adaptări și investiții
serioase . Din ce în ce mai multă atenție e dedicată studiilor de employer branding – dar măsurarea percepției este
relativ necostisitoare pe lângă eforturile de schimbare organizațională pe care le aduce cu sine construirea unui mediu
atractiv și motivant pentru g enerația mileniu, un mediu în care sa producă rezultate rapid, din primele săptamâni, și în
care să își dorească să rămână în cal itate de contributori valoroși.
Sistemele de management al performanței – bazate pe un plan de carieră relativ lent și puțin fl exibil, cu
feedback formal cel devreme la șase luni, adesea abia la un an – nu se potrivesc cu apetența pentru progres rapid a
acestor tineri. Iar aceste sisteme sunt atât greu cât și costisitor de schimbat.

14
Capitolul 2. Tehnologia prin prisma generației Y
2.1 Definirea conceptelor cheie.

Tehnologiile informației și telecomunicațiilor au produs schimbări majore și fără precedent la nivelul
societății, în toate aspectele ei. Amploarea informațională, multitudinea formelor de manifestare, difersitatea
,instrumentelor tehnologice au produs schimbări majore în felul oamenilor de a comunica, de a învăța și dezvolta, , de
a face afaceri și de a rezolva diverse probleme.
În aceste condiții este necesar ca fiecare individ să posede un anumit bagaj de cunoștinte ș i abilități care să îi
permită să descifreze noul context informational, să îi permită să se adapteze și să se integreze în noua formă de
manifestare a comunicării sociale, să fie eficient în noua societate informațională. Din acest motiv, generația Y și -a
asumat toate aceste responsabilități tehnologice și prin urmare tehnologia este văzută prin prisma ei.
Din punct de vedere istoric, terme nul de tehnologia informației face referire la toate tehnologiile asociate cu
colectarea, prelucrarea, stocarea și răspândirea informațiilor la nivel global . Cu toate acestea, evoluția și progresul
tehnologiilor odată cu trecerea timpului a adus tehnologiei mai multe conotații diferite.
Încă din a ntichitate, rețelele au oferit oportunită ți pentru dezvoltări și inovări și au furnizat structuri pentru
sistemul economic și social. Rețelele de drumuri și apeductele Imperiului Roman, sistemul de căi ferate continental e
din secolul XIX, rețelele de satel iți și cele de telecomunicații ale s ecolului XX, au permis omenirii să depășească
barierele spațiului și timpului, să acceseze și să deschidă noi frontiere pentru interacțiunea și ingeniozitatea umană.
În prezent, în primii ani ai mileniului III, a dev enit evident că „infrastructura informațională” (rețelele
interconectate de calculatoar e, dispozitivele și software -ul aferent) poate avea un impact tot atât de mare, d acă nu și
mai important, asupra structurilor mondiale economice și sociale, decât re țelele p recedente.
Dezvoltările tehnologiei din ultima decadă au transformat deja societ atea noastră sub multe aspecte, dintre
care menționam: modul în care ne reprez entăm societatea în care trăim; relațiile interumane și intercomunitare; căile
prin care putem di spune de o var ietate de servicii, începând cu învățământul și asistența medicală, până la emisiun ile
de divertisment și comerț.
La nivelul actual, cel mai utilizat termen al tehnologiei informației (IT) a intrat în utilizare pe scară largă
numai la sfârși tul anilor 1970 și este în prezent folosit ă în general, pentru a cuprinde atât tehnologiile computerizate
cât și tehnologiile de comunicare precum și fundamentul lor comun – tehnologia microelectronică și toate tehnologiile
software asociate. Până în 1970, tehnologiile computerizate și tehnologiile de telecomunicație erau considerate ca
fiind semnificativ de diferite.
În ciuda acestor aspecte , schimbări tehnologice puternice în microelectronică, software, optică și integrarea
în continuă creștere a telecomunicațiilor cu tehnologiile informatice au făcut această distincție din ce în ce mai puțin
semnificativă. Tehnologia microelectronică a repr ezentat baza comună atât pentru dezvoltarea rapidă cât și pentru
convergența tehnologiilor de telecomunicații cu cele informatice.
Trecerea de la tehnologiile analogice la cele digitale în domeniul telecomunicațiilor a dus la sistemele de
comutare și tran smisie care seamănă tot mai mult cu computerele și încorporează o cantitate tot mai mare de software.
Numeroase mijloace de comunicare sunt, în prezent, mai mult sau mai puțin asemănătoare computerelor cu utilizări
speciale.
În plus, o dată cu dezvoltarea tehnologiei rețelelor, comunicațiile între computere s -au extins enorm de la
începutul anilor 1960, atunci când s -au dezvoltat pentru prima dată sistemele online computerizate. Împreună, aceste
evoluții au estompat distincțiile tradiționale dintre telecom unicații și tehnologiile informatice și a dat naștere la
definirea contemporană a tehnologiei informației.
În istoria tehnologiei, dezvoltarea mașinii electronice de calcul este unic ă. Nici o altă realizare tehnică nu a
înregistrat progrese atât de rapide după inventarea sa. De la John Napier, Blaise Pascal, Gotfried Wi lhelm Leibnitz,
Charles Babage, până la Alan Turing și Bill Gates, o mulțime de cr eatori tehnici au contribuit la conceperea și
dezvoltarea mașinii de calcul, aju ngându -se astăzi la niveluri de evoluție de neconceput cu numai câțiva ani în urmă.
Comparația dintre primul calculator electronic (ENIAC – Electronic Numerical Integrator and Computer. – 1946) și
cele mai moderne calculatoare din zilele noastre confirmă pe d eplin afirmația făcut ă:

15
Tabel nr. 2.1. Evoluția calculatorului electronic
PERFORMANȚE ENIAC CALCULATOR MODERN

Viteza de lucru 5000 adunări / secundă Peste 100.000.000 instrucțiuni/ secundă
Cost Cost 5 -10 milioane $ S.U.A. (la
valoarea curentă) Circa 200 -500 $ SUA (la valoarea curentă
Dimensiuni Dimensiuni 20 metri lungime, 30
tone De la dimensiunea unui carnețel de notițe la
dimensiunea unui frigider
Componente Componente Tuburi cu vacuum,
rezistențe, condensatori,
întrerupătoare etc. Circuite integrate, cip -uri
Dispozitive de
introducere a
datelor Cartele perforate Tastatură, voce, scanere, scris de mână, mouse,
atingeri ale ecranului
Dispozitive de
extragere a datelor Cartele perforate Text afișat pe ecran, imprimante, dispozitive
grafice, semnale sonore etc.
Comunicații NU
Modem, fax, acces la e -mail și www
Software NU Atât de bogat și variat că poate fi nominalizat
chiar de către utilizator
Sursă Iancu, Ș. I mpactul social al utilizării tehnologiei informației și comunicațiilor , Revista Română de Sociologie”,
serie nouă, anul XVI, nr. 5 –6, p. 449 –468, București, 2005 .

