ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE [625710]

1

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ȘTIINȚE POLITICE
SPECIALIZAREA ȘTIINȚE POLITICE

SUCCESE ȘI INSUCCESE ALE POLITICII DE COEZIUNE
ÎN UE
-COMBATEREA SĂRĂCIEI ȘI A EXCLUZIUN II SOCIAL E –
ANALIZ Ӑ COMPARATIV Ӑ ÎNTRE ROMÂNIA
ȘI REPUBLICA CEHĂ

Coordonator științific:
Prof. univ. dr. IORDAN GHEORGHE BӐRBULESCU
Asist. univ. dr. ȘTEFAN RÂNCIOAGӐ

Absolvent: [anonimizat]
2017

2
Cuprins

Introducere ……………………………………………………… …..…………………………. ..3
Capitolul 1: Cadrul teoretic ………………………………………………… ………………………………………. …8
1.1 Considerații generale – Definirea termenilor ………………………. ……………………………………….. ..8
1.2 Diferenț a într e sărăcie și excluziune socială………………… …..…………………………. .14
1.3 Evoluțiile și schimb ӑrile contextuale pe parcursul istoric …… …..………………………… .15
1.4 Principalele obiective ale politicii de coeziune ……………… ……..…………………………18
1.5 Caracteristiciile și factorii fundamentali ……………………………. ……………………………………….. .22

Capitolul 2: Aderarea la Uniunea Europeană ……………….. ……… ………………………………………25
2.1 Procesul de aderare la Uniunea Euro peană …………………… ……… ………………………………………25
2.2 Marea extindere ………………………… ……………………………… …….. ……………………………………… 27
2.3 Procesul istoric de adera re a Republicii Cehe la Uniunea Europeană ……. ……………………….28
2.4 Procesul istoric de aderare a României la Uniunea Europe nă……… ……. ………………… 29
2.5 Înțelegerea conceptului de „ integrarea europeană ”………………… ……. ……………….. 31
2.6 Avantajele și beneficiil e obținute după aderare la UE ……………… ……. ………………… 34
2.7 Combaterea sărăciei și a excluziunii sociale după aderare la UE ……………. ………………………. 36
2.8 Date statistice privind sărăcia, șomajul și excluziunea socială ……….. ……… …………… …………. 39

Capitolul 3: Succese și insuccese ale politicii de coeziune ………………………… …… …… 41
3.1 Politica de coeziune a UE 2007 -2013……………………………………………………………. …….. …….. 41
3.2 Politica de coeziune a UE 2014 -2020 – Strategia Europa 2020 ………………………… ……… ……..44
3.3 Obstacolele întâmpinate …………………………………………………………… ……. …..4 6
3.4 Impactul și rezultatele politicii de coeziune în Republica Cehă …………………… ……. ….49
3.5 Impactul și rezultatele politici i de coeziune în România …………………………… ……. …50
3.6 Consecințe pe termen scurt și pe termen lung……………………………………… ……. …50
3.7Agenda 2030 pentru o dezvoltare durabilă …………………………………………… ………52
Studiu de caz : Analiză comparativă între România și Republica Cehă ……………. …………54
Concluzi i………………………………………………………………………………… …….. .75
Bibliografie …………………………………………………………………… ………… …….. .77
Anexe …………………………………………………………………………………….. ……… .84

3
Introducere

Într-un context al globalizării u nde numeroși factori pun presiun e pe mentalitatea noastră,
s-au evidențiat diverse preocupări ale cercetătorilor în ceea ce privește modul în care o societate
trebuie guvernată , dar și modul de a oferi soluții privind problemele existente în societate.
Principalele probleme cu care se confruntă societate a actuală sunt locurile de muncă instabile,
mediul înconjurător, excluziune socială, șomaj, toate acestea conduc la sărăcie.
Odată cu îmbunătățirea calității vieții oamenilor nu trebuie uitate și situații le în care nu
există posibilităț ile unui nivel de trai optim. Chiar și în statele ce deseori activează drept model al
dezvoltării, există fenomene ce demonstrează prezența unor probeleme sociale. Problema de la
care pleacă această cercetare este aceea că în fiecare țară din Europa există persoane care su nt
expuse fenomenului de sărăcie, șomaj și al celui de exluziune socială, însă această problem ă
variază considerabil de la o țară la altă, în funcție de contextul istoric și socio -economic al
fiecărei țări.
În această lucrare vor fi comparate cele două ță ri ex-comuniste România și Cehia și modul
în care aceste două state membre ale Uniu nii Europene fac față fenomenelo r ce țin de sărăcie și
excluziune socială, preluând date statistice ale Eurostat despre aceaste provocări, dar și modul în
care Uniunea Europ eană își propune să combată astfel de situații. De asemenea, se vor preciza și
câteva dintre posibilele cauze ce au dus la discrepanța majoră între cele două state membre, după
aderarea lor la UE. De asemenea, voi aduce în discuție măsurile care au fost o ri pot fi luate în
considerare ca fiind optime pent ru combatarea acestor fenomene.
Pornind de la o analiză a lucrărilor teoretice și academice care conceptualizeaz ă noțiunile
despre politică de coeziune, excluziune socială, combaterea sărăciei, șomaj, desp re modul în care
statele membre ale UE rezolvă aceste problema. Cu alte cuvinte, prezent a lucrare își propune o
analiză de documente și interpretare de date despre aceste probleme , punând accent în special pe
evoluția celor două țări foste comuniste precum România, comparativ cu Cehia și dezvoltarea lor
după ce au devenit state membre ale Uniunii Europene.

Argumentul lucării
Prioritar formulării metodologiei de cercetare, structurii și ipotezei de cercetare, este
necesar să formulez principalele argumente , care m -au condus către alegerea și elaborarea

4
acestei tematici, respectiv politica de coeziune, axându -mă mai exact pe excluziunea socială și
sărăcia din România, comparativ cu Cehia.
Chiar dacă România a făcut multe sacrificii de a -și redresa economia financiară din anul
2008, dezechilibrele macro -fiscale din ultimii opt ani au fost printre cele mai mari rate de
creștere economică din UE, fiind o provocare pentru guvernul actual, și anume aceea de a
elimina obstacolele economice. Cu toate aceste, Români a este țara cu cele mai ridicate rate de
sărăcie din Uniunea Europeană, unde mulți români sunt expuși acestui risc.
Am ales aceste două țări deoarece, conform statisticilor realizate de Institutul Național de
Statistică, România se situează pe locul al doi lea în Uniunea Europeană privind gradul ridicat de
sărăcie și cel al excluziunii sociale (40,2% din populația țării este expusă acestui fenomen),
comparativ cu Cehia, care se află la polul opus, înregistrând cel mai mic risc de sărăcie din
Europa (14,7% di n populația țării).1 După cum se poate observa există un dezechilibru major
între statele membre ale Uniunii Europene (luând cazul Rom âniei și cel al Cehiei) privind
politica de coeziune – excluziunea socială și sărăcia. Ținând cont de faptul că România es te a
șasea cea mai mare țară din UE, PIB -ul său este de 20,787 dolar/cap de locuitor, economia sa
fiind grav afectată de criza financiară din anul 2007. În Republica Cehă PIB -ul/cap de locuitor
este de 31,549 dolari, conform surselor preluate din vara lui 2016.2
În plus, comparativ cu Cehia, țara noastră are un grad ridicat de corupție, birocrație și
instabilitate politică. Cetățenii români nu se pot bucura de calitatea vieții precum cetățenii cehi,
unde standardul de viață este mult mai ridicat.
În acest sens, am decis să aleg această temă datorită interesului crescut de a cerceta
domeniul excluziunii sociale și pe cel al politicii de coeziune, întrucât este relevant să înțeleg și
să descopăr ceea ce înseamnă pentru statele memnbre UE și pentru uniune pro vocările cu care
aceste state se confruntă, precum sărăcia, șomajul, care ar fi factorii fundamentali și consecințele
atât pe termen scurt, cât și pe termen lung în domeniul politicii de coeziune socială.
Mai mult, acest interes sporit pentru abordarea t ematicii ce vizează excluziune socială la
nivelul statelor membre ale UE este stimulat de multiplele cauze ale șomajului și sărăciei cu care
cetățenii europeni se confruntă .

1 Insitutul Național de Statistică, secțiunea Dimensiuni ale incluziunii sociale în România –format xls, tabel 26,
http://www.insse.ro/cms/ro/content/dimensiuni -ale-incluziunii -sociale -%C3%AEn -rom%C3%A2nia , publicat la
28/11/2016, accesat pe 20.02.2017
2 Jurnalul 24, Cele mai sărace țări din Uniunea Europeană, articol publicat pe 29 august 2016,
http://www.jurnalul24.ro/top -10-cele-mai-sarace -tari-din-uniunea -europeana -2016/ accesat pe 20.02.2017

5
Obiec tivul lucrării
Obiectivul acestei lucrări este acela de a împrospăta abodar ea universală a subiectului, de
a oferi instrumente de analiză în vederea structurării înțelegerii asupra domeniului de politică de
coeziune, în special cel al fenomenului de excluziune socială și sărăcie. Principalele subiecte
abordate în cadrul cercetări i țin de resursele și de repertoriile de acțiune ale țărilor membre ale
UE, în special cele legate de România și Republica Cehă, de problematica sărăciei, a șomajului și
a excluziunii sociale, de evoluția celor două țări după ce au aderat la Uniunea Europe ană.
Întrebarea asupra căruia prezentul studiu s -a concentrat este: Care este modul în care
problemele privind exluziunea socială și sărăcia pot fi rezolvate pentru a îmbunătăți nivelul de
trai al statelor membre UE?
Câteva întrebări secundare ar fi:
• Care sunt factorii care determină aceste probleme privind sărăcia și exlcuziunea
socială?
• Care sunt punctele nevralgice din România privind exluziunea socială și care sunt
rezultatele implicării UE în aceste probleme?
• A evoluat România în vreun fel?
• Ce impact a avut aderarea României la UE în problemele sale privind excluziunea
social, sărăcia și șomajul ?
• Care sunt punctele forte pe care Cehia le -a adoptat pentru a diminua acest fenomen
după ce a aderat la UE?
• Care pot fi soluțiile acestor probleme?

Ipoteza de cercetare
În acest sens, având la bază numeroase lucrări și observând accepțiunea largă a noțiunii de
excluziune socială, sărăcie și politica de coeziune, principala ipoteză de cercetare pe care se
bazează realizarea acestei lucrări academice est e reprezentată de faptul că, cu cât politic a de
coeziune este mai eficientă în interiorul unui stat, cu atât acțiunile de excluziune socială, sărăcie
și șomaj sunt mai scăzute . Astfel, variabila independentă este: política de coeziune este mai
eficientă î n interiorul unui stat, iar variabila dependentă este: acțiunile de excluziune social,
sărăcie și șomaj sunt mai scăzute.

6
Metodologia luc rării
Plecând de la argumentul introductiv și de la ipoteza de cercetar e, sunt imperios necesar e
de abordat, din punct de vedere teoretic, metodele de cercetare pe care le voi utiliza în vederea
realizării unei analize cât mai corecte din perspectivă academică a tematicii alese. Astfel, pentru
testarea /confirmarea sau infirmarea ipotezei menționate mai sus voi folosi cad re teoretice, o
cercetarea descriptivă în care voi cunoaște în detaliu semnificația fiecărui termen cheie și
cercetarea explicativă, ce este realizată la finalul acestei lucrări, cu ajutorul căreia voi identifica
relațiile dintre cauză și efect în privința politicii de coeziune. Astfel, se utilizează metoda analizei
cantitative, ca metodă de cercetare pentru a prezenta în mod comparativ atât asemănările cât și
deosebirile dintre cele două țări foste comuniste, în prezent state membre ale Uniunii Europene,
observând schimbările și evoluția fiecă rui stat după ce au aderat la Uniunea Europeană , punând
accent pe șoma j, sărăcie sau excluziune socială.
Lucrarea este abordată dintr -o perspectivă federalistă, plecând de la lucrările realizate de
Marian Preda și Băr bulescu, luând în calcul și perspectiva lui Berghman și Brustur, privind
excluziunea socială în Europa: contextul politic și cadrul analitic. De asemenea am accesat
documentele și tratatele oficiale emise de instituțiile UE pentru a putea identifica elemem entele
esențiale pe care mă voi focusa în ceea ce privește cadrul teoretic și definirea conceptelor
fundamentale cu care voi operaționaliza pe parcursul acestei lucrări. Pentru datele statistice pe
care le -am folosit în ceea ce privește domeniul politicii de coeziune, sărăcie, excluziune socială
sau șomaj am accesat site -uri oficiale ale Comisiei Europene, Parlamentului European, Rapoarte
realizate de Consiliul European și Comisia Euroeană, Eurostat, INS, pentru o analiză
comparativă între România și Republ ica Cehă.
Așadar, în lucrarea de față voi utiliza drept principala metodă de cercetare analiza datelor
secundare, prin consultarea rapoartelor de evaluare publicate de Comisia Europeană, care mă vor
ajuta în realizarea unei lucrări bazate pe comparație, și care vor sprijini probarea informațiilor și
a tezei de cercetare .

Structura lucrării
În altă ordine de idei, lucrarea de față are în vedere realizarea unui studiu elaborat privind
comparația dintre cele două state membre ale UE, România vs Cehia, ambele țări foste
comuniste care au avut o evoluție diferită prinvid politica de coeziune, făcând referire la

7
domeniul sărăciei și cel al excluziunii sociale. Structura lucrării cuprinde trei capitole, studiul de
caz, ce cuprinde analiza empirică propriu -zisă și concluziile.
Capitolul 1 este unul introductiv care abordează pe scurt principalele concepte de bază
utilizate în cadrul acestei lucrări, o descriere succintă a principalelor componente și obiective ale
politicii de coeziune. De asemenea voi preciza care au fost evoluțiile și schimbările contextuale
pe parcursul istoric și nu în ultimul rând care sunt caracteristicile și factorii fundamentali ai
acestui domeniu, cel de politică de coeziune.
Cel de -al doilea capitol conține informații privind procesul de ad erare la Uniunea
Europeană, aducând în discuție despre Marea extindere, urmând ca apoi să precizez procesul
istoric de aderare a României, respectiv a Cehiei la UE și ce impact a avut aderarea asupra celor
țări privind politicile de coeziune. Spre final mă voi focuse pe cum poate fi combătută sărăcia
sau excluziunea socială după aderarea celor două țări la UE, oferind câteva date statistice.
În ultima parte a lucrării mă voi raporta la perioada 2007 -2013 a Politicii de Coeziune, apoi
voi aminti și de Strate gia Europa 2020, din perioada 2014 -2020, aducând în discuție și
obstacolele întâmpinate de -a lungul timpului. De asemenea, voi preciza care sunt avantajele și
beneficiile obținute după aderarea fiecărei țări la UE, care sunt consecințele pe termen scurt și pe
termen lung, pentru a rezolva problema privind sărăcia, excluziunea socială, șomaj, dar nu în
ultimul rând voi trece în revistă și Agenda 2030 pentru o dezvoltare durabilă.
În ceea ce privește studiul de caz, voi elabora un cadru argumentativ, în care să explic
diferențele majore dintre cele două state membre ale Uniunii Europene – România și Cehia –,
prin comparație , asemănări și deosebiri, fiind utilizată metoda comparativă, prin analiza de
conținut a documentelor secundare, a rapoartelor realizate de instituțiile Uniunii Europene,
accesând și site -uri oficiale, specializate în domeniul abordat
Voi încheia această lucrare de licență printr -o serie de concluzii, desprinse din abordarea
teoretică, cât și cea practică în ceea ce privește comparația dintre România și Republica Cehă în
domeniul politicii de coeziune, punând accent pe șomaj, sărăcie, sau excluziune socială.

Termeni cheie : politicile UE, politică de coeziune, excluziune socială, sărăcie, șomaj,
Uniunea Europeană, Fondul de Coeziune, Fondul So cial European, obiective, reglementări,
probleme, aderare la UE, integrare, obstacole, factori, avantaje, tratate, România, Cehia ,
Strategia Europa 2020 .

8
Capitolul I
Cadrul teoretic

1.1 Considerații generale – Definirea termenilor

Având în vedere necesi tatea construirii unei cercetări cât mai aprofundate, voi constitui în
acest prim capitol al lucrării de licență un cadru teoretic bine delimitat în domeniul politicii de
coeziune la nivel european. De aceea este relevant să abord ez din punct de vedere teo retic
termenii și conceptele fundamentale ale cu care voi operaționaliza pe parcursul acestei lucrări,
astfel încât să se poată înțelege, aprofunda și parcurge elementele prioritare acestui domeniu,
precum politica de coeziune, excluziune socială, sărăcie, șomaj, Fondul Social European, Fondul
de Coeziune. În plus, vom vedea care este diferența dintre sărăcie și excluziune socială, dar și
evoluțiile istorice ale politicii de coeziune, de când a luat ființă până în momentul actual și care
sunt principalele c aracteristice ale acestui domeniu din perspectivă federalistă.
Uniunea Europeană este o entitate politică, socială și economică, compusă din 28 state
membre și este considerată ca fiind o construcție sui generis , ceea ce înseamnă că se află între
federați e și confederație .3 Cu toate că UE nu s -a născut ca o uniune federală, din perspectiva
analiștilor, precum și I.G.Bărbulescu, UE va deveni o federație, în prezent aflându -se în proces
de dezvoltare. UE poate fi considerată o confederație mai restrânsă, car e nu deține încă, toate
caracteristicile unei federații. Înainte de a fi considerată o federație, UE este o instituție
internațională limitată . Astfel, UE beneficiază de o separare pe orizontală a puterilor: legislativă
(o deține Parlamentul European), exe cutivă (îi aparține Comisiei Europene), și judiciară (Curtea
de Justittie a Conturilor Europene).4

Definirea termenului de politică de coeziune
Pentru început, este important de definit conceptele cu care voi operaționaliza, și voi
începe cu „politica de coeziune ” este principala politică de investiții care face referire la toate
regiunile și orașele din UE, promovând crearea unor noi locuri de muncă, sprijinid

3 Uniunea Europeană, http://www.confederatii.ro/article/3171/Uniunea -Europeana , site accesat pe 25.05.2017
4 Helen Wallace, Mark A.Pollack, Alasdair R.Young , „Elaborarea politicilor în Uniunea Europeană ”, editia a VI -a,
Oxford University Press, 2010, p23., publicată în limba română de către Institutul European din România 2011

9
competitivittea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea
calității vieții.5 Din acest motiv ea este drept una dintre cele mai importante politici ale Uniunii
Europene, conform informațiilor preluate de pe MAE.6 Această politică are un rol important în
dezvoltarea integrată a societății, obiectivul fiind reducerea decalajelor economice, sociale și
teritoriale între diverse regiuni și state membre ale Uniunii Europene. Aceasta cuprinde mai
multe domenii precum: infrasctructura, ocuparea forței de muncă, cercetare și inovare,
excluziune socială, sărăcie, educație, pro tecția mediului, cercetare și inovare. Termenii asupra
căruia mă voi concentra sunt: excluziune social, sărăcie, șomaj.

Definirea termenului de excluziune socială
Unul dintre cele mai des concepte utilizate la nivelul UE este cel de „excluziune socială”,
ce se referă la lipsa veniturilor care stau la originea protecției a cetățenilor. Această idee a luat
naștere în documentele Consiliului de Miniștri al Comunitătii Europene din anul 1975, când
persoanele erau considerate sărace datorită faptului că nu înde plineau condițiile minime de trai
în țara lor, fiind astfel „ excluși ”. În altă ordine de idei, Marian Preda îl citează pe Strobel (1996,
p.262) care a oferit o definiție în anul 1944 pentru termenul de „excluș i”, definiție c e aparține
Consiliul Europei:
„exluși” sunt acele grupuri întregi de persoane care se gă sesc parțial sau
total în afara câmpului efectiv de aplicare a drepturilor omului.”
.7 De aceea, principalul scop al
politicii de incluziune este de a -i ajuta pe oamenii ca re sunt excluși să se integreze în societate, să
le ofere șansa la o viață activă, prosperă și să îi facă pe ceilalți cetățeni europeni să înțeleagă că
egalitatea în drepturi aparține tuturor persoanelor.
O altă definiție a excluziunii sociale este oferită de către Planul Național Antisără cie și
Promovare a Incluziunii S ociale al Consiliului European, care precizează faptul că acest fenomen
se produce atunci când o persoană este plasată în afara formelor normale de viață socială, în
urma unor discriminări o ri absența oportunităților la o viață mai decentă, iar acest stil de viață
individual sau colectiv conduce la marginlizare.8 În plus, Comisia Europeană a făcut public un

5 Comisia Europeană, „ Introducere în politica de coeziune a UE 2014 -2020 ”, publicat în iunie 2014, p.2
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/basic/basic_2014_ro.pdf
6 Pagina Oficială a Ministerului Afacerilor Extern e, secțiunea„ Politica de coeziune a UE” ,
https://www.mae.ro/node/1623 , site accesat pe 20.02.2017
7 Marian Preda, „ Politica socială românească între sărăcie și globalizare ”, EDITURA Polirom, Bucureș ti, 2002,
p.97
8 Ibidem

10
document care face referire la conceptul de „ excluziune socială ”, la finalul celui de -al doilea
Program Antisărăcie (1988), iar mai târziu, la un an diferență, Carta Europeană a Drepturilor
Fundamentale ale Muncitorilor din anul 1989 menționează faptul că această problemă, cea a
excluziunii sociale trebuie combătatută. Astfel, Consiliul de Miniștri al CE a luat măsuri în
privința acestui lucru și a adoptat o rezoluție în care statele membre ale UE trebuie să ia măsuri
de combatere a excluziunii sociale, iar rolul Comisiei Europene este acela de a urmări acest lucru
împreună cu statele membr e.9
Ținând cont de faptul că acest termen a devenit unul central în viziunea Uniunii Europene,
Comisia Europeană a fost nevoită sa realizeze în perioada 1990 -1994 cel de -al treilea Program
Antisărăcie, înlocuind termenul de „sărăcie” cu cel de „excluziune socială”,10 fiind concepte bine
cunoscute în domeniul științelor sociale, și mai ales în domeniul relațiilor internaționale.
Din perspectiva lui Brustur, excluziunea socială desemnează „ procesul prin care grupuri
sau indivizi sunt în întregime sau parțial excluși de la deplina participare în societatea în care
trăiesc ”.11 Mai precis, oamenii sunt împiedicați să participe la viața socială, economică și
politică a societății, aceștia fiind marginalizați datorită veniturilor mici, sau a standardelor de
viață sc ăzute. Acest fenomen se produce între persoanele care au putere și cei care nu au , între
cei bogați și cei săraci .
O altă definiție mai complexă a fenomenului de excluziune socială este oferită de către
Poriectul POSDRU 84 „Excluziune socială și Incluziune socială” conform căreia acest fenomen
se definește ca acel „ proces complicat, prin intermediul căreia persoanele sunt conduse nu
numai la sărăcie și privațiuni, însă și la privarea drepturilor fundamentale umane, persoanle și
sociale care sunt legate atât de accesul și participarea egală la viața economică, socială și
culturală, cât și de dreptul de a trăi decent și de a participa la luarea deciziilor care le
afectează .”12 Din această definiție putem trage concluzia că sărăcia și excluziunea socială
constit uie înjosiri ale demnității umane și încălcarea drepturilor fundamentale ale omului.

9 Ibidem p.97, conform Berghman, 1996, p.11
10 Ibidem
11 C.Brustur, „ Excluziune socială ”, http://paemfortis.ro/excluziunea -sociala/ , articol publicat pe 3 iunie 2015, accesat
pe 20.02.2017
12 Vougiouka Anna – specialist în domeniul științelor sociale – Proiect Posdru 84, „ O intervenție integrată în vederea
consolidării antreprenoriatului social al femeilor vulnerabile „ Excluziunea socială și Incluziunea socială ”, 2011,
p.4
http://posdru.afiprofamilia.ro/docs/Materiale%20curs/program%20educational%201/MODUL%202%20EXCLUZI
UNE%20SI%20INCLUZIUNE%20SOCIALA.p df,

11
Mai departe voi preciza care sunt caracteristicile cele mai importante ale excluziunii
sociale: autoexcluziune (dorința individului de a se retrage singur, de a respinge o anumită formă
de participare socială); sistemul din care face parte (nu există politici sociale adecvate);
apartenența teritorială sau comunitară a individului (neacordarea ajutorului social în anumite
regiuni/localități din lipsa de fonduri); nu au acte de identitate și din acest motiv nu pot participa
la vot, nu se pot căsători legal; nu lucrează legal și nu pot beneficia de asigurări sociale, de
sănătate, somaj, pensie; nu au acte de proprietate și nu pot vinde sau lăsa moștenire casa ori
pământul.13Figura 1 din Anexă
În altă ordine de idei, Berghman, autorul cărții intitulate „ Excluziune socială în Europa:
contextul politic și cadrul analitic” precizeazaă faptul că problema excluziunii sociale se
datorează mai multor sisteme, și anume:
– sistemul democr atic și legal, presupune integritate civică și să fii egal într -un stat
democratic;
-piața muncii promovează integritate economică și presupune a avea o slujbă;
-sistemul statului bunăstării susține integrare socială – ceea ce înseamnă că poți avea
acces l a serviciile sociale furnizate de stat;
-sistemului familiei și comunității, dezvoltă integrarea interpesonală – presupune
apartenența la o familie, un grup de prieteni, vecini, care să le asigure companie și suport moral
celor care au nevoie. 14
În plan po litic conceptul de excluziune socială face referință la faptul că există diferențe
între discursul politic, între țările dezvoltate și cele aflate în curs de dezvoltare15, de exemplu,
cum este cazul Republicii Cehe vs România. Țările din Europa Centrală și de Est caută soluții de
rezolvare a acestor probleme. România, ca fostă țara comunistă, și în preznet membră a UE,
resimte probleme sociale majore și nevoia unui sistem corect de guvernare, datorită modelului
capitalist pe care l -a trăit în trecut, și mai ales al crizei financiare din perioada anilor 2008 -2009,
imediat după ce a aderat la Uniunea Europeană în 2007 .

13 Marian Preda, „ Politica socială românească între sărăcie și globalizare ”, EDITURA Polirom, Bucureș ti, 2002,
p.165 -167
14Apud Marian Preda, Op. cit ., p.98
15 Ibidem , p.100

12
Cu alte cuvinte, pentru a simplifica și a înțelege mai bine ceea ce autorii de mai sus doresc
sa precizeze este faptul că excluziunea socială e ste o acțiune de eșec în urma realizării depline a
drepturilor cetățenești, iar acest concept a fost ulterior înlocuit cu termenul de „sărăcie”.

