ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE [618387]

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
BUCUREȘT I
2018

ROLUL REȚELELOR DE SOCIALIZARE
ÎN PROCESUL DE GUVERNARE
ELECTRONICĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
LECT . UNIV. DR. VRABIE CĂTĂLIN I.

ABSOLVENT: [anonimizat]

1
CUPRINS
Justificarea alegerii temei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 3
Capitolul I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 4
Administrația publică clasică versus administrația publică electronică ………………………….. ………………….. 4
Secțiunea 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 4
Definirea termenilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 4
Secțiunea a 2 -a ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 8
Tipuri de sisteme informatice de guvernare ………………………….. ………………………….. ……………………….. 8
1) Guvernul -Cetățe an (G2C) și reversul Cetățean -Guvern(C2G) ………………………….. ……………………… 9
2) Guvernul -Business (G2B) și reversul Business -Guvern (B2G) ………………………….. ……………………… 9
3) Guvernul -angajat (G2E) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 9
4) Guvernul -guvern (G2G) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 10
5) Guvernul – Întreprinderi non -profit (G2N) și reversul Intreprinderile non -profit -Guvern ( N2G) …. 10
Secțiunea a 3 -a ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 13
Prezența instituțiilor statului pe platforme de social media ………………………….. ………………………….. .. 13
Capitolul al II -lea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 18
Impactul rețelelor de socializare asupra societății contemporane ………………………….. ………………………. 18
Secțiunea 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 18
Influența rețelelor de socializare asupra vieții sociale ………………………….. ………………………….. ………… 18
1.1. Definiția rețelelor de socializare ………………………….. ………………………….. ……………………….. 18
1.2. Impactul rețelelor de socializare în diferite domenii ………………………….. ………………………….. .. 18
Efectele pozitive ale mass -media sociale asupra tinerilor ………………………….. ………………………….. …… 24
Efectele negative ale mass -media sociale asupra tinerilor ………………………….. ………………………….. ….. 24
1.3. Concluzie ………………………….. ………………………….. …………………… Error! Bookmark not defined.
Capitolul al III – lea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 25
Sisteme de guvernare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 25
 Monarhia absolută ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 26
 Monarhie constituțională ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 27
 Republica ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 27
 State directoriale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 28
 Teocrație ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 29

2
Capitolul al IV -lea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 31
Rolul rețelelor de socializare în sistemele de guvernare ………………………….. ………………………….. ………… 31
Secțiunea 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 32
Rapiditatea de propagare a unui mesaj ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 32
Capitolul al V -lea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 34
Studiu de caz ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 34
Câștigarea alegerilor de către Bara ck Obama ………………………….. ………………………….. ……………………. 34
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 56

3
Justificarea alegerii temei
Lucrarea de față are ca temă „Rolul rețelelor informatice în Administrația Publică”,
deoarece î ncă d in cele mai vechi timpuri, coborând în istorie, până la formele simple de
organizare (triburi, cnezate,voievodate) au existat conducători și un cod de legi ce asigurau buna
organizare si funcționare a acestora.
Pe măsură ce s -au constituit popoarele ,nece sitatea unei puteri cu rol organizatoric și
administrativ a devenit o condiție sine q ua non .
Factorii determinanți ce au contribuit la apariția acestei puteri au fost creșterea constantă
a populației , disensiunile ce se creau odată cu înmulțirea sa, dar și dorința de a menține
integritatea teritoriilor, medierea conflictelor.
Ulterior, această putere s -a convertit în ceea ce astăzi numim administrație publică.
În prezent, administrația este sinonim cu a conduce sau a organiza și este o activitate
eficientă ce utilizează resursele umane,financiare și materiale cu scopul obținerii unor rezultate
maxime cu eforturi minime.
Lucrarea este alcăt uită din 5 capitole și are un caracter teoretic și analitic.
Primul capitol este intitulat Administrația publică cl asică versus administrația publică
electronică, este dens și are ca subcapitole Definirea termenilor, Tipuri de sisteme informatice de
guvernare și Prezența instituțiilor statului pe platforme de social media
Cel de -al doilea capitol este intitulat Impactu l rețelelor de socializare asupra societății
contemporane cu următoarele subcapitole Influența rețelelor de socializare asupra vieții sociale ,
Impactul rețelelor de socializare în diferite domenii, efectele pozitive și negative ale mass media
sociale asup ra tinerilor.
Al treilea capitol intitulat „Sisteme de guvernare ” are caracter teoretic și prezintă toate
tipurile de guvernare : monarhie absolută, monarhie constituțională, republica, state directoriale și
teocrațiile.
Al patrulea capitol este despre rolu l rețelelor de socializare în sistemele de guvernare iar
ultimul capitol este un studiu de caz care are drept temă câștigarea alegerilor prezidențiale de
către Barack Obama.

4
Capitolul I
Administrația publică clasică versus administrația publică electron ică

Secțiunea 1
Definirea termenilor

Potrivit lui I.Alexandru, a dministrația este sinonim cu a conduce sau a organiza și este o
activitate eficientă ce utilizează resursele umane,financiare și materiale cu scopul obținerii unor
rezul tate maxime cu efor turi minime
Tot acesta sus ține că administrația publică reprezintă un sistem administrativ în cadrul
căruia exercitarea atribuțiilor de către autoritățile administrative es te supusă, direct sau indirect ,
puterii ierarhice a auto rității executive . Aceast a presupune un c ontrol prealabil asupra activității
autorităț ilor locale, un control posterior, în cadrul că ruia se poate recurge la suspendarea , anularea
sau reformarea actelor autorităților subordonate , pe motive de oportunitate fie pe motiv e de
ilegali tate, sau chiar la înlocuirea organelor locale și un control posterior în exercitarea atribuțiilor
acestora, de că tre organele ierarhice superioare.
O definiție scurtă a admin istrației publice ar putea fi: „ totalitatea autorităților
administrative exist ente într -un stat, secție sau se rviciu, care se ocupă de problemele administrative
ale unei instituții sau agent economic’’ 1
Modelul clasic de aministrație publică a fost considerat a fi cea mai bună modalitate de
organizare a sectorului public de lucru și , fără îndoială, a lucrat bine pentru o perioadă lungă de
timp.2
Modelul tradițional al administrației publice se bazează pe sistemul de natură birocratică
formulat de Max Weber . Weber a subl iniat controlul de sus în jos, de forma ierarhiei monocratice,
adică a unui sistem de control în care politica este stabilită la vârf și realizată printr -o serie de
birouri, fiecare manager și angajat raportând unui superior . Sistemul birocratic se bazează pe un

1 Alexandru, Ioan, Adm inistrație Publică, Editura Economică, București, 2001, pag. 66.
2 Bouckaert, Gerrt, Pollitt, Public Management Reform: A Comparative Analysis. Second edition,
Oxford University Press, 2004, pag.12.

5
set de reguli și reglementările care decurg din dreptul p ublic; sistemul de control este rațional și
legal.3
Conform sondajului Grupului Gartner, tranziția de la guvernarea clasică la metoda
electronică este cara cterizată de patru etape. Prima , face referire la prezența guvernului pe Internet.
După prezență , g uvernul va putea să interacționeze cu cetățenii săi prin Internet. Cea de -a doua
etapă, de intera cțiune va fi urmată de o etapă de tranzacție . În această etapă, comunicarea dintre
guvern și cetățenii săi prin intermediul Internetului este conectat ă cu livr area de servi cii publice.
În cele din urmă , din cauza livrării de servicii electronice, guvernul își va transforma organizații le
și instituții le. Primele trei etape se concent rează asupra îmbunătățirii formei de guvernare și
stabilirea unei părți din infra structura de bază. A patra etapă se concentrează pe proiectarea unei
noi forme de guvernământ .4
Administrația publică electronică se folosește de procedee tehnologice pentru a reuși să
îndeplinească buna funcționare a servi ciilor publice.
Administrația Publică Electronică poate fi definită ca și „Furnizarea sub formă electronică
a ser viciilor de bază, existente, al e administrației publice, precum și adăugarea unor servicii noi
electronice, reprezintă administrarea electronică, eAdministrare. Aceste servi cii publice
electronice, eServicii, se adaugă celor tradiționale furnizare de Administrația Publică tradițională
informatiz ată și o transformă pe aceasta î ntr-o e Administrație Publică , adică o Adminis trație
Publică electronificată”5
„Conceptul de admin istrație fie în accepțiunea sa publică , fie în c ea privată naște o serie
nesfârș ită de întrebări la care răspunsurile sunt date în maniere diferite în funcție de autori, de
perioada istorică în care au fost formulate sau de teoriile care stau la baza acest ora inclusiv în
scopurile care le determină ” .

3 B.Guy, Peters, The Future of Governing, second edition, University Press of Kansas, Kansas,
2001, pag.32.
4 Gartner,Western Europe Government Sector : IT Solution Opportunities, Gartner Group,
Stamford,2000,pag.14.
5 Vasilache, Dan, Guvernarea electronic ă. O introducere, Ed. Casa cărții de științe,Cluj –
Napoca,2 008,pag.30.

6
Complexi tatea fenomenului administrativ reiese , cu prisos ință din faptul că în mod
obișnuit , v orbim de administrație publică și privată, de administrator ș i de funcț ionari publici , care
îndeplinesc funcț ii administrative, de perso ane care pun în a plicare deciziile celor aflați î ntr-o
poziție ierarhică superioară. Pentru a găsi o trăsătură comună pentru termenul administrație este
necesar să recurgem la sensul să u original. În vechiul drept roman, ad mi nister, termen de la care
derivă administraț ia din zilele noas tre, avea sensul de a duce la îndeplinire o m isiune comandată.
În acest sens, unii reprezentanț i ai științei administrative precizează că procesul de determinare a
valori lor spre a căror realizare acți onează administrația se situează în exteriorul acț iunii acest eia.
Autoritatea , care termină valorile după care se orientează administrația nu este numai ext erioară
acțiunii administrative , dar și superioară acesteia. Fenome nul este pe deplin observabil în
administrație publică , unde valorile sunt stabil ite de organsime politice, dar și în administrația
privată , unde administratorul nu poate acționa decâ t pentru realizarea scopurilor impuse de
proprietar. Acest sistem se deg radează însă în măsura în care put erea politică nu îș i îndeplineș te
sarcinile, deoarece administra ția tinde să -și extindă competențele pentru a guverna ea însăși,
transfromându -se în guvernare de birou sau tehnocraț ie.6
Administrația publică reprezintă un sistem administrativ în cadrul căr uia exercitarea
atribuțiilor de către autoritățile administrative es te supusă, direct sau indirect, puterii ierarhice a
autorității executive. Aceasta presupune un c ontrol prealabil asupra activității autorităț ilor locale,
un control posterior, în cadrul c ăruia se poate recurge la suspendarea , anularea sau reformarea
actelor autorităților subordonate , pe motive de oportunitate fie pe motiv e de ilegalitate, sau chiar
la înlocuirea organelor locale și un control posterior în exercitarea atribuț iilor acestora, de că tre
organele ierarhice superioare.
1.Organele puterii executive (Președintele, Guvernul și Ministerele)
2.Autoritățile administrației publice locale (Consilii județene, consilii locale, primării)
Cele două componente ale administrației publice sunt:
1.Executivul – ( adoptarea actelor administ rației de autoritate pentru organizarea executării, dar și
executarea în concret a legii)

6 Vida, Ioan, Puterea executivă și administrația publică, ed. a II -a,Editura Cordial Lex,Cluj –
Napoca,2012, pag.74

7
2.De prestare de servicii publice (se iau toate măsurile pentru o bună funcționare a serviciilor
publice). Sunt încheiate actele juridice și executate anumite operațiuni tehnico – materiale.
Administrația publică se manifestă în toate sferele vieții sociale, ea având conexiuni și
legături cu multe componenete ale societății.
Principii le fundamen tale care stau la baza adminis trației publice sunt:
În primul rând principiul legalității . Aici, acțiunea administrației public e este subordonată
legalității ș i, de aceea, aceasta trebuie întemeiată în temeiul legii. “Actele administrative, care sunt
acte individuale, trebuie făcute n umai în baza și în cadrul dispozițiilor stabilite mai înainte pe cale
generală și imp ersonală de către legiuitor ” .7
Actul administrativ este principalul instrument de realizare a administrației publice și este
un act unilateral. Încercând să evite exces ul de putere, decidentul nu poate face decât atât cât îi
permite legea, în exercitarea competenței sale de alegere. Tot în baza acestui principiu, este pusă
la dispoziție o acțiune în justiție, pentru un mai bun control al legalității.
Al doilea principiu este cel al proporționalității . Încalcarea principiului reprezintă o
libertate de acțiune depășită, sau altfel spus, o utilizare excesivă a puterii politice. Trebuie, astfel,
adaptate mijloacele de realizare la finalitatea urmarită.
Al treilea principiu este al permanenței și continuității în asigurarea interesului general.
Prin satisfacerea intereselor generale, publice, este menținută o orfine publică si un echilibru
social. Administrația publică trebuie să fie continuă, promptă si energică pentru o re prezentare cât
mai bună a statului.
Mai exi sta următoarele patru principii:
 Principiul subordonării administrației interesului general
 Principiul motivării
 Principiul transparenței
 Principiul egalității în fața administrației 8

