ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE [628386]

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
SPECIALIZAREA ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
DINAMICA PARTIDELOR ȘI PROCESELE ELECTORALE
COORDONATOR :
CONF.UNIV.DR. MILCA MIHAI
ABSOLVENTĂ:
ALEXANDRA ȘERBAN
BUCUREȘTI
2017

CUPRINS:
Tema lucrării
Capitolul 1: Delimitări conceptuale
1.1.Partid politic
1.2.Sisteme de partide
1.3.Vot
1.4.Alegeri
1.5.Sisteme electorale
Capitolul 2: Partidele politice
2.1. Definiția partidelor politice
2.2. Tipologia partidelor politice
Capitolul 3: Fenomenul votului și tipologia sistemelor electorale
3.1. Alegeri parlamentare
3.2. Alegeri prezidențiale
Capitolul 4: Dinamica vieții partidiste în România post-decembriste
4.1. Ciclul electoral
4.2. Studiu de caz: Alegeri parlamentare 2016
Capitolul 5: Concluzii
Bibliografie
Anexă
Voturile valabil exprimate pentru Senat și Camera Deputaților în toate județele țării

Tema lucrării
Lucrarea de față își propune ca subiect dinamica partidelor și procesele electorale.
Lucrarea abordează într-o manieră generală acest subiect ilustrând pe parcursul a 5
capitole cele mai importante aspecte în ceea ce privește dinamica partidelor și procesele
electorale.
Modul de înlănțuire a capitolelor a avut în vedere posibilitatea stabilirii unor conexiuni
relevante între acestea.
Astfel, lucrarea este structurată în felul următor :
Capitolul 1 prezintă noțiuni generale despre partidele politice, sistemele de partide,
despre vot, alegeri și nu în ultimul rând despre sistemele electorale.
Capitolul 2 abordează într-o manieră generală partidele politice punând accent pe
definiția partidelor și tipologia acestora.
Capitolul 3 prezintă într-o manieră detaliată fenomenul votului și tipologia sistemelor
electorale accentul fiind pus atât pe alegerile parlamentare cât și pe cele prezidențiale.
Capitolul 4 abordează dinamica vieții partidiste în România post-decembriste accentul
fiind pus ciclul electoral. Tot în acest capitol se va realiza un studiu de caz privind alegerile
parlamentare din anul 2016.
Capitolul 5 prezintă concluziile lucrării de licentă.

Capitolul 1: Delimitări conceptuale
1.1. Partid politic
Există numeroase definiții ale partidelor politice.
O definiție extrem de importantă a partidelor politice la care apelează astăzi majoritatea
specialiștilor este cea dată de Giovanni Sartori acesta consideră că„ un partid este orice grupare
politică identificată printr-o etichetă oficială care prezintă la alegeri(libere sau nu) candidați
pentru funcții publice ”.1
Din această definiție dată de Giovanni Sartori reiese faptul că principalul scop al partidelor
politice este acela de a cuceri puterea, sau de a o conserva, în vederea aplicării programului
propriu prin politici interne și externe.
În accepțiunea lui Max Weber „ partidul este o asociație bazată pe un angajament liber al
persoanelor și care le procură liderilor puterea, iar militanților le dă șansa de a urmări anumite
țeluri colective, de a obține avantaje personale sau de a realiza ambele obiective ”.2
Într-o altă accepțiune cea a lui Anthony Downs„ un partid este o echipă de persoane care
caută să acapareze aparatul guvernamental dobândind posturi ca urmare a unor alegeri ținute cu o
anumită regularitate ”.3
Joseph Lapombara și Myron Weiner consideră că există patru caracteristici ale grupurilor
care iau numele de partide politice și anume : existența unei organizări durabile, organizarea la
nivel local, voința de a lua puterea, căutarea unui sprijin popular, la nivelul alegătorilor.
Dacă avem în vedere prima caracteristică și anume existența unei organizări durabile
menționăm că pentru LaPalombara și Weiner aceasta semnifică faptul că organizația/grupul care
se organizează ca un partid trebuie să aibă o durată de viață mai mare decât episodul fondator.
1 Giovanni Sartori, Parties and Party Systems , Cambridge University Press, 1976, p. 64.
2 Cristian Preda, Introducere în știința politică , ed. a-II-a revăzută, Ed. Polirom, 2013, p. 93.
3 Ibidem.

Dacă avem în vedere cea de-a doua caracteristică și anume organizarea la nivel local
menționăm că pentru Lapombara și Weiner aceasta semnifică faptul că un partid este structurat
local iar acest lucru aceentuează în primul rând înrădăcinarea în teritoriu al partidului respectiv.
Cu alte cuvinte, organizarea unui partid politic doar în capitala țării sau doar într-o singură
municipalitate nu este posibilă iar acest lucru duce la excluderea partidelor regionale datorită
faptului că o anumită organizație pentru a putea fi denumită partid politic trebuie să fie
structurată ca o rețea la scară largă, și nu doar într- o anumită zonă. Nu trebuie negat însă că
există o multitudine de organizații care au o înrădăcinare strict regională cum ar fi de pildă
Uniunea Democrată a Maghiarilor sau alte organizații care aparțin minorităților.
Dacă avem în vedere cea de-a treia caracteristică și anume voința de a lua puterea trebuie
subliniat faptul că această caracteristică este extrem de importantă deoarece dacă aceasta lipsește
ne aflăm în imposibilitatea de a discuta despre un partid politic în adevăratul sens al cuvântului.
Când aducem în discuție voința de a lua puterea trebuie să avem în vedere simultan exercitarea și
păstrarea acestei puteri. Dacă un partid nu are în vedere aceste trei dimensiuni și anume
dobândirea, exercitarea și păstrarea puterii ne aflăm în situația unui partid care are fără îndoială o
problemă de articulare.
Dacă avem în vedere cea de-a patra caracteristică și anume căutarea unui sprijin popular la
nivelul alegătorilor trebuie subliniat faptul că un partid este o organizație care dorește ca, prin
intermediul alegerilor sau pe altă cale să poată conta pe sprijinul alegătorilor, sau mai bine zis pe
sprijinul societății privită ca un întreg.4
Originile partidelor politice5
În ceea ce privește originile partidelor politice menționăm faptul că partidele politice sunt
create nu de foarte mult timp.
4 Cristian Preda, op. cit., pp. 93-95.
5 Cristian Preda, op. cit., pp.96-98.

Partidele politice s-au născut în secolul al XIX-lea, cu alte cuvinte partidele politice nu au
nici măcar două secole. Un accent deosebit trebuie pus pe faptul că partidele politice sunt
strâns legate de evoluția politicii în epoca modernă, sau altfel spus partidele politice pot fi
privite ca fiind un aspect al progresului parlamentarismului.
Pentru a analiza originea partidelor politice trebuie să avem în vedere un tipar clasic,
format din două elemente și anume : crearea la nivelul legislativului a grupurilor parlamentare
și nu în ultimul rând constituirea în afara parlamentului a comitetelor electorale.
Dacă aducem în prim plan primul element și anume crearea la nivelul legislativului a
grupurilor parlamentare trebuie să avem în vedere faptul că cu această situație ne întâlneam
în secolul XIX având ca punct de plecare chestiunea votului. Cum bine știm parlamentele
sunt alese pentru a efectua legi, iar organizarea parlamentelor are loc nu doar ținând cont de
ceea ce se legiferează ci și ținând cont de modul de votare. Subliniem faptul că prin
intermediul votului similar i-a naștere ceea ce numim grupuri parlamentare.
Dacă aducem în prim plan cel de-al doilea element și anume constituirea în afara
parlamentului a comitetelor electorale trebuie să avem în vedere faptul că în secolul al XIX-
lea căpătai calitatea de alegător numai în cazul în care plăteai un anumit impozit sau dacă
aveai o anumită avere, după caz. Cu alte cuvinte nu toți cetătenii aveau dreptul la vot asa cum
se întâmplă astăzi cu toți cetățenii care au împlinit vârsta de 18 ani.
Calitatea de alegător era dobândită la început de doar câteva sute de oameni apoi odată cu
trecerea timpului femomenul votului a început să ia amploare și astfel acesta s-a extins
considerabil de mult astfel de la doar câteva sute de oameni s-a ajuns de pildă în preajma
Primului Război Modial la milioane de persoane care se bucurau de această calitate de
alegător. Subliniem și faptul că numărul alegătorilor crește foarte mult la sfarșitul secolului
XIX acest lucru putând fi privit atât ca un avantaj cât și ca un dezavantaj daca avem în vedere
că datorită acestui fapt alegerea devine un lucru din ce în ce mai dificil.
Pentru procesul de pregătire a alegerilor se formează anumite grupuri care are denumirea de
comitete electorale, care au un rol esențial în susținerea candidaturilor.

Partidele politice i-au ființă din clipa în care se adună la un loc într-un întreg grupurile
parlamentare, adică aleșiî care își exprimă votul în mod identic, și comitetele electorale, adică
echipele constituite care au misiunea de a susține candidaturile, adică alegerea sau după caz,
realegerea unei anumite persoane.
Din cele menționate mai sus putem observa cu ușurință faptul că partidele politice au două
dimensiuni și anume : o dimensiune parlamentară și o dimensiune electorală.
Pentru a putea întelege cu exactitate contextul istoric în care apar partidele politice este
absolut necesar să menționăm faptul că mai există un element de care trebuie să ținem seama
în momentul în care aducem în discuție acest subiect și anume : definirea unui tip de mandat.
Există două tipuri de astfel de mandate și anume : mandatul reprezentativ și mandatul
imperativ. Menționăm că între cele două tipuri de mandate există o relație de opoziție.
Politica modernă are în vedere trecerea de la mandatul imperativ la cel reprezentativ.
Dacă aducem în prim plan mandatul reprezentativ menționăm faptul că acest tip de
mandat presupune faptul că drepturile pe care le are cel care se bucură de calitatea de
alegător se sfârșesc în momentul în care are loc procesul de alegere.
Dacă aducem în prim plan mandatul imperativ menționăm faptul că acest tip de mandat
se află în contrast cu mandatul reprezentativ.
Mandatul imperativ presupune faptul că alesul este controlat tot timpul de alegător.
Accentuăm faptul că Constituția României conține un articol care are în vedere nulitatea
mandatului de tip imperativ.

1.2. Sisteme de partide6
Sistemele de partide cel mai des întâlnite sunt :
a)Bipartitismul
6 Mihai Milca, Bazele științei politice, SNSPA, p. 31.

b)Multipartitismul
c)Sistemul partidului dominant
În cele ce urmează vom trata pe rând pe fiecare dintre cele trei sisteme de partide.
Bipartitismul este acel sistem de partide întemeiat pe variația la guvernare, mai mult sau mai
puțin regulată, a două partide politice care dețin o vocație majoritară.
Bipartitismul are misiunea de a garanta stabilitatea din punct de vedere guvernamental dând o
majoritate puternică partidului care se află la conducere.
Acest tip de sistem îngăduie clarificarea alegerilor, punând accentul pe raportul dintre majoritate
și opoziție. Subliniem și faptul că, principiul variației la guvernare este respectat pe tot parcursul
mandatului sau mandatelor, după caz.
Nu este de neglijat nici faptul că există situații în care bipartitismul poate lua forma unui sistem
de „două partide și jumătate ”, existența unei formațiuni minore ce poate avea ca efect balansarea
de o parte sau de alta avantajând astfel formarea unei majorițăți funcționale.
Multipartitismul este acel sistem de partide în care cel puțin trei partide influențează în mod
real viața politică prin constituirea anumitor alianțe care pot avea un caracter solid sau mai puțin
solid, după caz.
Subliniem și faptul că multipartitismul poate duce de multe ori la ceea ce numim instabilitate
guvernamentală cronică, iar datorită acestui fapt acest tip de sistem este asociat cu un anumit tip
de scrutin proporțional.
Multipartitismul avantajează risipirea atât a revendicărilor cât și a presiunilor demagogice și
populiste.
Sistemul partidului dominant este acel sistem multipartitist în care un partid se distanțează de
celelalte partide prin aptitudinea sa de a strânge un procent de peste 30% din nunărul total de
voturi, astfel încât să aibă posibilitatea de a întrece formațiunile adversare pe o perioadă mai
mare de timp, precum și prin adânca sa identificare cu reginul politic pe care îl susține.
De subliniat este și faptul că acest sistem îngăduie o stabilitate guvernamentală relativă.

