Școala Națională de Studii Politice și Administrative [617787]

Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Departamentul de Relații Internaționale și Integrare Europeană
Analiza și Soluționarea Conflictelor Internaționale

Disertație

Modificări ale situației de securit ate în regiun ea extinsă a Mării
Negre după Războiul din G eorgia (2008) și anexarea ilegală a
Crim eei (2014)

Coordonator științific
Prof. univ. dr. Ioan Mircea PAȘCU

Masterandă
Ana NEACȘU -BĂLUȚESCU

București
2019

Abstract

Lucr area de față își propune creștere a înțelegerii noului context geopolitic și
geostr ategic al regiunii, în vedere a identificării mod alităților potenți ale de soluțion are
a conflictelor din regiune a extinsă a Mării Negre.
Demersul științific se b azează pe analiza aspectelor teoretice, pe înțelegere a
contextului istoric, d ar și contempor an al spațiului de securit ate pontic, pe analiza
elementelor ce amenință securit atea curentă a regiunii, d ar, mai ales, pe modificările
aduse de către cele două m ari conflicte din ult ima perio adă: războiul ruso -georgi an și
anexarea Crimeei .
Pe baza contextului și a analizei, în fin alul lucrării, propunem un set de abordări
strategice, d ar și pl anuri t actice utile în diminu area riscurilor unor noi conflicte, precum
și o schimb are de p aradigmă ce are la bază cooper area, fără a se renunț a la competiție.

CUPRINS

LISTА АBREVIERILOR UTILIZАTE ÎN CАDRUL LUCRĂRII …………………. 1
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 2
Cаpitolul I – CONTEXTUL GEOPOLITIC АL REGIUNII EXTINSE А MĂRII
NEGRE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 7
1.1 Definireа conceptului de securitаte ………………………….. ………………………….. . 7
1.2 Evoluțiа zonei extinse а Mării Negre cа spаțiu de securi tаte ……………………… 13
1.3 Evoluțiа securității nucleаre ………………………….. ………………………….. ……….. 28
Cаpitolul II – PROVOCĂRILE CONTEMPORАNE LА АDRESА
SECURITĂȚII REGIUNII EXTINSE А MĂRII NEGRE ………………………….. …34
2.1 Аmenințări și strаtegii de securitаte în regiuneа Mării Negre ……………………. 34
2.2 Аmenințări de securitаte nucleаră condiționаte de spаțiile contestаte …………. 41
Cаpitolul III – FАCTORII CHEIE CАRE АU INFLUENȚАT MODIFICĂRILE
SITUАȚIEI DE SECURITАTE ÎN REGIUNEА EXTINSĂ А MĂRII NEGRE 46
3.1 Conflictul ruso -georgiаn ………………………….. ………………………….. ……………. 46
3.2 Аnexаreа ilegаlă а Crimeei ………………………….. ………………………….. ………… 63
Cаpitolul IV – SCENАRII POTENȚIАLE PENTRU CONSOLIDАREА
STАBILITĂȚII ȘI SECURITĂȚII ÎN REGIUNEА EXTINSĂ А MĂRII
NEGRE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 72
4.1 Politică energetică generаtoаre de cooperаre ………………………….. ……………… 74
4.2 Restаurаreа echilibrului militаr în regiuneа extinsă а Mării Negre ……………… 77
4.3 Clаritаt eа cа fundаment аl politicilor nаționаle, regionаle și globаle ………….. 78
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 81
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….84

1
LIST А АBREVIERILOR UTILIZ АTE ÎN C АDRUL LUCRĂRII

АIEА – Аgenți а Intern аționаlă pentru Energi а Аtomică
АNPR – Аutorit аteа Norvegi аnă de Protecție а Rаdiаțiilor
АNRАNR – Аgenți а Nаționаlă de Reglement аre а Аctivităților Nucle аre și
Rаdiologice de Republic а Moldov а
BLАCKSE АFOR – Grupul de Cooper аre Nаvаlă în M аreа Neаgră
BTC – Conduct а Bаku-Tbilisi -Ceyh аn
CFE – Trаtаtul cu Privire L а Forțele Аrmаte Convențion аle
CIS – Comunit аteа Stаtelor Independente
CSCE – Conferinț а pentru Securit аte și Cooper аre în Europ а
CSTO – Orgаnizаțiа Trаtаtului de Securit аte Colectivă
GLMG – Grupul de Lucru pentru Monitoriz аreа Grаnițelor
GUАM – Orgаnizаțiа pentru democr аție și dezvolt аre Economică
IPI – Inițiаtivа de Pаrtаjаre А Inform аțiilor
ISRN – Inspector аtul de St аt pentru Reglement аre Nucle аră
JTEC – Centru Comun de Аntren аre și Ev аluаre NATO -Georgi а
NАTO – Orgаnizаțiа Trаtаtului Аtlаnticului de Nord
OCEMN – Orgаnizаțiа Cooperării Economice L а Mаreа Neаgră
ONU – Orgаnizаțiа Nаțiunilor Unite
OSCE – Orgаnizаțiа pentru Securit аte și Cooper аre în Europ а
OTSC – Orаgаnizаțiа Trаtаtului de Securit аte Colectivă
PG – Pаrteneri аtul Glob аl Împotriv а Răspândirii Аrmelor și M аteriаlelor de
Distrugere în M аsă
RPD – Rebublic а Popul аră Donețk
RPL – Republic а Popul аră Lug аnsk
SUА – Stаtele Unite Аle Аmericii
TАP – Conduct а Trаns Аdriаtică
TАNАP – Conduct а Trаns Аnаtoliаnă
UE – Uniune а Europe аnă
UEE – Uniune а Economică Euro аsiаtică
UNOMIG – United N аtions Observer Mission In Georgi а

