ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE [618525]

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

LUCRARE DE ABSOLVIRE

Coordonator,
Lector univ. dr. Radu ENACHE
Autor,
Filip -Eduard PREDUCĂ

București, iulie 2020

2

3

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

IMPACTUL FAKE NEWS -URILOR
ASUPRA DEMOCR AȚIEI

Coordonator,
Lector univ. dr. Radu ENACHE
Autor,
Filip -Eduard PREDUCĂ

București, iulie 2020

4

5
Cuprins ……………………………………………………………………… .…………………. 5
Introducere ………………………………………………………………… ..…………………… 7
CAPITOLUL I Abordări conceptuale
1.1. Delimitări conceptuale privind democrația …………………………… .…………………… 10
1.2. Delimitări conceptuale privind comunicarea ……………………………… ….……………. 14
1.3. Delimitări conceptuale privind mass -media …………………………………………… .…..17
CAPITOLUL II Factori de blocaj în comunicarea politică
2.1. Principalele canale de comunicare în campaniile electorale …… ………………… ….……. 22
2.1. Scopul fenomenului de fake n ews în campaniile electorale ……………… ..…… …………. 24
2.2. Influenț area comportament ului uman în mediul online …………….………………………. 26
CAPITOLUL III Studiu de caz: Impactul Facebook – Cambridge Analytica asupra
campaniei elec torale a lui Donald Trump
3.1. Metodologia cercetării științifice ……………………………………… ..………………….. 30
3.2. Noțiuni introductive despre compania Facebook ……………………… ……………..……. 31
3.3. Noțiuni introductive despre compania Cambridge Analytica …………………… ….……… .33
3.4. Efectele cazul Cambridge Analytica – Facebook asupra dem ocrației în timpul campaniei
electorale a lui Do nald Trump……………………………………………………… ………..37
Concluzi …………………………………………………..…………… …………… ………….. 43
Bibliografie ……………………………………………….……………………… ..…………… 46

6
Lista abrevierilor

CEO Chief Executive Officer
CPAC Conferința p entru acțiune politică Conservatoare
IT Information Technology
PSYOPS Psychological operations
SCL Strategic Communication Laboratories
SMCR Sender -Messag e-Channel -Receiver
SUA Statele Unite ale Americii
TV Television
UE Uniunea Europeană

7
Introducere
Argument

În cadrul acestei lucrări analizez modul în care platforma online Facebook a vândut datelor
personale către compania Cambridge Analytica, pentru a putea fi explo atate și folosite în scopuri
politice în cadrul campaniei prezidențiale a lui Donald Trump. Astfel, compania Cambridge
Analytica a utilizat strategii comunicaționale de tip militar, pen tru e putea personaliza mesaje de
tip fake news în cadrul platformei Fa cebook. Acest lucru conduce vehement la degradarea
democrației în sine. Cu alte cuvinte, p entru a vedea care este impactul fake news -urilor asupra
democrației, vom aduce în prim plan conceptul de democrație, pentru a analiza importanța acestuia
în toate me diile existente: social, politic, economic și chiar cultural. Democrația se prezintă
asemenea unei pârghii care menține echilibrul dintre realitate și propagandă, indiferent de
diversitatea modurilor în care se prezintă. Principalele întrebări de cercetare din cadrul lucrării
privesc în ce măsură cambridge analytica împreună cu alți pioni ai lui Donald Trump au reușit să –
i manipuleze prin fake news -uri pe cei ușor influențabili î n timp alegerilor prezidențiale și în ce
măsură fake news -urile afectează democ rația.
Primul capitol oferă o viziune de ansamblu asupra conceptului de democrație, pentru a
observa mai târziu, modul în care comunicarea tradițională se pliază asupra comunicării politice
în timpul campaniilor electorale. Este important să menționăm stra tegiile folosite de departamentul
de management , din cadrul campaniilor electorale , în acest tip de regim numit democrație. De -a
lungul anilor , datoriă evoluției tehnologiilor, sector politic a prins un control semnificativ asupra
mediului online și asupra mass -mediei, folosind diferite tehnici comunicaționale, dăunătoare
regimului democratic. Astfel, voi observa cum aceste strategii de comunicare politică folosite în
folosul campaniei electorale afectează conceptul de democrație.
Prin urmare, în cadrul une i democrații trebuie respectate cele mai înțelepte legi pentru a
putea funcționa în mod echitabil. Dreptul cetățenilor de a participa la luarea deciizilor politice este
primordială, însă atunci când vorbim despre raportul de comunicare dintre cetățeni și m ediul
politic, aici apar anumite deficiențe privind modul în care aceștia transmit obiectivele centrale în
cadrul campaniilor electorale. În continuare voi prezenta delimitările conceptuale privind

8
comunicarea în general prin diferite metode tradiționale, pentru a putea ajunge la strategiile
folosite în comunicarea politică în cadrul campaniilor electorale.
În cadrul primului subcapitol voi analiza termenul de comunicare din diferite perspective
teoretice aduse de către specialiști. Mai mult decât atât, voi prezenta cele două modele emblematice
privind procesul de comunicare și anume modelul propus de Harold Lassswell și modelul lui David
K. Berlo pentru a crea o viziune generală asupra comunicării între indivizi. În continuare voi avea
în vedere principalul instrument utilizat în procesul de comunicare și anume media și modul în
care s -a dezvoltat în cadrul societății. În continuarea vom avea în vedere două modele de
comunicare și anume: Modelul Harold Lasswell propus în anul 1948 și Modelul SMCR (Sender –
Message-Channel -Receiver) prezentat de David K. Berlo propus în anul 1960.
În al doilea subcapitol voi defini noțiunea de mass -media din viziunea specialiștilor și voi
delimita noțiunile de mass media tradițională și noua epocă mass media . Spre deosebire de
abordarea obișnuită, am scos la lumină elementele aduse de noua tehnologie media. În acest sens,
voi arăta cum noua epocă media a adus noi schimbări sociale și comportamentale și impactul
acesteia asupra societății de astăzi.
Pentru cel de -al doilea capitol voi expun e o imagine asupra principalelor canale de
comunicare folosite în campaniile electorale. Având în vedere mass -media tra dițională și noua
mass -media voi observa care sunt cele mai utilizate canale de comunicare în campaniile electorale.
Scrierile de specialitate analizează în detaliu comunicarea strategică în campaniile electorale
pentru ca aceasta să -și atingă scopul primordial și maximizarea votului. Mai mult decât atât, o dată
cu extinderea internetului și platfomelor online vom observa cum comu nicarea politică va avea în
vedere noi strategii de maximizare a votului, ceea ce a dat naștere a noul concept numit fake news
(știri false). Acest lucru afectează în mod direct adevărul și totodată, distorsionează viziunile
indivizilor asupra realității, afectând democrația și drepturile omului. Mai mult decât atât, tehnica
comunicațională utilizată în campanile electorale poate influența comportamentul individului,
schimbând principiile și valorile acestuia într -un mod negativ.

9
Autenticitatea informați ilor a deveni t o problemă de lungă durată, d eoarece afectează
întreprinderile și societatea, atât pentru presa scrisă, cât și pentru presa digitală. Pe rețelele sociale,
efectele răspândirii informațiilor apar într -un ritm atât de rapid și atât de amplific at încât
informațiile denaturate, inexacte sau false dobândesc un potențial extraordinar de a provoca un
impact puternic în lumea reală, pentru milioane de utilizatori, în doar câteva minute.
În cadrul celui de -al treilea subcapitol vom analiza influențare a comportamen tului uman în
mediul online. Voi prezenta diferite modele și teorii ce demonstrează că anumite tehnici pot
modela sau chiar schimba comportamentul uman în mediul virtual în diferite momente politice sau
sociale. În plus voi observa dacă există vreo legătură între abordarea atitudinală și abordarea
comportamentală în mediul online.
În al treilea capitol am ales ca studiu de caz impactul Facebook – Cambridge Analytica
asupra democrației în timpul campaniei electorale a lui Donald Trump . În primul rând, voi prezenta
pe scurt cele două companii, Facebook, respectiv Cambridge Analytica pentru a putea crea o
imagine de ansamblu. În al doilea rând, voi observa principalii pași pe care compania Cambridge
Analytica i-a utilizat pentru a putea duce la bun sfârșit obiectivul principal, și anume câștigarea
alegerilor prezidențiale a lui Donald Trump și voi analiza strategiile comunicaționale folosite. În
al treilea rând, voi observa impactul scandalului asupra democrației și asupra utilizatorilor.
În plus, m-am concentrat asupra modului în care au funcționat fake news -urile în timpul
campaniei electorale din SUA, asupra impactului adus asupra democrației americane și totodată,
în ce măsură aceste știri false au condus la schimbarea comportamentului alegător ilor.
Pentru a realiza această lucrare a fost folosită tehnica analizei documentelor, care se pliază
cel mai bine pe tematica abordată datorită faptului că sunt discutate date oficiale. Metoda analizei
documentelor presupune accesarea a cât mai multe surse de informații aflate sub diferite forme,
pentru a înțelege fenomenul studiat, și anume cazul Facebook – Cambridge Analytica în timpul
campaniei electorale a lui Donald Trump.
În final am folosit studiul de caz ca și metodă, cu privire la impactul fake ne ws-urilor asupra
democrației, pentru a vedea principalele stragii de comunicare politică pe care le -a folosit
candidatul Donald Trump în timpul campaniei electorale din anul 2016 și care a fost impactul
major adus conceptului de democrație.

10
Capitolul I

Abordări conceptuale

1.1.Delimitări conceptuale privind democrația

Pentru a vedea care este impactul fake news -urilor asupra democrației, vom aduce în prim
plan conceptul de democrație, pentru a analiza importanța acestuia în toate mediile existente:
social, politic, economic și chiar cultural. Democrația se prezintă asemenea unei pârghii care
menține echilibrul dintre realitate și propagandă, indiferent de diversitatea modurilor în care se
prezintă. În cadrul primului capitol ne vom axa asupra termenului de d emocrație, pentru a observa
mai târziu, modul în care comunicarea tradițională se pliază asupra comunicării politice în timpul
campaniilor electorale. Este important să menționăm strategiile folosite de departamentul de
management , din cadrul campaniilor e lectorale , în acest tip de regim numit democrație. De -a
lungul anilor , datoriă evoluției tehnologiilor, sector politic a prins un control semnificativ asupra
mediului online și asupra mass -mediei, folosind diferite tehnici comunicaționale, dăunătoare
regim ului democratic. Astfel, voi observa cum aceste strategii de comunicare politică folosite în
folosul campaniei electorale afectează conceptul de democrație.
Astfel, termenul de democrație și-a dobândit o faimă deosebită în ultimele două decenii
atât în m ediile de specialitate ale oamenilor politici și analiștilor, cât și între cetățenii de rând.
Etimologia cu vântului provine din grecesul demos (popor) și kratos (putere), ceea ce înseamnă
puterea în mâna poporului. Diferența dintre democrația antică și cea modernă este ca în vreme ce
în Grecia Antică participarea politică la luarea deciziilor era directă, în cadrul democrației moderne
cetățenii își aleg prin intermediul votului reprezentanți pentru a decide (Eloranta , Golson ,
Markevich, 2016, 25 -28).

11
Evoluția democrației în întreaga lume este redată prin intermediul statisticilor și studiilor
de specialitate realizate; astfel între 1989 și 2016 a crescut numărul democrațiilor d e pe glob cu un
procent de 67% (Freedom House, 2016); între mijlocul anilor 19 80 și începutul secolului ,
proporția democrațiilor în raport cu toate formele de guvernare a crescut de la o treime , la aproape
două treimi (Freedom House, 1999). Având în vedere aceste statistici, s -ar putea lansa afirmația
potrivit căreia, democrația ti nde să fie, dintre celelalte opțiuni existente, cel mai bun regim de
guvernare.
O explicație convingătoare stă în una dintre principalele promisiuni ale democrației și care
se regăsește, în cele mai multe definiții de specialitate, aceea potrivit căreia p uterea aparține
cetățenilor. Alte calități de bază ale democrației, conform teoreticienilor contemporani ai
democrației sunt cele referitoare la recunoașterea drep turilor fundamentale și anume ” egalitate,
libertate, dreptate și independență între indivizi, adică virtutea democrației de a sprijini
pluralismul, care ajută la stabilirea principiului de autoritate democratică și al caracter ului
procedural al democrației” ( Habermas , 1996, 70).
John Fossum propune trei semnificații importante ale democrației. Prima descrie
democrația drept ” formă de guvernământ caracterizată prin instituții, practici și drepturi prin
intermediul cărora se acordă cetățenilor posibilitatea de a își exprima opinia cu privire la modul
cum sunt conduse chestiunile politice din comunit ate” (Fossum, 2002, 65). Importanța instituțiilor
este amintită și de către Joseph Schumpeter, într -o definiție considerată de către critici ca fiind pur
procedurală, deoarece viziunea lui nu poate fi aplicată doar în anumite zone democratice. Definiția
acestuia iese în evidență și prin faptul că permite evaluarea modului în care într -un anume regim
democratic se respectă spiritul demo cratic. După părerea autorului ” metoda democratică este acea
ordine instituțională prin care se ajunge la decizii politice, ordine în care unele persoane obțin
dreptul de a decide, în urma unei înfruntări concurențiale pentru obținerea votului popular”
(Pasquino , 2002, 306).