1.3. Votul7
Până în secolul al XVIII- lea tragerea la sorți era procedura asociată democrației, abia
după această perioadă democrația a început să fie în strânsă legătură cu procedura votului.
La început procedura votului era caracteristică aristocrației datorită faptului că era privită
ca fiind expresia unei alegeri, iar din acest motiv votul introducea o inegalitate.
De menționat este și faptul că în Antichitate procedura votului nu avea nimic în comun cu
ceea ce numim astăzi deliberare datorită faptului că democrația era una directă.
Abia de două secole încoace procedura votului a început să fie în strânsă legătură cu
procesul democratic, evoluând astfel de la forma sa restrânsă la ceea ce numim astăzi vot
universal.
Diviziunea de gen a fost considerată un factor dominant datorită căruia procedura votului
a evoluat cu pași mici, sau altfel spus într-o manieră destul de lentă.
În ceea ce privește diviziunea de gen menționăm faptul că la început votul era permis
doar bărbaților adulți, abia după ce a trecut o anumită perioadă de timp votul a fost accesibil
și persoanelor de sex feminin. Cu toate acestea, subliniem faptul că au existat anumite țări
precum Islanda și Luxemburg care nu au fost afectate de acest proces al diviziunii de gen.
Franța în este prima țară care în 1848 instituie un vot universal accesibil persoanelor de
sex masculin, în ceea ce privește persoanele de sex feminin, pentru acestea votul a fost
permis abia în anul 1944.
În România procesura votului este accesibilă persoanelor de sex masculin în anul 1919, în
timp ce persoanelor de sex feminin le este recunoscut acest drept abia în anul 1946.
De menționat este și faptul că există o multitudine de țări europene care au recunoscut
foarte târziu dreptul la vot persoanelor de sex feminin. Pentru a exemplifica subliniem faptul
7 Cristian Preda, op.cit., pp. 122-127.

că în Elveția abia în anul 1976 a fost recunoscut dreptul femeilor de a participa la vot, în timp
ce în Portugalia acest drept a fost recunoscut abia în anul 1974.
Există și situații în care femeilor le este recunoscut dreptul la vot cam în aceeași perioadă
în care acest drept este recunoscut și bărbaților. Pentru a exemplifica menționăm faptul că în
Olanda bărbații capătă acest drept în anul 1917, în timp ce femeilor le este recunoscut acest
drept în anul 1919.
Alți factori dominanți care au afectat evoluția votului a fost de pildă interdicția rasială,
practicarea jocurilor de noroc sau analfabetismul.
Dacă aducem în discuție reticența pe care unele țări o au în momentul în care vine vorba
despre exercitarea dreptului la vot de către străini subliniem faptul că în Germania de pildă
această reticență a fost destul de accentuată.
În opoziție cu această situație există și țări precum Danemarca, Olanda, Irlanda, Suedia și
Finlanda în care la alegerile de la nivel local dreptul la vot poate fii exercitat de către toți
străinii. De asemenea, în aceste țării alegerile care au loc la nivel local nu înlătură cetățenii
străini nici de la vot și nu îi privează nici de eligibitate.
Cu totul alta este situația în țări precum Belgia și Spania în care dreptul de vot de care se
bucură cetățenii străini exclude dreptul de a fii ales.
În ceea ce privește țara noastră menționăm faptul că cetățenii străini sunt privați de
dreptul de a-și exercita dreptul la vot la alegerile locale, însă pot vota la cele europene cu
condiția renunțării dreptului la vot în țara de unde provin. Legea numărul 33 din 2007 descrie
acest tip de cetățeni alegători comunitari. Astfel potrivit acestei legi prin alegător comunitar
se înțelege „ orice cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România,
care are dreptul de a alege în România pentru Parlamentul European, având domiciliul sau
resedința în România, în conformitate cu dispozițiile prezentei legi ”.8
Dacă aducem în prim plan caracterul secret al votului menționăm faptul că la început
oamenii votau adunați într-o sală sau în aer liber, ridicându-se în picioare sau grupându-se în
8 Art. 5, alin.(1) din Legea nr.33 privind organizarea și funționarea alegerilor pentru Parlamentul European,
publicată în Monitorul Oficial, nr. 28 din 16 ianuarie 2007.

funcție de obțiune, după caz. Acest lucru se mai întâmplă și astăzi dacă avem în vedere
alegerile primare din Statele Unite ale Americii dar și în Parlamentul European numai în
situația în care un deputat introduce în cadrul ședinței plenare un amendament oral. În acest
caz, el poate fi pus în situația unui blocaj dacă 40 dintre colegi săi se opun manifestându-și
această opoziție prin simplu fapt că se ridică în picioare.
Odată cu trecerea timpului procedura de vot a dobândit un caracter din ce în ce mai
privat, astfel s-a ajuns la ceea ce numim astăzi vot secret. Mai mult decât atât exprimarea
votului nu s-a mai făcut în mod fizic ci în scris.
Trecerea de la votul public la cel secret a impus în mod obligatoriu existența unor
buletine de vot, a urnelor și nu în ultimul rând a cabinelor de vot. Buletinul de vot are rolul
de a asigura individualizarea exprimării obțiunii, în timp ce cartela de vot înseamnă
abstractizarea totală a obțiunii. În ceea ce privește cabinele menționăm faptul că acestea au
un dublu rol de protecție și anume : pe de o parte protejează alegătorul împotriva oricărei
influențe venită din mediul exterior iar pe de altă parte protejează candidatul de posibilitatea
comercializării voturilor de către alegători.
Dacă aducem în prim plan caracterul obligatoriu al votului este absolut necesar sa
menționăm faptul că în țări cum sunt de pildă Belgia sau Grecia votul este obligatoriu pentru
toți cetățenii. Subliniem și faptul că obligativitatea votului a fost înpusă și în țara noastră în
perioada interbelică.
La început procedura votului a fost una indirectă pentru o multitudine de cetățeni însă, în
zilele noastre exprimarea votului în mod indirect nu mai este decât foarte rar întâlnită. Pentru
a exemplifica menționăm că această procedură a votului îndirect se practică în Statele Unite
ale Americii atunci când au loc alegerile prezidențiale.
Organizarea secvențială a votului s-a păstrat sub forma alegerilor în tururi succesive. În
majoritatea situațiilor este vorba despre două tururi de scrutin. Excepție de la această regulă
fac țări precum Seychelles și Nabibia în care alegerile prezidențiale se organizează într-un
număr nelimitat de etape.

În ceea ce privește candidaturile multiple accentuăm că acestea au în vedere faptul că o
persoană își poate depune candidatura în mai multe circumscripții în cadrul aceluiași scrutin.
Această modalitate de votare s-a folosit și în România în perioada interbelică. În zilele
noastre însă candidaturile multiple nu mai sunt permise.
Dacă aducem în discuție sistemul locurilor rezervate menționăm faptul că acesta are în
vedere blocarea unui anumit număr de mandate pentru anumite minorități lingvistice, etnice
sau religioase, după caz. În țara noastră de pildă sunt rezervate un număr de 18 locuri
recunoscute în mod oficial pentru aceste minorități naționale care însă din păcate nu reușesc
să treacă pragul electoral.
1.4.Alegeri
Alegerile sunt definite ca fiind acele acțiuni cu ajutorul cărora cetățenii selectează și
desemnează prin vot acele persoane care potrivit legii vor face parte din organele
reprezentative atât locale cât și centrale.9
Alegerile în marea lor majoritate sunt parlamentare, locale și nu în ultimul rând
prezidențiale.
Dacă aducem în prim plan alegerile prezidențiale menționăm faptul că președintele
României are o legitimitate populară, fiind ales prin vot uninominal în cadrul unei
circumscripții ce include întreg poporul român. Pentru a fi ales candidatul la funcția de
președinte, este nevoie ca acesta să întrunească obțiunea majorității alegătorilor.
În cazul în care nici un candidat nu a obținut la primul tur de scrutin majoritatea de voturi a
celor înscriși pe listele electorale, are loc un al doilea tur de scrutin în cadrul căruia este declarat
ales candidatul care a reușit să obțină cel mai mare număr de voturi.10
9 Victor Rusu, Dreptul electoral, Universitatea de Studii Europene din Moldova, Chisinău, 2013, p. 21.
10 Mihaela Victorița Cărăușan, Drept administrativ, Editura Economica, București, 2012, p. 180.

Dacă aducem în prim plan alegerile parlamentare menționăm faptul că parlamentarii ca și
președintele României are o legitimitate populară, fiind ales prin vot uninominal în cadrul unei
circumscripții ce include întreg poporul român. Pentru a fi ales candidatul la funcția de
parlamentar, este nevoie ca acesta să întrunească obțiunea majorității alegătorilor.11
Camera Deputaților și Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct și liber exprimat potrivit
legii electorale12.
Dacă aducem în prim plan alegerile locale menționăm faptul că pentru a fi ales candidatul la
funcția de primar, este nevoie ca acesta să întrunească obțiunea majorității alegătorilor.
Mandatul primarului este de 4 ani și se sfârșește în momentul în care un nou primar
depune jurământul, dar și înainte de expirarea duratei normale a mandatului, de drept13 sau ca
urmare a rezultatului unui referendum local.14
În încheiere subliniem faptul că „ în general străinii nu pot participa la alegeri. Calitatea
de cetățean și deci de alegător este legată de naționalitate. Naționalitatea atestă legătura dintre
individ și stat. A contrario, un străin nu poate justifica o legătură suficient de solidă cu statul
pentru a participa la desemnarea celor care vor exercita puterea. Acest raționament explică faptul
că străinii nu pot deține dreptul de sufragiu pentru alegerile naționale. El îngăduie în schimb
accesul străinilor la alegerile locale, care au o miză mai puțin însemnată. Mai mult, construcția
Uniunii Europene a condus la diferențierea crescândă între resortisanții statelor membre
considerați cvasinaționali și resortisanții din state-terțe care rămân în afara comunității
politice”15.
1.5.Sisteme Electorale
11 Ibidem.
12 Art. 62 alin. 1 din Constituția României, publicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003.
13 Art. 69 alin. 2 din Legea nr. 2015/2001 privind administrația publică locală.
14 Art. 70 alin. 1-4 din Legea nr. 2015/2001 privind administrația publică locală.
15 Catherine HAGUENAU-MAIZORD, Les systemes politiques europ éens, Gualino, Lextenso éditions, Paris, 2009,
p.46.

„ Printr-un sistem electoral înțelegem un set de reguli care structurează modul în care
voturile sunt exprimate în vederea alcătuirii unei adunări reprezentative și felul în care aceste
voturi sunt mai apoi transformate în mandate […]. Sistemul electoral este o noțiune mai restrânsă
decât aceea a reglementărilor electorale, prin care înțelegem un set de reguli mai largi cu privire
la alegeri. Astfel de reguli cu privire, de exemplu, la facilitarea accesului la competiția electorală
a celor ce doresc să candudeze, dreptul la vot, corectitudinea administrării alegerilor,
transparența procesului de numărare a voturilor – sunt toate foarte importante în determinarea
semnificației și legitimității unor alegeri. Cu toate acestea ele nu trebuie confundate cu conceptul
mai restrâns de sistem electoral ”16.
Pe de altă parte, doctrina definește sistemul electoral ca o totalitate de proceduri utilizate
pentru desemnarea de reprezentanți ai poporului în organismele puterii centrale și locale.
Sistemul electoral fiind totodată modalitatea de repartizare a mandatelor disputate în alegeri în
funcție de rezultatele alegerilor.17
Unii cercetători înțeleg prin sistem electoral totalitatea de relații sociale reale, care apar în
procesul organizării și efectuării alegerilor, precum și relațiile reciproce care se stabilesc între
alegători și deputați.18
Există șapte mari componente ale unui sistem electoral și anume19: formula electorală,
magnitudinea circumscripției, pragul electoral, numărul total de membri ai corpului ce urmează a
fi ales, influența alegerilor prezidențiale asupra celor legislative, gradul de echitate a distribuției
mandatelor, legăturile electorale dintre partide.
În cele ce urmează vom trata pe scurt fiecare componentă a sistemului electoral.
16 Michael Gallagher, Paul Mitchell, „Introduction to Electoral Systems ” in The Politics of Electoral Systems, Oxford
Univerity Press, 2005, p. 3.
17 T. Cîrnaț, Drept constituțional, Chișinău, 2004, p. 161.
18 P. Fruntasu, Sisteme politice contemporane , vol. 1, Chișinău, p. 13.
19 Cristian Preda, op. cit., pp. 127-132.

Dacă aducem în prim plan prima componentă și anume formula electorală menționăm
faptul că aceasta este cel mai important element a unui sistem electoral deoarece cu ajutorul
formulei electorale are loc transformarea obțiunilor cetățenilor în locuri sau mandate.
Există două mari familii de formule electorale și anume : familia formulelor majoritariste
și familia formulelor proporționaliste.
În ceea ce privește familia formulelor majoritariste avem în vedere faptul că aceste
formule sunt cele mai vechi.
Filosofia acestor formule este una extrem de simplă și anume : într-un scrutin majoritar,
câștigătorul ia totul. Cu alte cuvinte, câstigă mandatul cine se clasează pe primul loc. Primul
clasat poate să obțină, deci, 70% dar și 25% din voturi.
Atunci când vorbim despre scrutinul majoritar trebuie să avem în vedere și efectul pe care
acesta îl produce. Scrutinul majoritar asigură în primul rând stabilitate.
Scrutinul majoritar poate fi organizat fie într-un singur tur, fie în două tururi, după caz.
În cazul în care este organizat într-un singur tur, acesta poartă numele de scrutin
pluralitar, datorită faptului că, în această situație, nu se cere o majoritate necesară pentru a putea
câștiga. Cu alte cuvinte, este desemnat câștigător cel clasat pe primul loc.
În cazul în care scrutinul majoritar este organizat în două tururi poți obține mandatul după
primul tur numai în cazul în care obții 50% +1 din voturile valabil exprimate, sau uneori, cum e
cazul alegerilor prezidențiale din țara noastră -50% + 1din totalul alegătorilor din listele
electorale.
Dacă aducem în prim plan cealaltă mare familie de formule electorale și anume cea
proporționalistă menționăm faptul că aceasta este total diferită de cea majoritară.
Reprezentarea proporțională(RP) are în vedere traducerea într-un mod cât mai concis a
varietății obțiunilor exprimate în cadrul unei societăți.
După cum am menționat mai sus formulele majoritariste dă celui care câștigă totul în
timp ce, formulele proporționaliste își propun să gestioneze situația astfel încât unui procent de

obțiuni din societate să-i revină același procent de mandate astfel încât nimeni să nu fie pus în
situația de a rămâne nereprezentat.
Întâlnim mai multe tipuri de formule RP și anume : RP de listă, formula proporțional-
mixtă și votul unic transferabil(VUT).
RP de listă sunt cele mai des întâlnite formule fiind adoptate de țări precum: Austria,
Belgia, Danemarca, Finlanda, Italia(până în 1993), Olanda, Luxemburg, Portugalia, Islanda,
Spania, Suedia, Elveția și România( până în 2008).
Există și mici variații ale formulelor pe liste, dar toate vizează faptul că partidele prezintă
liste de candidați în cadrul unor circumscripții plurinominale, că alegătării votează pentru o listă
sau alta și că locurile sunt alocate listelor de partid proporțional cu numărul de voturi pe care le-
au obținut. Sistemele RP pe liste mai pot fi subdivizate și cu ajutorul formulei matematice care
are rolul de a transforma voturile în locuri. Menționăm faptul că cea mai folosită formulă este
formula lui d’Hondt.20
Dacă aducem în prim plan formula proporțional-mixtă menționăm faptul că în cazul
acesteia o parte dintre mandate sunt alocate pe baza unei metode RP, și altă parte, o cotă
variabilă în fucție de țară, pe baza unui vot care a avut loc în circumscripții cu un singur loc.
Formula proporțional mixtă se folosește în țări precum : Germania, Ungaria, Italia(după
1993).
În România, se folosește RP la legislative și la consiliile județene, respectiv un scrutin
majoritar la prezidențiale.
Dacă aducem în prim plan votul unic transferabil(VUT) menționăm faptul că acesta este
folosit în două țări și anume în Irlanda și Malta.
În cazul votului unic transferabil(VUT) buletinul de vot cuprinde numele tuturor
candidaților, iar alegărorii au îndatorirea de a ierarhiza acești candidați. Circumscripția specifică
votului unic transferabil(VUT) este plurinominală, iar dacă avem în vedere repartizarea
20Arend Lijphart, Electoral Systems and Party Systems : A Study of Twenty-Seven Democracies, 1945-1990, Oxford,
Oxford University Press, 1994, pp. 153-159.