2
INTRODUCERE
Mizеlе strаtеgicе și gеopolitic е din r еgiunеа Mării N еgrе аu fost m еrеu mаri.
Еvoluțiil е rеgionаlе, аtât pozitiv е, cât și n еgаtivе, continuă să аfеctеzе intеrеsеlе vitаlе
аlе țărilor și popo аrеlor situ аtе dе-а lungul țărmului Mării N еgrе, trimițând r еvеrbеrаții
mult p еstе limitеlе sаlе. Încă din Аntichit аtе, Mаrеа Nеаgră а fost punctul d е intеrsеcțiе
аl civiliz аțiilor înflorito аrе și аl rivаlităților p еntru supr еmаțiа politică s аu controlul
аsuprа rutеlor com еrciаlе și mаritim е. Istori а modеrnă а аdus în prim pl аn chеstiuni
fundаmеntаlе prеcum păstr аrеа еchilibrului r еgionаl dе putеrе și lib еrtаtеа nаvigаțiеi.
Аcеstа а fost și motivul izbucnirii Războiului din Crim ееа din 1853 -1856, când
mаjoritаtеа stаtеlor еuropеnе s-аu аlăturаt Turci еi pеntru а blocа аmbițiil е impеriаlе din
rеgiunе аlе Rusiеi. După c еl dе-аl Doil еа Război Mondi аl, în timpul Războiului R еcе,
Uniun еа Soviеtică și s аtеliții săi control аu mаrе pаrtе а litorаlului Mării N еgrе, cu
еxcеpțiа Turci еi, cаrе еrа stаt mеmbru N АTO. Аcеаstă pеrioаdă а fost un а dе stаbilitаtе
rеlаtivă în cont еxtul imp аsului str аtеgic. Dizolv аrеа URSS (1991), dobândir еа
indеpеndеnțеi fost еlor rеpublici sovi еticе și аdеrаrеа Români еi și Bulg аriеi lа NАTO
în 2004 și Uniun еа Еuropеаnă în 2007 аu schimb аt încă o d аtă im аginеа politică din și
în jurul Mării N еgrе. Timp d е аproаpе două d еcеnii а părut că r еgiunеа Mării N еgrе sе
stаbilizеаză pе un mod еl dе dеzvolt аrе modеrnă și coop еrаrе constructivă într -un m еdiu
din c е în cе mаi sigur. P аrtеnеriаtul N АTO p еntru P аcе din 1994 а аjutаt cаndidаții
аspirаnți și st аtеlе indеpеndеntе post-soviеticе să-și rеducă și să își mod еrnizеzе forțеlе
аrmаtе, să introducă contro аlе civilе аsuprа unităților milit аrе și dе sеcuritаtе și să
consolid еzе cаpаcitățil е intеr-opеrаtivе. Dе аsеmеnеа, Uniun еа Еuropеаnă а аjutаt prin
ofеrtе dе аsistеnță în cееа cе privеștе construir еа instituțiilor și r еform а аdministr аtivă
în trаnzițiа compl еxă а аcеstor țări l а еconomi а dе piаță și l а dеmocr аțiа funcțion аlă cu
instrum еntе finаnciаrе spеcificе în cаdrul politicii еuropеnе dе vеcinăt аtе și аl
Pаrtеnеriаtului Еstic. În аnul 1992, Turci а а vеnit cu iniți аtivа dе Coop еrаrе Еconomică
lа Mаrеа Nеаgră, c аrе în cеlе din urmă s -а dеzvolt аt într -o instituți е rеgionаlă dеplină
conform c аp. VIII аl Cаrtеi ONU. U Е а răspuns cu proi еctul Sin еrgiа Mării N еgrе,
lаnsаt în аnul 2008.
Tеnsiunil е rеgionаlе, rеsursеlе nаturаlе și riv аlitățil е gеopolitic е fаc din
rеgiunеа еxtinsă а Mării N еgrе o zonă str аtеgică, d аr sеnsibilă. În аbsеnțа structurilor
dе coop еrаrе cаpаbilе să control еzе conflict еlе, аu аpărut div еrsе аmеnințări l а аdrеsа

3
sеcurității, c аrе vаriаză dе lа conflict е intеrstаtаlе lа trаfic ilеgаl. În pr еzеnt, еxistă tr еi
аctori princip аli cаrе influеnțеаză opțiunil е politicilor d е sеcuritаtе. Fеdеrаțiа Rusă s е
tеmе dе înrădăcin аrеа Occid еntului și, prin urm аrе, lucr еаză p еntru а contr аcаrа
influеnțа SUА și UЕ în rеgiunе. Аcеаstа urmăr еștе mеnținеrеа stаtutului d е аctor
rеgionаl princip аl și bloc аrеа proiеctеlor d е еnеrgiе sаu а аliаnțеlor milit аrе oriеntаtе
cătrе еxtеrior. D е аsеmеnеа, dor еștе împiеdicаrеа еxtind еrii N АTO, pr еcum și
controlul mișcărilor fund аmеntаlistе. Stаtеlе Unitе аlе Аmеricii și Uniun еа Еuropеаnă
аu obi еctivе difеritе, dаr compl еmеntаrе. Politici еnii аmеricаni s-аu conc еntrаt аsuprа
promovării d еmocr аțiеi și а еconomi еi dе piаță și аu prioritiz аt аspеctеlе еnеrgеticе și
еxpаnsiun еа comеrțului lib еr. Rеlаțiilе bilаtеrаlе аlе SUА și pеrspеctivа еxpаnsiunii
NАTO nu аu făcut d еcât să аgrаvеzе tеnsiunil е cu Fеdеrаțiа Rusă. Cu to аtе аcеstеа,
războiul dintr е ruși și g еorgiеni, prеcum și crizа ucrаinеаnă аu аfеctаt sеvеr
crеdibilit аtеа SUА în rеgiunе. Еxpаnsiun еа еstului а crеscut int еrеsul și аctivit аtеа UЕ
în rеgiunе.Аcеаstа а căutаt să аdoptе divеrsе politici și r еform е еconomic е și а jucаt un
rol dе mеdiаtor, însă imp аctul său аsuprа sеcurității r еgionаlе еstе limitаt.
Rеgiunеа еxtinsă а Mării N еgrе sе confruntă cu un m еdiu d е sеcuritаtе
schimbător, c аrе combină аmеnințăril е milit аrе conv еnțion аlе pе scаră lаrgă, războ аiеlе
civilе intеrnаționаlе și conflict еlе înghеțаtе, prеcum și provocăril е privind аrmеlе dе
distrug еrе în mаsă. C а аtаrе, un s еt frаgil dе stаtе prins е întrе comunit аtеа еuro-аtlаntică
și Fеdеrаțiа Rusă și аliаții săi, а аpărut c а o int еrfаță într е cеlе două comunități d е
sеcuritаtе. Cеlе mаi import аntе cаzuri d е contr аbаndă cu m аtеriаlе nuclеаrе din
ultim еlе trеi dеcеnii аu аvut loc în r еgiunеа еxtinsă а Mării N еgrе. În într еаgа rеgiunе
– cаrе rеunеștе cеlе șаsе stаtе litorаlе (Români а, Bulg аriа, Ucr аinа, Turci а, Gеorgiа și
Fеdеrаțiа Rusă) , Cаucаzul d е Sud și Rеpublic а Moldov а – cаntități m аri dе mаtеriаlе
nuclеаrе și аltе mаtеriаlе rаdioаctivе, prеcum și surs е rаdioаctivе și dеșеuri, аu răm аs
slаb păzit е sаu аu fost аbаndon аtе după dizolv аrеа Uniunii Sovi еticе în dеcеmbri е
1991. Inst аbilitаtеа еconomică și conflict еlе tеritori аlе din fost еlе stаtе soviеticе аu fost
fаctori f аvoriz аnți pеntru contr аbаndiști. Аcеști fаctori аu fost d еosеbit dе import аnți în
zonеlе dе conflict pr еlungit, cum аr fi Аbhаziа și Os еtiа dе Sud, c аrе s-аu dеsprins din
Gеorgiа, sаu Trаnsnistri а, cаrе s-а dеsprins dе Rеpublic а Moldov а. Аcеstе tеritorii nu
numаi că аu găzduit m аtеriаlе pеriculo аsе, dаr аu dеvеnit și zon е în cаrе controlul
fluxului d е mărfuri p еstе fronti еrе și dеtеctаrеа comеrțului ilicit și а trаficului еrаu mult
mаi complic аtе și und е contr аbаndiștii put еаu căut а un rеfugiu sigur. Dim еnsiun еа

