Școala Națională de Studii Politice și Administrative [618527]

Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Facultatea de Științe Politice

Specializarea Sociologie

CURS : Școala monografică de la București

Ce este desuet și ce este de actual
în sociologia lui Dimitri Gusti?

Prof.: Lect. univ. dr. Bogdan Bucur

Student: [anonimizat], 2019

În lucrarea de față voi avea în vedere Ce este desuet și ce este de actual în sociologia lui
Dimitri Gusti? Sociologul român Dimitrie Gusti reprezintă pentru noi o adevărată emblemă în ceea
ce privește sociologia româneasc ă, a trăit între anii 1880 -1955. Acesta a reușit să introducă bazele
sistemului sociologic care a fundamentat șc oala de sociologie rurală modernă, a creat instituții
puternice în domeniul sociologiei dar și culturale. Atunci când a avut loc unificarea tuturor
principatelor unite, în 1918 , sociologul Dimitrie Gusti a dorit să se concentreze mai ales asupra
împrejurăr ilor social -istorice, ceea ce a determinat dezvoltarea viziunii sociologice românești. Cu
alte cuvinte, această unificare a avut ca efect creșterea problemelor sociale și s -a dorit ca soluțiile
să fie echilibrate între știință și politică.1
În ceea ce privește imaginea de ansamblu al monografiei sociologice gustiene, aceasta are
o dublă însemnătate: sistem de gândire sociologică și concomitent , metoda investigației emipirice.
Acest sistem sociologic gustian este caracterizat prin teorii, con cepte care spun că:
 “ societatea se compune din unit ăți sociale ;
 Esența societății este voința socială ;
 Voianța socială se actualizează în manifestări constitutive economice și spirituale,
reglementate de manifestări juridice și politice ;
 Voința socială es te condiționată în manifestările ei de cadrele vieții sociale: cadru cosmic,
biologic, psihic și istoric ;
 Schimbările suferite de societate în timp prin activitățile desfășurate și sub influența
factorilor condiționați sunt denumite procese sociale ;
 Începuturile de dezvoltare suprinse în realitatea prezentă și care pot fi prevăzute se numesc
tendințe sociale. ”2

1 Maria Lariomescu, Școala sociologică de la București , București, Editura Universității București, 1996, pp. 5 -20
2 Dimitrie Gusti, Stiința națiunii , București, Imprimeria națională , p.17;

Dimitrie Gusti s -a concen trat foarte mult pe conceptul de voință socială. Acesta spunea că
voința socială reprezintă nucleul societății, d eoarece ea definește două viziuni distincte:
“caracteristic ă de universul moral al societății opusă universului material, pe de o parte, și faptul
că ea este izvorul întregii vieți sociale, acestea fiind produsele și creațiile ei, pe de alta . Realitatea
fiind alcătuită din mulțimea unităților sociale. ”3 Această teorie a voinței sociale creată de Dimitri e
Gusti a adus cu ea concluzii metodologice de mare importanță pentru sociologia contemporană. În
primul rând , teoria a avut capacitatea de a oferi o explicație asupra “capacității unităților sociale
de a crea o personalitate.” În al doilea rând, ființa umană este socială înainte de orice experiență
datorită structurii intime a voinței. Cu alte cuvinte, sociologul Dimitrie Gusti specifică faptul că
individul nu “este social din cauza instinctului, nici din cauza unei tr ăiri îndelungate de grup, ci
datorită societății care trăiește în individ, prin structura sa psihică și de esență socială. ”4
Astfel, una din principalele teorii concepute de Dimitrie Gusti rămâne în continuare în
actualitatea sociologie.
Mai mult dec ât atât, contribuț ia sociologului Dimitrie Gusti a declanșat mai multe căi în ceea
ce privește noile viziuni contemporane asupra domeniului sociologic, orientând viitoarele cercetări
disciplinare spre câmpul explorărilor inte rpretative, fenomenologice plus analizele de tip etiologic.
“Ideea dup ă care comprehensiunea precede cu necesitate stabilirea cauzelor ” constituie o
contribu ție metodologică semnificativă asupra dezvoltării sociolo giei contemporane. Se poate
sublinia faptul că Dimitrie Gusti împreuna cu școala de sociologie rurală modernă a reflectat un
pas important în sociologia românească de azi și de ieri.5
Școala sociologică de la București a fost fondată în 1920, ce a marcat: crearea unui sistem
monografic sociologic conceptul pentru analiza c ercetărilor asupra satelor, crearea unei comunităț i
sociologice e echipelor mono grafice.6 Prima campanie monografică a avut loc în a nul 1925 în
comuna Goicea Mare, județul Dolj, unde cercetătorul Dimitrie Gusti împreună cu 11 studenți au
verificat dacă planul cercetării mono grafice realizat în cadrul sem inarului se pliază conform
realității sau mai trebuie modificat în funcție de necesități. A doua campanie are loc în anul 1926,

3 Dimitrie Gusti, Sociologia militans. Cunoaștere și acțiune în serviciul naț iunii,
Fundația Regele Mihai I, Bucureș ti, 1946, p. 138;
4 Maria Lariomescu, Școala sociologică de la București , București, Editura Universității București, 1996, pp. 5 -20
5 Ibidem, pp.5 -20
6 Dimitrie Gusit, Sociologia monografică, știința a realităț ii sociale , Bucur ești, 1968, p. 321.