12
A doua semnificație însumează valorile amintite și în rândurile de mai sus: libertate și
egalitate, care conduc la un sistem echitabil de cooperare între cetățeni egali.
A treia se referă la faptul că democrația denotă un proces de luare a deciziilor, care se
identifică cu regula majorității. Aceste semnificații sunt în relație de interdependență, dese ori
existând posibilitatea să se întrepătrundă.
Având în vedere valorile aflate la temelia democrației, redate în rândurile de mai sus, este
de așteptat pentru cetățeni ca guvernele democratice să aibă capacitatea de a crea o guvernare justă,
legală ș i transparentă. Prevenirea dominației se asigură prin intermediul instituțiilor democratice
care au rolul de a verifica, evalua și eventual, acolo unde este cazul, de a pedepsi acțiunile
necorespunzătoare ale factorilor decidenți din mediul politic. Aceste a sunt structuri care se referă
la a obliga guvernul să se controleze pe sine și să ia măsurile de precauție necesare pentru păstrarea
conducătorilor ci nstiți (Lagunes, 2002, 815).
Alte instrumente care reprezintă adjuvanți importanți în generarea unui gu vern care este
responsabil în fața cetățenilor sunt accesul publicului la informații guvernamentale precum și
mecanisme de monitorizarea a activităților fa ctorilor de decizie (Kuhner, 2013, 2).
În viziunea lui Gianfranco Pasquino, calitatea unei democrați i va fi evalua tă cu precădere
în funcție de ” raportul dintre cetățeni și autoritățile publice; în funcție de cultura politică
precumpănitoare într -un sistem politic, vor exista accentuări și evaluări diverse ale modalităților
de influență a cetățenilor și de receptivitate a autorităților’’ (Pasquino , 2002, 330).
Pentru evaluarea respectării valorilor regimului democratic în mod regulat Liana Giorgi
propune patru obiective st rategice importante și anume: statul de drept și respectarea drepturilor
omului, e xistența proceselor politice reale și competitive, o societate civilă activă politic și
existența instituțiilo r transparente și responsabile (Giorgi, 2006, 26). De asemenea, în mare parte,
aceleași elemente pentru o democratizare de succes le au în vedere și Juan Linz și Alfred Stepan:
existența unor mecanisme de stat cu o birocratizare eficientă, existența unor elite politice pregătite
să respecte statul de drept, existența unor partide politice de mediere a intereselor cetățenilor, a
unei societăți civile libere și active și existența unei economii de piață reglementate (Linz, Stepan,
1996, 7).

13
În esență, ceea ce trebuie urmărit pentru evaluarea punerii în practică și respectării
fundamentelor unui regim politic democratic este: dreptul cetățenilor de a participa la luarea
deciziilor politice la toate nivelurile, existența unui stat care să fie responsabil în fața cetățenilor și
orientat către cerințele acestora, existenta alegerilor libere și corecte și a unui guvern onest și
transparent. Există prin ur mare, democrații care funcționează ș i există democrații deficitare (
Morlino, Gianluigi, 2010, 18).
În rândul instituțiilor centrale ale sistemului juridic (instanțe, procuratură și poliție), se
impune corectitudinea, integritatea, competența și eficien ța. De asemenea, sistemul juridic trebuie
să dea dovadă de imparțialitate și independență, și să nu fie manipulat sau să fie supus influenței
politice. Pentru mulți teoreticieni principala caracteristică a democrației este respectarea
supremației legii, fa ptul că într -un stat nu există altă putere decât cea a legii. În consecință, poate
cea mai importantă premisă ce se află la temelia principiului statului de drept face referire la faptul
că guvernul însuși este cuprins într -un cadru legal cuprinzător, și t rebuie să se supună legii, iar
reprezentanții săi oficiali trebuie să accepte că legea va fi aplicată atunci când este necesar, pentru
acțiu nile acestora (Carothers, 1998, 3).
Prin urmare, în cadrul unei democrații trebuie respectate cele mai înțelepte le gi pentru a
putea funcționa în mod echitabil. Dreptul cetățenilor de a participa la luarea deciizilor politice este
primordială, însă atunci când vorbim despre raportul de comunicare dintre cetățeni și mediul
politic, aici apar anumite deficiențe privind m odul în care aceștia transmit obiectivele centrale în
cadrul campaniilor electorale . În continuare voi prezenta delimitările conceptuale privind
comunicarea în general prin diferite metode tradiționale, pentru a putea ajunge la strategiile
folosite în comu nicarea politică în cadrul campaniilor electorale.

14
1.2.Delimitări conceptuale privind comunicarea

În cadrul acestui subcapitol voi analiza termenul de comunicare din diferite perspective
teoretice aduse de către specialiști. Mai mult decât atât, vo i prezenta cele două modele emblematice
privind procesul de comunicare și anume modelul propus de Harold Lassswell și modelul lui David
K. Berlo pentru a crea o viziune generală asupra comunicării între indivizi. În continuare voi avea
în vedere principalu l instrument utilizat în procesul de comunicare și anume media și modul în
care s -a dezvoltat în cadrul societății.
Etimologic, cuvântul „comunicare” derivă din latină și are sensul „ de a fi conectat la” .
Conform autorului Bertrand, no țiunea de comunicare face referire la modul în care aceasta ajută
la construirea raportului între doi sau mai mulți indivizi sau între indivizi și obiecte. În plus, acest
proces de comunicare, poate să fie de natură fizică (documente, date), fie de natură emoțională
(idei, se ntimente). Pentru ca acest proces de comunicare să poată fi adus la bun sfârșit, avem nevoie
de un emițător și un receptor (Bertrand, 1999, 18).
O altă perspectivă asupra comunicării o notează autorul Remy Reiffel, unde este de părere
că comunicarea direct ă aduce asupra sa un transfer de idei de la un individ la celălalt fără e exista
un intermediar. Acest tip de comunicare directă poate fi: nonverbală. Cu alte cuvinte, mesajul în
sine poate fi comunicat prin mimică, contact tactil sau chiar gesturi. Cercet ătorul mai notează că
comunicarea directă are loc atunci când transmitem mesaje verbale unuia sau mai multor persoane.
În continuarea vom avea în vedere două modele de comunicare și anume: Modelul Harold
Lasswell propus în anul 1948 și Modelul SMCR (Sender -Message -Channel -Receiver) prezentat
de David K. Berlo propus în anul 1960.

15
Primul model de
comunicare a apărut în anul
1948, numit și modelul
Lasswell. Acest model
expune, într -un proces foarte
simplificat, având drept scop
să răspundă la cinci într ebări:
Cine? Ce spune? Ce canal ? La
care? Ce efecte?. Practic, acest model se bazează pe concepte din cadrul școlii comportamentale,
cu alte cuvinte, se axează pe principiul sitmul -răspuns. În acest prim model, procesul de
comunicare este efectuat pe baza unui stimul, adică informație, care provoacă un efect, și anume
o replică din partea receptorului (Secerin, 2004, 53).
Cercetătorul susține că, pentru a putea observa cine are controlul asupra unui mesaj, trebuie
mai întâi să vedem cine este expeditorul. Acesta a utilizat termenului de analiză de control ,
deoarece atunci când analizăm expeditorul, putem critia modul în care acesta și -a exercitat
controlul sau chiar puterea asupra mesajului pe care l -a transmis. Pentru a putea aplica acest
control, cercetăt orii trebuie să obțină un discurs în format fizic pentru a putea descifra modul în
care mesajul este transmis și cât de aproape este de adevăr (Wenxiu, 2015, 245 -250).
Însă, astăzi, avem mai mulți expeditori care pot publica și transmite prin intermediul o nline
informații către un public mult mai larg, astfel se poate pierde sursa principală. Dacă citim doar
mesaje care ne consolidează părerile, am putea deven i părtinitori. Iar analiza audienței implică
privirea publicului pentru a putea determina ce mesaj funcționează cel mai bine în funcție de
anumite categorii de persoane. Pentru a putea realiza o analiză a audienței, trebuie să aflăm ce
preferințe au consumatorii pentru a put ea realiza mesaje personalizate (Ibidem, 245 -250).
Cu toate acestea, modelul La sswell a fost criticat deoarece în cadrului procesului de
comunicare sunt implicate doar două părți, un comunicator și un mesaj, ceea ce simplifică mult
prea mult ideea de comunicare. În plus, acest tip de model rămâne în continuare o primă referință,
pentru că prezintă cele mai importante elemente din cadrul procesului de comunicare directă
(Secerin, 2004, 54).

16
Al doilea tip de model
privind SMCR ( Sender –
Message -Channel -Receiver) ,
a apărut în anul 1960 în SUA,
creat de cercetătorul Berlo.
Acesta notează că modelul
său este bazat pe natura
psihologică a comunicării
(componente, atitudini,
intenții și condiții). Tot el
subliniază că procesul unei comunicări între două persoane este de tip dinamic și continuu, bazat
pe emiț ător și receptor și vice -versa (Loh ise, 2002, 73).
Modelul lui Berlo include o serie de factori:
 “Sursa: de unde provine mesajul;
 Abilități de comunicare: abilitatea individului de a comunica (capacitatea de a citi,
scrie, vorbi, asculta);
 Atitudini: include atitudini față de public, subiec t și față de sine. De exemplu, pentru
student, atitudinea este de a învăța mai multe ;
 Cunoaștere: c omunicarea înseamnă, de asemenea, că persoana trebuie să fie în
cunoștință de subiect sau subiect;
 Sistemu l social: include diferite aspecte ale societății p recum valori, credințe, cultură,
religie și o înțelegere generală a societății. Este locul unde are loc
comunicarea” (Peterson, 2016, 423 -433).
Modelul lui Berlo consideră că pentru o comunicare eficientă, sursa și receptorul trebuie
să fie la același nivel . Abia atunci comunicarea va avea loc în mod corespunzător. Prin urmare,
sursa și receptorul ar trebui să fie similare. Nu se poate spune că receptorul nu primește întregul
mesaj deoarece, chiar dacă îl poate primi, dar poate nu poate interpreta sensul ace stuia. Pentru o
comunicare eficientă, sursa și receptorul trebuie să fie la același nivel. În plus au fost aduse anumite
critici aduse acestui model: nu există feedback; e fectele sunt practic necunoscute; n u sunt
menționate barierele comunicării; omite uti lizarea celui de -al șaselea sens ca canal de comunicare,

17
ceea ce reprezintă un atu pentru ființele umane (gândire, înțelegere, analiză etc.) (Ibidem, 423 –
433).
Cu toate acestea, realitatea zilelor noastre reflectă faptul că există o comunicare în masă
bazată pe obiective economice, sociale și politice. Industria media reprezintă instrumentul central
al comunicării în masă, care ne ajută să păstrăm o legătură permanentă cu familia, prietenii, colegii
de muncă și chiar cu instituțiile publice. Primul autor ca re aduce o definiței asupra comunicării în
masă este cercetătotul Gerbener în anul 1967, unde notează că procesul de comunicare reprezintă
interacțiunea socială prin intermediul mesajelor (Gerbener, 1967, 2).
Cu alte cuvinte, pentru a putea livra o informa ție importantă publicului larg avem nevoie de un
instrument numit mass -media. Receptorul este unul individual, deși instituția de presă livrează
informații către persoane cu interese și așteptări similare. În această situație, canalul nu se află în
relați a socială, ci este gestionat prin procese tehnice complexe. Acestea sunt stabilite în funcție de
tehnologi i, care cu ajutorul acestora răspândesc mesajul la scară largă. Sistemul de comunicare are
o componentă socială legată de așteptări ș i legislație. În comunicarea în masă, mesajul nu este un
fenomen unic și tranzitoriu, ci o structură simbolică, adesea cu o complexitate ridicată, produsă în
proporții de masă ș i care se repetă la nesfârșit (McQuail, Windahl, 2010, 13).

1.3. Delimitări conceptuale privind mas s-media

În acest subcapitol voi defini noțiunea de mass -media din viziunea specialiștilor și voi
delimita noțiunile de mass media tradițională și noua epocă mass media . Spre deosebire de
abordarea obișnuită, am scos la lumină elementele aduse de noua tehn ologie media . În acest sens,
voi arăta cum noua epocă media a adus noi schim bări sociale și comportamentale și impactul
acesteia asupra societății de astăzi.
Conceptul de mass -media a fost introdus în vocabularul european abia după 1990, atunci
când s -au înființat nemeroase ziare, posturi radio și chiar posturi de televiziune. În plus, acest
concept mass -media, a luat naștere pe teritoriul american, fiind adânc înrădăcinat în literatura de
specialitate și chiar în cultura americană. Acest termen este alcăt uit din două părți: cuvântul
“mass ” provenit din limba englez ă, care înseamnă “ mulți ” și cuvântul latin “mediu” cu forma sa

18
plurală “media”, care înseamnă “ canal de comunicare ”. Mai mult decât atât, acest tip de concept
reprezintă un suport unde sunt fixat e și transmise mesajele către indivizi. Dacă primul element al
acestei structuri este clar, cel de -al doilea se dovedește a fi o sursă de ambiguit ăți conceptuale și
lingvistice (Coman , 1999, 19).
Prin urmare, mass -media se referă la canalele de comunicare unde sunt transmise informații
către un număr mare de indivizivi. Spre exemplu televiziunea reprezintă un canal de comunicare
unde o persoană, transmite mai multor persoane, adică publicul larg, diferite mesaje importante.
Acest exemplu este impersonal, a dică comunicarea este de tip unidirecțional, în sensul că cei care
comunică un mesaj către o audiență nu primesc feedback simultan de la acea audiență (Crosbie,
2002, 25).
Autorul Dutton notează că, în mod tradițional mass -media a fost diferențiată de alt e tipuri
de comunicare (cum ar fi comunicarea interpersonală) în termeni de patru caracteristici esențiale :
 Distanța : comunicare între cei care trimit și primesc mesaje ( mass -media);
 Tehnologie: comunicarea în masă necesită un vehicul, cum ar fi un recepto r de
televiziune, o metodă de imprimare și așa mai departe, care permite t rimiterea și
primirea mesajelor;
 Scara: implică comunicarea simultană cu multe persoane ;
 Comoditate : O caracterist ică interesantă a comunicării în masă este aceea că are un preț.
(Dutton, 1998, 15).
Un alt autor analizează câteva interpretări posibile ale acestui termen. Cercetărul este de
părere că termenul de “ media” aduce simultan la mai multe lucruri:
 ”tehnică sau un set de tehnici de generare a mesajelor și proiect area de suport uri
gestionabile care implică un anumit timp de transport;
 transmisie instantanee de mesaj e către un terminal (ecran, receptor) printr -un canal
specific ( cablu);
 un set de mesaje generate cu ajutorul acestor tehnici;
 un ansamblu de organizații care cre ează sau tratează aceste mesaje ” (Lavoine , 1997,
34-35).