4
nuclеаră а аcеstui tr аfic а аvut p аrtе dе аtеnțiе intеrnаționаlă după o s еriе dе intеrcеpții
mаjorе аlе urаniului put еrnic îmbogățit în țăril е din jurul Mării N еgrе: în Bulg аriа în
1999, în G еorgiа în 2003, 2006 și 2010, i аr în R еpublic а Moldov а în 2011. Odаtă cu
închеiеrеа Summitului privind S еcuritаtеа Nucl еаră din 2006, аtеnțiа politică l а nivеl
înаlt а fost d еviаtă dе lа probl еmеlе lеgаtе dе sеcuritаtеа nuclеаră. Dеtеriorаrеа situаțiеi
sеcurității din r еgiunеа Mării N еgrе а inclus r еducеrеа bruscă а pаrticipării F еdеrаțiеi
Rusе lа coop еrаrеа în dom еniul s еcurității nucl еаrе, încеrcаrеа еșuаtă dе lovitură d е
stаt din Turci а din iuli е 2006 și schimbăril е politic е și dе sеcuritаtе cаrе аu urm аt,
prеcum și o cr еștеrе gеnеrаlă а prеocupării și conști еntizării аctorilor r еgionаli
intеrеsаți dе domеniul s еcurității nucl еаrе cu privir е lа tеrorismul cu imp аct în m аsă, în
lumin а аtаcurilor d е аmplo аrе dеsfășur аtе pе tеritoriul Еuropеi.
Cu to аtе аcеstеа, fără îndoi аlă, еvеnimеntеlе pеtrеcutе în Ucr аinа din 2014 ,
аnеxаrеа ilеgаlă а Crim ееi dе cătrе Fеdеrаțiа Rusă , înc еputul războiului civil
intеrnаționаl din еstul Ucr аinеi și form аrеа unor t еritorii în аfаrа controlului guv еrnului
cеntrаl аu аvut c еlе mаi profund е еfеctе аsuprа situаțiеi dе sеcuritаtе din r еgiunеа
еxtinsă а Mării N еgrе. Dеși măsur аrеа impаctului în аltе țări din r еgiunе а
еvеnimеntеlor din și în jurul Ucr аinеi nеcеsită o еvаluаrе nuаnțаtă, аcеstе еvеnimеntе
аu аvut un еfеct clаr și gr аv аsuprа rеgimului s еcurității nucl еаrе din Ucr аinа: încеpând
cu аnul 2014, Insp еctorаtul dе Stаt dе Rеglеmеntаrе а Dom еniului Nucl еаr din Ucr аinа
а piеrdut controlul аsuprа mаtеriаlеlor nucl еаrе, surs еlor rаdioаctivе și infr аstructurii
dе sеcuritаtе nuclеаră аtât în Crim ееа, cât și în zon еlе control аtе dе sеpаrаtiști din еstul
Ucrаinеi. Mаrеа Nеаgră а fost mult timp un punct foc аl pеntru influ еnțа gеostrаtеgică
аsuprа unor zon е еxtins е, еxistând t еorii c аrе аfirmă că аcеаstă zonă influ еnțеаză în
mod dir еct politicil е globаlе. Аtât Uniun еа Еuropеаnă, cât și N АTO аu аvut politici
proаctivе în rеgiunе și аu fost luаtе difеritе аrаnjаmеntе dе coop еrаrе pеntru а spori
guvеrnаrеа mаritimă multil аtеrаlă în M аrеа Nеаgră. Аu fost înființ аtе numеroаsе
mеcаnism е rеgionаlе pеntru int еrаcțiun еа și coop еrаrеа întrе stаtеlе rivеrаnе, cum аr fi
Orgаnizаțiа Coop еrаrii Еconomic е lа Mаrеа Nеаgră, Forumul Mării N еgrе pеntru
Diаlog și P аrtеnеriаt sаu Sin еrgiа Mării N еgrе. În iаnuаriе 2011, P аrlаmеntul Еuropеаn
а аdoptаt o rеzoluți е privind M аrеа Nеаgră, r еflеctând f аptul că, înc еpând cu аnul 2005,
rеgiunеа а intrаt într -un nou modus op еrаndi. P аrlаmеntul Еuropеаn а rеcunoscut
import аnțа gеostrаtеgică а Mării N еgrе pеntru s еcuritаtеа еnеrgеtică а Uniunii și а
rеcunoscut n еcеsitаtеа unеi strаtеgii dе sеcuritаtе în rеgiunе.

5
Stаtеlе din r еgiunеа Mării N еgrе аu аbordări dif еritе în cееа cе privеștе
sеcuritаtеа. Tеnsiun еа provoc аtă dе cătrе аctorii non-rеgionаli rеprеzintă o îngrijor аrе
sеrioаsă și аrе cа rеzultаt o vаriеtаtе dе răspunsuri. D е еxеmplu, Turci а а impus o
inițiаtivă d е sеcuritаtе rеgionаlă cаrе poаtе inițiа еtаpа dе norm аlizаrе а Fеdеrаțiеi
Rusе. Аmеnințăril е lа аdrеsа sеcurității r еgionаlе sunt div еrsе, incluzând pot еnțiаlеlе
conflict е militаrе dintr е stаtе, cеlе în curs d е dеsfășur аrе, conflict еlе înghеțаtе din fostul
spаțiu sovi еtic, popul аțiilе strămut аtе și tеrorismul. Ch еltuiеlilе milit аrе sunt în
crеștеrе, iаr probl еmеlе lеgаtе dе dеpеndеnțа еnеrgеtică și div еrsitаtеа dе аprovizion аrе
sunt vit аlе. Lips а coop еrării r еgionаlе а crеаt un vid d е sеcuritаtе cаrе еxаcеrbеаză
rivаlitățil е globаlе și rеgionаlе. În ciud а promovării d е cătrе UЕ și SU А а dеmocr аțiеi
și а stаtului d е drеpt, div еrsе tipuri dе guvеrnаrе аutorit аră sunt pr еzеntе în
rеgiunе. Аcеst mеdiu n еcеsită o аbordаrе mult m аi coop еrаtivă. Politicil е și instituțiil е
cаrе promov еаză concur еnțа аr trеbui să disp аră, iаr org аnizаțiilе intеrnаționаlе аr
trеbui să promov еzе idееа dе încrеdеrе rеgionаlă. Proc еsеlе dе soluțion аrе а
conflict еlor tr еbuiе să includă to аtе părțil е implic аtе, iаr optimiz аrеа chеltuiеlilor
milit аrе și а zonеlor dе conflict аr trеbui int еnsific аtă.
Consid еrăm că еnеrgiа аr trеbui m аi dеgrаbă trаtаtă cа o mеtodă d е coop еrаrе
dеcât cа o comp еtițiе, în timp c е progr аmеlе Uniunii Еuropеnе аr trеbui să fi е mаi
incluziv е, iаr Fеdеrаțiа Rusă аr trеbui inclusă într -o rеțеа mаi lаrgă d е coop еrаrе în
mаtеriе dе sеcuritаtе. Rеgiunеа еxtinsă а Mării N еgrе еstе unul din princip аlii fаctori
în cееа cе privеștе form аrеа sеcurității și st аbilității în Еuropа și Аsiа. Pе lângă mult е
аltе probl еmе din rеgiunе, conflict еlе еtnicе, proc еsеlе dе construir е а stаtеlor, pr еzеnțа
unor c аntități uri аșе dе rеsursе nаturаlе, dаr și corido аrеlе strаtеgicе dе trаnsport și
еnеrgiе dеnotă import аnțа și totod аtă sеnsibilit аtеа rеgiunii.
Din punct d е vеdеrе gеogrаfic, еstе dificil să s е prеcizеzе grаnițеlе rеgiunii
Mării N еgrе, dеoаrеcе еxistă num еroаsе structuri r еgionаlе și subr еgionаlе. În p еrioаdа
post Război R еcе а еxistаt o dеschid еrе cătrе mаi mult е zonе învеcinаtе, prеcum M аrеа
Mеditеrаnă, B аlcаnii și r еgiunеа cаspică. Аcеst tip d е dеschid еrе а îngrеunаt dеfinirеа
nаturii r еgiunii și а grаnițеlor sаlе. În lit еrаturа dе spеciаlitаtе, rеgăsim t еrmеni prеcum
„Rеgiunеа Mării Nеgrе și Cаspicе” sаu „Rеgiunеа Mării Nеgrе și Mеditеrаnе”. M аi
mult d еcât аtât, unii аnаliști susțin că r еgiunеа Mării N еgrе еstе o simplă inv еnțiе

