Școala Națională de Studii Politice și Administrative [624883]

Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Facultatea de Administrație Publică

Lucrare de Licență
„Politica de dezvoltare urbană”

Absolvent: [anonimizat], 2017

2
Cuprins
Partea 1 , Introducerea ………………………….. ……………………….. 3
Argument ………………………….. ………………………….. …………….. 3
Partea a 2 -a, Cadrul metodologic ………………………….. …………. 5
Prezentare ………………………….. ………………………….. ……………. 5
Partea a 3 -a , Cadrul teoretic ………………………….. ……………….. 6
Partea a 4 -a , Contribuții personale ………………………….. …….. 16
Partea a 5 -a, Concluzii ………………………….. ……………………… 20

3 Partea 1 , Introducerea
Argument

În cele ce urmează voi încerca să reprezint studiul meu asupra unei teme destul de
importante atât în dezvoltarea socio -culturală cât și cea economică a societății românești.
„Politica de dezvoltare urbană” promite să asigure un urcuș vertiginos î n situați a economico –
culturală și socială a României.
Pentru a înțel ege mai bine următoarea lucrare , am să definesc o serie de termeni
folosiți în situația de fapt și de drept î n actuala legislație românească:

Localitate urbană – localitate în care majoritatea resurselor de muncă este ocupată în
activități neagricole cu un nivel diversificat de dotare și echipare, exercitând o influență
socioeconomică constantă și semnificativă asupra zonei înconjurătoare.1
Unități administrativ -teritoriale – potrivit legii unitățile administrativ -teritoriale sunt
comunele, orașele și județele. Unitățile administrativ -teritoriale de bază sunt orașele și
comunele care cuprind una sau mai multe localități.
Oraș – unitate administrativ -teritorială de bază alcătuită fie dintr -o singură localitate
urbană, fie din mai multe localități, dintre care cel puțin una este localitate urbană. Ca
unitate administrativ -teritorială de bază și ca sistem social -economic și geogr afic orașul are
două componente:
a. componenta teritorială – intravilanul, care reprezintă suprafața de teren ocupată sau
destinată construcțiilor și amenajărilor (de locuit, social -culturale, industriale, de
depozitare, de producție, de circulație, de recreare, de comerț etc.) și extravilan ul
care reprezintă restul teritoriului administrativ al orașului;
b. componenta demografică socio -economică, care constă în grupurile de populație și
activitățile economice, sociale și politico -administrative ce se desfășoară pe teritoriul
localității.
Dime nsiunile, caracterul și funcțiile orașului prezintă mari variații, dezvoltarea sa
fiind strâns corelată cu cea a teritoriului căruia îi aparține. Orașele care prezintă o
însemnătate deosebită în viața economică, social -politică și cultural -științifică a ță rii sau
care au condiții de dezvoltare în aceste direcții sunt declarate municipii.2
Zonă metropolitană – zonă constituită prin asociere, pe bază de parteneriat voluntar,
între marile centre urbane (Capitala României și municipiile de rangul I) și localită țile
urbane și rurale aflate în zona imediată, la distanțe de până la 30 km, între care s -au
dezvoltat relații de cooperare pe multiple planuri.3
Zonă de dezvoltare – perimetru delimitat în cadrul teritoriului administrativ al unui
municipiu sau în cadrul unei zone metropolitane în care se propun unele facilități de natură
fiscală, în scopul favorizării dezvoltării economice prin atragerea de investiții de capital
străin sau autohton.
Zonă de influență – teritoriul și localitățile care înconjoară un centru urban și care
sunt influențate direct de evoluția orașului și de relațiile de intercondiționare și de cooperare
care se dezvoltă pe linia activităților economice, a aprovizionării cu produse agroalimentare,
a accesului la dotările sociale și comerciale, a echipării cu elemente de infrastructură și cu

1 LEGEA nr.351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a
IV-a Rețeaua de localități ; Anexa 1; Pct. 2;
2 LEGEA nr.351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a
IV-a Rețeaua de l ocalități; Anexa 1; Pct. 4 și 5;
3 LEGEA nr.351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a
IV-a Rețeaua de localități; Anexa 1; Pct 11;

4 amenajări pentru odihnă, recreere și turism. Dimensiunile zonei de influență sunt în relație
directă cu mărimea și cu funcțiunile centrului urban polarizator.
Sistem urban – sistem de localități învecinate între care se stabilesc relații de
cooperare economică, socială și culturală, de amenajare a teritoriului și de protecție a
mediului, echipare tehnico -edilitară, fiecare păstrându -și autonomia administrativă.4

În continu are am să fac o scurtă prezentare a situației actuale a orașelor, municipiilor
și a importantelor centre urbane din România.
În România , există o ierarhizare a locali tăților conform articolului 2, litera b), din
Legea nr. 351 din 2001, conform căreia sunt repartizate pe ranguri, și anume:
 De rangul 0 – Din categoria rangului 0 face parte capitala administrativ -teritoriala a
statului, București, municipiu de importanță europeană;
 De rangul 1 – Fac parte municipii de importanță națională, cu influență potenț ială la
nivel european;
 De rangul 2 – Fac parte municipii de importanță interjudețeană, județeană sau cu rol
de echilibru în rețeaua de localități;
 De rangul 3 – Orașele;
 De rangul 4 – Sate reședințe de comună;
 De rangul 5 – Sate componente ale comunelor ș i sate aparținând municipiilor și
orașelor.

În România exista o totalitate de 265 de localități urbane, dintre care o localitate de
rangul 0, 11 localități de rangul 1, 81 de localități de rangul 2 și 172 de rangul al 3 -lea.
Orașele sunt considerate atât sursa, cât și soluția provocărilor economice, de mediu și
sociale din zilele noastre. Zonele urbane ale Europei adăpostesc peste două treimi din
populația UE, reprezintă circa 80 % din consumul de energie și generează până la 85 % din
PIB-ul Europei. Aces te zone urbane sunt motoarele economiei europene, dar și catalizatori ai
creativității și ai inovării în întreaga Uniune. În aceleași zone întâlnim însă și manifestările
cele mai grave ale unor probleme persistente, cum ar fi șomajul, segregarea și sărăcia . Prin
urmare, politicile urbane au o însemnătate transfrontalieră mai largă, dezvoltarea urbană fiind
astfel esențială pentru politica regională a UE .5

Am ales să studiez această temă, deoarece consider că doar prin dezvoltare urbană
România poate atinge nivelul necesar de maturitate socio -culturală pentru a reprezenta de
drept un membru pe picior de egalitate a Uniunii Europene. Consider că România, dato rită
istoriei din perioada comunismului a pierdut startul în dezvoltarea urbană alături de celelalte
state aflate in vestul Europei. Prin înfăptuirea unei politici suficient de elaborate și bine pusă
la punct, statul românesc poate recupera teren și poate atinge dezvoltarea urbană necesară
nivelului economic al Uniunii Europene.
Este lesne de înțeles că, dezvoltarea zonelor urbane aduce de la sine și dezvoltare
turistică și implicit și dezvoltare economică, socială și culturală. Necesitatea acestei dezvoltă ri
o reprezintă societatea modernă în care trăim, creșterea nivelului de trai, dar și reglementările
Uniunii Europene pe care le -am acceptat cu scopul integrării României la aceasta.
Dezvoltarea durabilă a orașelor este cel mai important motor al dezvoltăr ii
economice și sociale și poate fi realizată doar printr -o abordare integrată, care să
urmărească toate dimensiunile sustenabilității urbane, precum și noile tendințe în domeniu.
Acesta a fost mesajul conferinței “ Dezvoltarea urbană durabilă: experiențe ș i lecții învățate ”,

4 LEGEA nr.351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a
IV-a Rețeaua de localități; Anexa 1; Pct 13 -15;
5 http://ec.europa.eu/regional_policy/ro /policy/themes/urban -development/ – Accesat la : 10.01.2017; ora: 16:15 ;

5 organizată de Autoritatea de Management a Programului Operațional Regional (AMPOR) pe
data de 15 decembrie 2015, la București.6

Partea a 2 -a, Cadrul metodologic
Prezentare
Pentru a aprofunda studiul asupra „Politicii de dezvoltare urba nă” voi încerca să
răspund la o serie de întrebări:

De ce este nevoie de o astfel de dezvoltare?
Există programe naționale sau europene care să acopere acest domeniu?
De ce este necesară o politică națională pentru dezvoltare urbană?