19
Pe de o parte, d in punct de vedere economic , acest termen cuprinde atât aspectul
producției, adică proiectarea mesajelor , cât și aspectul distribuției, prin transmiterea mesajului . În
același timp, cuvântul “ media” include un set tehnologic, având aspecte tehnice și manageriale.
Din această perspectivă , conceptul de „media” include mai multe elemente economice. „Aspectul
tehnic și modul de utilizare a tehnicii” sugerează ideea de organizare, un eleme nt crucial al
procesului managerial în economia întreprinderii. Acest element implică necesitatea achiziționării
de echipamente tehnice atât de către instituția care generează conținut media, cât și de către
persoanele interesate să primească aceste mesaje . Deci, un lanț de producători și beneficiari . Pe de
altă parte, perspectiva prezentată de autorul Lavoine, pare să cuprindă ca într -o capsulă bogăția de
informații economice care prezintă cu exact itate industria media (Balle, 1997, 149).
În cadrul societă ții avem pe de o parte un public țintă, adică beneficiarii, iar pe de altă parte
producătorii, adică cei ce oferă servicii din cadrul instituțiilor de presă. Un alt punct de vedere
legat de piață este propus de societatea generală, care va achiziționa gadg eturile necesare pentru a
primi mesajele conform canalului prin care sunt comunicate. Aici facem referire la radiouri,
televizoare, PC -uri, tablete și așa mai departe. Această piață este î n plină evoluție și se extinde la
nivel global. În plus, interesul cetățenilor se dezvoltă, iar stocul este din ce în ce m ai ajustat la
cerințele pieței. Tot acest cadrul este pus în mișcare printr -o rațiune mecanică și depinde de
capacitatea de a vorbi liber și de oportunitatea de a transmite informațiile indivizilor. În să, unele
informații pot afecta sistemul politic, social, economic și chiar cultural, în funcție de cum sunt
înțelese de către cei care primesc mesajele (Radu, Preoteasa , 2012, 10).
Noile mijloace media reprezintă un termen ce include diferite tehnologii. În viziunea
specialiștilor noua eră media reprezintă cei ce realizează conținut și anume: bloguri, podcast -uri,
jocuri video, lumi virtuale, enciclopedie online. Cu toate acestea, unii consideră că blogurile și
lumile virtuale trebuie să fie incluse în cat egoria de social media, deoarece încurajează apariția
comunităților virtuale și a rețelelor sociale. În ciuda diferențelor, unii cercetători au identificat
două caracteristici comune pentru majoritat ea definițiilor. Acestea sunt: răspândirea informațiilor
către un număr de receptori care este teoretic infinit, în moduri personalizate, în funcție de
specificațiil e pentru categoriile avizate; deținerea unui control egal asupra informațiilor atât a
emiță torilor, cât și a receptorilor (Gutu, 2007 , 14).

20
Noua te hnologie media a generat schimbări sociale masive privind atât modelul de
comportament al consumatorilor, cât și stilul de viață al acestora . Noile canale mass -media au
modelat cultura modernă, afectând modul în care oamenii se comportă, comunică, învață ș i chiar
modul în care este concepută lumea (Ibidem ).
Cercetătorul Giovani Sartori notează în lucrarea sa ”Homo videns, Imbecilitatea prin
televiziune și post -gândire” că am in trat într -o perioadă multimedia . Conceptul de multimedia este
explicat de Sartori prin unirea într -un singur suport al cuvântului scris și vorbit, al sunetului și al
imaginii. În această perioadă multimedia, descrisă de Sartori, locuiesc împreună mai multe tipuri
de media, iar televiziunea nu mai este foarte populară (Sartori, 2005, 35 ).
Noul suveran al secolului XXI este calculatorul sau laptopul . Calculatorul personal nu
numai că unifică cuvântul, sunetul, imaginea, caracteristicile specifice televiziunii, dar introduce
și realitățile virtuale. Televiziunea ne face să vedem imagini c u lucruri reale iar calculatorul oferă
posibilitatea să vedem lucruri imaginabile (Ibidem, 35).
Impactul acestei noi epoci media asupra societății variază atât din punct de vedere pozitiv,
cât și din punct de vedere negativ. Internetul face din toată lumea un editor și toată lumea un
bibliotecar, prin faptul că oricine poate produce și recupera o cantitate de informații fără precedent.
Funcțiile de păstrare a porții și de stabilire a agendelor din unitățile media tradiționale sunt ocolite
în favoarea motoar elor de căutare (Ciacu, 2008, 5).
În mod ideal, aceasta înseamnă că orice persoană cu acces la Internet poate obține
informații despre orice problemă, eveniment sau loc, fără restricțiile de timp, cheltuieli, geografie
și politici utilizate . Ceea ce este nou în acest tip de comunicare este că tinerii din ziua de azi, și nu
numai ei, sunt fericiți c ă pot decide singuri ce e ste credibil sau demn și ce nu (Nilsson, Nulden,
Olsson, 2001, 34 -38).
Vechiul model media s-a bazat pe idee că există o sursă de adevăr . Noul model media este
bazat pe ideea că există mai multe surse de adevăr ce poate fi sortat . Consumatorul mass -media de
astăzi este unic, solicitant și angajat. Aceasta are implicații profunde pentru modelele tradiționale
de afaceri din industria mass -media, care se bazează pe agregarea unor audiențe pasive mari și
menținerea lor captivă în timpul întreruperilor publicitare. În era mass -media, publicul va fi
ocazional mare, dar deseori mic (Ciacu, 2008, 6).

21
De fapt, internetul oferă o mare oportunitate de a dobândi cunoștințe despre locuri
îndepărtate și oferă un mijloc de interacțiune între domeniile geografice. Personalizând portaluri
de știri, ghiduri de căutare web etc., utilizatorul este capabil să se izoleze complet de problemele
care necesită cunoșt ințe și experiență în afara sa. Există o pierdere de interacțiune personală unde
apelurile video s -au transformat în mesaje (Nilsson, Nulden, Olsson, 2001, 34 -38).
Cu toate acestea, apelurile video în timp real le permit oamenilor să nu vorbească doar într e
ei în timp ce sunt în mișcare . Telefoanele cu camere foto și aparatele de înregistrare permit
utilizatorilor să abuzeze de tehnologie eliminând drepturile de confidențialitate, cu toate acestea,
acestea permit, de asemenea, posibilitatea utilizatorului m oral de a surprinde momente speciale.
(Ciacu, 2008, 7).
Statisticile arată că televiziunea tradițională este cea care pierde mai mulți consumatori, în
favoarea intenetului. În același timp, internetul deschide noi posibilități pentru evoluția televiziunii
clasice. Așa că, în urmă cu câțiva ani, după succesul răsunător al Youtube (renumit pentru colecția
sa uriașă de videoclipuri care sunt văzute de milioane de vizitatori în fiecare zi), a ieșit primul
televizor care este difuzat doar pe Internet. Astăzi, p eisajul publicului TV se schimbă în întreaga
lume și a început să pară ca un deșert spun specialiștii din industrie. Iar primul vinovat în acest caz
pare să fie Internetul care a creat atât de multe canale paralele. Experții mass -media recunosc, de
asemene a, că există o revoluție în industria media de pretutindeni din lume, adusă de noile
tehnologii media care schimbă modul de comunicare în societate (Mustatoiu, 2005 , 5-7).
Mijloacele de comunicare au fost întotdeauna importante, fie că vorbim de o societat e
tradițională, fie că vorbim de noua epocă tehnologică . În zilele noastre, societatea informațională
are nevoie de transport de informații. Pentru a răspunde nevoilor existente în acest sens, asistăm
la o dezvoltare a infrastructurii de comunicații. Progr esul contemporan este puternic conectat la
dezvoltarea comunicațiilor de rețea. Indiferent dacă ne referim la rețele internet, fibre sau wireless,
toate transportă în fiecare secundă cantități uriașe d e informații (Burtic, 2013 , 197).

22
CAPITOLUL II Facto ri de blocaj în comunicarea politică

2.1. Principalele canale de comunicare în campaniile electorale

Pentru a putea oferi o mai bună imagine de ansamblu în acest capitol, trebuie să avem în
vedere principalele canale de comunicare folosite în campaniile electorale dintr -o perspectivă
generală. Având în vedere mass -media tradițională și noua mass -media vom observa care sunt cele
mai utilizate canale de comunicare în campaniile electorale. Scrierile de specialitate analizează în
detaliu comunicarea strategi că în campaniile electorale pentru ca aceasta să -și atingă scopul
primordial și maximizarea votului. Mai mult decât atât, o dată cu extinderea internetului și
platfomelor online vom observa cum comunicarea politică va avea în vedere noi strategii de
maximi zare a votului, ceea ce a dat naștere a noul concept numit fake news (știri false). Acest lucru
afectează în mod direct adevărul și totodată, distorsionează viziunile indivizilor asupra realității,
afectând democrația și drepturile omului. Mai mult decât a tât, tehnica comunicațională utilizată în
campanile electorale poate influența comportament ul individului, schimbând principiile și valorile
acestuia într -un mod negativ.
Cel mai important lucru de remarcat în cadrul campaniilor electorale este comunicare a
politică. Această comunicare politică este esențială pentru a construi și a menține relații și pentru
a coordona principalele activități. Comunicarea politică trebuie să aibă în vederea anumite strategii
bine trasate pentru a putea livra informații alegă torilor cu privire la obiectivele politice propuse.
În timpul campaniilor ele ctorale, comunicarea politică are drept scop maximizarea sprijinului
politic ( Kiousis, 2017, 111 ). Mass -media reprezintă principalul canal de comunicare cu electoratul,
prezentând pozițiile și comportamentul actorilor politici.
Trebuie subliniat faptul că comunicarea politică nu își desfășoară activitatea doar prin
intermediul mass -media. În plus , în ultimii ani comunicarea politică în timpul campaniilor
electorale are loc în me diul digital , cum ar fi paginile web, social media și platformele online . În
afară de mass -media și media digitală, contactele directe, mesajele text și conversațiile telefonice
pot fi de asemenea foarte importante. Este important să existe o comunicare di rectă cu electoratul
și cu grupurile de elită, precum jurnaliștii (Johnson, 2011, 12).

23
Deși comunicarea politică strategică în campaniile electorale este un fenomen mai larg ,
campaniile politice utilizează o comunicare strategic ă în mediul online pentru a mobiliza și
convinge diferite grupuri de alegători pentru a putea maximiza votul în favoarea lor. De aceea este
esențial să existe o strategie în comunicarea politică în cadrul campaniilor electorale pentru a putea
utiliza toate mijloacele oferite de medi ul digital în transmiterea mesajelor electorale (Kiousis,
2017, 115)
Deși există diferențe culturale în ceea ce privește campaniile electorale, cercetătorul Plasser
este de părere că majoritatea țărilor folosesc adesea aceleași platforme online în comunica rea
politică . Cu siguranță nu se aplică în mod egal peste tot, dar ținând cont de acest lucru și permițând
un anumit grad de simplificare, se pot identifica anumite nuanțe micro . În primul rând,
comunicarea în campanie rămâne puternic centrată pe televiziu ne. Pentru majoritatea cetățenilor
din întreaga lume , televiziunea rămâne cea mai importantă sursă de informații despre politică
(Plasser, 2010 , 16).
În al doilea rând, n umărul de canale a crescut în multe țări, iar publicul de televiziune a
devenit mai f ragmentat, dar în comparație cu alte forme de media, televiziunea este în continuare
cel mai important tip de media. Acest lucru este valabil în special pentru cei care au nevoie să
comunice atent și direct către electorat (Kiousis, 2017, 118).
În al treil ea rând, i nternetul a devenit tot mai popular și cel mai utilizat . Acest lucru este
valabil atât pentru paginile web tradiționale (Web 1.0), cât și pentru diferite social media, cum ar
fi YouTube (Web 2.0). Pentru fiecare ciclu electoral, cei mai mulți din tre indivizi apelează la
internet pentru a se informa în legături cu noile știri despre politică și societate, iar pentru fiecare
ciclu electoral, partidele politice se concentrează mai mult pe campaniile web ( Lilleker, Jackson,
2011 , 10). Cu toate acestea , este important de remarcat că internetul este o platformă digitală, unde
utilizatorii își pot procura rap id toate informațiile necesare, apelând la versiunile online ale mass –
media tradiționale (Plasser, 2010 , 12).
Autorul Kiousis este de părere că internetul este un mediu excelent pentru a mobiliza și a
organiza susținători și activiști , însă este mai puțin eficient în ceea ce privește accesul la electoratul
nou (Kiousis, 2017, 120). Cu toate acestea, m icrotargetingul a devenit o strategie de campanie des
utilizată . Logica microtargetingului este de a identifica cât mai multe segmente de alegători care

24
se pot distinge de alte segmente de alegători și care sunt omogeni . Ideal ar fi adaptarea mesajelor
de campanie pentru alegătorii individuali. Deși acest lucru nu este posibil, segmentarea bazată pe
demografie, geografie, stiluri de viață, atitudini și opinii și comportamente au devenit tot mai
frecvente, în special în țările care permit părților să cumpere și să colecteze tot felul de date
individuale și s ă le stocheze în bazele de date ale consumatorilor sau ale alegătorilor (Lilleker,
Jackson, 2011 , 19).

