Școala Națională de Studii Politice și Administrative [624503]

Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Facultatea de Comunicare și Relații Publice

Terorismul în Statele Unite ale Americii

Firăstrăeru Szabolcs Eugen
Isbășescu Mădălina Elena
Marcu Mădălin Constantin
Niculae Oana Andreea
Tohotan Sandra

Bucureș ti, 2018

1
Cuprins

Cadrul teoretic
Capitolul 1 – Terorismul în Statele Unite ale Americii
1.1. Concepte generale privind t erorismul și siguranța socială
1.2. Relația dintre SUA și Al -Quaeda
1.3. Mecani sme de finanțare a terorismului
Capitolul 2 – Studiu de caz
Impactul atacului din 11 septembrie 2001 asupra Strategiei de Naționale de
Apărare și asupra societății
2.1 Despre eveniment
2.2 Aspecte metodologice
2.3 Analiza Strategiei Naționale de Apărare a SUA după atacul de la 11.09.2001
2.4 M ăsuri privind securizarea societală după atacul din 11.09.2001
2.5 Limitările cercetării
Concluzii
Bibliografie
Anexe

2
Cadrul teoretic

În cadrul rapoartelor Organizației Națiunilor Unite privind amenințările, terorismul este
definit ca fiind "orice acțiune întreprinsă menită să provoace moartea și vătămarea gravă a
organismului uman sau necombatanților, atunci când scopul unui astfel de act, prin natura sau
contextul său este de a intimida populația sau de a obliga un guvern sau o organizație internațională
să întreprindă sau nu anumite acțiuni" (un.org, 2017).
Terorismul și lupta împotriva terorismului sunte două dintre problemele majo re de
securitate ale ultimului deceniu – mai ales după cele mai sângeroase atacuri din istorie, și anume
atentatele de la World Trade Center, din 11 septembrie 2001. Activitățile violente denumite
terorism la un anumit moment în istorie au fost mai târziu numite război de eliberare națională,
revoluție, crimă colectivă, genocid, etc. Prin urmare, sensul termenului se schimbă odată cutrecera
timpului și cu schimbarea realităților sociale.
Teroriștii folosesc diferite tipuri de arme, pentru intimidarea sau v ătămarea indivizilor unei
țări sau ai unor organizații. Terorismul influențează negativ normele și valorile unei țări.
Terorismul include și violențele politice, în special împotriva guvernelor represive, dar actele de
terorism pot fi de asemenea întrepri nse de cetățenii unui stat ce iau forma luptelor de
autodeterminare, "terorismul de stat" și conflictele armate ce distrug proprietatea și provoacă
diferite probleme în societate (Weiss, 2016).

3
1. Capitolul 1 – Terorismul în Statele Unite ale Americii

1.1. Concepte generale privind terorismul și siguranța socială
În zilele noatre, terorismul a căpătat un caracter internațional, deși s -au luat măsuri privind
amenințările teroriste la nivel mondial și în Uniunea Europeana, terorismul internațional
transformând u-se într -o amenințare globală, astfel „grupările teroriste pot si răspândite în diferite
țări și acționează dincolo de granițele tradiționale ale statelor, exploatând marele potențial al
tehnologiilor comunicațiilor, cum ar fi internetul si tehnologia mob ilă, pentru a -și atinge scopurile
malițioase” (Voinescu, 2011).
Terorismul este o activitate a oricărui grup de indivizi care desfășoară activități criminale
asupra oamenilor și a administrațiilor locale. Există numeroase grupări teroriste în lume care
amenință lumea printre ele numărându -se Statul Islamic, Al Qaeda, Hezbollah, Hamas, Boko
Haram și multe altele. Terorismul poate fi clasificat în funcție de motivația grupărilor teroriste în
trei categorii diferite: naționaliste, politice și religioase. Teror ismul naționalist include acțiuni
teroriste generate de mișcările separatiste, luptătorii de independență și mișcările de rezistență ale
anumitor regiuni. Toate mișcările teroriste pot fi categorizate ca fiind "politice", întrucât, la fel ca
în cazul parti delor politice, există mișcări teroriste de extremă dreapta sau de stânga. De asemenea,
acțiunile teroriste create de "mișcările unei cauze" cum ar fi mișcările pentru apărarea drepturilor
animalelor și mișcările anti -nucleare, pot fi etichetate în cadrul terorismului politic. Terorismul
religios își are rădăcinile în ideologiile religioase sau în mișcările diferitelor culte cum ar fi
Milenismul sau cea a Judecatei de Apoi.
În zilele noastre, terorismul religios este legat de regulă de Islam, dar include ș i alte religii
(Weiss, 2016) . În lume au avut loc diverse atacuri teroriste, de -alungul timpului. Diferite grupări
teroriste precum Statul Islamic, Hezbollah, Talibanii, Hamas, Boko Haram și Al -Qaeda sunt cele
mai mari grupări teroriste din lume.
Numărul de victime poate fi considerabil chiar dacă este folosită o tehnologie rudimentară.
Explicația constă în tacticile care sunt folosite. Teroriștii recurg la metode inovative de a utiliza
tehnologiile disponibile pentru maximizarea numărului de victime. Bună oară, atacurile de la 11

4
septembrie au fost realizate folosind o tehnică de nivel mediu și o practică ce a fost foarte des
utilizată în anii ’70 și ’80. Cu toate acestea, modul inovativ în care au fost utilizate avioanele
comerciale, prin combinarea tactic ii deturnării cu cea a atacului sinucigaș, a dus la maximizarea
numărului de victime, cele mai multe dintre acestea murind în urma ciocnirii avioanelor de cele
două turnuri.
Alegerea unei tactici, după cum spune Jean -Luc Marret, nu este întâmplătoare. Ac easta
este determinată de avantajele și dezavantajele pe care le prezintă locul în care se va produce
atacul, de capacitățile tehnice aflate la dispoziția organizației, de securitatea țintei și de impactul
pe care atacul îl va avea în mass -media (Marret, 2 002). destinat mesajul: lumea întreagă, lumea
islamică, cei care sunt considerați inamici, etc (Hassan, 2006).
Terorismul poate fi în același timp, în funcție de circumstanțe, atât o tactică, cât și o
strategie. De multe ori terorismul se subordonează unei strategii pe termen lung ce urmărește să
atingă anumite obiective utilizând tactici teroriste. Scopurile pot f i, după cum identifică unii
analiști, următoarele: crearea unui sentiment general de frică sau de teroare, discreditarea sau
distrugerea unui anumit guvern, realizarea de pagube economice sau mitare și obținerea unei
anumite reacții sau a transmiterii unui anumit mesaj pe plan internațional (Harmon, 2010).

1.2. Relația dintre SUA și Al -Qaeda
Gruparea terorista Al -Qaeda sau „Baza” a fost înființată în anul 1998 de către Osama bin
Laden cu scopul iîndepărtării „occidentalilor din teritoriile majoritar musulmane și instaurarea în
aceste teritorii a unui stat islamic bazat pe legea Sharia ”(Voinescu, 2011). Rețeaua a dobândit
rezonanța unei grupări transnaționale odată cu atacul terorist de la World Trade Center, din 11
septembrie 2001, care a fost, fără doar și poa te, cel mai sângeros și mediatizat atentat din istorie,
arătând întregii lumi vurnelabilitatea Statelor Unite ale Americii în fața terorismului.
Al-Qaida este o organizație teroristă fondată în august 1988 care sprijină activitățile
extremiste islamice în lume. Fondatorul, liderul și principalul finanțator al ei a fost Osama bin

5
Laden, un milionar de origine saudită. A fost fondată în 1988 cu scopul de a extinde mișcarea de
rezistență contra forțelor sovietice în Afganistan într -o mișcare pan -islamică.
Deși fusese formată ca o organizație destul de simplă, a ajuns ca, în timp să devină una
dintre cele mai de temut organizații teroriste din lume, condusă de însuși bin Laden care și -a
„început atentatele încă din 29 decembrie 1992, bombardând hotelul Gold Mi hor din Aden.
Relațiile au început să se detelioreze între americani și Osama bin Laden în momentul în
timpul conflictului dintre Kuweit și Irak” (Plăiașu, 2011). Osama a propus saudiților și
kuweitienilor să nu accepte trupe non -musulmane în acest conflic t și și -a oferit spijinul său și al
luptătorilor lui. Acest ajutor a fost refuzat, iar intervenția americană a fost preferată.
„În urmă cu două decenii, pe 23 august 1996, Osama bin Laden a declarat razboi Statelor
Unite ale Americii” (Tierney, 2016). La a cea vreme, puțini oameni au acordat atenție acestui
eveniment, insă acesta a fost începutul războiului de 20 de ani dintre aceștia – un conflict pe care
ambele părți l -au pierdut în cele din urmă.
În 1998 a avut loc primul atac major împotriva Statelor Un ite: bombardarea din august
1998 a ambasadelor SUA în Kenya și Tanzania,atentat care a ucis 224 de persoane. Statele Unite
au răspuns acestui atac declarând război împotriva al -Qaeda și a sponsorilor săi de stat. Ulterior,
între anii 2001 -2003 fiind invada t Afganistanul în care George W. Bush declarând un "război
împotriva terorismului". Între anii 2003 -2006, Bush a invadat Irakul argumentat că numai războiul
ar putea desființa presupusul complot dintre Saddam Hussein și al -Qaeda.
În data de 25 decembrie 2009, Umar Farouk Abdulmutallab s -a urcat la bordul unui avion
al companiei americane Northwest Airlines, ce facea legatura intre Amsterdam si Detroit,
ascunzand in lenjeria intima o pudra explozibila. Avionul avea la bord 279 de pasageri si 11
membri ai e chipajului. In timp ce avionul se pregatea sa aterizeze pe aeroportul din Detroit, tanarul
a incercat sa provoace o explozie, fiind ulterior imobilizat de pasageri. Dupa arestarea sa, Umar
Farouk Abdulmutallab le -a spus autoritatilor americane ca a folosit o seringa pentru a injecta un
lichid chimic in praful explozibil ascuns pe sub haine, potrivit oficialilor de rang inalt citati de
presa americana.
După acest eveniment, Statele Unite ale Americii au plasat organizatia Al -Qaida in
Peninsula Araba (AQAP), care a revendicat atentatul, in randul „organizatiilor straine teroriste”,