Nevoia dezvoltării urbane s -a simțit încă din antichitate, mai exact încă de la apariția
lor. În lumea antică, de foarte multe ori un „ oraș” descria un centru urban cu populație densă
și cu un anumit model de răspândire a clădirilor pornind de la un comple x religios central cum
ar fi un templu (această definiție se putea aplica , uneori, la fel de bine la un „sat” sau
„așezare”). Cuvântul oraș derivă din latinescul civitas în ciuda faptului că dezvoltarea urbană
a existat cu mai multe secole înaintea Romei. Altă definiție numește orașul ca așezăre mare,
densă, cu eterogenitate socială cu alte cuvinte comunitate mare de oameni care au decis să
trăiască împreună pentru un scop comun în conformitate cu legile observate de toți.7
Astfel, consider că necesitatea d ezvoltării urbei este strâns legată de nevoile omului.
Dezvoltarea are loc ca și răspuns la o ne voie umană și cum nevoile omului sunt în continuă
creștere, mediul ce înconjoară societatea urbană se modifică și el. Dezvoltarea urbană are un
impact pozitiv a supra umanității deoarece se încearcă aducerea tuturor serviciilor esențiale
omului cât mai aproape de acesta. În nicio perioadă istorică, omului nu i -a fost mai ușor să
supraviețuiască ca și în zilele noastre.
Răspunsul principal a celei de a 2 -a întrebă ri îl reprezintă „Programul Operațional
Regional 2014 -2020” în continuare numit ca și POR.
Programul Operațional Regional (POR) 2014 -2020 succede Programul Operațional
Regional 2007 -2013 și este unul dintre programele prin care România va putea accesa
fondurile europene structurale și de investiții prov enite din Fondul European pentru
Dezvoltare Regională (FEDR), în perioada actuală de programare. El este gestionat de
Autoritatea de Management pentru POR din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și
Administrației Publice și a fost adoptat de Comisia Europeană (CE) pe data de 23 iunie 2015 .
În luna mai 2015 a fost lansat în consultare publică Ghidul solicitantului. Condiții generale de
accesare a fondurilor în cadr ul POR 2014 -2020 .8
Ca și parteneriat, POR colaborează cu cele 8 Agenții pentru Dezvoltare Regională
din cele 8 regiuni de dezvoltare : Regiunea Nord -Est ; Regiunea Sud -Est; Regiunea
Sud-Muntenia; Regiunea Sud -Vest Oltenia; Regiunea Vest; Regiunea Nord -Vest;
Regiunea Centru și Regiunea București -Ilfov , astfel POR se adresează unei serii de
sarcini precum : competitivitatea și dezvoltarea locală; populația și aspectele sociale;
infrastructura; administrația și guvernarea și resursele.

6 http://www.inforegio.ro/ro/comunic ate-2015/694 -dezvoltarea -integrat%C4%83 -a-ora%C5%9Felor, –
sprijinit%C4%83 -prin-por-2014 -2020.html – Accesat la : 10.01.2017; ora : 16:32;
7 http://www.interactivia.ro/cel -mai-vechi -oras-din-lume/# – Accesat la : 12.01.2017 ; ora: 14:30;
8 http://www.inforegio.ro/ro/por -2014 -2020.html – Accesat la: 12.01.2017; ora: 14:55;

6 Răspunsul celei de a 3 -a intrebare îl presupune uniformizarea nivelului de urbanizare
din România. Statul român are nevoie ca orașele să se dezvolte uniform pentru a evita apariția
discrepanțelor sociale, culturale și economice. Deși orașele diferă atât ca si formă cât și ca
mărime, economie, nivel de ocupare, aglomerație urbană ș.a.m.d, ele au nevoie de o creștere
uniformă, bazată pe încercarea eliminării lipsurilor. Dacă dezvoltarea s -ar produce neuniform,
unele orașe ar avea o creștere prea mare, sufocân du-le pe celelalte și s -ar crea diferențe
enorme între populațiile lor. S -ar ajunge la abandonarea unor orașe, suprimarea economiei
regionale, lipsa investițiilor și diferențierea prea mare a claselor sociale.

Obiectivul principal de cercetare îl reprezin tă crearea unui model de politică de
dezvoltare urbană care să respecte legislația aflată în vigoare și programele naționale ce se
află deja în curs de realizare. Un obiect secundar de cercetare îl constituie crearea unui
program de dezvoltare urbană pentr u orașul Măgurele , din județul Ilfov.

Partea a 3 -a , Cadrul teoretic

Noile norme și noua legislație care reglementează următoarea rundă de investiții din
cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2014 -2020 au fost aprobate de Consiliul Uniunii
Europe ne în luna decembrie 2013.
Orașele sunt concentrări geografice de activități și interacțiuni umane. Acestea
reprezintă motoarele economiei europene, asigurând locuri de muncă și servicii și deținând
rolul de catalizatoare ale creativității și inovării la nivelul întregii UE. Aproximativ 70 % din
populația UE locuiește într -o zonă urbană, iar aceste zone generează peste două treimi din
PIB-ul UE. Cu toate acestea, tot aici se manifestă extrem de acut o serie de probleme
permanente, cum ar fi șomajul, segreg area și sărăcia, precum și presiuni puternice asupra
mediului. Prin urmare, politicile destinate zonelor urbane au o mai mare semnificație pentru
UE în ansamblul său.
Este tot mai evident că diversele provocări cu care se confruntă zonele urbane –
economic e, climatice, sociale, demografice și de mediu – sunt strâns legate între ele, iar
succesul în materie de dezvoltare urbană poate fi atins numai prin intermediul unei abordări
integrate. În consecință, ar trebui combinate măsuri privind renovarea fizică a zonelor
urbane cu măsuri care promovează educația, dezvoltarea economică, incluziunea socială și
protecția mediului. În plus, un aspect indispensabil se referă la dezvoltarea unor parteneriate
puternice care să implice cetățeni de la nivel local, societate a civilă, economia locală și
diversele niveluri de guvernanță. Combinarea capacităților și a cunoștințelor de la nivel local
este esențială pentru identificarea unor soluții comune și realizarea unor rezultate larg
acceptate și sustenabile.
O astfel de abo rdare este deosebit de importantă în această perioadă, dată fiind
seriozitatea provocărilor cu care se confruntă în prezent orașele europene. Aceste provocări
variază de la schimbări demografice specifice la consecințele stagnării economice în termeni
de creare de locuri de muncă și prestare de servicii, precum și la impactul schimbărilor
climatice. Găsirea unor răspunsuri eficiente la aceste provocări va avea o importanță
crucială pentru realizarea obiectivului unei societăți inteligente, durabile și favor abile
incluziunii, prevăzut în strategia Europa 2020.
Politica de coeziune 2014 -2020 urmărește să stimuleze strategiile integrate care
intensifică dezvoltarea urbană durabilă în vederea consolidării rezistenței orașelor și a
asigurării sinergiilor dintre i nvestițiile sprijinite din fondurile structurale și de investiții
europene (SIE).
Strategii integrate de dezvoltare urbană cu o abordare mai pronunțat holistică:

7 Ca principiu de bază, Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) ar trebui să
sprijine dezvoltarea urbană durabilă prin intermediul unor strategii integrate care abordează
provocările economice, climatice, sociale, demografice și de mediu din zonele urbane
[articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul privind FEDR]. Acest principiu are dublu s ens:
resursele ar trebui concentrate într -un mod integrat pentru a viza zonele afectate de
provocări urbane specifice și, în același timp, proiectele de dezvoltare urbană cu finanțare
FEDR ar trebui integrate în cadrul unor obiective mai largi ale programe lor. Statele membre
ale UE ar trebui să caute să utilizeze Fondul social european (FSE) în sinergie cu FEDR,
pentru a susține măsuri în materie de ocupare a forței de muncă, educație, incluziune socială
și capacitate instituțională, concepute și puse în ap licare în cadrul strategiilor integrate.
Un accent mai puternic pus pe dezvoltare urbană la nivel de programare:
Acordurile de parteneriat și programele operaționale ar trebui să stabilească
modalitățile de a asigura o abordare integrată a utilizării fondurilor SIE pentru dezvoltarea
durabilă a zonelor urbane în contextul mai larg al dezvoltării teritoriale. De asemenea,
Comisia se așteaptă ca această abordare a dezvoltării urbane să fie puternic legată de
abordarea integrată care pune în discuție nevo ile specifice ale zonelor geografice cele mai
afectate de sărăcie sau ale grupurilor țintă cele mai expuse riscului de discriminare sau
excludere – astfel cum este stabilit în acordul de parteneriat și în programele operaționale.
Prioritățile de investiții adaptate pentru a facilita soluționarea provocărilor urbane:
O serie de obiective tematice sprijinite din fondurile SIE au priorități sectoriale de
investiții specifice zonelor urbane, de exemplu promovarea de strategii pentru emisii scăzute
de dioxid de carbon în zonele urbane, îmbunătățirea mediului urban, inclusiv regenerarea
terenurilor industriale abandonate și reducerea poluării aerului, promovarea mobilității
urbane durabile, precum și a incluziunii sociale prin sprijinirea regenerării fizice, econo mice
și sociale a zonelor urbane defavorizate (enumerate la articolul 5 din Regulamentul privind
FEDR). Aceste priorități de investiții ar putea fi încorporate în strategia de dezvoltare urbană
integrată a unei zone urbane (articolul 7 din Regulamentul privind FEDR), însoțită de acțiuni
sprijinite din FSE în cadrul priorităților de investiții ale acestuia (articolul 3 din
Regulamentul privind FEDR).
Instrumente îmbunătățite pentru realizarea de acțiuni integrate:
 Investițiile teritoriale integrate (ITI) reprezintă un nou mod de punere
în aplicare ce oferă un pachet de finanțare provenind de la mai multe axe prioritare
ale unuia sau ale mai multor programe
de intervenții multidimensionale și intersectoriale. ITI poat e fi un instrument ideal
pentru susține rea acțiunilor integrate în zonele urbane, într ucât acesta oferă
posibilitatea combinării finanțării în funcție de diferite obiective tematice, inclusiv
combinarea finanțării provenind de la acele axe prio ritare și programe operaționale
sprijinite din F EDR, FSE și Fondul de coeziune (articolul 36 din Regulamentul de
stabilire a unor dispoziții comune). De asemenea,ITI poate fi însoțită de sprijin
financiar din partea FEADR sau FEPAM.
 Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (CLLD)
este un instrument menit să promoveze punerea în aplicare a unor strategii de
dezvoltare locală de jos în sus, elaborate și implementate de grupuri locale de acțiune
care includ reprezentanți ai tuturor sectoarelor de interes la nivel local. Aceasta
reprezintă o extindere a abordării LEADER la nivelul zonelor urbane, care
promovează proprietatea comunității și guvernanța pe mai multe niveluri. CLLD
permite activități de consolidare a capacității bazate pe necesități, crearea de rețele și
stimularea in ovării încă de la nivel de cartier pentru a conferi comunităților
posibilitatea de a -și exploata pe deplin potențialul (articolele 32 -35 din Regulamentul
de stabi lire a unor dispoziții
comune).
o Instrumente financiare:

8 Statele membre sunt încurajate să utilizeze în mod extensiv instrumentele
financiare pentru sprijinirea dezvoltării urbane durabile. Sfera instrumentelor
financiare este extinsă și include toate obiectiv ele tematice și prioritățile de
investiții și toate tipurile de beneficiari, proiecte ș i activități (articolele 37 -46
din Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune).
Rezervarea finanțării pentru dezvoltarea urbană durabilă integrată:
Cel puțin 5 % din resursele FEDR alocate fiecărui stat membru vo r fi investite în
implementarea unor strategii integrate de dezvoltare urbană durabilă. Există mai multe
opțiuni de finanțare a acestor strategii:
• utilizarea noului instrument de investiții teritoriale integrate (ITI),
• prin intermediul unui program operațional specific,
• sau prin interm ediul unei axe prioritare specifice [articolul 7 alineatul (2) din
Regulamentul privind FEDR].
Responsabilitate sporită pentru autoritățile urbane:
Implementarea strategiilor de dezvoltare urbană durabilă implică u n anumit grad de
delegare către nivelul autorității urbane [articolul 7 alineatele (4) și (5) din Regulamentul
privind FEDR]. Acesta poate varia în funcție de aranjamentele instituționale ale fiecărui stat
membru, însă autoritățile urbane sunt responsabile cel puțin în privința selectării
operaț iunilor. Fiecare stat membru trebuie să stabilească în cadrul acordului propriu de
parteneriat principiile pentru selectarea zonelor urbane unde urmează să fie implementate
acțiuni integrate de dezvoltare urbană durabilă, precum și o alocare orientativă a acestor
acțiuni.
Acțiuni inovatoare în zonele urbane:
330 milioane EUR vor fi alocate pentru sprijinirea acțiunilor inov atoare în materie de
dezvoltare urbană durabilă (astfel cum este prevăzut la articolul 8 din Regulamentul privind
FEDR). Printre aceste acțiuni inovatoare urbane se numără studii și proiecte pilot destinate
testării de noi soluții la provocările urbane care probabil se vor accentua în următorii ani.
Consolidarea creării de rețele:
 Comisia va stabili o rețea de dezvoltare urbană care va include
autoritățile urbane care beneficiază
de finanțare din fondurile SIE în conformitate cu articolele 7 și 8 FEDR (articolul 9
din Regulamentul privind FEDR). Această rețea va acționa ca un forum pentru
consolidarea capacității și schimburile dintre orașe, promovând noi tehnici și
dezvoltând investiții integrate.
Rețeaua nu este un instrument de finanțare, ci o modalita te conferită orașelor de a
face schimb de experiență privind utilizarea acestor noi abordări.
 În cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană (CTE),
programul de schimburi și învățare
destinat orașelor va continua să le furnizeze acestora oportunități de creare de rețele
în vederea partajării și dezvoltării de bune practici în materie de dezvoltare urbană
(articolul 2 din Regulamentul privind CTE 2014 -2020). În special, cooperarea dintre
autoritățile urbane va continua în cadrul unui program consolidat din punct de vedere
financiar, URBACT III.