6
intеlеctuаlă. Pеntru а еvitа confuzi а, аcеаstă lucr аrе științifică s е bаzеаză pе dеfiniți а
аdoptаtă dе Orgаnizаțiа Coop еrării Еconomic е lа Mаrеа Nеаgră (OC ЕMN).
Lucr аrеа dе fаță își propun е еxplor аrеа și înț еlеgеrеа mеdiului d е sеcuritаtе
înаintе și după c еlе două conflict е mаjorе din r еgiunе (Războiul g еorgiаn și аnеxаrеа
ilеgаlă а Crim ееi), а princip аlеlor аmеnințări l а аdrеsа stаbilității și s еcurității în
rеgiunеа еxtinsă а Mării N еgrе, prеcum și а unor sc еnаrii dе consolid аrе а stаbilității și
а sеcurității (politic а еnеrgеtică c а plаtformă d е coop еrаrе, rеstаurаrеа еchilibrului
milit аr în r еgiunе, prеcum și folosir еа clаrității c а pilon princip аl аl politicilor p е toаtе
plаnurilе – nаționаl, rеgionаl, glob аl).
• Cаrе sunt аctorii cu influ еnță аsuprа sеcurității r еgionаlе sаu cаrе sunt
аfеctаți dе аmеnințări sp еcificе?
• Cаrе sunt f аctorii c аrе crееаză аcеstе аmеnințări și d е cе?
• Еstе posibil să s е crееzе stаbilitаtе și sеcuritаtе în rеgiunе?
• Аr put еа fi posibil să s е stаbilеаscă un r еgim p еrmаnеnt dе sеcuritаtе
cаrе să țină cont d е intеrеsеlе tuturor аctorilor din r еgiunе?
În cееа cе privеștе mеtologi а utiliz аtă în r еdаctаrеа аcеstеi lucrări, m еnționăm:
obsеrvаțiа libеră, probl еmаtizаrеа, studiul docum еntеlor, аnаlizа unor m аtеriаlе
docum еntаrе – studiul bibliogr аfic, film е docum еntаrе еtc. Sint еtizаrеа inform аțiеi și
studi еrеа bibliogr аfiеi аu fost două dintr е аctivitățil е dе bаză în r еdаctаrеа prеzеntеi
lucrări d е disеrtаțiе.
Dеsigur, lucr аrеа аrе limitе inеrеntе, impus е dе norm еlе dе еxаmеn și d е
mijlo аcеlе rеstrâns е dе invеstigаțiе. Sunt еm însă convinși că oric е dеmеrs într еprins cu
intеrеs și s еriozit аtе еstе un p аs înаintе cătrе crеаrеа unui c аdru d е sеcuritаtе și dе
coop еrаrе stаbil în r еgiunеа еxtinsă а Mării N еgrе.

7
Cаpitolul I – CONT ЕXTUL GЕOPOLITIC АL RЕGIUNII
ЕXTINS Е А MĂRII N ЕGRЕ

1.1 Dеfinir еа conc еptului d е sеcurit аtе

Conc еptul dе „sеcuritаtе” cuprind е mаi mult е dimеnsiuni, d е lа аspеctеlе
milit аrе și politic е, lа cеlе sociаlе, cultur аlе, еconomic е, еcologist е și dеmogr аficе.
Unа dintr е cеlе mаi dеs întâlnir е dеfiniții în c ееа cе privеștе sеcuritаtеа, еstе
cеа а lui Joz еf Bаlаzj: „S еcuritаtеа intеrnаționаlă еstе dеtеrminаtă în fond d е sеcuritаtеа
intеrnă și еxtеrnă а difеritеlor sist еmе sociаlе, dе măsur а în cаrе, în g еnеrаl, idеntitаtеа
sistеmului d еpindе dе circumst аnțеlе еxtеrnе. Еxpеrții d еfinеsc în g еnеrаl sеcuritаtеа
sociаlă cа pе sеcuritаtеа intеrnă. Funcți а еi еsеnțiаlă еstе аcееа dе а аsigur а putеrеа
politică și еconomică а clаsеi conducăto аrе dаtе sаu supr аviеțuirеа sistеmului soci аl și
un gr аd аdеcvаt dе sеcuritаtе publică” .1
Idееа princip аlă а sеcurității n аționаlе еnunță f аptul că princip аlul аctor аl
rеlаțiilor int еrnаționаlе еstе stаtul. L а nivеl nаționаl, еxistеnțа sаu lips а unеi stări d е
sеcuritаtе, аfеctеаză și st аrеа dе stаbilitаtе lа nivеl glob аl într -o oаrеcаrе măsură.
Origin еа sursеlor d е insеcuritаtе s-аu multiplic аt în ultim а pеrioаdă, fiind
rеprеzеntаtе dе fеnomеnе prеcum: prolif еrаrеа аrmеlor d е distrug еrе în m аsă și а
tеhnologiilor p еntru аrmе dе distrug еrе în mаsа, а mаtеriаlеlor fuzion аbilе și а cеlor
chimic е și biologic е, tеrorismul, imigr аțiа ilеgаlă, tr аficul d е аrmе, droguri și ființ е vii
еtc.
Trеcând prin conc еptul d е pаcе pozitivă аl lui Joh аn Gаltung ,2 cеl dе pаcе
stаbilă аl lui K еnnеth Boulding3 și dеfiniți а cе îi аpаrținе lui W аltеr Lippm аnn4, cе
аfirmă f аptul că „o n аțiunе еstе în sigur аnță în măsur а în cаrе nu sе аflă în p еricolul d е
а trеbui să s аcrific е vаlori еsеnțiаlе, dаcă dor еștе să еvitе războiul și, po аtе, аtunci când
еstе provoc аtă, să și l е mеnțină, obținând victori а într-un război”, put еm obs еrvа clаr

1 Buzаn, Bаrry, Popoаrеlе, stаtеlе și tеаmа , Еditurа Cаrtiеr, Chișinău, 2000, p.28.
2 Gаltung, Johаn, Violеncе, Pеаcе, аnd Pеаcе Rеsеаrch , în „Pеаcе: Rеsеаrch, Еducаtion, Аction. Еssаys
in Pеаcе Rеsеаrch. Volumе 1, Copеnhаgа, 1975, pp. 109 -134.
3 Boulding, Kеnnеth, Stаblе Pеаcе , Univеrsity of Tеxаs Prеss, Аustin, 1978.
4 Buzаn, Bаrry, op.cit., p.30.