mandatelor menționăm faptul că se practică două tipuri de transferuri și anume : primul, surplusul
de voturi al candidaților care au obținut deja cota minimă de care aveau nevoie pentru a fi aleși
este transferat următorilor candidați preferați pe buletine. Al doilea tip de transfer vizează faptul
că cel mai slab candidat este scos din competiție iar voturile sale sunt transferate în același mod.21
Dacă aducem în prim plan cea de-a doua componentă a sistemului electoral și anume
magnitudinea circumscipției menționăm faptul că aceasta nu trebuie confundată cu numărul de
alegători. Atunci când aducem în discuție magnitudinea circumscripției trebuie să avem în
vedere faptul că aceasta înseamnă numărul de aleși numiți în cadrul unei unități electorale de
bază.
Magnitudinea prevede două mari posibilități și anume : circumscripția cu un singur ales
care poartă denumirea de circumscripție uninominală și nu în ultimul rând circumscripția cu mai
mulți aleși care poartă denumirea de circumscripție plurinominală.
Un factor foarte important al circumscripției de care trebuie să ținem cont indiferent de
numărul persoanelor alese în cadrul ei este dimensiunea sa teritorială. Aceasta dimensiune
teritorială poate fi extrem de restrânsă în cazul în care cuprinde doar câteva străzi sau din contră
o circumscripție poate fi extrem de mare, acoperind la limită teritoriul național privit ca un
întreg.
Dacă aducem în prim plan cea de-a treia componentă a sistemului electoral și anume
pragul electoral menționăm faptul că acesta este definit ca fiind acea limită care îmbracă în
general formă procentuală, dar nu trebuie neglijat nici faptul că această limită poate fi descrisă și
ca un număr absolut de mandate. Principala menire a pragului electoral este aceea de a împiedica
fragmentarea corpului reprezentativ.
Dacă avem în vedere cea de-a patra componentă a sistemului electoral și anume numărul
total de membri ai corpului care urmează a fi ales, sau altfel spus numărul de reprezentanți
menționăm faptul că unele parlamente au un număr de membri extrem de redus( 50-60 de
membri), în timp ce alte parlamente se bucură de sute de aleși.
21 Arend Lijphart, Modele ale democrației , Editura Polirom, București, 2006, pp. 145-146.

Dacă aducem în prim plan cea de-a cincea componentă a sistemului electoral și anume
influența alegerilor prezidențiale asupra celor legislative menționăm faptul că această influență
se manifestă numai acolo unde acem de-a face cu președinți, adică în republici.
Cea de-a șașea componentă a sistemului electoral este gradul de echitate a distribuției
mandatelor. Subliniem faptul că pentru a putea afla acest grad de echitate a distribuției
mandatelor este necesar să comparăm ce diferențe există între procentele de voturi obținute de un
partid și procentele de mandate care i se atribuie după ce a fost aplicată formula electorală.
Nu trebuie să uităm nici de cea de-a șaptea compomentă a unui sistem electoral și anume
de legăturile electorale dintre partide care sunt și ele extrem de importante deoarece constituie un
mijloc de comunicare între partide.
Capitolul 2: Partidele politice
2.1. Definirea partidelor politice
Există numeroase definiții ale partidelor politice.
O definiție extrem de importantă a partidelor politice la care apelează astăzi majoritatea
specialiștilor este cea dată de Giovanni Sartori acesta consideră că„ un partid este orice grupare

politică identificată printr-o etichetă oficială care prezintă la alegeri(libere sau nu) candidați
pentru funcții publice ”.22
Din această definiție dată de Giovanni Sartori reiese faptul că principalul scop al partidelor
politice este acela de a cuceri puterea, sau de a o conserva, în vederea aplicării programului
propriu prin politici interne și externe.
În accepțiunea lui Max Weber „ partidul este o asociație bazată pe un angajament liber al
persoanelor și care le procură liderilor puterea, iar militanților le dă șansa de a urmări anumite
țeluri colective, de a obține avantaje personale sau de a realiza ambele obiective ”.23
Într-o altă accepțiune cea a lui Anthony Downs„ un partid este o echipă de persoane care
caută să acapareze aparatul guvernamental dobândind posturi ca urmare a unor alegeri ținute cu o
anumită regularitate ”.24
Joseph Lapombara și Myron Weiner consideră că există patru caracteristici ale grupurilor
care iau numele de partide politice și anume : existența unei organizări durabile, organizarea la
nivel local, voința de a lua puterea, căutarea unui sprijin popular, la nivelul alegătorilor.
Dacă avem în vedere prima caracteristică și anume existența unei organizări durabile
menționăm că pentru LaPalombara și Weiner aceasta semnifică faptul că organizația/grupul care
se organizează ca un partid trebuie să aibă o durată de viață mai mare decât episodul fondator.
Dacă avem în vedere cea de-a doua caracteristică și anume organizarea la nivel local
menționăm că pentru Lapombara și Weiner aceasta semnifică faptul că un partid este structurat
local iar acest lucru aceentuează în primul rând înrădăcinarea în teritoriu al partidului respectiv.
Cu alte cuvinte, organizarea unui partid politic doar în capitala țării sau doar într-o singură
municipalitate nu este posibilă iar acest lucru duce la excluderea partidelor regionale datorită
faptului că o anumită organizație pentru a putea fi denumită partid politic trebuie să fie
structurată ca o rețea la scară largă, și nu doar într- o anumită zonă. Nu trebuie negat însă că
22 Giovanni Sartori, op. cit., p. 64.
23 Cristian Preda, op.cit., p. 93.
24 Ibidem.

există o multitudine de organizații care au o înrădăcinare strict regională cum ar fi de pildă
Uniunea Democrată a Maghiarilor sau alte organizații care aparțin minorităților.
Dacă avem în vedere cea de-a treia caracteristică și anume voința de a lua puterea trebuie
subliniat faptul că această caracteristică este extrem de importantă deoarece dacă aceasta lipseste
ne aflăm în imposibilitatea de a discuta despre un partid politic în adevăratul sens al cuvântului.
Când aducem în discuție voința de a lua puterea trebuie să avem în vedere simultan exercitarea și
păstrarea acestei puteri. Dacă un partid nu are în vedere aceste trei dimensiuni și anume
dobândirea, exercitarea și păstrarea puterii ne aflăm în situația unui partid care are fără îndoială o
problemă de articulare.
Dacă avem în vedere cea de-a patra caracteristică și anume căutarea unui sprijin popular la
nivelul alegătorilor trebuie subliniat faptul că un partid este o organizație care dorește ca, prin
intermediul alegerilor sau pe altă cale să poată conta pe sprijinul alegătorilor, sau mai bine zis pe
sprijinul societății privită ca un întreg.25
2.2. Tipologia partidelor politice26
Cele mai importante tipologii de partide sunt :
a)Partidele de cadre
b)Partidele de mese
În cele ce urmează vom vorbi despre aceste două tipologii de partide.
a)Partidele de cadre au luat naștere odată cu instaurarea democrației
reprezentative. Aceste partide au reunit notabilități având ca scop principal
transformarea unui capital de notoritetate în susținere electorală și politică.
Unitatea de bază a organizării este nimeni altul decât comitetul de circumscripție,
iar în ceea ce privește legătura care se stabilește între comitetele locale și aleșii
25 Cristian Preda, op. cit., pp. 93-95.
26 Mihai Milca, op. cit., p.30

parlamentari, menționăm că aceasta este destul de fragilă, și nu în ultimul rând
sporadică. Dacă aducem în discuție grupul parlamentar menționăm faptul că
acesta are prioritate în comparație cu aparatul de partid. Partidele de cadre sunt
acele partide hotărât programatice dar în ceea ce privește îndoctrinarea acestora
subliniem faptul că aceasta lasă de dorit.
b)Partidele de mese sunt extrem de importante deoarece acestea sunt fructul
sufragiului universal. Menționăm și faptul că datorită partidelor de mese a luat
naștere masele muncitoare în viața politică. Partidele de masă are ca elemente
specifice structurile centralizate și ierarhizate, un aparat care funcționează în mod
continuu, de cadre de partid, un număr important de militanți, o încadrare
riguroasă și nu în ultimul rând o educație politică care trebuie să se desfășoare
neîntrerupt. Sentimentul de apartenență la partid este unul extrem de puternic,
până în momentul în care are loc identificarea totală a individului cu obiectivele
specifice partidului .

Capitolul 3: Fenomenul votului și tipologia sistemelor electorale
3.1. Alegeri parlamentare
Potrivit Constituției României Parlamentul este organul reprezentativ suprem al
poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării27. Menționăm și faptul că Parlamentul este
alcătuit din Camera Deputaților și Senat [art. 61 alin. (2) din Constituția României].
Potrivit Constituției României există și anumite incompatibilități ale funcției
parlamentare și anume :
-Nimeni nu poate fi, în același timp, debutat și senator;
-Calitatea de debutat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcții
publice de autoritate, cu excepția celei de membru al Guvernului.28
Pentru a putea fi aleși în Camera Deputaților sau în organele administrației publice locale,
candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de minimum 23 de ani, iar
pentru a putea fi aleși în Senat candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv,
vârsta de minimum 33 de ani29.
Parlamentarii se bucură de o legitimitate populară, fiind aleși prin vot uninominal, în
cadrul unei circumscripții ce cuprinde poporul român privit ca un întreg. Pentru a fi aleși în
Camera Deputaților sau în Senat candidații, trebuie să întrunească obțiunea majorității
alegătorilor, pentru a-și putea asigura reprezentativitatea și legitimitatea.30
27 Art. 61 alin. 1 din Constituția României, publicată în Monitorul Oficial nr.767 din 31 octombrie 2003.
28 Art. 71 din Constituția României, publicată în Monitorul Oficial nr.767 din 31 octombrie 2003.
29 Art. 37 alin. 2 din Constituția României, publicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003.
30 Mihaela Victorița Cărăușan, op. cit., p. 180.

Alegerea Camerei Deputaților și Senatului se face prin vot universal, egal, direct, secret și
liber exprimat, în conformitate cu legea electorală31.
Beneficiază de dreptul de a avea un loc de deputat, potrivit legii electorale, cetățenii unei
minorități naționale, care nu obțin în alegeri suficiente voturi pentru a putea fi reprezentate în
Parlament. Aceste minorități pot fi reprezentate doar de o singură organizație.32
Numărul de deputați, respectiv de senatori se hotărăște în funcție de populația țării
potrivit legii electorale. [art. 62 alin. (3) din Constituția României ].
Camera Deputaților și Senatul sunt alese pentru un mandat al cărei durată este de 4 ani, și
care se poate prelungi de drept în caz de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, până la
încetarea acestor situații33.
Deputații și senatorii intră în exercițiul mandatului la data întrunirii în mod legal a
Camerei din care fac parte, sub condiția validării alegerii și nu în ultimul rând a depunerii
jurământului. Jurământul se stabilește potrivit legii organice34.
Calitatea de deputat sau de senator se sfârșește la data întrunirii în mod legal a Camerelor
nou alese, în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate sau de
deces, după caz[art. 70 alin. (2) din Constituția României ].
Alegerile pentru Camera Depitaților și respectiv pentru Senat au loc într-o perioadă care
nu trebuie să depășească 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului,
după caz35.
Într-o perioadă de maximum 20 de zile de la încheierea alegerilor, Președintele României
convoacă întrunirea noului Parlament [art. 63 alin. (3) din Constituția României ].
31 Art. 62 alin. 1 din Constituția României, publicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003.
32 Art. 62 alin. 2 din Constituția României, publicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003.
33 Art. 63 alin. 1 din Constituția României, publicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003.
34 Art. 70 alin. 1 din Constituția României, publicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003.
35 Art. 63 alin. 2 din Constituția României, publicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003.