O abordare integrată consolidată pentru a face față provocărilor urbane:
Deși a fost doar o opțiune în perioada 2007 -2013, dezvoltarea urbană va fi
implementată prin strategii care stabilesc acțiuni integrate în perioada 2014 -2020 (articolul
7 din Regulamentul FEDR).
De asemenea, articolul 12 din Regulamentul privind FSE preved e contribuția
suplimentară a FSE la astfel de strategii.
O abordare mai funcțională care permite intervenții la scară adecvată:

9 Având în vedere că intervențiile în vederea dezvoltării urbane durabile pot acoperi
diferite tipuri de orașe și zone urbane, astfel cum sunt definite de către statele membre, acest
instrument permite finanțarea acțiunilor integrate de la nivel de cartier sau sector până la
zone funcționale, cum ar fi regiunile urbane sau zonele metropolitane, inclusiv zonele rurale
învecinate.
Introducerea de noi instrumente pentru promovarea unor acțiuni integrate:
Instrumente noi și mai flexibile, precum investițiile teritoriale integr ate (ITI) și
dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (CLLD) sprijină abordarea
integrată a dezvoltării urbane durabile și facilitează un mix de instrumente utile și
participative de implementare a strategiilor de dezvoltare urbană.
Mai multe responsabilități și oportunități pentru orașe:
Statele membre vor avea posibilitatea să ofere orașelor o portunitatea de a elabora și
de a pune în aplicare strategii pe deplin integrate, care combină resurse provenite de la
diversele axe prioritare și programe operaționale.
Operațiuni sprijinite din mai multe fonduri, programe operaționale finanțate din
fondu ri multiple și finanțare încrucișată:
Punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare urbană integrată va fi consolidată de
posibilitatea combinării acțiunilor finanțate din FEDR, FSE și CF, fie la nivelul programului,
fie la nivelul operațiunii. Finanțar ea încrucișată între FEDR și FSE a unei părți dintr -o
operațiune (până la 10 % din cadrul fiecărei axe prioritare a unui program operațional) va
rămâne să completeze abordarea finanțării din fonduri multiple (articolul 98 din
Regulamentul de stabilire a un or dispoziții comune).

Dezvoltarea urbană durabilă integrată a devenit parte integrantă din cadrul strategic
al politicii de coeziune pentru perioada 2014 -2020. Aceasta va avea o serie de efecte practice
asupra diverselor niveluri de guvernanță în ceea ce privește elaborarea și implementarea
programelor:
 Autoritățile urbane care beneficiază de finanțare în conformitate cu
articolul 7 vor trebui să elaboreze strategii integrate de dezvoltare urbană care să
poată veni cu soluții la provocările cu care se confruntă orașele. De asemenea,
acestea vor avea o sferă mai largă de responsabilitate în ceea ce privește
implementarea propriu -zisă a respectivei strategii, întrucât va fi necesar un nivel
minim de delegare. În elaborarea acestor strategii integrate, aut oritățile urbane sunt
încurajate să utilizeze Cadrul european de referință pentru o rașe durabile (RFSC),
care este o facilitate online practică, elaborată pen tru a oferi sprijin orașelor î
această privință.
 Statele membre trebuie să asigure o analiză ter itorială amănunțită,
precum și un accent urban mai pronunțat în cadrul programelor lor operaționale
relevante. Acestea vor trebui, de asemenea, să instituie proceduri pentru delegarea
unei serii de sarcini (cel puțin la nivelul selecției de proiecte) către autoritățile
urbane, referitoare la implementarea de strategii de dezvoltare urbană durabilă.
 Comisia Europeană va urmări: o integrare mai pronunțată în materie
de dezvoltare urbană, printr -o analiză amănunțită a acestui aspect în cursul evaluării
program elor operaționale; un grad mai ridicat de inovare prin intermediul inițiativei
privind acțiunile inovatoare și o mai mare consolidare a capacității, precum și un
schimb mai pronunțat de experiență prin intermediul rețelei de dezvoltare urbană și al
programului consolidat din punct de vedere financiar, URBACT III.9

9 Documentul „Dezvoltare urbană durabilă integrată: Poli tica de coeziune 2014 -2020” al Comisiei Europene;
Pag 1 și urm.;

10 Reguli noi pentru o dezvoltare urbană integrată
În perioada de programare 2014 -2020, cel puțin 5% din sumele alocate la nivel
national din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FED R) pentru Obiectivul de
Investiții pentru creștere economică și locuri de muncă vor fi obligatoriu dedicate dezvoltării
urbane durabile (art. 7 al Regulamentului FEDR). Statele membre pot implementa
dezvoltarea urbană durabilă, fie prin intermediul Investi țiilor Teritoriale Integrate (ITI), fie
prin intermediul unui program operațional specific, dedicat sau al unei axe prioritare
dedicate.
Elementul central îl constituie finanțare a proiectelor de dezvoltare urbană în baza
unor Strategii Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU), care abordează provocările
economice, de mediu, climatice, demografice și sociale din fiecare oraș. SIDU constituie
cadrul pentru selectarea operațiunilor (pro iectelor) individuale de dezvoltare urbană. Pentru
a putea obține finanțarea și a realiza aceste proiecte, organismele responsabile pentru
implementarea SIDU (denumite ”autorități urbane”) trebuie să se implice în procesul de
gestionare a fondurilor. Astfe l, autoritățile urbane vor fi desemnate și vor îndeplini rolul de
Organisme Intermediare secundare, fiind incluse în sistemul de management și control al
fondurilor europene structurale și de investiții.

Abordarea României privind dezvoltarea urbană dura bilă în perioada 2014 -2020
În cadrul Programului Operațional Regional 2014 -2020 a fost stabilită Axa prioritară
4, dedicată Sprijinirii dezvoltării urbane durabile . Proiecte destinate dezvoltării orașelor vor
fi eligibile și pe alte axe ale POR 2014 -2020 . De asemenea, la nivelul Acordului de
Parteneriat va fi identificat un mecanism de corelare și prioritizare a investițiilor: investițiil e
cuprinse în SIDU și finanțate prin Axa Prioritară 4 a POR 2014 -2020 vor fi prioritare la
finanțare prin alte axe prioritare ale POR 2014 -2020 sau alte programe operaționale, în baza
unui mecanism de corelare a investițiilor și prioritizare a finanțării p roiectelor.
Axa prioritară 4 a POR 2014 -2020, “ Sprijinirea dezvoltării urbane durabile” combină
prioritățile de investiții aferente obiectivelor tematice (OT): l OT 4 – economii cu emisii
scăzute de carbon; l OT 6 – protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor;
l OT 9 – promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei și l OT 10 – investițiile în
educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții. Bugetul disponibil este de 1,38
miliarde de euro (din Fondul European de Dezvoltare Regională și contribuția națională),
reprezentând 17,88% din fondurile alocate POR 2014 -2020, repartizate pe priorități de
investiții și re giuni.

Tipurile de investiții care vor fi finanțate includ:
– transportul urban: căi de rulare, piste de bicicliști, achiziția de mijloace de transport
ecologice/ electrice etc. – buget: 1126,41 milioane de euro,
– clădiri pentru activități educative, culturale și recreative; zone verzi de mici
dimensiuni, piețe publice, scuaruri, părculețe etc., străzi urbane și utilități de bază la scară
mică – buget: 125,15 milioane de euro,
– revitalizarea zonelor urbane (reconversia și refuncționalizarea terenurilo r
abandonate etc.) – buget: 58,82 milioane de euro,
– infrastructura de educație (creșe, grădinițe, licee tehnologice, școli profesionale și
tehnice) – buget 76,47 milioane de euro.

Beneficiarii eligibili sunt municipiile reședință de județ din regiunile mai puțin
dezvoltate ale României, cu excepția municipiului Tulcea (care beneficiază de finanțare din
cadrul axelor prioritare tematice ale POR 2014 -2020 din bugetul alocat ITI Delta Dunării).

Modul de alocare : până la sfârșitul anului 2018, fondurile v or fi alocate în mod egal
între municipiile reședință de județ, pe baza alocărilor regionale. Din anul 2019, sumele

11 rămase disponibile în cadrul fiecărei priorități de investiție a axei prioritare 4 – dezvoltare
urbană durabilă vor fi alocate printr -un ape l competitiv de proiecte.

Finanțarea proiectelor de dezvoltare urbană se va face în baza unor Strategii
Integrate de Dezvoltare Urbană și, specific pentru proiectele de mobilitate urbană (transport
public etc.), pe baza unor Planuri de Mobilitate Urbană Durabilă elaborate de autoritățile
publice locale. Municipiile reședință de județ, altele decât polii de creștere, vor putea elabora
și implementa strategii care să acopere zona funcțională urbană (dincolo de limitele
administrative ale municipiului reședi nță de județ).

