Școala Națională de Studii Politice și Administrative [625395]
Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Facultatea de Științe Politice
Master Sociologie Aplicată. Devianță și Ordine Socială.
LUCRARE DE DISERTAȚIE
Coordonator științific: Absolvent: [anonimizat].Univ.Dr. Alfred Bulai Georgiana Beatrice Panait
București, Iulie 2019
Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Facultatea de Științe Politice
Master Sociologie Aplicată. Devianță și Ordine Socială.
PERCEPȚIA TINERILOR ȘI ADULȚILOR
ASUPRA VIOLENȚEI DOMESTICE
Coordonator științific: Absolvent: [anonimizat].Univ.Dr. Alfred Bulai Georgiana Beatrice Panait
București, Iulie 2019
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 1
CAPITOLUL I – VIOLEN ȚA ………………………….. ………………………….. ……………………… 3
1.1.DEFINI ȚII ALE VIOLEN ȚEI ………………………….. ………………………….. …………………… 4
1.2.FORME ALE VIOLEN ȚEI ………………………….. ………………………….. ………………………. 5
1.3.PREVENIREA ȘI COMBATEREA VIOLEN ȚEI….. ……….. …………………………. …………. ..6
Capitolul II – VIOLENȚA DOMESTICĂ ………………………….. ………………………….. …….. 8
2.1.DEFINIȚ IE ȘI TRĂSĂTURI SPECIFICE ALE VIOLEN ȚEI DOMESTICE …………….. 9
2.2.ISTORIC AL VIOLEN ȚEI DOMESTICE ÎN ROMÂNIA ………………………….. ……….. 10
2.3.CAUZE ȘI CONSECINTE ALE VIOLEN ȚEI DOMESTICE ………………………….. …… 12
2.4.COMBATEREA VIOLEN ȚIEI DOMESTICE …………………………….. …………………………15
Capitolul III – OBIECTIVELE, IPOTEZELE ȘI METODOLOGIA CERCETĂRI … 19
3.1.OBIECTIVELE CERCETĂRII ………………………….. ………………………….. ………………… 19
3.2 IPOTEZE ȘI ÎNTREBĂRI DE CERCETARE ………………………….. …………………………. 20
3.3 OPERAȚIONALIZAREA CONCEPTELOR ………………………….. ………………………….. 21
3.4 METODOLOGIE – descrierea metodelor și instrumentelor de cercetare, universul de
cercetare, eșantionul ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 22
3.5 REALIZAREA CERCETĂRII ………………………….. ………………………….. …………………. 23
Capitolul IV – ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR ………………………….. …… 24
4.1.PREZENTAREA ȘI ANALIZA REZULTATELOR CERCETĂRII ……………………….. 24
4.2.INTERPRETAREA DATELOR ………………………….. ………………………….. ……………….. 27
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 33
BIBLIOGRAFIE ȘI SURSE ONLINE ………………………….. ………………………….. …………. 36
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 38
1
INTRODUCERE
Prezenta lucrare de disertație este o analiză detaliată a percepției tinerilor și adulților
asupra violenței domestice, a părerilor acestora despre violența domestică, principalele
aspecte și cauze, principalii factori care determină apariția violenței domestice, modalități de
prevenire și co mbatere a violenței domestice. De asemenea pe lângă analiza el ementelor
menționate anterior se vor analiza și consecințe le violenței domestice și cine sunt cei mai
afectați în urma unui astfel de abuz.
Violența se numără printre temele și problemele actulale ale zilelor noastre, ea fiind o
problemă nu doar în societatea din România , ci și în societățile altor țări ale lumii și se află în
atenția politicienilor, jurnaliștilor și în mod special a sociologilor și cercetătorilor.
Putem afirma faptul că violența este o problemă a unui sistem social și personal car e se
confruntă cu o pierdere a scopurilor și a integrității fie ea materială, fizică sau psihică. De
aceea constatăm o globalizare a interesului față de acest fenomen complex care are ca și
puncte de plecare determinări culturale, econom ice, psihologice ș i sociologice (Unicef.ro,
accesat 09 iunie 2019, ora 15:00). Violența reprzintă problema socială pentru care sunt
necesare programe destinate prevenirii și combaterii sale și pentru învățarea de mijloace
nonviolente de interactiune și rezolvare a problemel or sociale.
Lucrarea de față are ca subiect central această temă, violența domestic ă, deoarece este
un subiect care prezintă interes pentru oricare individ care este membru al societății și
deoarece consider ca este un subiect de actualitate în societat ea și media românească . Fiind un
subiect de actualitate presa scrisă, presa online, televiziunile, mass -media în general
informază tot mai des despre manifestările acestui fenomen. Formele cele mai agresive de
violență: crime, bătăi, violuri, distrugeri ma teriale etc, și cele mai puțin agresive cum este
violența verbală, apar alături de imagini violente care împreună sunt vizualizate zilnic de către
membrii societății. Astfel ele devin una din cauzele apariției diferitelor forme de violență în
societate. Totodată prin prezenta lucrare doresc să surprind în ce proporție populația
participantă la cercetare condamna sau accepta violența domestică, dacă stiu ce reprezintă
aceasta. Care este nivelul de informare și părerea în ceea ce privește modalitățile de pre venire
și combatere a violenț ei domestice. Cercetarea realizată în cadrul prezentei lucrări este
orientată către percepția tinerilor și adulților despre violenț a domestic ă.
Scopul acestei lucrări este de a evidenția și a aduce în atenția tuturor celor int eresați
chiar și reprezentaților autorităților sau asociaților care se ocup ă de prevenirea și combaterea
2
violenței domestice, percepțiile tinerilor și adulților despre violența domestică, și poate
consitui o sursă de informare cu privire la pările populaț iei despre acest fenomen. De
asemenea prezenta lucrare are la bază cercetarea desfășurată în rândul tinerilor și adulților at ât
din mediul rural cât și mediul urban .
Obiectivele acestei teze și cercetări sunt reprezentate de:
Descoperirea și analiza părerilor tinerilor și adulților despre fenomenul violenței
domestice în România, despre prevenirea și combaterea acestui fenomen.
Identificarea cauzelor violenței domestice .
Prezentarea părerilor respondenților privind modalitățil e de stopare a violenței
domestice.
Prin analiza rezultatelor cercetării și elaborarea concluziilor să se poată oferi
perspective în cadrul cercetărilor, în încercarea de a schimba procesul de prevenire și
combatere a violenței domestice , eficientizarea p rocesului de protejare a victimei și
sancționare a agresorului, implementarea de noi programe sau îmbunătățirea celor deja
existente.
Astfel în lucrarea de față voi discuta pentru început despre violență def iniiții și forme
ale violenței , dar și despre prevenirea și combaterea violenței.
În partea a doua a lucrării mă voi axa pe discuția despre violența domestic ă, definiții,
trăsături specifice, istoric al violenței domestice, cauzele și consecințele acesteia, iar în final
voi vorbi despre prevenirea și combaterea violenței domestice .
Partea a treia a lucrării constă în proiectul de c ercetare cu ajutorul căruia am colectat
datele necesare justificării teoriei abordate. În primul subpunct al acestei părți mă voi referi la
obiectivele cercetării, urmând ca mai apoi să ofer detalii cu privire la ipotezele și întrebările
de cercetare, operaționalizarea conceptelor, metodologia (descrierea metodelor și
instrumentelor de cercetare, universul de cercetare, eșantionul) și planul de realizare al
cercetării.
Partea a patra va cuprinde analiza și interpretarea datelor care va fi structurată în două
subpuncte și anume: prezentarea și analiza rezultatelor generale și interpretarea datelor. În
finalul lucrării voi oferi concluziile pe baza analizei rezultatelor cerc etări și voi discuta dacă
obiectivele au fost atinse și dacă întrebărilor de cercetare le -au fost oferite răspunsurile
necesare în urma analizei datelor.
3
Capitolul I
VIOLENȚA
În acest prim capitol al prezentei lucrări am discutat despre violență în general ,
definiții și forme ale violenței și cum poate fi prevenită, combatută și stopat ă violența.
Violența este un fenomen care are multiple manifestări și definiții , este omniprezentă
în viața individului și a grupurilor sociale. Manifestările violenț ei sunt atât de complexe, usor
de recunoscut, fie în calitate de victimă, fie ca observator sau fie ca martor, încat este foarte
greu de definit. Opiniile privind violența sunt foarte diferite de cele mai multe ori datorită
emoțiilor și rațiunea implicate. Nicio form ăa de organizare socială, medii de producție sau
medii sociale nu sunt straine de violență (Muntean & Munteanu,2011).
Violența și comportamentele violente sunt probleme majore ale societății cotidiene
care afectează toate categoriile de vârstă , indiferent de vârsta sau de statutul social ale celor
implicați. Violența este folosită pentru a intimida, umili sau înfricoșa victima. Bărbații deseori
folosesc violența împotriva partenerelor lor intime, inclusiv asupra actualelor sau fostelor
soții, p rietene ori partenere.
Violența apare atunci când o persoană obține și menține puterea și controlul asupra
unei alte persoane, în cadrul unei relații intime. Este un model de comportament, în care
partenerul intim aplică violența fizică, constrângerea, amenințările, intimidarea, izolarea și
abuzul emoțional, sexual și economic pentru a contr ola sau schimba comportamentul celuilalt
partener. Abuzatorul ar putea fi soțul sau fostul soț, concubinul sau partenerul cu care ai o
relație, chiar și dacă nu locui ți împreună.
Violența nu are nicio legătură cu pătura socială din care agresorul sau victima fac
parte, ci poate avea legătură doar cu educația pe care agresorul a primit -o, traumele suferite de
agresor în copilărie sau problemele de natură psihologică p e care agresorul le poate avea.
Kofi Annan, secretar general al ONU, a declarat într-un raport din 2006 publicat pe
site-ul Fondului ONU de dezvoltare pentru femei că: "Violen ța împotriva femeilor și nu
numai este o problem ă de de mari propor tii. Cel pu țin una din trei femei din lume a fost
bătută, forțată să întrețină relații sexuale sau abuzat ă în orice alt mod de-a lungul vie ții, în
multe cazuri de cineva apropiat sau cunoscut. ”
4
1.1.DEFINIȚII ALE VIOLENȚEI
Deși este nevoie de o definiție pentru a cl asifica, sancționa și preveni violența,
procesul de definire al acestui concept este unul dificil și se poate face din mai multe
perspective . Astfel Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește violența astfel: folosirea
intenționtă a forței sau puterii, reală sau sub formă de amenințări, împotriva propriei persoane,
împotriva unei alte persone sau împotriva unui grup sau comunități, din care rezultă sau are o
probabilitate ridicată de a avea ca rezultat rănirea, moartea, afectarea psihologică, af ectarea
dezvoltării sau deprivare (insp.gov.ro, Analiza de situatie, accesat 09 iunie 2019, ora 15:30) .
Violența este agresivitate liberă, manifestare comportamentală a unei stări de
agresivitate. Noțiunea de „violență” este definită prin actele care trimi t la apelul la forță, la
constrângere sau la încălcarea normelor și a drepturilor și libertăților unui individ. Altfel spus,
violența constă în totalitatea comportamentelor agresive pe care un agresor mai puternic fizic
sau moral le directionează către alt e persoane cum ar fi: rele tratamente aplicate minorilor,
acte de violență ale partenerului /partenerei sau chiar acțiuni criminale până la omor. Violența
include toate comportamentele violente, de abuz activ sau pasiv . Altfel spus , violența
reprezintă oric e situație în care ființele umane sunt influențate astfel încât realizările lor
efective, fizice și psihice se află la un nivel mai scăzut decât realizările lor potențiale
(J.Galtung, 1996; apud Curic și Văetiș, 2005).
Violența este indicată de diferența dintre potențial și realitate. Nivelul potențial este
posibil atunci când există oportunitățile necesare și accesul la resurse. Dacă acestea sunt
monopolizate de anumite persoane însemnă că nivelul actual de realizare al altor persoane
scade sub potențialu l lor normal. O delimitare necesară este aceea între aspectul instrumental
și cel emoțional al violenței. Forma instrumentală se deosebește de cea emoțională prin
planificarea acțiunii agresive. Scopul principal nu este acela de a face rău, ci de a obține
anumite rezultate, de a -și menține sau impune puterea sau statutul. Violența emoțională are
loc cu intenția de a face rău cuiva, de a provoca suferința și uneori pentru reducerea t ensiunii
psihice a agresorului (Rachid Amirou, 2003, p. 43).
Violența este considerată a fi un abuz de putere, o modalitate de impunere a puterii
asupra celorlalți dar, în mod paradoxal, ea semnifică uneori și lipsa de putere. În aceast ă
situație, dorința persoanei agresive de a se afirma este atât de puternică încât se transform ă în
agresivitate distructivă și violență.