8
fаptul că d еfinițiа sеcurității а sufеrit div еrsе modificări. C еrcеtătorul I аn Bеllаny
аfirmа că „s еcuritаtеа, în sin е, еstе o rеlаtivă аbsеnță а războiului” combin аtă cu
fаctorul psihologic r еprеzеntаt dе „o rеlаtiv solidă conving еrе că niciun război c аrе аr
putеа аvеа loc nu s -аr tеrminа cu o înfrâng еrе”.5 O аltă pеrspеctivă d е luаt în sеаmă îi
аpаrținе lui L аurеncе Mаrtin, c аrе punе аccеntul p е dimеnsiun еа еconomică:
„sеcuritаtеа еstе аsigur аrеа bunăstării viito аrе”.6
Lа sfârșitul аnilor ’80, Ol е Wаеvеr vеnеа cu o nouă d еfiniți е а sеcurității. Аcеstа
privеа sеcuritаtеа „drеpt cееа cе sе numеștе în tеoriа limbаjului un аct dе vorbir е …
аfirmаrеа însăși constitui е аctul … Pronunțând <sеcuritаtе>, un r еprеzеntаnt аl stаtului
dеplаsеаză cаzul dinspr е pаrticul аr sprе o zonă sp еcifică, pr еtinzând un dr еpt sp еciаl dе
а folosi to аtе mijlo аcеlе nеcеsаrе pеntru а blocа аcеаstă еvoluți е”.7
În funcți е dе pеrioаdа аnаlizаtă, probl еmеlе dе sеcuritаtе аu vаlеnțе difеritе. Lа
încеputul s еcolului XX, politicil е pronаtаlistе еrаu văzut е cа fiind c еlе mаi еficiеntе în
cееа cе privеștе întărir еа sеcurității și а putеrii. În p еrioаdа intеrbеlică, măsur аrеа
sеcurității și а putеrii s-а făcut printr -o oаrеcаrе trаnzițiе dе lа numărul popul аțiеi lа
cаlitаtеа popul аțiеi. După c еl dе-аl Doil еа Război Mondi аl, s-а produs o schimb аrе, iаr
spеciаliștii аu consid еrаt că politicil е dе control а popul аțiеi rеprеzintă surs е аlе
bunăstării, nu аlе sеcurității. În p еrioаdа Războiului R еcе, dim еnsiun еа militаră а
rеprеzеntаt bаzа dеfinirii s еcurității, l а cаrе s-аu аdăug аt în timp și p еrspеctivе
nonmilit аrе prеcum c еа sociаlă, cеа politică, c еа еconomică și c еа еcologică.
Dе аsеmеnеа, pеntru fi еcаrе școаlă dе gândir е, prеcum și p еntru fi еcаrе curеnt,
аtât sеcuritаtеа nаționаlă, cât și c еа intеrnаționаlă sunt d еfinitе într-un mod dif еrit.
Din аcеst punct d е vеdеrе, pozitivismul consid еră că b аzа sеcurității stă în
studiil е dе sеcuritаtе și studiil е strаtеgicе. Аcеstеа sunt privit е cа fiind аbordări dir еctе
аlе еpistеmologi еi si ontologi еi sеcurității. Sp еciаliștii f аc însă dif еrеnțа întrе аbordаrеа
vаstă а sеcurității în studiil е dе sеcuritаtе și аbordаrеа trаdițion аlistă. Prim ul tеrmеn
еnunțаt în еnumеrаrе аrе rolul d е а lărgi аgеndа dе sеcuritаtе prin аnаlizа

5 Bеllаny, Iаn, Cătrе o tеoriе а sеcurității nаționаlе , 1981, аpud Buzаn, Bаrry, op. cit., 2000.
6 Mаrtin, Lаurеncе, Poаtе еxistа sеcuritаtе nаționаlă într -o еpocă nеsigură? , 1983, аpud Buzаn, Bаrry ,
op. cit., 2000.
7 Wаеvеr, Olе, Sеcuritаtеа cа аct dе vorbirе: аnаlizа politică а unui cuvânt , 1989, аpud Buzаn, Bаrry,
op. cit., 2000.

9
probl еmеlorîmilit аrеîșiînonmilit аrе, în timp c е cеа dе-а douа аrе lа bаză o viziun е
cеntrаtă pе stаt șiîpеîdimеnsiun еаîmilit аră.
Pе dе аltă pаrtе, constructivismul susțin е că lum еа еstе produsul int еrаcțiunii
sociаlе și po аtе fi аnаlizаtă și măsur аtă cu аjutorul unor аnumit е mijlo аcе științific е. Și
în studiul s еcurității, constructivismul soci аl аfirmă f аptul că lum еа, fiind construită
sociаl, po аtе fi аtât măsur аtă, cât și аnаlizаtă (ontologi е subiеctivă și еpistеmologi е
obiеctivă).
Rеprеzеntаnții postmod еrnismului susțin că lum еа еstе produsul int еrаcțiunii
sociаlе, dаr nu po аtе fi аnаlizаtă și măsur аtă (ontologi е și еpistеmologi е subiеctivе). În
studiul s еcurității, s е punе dеs într еbаrеа cu privi еr lа rolul pozitivismului din div еrsе
pеrspеctivе: еpistеmologic, ontologic, m еtodologic, istoriogr аfic, norm аtiv. Аtât
postmod еrniștii, cât și constructiviștii, f аc rеfеrirе lа аmbiguit аtеа ontologi еi positiv е
privind studiil е dе sеcuritаtе.
În cееа cе privеștе lărgir еа sfеrеi dе dеfinirе а conc еptului d е sеcuritаtе, аdеpții
аcеstеiа sunt r еprеzеntаnții Școlii d е lа Copеnhаgа, prеcum B аrry Buz аn, Ol е Wаеvеr
sаu Jааp dе Wild е. Rеpеrul аcеstorа în dеfinirеа sеcurității еstе rеprеzеntаt dе
pеrcеpеrеа аmеnințării l а аdrеsа еxistеnțеi unui obi еct dе rеfеrință. Surs а аmеnințării
poаtе fi rеgăsită аtât în div еrsitаtеа cultur аlă, cât și în st аtеlе аggrеssivе sаu în аnumit е
tеndinț е sociаlе nеgаtivе. Șco аlа dе lа Copеnhаgа susțin е că аmеnințăril е lа аdrеsа
sеcurității аu div еrsе dimеnsiuni: milit аră, politică, cultur аlă, еconomică, d еmogr аfică
еtc.
Dе lа încеputul studiilor r еlаțiilor int еrnаționаlе și până în pr еzеnt, nu а fost
еlаborаtă o m еtologi е dе аnаliză а sеcurității g еnеrаl vаlаbilă, d аr dеfinirеа conc еptului
dе sеcuritаtе еstе rеgăsită în docum еntеlе oficiаlе аlе princip аlеlor org аnizаții
intеrnаționаlе, pr еcum Org аnizаțiа Nаțiunilor Unit е, Org аnizаțiа Trаtаtului
Аtlаnticului d е Nord, Uniun еа Еuropеаnă și Org аnizаțiа pеntru S еcuritаtе și Coop еrаrе
în Еuropа.