6
deschizand calea pentru adoptarea unor masuri juridice si financiare impotriva acestei grupari.
Aceasta masura permite interzicerea „furnizarii de sustinere materiala sau de resurs e”, in special
arme. Masura determina, de asemenea, „inghetarea proprietatilor si intereselor detinute de
organizatia vizata in Statele Unite” (Plăiașu, 2011). Ea permite, totodata, „masuri de mentinere a
ordinii in legatura cu imigratia”, inclusiv interdi ctii de calatorie impotriva cetatenilor unor state.
Masurile luate vizeaza atat AQAP, cat si pe doi dintre principalii lideri ai acesteia, Nasir al –
Wahishi, liderul proclamat unilateral al organizatiei, si Said al -Shihri, presupusul adjunct al
acestuia. Ac estea ofera, concomitent, o baza juridica pentru cercetarea acestor persoane si a
oricarui alt membru AQAP de catre justitia americana. „Aceste desemnari nu reprezinta decat o
fateta a raspunsului guvernului Statelor Unite la amenintarea pe care o reprezin ta AQAP si
principalii ei lideri”, dă asigurări comunicatul.
Pe data de 11 septembrie au fost o serie de atacuri sinucigașe coordonate de Al -Qaeda
împotriva Statelor Unite. În dimineața acelei zile, 19 teroriști Al -Qaeda au deturnat patru avioane
comercial e de pasageri.„ Teroriștii au preluat controlul avioanelor, prăbușind două dintre ele în
Turnurile Gemene ale World Trade Center din New York, omorând toate persoanele de la bord și
mulți alți oameni care lucrau în clădiri. Ambele clădiri s -au prăbușit în decurs de două ore,
distrugând și avariind și alte clădiri din jur. Teroriștii au prăbușit un al treilea avion în clădirea
Pentagon din Arlington, Virginia, lângă Washington, D.C. Al patrulea avion s -a prăbușit pe o
câmpie de lângă Shanksville în zona rura lă a statului Pennsylvania, după ce unii dintre pasageri și
membrii echipajului au încercat să recâștige controlul avionului, pe care teroriștii îl îndreptaseră
spre Washington, D.C .” (Staff, 2010). Nu au existat supraviețuitori ai zborurilor.
Deși vina exclusivă pare a fi a lui Osama bin Laden, au existat și există speculații conform
cărora CIA a avut legături strânse cu Osama bin Laden. Guvernul american i -ar fi ajutat pe afghani
cu milioane de dolari în războiul purtat cu Uniunea Sovietică iar printre grupările afghane s -ar fi
aflat și Osama bin Laden.
Speculații există și în zilele noastre, deși guvernul american neagă cu desăvârșire aceste afimații.
Neagă faptul ca ar fi avut legături cu vreo grupare afghană sau cu Osama bin laden și afirmă faptul
ca afghanii nu ar fi avut nevoie de ajutor bănesc american din moment ce ei aveau câteva sute de
milioane de dolari din fondurile musulmane și că nu aveau nevoie să recruteze alți militari care nu

7
cunoșteau limba sau obiceiurile când aveau deja peste 1 milion de recruți pregătiți. Speculațiile nu
au o dovadă clară, astfel că vor rămâne un mit până când adevărul va ieși la iveală.
După o supraveghere secretă, ce a durat luni întregi, a locului unde se bănuia că se află
ascunzișul dușmanului numărul 1 al Statelo r Unite, „Osama bin Laden a fost ucis în zorii zilei de
2 mai 2011 în Abbottabad, la câteva sute de kilometri nord -est de Islamabad” (Shams, 2017).
Acțiunea a fost dusă la îndeplinire de o trupă specială de comando americană. Trupa de comando
face parte di ntr-o unitate specială a marinei americane ( United States Navy ); membrii ei au fost
aduși cu două elicoptere și au pătruns în locul unde era ascuns Bin Laden. Osama bin Laden, după
ce a opus rezistență înarmată, a fost împușcat în cap și în piept de către soldații americani.
Operațiunea militară ar fi durat circa 40 de minute; în acest timp au fost uciși, în afară de
Bin Laden, trei bărbați și o femeie, printre morți numărându -se și unul din fiii lui Bin Laden. Șase
persoane au fost arestate; printre ele se află trei soții și fiii lui Bin Laden. Identificarea lui Bin
Laden s -a făcut prin test genetic în Afganistan , după care cadavrul lui a fost aruncat într -un loc
neprecizat din Marea Arabiei . Moartea lui Bin Laden a fost confirmată într -o cuvântare a
președintelui Barack Obama la televiziunea americană. Știrea morții lui a fost sărbătorită cu urale
în SUA , pe când în lumea arabă a declanșat reacții diferite. Prin moartea lui Bin Laden, guvernul
Statelor Unite a dovedit lumii că atentatele teroriste nu vor rămâne nepedepsite. Al -Qaeda s -a
prăbușit sub ponderea puterii crescânde a lui Isis, imediat după moartea lui Osama bin Laden.

1.3. Mecanisme de finanțare a terorismului
Activitățile prin care o organizație teroristă strânge fonduri variază, foarte puține dintre
acestea fiind activități legale. Falsificarea banilor, traficul cu droguri, contrabanda, vânzarea de
obiecte produse de cătr e membrii organizației, vânzarea de cărți sau de muzică, sunt numai o parte
dintre activitățile pe care membrii unei organizații teroriste le pot avea cu scopul obținerii de
fonduri pentru cauza lor. Pe lângă astfel de activități prin care o organizație ob ține fondurile
necesare activității ei, nu trebuie neglijat rolul sponsorilor statali, state care din motive variate ajută
grupări teroriste.
Răpirile reprezintă un alt mod de a obține fonduri, dar în același timp, și un mod de a atinge
scopurile pe care ș i le-a propus organizația. În America Latină sumele plătite pentru răscumpărarea

8
celor răpiți au crescut de la 1 la 3 milioane de dolari americani. În toate aceste cazuri cei răpiți au
fost angajați ai unor firme multinaționale ( Harmon, 2010) . De asemenea, trebuie menționat faptul
că dupa invazia americană din Irak, la sfârșitul ostilităților, mai multe facțiuni ale insurgenților
irakieni recurgeau la răpiri. Acestea aveau ca scop atât determinarea statelor ce aveau o prezență
militară în Irak să se retragă cât și obținerea de fonduri.
O gamă foarte largă de organizații apelează la traficul de droguri. De la mișcări de guerrilă
de stânga din America Latină ce recurg la terorism (de exemplu, FARC și ELN), la mișcări de
extremă dreaptă, la grupări naționaliste seculare, (precum PKK sau ETA), la organizații islamiste
(Hizballah), toate se folosesc de traficul de droguri ( Stepanova, 2005) . Toate aceste organizații sunt
implicate fie într -un aspect legat de traficul de stupefiante, cum ar fi: impunerea de taxe
cultivatorilor, cultivarea plantelor necesare producerii acestora, producerea efectivă sau
comercializarea narcoticelor, fie toate aceste aspecte concomitent. Deși organizațiile islamiste
recunosc nota discordantă dintre consumul dedroguri și religia lor, vân zarea de stupefiante nu este
interzisă. Prin urmare, state precum Afganistanul au devenit unele din cele mai mari zone
producătoare de droguri (Laqueur, 2010).
Donatorii individuali sunt un alt mijloc prin care gruprile teroriste obțin cel puțin o parte
din finanțarea necesară. De cele mai multe ori astfel de personae nu sunt membri ai organizației
respective și nu au nicio legătură directă cu aceasta. Motivele pentru care ei aleg să își ofere
sprijinul unor astfel de organizații variază de la idealism la s antaj sau orice alt motiv. Hamas sau
Al Qaeda se numără printre organizațiile ce primesc subvenții din partea indivizilor particulari. De
exeplu, liderul grupării teroriste Al -Qaeda, Osama bin Laden, fiul unei familii saudite foarte
bogate, a devenit finan țatorul mai multor grupări teroriste islamice, cu scopul de a deveni
inițiatorul unui jihad mondial antioccidental.
În strânsă legătură cu donatorii individuali, diaspora reprezintă o altă sursă de venit pentru
organizațiile teroriste. Aceasta poate furniz a nu numai bani și echipament, ci poate fi în aelași timp
și loc de refugiu sau de recrutare. Cele mai active grupuri în sprijinirea organizațiilor teroriste de
acasă sunt cele arabe și irlandeze.
Al Qaeda a fost printre primele organizații teroriste ce s -au folosit de organizațiile caritabile
pentru a -și finanța activitățile. Desigur o consecință a acestui fapt este că organizațiile caritabile
musulmane au început sa fie privite cu suspiciune. Membri ai organizațiilor teroriste pot încerca