5
Eric Debarbieux consideră că “violența este dezorganizarea brutală sau continuă a unui
sistem personal, colectiv sau social și care se traduce printr -o pierdere a integrității, ce poate fi
fizică, psihică sau mat erială. Aceasta dezorganizare poate să opereze prin agresiune, prin
utilizarea forței, conștient sau inconștient, însă poate exista și violență doar din punctul de
vedere al victimei, fără ca agresorul să aibă intenția de a face rău” (E. Debarbieux, 1996, p.
45-46). Această definiție evidențiază natura discretă a violenței, care ar consta, în opinia
autorului, nu doar în acte fizice, ci și acțiuni la nivelul psihic sau al obiectelor celui agresat.
Psihologic, violența desemnează comportamentul agresiv, mani festat pe căi indezirabile
social .
Din punct de vedere juridic, se poate considera că violența este violarea generală a
drepturilor ființei umane: dreptul la viață, la securitate, la demnitate și la integritate fizică și
mentală. În sens general, ea desem nează folosirea forței fizice sau a altor mijloace persuasive,
pentru a aduce prejudicii unor bunuri, sau o vătămare a integritații unei persoane. Astfel un
act de violență are, de cele mai multe ori, un caracter premeditat, fiind elaborat cu intenție sau
semnificând intenția de a produce o suferință sau un prejudiciu fizic altei persoane. Pe de altă
parte, violența poate fi pasivitate, indiferență, re fuzul ostentativ al dialogului (ugb.ro, accesat
09 iunie 2019, ora 15:45).
1.2. FORME ALE VIOLENȚEI
Acest s ubcapitol își propune să ofere o prezentare a principalelor tipuri de violență,
pentru a oferi cercetării posibilitatea de a evidenția aria de cuprindere a acestui termen. Printre
formele violenței se numără: violen ță verbal ă, violență psihologic ă, violență fizică, violență
sexual ă, violență economic ă, violență spirituală, violență structurală și violență culturală.
Violen ța verbală se manifest ă printr -un limbaj jignitor, brutal care con stă în utilizarea
de insulte, amenintă ri, cuvinte sau expresii degradante sau umilitoare. Violența psihologică
constă în impunerea voinț ei sau a controlului personal a l agresorului, provocarea de stări de
tensiune și suferință psihică în orice mod ș i prin orice mijloace. Se poate mani festa și prin
violență demonstrat ivă asupra obiectelor și animalelor, prin amanințări verbale, neglijare,
afișare ostentativă a armelor, control al vieții personale, acte de gelozie și de constrângere de
orice fel sau alte acț iuni cu efect similar (insp.gov.ro, accesat 10 iunie 2019, ora 14).
6
Violența fizică manifestată prin vătămarea corporală sau a sănătății prin lovire,
îmbrancire, trântire, tăiere etc și alte acțiuni cu efect similar în orice formă ș i de orice
intensitate inclusiv cele mascate ca fiind rezultatul unor accidente. Violența sexuală prin
agresiune sexuală , impunere de acte degradante, hărț uire intim idare, manipulare, brutalitate în
vederea întreținerii unor relații sexuale forțat e, viol conjugal (insp.gov.ro, accesat 10 iunie
2019, ora 14).
Violența economică interz icerea activitatii profesionale, privare de mijloace
economice, inclusiv mijloace de existenta primar ă cum ar fi hran ă, medicamente sau obiecte
de prima necesitate, ac țiunea de sustragere inten ționat ă a bunurilor persoanei, interzicerea
dreputului de a poseda, folosi și dispune de bunurile comune, controlul inechitabil asupra
bunurilor și resurselor comune (insp.gov.ro, accesat 10 iunie 2019, ora 14)
Violen ța social ă care se manifest ă prin impunerea izolării persoanei de familie, de
comunitate și de prieteni, interzicerea frecvent ării institu ției de î nvățământ sau a locului de
munc ă, impunerea izol ării prin deten ție în locui ță, privarea de acces la informa ție și oricare
actiuni cu efect similar. Violen ța spiritual ă, subestimarea sau diminuarea importan ței
satisfacerii necesit ăților mo ral-spirituale prin interzicere , limitare, penalizare a aspira țiilor,
limitarea accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice sau religioase, impunerea ader ării
la credin țe, practici spirituale și religioase (insp.gov.ro, accesat 10 iunie 2019, ora 14) .
Violența structurală este violența existentă în sistemele sociale, politice și economice
ale societății, este vorba despre inegalitatea între bărbați și femei, între bătrâni și tineri, între
adulți și copii, ca grupuri sociale. Violența culturală se referă la acele aspecte al e culturii
care fac din violență un lucru „normal”, o modalitate acceptabilă de a răspunde la diferite
conflicte, legitimând violența directă și structurală (Curic și Văetiș, 2005) .
1.3. PREVENIREA ȘI COMBATEREA VIOLENȚEI
Violența este o temă de actualiate și recurentă în societate. Ea este un subiect de
interes atât pentru mediul online, mass media, autorități cât și pentru oamenii obișnuiți care
cunosc sau au auzit de cel puțin un caz de violență. Preocuparea pentru manifestările de
violență, dilemele pri vind aceasta și cauzele ei, strategiile de prevenire și combatere a acesteia
subiecte de reflecție pentru lideri de opinie, politicieni, jurnaliști și pentru cercetători.
Interesului față de violența poate fi consecința unei conștientizări globale privind necesitatea
7
punerii subiectului violenței pe agendele de lucru ale diferitelor autorități responsabile cu
găsirea unor soluții în vederea combaterii și prevenirii acestui fenomen, dar și de mobilizarea
societății civile, luarea de atitudine, implicarea și participarea la prevenirea și combaterea
acestui fenomen social.
În vederea prevenirii violenței ministerele și celelalte organe centrale de specialitate
ale administra ției publice, autorit ățile administra ției publice locale, organiza țiile n on-
guvernamentale și alți reprezentan ți ai societ ății civile pot crea și pune în aplicare programe
de educare și campanii de conștientizare a violenței și urmărilor sale pentru p ărinți, copii,
femei, b ărbaț i, studen ți în vederea prevenirii și/sau combaterii v iolenței. De asemenea în
vederea combaterii violenței se pot elaborar a strategii la nivel na țional pentru combaterea
fenomenului și totodat ă conceperea unui sistem intern de coordonare și monitorizare a
activit ăților intreprinse pentru co mbaterea și prevenirea acesteia.
O altă modaltitate de prevenire a fenomenului violenței poate fi constituită din
eleborarea ș i distribuirea către populație de materiale pentru documentare privind cauzele și
consecin țele violen ței asupra femeilor și violen ței în fam ilie care au rolul de a informa și
educa populația. Totodată se mai pot dezvolta măsuri speciale de ajutor psihologic, material,
și de integrare sau reintegrare pe pia ța muncii și în mediul social a victimelor violen ței.
Un aspect foarte important în prevenirea și combaterea violenței este reprezentat de
respectarea și ap licarea corespunzatoare și cu e fect imediat a legilor aflate în vigoare pentru
pedepsi rea actelor de violență. Și toto dată actualizarea legilor în conformitate cu nevoile
victimelor ș i cu directivele europene. Aplicarea corespunzător și fără abateri a legilor poate
contribui masiv în combaterea și prevenirea violenței deoarece aceste aspect e pot induce
agresorilor un sentiment de autoconservare și gândul pedepsei pe care o pot suporta în urma
recurgerii la astfel de comportamente.
Un rol extrem de îl au și autoritațile publice locale. Acestea trebuie să aibe obliga ția
de a veni în sprijinul și ajutorul mi nisterelor și autorităților centrale în vederea combatrii și
preveniri violenței . Autoritațile publice locale trebuie să includ ă problematica prevenirii și
combaterii violen ței în strategiile și programele de dezvoltare regiona lă, jude țeană și local ă; să
acorde sprijin logistic, informa țional și material direcțiilor în ale căror atribuții se regăsesc
prevenirea și combaterea violen ței în familie; să înfiinteze, din fonduri proprii sau prin
parteneriat, centre de prevenire și combatere a violen ței, centre de primire în regim de urgență
a victemelor, centr e de recupeare pentru victime și să susțină funcționarea acestora .
8
De asemenea autotitățile publice locale mai pot dezvolt a programe care să sprijine
accesul agresorilor la consiliere psihologic ă, psihoterapie, tratamente psihiatrice, de
dezintoxicare și/sau dezalcoolizare; suport area, din bugetul local , pentru cazurile grave, a
cheltuielil or cu întocmirea actelor , formalităților juridice împotriva agresorilor , precum și
pentru obținerea certificatelor medico -legale sau a ordinelor de protecție pentru v ictimele
violen ței. Un ultim aspect ar putea fi colaborarea împreună cu ministerele și autoritățile
centrale la implementarea unui sistem de înregistrare, raportare și management al cazurilor de
violen ță.
Capitolul II
VIOLENȚA DOMESTICĂ
Violența domestică este un fenomen vechi, având originea în mentalitățile transmise
cultural, fenomenul tolerându -se în majoritatea societăților. Violența domestică este prezentă
în cadrul familiilor, dar și în relațiile de cuplu sau concubinaj. Violența d omestică și
comportamentele violente sunt probleme majore ale societății cotidiene care afectează toate
categoriile de vârstă, indiferent de vârsta sau de statutul social ale celor implicați.
Violen ța domestică a cres cut alarmant î n contextul unei societ ăți generatoare de
nemul țumiri și frustr ări, ce ofer ă premisele unui comportament violent in familie. Violența
domestică este folosită pentru a intimida, umili sau speria victima. Bărbații deseori folosesc
violența împotriva partenerelor lor intime, inclusiv asupra actualelor sau fostelor soții,
prietene ori partenere și în unele cazuri chiar și asupra copiilor (cdf.md .ro, accesat 12 iunie
2019, ora 22:30) .
Violența domestică a fost considerată multă vreme doar o modalitate de manifestare
obișnuită în famil iile dezorganizate, grupurile marginale ale societății, sau familiile din clasele
sociale mai de jos. Însă s -au observat astfel de comportamente violente și în cadrul familiilor
ce au un grad social mai înalt, care însă nu sunt dispuse să le recunoască , fapt ce duce la o
percepți e și o raportare neconfor mă cu realitatea a fenomenului de violență domestică.
9
2.1. DEFINIȚIE ȘI TRĂSĂTURI SPECIFICE ALE VIOLENȚEI DOMESTICE
Conform Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în domesti ce,
violența în familie reprezintă “orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor
de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârșită de către un membru de
familie împotriva altui membru al aceleiași familii, care provoacă ori poate cauza un
prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, sexuale, emoționale ori psihologice, inclusiv
amenințarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate. Constituie, de
asemenea, violență în familie împiedicarea femeii de a-și exercita drepturile și libertățile
fundamentale” (anes.gov.ro , accesat 12 iunie 2019, ora 23:00 ).
Totodat ă este victima a violenței domestice persoana care este împiedicată să aiba
acces la drepturile și libertățile fundamentale. Victima violenței domestice are următoarele
drepturi : respec tarea personalității și demnității sale private, informarea cu privire la
exercitarea drepturilor sale, protecție specială, adecvată situației și nevoilor sale, servicii de
consiliere, reabilitare , reintegrare socială, asistență medicală gratuită, în condițiile legii,
consiliere și asistență juridică gratuită, în condițiile legii (anes.gov.ro, accesat 12.06.2019, ora
23:01) .
Violen ța domestic ă este un fenomen vechi, av and originea în mentalit ățile transmise
cultural, fenomenul toler ându-se în majoritatea societ ăților. Violen ța domestică cunoscut ă și
sub numele de violen ță in familie , abuz domestic, abuz familial, abuz marital/conjugal sau
violen ță intim ă, poate fi definit ă pe larg ca fiind un model comportamental abuziv al unuia
sau al ambilor parteneri dintr -o rela ție intim ă precum mariajul, concubinajul, familia,
prietenia sau convie țuirea. Violen ța domestic ă are mai multe forme precum agresiunea fizic ă
(efectiv ă sau sub form ă de amenin țare), abuzurile sexuale, abuzurile emo ționale, controlul
excesiv, dominarea, intimidarea, urm ărirea, abuzurile pasive/ascunse și privarea de resurse
economic e (Shipway, 2004) .
Violen ța domestic ă reprezint ă forma de violen ță interpersonal ă, constituit ă din
paternuri de comportamente de atac si coerc iție, aplicate sistematic și repetitiv, în cadrul unei
relații intime, în scopul control ării și domin ării partenerei/partenerului, ata șate unei inegalit ăți
a distribuirii puterii în cadrul rela ției .