2.2. Scopul fenomenului de fake news în campaniile electorale

Autenticitatea informațiilor a deveni t o problemă de lungă durată, d eoarece afectează
întreprinderile și societatea, atât pentru presa scrisă, cât și pentru presa digitală. Pe rețelele sociale,
efectele răspândirii informațiilor apar într -un ritm atât de rapid și atât de amplificat încât
informațiile denaturate, inexacte sau false dobândesc un potențial extraordinar de a provoca un
impact puternic în lumea reală, pentru milioane de utilizatori, în doar câteva minute.
Cei de la Universitatea din Stanford și Universitatea din New York , au adus o definiție
asupra conceptului de fake news (știri fa lse), astfel: ,, Fake news reprezintă o povestire inventată
care nu are nici un fundament factual, însă este prezentată cetățenilor ca o știre reală. ” (Allcott ,
Gentzkow , 5). În schimb, fenomenul de fake news reprezintă o nouă amenințare atât asupra
democr ației, cât și asupra libertății presei. Știrile false circulă foarte repede prin intermediul social –
media, unde au acces milioane de cetățeni. Prin urmare, majoritatea oamenilor tind s ă creadă aceste
știri false, ceea ce conduce la dezinformarea completă a acestora cu privire la un evenimen t politic,
social sau econimic (News Media, 2016, 10).
Acest concept de știre falsă a apărut prima oară în 2010, atunci când o blogger pe nume
Fiona Broome a scris un articol conform căruia, Nelson Mandela a murit în înch isoare în anii 80 ’.
Această știre a fost masiv distruibită, astfel încât mii de oameni au crezut acest fapt, fără a avea
suficiente dovezi pentru a afirma această informație (Sumpter, 2018, 150).

25
În industria știrilor, d ar și în societate, identificarea știrilor false a devenit un subiect central
de discuție, deoarece simțim nevoia de a evalua permanent veridicitatea conținutului digital pentru
a nu fi influențați negativ asupra unor evenimente de natură socială . Senz aționalismul unor titluri
atrăgătoare au drept scop acapararea atenției publicului și de a vinde informații eronate , ce au ca
efect schimbarea percepției individuale asupra realității sociale (Oliveira, 2017, 8).
Conform unui studiu realizat de Common Sense Media, tinerii sunt mai apropiați de
noțiunile de baza a tehnologie în comparație cu părinții lor, dar când vine vorba de capacitatea de
a spune dac ă o știre este falsă sau nu, 44% dintre tineri sunt la fel de confuzi precum părinții
acestora. Aceeași cercetare indică, de asemenea, că 31% din tre copiii cu vârste între 10 și 18 ani
au împărtășit online cel puțin o știre despre care au descoperit ulterior că este inexactă sau falsă.
Această situație ridică o dimensiune cu totul nouă a preocupărilor legate de alfabetizarea digitală
și anume faptu l că majoritatea nu disting c e este adevărat și ce este fals (Even, 2017, 14).
În momentul actual există o situație dramatică și lipsită de claritate în : industria media,
sfera publică și industria jurnalistică. Un aspect principal se bazează pe faptul că există mulți
indivizi care crează site -uri de știri fantomă, care crează știri false, care apoi sunt distribuite pe
toate platformele de socializare. Al doilea aspect se bazează pe puterea din ce în ce mai mare a
companiilor de socialiare precum Facebook, Instagram, Whatsapp , unde aceștia au un algortim
special creat, unde pot distribui orice știre în timp real fără a fi verificată (Oliveira, 2017, 8).
În contextul de mai sus, stabilirea fiabilității informațiilor online este o provocare actuală,
ce ar treb ui reglementată și intens monitorizată pentru a nu duce mii de utilizatori într -o realitate
deformată. Fake news -ul a devenit atât de răspândit, încât Comitetul pentru Cultură, Media și Sport
Commons investighează în prezent îngrijorările cu privire la fap tul că publicul este influențat de
propagandă și neadevăruri. Eliminarea jurnalismului de înaltă calitate este, de asemenea, în joc,
deoarece o proporție din ce în ce mai mare din adulți își primesc știrile de pe social media și este
foarte dificil să distingem adevărul de minciună (Conroy , 2015, 4).
Importan ța studiul cu privire la fake news a început în anul 2016, atunci când în majoritatea
campaniilor prezidențiale candidații au folosit principalele canale de comunicare folosind știri
false cu privire l a contra candidații acestora. Acest nou fenomen a luat amploare în lume, în special
atunci câ nd au loc alegeri prezidențiale și nu numai (News Media, 2016, 5).

26
Termenul de „fake news” a devenit viral în timpul campaniei electorale din SUA din 2016,
când sute de site -uri web au publicat povești f alse sau puternic părtinitoare cu privire la
contracandidați sau evenimente sociale. Acest concept este atât de nou, încât este greu de crezut
că în urmă cu câțiva ani, termenul abia a fost creat .
Astfel, în cazul alegerilor prezindențiale din Republica Moldova din 2016, au fost publicate
articole sau știri false cu privire la candidați. Acest lucru reprezintă un semnal de alarmă, unde
autoritățile din moldova ar trebui să se implice mai mult în domeniul mass -media , pentru ca
populația să se nu lase influențat de propaganda rusească și de știrile false. Astfel, datorită fake
news -urilor candidatul Igor Dodon a câștigat alegerile prezidențiale (Democracy, 2016, 1).
Un alt exemplu este Brexitul, unde numeroase ziare din Marea Britanie a ajutat la
dezinformarea cetățenilor britanici cu privire la acest subiect. Ziare precum Dialy Mail și Daily
Express, au redactat articole care promovau ura față de migranți și UE în general. Pe lângă canalele
tradiționale, au existat ș i articole în format digital care au promovat aceleași idei negative și care
au influențaț cetățenii britanici să voteze ieșirea acestora din Uniunea Europeană. „Prea mulți
migranți din UE” a fost menționat drept unul dintre motivele principale pentru care oamenii au
votat pentru concediul în referendumul de anul trecut (Danzing, 20017, 1).

2.3. Influenț area comportamentului uman în mediul online

În cadrul acestui subcapitol vom analiza influențarea comportamentului uman în mediul
online. Vom prezenta dif erite modele și teorii ce demonstrează că anumite tehnici pot modela sau
chiar schimba comportamentul uman în mediul virtual în diferite momente politice sau sociale. În
plus vom observa dacă există vreo legătură între abordarea atitudinală și abordarea
comportamentală în mediul online.
În prezent modelul de comunicare constă dintr -un expeditor, un mesaj, un receptor,
înțelegere și feedback . În plus, c omunicarea comunitară se referă la structuri de comunicare mai
largi care ajung la întreaga comunitate, prin intermediul mass -media. Există diverse abordări de
comunicare pentru schimbarea comportamentului. Conform autorului Corcoran , tehnica
comunicațională utilizează modele teoretice și folosește metode de comunicare mixte pentru a

27
putea schimba comportamentu l uman . Comunicarea strategică se bazează pe dovezi în care
informațiile au fost adaptate contextului local (Corocan, 2013, 15).
Un model de schimbare comportamentală este advocacy unde pregătește indivizii să
accepte un comportament, o idee sau chiar un p rogram la nivel social sau politic. Această
mobilizare socială reunește diferite sectoare, inclusiv comunitatea însăși, pentru a promova un
climat în care se poate produce schimbarea . Conform cercetătorilor Noar, Harrington, van Stee și
Aldrich, comunicare a poate fi împărțită în:
 comunicare generică;
 comunicare generică personalizată ;
 comunicare țintită;
 comunicare adaptată .
Comunic are generică înseamnă un tip de comunicare generală , care nu este individualizată
sau bazată pe niciun fel de evaluare individu ală, cum ar fi broșuri și pliante despre fumat, consumul
de alcool sau obezitate. Comunicarea generică personalizată este similară cu cea a comunicării
generice, dar mesajul este personaliz at prin utilizarea unui nume . În comunicarea personalizată
informaț iile sunt personalizate pentru un individ, nu pentru grup. Vârsta populației țintă
influențează preferințele informaționale. Au fost raportate persoane mai tinere care favorizează
televiziunea și internetul ca sursă de informații despre un anumit subiect .. Cu toate acestea, sursa
de informații preferată variază mult în funcție de cultură și țară. Determinanții sociali, în special
nivelul de educație, au efect asupra comunicării și pot provoca inegali tăți în rândul populației țintă
(Noar, Harrington, van Ste e și Aldrich , 2011, 14 -18).
Persoanele cu studii inferioare pot avea dificultăți în a învăța și înțelege noi fapte sau
mesaje complexe, precum și dificultăți în utilizarea diferitelor tipuri de tehnologie. Scopul mass –
mediei este acela de a sensibiliza pub licul cu privire la evidențierea unor probleme sociale, politice,
economice și chiar culturale . Acestu lucru se realizează prin distribuirea imaginilor,
videoclipurilor, documentarelor, reportajelor etc. Tot acest proces poate influența comportamentul
individului (Corcoran , 2013 , 25).

28
În plus, internetul are un nivel de costuri relativ scăzut, de aceea cei mai mulți din industria
media utilizează acest instrument pentru a putea promova diferite mesaje, campanii. În plus, pentru
a putea schimba comportament ul unui public țintă, mesajul trebuie repetat și distruibuit pe o
perioadă lungă de timp. Mai mult decât atât, mesajul trebuie să fie scurt, inteligibil și ușor de
reținut. Pentru a avea rezultate eficiente, mesajul trebuie transmis pe toate platformele on line ușor
accesibile de public, precum: Facebook, Instagram, Google etc. (Newson, 2013, 7).
În plus, consumatorii ce folosesc platforme online, adesea Facebook, sunt influențați prin
intermediul anumitor imagini, video, articole, ceea ce determină schimbar ea percepțiilor, opiniilor
asupra personalităților politice. În consecință, nu este surprinzător faptul că internetul joacă un rol
politic atunci când vine vorba despre promovarea candidaților politici, cât și a partidelor politice,
având în vedere capacit atea sa de a ajunge direct la indivizi, precum și de a mobiliza grupuri prin
capacitățile sale Web2.0. Această influență este esențială în timpul alegerilor, când platformele
online sunt frecvent vizitate de alegători care caută informații despre un candid at sau un partid
politic (Bourlakis, 2012, 300 -307).
Autorii Gibson și Ward sugerează: ''comunicarea bazată pe web 2.0 are potențialul de a
transmite imediat, dinamic, aprofundat, interactiv și interactiv mesajul, decât mass -media
tradițională'' (Gibson ș i Ward, 2000, 18). Trebuie menționat că, rolul influent al platformelor
online în timpul luării deciziilor alegătorilor este primordial și se așteptă ca această influență să
crească încrederea alegătorilor și intențiile acestora de a -l vota.
Spre exemplu în 2008, au fost folosite în mod eficient instrumente online, pre cum rețele
de socialiare în cadrul campaniei electorale a lui Barack Oboma. Impactul a fost uriaș, având în
vedere că s -au mobilizat și organizat numeroase activități în favoarea candidatului . Astăzi, nici un
candidat nu va avea succes, dacă nu -și creează o imagine online. În acest sens, utilizarea
mijloacelor digitale oferă satisfacții psihologice, ceea ce face ca publicul să se simtă m ai implicat
în procesul politic (Denton, 2010, 6).
Un alt mod de a schimba comportamentul individului prin comunicare este modificarea
atitudinii. Atitudinea este cea care tratează modul în care simte un individ și implică anumite
procese cognitive. Spre exemplu, dacă o știre prezintă faptul că un anumit candida t are mai multă
popularitate pe Facebook , decât un al candidat, acest lucru ar putea schimba atitudinea unui
individ. Cu alte cuvinte, există o legătură implicită între abordarea atitudinală și abordarea

29
comportamentală. De fapt, există nenumărate studii care arată că schimbarea atitudinii oamenilor
nu este un mod foarte eficient de a schimba comportamentul oamenilor. Se dovedește că
comportamentul nostru este motivat de o serie de influențe . Mai mult decât atât, putem cla sifica
motivațiile unui public de la cele mai puternice la cele mai slabe, putem identifica în prealabil care
abordări pot să funcționeze și să conducă la cea mai mare schimbare de comportament. De aceea
pot exista comunicări extrem de persuasive, care rez onează în mare parte cu publicul țintă ce
încurajează schimbarea comportamentului, prin repetarea anumitor mesaje sau imagini cheie
(Taillard, 200 0, 145 -156).
Cu alte cuvinte, comportamentele individuale sunt încorporate în contexte sociale și
instituționa le. Indivizii tind să fie îndrumați și influențați de ceea ce spun alții din jurul nostru, în
mod inconștient, astfel schimbând viziunea individului asupra unei probleme sau chiar valori
culturale. Emoțiile pot fi declanșate fără să știm și pot avea o infl uență puternică asupra
comportamentului nostru, atât conștient, cât și inconștient. În timp ce majoritatea modelelor
consideră că emoția influențează schimbarea comportamentului în mod indirect (prin modificarea
atitudinii, obișnuinței), există situații în care comportamentul este condus doar de emoție.
(Corcoran , 2013 , 28).

