ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE [629505]

1
ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT
MANAGEMENTUL SECTORULUI PUBLIC
ÎNVĂȚĂMÂNT CU FRECVENȚĂ REDUSĂ (IFR)

Sectorul public – concept și teorii: birocrația,
modele de politică publică

ȘTEFĂNESCU IRINA -ELENA
Anul I

2015 -2016

2
CUPRINS

1. Introducere……………………………………………………………………… ……………… ………3
2. Birocrația………………………………………………………………………………. ………………..3
3. Modele de politică publice………………………………………………………………… ……….5
4. Concluzii….. ………………………………………………… ……………… ………………………… ..9
5. Studiu de caz…………………………………………………………………………………………..10
5. Bibliografie…………………………………………………. …………………………………………12

3

1. Introducere
Sectorul public este definit prin diferite concept si teorii care incearca sa -l defineasca si sa -l
explice. Pana in prezent nu s -a putut stabili o definitie a sectorul public deoarece acesta este intr -o
continua schimbare a institutiilor si structurilor care alcatuiesc administratia publica. Aceste schimbari
in structura administratiei publice sunt determinate de factori politici, istorici, culturali, economici si
geografici. In dicționarul limbii române verbul "a administra” este definit prin a conduce, a cârmui, iar
sintagma "administrație publică”este definita prin totalitatea autorităților administrative existente într –
un stat, secție său serviciu, care se ocupă de problemele administrative ale unei instituții. Aceasta
denumire de “administratie” provine din limb a latina din termenul "administer”, care inseamna a
conduce sau a dirija.
Administratia publica este functia executiva a Guvernului, care are prerogative privind aplicarea
politicilor publice, organizarea și conducerea institutiilor publice si a altor re surse pentru atingerea
obiectivelor guvernării si respectiv pentru a conduce poporul. Pentru ca este greu de definit termenul de
administratie publica, se impune stabilir ea domeniilor de manifestare a sectorului public si intelegerea
rolului pe care acesta il are in societate.
Pentru intelegerea temei alese este bine sa retinem ca administratia publica reprezinta o activitate
specifica prin care decidentii prin institutii respectiv prin per sonalul administrativ implementează
politicile publice ale guvernului.

2. Birocratia
Administrația publică este reprezentata de toate institutiile statului care functioneaza in baza
legislatiei specifice, stabilite de catre guvernanti. Incadrarea cu personal a institutiilor publice se face in
functie de organigrama specifica mentionata in actele legisla tive din domeniu. Personalul angajat in
administrația publica (personal contractual și funcționari publici) este implementeaza deciziile
legislativesi raspunde de punerea lor în aplicare. In acest context putem mentiona ca in administratia
publica sunt incadrate si persoane alese sau numite în funcții administrative în baza unor criterii
politice. Aceste persoane care sunt incadrate sub denumirea de demnitari, sunt alese prin vot de către
cetățeni sau sunt numite pe criterii politice. S tatutul lor este reglementat prin diferite acte normative ,
este cazul miniștrilor, a secretarilor de stat, si a aleșilor locali reprezentati prin primari, viceprimari,
consilieri locali, consilieri județeni, președinți și vicepreședinți ai consiliilor județene. Aceștia au

4
câștigat alegerile si sunt reprezentanții cetățenilor la nivel statal sau la nivelul unităților administrativ –
teritoriale .
Activitatea în administrația publică este efectuata de oameni care au pregă tire specifica
domeniului de activitate care implementeaza actele legislative, in scopul de a servi intereselor
cetățenilor . Personalul angajat in administrația publica este reprezentat de catre personal ul contractu al
și de funcționarii publici. Personalul c ontractual cand isi indeplinesc sarcinile de serviciu trebuie să
cunoască și să resp ecte principiile administrației publice. Funcționarii publici s unt persoane fizice care
au prerogative de putere publică în vederea realizării obiectivelor și responsabi lităților de serviciu. Ei
sunt supuși unui statut special, care reglementează condițiile de acces, de numire, de promovare și
avansare în funcție.
Astfel, funcția publică reprezintă totalitatea atribuțiilor și responsabilităților, care sunt stabilite
prin acte legislative , în scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administrația publică
centrală, administrația publică locală, precum și de către autoritățile subordonate acestora.
Pregătirea profesională teoretică și practică a perso nalului din administrația publică permite
implementarea prerogativelor de putere publică care au drept scop indeplinirea cerintelor legale ale
cetatenilor. Obiectivele a personalului din administrația canstau in aplicarea prevederilor legislative si
indepl inirea cerintelor legale ale beneficiarilor.
Eficacitatea reflecta gradul de realizare a obiectivelor stabilite de manageri publici. Aceasta se
poate evalua prin compararea rezultatelor obtinute cu impactul pe care il are realizarea obiectivelor
asupra ben eficiarilor. Pentru a realiza acest obiectiv , funcționarii publici trebuie sa aiba o pregătirea
profesională specifica domeniului de activitate, pentru ca aceasta se reflectă în calitatea serviciilor
publice oferite. Pregătirea profesionala se realizeaza în instituțiile de învățământ si se completează în
procesul muncii prin participarea funcționarului public la cursuri de formare și perfecționare.
In sistemului administrativ roman s-au adus critici referitoare la calitatea prestațiilor
funcționarilor p ublici, indiferent de funcția ocupată, fie una de conducere/manageriala, fie una de
execuție, deoarece în administrația publică românească exista încă mentalitatea prin care nu este
prioritara calitatea ci cantitatea. Pentru a se corecta aceasta situatie i n administratia publica s -au
institute s chimbări structurale și organizaționale care au urmatrit profesionalizarea funcției publice
prin accesul la ocuparea unei funcții publice pe criterii de competentă, astfel încât actul administrativ să
fie unul efici ent. In acest sens s -a avut in vedere asigurarea unei salarizari corespunzătoare a