Menționăm și faptul că până în momentul în care Parlamentul nou ales se întrunește în
mod legal mandatul Camerelor se prelungește. În decursul acestei perioade este interzisă
revizuirea Constituției sau adoptarea, modificarea, abrogarea legilor organice, după caz.36
Își continuă procedura în Parlamentul nou ales proiectele de legi sau propunerile
legislative care se aflau pe ordinea de zi a Parlamentului precedent [art. 63 alin. (5) din
Constituția României ].
Președintele Camerei Deputaților și președintele Senatului se aleg pe durata mandatului
Camerelor. Ceilalți membri ai birourilor permanente sunt aleși la începutul fiecărei sesiuni.37
Camera Deputaților și Senatul adoptă legi, hotărâri și nu în ultimul rând moțiuni, în
prezența majorității membrilor38. În ceea ce privește legile adoptate de Parlament menționăm
faptul că acesta adoptă legi constituționale, ordinare și organice, după caz [art. 73 alin. (1) din
Constituția României ].
3.2. Alegeri prezidențiale
Conform Constituției României Președintele României este ales prin vot universal, egal,
direct, secret și liber exprimat39.
Președintele României este autoritatea puterii executive aleasă în mod direct de către
popor și, în această calitate, ocupă demnitatea de șef al statului40. În această calitate Președintele
României conform art. 80 alin. 1 din Constituția României, reprezintă statul român fiind garantul
integrității naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării atât în raporturile interne ale
acesteia, cât și în cadrul relațiilor internaționale.
36 Art. 63 alin. 4 din Constituția României, publicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003.
37 Art. 64 alin. 2 din Constituția României, publicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003.
38 Art. 67 din Constituția României, publicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003.
39 Art. 81 alin. 1 din Constituția României, publicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003.
40 Mihaela Victorița Cărăușan, op. cit., pp. 178-179.

Nu trebuie neglijat nici faptul că în Constituția României sunt prevăzute și trei categorii
de incompatibilități ale funției prezidențiale și anume :
-Incompatibilitatea între funcția de Președinte al României și calitatea de membru a
vreunui partid politic;
-Incompatibilitatea cu orice altă funcție publică, indiferent care ar fi domeniul în care s-ar
exercita aceasta și natura funcției;
-Incompatibilitatea cu orice funcție privată41.
Pentru a putea fi aleși candidații pentru funcția de Președinte al României trebuie să fi
împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de minimum 35 de ani42.
Articolul 81 alin. 2 din Constituția României prevede faptul că este declarat ales la funția
de Președinte al României candidatul care a obținut în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi
a celor înscriși pe listele electorale.
Menționăm și faptul că dacă nici un candidat nu reușește în primul tur de scrutin să obțină
majoritatea voturilor a alegătorilor înscriși pe listele electorale, se organizează un al doilea tur de
scrutin, în urma căruia este denclarat ales candidatul care a reușit să întrunească cel mai mare
număr de voturi. De subliniat este și faptul că organizarea celui de al doilea tur de scrutin se
efectuează între primii doi candidați care au reușit să întrunească cel mai mare număr de voturi
din partea alegătorilor în primul tur de scrutin.43
În țara noastră, controlul întregii proceduri electorale și confirmarea rezultatelor se
asigură de Curtea Constituțională a României44. Validarea mandatului de către Curtea
Constituțională are o importanță deosebită întrucât confirmarea alegerii Președintelui României
se face de către o autoritate jurisdicțională, și nu politică.
41 Art. 84 alin. 1 din Constituția României, publicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003.
42 Art. 37 alin. 2 din Constituția României, publicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003.
43 Art. 81 alin. 3 din Constituția României, publicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003.
44 Art. 82 alin. 1 din Constituția României, publicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003.

După validarea mandatului, Președintele depune jurământul45 prevăzut de Constituție, în
fața Camerelor parlamentului, reunite în ședință comună. Menționăm că la această dată începe și
exercițiul funcției prezidențiale46.
Articolul 81 alin. 4 din Constituția României prevede faptul că ocuparea funcției de
Președinte al României de aceași persoană nu poate avea loc decât pentru maximum două
mandate. Menționăm că nu are nici o relevanță dacă aceste mandate sunt succesive sau se
realizează la date diferite.
Statele membre ale Uniunii Europene au stabilit aceleași limitări în ceea ce privește
mandatul Președintelui, excepție de la această regulă fac țări precum Italia și Franța, în cazul lor
mandatul șefului statului poate fi reînoit fără limite și fără a fi întrerupt47.
Mandatul Președintelui României are o durată de 5 ani, începând de la data la care
candidatul declarat ales pentru această funcție depune jurământul și durează până la data la care
noul Președinte al României depune la rândul său acest jurământ.48
Menționăm și faptul că mandatul Președintelui României poate fi prelungit în caz de
război sau de catastrofă cu ajutorul unei legi organice49.
Statele membre ale Uniunii Europene au adoptat în marea lor majoritate mandate a căror
durată este de 5 ani pentru funcția pe care o ocupă șeful statului, indiferent dacă acesta este ales
în mod direct sau indirect. Au mai rămas însă două state cu mandat de 7 ani este vorba despre
Irlanda și Italia. Menționăm și faptul că Australia prevede pentru șeful statului un mandat cu o
durată de 6 ani, în timp ce, Letonia prevede un mandat de 4 ani pentru șeful statului.50
45 Jurământul depus conform art. 82 alin. 2 din Constituție are următorul conținut : „ Jur să-mi dăruiesc toată
puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, să respect Constituția și legile
țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența,
unitatea și integritatea teritorială a României. Așa să-mi ajute Dumnezeu! ”.
46 Art. 82 alin. 2 din Constituția României, publicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003.
47 Mihaela Victorița Cărăușan, op. cit., p. 181.
48 Art. 83 alin. 1 și 2 din Constituția României, publicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003.
49 Art. 83 alin. 3 din Constituția României, publicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003.
50Mihaela Victorița Cărăușan, op. cit., p. 181.

Președintele României emite acte cu titlu de decret. Aceste decrete pot avea după caz,
caracter normativ sau individual. Mentionăm și faptul că anumite decrete emise de Președintele
României trebuie să fie contrasemnate de prim-ministru, în caz contrar, aceste acte sunt lovite de
nulitate.51
De asemenea, decretele emise de Președintele României trebuie publicate în mod
obligatoriu în Monitorul Oficial, nepublicarea acestor acte atrăgand după sine inexistența lor.52
În afara actelor juridice cu titlu de decret Președintele României are posibilitatea să
întocmească și acte politice cum ar fi spre exemplu declarațiile, apelurile sau mesajele.
Capitolul 4: Dinamica vieții partidiste în România post-decembriste
4.1. Ciclul electoral53
Ciclul electoral reprezintă acea succesiune a activităților planificate și concepute într-un
anumit interval de timp care are menirea de a ajuta funcționarii electorali să înțeleagă natura
ciclică a diferitelor provocări pe care le va întâmpina în procesul electoral.
Pe parcursul unui ciclu electoral, alegerile trebuie privite ca fiind mai degrabă un proces
care se efectuează în mod neîntrerupt, și nu un eveniment izolat.
Menționăm faptul că în general, ciclul electoral presupune parcurgerea a 3 mari perioade
și anume:
-Perioada pre-electorală este definită ca fiind acea perioadă de timp în cadrul căreia se
realizează planificarea și pregătirea în ceea ce privește desfășurarea alegerilor.
Menționăm faptul că tot în decursul acestei perioade are loc revizuirea dispozițiilor legale
și procedurale.
51 Ibidem, p. 187.
52 Art. 100 alin. 1 din Constituția României, publicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003.
53 http://www.cec.md/files/files/4488_ghidul_jurnalistului_2014_final_tipar.pdf?attempt=1 .

-Perioada electorală este definită ca fiind acea perioadă de timp cuprinsă între ziua
aducerii la cunoștință publică a datei când va avea loc alegerile și ziua în care rezultatele
finale ale alegerilor sunt confirmate de către organele competente.
-Perioada post-electorală este definită ca fiind acea perioadă de timp în cadrul căreia se
realizează evaluarea de audit, iar în ceea ce privește reglementarea și administrarea,
aceastea sunt reformate și nu în ultimul rând dezvoltate.
De subiniat este și faptul că ciclul electoral nu are puncte fixe de pornire sau finisare, iar
acest lucru se păstrează și în cazul celor trei perioade și segmente din cadrul ciclului
electoral.
4.2. Studiu de caz – Alegeri parlamentare 2016
În cele ce urmează vom elabora un studiu de caz, studiu ce abordează într-o manieră
detaliată alegerile parlamentare din anul 2016.
Înainte de a începe studiul de caz propriu zis menționăm ca alegerile parlamentare au
avut loc pe data de 11 decembrie 2016.
În continuare vom face o scurtă trecere în revistă a candidaților din principalele județe ale
țării la alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016.
În Municipiul București PSD, PNL, PMP, USR, UDMR au următorii candidați pentru
Senat și pentru Camera Deputaților :54
PSD București are următorii candidați pentru Camera Deputaților : Gabriel Petrea,
Carmen Moldovan,Giorgian Pop, Oana Florea, Varză Mihăiță, Diana Tușa, Chiriță Dumitru,
54 http://parlamentare2016.bec.ro/candidati/candidaturi-depuse-la-birourile-electorale-de-
circumscriptie/bucuresti/ .

Beatrice Tudor, Pleșoianu Liviu, Furtună Mirela, Manole Florin, Aida Crăceru, Necula Ciprian,
Gabriela Podașcă, Geantă Daniel, Botoianu Daniel, Barbuceanu Bogdan.
În ceea ce privește Senatul, PSD București are următorii candidați: Ecaterina Andronescu,
Șerban Nicolae, Robert Cazanciuc, Mihnea Costoiu, ionuț Vulpescu, Grațiela Dragichi, Vasile
Gherasim.
PNL București are următorii candidați pentru Camera Deputațior : Adriana Săftoiu, Eugen
Nicolăescu, Ovidiu Raețchi, Cristina Trăilă, Florin Alexandru Alexe, Sulfina Barbu, Marius
Vintilă.
În ceea ce privește Senatul, PNL București are următorii candidați : Leon Dănăilă Medic, Florin
Câtu, Hildegard Helene Brandl.
PMP București are următorii candidați pentru Camera Deputaților : Valeriu Steriu, Eugen
Tomac, Vasile Ștefănescu, Ștefan Viorel Florescu, Costin Sebastian Moise, Răzvan Rotaru.
În ceea pe privește Senatul, PMP București are următorii candidați : Traian Băsescu, Radu Mihai
Cristescu, Gheorghiță Liviu Goncea, Ștefan Ion Vlaston, Ioan Gherghină, Constantin Strugaru,
Ion Cristinel Marian.
USR București pentru Camera Deputaților are următorii candidați : Nicușor Dan, Cristian
Ghinea, Cristian Seidler, Oana Bîrgan Gayral, Matei Dobrovie, Claudiu Năsui, Cristina Prună.
În ceea ce privește Senatul, USR București are următorii candidați : Vlad Alexandrescu, Cristian
Ghica, Florina Presadă, Silvia Dinică, Catrinel Trofin, Irina Wagner, Andreea Vasilescu.
UDMR București are următorii candidați pentru Camera Deputaților : Birtalan
József, Lukács Renáta, Demeny Mihai, Szebeni Bendeguz, Trif Olga Maria.
În ceea ce privește Senatul, UDMR București are următorii candidați : Budai Richard Tiberius,
Kovacs Hermina, Szebeni Klára, Baróti Judit, Bencze József.
În județul Alba PSD, PNL, ALDE, PMP, USR, UDMR au următorii candidați pentru
Senat și pentru Camera Deputaților :55
55 http://parlamentare2016.bec.ro/candidati/candidaturi-depuse-la-birourile-electorale-de-circumscriptie/alba/ .

PSD Alba are următorii candidați pentru Camera Deputaților : Ioan Dîrzu, Cornel Suciu,
Gheorghe Damian, Marcela Dărămuș, Horațiu Clepan, Gabriel Dan Bărbuleț, Aurel Costică
Ispas.
În ceea ce privește Senatul, PSD Alba are următorii candidați : Valer Daniel Breaz, Ioan Călin
Andres, Cornel Murg, Elena Aron.
PNL Alba are următorii candidați pentru Camera Deputaților : Florin Claudiu Roman,
Corneliu Olar, Claudiu Vasile Răcuci.
În ceea ce privește Senatul, PNL Alba are următorul candidat : Alexandru Pereș.
ALDE Alba are următorii candidați pentru Camera Deputaților : Josan Mihai Horațiu,
Bora Gheorghe, Herlea Dacian, Spatariu Nadia Maria, Arion Cosmin, Demenic Daniel, Popescu
Marius Ciprian.
În ceea ce privește Senatul, ALDE Alba are următorii candidați : Rusu Daniel Gheorghe, Oprea
Maria Elena, Forda Onoriu Pompiliu, Mărginean Daniel.
PMP Alba are următorii candidați pentru Camera Deputaților : Clement Negruț, Fănel
Bucurel Boncea, Gheorghe Iustin Petrean, Angela Moldovan, Paul Lucian Hariton, Lucian
Simion Panta, Dorel Valer Corches.
În ceea ce privește Senatul, PMP Alba are următorii candidați : Traian Nicolae Ursaleș, Vasile
Sorin, Barstan Filofteia, Florea Emil.
USR Alba are următorii candidați pentru Camera Deputaților: Christian Schuster,
Beniamin Todosiu, Constantin Grosu, Ioana Raveca Gordeș, Ioan Emil Cetean, Gheorghe
Bogdan.
În ceea ce privește Senatul, USR Alba are următorii candidați : Eugen Ioan Cornea, Ioana
Mihaela Todoca.
UDMR Alba are următorii candidați pentru Camera Deputaților : Vincze Andrei, Ladányi
Árpád Csaba, Szőcs Ildico.
În ceea ce privește Senatul, UDMR Alba are următorii candidați : Lörincz Helga, Pálosy János.