Definirea conceptului de sărăcie
Un alt concept foarte des întâlnit în cadrul acestei lucrări este cel de sărăcie, prin care se
înțelege absența șanselor la o viață normală în cadrul unui standard minim de trai. Ea este
analizată în termeni de sărăcie absolută (lipsa mijloacelor fundamentale de supraviețuire) sau
relativă (prin raportare la un anumit context socia l/local).16 Astfel, un individ este exclus de la
beneficiile societății în care trăiește. Din punct de vedere teoretic, sărăci a se poate măsura prin
calculul unui indicator al bunăstării indivizilor, prin stabilitatea unui prag al sărăciei, dar nu în
ultimu l rând, prin utilizarea unei scale de echivalență între bunăstarea indivizilor și bu năstarea
gospodă riei.17Deci, s ărăcia un vizează doar dimensiunea economică , ci și bunăstarea unui
individ .
Autorul Oscar Lewis numește un stat sărac, acel stat care are o ec onomie slab dezvoltată,
cu o rată ridicată a șomajului, mai ales în rândul muncitorilor necalificați (tinerii sunt cei mai
afectați de acest lucru), în care salariile sunt extrem de mici, incapacitatea statului de a finanța
corespunzător serviciile sociale , sisteme de asigurări sociale incomplete și insuficiente raportate
la numărul populației, iar acest lucru duce la instabilitate politică, socială, economică și
guvernamentală.18
Totodată , Danzinger și Haveman au menționat principalele metode de măsurare a sărăciei
(metode absolute, dar și metode relative), făcând raport la nivelul minim absolut al veniturilor
sau consumului unui stat, în care o persoană sau o gospodărie poate fi definită ca fiind săracă,
situându -se sub nivelul statului din care face parte. Astfel, metodele relative sunt dinamice, în
timp ce metodele absolute de măsurare a sărăciei sunt statice, iar acest fenomen suferă mici

16 Eurostat „ Europe 2020 indicators – Povertyand Social Exclusions ”, http://ec.europa.eu/eurostat/statistics –
explained/index.php/Europe_2020_indicators_ -%20_poverty_and_social _exclusion#Methodology_.2F_Metadata ,
ac cesat pe 20.02.2017
17Tesliuc Cornelia Mihaela, Pop Lucian, „ Sărăcia și sistemul de protecție socială ”, Editura Polirom, București,
2001, p.16
18 Marian Preda, „ Politica socială românească între sărăcie și globalizare ”, EDITURA Polirom, București, 2002,
p.159 -162, îl citează pe Lewis, 1959, p.49

13
modificări în timp, pe când prima metodă pune accent pe evoluția și tendințele sărăciei.19 Zamfir
a identificat în cart ea sa grupurile care se confruntă cu sărăcia și anume: șomerii, femeile singure
cu copii, familiile monoparentale, muncitorii necalificați.20

Definirea șomajului
Conform defniției preluate de pe pagina oficială a Biroului Internațional al Muncii, șomajul
este definit ca acea persoană care este lipsită de un loc de muncă și se află în căutarea unui loc de
muncă remunerat, fiind disponibil să înceapă activitatea în decurs a 15 zile.21 În literatura de
spepcialitate, Atkinson este de părere că șomajul poate con duce la sărăcie, dar nu tot timpul se
întâmplă asta, deoarece în multe țări din UE creșterea masivă a șomajului nu a condus la o
creștere a sărăciei.22 Dar acest lucru rămâne de văzut pe parcursul acestei lucrări.

Definirea Fondului Social European – FSE
Fondul Social European (FSE) a fost creat în urma Tratatului de la Roma din anul 1958 și
urmărește dezvoltarea economică și socială, având rolul de a asigura fonduri pentru integrarea în
viața profesională a șomerilor și a categoriilor defavorizate din pop ulație; prin finanțarea
măsurilor de formare sprijină și promovează politicile fiecărui stat membru al UE, punând accent
pe ocuparea forței de muncă, o mai bună calitate și productivitate la locul de muncă, dar nu în
ultimul rând, reducerea excluderii soc iale și a diferențelor dintre regiuni.23Cu alte cuvinte,
fondurile FSE reprezintă principalul instrument al Uniunii destinat investirii în oameni, se alocă
la nivel regional și contribuie la realizarea obiectivelor cum ar fi: le oferă cetățenilor europeni
posibilitatea de a se angaja, le oferă oportunități persoanelor vulnerabile care se confruntă cu
riscul de sărăcie și promovează o educație mai bună.24 Rolul acestui fond este acela de a investi

19 Sheldon H. Danzinger, Robert H. Haveman, „Understanding Poverty ”RUSSELL SAGE FOUNDATION BOOKS
AT HARVARD UNIVERSITY PRESS, 2001 , p.29-31
20 Cătălin Zamfir, „ Raport social al IC CV 2011, România: răspunsuri la criză”, Academia Română – Institutul de
Cercetare a Calității Vieții, București, 2011, p.62
21 Institutul Național de Statistiă, „ Șomajul ” Comunicat de presă din 2014, p.3
http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/somaj%20BIM/a14/somaj%20BIM_MAR14r.pdf , articol
publicat în mai 2014, accesat pe 20.02.2017
22 Atkinson, A. B., 1998, „Social Exclusion, Poverty and Unem ployment’ in Hills, J. (ed.) ‘Exclusion, Employment
and Opportunity ”, Centre for Analysis of Social Exclusion (CASE), London School of Economics, London
23Iordan Gheorghe Bărbulescu, „ Dicționar explicativ trilingv al Uniunii Europene ”,edituraPolirom, Iași, 2009, p.358
24Uniunea Europeană, „Politica de coeziune 2014 -2020 Investiții în creștere economică și ocuparea forței de
muncă” , Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2011, p.11 http://www.fonduri –

14
în capitalul uman, punând accent pe formarea profesională a re surselor umane, creșterea
competitivității pieței muncii și oportunități egale pentru toți cetățenii europeni.

Definirea Fondului de Coeziune – FC
Fondul de Coeziune (FC) s -a înființat în anul 1994, și are rolul de a asigura fonduri pentru
statele membre care au un PIB per capital sub 90% din media UE. Finanțarea este redusă în
funcție de infrastructura de mediu și de transport, și se aloca la nivel de stat membru.25Acest fond
reprezintă un sfert din contribuția bugetară acordată statelor membre, însemnând că aproximativ
167,2 milioane de europeni trăiesc într -o regiune susținută de Fondul de Coeziune.26

1.2 Diferența între sărăcie și excluziune socială

Atât expunerea la riscul sărăciei, cât și cel al excluziunii sociale au implicații economice și
sociale , de aceea, Eurostat definește aceste două fenomene ca fiind un „ proces dinamic
descrescător, deoarece unele dezavantaje conduc la excludere și la o situație mai
defavorizabila ”.27 În plus, ONU și UE precizează că principalul obstacol în atingerea creșterii
economice și dezvoltării durabile ale statelor membre este excluziunea socială.28
Cele două concepte chiar dacă au multe în comun, se deosebesc prin faptul că excluziunea
socială se referă la egalitatea șanselor, la drepturi (sociale, politice, economice, culturale) și la
modul prin care indivizii sunt împiedicați să beneficieze de aceste lucruri, în timp ce sărăcia face
referire la neajunsurile veniturlor. Ea poate fi măsurată în mod direct (prin măsurarea condițiilor
de trai și consum) sau în mod indirect (prin măsurarea veniturilor care nu oferă o informație clară

structurale.ro/Document_Files//fs2014 -2020/00010115/e1tie_Brosura%20de%20prezentare%20PC%202014%20 –
%202020.pdf
25 Helen Wallace, Mark A.Pollack, Alasdair R.Young, „ Elaborarea politicilor în UniuneaEuropeană ”, ediția a VI -a,
Oxford University Press, 2010, p. 195, publicată în limba română de către Institutul European din România 2011
26 UniuneaEuropeană, Politica regională, „ Politica de coeziune 2007 -2013 -România ” , Luxemburg: Oficiul pentru
Publicații al Uniunii Europene , 2007, p.122
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffi c/official/regulation/pdf/2007/publications/guide2007_ro.pdf
27 C.Brustur, „ Excluziune socială ”, http://paemfortis.ro/excluziunea -sociala/ , articol publicat pe 3 iunie 2015, accesat
pe 20.02.2017
28 Eurostat „ Europe 2020 indicators – Povertyand Social Exclusions ”, http://ec.europa.eu/eurostat/st atistics –
explained/index.php/Europe_2020_indicators_ -%20_poverty_and_social_exclusion#Methodology_.2F_Metadata ,
accesat pe 20.02.2017

15
asupra satisfac erii nevoilor subiecului). Aceștia sunt factorii care determină condițiile de trai ale
indivizilor aflați în situație de sărăcie.29
Se spune că o persoană poate fi săracă datorită faptului că așa s -a născut, făc ând parte
dintr -o familie săracă sau o zonă săracă, pe când excluziunea socială este acea acțiune în care
individul a devenit ulterior sărac din diverse motive (economice, sociale, politice, etc), fiind
exclus din societate, chiar marginalizat.
O altă diferență importantă între cele două concepte este faptul că o persoană săracă este
neajutorată din punct de vedere financiar (are nevoie de ajutoare în ban i), și nu îndeplinește
condiți a de a avea un venit minim garantat pen tru a avea posibil itatea de a trăi decent, în condiții
optime de viață; în timp ce o persoană exclusă social este acel individ care nu are sau nu dorește
să aibă oportunitatea de a se integra în societate. După cum se poate observa , sărăcia este o parte
a excluziunii sociale.
Cu alte cuvinte , dacă unei persoane i s -a oferit șansa să se angajeze, relevă faptul că
această a primit un drept, însă nu î nseamnă neapărat că acest drept a fost pierdut de către altă
persoană, care a fost concediată , deoarece excluz iunea socială nu presupune eliminarea unor
indivizi din societate pe motivul că au fost integrați alți indivizi .

1.3 Evoluțiile și schimb ӑrile contextuale pe parcursul istoric

În vederea unei înțelegeri clare și cuprinzătoare a efectelor politicii de c oeziune asupra
celor două state membre ale UE, România și Cehia, este relevant o analiză din punct de vedere
evolutiv, istoric, care să ofere o imagine de ansamblu în acest sens.
Încă de la Tratatul de la Roma din 1957 s -au creat mecanisme de solidaritat e precum:
Fondul Social European (FSE) și Fondul European de Orientare și Garantarea Agricolă
(FEOGA). Ulterior, în anul 1975 s -a creat Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR).
Mai târziu, în urma Actului Unic European aprobat în 1986, au fost puse bazele politicii de
coeziune economică și socială, iar scopul era și este acela ca țările cele mai defavorizate să aibă
acces la Piața Unică pentru a evita diferențele regionale între state, dar și tensiunile create.
Deoarece Europa se confruntă cu proble ma expansiunii șomajului, Uniunea Europeană a decis în

29 Marian Preda, „Politica socială românească î ntre sărăcie șiglobalizare ”, EDITURA Polirom, Bucure ști, 2002,
p.99, îl citează pe Ringhen 1998, p .351-365

16
anul 1994 să adopte Cartea Albă în care se punea accent pe competitivitate, creșterea economică,
ocuparea forței de muncă, și a fost creat Fondul de coeziune.30
Conform Tratatului de la Maastricht, intr at în vigoare în anul 1993, obiectivele esențiale
ale UE au fost recunoașterea coeziunii sociale, fiind introdus Fondul de Coeziune, Comitetul
Regi onal și principiul subsidiarităț ii.
Cartea Albă a Comisiei din anul 1994 privind politica socială a descris un „model social
European” în care se punea accentul pe democrație, drepturi individuale, economia de piață,
protecția socială, oportunități egale pentru toți, solidaritate. Scopul acestui program a fost
construirea unei Europe de succes pentru viitor, ia r pilonul principal al modelului social
European are în vedere Tratatul de funcționare a UE (TFUE) care, conform articolului 8, 9 și
1031se urmărește eliminarea inegalităților dintre cetățeni , promovarea egal ității dintre bărbați și
femei, promovarea unui n ivel ridicat al ocupării forței de muncă, garantarea unei protecții sociale
corespunzătoare, combaterea excluziunii sociale, nivel de educație ridicat . Astfel, conform
Uniunea Europene, p rincipalele obiective sunt urm ӑtoarele: nivelul ridicat al forței de muncă,
îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă, promovarea forței de muncă calificată,
promovarea incluziunii sociale, oportunități egale pentru femei și bărbați pe piața muncii,
sprijinirea competitivității economice, combaterea excluziunii sociale , dezvoltarea resurselor
umane, crearea de noi locuri de muncă, strâns corelată cu formarea unei forțe de muncă educate,
încurajarea unor stardarde ridicate de muncă și crearea unei piețe europene a muncii.32
De asemenea, prin Tratatul de la Amsterdam, intr at în vigoare în anul 1999, s -a confirmat
acest rol esențial în ceea ce privește evoluția UE, făcând referire în special la creșterea locurilor
de muncă, inovație și luptă împotriva șomajului. Statele membre ale Uniunii Europene trebuie să
garanteze o poli tică de asigurare a locurilor de muncă și de protecție socială, deoarece este
necesar să fie creat un tratament optim privind condițiile de muncă și ocuparea posturilor.33
Mai mult, în urma Conferinței de la Nisa din anul 2000, Consiliul European stabilește ca
toate statele membre ale UE să realizeze pentru anul 2001 strategii anti -sărăcie și promovare a

30 Pagină oficială a Parlamentului European, secțiunea „ Coeziunea economică, socială și teritorială” ,
http://www.europarl.europa .eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_5.1.1.html , accesat pe 20.02.2017
31 Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, http://www.mmediu.ro/ap p/webroot/uploads/files/2015 -02-
26_Tratatul_privind_funct_UE.pdf , p. 7, accesat pe 20.02.2017
32 Pagina oficială a Uniunii Europene, secțiunea „ Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale”,
http://europ a.eu/pol/socio/index_ro.htm , accesat pe 20.02.2017
33 Insitutul European din România, „ Politici privind piața muncii și ocuparea forței de muncă ”, 2005,
http://beta.ier.ro/documente/formar e/Piata_muncii.pdf , p.2

17
incluziunii sociale având patru obiective prioritare precum: prevenirea riscului de exluziune,
ajutorarea persoanelor vulnerabile, mobilizarea insituțiilor și facilitarea ocupării și accesul
tuturor persoanelor la drepturi, bunuri și servicii.34
Nouă Agendă Socială din 2005 prezentată la Bruxelles pune accent pe asigurarea
locurilor de muncă pentru cetățenii Uniunii prin acordarea de șanse egale tuturor, iar p rincipalele
priorități sunt: monitorizarea evoluției sărăciei, adaptarea legislativă care face referire la relațiile
de muncă cu un continuu dialog social, piața europeană a muncii (lucrătorii să beneficieze de
acordarea protecției sociale sau a unei pensi i).35 În plus, conform prevederilor generale pentru
FEDR, FSE și FC care au fost stabilite în urma Regulamentului dat de Consiliul European
nr.1083/2006, se punea accent pe principiul egalității de șanse tuturor regiunilor și statelor
nedezvoltate pe tot pa rcursul implementării fondurilor structurale și de coeziune. Astfel, rolul
politicii de coziune este de a „ consolida creșterea, concurența și ocuparea forței de muncă prin
integrarea priorității Comunității în favoarea dezvoltării durabile ”.36 Conform art.1 58 din tratat
se prevede că pentru o consolidare eficientă economică și socială, Comunitatea dorește să reducă
diferențele dintre regiuni și să pună accent pe dezvoltarea celor nedezvoltate și defavorizate.
Revenind la modelul social European, acesta este considerat un model unic pentru 2020
în ceea ce privește principiile economice și sociale, deoarece se urmărește crearea unor locuri de
muncă pe întreg teritoriul UE, având trei mari obiective principale și anume:
1. 75% dintre persoanele cu vârstă cuprinsă între 20 -64 de ani să aibă un loc de
muncă;
2. ratele ab andonului școlar să fie sub 10%;
3. cel puțin 20 de milioane de oameni să fie mai puțin expuși riscului de sărăcie și
excluziunii sociale .37
Aceast ă strategie propune trei priorități importante și anume: c reșterea inteligentă
(dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare), creșterea durabilă (promovarea unei
economii mai eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai

34 Tratatul de la Nisa din 2001 http://cronicaeuropeana.ro/wp -content/uploads/2011/08/nisa -2001.pdf
35 Uniunea Europeană „ Politica privind piața muncii și ocuparea forței de muncă ”, Institutul European din
România , 2005, capitolul I, p.4 http://beta.ier.ro/documente/formare/Piata_muncii.pdf ,
36 Regulamentul (CE) nr.1083/2006 al Consiliu lui din 11 iulie 2006 http://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32006R1083&from=RO , accesat pe 2.06.2017
37Comisia European ӑ, „Strategia Europ a 2020, O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și
favorabilă incluziunii” , Bruxelles, 2010, p.5 http://eur –
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriSe rv.do?uri=COM:2010:2020:FIN:RO:PDF , accesat pe 20.02.2017

18
competitive), creșterea favorabilă incluziunii (promovarea unei economii cu o rată ridicată a
ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială) .38
Astfel, se dorește un echilibru între state precum eficiență, echitate și solidaritate,
deoarece excluziunea socială, promovarea ju stiției sociale și drepturile fundamentale ale omului
au fost principalele obiective ale Uniunii Europene, aceasta fiind fondată pe valorile respectării
demnității umane și a solidarității.39

1.4 Principalele obiective ale politicii de coeziune

Orice stat care a avut dorința de a adera la UE trebuia să îndeplinească trei mari criterii și
anume: sistem democratic de guvernare, o identitate europeană și să aibă respect față d e
drepturile omului și libertăț ile cetățeneș ti. În plus, statele sunt obligate să î ndeaplinească și alte
condiții cum ar fi: o economie de piață și competitivă, un cadru legislativ și administrtativ
adecvat sectorului public și privat, respectarea Tratatului de la Nisa și Amsterdam, dar nu în
ultimul rând, accep tarea acquis -ului comunita r, mon eda unică euro , spaț iul Schengen.40
De asemenea, Consiliul European de la Copenhaga a stabilit noi criterii de aderare în anul
1993 pentru o Europă mai puternică și mai amplă: statele sunt obligate să aibă o economie de
piață capabilă de a suporta con curența cu celelate state membre UE; respectarea drepturilor
fundamentale ș i protecț ia minorităț ilor; stabilitate instituțională; garantarea statului de drept; și
obligația de a se dezvolta pe plan politic, economic, monetar, conform standardelor impuse d e
UE.41
Tratatele Constitutive ale CE au ca principale obiective fundamentale: reducerea și
eliminarea progresistă a șomajului pentru o viață armonioasă; creșterea economică stabilă și
echilibrată; ridicarea nivelului de trai .42
Principalele o biective ale po liticii de coeziune socială, economică și teritorială constau în
reducerea diferențelor între regiuni ale Uniunii, eliminarea conflictelor, și realizarea convergenței

38 Laurențiu Soitu, „ Dimensiuni ale consilierii educaționale”, Institutul European, 2014, Iași, p. 191
39 EurWork, European social model, https://www.eurofound.europa.eu/observatories/eurwork/industrial –
relations -dictionary/european -social -model , accesat pe 20.02.2017
40 Iordan Gheorghe Bărbulescu, „ Uniunea Europeană – Politicile E xtinderii ”, edituraTritonic, București, 2006,
p.28-29
41 Ibidem , p.30, CONSILIUL EUROPEAN „ Concluziile Presedenției ”, Copenhaga, 1993, Bol. CE 6 -1993, punctele
1.2.6, 1.3 si 1.29
42 Iordan Gheorghe Bărbulescu, „ Procesul decizional in Uniunea Europeană ”, edit uraPolirom, Iași, 2008, p.102

19
în dezvoltarea acestor regiuni.43Coeziunea economică și socială pune accent pe dezvoltarea
întregului teritoriu comunitar al UE, dar mai ales pe reducerea diferențelor foarte mari între
regiunile și statele membre ale Uniunii. Această ramură este finanțată de Fondurile structurale și
Fondul de Coeziune. Datorită faptului că realizarea unei pieț e unice nu a avut success asupra
acestui domeniu, continuând să existe diferențe între state, în urma Actului Unic European din
anul 1986, a Tratatului de la Maastricht, dar și a Tratatului CE au fost introduse alte obiective, iar
Comisia Europeană este ne voită să publice anual rapoarte privind progresele înregistrate in
realizarea politicii de coeziune.44
De asemenea, obiectivele politicii sociale sunt inspirate din Cartea socială europeană și
include următoarele : promovarea ocupării forței de muncă, îmbună tățirea condițiilor de muncă, o
protecție socială corespunzătoare, combaterea excluderii sociale și dialogul social .45
Rolul pe care îl are politica de coeziune este acela de a ajuta economiile regionale, de a
reduce diferențele între regiuni în ceea ce pri vește nivelul de dezvoltare, astfel încât să se
implementeze noua piaț ă economică, fără să exi ste mari diferențe și dificultăț i, asigurându -se în
același timp competitivitatea între regiuni. De asemenea, coeziunea răsp unde și principiului
solidarității, sp orirea oportunităț ilor economice și sociale a regiunilor defavorizate, în special
pentru fostele state comuniste, precum România și Cehia. În ceea ce privește perioada anilor
1994 -1999 principalele obiective ale Fondurilor Structurale au fost stabilite ast fel: existența unor
regiuni mai puțin dezvoltate, zone ind ustriale în reconversie, lupta împotrivă șomajului ,
dezvoltarea zonelor rurale vulnerabile, dar și dezvoltarea zonelor ce au o populație redusă.46
În cadrul Convenției Interguvernamentale – CIG a fo st introdusă ideea de „clauză
socială”47, ceea ce înseamnă că politicile UE au rolul de a promova și crea noi locuri de muncă,
de a lupta împotriva excluderii sociale și de a promova un nivel înalt de educație și formare în
rândul tinerilor .
În anul 2000, a fost fondată Strategia de la Lisabona pentru a stabili obiectivul Uniunii
Europene pentru următorii 10 ani, acesta fiind ca Europa să devină una dintre cele mai sigure și
pașnice zone ale lumii. Astfel, pentru perioada 2000 -2006 obiectivele au fost următ oarele:

43Pagină oficială a Parlamentului European, secțiunea „ Coeziunea economică, socială și teritorială” ,
http://www.europarl.europa.eu /atyourservice/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_5.1.1.html , accesat pe 22.02.2017
44Iordan Gheorghe Bărbulescu, „ Dictionar explicativ trilingv al Uniunii Europene ”,edituraPolirom, Iași, 2009, p.174
45 Ibidem , p.573
46Comisia Eruopeană, „ Introducere în Politica de coeziune a UE 2014 -2020 ”, iunie 2014
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/basic/basic_2014_ro.pdf , site accesat pe 22.02.2017
47Iordan Gheorghe Bărbulescu, „ Procesul decizional în Uniunea Europeană ”, edituraPolirom, Iași, 2008, p.430

20
sisteme de formare și promovare a ocupării forței de muncă FSE (Fondul Social European),
regiuni întârziate în privința dezvoltării FEDER, FEOGA, IFOP și FSE. De precizat faptul că și
Comisia Europeană a stabilit pentru aceeași perioadă trei mari o biective în ceea ce privește
politica de coeziune:
1. Promovarea dezvoltării și ajustării structurale a regiunilor;
2. Sprijinirea reconversiei economice ș i sociale a zonelor avâ nd dificultăț i structurale;
3. Sprijinirea adaptării și modernizării pol iticilor și sistemelor educaționale, de formare
și crearea a noi locuri de muncă .48
Mă voi opri să reflectez asupra ultimului obiectiv, punând accent în special pe formarea
și crearea a noi locuri de muncă, deoarece este cel mai util și benefic domeniu pri vind
combaterea sărăciei, a excluziunii sociale și a șomajului. Astfel c ă, Obiectivul 3 are în vedere ca
orice stat membru al UE să respecte anumite criter ii: populația să fie subvenționabilă, să se
rezolve problema privind ocuparea forței de muncă, și cea a excluderii sociale.49Acestui obiectiv
i s-a alocat 12,3% pentru măsuri de stimulare a creării de noi locuri de muncă și pregătire
profesională. Astfel că Regulamentele Fondurilor Structurale și de Coeziune pentru perioada
2000 -2006, din totalul de 213 mi liarde euro de Fonduri Structurale și de Coeziune, doar 18
miliarde euro au fost alocate pentru politica de coeziune , iar restul de 195 miliarde euro pentru
politicile structurale.50
Între cele 28 state membre ale UE, se observă diferențele mari ale PIB -ului/locuitor
(189% față de media comunitară), iar cele mai sărace regiuni/state au un PIB/loc de numai 36%
față de media comunitară. Astfel, că în perioada 2007 -2013 Comisia Europeană și Parlamenul
European au alocat un fond de aproxitamiv 336,319 miliarde e uro pentru coeziune, în timp ce
Președenția Britanică și cea Luxemburgheza au alocat mai puține fonduri, de aproximativ
303,247 miliarde euro.51 Acest buget constituie un suc ces al UE, contribuind la finanț area
politiclor europene și ajutând statele slab d ezvoltate să evolueze pentru a nu mai exista difere nțe
majore între state sau regiuni.
În plus, obiectivele pentru perioada 2007 -2013 au fost: competitivitatea regională și
ocuparea forței de muncă FSE, FEDER, cooperare teritorială și europeană FEDER. Ext inderile

48Iordan Gheorghe Bărbulescu, „ Uniunea Europeană – Politicile Extinderii ”, edituraTritonic, București, 2006, p.295
49 Ibidem , p.309 -310
50Ibidem , p.320
51 Ibidem , p.220/ sursaComisia Europeană și Președenția Britanică a Consiliului

21
din perioada anilor 2004 -2007 au dus la o creștere a populației a UE cu 20%, iar PIB -ul UE cu
venit total pe cap de locuitor a scăzut cu 10%.52

Obiectivul Coeziune pentru statele cu un PIB mai mic de 90% din media UE
FS și FC susțin dezvoltarea Obiectivului 1 pentru perioada 2000 – 2006 privind
dezvoltarea și ajustarea structurală a regiunilor a căror dezvoltare este mai lentă și aflate sub
media UE (FEDR, FSE si FEOGA). Obiectivul 2 are în vederere conversia economică a regiuilor
industriale aflate în declin (FEDR și FSE), iar Obiectivul 3 pune accent pe rezolvarea șomajului
pe termen lung și facilitarea integrării tinerilor și a persoanelor expuse excluderii de pe piața
muncii (FSE).53

Obiectivul Coeziune pentru statele cu un PIB per capita mai mic de 90% din media
UE
Perioada 2007 -2013 are în vedere Obiectivul Convergență (FC, FEDR, FSE si 81,5% din
fondurile structurale 2007 -2013), ObiectivulCompetitivitate șiocuparea forței de munc ă (FEDR
și FSE, 15,9% din fondurile structurale 2007 -2013) și Coop erare teritorială european ă.54
În plus, este imperios necesar să precizez și cele 11 obiective propuse pentru perioada
2014 -2020 pe care le voi aborda mai în detaliu în al treilea capitol55:
1. Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării;
2. Îmbunătățirea accesului la tehnologiile informației și comunicațiilor, îmbunătățirea
calității și utilizării acestora;
3. Sporirea competitivității IMM -urilor;
4. Sprijinirea trecerii la o economie cu emisii reduse de carbon;
5. Promovarea adaptării și schimbărilor climatice;
6. Protejarea și conservarea mediului și promovarea eficienței resurselor;

52Revista oamenilor de afaceri Capital, „ Ministerul Muncii:Rata sărăciei are în jur de 2,5 milioane persoane în
România ”, articol publicat pe 7.04.2016, http://www.capital.ro/ministerul -muncii -rata-saraciei -are-in-jur-de-25-
milioane -persoane -in-romania.html , accesat pe 22.02.2017
53 Gabriel Pascariu, Manuela Sofia S tănculescu, Dorin Jula, Mihala Luțaș, „ Politica de coeziune a UE și dezvoltarea
economică și socială la nivel regional în România ”, Institutul European din România 2003, p.65
54 Helen Wallace, Mark A.Pollack, Alasdair R.Young, „ Elaborarea politicilor în Uni unea Europeană ”, editia a VI –
a, Oxford University Press, 2010, p.199, publicată în limba română de către Institutul European din România 2011
55Comisia Europeană, „ Introducere în Politica de coeziune a UE 2014 -2020 ”, iunie 2014
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/basic/basic_2014_ro.pdf , site accesat pe 22.02.2017

22
7. Îmbunătățirea infrastructurilor de rețele și promovarea transportului durabil;
8. Promovarea sustenabilității și calitatea locului de muncă, dar și sprijinirea mobilității
lucrătorilor;
9. Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăcieiși a oricărei forme de discriminare;
10. Investițiiîneducație – învățareape tot parcusrsulvieții;
11. Îmbunătățireaeficiențeiadministrațieipublice.