Tabelul de mai sus analizeaza evoluția calculatorului de la apariție și până în prezent iar această evoluție a
tehnologiei este direct proporțională cu evoluția omenirii. Astfel, dacă calculatorul ENIAC avea o viteză de lucru de
aproximativ 5000 adunări / secundă iar diferența era înlocuită de forța umană, acum un calculator are posibilitatea de
a efectua peste 100.000.000 instrucțiuni/ secundă . Acest lucru conduce treptat la înlocuirea perpetuă a forței umane
de muncă cu forța digitală.
Practic, c alculatoarele au influențat și influențează viața noastră din ce în ce mai intens. Ele sunt utilizate
peste tot acum: la domiciliu , la birou, în mijloacele de transport în comun (inclusive în cadrul zborurilor aeriene la
mari altitudini, în gări, în bănci, în școli, în spitale, în parcuri de distracție. Cu o generație în urmă nu existau CD -uri,
nu existau cabluri TV, nic i mașini automate bancare, nici PC -uri.
Calculatoarele erau, în cel mai bun caz, niște mașini de dimensiunile a trei – patru frigidere și trebuiau să
lucreze în spațiu climatizat. Bunicii și părinții acelora dintre noi, care sunt mai vârstnici, nu au cuno scut sau nu au
avut acces la calculatoare.
Rosenthal, (2010, p. 24 ) privește ca pe o “ironie a timpurilor noastre însă ar putea fi aceea că era
calculatorului propriu -zis, practic, s -a încheiat. Toate consecințele majore ale utilizării calculatorului, numai ca mașină
de calcul, deja s -au produs. Calcu latoarele au accelerat evoluția într-o oarecare măsură și atât. În contrast, cele mai
promițătoare tehnologii, al căror debut își face prezența actualmente, sunt datorate î n primul rând comunicării între
calculatoare, adică conexiunilor între acestea, mai degrabă, decât computerizării. ”
Tehnologiile inventate de -a lungul timpului au avut drept scop tocmai comunicarea, eliminarea izolării.