10
Actul Conven ției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violen ței
împotriva femeilor și a violen ței domestice din mai 2011 define ște violen ța domestic drept
toate acțiunile de violență fizic ă, sexual ă, psihologic ă sau economic ă, care survin în familie
sau în unitatea domestic ă sau între fo știi sau actualii so ți sau parteneri, indiferent dac ă
agresorul împarte sau a împ artit acela și domiciliu cu victima (eur-lex.europa.eu, accesat 12
iunie 2019, ora 23:15) .
2.2. ISTORIC AL VIOLENȚEI DOMESTICE ÎN ROMÂNIA
Violența domestică este un fenoment cu o existență întinsă pe o perioada îndelungată,
însă atenția cercetătorilor, specialiștilor și politicienilor față de acest fenomen este relativ
recent ă. Subiectul a fost pu s în discu ție pentru opinia publică prima dată în Anglia c ând
jurnalista Frances Power Cobbe, a publicat în 1878, în Conteporary Review, studiul Wife
Torture in England prin care a atras atenția asupra violenței în cuplu. De asemenea se
consideră faptul că violența domestică a intrat sub lupa cercatătorilor în jurul anilor 1970
(Muntean & Munteanu, 2011, p. 58).
Primul adăpost pentru victimele violenței domestic e a fost înființat în Anglia în anul
1972 de către o victim ă a violenței domestice. Aceasta a apelat la ajutorul unui psihiatru
pentru a realiza o prima cercetare asupra violenței domestic e intrând în relație cu victimele
aflate în centru. Urmează apoi apariția altor astfel de adăposturi în Minnessota -SUA , Olanda,
Irlanda, Canada, Australia si alte tări din Europa vestică în anul 1974. Odata cu anii 1990
violența domestică a devenit preocupare de interes major în numeroase țări din Europa și nu
numai. Aspect care a condus la:
Apariția și dezvoltarea unor reglementăr i și legi internaționale privind abordarea
violenței domestice,
Aderarea țărilor la diverse documente, reglementări, legi și politici în ceea ce privește
violența domestică,
Dezvoltarea de centre și servicii cu profesioniști antrenați în domeniu în vederea
sprijinirii victimelor violenței domestice,
Educarea, informarea și sensibilizarea populatiei în vederea identificării și
sancționării manifestărilor violenței,
11
Dezvoltarea și realizarea de cercetări în domeniu, analiza informațiilor, realizarea de
schimb uri de profesionisti între servicii, zone, țări și organizarea unor întălniri de
specialitate (Muntean & Munteanu, 2011, p. 58 -59).
În Rom ânia de înainte de 1989 nu a existat nicio statistic ă oficial ă sau cercetare
știintifică privind violen ța domestic ă. De si cazurile de violen ță domestic ă erau destul de
răspândite, fenomenul a fost ignorat din motive pur ideologice. Dup a 1990, au fost realizate
studii de mic ă întindere, care nu oferă însă o viziune de ansamblu asupra acestui tip de
violen ță. În raportu l organiza tiei americane Minnesotta Advocates for Human Rights, “Lifting
the Last Curtain” (1995), se constat ă faptul c a violen ța domestic ă este o problem a frecven ă în
Rom ânia; statul rom ân apare ca ne îndeplinindu -și obliga țiile privind protejarea femeilor de
violen țele comise în familie sau sanc ționarea adecvat ă a soților violenți și dezvoltarea unor
programe juridice, politice, administrative și culturale, cu scopul de a preveni violen ța
împotriva femeilor.
Violen ța în domestic ă a fost sancțion ată explicit de lege prima dat ă în anul 2000
(înainte de aceast ă dată ea putea fii sanc ționată prin dispozi țiile generale care incrimineaz ă
actele de violen ță, dar nu se f ăcea nicio referire specific ă la membrii familiei). În anul 2000,
legea 197/2000 a modificat codul penal, prev ăzând consecințe radicale pentru anumite
infrac țiuni atunci c ând acestea sunt s ăvârșite împotriva membrilor familiei; marc ând astfel
începutul schimb ărilor legislative din ace st domeniu. De asemenea în anul 2003 a fost
adoptat ă prima lege extrapenal ă împotriva violen ței în familie, care a fost ulterior modificat ă
în 2012 ( atunci au fost introduse ordinele de protec ție), și în 2014 (Muntean & Munteanu,
2011 , p. 79 ).
Discuțiile despre violența domestică au început să fie discutate a tât public cât și politic
în urmă cu 10 ani, iar ca acest lucru să se întâmple a fost nevoie de sprijinul UNICEF. Tot
atunci a luat naștere și interesul pentru acest subiect în rândurile specialiștil or și cercetătorilor
din domeniul sociouman. Începând cu anul 2000 preocupările în ceea ce privește fenomenul
violenței domestice au crescut și astfel a început să se dezvolte și o literatură de specialitate,
dar și direcții și servicii care vin în sprijin ul victimelor violenței domestice (Muntean &
Munteanu, 2011, p. 79) .
De asemenea în anii 2000 au fost înființate i nstituții guvernamentale care aveau ca și
scop prevenirea și combaterea violenței domestice. Deși UNDP (Programul de Dezvoltare al
Națiunil or Unite ) a promovat problematica violenței domestice prin seminarii, conferințe,
12
campanii de informare, instituțiile și serviciile de sprijin pentru victimele violenței sau
fomarea de speciali ști au rămas fără rezultat, iar aspecte precum instituțiile și serviciile de
sprijin pentru victimele violenței sau fomarea de specialisti sunt încă insuficiente (Muntean &
Munteanu, 2011, p. 79).
2.3. CAUZE ȘI CONSECINȚE ALE VIOLENȚEI DOMESTICE
Violența domestică este una din cele mai grave probleme cu care se confruntă
societatea contemporană, atât la nivel internațional, cât și la nivelul României. În ciuda
faptului că violența în familie și în special violența împotriva femeii constituie de câteva
decenii un subiect de dezbatere, comunitatea inter națională nu a reușit, până în prezent, să
pună capăt acestei forme extrem de distructive. Violența în familie este o problemă complexă,
care implică atât protecția integrității personale a victimelor, cât și protejarea intereselor lor
sociale comune, prec um libertatea și democrația, iar ca orice problemă la fel de complexă și
aceasta are la rândul ei cauze/factori care conduc la apariția și perpetuarea acestui fenomen și
care dau naștere unor consecințe care se reflectă direct asupra victimelor .
În medi ul academic, este acceptată ideea că niciun factor nu explica singur cauzele
violenței, este acceptat că factori diferiți care interacționează la anumite niveluri, stau la baza
acestui fenomen. Cercetarea acestor factori este dificil și este nevoie de o at enție deosebit ă în
raport cu noțiunea de cauz ă. Mai mul ți factori sunt corelați cu apariția violenței și analiza
cazurilor concrete demonstrează faptul că niciun factor nu explică de unul singur apariția
comportamentelor violente (asociatia -anais.ro, acces at 14 iunie 2019, ora 18).
Violen ța domestic ă este perpetua tă de o serie de factori, eviden tiați de numeroase
studii cum ar fi :
Factori culturali – socializarea de gen (care presupune atribuirea de roluri precise
femeilor și bărbaților), considerarea b ărbaților ca superiori femeilor, considerarea
familiei ca sfer ă privat ă, controlat ă de barbat, “capul familiei” ;
Factori economici – dependen ța economic ă a femeilor de partenerii lor; accesul limitat
al femeilor la resurse finaciare; accesul limitat la slujbe și la educa ție;
Factori legali – lipsa unor reglement ări legislative adecvate, care s ă sancționeze
violen ța în interiorul cuplului și discriminarea femeii în societate; proceduri legale
13
greoaie și defavorizante în cazul divorțului și solicit ării custodiei copiilor;
neimplicarea poli ției în cazurile de violen ță domestic ă;
Factori politici – subreprezentarea femeilor în parlamente, insti tuții publice;
considerarea violen ței domestice și a problemelor femeilor ca fiind subiecte de minim
interes politic; valorizarea excesiv ă a familiei, prin limitarea interven ției statului în
viața acesteia; neimplicarea femeilor în via ța politic ă (asociatia -anais.ro, accesat 14
iunie 2019, ora 18 :15).
Dacă vrem să aprofundăm discuția despre factorii/cauzele violenței domestice, putem
clasifica factorii/cauzele în cadrul mai multor nivele. Conform studiului Asociație Anais,
Cauzele violenței de cu plu, factori i pot fi împărțiti pe mai multe nivele, cum ar fi: individ,
relație, comunitate, societate.
Nivelul individividual include următoarele aspecte:
Experiențe de violență trăite in copilarie – agresorii care au suferit maltratări fizice
sau abuzuri sexuale î n copil ărie sau au fost martori la violen ță în familie , au o
înclina ție mai accentuat ă de a comite acte de violen ță față de partenerul lor sau alți
membri ai familiei . În ceea ce prive ște femeile unel e studii arată că femeile victime ale
violen ței domestice î n copil ărie sau martore ale acesteia pot avea o rela ție de cuplu
marca tă de violen ță, iar alte alte studii indic ă faptul c ă nu exist ă nicio legatur ă de acest
fel.
Comportament antisocial și delincvență în afara cuplului – adoptarea unui
comportament care este împotriva regulilor , in afara cuplului, reprezint ă un factor de
risc asociat apari ției violentei în relația de cuplu sau în familie . Femeile al c ăror
partener sau fost partener s -a comp ortat violent în afara mediului familial pot fi
victime ale violen ței partenerului sau fostului partener. S-a dovedit faptul că exist ă o
legătură directă între prezenț a comportamentelor antisociale și delincvente (furtul,
minciuna, încălcarea regulilor de circulaț ie rutiera etc.) și violen ța domestică .
Consum de alcool – studii și statistici demonstreaz ă existen ța unei interac țiuni str ânse
între consumul de alcool și viole nța în rela țiile de cuplu. Problema consumului ilegal
de droguri și a dependen ței de medicamente este totusi mai putin explorata. Femeile ai
căror parteneri fac abuz de alcool se expun unui risc mai mare de a suferi agresiuni din
partea partenerului lor de -a lungul vie ții dec ăt celelalte femei .
14
Stres, strategii de coping – extistă studii care pun în eviden ță o corela ție între situa țiile
de stres și violen ță. Influen ța stresului asupra riscului de violen ță crește în prezen ța
altor factori de risc cum ar fi: stresul poate ac ționa act declanșator atunci c ând, alti
factori precum compo rtamente violente asimilate în copilărie sau o relație în care
bărbații manifestă puțină stimă față de partenera lor .
La nivel de r elație putem discuta despre următoarele aspecte:
Inegalități de putere
Comportament sistematic de domina ție și de control – Asocierea unui comportament
sistematic de dominație și control cu viole nța în relaț iile de cuplu este aspectul cel mai
bine documentat și cercetat. Violentța apare mai puț in sau deloc în cuplurile în care
partenerii iau decizii împreună, decât în relațiile în care de cele mai multe ori bărbatul
trebuie să aibă ultimul cuvant. Pot exista comportamente sistematice care tind s ă
domine și să controleze în cuplurile în care există violență decât în alte cupluri.
Conflicte, strategii de gestionare a conflictelor – studiile ara tă faptul că există o
legătură între conflicte din cuplu și apariț ia violenț ei. Însă nu este neaparat corectă
ideea confrom căreia conflicte sunt cauza violen ței.
În ceea ce privește comunitate a se pot menționa următoarele aspecte:
Izolarea socială a cuplului – violența fizică și/sau sexua lă sunte cele mai frecvene
pentru cuplurile în care rețeaua socială și in mod deosebit rețeaua socială a bărbatului,
este restrânsă . Densitatea re țelei sociale este măsurată prin numă rul de rela ții de
priete nie și de activit ăți asociate unei persoane . Izolarea social ă poate în egal ă măsură
să reprezinte o situa ție de risc, c ât și o consecin ță a violen ței. Cu cat reteaua sociala a
cuplului este mai densa, cu atat riscul violentei este mai scazut. Dupa cat se p are,
retelele sociale pot constitui o protectie impotriva violentei, de asa maniera incat ele
indeplinesc o functie de control si de sustinere. Rețeaua sociala poate favoriza apariția
violenței atunci cand mediul familial responsabil cu socializarea primar ă validează
recurgerea la violență sau o consideră ceva perfect normal.
Lipsa de susținere socială
Atitudinea cuplului si mediul tolerant la violenta
15
Ultimul nivel menționat în cadrul studiului Asociație Anais, Cauzele violenței de cuplu, este
societatea care cuprinde: v iziune stereot ipală a rolului celor doua sexe, i negalit ăți între femei
și bărbați în diferite domenii, t oleran ța față de violența î n rela țiile de c uplu și o a titudine
pasiv ă față de violență ca mijloc de rezolvare a conflictelor (asociatia -anais.ro, accesat 14
iunie 2019, ora 18:30).