9
să redirecționez e fondurile unei organizații caritabile deja existente sau pot să creeze o astfel de
organizație pentru a o folosi să strângă fonduri sau să întreprindă alte acțiuni financiare.
În august 2006, după prevenirea unui atentat ce implica deturnarea a zece avio ane în zbor
deasupra Atlanticului, s -a descoperit că principala sursă de bani ce a alimentat acest plan venea cel
mai probabil din partea unei organizații caritabile. De aemenea, în Statele Unite au fost descoperite
umeroase astfel de organizații ce aveau legături cu grupările teroriste. Spre exemplu, Global Relief
Foundation , cu sediul în Breidgeview, Illinois, un paravan al Al -Quaeda, avea în 2001 încasări de
5 milioane de dolari, bani ce erau folosiți pentru a finanța organizații teroriste.
Companiile se mi-oficiale care finanțează organizații teroriste funcționează pe aceleași
principii ca și aripile/paravanele politice ale acestora, dar în domeniul economic. Aceste companii
pot facilita tranzacțiile pe care grupurile doresc să le efectueze, precum și log istica. Cele mai
întâlnite tipuri de firme folosite ca paravan de organizații teroriste sunt frmele de transport și
băncile, însă nu se limitează numai la acestea (Harmon, 2010). Afaceri în domeniul imobiliar sau
cu autovehicule, sunt numai o parte din dom eniile din care terorismul își obține finanțele necesare.
Statele, la rândul lor, joacă un rol important în finanțarea grupărilor teroriste. Acestea, în
afară de subsidii financiare, pot oferi loc de refugiu sau își pot pune la dispoziție teritoriul pentru
amenajarea de baze de antrenament. În prezent, Departamentul de Stat al SUA desemnează patru
state ca fiind sponsori ai terorismului internațional: Cuba, Iran, Sudan și Siria. Libia, stat ce se
consideră că a sponsorizat mai multe atacuri teroriste precum cel de la La Belle Discoteque , a fost
scoasă de pe lista statelor ce sponsorizeaza grupările teroriste pe 30 iunie 2006. Dintre toate statele
amintite mai sus, Iranul este considerat ca fiind cel mai activ și mai important sponsor al grupărilor
teroriste (state.gov/j/ct/rls/crt/, 2009) .
În prezent, organizațiile teroriste se “bucură” de multe dintre avantajele globalizării și ale
economiei de piață. În ciuda încetării Războiului Rece în timpul căruia au beneficiat de subsidii
din partea statelor, ele s -au daptat vremurilor și au găsit noi surse de finanțare, dovedind
ingeniozitate. Unele organizații preferă un anumit mod de finanțare a activității lor, spre exemplu
FARC preferă traficul de cocaină, dar ele încearcă în același timp să nu depindă de o singură sursă
de finanțare pentru a nu fi controlate de către un eventual sponsor sau pentru a nu deveni
vulnerabile.

10
2. STUDIU DE CAZ
Impactul atacului din 11 septembrie 2001 asupra Strategiei de Naționale de
Apărare și asupra societății

2.1. Despre eveniment – 11 septembrie 2001

Conform documentului oficial al Comisiei Naționale de Anchetă a Atentatelor Teroriste
împotriva Statelor Unite, cunoscută ca Comisia 9/11, în dimineața zilei de 11 septembrie 2001 a
început să se dezlănție iadul pe pământ pentru americ ani. În contextul dat, nouăsprezece teroriști,
membrii ai grupării terorirste Al – Qaeda, au deturnat patru avioane ce transportau pasageri.
În cadrul a două dintre aceste avioane de tip Boeing, controlul a fost preluat de către
teroriști, direcționându -le spre Turnurile Gemene din New York. Primul avion s -a prăbușit la ora
08:46, urmat la ora 9:03 de prăbușirea celui de -al doilea în Turnurile Gemene. În urma impactului
au fost ucise toate persoanele de la bordul avioanelor, inclusiv teroriștii “kamikaze”, și o parte din
oamenii ce lucrau în cladirile afectate de atacuri. Acest impact a dus la prăbușitrea turnurilor,
producând asfel pagube și cladirilor din jur, fiind afectată o mare parte a populației zonale.
Cel de -al treilea avion s -a prabușit chiar în clădir ea Pentagon, din Virginia, langă
Washington. Au fost anunțate 189 de decese și 106 persoane au primit îngrijiri medicale în spitalele
din zonă.
Al patrulea avion s -a prăbușit pe o câmpie, lângă Shanksville, Pennsylvania. În timpul
zborului, atât membrii echipajului, cât și pasagerii au încercat să preia controlul avionului, ce
fusese setat de teroriști pe direcția Washington.
Conform raportului o ficial al Comisiei 9/11, toate aceste evenimente s -au sfârșit la ora
10:03, în aceeași zi. În decurs de aproximativ o ora, o grupare de teroriști a reușit să stârnească
haosul, panica și să își ducă scopul la bun sfârșit, terorizând o întreagă națiune și i nstaurând
neliniștea.

11
În urma celor 4 deturnări de avioane, nu au existat supraviețuitori, decedând un număr de
aproximativ 3.000 de oameni. Timp de câteva zile după cele patru atacuri teoriste de pe teritoriul
Statelor Unite ale Americii nu au mai putut i ntra sau ieși avione, astfel că zborurile au fost
redirecționate spre Canada sau Mexic.
Astfel, în contextul dat, pe lângă miile de persoane decedate și pierderile materiale suferite,
economia americană a avut de suferit pe fondul atacurilor, cele mai im portante burse americane
au fost închise până în data de 17 septembrie, mai ales din pricina industriei transporturilor aeriene
și cea a asigurărilor. De asemenea a fost afectată și economia zonală, deoarece distrugerea
birourilor din cele două importante tunuri a cauzat pierderi economice considerabile.
În urma acestor evenimente, administrația Bush a anunțat război împotriva terorismului,
având ca scop final capturarea lui Osama bin Laden și judecarea organizației al – Qaeda.

2.2. Aspecte metodologice

Pornind de la aspectele evidențiate în cadrul noțiunilor teoretice abordate în prima parte a
acestei lucrări, scopul este de a compara schimbările efectuate în cadrul documentelor oficiale
strategice ale Statelor Unite ale Americii înainte de atentatele din 11 septembrie 2001 și imediat
după, și care au fost eforturile imediate depuse privind securizarea societală împotriva
terorismului.
Metoda de cercetare abordată în prezenta lucrare este constituită din analiza de conținut a
textelor selectate.
Întrebările de cercetare pe baza cărora s -a realizat prezentul studi u de caz sunt:
1. Care a fost influența atacului de la 11 Septembrie asupra Strategiei Naționale de Apărare?
2. Care au fost eforturile depuse privind securizarea societală împotriva terorismul?
Acest studiu de caz își propune să ajute la o înțelegere aprofundată auspra naturii
provocărilor cu care s -a confruntat America într -o perioadă de criză națională, și modul de

12
acțiune al autorităților abilitate privind securitatea națională și măsurile aplicate imediat după
unul dintre cele mai importante atentate teroriste, din care se pot trage concluzii și în prezent.