5
funcționarilor publici , stimularea și asigurarea unor condiții normale de lucru, în scopul respectării
principiilor stabilității și continui tății în muncă care sa asigure un cadru optim pentru atingerea si
indeplinirea obiectvelor specifice a caror finalitate este realizerea cerintelor beneficiarilor .
In prezent in administrația publica nu sunt funcții care să nu solicite nici un f el de preg ătire
profesională, de aceea c ompetența profesională și cea în domeniul ma nagementului public sunt
necesare pentru obținerea eficienței la n ivelul sistemului administrativ.
3. Modele de politici publice
Domeniul de cercetare al politicilor publice reprezintă un domeniu de granița între mai multe
științe fundamentale, precum știința politică, economică sociologică, psihologia socială. Studiul
politicilor publice reprezintă domeniul cel mai recen t al științei politicilor, tehnicile și metodele de
cercetare sunt împrumutate din diverse discipline sociale și adaptate nevoilor pentru fiecare studiu în
parte. Până la jumătatea secolului al xx-lea știința politică nu era interesată de studiul a ceea ce se
întâmplă în interiorul guvernului și de studiul mecanismelor guvernării. A doua jumătate a secolului
al xx-lea este marcată de o creștere semnificativă a interesului pentru cercetarea proceselor de
guvernare și a eficienței deciziilor în materie de alo care a fondurilor publice. Această schimbare
justifica interesul pentru studierea manierei în care se iau deciziile politico -administrative. În ultimele
decenii ale secolului trecut au adus în atenție nevoia de a guverna, punându -se accentul pe creșterea
performantei în gestionarea banilor publici și îmbunatățirea relației între Stat și cetățean, între Guvern
și Societatea Civilă.
Domeniul politicilor publice din perspectiva cercetării și analizei este reprezentat prin spațiul
alocat studiului deciziilor po litico – administrative de alocare a diverselor forme de resurse: materiale,
financiare, simbolice etc. Politicile publice reprezintă un subiect de actualitate al realității administrației
romanești. "Politică publică reprezintă o cale de acțiune în acord cu un interes public, un proces public
în care deciziile referitoare la alocarea resurselor asumate de societate (prin intermediul unui
reprezentant ales) sunt orientate către realizarea unui scop general"
Termenul de politică a avut de -a lungul timpului o multitudine de înțelesuri în funcție de țările
în care a fost folosit. De exemplu, în țările latine, termenul "policy" din limba engleză este identificat
adeseori cu decizia. Mai concret, prin politică se înțelege o decizie formală (lege, act administrati v) a
unei autorități legitim alese care se adopta într -un cadru formal, conform unor proceduri dinainte