Plecând de la toti acești factori menționați anterior putem ajunge la observarea faptului
că violența domestica se derulează sub forma unui ciclu /cerc vicios, de multe ori destructiv și
care se rep etă constant. Lenore Walker descrie în cadrul cărții sale The Battered Woman
Syndrome, acțiunea violentă ca trecand prin patru etape: acumularea tensiunilor, situatia de
abuz, declinarea responsabilității și justificarea violenței, ⹂ luna de miere”. Odată cu
parcurgerea etapelor mai sus menționate acest ciclu se reia din nou periodic cu
comportamente violente din ce în ce mai grave care pot ajunge până la uciderea victimei.
Astfel se va repeta ciclul violenței confrom schemei: tensiunea crește -> violen ța izbucne ște
-> autorul violen ței se justific ă, își regret ă faptele, victim a se îndoie șe de ea însăși și se
învinov ățește -> agresorul promite c ă actele de violen ță nu se voi mai repeta, iar victima își
recapătă speranța că totul va fi bine -> tensiunea cr ește.
2.4. COMBATEREA VIOLENȚEI DOMESTICE
Prevenirea și combaterea violenței în familie este/ sau ar trebui să fie o prioritate la
nivelul tuturor țărilor care se confruntă cu acest fenomen. Totodată, prevenirea și combaterea
violenței domestice are nevoie de introducerea în legislația națională a unor referiri concrete
la măsuri și acțiuni cu efect imediat și care să ofere protecție femeilor, copiilor și vârstnicilor
care se confruntă cu violențe în cadrul famili ei. Adesea, violența se manifestă prin contro larea
și izolarea victimelor, victimele care se confruntă cu violență domestică le este dificil să
accepte gravitatea faptellor și necesitatea raportării acestor fapte autoritățil or, fiind adesea
supuse speriate și aflandu -se sub stricta observație a agres orului , a rudelor sau a altor persoane
pentru nu raporta autorităților sau pentru a renunța la plângere. Prin urmare, prevenire și
combaterea violenței, dar și protecția victimelor violenței în familie trebuie să fie foarte
importante pentru autorităț .
Pentru prevenirea și combaterea violenței domestice se poate realiza aplica/ măsuri
cum ar fi: protejarea victimei, sancționarea agresorului, înțelegerea victimei cu agresorul.
16
Protejarea victimei se poate realiza prin intermediul următoarelor aspecte:
Unități pentru prevenirea și combaterea violenței în familie confrom articolului 15 pana la
articolul 22 din din legea nr. 217/2003:
a) centre d e primire în regim de urgență – sunt unități de asistență socială, cu sau fără
personalitate juridică, de tip rezidenț ial, care asigură protecție, găzduire, îngrijire și
consiliere victimelor violenței în familie. Adăposturile asigurăgratuit, pe o
perioadă determinată, asistență familială atât victimei, cât și minorilor aflați în
îngrijirea acesteia, protecție împotriva a gresorului, asistență medicală și îngrijire,
hrană, cazare, consiliere psihologică și consiliere juridică, potrivitinstrucțiunilor de
organizare și funcționare elaborate de autoritate.
b) centre de recuperare pentru victimele violenței în famil ie – sunt unită ți de asistență
socială de tip rezidențial, cu sau fără personalitate juridică, care asigură găzduirea,
îngrijirea, consilierea juridică și psihologică, sprijin în vederea adaptării la o viață
activă, inserția profesională a victimelor violenței în familie , precum și reabilitarea
și reinserția socială a acestora.Centrele de recuperare pentru victimele violenței în
familie vor încheia convenții cu autoritățile pentru ocuparea forței de muncă
județene și ale sectoarelor municipiului București în vederea acord ării suportului
pentru integrarea în muncă, readaptarea și recalificarea profesională a persoanelor
asistate.Izolarea de agresori a victimelor se face cu consimțământul acestora sau,
după caz, al reprezentantului legal.
c) centre de asistență destinate agresorilor – unități de asistență socială care
funcționează ca centre de zi, cu sau fără personalitate juridică, care asigură
reabilitarea și reinserția socială a acestora, măsuri educative, precum și servicii de
consiliere și mediere familială.Tratamente le psihiatrice, de dezalcoolizare și
dezintoxicare acordate prin centrele de asistență destinate agresorilor se asigură în
spitalele sau unitățile sanitare cu care s -au încheiat convenții.
d) centre pentru prevenirea și co mbaterea violenței în familie – famil iesunt unități de
asistență socială în regim de zi, cu sau fără personalitate juridică, care asigură
asistență socială, consiliere psihologică, juridică, precum și informarea și
orientarea victimelor violenței în familie.
e) centre pentru servicii de informar e și sensibilizare a populației – unități de
asistență socială, cu sau fără personalitate juridică, care oferă servicii de informare
17
și educare, asistență socială și un serviciu telefonic de urgență pentru informare și
consiliere .
Ordinul de protecție , conform articolul 23 la articolul 35 din legea nr. 217/2003, poate fi
obținu în cazul în care p ersoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică sau libertate
este pusă în pericol printr -un act de violență din partea unui membru al familiei poate
solici ta instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție,
prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una sau mai multe dintre următoarele
măsuri:
a) evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este
titularul dreptului de proprietate;
b) reintegrarea victimei și, după caz, a c opiilor, în locuința familiei;
c) limitarea dreptului de folosință al agresorului numai asupra unei părți a locuinței
comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în
contact cu victima;
d) obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de
victimă, față de copiii acesteia sau față de alte rude ale acesteia ori față de
reședința, locul de muncă sau unitatea de înv ățămâ nt a persoanei protejate;
e) interdicția pentru agresor de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate
pe care persoana protejată le frecventează sau le vizi tează periodic;
f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt
mod, cu victima;
g) obligarea agresorului de a p reda poliției armele deținute;
h) încredințarea copiilor minori sau stabilirea reședinței acestora.
În baza ordinului de protecție instanța poate dispune și suportarea de către agresor a
chiriei și/sau a întreținerii pentru locuința temporară unde victima, copiii minori sau alți
membri de familie locuiesc sau urmează să locuiască din cauza imposibilității de a rămâne în
locuința fami lială. Durata măsurilor dispuse prin ordinul de protecție se stabilește de
judecător, fără a putea depăși 6 luni de la data emiterii ordinului.
Victima poate renunța la judecarea cererii privind ordinul de protecție. La cerere,
persoanei care solicit ă ordinul de protecție i se poate acorda asistență sau reprezentare prin
18
avocet, în timp ce asistența juridică a persoanei împotriva căreia se solicită ordinul de
protecție este obligatorie.
Sancționarea agresorului se poate realiza prin a plicarea de san cțiuni , confrom cu articolul
40 din Legea nr. 217/2003. Persoanele condamnate pentru infracțiuni de violență în
familie sunt obligate să participe la programe speciale deconsiliere și reinserție
socialăorganizate de către instituțiile însărcinate cu execut area pedepsei în evidența cărora
se află. Contravențiile se constată și sancțiunile se aplică, conform legii, de către asistenții
sociali, primar sau împuterniciții acestuia. Contravențiile, potrivit legii penale, nu
constituie infracțiuni, și se sancționează cu amendă:
a) între 1.000 lei și 5.000 lei, pentru refuzul primirii în adăpost ori refuzul de a
acorda, la solicitarea motivată a asistentului social, îngrijire medicală gratuită
celui afla t în suferință vizibilă, pentru înlătur area consecințelor violențelor;
schimbarea destinației adăpostului;
b) între 500 lei și 1.000 lei, pentru refuzul părăsirii adăpostului, indiferent de motiv,
în momentul în care condițiile care au determinat internarea a u dispărut; –
încercarea persoanei care a comis acte de agresiune de a pătrunde în incinta
adăpostului în care se află sau crede că se află victima.
Înțelegerea victimei cu agresorul poate fi realizată potrivit articolului 22, alineatul 2 din
legea nr. 217/ 2003 cazurile de violență în familie pot fi supuse medierii la cererea
părților, conform legii, existând posibilitatea ajungerii la un acord agreat de ambele părți
în timpul efectuării demersurilor necesare de către autoritățile sau chiar înainte de a
implica orice autoritate a statul .
19
Capitolul III
OBIECTIVELE, IPOTEZELE SI METODOLOGIA CERCETARII
În cadrul acestui capitol voi vorbi despre pașii urmați în vederea realizării cercetării
pentru prezenta lucrare. În cele ce urmează voi elabora proiectul de cercetare al demersului
meu de cercetare. Voi începe prin a discuta despre obiectivele cercetării; apoi voi continua cu
menționarea ipotezelor și întrebărilor de cercetare; operaționalizarea conceptelor, enumerarea
conceptelor de la care porne ște cercetarea și dezvoltarea celor mai importante dintre acestea;
metodologia cercetării în cuprinsul căreia se vor regăsi metoda de cercetare, instrumentul de
cercetare, universul de eșantionare, eșantionul și în final voi vorbi despre realizarea cercetă rii.
3.1. OBIECTIVELE CERCETARII
Cercetarea pe care am realizat -o a plecat de la un subiect care prezintă interes pentru o
categorie largă de oameni și este din ce în ce mai frecvent și prezent în viețile oamenilor, dar
care a devenit și foarte preze nt în mass media și mediul online . Este vorba despre violența
domestică.
Violența domestică este un domeniu relativ nou de studiu pentru oamenii de știință din
domeniul sociologiei. În ultimele decenii, cercetătorii au recunoscut violența domestică drept
o problemă socială. Inițial, cercetarea privind violența domestică sa axat pe abuzul asupra
copilului. Ulterior, cercetătorii s -au concentrat asupra abuzului partenerei și au folosit acest
concept în mod interschimbabil cu violența domestică (N. A. Jacks on , 2007, p. 20) .
De aceea plecând de la ceea ce am menționat anterior, voi vorbi în continuare despre
obiectivele generale și specifice pe care le -am setat pentru această cercetare.
Un prim obiectiv general al prezentei cercetări este în primul rând de a descoperi și
analiza părerilor tinerilor și adulților despre fenomenul violenței domestic . În al doilea rând
care sunt, din punctul lor de vedere, cauzele datorită cărora violența dom estică apare, se
manifestă și se perpetueaza .
Al doilea obiectiv general se referă la care principalele metode de prevenire și încetare
a violenței domestice din punctul de vedere al tinerilor și adulților. Un ultimul obiectiv
20
general stabilit urmărește părerea tinerilor și adulților despre amploarea fenomenului violenței
domestice la nivelul României și cum își argumentează aceștia părerea despre violența
domestic în România .
În ceea ce privește obiectivele specifice, primul dintre acestea vizează des coperirea
părerilor tinerilor și adulților în ceea ce privește modul în care ei descriu violența domestică și
către cine este cel mai fregvent întreptată violența domestică: femei, copii sau barbați .
Al doilea obiectiv spe cific face referire la modul în care tinerii și adulții definesc
violența domestică și ce anume reprezintă violența domestic din punctual lor de vedere . Astfel
se încercă descoperirea percepției asupra violenței domestice .
Următorul obiectiv specific urmărește descoperirea următorului aspect și anume cele
mai bune și eficiente moduri pentru prevenirea și combaterea violenței domestice și ale
manifestărilor agresive.
Ultimul obiectiv specific va încerca să descopere în ce m ăsură contactul personal al
fiecărui tânar sau adult cu violența influențează părerile și atitudinile acestora cu privire la
acest fenomen .
3.2. ÎNTREBĂRI DE CERCETARE
Întrebările de cercetare reprezintă una dintre cele mai importante părți din cadrul
elaborării și desfășurării unei cercetări. Prin realizarea cercetării și în urma analizării datelor
ce vor fi colectate de la respondenții selectați pe baza eșantionului, v oi urmări oferirea de
răspunsuri întrebărilor de cercetare și atingerea obiectivelor.
Astfel cercetarea are la bază următoarele întrebări de cercetare:
1. Care sunt principalele tipuri de violență domestică?
2. Cum poate fi definită violența domestică?
3. Cum p ot fi prevenite violența domestică și manifestările agresive ?
4. Care sunt factorii ce conduc la violență în familie?
5. Este violența domestică o problemă reală în România ?
6. Este util apelul către autorități și/sau unități pentru prevenirea și combaterea
violenței ?