Autoritățile urbane cărora le va fi delegată de către AMPOR atribuția specifică de
selecție a proiectelor vor fi reprezentate de o structură internă la nivelul municipiilor
reședință de județ eligibile în cadrul axei prioritare 4 a POR 201 4-2020, alcătuită din experți
tehnici din aparatul administrativ care vor identifica, în baza unei proceduri de prioritizare și
selecție, proiectele care pot fi finanțate. Autoritatea urbană va avea responsabilitatea
selecției strategice a proiectelor (ide ntificarea listei de proiecte prioritare), iar AMPOR
(Organismul Intermediar) va verifica proiectele din punct de vedere al eligibilității și
respectării condițiilor de finanțare generale ale programului.
Autoritățile urbane vor avea un statut similar Orga nismelor Intermediare. În acest
scop:
– va exista un Acord de delegare între AMPOR și municipiul reședință de județ,
similar cu Acordul de delegare de atribuții cu Agențiile de Dezvoltare Regională,
– pentru a fi incluse în sistemul de management și contr ol, autoritățile urbane vor
trebui acreditate și auditate (pentru atribuția delegată),
– autoritățile urbane vor trebui să elaboreze proceduri de selecție a proiectelor.
Rolul Agențiilor de Dezvoltare Regională
Pentru a asigura asistență tehnică și spriji n pentru municipiile reședință de județ, la
nivelul fiecărei Agenții de Dezvoltare Regională va fi înființată o structură de sprijinire a
dezvoltării urbane durabile, prin extinderea și/sau modificarea atribuțiilor structurii
coordonatorilor de poli, folos ită în perioada 2007 -2013 pentru polii de creștere. Rolul acestei
structuri va fi să sprijine:
Ÿ elaborarea, actualizarea sau modificarea documentelor de program pentru
implementarea dezvoltării urbane durabile în perioada 2014 -2020,
Ÿ autoritățile urbane în îndeplinirea responsabilităților delegate,
Ÿ implementarea și monitorizarea proiectelor.
Ce este dezvoltarea urbană integrată
Primul pas a fost Carta de la Leipzig pentru Orașe Europene Durabile , adoptată cu
ocazia reuniunii ministeriale informale privind dezvoltarea urbană și coeziunea teritorială de
la Leipzig, 24 -25 mai 2007, care afirmă că dezvoltarea urbană integrată trebuie să devină un
principiu comun pentru politica de planificare urbană, atât la nivel european, cât și în fiecare
stat membru.
A urmat Declarația de la Toledo , din 22 iunie 2010, adoptată la finalul Reuniunii
informale a miniștrilor din Uniunea Europeană responsabili cu dezvoltarea urbană, care a
subliniat necesitatea unei dezvoltări urbane inteligente, durabile și incluzive din punc t de
vedere social, care poate fi realizată numai printr -o viziune globală și comprehensivă asupra
problemelor orașului.
Astfel, dezvoltarea urbană integrată se definește în același timp ca:
– un instrument strategic, care asigură complementaritatea dintr e domeniile de
politică publică precum: transport, cultură, dezvoltare economică, infrastructură, educație,
protecția mediului etc.,
– un instrument participativ de dezvoltare locală, care agregă interesele actorilor
urbani într -un parteneriat ce urmărește dezvoltarea orașului,

12 – un instrument operațional de dezvoltare, care înglobează proiecte de dezvoltare
locală pentru domenii ca: renovarea spațiului urban, locuire, infrastructură, protecția
mediului, dezvoltare economică, incluziune socială etc.10

Care sunt nevoile de dezvoltare cărora le răspunde POR 2014 -2020?
Viziunea strategică privind nevoile de dezvoltare cărora trebuie să le răspundă POR
2014 -2020 are la bază analiza situației economice și sociale a regiunilor României (în
Strategia Națională pent ru Dezvoltare Regională 2014 -2020), care a dus la identificarea
principalelor probleme:
 Cercetare -dezvoltare și inovare : transfer limitat al rezultatelor cercetării în
piață și nivel scăzut de asimilare a inovării în firme,
 IMM : sector al IMM -urilor insufi cient dezvoltat, cu impact negativ asupra
competitivității economiilor regionale. Principalele puncte slabe ale sectorului IMM -urilor,
în documentele de programare strategică națională, sunt:
o gradul redus de cultură antreprenorială – reflectat prin densita tea relativ
scăzută a afacerilor în toate regiunile,
o reziliența scăzută a noilor afaceri – 2/3 dintre întreprinderile noi dispar de pe
piață în primul an de viață.
 Eficiență energetică : consumuri energetice nesustenabile și potențial de
economisire ridica t în infrastructurile publice, inclusiv clădiri publice și clădiri rezidențiale.
 Mediu : nivel de poluare ridicat în zonele urbane.
 Dezvoltare urbană : zone urbane degradate, vacante sau neutilizate
corespunzător în orașele din România.
 Resurse de patrimoniu : resurse valoroase de patrimoniu cultural slab
valorificate.
 Turism : potențial turistic valoros, echilibrat distribuit teritorial – alternativă
pentru revigorarea zonelor mai puțin dezvoltate/izolate.
 Infrastructură rutieră : gradul scăzut de accesibilita te al anumitor zone ale
țării, care are drept consecință o atractivitate scăzută și investiții extrem de reduse.
 Infrastructura socială și pentru educație : infrastructurile educaționale, de
sănătate și de servicii sociale subdimensionate împiedică incluziunea socială și dezvoltarea
capitalului uman.
 Cadastru : nivel scăzut al înregistrărilor cadastrale, care afectează
implementarea politicilor privind dezvoltarea socio -economică a comunităților locale.
 Capacitate administrativă : nevoia întăririi capacității administrative a
Autorității de Management a POR, a Organismelor de Implementare a POR și a
beneficiarilor, pentru o bună implementare a POR.
Aceste direcții de acțiune au fost corelate cu direcțiile de acțiune strategică
menționate de Comisia Europeană în ceea ce privește finanțarea din Fondurile Europene
Structurale și de Investiții , prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională în perioada
2014 -2020 (v. caseta):
– Inovare și cercetare;
– Agenda digitală;
– Sprijin pentru întreprinderile mi ci și mijlocii (IMM -uri);
– Economie cu emisii reduse de carbon.

Care sunt obiectivele, axele prioritare, solicitanții eligibili și bugetul?

10 http://www.inforegio.ro/ro/comunicate -2015 /694-dezvoltarea -integrat%C4%83 -a-ora%C5%9Felor, –
sprijinit%C4%83 -prin-por-2014 -2020.html – Accesat la : 13.01.2017 ; ora: 13:30

13 În acest context, POR 2014 –2020 își propune ca obiectiv general creșterea competitivității
economice și îmbunătăț irea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale, prin
sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, infrastructurii și serviciilor, pentru dezvoltarea
durabilă a regiunilor, astfel încât acestea să își poată gestiona în mod eficient resursel e și să
își valorifice potențialul de inovare și de asimilare a progresului tehnologic.
Aceste obiective sunt traduse în 11 axe prioritare (plus o axă de asistență tehnică), care au în
total o alocare estimată de 8,25 miliarde euro , din care 6,7 miliarde d e euro reprezintă
sprijinul UE, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), iar 1,5 miliarde
de euro – contribuția națională :
 Axa prioritară 1: Promovarea transferului tehnologic
 Axa prioritară 2: Îmbunătățirea competitivității întreprinderilo r
mici și mijlocii
 Axa prioritară 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii
scăzute de carbon
 Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile
 Axa prioritară 5: Îmbunătățirea mediului urban și conservarea,
protecția și valorificarea d urabilă a patrimoniului cultural
 Axa prioritară 6: Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță
regională
 Axa prioritară 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea
durabilă a turismului
 Axa prioritară 8: Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale
 Axa prioritară 9: Sprijinirea regenerării economice și sociale a
comunităților defavorizate din mediul urban
 Axa prioritară 10: Îmbunătățirea infrastructurii educaționale
 Axa prioritară 11: Extinderea geografică a sistemului de
înregistrare a proprietăților în cadastru și cartea funciară
 Axa prioritară 12: Asistență tehnică
Ce aduce nou POR 2014 -2020?
Programul Operațional Regional 2014 -2020 include de două ori mai multe axe , o alocare
financiară cu 70% mai mare față de perioada anterioară de programare bugetară, tipuri noi
de investiții și, cel mai important, ținte și indicatori mai clar definiți și monitorizați .
 Mai mulți bani și mai multe domenii de finanțare
Spre deosebire de perioada anterioară de programare bugetară, noul POR 2014 -2020 are o
alocare totală de 8,25 miliarde de euro , cu 3,54 miliarde de euro mai mult decât Regio 2007 –
2013, și un număr dublu de axe prioritare – 12 față de 6.
 Noi tipuri de investiții finanțate:
o cercetare, dezvoltare și inovare pentru IMM , prin centre de transfer tehnologic : o
primă problemă evidențiată în analizele efectuate pentru alcătuirea noului
program o constituie transferul limitat al rezultatelor cercetării în piață și nivelul
scăzut de asimilare a inovării în firme. Astfel, proporția IM M-urilor care au
introdus un produs sau un proces inovator este sub 3%, ceea ce este extrem de
puțin. Mai mult, două treimi dintre întreprinderile noi dispar în primul an de viață.