în comuna Rușețu, județul Brăila, unde au participat 17 cercetători . Aici are loc un progres
semnificativ și anume că sunt creat e echipe în funție de problematici, unde avem: folclor, bugete,
statistică, studiul gospodăriilor. În plus, este prezent și un fotograf. A treia campanie are loc în
comuna Nereju, județul Putna, unde aici se aflau mai mulți cercetători având un număr de 41 de
membri. Noutatea în această campanie monografică constă în faptul că chestionarele sunt
“multiplicate pe exemplare șapirografiate .”7 Mai mult decât atât, se introduce cercetarea de tip
antropologie biologică, și se colectează obiecte din gospodării. În cea de -a patra cercetare se crează
un nou chestionar, numărul cercetătorilor crește treptat ajungând la un număr de 62, iar informațiile
vor fi adăgate în fișe tematice. În campan ia monog rafică de la Cornova se realizează chiar și un
film sociologic numit ,,Un sat basarabeam: Cornova ”, unde se cerceteaz ă toate aspectele din viața
satului. În 1939 ap are ideea de cercetare zonală, reprezentând o altă posibilitate viabilă a
monografiei exha ustive pentru cercetarea unui sat . În toate campaniile de cercetare monografică
au fost prezenți diferiți specialiști: geograf, antropolog, istoric, psiho log-etnograf, economist, jurist
etc. Metoda cel mai des folosită era metoda ob servației directe.8
Originalitatea cercetărilor sociologului Dimitrie Gusti au constat în distribuirea roluri lor pe
cadre (cosmologic, biologic, psihologic și istoric ) și manifestări (economice, spirituale, jur idice și
politiceadministrative ), ceea ce vor rămâne un prim reper în cercetarea de teren din domeniul
sociologiei. Cercetarea monografică utilizată de Dimitrie Gusti constă în cercetarea de tip
interdisciplinar a unităților sociale, de tip ex haustiv pentru a putea cuprinde toate manifestările
unității sociale 9
Dacă este să luăm în considerare perioada interbelică, vedem că în afara României sociologia
nu avea concret un rezumat privind metodele și teh nicile de cerceta re asupra comunităților sociale,
lucru ce s -a dezvoltat abia la începutul anilor 40 ’. Ceea ce înseamnă un plus pentru istoria domeniul
sociolo giei românești privind metodele și tehnicile de cercetare sociologice. Mai mult decât atât,
redactarea metodelor și tehnicilor monograf ice în reviste de specialitate, cărți, manuale și

7 Marin Diaconu, Școala sociologică a lui Dimitrie Gusti. Documentar sociologic , București, Editura Eminescu,
2000.
8 Corina Voicu, Școala monografică Dimitrie Gusti și Dăgușul , pp. 422 -425, http://tara -barsei.ro/wp –
content/uploads/2014/01/voicu2013.pdf
9 Ibidem, pp.422 -425

distribuirea acestora peste tot în lume a facilitat dezvoltarea cunoștințelor în domeniul
monografiei.10

Concluzii
Cercetătorul Dimitrie Gusti va rămâne pentru mult timp cel mai important sociolog român,
care până și în zilele noastre reprezintă baza teoretică a dezvoltării sociologiei românești. Datorită
acestuia s -a declanșat numeroas e cercetări sociale în România cu un impact semnificativ. Lucrările
sociologului vor rămâne un important reper pentru exploarea și dezvoltarea sociologiei
contemporane. Iar campaniile de cercetare conduce de sociologul Dimitrie Gusti au condus la o
dezvoltare continuă a metodelor folosite. Mai mult decât atât, metoda monografică reprezintă un
reper actual pentru cercetările atât din România, cât și din alte țări. Această metodă este folosită în
continuare în diferite do menii de interes.

10 Maria Lariomescu, Școala sociologică de la București , București, Editura Universității București, 1996, pp. 5 -20

Bibliografie
 Maria Lariomescu, Școala sociologică de la București , București, Editura Universității București, 1996 ;
 Dimitrie Gusti, Stiința națiunii , București, Imprimeria națională;
 Dimitrie Gusti, Sociologia militans. Cunoaștere și acțiune în serviciul națiunii , Fundația Regele Mihai I,
București, 1946 ;
 Dimitrie Gusit, Sociologia monografică, știința a realității sociale , București, 1968 .
 Marin Diaconu, Școala sociologică a lui Dimitrie Gusti. Documentar sociologic , București, Editura
Eminescu, 2000.
 Corina Voicu, Școala monografică Dimitrie Gusti și Dăgușul , pp. 422 -425, http://tara -barsei.ro/wp –
content/uploads/2014/01/voicu2013.pdf .