7 Profiroiu, Alina, Bazele administrației publice, Editura Economică, București,2005,pag.77
8 Profiroiu, Alina, Știința administra tivă,Editura Economică, Bucurști,2007,pag.11

8
Secțiunea a 2 -a
Tipuri de sisteme informatice de guvernare

Harris definește E -guvernarea ca o modalitate pentru guverne să utilizeze cele mai
inovatoare tehnologii informatice , în special pe Internet , pentru a ofer i cetățenilor și
întreprinderilor un acces mai convenabil la toate informații le și servicii le guvernamentale . E-
guvernarea prezintă un impuls extraordinar pentru a avansa în secolul 21 cu o calitate superioară,
rentabilă, servicii guvernamentale și o mai bună relația între cetățeni și guvern .9
Sorin Burlacu consideră că î n sensul cel mai larg guvernarea electronică înseamnă
oferirea de către stat, bazându -se pe banii publici, către beneficiari a unora dintre serviciile sale
publice și sub formă electronică, prin folosirea tehnologiei informației și comunicațiilor ș i, în
special, a Internetului.
Interesul international pentru e guvernare este sporit în special in Uniunea europeană, în
America ș i statele din Asia de est si d e sud , state care alocă fon duri însemnate și se construiesc
strategii și planuri de acțiune detaliate pent ru im plenentarea eServiciielor ș i E g uvernării , cu
rezultate pozitive care fac acțiunea ireversibilă , și e serviciile de neînlocuit . 10
Pentru a se realiza guvernarea electronică se folosesc platforme suport pentru activități
colaborative care în principiu cu prind următoarele funcționalități
 Partajarea informațiilor , astfel încât acestea să fie disponibile tuturor participanți lor la un
proces colaborativ ;
 Realizarea în colaborare de documentații , inclusiv în format multimedia;
 Urmărirea proiectelor ce se află în derulare, folosind aplicații software dedica te
managementului prin proiecte;
 Susținerea videoconferințelor ;
 Managementul documentelor electronice și mesageria electronică atât în interiorul cât și
în exeteriorul instituției publice;
 Managementul grupu rilor de lucru, utilizând procedeuri de lucru securizate.

9 Blake, Harris, E -governance, http ://www.iadb.org, 2000
10 Burlac u, Sorin , Guvernare Electronic ă, Tritonic Books, București, 2013, pag.101 -103

9
Procesele colaborative sunt coordonate prin intermediul unui server care gestionează
bineînțeles într -o bază de date id eile generate de către participanții care utilizează stații locale ,
folosi nd metode participative variate , cum ar fii brainstorming -ul . Avantajul major este acela că
ideile sunt anonime , iar fluxul de informații este liber. Datele sunt apoi preluate și centralizate în
cadrul unui flip -chart și ierarhizate în vederea l uării decizii lor.11
Unul dintre cele mai imp ortante aspecte ale e -guvernării este modul în care aceasta adu ce
cetățenii și întreprinderile mai aproape de guvernele lor. Există opt tipuri diferite de sistem e de e-
guvernare: Guv ernul -Cetățean (G2C); Cetățean -Guvern (C2G) ; Guvern -Business (G2B);
Business -Guvern (B2G); Guvernare -Guvern (G2G); Guvern -Întreprind ere Nonprofit (G2N);
Întreprindere Nonprofit -Guvern (N2G); și de la Guvern la angajat (G2E)12.
Astfel:
1) Guvernul -Cetățean (G2C) și reversul Cetățean -Guvern (C2G)

Exprimă relația dintre administrația publică și cetățeni. Relația se referă și la informațiile
cerute de către cetățean sau transferul unui document oficial cetățeanului.

2) Guvernul -Business (G2B) și reversul Business -Guvern (B2G)

Inițiativele privind tranzacțiil e electronice cum ar fi achiziți ile electronice și dezvoltarea
unei piețe electronice pentru achizițiile guvernului ; efectuarea de licitații pentru guvern prin
licitație electronică .

3) Guvernul -angajat (G2E)

Îmbunătățirea eficacității și eficienței , pentr u a el imina întârzierile în procesare și pentru a
îmbunătăți satisfacția și păstrarea angajaților și de asemenea , adoptarea celor mai bune practici

11 Burlacu, Sorin , Guvernare Electronic ă, Tritonic Books, București, 2013, pag.110
12 Blake, Harris, E -governance, 2000

10
comerciale în domeniul guvernării în domenii precum managementul lanțului de aprovizionare,
managementul fin anciar și gestionarea cunoștințelor.

4) Guvernul -guvern (G2G)

Îmbunătățirea eficacității și eficienței , pentru a el imina întârzierile în procesare și pentru a
îmbunătăți satisfacția și păstrarea angajaților și de asemenea , adoptarea celor mai bune practici
comerciale în domeniul guvernării în domenii precum managementul lanțului de aprovizionare,
managementul financiar și gestionarea cunoștințelor.

5) Guvernul – Întreprinderi non -profit (G2N) și reversul Intreprinderile
non -profit -Guvern (N2G)

Guvernul furniz ează informații și comunicate organizațiilor nonprofi t, partidelor politice și
organizațiilor sociale, Legislativ ul, etc.

Din categoriile de mai sus, putem rezuma acest lucru : E-guvernarea t rebuie să se
concentreze asupra relații lor dintre consumator și guvern: Cetățean -guvern, Business -Guvern ,
Guvern – Întreprindere non -profit, guvern -guvern și de la Guvern la angajat. În primul rând,
cetățean -guvern se referă la acordarea de servicii pentru uz pe rsonal. Aceste servicii includ licența
și autorizarea vână torii, pescuitului, și privilegiile de conducere. În al doilea rând, relația între
companii și guverne se referă la serviciile consumate de antreprenori, întreprinderi și corporații,
cu scop comercial (profit sau nonprofit). Acestea includ declarații de în registrare, obținerea de
licențe de afaceri, asistență cu locația site -ului și obținere de informații privind forța de muncă. In
cele din urma, Guvern – Înreprindere non -profit, guvern -guvern și guvern -angajat se referă la
coordonarea și cooperarea intre ag enție și angajații și îmbunătățirea serviciilor în interiorul sau

11
exteriorul guvernului . Acestea includ cererile de călătorie, cereri de cumpărare, procesarea
salarizării, transferurile de fonduri interguvernamenta le și aplicații de poziție, etc .13
Tabel 1
Articole Informații Comunicare Online Tranzacție
G2C și
G2G Cereri de informații ale unei firme
sau ale cetățeanul ui în ceea ce
privește impozitele,
licențe de afaceri, registre,
legi, programe politice,
responsabilitățile administrative,
etc. Cereri de informații și
discuții privind
aspectele
administrative
procese și
produse; comunicare
cu politicieni, cu
autorități
etc. Livrarea online a
serviciului
și postarea
rezultatelor;
vot electronic,
furnizarea
soluție i online și
participarea online,
etc.
G2B și
B2G Cereri de informații ale unei firme
sau ale cetățeanul ui în ceea ce
privește impozitele,
licențe de afaceri, registre,
legi, programe de afaceri,
politica afacerilor, responsabilități
administrative etc. Cereri de informații și
discuții privind
aspec tele
administrative
procese pentru afaceri
și produse;
comunicare
cu politicieni,
autorități,
etc. Livrarea online a
serviciului
și postarea
rezultatelor;
tranzacțiile electronice
ale
contabilității , e-audit,
e-procurement,
e-cumpărături,
etc.
G2G Schimbu l de informații
între diferite autorități
și diferite nivele ierarhice , în ceea ce
privește administrativitatea Informațiile sunt
schimbate
între diferi te autorități Flux de lucru inter –
organizațional
și schimbul de date,
politica de schimb și

13 W’ O Okot -Uma, Rogers, Electronic Governance: Re -inventi ng Good
Governance,Commonwealth Secretariat, City of westminster, 2000,pag.120

12
acte și legi, realizare politică , date,
proiecte sau
programe, informații de fundal
ale decizii lor etc. și diferite niveluri
ierarhice ; forumuri de
discuții;
comunicare în
negociere
și luarea deciziilor;
interacțiune
cu privire la acte și legi
administrative,
proiecte sau programe
etc. soluție online,
informații
și gestionarea
cunoștințelor,
etc.
N2G și
G2N Schimbul de informații
cu privire la actele administrative,
politica administ rativă, date ,
registre, legi, politice
programe, informații de fundal
ale decizii lor etc. Informațiile sunt
schimbate
între diferite
organizații
și agenții; forumuri de
discuții;
comunicare în
negociere
și luarea deciziilor;
interacțiunea în
domeniul
administrativ
acte Fluxul de lucru intra –
organizațional,
și schimbul de politici
și soluții , date,
informații
și cunoștințe
management, etc.
G2E Schimbul de informații
în ceea ce privește lucrările și
performanță, personal
politică, date și notificări pentru
managementul carierei și
dezvoltarea guvernului
angajați, etc. Informațiile sunt
schimb ate
între diferite
departamente
sau persoane;
forumuri de discuții; Fluxul de lucru
interpersonale și
schimb de p olitic ă
personală și soluție,
date,
infor mații și
cunoștințe

13
comunicare în
negociere
și luarea deciziilor;
interacțiunea cu
privire la lucrări de
performanță etc. management,
participare
online, etc.
Caracteristicile tipurilor de E -Guvernare . 14

Secțiunea a 3 -a
Prezența instituțiilor statului pe platforme de social media

În România, utilizarea internetului în 2014 a fost de 47,7%. Dintre aceș ti cetățeni, 67%
(sau 36,3% din populația totală) accesează în mod regulat rețelele sociale. În ziarul Capital din
data de 11 octombrie 2016, ANCOM (Autoritatea Națională Administrare și Reglementare în
Comunicare) raportează că gradul de acoperire a internetului de pe telefonul mobil a atins 95% la
mijlocul anului 2016. Internetul mobi l a ajuns la 14,8 milioane de conexiuni, respectiv 75%
acoperire la 1 00 de locuitori, adică cu până la 10 % mai mult decât în iunie 2015. In medie traficul
lunar pentru fiec are conexiune s -a dublat aproape de la primul semestru al anului 2015, de la 0,33
GB la 0,63 GB, potrivit ultimelor date statistice privind piața de comunicații electronice în
România, pub licată de ANCOM . 15
În urma studiilor realizate de către Vasile Gher gheș și Liliana Cismariu s -au identificat
următoarele aspecte:
a) Ministerul Apărării Naționale utilizează în mod predominant imagini și videoclipuri
pentru a îi ține la curent pe urmăritorii săi cu activitățile sale. Site -ul este bine structurat, prezintă
informații utile pentru populație și conține o secțiune dedicată activității media (comunicate de
presă, echipa de comunicare etc.). În partea de jos a paginii, acesta oferă link -uri utile către alte

14 Zhiyuan Fang, Ph.D, International Journal of The Computer, The Internet and Management,
Vol. 10, Nr.2, 2002, pag. 1 -22
15 Burcea, C., I. Hârțescu. Manual de utilizare a social media în administrația publică. Granturile
SEE. 2014