14 Centrele de transfer tehnologic (CTT) constituie una dintre noutățile absol ute ale
noului program, ca tip de investiții care stimulează inovarea, pentru a introduce în
circuitul economic rezultatele cercetării, transformate în produse, procese și
servicii noi sau îmbunătățite. Astfel, potențialii beneficiari ai fondurilor europen e
vor fi toate acele entități juridice care fac transfer tehnologic, conform legislației
în vigoare, respectiv OUG 57/2002 și HG 406/2003.
o incubatoare de afaceri : pe lângă sprijinul oferit direct companiilor, se vor acorda
facilități pentru companii nou în ființate prin intermediul incubatoarelor de
afaceri.
o eficiența energetică, inclusiv a clădirilor publice : fondul de clădiri din România a
fost construit la standarde scăzute în timpul regimului comunist, iar renovarea
acestuia a fost neglijată. Performan ța energetică a clădirilor este foarte slabă,
ceea ce duce la utilizarea ineficientă a energiei. Dacă prin Regio 2007 -2013 s -a
început anveloparea blocurilor de locuințe și refacerea izolațiilor acestora, prin
POR 2014 -2020 se vor finanța proiecte complex e ce presupun folosirea unor
tehnologii noi, care să crească eficiența energetică: noi tipuri de circuite electrice,
instalații de încălzire, ventilație, etc. . Pe lângă clădirile rezidențiale, noul
program include acum în proiectele de eficiență energetic ă și clădirile publice,
precum și iluminatul public .
o creșterea mobilității urbane : scopul este acela de a avea un transport eficient,
care să -i determine pe cetățeni să renunțe la mașina personală și să apeleze la
transportul public, cât mai prietenos cu mediul. Astfel, investițiile se vor adresa
inclusiv transportului public electric și nemotorizat, precum și construirii unei
infrastructuri necesare funcționării acestuia (ex. stații de alimentare electrice).
Toate acestea se vor derula pe baza planurilor de mobilitate urbană durabilă ,
obligatorii pentru fiecare oraș.
o infrastructura educațională pentru preșcolari : spre deosebire de Regio 2007 –
2013, când se modernizau sau reabilitau doar structuri din învățământul primar,
gimnazial, liceal și universitar, no ul program include și reabilitarea și
modernizarea clădirilor utilizate în educația ante și preșcolară (creșe și
grădinițe).
o infrastructura de sănătate – construirea și dotarea spitalelor regionale : sănătatea
va beneficia de construcția și echiparea a trei spitale regionale , precum și de
reabilitarea și modernizarea unităților de primiri urgență din spitalele județene,
ceea ce reprezință o noutate față de vechiul Regio în care se reabilitau și
mode rnizau doar spitale și ambulatorii.
o infrastructura socială – centre comunitare integrate socio -medicale care vor oferi
atât servicii sociale, cât și medicale, față de centrele sociale reabilitate în
programul Regio 2007 -2013, prin care se ofereau doar servicii sociale.
o infrastructura rutieră – modernizarea și reabilitarea drumurilor județene care fac
legătura cu rețelele de transport european (TEN -T).
o Dezvoltarea Locală plasată sub Responsabilitatea Comunității (DLRC): față de
Regio 2007 -2013, unde inte rvențiile în tipurile de zone defavorizate au fost
realizate fie de autoritățile publice locale, fie de reprezentanți ai societății civile,
noul Regio propune o abordare integrată. Astfel, comunitățile marginalizate vor
putea implementa proiecte de incluzi une socială și combatere a sărăciei pe baza
unor strategii de dezvoltare locală. Aceste proiecte pot primi finanțate din POR
2014 -2020 (prin Axa Prioritară 9 – Sprijinirea regenerării economice și sociale a
comunităților defavorizate din mediul urban) și d in Programul Operațional
Capital Uman 2014 -2020 (Axa prioritară 5 – Dezvoltare
locală plasată sub responsabilitatea comunității).

15 o înregistrarea proprietăților din mediul rural în Sistemul Integrat de cadastru și
Carte Funciară : POR 2014 -2020 va cofinanța, prin axa prioritară 11, o parte din
Programul Național de Cadastru și Carte Funciară al României. În acest scop
sunt alocate 300 de milioane de euro. Programul s -ar putea întinde pe 7 -8 ani și
ar urma să funcționeze pe principiul cadastrului general: reali zarea cadastrului
complet, intravilan/extravilan, pentru o unitate administrativ -teritorială.
o Investițiile Teritoriale Integrate (ITI) : acestea permit intervenții concentrate și
corelate pe mai multe domenii dintr -o singură zonă, pentru dezvoltarea integra tă a
acesteia. Astfel, ITI Delta Dunării are alocate 411,81 milioane de euro din POR
2014 -2020 ( iar cu contribuția tuturor Fondurilor Europene Structurale și de
Investiții 2014 -2020 ar putea ajunge la 1 miliard de euro) , pentru un areal format
din 38 de un ități administrativ teritoriale din cadrul Rezervației Biosfera Delta
Dunării, din județul Tulcea și din nordul Județului Constanța.
În această zonă, POR 2014 –2020 va oferi finanțare din următoarele axe prioritare:
Axa 2. Sprijinirea competitivității mediu lui de afaceri,
Axa 3. Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon,
Axa 5. Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, prot ecția și valorificarea durabilă
a patrimoniului cultural,
Axa 6. Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de im portanță regională și locală,
Axa 7. Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului,
Axa 8. Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale,
Axa 10. Îmbunătățirea infrastructurii educaționale.
 Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării – SUERD va primi o alocare de
500 milioane de euro (din FEDR și cofinanțare națională) pentru proiecte realizate în
cele 12 județe r iverane.

 Noi tipuri de instrumente:
 instrumentele financiare :în baza unor analize ex -ante vor fi identificate tipurile de
instrumenete financiare relevante pentru investițiile POR 2014 -2020, îndeosebi pentru
sprijinir ea IMM -urilor și investițiilor în eficiență energetică .
 Rezerva de performanță : o noutate absolută este rezerva de performanță a
programului , în cuantum de 6%, care va putea fi folosită doar după 2018 , când
Comisia Europeană va evalua fiecare program în parte și va decide performanța
obținută în utilizarea fondurilor puse la dispoziție.
 Fonduri pentru strategii de dezvoltare:
o Vor fi rezervate sume dedicate pentru a finanța strategii de dezvoltare în fiecare
municipiu reședință de județ, care vor permite a ccesul la finanțare și localităților
din aria adiacentă.