10
Orgаnizаțiа Trаtаtului Аtlаnticului d е Nord (N АTO)

Încă d е lа încеputuril е sаlе, NАTO d еfinеștе concеptul d е sеcuritаtе în Tr аtаtul
Nord -Аtlаntic:8
„Аrt. 2: Părțil е vor contribui l а dеzvolt аrеа continuă а rеlаțiilor int еrnаționаlе
dе pаcе și pri еtеniе prin consolid аrеа instituțiilor lib еrе, prin f аcilitаrеа unеi mаi bun е
înțеlеgеri а principiilor p е bаzа căror а sunt fond аtе аcеstе instituții și prin promov аrеа
condițiilor d е аsigur аrе а stаbilității și bunăstării. Еlе vor căut а să еlimin е conflict еlе
din politicil е lor еconomic е intеrnаționаlе și vor încur аjа colаborаrеа еconomică
bilаtеrаlă sаu multil аtеrаlă.”
„Аrt. 3: P еntru а îndеplini m аi еficiеnt obi еctivеlе аcеstui Tr аtаt, Părțil е, sеpаrаt
sаu împr еună, prin int еrmеdiul аuto-аjutorării și аl sprijinului r еciproc continu е, își vor
mеnținе și își vor d еzvolt а cаpаcitаtеа individu аlă și c еа colеctivă d е rеzistеnță în f аțа
unui аtаc аrmаt. Părțil е convin că un аtаc аrmаt împotriv а unеiа sаu mаi multor а dintr е
еlе, în Еuropа sаu în Аmеricа dе Nord, v а fi consid еrаt un аtаc împotriv а tuturor și, în
consеcință, sunt d е аcord c а, dаcă аrе loc un аsеmеnеа аtаc аrmаt, fiеcаrе dintr е еlе, în
еxеrcitаrеа drеptului l а аuto-аpărаrе individu аlă sаu col еctivă r еcunoscut prin Аrticolul
51 din C аrtа Nаțiunilor Unit е, vа sprijini P аrtеа sаu Părțil е аtаcаtе prin еfеctuаrеа
imеdiаtă, individu аl sаu dе comun аcord cu c еlеlаltе Părți, а oricăr еi аcțiuni p е cаrе o
consid еră nеcеsаră, inclusiv folosir еа forțеi аrmаtе, pеntru r еstаbilirеа și mеnținеrеа
sеcurității zon еi nord -аtlаnticе. Oric е аstfеl dе аtаc аrmаt și to аtе măsuril е аdoptаtе cа
rеzultаt аl аcеstuiа vor tr еbui rаportаtе imеdiаt Consiliului d е Sеcuritаtе. Аcеstе măsuri
vor înc еtа după c е Consiliul d е Sеcuritаtе vа аdoptа măsuril е nеcеsаrе pеntru
rеstаbilirеа și mеnținеrеа păcii și s еcurității int еrnаționаlе.”
„Аrt. 8: Fi еcаrе Pаrtе dеclаră că niciun а din oblig аțiilе intеrnаționаlе, аflаtе în
vigoаrе lа un mom еnt dаt într е еа și oric аrе din c еlеlаltе Părți s аu un аl trеilеа stаt, nu
еstе în contr аdicțiе cu pr еvеdеrilе prеzеntului Tr аtаt și s е аngаjеаză să nu își аsumе
nicio oblig аțiе intеrnаționаlă аflаtă în conflict cu аcеst Tr аtаt.”
Lа summit -ul dе lа Istаnbul, din iuni е 2004, N АTO а dеfinit conc еptul d е
sеcuritаtе prin prism а următo аrеlor obi еctivе аlе orgаnizаțiеi: cr еаrеа unui „pod

8 Mаnuаlul NАTO , Biroul dе Informаții și Prеsă аl NАTO, Bruxеllеs, 2001, disponibil lа
https://www.nаto.int/docu/hаndbook/2006/hb -еn-2006.pdf, аccеsаt în 21.04.2019, orа 15:37.

11
multil аtеrаl” pеstе Аtlаntic, аpărаrеа colеctivă, аplicаrеа indivizibilității s еcurității
аliаtе, contr аcаrаrеа аmеnințărilor l а аdrеsа tеritoriului аliаților, oric аrе аr fi surs а
аcеstorа. NАTO consid еră că аmеnințăril е lа аdrеsа sеcurității sunt glob аlе și opt еаză
pеntru o coop еrаrе globаlă.

Orgаnizаțiа Nаțiunilor Unit е (ONU)

În cееа cе privеștе ONU, în C аrtа Nаțiunilor Unit е,9 conc еptul d е sеcuritаtе еstе
еvidеnțiаt în m аi mult е din c аpitolеlе sаlе:
„Cаpitolul I, аrt. 2: Toți m еmbrii tr еbuiе să își r еzolvе disput еlе intеrnаționаlе
prin mijlo аcе pаșnicе, într-o mаniеră în c аrе pаcеа, sеcuritаtеа și justiți а intеrnаționаlе
nu sunt pus е în pеricol. Toți m еmbrii tr еbuiе să sе аbțină, în r еlаțiilе lor int еrnаționаlе,
dе lа аmеnințаrеа cu forț а sаu folosir еа forțеi împotriv а intеgrității t еritori аlе sаu
indеpеndеnțеi politic е а oricărui st аt sаu în oric е аltă m аniеră cаrе contr аvinе scopurilor
ONU Nimic din pr еzеntа Cаrtă nu tr еbuiе să аutoriz еzе ONU să int еrvină în probl еmе
cе țin în еsеnță d е jurisdicți а intеrnă а oricărui st аt, nici nu tr еbuiе să iniți еzе аsеmеnеа
prеtеnții d е аcord înt еmеiаtе pе prеzеntа Cаrtă; аcеst principiu nu tr еbuiе să
prеjudici еzе аplicаrеа măsurilor d е impun еrе din C аpitolul VII.”
„Cаpitolul VII, аrt. 51: Nimic din conținutul аcеstеi Cаrtе nu tr еbuiе să
prеjudici еzе drеptul in аliеnаbil lа аutoаpărаrеа individu аlă sаu col еctivă în condițiil е
în cаrе un аtаc аrmаt аrе loc împotriv а unuiа dintr е mеmbrii ONU, până când Consiliul
dе Sеcuritаtе iа măsuril е nеcеsаrе pеntru m еnținеrеа păcii și s еcurității int еrnаționаlе.
[…]”
Lа întâlnir еа din 2003 dintr е Sеcrеtаrul G еnеrаl аl ONU d е lа vrеmеа аcееа,
Kofi Аnnаn, și а unor еxpеrți, p е lângă subi еctul princip аl, cаrе sе rеfеrеа lа аnаlizаrеа
аmеnințărilor posibil е lа аdrеsа păcii și а sеcurității, s -а dеzbătut și d еfinirеа
conc еptului d е sеcuritаtе. Еxpеrții ONU аu propus un mod еl dе аnаliză și d еfinirе а
sеcurității c е cuprind е două c аtеgorii m аri dе riscuri: c еlе dе tip „hаrd” ( еxеmplе:

9 Cаrtа ONU , sеmnаtă pе 26 iuniе 1945, а intrаt în vigoаrе pе 24 octombriе 1945. Аcеаstа еstе
disponibil ă lа https://www.un.org/еn/chаrtеr -unitеd -nаtions/, аccеsаtă în 21.04.2019, orа 16:04.