14
instituții interne sau externe și prezintă unele logo-uri care fac legătura cu celelalte platforme
sociale folosite, adică Facebook, Twitter și YouTube. Pe Facebook, Ministerul Apărării Naționale
are o creștere constantă a număr ului de aprecieri datorate postă rilor informative constant e
(aproximativ 4 -5 postă ri / zi). Înregistrează videoclipuri de la evenimente sau exerciții militare și,
în același timp, trimite felicitări pentru diferite ocazii, etc. Personalul ministerului nu a postat
sondaje și nici nu a răspuns la comentariile de pe pagină în timpul interva lul analizat. Pe Twitter,
are postări constante despre cele mai r ecente știri din domeniu apărării naționale. Postările de pe
Twitte r diferă de cele de pe Facebook, în timp ce pe YouTube, instituția nu are nicio activitate
pentru aproape un an.16
b) Ministe rul Afacerilor Interne dispune de un site bine organizat în care sunt descrise atât
ministerul, cât și echipa de comunicare. Aceasta prezintă ultimele știri despre activitățile
ministerului (vizite, decizii, evenimente etc.) precum și legăturile cu alte pl atforme sociale folosite
(Facebook, Twitter, YouTube și Instagram). Pe Facebook, numărul d e adepți este în creștere,
postă rile sunt informative și le oferă publicului posibilitatea de a cunoaște membrii ministerului și
de asemenea activitățile pe care le d esfășoară. În perioada an alizată, ministerul nu a făcut postările
de sondaje și nu a răspuns la comentariile de pe pagină. Pe Twitter, a u fost postă ri aproximativ
similare cu cele de pe Facebook; dar nu posta cu acelaș i lucru . Numărul de postări like este scăzut
(aproximativ 2 aprecieri / post are), ei nu primesc comentarii, dar fiecare postare are un link către
site. Pe canalul YouTube , activitate a înregistrată este de 1 -4 postă ri / săptămână; videoclipurile
prezintă ministrului participarea la diferite ev enimente publice, întâlniri și declarații de presă.
Ministerul are 481 abonați la canalul său (30 -140 vizionări / video). Pagina In stagram diferă de
tipul de postă ri existente, deoarece se concentrează pe transmiterea de imagini semnificative din
activităț ile desfășurate sau din diverse momente aniversare etc. Fotografiile au multe aprecieri
(mii) și chiar comentarii . Numărul postărilor este de 3 -4 ori pe săptămână.
c) Ministerul Turismului are un sit e bine organ izat, dar, spre deosebire de ministerul
precedent, se concentrează pe imagini în loc de texte. Acest lucru îl poat e expune la riscul de a nu
fi foarte atra ctiv din punct de vedere vizual . Site -ul are mai multe icoane care se leagă direct de
alte platforme folosit e. Cu toate acestea, plasarea lor la sfârșitul paginii nu este o strategie bună.

16 Nicolescu, I. A. ,A. Mirica. “Social Media in Romanian Public Administration – Case Study:
National Institute of Statistics”, in Romanian Statistical Review Supplement. 2015. pag. 147 -157.

15
În plus, icoanele nu sunt aranjate, apar dezordonat . Nu toate platformele ut ilizate au o legătură pe
site; Instagram și Twitter lipsesc. Pe Facebo ok, există aproximativ 3 -4 postă ri / zi, în ceea ce
privește even imentele org anizate în toată țara, destinate promovării României. Numărul de adepți
este crescut datorit ă înregistrării constante. Postă rile au o vizibilitate sporită, cu peste 150 like-uri
/ post, zeci de comentarii și aproximativ 15 -30 redistribuiri. Min isterul nu a făcut -o post -electorale
în perioada analizată, dar, în funcție de subiect, a oferit 1 -2 răspunsuri la comentariile de pe pagină.
Mesajele de pe Twitter nu sunt la fel de constante ca cele de pe Facebook și au ca subiect
promovarea diferitelor orașe din România. Fiecare post are este însoțită de cel puțin un hashtag
care conține cuvinte cheie. Pe canalul YouTube, ministerul nu a postat deloc de când a fost preluat
de noua echipă. Instagramul său a fost închis , în timp ce pe Google+ nu a avut nic io activitate în
timpul perioadei de observare. 17
d) Ministerul Agricul turii și Dezvoltării Rurale are bine organizat site -ul cu un conținut
bogat în informații și multe fotografii semnificative ale activităților sale și evenimente lor
organizate. S ite-ul co nține o legătură cu platforma Facebook. Pagina Facebook prezintă diferite
informații publice, precum și legi, proiecte și schimbări. Fiecare postare oferă un link către site.
Nici ministerul nu a postat sondaje, însă a răspuns la comentariile de pe pagină în intervalul de
timp analizat.
e) Site -ul Ministerului Afacerilor Externe este bine struct urat, informația este organizată în
categorii, fiind mai ușor de identificat. Cele mai recen te știri sunt în mijlocul paginii și mesajele
de importanță majoră sunt afișate în partea de jos a paginii (cum ar fi zonele care trebuie evitate
din cauza anumitor pericole). În colțul din dreapta -jos al paginii , există linkuri către alte platforme
sociale, care indică cele mai recente postări Facebook, Twitter, YouTube și F lickr. Pe Facebook,
numărul de like -uri primite de pagina este, de asemenea, în acest caz, în creștere. Mesajel e sunt
constante și includ informații utile, cum ar fi sesiuni, evenimente, concursuri, zile internaționale
etc. Varietatea din conținut atrage n umărul de adepți. În perioada analizată, ministerul nu a postat
sondaje și nu a răspuns la comentariile de pe pagină. Pe Twitter, postă rile sunt constante,
aproximativ 1 -2 postă ri în fiecare zi, relativ la fel ca cele de pe Facebook, și ele se concentrează
pe informații. Pe YouTube, videoclipurile sunt postate cam o dată / de două ori pe săptămână, cu

17 Stoian, C . E. The Discourse of Tourism and National Heritage: A Contrastive Study from a
Cultural Perspective. Newcastle upon Tyne: Cambridge Scholars Publishing , 2015

16
maxim 100 de vizionări / video, care conțin comunicate de presă pe diverse teme. Pe Flickr,
ministerul prezintă imagini de la diverse evenimente, întâlniri de la numeroase vizite, ședințe etc.
Numărul de adepți în acest caz este relativ scăzut.
f) Ministerul Mediului are un site web bine structurat, care furnizează informații adecvate
pentru public. Site -ul prezintă, de aseme nea, acțiuni diferite , probleme de mediu și detaliile
diferitelor măsu ri luate în acest domeniu. N u există legături cu platformele sociale, dar există
legături utile cu alte ministere, plasate la partea de jos a paginii. Pagina de pe Facebook a
ministerului conține informații despre noi reg ulamente, vizite și comunicate de presă. Informațiile
nu sunt postate foarte constant – o singură dată pe zi sau chiar o dată la două până la trei zile.
Numărul de like -uri a fost în creștere; totuși, această cr eștere nu a depășit 50 de urmăritori în
perio ada observată,iar numărul de aprecieri este de până la 100 / post. Pe parcursul perioadei de
timp studiate nu au fost observate sondaje și răspunsuri la comentarii pe această pagină.
g) Ministerul Consultării Publice și Dialogului Social are un site web b ine structurat pe
categorii, în care știri, comunicate de presă, dar și o serie de docum ente utile sunt prezentate. Site –
ul oferă publicului posibilitatea de a participa la dezbaterile online lansate de instituție. Nu există
legături directe către alte pla tforme sociale sau legături către alte instituții. Pe pagina Facebook,
postările su nt constante, zilnice și bine centrat e pe subiect. Acestea includ fotografii ale întâlnirilor
oficiale, sesiunilor , etc. Cetățenii sunt invitați în mod constant la dialog, s trategie care are ca scop
prezentarea transparenței ministerului. În general, ministerul răspunde la comentariile cetățenilor.
Postările de pe Facebook sunt în deplină concordanță cu secțiunea "Știri" a site -ului.
h) Ministerul Dezvoltării Regionale, Admi nistrației Publice și Fondurilor E uropene are un
site care este organizat în categorii și prezintă cel e mai recent e știri în partea sa centrală, fiind ușor
de vizualizat. În plus, oferă posibilitatea de semnare a petițiilor online. În partea de jos a pagin ii,
există patru icoane care se leagă de altele platforme sociale utilizate pentru a informa și a comunica
cu cetățenii. Postările de pe pagina de Facebook sunt zilnice; uneori postarea se realizează de două
ori pe zi și oferă informații privind vizitele o ficiale, deciziile, regulamentele etc. Nu primesc multe
aprecieri – aproximativ 20 de persoane / post, și nici nu au multe distribuiri – aproximativ 10 -12
distribuiri. Pe Twitter, postările sunt similare cu cele de pe Facebook, deoarece ele sunt
sincroniza te, fiecare post are este însoțit ă de o fotografie semnificativă pentru subiect ul prezentat.
Pe Twitter, există și un link direct către site. Deși ministerul are un canal pe YouTube, în timpul

17
monitorizării nu a fost înregi strată nicio activitate . Același l ucru a fost observat și pentru Flickr,
există un cont, dar nimic nu a fost postat .
i) Ministerul Tineretului și Sportului deține un sit e organizat pe categorii, furnizarea de
informații utile publicului. Informații despre competiții, sport , Jocurile Olimp ice etc. sunt de
asemenea prezentate pe site. Aceasta include c hiar o întrebare de sondaj. S ite-ul web al
ministerului nu are nici o legătură cu alte platforme utiliza te. Mesajele de pe Facebook sunt însoțit e
de fotografii și, chiar, de un link către site -ul web. Sunt postate concursuri actuale, olimpiade
sportive, vizite oficiale, comunicate de presă sau diverse articole din presă, articole care se
concentrează asupra sport ului românesc.
j) Ministerul Transporturilor utilizează cele mai numeroase platform e de comunicare în
mediul online. Site -ul este bine organizat în categorii și include icoane care se leagă direct de
celelalte platforme folosite, Facebook, Twitter, YouTube, Instagram, Pinterest, Flickr și Google+.
Mesajele de pe Facebook sunt informative și au maxim 130 de persoane care apreciază . Inst ituția
nu răspunde la comentarii . Pe Twitter, mesaje le sunt sincronizate cu cele de pe Facebook, dar nu
au un număr mare de aprecieri . Pe YouTube, nu s -a înregistrat nicio activitate în perioad a de
monitoriz are. Pe Instagram sunt imagini de la diferite evenimente , dar postă rile nu sunt zilnice și
nu au un nivel ridicat de aprecieri . Deși ministerul are un cont de Pinterest, nu are urmăritori . Pe
Flick r, imaginile sunt aceleași ca pe Instagram, dar nu există activitatea semnificativă î nregistrată,
având doar un urmăritor . În Google+, nu a exist at nicio activitate înregistrată în ultima lună, iar
ministerul are doar 20 d e persoane care îl urmăresc pe această platformă.
k) Ministerul Finanțelor Publice are un site bine organizat pe categorii , informațiile fiind
ordonate în funcție de importanța acestora. Cel mai importante categorii sunt vizibile, ușor de
identificat în părțile centrale ale paginii. S ite-ul prezintă comunicate de presă, informații publice,
precum ș i link -uri utile pentru acesta . Deși există referințe la două platforme utilizate – Facebook
și Twitter – nu pot fi accesate direct de pe site. Mesajele de pe Facebook sunt informative și
constante, o dată pe zi. Numărul de aprecieri pe Facebook este î n creștere . Pe Twitter, postările
sunt sinc ronizate cu cele de pe Facebook și conțin doar text și nici o fotografie. Nu există răspunsuri
la postări, comentarii sau aprecieri.