În județul Arad PSD, PNL, ALDE, PMP, USR, UDMR au următorii candidați pentru
Senat și pentru Camera Deputaților :56
PSD Arad are următorii candidați pentru Camera Deputaților: Dorel Căprar, Florin Tripa,
Adrian Todor, Cristian Videscu, Florina Vasilescu , Marius Sulincean, Dan Pocrișer, Cecilia
Irimie, Alexandru Tăședan.
În ceea ce privește Senatul, PSD Arad are următorii candidați: Mihai Fifor, Gheorghe Furău,
Ioan Vodicean, Daciana Gianina Ignuța, Ioan Herbei.
PNL Arad are următorii candidați pentru Camera Deputaților : Glad Aurel Varga,
Eusebiu-Manea Pistru-Popa, Boghicevici Claudia, Ovidiu Sergiu Bîlcea.
În ceea ce privește Senatul, PNL Arad are următorii candidați : Cristina Ioan, Ion Șcheanu.
ALDE Arad are următorii candidați pentru Camera Deputaților : Calimente Mihăiță, Dihel
Mariana Daniela, Vasi Nicolae, Șimon Ioan Dan, Stoica Valentin Cristian, Tuturici Ioan Liviu,
Magda Marius Mihai, Lucoaie Ionică Marcel, Junjan Marioara.
În ceea ce privește Senatul, ALDE Arad are următorii candidați : Galiș Florin, Mădăluță Ramona
Carmen, Trifon Daniel, Onel Alexandru Fica Mircea.
PMP Arad are următorii candidați pentru Camera Deputaților: Florin Remețan, Ramona
Rus, Camelia Eugenia Craivan, Alexandru Vlasiu, Mircea Iștoc, Edith Lengyel, Ioan Cordoș,
Ionela Maria Muntean, Ciprian Ioan Matica.
În ceea ce privește Senatul, PMP Arad are următorii candidați : Silviu Sorin Dimofte, Petru
Gherman, Aurica Margea, Alexandru Paul, Pasc Nicu Stanciu.
USR Arad are următorii candidați pentru Camera Deputaților: Vlad Sergiu Cosmin,
Sfărăilă Dan Mihai, Stan Ion, Costea Ioan Cătălin, Cotos Elena, Răpcău Daniel Ioan, Rus
MițcoIoan Dorin, Preda Ovidiu Alin, Barz Marius Costel.
56 http://parlamentare2016.bec.ro/candidati/candidaturi-depuse-la-birourile-electorale-de-circumscriptie/arad/ .

În ceea ce privește Senatul, USR Arad are următorii candidați : Wiener Adrian, Postăveanu
Vasile Bogdan, Stana Carmen Maria, Vornicu Ciprian, Ciobanu Elena Simona.
UDMR Arad are următorii candidați pentru Camera Deputaților : Farago Petru, Bognar
Levente-Grigorie, Sipos György, Haász Tiberiu, Kovacs Emeric.
În ceea ce privește Senatul, UDMR Arad are următorii candidați : Király András György,
Cziszter Kálmán András, Korondi Józsa Erica, Erdős Valentin, Papp Atila Iosif .
În județul Argeș PSD, PNL, ALDE, PMP, USR, UDMR au următorii candidați pentru
Senat și pentru Camera Deputaților :57
PSD Argeș are următorii candidați pentru Camera Deputaților : Radu Vasilică, Mircea
Drăghici, Simona Bucura Oprescu, Nicolae Georgescu, Cătălin Rădulescu, Nicolae Velcea,
Daniel Stancu, Marius Pîrvu, Dorin Mărășoiu.
În ceea ce privește Senatul, PSD Argeș are următorii candidați : Șerban Valeca, Gheorghe Marin,
Cristina Stocheci, Maria Dobrea, Marian Clipici, Gheorghe Sârbu.
PNL Argeș are următorii candidați pentru Camera Deputaților: Dănuț Bica, Ioan Sârbu,
Lidia Constantinescu.
În ceea ce privește Senatul, PNL Argeș are următorii candidați : Ioan Popa, Olimpia Doru.
ALDE Argeș are următorii candidați pentru Camera Deputaților : Gerea Andrei Dominic,
Ivan Marius Bogdan, Scarlat Ilie, Matei Florian Codruț, Pana Nicolae, Pavel Elena Rodica,
Mazilu Nicolae, Molea Gheorghe, Vasile Ion Dan, Zenovie Manuel, Fulga Marian, Florea
Daniel.
În ceea ce privește Senatul, ALDE Argeș are următorii candidați : Pendiuc Tudor, Bratulescu
Simona Mihaela, Tudorache Iulian Robert, Iacsa Aurel, Ungureanu Maria Liliana, Mataoanu
Narcis Nicolae.
PMP Argeș are următorii candidați pentru Camera Deputaților : Cătălin Bulf, Alina
Frătică.
57 http://parlamentare2016.bec.ro/candidati/candidaturi-depuse-la-birourile-electorale-de-circumscriptie/arges/ .

În ceea ce privește Senatul, PMP Argeș are următorii candidați : Cristian Diaconescu,
Nichifor Bălan.
USR Argeș are următorii candidați pentru Camera Deputaților: Liviu Moșteanu, Daniel
Marinac, Carmen Boloșteanu, Ionel Șerban, Marius Ilie, Adrian Cârstea.
În ceea ce privește Senatul, USR Argeș are următorii candidați: Laurențiu Mihăescu, Daniel
Niculescu, Doina Tuță Osman, Irina Forgo.
UDMR Argeș are următorii candidați pentru Camera Deputaților : Nagy Eva, Fodor
Iozsef Pal.
În ceea ce privește Senatul, UDMR Argeș are următorii candidați : Fülőp Bela, Kálmán Attila.
În județul Brașov PSD, PNL, ALDE, PMP, USR, UDMR au următorii candidați pentru
Senat și pentru Camera Deputaților :58
PSD Brașov are următorii candidați pentru Camera Deputaților : Mihai Popa, Viorel
Chiriac, Roxana Mânzatu, Mihai Mohaci, Ariana Oana Bucur, Lucian Pătrașcu, Ioan Coman,
Marius Bălășescu, Radu Cosmin Bădiță, Horia Stancu, Maria Codruța Moise, Paul Mihai
Câmpeanu.
În ceea ce privește Senatul, PSD Brașov are următorii candidați : Marius Dunca, Ovidiu Orțan,
Marian Iulian Rasaliu, Maria Adela Diaconu, Marius Coste, Marius Mateescu.
PNL Brașov are următorii candidați pentru Camera Deputaților : Mares Mara,
Andronache Gabriel, Top Ferghete Floriana Carmen, Neculoiu Marius.
În ceea ce privește Senatul, PNL Brașov are următorii candidați : Zamfir Daniel Cătălin, David
Dragoș Florin.
ALDE Brașov are următorii candidați pentru Camera Deputaților : Remus Borza, Ioan
Ghișe, Ștefan Ciolan, Iancu Boeriu, Bogdan Motoc, Ionuț Busuioc, Catalin Cârje, Hosu Viorel,
Diana Onu.
58 http://parlamentare2016.bec.ro/candidati/candidaturi-depuse-la-birourile-electorale-de-
circumscriptie/brasov/ .

În ceea ce privește Senatul, ALDE Brașov are următorii candidați : Laura Bratosin, Marius
Oprea, Radu Pușcariu, Gheorghe Popa.
PMP Brașov are următorii candidați pentru Camera Deputaților: Luminița Adam, Mihai
Costel, Todoran Grigore, Manolache Mihai, Melinte Silviu, Antohe George Adrian, Huțanu
Sergiu.
În ceea ce privește Senatul, PMP Brașov are următorii candidați : Antohe Gheorghe Gabriel, Pop
Laurian, Stoea Gheorghe, Radu Ana Maria.
USR Brașov are următorii candidați pentru Camera Deputaților : Tudor Benga, Bogdan
Popovici, Andrei Miftode, Daiana Colceriu, Mihai Tatu, Cezar Crican, Ciprian Dascălu, Adrian
Sabău, Nicoleta Cârjan.
În ceea ce privește Senatul, USR Brașov are următorii candidați: Allen Coliban, Ovidiu
Paraschivescu, Camelia Clem, Paul Ciocan.
UDMR Brașov are următorea candidată pentru Camera Deputaților : Ambrus Izabella
Agnes.
În ceea ce privește Senatul, UDMR Brașov are următorii candidați : Házy Eszter, Nádudvary
Gheorghe Augustin Eugen.
În județul Cluj PSD, PNL, ALDE, PMP, USR, UDMR au următorii candidați pentru
Senat și pentru Camera Deputaților :59
PSD Cluj are următorii candidați pentru Camera Deputaților : Gabriel Horia Nasra,Cornel
Itu, Cristina Burciu, Iulia Maria Trif, Valentin Dorel Pojar, Teodor Rusu, Vladimir Mătușan.
În ceea ce privește Senatul, PSD Cluj are următorii candidați: Vasile Ilea, Simina Șipoș, Melania
Ciot, Călin Fărgaciu, Janos Balazs, Sebastian Câmpian.
PNL Cluj are următorii candidați pentru Camera Deputaților : Stamatian Vasile, Oros
Nechita Adrian, Moldovan Sorin Dan, Minzat Marius Dorel.
59 http://parlamentare2016.bec.ro/candidati/candidaturi-depuse-la-birourile-electorale-de-circumscriptie/cluj/ .

În ceea ce privește Senatul, PNL Cluj are următorii candidați : Nicoară Marius Petre, Tuluc Călin
Marin.
ALDE Cluj are următorii candidați pentru Camera Deputaților : Steluța Calăniciu, Adrian
Mureșan.
În ceea ce privește Senatul, ALDE Cluj are următorul candidat : Radu Silaghi Dumitrescu.
PMP Cluj are următorii candidați pentru Camera Deputaților : Rareș Rusu, Marian Morar,
Adrian Hidicaș, Adrian Nap, Sebastian Lazin.
În ceea ce privește Senatul, PMP Cluj are următorii candidați : Ștefan Burlacu, Emil Moldovan,
Adrian Mic.
USR Cluj are următorii candidați pentru Camera Deputaților : Emanuel Ungureanu,
Adrian Dohotaru, Ovidiu Nistor, Adriana Cristian, Andrei Suciu, Radu Boloveschi, Daniel
Kloyber, Mihai Chereji, Alexandra Oană, Radu Chirilă, Alexandra Pintea, Marius Pavăl, Dragoș
Bărăitaru.
În ceea ce privește Senatul, USR Cluj are următorii candidați : Mihai Goțiu, Ramona Harosa,
Daniel Doboș, Elena Muscă, Cristian Olinca, Radu Molnar.
UDMR Cluj are următorii candidați pentru Camera Deputaților: Csoma Botond,
Hegedűs Csilla.
În ceea ce privește Senatul, UDMR Cluj are următorii candidați : László Attila, Vákár István
Valentin.
În județul Iași PSD, PNL, ALDE, PMP, USR, UDMR au următorii candidați pentru
Senat și pentru Camera Deputaților :60
PSD Iași are următorii candidați pentru Camera Deputaților : Camelia Gavrilă, Nicolae
Bănicioiu, Tudor Ciohodaru, Vasile Câtea, Silviu Nicu Macovei, Vasile Axinte, Petru Bogdan
Cojocaru, Aurica Cobuz, Teodor Bogdan Crucianu, Petronela Câtea, Ioan Anchidin, Gabriela
Nedelcu, Ion Câmpeanu, Mihaela Pricop.
60 http://parlamentare2016.bec.ro/candidati/candidaturi-depuse-la-birourile-electorale-de-circumscriptie/iasi/ .

În ceea ce privește Senatul, PSD Iași are următorii candidați : Doru Adrian Pănescu, Victorel
Lupu, Vasile Toma, Florentin Traian Ciubotaru, Costică Alexandru, Laura Velescu, Ion Huțanu.
PNL Iași are următorii candidați pentru Camera Deputaților: Bodea Marius, Oprea
Dumitru, Alexe Costel, Muraru Alexandru, Brătescu Liviu.
În ceea ce privește Senatul, PNL Iași are următorii candidați : Scântei Laura Iuliana, Popa
Mihaela.
ALDE Iași are următorii candidați pentru Camera Deputaților : Varujan Vosganian,
Roșca Ciprian Lucian, Ciobanu Romeo Cristian, Zaharia Elena, Nicolae Dragoș Cristian,
Bunduc Elena, Spulber Dumitru, Melinte Corneliu, Elefteriu Eduard, Muntean Delia, Todirașcu
Victor, Cojocaru Gheorghe, Calance George Dan, Rotaru Elena, Leu Constantin.
În ceea ce privește Senatul, ALDE Iași are următorii candidați : Șalaru Vasile, Amarandei Mihai,
Olăeru Aurelia, Costan Laurențiu Mihai, Nedelcu Adrian, Stoian Ioan, Buștiuc Elena.
PMP Iași are următorii candidați pentru Camera Deputaților : Petru Movilă, Camelia
Bogdanici, Violeta Gaburici, Dorina Isopescu, Costel Olaru, Marian Uscat, Andrei Racoti.
În ceea ce privește Senatul, PMP Iași are următorii candidați : Mircea Manolache, Constantin
Iordache, Lavinia Dimitriu.
USR Iași are următorii candidați pentru Camera Deputaților: Cosette Chichirău, Mihai
Lupu, Silviu Gurlui, George Țăranu.
În ceea ce privește Senatul, USR Iași are următorii candidați : Dan Lungu, Eugen Neagu.
UDMR Iași are următorii candidați pentru Camera Deputaților : Kovács Richárd, Miklós
Csaba.
În ceea ce privește Senatul, UDMR Iași are următorii candidați: Pelger Ildikó Matild, Ola Ioan.
În continuare vom analiza prezenta la vot din fiecare județ în ceea ce privește alegerile
parlamentare din 11 decembrie 201661.
61 http://prezenta.bec.ro/ .