 Noi elemente pentru conceperea proiectelor:

16 o indicatori de proiect mai clari și strict monitorizați : spre deosebire de Regio 2007 –
2013, care era mai flexibil în ceea ce privește indicatorii de proiect, în POR
2014 -2020 aceștia sunt mult mai clar enunțați și strict monitorizați.
o axarea pe proiecte integrate : o altă noutate este axarea pe proiecte integra te, care
să multiplice efectele de dezvoltare.
o Un nou mod de lucru :
– scurtarea perioadei de evaluare și selecție, prin cumularea unor
etape (de exemplu: vizita la fața locului se va realiza în etapa de
evaluare tehnică și financiară);
– reducere a timpului alocat parcurgerii etapelor procedurale
anterioare semnării contractului;
– acordarea de punctaj suplimentar proiectelor aflate în fază
avansată de execuție;
– atribuirea finanțării în baza studiului de fezabilitate sau a
documentației de avizare a lucrărilor de intervenție;
– utilizarea unui model de contract standard pentru toate prioritățile
de investiție ale programului;
– decontarea cererilor de plată ,
adiacent procedurii de rambursare – o schimbare deja
implementată pe ntru Regio 2007 -2013, care a dus la creșterea
nivelului de absorbție.11

Partea a 4 -a , Contribuții personale

Proiect de cercetare
„Program de dezvoltare urbană pentru orașul Măgurele , din județul Ilfov” -„ Plan de
Urbanistică Durabilă” .

Planul de Urbanistică Durabilă vizează orașul Măgurele din județul Ilfov și
localitățile componente ale acestuia – Dumitrana, Alunișu, Pruni și Vârteju. Planul de
Urbannistică Durabilă este un document de nivel strategic, ce cuprinde analiza situației
actuale, obiective strategice, operaționale, căi de acțiune pentru atingerea obiectivelor și
scenarii posibile.
Complexitatea orașului este dată de diversitatea funcțiilor sale, zonarea funcțională și
poziționarea geografică. Orașele sunt generatoare de activități economice, oferind oportunități
de ocupare, educație, sănătate și alte servicii sociale, fiind în același timp principalii
consumatori de resurse naturale și principalii generatori de poluare și deșeuri .12
Unitate a administrativ -teritorială de bază -orașul – are două componente:
– componenta teritorială – intravilanul, care reprezintă suprafața de teren ocupa tă sau
destinată construcțiilor și amenajărilor și extravilanul care reprezintă restul teritoriului
administrativ al orașului;
– componenta demografică s ocio – economică, care constă în grupurile de populație și
activitățile economice, sociale și politico -administrative care se desfășoară pe teritoriul
localității.
Se poate discuta prin urmare de existența unui sistem urban ale căru i elemente sunt
reprezen tate de către „cadrul natural, unitățile economice, dotările urbane, forța de muncă,

11 http://www.inforegio.ro/ro/por -2014 -2020.html – Accesat la: 13.0 1.2017: Ora: 13:51
12 Dincă D., Mobilitate pentru durabilitate, Conferința Smat Cities, ed.4, București, 9 decembrie 2016

17 populația, locuințele, spațiile plantate, circulația și echiparea tehnică” pentru a cărui bună
funcționare este necesară dezvoltarea și implementarea funcțiilor orașului: economico -socială,
de locuire, cultural administrativă și de servire, de comunicare, ecologică și de relaxare,
estetică și strategică.
Instrumentele ce pot fi utilizate în cadrul politicilor de dezvoltare urbană sunt:
– strategia de dezvoltare urbană;
– planurile urbanistice;
– strategia de eficiență energetică;
– strategia serviciilor de utilități publice;
– planul de mobilitate urbană.

Planul de Urbanistică Durabilă este, așadar, un instrument de dezvoltare urbană, ce
vizează:
– modelarea traficului;
– identificarea de soluții privind mobilitatea din oraș și din zonele învecinate;
– identificarea de soluții de eficiență energetică și protecție a mediului.
Potrivit Legii 350/2001, privind amenajarea teritoriului și urbanismul, republicată cu
completările și modificările ulterioare în martie 2016, Anexa 2, Plan de mobilitate urbană este
instrumentul de planificare strategică teritorială prin care sunt corelate dezvoltarea teritorială a
localităților din zona periurbană/metropolitană cu nevoile de mobilitate și transport al
persoanelor, bunurilor și mărfurilor. (expresie introdusă prin art. I pct. 401 din O.U.G. nr.
7/2011, astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 46 din Legea nr. 190/2013, în vigoare de la
13 iulie 2013).

Planul analizează și propune acțiuni în următoarele domenii13:
 Structura și capacitatea instituțională: Planul propune o structură instituțională
care are menirea de a asigura planificarea și coordonarea acțiunilor la nivelul
orașului și corelarea cu acțiunile de la nivelul Regiunii Bu curești -Ilfov,
inclusiv aplicarea legislației europene și naționale (aplicarea Regulamentului
1370/2007 privind transportul public și realiza rea unor contracte transparent de
servicii publice cu operatorii de transport, o mai bună supraveghere a
cheltuieli lor publice).
 Transportul rutier: se propune revizuirea rețelei de drumuri și asigurarea
utilizării optime a acestora, inclusiv prin utilizarea unor instrumente inteligente
de monitorizare;
 Politica de parcare: sunt vizate măsuri de asigurare a locurilor d e parcare și
aplicarea de măsuri de taxare a autoturismelor parcate pe domeniul public;
 Transportul Public de pasageri prin mijloace auto dar și feroviar : PUD propune
măsuri de creștere a calității acestora;
 Transportul nemotorizat : Planul include o serie de măsuri de creștere a
atractivității, siguranței și securității mersului pe jos și cu bicicleta.
 Siguranța rutieră : Planul de Mobilitate Urbană Durabilă prezintă acțiuni de
îmbunătățire a siguranței rutiere pe baza unei analize a problemelor principale
de siguranță rutieră și a zonelor de risc din mediul urban studiat.

Obiective strategice „Planul de Urbanistică Durabilă ” vizează îndeplinirea viziunii de
dezvoltare a mobilității, prin abordarea următoarelor obiective strategice:
I. ACCESIBILITATE – Asigură că toți cetățenii au opțiuni de transport, care le permit
accesul la destinații și servicii esențiale;

13 A se vedea și Planul de mobilitate urbană durabilă 2016 -2030 – Regiunea București – Ilfov, p.88 -89

18 II. SIGURANȚĂ ȘI SECURITATE – Îmbunătățirea siguranței și securității in
circulație;
III. MEDIU – Reducerea poluării aerului și fonice, a emisi ilor de gaze cu efect de seră
și a consumului de energie;
IV. EFICIENȚĂ ECONOMICĂ – Îmbunătățirea eficienței și rentabilității transportului
de persoane și mărfuri;
V. CALITATEA MEDIULUI URBAN – Contribuie la creșterea atractivității și
calității mediului urban și la proiectarea unui mediu urban în beneficiul cetățenilor, economiei
și societății în general.

Scenariul "Dacă nu"
Riscurile neasumării rolului corect în dezvoltarea orașului pe termen mediu și lung
sunt:
1. Dezvoltare întâmplătoare, necoordonată, p e întreg spațiul urban.
2. Subordonarea, prin minimalizare, a administrației locale față de instituțiile
centrale. În acest proces interesele cetățenilor nu mai pot fi susținute corect.
3. Imposibilitatea coordonării proiectelor locale, metropolitane, naționa le și
internaționale.
4. Continuarea destructurării urbane și comunitare începută după 1990.
5. Eficiența scăzută în administrarea dezvoltării.

Viziunea de dezvoltare
Până în anul 2030, orașul Măgurele va fi un model al mobilității urbane din Regiunea
București -Ilfov, oferind locuitorilor și rezidenților săi un mediu accesibil formării, muncii și
petrecerii timpului liber, prin infrastructură și dotări socio -edilitare adecvate.
Misiunea PUD urmărește crearea unui sistem de transport eficient, integrat, durabil și
sigur, proiectat să promoveze dezvoltarea economică și teritorială incluzivă din punct de
vedere social și să asigure o calitate ridicată a vieții .
Obiectivul general al P UD constă în identifcarea căilor de asigura re a mobilității prin
creșterea capacității de planificare și parteneriat a actorilor de la nivel local.