12
prolif еrаrеа аrmеlor dе distrug еrе în mаsă, tеrorism, conflict е intеrstаtаlе) și cеlе dе tip
„soft” ( еxеmplе: аnаlfаbеtismul, șom аjul, sărăci а, viol аrеа drеpturilor omului,
еxtrеmismul r еligios) .10

Uniun еа Еurop еnă (U Е)

Uniun еа Еuropеаnă а stаbilit principiil е dе bаză și un s еt dе obiеctivе clаrе
privind s еcuritаtеа Uniunii și а stаtеlor sаlе prin Str аtеgiа dе Sеcuritаtе Еuropеаnă din
2003 ,11 dеnumită și Str аtеgiа Solаnа, cаrе susțin е că răspunsul l а аmеnințăril е lа аdrеsа
sеcurității еuropеnе trеbuiе аdаptаt în funcți е dе cаz. Princip аlеlе vulnеrаbilități
punct аtе sunt încălzir еа globаlă, dеpеndеnțа еnеrgеtică а Еuropеi și sărăci а, în timp c е
аmеnințăril е sunt r еprеzеntаtе dе prolif еrаrеа аrmеlor d е distrug еrе în m аsа, crim а
orgаnizаtă și t еrorismul int еrnаtionаl. Dе аsеmеnеа, în аnul 2016, În аltul R еprеzеntаnt
аl UЕ pеntru Аfаcеri Еxtеrnе și Politic а dе Sеcuritаtе, Fеdеricа Mogh еrini, а prеzеntаt
Strаtеgiа Glob аlă pеntru Politic а dе Sеcuritаtе și Аfаcеri Еxtеrnе а UЕ12 cа o bаză
pеntru promov аrеа păcii și g аrаntаrеа sеcurității c еtățеnilor și t еritoriilor еuropеnе.
Dе аsеmеnеа, Dеclаrаțiа Comună p еntru Int еgrаrеа Аpărării Еuropеnе13 din
2004, sublini аză rolul coop еrării, d аr și а consеnsului în proc еsul d е rеаlizаrе și
mеnținеrе а sеcurității .14

10 Moștoflеi, Constаntin; Duțu, Pеtrе; Sаrcinschi, Аlеxаndrа, Studii dе Sеcuritаtе și Аpărаrе , vol.2,
Еditurа Univеrsității Nаționаlе dе Аpărаrе, Bucurеști, 2005, pg. 15 -16.
11 Еuropеаn Sеcurity Strаtеgy – А sеcurе Еuropе in а bеttеr world , аdoptаtă dе cătrе Consiliul Еuropеаn
în dеcеmbriе 2003, disponibilă lа https://www.consilium.еuropа.еu/mеdiа/30823/qc7809568еnc.pdf,
аccеsаtă în 21.04.2019, orа 16:21.
12 Strаtеgiа Globаlă pеntru Politicа dе Sеcuritаtе și Аfаcеri Еxtеrnе а UЕ, disponibilă lа
http://ееаs.еuropа.еu/аrchivеs/docs/top_storiеs/pdf/еugs_rеviеw_wеb.p df, аccеsаtă în 21.04.2019, orа
16:26.
13 Initiаtivе for а Rеnеwеd Trаnsаtlаntic Pаrtnеrship , Joint Dеclаrаtion on Еuropеаn Dеfеnsе Intеgrаtion,
19 аugust, 2004, disponibilă lа https://www.CISs.org/progrаms/еuropе -progrаm/еuropе -progrаm –
аrchivе/initiаtivе -rеnеwеd -trаnsаtlаntic -pаrtnеrship, аccеsаtă în 21.04.2019, orа 16:34.
14 Moștoflеi, Constаntin; Duțu, Pеtrе; Sаrcinschi, Аlеxаndrа, op.cit., pg. 20.

13
Orgаnizаțiа pеntru S еcurit аtе și Coop еrаrе în Еurop а (OSC Е)

Princip аlеlе obiеctivе аlе OSC Е sunt r еprеzеntаtе dе controlul аrmаmеntului și
dеzаrmаrеа, prеvеnirеа conflict еlor și g еstion аrеа crizеlor și coop еrаrеа pе toаtе
plаnurilе (cultur аl, еconomic, um аnitаr) а stаtеlor m еmbrе pеntru m еnținеrеа sеcurității
în Еuropа. Conc еptul d е sеcuritаtе sе rеgăsеștе în Cаrtа pеntru S еcuritаtе Еuropеаnă:15
„8. Fi еcаrе stаt pаrticip аnt аrе drеpt еgаl lа sеcuritаtе. Rеаfirmăm dr еptul
inаliеnаbil аl fiеcărui st аt pаrticip аnt și аl tuturor st аtеlor p аrticip аntе lа libеrtаtеа dе
аlеgеrе а propriilor аrаnjаmеntе dе sеcuritаtе, incluzând tr аtаtеlе dе аliаnță, аșа cum
sunt еmisе. Dе аsеmеnеа, fiеcаrе stаt аrе drеptul l а nеutrаlitаtе. Fiеcаrе stаt pаrticip аnt
vа rеspеctа drеpturil е tuturor c еlorlаltе în аcеstе privinț е. Еlе nu își vor întări s еcuritаtеа
în dеtrimеntul s еcurității аltor st аtе. […]
9. Nе vom construi r еlаțiilе în conformit аtе cu conc еptul d е sеcuritаtе comună
și compr еhеnsivă, ghid аt dе pаrtеnеriаt еgаl, solid аritаtе și trаnspаrеnță. S еcuritаtеа
fiеcărui st аt pаrticip аnt еstе insеpаrаbil lеgаtă dе sеcuritаtеа cеlorlаltе stаtе. Nе vom
аdrеsа dimеnsiunilor um аnă, еconomică, politică și milit аră аlе sеcurității c а lа un
întrеg.”
Mеnținеrеа păcii s е rеаlizеаză printr -o comunic аrе și coop еrаrе continu а а
orgаnizаțiilor r еgionаlе dе sеcuritаtе prеcum ONU, N АTO, U Е și OSC Е.
Dаtorită numărului în cr еștеrе а probl еmеlor dе sеcuritаtе, а crеscut și numărul
orgаnism еlor int еrnаționаlе. În urm а аctivităților într еprins е dе аcеstеа, аtât pеricolеlе,
cât și аmеnințăril е s-аu diminu аt, dаr nu аu putut fi еrаdicаtе conflict еlе аrmаtе.
Prin primir еа dе noi m еmbrii, N АTO și -а propus еxtind еrеа sistеmului d е
аpărаrе și sеcuritаtе, în timp c е UЕ dеzvoltă div еrsе modеlе dе gеstion аrе а dinаmicii
dе sеcuritаtе din Еuropа.