7. Care sunt principalii sunt factorii/ cauze ce conduc la apariția violenței în familie?
8. Care sunt medodele cele mai potrivite pentru stoparea violenței domestice ?
21
3.3. OPERATIONALIZAREA CONCEPTELOR
Așa cum în cazul tuturor cercetărilor, care se pun în practică, în faza lor incipientă și
anume atunci când se elaborează proiectul de cercetare în vederea obținerii de fonduri și/sau
doar pentru a avea o planificare cât mai clară a ceea ce cuprinde și va analiza cercetarea
respectivă, se realizează și operaționalizarea conceptelor. Aceasta are rolul în explicarea
conceptelor de bază folosite în instrumentul de cercetare și de a le dezvolta în itemi de
cercetare care ulterior se vor găsi în cadrul instrumentelor de cercetare, fie în întrebări în
cadrul chestionarelor, interviurilor sau focus grupurilor, fie ca simple aspecte de observat în
cazul grilei de observație.
În ceea ce privește conceptele de bază de la care pleacă prezenta cercetare, acestea
sunt: violența domestică , violența în familie, manif estări agresive, prevenire și combatere,
agresor, victim ă, agresiune fizică , agresiune verbală , agresiune sexuală , agresiune psihologică,
agresiune spirituală, p rivare de mijloace economice , centre . Nu voi discuta însa despre toate
doar despre cele pe car e le consider ca fiind cele mai relevante pentru această cercetare.
Violența domestică este un concept foarte larg căruia i s -au oferit nenumărate definiții.
Violența domestică poate poate fi definită ca un model de comportamente în orice relație care
este folosită pentru a câștiga sau a menține puterea și controlul asupra unei persoane. Abuzul
este acțiuni fizice, sexuale, emoționale, economice sau psihologice sau amenințări de acțiuni
care influențează o altă persoană și include toate comportamentele care înspăimântă,
intimidează, terorizează, manipulează, rănesc, umilesc, învinuiesc, rănesc sau rănesc pe
cineva (Richard L. Davis, 2008, p. 1). Sau Conform Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și
combaterea violenței în domest ice, violența în familie reprezintă “orice acțiune sau inacțiune
intenționată, cu excepția acțiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal,
săvârșită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleia și familii, care
provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, sexuale, emoționale ori
psihologice, inclusiv amenințarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de
libertate. Constituie, de asemenea, violență în famil ie împiedicarea femeii de a -și exercita
drepturile și libertățile fundamentale” (anes.gov.ro, accesat 12 iunie 2019, ora 23:00). În
cadrul acestei cercetări conceptul de piața muncii are următorii indicatori: agresiune fizică ,
agresiune verbală , agresiune sexuală , agresiune psihologică, agresiune spirituală, p rivare de
mijloace economice .
22
Al doilea concept care se află la baza acestei cercetări este acela de prevenire și
combatere . Prevenirea are rolul de a evitarea un fenomen prin măsuri luate la timp cum ar fi
campanii de informare educație . Prevenirea și combaterea violenței în familie ar trebui să fie o
prioritate la nivelul tuturor țărilor care se confruntă cu acest fenomen. Totodată, prevenirea și
combaterea violenței domestice are nevoie de introduce rea în legislația națională a unor
referiri concrete la măsuri și acțiuni cu efect imediat și care să ofere protecție femeilor,
copiilor și vârstnicilor care se confruntă cu violențe în cadrul familiei. Acest concept are în
cadrul cercetării următorii indi catori : protejarea victimei, sancționarea agresorului, înțelegerea
victimei cu agresorul, legislație, informare, educație.
Următo arele concept e despre care vreau să discut sunt cele de agresor și cel de
victimă . Agresorul este acea persoană către săvârș ește o agresiune, devenind prin aceasta
susceptibilă de a fi trasă la răspundere penală. Acest concept are în cadrul cercetării următorii
indicatori: comportament violent, intimidare, amenintare, izolarea victimei de familie , certuri,
tensiune .
3.4. METODOLOGIE
Datorită faptului că tema acestei cercetări are ca subiect percepția tinerilor și adultilor
asupra violenței domestice , am considerat că cea mai relevantă metodă de cercetare pentru
colectarea datelor, atingerea obiectivelor și oferirea de ră spunsuri întrebărilor de cercetare
este ancheta sociologică. Instrumentul de care mă voi folosi va fi chestionarul, astfel datele
vor fi adunate cu ajutorul chestionarelor aplicate online, auto -administrate de către
respondenți. Urmând ca după acestea dat ele obținute să fie prelucrate statistic și interpretate
pentru a stabili dacă obiectivele au fost sau nu atinse.
În ceea ce privește universul de eșantionare, acesta este reprezentat de către 150 de
tineri și adulți ce provin din diferite medii sociale și porofesionale, vârste diferite și
background educațional și familial diferite . Astfel din rândul celor două grupuri, tineri și
adulți, se vor alege în mod aleator indivizi care vor răspunde online chestionarului de
cercetare.
Eșantionul este reprezenta tiv pentru celor două grupuri, tineri și adulți, menționate
anterior, format din 60 studenți aleși în mod aleatoriu prin in termediul mediului online .
Instrumentul de cercetare este chestionarul(Anexa 1) care reprezintă un instrument sau
o tehnică ce cuprinde un set de întrebări scrise , ordonate din punct de vedere logic și ⁄sau
psihologic, care prin aplicare de către operatori, respondenților, sau auto -administrat
23
înregistrează răspunsuri care vor fi prelucarate pentru obținerea rezultatelor și analiz ate
(Chelcea, 2004, 105). Acesta va cuprinde o singură parte, structurată în mai multe dimensiuni
și anume: întrebări despre înțelegere, definirea și descrierea violenței domestice , întreb ări
despre factorii care conduc la apariția violenței domestice , înt rebări despre prevenirea,
combaterea și stoparea violenței domestice , întrebări despre contactul direct al respondenților
cu violența domestică .
Interpretarea rezultatelor se va realiza în vederea atingerii obiectivelor cercetării
prezentate anterior și t otodată în vederea obținerii de răspunsuri pentru întrebările de cercetare
stabilite și menționate mai sus. Răspunsurile oferite de respondenți itemilor din chestionar vor
fi prelucrate și analizate începând cu întelegerea , definirea și descrierea conceptu lui de
violență domestică din punctul de vedere al respondenților , factorii care conduc la apariția
violenței domestice , metodele cele mai eficiente în vederea stopării violenței domestice din
punctul de vedere al respondenților , urmând ca după aceea să fi e analizate și celelalte
răspunsuri oferite pentru restul itemilor. După interpretarea și elaborarea analizei datelor
obținute se va putea consemna obiectivele au fost atinse.
3.5. REALIZAREA CERCETĂRII
Realizarea cercetării reprezintă cea mai importantă etapă a unui demers de cercetare și
de asemenea în cazul de față ajută la susținerea temei prezentate în această lucrare. De
asemenea va ajuta la evidențierea și explicarea așteptărilor pe care studenții, ca viitori
absolvenți, viitori angajați care vor încerca prin diverse metode de a obține un loc de muncă,
le au în ceea ce privește piața forței de muncă și integrarea în rândurile acesteia.
Cercetarea se va desfășura în mediul online pe o perioadă de trei sau c inci zile
începând cu data de 9 iunie 201 9 până pe data de 13 iunie 2019 .
Am ales să realizez cercetarea în mediul online deoarece consider că este o metodă
mult mai rapidă și avantajoasă, deși ca orice altă metodă prevede și dezavantaje. În cele ce
urmează voi prezenta avantajele care m -au determinat să decid să desfășor cercet area online
cu ajutorul internetului. Unul dintre avantaje este reprezentat de costurile mici depuse în
vederea realizării cercetării. Nu sunt necesare foarte multe resurse deoarece mare pare dintre
ele sunt deja disponibile pe internet cum ar fi formatul în care redactez chestionarul, nu este
necesară deplasarea pentru a putea intra în contact cu respondenții, aceștia putând fi abordați
pe rețelele de socializare. Scurtarea duratei cercetării reprezintă de asemenea un alt avantaj,
deoarece cercetarea poate fi finalizată în intervalul a câteva zile. De asemenea respondenții
24
sunt mai relaxați, nu există tensiuni sau constrângeri că trebuie să ofere un anumit răspuns și
nici nu se simt intimidați de către un operator de teren ca în cazul chestionarelor aplicat e față
în față. Un alt avantaj al realizării cercetării în mediul online este reprezentat de faptul că se
pot adăuga mesaje mai lungi de text, filme, videoclipuri sau imagini (Datulescu, 2006, 571).
Un ultim avantaj despre care doresc să discut este repr ezentat de rezultatele cercetării care pot
fi proiectate mai rapid, analiza și prelucrarea datelor se face mai ușor deoarece acestea sunt
deja centralizate și nu mai trebuie introduse, astfel cercetătorul putând să realizeze corelații
sau interpretări ale rezultatelor în vederea confirmării sau infirmării ipotezelor.
În primele trei zile ale cercetării ale cercetării se va realiza distribuirea chestionarului
către respondenți pentru auto -administrare și culegerea datelor, urmând ca în următoarele
două zile să aibă loc centralizarea, prelucrarea statistică a datelor și obținerea rezultatelor
cercetării, analiza și prezentarea rezultatelor, iar în final prin analizarea rezultatelor se vor
oferi răspunsuri întrebărilor de cercetare, alături de explicațiile nece sare pe baza datelor care
au dus la atingerea obiectivelor.
Capitolul IV
ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR
În cuprinsul acestui capitol voi prezenta datele obținute în urma realizării cercetării și
rezultatele acesteia, apoi se va realiza analiza și explicarea răspunsurilor cele mai importante
și relevante ale respondenților, urmând ca în ultima partea a acestui capitol să mă axez pe
interpretarea celor mai relevante date pentru cercetarea mea.
Prezentarea, analiza și interpretarea datelor reprezint ă una dintre cele mai importante
parți în realizarea unei cercetări. Prin analiza și interpretarea datelor culese cu ajutorul
instrumentului de cercetare se ajunge la oferirea de răspunsuri întrebărilor de cercetare și de
asemenea la confirmarea sau infir mare ipotezelor de cercetare.
4.1. PREZENTAREA ȘI ANALIZA REZULTATELOR CERCETĂRII
După cum am menționat și în capitolul anterior, cercetarea pe baza temei acestei
lucrări, „ Percepția tinerilor și adulților asupra violenței domestice ‟, s-a desfășurat în mediul
online în perioada 9 iunie 2019 până pe data de 13 iunie 2019 . Respondenții au fost selectați
25
în mod aleator din rândul celor două grupuri, tineri și adulți , iar chestionarul (Anexa 1) a
cuprins un număr de 28 de întrebări. În c ele ce urmează voi prezenta informațiile obținute în
urma generării rezultatelor.
În primul rând am dorit să aflu ce înțeleg subiecții participanți la cercetare prin
violență domestică, astfel în urma aplicării chestionarului și a generării rezultatelor 93 ,3
procente dintre respondenți înțeleg prin violență domestică agresiune fizică, 86.7 porcente
agresiune verbală, 78.3 procente agresiune sexual, 41.7 procente privare de misjloace
economice și doar 8.5 procente dintre respondenți înțeleg prin violență dom estic agresiune
psihologică sau emoțională (Anexa 2, Grafic A ). Trebuie menționat faptul că pentru această
întrebare respondeții au putut allege mai multe variante de răspuns, iar procentajele reprezintă
reflexia acestui aspect.
În ceea ce privește modul î n care respondenții își definesc conceptual de violență
domestică varianta preferată de răspuns a fost ⹂abuz fizic, psihologic, verbal, economic,
spiritual sau sexual din partea unui membru al familiei asupra altui membru/membri al/ai
familiei, care produc e anumite urmari. ”. (Anexa 2, Grafic B ). Ceea ce se poate înțelege din
cele menționate anterior este faptul că cei chestionați percep violen ța domestică drept orice fel
de abuz fizic, psihologic, verbal, economic, spiritual sau sexual indiferent de natura acestuia
sau aspra cui este indreptat . În ceea ce privește perceperea modului în care este descrisă
violența domestica cei mai mulți respondenți, 95%, a r descrie violența domestic drept orice
comportament care pune în pericol integritatea fizică și psihică , drepturile și libertățile unei
persoane , comparativ cu 2 5 % dintre respondenți descriu violența domestică doar drept un
pericol la adresa membrilor familiei (Anexa 2, Grafic I ). Trebuie menționat faptul că pentru
aceaste întrebare respondeții au putut a lege mai multe variante de răspuns, iar procentajele
reprezintă reflexia acestui aspect.
Trecând la următoarea întrebare am observat că, majoritatea respondeților care au
participat la acestă cercetare și au răspuns faptul că femeile sunt cele asupra cărora violența
domestic se manifestă cel mai mult (95 %;) și doar 70% dintre respondenți consider că vioența
domestic se manifestă mai mult asupra copiilor (Anexa 2, Grafic H ).