6
stabilite. Din punct de vedere comportamental "o politică este o decizie care se caracterizează prin
acțiuni și conduite ale acelor care le îndeplinesc. "
În toate aceste accepțiuni ale termenului de politică publică găsim elemente comune care permit
reordonarea lor în felul următor;
– Politica tinde să fie mai mult decât o decizie formală, ea reprezintă o grupare de decizii.
– O politică publică este ado ptată de instituțiile politico -administrative și contează pe garanția
guvernamentală. Politică se poate prezenta sub mai multe forme: o reglementare juridică, un discurs
politic, o formă de restr ucturare a serviciilor publice.
– O politică publică mobilize ază resurse pentru a genera anumite produse în societate.
– O politică publică presupune o activitate care urmărește o finalitate sau un obiectiv mai general ori
mai specific. Acest obiectiv este orientat către satisfacerea anumitor interese și este purtăt orul anumitor
valori.
Putem spune că o politică publică, reprezintă produsul activității unei autorități învestite cu
putere publică și legitimitate guvernamentală.
Dacă politica reprezintă un domeniu al activității umane care vizează relațiile, manifestăr ile și
orientările între păturile, grupurile sociale și alte organizații active dintr -un stat sau dintre acestea și
cetățeni în confruntările pentru cucerirea, consolidarea, dezvoltarea și menținerea puterii și pentru
controlul funcționarii ei. Dar și fapt ul că orice politică reflecta orientările cetățenilor ce formează
anumite grupuri (față de altele) în interiorul unei țări, dar și ale unei țări față de alte țări, în legătură cu
promovarea intereselor lor, în lupta pentru putere, atunci vom considera că " politică publică exprima
manifestările și orientările definite de autoritățile statului, ca puteri publice, centrale sau locale, pentru
domenii sau activități esențiale ce se desfășoară la nivel național, fie la niveluri teritorial –
administrative". Polit icile publice sunt decizii politice în favoarea unei anumite stări dorite, cuprinzând
și opțiunile în favoarea anumitor mijloace considerate adecvate atingerii obiectivelor proiectate. Esența
unei politici publice consta în mobilizarea membrilor unei comun ități în jurul unui acord permanent
reformabil obținut prin dispută, înfruntare, negociere, compromis.

7
Așadar, o politică publică presupune existența unui obiectiv (interes) cu o recunoaștere largă în
comunitate și care impulsionează declanșarea procesului prin care părerile și interesele celor ce se
regăsesc în obiectivul fixat sunt aduse laolaltă, realizându -se, astfel, un loc comun al comunităților,
grupurilor și cetățenilor și care reprezintă spațiul public țintă al politicii. În literatura anglo -saxonă ,
termenul "policy"simbolizează transpunea priorităților politice și a principiilor guvernului în programe
și punerea acestora în practică pentru a realiza schimbările dorite.
Prin urmare, o politică publică reprezintă un program de acțiune guvernamentală într-un sector
al societății ori într -un spațiu geografic: ordine publică, sănătate, siguranța rutieră, un oraș determinat,
o tara sau comunitate determinată în mod exact.
Astfel se poate sublinia că politică publică reprezintă răspunsul pe care guvernarea îl oferă
acelor nevoi ale societății considerate de interes general și de maximă importanță, încât sunt satisfăcute
din banii publici. Din acest punct de vedere este evident că politicile publice poarta caracteristica
valorilor asociate doctrinei și ideol ogiei partidului său coaliției de partide aflate la guvernare.
În literatura franceza, exista un consens relativ în rândul sociologilor și politologilor cu privire
la caracteristicile conceptului de politică publică. (Yves Meny, J -C. Thoening). În concepția acestor
specia liști o politică publică reprezintă în același timp:
– Un scop general – care va trebui să indice situația care va exista la sfârșitul implementării
politicii. Se vor indica resursele care vor fi mobilizate pentru a se obține rezultatele urmărite, care
provin dintr -un proces de muncă și de acțiune.
– Un obiectiv – o politică publică nu se reduce la un act izolat. Acest act trebuie să fie integtrat
într-un cadru legislative mai larg specific domeniului de acțiuni căruia I se adresează. Decidenții
politici prin proceduri instituționale (legi) sau prin discursul actorilor politi ci (programul guvernului
sau al primarului) stabilesc legături legături între aceste acte, astfel încât un act nu apare ca o decizie
unilateral;
– Un act normativ – activitatea publică este expresia finalităților și preferințelor pe care
decidentul le stab ilește și pe care în mod conștient sau nu, în mod voluntar sau forțat de anumite
împrejurări, nu poate decât să accepte, pentru că este responsabil;