18

Capitolul al II -lea
Impactul rețelelor de socializare asupra societății contemporane

Secțiun ea 1
Influența rețelelor de socializare asupra vieții sociale

1.1. Definiția rețelelor de socializare
Conform lui Aveseh, r ețelele de socializare sunt o platformă unde oamenii discută
problemele și opiniile lor. Rețelele de socializare sunt instrumente care permit oamenilor să
împărtășească sau să schimbe informații, idei, imagini, videoclipuri și chiar mai mult între ele
print r-o anumită rețea.
Tot acesta susține că r ețelele de socializare joacă un rol vital în transformarea stilul ui de
viață al oamenilor. Acestea includ site-uri de social networking și bloguri u nde oamenii pot pur și
simplu să se conecteaze unul cu celălalt. De la apariția acestora , site -uri de socializare precum
Twitter și Facebook au devenit instrumente cheie pentru știri . Aceste site -uri au devenit rutina de
zi de zi a oamenilor. Rețelele de socializare au fost definit e în principal ca „instrumente electronice
relativ necostisitoare, accesibile pe scară largă care facilitează pe oricine să publice și să acceseze
informații ”.18

1.2. Impactul re țelelor de socializare în diferite domenii

1.2.1. Impactul asupra educației

Waq as vorbește despre impactul pe care rețelele de socializare îl are asupra educației.
Acesta afirmă că 90% din elevi folosesc rețele sociale , conform cercetărilor anterioare . Tehnologia
a demonstrat o dezvoltare rapidă prin introducerea unor dispozitive de comunicații de mici

18 Aveseh, Asough, Social Media and Ethics – The Impact of Social Media on Journalism Ethics,
Center for International Media Ethics (CIME), 2012

19
dimeniuni care pot fi utilizate pentru accesarea rețelelor sociale oricând și oriunde , aceste gadget –
urile includ computere de buzunar, laptop -uri, iPad -uri și chiar telefoane mobile simple (care
suportă internetul) etc . Rețelele de socializare au crescut calitatea și rata de colaborare a elevi lor.
Cu ajutorul mediilor sociale, elevii pot cu ușurință comunica sau împărtăși rapid informații cu alți
elevi de exemplu, pe diverse site -uri sociale precum Facebook, Tweeter și Instagram etc.19
Din tabelul de mai jos rezultă că internetul a fost utilizat pentru respondenții din India
pentru trimiterea de mesaje și navigarea pe internet cu 33% și 26%, respectiv . Acest ea sunt
principalele două motive pentru utilizarea Internet ului, adică poșta și navigația . Doar 17% au
raportat ca site -urile de socializare motiv ul principal pentru utilizarea Internetului. Alții au folosit
Internetul pentru descărcarea de conținut, achiz iționarea de bunuri online, studierea și citirea
cărților electronice . 20

Tabel 2
Scopul utilizării internetului
Procentajul utilizatorilor
Mail 33%
Navigare 26.8%
Discuții 18.7%
Rețele de socializare 17%
Altele 4.5%
Total 100%

19 Waqas Tariq, Madina Mehboob, M.Asfandyar Khan, FaseeUllah, The im pact of Social Media
and Social Networks on Education and Students of Pakistan, IJCSI International Journal of
Computer Science Issues, Vol.9, nr.3, 2012, pag.407 -409.
20 Dr. M. Neelamalar &P. Chitra, New media and society: A Study on the impact of
socialn etworking sites on indian youth, Dept. of Media Sciences, Anna University Chennai, India,
2009. pag. 125 -145

20
Folosirea socia l media în educație 21
Efectul pozitiv al social media asupra educației :
1. Mulți dintre studenții care nu sunt interesați în mod constan t în clasă ar putea simți că
pot exprima gândurile lor cu uș urință pe social media .
2. Profesorii pot pos ta pe social media despre activități le din clasă, evenimente școlare,
teme la domiciliu , ceea ce est e foarte util pentru ei .22
3. Marketingul din social media este important în carieră . Accesul la social media oferă
ocazia pentru ca educatorii să utilizeye interne tul pentru productivitate . 23
Efectul negativ al Social Media asupra educației
1. Prima preocupare cu privire la efectul negativ al social media este modul de distragere
a atenției studenți lor prezenți în clasă. Profesorii nu își pot da seama care studenți sun t atenți în
sala de clasă .
2. Una dintre cele mai mari probleme ale rețelelor de socializare din România est e
problema de confidențialitate, cum ar fi postarea de informații personale pe aceste site -uri.
3. În unele cazuri, au existat numeroase informați i inadecvate care ar putea conduce elevii
pe pantă greșită . Din cauza mediului social, studenții își pierd capacitatea de a s e implica în
comunicarea față în față.
4. Mulți dintre bloggeri și scriitori au greșit informații le pe site -urile sociale care pot
conduce sistemul de învățământ la eșec.
1.2.2. Impactul social media asupra afacerilor
Social media este noua zonă interesantă în marketing care include afaceri, organizații și
branduri, care ajută să se creeze știri, să adune prieteni, să facă legături și să facă urmăritori .
Afacerea utilizează social media pentru a spori o organizație performant ă în diverse moduri, cum
ar fi realizarea afacerilor obiective, creșterea vânzărilor anuale ale organizației. Social media oferă

21 Dr. M. Neelamalar &P. Chitra, New media and society: A Study on the impact of
socialnetworking sites on indian youth, Dept. of Media Sciences, A nna University Chennai, India,
2009. pag. 125 -145
22 http://www.schooliseasy.com/2014/02/social -media -in-the-classroom/
23 http://www.edudemic.com/how -students -benefit -from -using -socialmedia/

21
avantajul că este o platformă de comunicare care facilitează comunicarea în două direcții între o
compan ie și deținătorii de acțiuni . 24
Afacerile pot fi promovate prin diverse rețele de socializare. Multe din organizații
promovează afacerea lor prin acordarea de publicitate în rețelele de socializare pentru a atrag e
utilizatori sau clienți finali . Clienții pot să se conecteze și să interacționeze cu mediul de afaceri pe
mai multe nivel uri prin utilizarea mijloacelor oferite de aceste rețele de socializare. Dacă o
organizație are un bran d, social media poate ajuta această organizație pentru a dezvolta brandul
existent și a oferi companiei o publicitate cât mai adecvată . Cu ajutorul rețelelor de socializare se
poate promova organizarea lor.
Efectul pozitiv al social media asupra afacerilor
1. Social Media ajută la înțelegerea mai bună a audienței după prefe rințele și opiniile
acestora .
2. Ajută afacerea pentru activități promoționale.
3. Site-urile de rețele sociale aj ută la crearea de noi cliențil prin furnizarea de facilități utile.
4. Ajută la îmbunătățirea înț elegerii pieței și la creearea unui business dincolo de vânzarea
produselor,serviciilor doar într -o zonă anume .
5. De asemenea, contribuie la creșterea gradului de conștientizare a mărcilor și al brandului
cu puțin i bani sau fă ră buget .
Efectul negativ al social media asupra afacerilor
1. În mediul de afaceri , mass -media și rețelele de socializare nu sunt în întregime fără risc
deoa rece mulți dintre fani și urmăritori sunt liberi să -și exprime opinia asupra unei anumite
organiz ații, comentariul negativ poate duce organizația la eșec.
2. Multe dintre marile organizații au căzut victime hackerii lor.
3. Strategia greș ită a brandului on -line poate dă una companie i.
4. Să te implici în Social Media e consumatoare de timp. Ca organi zație, trebuie atribuită
o persoană pentru a completa întotdeauna paginile și profilul cu informație semnificativă .
5. Majoritatea companiilor au difi cultăți în măsurarea rezultatelor publicității din rețelele
de socializare.
1.2.3. Impactul social media asupra societății

24 https://www.business2community.com/social -media

22
Așa cum toți suntem conștienți de mass -media, care are un enorm impac t asupra societății
noastre. Multe site -uri media de socializare sunt cele mai populare pe web, iar u nele site -uri media
de socializare au transformat modul în care oam enii comunică ș i socializează pe internet. R ețelele
de socializare oferă ocazia oamenilor să se reconecteze cu vechi i lor prieteni, colegi . De asemenea,
îi ajută pe oameni să facă prieteni noi, să împărtășească conținut, imagini, înregistră ri audio,
videoc lipuri între ei . Social media, de asemenea a modificat stilul de viață al unei societăți.
Efectele pozitive ale social media asupra societății
1. Social Media ajută să se întâlnească persoane care nu s-ar fi întâlnit î n afara forumurilor
de social media.
2. De asemenea, ajută la împărtășirea ideilor din colo de limitarea zonele geografice .
3. Oferă ocazii deschise tuturor scriitorilor, autorilor și bloggeri lor să se conecteze cu
clienții lor .
4. Un alt efect pozitiv al site -urilor de socializare este că unesc oamenii pe o platformă
imensă pentru atingerea unor obiective specifice. Acest lucru aduce rezultate pozitive de schimbare
în societate.
5. Social media oferă conștientizare în rândul capaniilor din societate , articole publicitare,
promoții care aj ută societa tea să fie la curent cu informație curentă .
Efectele negative ale social media asupra societății
1. Unul dintre efectele negative al e social media este că aceasta îi face pe oameni
dependenți. Oamenii petrec mult timp înăuntru site -urilor de re țele sociale care pot să devieze
concentrarea, concentrându -se asupra sarcinii particulare.
2. Social Media poate afecta cu ușurință copiii, motivul este uneori că oamenii fac schimb
de fotografii, videoclipuri pe suporturi media care conțin violență și l ucruri negative care pot afecta
comportamentul copiilor sau al adolescenților.
3. De asemenea, poate exista abuzul de publicare a infomațiilor confidențiale aparținând
oamenilor .
4. Minciunile sociale, cum ar fi cele familiale, slăbesc legătura în famili i și oamenii petrece
mai mult timp conectându -se la oameni noi.
5. O ameni i folosesc imaginile sau videoclipurile lor în rețelele de socializare ce pot
încuraja hackerii să le folosească în profile false .

23
1.2.4. Impactul social media asupra tinerilor

În prezent, mass -medi a socială a devenit un nou instrument cool pentru implicarea tinerilor.
Viața de zi cu zi este postată pe rețelele de soc ializare. În ultimii ani s -a observat că tinerii sunt în
contact numai cu prietenii și grupurile lor din școli și f acultăți . Dar în prezent, tinerii nu sunt în
contact numai cu prietenii , dar și cu oameni necunoscuți prin intermediul rețelelor de socializare ,
mesagerie instantă etc. În întreaga țară, adolescenții folosesc frecvent webul, telefoane le mobile,
jocuri le online pentru a comunica și a aduna informații reciproce. Conform sondajului din
California , tabelul de mai jos arată modul în care influențează mediile sociale sănătatea
comportamentală a adulților din California .25

Tabel 3
Tip Exemplu Tineri ce folosesc s ocial media național
Mesagerie text Caracteristică a
telefoanelor mobile 75% din tineri dețin un telefon mobil
88% din telefoanele deținute de tineri
au această caracteristică
72% din toți tinerii folosesc mesajele
text
Rețele de socializare Facebook, My space 73% din toți tinerii au folosit o rețea de
socializare
Site-uri cu video online Youtube.com 63% din tinerii online se uită la video –
uri pe aceste site -uri
Site-uri de jocuri SecondLife.com 61% din tinerii online se joacă jocuri
online incluzând cele de tip multiplayer
Blogging pe rețele de
socializare dar și pe alte
platforme Caracteristică
facebook sau
myspace 52% din tinerii online au comentat la
diferite articole de blog.

25 Ghulam Shabir,Yousef Mohammed Yousef Hameed,Ghulam Safdar, Syed Mohammed Farooq
Shah Gilani,”the impact of social media on Youth: A case study of Bahawalpur City, Asian Journal
of Social Sciences & Humanit ies Vol. 3(4). 2014. Pag 45 -66

24
Utilizarea social media de către tineri 26
Efectele pozitive ale mass -media sociale asupra tinerilor
1. Social media ajută tinerii să ră mână conectați unul cu altul.
2. Informațiile utile pot fi schimbate prin intermediul site -urilor.
3. Site-urile de rețele sociale pot permite adolescenților să găsească susține re online c e
poate lipsi în relații le tradiționale , în spe cial pentru adolescenți .
4. Într-o perioadă cri tică de dezvoltare, tinerii caută pe rețelele de socializare consiliere și
informație.
5. Tinerii se pot uita la mediile sociale pentru a obține răspunsuri lega te de obiectivele lor
de carieră.

Efectele negative ale mass -media sociale asupra tinerilor
1. Astăzi nu este clar cine sunt "străinii" în spe cial în domeniul social media.
2. Răpirea, uciderea, jafurile pot fi ușor efectuate din cauza împărtășirii detaliilor despre
mediile sociale.
3. Există multe cazuri înregistrate în secția de poliție unde adulții vizează copii mici și le
ademenesc pentru a îi întâlni.
4.În general, tinerii pierd mult timp pe site -urile sociale sau pe chat, care, de asemenea
produc e efecte negative asupra stării lor de sănătate.
5. Unele bloguri inutile influențează foarte mult tineretul . Ele devin violente și pot prolifera
unele acțiuni necorespunzătoare.