2.3. Analiza Strategiei Naționale de Apărare a SUA după atacul de la
11.09.2001

Ca o consecin ță a evenimentului de la 11 Septembrie, Guvernul Statelor Unite a întocmit
o serie de masuri de ordin civil și militar, care includeau fonduri pentru familiie celor afecta ți,
strategii de razboi, reconstruirea p ărtii afectate din Manhatan și investiga ții des fășurate în Irak și
Afganistan.
La doar c âteva ore dup ă ce atacul a avut loc s -a constituit opera țiunea de c ăutare și salvare
întruc ât numărul persoanelor disparute cre ștea în mod constant. Potrivit datelor colectate p ână în
septembrie 2003, atunci c ând s-a împlinit data limit ă pentru solicit ările de compensa ții pentru
familiile celor care au murit în atac, s -au înregistrat 2, 833 de aplica ții. În urma atacului un num ăr
de 762 de suspec ți au fost re ținuți și s-a constatat c ă 60 dintre acestia erau israeli ți, potrivit postului
de știri Fox News care transmitea aceste informa ții în data de 21 decembrie. Din investiga țiile
federale a reie șit faptul c ă aceștia făceau parte dintr -o grupare menit ă să spioneze oficialii din
guvernul American. (Cameron , 2001)
Deși i s-a cerut un raport complet al evenimentelor la sf ărșitul anului 2002, Comisia
Națională a Atacurilor Teroriste din Statele Unite a încheiat și a făcut public raportul abia în 22
iulie 2004, fapt ce a atras cu sine critici. Membrii comisiei nu sunt sin gurii care s -au confruntat
cu reticen ța din partea oficialilor, întruc ât și membrii CIA au fost acuza ți de faptul c ă nu au luat
măsurile de precau ție necesare pentru prevenirea atacului. Pentru siguran ța tuturor persoanelor
care în momentele imediat urm ătoare atacului se aflau în avioane, Centrul de Comand ă al
Administra ției Aviației Centrale, a emis un ordin de aterizare. Ca urmare, un num ăr de 4,500 de
aeronave au revenit la sol în siguranță. (”The 9/11 Commission Report”, 2004)

13
Investigațiile ce au urmat au avut loc pe mai multe paliere incluz ând chiar și tehnologia
materialelor de construc ție din care erau f ăcute turnurile gemene. Analiza impactului a fost
efectuată de mai multi ingineri și arhitecti care au reu șit să întocmeasc ă o schiță a evenimentului
în care se prefigureaz ă datele din momentul coliziunilor.
Acesta nu a fost singurul atac terorist asupra americanilor, deoarece chiar în 1993 a mai
avut loc un alt atatc în New York. Armata american ă a fost atacat ă și ea în nenumărate r ânduri în
Arabia Sa udită, Somalia, Kenya, Tanzania, Yemen și în multe alte regiuni în care își avea bazele
militare. (Eric Victor, „Atentatul World Trade Center din New York și evoluția securității în
SUA”)
Strategia National ă de Apărare a țării s-a concentrat dup ă eveniment ele din 2001 cu
precădere pe identificarea eficient ă a teroriștilor înregistr ându-se un progres vizibil în rândul
securității naționale, care se resimte inclusiv în zilele noastre.
În genere, strategia politico -militară s-a axat pe identificarea și atacare a organiza țiilor
teroriste, prevenirea expansiunii terorismului și pe înființarea unor trupe militare care s ă poată
proteja și lupta împotriva atacatorilor. Pentru a putea face fa ță presiunilor, SUA s -a folosit de toate
elementele de putere dintr -un stat: operațiuni sub acoperire, diploma ție, utilizarea serviciilor
secrete, ajutor militar din partea statelor aliate, respectarea legilor, g ândirea unor strategii
defensive inclusiv de stopare a fenomenului de azil politic care în perioada 1999 -2001 a luat
ampl oare. (U.S. Department of Homeland Security and U.S. Department of Justice, Table 16.
Individuals Granted Asylum Affirmatively Or Defensively: Fiscal Years 1990 To 2016, 2016)
După atacul din 11 septembrie scopul Guvernului Statelor Unite a fost s ă creeze instituții
și structuri organiza ționale complexe capabile s ă prevină evenimente similare.
Cu 10 luni înainte de atacul terorist de la 9 septembrie, la Casa Alba era publicat ă Strategia
Națională de Securitate intitulat ă ,, A National Security Strategy for a Global Age ’’. În luna
Decembrie a anului 2000 prima parte a strategiei anun ța fundamentele strategiei și metodele de
implementare. Pe agenda de securitatea se reg ăseau atunci ca principale obiective impiedicarea
dezvoltării armelor nucleare, chimice și biologice, combaterea terorismului și a crimei organizate,
stoparea traficului de droguri, arme și carne vie, precum și prima strategie na țională a SUA pentru

14
securitatea cibernetic ă. (A National Security Strategy for a Global Age, emis de Casa Alba,
Dece mbrie 2000)
Schimbările strategiei na ționale ale Statelor Unite au început încă de după Razboiul Rece
când au încercat să consolideze sistemul na țional prin încurajarea democratiz ării, a piețelor
deschise și a comer țului liber. Obiectivele de securitate n ațională din 2000 vizau îmbunătățirea
siguranței din interiorul țării și în străinatate, promovarea prosperit ății, a democra ției și
respectarea drepturilor omului.
În scopul realiz ării acestor obiective, au fost elaborate o serie de politici identificate ca
fiind elemente de strategie. Un prim element a fost modelarea mediului interna țional astfel încât
să promoveze pacea, stabilitatea și prosperitatea economic ă a țării. Modelarea mediului
internațional a început și ea tot dup ă încheierea R ăzboiului Rece c ând și-au reg ândit alian țele și
au luat în considerare formarea unor aliante noi inclusiv cu fo ști adversari.
Un al doilea element ce figura în documentul oficial era prevenirea conflictelor urmat de
modalitățile de răspundere la ameni țări și la crize. Ev oluția rapidă a tehnologiei reprezenta un
motiv de îngrijorare, SUA consider ând că acestea sunt noile probleme cu care se confrunta de fapt
omenirea. Era anunta ță primirea unor resurse considerabile care ar fi putut contracara amenin țările
imediate asupra securității națiunii, precum și dezvoltarea capacit ății de aparare împotriva
atacurilor cu rachete.
În documentul oficial emis la Casa Alba în Decembrie 2000, exista un paragraf destinat
pregătirii pentru un viitor incert. M ărirea num ărului de amenin țări la adresa securit ății naționale
a determinat, astfel, o transformare la nivelul armatei, la nivelul proceselor diplomatice și la nivel
legislativ, iar diploma ția preventiv ă reprezenta la momentul respectiv o arm ă pe care oficialii
americani se bazau în dete nsionarea poten țialelor conflicte.
Atacurile teroriste din 2001 demonstreaz ă, însă, contrariul strategiei de securitate și
demonteaz ă mitul puterii americane.
În 17 septembrie 2002 a fost publicat ă noua Strategie de Securitate National ă. De data
aceasta abordarea a fost concentrat ă în jurul actelor de terorism și apărare națională. Noul

15
document servea ca un act de reasigurare a societ ății că lupta împotriva inamicilor a fost întetiță,
iar scopul acestuia era ,,trasformarea lumii într-un loc mai sigur și mai bun”. (The National Security
Strategy of the United States of America, emis de Casa Alba, Septembrie 2002)
În compara ție cu strategia na țională din 2000, obiectivele celei lansate dup ă evenimentele
teroriste au fost urm ătoarele: îndreptarea aten ției către demnitatea uman ă, consilidarea alian țelor
pentru a învinge terorismul global, prevenirea atacurilor împotriva țării și a aliaților acesteia,
crearea alian țelor pentru a elimina conflictele regionale, prevenirea amenin țărilor cu arme de
distrugere în ma să venite din partea inamicilor statului, constituirea unei noi ere a cre șterii
economice globale prin intermediul pie țelor libere și al comer țului liber, extinderea cercului de
dezvoltare cu ajutorul societ ăților deschise și prin construirea infrastructur ii democra ției. Au fost
elaborate agende pentru ac țiunea de cooperare cu alte centre de putere global ă și instituțiile de
securitate na țională a Statelor Unite au fost transformate pentru a face fat ă provocărilor și
oportunităților aduse de secolul 21.
La aproximativ 17 ani de la evenimentele de pe 11 septembrie, SUA nu mai priveste
terorismul ca fiind principala amenintare a securit ătii, ci competi ția pentru putere, mai exact
ascensiunea Chinei și a Rusiei. La anuntarea noii Strategii Na ționale de Aparare , Secretarul
Apararii, James N. Mattis a declarat urmatoarele: ”Deși vom continua campania împotriva
terorismului în care suntem angaja ți astăzi, nu terorismul, ci marea competi ție pentru putere este
cea mai important ă problemă a securității naționale a St atelor Unite ”. (Garamone, 2018)
În Strategia de Ap ărare din anul 2018, mediul de securitate din ce în ce mai complex este
definit de dezvoltarea rapid ă a tehnologiei, competi ția din partea adversarilor SUA în toate
domeniile și de disponibilitatea la cea m ai mare perioad ă de conflict armat din istoria SUA.
Conform noii strategii, obiectivele de ap ărare sunt urm ătoarele:
– Apărarea patriei împotriva atacurilor;
– Menținerea avantajului armatei comune la nivel global și în zonele cheie;
– Împiedicarea adversarilor de la agresiuni împotriva intereselor vitale ale Statelor Unite;
– Promovarea influenței și a intereselor SUA;
– Menținerea raportului de putere în zonele: Indo -Pacific, Europa, Orientul Mijlociu și
Emisfera Vestică;