16

2.2. Fenomenul tehnologic

Popularizarea și aplicarea tehnologiilor de Internet au provocat un alt mare salt în utilizarea deplină de a
tehnologiei actuale a informației. Prin intermediul internetului, oamenii sunt capabili să achiziționeze orice informații
și să comunice digital cu oricine, oriunde și în orice moment.
Daca generatiile din care facem parte inca se adapteaza schimbarilor aduse de tehnologie, "digitalii" din
generatia Z sunt conectati la tehnologie dinainte de a se naste.
Diferitele sisteme de informare pe care guvern ele le -au dezvoltat în ultimii ani pot acum fi extinse acum
pentru a ajunge la întreprinderi și cetățeni, cu ajutorul Internetului, indiferent de locul unde se află aceștia.
Prin urmare, pe lângă furnizarea unui serviciu public de informare pentru întrepr inderi și cetățeni, guvernul
poate, de asemenea, oferi diverse servicii publice de afaceri on -line pentru întreprinderi și cetățenii prin intermediul
internetului.
În plus, Internetul poate ajuta guvernul în îmbunătățirea interacțiunilor sale cu întreprin derile și cetățenii,
oferind în același timp o bază solidă pentru stabilirea unui nou tip de relație de parteneriat între aceste trei organisme,
în era informației. Prin urmare, informatizarea guvernul nu mai este doar o afacere internă a guvernului.
Ori de câte ori un proiect IT este pus pe ordinea de zi, guvernul trebuie să ia în considerare cererile sale
interne și interacțiunile externe cu mediul de afaceri și cetățenii ca un întreg. Proiectele care vizează informatizarea
guvernului nu mai sunt o probl emă doar pentru rețelele locale ale agențiilor guvernamentale. În schimb, acestea trebuie
să fie planificate și proiectate în conformitate cu arhitectura Internetului și prin prisma globalizării. Mediul
guvernamental actual, care cuprinde întreprinderi, ce tățeni și globalizare, este total diferit de cel precedent (guvernul
singur).
Bazat pe deplin pe noile posibilități tehnice, guvernele se confruntă cu o sarcină de transformare. De aceea,
în scopul de a satisface nevoile erei informației, guvernul ar treb ui să profite de tehnologii informaționale, inclusiv
Internet, pentru a reinventa modalitatea existentă și structura organizatorică a guvernului, care a fost creat pentru era
industrială și a existat de aproximativ două sute de ani. Aceasta este transforma rea guvernului și, într -o mare măsură,
o transformare prin informatizare.
Cu alte cuvinte, sarcina este de a construi un guvern al erei informației prin intermediul tehnologiei moderne
a informației. Prin urmare, principiul director și termenul cel mai po pular în informatizarea administrației, în această
perioadă este "transformarea". Procesul de transformare este, de fapt, procesul de dezvoltare și formulare a e –
guvernului.
Dacă un guvern susține că oferă o e -guvernare, dar nu există schimbări care au lo c în structura organizatorică
a acestuia sau în procesele sale de afaceri, atunci se poate concluziona că proiectul e -guvernare a guvernului nu este
cu siguranță unul de succes și rolul tehnologiei moderne de informare nu își joacă deplin rolul. Această analiză pe
trei etape a evoluției principiilor directoare în informatizarea guvernului nu înseamnă că informatizarea,
retehnologizarea și transformarea sunt exclusive una față de cealaltă sau că informatizarea și retehnologizarea sunt
mai puțin importante decât transformarea.
Problema aici este că un guvern ar trebui să -și analizeze mandatul, funcțiile și întreaga sa activitate, astfel
încât să formuleze un set complet de opinii și viziuni despre cum să ofere un rol deplin tehnologiei moderne a
informației în timp ce își planifică proiectele de e -guvernare.
Acestă evoluție a tehnologiei și a internetului a adus cu sine, asemena ca impactul apariției scrisului în lumea
socială, la un set de schimbări comportamentale în viața umană.
În ceea ce privește anali za efectele internetului asupra creierului uman, mulți specialiști sociologi au ajuns la
concluzia că unul dintre elementele ce influențează comportamentul utilizatorului sunt hyperlinkurile. Lectura web nu
este una cursiva, ci este mereu afectata de efort ul pe care cititorul îl face atunci cand se gândește dacă "dă click aici"
sau continuă citirea textului de pe pagina pe care o are deschisă. Iar pe măsura creșterii numarului de linkuri, utilizatorii
vor avea probleme în a -si aduce aminte ce au citit.
Moto arele de cautare pe internet precum Google au influențat și ele gândirea internauților. Cu ajutorul acestor
motoare de căutare, generația Y își poate extinde atenția spre cele mai populare articole despre un anumit subiect, iar
mulți dintre utilizatori se opresc la prima pagina de cautari. Astfel, scade interesul cititorilor de a căuta diverse
perspective și a aborda un subiect în totalitate, aceștia rămânând conectați la ceea ce motorul de căutare consideră
relevant pentru ei.
Pentru generația Y fenomenele Facebook, Messanger si Twitter reprezintă un "ecosistem al tehnologiilor de
intrerupere si perturbare". Ele susțin conectivitatea și comunicarea umană continua, îndreaptă atenția asupra celorlalți