1.5 Caracteristiciile ș i factorii fundamentali

După cum am observa t, principaleleinstrumentefinanciare ale politicii de coeziune cu
care voi operaționaliza de -a lungul acestei lucrări sunturmătoarele: Fondul European de
DezvoltareRegională (FEDER, creatîn 1975), care ajutăregiuniledefavorizate; Fondul Social
European (FSE instituitîn 1958), cecontribuie la creștereanumăruluilocurilor de muncăși la
formarea profesională și Fondul de Coeziune (înființat în anul 1994).
Principalul instrument al Uniunii Europene pentru promovarea ocupării forței de muncă
și a incluziunii sociale este Fondul Social European (FSE). Prin intermediul acestui fond, sume
importante de bani sunt alocate fiecărui stat membru, care „ integrează în societate persoanele
defavorizate și asigură tuturor șanse mai echitabile în viață .”56În fiecare an, Fondul Social
European, ajută aproximativ 15 milioane de oameni la locul lor de muncă sau la îmbunătățirea
competențelor pentru a -și găsi de lucru în viitor. Acesta este un aspect important atât pe termen
scurt – pentru a diminua consecințe le crizei economice, în special creșterea șomajului și a
nivelului de sărăcie, dar și pe termenlung – ca tactică a Europei de a -și readapta economia la
cerințele actuale , creând nu doar locuri de muncă, ci și o societate favorabilă incluziunii.57
Dezvoltare a durabilă se împarte în două mari categorii, și anume: competitivitatea și
coeziunea, ambele având în vedere creșterea economiei și crearea unor noi locuri de muncă.
Raportându -mă la coeziunea în vederea creșterii economice și crearea unor noi locuri de muncă,
această ramură este dedicată în special statelor membre aflate în curs de dezvoltare, precum
România, dar și a regiunilor mai puțin dezvoltate, fiind incluse cheltuielile specific politicii

56Pagină oficială a Comisiei Europene, sectiunea„ Ocuparea forței de mun că, afaceri sociale și incluziune” ,
http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=325&langId=ro , accesat la 22.02.2017
57Ibidem

23
regionale , structural ș i de co eziune – Fondurile Structural e și de Coeziune.58 Obiectivul este ca
orice stat membru sau regiune a UE poate să beneficieze de politi ca de coeziune cu condiția să
își sporească și să își îmbunătățească competitivitatea, sau are probleme privind gradul de
ocupare al forței de muncă. Ast fel, conform Tratatului de la Lisabona, orice regiune europeană
poate deveni eligibilă pentru finanțarea acestui obiectiv, cu o sumă de aproximativ 58,326
miliarde Euro (17,22% din alocația totală ).59
În altă ordine de idei, principalele cauze ale excluziu nii sociale care conduc ulterior la
sărăcie sunt relațiile de putere atât între indivizi, cât și între statele membre ale Uniunii
Europene , iar acestea sunt:60
1. geografia – în zonele rurale izolate de civilizație aceste fenomene sunt mai accentuate
din ca uza lipsei de educație, infrastructură, și a zonelor greu accesibile;
2. barierele de acces – birocrația prin documenta ții și imposibilitatea statului de a avea
acces la anumite resurse;
3. corupția – darea și luarea de mită în obținerea unor favoruri la locul de muncă, pensii,
licențe de afaceri etc, toate acestea conduc la neîncrederea cetățenilor în instituțiile statului. Din
cauza acestui proces societățile nu mai asigură securitatea membrilor și apar clivajele sociale,
creșterea exlcuderii și fragm entarea socială, dar și inegalitatea persoanelor sărace;
4. intimidarea și violență – prin intermediul acestor acțiuni se obține controlul, iar
femeile sunt supuse unor astfel de tratamente, apărând inegalitățile între sexe;
5. autoexcluziunea – persoa nele care doresc să fie singure, să nu se integreze însocietatea
din care face parte; refuzul de a se integra în comunitate.
De asemenea, principalele dimensiuni ale excluziunii sociale sunt următoarele:
excluziune economică (sărăcie și inegalitate social ă), excluziune de la piața muncii, excluziune
de la educație, excluziune de la sănătate, segregare social ă.61 Principalii factori ai exluziunii
sociale sunt reducerea numărului de șomeri , dezorganizarea controlului social, accentuarea
polarizării veniturilo r, erodarea rapidă a veniturilor datorită crizei economice.62

58Iordan Gheorghe Bărbulescu, „ Uniunea Europeană – Politicile Extinderii ”, editura Tritonic, București, 2006,
p.206 -207
59Ibidem, p.209
60C. Brustur, „ Excluziune Socială”, http://paemfortis.ro/excluziunea -sociala/ , accesatpe 22.02.2017
61Briciu, Cosmin, „ Strategia de incluziune socială și măsurarea incluziunii sociala: Training în servicii integrate de
asistență socială” , Vol. II.
62C. Brustur, „ Excluziune Socială”, http://paemfortis.ro/excluziunea -sociala/ , accesatpe 22.02.2017

24
Așadar, conform acestor obiective, persoanele ce se confruntă cu sărăcie și excluziune
socială pot ajunge să joace un rol activ în societate și să aibă o viață asemenea oamenilor ce nu
înfruntă a stfel de dificultăți. Incluziunea socială este un obiectiv al UE, mai ales dacă ne referim
la Tratatul de la Lisabona (2007) ce stipulează în articolele sale importanța combaterii
excluziunii sociale, promovarea justiției și a protecției.63 De asemenea, inc luziunea socială
prespune o serie de măsuri în domeniile ocupării forței de muncă, educației, sănătății, protecției
sociale, securității, culturii etc., astfel asigurându -se participarea tuturor cetățenilor la aspectele
sociale, economice și politice ale s ocietății.64Scopul strategiei Europa 2020 este creșterea
favorabilă unei incluziuni sociale durabile, reducerea sărăciei și a șomajului, obiectiv e ce vizează
promovarea unei economii cu o rată ridicată de ocupare și care să asigure coeziunea socială.65

63 Doru Buzducea,„ Economia socială a grupurilor vulnerabile ”, Iași, Editura Polirom, 2013, p. 88.
64C. Brustur, „ Excluziune Socială”, http://paemfortis.ro/excluziunea -sociala/ , acce sat pe 22.02.2017
65Doru Buzducea, „ Economia socială a grupurilor vulnerabile” , Iași, Editura Polirom, 2013, p. 89.

25
Capitolul II
Aderarea la Uniunea Europeană

Trecând mai departe, la cea de -a doua parte a lucrării, voi relata pe scurt despre procesul
de aderare la UE, voi aminti de „ marea extindere ”, apoi voi preciza care au fost pașii de aderare
a Republici i Cehe, respectiv a României la UE. În următoarea etapă voi trece în revistă modul
cum s -au integrat aceste state în UE, care sunt avantajele și beneficiile obținute în urma
procesului de aderare, iar la final vom observa câteva date statistici din ambele țări, privind
sărăcia, șomajul și excluziunea socială.

2.1 Procesul de aderare la Uniunea Europeană

Uniunea Europeană devine tot mai mult un actor global din ce în ce mai important, ce
oferă șansa tuturor statelor membre să se dezvotle pe plan politic, social, economic, cultural, etc.
Conform Tratatului de la Roma din anul 1957, art. 237, orice țară europeană are dreptul de a
deveni membru al Comunității Europene. Aderarea la Comunitate este revăzută în art.49 al
TUE66, în care se precizează faptul că or ice stat european care îndeplinește anumite condiții
poate să adere la UE.
Ulterior, proiectul de Uniune Europeană (UE) fost menționat pentru prima dată în anul
1972, însă a luat naștere în urma Tratatului privind UE, semnat la Maastricht în anul 1992, int rat
în vigoare în 1993 în care statele sunt nevoite să demonstreze faptul că pot fi „europene” și
încurajate să coopereze între ele, existând la momentul actual 28 state membre.67 A urmat
Tratatul de la Amsterdam și Nisa care au dus la îmbunătățirea uniunii . Tratatul Constituțional al
UE asigură „ o nouă percepție a Europei ”68 care ajută la aprofundarea procesului comunitar
dintre statele membre. Unul dintre fondatorii UE, Gerard -Francois, afirmă faptul că Europa

66Iordan Gheorghe Bărbulescu, „ Procesul decizional în Uniunea Europeană ”, editura Polirom, Iași, 2008, p.67
67 Iordan Gheorghe Bărbulescu, „ Dictionar explicativ trilingv al Uniunii Europene ”,editura Polirom, Iași, 2009,
p.746
68 Iordan Gheorghe Bărbulescu, „ Procesul decizional în Uniunea Europeană ”, editura Polirom, Iași, 2008, p.90

26
trebuie să devină liberă și pentru popoarele di n Est „ care au nevoie de sprijinul și adeziunea
noastră moral ă”.69
Însă, trebuie specificat mai întâi faptul că aderarea la UE reprezintă unul dintre cele mai
semnificative acte de politică externă și internă pentru o țară post -comunistă, precum România
sau Republica Cehă . Acest proces de aderare oferă șansa unei democrații solide, unei economii
de piață competitive și unei coeziuni sociale mai consolidate. „ Tratatul de aderare prevede că,
dacă există deficie nțe grave în transpunerea și punerea în aplicare a acquis -ului în domeniile
economic, justiție și afaceri interne și, respectiv, piața internă, pot fi adoptate măsuri de
salvgardare într -un termen de până la trei ani de la data aderării .”70
În ceea ce privește statele din Europa Centrală și de Est, în urm a criteriilor stabilite la
Copenhaga din anul 1993, noile state membre care do resc să adere la UE trebuie să î ndeplinească
niște condiții și criterii de aderare, iar angajamentele asumate de noile state trebuie să fie în
conformitate cu noile politici ale Uniunii , conform informațiilor preluate din Bărbulescu .71 Cele
trei mari condiții de bază ale procesului de aderare sunt: identitate europeană; sistemul
democratic de guvernare; respect față de drepturile omului și libertățile cetățenești. În plus,
statele trebuie să accepte normele și regulile comunitare, cu o economie de piață eficientă și
competitivă, un cadru administrativ și legislativ adecvat. Una dintre regulile cele mai importante
pe care statele membre trebuie să le îndeplinească privind procesul de aderare la UE este
acceptarea acquis -ului comunitar și înțelegerea condițiilor absolute ale acestuia.
Procesul decizional de aderare are în vedere valorile unei societăți democratice, în care
democrația trebuie să fie largă, activă, care să cuprindă drep turile și libertățile fundamentale ale
individului sau ale statului, dar și contextul cultural. Astfel, că majoritatea statelor din Europa
sunt preocupate de problema democrației.
În schimb, în ceea ce privește rolul europenilor, este acela de a construi și întări
identitatea comună în relațiile internaționale, având datoria de a realiza o economie competitivă,
puternică, pentru a rezolva cu succes probleme existente care s -au creat în timp (sărăcia,
excluziune socială, șomaj).72

69Gerard -Francois Dumont, „ L;identite de l;Europe ”, C.R.D.P, 1997, p.71, apud Maria Costea, Simion Costea,
„Integrarea României în Uniunea Europeană ”, Institutul European, 2007,p.25
70 Site-ul oficial al Comisiei Europene, Reprezentanță în România, secțiunea UE și România,
http://ec.europa.eu/romania/eu_romania/index_ro.htm , aceesat pe 25.02.2017
71 Iordan Gheorghe Bărbulescu, „ Procesul decizional în Uniunea Europeană”, editura Polirom, Iași , 2008, p.64
72Maria Costea, Simion Costea, „ Integrarea României în U niunea Europeană ”, Institutul European, 2007,p.33

27
2.2 Marea extindere

De-a lungul timpului UE a avut o evoluție deosebită, aflându -se într -un continuu proces
de aprofundare, de extindere, în sensul că politicile sale s -au dezvoltat într -un context armonios
și i-au dat personalitate UE. După ce s -a prăbușit Zidul Berlinului, la CE au fost încheiate
acorduri comerciale cu statele fost comuniste din partea centrală și de est a Europei. Acest proces
s-a tranformat în Acorduri Europene de Asociere, făcându -se trecerea de la „cooperare” la
„asociere”. Aceste acorduri au fost semnate de m ai multe state, printre care Româ nia, în anul
1983 și Republică Cehă, în 1993.73Ulterior, în anul 1993 s -a început extinderea UE către aceste
state, iar puțin mai târziu, în anul 1997 s -a dat citire unui document intitulat „ Agenda 2000.
Pentru o Europa mai puternică și mai ampla ”. În cadrul documentului se analizau politicile UE
și evaluarea fiecărui stat membru.74
În urmă hotărârii Summitului de la Copenhaga din 2002, Tratatul de Aderare a celor 10
state a fost unul foarte important, deoarece acest proces a dus la extindere și dezvoltarea Europei,
proces încheiat pe 1 mai 2004, când statele au devenit membre ale UE. Acest Summit de la
Copenhaga a dorit să acorde României și Bulgariei oportunitatea unei aderări în anul 2007. Acest
proiect, alcătuit momentan di n 28 state membre, a cunoscut/a beneficiat în anul 2004 de o „mare
extindere”, aderând 10 state din Europa Centrală și de Sud -Est: Polonia, Slovacia, Slovenia,
Ungaria, Lituania, Letonia, Estonia, Malta, Cipru, printre care și Republica Cehă, având astfel o
„dezvoltare pe orizontală ” (extindere). La această „mare extindere” a luat parte România și
Bulgaria în anul 2007.75
Astfel, centrul de gravitație al Politicii de Coeziune s -a mutat către Est, iar inegalitățile
dintre state continuă să ex iste, deoarece 150 milioane de locuitori au trăit în regiuni nedezvoltate
pe teritoriul Uniunii, comparativ cu cei 68 de milioane de locuitori din perioada anului 2000.76În
ciuda inegalităților existente, anumite state au beneficiat de programe de ajutor precum: PHARE,
ISPA , SAPARD. Cu toate acestea, Europa a avut posibilitatea de a se extinde pe întregul
continent European, aducând noi beneficii pe toate domeniile (economic, politic, social, etc) .

73 Iordan Gheorghe Bărbulescu, „ Procesul decizional în Uniunea Europeană ”, editura Polirom, Iași, 2008, p.65
74 Ibidem , p.66
75 Iordan Gheorghe Barbulescu, „ Uniunea Europeană – Politicile Extinderii ”, editura Tritonic, București, 2006, p.12
76 Maria Costea, Simion Costea, „ Integrarea Romăniei în Uniunea Europeană ”, 2007, Institutul European, Iași,
p.170

28
Un analist al proceselor integrarii în UE, Richard Baldwin amintește faptul c ă acest
proces al integrării trebuie să conțină reguli clare și precise.77 Conform cerințelor impuse de
Tratatul UE, orice nou stat democratic care dorește să adere trebuie să îndeplinească mai multe
condiții precum: dezvoltare, consolidare, prosperitatea U niunii, creșterea forței economice a UE,
eliminarea barierelor.78 Astfel, UE reprezintă deja un sistem federal cu o separare a puterilor
garantată la nivelul constituțional între UE și statele membre și un sistem dual de reprezentare
prin Parlamentul Europe an (PE) și Consiliul de Miniștri.

2.3 Procesul istoric de aderare a Republicii Cehe la Uniunea Europeană

Începând cu anul 1993, Republică Cehă face primul pas către Uniunea Europeană, și
anume, semnarea acordului de asociere cu UE, din dorința de a deve ni un stat membru al
Uniunii .79Ulterior, doi ani mai târziu, pe 1 februarie 1995 Acordul de Asociere a Republicii Cehe
la UE a intrat în vigoare, iar ministrul afacerilor externe din acea perioadă, Jan Zieleniec a
semnat la Paris Acordul de intrare a Republ icii Cehe în Organizație pentru colaborare economică
și dezvoltare. Câțiva ani mai târziu, în anul 1997, la Luxemburg s -a organizat o întrunire la care
au participat mai multe țări, printre care și Republică Cehă, primind invitația oficială de intrare în
UE. Imediat după acest eveniment au început negocierile de aderare cu cele mai bine pregătite
țări, în 1998, care au fost încheiate în 2002 la Consiliul European de la Copenhaga.80
Următorul pas pe care Cehia l -a făcut în acest proces de aderare la UE a fos t în vara
anului 2003, la Atena, când a avut loc referendumul pentru intrarea acestei țări în UE, luând
parte aproximativ 55% din populația cehă, din care 77% au fost de acord ca Republică Cehă să
fie țară membră a UE. Astfel, că acest lucru s -a întâmplat rapid, iar la 1 mai 2004 Cehia a devenit
țara membră a Uniunii.81După cum se poate observa, etapele pe care țara cehă le -a parcurs nu au
fost foarte dificile, deoarece nu au avut multe obstacole de înfruntat de -a lungul acestui proces de
aderare și a îndep linit condițiile suficiente pentru integrare în UE. Așa cum am precizat mai sus,

77 Richard Baldwin, „ Towards an Integrated Europe ”, Macmillan Press Ltd., London, p.29
78 Dumitru Mazilu, „ Integrare Europeană. Drept Comunitar și Instituții Europene” , ediția a V -a, editura Lumina
Lex, București, 2007, p.251
79 Iordan Gheorghe Barbulescu, „ Uniunea European ă – Politicile Extinderii ”, editura Tritonic, Bucuresti, 2006, p.31
80 Ambasada Republicii Cehe în București, „Istoria Cehă ”, articol publicat pe 6.01.2015,
http://www.mzv.cz/bucharest/ro/informatii_despre_cehia/istorie/istoria_ceha.html , accesat pe 2.06. 2017
81 Ibidem

29
Cehia a fost printre cele zece țări care au marcat sfârșitul strategiei de preaderare, realizându -se
„marea extindere” la UE și ajungându -se la 25 state membre.
Astfel, cel de-al cicilea val de extindere a UE s -a terminat în 2004, când 10 țări au aderat
la UE și au devenit state membre, mărindu -se populația cetățenilor europeni.

2.4 Procesul istoric de aderare a României la Uniunea Europeană

În altă ordine de idei, negoc ierile de aderare la Uniunea Europeană reprezintă un proces
complex și de durată, iar procesul de aderare al României a fost unul foarte lung, un proces
sinuos, cu multe obstacole. După revoluția din 1989, dorința României a fost aceea de a se
integra în N ATO și UE, î nsă nu îndeplinea criteriile de aderare de la Copenhaga din 1993, fiind
nevoită să treacă rapid la reformarea sistemului economic. Un prim pas pe care România l -a
făcut a fost în anul 1990, maiexact pe 7 ianuarie, când și -a exprimat dorința de a colabora cu
CEE, iar acest acord a fost semna t și intrat în vigoare în 1991, fiind valabil numai 5 ani.82
Următoarea etapă pe care România a efectuat -o în procesul de aderare al UE a fost
semnarea Tratatului de Asociere la UE la 1 februarie 1993. Acordul de Asociere a României la
Uniunea Europeană a intrat în vigoare pe 1 februarie 1995 .83
Un alt pas important făcut de România a fost în vara anului 1995, mai exact pe 22 iunie,
când a depus cerere de aderare, documentul intitulat „ Strategia Națională de Preg ătire a
Aderării României la UE ”. Însă, datorită domeniului privatizării, consolidariiregimului juridic și
coerci ției politicilor economice, al concurenței și al acquis -ului comunitar, concluzia Comisiei a
fost că țara noastră nu făcea față obligațiilor ec onomice pe termen mediu. Insă dorința României
de a adera la UE un s -a oprit aici, așa că a continuat dialogul cu UE și s -a lansat „Programul
național de adoptare a acquis -ului comunitar ” în 1997.84Doi ani mai târziu, la finele anului
1999, la Helsinki, Co nsiliul European a decis să organizeze o conferință interguvernamentală
bilaterală pentru ca negoci erile de aderare a României să î nceapă, iar în anul 2000 s -au deschis o

82 Maria Costea, Simion Costea, „ Integrarea României în Uniunea Europeană ”, Institutul European, 2007,p.45, îl
citeaza pe Radu Gog, „ Acțiuni și strategii ale României pentru integrarea în Uniunea Europeană ”, în Vasile Vese și
Adrian Ivan (coor d.) „Paradigme în relțtiile internaționale ”, Accent, Cluj -Napoca, 2001, p.203
83 Ministerul Afacerilor Interne, „ Drumul României către UE ”, https://www.mae.ro/node/1540 , site accesat pe
1.06.2017
84 Dumitru Mazilu, „ Integrare Europeană. Drept Comunitar și Instituții Europene ”, editia a V -a, editura Lumina
Lex, București, 2007, p.511 îl citează pe Victor Ionescu „ Grecia la carma Uniunii Eropene ”, Nr.31, martie 2003,
p.10

30
serie de negocieri, pe care Guvernul le -a încheiat în luna mai a ace luiași an, pe mot iv că
România nu este suficient de pregătită să adere la UE.85
În urma Tratatului de la Nisa din 2001, România a devenit mai activă în relațiile cu UE,
având reprezentanți în Convenția Europeană, făcând mici porgrese. În anul 2002, Summitul de la
Copenhag a decide faptul că României să i se acorde „ orizontul unei aderări în 2007 ”.86Astfel, că
în decembrie 2002 Consiliul European de la Copenhaga și -a exprimat solidaritatea pentru aderare
Româ niei la UE, î nsă a primit un aviz negativ în anul 2003 din partea Co misiei. Probleme
privind aderarea României la UE au fost tratate cu multă seriozitate de către Președenția Greacă
a Uniunii, aceste probleme fiind incluse pe Agenda Summitului de la Atena din 20 -21 iunie
2003.87 Acest lucru nu a împiedicat ca România să con tinue negocierile de aderare la UE. Astfel
că, la finalului anului 2003, la Bruxelles, Consiliul European stabilește calendarul de aderare a
României la UE.
Dacă până în anul 2004 România trebuia să negocieze procesul de aderare și integrare în
UE cu do ar 15 state membre, după 1 mai 2004, numărul statelor a crescut și a ajuns la 25.88
Ulterior, în 2004 țara noastră a început alt proces de negocieri, iar la finalul anului au fost
încheiate, în mod tehnic, deciziile luate de Consiliul European de la Bruxel les: Conferință de
Aderare la nivel ministerial și încheierea negocierilor de aderare cu România .89 La scurt timp, în
aprilie 2005, la Luxemburg a fost semnat Tratatul de aderare a României la UE de către
reprezentanții statelor membre.90 Apoi a urmat proces ul de ratificare al Tratatului de aderare la
UE de către toate statele membre din Uniune, care s -a finalizat în noiembrie 2006, iar la 1
ianuarie 2007 România a devenit stat membru al UE.91
După cum se poate observa, chiar dacă România și Cehia au se mnat în același an -1993,
la Copenhaga, Tratatul de Asociere la UE, spre deosebire de Republica Cehă, România a avut de

85 Ministerul Afacerilor Interne, „ Drumul Român iei către UE ”, https://www.mae.ro/node/1540 , site accesat pe
1.06.2017
86 Dumitru Malizu, „ Integrare Europeană. Drept comunitar și instituții europene”, ediția a V -a, editura Lumina
Lex, București, 2007, p510
87 Ibidem, p.511 il citeaza pe Victor Ionescu „ Grecia la carma Uniunii Eropene ”, Nr.31, martie 2003, p.10
88 Ibidem , p.512
89 MAE, Cronologia relațiilor România -UE,
https://www.mae.ro/sites/default/files/file/mae_old/upload/pdf/cronologia_relatiilor_rom%C3%A2nia_ue.pdf ,
accesat pe 1.06.2017
90Ibidem
91 Ministerul Afacerilor Interne, „ Drumul României către UE ”, https://www.mae.ro/node/1540 , site accesat pe
1.06.2017

31
parcurs mai multe etape dificile în drumul său spre UE, aderând la trei ani mai târziu față de
această țară.