16
– Apărarea aliaților împotriva agresiunii mil itare, susținerea partenerilor împotriva
constrângerilor și împărțirea corectă a responsabilităților în ceea ce privește apărarea
comună;
– Descurajarea, prevenirea sau împiedicarea statelor adverse și a actorilor non -statali de a
dobândi, dezvolta sau utili za arme de distrugere în masă;
– Prevenirea dezvoltării și sprijinirii operațiunilor teroriste împotriva Statelor Unite, patriei
și cetățenilor, împotriva aliaților și partenerilor de peste mări;
– Asigurarea că spațiile comune rămân deschise și libere;
– Livrar ea continuă de performanță cu accesibilitatea și viteza cu care se schimbă
mentatilatea, cultură și sistemele de management;
– Dezvoltarea Bazei de Inovare a Securității Naționale de neegalat în secolul XXI, care să
acorde suport departamentelor de operațiun i și care sa sustină securitatea și bunăstarea.
(„Summary of the 2018 National Defense Strategy of The United States of America –
Sharpening the American Military’s Competitive Edge ”, Ianuarie 2018)
La o analiz ă mai atentă se poate observa faptul c ă măsurile care au fost luate dup ă atacul
de la 11 Septembrie 2001 au f ăcut ca num ărul atacurilor teroriste de pe teritoriul SUA s ă scadă
semnificativ, de la 41 în anul atacului la 6 în anul 2006. ( Number of terrorist attacks annually in
the United States from 1 995 to 2016, în The Statista Portal, 2017)
Chiar dac ă după anul 2006 num ărul anual de atacuri a crescut și acțiunile contra
terorismului și anti -terorism încă sunt prezente printre obiectivele Strategiei Na ționale de Ap ărare,
acestea nu mai reprezint ă o prioritate, aten ția fiind îndreptată către luptă pentru putere militar ă și
putere soft.

2.4. Măsuri privind securizarea societală după atacul din 11.09.2001

În urma acestui eveniment, populația globală a fo st îngrozită de ceea ce sunt în stare
teroriștii, astfel instaurându -se o stare de neliniște generală . Toate televiziunile din lume au început
să transmită imagini cu turnurile care fumegau, iar apoi s -au prăbușit. Nimanui nu îi venea să

17
creadă că terorismul a luat o așa amploare și că s -a ajuns în punctu l în care există mii de morți
nevinovați.
Prima reacție a a dministrației președe nției Bush împotriva atacurilor teroriste a fost de a
lansa un război împotriva terorismului, un război global care implica costuri ridicate. Prima fază a
eforturilor de după 1 1 septembrie a inclus acțiunea militară pentru a îi captura pe membrii
organizației al -Qaida și asfel să fie răzbunate pierderile suferite (Victor, f.d.).
Conform lui Bergen , (f.d,) pentru prima dată în istorie, NATO (Organizația Tratatului
Atlanticului d e Nord) a invocat articolul 5, conform căruia “Părțile convin că un atac împotriva
uneia sa u mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac
împotriva tuturor și, în consecință, sunt de acord că, dacă are loc un asemenea atac armat, fiecare
dintre ele, în exercitarea drept ului la auto -apărare individuală sau colectivă recunoscut prin
Articolul 51 din Cartea Națiunilor Unite, va spijini Partea sau Părțile atacate prin efectuarea
imediată, individual sau de comun acord cu ce lelalte Părți, a oricărei acțiuni pe care o consideră
necesară, inclusiv folosirea forței armate, pentru restabilirea și menținerea securității zonei nord –
atlantice ” (“Tratatul Nord -Atlantic”, 1949).
În semn de solidaritate, țări precum China, Rusia, Austr alia, Franța, Germania și multe
altele, au introdus noi legi pentru prevenirea și combaterea terorismului, înghețând astfel conturile
bancare ale persoanelor ce aveau legaturi cu al -Qaida și chiar au arestat o parte dintre suspecți.
Conform lui Amadeo (201 7), Bush a lansat războiul din Afganistan pentru găsirea și
aducerea în fața justiției a capului operațiunii distrugerii punctelor strategice ale Statelor Unite ale
Americii, Osama bin Laden, conducătorul grupării al -Qaida. Astfel președintele a trimis tru pe în
Irak, justificând prin faptul că au fost descoperite în zonă arme de distrugere în masă. Pe lista sa
neagră a fost adăugat la acel moment și Saddam Hussein care se pare că era conducătorul
operațiunilor al -Qaida. În câteva luni mii de militanți au fo st uciși sau capturați, însă membrii al –
Qaida reușeau să se ascundă de fiecare dată (Berg en, f.d.). Toate acestea au adus pierderi
importante Americii, la sfârșitul mandatului lui Bush însumând 1,164 de trilioane de dolari.
În septembrie 2001, Bush a anunț at că dorește ca Osama bin Laden să fie capturat – mort
sau viu – și în cele din urmă a fost pusă o recompensă de 25 milioane de dolari pentru informații
care duc la uciderea sau capturarea acestuia.

18
Serviciile de informații din Statele Unite ale Americii l-au localizat în Pakistan, trăind în
orașul Abbottabad și în dimineața zilei de 2 mai 2011, la comanda președintelui Obama, o echipă
de soldați americani, l -au atacat și împușcat pe liderul al -Qaida (Bergen, f.d.).
Principala cauză a producerii acestor a tacuri a fost faptul că CIA nu a adăugat pe lista de
urmărire a Departamentelor Statale două dintre căpeteniile teroriste care au deturnat avioanele
civile, Nawaf al -Hazmi și Khalid al -Mihdhar. Cei doi e rau urmăriți din anul 2000, dar greșeala
CIA a dus la intrarea cu ușurință a acestora pe teritoriul american. După părerea specialiștilor acest
eșec trebuie asumat de către un număr mare de angajați CIA, atât analiști cât și ofițeri.
Conform lui Polgreen (2004), atacul de la Turnurile Gemene a afectat econ omia orașului,
existând o pierdere de 430.000 de locuri de muncă -luni și 2,8 miliarde de dolari în cele trei luni de
după atentatele de la 11 septembrie, de unde rezultă un impact mult mai puternic asupra economiei
New Yorkului decât recesiunea de la încep utul anului 2001. Din acestă situație rezulta că atacurile
teroriste au avut un aport considerabil la declinul economic zonal, impactul cel mai important fiind
axat pe zona salariilor și a locurilor de muncă din industria bancară și a asigurărilor.
În cad rul articolului redactat de Polgreen (2004) este prezentată poziția doamnei Kathryn
S. Wylde, președinte și director executiv al Parteneriatului pentru New York, care dorea ca statul
și guvernul federal să trateze cu multă seriozitate securitatea și infras tructura zonală, pentru a
garanta astfel o creștere economică în New York.
Spațiul aerian american a fost închis pentru câteva zile imediat după aten tat, zborurile fiind
redirecționate către aeroporturile din Mexic sau Canada.
De asemenea, imediat după eve nimentele nefericite din data de 11 septembrie au fost
înființate fonduri de ajutorare pentru victimele atentatelor, precum Coalition of 9/11 Families ,
având ca scop susținerea financiară a supraviețuitorilor și a familiilor celor decedați. Asociația
Familiilor din 11 septembrie sprijină victimele terorismului prin comunicare, reprezentare și suport
reciproc. Misiunea lor este de a uni comunitatea din 1 1 septembrie, de a prezenta probleme în curs
de dezvoltare și de a împărți resursele pentru recuperarea pe termen mediu și lung.
Conform lui Rowen (f.d) măsurile luate imediat după atentatele teroriste au avut ca scop
prevenirea reapariției unui astfel de eveniment pe tărâmul american și reinstaurarea sentimentului
de siguranță al unei națiuni aflate în suferință. Astfel, după data 11 septembrie 2001, lumea a văzut