În ceea ce privește factorii care conduc la apariția violenței domestice, în u rma
răspunsurilor oferite de către respondenți se poate realiza următorul clasament conform
răspunsurilor primate: 88,3% pentru consumul de alcool, 83.3% pentru probleme de natură
psihologică ale agresorului, 81,7% pentru lipsa educației, 75% pentru factor ul conform căruia
agresorul a fost la rândul său victim a violenței domestice, 63,3% pentru factorul care se
referă la dorința de putere a agresorului, 51,7% pentru sărăcie și în final doar 28.3% pentru
26
factorul de lipsă a accesului la informație (Anexa 2, Grafic D ). Și de această dată trebuie
menționat faptul că pentru această întrebare respondeții au putut alege mai multe variante de
răspuns, iar procentajele reprezintă reflexia acestui aspect.
La întrebarea „ Care credeți că sunt medodele cele mai potr ivite pentru stoparea
violenței domestice? ‟, cu răspuns multiplu, majoritatea respondenți lor participanți la acest
chestionar, 80% au considerat ca fiind cele mai eficiente metode pentru stopare violenței
domestice, informarea și educarea indivizilor in vedere preveniri sau evitării unor situații de
violență domestică și adoptarea unei legislații cât mai adaptată situațiilor reale și care să
cuprindă sancțiuni cu efect imediat , pe când 60% din respondenți au ales aplelul la ajutor din
partea autoriăților , și doar 58.3% înființare mai multor centre de ajutor pentru victimele
violentei domestice (Anexa 2, intrebarea 10) . În ceea ce privește cea mai eficientă varianta de
încetare a violenței în familie, intrebare cu variante multiple de răspuns, respondenții
consideră drept cel mai eficient mod de încetare al violenței aplicarea fără exceptie a
legislației privind prevenirea și combaterea violenței domestice (80%), urmat de sancționarea
agresorului (58,3%) și protejarea victimei (56,7%) și doar 21.7% consider ă eficientă
concilierea victimei cu agresorul în vederea încetării violenței în familie (Anexa 2, Grafic N).
În cazul nivelului de școlaritate înregistrat până în prezent majotitatea respondenților
au finalizat studii universitare (53,3%) , 30% dintre respo ndeți au finalizat studii post
universitare și 16,7% dintre respondeți au finalizat doar liceul (Anexa 2, Grafic P ).
Deoarece această cercetare s -a realizat prin aplicarea chestionare unor grupuri de tineri
și adulți , am considerat relevant ca respondenți să ofere răspuns următoarei întrebări din
chestionar, și anume: „ Pe o scală de la 1 la 5 (unde 1 înseamnă "nu aș interveni" și 5 înseamnă
"cu siguranță aș interveni") cât de probabil este să interveniți dacă sunteți martor al unui act
de violen ță?‟. Răspunsurile acestora au înregistrat următoarele valori procentuale: 41.7%
dintre respondenți probabil ar interveni , 36.7% dintre ei c siguranță ar interveni , 18.3% nu
cred ca ar intervene și în final 3.3% dintre respondenți nu ar intervene (Anexa 2 , Grafic J ). În
general, 98.3% din respondeții chestionarului consideră faptul că violența domestic este o
problem reală în România deoarece conform argumentelor menționate de aceștia există o lipsa
de informații și a educației a populației împotriva acest ui tip de violență, fapt ce reprezintă un
factor determinant ce alimentează existența și propagarea acestui fenomen. De asemenea
aceștia mai menționează și faptul că violența domestică este o problemă reală aratată studiile
efectuate pe această temă și mun ca ONG -urilor de profil și faptul că este o problemă și pentru
că legislația din țara noastră nu este pusă la punct, nu este bine definită în ceea ce privește
această problemă, autoritățile intervin doar pentru a aplica amenzi contravenționale
27
agresorului și/sau autoritățile competente nu își doresc sau nu prioritizează această
problematică și încă nu există dezvoltatp o cultură a schimbării în țara noastră. Alți
respondenți afirmă faptul că violența domestică este o problemă reală în România, întrucat
statisticile arată faptul că la fiecare 30 de secunde, o femeie este ținta acestei forme de
violență. (Anexa 2, Grafic K ).
În ceea ce privește datele socio -demografice 66,7 % dintre respondenți sunt
reprezentanți ai genului feminin, 33.3 % dintre respondenți sunt reprezentanți ai genului
masculin (Anexa 2, întrebarea 27 ). Vârsta în ani împliniți a respondenților este cuprinsă între
21 și 48 de ani, vâr sta predominantă fiind cea de 23 de ani ( 20%)(Anexa 2, întrebarea 26), iar
în ceea ce pri vește statutul marital 33.3% dintre respondeți sunt intr -o relație, 30% sunt
necasatoriți, 18.3% sunt singuri și 18.3% sunt căsătoriti (Anexa 2, întrebarea 28 ). În final cei
mai multi respondenți provin din mediul urban ( 65%) și doar 35% sunt din mediul ru ral
(Anexa 2, Grafic Q ).
Așadar ceea ce am prezentat anterior reprezintă datele de interes general și datele
socio -demografice ale acestei cercetări care stă la baza lucrării de față. În continuare voi
prezenta, analiza și interpreta datele cele mai rel evante pentru tema aleasă.
4.2. INTERPRETAREA DATELOR
În cadrul celei de -a doua părți a capitolului care cuprinde analiza și interpretarea
datelor, îmi voi concentra atenția pe datele cele mai relevante pentru tema aleasă din cadrul
cercetării pe care am realizat -o. Urmăresc de asemenea ca prin analiza acestor date să ofer
răspunsuri întrebărilor de cercetare și de asemenea să obțin validarea sau invalidarea
ipotezelor.
Pentru început reamintesc obiectivele specifice și întrebările de cercetare care st au la
baza prezentei lucrări și de la care am pornit în demersul meu de cercetare. Primul dintre
obiectivele specifice vizează descoperirea părerilor tinerilor și adulților în ceea ce privește
modul în care ei descriu violența domestică, care sunt factorii care duc la violență domestică
și către cine este cel mai fregvent întreptată violența domestică: femei, copii sau barbați.
Al doilea obiectiv specific face referire la modul în care tinerii și adulții definesc
violența domestică și ce anume reprezintă violența domestic din punctual lor de vedere. Astfel
se încercă descoperirea percepției asupra violenței domestice.
28
Următorul obiectiv specific urmărește descoperirea următorului aspect și anume cele
mai bune și eficiente moduri pentru prevenirea și comb aterea violenței domestice și ale
manifestărilor agresive.
Ultimul obiectiv specific va încerca să descopere în ce măsură contactul personal al
fiecărui tânar sau adult cu violența influențează părerile și atitudinile acestora cu privire la
acest fenomen.
Iar întrebările de cercetare sunt următoarele:
1. Care sunt principalele tipuri de violență domestică?
2. Cum poate fi definită violența domestică?
3. Cum pot fi prevenite violența domestică și manifestările agresive ?
4. Care sunt factorii ce conduc la viol ență în familie?
5. Este violența domestică o problemă reală în România?
6. Este util apelul către autorități și/sau unități pentru prevenirea și combaterea
violenței ?
7. Care sunt principalii sunt factorii/cauze ce conduc la apariția violenței în familie?
8. Care sunt medodele cele mai potrivite pentru stoparea violenței domestice ?
În continuare am analizat și interpretat rezultatele celor mai importante și relevante
întrebări din cadrul cercetării realizate în vederea atingerii obiectivelor și elaborarea de
răspunsuri întrebărilor de cercetare.
Unele dintre cele mai relevante și importante întrebări din cadrul cercetării, consider
că sunt cele în care respondenții sunt rugați să își exprime părerea despre modul în care ei
descriu violența domestică, care sunt factorii care duc la violență domestică și către cine este
cel mai fregvent întreptată violența domestică: femei, copii sau barbați . Făcând un rezumat al
răspunsurilor lor, pot structura și sintetiza părerea respondenților în următoarele afirmații.
Respondenții sunt de părere că violența domestică poate fi descrisă drept orice comportament
care pune în pericol integritatea fizică și psihică, drepturile și libertățile unei persoane . Un alt
punct de vedere exprimat de respondenți este acela că absolvenți i că violența domestică
constitue un pericol la adresa membrilor famiiei (Anexa 2, Grafic I ). În ceea ce privește
factorii care conduc la apariția violenței în familie, principalii trei factori alesi de respondenți
au fost consumul de alcool, problemele d e natura psihologică ale agresorilor și lipsa educației
(Anexa 2, Grafic D ).
Chiar dacă violența domestică este un fenomen de amploare, aceasta nu se manifestă
asupra tututor perosnelor în același timp sau în acelși mod. De aceea am întrebat aspura cui
consideră respondenții că se manifestă mai mult violența domestică, iar răspunsul majoritar a
29
fost faptul ca femeile sunt cel mai mult afectate de violența domestică, apoi copii și foarte
puțin bărbații (anexa 2, Grafic H ).
De asemenea, cei chestionați sunt de părere că violența domestică este definită drept
un abuz fizic, psihologic, verbal, economic, spiritual sau sexual din partea unui membru al
familiei asupra altui membru/membri al/ai familiei, care produce anumite urmari. Însă datorită
faptului c ă violența domestică nu este un fenomen atât de bine definit și explicat pentru
populație unuii respondeți au considerat faptul că aceasta poate fi definită și doar drept abuz
fizic din partea bărbatului asupra femeii sau abuz verbal din partea unui membru a l familiei
asupra altor sau altui membru ai familiei.
Un alt punct de vedere al respondenților este acela că în România problema violenței
domestice este întradevăr una reală și de amploare care trebuie conștientizată, prevenită și
combătută . Astfel conf orm argumentelor menționate de aceștia există o lipsa de informații și a
educației a populației împotriva acestui tip de violență, fapt ce reprezintă un factor
determinant ce alimentează existența și propagarea acestui fenomen. De asemenea aceștia mai
menț ionează și faptul că violența domestică este o problemă reală aratată studiile efectuate pe
această temă și munca ONG -urilor de profil și faptul că este o problemă și pentru că legislația
din țara noastră nu este pusă la punct, nu este bine definită în cee a ce privește această
problemă, autoritățile intervin doar pentru a aplica amenzi contravenționale agresorului și/sau
autoritățile competente nu își doresc sau nu prioritizează această problematică și încă nu
există dezvoltatp o cultură a schimbării în țar a noastră. Alți respondenți afirmă faptul că
violența domestică este o problemă reală în România, întrucat statisticile arată faptul că la
fiecare 30 de secunde, o femeie este ținta acestei forme de violență.
Din perspectiva respondenților conform răspuns urilor oferite de aceștia violența
domestică poate fi ințeleasă cel mai frecvent doar drept agresiune fizică, verbală sau sexual,
foarte putini respondeți înțeleg violența domestic și drept privare de mijloace economice sau
agresiune psihologică .
O altă părere exprimată de respondenți referitoare la violența domestică este
reprezentată de faptul că este un mod prin care agresorul încearcă să își impună autoritatea
față de ceilalți membrii ai familiei, față de partener sau chiar față de copii . Astfel 40% d intre
respondenți consideră că violența nu este un mod de impunere al autorității, pe când 60%
dintre aceștia consideră faptul că este un mod prin care agresorul încercă să își impună
autoritatea. De asemenea celor chestionați li s-a cerut să argumenteze r ăspunsul conform
căruia violența este un mod de încercare de impunere a autorității . O parte din argumentele
respondeților au fost următoarele:
30
Agresorul încearcă să își impună autoritatea prin violență din nevoia de a compensa
anumite lipsuri pe care le are;
Agresorul consideră că doar el este cel care are dreptate în consecință toata lumea trebuie
sa asculte de el și doar el trebuie să ia deciziile;
Membrii familiei nu il mai respectă, iar el apelează la violență ca singură modalitate de a
se face înțele s;
Agresorul are nevoie de validare atfel consideră violența ca singura modalitate de a o
obține;
Lipsa de educație, comunicare, dar și empatie în ceea ce privește alt membru al familiei,
apare o distrugere a relațiilor între membrui familiei, se deterior ează. În mintea
agresorului exită dorința de a conduce pe toti cei din jur, iar acest lucru se manifestă prin
faptul că isi va impune puterea cu orice modalitate, inclusiv prin violen ță domestic ă.
O ultimă și foarte importantă părere exprimată de către p ersoanele care au răspuns la
această cercetare , este aceea dacă ar intervene în cazul în care ar puși în situația de a asista la
un act de violență . În urma analizării răspunsurilor, 36.7% dintre responndenți cu siguranță
vor interveni dacă sunt martori ai unei situații de violență și doar 3.3% dintre respondenți nu
și-ar asuma răspunderea de a intervene pentru stopare unui act de violență.