2.5 Înțelegerea conceptului de „ integrarea europeană ”

Chiar dacă nu există un consens academic legat de termenul „inte grare”, sau „integrare
europeană ”, marile teorii clasice ale integrării sunt federalismul, funcționalismul,
neofuncț ionalismul, interguvernamentalismul, dar și constructi vismul social. Bărbulescu
precizează în cartea sa intitulată „Dicționar explicativ triling al Uniunii Europene ” faptul că
teoria integrării europene pune accent pe procesul de luare a deciziei, pe aspectele cotidiene ale
vieții politice, procesul de intens ificare a cooperării politice în Europa și a dezvoltării unor
instituții politice comune, teorii ce urmăresc construirea unor noi modele politice explicative.92
Astfel că, prin acest concept de integrare se presupune că suveranitatea statelor este „ inviola bilă
și indivizibil ă.”93
Prin utilizarea conceptului de „integrare europeană ” înțelegem integrarea realizată în
cadrul unui teritoriu a unei comunită ți de instituții, pe de o parte, și apoi de practici suficient de
puternice sau de stabile , pe de altă part e, cu scopul de a produce pe termen lung schimbări
neviolente în rândul populației de pe acel teritoriu .94Deci, integrarea europeană nu înseamnă
cucerir e, ci schimbare de bună voie, consim țită a unui stat care dorește să facă parte din Uniunea
Europenă . Ideea de integrare presupune o conotație pozitivă, implică ideea de creare de legături
dincolo de statul națiune prin adeziunea voluntară și paș nică.
În anul 2004, au aderat zece noi state la UE, având loc unul dintre cele mai mari lărgiri din
istoria c onstr ucției europene, identificâ ndu-se în același timp cu această lărgire două curente
teoretice: raționalismul și constructivismul instituțional. Datorită faptului că statele din Europa
Centrală și de Est doreau o întoarcere la Europa, această lărgire a fost u na constructivistă , astfel
că pentru ele valorile, identitățile și normele comune au fost mult mai importante decât să își

92 Iordan Gheorghe Bărbulescu, „ Dicționar explicativ trilingv al Uniunii Europene ”,editura Polirom, Iași, 2009,
p.700
93 Iordan Gheorghe Bărbulescu, „ Procesul decizional în Uniunea Europeană ”, editur a Polirom, Iași, 2008, p.112
94 Procesul de integrare europeană, http://www.prefecturabraila.ro/integrare/istoric_ue1.htm , site accesat pe
1.06.2017

32
maximizeze câștigurile economice sau cele de securitate, precum au făcut -o tările din Vestul și
din Nordul Europei (Danemarca, Marea Britan ie, Irlanda, Suedia, Finlanda, Austria).95

Integrarea Republicii Cehe în UE
În urma aderării Cehiei la UE din 2004, pilonii de bază a creșterii sustenabile a economiei
cehe, dar și a competitivității au condus la o creștere accelerată a economiei, da torită investițiilor
străine, care a dus la o dezvoltare sporit ă a locurilor de muncă. Astfel că, în acest moment
Republica Cehă este cea mai stabilă țară ex­ comunistă, unde PIB -ul s-a redus semnificativ,
datorită dezvoltării rapide a sectorului serviciil or.96Acest stat membru al UE a știut foarte bine
cum să își gestioneze acțiunile economice, deveind una dintre cele mai de succes țări membre a
UE, cu o economie spori tă, prin atragerea investițiilor sporite. Ulterior, în anul 2007 Republica
Cehă a aderat l a Spațiul Schengen, și a introdus moneda unică euro în an ul 2012.
Înainte ca Cehia să devină stat membru al UE, rata șomajului în anul 2003 era de 9,9%, în
anul aderării a scăzut la 9,2%, iar în anul 2007 a ajuns la 6,9%.97 În momentul actual această rată
s-a redus extrem de mult, ajungând la 3,4%, conform datelor publicate de Eurostat.98De precizat
faptul că spre deosebire de restul statelor membre din UE, Repulica Cehă este renumită pentru
productivitatea și calitatea forței de muncă, ocupând a șaptea poz iție în lume la capitolul PIB.99
În plus, Guvernul ceh a stabilit să existe anumite facilități fiscale și anume scutirea parțială
de impozit pe venit al persoanei juridice existente pe o perioadă de 5 ani, să existe suport
financiar petru crearea locurilor de muncă, să fie suport financiar pentru instruire și recalificarea
noilor angajați, dar și să fie oferite terenuri la prețuri reduse. De asemenea, Cehia a beneficiat și
de fonduri structurale ale UE din care se finanțează 85% și 15% din bugetul de stat. A ceste
fonduri sunt investite pentru domeniul resurselor umane și șomaj, pentru instruirea angajaților,
pentru dezvoltarea forței de muncă și cooperarea între instituțiile de învățământ și companii.100

95Maria Costea, Simion Costea, „ Integ rarea României în Uniunea Europeană ”, Institutul European, 2007,p.33
96 Ghid de afaceri, Cehia http://www.mfa.gov.md/gae/ghid.cehia.html , link accesat pe 2.06.2017
97 Ibidem
98 Agerpres, „ Eurostat:Rata ș omajului în UE a scăzut la 8% în februarie, cel mai redus nivel din 2009 ”, articol
publicat pe 3.04.2017, https://www.agerpres.ro/economie/2017/04/03/eurostat -rata-somajului -in-ue-a-scazut -la-8-in-
februarie -cel-mai-redus -nivel -din-2009 -13-52-57, accesat pe 2.06.2017
99 Ghid de afaceri, Cehia http://www.m fa.gov.md/gae/ghid.cehia.html , link accesat pe 2.06.2017
100Ibidem

33
Integrarea Româ niei în UE
Întorcându -ne în timp, și mai exact la data de 1 ianuarie 2007, atunci când România
devenise stat membru al Uniunii Europene, calitatea dobândită de aceasta a implicat drepturi și
obligații ce proveneau din tratatele și legislația adoptată de UE de la înființare până în prezent.
Cu a lte cuvinte, dupa ce România a devenit stat memrbu a UE a putut beneficia de anumite
fonduri structurale din cadrul politicii de coeziune, iar ulterior au luat naștere multe agenții
specializate pe obținere de fonduri, dezvoltând astfel aceasta ramură, cea a politicii de coeziune.
Totodată, după aderare țara noastră a avut un impact pozitiv asupra competitivității și
atractivității întreprinderilor locale, unde rata ocupării forței de muncă s -a îmbunătățit în 2007 –
2008, dar emigrația și munca informală au f ost în scădere.
În următoarea perioada 2008 -2009 când România s -a aflat în plină criză economică,
ocuparea forței de muncă a scăzut cu 1,3%, adică a fost înregistrată o scădere cu 125.000 de
locuri de muncă. Astfel, statisticile au arătat că în anul 2009 România se afla printre primele state
europene cu cele mai mici rate ale ocupării forței de muncă 58,6%. Datorită acestui lucru,
femeile au fost și sunt afectate de criză, declinul ocupării forței de muncă fiind mai accentuat
pentru populația de sex femini n, decât pentru cea de sex masculin (1,6% femei, 1,1% bărbați).
Deci, în perioad a 2009 -2010 PIB -ul țării a scăzut cu 2,6% .101
Politica de coeziune economică ș i social ă sunt două sectoare importante pentru România.
Astfel că, r aportându -mă la acea perioadă, c ând România a făcut primul pas de integrare către
UE, în ceea ce privește domeniul excluziunii sociale și cel al sărăciei, se poate spune că
procentul a scăzut cu aproximativ 5% în ter men de 7 ani. Acest lucru întărește ideea conform
căreia Româ nia a făcut puține sacrificii de a îndeplini criteriile impuse de UE p entru a diminua
acest fenomen, î nsă efortul nu este suficient, deoarece se situează pe ultimul loc în UE, iar
situația este una critică. Chiar dacă economia României a crescut cu un procent de 0,7% în anul
2012, și piața forței de muncă s -a redresat treptat, există totuși provocări cu care societatea se
confruntă, și anume șomajul ridicat în rândul tinerilor.102
Ulterior, pentru implementarea politicii de coeziune, România s -a conformat cerințelor
impuse de Comisia Europeană și a creat aceste instituții, fie că erau obligatorii fie că nu: Planul

101Emilia Ț ițian, Cristina Boboc, Piața muncii din România – persoane vulnerabile și vulnerabilități , Academia de
Studii Economice, București, RevistaRomânia de Statisticănr.5/2011, p.4
102 Pagină oficială a Comisiei Europene, „ Europa 2020 în România ”, secțiunea Recomandări de politică,
http://ec.europa.eu/europe2020/europe -2020 -in-your-country/romania/i ndex_ro.htm , accesat pe 25.02.2017

34
Național de Dezvoltare (PND), Cadrul Strategic Național de Referinăță (CSNR), Programele
Operaționale (PO), și Documente Cadru de Implementare (DCI).103 În aces t caz, România a avut
o integrare pozitivă în UE, o țară în proces de europenizare.

2.6 Avantajele și beneficiile obținute după aderare la UE

De remarcat faptul cӑ , aderarea celor două țări la UE a implicat un demers de reformă și
modernizare administrat ivă, implementarea acquis -ului comunitar, democrație, stat de drept,
respectul pentru drepturile omului. Avantajul atât României , cât și a Republicii Cehe de a deveni
stat membru al Uniunii Europene a fost cel de implicare directă în procesul de adoptare a deciziei
la nivel european, șansa de participare solidară în pro cesul de construcție europeană. Toate
acestea repre zintӑ un proces continuu de acomodare și maturizare, de învățare și aprofundare a
regulilor și principiilor care guvernează astăzi Uniunea, ce au însemnat posibilitatea promovării
în plan european a intereselor naționale și inițierea de parteneriate cu statele membre care
împărtășesc interese similare.
Mergând mai departe, voi menționa principalele beneficii obținute în urma procesului de
aderare: creșterea schimburilor comerciale cu parteneri europeni, stimularea antreprenoriatului și
a competitivității, libera circulație a bunurilor, a persoanelor, a capitalului ,dar și a serviciilor,
dezvoltarea infrastructurii, introducerea de noi tehnolo gii și practici moderne manageriale în
domeniul agricol, accesul studenților la sisteme educative din statele membre (Erasmus).
După cum se știe, încă d e la începutul crizei financiare din perioada anilor 2008 -2009,
UE a fost afectată de instabilitatea ec onomică, iar probleme legate de crearea locurilor de muncă,
șomaj și sărăcie au devenit din ce în ce mai evidente, o situație critică pentru țările slab
dezvoltate. În ciuda acestor obstacole, Banca Europeană de Investiții împreună cu Comisia au
încercat s ă găsească soluții, lansând planul de i nvestiții pentru Europa și au creat anumite
programe care să rezolve aceste probleme cu care statele membre ale UE se confruntă.
Un prim program important este Fondul Social European (FSE) unde cetățenii europeni
sunt ajutați să își găsească un loc de muncă. Prin acest program sunt îmbunătățite și susținute
acțiunile statelor membre de a spori locurile de muncă, pentru a integra persoanele pe piața

103 Alina Bârgăoanu, Elena Negrea, „Comunicarea în Uniune Europeană”, editura Comunicare.ro, SNSPA,
București 2011, p.244

35
muncii și pentru a îmbunătăți investițiile în capital uma n. Scopul a cestui program este a cela de a
combate sărăcia și incluziunea socială, de a implementa reforme în domeniul ocupării forței de
muncă, educație și formare, de a îmbunătăți accesul la piața forței de muncă, și un nivel ridicat
de educație și formare pentru to ți.104Intervenția Fondului Social European în România, cât și în
restul statelor membre UE este aceea de a promova și încuraja economia socială pentru a integra
în societate toate persoanele care întâmpină dificultăți pe piața muncii .Din acest motiv, în fiec are
an 5 milioane de șomeri și un milion de persoane sărace sau excluse social beneficiază de un
sprijin venit din partea FSE. 105
Un alt program este Programul european pentru ocuparea forței de muncă și inovarea
socială (EaSI) care sprijină ocuparea forței de muncă și mobilitatea forței de muncă. De
asemenea, au fost create și Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) și Fondul de ajutor
european pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD).106Programul EaSI are ca scop crearea
unui număr mare de locur i de muncă de calitate și durabile, să lupte împotriva excluziunii sociale
și a sărăciei, să îmbunătățească condițiile de muncă și să combată șomajul de lungă durată.
Bugetul estimat pentru perioada 2014 -2020 este de 919 469 000 Euro, la prețurile din 2013 .107
Cel de -al treilea program este POR – Programul Operațional Regional 2014 -2020 care îl
succede pe cel din perioada 2007 -2013108. Scopul programului este de a dezvolta regiunile slab
dezvoltate din UE, punând accent pe infrastructură, resurse, competitivita te, dezvoltare urbană,
cercetare, dezvoltare și inovare, IMM -uri, infrastructură socială, educație, administrație și
guvernare. POR urărește mobilizarea resurselor, sprijinirea dezvoltării infrastructurii sociale și
economice, dar și îmbunătățirea mediului de afaceri.
Prin intermediul acestor proiecte UE investește în toate regiunile Europei din dorința de a
atinge ținta propusă și anume accea de a reduce diferențele dintre țările membre și de a promova
coeziunea socio -economică. Bugetul alocat pentru perio ada 2007 -2013 a fost de 347 miliarde

104 Comisia Europenă, „ Fondurile structurale și investițiile europene 2014 -2020, Politica regională și urbană”,
noiembrie 2015 , Bruxelles, UE 2016, p.219 file:///C:/Users/Petcu/Downloads/KN0414735RON_002.pdf , accesat pe
2.06.2017
105 O inițiativă a Uniunii Europene, „ Platforma europeană de c ombatere a săcăriei și a excluziunii sociale: un cadru
european pentru coeziunea socială și teritorială” , Luxemburg, 2011, p.22
106 Pagina oficială a Comisiei Europene, „ Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune ”,
http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=86&langId=ro , site accesat pe 20.05.2017
107 Pagina oficială a Comisiei Europene, „ Programul european pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială
(EaSI)”, http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1081&langId=ro , link accesat pe 20.05.2017
108Regio, Programul Operaționl Regional 2014 -2020 http://w ww.inforegio.ro/ro/por -2014 -2020.html , site accesat pe
2.06.2017

36
euro, iar politica de coeziune a avut parte de cel mai mare sprijin financiar, însă acest efort nu a
fost vizibil pentru statele slab dezvoltate care se confruntă cu probleme privind sărăcie, li psa
locurilor de muncă, ș omaj. Astfel, obiectivele cele mai import ante au fost creșterea PIB -ului cu
15%, dar să creeze și să mențină aproximativ 200 000 locuri de muncă .109

2.7 Combaterea sărăciei și a excluziunii sociale după aderare la UE

În perioada 2007 -2013 spre deosebire de Rep ublica Cehă, România nu a făcut mari
progrese semnificative în ceea ce privește atingerea obiectivelor propuse pentru Europa 2020, și
anume creșterea cu 10 procente a ratei de participare a adulților.110 În schimb, pentru perioada
2015 -2017 Guvernul Român a propus să implementeze câteva inițiative cheie privind
combaterea sărăciei și e excluziunii sociale:
1. Creșterea ocupării forței de muncă în rândul persoanelor cu venituri reduse și a
celor din grupuri vulnerabile prin programe personalizate de activare a fo rței de
muncă;
2. Creșterea nivelului de susținere a populației sărace și introducerea stimulentelor
pro-mună pentru beneficiarii programului;
3. Dezvoltarea serviciilor sociale integrate la nivel comunitar;
4. Îmbunătățirea instrumentelor pentru identificarea școl ilor dezavantajate pentru
siguranța că toți copiii beneficiază de oportunități egale;
5. Consolidarea serviciilor sociale de protecție a copilului;
6. Dezvoltarea unui instrument pentru identificarea satelor sărace și a comunităților
rurale marginalizate;
7. Invest iții în îmbunătățirea actualului sistem IT pentru a construi un sistem electronic
de asistență socială eficient;
8. Consolidarea mecanismelor de coordonare și dezvoltarea unui sistem de
monitorizare și evaluare.111

109 Raport Uniunea Europeană, „ Politica europeană de coeziune în România”, p.1
http://ec.europa .eu/regional_policy/sources/docgener/informat/country2009/ro_ro.pdf
110Strategia Națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei 2015 -2020, Ministerul Muncii, Familiei,
Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, p.54 file:///C:/Users/Diana/Downloads/2015 -04-
17_Anexa1_ProiectHG_SIS.pdf
111Ibidem , p.78 -80

37
În altă ordine de idei, este important să ne a mintim faptul că la nivelul Uniunii Europene,
combaterea sărăciei și a excluziunii sociale este o prioritate pe agenda Strategiei Europa 2020, ce
are la bază respectul pentru demnitatea umană, libertate, democrație, egalitate, respect pentru
drepturile omu lui, o condiție necesară pentru ocuparea forței de muncă și coeziunea socială.
Fiecare stat membru al UE a făcut progrese semnificative pentru ca fiecare persoană să participe
activ la viața economică, socială, însă, cu toate acestea există în continuare m ulte discrepanțe
între state.
Cele mai importante proiecte realizate pentru România în perioada 2014 -2020 sunt:
POCU (Program Operațional Capital Uman); POC (Program Operațional Competitivitate); POR
(Program Operațional Dezvoltare Regională); POAD (Progr am operațional Ajutorarea
Persoanelor Dezavantajate).112 Le voi detalia pe scurt pentru a putea înțelege mai bine rolul său
și pentru a observa bugetul finanțat alocat pentru domeniul politicii de coeziune.
Voi începe cu Fondul de Ajutor European pentru cele mai Defavorizate persoane (FEAD)
care oferă un sprijin statelor membre privind persoanele sărace, iar România este finanțată cu
suma de 441,013,044 euro, adică 85% din suma de 518,838,876 euro.113 România oferă asistență
materială prin intermediului POAD, p rogramul contribuid la consolidarea coeziunii sociale și
reducerea sărăciei, iar până în anul 2020 se dorește reducerea cu un număr de 580.000 persoane
expuse riscului de sărăcie și excluziune socială.114
Trecând la următorul program POCU, putem observa că o biectivele sale sunt de a reduce
diferențele de dezvoltare economică și socială dintre statele membre UE și România, iar suma de
230,693,510 euro este alocată prin inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”, privind combaterea
șomajului în rândul tinerilor . Obiectivele specifice acestui program sunt creșterea ocupării
tinerilor șomeri cu vârste cuprinse între 16 -24 ani, să fie îmbunătățit nivelul de informare,
competențele și aptitudinile tinerilor, să fie crescut numărul tinerilor inactivi pe piața muncii,
aceștia fiind stimulați și încurajați să muncească. O imformație relevantă acestui studiu este
aceea că Axa Priorită 4 a programului POCU – Incluziunea socială și combaterea sărăciei alocă
suma de 1.047.023.965 euro pentru regiunile nedezvoltate și are ca obiectiv reducerea numărului

112Fonduri Europene Structurale și de Investiții 2014 -2020 http://www.fo nduri -ue.ro/ , accesat pe 14.06.2017
113Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD) 2014 -2020 http://www.fonduri –
ue.ro/poad -2014 , site accesat pe 14.06.2017
114Programul Operațional Ajuto rarea Persoanelor Dezavantajate – versiune actualizată în februarie 2017, p.15
http://www.fonduri -ue.ro/images/files/programe/ALTE/Programme_2014RO05FMOP0 01_3_1_ro.pdf

38
de persoane aflate în prag de sărăcie sau excluziunii sociale din comunitățile marginalizate și
îmbunătățirea alfabetizării digitale a populației dezavantajate.115
Mai departe vom putea observa faptul că POC alocă suma de 1.329. 787.234 euro pentru
domeniile de cercetare, dezvoltare și inovare (CDI), fiind promovat învățământul superior,
dezvoltarea produselor și serviciilor, punând accent pe centrele de cercetare și dezvoltare, pentru
o economie digitală competitivă, motivul fii nd acela de a îmbunătăți infrastructura.116
POR are la bază situația economică și socială a regiunilor din România, ce are ca
principal obiectiv creșterea competitivității economice și îmbunătățirea condițiilor de viață, este
sprijinită infrastructura servic iilor și dezvoltă regiunile slab dezvoltate din țară. Acest program
alocă suma de 8.250,03 euro pentru regiunile slab dezvoltate.117
Chiar daca Strategia Europa 2020 promoveaza incluziunea social, reducerea saraciei si a
ratei de somaj, conform datelor prelu ate dupa eurostat exista numeroase persoane care sunt
expuse acestor riscuri, cu o intensitate foarte scazuta a muncii, si depravare materiala. Astfel,
persoanele expuse riscului de saracie sau excluziunii sociale din Cehia dupa aderare la UE era de
19,6% in anul 2005, iar zece ani mai tarziu, in 2015 a fost de 14,0%. In Romania, in anul aderarii
la UE procentul persoanelor aflate in risc de saracie si excluziune sociala era de 47,0%, iar in
2016 a ajuns la 38,8%, cu mult peste media europeana de 23,7%.118
O alta diferenta importanta intre cele doua state membre este aceea ca in Romania in anul
2007 rata persoanelor sarace care lucreaza era de 17,4%, a crescut in 2014 la 19,8%, cel mai
mare procent dintre toate statele membre, iar in anul 2016 a ajuns la 18,9% . Comparativ cu
procentele din Romania, in Republica Ceha rata a fost de 3,5% in anul 2005, iar in anul 2015 a
fost de 4,0%. Chiar daca si in Cehia a crescut, diferentele intre cele doua state membre sunt
semnificativ de mari. Media celor 28 state membre i n 2015 a persoanelor sarace, dar cu loc de
munca este de 9,5%.119

115Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2014 -2020 http://www.fonduri -ue.ro/pocu -2014 , site accesat pe
14.06.2017
116Program Operațional Competitivitate (POC) 2014 -2020 http://www.fonduri -ue.ro/poc -2014 , accesat pe
14.06.2017
117Programul Operațional Regional (POR) 2014 -2020 http://www.fonduri -ue.ro/por -2014 , accesat pe 14.06.2017
118Eurostat, statistici ilustrative privind persoanele aflate in risc de saracie sau excluziune sociala
http://ec.europa.eu/eurostat/web/income -and-living -conditions/statistics -illustrated , accesate pe 2.06.2017
119Eurostat, Graffic in work at risk of povertly rate, actualizat in 2016,
http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?t ab=table&init=1&language=en&pcode=tsdsc320&plugin=1 , accesat pe
2.06.2017

39
2.8 Date statistice privind sărăcia, șomajul și excluziunea socială

După „ marea extindere ”, suprafața Uniunii s -a extins cu 25%, populația a crescut cu
20%, dar PIB -ul mediu pe locuitor a av ut o scădere cu 10%, iar disparitățile regionale s -au
accentuat. Astfel, atenția este îndreptată către Estul Europei, unde 60% dintre cele 12 noi state
care au aderat în 2004, respectiv în 2007, se confruntă cu obstacolele precum lipsa lo curilor de
muncă, economia redusă/scăzută, iar perspectivele f inanciare pentru perioada 2007 -2013 au fost:
crearea de noilocuri de muncă și creșterea economiei.120
De asemenea, o problemă cu care UE se confruntă în prezent în legătură cu ocuparea
forței de muncă, este reducer ea șomajului, în condițiile în care în jur de 26,5 milioane de
europeni nu aveau un loc de muncă în noiembrie 2013, și pentru a realiza acest obiectiv, UE a
recurs la o serie de inițiative pentru a susține crearea de locuri de muncă, precum restabilirea
dinamicii piețelor forței de muncă, cât și îmbunătățirea guvernanței UE.121 Tot l a nivelul UE
12,9% tineri europeni cu vârste cuprinse între 15 -24 ani se confruntă cu această problemă, dintre
care 5,5 milioane de tineri sunt șomeri.122
La nivelul UE, procentul d e populație expusă la riscurile sărăciei și excluziunii sociale a
crescut de la 23,8% în 2008, la 24,4% în 2014. Dacă ne raportăm la statele ce fac parte din zona
Euro, se remarcă de asemenea o tendință ascendentă din anul 2005 până în 2014, d e la 21,8% se
ajunge la 23,5%.123
Ceea ce reprezentații UE au identificat drept o cauză importantă a disparității în
procentele privind riscul de sărăcie și excluziune socială din diferite state este impactul inegal al
marii crize economice din perioada 2007 -2008. O altă cauză o constituie diferențele dintre state
în ceea ce privește sistemele de bunăstare socială, structura pieței muncii și măsurile diferite de
consolidare fiscală. Mai mult decât atât, analizele realizate de UE au demonstrat faptul că există
câteva grupu ri mai vulnerabile în cadrul problematicii sărăciei și excluziunii sociale. Printre

120 Iordan Gheorghe Bă rbulescu, „ Dicță ionar explicativtrilingv al Uniunii Europene ”,editura Polirom, Iaș i, 2009,
p.174
121 Pagină oficială a Uniunii Europene, http://europa.eu/pol/pdf/flipbook/ro/employment.ro.pdf , accesat pe
25.02.2017, p. 3.
122Studiul realizat de Programul Operațional Regio, „ Situația forței de muncă în Regiunea Centru și nevoile de
dezvoltare ale sis temului de formare profesională ”, Alba Iulia, 2016, p.68
http://www.adrcentru.ro/Document_Files/ADStudiiRe gionale/00002181/rmvmv_Studiu%20forta%20de%20munca
%20si%20pregatirea%20profesionala.pdf
123 Eurostat, „ Europe 2020 in Romania”, http://ec.europa.eu/europe2020/europe -2020 -in-your-
country/romania/progress -towards -2020 -targets/index_en.html , site accesat pe 25.02.2017

40
aceste grupuri se pot enumera copiii, tinerii, părinții singuri, oamenii cu o educație slabă, dar și
migranții.124
Potrivit datelor publicate de Eurostat, în perioada anilor 2007 -2013 șomajul în rândul
tinerilor a înregistrat cele mai mari recorduri, crescând de la 15,7% la 23,4%.125 Cu această
problemă s -au confruntat toate statele membre, tinerii negăsindu -și un loc de muncă după
finalizarea studiilor superioare din cauza fapt ului că nu au experiență, devenind un lucru
îngrijorător.

124Eurostat, „Europe 2020 indicators -Poverty and Social Exclusion. , http://ec.europa.eu/eurostat/statistics –
explained/index.php/Europe_2020_indicators_ –
_poverty_and_social_exclusion#Methodology_.2F_Metadata , accesat pe 25.02.2017
125Combaterea șomajului în rândul tinerilor: o prioritate a UE, http://arhiva.euract iv.ro/uniunea –
europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_26236/Combaterea -somajului -in-randul -tinerilor -o-prioritate -a-
UE.html accesat la 20.04.2017

41
Capitolul III
Succese și insuccese ale politicii de coeziune

În cadrul acestui ultim capitol voi pune accent pe politica de coeziune din perioada 2007 –
2013, perioada 2014 -2020 și Strategia Europa 2020, ce impact a avut asupra României și asupra
Cehiei, care sunt obstacolele întâmpinate de -a lungul timpului asupra acestui domeniu, cât și
rezultatele pe care le -au obținut cele două state membre ale UE privind politica de coeziune. De
asemenea, voi preciza care sunt consecințele atât pe termen scurt, cât și pe termen lung și voi
aduce în discuție Agenda 2030 pentru o dezvoltare durabilă.