30
Capitolul III
Studiu de caz: Impactul Facebook – Cambridge Analytica asupra campaniei
electorale a lui Donald Trump

3.1. Metodologia cercetării științifice
Pentru a put ea răspunde la principalele întrebări de cercetar e din cadrul lucrării de
disertație , a fost necesară o documentare aprofundată din domeniul comunicării politice , o
cercetare privind operaționalizarea principalelor conceptelor cheie, precum: fake news,
democrație, manipulare online . Întrucât, lucrarea de față vizează intersecția între domeniul
relațiilor internaționale și comunicarea politică, astfel încât, m -am concentrat asupra modului în
care au funcționat fake news -urile în timpul campaniei electorale d in SUA, asupra impactului adus
asupra democrației americane și totodată , în ce măsură aceste știri false au condus la schimbarea
comportamentului alegătorilor.
Pentru a realiza această lucrare a fost folosită tehnica analizei documentelor, care se pliază
cel mai bine pe tematica abordată datorită faptului că sunt discutate date oficiale. Metoda analizei
documentelor presupune accesarea a cât mai multe surse de informații aflate sub diferite forme,
pentru a înțelege fenomenul studiat, și anume cazul Facebook – Cambridge Analytica în timpul
campaniei electorale a lui Donald Trump.
Astfel, pentru a putea răspunde la obiectivele de cercetare, am avut în vedere un set
cuprinzător de tehnici de cercetare (căutarea informațiilor și sintetizarea acestora), care sun t legate
de (analiza documentelor oficiale, utilizarea motoarelor de căutare online) precum și principalele
intrumente de investigare (reviste de specializare). Bibliografia se compune atât din surse fizice,
cât și din surse electronice, pentru a fi acoper ite cât mai multe informații în scopul unei abordări
cât mai complexe a acestui subiect.
În final am folosit studiul de caz ca și metodă, cu privire la impactul fake news -urilor asupra
democrației, pentru a vedea principalele stragii de comunicare politică pe care le -a folosit
candidatul Donald Trump în timpul campaniei electorale din anul 2016 și care a fost impactul
major adus conceptului de democrație.

31
3.2. No țiuni introductive despre compania Facebook

Rețele de socializare au devenit de -a lungul anil or un instrument care ne ajută să ne găsim
parteneri de viață, să găsim cele mai recente informații, să accesăm diferite emisiuni de
diverstiment, să ne creem propriul jurnal online. Un alt beneficiu adus este predarea cursurilor în
mediul online sau chiar încărcarea eseurilor realizate de elevi sau studenți pe platformele
universitare. Pentru mediul IT, reprezintă o adevărată provocare, deoarece aceștia trebuie să
dezvolte continuu aplicațiile, pentru eficientizarea proceselor necesare consumatorilor. Treb uie
menționat fapul că indivizii erau și sunt conștienți de ideea că datele personale din activitățile din
mediul online nu dispar pur și simplu. Toate aceste date pe care le postăm pe platformele online
sunt exploatate de o așa numită industrie care are o valoare estimată de un trilion de dolari pe an.
Trebuie să fim conștienți de faptul că această conectivitate gratuită, ne face pe noi, indivizii
principala sursă financiară pentru cei care au diferite interese. Indivizii au tendința să fie atrași de
conce ptul de afirmare socială, și consideră că printr -un click, aceștia vor primi atenția necesară
pentru a -și atinge satisfacția interioară, fără a specula sau cunoaște termenii și co ndițiile aplicațiilor
accesate (Kirkpatrick, 2010, 65 -75).
Toate interacțiuni le pe care le facem, toate plățile cu cardul, tot istoricul, locurile pe care
le-am vizitat toate click -urile sunt colectate în timp real într -un sistem și sunt asociate cu identitatea
individului, oferind oricărui cumpărător toate datele necesare de care are nevoie. Toate aceste
informații reprezintă o adevărată armă pentru majoritatea corporațiilor, care se află în continuă
competiție pentru a putea obține atenția consumatorilor.Acestea oferă un flux continuu de conținut
creat special și văzut în mediul o nline doar de respectivii indivizi. Trebuie subliniat faptul că tot
acest proces este strict valabile pentru fiecare individ din m ediul online la nivel global (Carroll,
2017).
Facebook a fost fondată de Mark Zuckerberg sub alias „ The Facebook” în februari e 2004.
Iar în decembrie 2004 erau deja activate un milion de conturi (Facebook, 2020). Facebook este o
rețea socilă și lider mondial, bazat pe vizualizări de pagini și vizitatori, având 2,45 miliarde de
utilizatori activi. Utilizatorii au în medie 130 de prieteni și petrec împreună peste 700 de miliarde
de minute pe lună pe Facebook . În anul 2006, această platformă a fost disponibil ă doar studenților
din cadrul Universității Harvard. Aceștia se puteau loga cu ajutorul unei adrese de e -mail validă.

32
Tot în 2006, Facebook s -a lansat ca și aplicație mobilă. Cu toate acestea, Mark Zuckerberg a avut
numeroase procese, deoarece a fost acuzat că a copiat anumite coduri de la alți studenți pentru a
putea crea aceasta platformă online ( Kirkpatrick, 2010, 45 ).
Astfel , organizația Facebook a pierdut în 2008 procesul și a trebuit să plătească 65 de
milioane de dolari foștilor co -studenți Cu toate acestea, Facebook și-a continuat activitatea pentru
a avea posibilitatea de a se dezvolta pe plan internațional și nu numai . Prin urmare, î n noiembrie
2007, rețeaua a lansat o nouă funcție, și anume, toate companiile și instituțiile aveau posibilitatea
de a-și crea propria pagină de Facebook, pentru a putea mai târziu să ofere anumite servicii de pe
urma paginilor deschise. Buto nul de Like apare în 2009, fiind cea mai utilizată funcție de către toți
utilizatorii Facebook (Biermann, 2010). Platforma Facebok are o audiență extrem de masivă și este
imposibil să fie ignorată de către industria de marketing (Oberlo, 2020). În anul 201 0 erau activate
peste 500 de milioane de conturi și apare o nouă funcție numită check -in. În anul 2014 Facebook
cumpără aplicația Whatsapp, în 2015 se putea realiza video -call-uri iar în 2019 Facebook
achiziționează aplicația Instagram (Facebook, 2020).
Generația Facebook este un concept des întâlnit în aceste timpuri, și totodată reper pentru
rețelele de comunicare. În plus, este utilizat în industria media pentru a putea explica dezvoltarea
continuă a interacțiunii umane în mediul virtual. Această genera ție nouă, aduce noi strategii și
abordări de comunicare în mediul virtual, de unde rezultă noi instrumente ș i tehnologii în sectorul
tehnic. În plus, Facebook este văzută ca fiind o imensă bază de date (Taylor, 2010).
În continuare Facebook reprezintă cea mai bună platformă pentru experimente sociale și
primește suficient bugent pentru diferite campanii comerciale sau politice. Trebuie luat în calcul
faptul că fiecare individ la nivel global a fost parte unui experiment social. În cadrul campaniei
prezidenț iale lui Donald Trump, Cambridge Analytica au organizat pe sectoare pe toți cei care au
ușor influențabili. Au luat în calcul 22.000 de votanți influențabili pentru un anumit sector, pentru
a-i face să voteze cu republicanii, nu cu democrații. Astfel, Camb ridge Analytica a creat un nou
concept cu content personalizat pentru a putea stimula anumite reacții indivizilor prin: bloguri,
site-uri, articole, videoclipuri, reclame pe toate platformele online, reușind să vadă lumea așa cum
dorea compania, schimbând comportamentul celor influențabili. Toată această strategie a ajutat la
câștigarea alegerilor prezidențiale de către Donald Trump (Kaiser, 2019, 170 -180).

33
Mai mult decât atât, studiile Pew Research Center, arată că 69% dintre adulți din statul
american, s usțin că utilizează în mod frecvent platforma Facebook. Ceea ce este interesant de
remarcat este că ponderea adulților din SUA care folosesc social media, inclusiv Facebook, este
în cea mai mare parte neschimbată din 2018 , în ciuda unei serii de controvers e privind
confidențialitatea, știrile false și cenzura pe socia l media, în special pe Facebook (Pew Reseach
Center, 2019).
Roger Mcnamee (Early Facebook Investor) este de părere că Facebook este conceput să
monopolizeze atenția la toate trucurile de bază a le propagandei și le combină cu trucurile din
jocurile de noroc. Practic mizează pe instincte, iar frica și furia sunt metode de nădejde prin care
face asta. Astfel, au creat un set de instrumente care le permite clienților de publicitate să
exploateze ace st public emoțional cu reclame țintite individual. Atunci când un individ are propria
realitate, e relativ ușor să -l manipulezi (McNamee, 2019).

3.3. Noțiuni introductive despre compania Cambridge Analytica

Conform ziarului The Guardian, aflăm că despre Cambridge Analytica este o companie ce
oferă servicii în special partidelor politice, ce doresc să “schimbe comportamentul audienței”.
Compania putea analiza cantități uriașe de date despre consumatori și combină asta cu știința
comportamentală pentru a i dentifica persoanele ușor influențabile. Colectarea datelor se realiza
dintr -o gamă largă de surse, inclusiv platforme de social media, cum ar fi Facebook, și propriile
sondaje. Compania a fost înființată în 2013 ca o subdiviziune al unei alte compa nii num ită SCL
Group, care oferea servicii similare în întreaga lume. Directorul general a fost Alexander Nix, în
vârstă de 42 de ani (The Guardian, 2018).
Compania Cambridge Analytica, ce a avut drept scop modificarea comportamentului prin
canalele de comunicați i. În cadrul prezentării video al firmei, avem exemplu Trinidad, unde două
partide politice majore, cel al afro -caraibilor și cel al indienilor. Iar Cambridge Analytica au ales
să lucreze cu partidul politic al indienilor, unde au avut ca și target tinerii . Aceștia au crescut
nivelul apatiei, creând o campanie nepolitică, reactivă, deoarece tinerii au un nivel de lene ridicat.
Astfel, campania s -a axat pe o singură idee: “Fă așa!” (Do So!). Au avut ca efect, rezistența tinerilor

34
împotriva politicii și votul ui. Prin urmare, în ziua votului tinerii afro -caraibieni au refuzat
vehement să voteze, iar tinerii indieni erau obligați prin tradiția acestora să voteze conform
principiilor politice ale părinților. Statisticile din 2010, din cadrul campaniei electorale din
Trinidad, au arătat că 40% dintre cei cu vârstă cuprinsă între 18 -38 s-au prezentat la vot, schimbând
balanța dintre cele două partide cu 6 procente. Cambridge Analytica a lucrat în numeroase
campanii electorale de -a lungul anilor în țări precum: Litua nia, România, Kenya, Ghana, Nigeria,
Marea Britanie – Brexit. Toate aceste strategii sunt clasificate ca fiind tehnologii de uz militar,
ilegale. Cu alte cuvinte, conceptul de PSYOPS este în strânsă legătură cu operațiunile psihologice,
utilizat mai ales î n armată. Spre exemplu, luăm o țară slab dezvoltată, precum Afghanistan, unde
ai două posibilități ori bombardezi sate întregi, ori încerci să convingi indivizii ideea că talibanii
sunt răi și ar fi o viață mai bună fără ei și altfel creezi un război psiho logic (Cambridge Analytica,
2018).
SCL Defense, este un contractor militar, ce activează în sectorul apărării, în Marea Britanie,
având drept obiectiv influențarea comportamentului unor indivizi ușor influențabili folosind
tehnici de luptă comunicațională (Briant, 2018). În cadrul unui document publicat de către SCL
Defence, aflăm că conceptul de comunicare strategică, este drept definită ca: “ o serie sistematică
de activități, ce sunt desfășurate în anumite etape strategic e, operaționale și tactice, ce pe rmit
înțelegerea publicului țintă, pentru a promova anumite idei și totodată, susține anumite tipuri de
comportament .” Această definiție subliniază comunicarea strategică ca mijloc de schimbare a
comportamentului și sugerează o provocare atât în conceperea mijloacelor de realizare a acesteia,
cât și a măsurilor succesului său. Astfel, putem considera comunicarea s trategică ca fiind similar
cu o orchestră, unde d irijorul orchestrei este clientul , partitura muzicală este planul de comunicare
strategică și orc hestra în sine comunitățile de practică și / sau liniile de operare. Muzica este
narațiunea. În funcție de efectul pe care doriți să -l atingeți, diferite secțiuni ale orchestrei vor fi
folosite în diferite momente sau cu accent deosebit. Tempo -ul muzicii v a varia, de asemenea, în
funcț ie de efectul dorit de dirijor (SCL Group, 2008, 8 -10).