Scenariul :
Scenariul pornește de la premisa că proiectele propuse la nivelul Regiunii București –
Ilfov sunt realizate în totalitate. Este un scenariu construit pe termen lung și presupune mai
puține acțiuni din partea orașului, mai ales în materie de transport în comun .

Domeniu Obiective la scară
periurbană/metropolitană Obiective la nivelul orașului
Drumuri • Modernizări de drumuri
județene
• Modernizarea șoselei de
centură • Amenajarea drumurilor
existente, proiectarea de noi
drumuri pentru a asigura
legăturile cu localitățile
învecinate
• Extindere sistem de
alimentare cu apă și
canalizare
• Amenajare trotuare
• Aducerea de îmbunătățiri
privind accesibilitatea
spațiilor și transportului
public pentru persoanele cu
mobilitate redusă

19 • Îmbunătățirea marcajelor și
indicatoarelor rutiere
• Îmbunătățirea iluminatului
public
• Sistem de sensuri unice
Siguranță • Oferire a de soluții pentru
zonele cu număr mare de
accidente din județul Ilfov
• Dezvoltarea de politici
pentru creșterea siguranței
rutiere și campanii de educare
privind politicile de siguranță
rutieră • Îmbunătățirea nivelului de
conștientizare a
participanțil or la trafic asupra
aspectelor legate de siguranța
rutieră și pro movarea
comportamentelor sigure
• Extinderea sistemelor de
supraveghere a drumurilor
publice
• Operaționalizarea Poliției
locale
Transport public • Tehnologii de operare
pentru transp ortul public:
centru de control, informare
în timp real, dispecerizare,
adaptare program, siguranță
personal și managementul
incidentelor
• Sistem de management al
traficului: îmbunătățire,
extindere, funcționalitate,
interfață cu centrul de control
trafic și serviciul de urgență,
prioritizarea transportului
public
• Sistem de e -ticketing pentru
regiunea București -Ilfov
• Implementarea unei scheme
de integrare tarifară
• Construcția și punerea în
funcțiune a lini ei M6,
inclusiv material rulant
• Realizarea coridorului de
Transport Rapid cu autobuzul
pe ruta Măgurele – Gara de
Nord
• Oferirea de îmbunătățiri
privind accesibilitatea pentru
persoane cu mobilitate redusă • Transport public în
interiorul localității, pe axele
nord-sud, est -vest
• Definirea docume ntelor cu
standarde de design pentru
stațiile de autob uz și
implementarea programului
de modernizare.

Transport de
marfă
Elaborarea și implementarea
unei strategii în domeniul
logisticii urbane în localitățile
regiunii București -Ilfov
Parcări • Realizarea si implementarea
unei politici unitare si
sustenabile privind parcarea • Amenajarea a cel puțin 300
de locuri de parcare în zona
centrală a orașului și în

20 rezidențiala în județul Ilfov
• Crearea de parcări de tip
Park&Ride la stațiile cheie de
transport public zonele de blocuri
• Dezvoltarea unei politici
pentru parcări care să fie
folosită pentru protejarea
drepturilor de trecere a
pietonilor și pentru sprijinirea
utilizării mo dului de transport
public
• Sistem de taxare integrat,
împreună cu tehnologia de
colectare a taxelor
Biciclete • Înființarea rețelei de
biciclete utilitare: piste de
biciclete și locuri de parcare
• Înființarea rețelei de
agrement pentru bicic lete:
piste de biciclete și locuri de
parcare • Dezvoltarea unei rețele de
piste de bicicletă în
Măgurele, cu accent pe
accesul la locuri de muncă,
instituții, transport public
• Introducerea unui serviciu
de închiriere de biciclete
• Crearea de zone pietonale
• Reabi litare/ extindere spații
verzi.
Dezoltare
instituțională • Înființarea Autorității de
Transport Metropolitan
București
• Program reorganizare
RATB din Regie Autonomă
în Companie comercială,
deținută de Consiliul General
al Bucureștiului și
modernizare instituțională • Actualizarea PUG și a
Regulamentului Local de
urbanism
• Real izarea strategiei de
dezvoltare locală
• Înființarea
Compartimentului
transporturi în cadrul
aparatului de specialitate al
primarului
• Facilitarea accesu lui la la
locurile de mu ncă din
localitate, pentru populația
orașului și diminuarea
navetismului către București
• Cadastrul general,
inventarierea patrimoniului
local, clarificarea situației
juridice a drumurilor.

Partea a 5 -a, Concluzii

21 În concluzie, dezvoltarea urbană a localităților românești constituie o prioritate atât în
politica națională cât și în cea europeană, pentru modernizarea statelor comunitare, pentru
mărirea potențialului economic european și nu în ultimul rând, pentru satisfacerea nevoilor
populației lor.
În încercarea Uniunii Europene de a forma o piață de liber schimb, care să se compare
cu cea americană sau cea a Asiei, dezvoltarea urbană europeană constituie un avantaj destul
de important. O urbanizare dezvoltată poate răspunde promp nevoilor companiilo r, prin
resursă umană, rețele de utilități, răspuns rapid al autorităților în cazuri extreme (Poliție,
sistem medical, Pompieri, etc.) lăsând in același timp, în zonele periferice ale urbelor, pentru
spații de depozitare și fabrici și uzine. În același tim p, zonele rurale pot fi folosite cu mult mai
eficient pentru agricultură, apicultură, pișcicultură, viticultură, creșterea animalelor, turism
ș.a.m.d.
Dezvoltarea urbană constituie punctul culminant al societății moderne, așadar
implementarea ei prin polit ică națională constituie răspunsul simplu al unei întrebări destul de
dificile și anume „ Cum dezvoltăm societatea românească?”

22 Bibliografie

– Planul de mobilitate urbană durabilă 2016 -2030 – Regiunea București – Ilfov
– Http://www.inforegio.ro/ro/por -2014 -2020.html
– Dincă D., Mobilitate pentru durabilitate, Conferința Smat Cities, ed.4,
București, 9 decembrie 2016
– Http://www.inforegio.ro/ro/comunicate -2015/694 -dezvoltarea –
integrat%C4%83 -a-ora%C5%9Felor, -sprijinit%C4%83 -prin-por-2014 –
2020.html
– Dezvoltare urbană durabilă integrată: Politica de coeziune 2014 -2020
– Http://www.inforegio.ro/ro/comunicate -2015/694 -dezvoltarea –
integrat%C4%83 -a-ora%C5%9Felor, -sprijin it%C4%83 -prin-por-2014 –
2020.html
– Http://www.interactivia.ro/cel -mai-vechi -oras-din-lume/#
– Http://www.inforegio.ro/ro/por -2014-2020.html
– LEGEA nr.351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului național
– Http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/policy/themes/urban -development/
– PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ -Orașul MĂGURELE,
județul Ilfov 2017 -2030
– Http://www.inforegio.ro/ro/por -2014 -2020.html
– Http://www.interactivia.ro/cel -mai-vechi -oras-din-lume/#
– Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României -Orizonturi 2013 –
2020 -2030
– Http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/urban_ro.
pdf
– Http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/policy/ how/priorities
– Http://www.inforegio.ro/ro/comunicate -2015/694 -dezvoltarea –
integrat%C4%83 -a-ora%C5%9Felor, -sprijinit%C4%83 -prin-por-2014 –
2020.html
– Http://www.scritub.com/administratie/Politicile -de-dezvoltare -urban81278.php
– DEZVOLTARE ȘI PLANIFICARE URBANĂ – Suport de curs
– Https://ro.wikipedia.org/wiki/Metropol%C4%83
– Http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?Idt=28862