8
– Un caracter obligatoriu – o politică publică se finalizează prin acte normative care trebuie
respectate d e către beneficiar. Decidentul exercita astfel o constrângere care se bazează pe monopolul
forței;
– Un beneficiar – o politică publică se definește prin beneficiarii săi, prin cetățenii ale căror
interese sau activități sunt afectate de acte și dispoziții .
“O politică publică reprezintă un ansamblu de măsuri luate de o autoritate legală și
responsabilă care vizează îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor sau conceperea unor măsuri
de stimulare a creșterii economice ”.
O politică publică se definește prin patru elemente.
1. Acțiuni efectuate trebuie să vizeze un sector de activitate sau un teritoriu;
2. Aceasta trebuie făcută în funcție de obiective -țintă și de rezultate concrete, respectiv o
politică publică trebuie să fie legitimă și efica ce, trebuie să aibă scopuri precise și perceptibile pentru
beneficiari; trebuie să aibă etape intermediare care să exprime etapele parcurse și mijloacele necesare
pentru a fi finalizată; trebuie să aibă un beneficiu pentru cetățeni.
3. Acțiunile desfășurate trebuie să fie corelate unele de altele;
4. Politică publică trebuie să fie rezultatul unei voințe politice.
În consecință și din perspectiva managerială, o politică publică corespunde unui domeniu de
activitate având o cerere specifică, nevo i specific si o ofertă specifică.
“Pentru unii, politicile (policy) au legătură cu controlul. Ele pot acționa ca un vehicul al
controlului: oamenilor politici asupra birocraților; înalților funcționari din administrația centrală asupra
restului personalului. Iar pentru alții, politicile (policy) pot fi un vehicul pentru a contesta ordinea
existent ă”. Existența unei politici publice este rezultatul unor grupuri ce reprezintă "government -ul"și
care identifică problema și decid rezolvarea acesteia.
Unii autori susțin că fiind elocvent rezultatul acțiunii mai multor persoane. Unele dintre acestea
fac parte din "government", altele se afla în afara acestei entități și reprezintă marea lor majoritate
acordând atenție unor lucruri care se întâmplă (creșterea sărăciei, poluarea aerului, sporirea

9
abandonurilor școlare) și pe care l e recunosc că pe niște probleme. Soluția acestor probleme ar putea fi
o nouă abordare a acesteia. "Pentru grupurile de interes, o politică în zona lor de interes poate fi un
vehicul pentru participarea la discuții".
Principiul pe care se bazează politicile publice este respectarea dreptății. Valoarea dreptății este
fundamentală pentru societățile moderne; promovarea politicilor publice trebuie să se raporteze
continuu la ea ca o constrângere esenț ială. Căci ea înseamnă, în fond a respecta libertatea individ uală, a
respecta egalitatea de șanse si a respecta demnitatea umană, dreptul fiecăruia la un trai decent.
Câteva dintre politicile promovate în societățile moderne reflecta principiile menționate:
– Politicile publice care asigura educația de bază ( mai mult, în foarte multe țări statul susține parțial de
cele mai multe ori educația la un nivel mai înalt decât cel de bază);
– Politicile publice privind protecția socială a salariaților și pensionarilor;
– Politicile publice privind asigurările sociale de sănătate etc.
De fiecare dată valori precum cele menționate mai devreme au fost cele care au constrâns tipurile
de politici adoptate și au impus aplicarea lor. Au existat și grupuri sociale care, aderând la acele valori,
au presat în acest sens.
Există și alte valori care apar de multe ori în calitate de constrângeri importante, asupra politicile
publice promovate de instituțiile guvernamentale. Între acestea, voi menționa: respectarea drepturilor
minorităților (naționale, rasiale, religioase, dar și sex uale); și respectul față de natură (constrângeri de
natura ecologică).
4. Concluzii
Prin politicile publice statul intervine în activitatea economică și socială. El modifica realitatea,
într-o direcție conforma cu necesitățile societății. Rațiunile acestei intervenții se pot grupa în două mari
categorii:
– Prin politicile publice se intervine pentru a corecta acțiunea pieței libere deoarece piața are limitări,
neîmpliniri, imperfecțiuni;
– Prin politicile publice sunt promovate valorile acceptate social, de exemplu valorile importante într -o
societate democratică modernă (libertatea, egalitatea, dreptatea, etc. ).