Următoarea întrebare ale cărei răspunsuri sunt din punctul meu de vedere relevante
pentru lucrarea și cercetarea de față se referă la prevenirea manifestărilor agresive . În urma
analizării răspunsurilor oferite la această întrebare „ Cum credeți cǎ pot fi prevenite
manifestǎrile agresive? ‟ , respondenții au putut alege mai multe variante de răspuns, se pot
afirma următoarele: 83,3% dintre respondenți sunt de părere că pentru prevenirea
manifestărilor agresive, agresorul trebuie îndrumat să conștientizeze stare agresivă în care se
află și consecințele pe care le poate suporta îm cazul în care săvârșest e o agresiune ; 38,3%
dintre ei consideră că manifestările agresive se pot preveni prin utilizarea unei forme de
evitare a tensiunii . De asemenea alți 23.3% dintre respondenți afirmă că evitarea certurilor în
familie poate preveni apariția manifestărilor ag resive și doar 21.7% dintre cei chestionați cred
că detensionarea atmosferei printr -un gest de împăcare, acceptare și recunoaștere a
superiorității adversarului poate evita manifestările aggressive (Anexa 2, Grafic L ).
În ceea ce privește contactul resp ondenților cu violența domestică în cadrul familiei
sau grupului de prieteni 35% dintre respondeți s -au confruntat cu astfel de situații, iar 65% nu
au avut cazuri de violență în cadrul familiei sau grupului de prieteni. Respondenții care au luat
contact cu situații de violență au fost rugați să spună cum au fost agestea gestionate, o
31
partedin răspunsuri au fost: discuții deschise despre subiect și încercarea de a întelege cum s -a
ajuns în aceea situație, încetarea legăturilor cu agresorul, apelarea la ajut or din partea altor
persoane, consiliere psihologică. (Anexa 2, Grafic E ).
Următoarea întrebare despre răspunsurile căreia vreau să vorbesc este „ Dumneavoastră
personal v -ați confruntat cu o situație in care sa fiți victimă a violenței indiferent de tipul
acesteia? ‟. Astfel cei care au oferit răspunsuri acestei întrebări 70% nu au f ost niciodată
victim ale violenței, 25% dintre respondeți s -au confruntat cu cel puțin o situație în care au
fost victime ale violenței și 5% dintre respondenți au preferea t sa nu raspundă . Întrebați cum
au depășit aceea situație, răspunsurile au variat dupa cum urmează: au cerut ajutor, au încercat
să evite agresorul o perioadă nelimitată de timp, au încercat să înfrunte agresorul cu ajutorul
amenințărilor, au apelat la con siliere psihologică sau chiar s -au mutat de acasă . (Anexa 2,
Grafic F ).
De asemenea am considerat relevant pentru cercetarea pe care am realizat -o, să
descop ăr care sunt cele mai potrivite metode pentru stoparea violenței . Astfel, fiecare
respondent a av ut de ales din variantele de răspuns cu posibilitatea de a alege mai multe
răspunsuri. . În urma analizei rezult atelor cele mai importante trei metode pentru stoparea
violenței domestice sunt (Anexa 2, Grafic G ):
1. Adoptarea unei legislații cât mai adaptată situațiilor reale și care să cuprindă
sancțiuni cu efect imediat (80%);
2. Informarea și educarea indivizilor in vedere preveniri sau evitării unor situații
de violență domestică (80%) ;
3. Aplelul la ajutor din partea autoriăților (60%);
În ceea ce privește cele mai importante și eficiente trei varian te prevenire, stopare și
combatere a violenței în familie , cei mai importanți factori sunt (Anexa 2 , Grafic N ):
1. Aplicarea fără exceptie a legislației privind prevenirea și combaterea violenței
domestice (80%) ;
2. Sancționarea agresorului (58,3%);
3. Protejarea victimei (56,7%) .
Respondeții au considerat relevante aceste metode de stopare a violenței deoarece
conform argumentelor pe care le -au oferit agresorul trebuie sancționat prin aplicarea
legislației pentru greș elile făcute și îndepartarea sa de lângă victimă. Victima trebuie protejată
și ajutată să depașească aceasta situație și de aseamena reabilitată din punct de vedere social și
psihologic. Un alt argument este evidențiat de faptul că legislația trebuie să of ere o protecție
suplimentară persoanelor vulnerabile și să sancționeze agresorul. Suplimentar este necesară
32
informarea persoanelor din categoriile vulnerabile cu privire la drepturile lor. În cazul
aplicării unei sancțiuni, agresorul repetă comportamentul pentru a se răzbuna pe victimă și
pentru a o amenința, astfel încât să nu mai aibă astfel de comportament pe viitor. O soluție
viabilă este protejarea victimei astfel încât agresorul să poată fi ținut la distanță. Totodată
problematica violenței domestice este un cerc vicios. Trebuie aplicată fără excepție legislația,
ca în orice alt domeniu, pentru că, dintodeauna fără coerciție
lucrurile/comportamentele/mentalitățile nu pot fi schimbate. Sancționarea agresorului are
menirea de a -i atrage atenția asupra fa ptului că modul în care el se comporta nu este unul
potrivit. Atâta timp cât nu există sancțiune, nu există îndreptarea comportamentu lui.
În final ultima întrebare din carul acestei cercetări despre care vreau să vorbesc și ale
cărei rezultate vreau să le analizez este următoarea: „ Pe o scală de la 1 la 5 (unde 1 înseamnă
"dezacord total" și 5 înseamnă "cu totul de acord") în ce măsura sunteți de acord cu
următoarele afirmații ?‟. Această întrebare a urmărit să afle care este acordul sau dezacordul
respondenților în ceea ce privește fiecare dintre afirmațiile menționate în cuprinsul întrebării
(Anexa 2, Grafic M1, M2 și M3 ).
În urma analizei răspunsurilor oferite la această întrebare putem afirma că majoritatea
respondenților sunt în total dezacord (valoarea 1) cu afirmațiile: violența este un fenomen
izolat, victim este cea care il provoacă pe agresor deci merită să fie abuzată, este o problem
personal și nimeni nu ar trebui să se amestece. Pe cand în ceea ce privește afirmațiile: apare
numai în anumit e categorii sociale, mai ales în familiile sărace, cu un nivel scăzut de educație,
orice cuplu /familie are probleme și conflicte , agresorul este o persoană cu probleme psihice,
este iritat și agresiv tot timpul, alcoolul și problemele maritale sunt cauza p rincipală a
violenței domestice, victimele exagerează abuzul, agresorii sunt violenți pentru că au fost
abuzați în copilarie sau provin din familii violente; acordul sau dezacordul respondeților a
variat de lungul întregii scale de masurare de la 1 la 5.
33
CONCLUZII
În capitolul anterior am discutat și analizat datele obținute în urma realizării cercetării,
iar în următoarele rânduri voi structura câteva concluzii cu privire la cercetare dar și pentru
întreaga lucrare.
În capitolul trei am trasat pe lângă obiectivele generale ale cercetării și o serie întrebări
de cercetare și obiective specifice, în acest capitol voi analiza în ce măsură au fost atinse
obiectivele cu ajutorul rezultatelor cercetări.
Primul obiectiv specific de la care a pornit vizează descoperirea părerilor tinerilor și
adulților în ceea ce privește modul în care ei descriu violența domestică, care sunt factorii care
duc la violență domestică și către cine este cel mai fregvent întrep tată violența domestică:
femei, copii sau barbați. Pentru explicare îndeplinirii sau nu a acestui obiectiv am folosit
răspunsurile înregistrate pentru următoarele întrebari: „În opinia dvs., cum definiți violența în
familie? ‟, „Care credeți că sunt factori i ce conduc la violență în familie? ‟ și „Credeți ca violența
domestică se manifesta mai mult asupra: femeilor, copiilor sau barbatilor? ‟ În urma analizării
răspunsurilor oferite în chestionar am putut afla că 95% dintre respondenți descriu violența
domesti c drept orice comportament care pune în pericol integritatea fizică și psihică,
drepturile și libertățile unei persoane (anexa 2, Grafic I ).
În ceea ce privește factorii care conduc la violență cei mai importanți din perspectiva
respondenților sunt consum ul de alcool (88,3%), problemele de natură psihologică ale
agresorului (83.3%) și lipsa educației (81.7%), urmate de agresorul a fost la rândul său
victima a violenței (75%) și dorința de putere (63.3%) (Anexa 2, Grafic D ). Conforma
analizării răspunsurilo r 95% dintre respondenți consideră că violența domestică se manifestă
mai mult asupra femeilor (Anexa 2, Grafic H ).
Al doilea obiectiv specific face referire la modul în care tinerii și adulții definesc
violența domestică și ce anume reprezintă violența domestic din punctual lor de vedere.
Astfel se încercă descoperirea percepției asupra violenței domestice. Pentru explicare
îndeplinirii sau nu a acestui obiectiv am folosit răspunsurile înregistrate pentru următoarele
întrebari: „Cum ați descrie dvs. vio lența domestică? ‟ și „În opinia dvs., cum definiți violența în
familie? ‟. Violența este văzută de către participanții la cercetare drept abuz fizic, psihologic,
verbal, economic, spiritual sau sexual din partea unui membru al familiei asupra altui
membru/m embri al/ai familiei, care produce anumite urmari. De asemene violența domestic
este considerată drept orice comportament care pune în pericol integritatea fizică și psihică,
drepturile și libertățile unei persoane.
34
Următorul obiectiv specific urmărește descoperirea următorului aspect și anume cele
mai bune și eficiente moduri pentru prevenirea și combaterea violenței domestice și ale
manifestărilor agresive. Pentru explicarea îndeplinirii acestuia am folosi t răspunsurile de la
întrebarile „Care credeți c ă sunt medodele cele mai potrivite pentru stoparea violenței domestice? ‟ și
„Care este din punctul dvs. de vedere cea mai eficientă varianta de încetare a violenței în familie? ‟.
Astfel pentru ambele întrebări respondenții susțin că cele mai bune și eficiente moduri pentru
prevenirea și combaterea violenței domestic sunt adoptarea unei legislații cât mai adaptată
situațiilor reale și care să cuprindă sancțiuni cu efect imediat pe deoparte și aplicarea fără
exceptie a legislației privi nd prevenirea și combaterea violenței domestice de cealaltă parte.
Aceste variant e de răspuns înregistrează ambele un procent de 80% (Anexa 2, Grafic G și N).
Așadar în urma analizării rezultatelor acest obiectiv a fost atins, datorită faptului că s-au
înregistrat suficiente răspunsuri care să susțină afirmația dată.
Ultimul obiectiv specific va încerca să descopere în ce măsură contactul personal al
fiecă rui tânar sau adult cu violența influențează părerile și atitudinile acestora cu privire la
acest fe nomen. Îndeplinirea obiectivului va fi analizată cu ajutorul următoarelor întrebări din
chestionar și armentele aduse acestora de către respondeți : „ Au existat in cadrul familiei sau
grupului dumneavoastra de prieteni cazuri de violenta? ‟ și „ Dumneavoastră. personal v -ați
confruntat cu o situație in care sa fiți victimă a violenței indiferent de tipul acesteia ?‟. La
prima întrebare 35% dintre respondeți s -au confruntat cu astfel de situații, iar 65% nu au avut
cazuri de violență în cadrul famil iei sau grupului de prieteni. Respondenții care au luat contact
cu situații de violență au fost rugați să spună cum au fost agestea gestionate, o partedin
răspunsuri au fost: discuții deschise despre subiect și încercarea de a întelege cum s -a ajuns în
aceea situație, încetarea legăturilor cu agresorul, apelarea la ajutor din partea altor persoane,
consiliere psihologică. (Anexa 2, Grafic E ). În cazul celei de -a doua întrebări, 70% dintre
respondeți nu au f ost niciodată victim ale violenței, 25% dintre resp ondeți s -au confruntat cu
cel puțin o situație în care au fost victime ale violenței și 5% dintre respondenți au prefereat sa
nu raspundă. Întrebați cum au depășit aceea situație, răspunsurile au variat dupa cum urmează:
au cerut ajutor, au încercat să evi te agresorul o perioadă nelimitată de timp, au încercat să
înfrunte agresorul cu ajutorul amenințărilor, au apelat la consiliere psihologică sau chiar s -au
mutat de acasă. (Anexa 2, Grafic F ). Așadar acest obiectiv nu se validează datorită faptului că
o pe rsoana poate ave o părere și/sau atitudine față de violența domestic indiferent dacă o
persoană se confruntă în mod direct sau nu se confruntă deloc cu violența domestică .