17
și obligă utilizatorii să fie mereu conectați la ce este n ou. Multe publicații au preluatde asemena modelul rețelelor de
socializare și au început să distribuie un continut bazat pe mai putin text dar în schimb mai multe fotografii sugestive
pentru o citire rapidă.
Chiar daca Facebook permite doar persoanelor pe ste 13 ani sa aiba cont in reteaua de socializare, digitalii
sunt prezenti pe site cu mult inainte de a implini aceasta varsta. Aici ei vorbesc cu prietenii, posteaza poze si se joaca.
Printre activitatile lor nu sunt incluse sustinerea de cauze sau pornir ea unui trend. Pentru ei este foarte importanta
legatura cu prietenii. De asemenea, tinerii Z accepta foarte usor sa dea like unei pagini si sa intre in dialog cu un brand,
insa continutul oferit trebuie sa fie intr -adevar interesant pentru ei.
Prezenta on line le anuleaza distantele. Ei sunt mai deschisi catre exterior, vorbesc pe Skype sau Messenger
cu oameni din intreaga lume, iar brandurile trebuie sa tina cont de aceasta perspectiva globala – ei acceseaza cu
usurinta spoturi, virale sau stiri despre bra nduri, indiferent de tara in care sunt difuzate.
Având ca punct de plecare caracteristici le principale ale utiliză rii internetului, com paniile au acum ca și țintă
unu public tână r, dinamic și predispus schimbărilor, ce se plictiseste repede, este mereu con ectat și din ce î n ce mai
flexibil. El foloseste simultan mai multe ecrane (TV, computer, smartphone sau tabletă) ș i acum are disponibilitate
permanenta, prin accesul imediat l a un canal de comunicare, iar așteptă rile sale sunt mari: are pretentia la raspu nsuri
imediate si rezultate rapide.
Geenrația Y a penetrat tehnologia prima data prin telefonul mobil. Acum, telefonul mobil este indispensabl
pentru ei, fiind poarta digitalilor către restul lumii. Dorm cu telefonul lângă ei, î l folosesc pentru a vorbi cu prietenii
sau a se conecta la social media ș i se asteapta ca produsele pe care le folosesc sa le fie accesibile .
Cat priveste companiile, in acest moment in lume doar 20% dintre acestea au site cu varianta pentru mobil,
procent mult mai mic in Romania. I n schimb, campaniile de comunicare vin mereu cu propuneri de aplicatii, cu toate
ca utilizatorii de smarphone folosesc in mod frecvent doar 5 aplicatii.
În schimb reprezentații generației Z este în proporție de 90% dependenți de internet. Prin urmare ei nu concept
telefon simplu, ci utilizează numai smartphonul. Atunci cand nu pot fi online au o reactie emotionala puternica, fiind
cu adevarat suparati pentru ca nu pot intra in contact cu lumea si prietenii lor. Digit alii preferă să rămână în fața
calculator ului decâ t să meargă la film sau un eveniment sportiv. Î n acest contex, brandurile apreciate vor fi cele care
faciliteaza accesul la internet, ca magazinele care ofera wi -fi gratuit.
Un lucru ce trebuie subliniat în cadrul dezvoltării tehnologiei este faptul că pentru generația Y televizorul nu
a murit, ci este utilizat în continuare. Acesta este în continuare pe primul loc în consumul de media, însa atenția pe
care generatia Y o acorda te levizorului este mult mai redusă față de anii anteriori . De aceea , brandurile ar trebui sa
pastreze în continuare televizorul în mixul de media, dar experiența din digital sa fie mai dezvoltata.
Din cauza crizei economice pe care o traieste, generatia Z nu este foarte optimista in ceea ce priveste viitorul.
Exista deja probleme legate de somajul in randul tinerilor, iar digitalii se gandesc cu pesimism la oportunitatile lor de
angajare. Astfel, brandurile pe care le vor aprecia vor fi cele care le faciliteaza accesul la produse si servicii.
Parintii generatiei Z sunt ne linistiti de activitatea online a copiilor: au incredere in copii, dar stiu ca exista
informatii la care nu ar trebui sa aiba acces. Ei sunt bucurosi ca tehnologia ii ajuta pe tineri sa descopere lucruri noi si
sa fie descurcareti, dar in acelasi timp sunt ingrijorati de dependenta tinerilor de online si de faptul ca nu par interesati
de timpul petrecut cu familia. In contextul dat, abordarea brandurilor ar trebui sa fie una care sa ofere parintilor si
copiilor ocazii de a petrece mai mult timp impreuna.
Nu trebuie uitat faptul ca achizitiile sunt facute de parinti, dar ei se consulta de multe ori cu copiii. Brandurile
care au in target generatia Y nu trebuie sa uite de tinerii Z, factor important de decizie in cumparaturile realizate de
familie.

18

Partea a II -a – Partea pratică
Capitolul 3. Proiectul de cercetare Apple vs Samsung din prisma generației Y
3.1 Introducere
3.2 Considerente metodologice
3.3 Interpretarea rezultatelor
3.4 Concluziile cercetării

Capitolul 4 . Considerente finale
Bibliog rafie