26 Lenhart A, Purcell K, Smith A., & Zickuhr K. Social media & mobile internet use among teens
and young adults. Pew Internet & American Life Project website:
http://www.pewinternet.org/Reports/2010/Social -Media -andYoung -Adults.aspx 2010

25
Capitolul al III – lea
Sisteme de guvernare

Guvernarea se referă la un complex public și / sau procesele de coordonare, coordonare și
reglementare private st abilite și desfășurate în scopuri sociale (sau colective) unde puterile sunt
distribuite între multiple agenți i, conform regulilor formale și informale.
Sistemele de guvernare sunt dezvoltate și aplicate la un sistem cu o gamă largă de obiecte
în societa tea modernă, în scopuri de modelare, de guvernare și de reglare a unor astfel de obiecte.
Gama de "obiecte" variază de la naturale, tehnice, și biomedicale (structuri genetice, biotehnologii,
părți ale corpului, viață și m oarte) la organizare și cultură (inclusiv relațiile de gen, cunoștințele
științifice, construcțiile abst racte umane, cum ar fi banii, datorii și obiecte sacre (clădi ri, zone,
animale), printre altele.
Sistemele de guvernare reprezintă baza pe care trebuie să o facem precum și reforma,
interpreta rea, implementarea și aplicarea regulilor și politicilor cu privire la domenii de politică și
reglementare în viața socială. Agenții – atât direcționarea sistemelor de guvernare, cât și subi ectul
pentru ei – pot fi diverși : "actori politici" (pa rtide, state, organe guvernamentale internaționale),
economice (companii private, alianțe de afaceri și asociații), organizații non -profit, ONG -uri,
grupuri și asociații de oameni de știință și alți experți, la nivel local , comunități, rețele s au orice
entitate socială care conduce activitățile de decizie, guvernare, coordonare, reglementarea,
alocarea resurselor etc.
Având în vedere obiectele contrastante ale sistemelor de reglare (și diversitatea
comportamentului uman și a materialului și contextele soc io-culturale legate de obiecte le a
guvernării), nu este surprinzător faptul că aranjamentele prezintă o mare variabilitate, în special în
relația lor specifică cu obiectele reglementării , apariția unor forme hibride de coordonare și
reglementarea în societ atea contemporană.
Limitele publi c-privat au deveni t neclare , unde interesele de afaceri, precum și ONG -urile
au început din ce în ce mai mult a se implica în guvern (și în unele cazuri considerate mai
importante decât agenții guvernamentali), și în cazul în care într -o legătură cu multă putere și
suveranitate de dezvoltare s -au schimbat în sus la organismele supra -naționale, în jos până la nivel
regional și local; în afară de mai mulți agenți din societatea civilă.

26
Diverse părți interesate, "Cetățeni or ganizaționali" și noua politică a "democrației
organice" sunt parte integrantă a unei tr ansformări majore a contemporan ilor, aranjamente de
guvernanță și, în general, "politică democratică". Interesele de afaceri și ONG -urile, precum și alte
asociații non -profesionale și comunitățile au venit să joace roluri c heie în modelarea, influențarea,
proiectarea și stabi lirea mecanismelor de guvernare .
O instituție de guvernare combină "fapte" sociale cu "fapte" materiale (biologie umană,
mediu, timp și spațiu, co ndiții "naturale") – cu diferitele lor tipuri de cauzalitate și "logică". Acest
lucru este evident în cazul sisteme lor socio -tehnice; de exem plu, în cazul unei hidrocentral e.
În procesele de guvernare, operațiunile nu se realizează numai pe obiectele car e urmează
să fie reglementate, dar și pe actorii din structura de guvernare care urmează să se desfășoare în
funcțiile de guvernare, reglementare și dezvoltare. Regulamentul se extinde de obicei și la cei care
primesc sau urmează să utilizeze obiectele (de exemplu bunurile și serviciile) sistemelor de
guvernare.

 Monarhia absolută

Monarhia absolută a fost considerată de mult timp forma esențială a statului modern
timpuriu de către istorici și sociologi istorici. Este adesea privită ca o etapă intermed iară într-un
lanț de dezvoltare de la un stat feudal bazat pe patrimonialism, la o stare "în care nobilii și
instituțiile reprezentative au multe puteri, la monarhia absolută care a eradicat aces te puteri pentru
a se înălța pro eminent și, în sfârșit, la consti tuțional și forma birocratică a statului în secolele al
XIX-lea și al XX -lea.
A fost necesară o revoluție liberală pentru ca unele monarhii absolute s ă devină
constituționale, și să se fi schimbat provenind din influențe exterioare sau din schimbări socia le și
economice mari .

27
 Monarhie constituțională

Un monarh constituțional într -o democrație parlamentară este un simbol ereditar sau șeful
statului (care poate fi un împărat, rege sau regină, prinț sau marele duce) care îndeplinește în
principal rolu ri reprezentative și civice, dar nu exercită funcții executive sau puterea de elaborare
a politicilor.
Monarhiile constituționale se găsesc în părți ale Occidentului în Europa (de exemplu în
Belgia, Olanda și Suedia), în Japonia și Malaezia, și anterior î n Nepal. Monarhiile cvasi –
constituționale se regăsesc și ele în unele state arabe, deseori acestea nu se încadrează într -o
practică autentică democratică.
Monarhia constituțională este adesea asociată cu o istorie a guvernării britanice și încă
există în 16 tărâmuri federale unde continuă monarhul britanic a fi șeful statului. În afara Regatului
Unit, regina este reprezentată de un vice -rege, anume guvernatorul general, care acționează în locul
monarhului și care servește ca șef de stat de facto .
Un monarh constituțional, poate oferi continuitate și stabilita te, oferă un reprezentant
unificator al partidului stat și consolideză legitimitatea democratică cu alte surse de autoritate,
inclusiv autori tatea religioasă tradițională , în unele cazuri. În unele împr ejurări, reținerea sau
restaurarea unei monarhii ereditare poate reasigura cheie și își câștigă sprijinul pentru tranziția
democratică. Cu toate acestea, succesiunea ereditară este un mod nedemocratic de a alege lideri,
iar unii susțin că un monarh constit uțional, reprezintă în mod necesar valori nedemocratice. În
unele cazuri, în funcție de istorie, monarhia poate fi compromisă prin asocierea cu un fost regim
nedemocratic, sau monarhul poate fi o figură care divizează , mai degrabă decât una care unifică .

 Republica

Republica recunoaște și garantează drepturile inviolabile ale persoanei, atât ca individ cât
și în grupuri sociale în care personalitatea umană este exprimată. Republica se referă la obligațiile
fundamentale ale politicilor, solidaritatea econom ică și socială.
Toți cetățenii au demnitate socială egală și sunt egali în fața legii, fără distincția dintre sex,
rasă, limbă, religie, opinie politică personală și conditii sociale. Este datoria Republicii de a
înlătura obstacolele economice sau economi ce, caracterul social care constrânge libertatea și

28
egalitatea cetățenilor împiedicând dezvoltarea completă a persoanei umane și a persoanei eficiente
la participarea tuturor lucrătorilor la organizarea p olitică, economică și socială a țării.
Republica re cunoaște dreptul tuturor cetățenilor de a lucra și promovează condiții le care
fac acest drept eficient. Fiecare cetățean are datoria, în funcție de potențialul personal și individual ,
pentru a efectua o activitate sau o funcție care contribuie la progresul material sau spiritual al
societății.

 State directoriale

Democrația, care înseamnă literalmente „regula poporului” , este un termen care a fost
inițial sinonim cu un sistem politic în care cetățenii au exercitat puterea prin vot direct pe toate
chesti unile legate de statul lor. Democrațiile moderne, în sensul politic (cu criteriul unui sistem de
guvernare) pot fi împărțite în: democrațiile parlamentare -cabinet (parlamentarism); democrațiile
prezidențiale (prezidențialismul); și democrațiile parlamentar e-prezidențiale. Cu toate acestea,
există țări cu sisteme politice atât de diferite față de celelalte încât nu aparțin niciunora dintre
tipurile menționate mai sus. De exemplu, sistemul politic din Elveția este o democrație regizorală
(democrație reprezent ativă) sau o democrație directă, și reprezintă o soluție politică unică în lume a
democrațiilor tradiționale.27
Funcționalitatea acestui sistem de democrație directă este legată, în primul rând, de
participarea larg definită a cetățenilor și actorilor politi ci la luarea deciziilor statului, cantoanelor
și comunelor.
În primul rând, democrația directă facilitează participarea cetățenilor la luarea deciziilor
directe pe probleme politice. Chiar și entități le politi ce care nu fac parte din structura guvernului
sunt implicate în luarea deciziilor cu privire la procesele politice. Ca atare, cetățeni i trebuie să
conștientizeze că sunt responsabili pentru deciziile luate la urne.
În al doilea rând, fiecare entitate politică își poate formula cu succes propriile cer eri. Chiar
și inițiative le și referendumuri le care au șanse de succes de la început; cu toate acestea, acestea au
o contribuție politică și pot influența indirect modelarea opinii publice.

27 Meyer, T. Was ist Demokratie? Eine diskursive Einführung, Wiesbaden 2009

29
În al treilea rând, democrația directă se caracterizează printr -o tendință puternică de a
ajunge la compromisuri și ia în considerare opinia publică. Pentru politicieni, acest sistem
presupune a fi în conta ct constant cu societatea lor, de teama de a avea loc o inițiativă populară
neprevăzută. În special, aceasta oferă o șansă minorităților să -și forțeze sugestiile și politicile spre
realizare.
În al patrulea rând, în sistemul democrației directe, deciziile politice sunt acceptate pe scară
largă de toți jucătorii din scenele politice, economice și sociale. Deciziile poli tice făcute într -un
referendum sunt, fără îndoială, mai populare în rândul publicului decât deciziile care sunt forțate
de politicieni.
În al cincilea rând, o democrație directă îndeplinește două funcții importante ale sistemului
în procesul de luare a de ciziilor : funcția de comunicare politică și funcția de socializare politică .
Prima funcție este legată de numeroasele entități politice implicate într -un proces
decizional. Aceasta duce la o situaț ie în care se face referire la cunoașterea politică într -o societate
la un nivel mai înalt decât în sistemele politice care se bazează pe o democrație reprezentativă.
Este, de asemenea, legată de eforturile de compromis și implică o gamă completă de legături
politice și sociale prin care se schimbă informații.
La rândul său, socializarea politică implicată în participarea la democrația directă
consolidează unele legi democratice de bază (cum ar fi respec tul pentru argumentele fiecărui
adversar politic ). 28
Exemple de țări ce funcționează în prezent cu acest sis tem de guvernare: Elveția și San
Marino .

 Teocrație
Termenul teocrație înseamnă c redință în guvernare prin divina orientare, o formă de regim
în care religia sau credința joacă rolul dominant. Aceasta denotă astfel o unita te politică guvernată
de către divinitate sau de către oficiali considerați a fi divini ghidați .

28 Vatter A., Danaci D. Mehrheitstyrannei durch Volksentscheide? Zum Spannungsv erhältnis
zwischen direkter Demokratie und Minderheitenschutz, “Politische Vierteljahresschrift”, nr. 51
(2), pag. 205 –222. 2010.

30
Cuvântul teocrație provine din limba greacă theokratia. Componentele cuvântului su nt
theos, "god" și kratein, " a conduce", de aici, de " Dumnezeu conduce " sau de "guvern a lui
Dumnezeu."
Conceptul de teocrație a fost conceput pentru prima oară de către Isto ricul evreu Flavius
Josephus. Încercarea de a explica cititorilor neamurilor organizația și sistemul politi c al comunității
evreiești a durat mult timp, Josephus contrastează teocrația c u alte forme de guvern, cum ar fi
monarhia, oligarhia și republicile: "Legiuitorul nostru [Moise] nu îi pasă de nicio formă de
guvernare , dar a ordonat guvernulu i nostru să fie ceea ce, prin expresia unui străin, poate fi numită
teocraț ie [theocratia], pri n atribuirea autorității și puterii lui Dumnezeu și prin convingerea tuturor
oamenilor de a avea o considerație față de el, ca autor al tuturor lucrurilor bune "(Iosif 1737).
Puține concepte s -au schimbat mai radical în timp decât conceptul de teocrație.
Au fost cunoscute teocraț iile oameni lor vechi, precum în Egipt și Tibet, unde au fost
reprezentați regi și chiar au întrupat dumnezeirea. (În Egonia faraonică, regele a fost considerat o
figură divină sau semidi vă condamnată în mare parte de preoți.) Și ac esta a fost cazul civilizațiile
americane timpurii, cum ar fi Maya șii, Toltecs, Aztecii și Natchez. În islam, comunitatea stabilită
de profet ul Muhammad (c. 570 -632) în Medina (622 -632) a fost o teocrație în care Muhammad a
servit atât ca temporal și condu cător spiritual.
Cele mai mari și cele mai cunoscute teocrații din istorie au fost califatul Umayyad (661 –
750) și califatul Abbasid timpuriu ( a doua mare dinastie musulmană, 750 -1258), în care stat ul și
religia au fost strâns legate între ele; Imperiul bizantin, în care împăratul era capul bisericii; și
statele papale (Stati Pontificii) în timpul Evului Mediu, în care Papa a fost conducătorul într -un
sens civil și spiritual. 29
Viața civilă a Genevei s -a bazat pe ascultarea tota lă a lui Dumnezeu.
Exemple de țări ce au aspecte teocratice în prezent: Andorra, Republica Islamică a Iranului,
Regatul Arabiei Saudite, Orașul Vatican.