Astfel, în județul Alba prezența la vot a fost de 39,72% în timp ce în județul Arges s-a înregistrat
o prezență la vot de 40,21%.
În ceea ce privește județul Arad prezența la vot a fost de 36,55% în timp ce în Municipiul
București prezența la vot a înregistrat un procent de 41,61%.
În județul Bacău prezența la vot a fost de doar 35,81%, iar în județul Bihor de 43,80%.
În ceea ce privește județul Bistrița Năsăud la secțiile de votare s-au prezentat doar 36, 64% din
cetățenii cu drept de vot în timp ce în județul Brăila prezența la vot a înregistrat un procent de
39,06%.
În județul Botoșani au ieșit la vot 39,10% din cetățenii cu drept de vot iar în județul Brașov
prezența la vot a înregistrat un procent de 39,01%.
În județul Buzău s-a înregistrat un procent de 41,80% în timp ce în județul Cluj prezența la vot a
fost de 40,49%.
În ceea ce privește județul Călărași prezența la vot a fost de 37,72% iar în județul Caraș-Severin
s-a înregistrat un procent de 37,36%.
În Constanța prezența la vot a fost de 40,86% în timp ce în județul Covasna prezența la vot a
înregistrat un procent de 38,25%.
În județul Dâmbovița la secțiile de votare s-au prezentat 43,06% din cetățenii cu drept de vot, iar
în județul Dolj s-a înregistrat o prezență la vot de 45,06%.
În ceea ce privește județul Gorj prezența la vot a înregistrat un procent de 41,67% în timp ce în
județul Galați numărul cetățenilor care au ieșit să voteze a înregistrat un procent de 38,83%.
În județul Giurgiu prezența la vot a fost de 41,78%, iar în județul Hunedoara s-a înregistrat un
procent de 42,55%.
Pe de altă parte în județul Harghita s-a înregistrat o prezență la vot de 44,60% în timp ce în
județul Ilfov s-a înregistrat o prezență la vot de 41,77%.

În ceea ce privește județul Ialomița prezența la vot a înregistrat un procent de 35,69%, iar în
județul Iași procentul înregistrat a fost de doar 34,41%.
În județul Mehedinți la secțiile de votare s-au prezentat 43,46% în timp ce în județul Maramureș
prezența la vot a înregistrat un procent de 31,62%.
Pe de altă parte în județul Mureș prezența la vot a înregistrat un procent de 38,35%, iar în județul
Neamț procentul înregistrat a fost de 36,99%.
În ceea ce privește județul Olt la secțiile de votare s-au prezentat 37,16% din cetățenii cu drept de
vot în timp ce în județul Prahova prezența la vot a înregistrat un procent de 40,13%.
În județul Sibiu s-a înregistrat o prezență la vot de 36,91% iar în județul Sălaj s-a înregistrat o
prezentă la vot de 43,44%.
Pe de altă parte în județul Satu Mare prezența la vot a înregistrat un procent de 34,96% în timp ce
în județul Suceava prezența la vot a fost de 36,94%.
În ceea ce privește județul Tulcea la secțiile de votare s-au prezentat 35,02% din cetățenii cu
drept de vot iar în județul Timiș procentul înregistrat în ceea ce priveste votul la alegerile
parlamentare a fost de 35,35%.
În județul Teleorman s-a înregistrat o prezență la vot în proporție de 46,30% în timp ce în județul
Vâlcea prezența la vot a înregistrat un procent de 40,99%.
Pe de altă parte în județul Vrancea s-a înregistrat o prezență la vot de 40,05% iar în județul
Vaslui prezența la vot a înregistrat un procent de 32,90%.
Putem observa cu ușurință din cele menționate mai sus că în județele Maramureș și
Vaslui s-au înregistrat cele mai mici procente în ceea ce privește prezența la vot, în timp ce
județele Olt și Teleorman se bucură de cel mai mare procentaj în ceea ce privește prezența la vot
pentru alegerile parlamentare din anul 2016.
De asemenea, trebuie menționat că potrivit BEC la nivel național prezența la vot a
înregistrat un procent de 39,49%.

Precizăm și faptul că la alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016 numărul total de
voturi valabil exprimate pentru Senat a fost de 7.052.966, iar în ceea ce privește Camera
Deputaților numărul total de voturi valabil exprimate a fost de 7.047.38462.
De asemenea, potrivit BEC numărul total al senatorilor și deputatilor va fi 465 dintre care
329 sunt deputați și 136 senatori.
Rezultatele finale la alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016 sunt :63
În ceea ce privește Camera Deputaților rezultatele finale după numărarea voturilor la
nivel național sunt următoarele:
PSD se află în cap de listă cu un procent dominant de 45,47% din totalul voturilor adică 154 de
mandate, acesta este urmat de PNL care se bucură de un procent de 20,04% din tolalul voturilor
adică 69 de mandate.
La rândul lui PNL este urmat de USR care se bucură de un procent de 8,87% din totalul voturilor
adică 30 de mandate.
Imediat după USR se situează UDMR care a obținut voturi în procent de 6,18% adică 21 de
mandate.
UDMR este urmat de ALDE care se bucură de un procent de 5,62% din totalul voturilor adică 20
de mandate.
Imediat după ALDE se situează PMP care a obținut voturi în procent de 5,34% adică 18
mandate.
În ceea ce privește Senatul, rezultatele finale după numărarea voturilor la nivel național
sunt următoarele:
62 http://parlamentare2016.bec.ro/wp-content/uploads/2016/12/MX-M564N_20161214_185813.pdf .
63 http://stirileprotv.ro/stiri/alegeri-parlamentare/rezultate-finale-alegeri-parlamentare-2016-psd-castigat-
alegerile-insa-nu-are-majoritate-in-parlament.html .

PSD se bucură de un procent majoritar de 45,67% din totalul voturilor adică 67 de mandate,
acesta este urmat de PNL care a obținut un procent de 20,41% din totalul voturilor adică 30 de
mandate.
PNL este urmat de USR care se bucură de un procent de 8,92% din totalul voturilor adică 13
mandate .
Imediat după USR se situează UDMR care a obținut un procent de 6,24% adică 9 mandate.
UDMR este urmat de ALDE care se bucură de un procent de 6% din totalul voturilor adică 9
mandate.
La rândul său ALDE este urmat de PMP care se bucură de un procent de 5,65% din totalul
voturilor adică 8 mandate.
Ca număr de voturi valabil exprimate la Senat PSD a obținut 3.221.786 voturi în timp ce
PNL a obținut 1.440.193 voturi. În ceea ce privește USR acesta a obținut 629.375 voturi în timp
ce UDMR a obținut 440.409 voturi. Pe de altă parte ALDE a obținut 423.728 voturi în timp ce
PMP a obținut 398.791 voturi64.
La Camera Deputaților PSD a obținut 3.204.864 voturi în timp ce PNL a obținut
1.412.377 voturi. În ceea ce privește USR acesta a obținut 625.154 voturi în timp ce UDMR a
obținut 435.969 voturi. Pe de altă parte ALDE a obținut 396.386 voturi în timp ce PMP a obținut
376.891 voturi65.
PSD a obținut cele mai multe voturi în județele : Botoșani, Brăila, Dâmbovița, Giurgiu,
Olt, Dolj, Buzău și Vaslui.
PNL a obținut cele mai multe voturi în județele : Cluj, Alba și Sibiu, iar UDMR a câștigat
în Satu Mare, Mureș, Hargita și Covasna.
Menționăm faptul că o expunere detaliată în ceea ce privește voturile valabil exprimate
pentru Senat și Camera Deputaților pentru toate județele țării ne prezintă anexa de la sfârșitul
lucrării de licență.
64 http://parlamentare2016.bec.ro/wp-content/uploads/2016/12/3_RF.pdf .
65 http://parlamentare2016.bec.ro/wp-content/uploads/2016/12/4_RF.pdf .

După cum ușor se poate observa din cele menționate mai sus PSD a câstigat detașat
alegerile parlamentare din anul 2016, însă trebuie subliniat faptul că acest partid nu are
majoritate în Parlament.
Douăsprezece mandate de parlamentar le lipsesc celor de la PSD pentru a deține majoritatea în
noul Legislativ.
Capitolul 5: Concluzii
În concluzie, partidele politice sunt extrem de importante, valoarea fiecărui partid politic
în parte fiind determinată de măsura în care acel partid reușește să participe la realizarea
obiectivelor asumate de o organizare constituțional-democratică a statului.
Aduci când aducem în discuție notiunea de partid politic trebuie să avem în vedere faptul
că pe de o parte un partid politic nu trebuie perceput ca fiind o comunitate, ci mai degrabă o
asociație de comunități. Pe de altă parte, un partid politic trebuie privit ca fiind o uniune de
grupuri de dimensiuni mici distribuite pe întreg teritoriul țării cum ar fi spre exemplu asociațiile
locale, organizațiile terotoriale sau comitetele locale. Menționăm și faptul că aceste organizații
sunt legate între ele cu ajutorul instituțiilor centrale sau regiomale având rol de coordonare.
Nu trebuie să neglijam nici importanța alegerilor deoarece alegerile reprezintă în primul
rând șansa oferită cetățenilor de a aprecia și evalua alesii, votându-i pe cei care răspund cel mai
bine aspirațiilor și nevoilor lor.

Este extrem de important ca un număr cât mai mare de cetățeni să își exercite dreptul la
vot, astfel încât rezultatele finale ale alegerilor să oglindească voința cât mai multor cetățeni ai
statului.
Neparticiparea la vot a cetățenilor denotă o lipsă de interes din partea acestora față de
modul în care este administrată țara noastră, iar acest lucru poate atrage după sine abuzul puterii
de stat.
Pentru ca participarea la vot a cetățenilor să fie una benefică, aceștia trebuie să se
informeze cât mai mult în timpul campaniilor electorale despre programul fiecărui candidat
electoral.
Bibliografie
A.Resurse de specialitate
1.Arend Lijphart, Electoral Systems and Party Systems : A Study of Twenty-Seven
Democracies, 1945-1990, Oxford, Oxford University Press, 1994.
2.Arend Lijphart, Modele ale democrației , Editura Polirom, București, 2006
3.Cărăușan Mihaela Victorița , Drept administrativ , Editura Economica, București,
2012
4.Catherine HAGUENAU-MAIZORD, Les systemes politiques europ éens, Gualino,
Lextenso éditions, Paris, 2009.
5.Cristian Preda, Introducere în știința politică , ed. a-II-a revăzută, Ed. Polirom, 2013
6.Giovanni Sartori, Parties and Party Systems , Cambridge University Press, 1976.

7.Milca Mihai , Bazele științei politice , SNSPA.
8.Michael Gallagher, Paul Mitchell, „ Introduction to Electoral Systems ” in The Politics
of Electoral Systems, Oxford Univerity Press, 2005.
9.P. Fruntasu, Sisteme politice contemporane , vol. 1, Chișinău.
10.T. Cîrnaț, Drept constituțional , Chișinău, 2004.
11.Victor Rusu, Dreptul electoral, Universitatea de Studii Europene din Moldova,
Chisinău, 2013.
B.Resurse legislative
1.Constituția României.
2.Legea nr.33 privind organizarea și funționarea alegerilor pentru Parlamentul
European.
3. Legea nr. 2015/2001 privind administrația publică locală.
C.Resurse online
1.http://www.cec.md/files/files/4488_ghidul_jurnalistului_2014_final_tipar.pdf?
attempt=1 .

2.http://parlamentare2016.bec.ro/candidati/candidaturi-depuse-la-birourile-electorale-
de-circumscriptie/bucuresti/ .
3.http://parlamentare2016.bec.ro/candidati/candidaturi-depuse-la-birourile-electorale-
de-circumscriptie/alba/ .
4.http://parlamentare2016.bec.ro/candidati/candidaturi-depuse-la-birourile-electorale-
de-circumscriptie/arad/ .
5.http://parlamentare2016.bec.ro/candidati/candidaturi-depuse-la-birourile-electorale-
de-circumscriptie/arges/ .
6.http://parlamentare2016.bec.ro/candidati/candidaturi-depuse-la-birourile-electorale-
de-circumscriptie/brasov/ .
7.http://parlamentare2016.bec.ro/candidati/candidaturi-depuse-la-birourile-electorale-
de-circumscriptie/cluj/ .
8.http://parlamentare2016.bec.ro/candidati/candidaturi-depuse-la-birourile-electorale-
de-circumscriptie/iasi/ .
9.http://prezenta.bec.ro/ .
10.http://parlamentare2016.bec.ro/wp-content/uploads/2016/12/MX-
M564N_20161214_185813.pdf .
11.http://stirileprotv.ro/stiri/alegeri-parlamentare/rezultate-finale-alegeri-parlamentare-
2016-psd-castigat-alegerile-insa-nu-are-majoritate-in-parlament.html .
12.http://parlamentare2016.bec.ro/wp-content/uploads/2016/12/3_RF.pdf .
13.http://parlamentare2016.bec.ro/wp-content/uploads/2016/12/4_RF.pdf .
14.http://parlamentare2016.bec.ro/rezultate/proces-verbal-cuprinzand-totalizarea-
voturilor-valabil-exprimate-pentru-senat/ .
15.http://parlamentare2016.bec.ro/rezultate/proces-verbal-cuprinzand-totalizarea-
voturilor-valabil-exprimate-pentru-camera-deputatilor/ .