În final se poate afirma că tinerii și adulții au păreri foarte radicale atunci când vine
vorba despre violența domestic. Aceștia consideră ca este nevoie de îmbunătățiri
35
considerabile în ceea ce privește legislația privind violența și creșterea interesului privind
protejarea victimelor, sancționarea a gresorilor, și dezvoltarea centrelor de protecție a
victimelor și de combatere a violenței domestice. De asemenea nivelul scăzut de educație,
sărăcia, lipsa de informații cu privire la drepturile victimelor, protecția acestora și metodele
alternative de co mbatere a violenței sunt doar câțiva dintre factorii de risc pentru apariția de
comportamente violente cu impact negativ asupra victimelor, comportamente ce reprezintă
grave încălcări ale prevederilor legale naționale și internaționale .
36
BIBLIOGRAFIE
1. Amirou, R. (2003). Cosiderați psihosociologice asupra noțiunilor de agresivitate și
frustrare comparativă. In G. Ferréol și A. Neculau (eds.), Violența. Aspec te
psihosociale, Polirom, Iașiș
2. Curic Ina, Văetiși Lorena (2005). Inegalitatea d e gen: violența invizibilă . Eikon, Cluj
Napoca;
3. Chelcea, Septimiu, Introducere în cercetarea sociologică, Capitolul 6 -Chetionarul în
cercetarea sociologică, Editura Comunicare.ro, București, 2004 ;
4. Datculescu, Petre; „Cercetarea de marketing. Cum pătrunzi în mintea
consumatorului, cum măsori și cum analizezi informația‟ ; editura Brandbuilders
marketing & advertising books; București 2006;
5. Eric Debarbieux, La violence en milieu scolaire T.1: état des li eux, 1996, Pari s, ESF;
6. Lenore Walker The Battered Woman Syndrome, Ediția a III -a, 2009ș
7. Muntean Ana, Munteanu Anca; Violență, Trauma, Reziliență, Polirom, București
2011 ;
8. Nemeș Carmen, Ghid Violență , București, 2018;
9. Nicky Ali Jackson , Encyclopedia of Domestic Violence -Routledge , Routlege Taylor
and Franics Group, New York, 2007;
10. Shipway Lynn, Domestic violence: a handbook for health professionals . New York:
Routledge , 2004 ;
11. Richard L. Davis, Domestic Violence – Intervention, Prevention, Policies, and
Solutions , CRC Press Taylor & Francis Group, Boca Raton, 2008;
SURSE ONLINE
1. Asociația Anais, Cauzele violenței de cuplu ( https://www.asociatia –
anais.ro/stiri/cauzele -violentei -relatiile -de-cuplu -si-factorii -de-risc )
2. Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Barbați – Prevenirea și
Combaterea Violenței ( http://anes.gov.ro/wp -content/uploads/2018/04/Intrebari –
VF.pdf )
3. Actul Conven tiei Consiliului Europei privind prevenirea si combaterea violen tei
impotriva femeilor si a violen tei domestice ( https://eur –
37
lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:2ece022e -e21d -11e5 -8a50 –
01aa75ed71a1.0004.02/DOC_2&format=PDF )
4. Centrul Națion al de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate – Analiza de
situatie (http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp -content/uploads/2018/11/Analiza -de-
situatie -Violenta -2018.pdf );
5. Căprioară Florin -Mihai; Căprioară Alina -Cornelia – Ce este și ce nu este violența?
(http://www.ugb.ro/Juridica/Issue22013/11._Ce_este_si_ce_nu_este_violenta.Mih
ai_Caprioara.RO.pdf );
6. Centrul de Drept al Femeilor – Ce este violența în familie?
(http://cdf.md/rom/12ce -este-violenta-in-familie )
7. Declarația pentru eliminarea violenței împotriva femeilor, adoptată de adunarea
generală ONU în decembrie l993 (http://www.un -documents.net/a48r104.htm )
8. Declarația pentru eliminarea violenței împotriva femeilor, adoptată de adunarea
generală ONU în decembrie l993 (http://www.un -documents.net/a48r104.htm )
9. Legea numărul 217 din 22 mai 2003, pentru prevenirea și combaterea violenț ei
domestice ( http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/44014 );
10. Violența domestică: intervenția coordonată a echipei multidisciplinare. Manual
pentru specialiști (http://violentaimpotrivafemeilor.ro/wp –
content/uploads/2016/09/CONNECT -UNITBV -manual -pentru -specialisti –
interventia -co.pdf )
11. Violența în școala – Institutul de Științe ale Educatie Unicef, document pdf
(http://www.unicef.ro/wp -content/uploads/violenta_in_scoala.pdf );
12. ProVita -Violența în familie , prevenirea și combaterea ei
(https://www.provitabucuresti.ro/docs/lex/violenta -familie.pdf );
38
ANEXE
Anexa 1 – Instrument de cercetare – Chestionar
Bună, numele meu este Panait Beatrice și sunt studentă în cadrul Facultății de Științe
Politice, master Sociologie Aplicată. Devianță și Ordine Socială din cadrul SNSPA. În cadrul
lucrării de disertație realizez o cercetare, cu privire la violența domestică. Aș dori să -mi
acordați maxim 10 minute pentru a răspunde acestui chestionar. Părerile voastre sunt foarte
importante pentru această cercetare, iar răspunsurile vor fi folosite doar pentru prelucrări
statistice la nivelul întregului eșantion și elaborarea unor concluzii generale despre tema
chestionarului și a lucrării de disertație. Mulțumesc.
1. Ce intelegeți prin violență domestică?
1. Agresiune fizică
2. Agresiune verbală
3. Agresiune sexuală
4. Privare de mijloace economice
5. Altele: ………………….
2. În opinia dvs., cum defin iți violența în familie?
1. Abuz fizic din partea bărbatului asupra femeii
2. Abuz verbal din partea unui membru al familiei asupra altuia/altor membru/i ai
familiei
3. Este o metodă de educație folosită în multe familii
4. Abuz fizic, psihologic, verbal, economic, s piritual sau sexual din partea unui
membru al familiei asupra altui membru/membri al/ai familiei, care produce
anumite urmari
5. Altele:………………
3. Considerați că violența în familie este un mod prin care agresorul încearcă să își
impune autoritatea?
1. DA
2. NU
4. Dacă ați răspuns "DA" întrebării anterioare vă rog să argumentați răspunsul.
39
…………………………………………………………………………………………………………….
5. Care credeți că sunt factorii ce conduc la violență în familie?
1. Sărăcia
2. Lipsa educației
3. Consumul de alcool
4. Problema de natură psih ologice ale agresorului
5. Dorința de putere
6. Lipsa accesului la informatie
7. Agresorul a fost la rândul său victimă a violenței domestice
8. Altele: ………….
6. Au existat in cadrul familiei sau grupului dumneavoastra de prieteni cazuri de
violenta?
1. DA
2. NU
7. Dacă ați răspuns "DA" întrebării anterioare cum au fost ele gestionate și rezolvate?
…………………………………………………………………………………………………………….. …..
8. Dvs. personal v -ați confruntat cu o s ituație in care sa fiți victimă a violenței indiferent
de tipul acesteia?
1. DA
2. NU
3. NS/NR
9. Dacă ați răspuns "DA" întrebării anterioare cum ați depășit aceea situație?
……………………………………………………………………………………………………….
10. Care credeți că sunt medodele cele mai potrivite pentru stoparea violenței domestice?
1. Aplelul la ajutor din partea autoriăților
40
2. Înfiin țare mai multor centre de ajutor pentru victimele violentei domestice
3. Informarea și educarea indivizilor in vedere preveniri sau evitării unor situații de
violență domestică
4. Adoptarea unei legislații cât mai adaptată situațiilor reale și care să cuprindă
sancțiuni cu efect imediat
5. Altele: …………………….
11. Credeți ca violența domestică se manifesta mai mult asupra:
1. Femeilor
2. Copiilor
3. Barbaților
12. Cum ați descrie dvs. violența domestică?
1. Furie pasageră ce ar trebui trecută cu vederea
2. Pericol la adresa membrilor familiei
3. Orice comportament care pune în pericol integritatea fizică și psihică, drepturile și
libertățile unei persoane
4. Altele: ……………………
13. Pe o scală de la 1 la 5 (unde 1 înseamnă "nu aș interveni" și 5 înseamnă "cu siguran ță
aș interveni") cât de probabil este să interveniți dacă sunteți martor al unui act de
violență?
1 2 3 4 5
nu aș interveni ᴼ ᴼ ᴼ ᴼ ᴼ cu siguranță aș interveni
14. Considerati că violența domestică est e o problemă reală în Romania?
1. DA
2. NU
3. NS/NR
15. Vă rog să argumentați răspunsul.
41
…………………………………………………………………………………………………………..
16. Cum credeți cǎ pot fi prevenite manifestǎrile a gresive?
1. Evitarea certurilor în familie
2. Utilizarea unei formule de evitare a tensiunii
3. Victima sa nu manifeste frică sau spaimă
4. Îndrumarea agresorului să conștientizeze starea sa agresivă și consecințele pe care
le va suporta în cazul unei agresiuni
5. Detensionarea atmosferei printr -un gest de împăcare, acceptare și recunoaștere a
superiorității adversarului
6. Altele: …………………………..
17. Pe o scală de la 1 la 5 (unde 1 înseamnă "dezacord total" și 5 înseamnă "cu totul de
acord") în ce măsura sunteți de acord cu următoarele afirmații ?
Dezacord
total Dezacord Nici acord/ nici
deazcord De acord Cu totul de
acord
Este un
fenomen izolat. 1 2 3 4 5
Apare numai în
anumite
categorii
sociale, mai
ales în familiile
sărace, cu un
nivel scăzut de
educație 1 2 3 4 5
Victima e cea
care îl provoacă
pe agresor deci
merită să fie
abuzată. 1 2 3 4 5
Orice
cuplu/familie 1 2 3 4 5
42
are probleme și
conflicte.
Agresorul este
o persoană cu
probleme
psihice, este
iritat și agresiv
tot timpul. 1 2 3 4 5
Alcoolul și
problemele
maritale sunt
cauza
principală a
violenței
domestice 1 2 3 4 5
O femeie poate
oricând să își
părăsească
soțul, dacă își
dorește acest
lucru. 1 2 3 4 5
Victimele
exagerează
abuzul. 1 2 3 4 5
Este o problemă
personală și
nimeni nu ar
trebui să se
amestece. 1 2 3 4 5
Agresorii sunt
violenți pentru
că au fost
abuzați în 1 2 3 4 5
43
copilarie sau
provin din
familii violente.
18. Care este din punctul dvs. de vedere cea mai eficientă varianta de încetare a violenței
în familie?
1. Protejarea victimeii
2. Sancționarea agresorului
3. Concilierea victimei cu agresorul
4. Aplicarea fără exceptie a legislației privind prevenirea și combaterea violenței
domestice
5. Altele: ………………………..
19. Argumentati răspunsul ales pentru întrebarea 18.
……………………………………………………………………….
20. De câte din următoarele unități pentru prevenirea și combaterea violenței aveți
cunoștință?
1. Centre de primire în regim de urgență
2. Centre de recuperare pentru victimele violenței domestice
3. Centre de asistență destinate agresorilor
4. Centre pentru prevenirea și combaterea violenței în familie
5. Centre pentru servicii de informare și sensibilizare a populației
21. Puteți menționa câteva nume de astfel de unități pentru prevenirea și comb aterea
violenței aveți cunoștință?
…………………………………………………………………………………………………………….. …………..
22. Ulima formă de învățământ absolvită:
1. Liceu
2. Studii Postliceale
3. Studii Universi tare
44
4. Studii Post -universitare
5. Altele: ………………
23. Profesia actuală: ………………………………………
24. În prezent:
1. Am un job stabil
2. Am o afacere proprie
3. Casnic/Casnică
4. Sunt student/studentă
5. Altele: …………………….
25. Mediul de proveniență:
1. Rural
2. Urban
26. Vârsta în ani împliniti: ………………………..
27. Gen:
1. Masculin
2. Feminin
28. Statut marital:
1. Căsătorit/ă
2. Necăsătorit/ă
3. Singur/ă
4. Într-o relație
5. Divorțat/ă
6. Altele: …………….
45
Anexa 2 – Grafice
GRAFIC A
GRAFIC B
46
GRAFIC C
GRAFIC D
47
GRAFIC E
GRAFIC F
48
GRAFI C G
GRAFIC H
49
GRAFIC I
GRAFIC J
50
GRAFIC K
GRAFIC L
51
GRAFIC M1
GRAFIC M2
GRAFIC M3
52
GRAFIC N
GRAFIC O
53
GRAFIC P
GRAFIC Q
54
GRAFIC R
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Școala Națională de Studii Politice și Administrative [625395] (ID: 625395)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.