29 Clarkson, Frederick.Eternal Hostility: The Struggle between Theocracy and Democracy.
Monroe, ME: Common Courage Press, 1997. pag. 342 -343.

31
Capitolul al IV -lea
Rolul rețelelor de socializare în sistemele de guvernare

Rezultatele cercetărilor au identificat existența rețe lelor sociale ca un numitor comun și
anume unul important în cazurile în care diferiți actori s -au reunit pentru a face față în mod eficient
problemelor și dilemelor legate de resursele naturale. S -a demonstrat chiar că rețelele sociale pot
fi mai importan te decât existența unor instituții formale pentru aplicarea eficientă și respectarea
reglementărilor de mediu. Cu toate acestea, toate rețel ele sociale nu sunt create egal . Dimpotrivă,
structura relațiilor (adică topologia) unei rețele sociale poate avea u n impact semnificativ asupra
comportamentului actorilor. Acest lucru are în mod clar implicații asupra capacităților actorilor de
a gestiona provocările legate de mediu. Această revizuire urmărește să adauge o mai mare precizie
la cunoștințele inițiale și ipotezele în curs referitoare la impactul pozitiv al rețelelor sociale asupra
procese lor și rezultatelor guvernării.
S-a demonstrat că se pot identifica diferențe semnificative în ceea ce privește procesele de
guvernare și rezultatele în rețelele care se confruntă cu diferențe structurale în ceea ce privește
densitatea relațiilor, gradul de coerență, interconectivitatea subgrupurilor și gradul de centralizare
a rețelei. În plus, revizuirea arată că niciuna dintre aceste caracteristici structur ale nu prezin tă un
efect pozitiv asupra proceselor de importanță pentru guvernanța resurselor și că favorizarea unei
caracteristici ar putea avea loc în detrimentul alteia. Astfel, evaluarea nivelului cel mai favorabil
și combinarea diferitelor caracteristici ale rețel ei, în care se obțin cele mai multe efecte pozitive de
guvernare, î n timp ce efectele negative sunt reduse la minimum, prezintă o provocare cheie în ceea
ce privește cercetarea și guvernanța . 30
Rolul rețelelor de socializare în sistemele de guvernare este acela de a realiza conectarea
actorilor cu populația într -un mod cât mai rapid, cât mai sigur și bineînțeles cu un cost cât mai
redus.

30 Stoica, Eduard Alexandru, Antoniu Gabriel Pitic, Florin Marius Martin, The Impact of e –
Government on the Economy in the Context of Improving the Costs, Revista economică,București
10/2013; 65(3):73.

32
Secțiunea 1
Rapiditatea de propagare a unui mesaj
Din 1950, fluxurile de informații au fost în centrul cercetării știin țifice. Până la apariția
internet ului la sfârșitul anilor 90, aceste studii s -au bazat pe rețelele tradiționale de socializar e
offline.
În zilele noastre, informațiile sunt disponibile în mod constant pe internet, î ntre prieteni,
cunoștințe, membri de fam ilie, colegi și chiar persoane necunoscute. Contextul variază precum
știri locale sau mondiale, fapte generale și științifice, citate, preferințe personale etc. Acest schimb
de informații larg nu ar fi posibil fără un mediu comunicativ subiacent, cum ar fi internetul.
Informațiile care circulă în astfel de scheme – împreună cu caracteristicile, proprietățile și impactul
– au fost subiectul mai multor studii.
Pentru a explica cât mai simplu rapiditatea de propagare a unui mesaj numai pe Facebook
o să arăt o statistică cu numărul de utilizatori ai acestei rețele sociale .
Figura 1

33
”Numărul de utilizatori activi ai Facebook în milioane” 31

Această statistică arată o cronologie a numărul ui mondial de utilizatori activi lunari pe
Facebook din 2008 pâ nă în 2018. Începând cu primul trimestru al anului 2018, Facebook avea
2.19 miliarde utilizatori activi lunar. În al treilea trimestru al anului 2012, numărul utilizatorilor
activi din Facebook a depășit un miliard, făcând u-l prima rețea socială ce a atins această valoare
vreodată . Utilizatorii activ i sunt cei care s -au conectat pe Facebook în ultimele 30 de zile.
Platforma este, de asemenea, cea mai populară rețea socială din întreaga lume.
Mai multe informații despre rapiditatea de propagare a unui mesaj am oferit în studiul de
caz referitor la câștigarea a legerilor de către Barack Obama și anume cum s -a folosit de toate
rețelele de socializare pentru a ajunge mesajul său foarte rapid la populație.

31 https://www.statista.com/statistics/264810/number -of-monthly -active -facebook -users –
worldwide/

34

Capitolul al V -lea
Studiu de caz
Câștigarea alegerilor de către Barack Obama

I. Cum a devenit Barack Obama președinte
Scopul acestei lucrări este de a prezenta modul în care Administrația Obama a folosit s ocial
media pentru a câștiga alegerile prezidențiale din 2012. Într -un efort de a re laționa acest fenomen
atât la comunicare, cât și la societate, voi lega două teorii la context: difuzarea și încadrarea.
Societatea ar trebui să aibă grijă de premisa acestui subiect din trei motive.
Primul motiv este că președintele Obama a fost primul c andidat din istoria americanilor
care a folosi t platformele digitale pentru a influența poporul american la nivel macro.
Al doilea este despre utilizarea mediilor sociale ce a schimbat drastic procesul de
comunicare politică.
Iar al treilea este despre f aptul că fiecare cetățean trebuie să fie conștient de modul în care
pot fi utilizate mediile sociale pentru a realiza schimbările progresive.
Pentru a oferi o perspectivă asupra modului în care a fost folosită difuzarea și încadrarea
în timpul procesului de comunicare politică, am analizat și cercetat conținutul public al
Administrației Obama pe mai multe conturi și site -uri media sociale, printre care: Whitehouse.gov
și BarackObama.com. Din acest conținut, am format concluzii prin disecarea utilizării de către
Administrație a limbii, alegerilor de cuvinte, temelor, tonurilor, tehnicilor și strategiilor.
Barack Obama este unul dintre cei mai iubiți președinț i din istoria modernă a SUA. I se
datorează o mare parte din acest succes conț inutul ui de pe social m edia.
II. Ce face Barack Obama pe social media :
Fostul președinte este în prezent cea de -a treia persoană pe Twitter, cu peste 98,2 milioane
de urmăritori. Unul dintre postăr ile sale cele mai recente a fost o fotografie cu soția lui Michelle,
după ce a câști gat al doilea mandat, care a fost văzut de aproape un milion de ori.

35

Figura 2

„Încă patru ani” 32

III. Cum a folosit Obama marketingul Twitter
În timpul campaniei sale prezidențiale din 2008, Obama s -a bazat pe Twitter pentru a se
prezenta pe sine și pr oiectele sal e. El și -a folosit propriul tag @ BarackObama, pentru a vorbi
despre diverse probleme cum ar fi războiul din Irak.
Obama a reușit pe Twitter să demonstreze că poate fi folosit ă aceasta platformă pentru a
introduce și a populariza o marcă. Anga jamentul consecvent, așa cum a procedat și cu serviciul lor

32 https://twitter .com/barackobama/status/266031293945503744

36
de implicare automată în Twitter, a făcut atât de mult pentru a atrage atenția asupra politicii sale
specifice.
Continuarea Twitter -ului în președinția sa d upă ce a devenit președinte, Obama a fol osit
contul oficial Twitter @POTUS. Toate tweeturile sale au f ost arhivate de pe @ POTUS44. Ca
amuzament, contul a fost creat doar în timpul celui de -al doilea mandat. Obama însuși a făcut un
comentariu amuzant asupra acestui fapt .
Figura 3

„Buna, Twitte r! Sunt Barack. Pe bune! De șase ani aici, mi -au dat în sfârșit propriul cont” 33

În 2010, Obama a devenit primul președinte care a trimis personal un tweet. A folosit contul
oficial de Twitter a l Crucii Roșii Americane.

Figura 4

“Președintele Obama a apăsat butonul de tweet. A fost primul său tweet ”

IV. Cum Obama a folosit YouTube și marketingul video

33 https://twitter.com/potus44/status/600324682190053376

37
În timpul alegerilor, echipa lui Obama a creat un canal YouTube dedicat, unde au încărcat
o mulțime de videoclipuri care să explice acțiunile întreprinse . Aceste videoclipuri au oferit mai
multe detalii despre platformele sale de campanie. În plus, echipa a postat interviuri în care Obama
a vorbit despre poziția sa în chestiuni precum legea federală privind transparența cheltuielilor .
Figura 5

„Barack Oba ma despre legea federală privind transparența cheltuielilor ” 34
Videoclipurile au fost organizate în playlisturi care acoperă subiecte diferite. Acest lucru
a facilitat găsirea unui conținut specific pe canal.
V. Crearea de sprijin public prin marketing video
Pe lângă campaniile serioase de campanie, echipa lui Obama a încărcat mult conținut cu
ușurință, ca un videoclip despre el, care îl imită pe Al Green.

34 https://www.youtube.com/ watch?v=WYgDAmtrcJQ

38

Figura 6

„Obama cântă o melodie de Al Green” 35
Videoclipul a atras aproape 5 milioane de viz ionări și a ajutat la stabilirea lui Obama drept
o figură mai relatabilă, spre deosebire de alți candidați. Echipa a încurajat, de asemenea, publicul
să facă videoclipuri în sprijinul candidaturii sale. "Crush on Obama" de Amber Lee Ettinger și Key
of Awes ome Productions a fost cel mai popular dintre aceste videoclipuri create de utilizatori.
Acesta este un exemplu al eficacității conținutului generat de utilizatori, deoarece a generat o sumă
imensă de sprijin pentru Obama. Cântecul a fost peste tot online când a ieșit!

VI. Utilizarea YouTube pentru promovarea politicilor
Administrația Obama a folosit YouTube și marketingul video online pentru a -și prezenta
declarațiile de politică publică. Numai în 2015, Casa Albă a încărcat mai mult de 400 de
videoclipuri p e canalele YouTube și Vimeo. Aceasta a inclus Obama acordând un interviu lui
Steve Grover YouTube în 2010, unde a răspuns întrebărilor din partea publicului.

35 https://www.youtube.com/watch?v=y6uHR90Sq6k

39
Figura 7

”Interviul cu președintele Obama” 36
Interviul de o jumătate de oră a fost vizionat de un milion de telespectatori și a ajutat la
clarificarea unor declarații de politică pe care le -a făcut în timpul alegerilor.
În 2014, administrația sa a organizat un Summit al creatorilor YouTube la Casa Albă.
Unii participanți not abili au fost: Michael Stephens, c reatorul canalului YouTube VSauce.

VII. Cum a folosit Obama Facebook pentru campaniile sale
Echipa de campanie a lui Obama a început să își construiască prezența în Facebook în
2007, odată cu lansarea paginii sale oficiale.

36 https://www.youtube.com/watch?v=0pqzNJYzh7I

40

Figura 8

”prima pagina de facebook oficială a lui Barack Obama” 37

VIII. Studiu de caz Barack O bama
Echipa a creat conturi Facebook suplimentare pentru soția sa Michelle, candidatul
vicepreședintelui Joe Biden, precum și zece alte conturi, printre care: Veteranii lui Obam a Femeile
pentru Obama, Afro -americani pentru Obama . Aceste conturi au fost folosite pentru a ajunge la
anumite grupuri de alegători.
IX. Crearea de sprijin prin partajarea conținutului
Fostul președinte a angajat și co -fondatorul Facebook, Chris Hughes, pent ru a-și dezvolta
strategia de social media. Obama a promovat folosirea Facebook pentru oferta sa de realegere din
2012, folosindu -l pentru a încuraja tinerii să voteze. Echipa sa a dezvol tat o aplicație Facebook
care s -a uitat în lista de prieteni a suport erilor pentru a găsi alegători mai tineri. Echipa a cerut apoi
suporterilor să facă schimb de conținut online cu acești alegători. Mai mult de 600.000 de suporteri
au răspuns la apel, trimițând conținut la peste 5 milioane de contacte.