19
cum americanii au renăscut din cenușa propriului vis. Au văzut că si -au șters lacrimile cu d emnitate
și au mers mai departe. Din punct de vedere al securității, Amer ica și -a sporit toate instrumen tele
și și-a pus la treabă toți agenții pentru a putea preîntâmpina un astfel de eveniment în viitor (Aust,
2001).
În octombrie 2001, a fost întrunit Co ngresul, care a votat legea USA Patriot Act (“Uniting
and Strengthening America by Providing Appropriate Tools Required to Intercept and Obstruct
Terrorism Act of 2001”) conform căreia autoritățile pot realiza cautări amănunțite fără mandat,
pot monitoriza tranzacțiile, pot asculta telefoane, pot deține și deporta persoane care sunt suspecte
de comiterea unor atacuri teroriste (Rowen, f.d). Legea a devenit rapid o sursa de contoversa din
momentrul aprobării sale. Oponenții legii au criticat autorizarea dete nțiilor nedeterminate ale
imigranților, permisiunea acordată ofițerilor de aplicare a legii de a căuta o casă sau o afacere fără
consimțământul sau cunoștințele proprietarului sau a ocupantului, utilizarea extinsă a scrisorilor
de securitate națională, car e permit Biroului Federal de Investigații (FBI) să caute înregistrări
telefonice, e -mail-uri și date financiare fără o hotărâre judecătorească. În urma aplicării acestei
legi aproximativ 1200 de persoane au fost deținute timp de câteva luni fără a avea dre ptul la un
avocat în numele lor. De la trecerea sa, mai multe acțiuni în justiție au fost aduse împotriva actului,
iar instanțele federale au decis că o serie de prevederi sunt neconstituționale. În anul 2002, Curtea
de Apel a Statelor Unite ale Americii a decis că aceste rețineri secrete sunt neconstituționale
(Rowen, f.d). Oamenii au promovat prevederile Patriot Act privind secretul bancar, care cerea u
instituțiilor financiare din Statele Unite să ajute agențiile guvernamentale să detecteze și să prevină
spălarea banilor (Johson, 2011).
Statele Unite ale Amercii au realizat un centru de detenție în Cuba la baza militară din
Golful Guantanamo, cu scopul de a îi închide acolo pe teroriști alături de orice dușman declarat al
statului care dorește să săvârșeas că fapte ce duc la instaurarea terorii și a panicii naționale.
Conform lui Rowen (f.d.) la sfârșitul lunii decembrie 2005 , ziarul New York Times
dezvăluia că în anul 2002 președintele Bush autorizase în secret Agenția Națională de Securitate
să monitorizez e telefoanele și e -mail-urile fără a necesita mandate legale. Bush a fost apărat de
către Procurorul General de la acel moment, Alberto Gonzales, afirmând că președintele deținea
autoritatea necesară pentru a conduce o astfel de operațiune. Astfel, în anul 2006, un judecător
federal a decis că operațiunile sunt neconstituționale. Cu toate acestea în anul 2008 Congresul a

20
legalizat programul secret al perședintelui Bush, considerândul adecvat pentru interceptarea
suspecților sau a activităților de ordin tero rist.
Una dintre cele mai importante măsuri adoptate după atentatele din 11 septembrie 2001 a
fost cea de înființare a Departamen tului de Securitate Internă din 2002. În cadrul acestui
departament urmau să se dezvolte strategii de prevenire și de combatere a terorismului. Acest
departament reunea 22 de agenții cu aproximativ 170.000 de oameni, fiind considerată cea mai
mare reorganizare guvernamentală din ultimii 50 de ani. Prin intermediul acestui departament a
fost introdusă o scală de măsurare a riscuril or de atac terorist, de la risc scăzut la risc sever, urmând
să fie implementat de către toate agențiile locale, statale și naționale pentru a preveni atacurile
teroriste.
În anul 2011, a fost realizat un raport privind activitatea Departamentului de Secu ritate
Internă care a creat 72 de centre de fuziune în toată America pentru a aduna, a comunica și a analiza
informațiile legate de amenințări teroriste cu agențiile federale, de stat și locale. Pe plan
internațional, America încurajează partajarea informa țiilor despre teroriști și infractori cu
partenerii globali. Aceștia au lansat campania denumită: “If you see something say something”
pentru a încuraja populația civilă să se implice și să raporteze activitățile suspecte, dorind să îi facă
conștienți de f actorul terorist existent. A fost sporită securitatea din aeroporturi, dorindu -se
verificarea mult mai atentă a bagajelor pasagerilor care intră și care ies din țară. A fost implementat
Programul de Securitate cu Viză în 19 zone din 15 țări, cunoscute cu a ctivitate ridicată de risc. De
asemenea, a fost îmbunătățită rețeaua cibernetică națională, fiind creată Rețeaua Națională
Cibernetică de Securitate și Protecție (Johson, 2011).
Lexicul americanilor a fost schimbat radical, în perioada de după atentate, în vocabularul
multor amer icani făcându -și loc termenii : al-Qaida, Ground 0 , radicalism, extremism, terorism,
axa răului și multe altele.
După atacul terorist, turismul internațional în America a scăzut considerabil pentru o
perioadă de aproximativ trei ani .
Deportările au crescut cu 104% în perioada 2001 -2010, potrivit datelor furnizate de
Departamentul de Securitate Internă. Regiunea cu cel mai mare procent de deportare a fost
America Centrală, cu o creștere de 430%, de la 14.452 de deportați la 76.603. As ia a înregistrat o

21
creștere a deportărilor de 34% a deportărilor, în timp ce Europa a înregistrat un procent de 46%
al deportărilor. Deportările pentru persoanele din Egipt, Pakistan și Iordania au crescut în 2003,
Egiptul înregistrând cea mai mare crește re – 205% conform lui Villemez (2011).
În urma atacului din 11 septembrie cetățenii americani au devenit din ce în ce mai reticenți
și mai agresivi la adresa musulmanilor americani, în anul 2001 producându -se un numar de 481
de atacuri la adresa acestora conform lui Villemez (2011).
Conform lui Martin, LeBlanc, Freeman, Ali, Ratner, Preston, Lemack și Pillar (2011)
politica americană de dupa 11 septembrie a fost definită ca una republicană, de stat mic și de
perioada de dupa de războiul rece, asociată cu R onald Reagan. Acest lucru, la rândul său, a
provocat un efort imens din partea democraților, repectiv Bill Clinton, pentru a recupera
majoritatea prin acomodări tactice, păstrând în același timp un angajament față de justiția socială
și internaționalism.
În cadul acestui articol Ratner (2011) condamnă stilul abordat de președintele Bush, la acel
moment, conform căruia acesta a realizat atacuri de război și a dorit răzbunarea pentru pierderea
celor 3000 de vieți și clătinarea încrederii și securității națio nale.
În urma prăbușirii a trei d intre cele mai importante clădiri a fost efectuată o anchetă din
care a reieșit că impactul cu avioanele civile a zgduit din temelii clădirile, în special izolația
antiincendiu. A fost dezvăluit faptul că incendiul a fost c el care a provocat prăbușirea, structura de
bază fiind afectată (Eastman & Cole, 2013).
Întrebarea care frământă mințile oamenilor la nivel global este următoarea: daca Statele
Unite ale Americii, soldatul planetei, nu a reușit să se apere de amenințarea teroristă, ce ar putea
face celelalte națiuni care nu se ridică la nivelul acesteia în cazul unui atac precum cel din 11
septembrie 2001?
Pericolul este iminent, iar populația trebuie să fie conștientă că încă există grupări care
doresc să facă rău, acest lucru fiind vizibil chiar și în ultimii ani pe teritoriul european din pricina
atentatelor multiple din Franța, Londra, Suedia, Germania și altele.
Învingerea pericolului terorist implică utilizarea tuturor elementelor puterii unei națiuni
precum: servici i informaționale eficiente, realizarea de acțiuni sub acoperire pentru depistarea

22
posibilelor planuri teroriste, aplicarea legii în consecință, diplomație publică, întrajutorarea NATO
conform articolului 5, politică economică eficientă și apărarea propriei țări. La toate acestea se
adaugă și nevoia existenței unei strategii defensive pentru anihilarea pericolului terorist care își
poate face apariția în orice moment pe teritoriul oricărei țări.
Americanii au încercat să ofere tot sprijinul victimelor atenta tului și familiilor decedaților,
atît din punct de vedere financiar cât și moral. Pe plan militar, aceștia au dorit cu ardoare să
captureze și să îi interogheze pe cei vinovați de săvârșirea unui astfel de act de terorism, dorind să
afle motivele ce stau î n spatele unor astfel de fapte pline de cruzime.
După momentul atentatelor din 11 septembie 2001, America a fost văzută de către toate
națiunile ca o pasăre Phoenix, care renaște din propria cenușă și care reușește să se afirme din nou
ca fiind puterea su premă globală.

2.5. Limitele cercetării

În ceea ce privește limitele cercetării, în primul rând datele au fost colectate din surse
secundare, existente online, care nu pot dezvălui pe deplin chestiunile în cauză. În același timp,
deși analiza noastră a avut un cadru stabil, concluziile noastre sunt bazate pe interpretarea
subiectivă a datelor din rapoartele sau studiile efectuate până în prezent. În al doilea rând, studiul
nostru s -a focusat pe diferențele din documentele strategice naționale survenite în ur ma atacului
din 11 septembrie 2001 și a masurilor imediate aplicate de autoritățile abilitate, prin urmare, nu
putem generaliza aplicabilitatea acestui model în prezent în Statele Unite ale Americii sau în alte
state care s -au confruntat cu atacuri teroris te recent.
Referitor la posibile cercetări viitoare, poate fi luată în considerare o cercetare care să
vizeze atacurile teroriste din Europa și de ce acestea au o rată tot mai mare a probabilității
producerii lor.