3.1 Politica de coeziune a UE 2007 -2013

După cum s -a observa t în capitolul al doilea, de -a lungl timpului Europa s -a confruntat cu
diverse obstacole, însă după ce au fost integrate cele zece state în 2004, apoi România și Bulgaria
în 2007, probleme privind politica de coeziune au fost mai evidente, mai accentuate, în sensul că
există diferențe foarte mari între regiunile UE. Cu alte cuvinte, Politica de Coeziune a UE trebuie
să contribuie la îmbunătățirea și dezvoltarea statelor nedezvoltate pentru a elimina aceste
discrepanțe. Din simplu l fapt că au existat multe obstacole, în perioa da 2007 -2013 polit ica de
coeziune a ocupat poziția a dou a în bugetul Uniunii, investindu -se suma de apeoximtiv 348
miliarde de euro, ceea ce înseamnă o treime din bugetul European.
O remarcă deosebit de importantă este aceea că, după „ marea extindere ”, politica de
coeziune a cuprins 28 state membre începând cu anul 2007, iar o treime din bugetul UE s -a
focusat asupra acestui domeniu. Un lucru esențial al Politicii de Coeziune î l reprezintă cei trei
stâlpi care pun accent pe: competitivitate; ocuparea forței de muncă și incl uziune socială (pentru
eliminarea sărăciei); protecția mediului înconjurător și prevenirea riscurilor majore naturale și
umane .126
Astfel că, pentru îndeplinirea țintelor Agendei Lisabona, țările care au devenit membre
ale UE înainte de 2004 sunt obligate să aloce 60% din cheltuielile din cadrul obiectivului
Convergență și 75% din acest procent să se aloce Competitivității regionale și pentru domeniul

126 Maria Costea, Simion Costea, „ Integrarea României în Uniunea Europeană ”, Institutul European, Iași, 2 007,
p.176

42
de Ocuparea forței de muncă. Tratatul de la Lisabona (TL) impune Uniunii să continue
îndeplinirea acestor obi ective privind politica de coeziune .127 Deci, există o legătură consolidată
între Strategia de la Lisabona și Fondul Social European în serviciile pentru ocuparea forței de
muncă din cadrul art 2, 3 si 4.128
Pentru ca Uniunea să aibă o dezvoltare armonioasă, a ceasta are ca scop reducerea
decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare ale statelor membre, iar obiectivul principal al Uniunii
este acela de eradicare a sărăciei .129Astfel, Banca Europeană de Investiții (BEI) oferă împrumut
regiunilor celor mai sărace, de oarece „ promovarea politicii de coeziune, socială și teritorială
este vitală pentru dezvoltarea integrală și pentru succesul durabil al Uniunii ”.130
În capitolul al IX -lea din TCE, intitulat Ocuparea forței de muncă, în art.145, 146 se pune
accent pe ideea că statele membre ale Uniunii au obligația să elaboreze o strategie privind
ocuparea forței de muncă și să promoveze acest domeniu și să contribuie la realizarea
obiectivelor. Art.147 are ca principal obiectiv atingerea unui nivel ridicat de ocupare a forței de
muncă, iar anual, „ fiecare stat membru trebuie să comunice Cosiliului și Comisiei un raport
anual privind măsurile pe care le -au luat pentru a pune în aplicare propria politică de ocupare a
forței de muncă ”.131
Unul din principiile de bază ale UE este ar t.3 al TUE, și art.158 -162 privind coeziunea.
După cum am menționat în primul capitol, i nstrumentele principale ale pol iticii de coeziune sunt
Fodul Social European și Fondul de Coeziune. Un alt obiectiv specific FSE este incluziunea
socială a persoanelor vulnerabile, care nu au acces pe piața muncii și care se confruntă cu riscul
marginalizării. Una dintre cele mai mari provocări le ale României a fost și este realizarea
politicii de coeziune economică și socială. Datorită faptului că aceste probleme sunt î ntâmpinate
la nivelul UE, România este țara care se confruntă cel mai mult cu aceste bariere.
Administrațiile naționale sunt responsabile pentru politica de ocupare a forței de muncă,
iar UE finanțează, sprijină și completează eforturile acestora. În ce ea ce privește ocuparea forței
de muncă, UE dorește să fie mai ușoară trecerea de pe băncile școlii în câmpul muncii, să

127 Helen Wallace, Mark A.Pollack, Alasdair R.Young, „ Elaborarea politicilor în Uniunea Europeană ”, ediția a VI –
a, Oxford University Press, 2010, p.205, publicată în limba română de către Institutul European din România 2011
128 Uniunea Europeană, P olitica regională, „ Politica de coeziune 2007 -2013 -România ” , p.110
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/ regulation/pdf/2007/publications/guide2007_ro.pdf
129 Uniunea Europeană, „ Versiune consolidată a tratelor. Carta drepturilor fundamentale ”, art.208, martie, 2010,
p.142 https://europa.eu/european -union/sites/europaeu/files/eu_citizenship/consolidated -treaties_ro.pdf#page=113
130 Ibidem , Protocolul nr 28 privind coeziunea economică, socială și teritorială, p.310
131 Ibidem , art.145,146,14 7, p.114

43
faciliteze găsirea unui loc de muncă pentru a reduce sărăcia și șomajul, să faciliteze mobilitatea
lucrătorilor pe teritoriul UE, să mo dernizeze sistemele de securitate socială și încurajează statele
membre să facă un schimb de practici cu privire la incluziune socială și combaterea sărăciei. În
acest sens, Comisia Europeană are rolul de a încuraja guvernele țărilor membre să sprijine
competitivitatea economică, să creeze locuri de muncă și să aibă în supraveghere aplicarea
politicilor în ceea ce privește ocuparea forței de muncă. În plus, UE promoveaz incluziunea
socială și ajută statele membre să investească în oameni, în formare profesi onală, și facilitatea
găsirii unui loc de muncă .132
Comisia Europeană a solicitat statelor membre să implementeze instituții necesare
politicii de coeziune, precum: Planul Național de Dezvoltare (PND), Cadrul Strategic Național
de Referință (CSNR), Programel e Operaționale (PO), și Documente Cadru de Implementare
(DCI), iar cele obligatorii sunt PO și CSNR.133De asemenea, C omisia Europeană a specificat că
noile state membre ale UE vor beneficia după 2006 de un ajutor social pe locuitor de 137 EURO,
proiecte fin anțate de Politică de Coeziune (PC), care reprezintă 2,5% din PIB -ul lor.134
Pentru perioada 2006 -2013, din totalul fondurilor structurale 308,041 milioane euro,
România a alocat suma de 17 316 milioane euro, în timp ce Republica Cehă a alocat 23 698
milioan e euro. Din fondurile structurale ca procent din PIB -ul național România a alocat 3,00%,
iar Cehia 3,25%. Cota din fondurile structurale a României a fost de 5,6%, în timp ce Republica
Cehă a avut un procent de 7,7%.135
Pentru ca toate aceste probleme să dis pară, o soluție eficientă a fost crearea platformei
europene de combtere a sărăciei și a excluziunii sociale având ca principal scop de a ajuta toate
statele membre să îndeplinească obiectivele privind scoaterea a 20 de milioane de oameni aflați
în risc de sărăcie și excluziune socială. Platforma deține un rol cheie privind provocările
Strategiei Europa 2020, iar Comisia dorește să realizeze acțiuni pe întreg domeniul de politici,
fondurile europene să fie utilizate într -un mod mult mai eficient pentru a su sține incluziunea

132 Pagina oficială a Uniunii Europene, secțiunea Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,
https://europa.eu/european -union/topics/employment -social -affairs_ro , site accesat pe 20.05.017
133Alina Bârgăoanu, Elena Negrea, „ Comunicarea în Uniune Europeană ”, editura Comunicare.ro, SNSPA,
București 2011, p.244
134 Gabriel Pascariu, Manuela Sofia Stanculescu, Dorin Jula, Mihala Luțaș, „ Politica de coeziune a UE și
dezvolta rea economiă și socială la nivel regional în România ”, Institutul European din România 2003, p.72
135 Helen Wallace, Mark A.Pollack, Alasdair R.Young, „Elaborarea politicilor în Uniunea Europeană”, editia a VI -a,
Oxford University Press, 2010, p.208 -209, pub licată în limba română de către Institutul European din România 2011

44
socială, să fie promovat lucrul în parteneriat și să există o îmbunătățire a coordonării politice
între statele membre.136
Această platformă a fost creată în anul 2010 și va rămâne activă până în anul 2020, fiind
compusă din cinci mari dome nii precum :137
• o mai bună utilizare a fondurilor europene pentru a sprijini incluziunea socială
(alocarea a 20% din FSE pentru combaterea problemelor legate de sărăcie și
excluziune socială);
• elaborarea unor măsuri care să acopere piața muncii, venitul min im garantat,
educație, etc ;
• să existe parteneriate cu societatea civilă pentru a putea fi puse în aplic are
reformele politicilor sociale;
• să se promoveze date reale și fiabile privind eficiența sau lipsa de eficiență a
inovațiilor în materie de politică socială;
• să existe o coordonare consolidată a politicilor statelor membre prin folosirea
metodei deschise de co ordonare în materie de protecți e în incluziune socială
(MDC în domeniul social).
Toate aceste obiective propuse de Strategia Europa 2020 privin d reducerea sărăciei
instigă Comisia Europeană să pună un accent mai mare pe aspectele sociale și să monitorizeze
mai atent analiza anuală a creșterii

3.2 Politica de coeziune a UE 2014 -2020 – Strategia Europa 2020

Așa cum am menționat și în primul capit ol al acestei lucrări, voi detalia obiectivele
propuse pentru perioada 2014 -2020, punând accent pe obiectivul 8 – promovarea sustenabilității
și calitatea locului de muncă, dar mai ales pe obiectivul 9 -promovarea incluziunii sociale,
combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare. În această perioadă Comisia Europeană
își propune să realizeze noi schimbări în politica de coeziune, punând accent pe o creștere
inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

136 O inițiativă a Uniunii Europene, „ Platforma europeană de combatere a săcăriei și a excluziunii sociale : un cadru
european pentru coeziunea socială și teritorială” , Luxemburg, 2011, p.10
137 Comisia Europeană, secțiunea – Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune, Platforma europeană de
combatere a sărăciei și a excluziunii sociale http://ec.europa.eu/social/ main.jsp?catId=961&langId=ro , accesate pe
2.06.2017

45
Comisia Europeană constată că procesul de e voluție al Strategiei Europa 2020 este unul
lent, datorită faptului că majoritatea statelor member UE au fost afectate de criza economică și
financiară, care a avut un impact negativ asupra nivelurilor de ocupare a forței de muncă și
sărăciei, astfel ating erea obiectivelor Strategiei Europa 2020 au fost limitate. Pentru a grăbi
lucrurile se pune în aplicare Fondul European pentru Investiții Strategice (FEIS) cu investiții în
valoare de 168 miliarde euro. În cadrul proiectelor demarate, aproximativ peste 100 .000 de
persoane să își găsească un nou loc de muncă. România, are nevoie de fondurile FEIS, iar până
în 2020 obiectivul acestui proiect este acela de a investi suma de 500 miliarde euro.138
În analiza anuală pe care Comisia o efectuează privind domeniul de combartere a
sărăciei, s -a propus să se urmărească o abordare integrată a politicii economice, având la bază
trei piloni principali: stimularea investițiilor, accelerarea reformelor structurale și realizarea unei
consolidări fiscale responsabile de crește rea economică. Această analiză are rolul de a ajuta
statele membre să srijine creș terea economică, să o consolidez e și să creeze locuri de muncă. În
plus, Comisia încearcă să intensifice utilizarea unor fonduri structurale pentru a ajută țările slab
dezvol tate și pentru a introduce ofertele de asistență tehnică de către Serviciul structural de
sprijin al reformei Comisiei.139Cu ajutorul acestor rapoarte făcute anual se poate urmări mai ușor
evoluția și progresele pe care statele membre le -au făcut sau nu, pri vind aceste domenii.
În schimb, pentru perioada 2014 -2020 FSE investește în statele membre suma de 80 de
miliarde euro pentru capitalul uman, iar alte 3,2 miliarde euro pentru locuri de muncă pentru
tineri. Astfel, FSE are patru mari obiective și anume: p romovarea incluziunii sociale și
combaterea sărăciei; promovarea ocupării forței de muncă și sprijinirea lucrătorilor; investiții în
educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții; eficiență administrației publice. Privind
îmbunătățirea incluziunii sociale și activitățile de combatere a sărăciei se va aloca un p rocent de
20% din investițiile FSE.140 Cu alte cuvinte, misiunea acestui fond este acela de a îmbunătăți
șansele de angajare, de a consolida incluziunea socială și de a combate sărăcia și șomaju l.
În perioada 14 -17 octombrie 2014 în România au fost organizate mese rotunde la care au
luat parte Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Muncii, Familiei, Prot ecției Sociale și

138Comisia Europeană, „ 60 de motive bune pentru Uniunea Europeană. De ce avem nevoie de Uniunea Europeană ”,
p.12
139Europe 2020, Annual Growth Survey 2016, http://ec.europa.eu/europe2020/making -it-happen/annual -growth –
surveys/index_en.htm , accesat pe 2.06.2017
140 Comisia Europeană, Fondul Social European, http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/funding/social -fund/ , site
accesat pe 1.06.2017

46
Persoanelor Vârstnic e, Autoritatea Națională pentru Cercetare Științific ă și Inovare, reprezentanți
ai Comisiei Europene, ai autorităților publice central, parteneri sociale și ONG -uri, care au ajuns
la concluzia că pentru atingerea țintei naționale de reducere a sărăciei este nevoie de o creștere a
PIB-ului cu un procent de 5 % până în anul 2020, și este nevoie de atingerea țintei privind
ocuparea forței de muncă. Cu alte cuvinte, CDI are rolul de a se ocupa de reducerea nivelului de
excluziune socială, de a creea locuri de muncă și de a crește competitivitatea.141
Concluzia pe care Comisia UE a avut -o în anul 2015 privind situația României a fost
aceea că țara noastră este una dezechilibrată din punct de vedere macroeconomic, cu o slabă
capacitate de export, în care datoria publică rămâne scăzută, însă speră ca pe termen lung
șomajul în rândul tinerilor și sărăcia să se îmbunătățească. În cazul Republicii Cehe, Comisia nu
a efectuat o analiză profundă, deoarece datoria publică este în scădere și se menține sb pragul
UE, șomajul este și el scăzut, înregistrându -se o scădere rapidă în anul 2015, iar riscurile de
dezechilibre par scăzute. Per a snamblu economia cehă indică o îmbunătăț ire a competitivității
externe .142
Banca Mondială a oferit României un împrumut de 500 milioane euro, cu scopul de a
crește economia țării, pentru a eficie ntiza finanțele publice și pentru a îmbunătății standaredele
de viață, dar mai ales pentru a reduce sărăcia și excluziunea socială. Acest program urmărește
reducerea gradului de sărăcie și de excluziune socială prin sprijinirea unei reforme ce cuprinde
sistemul de asistență socială, cu scopul de a ajuta aproximativ jumătate de milion de români să
iasă din situația de sărăcie .143

3.3 Obstacolele întâmpinate

În perioada 2004 -2007 marea extindere a fost una diferită față de cele anterioare, prin
numărul state lor candidate și prin nivelul slab de dezvoltare față de restul statelor din UE.

141Pagină Oficială a Ministerului Afacerilor Externe, Strategia Europa 2020, Consultare publică privind Strategia
Europa 2020, https://www.mae.ro/node/26928 , accesat pe data de 15.05.2017
142 Raport al Comisiei Europene privind mecanismul de alertă 2016, întocmit în conformitate cu art 3 si 4 din
Regulamentul UE nr 1176/2011 privind prevenirea și corectarea dezechilib relor macroeconomice, Bruxelles,
26.11.2016, http://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52015DC0691&from=EN , accesat
pe 2.06.2017
143 Ziarul Co tidianul, „Cum vede Banca Mondială creșterea economiei românești in 2017”, articol publicat pe
11.01.2017, http://www.cotidianul.ro/cum -vede -banca -mondiala -cresterea -economiei -romanesti -in-2017 -294381/ ,
link accesat pe 16.05.2017

47
Problemele erau legate de procentul mare de șomeri, ofertă scăzută la locuri de muncă, nivelul
scăzut al PIB -ului pe locuitor, e xistența unei scăzute capacități administrative .144 Alte provocări
sunt cele financiare, reducerea resurselor, globalizarea, procesul tehnologic, îmbătrânirea
populației, migrația, schimbările climatice și securitatea.
Există diferențe majore între statele membre în urma crizei finaciare produse, drept
dovadă că în țările slab dezvoltate precum România, progresele au fost negative privind
îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020. De exemplu, se propunea la nivelul UE
reducerea cu cel puțin 20 de milioane de persoane ce se află în pericol de sărăci e și de excluziune
socială (aproximativ 96,6 milioane), însă în anul 2013, conform Comisiei Europene, 121,6
milioane de persoane sunt expuse acestui pericol, cel de sărăcie sau de excluziune socială ,145iar
din 2009 până în 2012 a crescut de la 114 milioane l a 124 milioane persoane expuse r iscului de
sărăcie și excluziunii socia le.146Se poate observa că obiectivul UE s -a îndepărtat de adevăr,
având o evoluție crescătoare. Astfel, Comisia Europeană a remarcat faptul că pe plan social, în
anumite state membre ale UE, precum România, criza financiară a dus la creșterea pericolului de
sărăcie și cel de excluziune socială .147
Un alt obstacol pe care îl întâlnim este șomajul în rândul tinerilor ce se menține la un nivel
ridicat în mai multe state membre, acesta aflându -se în continuă creștere. Ținând cont de faptul
că există diferențe între așteptările propuse de UE și oiectivele îndeplinite, mă voi lega de faptul
că problema șomajului în rândul tinerilor nu a fost încă rezolvată, mai ales că resursele
disponibile la niv el European în acest domeniu reprezintă numai 0,3% din cheltuielile statelor
membre. În perioada 2008 – 2012 șomajul a crescut de la 2,6% la 4,7%, remarcându -se o
creștere structurală profundă care a afectat nu doar forța de muna la nivelul întregilor țări din UE,

144 Iordan Gheorghe Bărbulescu, „ Procesul decizional în Uniunea Europeană ”, editura Polirom, 2008, Iasi, p.80
145 Comunicatul Comisiei către Parlamentul European, Consiliul, Com itetului Economic și Social European și
Comitetul Regiunilor, „ Rezultatele consultării publice privind Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă,
durabilă și favorabilă incluziunii ”, Bruxelles, 2.3.2015
http://www.mae.ro/sites/default/files/file/2015/pdf/2015.03.13_rezultate_consultare_publica.pdf
146 Comunicare a Comisiei catre Parlamentul European, Consiliul Comitetului Economic si Social European si
Comitetul Regiunilor, „ Bilantul Strategiei Europa 2020 pentru o crestere inteligenta, durabila si favorabila
incluziunii”, 5.3.2014 http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/e urope2020stocktaking_ro.pdf , p.15
147Comisia Europeana, Comunicarea Comisiei catre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic si Social
European si Comitetul Regiunilor, „ Rezultatele consultarii publice privind Strategia Europa 2020 pentru o crester e
inteeligenta, durabila si favorabila incluziunii” , 2.03.2015,
http://www.mae.ro/sites/default/files/file/2015/pdf/2015.03.13_rezultate_consultare _publica.pdf , accesat pe
15.05.2017, p.2

48
ci și nivelul de sărăcie și de excluziune socială ,148apărând astfel decalaje mari între statele
membre (exemplu România vs Cehia). Din acest motiv există inegalități vizibile în distribuția
veniturilor în UE, de 3,5% în Republica Cehă la peste 6,0% în România .149În urma unui raport
realizat de Institutul Național de Statistică, în trimestrul II al anului 2014, în România rata
șomajului a fost de 6,7%, iar surprinzător aceasta a înregistrat un procent mai mare în zona
urbană (8,4%) decât în zona rurală (4,7%).150
Un alt aspect care poate fi considerat ca o altă provocare întâlnită la nivelul UE este
discriminarea de gen întâlnită foarte des pe piața muncii, deoarece 60% dintre absolvenți sunt
femeile, dar acestea sunt plătite mai puțin decât bărbații cu 16 % pentru fiecare oră de muncă.
Rezultatele crizei economice sunt vizibile și în acest domeniu, înrăutățind situația ocupării forței
de muncă în rândul bărbaților. Statisticile arată că femeile ocupă o rată de 63% pe piața muncii,
în timp ce bărbații ocupă 75%.151
De asemenea, un posibil obstacol cu care UE se va confruntă este cel legat de ieșirea
Mării Britanii din UE, economia fiind afectată, pe termen mediu. În cazul în care Regatul Unit
votează pentru a părăsi UE, atunci Uniunea se va confrunta cu un nou tip de provocare la nivel
economic, deoarece este a cincea țara cu cea mai mare economie din lume, jucând un rol cheie în
crearea și aprofundarea pieței unice, aceasta contribuind în mod semnificativ la transformarea,
promovarea și consolidarea UE la nivel global. Un argument al acestui fenomen este acela că
bugetul UE ar avea de suferit, deoarece Marea Britanie contribuie cel mai mult la bugetul
apărării în cadrul NATO, după SUA, stopându -se astfel libera circulație, conducând la o piață
competitivă. Astfe l, Uniunea Europeană ar pierde unul dintre cei mai puternici membri cu o
influență deosebită în economie și în politica internațională. Marea Britanie este cea mai mare
piață de export a UE (16% din exporturile de bunuri din UE sunt în Regatul Unit), UE f iind
nevoită să propună rapid un acord de liber schimb cu această țară.

148 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul Comitetului Economic si Social European si
Comitetul Regiunilor, Bilantul Strategiei Europa 2020 pentru o crestere inteligenta, durabila si favorabila
incluziunii, 5.3.2014, http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/europe2020stocktaking_ro.pdf , p.8
149 Ibidem , p.10
150Ocuparea și șomajul în trimestrul II 2014, accesat la
20/04/2017 http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/somaj/somaj_IIr_14.pdf
151Mihai Șeitan, Carnelia Rotaru, Gabriela Rădulescu, „ Studii analizate asupra bunelor practici privi nd egalitatea
de șanse, dezvoltate în cadrul altor programe la nivel central și local ”, Proiect cofinanțat din Fondul Social
European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 -2013 „Investește în oameni”,
Asociația Oamenilor de Afaceri, Argeș, februarie 2015, p.2

49
Punctele slabe ale Strategiei Europa 2020 sunt următoarele: creșterea lentă a economiei în
statele membre; incertitudini mari la nivel global; lipsa de vizibilitate a inițiativelor em blematice;
îmbunătățirea modului în care strategia este realizată și pusă în practică; implicare insuficientă;
obiectivele în domeniul forței de muncă, al cercetării și dezvoltării și reducerea sărăciei sunt
departe de a fi atinse. În plus, criza economic a amplificat și a dăunat aces tor domenii, ducând la
diferențe mari între statele membre – România vs Cehia, dar și lipsa ambiției de a -și atinge
obiectivele este un obstacol des întâlnit în țările mai puțin dezvoltate .152

Sursa: Comisia Europeană, Cartea a lbă privind viitorul Europei, „Reflecții și scenarii pentru
UE-27 până în 2025”, Bruxelles, din 1 martie 2017, p.9

3.4 Impactul ș i rezul tatele politicii de coeziune î n Republica Cehă
După anul 2014, economia Republicii Cehe s -a îmbunătățit, aflându -se pe drumul cel
bun. Din cauza faptului că în perioada anilor 2007 -2013 economia tuturor statelo e membre ale
UE au fost afectată de criză, Cehia a avut ca prim obiectiv să crească investițiile publice, pentru a
recupera fondurile pierdute din acea perioda. În p lus, această soluție a dus la o creștere a PIB –
ului în anul 2016, dar o scădere în anul 2017. Efortul depus de către guvernul ceh a fost acela de

152Comisia Europeana, Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic si Social
European si Comitetul Regiunilor, „ Rezultatele consultarii publice privind Strategia Europa 2020 pentru o crest ere
inteeligenta, durabila si favorabila incluziunii” , 2.03.2015,
http://www.mae.ro/sites/default/files/file/2015/pdf/2015.03.13_rezultate_consulta re_publica.pdf , accesat pe
15.05.2017, p.8

50
a îmbunătăți deficitul public, care ulterior a scăzut la 1,1% în anul 2016, în schimb, datoria
publică a rămas sub nivelul de 60% din PIB (acest prag a fost impus de către UE ).153

3.5 Impactul ș i rezultatele politicii de coeziune în Româ nia
În prezent, UE s -a extins către partea de Est, iar din cele 28 state membre ale UE,
România se află pe locul 7 la nivelul UE p rivind populația și suprafața țării, însă se află printre
ultimele poziții privind sărăcia, șomajul, și PIB-ul pe locuitor.154
Din cauza crizei financiare, în perioada 2009 -2011 România a avut de îndurat multe
obstacole privind deficitele bugetare și politic ile fiscale, ce au dus la o creștere a riscurilor
economice. Și astfel, o prioritate pentru România a fost aceea că politica de coeziune a contri buit
cu 2,6 miliarde euro la cercetare și inovare pentru a îmbunătăți competitivitatea economică
durabilă, iar pentru ocuparea forței de muncă s -a propus să se investească 940 miliarde euro, și
aproximativ 1,2 miliarde euro pentru educație și formare profesională .155
În altă ordine de idei, privind cadrul financiar pentru perioada 2014 -2020, România are
alocat aproxi mativ 33 miliarde euro, iar PO descrie în detaliu aceste aspecte astfel: FSE aloca 4,7
miliarde euro, în timp ce Fondul european pentru ajutorarea persoanelor defavorizate alocă un
buget de numai 0,41 miliarde euro, iar FEDR dorește să investească suma de 11,2 miliarde euro.