37 https://www.facebook.com/barackobama/

41
În timpul președinț iei sale, Obama a continuat să folosească Facebook -ul pentru a ajunge
la public. În 2016, el a devenit primul președinte care a intrat live pe site, chiar înainte de ultima
sa adresă de stat a Uniunii. Ceea ce Obama dezvoltă prin marketingul social media d upă cum arată
acest studiu de caz social media, utilizarea eficientă de către acesta a diferitelor platforme media
sociale care au contribuit foarte mult la oferta sa prezidențială. Marketerii pot învăța m ulte lucruri
din exemplul său: i mportanța înființăr ii unei persoane distincte, iar acest aspect este o lecție pe
care reușita l ui Obama a evidențiat -o. Obama a prezentat întotdeauna ca o persoană plăcută și
accesibilă în timpul campaniilor. Echipa lui a asigurat că va duce acea persoană la prezența socială
a mass -media. Obama a mers mai departe și a adus personalul în funcția de președinte, folosindu –
l pentru a atrage sprijin pentru politicile sale. Pentru a -și consolida personalitatea, Obama a
asigurat că a rămas autentic pe social media . De exemplu, el posta tweet -uri la fel ca orice alți fani
ai sportului.

Figura 9

”Președintele Obama postând mesaje ca orice fan al baseball -ului”38
Urmărind exemplul său , creând o identitate cu care se po ate simți în largul său publicul,
acest luc ru i-a determinat pe alegători să se conecteze mai ușor cu acea persoană pe social media.
Distribui rea în interesul publicului țintă este o modalitate eficientă de a consolida imaginea
persoanei respectiv e.

38 https://twitter.com/potus44/status/790236602584948736

42

X. Democrația participativă
Social media creează un nou dialog politic . Ea ia puterea mesageriei politice departe de
modelul mass -media și o plasează ferm în discursul public peer -to-peer. În anii 1950, sociologii
Lazersfeld și Katz au propus un model de comunicare în două etape. Modelul lor a propus ca
zonele de opinie să n u fie formate prin intermediul informațiilor directe din mass -media, ci prin
interacțiunile individuale cu liderii de opinie care au fost asemănătoare în demografia, interesele
și factorii socio -economici cu cei pe care aceștia le -au influențat. Cu alte cu vinte, liderii de opinie
sunt cei cu care vă conectați în rețelele sociale, cum ar fi familia, prietenii, colegii și membrii
grupului de interese comune. După cum vă va spune orice agent de publicitate, publici tatea pe
bază de cuvinte cheie – o recomandare de la cineva în care aveți încredere – este cea mai puternică
formă de persuasiune.
Social media creează mai multe nivele de încredere bazate pe relații. Socia l media permite,
de asemenea, ca informațiile și opiniile să călătorească în rețele, cum ar fi râuri într -un iaz,
amplificând ideile și permițând fiecărei persoane să participe ca lider de opinie prin producția și
distribuția mass -media, nu doar prin consumul pasiv.
În alegerile din 2012, 30% dintre utilizatorii online declară că au fost rugați să voteze prin
intermediul rețelelor sociale prin intermediul familiei, al prietenilor sau al altor conexiuni de rețea
socială, 20% au încurajat în mod activ pe alții și 22% au luat decizia atunci când au votat. Există
o mulțime de dinamică socială care influ ențează opiniile și comportamentele oamenilor. De la
validarea socială , la familiaritate care se transformă în acceptare, rețelele sociale și capacitatea d e
a lega peer -to-peer, supraîncarcă tipul de mișcare auto -organizatorică a campaniei lui Obama care
a însămânțat prin folosirea strategică a social media.
XI. Agenția individuală
Folosirea din ce în ce mai mare a presei sociale demonstrează oamenilor puterea pe care o
au ca indivizi pentru a face diferența , crescând atât agenția individuală cât și cea colec tivă. Grupul
lui Obama a apelat la acest sentiment sporit de abilitare politică pentru a genera sprijin în
răspândirea cuvântului, încurajarea altor alegători și strângerea de fonduri.
Mesageria socială și mesajele text creează oportunități de implicare i ndividuală care se
simt personale. Personalul încurajează participarea; participarea creează proprietatea. Prin

43
încurajarea contribuției prin donații mici, prin intermediul rețelelor sociale și a telefoanelor mobile,
în loc să se concentreze pe strategia t radițională a donatorilor mari, campania lui Obama a reușit
să ridice aproape 1 miliard de dolari, fără a menționa amploarea capitalului social.
XII. O campanie de meme -uri
Rapiditatea mijloacelor de comunicare socială creează canale instant pentru meme – o ide e
sau un simbol – să se țină și să se răspândească rapid. Meme -urile devin un eveniment cultural
dominant; acestea încadrează sau chiar suprascrie alte mesaje. Campania lui Romney a fost
afectată de lipsa înțelegerii atât a acestui fenomen, cât și a fluidi tății canalelor media de pe Internet.
Cel mai notabil meme a fost remarca "legături pline de femei" care a început pe Twi tter și
a devenit imediat viral pe mai multe rețele de social media, inclusiv conturile de parodie Tumblr,
Twitter și Facebook.
XIII. Utilizarea datelor mari
Un aspect final al succesului social al campaniei Obama provine din sofisticarea crescândă
a colectării datelor online. Putem echivala recoltarea de date cu prezențe online mari, cum ar fi
Google sau Amazon, dar nu sunt singurele date despre utilizatorii miniere. Abilitatea de a colecta
și analiza date la scară largă a permis echipei Obama să modeleze comportamentele și să
coordoneze și să vizeze comunicațiile bazate pe acestea.
Ei ar putea, de exemplu, să prezică care tipuri de persoa ne ar putea fi convinse prin care
forme de cont act și conținut. Birourile din cadrul campaniei Obama au clasat liste de apeluri în
ordine de convulsivitate, permițându -le să prezică comportamentele donatorilor și să mobilizeze
voluntari pentru a scoate oam enii să voteze, în special în statele critice.
XIV. Probleme strategice ale strategiei media sociale inteligente
După cum arată alegerile din 2012, social media nu mai este "noua frontieră interesantă"
pentru campania electorală. Social media este o formă nor mală și centrală de comunicare cu
proprietăți distincte diferite de abordările tradiționale ale mass -media. Obama a stabilit bara pentru
viitoarele campanii, însă mass -media socială și structurile rețelei ar trebui să primească o atenție
serioasă în strate gia mediatică, fie că e vorba de politicieni, organizații, branduri sau inițiative de
serviciu public.

44

XV. Concluzie
Analizând teoriile difuzării și încadrării într -un context modern, acest lucru ne ajută să
înțelegem mai bine aplicabilitatea acestora în procesul de comunicare politică. Fără îndoială,
societatea ar trebui să aibă grijă, deoarece alți candidați care vor candida la birou în viitor ar
beneficia de încorporarea difuzării și încadrării în strategiile lor de campanie electorală.
După cum știm, încadrarea și difuzarea prin intermediul rețelelor sociale s -au dovedit a fi
strategii de comunicare esențiale pentru a asigura realegerea lui Obama în funcția de președinte în
2012. Cred că , dacă administrația Obama nu ar fi folosi t rețelele sociale pent ru alege rile
prezidențiale din 2012, ar fi pierdut. Din motivele de mai sus, mass -media sociale au asigurat trei
beneficii tangibile: vizibilitatea, donarea sporită și au permis folosirea subliminală a fricii pentru
a dezbate strategiile lui Romney atunci când este necesar.
Difuzarea mesajelor a asigu rat că milioane de americani putea u să se conecteze și să
împărtășească mesajele Administrației. Încadrarea a permis admini strației să influențeze indirect
poporul american și direct prin sloganuri liniștitoar e, limbaj inclusiv și tonuri de încredere. Și în
cuvintele președintelui Barack Obama de la unul dintre tweeturile sale de victorie în noaptea de 6
noiembrie 2012:

Figura 10

”Suntem cu toții împreună. Mulțumesc”39

39 https://twitter.com/barackobama/status/266031109979131904

45

Am realizat un chestionar cu tema „ Impactul utilizării Rețelelor de socializare asupra
eficientizării serviciilor publice din cadrul instituțiilor statului ”, care a avut ca număr de
respondenți 50 de persoane. Dintre persoanele care au participat la acest sondaj, 15 sunt bărbați și
35 femei, i ar vârsta acestora este între 19 și 53 de ani, cu o medie de vârstă de 24,6 ani.

1. Aveți acces la internet ?
La această întrebare toate persoanele chestionate au raspuns pozitiv.
2. Considerați că procesele administrative sunt eficientizate prin utiliza rea rețelelor
informatice ?
La această întrebare, 45 de persoane consideră ca procesele administrative sunt eficientizate prin
utilizarea rețelelor informatice și doar 5 persoane (3 bărbați și 2 femei) nu sunt de acord cu această
întrebare. 30%
70%Sexul respondenților
Barbați
Femei

46

3. Considera ți că utilizarea reț elor de socializare îmbunătățește comunicarea între
instituțiile statului și cetățeni ?
Doar 9 persoane (4 bărbați și 5 femei) consideră ca utilizarea rețelelor de socializare nu
îmbunătățește comunicarea între instituțiile statului și cetățeni.

4. Considerați că rețelele de socializare realizează o transparență mai mare a proceselor
administrative din cadrul instituțiilor statului ? 90%10%Considerați că procesele administrative sunt eficientizate prin
utilizarea rețelelor informatice ?
Da
Nu
82%18%Considerați că utilizarea rețelor de socializare îmbunătățe ște
comunicarea între instituțiile statului și cetățeni ?
Da
Nu

47
La această întrebare 36 de persoane consideră că rețelele de socializare realizează o transparență
mai mare a proceselor administrative din cadrul instituțiilor statului , iar 14 persoane nu sunt de
acord cu această afirmație.

5. Considerați că utilizarea rețelelor de socializare în cadrul instituțiilor statului, poate
aduce benefic ii asupra reducerii bi rocrației?
Majoritatea persoanelor (38 de persoane) sunt de acord cu această afirmație, dar 12 persoane nu
consideră ca utilizarea rețelelor de socializare în cadrul instituțiilor statului poate aduce beneficii
asupra reduceri i birocrației. 72%28%Considerați că rețelele de socializare realizează o transparență mai mare a
proceselor administrative din cadrul instituțiilor statului ?
Da
Nu

48

6. În ceea ce privește eficiența proceselor din cadrul instituțiilor statului, cum vă
considerați?
Această întrebare a avut o scară de evaluare de la 1 (Nemulțumit), la 5 (Foarte mulțumit) și a reieșit
o medie de 2,52, ceea ce rezulă ca majoritatea persoanelor chestion ate nu consideră că procesele
din cadrul instituțiilor statului sunt eficiente.

7. Cât de des ați urmărit rețelele de socializare ale instituțiilor statului, în ultimul an? 76%24%Considerați c ăutilizarea rețelelor de socializare în cadrul instituțiilor
statului, poate aduce beneficii asupra reducerii birocrației?
Da
Nu
18%
28%42%8%4%În ceea ce privește eficiența proceselor din cadrul instituțiilor statului,
cum vă considerați?
1-Nemulțumit
2
3
4
5-Mulțumit

49
Au existat 3 răspunsuri la această întrebare: niciodată, de 2 -3 ori, mai mult de 4 ori. Dintre
persoanele respondente doar 4 nu au urmărit niciodată rețelele de socializare ale instituțiilor
statului, 28 de persoane le -au urmărit de 2 -3 ori și 18 persoane le -au umărit de mai mult de 4 ori.