35

Tot în cadrul documetului
avem un model de comunicare
strategică utilizată de aceștia. În
acest model avem (A) ce reprezintă
ideile sau chiar intenții le unde mai apo i sunt traduse într -un mesaj și transmise printr -un canal către
un receptor sau audiență (B). Scopul procesului este de a influența receptorul (B) să înțeleagă
mesajul în același mod ca sursa (A) și să acționeze ulterior într -o manieră specifică. Acesta es te
un model extrem de simplist, care nu presupune nicio interferență exterioară sau condiționarea
publicului (B). O presupunere de bază a acestui model este că procesul de comunicare a mesajului
către audiență va avea succes, dacă nu există o interferență în transmitere: se presupune că me sajul
este corect (SCL Group, 2008, 8 -10).
Prin urmare, aceste tehnici folosite de SCL Defence au fost folosite de către Cambridge
Analytica în campanii electorale, având aceeași metodologie (Briant, 2018).
Alexander Nix ( CEO Cambridge Analytica) relatează că ,,Cambridge Analytica este cea
mai mare companie de comunicații pe bază de date din lume. Experții noști în date vă pot spune
mai multe despre publicul pe care îl vizați și cum să o faceți. ”( Nix, 2016).
Alexander Nix a susținut o prezentare bazată pe puterea datelor și segmentarea
psihografică. În cadrul conferinței Cambridge Analytica, Alexander Nix a confirmat că firma
acestuia a creat un chestionar, unde au răspuns mii de americani, pe baza cărora au putut să formez e
un model în care avem patru sau cinci seturi de date cu ajutorul cărora au putut să prezică
personalitatea fiecărui adult din SUA. În plus, personalitatea este cea care poate determina
comportamentul individului, care la rândul ei influențează modul în c are votează fiecare individ
luat în calcul. Tot pe baza acestui chestionar, Cambridge Analytica au putut să vizeze alegătorii
care au un conținut video precis. Ceea ce nu s -a menționa este faptul că acest chestionar nu a vizat
toți alegătorii în mod egal, ci indivizii care considerau că -i puteau să -i influențeze și să -i facă să se
răzgândească în privința alegerilor prezidențiale. Tot în cadrul conferinței Alexander Nik susține
că noile tehnologii vor ajuta să facă diferențe enorme în diferite proiecte, pre cum alegerile
prezindențiale din 2016, unde Donald Trump a avut un procent de 49%, iar Hillary Clinton un

36
procent de 46%. Ceea ce denotă că tehnologia digitală a fost cea care a creat această diferență de
3% dintre cei doi alegători (Nix, 2016).
Prin urmar e, Cambridge Analytica a ales să se alăture campanie lui Donald Trump, unde
au putut să transfere toate studiile și toate datele alegătorilor lui Ted Cruz colectate din ultimele
14 luni, echipei lui Donald Trump. Tot acest proces a avut ca rezultat câștiga rea alegerilor
prezidențiale din SUA în anul 2016 de către Donald Trump (Altman, 2016, 44).
Astfel, în anul 2016 proiectul Alamo, proiect ce era destinat campaniei electorale a
candidatului Trump, cheltuiau aproximativ un milion de dolari pe zi pentru a fi postate reclame pe
Facebook. Tot în cadrul proiectului au fost angajați oameni din marile platforme online precum:
Facebook, Youtube și Google, fiind principali pioni în campania electorală a lui Trump pentru a
avea acces direct pe platformele online menț ionate. Tot în 2016, apare în vizor Cambridge
Analytica, companie ce era în colaborare cu proiectul Alamo, fiind considerați oamenii din spatele
datelor (Baraj, 2016).
În plus, conform ziarului the Guardian, avem un personaj cheie numit Robert Mercer, un
susținător și totodată, un sponsor veritabil, care a donat 15 milioande de dolari companiei
Cambridge Analytica. Mai mult decât atât, compania a lucrat pentru trei diferite campanii
electorale, inclusiv pentru cea a lui Donald Trump. Pe site -ul personal se poate observa cum s -au
analizat milioane de date pentru a putea identifica cei mai persuasivi potențiali alegători , și
totodată, care sunt principalele teme de care aceștia sunt interesați, pentru a putea trimite mesaje
personalizate în favoarea candidatu lui Donald Trump (The Guardian, 2019). Prin urmare,
Cambridge Analytica știa exact ce informații și reclame să publice pe Facebook pentru fiecare stat
din SUA, în perioada campaniei lui Donald Trump. În plus, pentru a putea trimite consumatorilor
mesaje pe rsonalizate, trebuie să ai acces exclusiv la datele acestora. Astfel, în timpul campaniei
electorale lui Donald Trump, Cambridge Analytica susținea că deține 5.000 de seturi de date despre
fiecare alegător din Statele Unite ale Americii (Grassegger, Kroger us, 2017). În plus, în toate ce le
17 state au fost aplicate numeroase sondaje de opinie pentru a mări numărul de distribuiri de mesaje
personalizate, astfel încât Donald Trump să câștige (The Guardian, 2019).

37
Julian Wheatland, fostul director financiar al companiei Cambridge Analytica reamintește
într-un interviu de campania lui Obama care a folosit cu brio seturi de date și rețele sociale pentru
a putea crea ideea de oportunitate pe piață pentru a presta un serviciu cercurilor republicare din
SUA . Astfel , din candidatul cu cele mai puține șanse la primare, Ted Cruz a rămas ultimul
contracandidat al lui Trump pentru nominalizare (Wheatland, 2019).
The Washington Post în urma articolului Democracy Dies in Darkness, susține că echipa
lui Ted Cruz a avut suc ces în statul Iowa datorită datelor psihologice și analizei profilelor
alegătorilor. Majoritatea susțineau că strategia lui Ted Cruz este una de succes, bazată pe Like –
urile date de alegători pe platforma Facebook. Ceea ce înseamnă că candidtul Ted Cruz a făcut un
contract cu CEO Alexander Nix pentru a avea acces la datele alegătorilor săi (The Washington
Post, 2017) . De aceea, Ravi Naik (Data Rights Solicitor) este de părere că dreptul asupra datelor
personale ar trebui să fie un drept fundamental (Naik, 2 020).

3.4. Efectele c azul Cambridge Analytica – Facebook asupra democrației în timpul campaniei
electorale a lui Donald Trump

Carole Cadwalladr (Jurnalist The Guardian) a investigat compania Cambridge Analytica
pentru a vedea legătura dintre aceștia și c ampania Brexit și modul în care tehnologia influențează
campaniile electorale și nu numai. Totodată, pentru a putea contura eficient această investigație,
jurnalista a căutat foști angajați din cadrul companiei Cambridge Analytica pentru a putea afla
anumi te informații. Un singur angajat pe nume Christopher Wylie a fost dispus să discute cu
jurnalista. Christopher Wylie este un cercetător în sectorul datelor, și fondator al companiei
Cambridge Analytica. În cadrul interviului acesta susține că ,,Cambridge A nalytica este o
companie de știință a datelor care lucrează în principiu cu algoritmi. Reprezintă o mașinărie de
propagandă în toată regula.” (Cadwalldar, Graham -Harrison, 2018).
Această investigație a reușit să aducă la suprafață informații de interes int ernațional, unde
apare un nou personaj pe nume Steve Bannon, cel care a coordonat campania lui Donald Trump și
totodată vicepreședintele companiei Cambridge Analytica. Acesta a ajutat la fondarea companiei
Cambridge Analytica (Cadwalldar, Graham -Harrison, 2018).

38
În plus, Christopher Wylie susține despre Steve Bannon că “acesta este adeptul doctrinei
Breitbart, potrivit căreia, dacă vrei să schimbi în mod fundamental societatea, mai întâi trebuie să
o spargi. După ce o spargi, poți remodela piesele după viz iunea ta despre o nouă societate. În plus
Steve Bannon este editorul paginii Breitbart, unde postează diferite idei și concepte despre această
spargere a societății, reprezentând arma necesă pentru a purta un război cultural. Iar pentru acest
război trebui a să existe o modalitate de o obține date, m -am dus la foșii mei profesori de la
Universitatea Cambridge pentru a le cere o părere.” (Wylie, 2018).
Prin urmare, Christopher Wylie a discutat cu profesorul său Aleksandr Kogan, unde i -a
oferit aplicații pe F acebook care primiseră permisiunea să extragă date nu doar de la persoana care
folosea aplicația ci și întreaga rețea de prieteni al acestuia. Cu alte cuvinte, dacă un individ folosea
aplicația, aceasta putea extrage nu doar datele individului, ci și datel e rețelei de prieteni al
individului. Sistemul lua în calcul: actualizări de stare pe Facebook, butonul Like, mesaje
personale, date personale etc. Totodată, sistemul nu lua în calcul doar alegătorii ci și profilul
personalității indivizilor. Era suficient ca sistemul să atingă cifra de 200.000 de mii de oameni
pentru a putea crea un profil psihologic al fiecărui alegător din SUA. Astfel, partea negativă este
că toți acești indivizi nu știau că datele lor erau extrase pentru atingerea unor scopuri, reprezen tând
un experiment neetic. Tot acest experiment dea lungul campaniei electorale din 2016, exprimă
faptul că sistemul a reușit să manipuleze contextul procesului democratic (Wylie, 2018).
În cadrul emisiunii Democracy Now, au avut ca temă centrală scandalul companiei
specializate în profilarea alegătorilor, Cambridge Analytica, unde David Carroll a intentat o
acțiune în justiție în Marea Britanie, cerând instanței să oblige compania Cambridge Analytica, să –
i predea toate datele pe care le -a extras despre ace sta. David Carroll, a dorit să i explice de unde
au obținut datele, modul de prelucrare, și cine a cerut aceste date. Tot acest proces a durat un an
(Carroll, 2018).
O dată cu începerea scandalului și a procesului acțiunile Facebook au scăzut cu 6,35%,
adică pierderi de 120 de milioane de dolari . Cu toate acestea, după finalizarea scandalului
Facebook și -a recuperat pierderile (Cherney, 2018). Un studiu arată că în martie 2018 s -a observat
o scădere dra stică a încrederii în Facebook, unde doar 27% dintre p ersoane au avut încredere în
Facebook imediat după scandalul Cambridge Analytica, în scădere de la 79% anul precedent. Un
alt efect asupra Facebook -ului a fost mișcarea #deleteFacebook, unde obiectivul principal a fost

39
boicotarea rețelei sociale. Hashtag -ul #deleteFacebook a fost utilizat de aproximativ 90.000 de ori
pe platforma Facebook și Instagram (Google Trends, 2018). Iar în urma unei studiu efectuat de
cercetătorul Raymond James, arată că 48% dintre cei chestionați au afirmat că nu își vor reduce
activitatea s ocială de pe Facebook, iar 84% dintre cei intervievați au afirmat că sunt preocupați de
modul cum Facebook a utilizat în mod ile gal datele (Guynn , 2019) .
Cei de la Manifest, au intervievat peste 500 de persoane, unde au descoperit că aproape
două treimi di n utilizatorii de social media 65%, sunt familiarizați cu încălcarea datelor Facebook
utilizate de Cambridge Analytica. Scandalul Cambridge Analytica continuă să influențeze modul
în care oamenii văd Facebook, aproape jumătate dintr e utilizatorii de social media 44%, văd
Facebook dintr -o perspectivă negativ ă, iar 15% care văd Facebook ca fiind nociv . Mai mu lt de o
treime din oameni 37%, utilizează mai rar Facebook ca urmare a scandalului Cambridge Analytica,
de unde putem deduce că oamenii încă ma i folosesc Facebook chiar dacă au o opinie negativă în
acest sens, iar dar 42% îl folosesc în aceeași cantita te, iar 16% îl folosesc mai des (Herhold, 2019).
Oamenii au devenit mai precauți de situația în care Facebook și -a împărtășit datele, ceea
ce a det erminat oamenii să vadă platf orma dintr -o perspectivă mai negativ ă. De asemenea, u nele
companii au devenit mai sceptive privind platforma Facebook, din cauza încălcării datelor. Spre
exemple compania Storage Vault, o companie de a uto-stocare cu sediul în S coția, obișnuia să
posteze pe Facebook de două ori pe zi, dar acum postează doar o dată pe săptămână, ca urmare a
scandalului Cambridge Analytica. Cu toate acestea, scandalul Cambridge Analytica nu a ucis
Facebook -ul, așa cum mu lți oameni credeau că așa va fi (Ibidem).
În plus, a genții Comisarului pentru Informații din Marea Britanie, au percheziționat sediul
central al companiei Cambridge Analytica din Londra. O dată cu această anchetă, s -a aflat că
Facebook avea cunoștință de colectarea datelor de peste d oi ani, fără a aduce la cunoștință
publicului, ceea ce înseamnă că au încălcat la confindețialitatea a peste 50 de milioane de date
personale (Jackson, 2018).