3.6 Consecințe pe termen scurt și pe termen lung

În anul 2010 Strategia Europa 2020 a fost o strategie integrată pe termen lung a Uniunii
Europene pentru crearea locurilor de muncă și pentru a crește economia, punându -se accent pe o
creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în Europa. Astfel, principalele cinci
obiective pe care le vizează Strategia Europa 2020 sunt următoarele: ocuparea forței de muncă,
cercetare și dezvoltare, schimbări climatice și energia, educația și combaterea sărăciei și a
exlucizunii sociale. O problemă cu care România se confruntă ar fi aceea că domeniul
excluziunii sociale și cel de combatere a sărăciei a întâmpinat cele ma i multe obstacole, care nu

153European Commission, Europe 2020 in the Czech Republic http://ec.europa.eu/eu rope2020/europe -2020 -in-your-
country/ceska -republika/country -specific -recommendations/index_en.htm , accesat pe 29.05.2017
154 Gabriel Pascariu, Manuela Sofia Stanculescu, Dorin Jula, Mihala Luțaș, „ Politica de coeziune a UE și
dezvoltarea economică și socia lă la nivel regional în România ”, Institutul European din România 2003, p.31
155 Ibidem

51
poate fi soluționată până în anul 2020, așa c um se preconiza. Această evoluție lentă a fost
afectată de criza financiară și economică, astfel că pe termen lung se întâlnesc și probleme ce țin
de globalizare, evoluția demografică, concurență partenerilor internaționali, digitalizare, mediu,
etc.156
În contextul în care în fiecare an Fondul Social European ajută aproximativ 15 milioane
de oameni la locul lor de muncă sau la îmbunătățirea competențelor pent ru a-și găsi de lucru în
viitor, este de precizat faptul că ace sta este un aspect important atât pe termen scurt – pentru a
diminua consecințele crizei economice, în special creșterea șoma jului și a nivelului de sărăcie ,
cât și pe termenlung – ca tacticӑ a Europei de a -și readapta economia la cerinț ele actuale, creând
nu doar locuri de muncă, ci și o soc ietate favorabilă incluziunii .157
După cum am precizat mai devreme, una dintre țintele propuse de Strategia Europa 2020
este cea privind combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, fiind una dintre cele mai grave
probleme cu care statele membre ale UE se c onfruntă. Acest obstacol pe care îl întâlnim are
consecințe atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, așa cum am observat mai sus. Chiar dacă
majoritatea inițiativelor propuse de Strategia Europa 2020 nu au îndeplinit scopul propus, ele au
rămas la un nivel scăzut, urmând că în viitorul apropiat să fie finalizate cu succes.
Un rol esențial pentru creșterea nivelul de pregătire profesională a forței de muncă este
educația tinerilor, fiind un factor important de creștere economică. Există rapoarte care arată ca
80% dintre absolvenții studiilor superioare din România nu au profesat în domeniul în care și -au
finalizat studiile și acest motiv se datorează legăturilor slabe de comunicare dintre anagajatori și
universități. Astfel, au fost propuse proiecte pr ecum: „Corelarea învățării pe tot parcursul vieții
cu piața muncii”; „Educație și formare profesională în sprijinul creșterii economice și dezvoltării
societății bazate pe cunoaștere”; „Promovarea măsurilor active de ocupare”; „Creșterea
adaptabilității lu crătorilor și a întreprinderilor” și „Promovarea incluziunii sociale”.158 Fiecare

156Comisia Europeană, Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social
European și Comitetul Regiunilor, „ Rezultatele consultării pub lice privind Strategia Europa 2020 pentru o creștere
inteeligentă, durabilă și favorabilă incluziunii ,” publicat pe 2.03.2015,
http://www.mae.ro/s ites/default/files/file/2015/pdf/2015.03.13_rezultate_consultare_publica.pdf , accesat pe
15.05.2017, p.2
157Pagină oficialӑ a ComisieiEuropene, secțiunea „Ocuparea forței de muncӑ, Afaceri Sociale și Incluziune ”,
http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=325&langId=ro , accesat pe 12.06.2017
158Mihai Șeitan, C arnelia Rotaru, Gabriela Rădulescu, „ Studii analizate asupra bunelor practici privind egalitatea
de șanse, dezvoltate în cadrul altor pr ograme la nivel central și local ”, Proiect cofinanțat din Fondul Social
European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 -2013 „Investește în oameni”,
Asociația Oamenilor de Afaceri, Argeș, februarie 2015, p .73

52
proiect deține un rol cheie în formarea și pregătirea tinerilor pentru piața muncii, însă cel mai
important program este ultimul precizat, acesta reprezentând a treia direcție principală de
dezvoltare în strategia Europa 2020.
Pentru acest an, 2017, Comisia Europeană dorește să crească economia UE cu 1,6%, PIB –
ul la 1.7%, șomajul să se reducă și să crească consumul privat, iar pentru anul 2018 PIB -ul să
crească la 1,8%.159
Pe viit or se presupune că vor crește investițiile cu 3,5% în 2018, iar cu pași mici și siguri
va crește și ocuparea forței de muncă cu 1,4%, potrivit previziunilor făcute de Comisia
Europeană în anul 2016. Se așteaptă ca rata șomajului de la nivelul UE să ajungă la 8,1%, iar în
2018 la 7,8%.160
Pe termen mediu, se dorește promovarea competitivității și a ocupării forței de muncă,
stabilitate financiară la nivelul tuturor statelor membre UE, creșterea atrager ii de fonduri
europene, și cons olidarea finanțelor publi ce.
Toate aceste cifre arată faptul că UE se îndreptă în direcția cea bună privind problemele
legate de șomaj, sărăcie și excluziune socială, iar acest lucru se datorează efortului imens pe care
statele membre l -au depus pentru aceste mici progrese. Pe t ermen scurt, aceste evoluții au un
impact pozitiv asupra UE, însă este îngrijorător faptul că Marea Britanie dorește să părăsească
Europea, iar această acțiune va duce la consecințe negative asupra celorlalte state membre din
UE. Astfel, pentru perioada 20 20 ar trebui să fie încurajate din ce în ce mai multe investiții
publice și private pentru a promova creșterea locurilor de muncă, pentru a reduce șomajul, dar și
sărăcia.

3.7Agenda 2030 pentru o dezvoltare durabilă

Începând cu anul 2015, România, împre ună cu alte 193 state membre ale ONU au adoptat
un program de acțiune globală în domeniul dezvoltării durabile pentru perioada 2030. Această
agendă conține 17 obiective ce vizează statele dezvoltate, dar și cele aflate în curs de dezvoltare,
punându -se acc ent pe combaterea sărăciei extreme, a inegalităților, a injustiției și a protejării

159Comunicat de p resă al Comisiei Europene, „ Previziunile economice din toamna anului 2016: O creștere modestă,
într-o perioadă dificilă”, articol publicat la Bruxelles, 9.09.2016, http://europa.eu/rapid/ press -release_IP -16-
3611_ro.html , link accesat pe 1.06.2017
160 Ibidem

53
planetei: Fără sărăcie; Foamete „zero”; Sănătate și bunăstare; Educație de calitate; Egalitate
de gen; Apă curată și sanitație; Energie curată și la prețuri accesibile; Mun că decentă și
creștere economică; Industrie, inovație și infrastructură; Inegalități reduse; Orașe și comunități
durabile; Consum și producție responsabile; Acțiune climatică; Viața activă; Viața terestră;
Pace, justiție și instituții eficiente; Parteneria te pentru realizarea obiectivelor .161 În acest sens,
toate țările trebuie să fie sigure de faptul că politicile lor sunt adecvate și pregătite pentru
implementarea acestei Agende 2030. Ținând cont de faptul că România și Republica Ceha sunt
membre ale UE, ac este țări contribuie la indeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă,
revizuind Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă și punând mare accent pe politica de
coeziune socială, incluziune și eradicarea sărăciei.

161Ministerul Afacerilor Externe, „ O nouă Agendă pentru dezvoltarea durabilă ”, actualizat în februarie 2016,
https://www.mae.ro/node/35919 , acce sat pe 15.06.2017

54
STUDIU DE CAZ
COMBA TEREA SĂRĂCIEI ȘI A EXCLUZIUNII SOCIALE
– ROMÂNIA VS REPUBLICA CEHĂ –

Acest studiu de caz urmărește o grilă de analiză comparativă între cele două foste țări
comuniste, România și Republica Cehă, fiind în momentul actul state membre ale Uniunii
Europene. Pe parcurs vom observa diferențele majore între cele două țări, analizând documentele
secundare, precum rapoarte emise de Comisia Europeana sau Consiliu, prin analiza de conținut a
datelor statistice prezentate de Eurostat, banca Mondială, sau INS, ori rev istele oficiale ale
Uniunii Europene.
La început voi prezenta câteva asemănări și deosebiri dintre aceste state, urmând să
vedem ce buget au primit fiecare pentru domeniul politicii de coeziune, și care sunt diferențele
de finanțare, oferind exemple. Mai departe mă voi raporta la șomajul în rândul tinerilor, utilizând
date statistice din rapoartele UE, ale Comisie, sau Consiliul, dar și declarațiile cele mai recente.
Pe parcurs vom vedea câteva tabele cu rata șomajlui în rândul tinerilor, punând accent pe
România vs Cehia, dar și rata de sărăcie din UE. Spre final voi prezenta pe scurt rezultatele
rapoartelor oferite de Consiliu privind Programul Național de Reformă și Programul de
Convergență pentru anul 2016, atât pentru România, cât și pentru Republica C ehă. Bineînțeles,
pentru încheiere voi oferi și câteva concluzii ale studiului comparativ realizat.
Ținând cont de faptul că anul acesta UE sărbătorește 60 de ani de la înființarea sa,
Comisia Europeană susține statele membre din punct de vedere al promovă rii ocupării forței de
muncă și a incluziunii sociale. Din acest motiv, în fiecare an, aproximativ 10 milioane de oameni
își găsesc un loc de muncă sau își îmbunătățesc competențele, fiind ajutați și susținuți de FSE. Pe
parcursul acestei lucrări am observ at că FSE investește în cetățenii europeni – angajați, șomeri,
tineri, vârstnici – și pentru perioada 2014 -2020 finanțarea este de aproximativ 80 miliarde
euro.162 Astfel, se dorește ca pe termen scurt criza economică să fie ate nuată, să se reducă
șomajul și sărăcia, iar pe termen lung se dorește crearea unei societăți favorabile incluziunii și a
locurilor de muncă.

162 Pagină oficială a Comisiei Europene, Ocuparea forței de muncă, Afaceri sociale și incluziune,
http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=ro&catId=325 , site accesat pe 12.06.2017

55
După cum am observat, în cadrul Uniunii Europene există state slab dezvoltate în partea
de est a Europei, precum România, care se confruntă cu pr obleme privind sărăcia, excluziunea
socială, șomaj, iar statele din partea de vest și centru a Europei (o țară similară precum Republica
Cehă) care se află la poli opuși privind acest domeniu. O remarcă deosebit de importantă a făcut –
o Biroul E uropean de Statistică Eurostat, care anunță faptul că din întreaga populație a României,
aproximativ un sfert de cetățeni români se află în prag de sărăcie.
Pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sciale statele membre utilizează instrumentele
politice pentru o evoluție satisfăcătoare pieței muncii. Acestea le oferă cetățenilor servicii de
calitate, locuri de muncă, ajutor social, stimulează crearea de noi locuri de muncă și îi integrează
pe piața muncii. Instrumentele utilizate sunt următoarele: Planul de investiții pentru Europa și
finanțarea acestuia, Fondul European pentru investiții strategice (EFSI), Fondul Social European
(FSE).163 În plus, trebuie luat în calcul și salariul oferit, deoarece acesta trebuie să asigure venitul
adecvat, astfel încât să nu se ajungă la sărăcie, șomaj sau excluziune socială.

1.1 Asemănări

O prima asemănare între cele două state membre ale UE – România și Republica Cehă –
este faptul că în anul 1993 amândouă au semnat acordul de asociere cu UE, fiind ratificate în
anul 1995.164 În plus, ambele țări sunt membre ale Organizației Națiunilor Unite, Cehia fiind din
anul 1993, iar România din anul 1995.
O altă asemănare între cele două țări foste comuniste este aceea că, numărul de ore de
lucru pe săptămâna în Cehia este de 40,7 ore, iar România are 40,1 ore, în ceea ce privește grupa
de ocupații a profesioniștilor. În plus, în cazul numărului mediu de ore de educație și training
pentru meseriile de manageri, profesioniști și tehniciei, în România se alocă un număr de 174
ore, ridicat cu mult peste media UE, în timp ce Republica Cehă alocă un număr de 99 ore de
participare per angajat.165

163 European Commission, European semester thematic fiche poverty and social exclusion, p.6
http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/themes/2016/poverty_soc ial_exclusion_201605.pdf
164 Iordan Gheorghe Barbulescu, „ Uniunea Europeana – Politicile Extinderii ”, editura Tritonic, Bucuresti, 2006,
p.31
165 Leovaridis, Cristina, „ Revista Romana de Sociologie ”, Calitatea vietii angajatilor inalt calificti din Ungaria.
Opinia expertilor in domeniu, 2012
http://search.proquest.com/central/docview/1036939070/8155E05843CA4C52PQ/22?accountid=15539 , site accesat
pe 25.05. 2017

56
O altă asemănare este aceea că ambele sunt membre ale UE: România ă aderat la UE în
2007, iar Cehia a devenit stat membru UE în 2004.

1.2 Deosebiri

O pri mă deosebire între cele două țări este aceea că România urmează să intre în Spațiul
Schengen, în timp ce Republica Cehă se află deja încă din anul 2007.În prima jumătate a anului
2009, Republica Cehă a deținut președenția la Consiliul Uniunii Europene, avâ nd motto -ul „O
Europa fără bariere”166. În schimb, România va avea șansa să dețină președenția CE în anul
2019, la 10 ani diferență față de Cehia.
O diferență între cele două țări este accea că deși Republica Cehă se întinde pe o
suprafață de 79 mii km, cu o populație de 10,3 milioane, are un grad de sărăcie mai scăzut,
comparativ cu România care are o suprafață de 238 mii km, și o populație aproape dublă decât
cea a Cehiei. Este de remarcat și faptul că PIB-ul/puterea de cumpărare în România era de 4.060
ECU (European Currency Unit)/locuitori, în comparație cu Republica Cehă de 9.410 ECU/loc.167
O altă deosebire între cele două state membre, este aceea că, deși au avut un regim
communist de conducere, în momentul actual, forma de guvernământ a României este de
republică, în timp ce Republica Cehă are formă de guvernământ: republică parlamentară. Mai
exact, președintele României este ales prin vot universal, egal, secret de către cetățeni, în timp ce
președintele Republicii Cehe este ales de către parlamentari, p oporul alegând numai membrii
parlamentari, senatori și deputați, care numesc președintele.

1.3 Cadrul Financiar al politicii de coeziune/ Finanțările politicii de coeziune

După anul 2007, România nu a făcut progrese pentru a se dezvolta, ci doar a stat să
primească fonduri europene, fără să ia inițiative. De aceea, drept urmare, în anul 2010, rata
șomajului a fost mai mare, aproape dublă decât rata muncii. În ceea ce privește perioada 2007 –
2013, bugetele finanțate privind politica de coeziune nu au fost suf iciente pentru a diminua acest

166 Ambasada Republicii Cehe in Bucuresti, Istoria Ceha, articol publicat pe 6.01.2015,
http://www.mzv.cz/bucharest/ro/informatii_despre_cehia/istorie/istoria_ ceha.html , accesat pe 2.06.2017
167 Iordan Gheorghe Barbulescu, „Uniunea Europeana – Politicile Extinderii ”, editura Tritonic, Bucuresti, 2006,
p.52-55

57
aspect, nefiind tratat cu seriozitate de către instituțiile statului. În acea perioadă România a avut
parte de suport financiar din partea UE de 19,2 miliarde euro pentru toate cele trei programe (FC,
FSE și FEDR), iar finanț area publică națională a investit 4 miliarde euro.168

Sursa: Raport Uniunea Europeană , „Politica europea nă de coeziune î n Rom ânia”, p.2

În funcț ie de PIB (Produsul Intern Brut/cap de locuitor) ne putem da seama de gradul de
bogăție sau de sărăcie al unei țări. Pentru a înțelege mai bine cee ace vreau să spun , ofer un
exemplu foarte clar din perioada anilor 2007 -2013, când Republica Cehă a investit suma de
aproximativ 23,000 milioane de euro, și România a alocat un buget de aproximativ 17,000
milioane de e uro, din totalul de 308,000 milioane euro, sumă provenită din fondurile structurale.
Astfel, România a avut o cotă a PIB -ului de 5,6%, în timp ce în Republica Cehă procentul a fost
de 7,7%. După cum se poate observa, există mari diferențe între cele două s tate membre ale
Uniunii Eurpene, motiv pentru care statele din centrul și vestul europei sunt mult mai dezvoltate
decât țările din sud -estul europei.
În altă ordine de idei, datorită faptului că în Republica Cehă, TVA -ul este mai redus, și
datorită fapt ului că au o infrastructură mult mai dezvoltată decât România, și pentru simplul fapt
că au investit în educație, universități, gradul de sărăcie este mai scăzut. Un alt argument ar fi
acela că Romnia în loc să investească în propria țară, și să dezvoltă r amura internă, și
antreprenoriatul , investițiile sunt îndreptate către export.
Conform imaginii de mai jos putem remarca faptul că în perioadă 2007 -2013 Republica
Cehă a beneficiat de suma de 26.692 milioane de euro, dintre care 8.819 milioane de euro s -au

168 Raport Uniunea Europeana, „ Politica europeană de coeziune în România” , p.2
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/country2009/ro_ro.pdf

58
alocat pentru Fondul de Coe ziune, iar România a fost finanț ată cu total ul de 19.668 milioane de
euro, î nsă numai 6.552 miliaone de euro s -au alocat pentru FC. O remarcă importantă a acestui
tabel este aceea că Republica Cehă a primit suma de 419 milioa ne euro pentru Competitivitatea
regională și ocuparea forței de muncă, în timp ce Ro mâniei nu i -a fost alocat nimic.

După criza economică din 2009, România a primit asistență financiară din partea UE –
FMI, ajutând la creșterea puternică a salariilor, sus ținând exporturile. S -au luat măsuri în ceea ce
privește consolidarea sectorului financiar, creșterea accelerată a salariilor, inovare și

59
infrastructură, principala provocare fiind asigurarea unei creșteri echitabile și durabile în
viitor.169
Conform datelor preluate din Eurostat 2010b:599, Rom ânia deț ine 10,4% persoane cu
studii superioare care lucrează în știință și tehnologie, iar Cehia 8,8%.170 Astfel, situația
economică din Republica Cehă poate fi una exemplară pentru restul statelor membre din UE,
având o revenire economică puternică. Pană în anul 2014 au existat îmbunătățiri semnificative
din partea guvernului care a finanțat foarte bine statul ceh, drept motiv, datoria publică a rămas
sub nivelul de 60% din PIB.171 De asemenea, în același an șomajul a scăz ut foarte rapit, cu un
declin înregistrat în prima jumătate a anului 2015, ceea ce rezultă faptul că economia acestei țări
este una îmbunătățită. În acest sens, Comisia nu a fost nevoită să aprofundeze analiza pe care o
face anual.172
Anual, aproximativ 5000 de tineri români părăsesc centrele de plasament, expunându -se
riscului de sărăcie sau excluziunii sociale. Pentru a remedia acestă problemă a fost creată
Strategia Națională în domeniul politicii de tineret 2014 -2020, având ca obiectiv susținerea
particip ării active a tinerilor pe piața muncii, asigurându -le un trai de viață decent și acces la
educație. Din acest motiv este indicat ca marile companii și insituțiile publice să se focalizeze pe
grupele de vârste 15 -24 ani și 25 -29 de ani pentru o creștere a ratei de ocupare a forței de muncă
tinere, să fie luate măsuri legislative în favoarea tinerilor, să existe o promovare și susținere între
viața profesională și cea personală a tinerilor pentru o bună mobilizare pe piața muncii, să fie
promovat antreprenor iatul și să le dezvolte și să le încurajeze abilitățile, dar și competențele
tinerilor.173 Acest fenomen nu este întâlnit doar în țările aflate în curs de dezvoltare, ci se
întâlnește și în rândul țărilor cu o economie stabilă, precum Republica Cehă.

169 European Commission, EUROPE 2020, Europe 2020 in Romania, http://ec.europa.eu/europe2020/europe -2020 –
in-your-country/romania/country -specific -recommendations/index_en.htm , accesat pe 12.06.2017
170 Eurostat (2010b), Europe in Figur es. Eurostat Yearbook 2010 –
http://search.proquest.com/central/docview/911975130/8155E05843CA4C52PQ/21?accountid=15539
171 European Commission, EUROPE 20 20, Eurpe 2020 in the Czech Republic
http://ec.europa.eu/europe2020/europe -2020 -in-your-country/ceska -republika/country -specific –
recommendations/index_en.htm , site accesat pe 12.06.2017
172 European Commission, „ Report from the Commission to the European Parliament, the Council, the Europea
Central Bank and the European Economic and Social Committee ”, Brussels, 26.11.2015, p.2 2
http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/2016/ags2016_alert_mechanism_report_en.pdf
173Mihai Șeitan, Carnelia Rotaru, Gabriela Rădulescu, „ Studii analizate asupra bunelor practici privind egalitatea
de șanse, dezvoltate în cadrul altor programe la nivel central și local ”, Proiect cofinanțat din Fondul Social
European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 -2013 „Investește în oameni”,
Asociaț ia Oamenilor de Afaceri, Argeș, februarie 2015, p.55

60
După ce Comisia Europeană a realizat o analiză privind economia Cehiei din 2016, au
fost luate în evidență politica fiscală și socio -economică durabilă, cu condiția ca Republica Cehă
să respecte normele și condițiile impuse de UE. Părerea Consiliului este aceea c ă Republic a Cehă
urmează să se conformeze cu Pactul de Stabilitate și Creștere și trebuie să ia măsuri pe
termen lung privind asigurarea finanțelor publice, în domeniul asistenței medicale, adoptarea
legislației pentru consolidarea bugetului cadru, reducere a barierelor de reglemantare și
administrative, consolidarea guvernanței în sistemul de cercetre și dezvoltare, dar și facilitarea
legăturilor dintre întreprinderi și mediul academic; creșterea activității profesiei de profesor și
luarea de măsuri pentru a crește incluziunea copiilor defavorizați, inclusiv a romilor.174
Valdis Dombrovskis, vicepreședinte pentru moneda euro și dialog social, responsabil
pentru stabilitate financiară, servicii financiare și uniunea piețelor de capital, împreună cu Pierre
Moscov ici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă au declara t în
februarie 2017 faptul că , economia Europeană a făcut față provocărilor de anul trecut și nivelul
șomajului se află în scădere. Ținând cont de vremurile incerte, țările cu datorii și cu un nivel
ridicat de dificit trebuie să depună în contiuare efort pentru reducerea sărăciei și a șomajului, și
să pună accent pe creșterea favorabilă incluziunii. Datorită reformelor structurale pe care statele
membre le -au pus în practică , forța de muncă se află în creștere, iar rată șomajului în zonă euro
va scădea la nivelul UE de la 10% din 2016, la 9,6% în 2017 și va ajunge în anul 2018 la
9,1%.175
Astfel, fӑcâ nd referire la perioada 2014 -2020, „ FSE va acorda o finanțare de aproximativ
80 de miliarde EUR pentru a pregăti oamenii într -un anumit domeniu și de a -i îndruma să își
găsească un loc sigur de muncă, cu această ocazie promovând incluziunea socială și
îmbunătățind domeniile ce țin de educație .”176 De asemenea, în urma Comunicatului d e la
Bruges s -a realizat o viziune privind dezvoltarea cooperării europene în domeniul educației și

174 Europen Commission, „ Recommendation for a Council recommendation on the 2016 national reform program of
the Cech Republic and delivering a Council opinion on the 2016 convergence programme of the Czech Republic” ,
Brussels, 18.05.2016, p.6 http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2016/csr2016_czech_en.pdf
175Comunicat de presă relatat de Comisia Europeană, „ Previziunile economice de iarnă din 2017: Navigând prin ape
agitate ”, Bruxelles, 13.02.2017 http://europa.eu/rapid/press -release_IP -17-251_ro.htm , site accesat pe 1.06.2017
176 Paginaoficialӑ a Parlamentului Europea n, secțiunea „Politica de ocupare a forței de muncӑ ”,
http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_5.10.3.html , accesatpe 10.06.2 017

61
formare profesională (EFP) pe perioada 2011 -2020, o ramură atractivă și favorabilă incluziunii,
unde tinerii europeni își pot descoperi orientarea în carier ă.177
După cum se știe, UE a fost creată ca o comunitate de interse economice, unde
bineînțeles prioritară a fost ocuparea forței de muncă. Însă, obiectivele de convergență,
concurență, ocuparea forței de muncă și cooperare teritorială europeană nu pot fi în deplinite doar
de către statele membre, de aceea este nevoie de ajutorul Comunității pentru a lua măsuri
specifice acestui domeniu și pentru a elimina discrepanțele dintre statele membre.178
Un alt aspect destul de important privind bugetul politicii de coez iune al UE pentru
perioada 2014 -2020 este acela că din fondul total de 351,8 miliarde euro, doar o treime din bani
se vor utiliza pentru acest domeniu, și anume suma de 1,082 miliarde eur o.179 România
beneficiază pentru această perioadă fonduri europene în v aloare de 42 miliarde euro, dintre care
22 miliarde euro sunt alocate pentru PC.180 Figura 2 din Anexă
De asemenea, FEDR, FSE și FC vor aloca în perioada 2014 -2020 sume de 2.305.673.996
euro pentru Republica Cehă, iar pentru România 8.127.996.402 euro, apro ape de patru ori mai
mult decât Cehia. Tabel 1 din Anexă

1.4 Șomajul în rândul tinerilor

După mare criză economică din 2008 -2009, majoritatea statelor membre din UE s -au
confruntat cu un obstacol nesemnficiativ, și anume șomajul în rândul tinerilor, dar și cu probleme
privind lipsa educației, sau a instruirii profesionale. Astfel, din anul 2008 până în anul 2009 rata
șomajului a crescut de la 5,8% la 6,9%, iar ulterior a scăzut în 5 ani abia 0,2% ( pentru anul 2014
rata șomajului a fost de 6,7%). Coform da telor publicate de Eurostat, în Republica Cehă, rata
șomajului în martie 2014 era de 6,5%, ceea ce însemna că era un procent mai mic decât media
UE.181 În plus, imaginea demonstrează faptul că încă din anul 2009 rata de sărăcie relativă pe

177Uniunea Europeană, Sprijin pentru educație și formare profesională în Europa , „Comunicatul de la Bruges ”,
Luxemburg, 2012
http://ec.eur opa.eu/dgs/education_culture/repository/education/library/publications/2011/bruges_ro.pdf
178Regulamentul (CE) nr.1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 http:/ /eur-lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32006R1083&from=RO , accesat pe 2.06.2017
179 Fonduri de coeziune, „ Politica de coeziune a UE 2014 -2020 ” http://fondurile -euro.ro/coe ziune/politica –
coeziune.php , accesat pe 2.06.2017
180 Libra Bank , „Programe finanțare europeană nerambursabile 2014 -2020 ”
https://www.librabank.ro/programe_finantare _europeana_nerambursabila_2014 -2020 , accesat pe 2.06.2017
181https://www.eurofound.europa.eu/ro/countries/Czech%20Republic , site accesat pe 29.05.2017

62
grupe de vârstă es te una îngrijorătoare, la modul că România deținea în acel an aproximativ 33%
tineri sub 16 ani aflați în risc de sărăcie, comparativ cu Republica Cehă, unde procentul era de
13%.