8. Cum apreciați relația dintre cetățeni și instituțiile statului?
Și această întrebare a avut scară de evaluare de la 1 (Slabă) la 5 (Foarte bună), cu o medie de 2.
Dintre aceștia niciunul nu consideră că relația dintre cetățeni și insituțiile statului este foarte bună.
8%
56%36%Cât de des ați urmărit rețelele de socializare ale instituțiilor
statului, în ultimul an?
Niciodată
De 2-3 ori
Mai mult de 4 ori
28%
46%24%2%0%Cum apreciați relația dintre cetățeni și instituțiile statului?
1-Slabă
2
3
4
5-Foarte bună

50
9. Cât de des utilizați i nternetul pentru a accesa informații de interes public (formulare,
forumuri, dezbateri, programe, documente, etc.)
Aceasă întrebare a avut 4 răspunsuri: Foarte des, Des, Rar, Foarte rar. Dintre acestea 14 persoane
utilizează foarte des internetul pentru ac cesarea de informații de interes public, 21 de persoane des,
14 persoane rar și doar 2 persoane foarte rar.

10. Cât de necesară considerați că este transpunerea în mediul online a serviciilor oferite
de instituțiile statului către cetățeni ?
La această î ntrebare cu scară de evaluare de la 1 (Inutilă) până la 5 (Foarte necesară), răspunsul
mediu a fost de 4.36. ceea ce arată necesitatea transpunerii în mediul online a serviciilor oferite de
instituțiile statului.
26%
43%28%4%Cât de des utilizați internetul pentru a accesa informații de interes public
(formulare, forumuri, dezbateri, programe, documente, etc.)
Foarte des
Des
Rar
Foarte rar

51

11. Ce rețele informatice folosiți pentru urmărirea activităților instituțiilor statului ?
Aceasta a fost o întrebare cu posibilitatea alegerii mai multor răspunsuri. Variantele de alegere au
fost: Site -urile oficiale ale instituțiilor, Facebook, Twitter, Aplicații smartphone, Instagram. Dintre
acestea, site -urile oficiale ale insituțiilor au fost cele mai accesate, cu 44 de alegeri, per următorul
loc situându -se Facebook cu 29 de alegeri, pe locul 3 au fost la egalitate aplicațiile smartphone și
Instagram cu 7 alegeri, iar pe ultimul loc situându -se Twitter cu doar 3 alegeri.

2%
4%
10%
24%
60%Cât de necesară considerați că este transpunerea în mediul online a
serviciilor oferite de instituțiile statului către cetățeni ?
1-Inutilă
2
3
4
5-Foarte necesară
48,90%
32,20%3,30% 7,80%7,80%Ce rețele informatice folosiți pentru urmărirea activităților instituțiilor
statului?
Site-urile oficiale ale
instituțiilor
Facebook
Twitter
Aplicații smartphone
Instagram

52
12. Nivelul de instruire (ultima inst ituție de învățământ absolvită)?
Persoanele chestionate au fost rugate să aleagă ultima instituție de invățămând absolvită, iar dintre
aceștia 14 persoane au absolvit învățământul liceal și 36 o formă de învățământ superior.

13. În prezent sunteți:
Dintre persoanele care au răspuns la acest sondaj, 30 sunt studenți, 14 persoane sunt angajate, 4
persoane sunt antreprenori, 1 pensionar și o persoană fără ocupație. 0% 0%
28%
0%
72%Nivelul de instruire (ultima instituție de învățământ absolvită)?
Fără școală absolvită
Învățământ gimnazial
Învățământ liceal
Non -universitar (școală
postliceală, de maiștri)
Învățământ superior

53

Majorit atea respondenților sunt de sex feminin, tineri și în prezent studenți. Toți
respondenții au acces la internet. Persoanele care au răspuns la acest sondaj nu sunt mulțumite de
relația între cetățeni și instituțiile statului și și -ar dori o eficiență a pro ceselor mai mare în cadrul
instituțiilor statului. De asemenea, aceștia cred ca transpunerea în mediul online a serviciilor oferite
de instituțiile statului către cetățeni este necesară.

60%28%8%2% 2%În prezent sunteți:
Student
Angajat
Antreprenor
Pensionar
Fără ocupație

54
Concluzie finală

Avant ajele rețelelor informatice sunt evidente. În primul rând, dacă vorbim despre e –
guvernare,aceasta își propune să fie mai mult orientată către client. Guvernele pot scăpa de o
grămadă de birocrație folosind calculatoare. În loc să meargă la un birou fiscal sau la un birou
municipal cetățenii pot descă rca imediat broșurile și formularele necesare, 24 de ore și 7 zile pe
săptămână direct de pe Internet.
În al doilea rând, cu e -guvernare a, administrația publică devine mai eficientă. Ambii .
oamenii și hârtia , pot fi salvate atunci când se conectează admi nistrația publică la Internet.
Procedurile și rutina sunt automatizate .
În al treilea rând, e -guvernarea face administrația publică mai modernă. Aceasta este una
dintre atracțiile majore ale guvernării. Deoarece societat ea devine din ce în ce mai mult o societate
informatică, guvernele ar treb ui să se adapteze și să devenină guverne electronice. Tendința spre
e-guvernare este apoi văzută ca parte a unui proces mai amplu de reformă a sect orului public la
nivel mondial.
Rețeaua socială principală prin car e ministere le aleg să informeze și să comunice cu
cetățenii este Facebook -ul, o platfor mă care se găsește în toate situațiile analizate . Comunicarea
este unidirecțional ă, reprezentanții in stituțiilor nu răspund la observații le lăsate de vizitatorii
paginii , ceea ce duce la un număr destul de mic de urmăritori ai paginilor oficiale ale ministerelor.
Utilizarea de platforme sociale alternative pentru Facebook este destul de limitată și se realizează
fie prin preluarea de informații de pe această platformă sau prin utilizarea inconsecventă a altor
rețele care nu sunt atât de populare printre utilizatori. În majoritatea cazurilor studiate, modul de
interacțiune cu cetățenii ar trebui îmbunătățit prin exploatarea potențialului oferit de rețelele
sociale. Asta ar asigura o mai bună transparență a guvernării, o mai bună informare și comunicare
cu implicarea mai mare a cetățenilor în procesul de luare a deciziilor de către autoritățile publice.
Pe măsură ce tehnologia c rește, social media a devenit o rutină pentru f iecare persoană,
popoarele sunt văzute dependente de acestă tehnologie în fiecare zi. În diferite domenii impactul
este diferit în funcție de oameni. Social media a crescut calitatea și rata de cola borare printre
studenți.
Utilizată în afaceri , social med ia, poate spori performanța unei o rganizații în diverse lucruri
cum ar fi îndeplinirea obiectivelor de afaceri, creșterea vânzărilor anuale ale organizației.

55
Informațiile false pot însă conduce sistemul de educație la eșec, iar într -o organizație publicita tea
greșită va afecta productivitatea. Mass -media socială poate abuza societatea invadând intimitatea
oamenilor. B loguri le inutile pot să influențeze tinerii car e pot deveni violenți și pot prolifera acțiuni
necorespunzătoare. Utilizarea social media este benefică , dar ar trebui să fie utilizată într-un mod
limitat, fără a deveni dependenți.

56
BIBLIOGRAFIE

1.Alexandru, Ioan, Administrație Publică, Editura Economică, București, 2001, pag. 66
2.Bouckaert, Gerrt, Pollitt, Public Management R eform: A Comparative Analysis. Second
edition, Oxford University Press, 2004, pag.12
3.B.Guy, Peters, The Future of Governing, second edition, University Press of Kansas, Kansas,
2001, pag.32
4.Gartner,Western Europe Government Sector : IT Solution Opportun ities, Gartner Group,
Stamford,2000,pag.14
5.Vasilache, Dan, Guvernarea electronic ă. O introducere, Ed. Casa cărții de științe,Cluj –
Napoca,2008,pag.30
6.Vida, Ioan, Puterea executivă și administrația publică, ed. a II -a,Editura Cordial Lex,Cluj –
Napoca,2012 , pag.74
7.Profiroiu, Alina, Bazele administrației publice, Editura Economică, București,2005,pag.77
8.Profiroiu, Alina, Știința administrativă,Editura Economică, Bucurști,2007,pag.11
9.Beniger, James, The Control Revolution. Technological and Economic Ori gins of the
Information Society, Harvard Univeristy Press,Cambridge, 1989
10.Blake, Harris, E -governance, http ://www.iadb.org, 2000
11. Burlacu, Sorin , Guvernare Electronic ă, Tritonic Books, București, 2013, pag.101 -103
12.Burlacu, Sorin , Guvernare Elect ronic ă, Tritonic Books, București, 2013, pag.110
13.Blake, Harris, E -governance, 2000
14.W’ O Okot -Uma, Rogers, Electronic Governance: Re -inventing Good
Governance,Commonwealth Secretariat, City of westminster, 2000,pag.120
15.Zhiyuan Fang, Ph.D, Internat ional Journal of The Computer, The Internet and Management,
Vol. 10, Nr.2, 2002, pag. 1 -22
16.Burcea, C., I. Hârțescu. Manual de utilizare a social media în administrația publică. Granturile
SEE. 2014
17.Nicolescu, I. A. ,A. Mirica. “Social Media in Romani an Public Administration – Case Study:
National Institute of Statistics”, in Romanian Statistical Review Supplement. 2015. pag. 147 –
157.

57
18.Stoian, C. E. The Discourse of Tourism and National Heritage: A Contrastive Study from a
Cultural Perspective. Newca stle upon Tyne: Cambridge Scholars Publishing , 2015
19.Urs, N.“Folosirea social media în administrația publică din România” in Revista Transilvană
de Științe Administrative.2015, pag. 124 -132.
20.Aveseh, Asough, Social Media and Ethics – The Impact of Soc ial Media on Journalism
Ethics, Center for International Media Ethics (CIME), 2012
21.Waqas Tariq, Madina Mehboob, M.Asfandyar Khan, FaseeUllah, The impact of Social Media
and Social Networks on Education and Students of Pakistan, IJCSI International Jour nal of
Computer Science Issues, Vol.9, nr.3, 2012, pag.407 -409.
22.Dr. M. Neelamalar &P. Chitra, New media and society: A Study on the impact of
socialnetworking sites on indian youth, Dept. of Media Sciences, Anna University Chennai,
India, 2009. pag. 12 5-145
23.Dr. M. Neelamalar &P. Chitra, New media and society: A Study on the impact of
socialnetworking sites on indian youth, Dept. of Media Sciences, Anna University Chennai,
India, 2009. pag. 125 -145
24.http://www.schooliseasy.com/2014/02/social -media -in-the-classroom/
25.http://www.edudemic.com/how -students -benefit -from -using -socialmedia/
26.https://www.business2community.com/social -media
27.Ghulam Shabir,Yousef Mohammed Yousef Hameed,Ghulam Safdar, Syed Mohammed
Farooq Shah Gilani,”the impact of soci al media on Youth: A case study of Bahawalpur City,
Asian Journal of Social Sciences & Humanities Vol. 3(4). 2014. Pag 45 -66
28.Lenhart A, Purcell K, Smith A., & Zickuhr K. Social media & mobile internet use among
teens and young adults. Pew Internet & Am erican Life Project website:
http://www.pewinternet.org/Reports/2010/Social -Media -andYoung -Adults.aspx 2010
29.Meyer, T. Was ist Demokratie? Eine diskursive Einführung, Wiesbaden 2009
30.Vatter A., Danaci D. Mehrheitstyrannei durch Volksentscheide? Zum Spa nnungsverhältnis
zwischen direkter Demokratie und Minderheitenschutz, “Politische Vierteljahresschrift”, nr. 51
(2), pag. 205 –222. 2010.
31.Clarkson, Frederick.Eternal Hostility: The Struggle between Theocracy and Democracy.
Monroe, ME: Common Courage Pres s, 1997. pag. 342 -343.

58
32.Stoica, Eduard Alexandru, Antoniu Gabriel Pitic, Florin Marius Martin, The Impact of e –
Government on the Economy in the Context of Improving the Costs, Revista
economică,București 10/2013; 65(3):73.
33.https://www.statista.com/sta tistics/264810/number -of-monthly -active -facebook -users –
worldwide/
34.https://twitter.com/barackobama/status/266031293945503744
35.https://twitter.com/potus44/status/600324682190053376
36.https://www.youtube.com/watch?v=WYgDAmtrcJQ
37.https://www.youtube.c om/watch?v=y6uHR90Sq6k
38.https://www.youtube.com/watch?v=0pqzNJYzh7I
39.https://www.facebook.com/barackobama/
40.https://twitter.com/potus44/status/790236602584948736
41.https://twitter.com/barackobama/status/266031109979131904