23
Concluzii

Atacul terorist de la 11 sep tembrie 2001 a trecut în istorie ca fiind un eveniment cu impact
global, nu doar național. Dacă până atunci actele care reprezentau o amenințare la adresa societății,
nu aveau statutul de pericol iminent, după evenimentele din 2001, autorităților responsa bile de
situațiile de urgență au fost mult mai bine pregătite în cazul unor posibile amenințări.
Acest eveniment a generat schimbări la nivel, administrativ legislativ, economic și mai ales
în rândul societății. De asemenea, SUA a apelat și la solidaritatea țărilor aliate, inclusiv la foști
adversari. În anii imediat următori principalul interes a fost oprirea dezvoltării operațiunilor
teroriste și identificarea posibililor atacatori.
SUA a suferit o reorganizare pe toate paliere inclusiv în pla nul politic unde au fost nevoiți
să adopte măsuri agresive, uneori considerate neconstituționale, precum monitorizarea
tranzacțiilor, ascultarea telefoanelor și efectuarea perchezițiilor fără mandat. S -au înregistrat
modificări și la nivelul agendei de sec uritate, cu precadere la nivelul principalelor obiective care
promiteau schimbarea situației create de 9/11, oferind reasigurări că Statele Unite vor deveni un
loc mult mai bun și lipsit de teroare.
În 2002 obiectivele Strategiei Naționale de Apărare au fo st centrate în jurul luptei împotriva
terorismului, iar implementarea măsurilor și programelor de securitate a ajutat țara să dezvolte
strategii de prevenire și combatere a terorismului care să poată fi puse în aplicare, devenind astfel
mult mai pregătită în cazul unor amenințări.
Printre măsurile de urgență care au fost adoptate imediat după atac putem să amintim
înființarea Departmentului de Secuitate Internă, impunerea vizei pentru țările cu risc crescut de
terorism, înființarea Rețelei Naționale Ciberne tice de Securitate și Protecție.
Din punct de vedere social, cea mai viziblă măsură a fost înființarea fondului de ajutorare
a victimelor prin intermediul Coalition of 9/11 Families.

24
După ani de zile în care principalul obiectiv al Strategiei Naționle de Aparare a fost lupta
împotriva terorismului, în 2018 se poate observa o redirecționare a eforturilor naționale către lupta
pentru putere datorită situației actuale la nivel global.

25
Bibliografie

Amadeo, K. (2017). How the 9/11 Attacks Still Affect the Economy Today. Disponibil online la
adresa: https://www.thebalance.com/how -the-9-11-attacks -still-affect -the-economy -today –
3305536
A National Security Strategy for a Global Age, emis de Casa Alba, D ecembrie 2000. Disponibil
la: http://history.defense.gov/Portals/70/Documents/nss/nss2000.pdf
Atanasiu, Mirela și Stăncilă, Lucian, „TERORISMUL ― RĂUL DIN UMBRĂ AL
ÎNCEPUTULUI DE SECOL”, București, 2014
Aust, S. & Schnibben, C. (2005). Ziua în care s -a cutremurat lumea . Editura RUNA.
Basile, Mark, „Going to the Source: Why Al Qaeda's Financial Network Is Likely to Withstand
the Current War on Terrorist Financing”, 2010. Disponib il la:
http://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/10576100490438237
Bergen, P. L. (f.d.). September 11 attacks – UNITED STATES [2001]. Disponibil online la
adresa: https://www.britannica.com/event/September -11-attacks
Biddle, Stephen D., „American Grand Strategy after 9/11: An Assessment”, 2005. Disponibil la:
http://ssi.armywarcollege.edu/pdffiles/pub603.pdf
Cameron, Carl, „ Suspected Israeli Spies Held by U.S.”, 2001. Dispnibil la:
https://web.archive.org/web/20011214235617/http://www.foxnews.com/story/0,2933,40679,00.h
tml
Christopher C. Harmon, „Toward a grand str ategy against terrorism” (2010)
Comisia de raporatre a atentatelor din 11 septembrie 2001, (2004). The 9/11 Commission Report .
Disponibil online la adresa: https://www.9 -11commission.gov/report/911Report.pdf
Country Reports on Terrorism 2008, aprilie 2009, United States Department of State Publ ication
of the Coordinator for Counterterrorism, pp. 182 -185
Eastman, T. E. & Cole, J. H. (2013). WTC Destruction: An Analysis of Peer Reviewed Technical
Literature 2001 – 2012 (vol. 37). Journal of 9/11 Studies. Disponibil online la adresa:
http://www.journalof911studies.com/wp –
content/uploads/2016/10/2013EastmanColeVol37Apr.pdf

26
Ekaterina Stepanova, „Ilicit Drug Traffiking and Islamic Terrorism as Thre ats to Russian
Security”, în Institute for World Economy and International Relations, decembrie 2005, p. 2
Garamone, Jim, „National Defense Strategy a ‘Good Fit for Our Times,’ Mattis Says”, 2018,
Disponibil la: https://www.defense.gov/News/Article/Article/1419671/national -defense -strategy –
a-good -fit-for-our-times -mattis -says/
George -Viorel Voinescu, Impactul terorismului asupra economiei mondiale, 2011.
Johnson, B. (2011). Top 10 U.S. Government Changes Since 9/11. Disponibil online la adresa:
http://ww w.toptenz.net/top -10-u-s-government -changes -since -911.php
Jean-Luc Marret, Tehnicile terorismului, , București, Corint, 2002, traducere de Oana Rizescu p.
34
Kettle, M., LeBlanc, A., Freeman, H., Ali, W., Ratner, M., Preston, P., Lemack, C. & Pillar, P.
(2011). What impact did 9/11 have on America?. Disponibil online la adresa:
https://www.theguardian.com/commentisfree/cifamerica/2011/sep/06/impact -9-11-america
Michael Weiss, Hassan Hassan, ISIS: Inside the Army of Terror, 2016.
Nasra Hassan, „Suicide Terrorism” în Louise Richardson (ed.), The Roots of Terrorism, Londra
și New York, Routledge Taylor & Francis Group, 2006, p. 32
„NATIONAL STRATEGY FOR COMBA TING TERRORISM”, emis de CIA, Februarie 2003.
Disponibil la: https://www.cia.gov/news -information/cia -the-war-on-
terrorism/Counter_Terrorism_Strate gy.pdf
Number of terrorist attacks annually in the United States from 1995 to 2016, în The Statista
Portal, 2017. Disponibil la: https://www.statista.com/statistics/591079/number -of-terrorist –
attacks -in-united -states/
Plăiașu, C. (n.d.). Cum a ajuns Osama Bin Laden, din prieten, dușmanul nr. 1 al SUA. Retrieved
from Historia: https://www.histo ria.ro
Plăiașu, C. (n.d.). Cum a ajuns Osama Bin Laden, din prieten, dușmanul nr. 1 al SUA. Retrieved
from Historia: https://www.historia.ro

27
Polgreen, L. (2004). Study Confirms 9/11 Impact On New York City Economy. Disponibil online
la adresa: http://www.nytimes.com/2004/06/30/nyregion/study -confirms -9-11-impact -on-new-
york-city-economy.html
Rice, Susan E., „ U.S. National Security Policy Post -9/11: Perils and Prospects”, în The Fletcher
Forum of World Affairs, vol. 28, nr. 1, 2004. Disponibil la: https://www.brookings.edu/wp –
content/uploads/2016/06/20040122.pdf
Roemer Timothy J., Gordon Slade., Thompson James R. Disponibil la: https://www.9 –
11commission.gov/report/911Report.pdf
Rowen, B. (f.d). Post-9/11 Changes By the U.S. Government. Has the government's response to
9/11 compromised civil rights in the name of national security? Disponibil online la adresa:
https://www.infoplease.com/us/history/post -911-changes -us-government
September 11th Families Association (2002). Coalition of 9/11 Families. Disponibil online la
adresa: http://911families.org/coalition -of-911-families/
Shams, S. (2017, 05 01). Six years since bin Laden's death, al Qaeda weakened – but not
finished. Retrieved from DW -Made for minds: http://www.dw.com
Staff, H. (2010). 9/11 ATTACKS. Retrieved from History: http://www.history.com/topics/9 -11-
attacks
„Summary of the 2018 National Defense Strategy of The United States of America – Sharpening
the American Military’s Competitive Edge ”, Ianuarie 2018. Semnat de Mattis Jim. Disponibil
la: https://www.defense.gov/Portals/1/Documents/pubs/2018 -National -Defense -Strategy –
Summary.pdf
TIERNEY, D. (2016, 08 23). The Twenty Years’ War. Retrieved from The Atlantic:
https://www.theatlantic.com
The 9/11 Commission Report, 2004. Semnat de membrii comisiei: Kean Thomas H., Hamilton
Lee H., Ben -Veniste Richard, Kerrey Bob, Fielding Fred F., Lehman John F., Gorelick Jamie S.,
The Central Intelligence Agency's 9/11 File, 201 2. Editat de Barbara Elias -Sanborn. Disponibil
la: https://nsarchive2.gwu.edu/NSAEBB/NSAEBB381/