Notă: Cătălin Zamfir, „ Institutul de Cercetare a Calității Vieții – Raport Social al ICCV 2011 – România,
răspunsuri la criză ”, Academia Română, Institutul Național de Cercetări Economice, București, 2011, p.61

La finalul anului 2016 s -au făcut publice rapoartele din anul 2015 ale Eurostat, care
declară faptul că șomajul în rân dul tinerilor români este unul ridicat, rata fiind de 21,7%, peste
media UE de 20,3%. În Cehia, rata generală a șomajului a fost de 3,8% din octombrie 2016, iar
în România de 5,8%.182
Din perspectiva Uniunii Europene există două directive privind tinerii car e se află în risc
de sărăcie, sau șomaj: se propune să se investească în tineri pentru a spori dezvoltarea unor
domenii grav afectate de lipsă de personal și se dorește să se pună accent pe creșterea capacității
tinerilor pentru a promova potențialul lor ș i pentru a contribui la valorile și obiectivele impuse de
UE. Conform viziunilor realizate de Eurostat până în anul 2060 se va înregistra o descreștere
abruptă a populației tinere din piața muncii, România fiind printre țările cele mai afectate de
aceste p roiecții, deoarece în 2015 rata populației tinere active pe piața muncii se afla sub media

182 Mediafax, Eurostat: Șomajul în rândul tinrilor români, peste media europeană, articol publicat pe 1 decembrie
2016, http://www.mediafax.ro/economic/eurostat -somajul -in-randul -tinerilor -romani -peste -media -europeana –
16012094 , site accesat pe 1.06.2017

63
UE cu 25,1%.183 După cum reiese din date, România avea cel mai ridicat nivel de sărăcie al
tinerilor, iar din acest motiv șomajul era cel mai mare la nivelul UE și tin erii români se
confruntau cu o piață a muncii strictă, dură fără să le permită acestoră să aibă un program flexibil
de muncă, astfel încât să își continue studiile în paralel. În Cehia, 1 din 4 tineri doresc să își
înceapă o afacere pe cont propriu, în tim p ce numai un tânăr român din 100 dorește să facă acest
lucru, motivul fiind lipsa banilor și birocrația.184
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) și FS E au furnizat
servicii de tip „ self-service ”, unde în anul 2013 peste 5000 de persoane au participat la programe
de formare și , de asemenea, a fost implementat Planul Național privind stimularea ocupării
tinerilor , unde 44.395 elevi au fost incluși în programe personalizate de consilierei și orientare în
carieră, iar aproximativ 29.860 tine ri au beneficiat de un loc de muncă .185Ulterior, a fost elaborat
Planul de implementare a garanției pentru tineret 2014 -2015 , oferind locuri de muncă tinerilor,
iar prin intermediul a 26 de Centre de garanție pentru tineri și a Serviciului Public de Ocupare
(SPO) au fost realizat e gratuit consilierea tinerilor , în ceea ce privește orientarea lor în carieră.186
În anul 2016, în România șomajul a scăzut semnificativ în ultimii doi ani și se
preconizează că va scădea în perioada 2017 -2018, însă creșterea economică este preconizată să
încetineascăpe termen lung.187 În schimb, în Republica Cehă, creșterea șomajului va încetini, dar
inflația se află pe drumul cel bun.188
În luna ianuarie a acestui an, 2017, ANOFM a înregistrat o rată a șomajului de 4,8%, în
februarie a sc ăzut la 4,71%, în luna martie a ajuns la 4,55%, iar pe luna aprilie au fost inregistrate
4,34%.189 După cum se poate observa rata șomajului se află în scădere față de anul 2016.În luna
februarie au fost înregistrate numai 32,644 persoane cu vârste cuprinse î ntre 25 -29 de ani în

183Mihai Șeitan, C arnelia Rotaru, Gabriela Rădulescu, „ Studii analizate asupra bunelor practici privind egalitatea
de șanse, dezvoltate în cadrul altor programe la nivel c entral și local ”, Proiect cofinanțat din Fondul Social
European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 -2013 „Investește în oameni”,
Asociația Oamenilor de Afaceri, Argeș, februarie 2015, p .51
184Ibidem , p.53
185Guvernul României , Programul Național de Reformӑ 2014 , București, p.16 ,
http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2014/nrp2014_romania_ro.pdf
186Ibidem, p. 28
187European Commission, „ Spring 2017 Econom ic Forecast -Romania ”,
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/ecfin_forecast_spring_110517_ro_en.pdf , accesat pe 1.06.2017
188Ibidem
189Pagină oficilă a Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă, Secțiunea Statistică
http://www.anofm.ro/statistica , site accesat pe 13.06.2017

64
evidența ocupării forței de muncă din totalul de 413,732. Aceste cifre demonstrează faptul că
tinerii sunt expuși șomajului, o problemă cu care societatea românească îi face față cu greu.

1.5 Ocuparea forței de muncă

După ce România a d evenit stat membru al UE, au fost create diverse programe precum:
Strategia Națională de Competitivitate, Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare,
Strategia Națională pentru Promovarea Incluziunii Sociale și Combaterea Sărăciei, etc. Scopul
acestor proiecte este acela de a îndeplini țintele propuse de UE pentru perioada 2020.
Pe de -o parte, în domeniul ocupării forței de muncă, România urmărește îmbunătățirea
calității și productivității muncii, urmărește creșterea flexibilității și securită ții, îmbunătățirea
accesului pe piața muncii, reducerea barierelor de angajare în ceea ce privește egalitatea de șanse
între femei și bărbați, acordarea de subvenții pentru muncă, creșterea locurilor de muncă a
tinerilor, a persoanelor vârstnice, dar și a persoanelor cu dizabilități în vederea realizării
obiectivului asumat în Strategia Europa 2020.190 Pe de altă parte, în domeniul de politică socială,
sunt promovate și susținute inițiativele destinate dezvoltării zonelor sărace, au fost instituite
măsuri de protecțiesocială pentru consumatorii vulnerabili și combaterea pentru asigu rarea unui
nivel minim de trai.191
Totodată, în anul 2014, rata de ocupare a forței de muncă a fost de 64,4% (persoane între
20 și 64 de ani) numărul total de salariați a crescut în a nul 2015 cu 1,9%, comparativ cu anul
2013, iar rata șomajului a fost redusă de la 7,3% în 2013, la 6,9% în anul 2015.192 Din imaginea
de mai jos putem observa o creștere ușoară a forței de muncă de la an la an, ajungând în 2016 la
65,9%, iar pe 2017 se presu pune că va ajunge la 66,9%.

190 Guvernul României, Programul Național de Reformӑ 2014 , București, p.9,
http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2014/nrp2014_romania_ro.pdf
191 Monitorul Oficial, Partea I, nr,287, mai 2013 – OUG nr. 42/2013 privind venitul minim garantat, precum și pentru
modificarea Legii nr. 277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei
http://www.dreptonline.ro/legisl atie/oug_42_2013_modificare_lege_416_2001_venitul_minim_garantat_modificare
_alocatia_pentru_sustinerea_familiei.php , accesat pe 12.06.2017
192Ambasada României în Confederația Elvețiană, Parcursul României de la aderarea în UE și până în prezent,
http://bern.mae.ro/local -news/1411 , accesat pe 12.06.2017

65

În acest an a fost înregistrat cel mai scăzut deficit bugetar din UE de 1,5% din PIB.
Ulterior, conform statisticilor realizate de Ministerul Muncii, în 2015, s -au înregistrat 5,84
milioane de oameni care au beneficiat de asi stență socială (alocații de stat pentru copii, drepturile
persoanelor cu handicap, plăți pentru ajutoare sociale, alocații pentru susținerea familiei, etc.)
reprezentând 1,33% din PIB.193 Pentru perioada 2015 -2018 se dorește o îmbunătățire economică,
unde PI B-ul se va majora anual cu 3,6%.

1.6 Sărăcia în UE

În ceea ce privește rata supraaglomerării a statului de să răcie, în Româ nia procentul a fost
de 55,9 % în anul aderă rii la UE (2007), iar în 2016 a ajuns la 48,4%. În timp ce î n Republica
Cehă cifrele au fos t de 33,6% în 2005, iar zece ani mai târziu, î n 2015 de 18,7%.194
În anul 2014 se poate observa în figura de mai jos că foarte multe gospodă rii din România
au o intensitate foarte scăzută a muncii, reprezentând grupul de populație cu un risc foarte mare
de sărăcie, comparativ cu Republica Cehă care se află la celalat capăt.195 Cele mai multe
persoane aflate în acest prag al sărăciei sunt minorii, grupurile de tineri care încă nu au împlinit
vârsta de 18 ani, apoi urmează persoanele cu vârste cuprinse între 18 -64 de ani care se confruntă
cu această problemă. Pentru multe state membre ale UE sprijinirea și fina nțarea persoanelor

193LoredanaVoiculescu a publicat un articol pe Republica, http://republica.ro/zeu -ca-stat-ii-dau-venitul -minim –
garantat -iar-omul -are-mercedes -la-poarta -ministrul -muncii -la-interviurile , site accesatpe 12.06.2017
194 Eurostat, Graffic my overcrowing rate by povertly status -EU -SILC survey, actualizat in 2016
http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tessi172&plugin=1 , accesat pe
2.06.0 17
195 European Commission, European semester thematic fiche poverty and social exclusion, p.3
http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/themes/2016/poverty_social_excl usion_201605.pdf

66
sărace rămane o provocare, ele neputând să ofere suficientă atenție acestui domeniu, afectând
întreaga Europă.
De asemenea, există mari diferențe și la distrubirea locurilor de muncă pe sexe, unde rata
cea mai scăzută a fost în Republica Cehă de 3,6%, iar cea mai ridicată rată s -a înregistrat în
România cu un procent de 19,6%.196 Această diferență a variat în întreaga Uniune Europeană.
Figur a 3 din Anexă
Republica Cehă este țara cu cele mai scăzute procente din UE privind sărăcia și
excluziunea socială, media sa de 10,7% aflându -se sub media întreagă a UE de 19,9% în anul
2014.197 În schimb, în același an, România a înregistrat cel mai mare pro cent din UE, și anume
40% de oameni aflați în risc de sărăcie sau excluziune social, aproape dublu de media UE.
Printre acești se numără foarte mulți copii, personae de etnie romă și personae cu dizabilități
expuse acestui fenomen, iar din acest motiv sără cia românilor la locul de muncă rămâne cea mai
ridicată din UE, fiind o situație deosebit de problematică.198
După cum se poate observa în imaginile de mai jos , încă din anul 2009 Ro mânia se afla
printre ultimele ț ări privind sărăcia, având riscul de sărăcie total 22%, în timp ce Republica Cehă
avea 9%, cel mai scăzut risc de sărăcie din UE. În următorul an, țara noastră are un procent de
96% privind percepția subiectivă a sărăciei, iar Republica Cehă are un procent de 65%, conform
imaginii de mai jos care fa ce referire la ponderea celor care cred că sărăcia este generalizată.

196 Ibidem , p.8
197 European Commission, „ Commission Staff Working Document country Report Czech Republic 2016 ”, Brussels,
26.02.2016, p.22, http://ec.europa.eu/europ e2020/pdf/csr2016/cr2016_czech_en.pdf
198 Ibidem , p.63 -66

67

Notă: Cătălin Zamfir, „ Institutul de Cercetare a Calității Vieții – Raport Social al ICCV 2011 – România,
răspunsuri la criză ”, Academia Română, Institutul Național de Cercetări Econom ice, București, 2011, p.57

Notă: Cătălin Zamfir, „ Institutul de Cercetare a Calității Vieții – Raport Social al ICCV 2011 – România,
răspunsuri la criză ”, Academia Română, Institutul Național de Cercetări Economice, București, 2011, p.59

68
Făcând o anali ză comparativă între perioada 2009 -2014, România s -a clasat pe primul loc
din cele 28 state membre ale UE în acest domeniu. Astfel, conform Tabelului 2 din Anexă , putem
remarca faptul că în anul 2014 România a ocupat prima poziție a persoanelor aflate în r isc de
sărăcie sau excluziune socialăpe grupe de vârstă din UE, înregistrând 40,3%, comparativ cu
Republica Cehă care a avut 14,8%. Cel mai ridicat procent îl regăsim la persoanele minore cu
vârste sub 18 ani, fiind cei mai afectați de această problemă – 50,7% România și 19,5%
Republica Cehă. Următoarea categorie care se confruntă cu sărăcia sau excluziunea socială sunt
tinerii cu vârste cuprinse între 18 -24 de ani, iar următoarea grupă de vârstă cuprinde persoanele
între 25 -49 de ani.
Totodată, din anul 20 07 până în anul 2010 rata sărăciei din România a avut o ușoară
scădere, de la 24,8% la 21,1%, însă din 2011 până în 2014 a crescut foarte rapid de la 22,2% la
25,4%, ceea ce este foarte îngrijorător în comparație cu nivelul UE.

Rata sărăciei în perioada 2 007-2014

Notă: Institutul Național de Statistică, p.30, aprilie 2016
http://www.revistadestatistica.ro/supliment/wp -content/uploads/20 16/09/Brosura.INS -A5-08.06.16 –
Final2.pdf

Așadar, după ce am analizat în mod comparativ evoluția celor două state membre ale UE,
se poate remarca cu ușurință faptul că România deține primele locuri privind sărăcia sau
excluziunea sociala încă din anul ade rării la UE, din 2007, în timp ce Republica Cehă ocupă
ultima poziție, ceea ce înseamnă că este țara cu cele mai mici procente înregistrate la nivelul UE.

69
Conform Eurostat, cel mai scăzut risc de sărăcie l -a înregistrat Cehia, stat în care
procentul s -a diminuat de la 19,65% în 2005, la 14,8% în 2014. Pe de altă parte, cel mai ridicat
risc îl are România, cu toate că procentul său a scăzut de la 45,9% în anul 2007, anul aderării la
UE, ajungand la 40,2% în anul 2014. După cum se poate observa în imaginea de mai jos, acest
procent este cel mai ridicat în cadrul UE. Situația României necesită atenție, statul demonstrând
vulnerabilitate, instabilitate, dezechilibru în ceea ce privește combaterea riscului de sărăciei, a
șomajului și a excluziunii sociale a popul ației.199

Sursa : Eurostat, „Europe 2020 î n Rom ânia”

Conform studiilor, România este plasată pe primul loc privind acest fenomen, cel al
sărăciei, în comparație cu celelalte țări ale Uniunii Europene, rata fiind de 1,9%, acest fenomen
se datorează următor ilor factori: diferențele de venit pe cap de locuitor; performanțe economice
slabe; dar și creșterea inegalității în zece ani de tranziție.200
Conform datelor publicate de Guvernul României , rata șomajului în România se va
reduce de la 7,3% la 6,7% în 2017, în condițiile în care inflația continuă să scadă .201

199Eurostat, „ Europe 2020 in Romania”, http://ec.europa.eu/europe2020/europe -2020 -in-your-
country/romania/progress -towards -2020 -targets/index_en.html , site accesat pe 25.02.2017
200 Tesliuc Cornelia Mihaela, Pop Lucian, „ Sărăcia și sistemul de protecție socială ”, Editura Polirom, București,
2001, p.24
201 Guvernul României, „Program de convergență 2014 -2017 ”, publicat în aprilie 2014,
p.17, http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2014/cp2014_romania_ro.pdf

70

Sursa: Guvernul României, „Program de convergență 2014 -2017 ”

Se presupune că Strategia Europa 2020 este aceea de a atinge obiectivul propus și anume:
ca în anul 2020 să existe 20 de miliaone de persoane aflate în prag de sărăcie, șomaj sau
excluziune socială, însă acest scop nu poate fi atins, deoar ece se estimează că vor exista peste
96,4 milioane de persoane expuse acestui risc. Acest obiectiv propus de UE pare unul
excepțional, dar care nu poate fi re alizat până în 2020, deoarece în anul 2009, când a început
criza economică au existat 114 milioane de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziunii
sociale, iar în 2015 au fost înregistrate 124 milioane de persoane.202 De aceea este puțin probabil
să fie îndeplinit indicatorul propus de UE pentru anul 2020. Probabil vor rămâne aproximativ
100 miliaone de persoane, existând în continuare diferențe foarte mari între statele membre ale
UE.
Toate aceste date empirice provin din partea studiilo r realizate d e Uniunea Europeană și
demonstrează faptul c ă existe diferenăe semnificative î ntre statele membre ale Uniunii. După
cum se poate observa, între România și Republica Cehă există multe dosebiri, datorit ă faptului c ă
Cehia a știut cum să facă față provoc ărilor din perioada crizei financiare, ș i a gestionat foarte
bine economia ță rii.

202 European Commission, „ Communication from the Commis sion to the Europen Parliament, the Council, the
European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions ”, Brussels, 19.03.2014, p.25
http://ec.europa.eu/eur ope2020/pdf/europe2020stocktaking_annex_en.pdf

71
Ratele sărăciei relative și ancorate în timp prognozate, 2012 -2020

Sursa: Estimări ale Băncii Mondiale bazate pe datele EU -SILC și pe cele trei scenarii
principale203

1.7 Recomandă ri ale Consiliului din 12 iulie 2016

Raportul Consiliului privind Programul Național de Reformă și Programul de
Convergență pentru anul 2016 din România
Ținând cont de faptul că în fiecare an Comisia emite rapoarte pentru fiecare stat membru
în par te al UE, a analizat strategia de ocupare a forței de muncă și pune accent pe trei piloni cum
ar fi: relansarea investițiilor, urmărirea reformei structurale pentru modernizarea economiilor și
politicile fiscale responsabile.204În cazul României, Comisia a adoptat mecanisme de alertă,
deoarece țara noastră este una dintre statele membre pentru care revizuirea se face mai

203Strategia Națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei 2015 -2020, Ministerul Muncii, Familiei,
Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, p.23 file:///C:/Users/Diana/Downloads/2015 -04-
17_Anexa1_ProiectHG_SIS.pdf
204European Commission, EUROPE 2020, European Semester 2016 http://ec.europa.eu/europe2020/making -it-
happen/country -specific -recommendations/index_en.htm , accesat pe 3.06.2017

72
aprofundată. Analiza Comisiei conduce la concluzia că România nu se confruntă cu dezechilibre
macroeconomice, iar rată datoriei publice în PIB va rămâne sub 40%.205
De asemenea, Consiliul consideră că România riscă să nu se conformeze la directivele
privind pactul de stabilitate și de creștere, având nevoie de măsuri suplimentare pentru siguranța
țării. Chiar dacă din anul 2015 șomajul a scăzut , pe termen lung va fi sub media UE, iar rata de
ocupare a forței de muncă a crescut, datorită faptului că au fost îmbunătățite condițiile de muncă.
Cu toate acestea, vor exista provocări semnificative cum ar fi: rata crescută a tinerilor șomeri și
lipsa e ducației. De aceea s -a recomandat să se adopte o procedură de acordare a unui sprijin
adoptat diferitelor categorii de șomeri, însă această măsură nu a fost încă implementată .206
Salariul minim din România continuă să fie cel mai scăzut din UE, chiar dacă acesta a
crescut substanțial după anul 2013. S -a propus o reformă pentru stabilirea salariului minim, însă
nu există directive sau criterii clare care să ia în considerare impactul asupra creării de locuri de
muncă și a competitivității. Conform raportului publicat de Comisie, România are cele mai mari
riscuri de sărăcie sau excluziune socială din UE. Calitatea pieței muncii și a învățământului
superior este limitată, iar participarea adulților la educație este foarte scăzută .207
În plus, Consiliul a publicat o serie de recomandări specifice fiecărui stat membru UE
pentru perioada 2016 -2017, referitoare la politicile economice și sociale, iar pentru România
recomandă următoarele acțiuni: ANOFM (Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă) să
consolideze ser vicii pentru persoanele ce se află în căutarea unui loc de muncă și pentru t inerii
șomeri; să se stabilească criteriile privind salariul minim; să sporească educația de calitate și să
îmbunătățească serviciile publice.208
Concluzia este că România este în ur mă privind măsurile pe care Comisia le -a propus și
are întârzieri în adoptarea unor programe sau strategii de dezvoltare, îmbunătățire și reformare a
sărăciei, excluziunii sociale și a forței de muncă. Lipsește planificarea strategică, politicile de
consul tare și elaborarea politicilor bazate pe dovezi rămân absente, iar punerea în aplicare a unor
politici importante în multe domenii rămâne o provocare. Astfel că punerea în aplicare a

205Official Journal of the European Union, Council Recommendation of 12 July 2016 on the 2016 Nationa Reform
Programme of Roman ia and delivering a Council opinion on the 2016 Convergence Programme of Romania,
18.8.2016, p.2 http://eur -lex.europa.eu/legal -content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:3 2016H0818(18)&from=EN ,
accesat pe 3.06.2017
206Ibidem
207 Ibidem , p.3
208Ibidem , p.5

73
programului 2014 -2020 nu a început pe deplin și nu există suficiente proi ecte în curs de
dezvoltare.

Raportul Consiliului privind Programul Național de Reformă și Programul de
Convergență pentru anul 2016 din Republica Cehă
Pentru Republica Cehă nu este nevoie de o analiză aprofundată, deoarece această țară
face progrese națio nale și atinge obiectivele propuse de Strategia Europa 2020. Privid Programul
de Convergență, raportul dintre datoria publică și PIB va scădea de la 41,1% din 2016 la 39,3%
în 2019, iar scenariul macroeconomic este plauzibil. Consiliul consideră că Republ ică Cehă
trebuie să respecte în continuare prevederile Pactului de stabilitate și creștere, iar țintele de
deficit prevăzute începând cu anul 2017 nu au fost suficient de clare.209Pentru această țară există
riscuri de sustenabilitatea fiscală medie pe terme n lung, de aceea Guvernul trebuie să adopte un
buget care să garanteze viabilitatea pe termen lung. Investițiile R.Cehe rămân sub nivelul UE. Au
fost înregistrate creșteri semnificative privind investițiile în cercetare și dezvoltare, însă
rezultatele sunt slabe; sistemul de cercetare din Cehia se află în fază de punere în aplicare a
reforme lor de guvernare cu întârziere, cu un progres lent.210
În ceea ce privește mediul academic și întreprinderile private există legături bine
consolidate, însă există insituț ii de cercetare care nu iau în considerare nivelul de cooperare cu
întreprinderile. Se dezvoltă un nou sistem de carieră pentru profesori și pedagogi, iar rezultatele
educaționale sunt bune.Situația pieței de muncă se îmbunătățește, dar rata de ocupare în
grupurile vulnerabile este în creștere, având un nivel de calificare scăzut, de aceea este nevoie de
politici active bine direcționate privind piața forței de muncă și servicii individualizate. În urma
analizei făcut de Comisie privind Programul Național de Reforma și măsurile luate în urma
recomandărilor, Republica Cehă trebuie să aibă în vedere dezvoltarea fiscală durabilă, să
respecte normele UE, să consolideze guvernanță economică globală a UE prin furnizarea de
contribuții la nivelul UE în viitorul n aționa l.211

209Official Journal of the European Union, Council Recommendation of 12 July 2016 on the 2016 Nationa Reform
Programme of the Czech Republic and delivering a Council opinion on t he 2016 Convergence Programme of the
Czech Republic, 18.8.2016, p.2 http://eur -lex.europa.eu/legal –
content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:32016H0818(06)&from=EN , acce sat pe 3.06.2017
210Ibidem , p3
211 Ibidem

74
În final, Consiliul a examinat programul de convergență și este de părere că Republica
Cehă respectă Pactul de stabilitate și creștere și recomandă să ia următoarele măsuri pentru
perioada 2016 -2017: să asigure sustenabilitatea pe termen lung a f inanțelor publice, să ia măsuri
pentru creșterea incluziunii copiilor defavorizați, să îndepărteze obstacolele din piața forței de
muncă și să reducă barierele de reglementare și administrative în calea investițiilor .212
Așadar, ca stat e membre al Uniunii Eu ropene, atât România , cât și Republica Cehă
îndeplinesc obiectivele și prioritățile impuse de UE, aplică principiile și valorile fundamentale
precum: solidaritate, spirit de compromis, consensualitate, îndeplinind rolul de partener egal în
dezvoltarea Uniu nii Europene.

Concluzii
Concluzia pe care o voi relata asupra acestui studiu de caz este aceea că, chiar dacă
domeniile privind sărăcia, excluziunea socială și șomajul sunt greu de realizat pentru Strategia
2020, ace ste probleme vor fi rezolvate ușor ușor în timp, astfel încâ t să nu mai existe diferențe
mari între statele membre ale UE, precum România și Republica Cehă.
Așa cum am observat, criza economică și financiară a lăsat urme adânci în statele slab
dezvoltate, șomajul fiind ridicat, iar investițiile mici. Aceste probleme pot fi reduse, însă este
nevoie de mult efort din partea tuturor statelor membre pentru ca obiectivele propuse de Strategia
2020 să fie îndeplinite. Aceste obiective par atât de simple, însă ele sunt greu de re alizat,
deoarece trebui e să se ț ină cont de faptul că rata de ocupare a forței de muncă trebuie promovată,
educația la fel, să se reducă 20 de milioane de cetățeni europeni care sunt amenințați de sărăcie,
șisă se investească în cetățenii europeni cei mai vulnerabili pentru a cr ește economia.
Prin urmare, politica de coeziune a avut de îndurat multe obstacole de -a lungul timpului,
parcurgând un drum sinuos, însă trebuie să asigure în continuare mijloace financiare necesare
pentru atingerea obiectivelor, iar statele bogate trebu ie să fie solitare cu cele sărace. Deci, chiar și
cu aceste dificultăți întâ mpinate, UE trebuie să continue să finanțeze statele și regiuniloe ce se
confruntă cu astfel de obstacole, pentru ca ele să facă față competitivității Uniunii la nivel
mondial și p entru a se ridica la nivelul celorlalte state membre UE cu o economie prosperă.