10
Astfel, serviciile publice există pentru a realiza obiectivele de interes public, pentru a crește
gradul de satisfacere a nevoilor, așteptărilor cetățenilor prin intermediul unui proces politic. Scopul
politicilor publice este de a stabili modalități de re alizare și furnizare a serviciilor publice, astfel încât
cele mai multe din valorile menționate să poată fi realizate, reducerea costurilor cu cheltuielile
birocratice și creșterea ponderii resurselor alocate eficientizării serviciilor publice.
Politicile publice urmăresc realizarea obiectivelor publice cât mai eficient posibil și furnizarea
de informații absolut necesare fundamentării deciziilor de către politicienii care colaborează cu
organizațiile publice în cadrul unui proces de management desfășurat în manieră interactivă.
5. Studiu de caz
În acest sens, un exemplu de politici publice prin care se implementează un obiectiv de interes
public este “ Ordonanța de urgență nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație
pentru elevii din înv ățământul primar și gimnazial de stat și privat, precum și pentru copiii preșcolari
din grădinițele de stat și private cu program normal de 4 ore”.
Conform ordonanței “se acordă gratuit pentru elevii din clasele I -IV din învățământul de stat
produse lacta te și de panificație în limita unei valori zilnice de 7.000 lei/elev. Limita valorică cuprinde
prețul produselor, cheltuielile de transport, distribuție și depozitare a acestora, după caz”.
Beneficiarii prezentului act normative sunt elevii prezenți la c ursuri zilnic pe perioada
cursurilor, conform structurii anului școlar.
Unitățile școlare trebuie să asigurare condiții de primire, recepție și distribuție a produselor
lactate și de panificație către elevi și răspund de confirmarea documentelor ce stau la baza plății acestor
produse.
Plata acestor produse se va face prin sumele alocate bugetelor consiliilor județene și consiliile
locale ale sectoarelor municipiului București, prin hotărâre a Guvernului, din fondul de rezervă
bugetară la dispoziția Guvernul ui.
Consiliile județene și consiliile locale ale sectoarelor municipiului București în colaborare cu
inspectoratele școlare asigura achiziționarea produselor lactate și de panificație, transportul și
distribuția acestora la unitățile de învățământ.
Furnizo rul de produse lactate și de panificație va fi desemnat prin licitație electronică organizată
la nivel județean și la nivelul sectoarelor municipiului București.
Plata produselor lactate și de panificație se va face pe baza facturilor respectiv a documente lor
de recepție calitativă și cantitativă, întocmite de unitățile școlare și aprobate de consiliile județene și de
primarii sectoarelor municipiului București.

11
Consiliile locale și primarii trebuie să verifice modul de aprovizionare a școlilor cu produse
lactate și de panificație la nivelul școlilor precum și de condițiile igienico -sanitare privind depozitarea
și distribuția acestora către către elevi.
Efectuarea plăților către furnizori se face de către președintele consiliului județean, sau pr imarii
sectoarelor municipiului București.
Ordonanța de urgență nr. 96/2002, a fost modificată și completată prin Ordonanța de urgență
nr. 9/2012.
Conform acestui act normativ, titlul OUG 96/2002 se va modifica astfel: „Ordonanță de urgență
privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din învățământul primar și gimnazial
de stat și privat, precum și pentru copiii preșcolari din grădinițele de stat și private cu program normal
de 4 ore”.
Prin aceasta ordonanță se specifică un aliniat nou prin care copiii care suferă de intoleranță la
gluten și/sau lactoză, dovedită cu acte medicale, beneficiază de produse lactate și de panificație care nu
conțin gluten/lactoză, în limita unei valori zilnice de 1,17 lei/elev sau preșcolar.
Valo area zilnică stabilită pentru un elev, se actualizează prin hotărâre de Guvern, în funcție de
evoluția prețurilor și tarifelor.
Prin OUG nr. 9/2012 se stabilește că, pentru menținerea sănătății copiilor, în cadrul programului
se vor distribui produse lacta te și lapte preparate în conformitate cu cerințele legislației în vigoare
privind igiena produselor alimentare.
Produse lactate și de panificație distribuite elevilor trebuie să respecte cerințele prevăzute
de Hotărârea Guvernului nr. 106/2002 privind etic hetarea alimentelor, cu modificările și completările
ulterioare.
În tot cuprinsul ordonanței de urgență, sintagma “pentru elevii din clasele I -VIII din
învățământul de stat și privat” se înlocuiește cu sintagma “pentru elevii din învățământul primar și
gimnazial de stat și privat”.
Implementarea prevederilor prezentei ordonanțe se face de către o comisie alcătuită din prefect,
președintele consiliului județean, primarii sectoarelor municipiului București, inspectorul general al
inspectoratului școlar, direc torul general al direcției de sănătate publică și directorul general al direcției
generale a finanțelor publice.

12
BIBLIOGRAFIE

1. Howlett, Michael; Ramesh, M., (1995) 2004, “Abordări ale politicii publice” și “Actori și instituții –
evaluarea capacității administrative a statelor”, în:Studiul politicilor publice: Cicluri și subsisteme ale
politicilor, Epigraf, Chișinău
2. Adrian Miroiu, Politici publice, Ed. Economica, Bucuresti, 2001
3. Marius Profiroiu – Politici Publice – Teorie, analiza, practica, Ed Economi ca, Bucuresti, 2006