40
În plus trebuie subliniat faptul că David Carroll este de părere că indivizii nu vor să
recuno ască că propaganda încă dă rezultate, și încă ne este încălcat dreptul la viață privată. Iar
paltformele tehnologice sunt cele care distrug democrațiile prin diferite strategii (Carroll, 2017)
Christopher Wylie a fost singurul care a decis să vorbească împ otriva companiei unde a
lucrat, Cambridge Analytica, în cadrul procesului din Marea Britanie din data de 27 martie 2018,
privind Ancheta împotriva știrilor false. Acesta a dorit să depună mărturie, deoarece a avut
remușcări privind rolul acestuia în înfiin țare companiei Cambridge Analytica. Procesul aduce un
nou nume și anume Brittany Kaiser, un om cheie în compania Cambridge Analytica, fiind
catalogată drept denunțătoare în viziunea publicului (NBC News, 2018). Despre Brittany Kaiser
se poate spune că în a nul 2007 a fost în cadrul unui internship pentru campania lui Barack Obama
pe Facebook. Echipa ei au reușit să aducă un nou concept și anume, modul în care social media
este utilizată în comunicarea cu alegătorii. În 2012 a lucrat în domeniul drepturilor o mului și al
relațiilor internaționale, în cadrul companiei Amnesty International, apoi în cadrul Națiunilor Unite
și Parlamentul European. Mai târziu, îl cunoaște pe Alexander Nix prin intermediul unor prieteni,
iar în 2014 i -a oferit un job în cadrul comp aniei Cambridge Analytica (Kaiser, 2019, 88).
Aceasta a decis la rândul ei să vorbească cu anchetatorii pentru a putea avea un tablou
complet asupra scandalului. În cadrul unei conferințe privind Conferința pentru acțiune politică
Conservatoare (CPAC), Bri ttany Kaiser (Former Director of Business Development for
Cambridge Analytica ) susține că are dovezi că atât campania pentru Brexit, cât și cea a lui Donald
Trump au acționat în mod ilegal. Tot ea, susține că cele mai bogate companii sunt cele care dețin
datele consumatorilor, fiind cotate cele mai valoroase bunuri. Brittany Kaiser a confirmat că
lucrează doar pentru interesul republicanilor din SUA și pentru campania pentru Brexit. Tot
aceasta, este de părere că această strategie de manipulare tehnologică are scopul să identifice
persoanele care încă se gândesc la diferitele opțiuni care apoi să fie convinse să voteze într -un fel
sau altul (Kaiser, 2019, 156).
În ziarul Financial Times, vorbește pe prima pagină despre procesul Cambridge Analytica
– Faceb ook, unde fondatorul platformei online Mark Zuckerberg va avea o audire timp de două
zile cu Comisia Juridică și Comisia pentru Comerț din cadrul Senatului din SUA. Tot în cadrul
articolului din Financial Times se vorbește că “Mark Zuckerberg va recunoa ște că rețeaua socială
nu a făcut suficient pentru e împiedica folosirea sa cu rea intenție ” (Kuchler, 2018).

41
În cadrul audierilor din anul 2018, fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg a susținut că
principala prioritate a companiei a fost conectivitatea socia lă și a recunoscut faptul că nu au făcut
suficiente demersuri pentru a împiedica folosirea platformei Facebook în scopuri neetice.
Facebook a contactat compania Cambridge Analytica pentru a se asigura că au șters toate datele
oferite. Pe de o parte, presa a fost cea care a relatat faptul că această informație este falsă. Mark
Zuckerberg a negat în cadrul audierii faptul că angajații Facebook au lucrat în cadrul proiectului
Almo, mai exact în cadrul campaniei electorale a lui Donald Trump. Pe de altă parte, acesta este
de părere că a ajutat campania electorală prin asistență de vânzări prin intermediul Facebook. Tot
aici, aflăm că au fost folosite și vândute peste 87 de milioane de date către Cambridge Analytica,
iar acest faptu are ca și efect scăderea consi derabilă a reputației Facebook (The Telegraph, 2018).
O altă audire, în cadrul comisiei pentru digital, cultură, media și sport, de această dată în
Marea Britanie, Brittany Kaiser are posibilitatea de a -și susține depoziția. Aici găsim informații
foarte im portante, din partea Brittany Kaiser, unde la întrebarea A existat un contact între
Facebook și Cambridge Analytica legat de utilizarea datelor din 2015? , aceasta a afirmat că
“Facebook își anunțase toți clienții că urma să închidă accesul clienților la ac ele date, iar noi am
convenit să le ștergem, însă în martie 2016, șase sau opt săptămâni după ce responsabilul nostru a
spus că seturile de date fuseseră șterse, am primit un e -mail în care un expert ne spunea că foloseam
date Facebook Like în modelele noa stre” (The Guardian, 2018).
Ceea ce înseamnă că Mark Zuckerberg a lucrat în mod direct cu cei de la Cambridge
Analytica. Tot în 2018, CEO -ul Cambridge Analytica Alexander Nix, a fost anchetat penal de către
autoritatea pentru informații din Marea Britanie , care apoi a fost suspendat din funcție. Cu toate
acestea, în urma audierii lui Alexander Nix în cadrul cosmisiei pentru digital, cultură, media și
sport, acesta susținea în continuare că Alexander Nik susținea că “Nu lucr ăm cu date de la
Facebook. Nu ave m date de la Facebook. Noi folosim Facebook ca platformă pentru publicitate. ”
Un alt efect al anchetei a fost închiderea completă a companiei, din cauză că a folosit în scopuri
neetice a peste 87 de milioane de date (The Guardian, 2018).

42
The New York Ti mes relatează într -un articol din 2017, faptul că Rusia a folosit toate
instrumentele oferite de Facebook în SUA (Isaac, 2017). Totodată, trebuie menționat faptul că
Brittany Kaiser, a fost cea care a încheiat un contract în Rusia cu Wikiliks, unde a vându t datele
personale ale cetățenilor americani (Kaiser, 2019, 203). Fapt ce a condus la distribuirea masivă
prin intermediul platformei Facebook, poze, videoclipuri sau chiar evenimente anti -rasiale, pentru
a putea schimba comportamentul uman în ură și furie . Toată această rețea de conectivitate s -a
transformat în cea mai puternică armă de manipulare în masă (Cadwalladr, 2018).
În cadrul ziarului The Guardian aflăm în 2019 faptul că după luni bune Mark Zuckerberg,
fondatorul platfomei Facebook, a ieșit în pub lic pentru a informa utilizatorii de noile reguli privind
confidențialitatea datelor Facebook. După scandalul Cambridge Analytica, Facebook s -a axat în
detaliu asupra confidențialității datelor personale ale a utilizatorilor. Nu este etic ca platforma
Face book să permită unei alte entități extragerea a milioane de date pentru a putea fi folosite în
scopuri politice. Acest lucru ar denatura baza democrației și totodată încălcarea drepturilor omului.
În august 2018 Facebook a investigat mii de aplicații terțe , de unde a suspendat în jur de 400. La
1 mai, Facebook a făcut cea mai ambițioasă promisiune și anumea crearea unui, care să permită
utilizatorilor să forțeze Facebook să șteargă toate informațiile pe care le adună despre utilizatori în
timp ce navighează pe web. La acea vreme, F acebook a spus că instrumentul ” va dura câteva luni
pentru a putea fi construi t” (The Guardian, 2019).
O dată cu colectarea informațiilor, sistemul va cunoaște ce ne place, ce nu ne place, de ce
ne temem, ce ne dorim, de ce avem ne voie etc. Lumea în care trăim va deveni încet, încet o ruină
divizată. Fiecare aplicație pe care o accesăm trebuie analiată cu mare atenție, mai ales politica de
confidențialitate, deoarece există pasaje unde cei din spatele aplicației pot accesa cu acordu l tău
mesajele personale, fotografiile sau chiar apelurile. De aceea, trebuie să avem în vedere modul în
care utilizăm datele și informațiile noastre pentru a nu afecta individul ( Carroll, 2018).
Astfel, tot acest scandal ne -a făcut să vedem altfel lucruri le pe platforma Facebook și modul
în care ne utilizăm datele.

43
Concluzii

Pe parcursul elaborării prezentei lucrări, am avut în vedere principalele întrebări de
cercetare și reamintesc : în ce măsură cambridge analytica împreună cu alți pioni ai lui Donal d
Trump au reușit să -i manipuleze prin fake news -uri pe cei ușor influențabili în timp alegerilor
prezidențiale și în ce măsură fake news -urile afectează democrația.
Așadar, Cambridge Analytica împreună cu principalii pioni ai lui Donald Trump, și anume
Robert Mercer (sponsor), angajații din cadrul companiilor Facebook, Youtube, Google și împreună
cu coordonatorul campanie i electorale a lui Donald Trump, Steve Bannon , au reușit să cumpere
de la compania Facebook peste 5.000 de seturi de date, pentru a putea analiza, exploata și aplica
strategii comunicaționale ilegale în scopuri politice. Totodată, în cadrul proiectului Alamo din
2016, s -au distribuit în peste 17 state americane, mesaje, informații și reclame celor mai persuasivi
potențial alegători american i. Trebuie subliniat faptul că, tot acest proces afectează în mod direct
democrația, prin simplu fapt că au manipulat în mod direct opiniile și percepțiile alegătorilor
americani în timpul alegerilor prezidențiale din 2016.
Mai mult decât atât, s -au încăl cat numeroase drepturi, și anume dreptul la o viață privată.
Țin să reamintesc că, aceste servicii oferite partidelor politice de către compania Cambridge
Analytica, în scopul schimbării comportamentului audienței prin canale de comunicații, au fost
oferit e în întreaga lume pentru a schimba balanța voturilor în timpul campaniilor electorale. Cu
toate eforturile depuse în cadrul proiectului Alamo din 2016, Donald Trump câștigă alegerile
prezidențiale din SUA detașat față de oponentul său Hilary Clinton. În p lus, tot acest plan oferit
de Cambridge Analytica este ilegal, deoarece au folosit operațiuni psihologice militare, ce sunt
strict interzise în a fi folosite în scopuri politice.
Modelul de comunicare strategică folosită de Cambridge Analytica este în str ânsă legătură
cu modelul prezentat de Harold Laswell din anul 1948, ce se bazează pe o comunicare lineară
SMCR (Sender -Message -Channel -Receiver) . În mod practic, aceștia au transpus ideile acestora
prin diferite imagini, reclame anti Hilary Clintor, apoi t ransmise printr -un canal, aici avem
Facebook, Youtube, Google etc., către un receptor, respectiv audiență, unde aici avem alegătorii
ușor influențabili. Obiectivul central era ca audiența respectivă să înțeleagă mesajul transmis și să

44
acționeze ulterior în tr-o manieră specifică. Iar acest lucru s -a întâmplat prin simplu fapt că ura față
de oponent s -a intensificat, iar Donald Trump i -a câștigat de partea sa.
Prin urmare, obiectivul Cambridge Analytica a avut un succes uriaș, reușind să câștige într –
o manie ră neetică alegerile prezidențiale din 2016, propulsându -l pe Donald Trump în vârful
puterii. Directorul campaniei digit ale din 2016 a lui Donald Trump, Steve Bannon , a susținut că a
folosit 5,9 milioane de reclame pe Facebook, față de 66.000 câte a avut H illary Clinton. El acum
este directorul de campanie pentru Donald Trump 2020. În con tinuare Alexander Nix susține că a
obținut datele Facebook în mod legal, sub licență, și că lichidarea companiei nu a vizat eludarea
responsabilităților sale legale. Dovezi le pe care le -a oferit Britanny Kaiser au ajutat la redefinirea
dezbaterilor privind, Facebook și legislația privind protecția datelor.
Un alt efect major, este impactul strategiei comunicaționale din timpul alegerilor
prezidențiale asupra democrației și n u numai. Strategia comunicațională se bazează pe acest
concept nou apărut numit fake news, apărut tot în 2016. Autenticitatea informațiilor a deveni t o
problemă de lungă durată, d eoarece afectează întreprinderile și societatea, atât pentru presa scrisă,
cât și pentru presa digitală. Pe rețelele sociale, efectele răspândirii informațiilor apar într -un ritm
atât de rapid și atât de amplificat încât informațiile denaturate, inexacte sau false dobândesc un
potențial extraordinar de a provoca un impact puternic în lumea reală, pentru milioane de
utilizatori, în doar câteva minute. Mai mult decât atât, afectează opiniile oamenilor în diferite
contexte politice sau sociale.
Un alt exemplu unde fake news -urile a afectat grav este evenimentul Brexit din Marea
Britan ie, unde tot Cambridge Analytica a avut o implicare adâncă, unde rezultatul a fost devastator,
și anume ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Acest eveniment a afectat numeroși
cetățeni care și -au pierdut anumite drepturi europene.
Un alt impact a supra utilizatorilor a fost creșterea precauției în a -și proteja datele personale
în cadrul platformei Facebook, și modul în care aceștia verifică veridicitatea informațiile d e pe
platfomele de socializare. Iar după lungi perioade de liniște, Facebook a av ut o ușoară scădere
privind popularitatea acesteia, în urma scandalului, unde mai târziu a revenit cu un plan de
protejare a datelor utilizatorilor, pentru a nu mai avea probleme de imagine.

45
În urma scandalului, Cambridge Analytica nu mai are competențele necesare de a -și furniza
serviciile în scopuri politice, deoarece acest lucru este în mod evident neetic și reprezintă o
amenințare la adresa democrației.