Anexă
Voturile valabil exprimate pentru Senat și Camera Deputaților în toate județele țării

Voturile valabil exprimate pentru Senat în toate județele țării66.
Astfel, în județul Alba ALDE a obținut 7.424 voturi în timp ce PNL a obținut 44.728
voturi. În ceea ce privește PSD acesta a obținut 44.669 voturi în timp ce UDMR a obținut 4.249
voturi. Pe de altă parte, USR a obținut 7.098 voturi în timp ce PMP a obținut 6.493 voturi.
În județul Arad ALDE a obținut 6.856 voturi în timp ce PNL a obținut 44.698 voturi. În
ceea ce privește PSD acesta a obținut 48.862 voturi în timp ce UDMR a obținut 11.070 voturi. Pe
de altă parte, USR a obținut 10.339 voturi în timp ce PMP a obținut 7.117 voturi.
În județul Argeș ALDE a obținut 14.523 voturi în timp ce PNL a obținut 25.910 voturi. În
ceea ce privește PSD acesta a obținut 121.754 voturi în timp ce UDMR a obținut 294 voturi. Pe
de altă parte, USR a obținut 14.274 voturi în timp ce PMP a obținut 15.657 voturi.
În județul Bacău PNL a obținut 37.048 voturi în timp ce UDMR a obținut 1.336 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 19.139 voturi în timp ce PSD a obținut 109.281 voturi.
Pe de altă parte, PMP a obținut 11.172 voturi în timp ce USR a obținut 13.377 voturi.
În județul Bihor UDMR a obținut 51.017 voturi în timp ce ALDE a obținut 8.818 voturi.
În ceea ce privește PSD acesta a obținut 71.989 voturi în timp ce PNL a obținut 59.544 voturi. Pe
de altă parte, PMP a obținut 4.434 voturi în timp ce USR a obținut 9.381 voturi.
În județul Bistrița Năsăud ALDE a obținut 8.260 voturi în timp ce UDMR a obținut 4.358
voturi. În ceea ce privește PNL acesta a obținut 23.047 voturi în timp ce PSD a obținut 42.354
voturi. Pe de altă parte, USR a obținut 4.931 voturi în timp ce PMP a obținut 4.293 voturi.
În județul Botoșani PSD a obținut 83.526 voturi în timp ce PNL a obținut 28.100 voturi.
În ceea ce privește UDMR acesta a obținut 283 voturi în timp ce ALDE a obținut 5.894 voturi.
Pe de altă parte, USR a obținut 4.092 voturi în timp ce PMP a obținut 4.862 voturi.
În județul Brașov PSD a obținut 72.846 voturi în timp ce PNL a obținut 42.342 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 12.096 voturi în timp ce UDMR a obținut 11.983 voturi.
Pe de altă parte, PMP a obținut 9.091 voturi în timp ce USR a obținut 28.664 voturi.
66 http://parlamentare2016.bec.ro/rezultate/proces-verbal-cuprinzand-totalizarea-voturilor-valabil-exprimate-
pentru-senat/.

În județul Brăila PNL a obținut 18.373 voturi în timp ce PSD a obținut 65.211 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 6.344 voturi în timp ce UDMR a obținut 313 voturi. Pe
de altă parte, USR a obținut 5.344 voturi în timp ce PMP a obținut 6.335 voturi.
În județul Buzău PNL a obținut 18.460 voturi în timp ce PSD a obținut 101.977 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 6.980 voturi în timp ce UDMR a obținut 358 voturi. Pe
de altă parte, USR a obținut 7.618 voturi în timp ce PMP a obținut 12.201 voturi.
În județul Caraș Severin PNL a obținut 27.650 voturi în timp ce PSD a obținut 47.689
voturi. În ceea ce privește ALDE acesta a obținut 5.943 voturi în timp ce UDMR a obținut 663
voturi. Pe de altă parte USR a obținut 3.330 voturi în timp ce PMP a obținut 6.440 voturi.
În județul Călărași PNL a obținut 27.189 voturi în timp ce PSD a obținut 48.414 voturi.
În ceea ce privește ALDE acesta a obținut 4.016 voturi în timp ce UDMR a obținut 160 voturi.
Pe de altă parte, USR a obținut 3.331 voturi în timp ce PMP a obținut 3.355 voturi.
În județul Cluj PSD a obținut 62.505 voturi în timp ce PNL a obținut 66.862 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 12.079 voturi în timp ce UDMR a obținut 34.970 voturi.
Pe de altă parte, USR a obținut 36.637 voturi în timp ce PMP a obținut 7.863 voturi.
În județul Constanța PSD a obținut 112.104 voturi în timp ce PNL a obținut 53.396
voturi. În ceea ce privește ALDE acesta a obținut 15.531 voturi în timp ce UDMR a obținut 531
voturi. Pe de altă parte, USR a obținut 21.716 voturi în timp ce PMP a obținut 21.115 voturi.
În județul Covasna PSD a obținut 7.035 voturi în timp ce PNL a obținut 2.937 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 1.909 voturi în timp ce UDMR a obținut 50.418 voturi.
Pe de altă parte, USR a obținut 1.220 voturi în timp ce PMP a obținut 2.066 voturi.
În județul Dâmbovița PSD a obținut 111.248 voturi în timp ce PNL a obținut 34.767
voturi. În ceea ce privește ALDE acesta a obținut 7.115 voturi în timp ce UDMR a obținut 214
voturi. Pe de altă parte, USR a obținut 7.704 voturi în timp ce PMP a obținut 6.928 voturi.
În județul Dolj PSD a obținut 151.461 voturi în timp ce PNL a obținut 44.678 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 16.001 voturi în timp ce UDMR a obținut 376 voturi. Pe
de altă parte, USR a obținut 13.488 voturi în timp ce PMP a obținut 12.293 voturi.

În județul Galați PSD a obținut 104.045 voturi în timp ce PNL a obținut 33.065 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 13.033 voturi în timp ce UDMR a obținut 645 voturi. Pe
de altă parte, USR a obținut 15.132 voturi în timp ce PMP a obținut 10.028 voturi.
În Județul Giurgiu PSD a obținut 62.868 voturi în timp ce PNL a obținut 10.505 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 8.471 voturi în timp ce UDMR a obținut 158 voturi. Pe
de altă parte, USR a obținut 2.635 voturi în timp ce PMP a obținut 2.355 voturi.
În județul Gorj PSD a obținut 62.277 voturi în timp ce PNL a obținut 19.012 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 9.284 voturi în timp ce UDMR a obținut 731 voturi. Pe
de altă parte, USR a obținut 4.870 voturi în timp ce PMP a obținut 7.326 voturi.
În județul Harghita PSD a obținut 8.493 voturi în timp ce PNL a obținut 3.663 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 931 voturi în timp ce UDMR a obținut 99.368 voturi. Pe
de altă parte, PMP a obținut 1.162 voturi .
În județul Hunedoara PSD a obținut 85.932 voturi în timp ce PNL a obținut 34.159
voturi. În ceea ce privește ALDE acesta a obținut 9.774 voturi în timp ce UDMR a obținut 4.932
voturi. Pe de altă parte, USR a obținut 8.123 voturi în timp ce PMP a obținut 6.282 voturi.
În județul Ialomița PSD a obținut 47.836 voturi în timp ce PNL a obținut 15.322 voturi.
În ceea ce privește ALDE acesta a obținut 4.849 voturi în timp ce UDMR a obținut 114 voturi.
Pe de altă parte, USR a obținut 3.730 voturi în timp ce PMP a obținut 4.035 voturi.
În județul Iași PSD a obținut 119.217 voturi în timp ce PNL a obținut 47.764 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 14.731 voturi în timp ce UDMR a obținut 371 voturi. Pe
de altă parte, USR a obținut 26.121 voturi în timp ce PMP a obținut 16.044 voturi.
În județul Ilfov PSD a obținut 53.504 voturi în timp ce PNL a obținut 39.097 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 8.044 voturi în timp ce UDMR a obținut 243 voturi. Pe
de altă parte, USR a obținut 18.144 voturi în timp ce PMP a obținut 7.594 voturi.
În județul Maramureș PSD a obținut 57.878 voturi în timp ce PNL a obținut 25.382
voturi. În ceea ce privește ALDE acesta a obținut 6.097 voturi în timp ce UDMR a obținut 8.995
voturi. Pe de altă parte, USR a obținut 9.957 voturi în timp ce PMP a obținut 10.800 voturi.

În județul Mehedinți PSD a obținut 60.879 voturi în timp ce PNL a obținut 18.631 voturi.
În ceea ce privește ALDE acesta a obținut 7.714 voturi în timp ce UDMR a obținut 281 voturi.
Pe de altă parte, USR a obținut 2.691 voturi în timp ce PMP a obținut 3.191 voturi.
În județul Mureș PSD a obținut 48.171 voturi în timp ce PNL a obținut 26.065 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 5.464 voturi în timp ce UDMR a obținut 68.986 voturi.
Pe de altă parte, USR a obținut 10.854 voturi în timp ce PMP a obținut 6.804 voturi.
În județul Neamț PSD a obținut 88.513 voturi în timp ce PNL a obținut 32.413 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 8.690 voturi în timp ce UDMR a obținut 678 voturi. Pe
de altă parte, USR a obținut 7.879 voturi în timp ce PMP a obținut 8.252 voturi.
În județul Olt PSD a obținut 114.513 voturi în timp ce PNL a obținut 28.307 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 9.082 voturi în timp ce UDMR a obținut 207 voturi. Pe
de altă parte, USR a obținut 5.158 voturi în timp ce PMP a obținut 6.538 voturi.
În județul Prahova PSD a obținut 112.195 voturi în timp ce PNL a obținut 58.699 voturi.
În ceea ce privește ALDE acesta a obținut 25.710 voturi în timp ce UDMR a obținut 372 voturi.
Pe de altă parte, USR a obținut 22.629 voturi în timp ce PMP a obținut 14.981 voturi.
În județul Satu Mare PSD a obținut 31.382 voturi în timp ce PNL a obținut 16.643 voturi.
În ceea ce privește ALDE acesta a obținut 5.587 voturi în timp ce UDMR a obținut 43.108
voturi. Pe de altă parte, USR a obținut 3.515 voturi în timp ce PMP a obținut 2.868 voturi.
În județul Sălaj PSD a obținut 24.934 voturi în timp ce PNL a obținut 22.680 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 4.221 voturi în timp ce UDMR a obținut 21.279 voturi.
Pe de altă parte, USR a obținut 4.532 voturi în timp ce PMP a obținut 3.042 voturi.
În județul Sibiu PSD a obținut 37.409 voturi în timp ce PNL a obținut 53863 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 5.647 voturi în timp ce UDMR a obținut 2.605 voturi. Pe
de altă parte, USR a obținut 19.097 voturi în timp ce PMP a obținut 5.870 voturi.
În județul Suceava PSD a obținut 104.482 voturi în timp ce PNL a obținut 57.579 voturi.
În ceea ce privește ALDE acesta a obținut 11.929 voturi în timp ce UDMR a obținut 553 voturi.
Pe de altă parte, USR a obținut 9.316 voturi în timp ce PMP a obținut 9.872 voturi.

În județul Teleorman PSD a obținut 89.288 voturi în timp ce PNL a obținut 27.982 voturi.
În ceea ce privește ALDE acesta a obținut 9.110 voturi în timp ce UDMR a obținut 276 voturi.
Pe de altă parte, USR a obținut 4.654 voturi în timp ce PMP a obținut 5.766 voturi.
În județul Timiș PSD a obținut 79.499 voturi în timp ce PNL a obținut 57.715 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 12.378 voturi în timp ce UDMR a obținut 8.233 voturi.
Pe de altă parte, USR a obținut 26.228 voturi în timp ce PMP a obținut 11.919 voturi.
În județul Tulcea PSD a obținut 34.647 voturi în timp ce PNL a obținut 13.507 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 4.149 voturi în timp ce UDMR a obținut 302 voturi. Pe
de altă parte, USR a obținut 4.033 voturi în timp ce PMP a obținut 4.930 voturi.
În județul Vaslui PSD a obținut 70.881 voturi în timp ce PNL a obținut 25.487 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 6.988 voturi în timp ce UDMR a obținut 488 voturi. Pe
de altă parte, USR a obținut 5.914 voturi în timp ce PMP a obținut 6.425 voturi.
În județul Vâlcea PSD a obținut 72.460 voturi în timp ce PNL a obținut 25.737 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 9.459 voturi în timp ce UDMR a obținut 479 voturi. Pe
de altă parte, USR a obținut 7.209 voturi în timp ce PMP a obținut 5.107 voturi.
În județul Vrancea PSD a obținut 66.316 voturi în timp ce PNL a obținut 26.999 voturi.
În ceea ce privește ALDE acesta a obținut 5.717 voturi în timp ce UDMR a obținut 164 voturi.
Pe de altă parte, USR a obținut 6.461 voturi în timp ce PMP a obținut 6.563 voturi.
În Municipiul București PSD a obținut 270.376 voturi în timp ce PNL a obținut 91.735
voturi. În ceea ce privește ALDE acesta a obținut 54.513 voturi în timp ce UDMR a obținut
1.671 voturi. Pe de altă parte, USR a obținut 17.6118 voturi în timp ce PMP a obținut 63.337
voturi.
Voturile valabil exprimate pentru Camera Deputaților în toate județele țării67:
67 http://parlamentare2016.bec.ro/rezultate/proces-verbal-cuprinzand-totalizarea-voturilor-valabil-exprimate-
pentru-camera-deputatilor/ .