212Ibidem , p4

75
CONCLUZII

Concluzia pe care o voi extrage la final de drum este aceea că există diferențe foarte mari
între cele două state membre ale UE – România și Republica Cehă, însă pe viitor probabil nu vor
mai exista aceste discrepanțe dacă buna guvernanță la nivel local, regional și național este
esențială și birocrația dispare. După cum am observat, obiectivele esențiale ale Uniunii Europene
sunt promovarea locurilor de muncă, red ucerea numărului de șomeri, creându -se platforma de
combatere a sărăciei și a excluziunii sociale, fiind una din cele șapte inițiative emblematice ale
Comisiei Europene. Acesta este m odul în care nivelul de trai al statelor membre din UE poate fi
îmbunătăț it, iar c u ajutorul acestei platforme persoanele care se află în prag de sărăcie sau sunt
excluse din societate li se va acorda șansa de a duce o viață demă și de a juca un rol activ în
societate. Astfel, statele membre au creat un angajamanet comun în car e vor stabili acțiuni pentru
garantarea coeziunii sociale. Cele 28 țări membre ale UE trebuie să fie eficace și eficiente pentru
a ajuta cetățenii europeni cei mai vulnerabili pentru o Europă cât mai prosperă și solitară. Deci,
obiectivul acestei lucrări de licență a fost îndeplinit/atins, înțelegând motivele pentru care există
diferențe foarte mari între statele membre din UE, și mai ales de ce România se află printre cele
mai sărace țări din UE.
Pornind de la numeroasele lucrări și rapoarte realizate de Comisia Europeană, sau
Consiliul European, și aj ungând la interpretarea datelorși a rapoartelor în ceea ce privește
eficiența politicii de coeziune în interiorul unui stat, pot spune faptul că acțiunile de sărăcie sau
excluziunea socială pot fi diminuate, iar astfel ipoteza mea de cercetare de la care am plecat
poate fi confirmată/fondată . Astfel, am putut răspunde la întrebările de cercetare adresate la
începutul lucrării, și anume cele legate de principalii factori care determină sărăcia sau
excluziunea s ocială, am putut vedea care au fost și care sunt în continuare punctele slabe ale
României privind politica de coeziune, care sunt rezultate avut în urma procesului de aderare, cât
și evoluția sa. De asemenea, am observat care au fost punctele forte pe car e Republica Cehă le -a
adoptat după criza financiară, nefiind atât de afectată precum România. În schimb, Cehia a
adoptat măsuri importante, a tratat cu mare seriozitate problemele ce țin de sărăcie, șomaj sau
excluziune socială, reușind să diminueze acest fenomen și clasându -se pe axa cu cele mai sărace
țări din UE.

76
În plu, a m putut observa faptul că politica de coeziune este un adevărat motor de creștere
economică și joacă un rol cheie în modernizarea instituțiilor din întreaga Europă, îmbunătățind
dezvolt area integrării persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, asigurând
creșterea competitivității și o dezvoltare socio -economică între regiuni și țări. Astfel, fiecare țară
membră a UE poate beneficia de pe urma acestei politici, oferind oportunitatea și adaptarea
rapidă a procesului de dezvoltare.
Din punctul meu de vedere, chiar dacă Comisia încearcă să dovedească anual, prin
rapoarte, faptul că fondurile structurale au sporit cu mult coeziunea în UE, de fapt, în realitate
acest lucru nu este foarte vizibil, în sensul că există o dovadă reală, și anume rata șomajului
foarte ridicată în țările slab dezvoltate (precum România), cât și sărăcia, sau excluziunea socială.
Deci, cheltuielile din fondurile structurale cu politica UE de coeziune s unt evaluate pe criterii
politice, nu economice.
După cum am observat, cetățenii români nu se pot bucura de calitatea vieții precum cei
din Republica Cehă, deoarece standardul de viață este foarte scăzut, cu o instabilitate economică,
dar și politică, unde birocrația și cor upția sunt prezente în sistemul actual.
Așadar, după cum am observat beneficiarii politicii de coeziune sunt regiunile dezvoltate
ale statelor membre care beneficiază de finanțări semnificative cu scopul de a stimula
competitivitatea reg iunilor și orașelor din Europa, promovând și încurajând crearea de noi locuri
de muncă, reducând sărăcia și excluziunea socială. Cu toate acestea, se dorește o forță de muncă
mai competitivă, de bună calitate, din care să facă parte tot mai multe persoane tinere și educate
pentru o Europă mai prosperă în câmpul muncii și pentru o economie stabilă. Metoda
comparativă pe care am realizat -o între cele două state membre ale UE – România vs Republica
Cehă – a fost una eficientă, ajutandu -mă să îmi dau seama de a devăratele probleme cu care țara
noastră se confruntă și este nevoie de mai mult efort pentru a depăși acest obstacol, adoptând o
strategie mai eficientă, precum cea a Cehiei.

77
BIBLIOGRAFIE

Cărți și articole :

• Atkinson, A. B., „Social Exclusion, Pov erty and Unemployment’ in Hills, J. (ed.)
‘Exclusion, Employment and Opportunity ”, Centre for Analysis of Social Exclusion
(CASE), London School of Economics, London, 1998
• Baldwin, Richard, „ Towards an Integrated Europe ”, Macmillan Press Ltd., London, 1994
• Bărbulescu, I.Gheorghe „ Dicționar explicativ trilingv al Uniunii
Europene ”,edituraPolirom, Iași, 2009
• Bărbulescu, Iordan Gheorghe „ Uniunea Europeană – Politicile Extinderii ”, editura
Tritonic, București, 2006
• Bărbulescu, Iordan Gheorghe, „ Procesul decizio nal in Uniunea Europeană ”, editura
Polirom, Iași, 2008
• Bârgăoanu, Alina; Negrea, Elena „ Comunicarea în Uniune Europeană ”, editura
Comunicare.ro, SNSPA, București 2011
• Briciu, Cosmin, „ Strategia de incluziune socială și măsurarea incluziunii sociala:
Traini ng în servicii integrate de asistență socială” , Vol. II
• Brustur, Camelia, „ Excluziunea socială ”, 3 iunie 2015 http://paemfortis.ro/excluziunea –
sociala/
• Buzducea, Doru, „ Economia socială a grupurilor vulnerabile ”, Editura Polirom, Iași,
2013
• Comisia Europeană, „ 60 de motive bune pentru Uniunea Europeană. De ce avem nevoie
de Uniunea Europeană ”, 2017
• Comisia Europeană, Cartea albă privind viitorul Europei, „ Reflecții și scenarii pentru
UE-27 până în 20 25”, Bruxelles, din 1 martie 2017
• CONSILIUL EUROPEAN „ Concluziile Presedenției ”, Copenhaga, 1993, Bol. CE 6 –
1993, punctele 1.2.6, 1.3 si 1.29
• Costea, Maria; Simion Costea, „ Integrarea României în Uniunea Europeană ”, Institutul
European, 2007
• Dumont, Gerard -Francois, „ L;identite de l;Europe ”, C.R.D.P, 1997
• Gog, Radu, „ Acțiuni și strategii ale României pentru integrarea în Uniunea Europeană ”,
în Vasile Vese și Adrian Ivan (coord.) „ Paradigme în relțtiile internaționale ”, Accent,
Cluj-Napoca, 2001
• Ionescu, Vi ctor„ Grecia la cârma Uniunii Eropene ”, Nr.31, martie 2003
• Leovaridis, Cristina, „ Calitatea vieții angajatorilor și natura muncii în țările memebre
UE”, Revista Română de Sociologie, București, 2011, Eurostat (2010b), Europe in
Figures. Eurostat Yearbook 20 10
• Leovaridis, Cristina, „ Revista Română de Sociologie ”, Calitatea vieții angajaților înalt
calificați din Ungaria. Opinia experților în domeniu, 2012
• Mazilu, Dumitru„ Integrare Europeană. Drept Comunitar și Instituții Europene ”, editia a
V-a, editura Lumi na Lex, București, 2007

78
• O inițiativă a Uniunii Europene, „ Platforma europeană de combatere a săcăriei și a
excluziunii sociale: un cadru european pentru coeziunea socială și teritorială” ,
Luxemburg, 2011
• Pascariu, Gabriel; Stănculescu, Manuela Sofia; Jula Dorin; Luțaș Mihala, „ Politica de
coeziune a UE și dezvoltarea economiă și socială la nivel regional în România ”,
Institutul European din România 2003
• Preda Marian, „ Politica socială românească între sărăcie și globalizare ”, EDITURA
Polirom, București, 20 02
• Șeitan Mihai; Rotaru Carnelia; Rădulescu Gabriela, „ Studii analizate asupra bunelor
practici privind egalitatea de șanse, dezvoltate în cadrul altor programe la nivel central
și local ”, Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional
Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 -2013 „Investește în oameni”, Asociația
Oamenilor de Afaceri, Argeș, februarie 2015, p.2
• Sheldon H. Danzinger; Robert H. Haveman, „Understanding Poverty ”RUSSELL SAGE
FOUNDATION BOOKS AT HARVARD UNIVERSITY PRE SS, 2001
• Soițu, Laurențiu, „ Dimensiuni ale consilierii educaționale”, Institutul European, Iași,
2014
• Teslui Cornelia; Pop Lucian; Pop Lucian, „ Sărăcia și sistemul de protecție socială ”,
Editura Polirom, București, 2001
• Țițian, Emilia; Boboc, Cristina, „ Piața muncii din România – persoane vulnerabile și
vulnerabilități” , Academia de Studii Economice, București, RevistaRomânia de
Statisticănr.5/2011, p.4
• Voiculescu Loredana, a publicat un articol pe Republica, pe data de 6.10.2016
http://republica.ro/zeu -ca-stat-ii-dau-venitul -minim -garantat -iar-omul -are-mercedes -la-
poarta -ministrul -muncii -la-interviurile
• Wallace Helen; Pollack Mark; Young Alasdair, „Elaborarea politicilor în Uniunea
Europeană ”, editia a VI -a, Oxford University Press, 2010, publicată în limba română de
către Institutul European din România în decembrie 2011
• Zamfir, Cătălin „ Raport social al ICCV 2011, R omânia: răspunsuri la criză”, Academia
Română – Institutul de Cercetare a Calității Vieții, București, 2011

Rapoarte, analize, studii:

• Ambasada Republicii Cehe în București, „ Istoria Cehă” , articol publicat pe 6.01.2015,
http://www.mzv.cz/bucharest/ro/informatii_despre_cehia/istorie/istoria_ceha.html
• Articol publicat de Confederații, intitulat „Uniunea Europeană”, accesat pe 25.05.2017
http://www.confederatii.ro/article/3171/Uniunea -Europeana
• Comisia Europeană, „ Introducere în politica de coeziune a UE 2014 -2020 ”, publicat în
iunie 2014,
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/basic/basic_2014_ro.pdf
• Comisia European ӑ, „Strategia Europa 2020, O strategie europeană pentru o creștere
inteligentă, ecologică și favorabilă inc luziunii” , Bruxelles, 2010, p.5 http://eur –
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2010:2020:FIN:RO:PDF

79
• Comisia Europenă, „ Fondurile structurale și investiț iile europene 2014 -2020, Politica
regională și urbană”, noiembrie 2015 , Bruxelle s, UE 2016,
file:///C:/Users/Petcu/Downloads/KN0414735RON_002.pdf
• Comunicare a Comisiei că tre Parlamentul Eu ropean, Consiliul Comitetului Economic si
Social European si Comitetul Regiunilor, „ Bilanț ul Stra tegiei Europa 2020 pentru o
creștere inteligen tă, durabil ă și favorabilă incluziunii”, 5.3.2014
http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/europe2020stocktaking_ro.pdf
• Comunicat de presă al Comisiei Europene, „ Previziunile economice din toamna anului
2016: O creștere modestă, într -o perioadă dificilă”, articol publicat la Bruxelles,
9.09.2016, http://europa.eu/rapid/press -release_IP -16-3611_ro.html
• Comunicatul Comisiei către Parlamentul European, Consiliul, Comitetului Economic și
Social European și Comitetul Regiunilor, „ Rezultatele consultării publice privind
Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii ”,
Bruxelles, 2.3.2015
http://www.mae.ro/sites/default/files/file/2015/pdf/2015.03.13_rezultate_consultare_publ
ica.pdf
• European Commission, „ Commission Staff Working Document country Report Czech
Republic 2016 ”, Brussels, 26.02.2016,
http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2016/cr2016_czech_en.pdf
• European Commission, „ Communication from the Commission to the Europen
Parliament, the Council, the European Economic and Social Committee and the
Committee of the Regions ”, Brussels, 19.03.2014,
http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/europe2020stocktaking_annex_en.pdf
• European Commission, „ European semester thematic fiche poverty and social
exclusion”, 2016
http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/themes/2016/poverty_social_exclusion_201605.pdf
• European Commission, „ Report from the Commission to the European Parliament, the
Council, the Europea Central Bank and the European Economic and Social Committee ”,
Brussels, 26.11.2015,
http://ec.europa.eu/europe2020 /pdf/2016/ags2016_alert_mechanism_report_en.pdf
• European Commission, „ Spring 2017 Economic Forecast -Romania ”,
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/ecfin_f orecast_spring_110517_ro_en.pdf ,
• Europen Commission, „ Recommendation for a Council recommendation on the 2016
national reform program of the Cech Republic and delivering a Council opinion on the
2016 convergence programme of the Czech Republic” , Brussels , 18.05.2016,
http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2016/csr2016_czech_en.pdf
• Eurostat, Statisctics Explained, „ Europe 2020 indicators – poverty and social exclusion ”,
date from March 2017, http://ec.europa.eu/eurostat/statistics –
explained/index.php/Europe_2020_indicators_ –
_pover ty_and_social_exclusion#Methodology_.2F_Metadata
• Eurostat, Statistics Explained, „ Employment statistics ”, date from November 2016
http://ec.europa.eu/eurosta t/statistics -explained/index.php/Employment_statistics
• Eurostat, Statistics Explained,„ PIB-ul la nivel regional ”, publicat în martie 2016
http://ec.europ a.eu/eurostat/statistics -explained/index.php/GDP_at_regional_level/ro

80
• Eurostat, Table, „ Graffic in work at risk of povertly rate”, actualizat in 2016,
http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tsdsc3
20&plugin=1
• Guvernul României, „Program de convergență 2014 -2017 ”, publicat în aprilie 2014,
p.17, http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2014/cp2014_romania_ro.pdf
• Insitutul European din România, „ Politici privind piața muncii și ocuparea forței de
muncă ”, 2005, http://beta.i er.ro/documente/formare/Piata_muncii.pdf
• Insitutul Național de Statistică, secțiunea Dimensiuni ale incluziunii sociale în România –
format xls, tabel 26, publicat la 28/11/2016
http://www.insse.ro/cms/ro/content/dimensiuni -ale-incluziunii -sociale -%C3%AEn –
rom%C3%A2nia
• Institutul Național de Statistiă, „ Șomajul ” Comunicat de presă din mai 2014, p.3, accesat
pe 20.02.2017
http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/somaj%20BIM/a14/somaj%20BIM_
MAR14r.pdf
• Institutul Național de Statistică, Comunicat de Presă, raport privind „ Ocuparea și șomajul
în trimestrul II 2014” , accesat la 20/04/2017
http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/somaj/somaj_IIr_14.pdf
• Institutul Național de Statistică , p.30, aprilie 2016
http://www.revistadestatistica.ro/supliment/wp -content/uploads/2016/09/Brosura.INS –
A5-08.06.16 -Final2.pdf
• Ministerul Muncii, Famil iei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, „ Strategia
Națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei 2015 -2020”
file:///C:/Users/Diana/Downloads/2015 -04-17_Anexa1_ProiectHG_SIS.pdf
• Monitorul Oficial, Partea I, nr,287, mai 2013 – OUG nr. 42/2013 privind venitul minim
garantat, precum și pentru modificarea Legii nr. 277/2010 privind alocația pentru
susținerea familiei
http://www.dreptonline.ro/legislatie/oug_42_2013_modificare_lege_416_2001_venitul_
minim_garantat_modificare_alocatia_pentru_sustinere a_familiei.php
• Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate – versiune actualizată în
februarie 2017, p.15 http://www.fonduri –
ue.ro/images/ files/programe/ALTE/Programme_2014RO05FMOP001_3_1_ro.pdf
• Raport al Comisiei Europene privind mecanismul de alertă 2016, întocmit în conformitate
cu art 3 si 4 din Regulamentul UE nr 1176/2011 privind prevenirea și corectarea
dezechilibrelor macroeconomice , Bruxelles, 26.11.2016, http://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52015DC0691&from=EN
• Raport realizat de Uniunea Europeană, „ Politica europ eană de coeziune în România” ,
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/country2009/ro_ro.pdf
• Regulamentul (CE) nr.1083/2006 al Consiliulu i din 11 iulie 2006 http://eur –
lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32006R1083&from=RO
• Revista oamenilor de afaceri Capital, „ Ministerul Muncii:Rat a sărăciei are în jur de 2,5
milioane persoane în România ”, articol publicat pe 7.04.2016,
http://www.capital.ro/ministerul -muncii -rata-saraciei -are-in-jur-de-25-milioane -persoane –
in-romania.html
• Studiul realizat de Programul Operațional Regio, „ Situația forței de muncă în Regiunea
Centru și nevoile de dezvoltare ale sistemului de formare profesională ”, Alba Iulia, 2016,

81
http://www.adrcentru.ro/Document_Files/ADStudiiRegionale/00002181/rmvmv_Studiu
%20forta%20de%20munca%20si%20pregatirea%20profe sionala.pdf
• The World Bank in Romania, April 2017
http://pubdocs.worldbank.org/en/750891492616166030/Romania -Snapshot –
19Apr2017.pdf
• Tratatul de la Nisa din 2001 http://cronicaeuropeana.ro/wp -content/uploads/2011/08/nisa –
2001.pdf
• Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2015 -02-
26_Tratatul_privind_funct_UE.pdf
• Uniunea Europeană „ Politica privind piața muncii și ocuparea forței de muncă”,
Institutul European din România, 2005, c apitolul I,
http://beta.ier.ro/documente/formare/Piata_muncii.pdf
• Uniunea Europeană, „Politica de coeziune 2014 -2020 Investiții în creștere economică și
ocuparea forței de muncă” , Luxembur g: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene,
2011, http://www.fonduri -structurale.ro/Document_Files//fs2014 –
2020/00010115/e1tie_Brosura%20de%20prezentare%20PC%202014%20 -%202020.pdf
• Uniunea Europeană, „ Versiune consolidată a tratelor. Carta drepturilor fundamentale ”,
art.145, 146, 147, 208, Protocolul nr 28 privind coeziunea economic, social ă și teritorială ,
martie, 2010, https://europa.eu/european –
union/sites/europaeu/files/eu_citizenship/consolidated -treaties_ro.pdf#page=113
• Uniunea Euro peană, Sprijin pentru educație și formare profesională în Europa,
„Comunicatul de la Bruges” , Luxemburg, 2012
http://ec.europa.eu/dgs/educat ion_culture/repository/education/library/publications/2011/
bruges_ro.pdf
• UniuneaEuropeană, Politica regională, „ Politica de coeziune 2007 -2013 -România ” ,
Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene , 2007,
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/regulation/pdf/2007/publicat
ions/guide2007_ro.pdf
• Vougiouka Anna – specialist în domeniul științelor so ciale – Proiect Posdru 84, „ O
intervenție integrată în vederea consolidării antreprenoriatului social al femeilor
vulnerabile „Excluziunea socială și Incluziunea socială ”, 2011, p.4
http://posdru.afiprofamilia.ro/docs/Materiale%20curs/program%20educational%201/MO
DUL%202%20EXCLUZIUNE%20SI%20INCLUZIUNE%20SOCIALA.pdf

Presă :

• Ziarul Cotidianul, „Cum vede Banca Mo ndială creșterea economiei românești in 2017”,
articol publicat pe 11.01.2017, http://www.cotidianul.ro/cum -vede -banca -mondiala –
cresterea -economiei -romanesti -in-2017 -294381/
• Comunicat de presă relatat de Comisia Europeană, „ Previziunile economice de iarnă din
2017: Navigând prin ape agitate ”, Bruxelles, 13.02.2017 http://europa.eu/rap id/press –
release_IP -17-251_ro.htm
• Mediafax, Eurostat: Șomajul în rândul tinrilor români, peste media europeană, articol
publicat pe 1 decembrie 2016, http://www.mediafax.ro/economic/eurostat -somajul -in-
randul -tinerilor -romani -peste -media -europeana -16012094

82
• Agerpres, „ Eurostat:Rata șomajului în UE a scăzut la 8% în februarie, cel mai redus
nivel din 2009 ”, articol publicat pe 3.04.2017,
https://www.agerpres.ro/economie/2017/04/03/eurostat -rata-somajului -in-ue-a-scazut -la-
8-in-februarie -cel-mai-redus -nivel -din-2009 -13-52-57

Site-uri web :

• http://europa.eu/pol/socio/index_ro.htm , Uniunea Europeană, „ Ocuparea forței de muncă
și afaceri sociale”
• https://www.eurofound.europa.eu/ro/countries/Czech%20Republic
• http://www.anofm.ro/statistica , Pagină oficilă a Agenției Naționale de Ocupare a Forței
de Muncă, Secțiunea Statistic ă
• http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/funding/social -fund/ , Comisia Europeană, Fondul
Social European
• http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tessi17
2&plugin=1 , Eurostat, Graffic my overcrowing rate by povertly status -EU -SILC
survey, actualizat in 2016
• http://ec.europa.eu/europe2020/making -it-happen/annual -growth -surveys/index_en.htm ,
Europe 2020, Annual Growth Survey 2016
• http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_5.1.1.html ,
Parlamentul European, „ Coeziunea economiă, socială și teritorială”
• https://www.eurofound.europa.eu/observatories/eurwork/industrial -relations –
dictionary/european -social -model , EurWork, European social model
• www.europa.eu
• https://ec.europa.eu/commission/index_en
• http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=325&langId=ro Pagină oficială a Comisiei
Europene, sectiunea„ Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune”EFS –
Fondul Social European
• http://ec.europa.eu/romania/eu_romania/index_ro.htm , Site-ul oficial al Comisiei
Europene, Reprezentanță în România, secțiunea UE și România
• https://www.mae.ro/node/1540 , Ministerul Afacerilor Interne, „ Drumul României către
UE”
• https://www.mae.ro/sites/default/files/file/mae_old/upload/pdf/cronologia_relatiilor_rom
%C3%A2nia_ue.pdf , MAE, „ Cronologia relațiilor România -UE”
• http://bern.mae.ro/local -news/14 11, Ambasada României în Confederația Elvețiană,
Parcursul României de la aderarea în UE și până în prezent
• https://www.mae.ro/node/26928 , Pagină Oficială a Ministerului Afacerilor Externe,
Strategia Europa 2020 , Consultare publică privind Strategia Europa 2020
• http://www.prefecturabraila.ro/integrare/istoric_ue1.htm , Procesul de integrare europeană
• http://www.mfa.gov.md/gae/ghid.cehia.html , Ghid de afaceri, Cehia
• http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=961&langId=ro , Comisia Europeană,
„Platforma europeană de combater e a sărăciei și a excluziunii sociale”
• http://arhiva.euractiv.ro/uniunea –
europeana/articles%7 CdisplayArticle/articleID_26236/Combaterea -somajului -in-randul –

83
tinerilor -o-prioritate -a-UE.html , Combaterea șomajului în rândul tinerilor: o prioritate a
UE
• http://ec.europa.eu/europe2020/europe -2020 -in-your-country/romania/index_ro.htm ,
Pagină oficială a Comisiei Europene, „ Europa 2020 în România ”, secțiunea Recomandări
de politică
• http://ec.eu ropa.eu/social/main.jsp?catId=1081&langId=ro , Pagina oficială a Comisiei
Europene, „ Programul european pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială
(EaSI)”
• http://www.inforegio.ro/ro/por -2014-2020.html , Regio, Programul Operaționl Regional
2014 -2020
• http://www.fonduri -ue.ro/ , Fonduri Europene Structurale și de Investiții 2014 -2020
• http://www.fonduri -ue.ro /poad -2014 , Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor
Dezavantajate (POAD) 2014 -2020
• http://www.fonduri -ue.ro/pocu -2014 , Programul Operațional Capital Uman (POCU)
2014 -2020
• http://www.fonduri -ue.ro/poc -2014 , Program Operațional Competitivitate (POC) 2014 –
2020
• http://www.fonduri -ue.ro/por -2014 , Programul Operațional Regional (POR) 2014 -2020
• http://ec.europa.eu/eurostat/web/income -and-living -conditions/statistics -illustrated ,
Eurostat, statistici ilustrative privind persoanele aflate in risc de saracie sau excluziu ne
sociala
• http://ec.europa.eu/europe2020/europe -2020 -in-your-country/ceska -republika/country –
specific -recommendations/ind ex_en.htm , European Commission, Europe 2020 in the
Czech Republic
• https://www.mae.ro/node/35919 , Ministerul Afacerilor Externe, „ O nouă Agendă pentru
dezvoltarea durabilă ”, actualizat în februarie 2016
• http://ec.europa.eu/europe2020/europe -2020 -in-your-country/ceska -republika/country –
specific -recommendations/index_en.htm , European Commission, EUROPE 2020, Eurpe
2020 in the Czech Republic
• http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_5.10.3.html ,
Pagina oficialӑ a Parlamentului European, secțiunea „ Politica de ocupare a forței de
muncӑ”
• http://fondurile -euro.ro/coeziune/politica -coeziune.php , Fonduri de coeziune, „ Politica de
coeziune a UE 2 014-2020
• https://www.librabank.ro/programe_finantare_europeana_nerambursabila_2014 -2020 ,
Libra Bank, „ Programe finanțare europeană nerambursabile 2014 -2020”
• http://ec.europa.eu/europe2020/making -it-happen/country -specific –
recommendations/index_en.htm , European Commission, EUROPE 2020, European
Semester 2016
• http://eur -lex.europa.eu/legal –
content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:32016H0818(18)&from=EN , Official Journal of the
European Union, Council Recommendation of 12 July 2016 on the 2016 Nationa Reform
Programme of Romania and delivering a Council opinion on the 2016 Convergence
Programme of Romania, 18.8.2016

84
• http://eur -lex.eu ropa.eu/legal –
content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:32016H0818(06)&from=EN , Official Journal of the
European Union, Council Recommendation of 12 July 2016 on the 2016 Nationa Reform
Programme of the Czech Republic and delivering a Council opinion on the 2016
Conv ergence Programme of the Czech Republic, 18.8.2016

Anexe
Figura 1

Sursa: Marian Preda, „Politica socială românească între sărăcie și globalizare”, EDITURA
Polirom, București, 2002, p.165

85
Figura 2

Sursa: Comisia Europeană – Introducere în Politica de coeziune a UE 2014 -2020

86
Figura 3

Sursă: Eurostat, Statistic on Income and Living Conditions (EU -SILC)

87
Tabel1

88
Tabel 2