46
Bibliografie

1. Altman, A. (2016).Silent Partners. Time , disponibil la: https://time.com ;
2. Balle, F. (1997) . Dictionnaire des medias . Paris: Larrouse ;
3. Barajas, M. (2016, octombrie 27). Project Alamo: Leassons from inside Trumps SA -Based
digital nerve center. San Antonio Current , disponibil la: https://www.sacurrent.com/the –
daily/archives/2016/10/27/project -alamo -lessons -from -inside -trumps -sa-based -digital –
nerve -center ;
4. Bertrand, C. (1999 ). O introducere în presa scrisă și vorbită . Iași: Polirom ;
5. Bourlakis, M.(2012). Do websites influence the nature of voting intentions? . Computers in
Human Behavior , 28, 300–307G;
6. Briant, E. (2018, Mai 4). As Cambridge Analytica and SC L Elections shut down, SCL
Group's defence work needs real scrutiny. Open Democracy UK , disponibil la:
https://www.opendemocracy.net/en/opendemocracyuk/as -cambridge -analytica -and-scl-
elections -shut-down -scl-groups -defence -work -needs -re/ ;
7. Burtic, D. (2013). Conceptual delimitations of direct communication, mass communication
and mass media. Craiova : Economic Science ;
8. Cadwalladr, C. & Graham -Harrison, E. (2018, Martie 17). The Cambridge Analytica Files.
The Guardian , disponibil la:
https://www.theguardian.com/news/2018/mar/17/cambridge -analytica -facebook –
influence -us-election ;
9. Cambridge University. (2019, decembrie 31). Discussing The Great Hack. University of
Cambridge UK , disponibil la: https://www.youtube.com/watch?v=68p1vSeD1As ;
10. Carothers , T. (1998). The Rule of Law Revival. Foreign affairs . 77 (2). 3 -14;
11. Cherney, M. (2018, iulie 25). Facebook stock drops roughly 20%, loses $120 billion in
value after warning that revenue growth will take a hit. Market Watch , dispoibil la:
https://www.marketwatch.com/story/facebook -stock -crushed -after-revenue -user-growth –
miss-2018 -07-25 ;
12. Ciacu, N.(2008). The impact of new media on society. Research Gate . 3-9;
13. Coma n, M. (1999). Introducere în sistemul Mass -Media . Iași: Polirom ;
14. Commonwealth Club. (2019, februarie 13). ROGER MCNAMEE: INSIDE THE
FACEBOOK CATASTROPHE , disponibil la:
https://www.youtube.com/watch?v=OKEpbNgNIRY ;

47
15. Concordi a. (2016, septembrie 27). Cambridge Analytica – The Power of Big Data and
Psychographics, disponibil la: https://www.youtube.com/attribution?v=n8Dd5aVXLCc ;
16. Conro y, N., Rubin, V., and Chen, Y. (2015). Automatic deception detection: methods for
findin g fake news. Proceedings of the Association for Information Science and
Technology . 52 (1). 1-4;
17. Corcoran, N. (2 013). Communicating health strategies for health promotion . London:
SAGE Publication;
18. Crosbie, V. (2002, 15 Aprilie). What Is New Me dia?. Digital Deliverance . Disponibil la:
www.digitaldeliverance .com . Accesat:14.04.2020 ;
19. Danzig, J. (2017 14 Noiembrie). How Fake news caused Brexit. EU-Rope . Disponibil la:
https://eu -rope.ideasoneurope.eu/2017/11/14/fake -news -caused -brexit/ : 8 Martie 2020;
20. Democracy Now. (2018, Martie 23). Meet the American Professor Suing CA for his
Psychographic Profile . Disponibil la: https://www.youtube.com/watch?v=zt5CSERWs7g ;
21. Democracy. (2 016). Alegerile Președintelui Republicii Moldova. Disponibil la:
http://www.e -democracy.md/elections/presidential/2016/ : 5 Martie 2020 ;
22. Denton, E. ( 2010 ). Com municator -In-Chief. How Barack Obama Used New Media
Technology to Win the White House. Lanham . MD: Lexington Books;
23. Eloranta , J. & Golson E. & Markevich A .& Wolf , N. (2016). Economic History of Warfare
and State Formation . Singapore : Springer ;
24. Facebook. (2020). About the company. Disponibil: https://about.fb.com/company -info/ ;
25. Fossum, G. (2002). Democracy in the European Union . New York : Taylor & Francis e –
Library ;
26. Freedom House. (1999) . Democracy Momentum Susined as Freedom Century End.
Disponibil la: https://freedomhouse.org/article/democracy -momentum –
susteined#.VG8UAoeJf8s : 1 Martie 2020;
27. Freedom House. (2011). Freedom in the World 2011: The Author itarian Challenge to
Democrac. D isponibil la : http://www.freedomhouse.org/article/freedom -world -2011 –
authoritarian -challenge -democracy?page=70&release : 1 Martie 2020 ;
28. Gabriel Cătălin. (2019, iulie 25). Cambridge Analytica (Sales Presen tation) . Disponibil la:
https://www.youtube.com/watch?v=RWT4tHiTAj0 ;
29. Gerbne r, G. (1969). The Sociology of Mass Media Communicators. Sociological Review
Monograph , 205 -248;
30. Gibson, R., & Ward, S. (2000). A proposed methodology for studying the function and
effectiveness of party and candidate web sites. Social Science Computer Review , 18, 301 –
319;
31. Giorgi, L.(2006). Democracy in the European Union . UK: Taylor & Francis e -Library ;

48
32. Google Trends.( 2018). Facebook – Cambridge Analytica data scandal. Google Trends ,
disponibil la: https://trends.google.com/trends/explore?date=2018 -01-01%202020 -01-
01&geo=US&q=%23deletefacebook ;
33. Grassegger, H. & Krogerus, M.(2017, 28 ianuarie). The Data that turned the world Upside
Down. Stanford Public Policy Program . D isponibil la:
https://publicpolicy.stanford.edu/news/data -turned -world -upside -down ;
34. Gutu, D.(2007). New Media . București:Tritonic ;
35. Guynn, J.(2019, 15 decembrie). Delete Facebook ? It’s a lor more complicated than tat.
USA Today , accesat la: https://eu.usatoday.com/story/tech/news/2018/03/28/pe ople-really –
deleting -their-facebook -accounts -its-complicated/464109002/ ;
36. Habermas, J. (1996). Between Facts and Norms. Contributions to a Discourse Theory of
Law and Democracy . New York: Taylor & Francis e -Library;
37. Herold, K.(2019, 27 martie).How People view Facebook after the Cambridge Analytica
Data Breach. The state Tech , disponibil la: https://themanifest.com/social -media/how –
people -view -facebook -after-cambridge -analytica -data-breach ;
38. IDKA. (2019, octombrie 2017). Paul -Olivier Dehaye – The Great Hack – uncovering the
Cam bridge Analytica Scandal . Disponibil la:
https://www.youtube.com/watch?v=IHAwV2S7daw ;
39. Isaac, M.(2017, octombrie 30). Russian Influence Reached 126 Million Through Facebook
Alone. The New York Time s. Disponibil la:
https://www.nytimes.com/2017/10/30/technology/facebook -google -russia.html ;
40. Jackson, J.(2018, martie 20). UK regulators search Cambridge Analytica off ices. The
Times , disponibil la: https://www.timesofisrael.com/uk -regulators -search -cambridge –
analytica -offices/ ;
41. Johnson, W. (2011 ). Campaigning in the Twenty -First Century. A Whole New Ballgame? .
NewYork: Routledge;
42. Kaiser, B. (2019). Targeted . UK: Harper Collin s;
43. Kiousis, S. (2017). Strategic political communication in election campaigns . Research
Gate. 110-120;
44. Kirkpatrick, D. (2010). Facebook effect . US:Simon&Schuster ;
45. Kirkpatrick, D.(2018). The Facebook Effect . US: Sage Pub lication ;
46. Kuchler, H.(2018). Facebook chief admits ‘mistakes’ over data leaks. Financial Times .
https://www.ft.com/content/3130c 420-3c0c -11e8 -b9f9-de94fa33a81e ;

49
47. Kuhner , T. (2013). The democracy to which we are entitled: Human Rights and the
problem of money in politics. Harvard Human Rights Journal 26. (2);
48. Lagunes, P. (2012). Corruption’s Challenge to Democracy: A review of the issues. Politics
and Policy, 40 (3). 802 -826;
49. Lavoine, Y. (1997) The language of the media . France: Press Universitarias de Grenoble ;
50. Lilleker, G. & Jackson, A. (2011 ). Political Campaigning, Elections and the Internet.
Comparing the US, UK, France and Germany . London: Routledge;
51. Linz, J. & Stepan, A.(1996). Problems of Democratic Consolidation . UK: John Hopkins
University Press ;
52. Linz, J. & Stepan, A.(1996). Problems of Democratic Transition and Consolidation . UK:
Taylor & Francis e -Library ;
53. Lohisse, J. (2002). Comunicarea – de la transmiterea mecanică la interacțiune . Iași:
Polirom ;
54. McLuhan, M. (1964). Understanding Media – The Extensions of man . New York:
Paperback Edition ;
55. McQuail, D. & Windahl, S. (2010). Communication Models for the Study of Mass
Communication . Ed. Comunicare.ro, București;
56. Morlino, L. & Gianluigi P . (2010). Rule of Law and Democracy . Boston: Hotei Publishing ;
57. Naik, R.(2020, februarie 3).The Gentle Civilizer of Technology. Harvard Journal of Law
and Technology, disponibil la: https://jolt.law.h arvard.edu/digest/the -gentle -civilizer -of-
technology ;
58. NBC News. (2018, martie 27). Cambridge Analytica Doesn’t Care About The Law,
Whistleblower Chris Wylie Says, disponibil la:
https://www.youtub e.com/watch?v=rmeQkf5VU7I ;
59. News Media Association Response . Disponibil:
http://www.newsmediauk.org/write/Medi aUploads/Fake%20News/NMA_Submission_to
_the_CMS_Select_Committee_'Fake_News'_Inquiry.pdf : 5 Martie 2020 ;
60. News Media. (2016). Culture, Media and Sport Sele ct Committee ‘Fake News’ Inquiry:
61. Newson, R. ( 2013 ). Behavior change for better health: nutrition, hygiene and sustainability.
BMC Public Health . Accesat: http://www.biomedcentral.com/1471 -2458/13/S1/S1 ;
62. Nilsson, A. & Nulden, U. & Olsson, D.(2001) . Mobile Media: The Convergence of Media
and Mobile Communications . Convergence The Journal of Research into New Media
Technologies . 7 (1), 34-38;
63. Noar, S.(2011). Tailored Health Communication to Change Lifestyle Behaviors. American
Journal of Lifestyle. 5(2), 112 -122;
64. NYC Media. (2017, octombrie 2017). NYCML17 Faculty Keynote: David Carroll .
Disponibil la: https://www.youtube.com/watch?v=ut8xLcgAdRY ;

50
65. O’sullivan, T. & Dutton, B. & Rayne, P. ( 1998 ). Studying the Media . New York: Hodder
Arnold ;
66. Osborne, H. (2018,18 martie). What is Cambridge An alytica? The firm at the center of
Facebook’s data breach. The Guardian , accesat la:
https://www.theguardian.com/news/2018/mar/18 /what -is-cambridge -analytica -firm-at-
centre -of-facebook -data-breach ;
67. Pasquino, G. (2002). Curs de științ ă politică . Iași:Institutul European ;
68. Petereson, A. (2016) Communciation models. Society education . 4(1). 423-433;
69. Peterson, A.(2016). Communication models . Society integration. 4, 423 -433;
70. Plasser, F. (2009 ). Television campaigning worldwide . New York: Ro utledge;
71. Radu, R.& Preoteasa, M. (2012) . Economia Mass -Media . Iași: Polirom ;
72. Sartori, G.(2005). Homo vides.Imbecilizarea prin televiziune și post gândirea.
București:Humantias ;
73. Schumpeter, J.(1975). Capitalism, Socialism, and Democracy . New York: Harper .
Disponibil la : http://es cholarship.org/uc/item/5dc3886r : 1 Martie 2020 ;
74. SCL Group.(2008). Strategic Communication . UK: Primer ;
75. Sumpter, D. (2018). Outnumbered. London: Bloomsbury Sigma ;
76. Taillard, M.( 2015 ). Persuasive communication. Reseach Gate , 3(4). 146 -172;
77. The Guardian News. (2018, aprilie 2018). Brittany Kaiser testifies before MPs , disponibil
la: https://www.youtube.com/watch?v=xZAvQzRhJ0I ;
78. The Guardian News. (2018, Iunie 6). Alexander Nix, former Cambridge Analytica CEO,
testifie s to 'fake news' inquiry , disponibil la:
https://www.youtube.com/watch?v=SqKU0gqY7oo ;
79. The Guardian. (2018, Martie 17). Cambridge Analytica whistleblower: 'We spent $1m
harvesting millions of Faceb ook profiles' . Disponibil la:
https://www.youtube.com/watch?v=FXdYSQ6nu -M ;
80. The Telegraph.(2018, aprilie 11). Highlights: Mark Zuckerberg's Congress grilling ,
disponibil la: https://www.youtube.com/watch?v=T_Jt -0b6M1w ;
81. The Washington Post. (2017). Democracy Dies in Darkness, disponibil la:
https://www.washingtonpost.com/ ;
82. United Nations Development Programme.(2002). Human Development Reports.
Disponibil la: http://hdr.undp.org/en/media/HDR_2002_EN_Complete.pdf : 1 Mart ie
2020 ;
83. Wenxiu, P. (2015). Analysis of New Media Communication Based on Lasswell’s
Model. Journal of Educational and Social Research, 5 (3). 245 – 250;

51
84. Wong, J.(2019, 18 martie). The Cambridge Analytica scandal change the world. The
Guardian , accesat la: https://www.theguardian.com/technology/2019/mar/17/the –
cambridge -analytica -scandal -changed -the-world -but-it-didnt -change -facebook .