În județul Alba PSD a obținut 43.241 voturi în timp ce PNL a obținut 44.921 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 7.314 voturi în timp ce UDMR a obținut 4.135 voturi. Pe
de altă parte, USR a obținut 7.209 voturi în timp ce PMP a obținut 6.480 voturi.
În județul Arad PSD a obținut 47.883 voturi în timp ce PNL a obținut 45.008 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 6.130 voturi în timp ce UDMR a obținut 10.869 voturi.
Pe de altă parte, USR a obținut 9.755 voturi în timp ce PMP a obținut 6.115 voturi.
În județul Argeș PSD a obținut 122.049 voturi în timp ce PNL a obținut 25.559 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 13.321 voturi în timp ce UDMR a obținut 265 voturi. Pe
de altă parte, USR a obținut 14.035 voturi în timp ce PMP a obținut 13.958 voturi.
În județul Bacău PSD a obținut 108.374 voturi în timp ce PNL a obținut 36.369 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 16.783 voturi în timp ce UDMR a obținut 1.287 voturi.
Pe de altă parte, USR a obținut 13.029 voturi în timp ce PMP a obținut 11.013 voturi.
În județul Bihor PSD a obținut 72.537 voturi în timp ce PNL a obținut 57.920 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 8.349 voturi în timp ce UDMR a obținut 50.403 voturi.
Pe de altă parte, USR a obținut 9.547 voturi în timp ce PMP a obținut 4.387 voturi.
În județul Bistrița Năsăud PSD a obținut 42.301 voturi în timp ce PNL a obținut 22.641
voturi. În ceea ce privește ALDE acesta a obținut 8.274 voturi în timp ce UDMR a obținut 4.376
voturi. Pe de altă parte, USR a obținut 5.006 voturi în timp ce PMP a obținut 4.363 voturi.
În județul Botoșani PSD a obținut 83.206 voturi în timp ce PNL a obținut 27.942 voturi.
În ceea ce privește ALDE acesta a obținut 5.448 voturi în timp ce UDMR a obținut 239 voturi.
Pe de altă parte, USR a obținut 3.953 voturi în timp ce PMP a obținut 4.591 voturi.
În județul Brașov PSD a obținut 71.162 voturi în timp ce PNL a obținut 40.738 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 11.507 voturi în timp ce UDMR a obținut 11.825 voturi.
Pe de altă parte, USR a obținut 27.016 voturi în timp ce PMP a obținut 8.481 voturi.
În județul Brăila PSD a obținut 64.265 voturi în timp ce PNL a obținut 18.257 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 6.136 voturi în timp ce UDMR a obținut 289 voturi. Pe
de altă parte, USR a obținut 5.330 voturi în timp ce PMP a obținut 6.128 voturi.

În județul Buzău PSD a obținut 101.905 voturi în timp ce PNL a obținut 18.584 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 6.657 voturi în timp ce UDMR a obținut 279 voturi. Pe
de altă parte, USR a obținut 7.604 voturi în timp ce PMP a obținut 11.228 voturi.
În județul Caraș Severin PSD a obținut 48.247 voturi în timp ce PNL a obținut 24.288
voturi. În ceea ce privește ALDE acesta a obținut 4.798 voturi în timp ce UDMR a obținut 618
voturi. Pe de altă parte, USR a obținut 3.324 voturi în timp ce PMP a obținut 6.911 voturi.
În județul Călărași PSD a obținut 48.345 voturi în timp ce PNL a obținut 27.360 voturi.
În ceea ce privește ALDE acesta a obținut 3.789 voturi în timp ce UDMR a obținut 128 voturi.
Pe de altă parte, USR a obținut 3.232 voturi în timp ce PMP a obținut 2.796 voturi.
În județul Cluj PSD a obținut 61.922 voturi în timp ce PNL a obținut 66.001 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 12.868 voturi în timp ce UDMR a obținut 34.634 voturi.
Pe de altă parte, USR a obținut 36.429 voturi în timp ce PMP a obținut 7.536 voturi.
În județul Constanța PSD a obținut 110.147 voturi în timp ce PNL a obținut 49.889
voturi. În ceea ce privește ALDE acesta a obținut 15.707 voturi în timp ce UDMR a obținut 398
voturi. Pe de altă parte, USR a obținut 21.854 voturi în timp ce PMP a obținut 21.154 voturi.
În județul Covasna PSD a obținut 6.811 voturi în timp ce PNL a obținut 3.001 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 1.966 voturi în timp ce UDMR a obținut 50.135 voturi.
Pe de altă parte, USR a obținut 1.109 voturi în timp ce PMP a obținut 1.967 voturi.
În județul Dâmbovița PSD a obținut 112.433 voturi în timp ce PNL a obținut 34.625
voturi. În ceea ce privește ALDE acesta a obținut 7.102 voturi în timp ce UDMR a obținut 200
voturi. Pe de altă parte, USR a obținut 7.389 voturi în timp ce PMP a obținut 6.768 voturi.
În județul Dolj PSD a obținut 153.556 voturi în timp ce PNL a obținut 43.687 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 13.871 voturi în timp ce UDMR a obținut 327 voturi. Pe
de altă parte, USR a obținut 13.194 voturi în timp ce PMP a obținut 12.823 voturi.
În județul Galați PSD a obținut 102.233 voturi în timp ce PNL a obținut 31.587 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 11.548 voturi în timp ce UDMR a obținut 560 voturi. Pe
de altă parte, USR a obținut 15.244 voturi în timp ce PMP a obținut 8.922 voturi.

În județul Giurgiu PSD a obținut 62.641 voturi în timp ce PNL a obținut 10.034 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 8.726 voturi în timp ce UDMR a obținut 146 voturi. Pe
de altă parte, USR a obținut 2.575 voturi în timp ce PMP a obținut 2.402 voturi.
În județul Gorj PSD a obținut 65.501 voturi în timp ce PNL a obținut 20.497 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 7.840 voturi în timp ce UDMR a obținut 913 voturi. Pe
de altă parte, USR a obținut 4.788 voturi în timp ce PMP a obținut 7.804 voturi.
În județul Harghita PSD a obținut 8.950 voturi în timp ce PNL a obținut 3.320 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 806 voturi în timp ce UDMR a obținut 99.375 voturi. Pe
de altă parte, USR a obținut 1.304 voturi în timp ce PMP a obținut 715 voturi.
În județul Hunedoara PSD a obținut 85.825 voturi în timp ce PNL a obținut 35.033
voturi. În ceea ce privește ALDE acesta a obținut 8.817 voturi în timp ce UDMR a obținut 4.714
voturi. Pe de altă parte, USR a obținut 7.805 voturi în timp ce PMP a obținut 6.157 voturi.
În județul Ialomița PSD a obținut 47.929 voturi în timp ce PNL a obținut 15.307 voturi.
În ceea ce privește ALDE acesta a obținut 4.505 voturi în timp ce UDMR a obținut 100 voturi.
Pe de altă parte, USR a obținut 3.612 voturi în timp ce PMP a obținut 3.981 voturi.
În județul Iași PSD a obținut 119.253 voturi în timp ce PNL a obținut 49.343 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 13.368 voturi în timp ce UDMR a obținut 334 voturi. Pe
de altă parte, USR a obținut 23.966 voturi în timp ce PMP a obținut 16.179 voturi.
În județul Ilfov PSD a obținut 52.950 voturi în timp ce PNL a obținut 39.019 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 7.709 voturi în timp ce UDMR a obținut 176 voturi. Pe
de altă parte, USR a obținut 17.944 voturi în timp ce PMP a obținut 7.273 voturi.
În județul Maramureș PSD a obținut 54.326 voturi în timp ce PNL a obținut 28.255
voturi. În ceea ce privește ALDE acesta a obținut 6.077 voturi în timp ce UDMR a obținut 8.780
voturi. Pe de altă parte, USR a obținut 9.624 voturi în timp ce PMP a obținut 10.795 voturi.
În județul Mehedinți PSD a obținut 61.280 voturi în timp ce PNL a obținut 17.642 voturi.
În ceea ce privește ALDE acesta a obținut 7.404 voturi în timp ce UDMR a obținut 279 voturi.
Pe de altă parte, USR a obținut 2.797 voturi în timp ce PMP a obținut 3.213 voturi.

În județul Mureș PSD a obținut 47.267 voturi în timp ce PNL a obținut 25.284 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 5.149 voturi în timp ce UDMR a obținut 68.564 voturi.
Pe de altă parte, USR a obținut 10.602 voturi în timp ce PMP a obținut 7.272 voturi.
În județul Neamț PSD a obținut 86.910 voturi în timp ce PNL a obținut 33.415 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 7.904 voturi în timp ce UDMR a obținut 213 voturi. Pe
de altă parte, USR a obținut 7.269 voturi în timp ce PMP a obținut 7.466 voturi.
În județul Olt PSD a obținut 114.624 voturi în timp ce PNL a obținut 28.068 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 9.561 voturi în timp ce UDMR a obținut 189 voturi. Pe
de altă parte, USR a obținut 5.137 voturi în timp ce PMP a obținut 6.280 voturi.
În județul Prahova PSD a obținut 111.614 voturi în timp ce PNL a obținut 57.003 voturi.
În ceea ce privește ALDE acesta a obținut 25.554 voturi în timp ce UDMR a obținut 329 voturi.
Pe de altă parte, USR a obținut 22.304 voturi în timp ce PMP a obținut 14.607 voturi.
În județul Satu Mare PSD a obținut 31.087 voturi în timp ce PNL a obținut 16.278 voturi.
În ceea ce privește ALDE acesta a obținut 5.490 voturi în timp ce UDMR a obținut 42.957
voturi. Pe de altă parte, USR a obținut 3.375 voturi în timp ce PMP a obținut 2.979 voturi.
În județul Sălaj PSD a obținut 24.254 voturi în timp ce PNL a obținut 22.513 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 4.295 voturi în timp ce UDMR a obținut 21.189 voturi.
Pe de altă parte, USR a obținut 4.498 voturi în timp ce PMP a obținut 2.987 voturi.
În județul Sibiu PSD a obținut 38.100 voturi în timp ce PNL a obținut 53.398 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 4.998 voturi în timp ce UDMR a obținut 2.559 voturi. Pe
de altă parte, USR a obținut 19.000 voturi în timp ce PMP a obținut 5.527 voturi.
În județul Suceava PSD a obținut 101.839 voturi în timp ce PNL a obținut 55.713 voturi.
În ceea ce privește ALDE acesta a obținut 11.882 voturi în timp ce UDMR a obținut 477 voturi.
Pe de altă parte, USR a obținut 8.502 voturi în timp ce PMP a obținut 8.981 voturi.
În județul Teleorman PSD a obținut 88.882 voturi în timp ce PNL a obținut 27.924 voturi.
În ceea ce privește ALDE acesta a obținut 8.635 voturi în timp ce UDMR a obținut 204 voturi.
Pe de altă parte, USR a obținut 4.545 voturi în timp ce PMP a obținut 5.520 voturi.

În județul Timiș PSD a obținut 75.077 voturi în timp ce PNL a obținut 54.189 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 12.608 voturi în timp ce UDMR a obținut 8.316 voturi.
Pe de altă parte, USR a obținut 26.827 voturi în timp ce PMP a obținut 12.060 voturi.
În județul Tulcea PSD a obținut 32.918 voturi în timp ce PNL a obținut 12.506 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 4.038 voturi în timp ce UDMR a obținut 245 voturi. Pe
de altă parte, USR a obținut 3.552 voturi în timp ce PMP a obținut 4.810 voturi.
În județul Vaslui PSD a obținut 70.432 voturi în timp ce PNL a obținut 24.640 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 6.895 voturi în timp ce UDMR a obținut 380 voturi. Pe
de altă parte, USR a obținut 5.262 voturi în timp ce PMP a obținut 6.260 voturi.
În județul Vâlcea PSD a obținut 71.871 voturi în timp ce PNL a obținut 25.057 voturi. În
ceea ce privește ALDE acesta a obținut 8.673 voturi în timp ce UDMR a obținut 458 voturi. Pe
de altă parte, USR a obținut 6.956 voturi în timp ce PMP a obținut 5.066 voturi.
În județul Vrancea PSD a obținut 65.423 voturi în timp ce PNL a obținut 25.542 voturi.
În ceea ce privește ALDE acesta a obținut 6.346 voturi în timp ce UDMR a obținut 126 voturi.
Pe de altă parte, USR a obținut 6.828 voturi în timp ce PMP a obținut 6.259 voturi.
În Municipiul București PSD a obținut 274.445 voturi în timp ce PNL a obținut 85.766
voturi. În ceea ce privește ALDE acesta a obținut 44.407 voturi în timp ce UDMR a obținut
1.437 voturi. Pe de altă parte, USR a obținut 180.362 voturi în timp ce PMP a obținut 51.423
voturi.