28
The National Security Strategy of the United States of America, emis de Casa Alba, Septembrie
2002. Disponibil la: http://history.defense.gov/Portals/70/Documents/nss/nss2002.pdf?ver=2014 –
06-25-121337 -027
Tratatul NORD -ATLANTIC (1949). Washington D. C. Disponibil la adresa:
http://www.mae.ro/sites/default/files/file/pdf/TRATATUL%2520NORD -ATLANTIC.pdf
un.org, 2017.
U.S. Department of Homeland Security and U.S . Department of Justice, Table 16. Individuals
Granted Asylum Affirmatively Or Defensively: Fiscal Years 1990 To 2016, 2016. Disponibil la:
https://www.dhs.gov/immigration -statistics/yearbook/2016/table16
Victor, E. (f.d). Atentatul asupra World Trade Center din New York și evoluția securității SUA.
Disponibil online la adresa: https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/atentatul -asupra –
world -trade -center -din-new-york-si-evolutia -securitatii -in-sua
Villemez, J. (2011). 9/11 to now: Ways we have changed. Disponibil online la adresa:
https://www.pbs.org/newshour/world/911 -to-now-ways -we-have -changed
Walt er Laqueur, „Voices of terror”, (2010) op.cit. , p. 212
Weinberg, Leonard B., Eubank, William L. și Francis, Elizabeth A., „The Cost of Terrorism:
The Relationship Between International Terrorism and Democratic Governance”, 2008.
Disponibil la:
https://ww w.researchgate.net/publication/233241458_The_Cost_of_Terrorism_The_Relationshi
p _Between_International_Terrorism_and_Democratic_Governance

29
Anexe

Anexa 1: Atacurile de la 11 Septembrie 2001

Începutul secolului al XXI -lea la adus în prin plan pe George W. Bush cel care avea să
devină al 43 -lea președinte al SUA, acesta nu sa bucurat mult timp de o asa zisa liniște la Casa
Alba și dupa 8 luni de la investirea lui ca si președinte, America, a fost ținta celui mai sangeros
atentat din istorie mai exact la data de 11 septembrie 2001 gruparea teroristă Al -Qaeda a detronat
4 avioane comerciale si au forțat prabușirea a 2 avioane in turnurile gemene World Trade Center ,
un avion a căzut peste Pentagon iar un alt avion sa prăbușit în camp deschis, toate aceste atentate
provocand aproximativ 3000 de morti si peste 6000 de raniți, văzând cele întâmplate președintele
G.W. Bush a declarat război împotriva grupăr i teroriste și alături de Organizatia Tratatului Nord
Atlantic(NATO) au invadat Afganistanul pentru a lupta împortiva terorismului. Primele măsuri
luate au fost de natură economică iar “la 24 septembrie 2001, președintele Bush a anunțat prima
etapă a războ iului împotriva terorismului cu un atac împotriva infrastructurii financiare
teroriste. Impactul acestui atac asupra capacității Al -Qaeda de a funcționa a fost minim, din trei
motive.
 În primul rând, Al Qaeda a construit o rețea puternică de finanțatori ș i agenți economici
care sunt atât de mindi cât și de pricepuți în afaceri. Ca urmare, finanțele teroriste sunt
adesea ascunse în afaceri legitime și nelegitime și sunt deghizate ca mărfuri și bani.

 În al doilea rând, Al Qaeda a învățat să pârghie în mod eficient sistemul financiar global al
piețelor de capital. Transferurile financiare mici, rețelele bancare islamice subordonate și
sistemele informale de transfer în întreaga lume fac aproape imposibil să oprească Al –
Qaeda de a muta bani.

 Al treilea, Al Qaeda a construit o bază semnificativă de organizații de caritate islamice din
Arabia Saudită cu diviziuni internaționale care nu au fost controlate sau controlate de
regim. Ca urmare, rețeaua financiară sofisticată a Al Qaeda ar putea să susțină eforturil e
internaționale de a le perturba. Reglementările financiare impuse pentru a reduce finanțarea
terorismului trebuie să fie aplicate pe scară mai largă și să fie susținute de resurse
semnificative. O îmbunătățire a războiului împotriva finanțării terorismul ui necesită o mai
bună coordonare internațională, o utilizare mai eficientă a reglementărilor financiare și
reglementarea structurii caritabile a Arabiei Saudite.

Reglementările financiare impuse pentru a reduce finanțarea terorismului trebuie să fie
aplicate pe scară mai largă și să fie susținute de resurse semnificative. O îmbunătățire a războiului
împotriva finanțării terorismului necesită o mai bună coordonare i nternațională, o utilizare mai

30
eficientă a reglementărilor financiare și reglementarea structurii caritabile a Arabiei
Saudite. Reglementările financiare impuse pentru a reduce finanțarea terorismului trebuie să fie
aplicate pe scară mai largă și să fie su sținute de resurse semnificative. O îmbunătățire a războiului
împotriva finanțării terorismului necesită o mai bună coordonare internațională, o utilizare mai
eficientă a reglementărilor financiare și reglementarea structurii caritabile a Arabiei Saudite.”
(Basille, 2010)
“După distrugerea de către Al Qaeda a Centrului Comercial Mondial, la 11 septembrie 2001,
multe democrații au reacționat la eveniment și la terorismul internațional în general prin adoptarea
unor legi care restricționează libertățile civ ile și drepturile politice, ridicând întrebări privind
echilibrul dintre securitate și libertate. Astfel de legi au produs alarme în rândul libertăților civile
din întreaga lume.” (Weinberg, Eubank și Francis, 2008)
Având în vedere toate cele întâmplate mu lți îl acuzau pe G.W.Bush că ar avea legături strânse cu
familia lui Osama Bin Laden. În 1976 fratele mai mare a lui Osama , Saleem Bin Laden a angajat
un om pe nume Jim Bath, în Texas, pentru a se ocupa de toate investițiile familiei Bin Laden în
SUA. Din întâmplare Jim Bath este un prieten apropiat a lui George W. Bush, ei fiind și foști colegi
de armată în garda națională. Legăturile dintre familia Bush și familia Bin Laden devin tot mai
clare atunci când G. W. Bush se deplasează în repetate rânduri în A rabia Saudită în 1998 și 2000
din partea unei companii pe nume The Carlyle Group pentru a se întâlni cu familia lui Bin Laden.
George W. Bush se întâlnea cu fratele mai mare al lui Osama, Safig Bin Laden în dimineața zilei
de 11 septembrie. The Carlyle est e una dintre cele mai mari companii producătoare de armament,
ea continuând să facă profituri masive după așa -zisa "Luptă cu terorismul" de după 11 septembrie.
“Datorită dificultăților cu care se confruntă specialiștii în definirea terorismului, aceștia s -au
concentrat mai mult asupra identificării și clasificării formelor de manifestare a lui. Teoretic, există
un număr mare de moduri de clasificare a terorismului, deci o tipologie foarte diversă. Specialiștii,
preocupați de identificarea unor criterii de e valuare și clasificare a acestuia, au luat în considerare
mai mulți sau mai puțini indicatori, în funcție de gradul de complexitate al analizei. Astfel,
Departamentul de Stat al SUA clasifică terorismul în terorism organizațional, terorism practicat în
contextul insurgențelor și terorism sponsorizat. Terorismul organizațional este practicat de grupuri
mici, omogene, transnaționale, care nu pot atrage însă sprijinul popular și apelează la violență
pentru a câștiga influență (organizația ETA – Spania, Celulel e Combatante Comuniste – Belgia
etc.). Terorismul practicat în contextul insurgențelor este utilizat de rebeli etnici sau politici,
acțiunile acestora fiind, de regulă, de natură paramilitară sau de tip gherilă. Terorismul sponsorizat
presupune sprijinirea unor grupări teroriste regionale sau transnaționale de către unele state (Iran,
Libia, Siria etc.) în ceea ce privește încurajarea, asistență logistică, finanțare, locuri de
instruire/antrenare, case de refugiu/ adăposturi“ . (Atanasiu și Stăncilă, 2014)
Lupta împortiva terorismului continua și în zilele noastre date fiind întâmplările recente
care au avut ca și țintă Franța și alte țări din Europa.

31
Anexa 2: Numărul anual de atacuri teroriste în SUA în perioada 1995 -2016

Sursă: https://www.statista.com/statistics/591079/number -of-terrorist -attacks -in-united -states/

32
Anexa 3: Numărul de cereri de azi politic aprobate/respinse din anul 1990
pana în anul 2016

Year Total Affirmative Defensive
2016 20,455 11,729 8,726
2015 25,971 17,787 8,184
2014 23,296 14,624 8,672
2013 24,997 15,23 9,767
2012 28,01 17,435 10,575
2011 23,57 13,432 10,138
2010 19,755 11,236 8,519
2009 22,288 11,988 10,3
2008 23,026 12,134 10,892
2007 25,318 12,459 12,859
2006 26,352 13,048 13,304
2005 25,304 13,547 11,757
2004 27,376 14,354 13,022
2003 28,743 15,367 13,376
2002 36,937 25,96 10,977
2001 39,148 29,147 10,001
2000 32,514 23,278 9,236
1999 26,571 18,15 8,421
1998 20,507 13,216 7,291
1997 22,939 16,38 6,559
1996 23,532 18,624 4,908
1995 20,703 17,573 3,13
1994 13,828 11,775 2,053
1993 9,543 7,509 2,034
1992 6,307 4,123 2,184
1991 5,035 2,908 2,127
1990 8,472 5,672 2,8
Sursă: U.S. Department of Homeland Security and U.S. Department of Justice.