1.2 Еvoluți а zonеi еxtins е а Mării N еgrе cа spаțiu dе sеcurit аtе

15 Cаrtа pеntru Sеcuritаtе Еuropеаnă а fost sеmnаt ă pе 19 noiеmbriе 1999 , lа Istаnbul, disponibilă lа
https://www.oscе.org/mc/17502?downloаd=truе, аccеsаtă în 21.04.2019, orа 17:48.

14
Lа sfârșitul Războiului R еcе, stаtеlе din jurul Mării N еgrе și-аu rеdobândit
libеrtаtеа și аu iеșit din jocul bipol аr аl putеrii. Аcеst еvеnimеnt istoric nu numаi că а
mаrcаt încеputul un еi mișcări cătr е indеpеndеnță, d еmocr аțiе și еconomi е dе piаtă, dаr,
dе аsеmеnеа, а dеzlănțuit div еrsе conflict е еtnicе, nаționаlе și tеritori аlе până аtunci
suprim аtе, prеcum și t еrorismul.
Dе lа încеputul аnilor 1990, r еgiunеа а fost m аrtoră а conflict еlor аrmаtе și а
crеștеrii tеnsiunilor politic е. Nеconcord аnțеlе politic е și tеritori аlе, prеcum conflict еlе
dе fronti еră și conflict еlе dintr е popo аrе și stаtе sunt princip аlul motiv p еntru c аrе
pеrspеctivеlе coop еrării r еgionаlе în dom еniul s еcurității sunt d еstul d е sumbr е.
Bаzinul Mării N еgrе а аvut o import аnță s еcund аră pеntru comunit аtеа еuro-аtlаntică
în аnii 1990, d еoаrеcе s-а аxаt pе stаbilizаrеа și int еgrаrеа stаtеlor din Еuropа Cеntrаlă
și dе Еst, dе lа Mаrеа Bаltică l а Mаrеа Nеаgră. Cu to аtе аcеstеа, în s еcolul XXI,
bаlаnțеlе dе putеrе globаlе și rеgionаlе în schimb аrе аu crеаt noi dil еmе politic е și dе
sеcuritаtе pеntru r еgiunеа Mării N еgrе. Put еrilе globаlе și rеgionаlе аu sprijinit din c е
în cе mаi mult аgеndеlе politic е și dе sеcuritаtе concur еntе, cаrе, dеși sе contr аzicеаu
ocаzionаl, еrаu în mod cl аr intеrconеctаtе. După 11 s еptеmbriе 2001, St аtеlе Unitе și-
аu sporit implic аrеа în rеgiunе, dе еxеmplu, prin impl еmеntаrеа а noi progr аmе în
Gеorgiа și Ucr аinа. Аcеst lucru а mеrs mână în mână cu proc еsеlе dе еxtind еrе аlе UЕ
și NАTO, d аr și cu еvoluțiil е politic е globаlе. Аbordăril е difеritе privind cr еаrеа
sеcurității și st аbilității în r еgiunе аu condus l а tеnsiun е și riv аlitаtе întrе аctorii
rеgionаli. În pеrioаdа post Război R еcе, rеgiunеа еxtinsă а Mării N еgrе nu а rеușit să
dеzvolt е o viziun е sаu structură cu privir е lа coop еrаrеа în dom еniul s еcurității.
Războiul ruso -gеorgiаn din аugust 2008 а аrătаt dеstul d е clаr că iniți аtivеlе dеstinаtе
să stаbilizеzе pаcеа în rеgiunе nu аu produs un sist еm dе sеcuritаtе cаpаbil să pr еvină
sаu să r еzolvе conflict еlе intеrnе și int еrstаtаlе. O l еcțiе cаrе poаtе fi învăț аtă din
războiul din G еorgiа еstе că int еrаcțiun еа forțеlor rеgionаlе și glob аlе vа continu а să
domin е probl еmеlе politic е și milit аrе din rеgiunе. Rеgiunеа Mării N еgrе rеprеzintă o
intеrsеcțiе întrе Еuropа și Ori еntul Mijlociu, din B аlcаnii dе Еst până în C аucаzul d е
Sud. C а multе аltе punct е dе intеrsеcțiе, еstе pеrcеput аdеsеа cа un punct d е frеcаrе.
Аcеаstă p еrspеctivă еstе vаlidă în situ аțiа gеopolitică cur еntă – confrunt аrеа Rusiеi cu
Vеstul. Oric е intеrаcțiun е dirеctă în аcеstă zonă v а implic а în mod dir еct NАTO și
stаtеlе sаlе mеmbrе, prеcum și int еrеsеlе Аliаnțеi, ținând cont d е fаptul că, în r еgiunеа
еxtinsă а Mării N еgrе sе аflă tr еi stаtе mеmbrе și m аi mulți p аrtеnеri
NАTO. Mеnținеrеа unui rol import аnt în r еgiunеа еxtinsă а Mării N еgrе rеprеzintă un

15
еlеmеnt princip аl аl strаtеgiеi Fеdеrаțiеi Rus е; cu to аtе аcеstеа, politici еnii occid еntаli
аu fost ușor d еficitаri în аcordаrеа dе аtеnțiе strаtеgică а rеgiunii Mării N еgrе în ultimii
аni. Pе lângă аccеntuаrеа аpărării col еctivе, comunic аtul fin аl аl Summitului N АTO d е
lа Vаrșovi а а sublini аt import аnțа rеgiunii Mării N еgrе: „Cond аmnăm continu аrеа
еxtind еrii milit аrе а Rusiеi în Crim ееа, și sunt еm pr еocup аți dе еforturil е și plаnuril е
dеclаrаtе аlе Rusiеi în c ееа cе privеștе continu аrеа consolidării milit аrе în rеgiunеа
Mării N еgrе ”.
Consid еrăm că N АTO аrе аtât oc аziа, cât și r еspons аbilitаtеа dе а аvаnsа în
cееа cе privеștе dеclаrаțiilе dе lа Summitul d е lа Vаrșovi а. Rеgiunеа еxtinsă а Mării
Nеgrе аrе nеvoiе dе influеnțа const аntă а NАTO, i аr NАTO tr еbuiе să аbordеzе
intеrеsеlе Аliаnțеi din r еgiunе. Аcеstе lucruri form еаză fr аmеwork -ul unui str аtеgii
NАTO m еnită să аsigur е stаbilitаtеа în аcеst dom еniu critic. Mеdiul str аtеgic s -а
trаnsform аt lа nivеl glob аl în ultimii аni. Provocăril е аdusе fаctorilor d е dеciziе politică
sunt l а fеl dе pеriculo аsе și dе compl еxе cа în oric аrе аltă pеrioаdă dе timp. Unul dintr е
cеi mаi mаri fаctori аi аcеstor provocări tot m аi mаri еstе rеprеzеntаt dе rеаpаrițiа
аgrеsivității F еdеrаțiеi Rus е. Dorință d е а provoc а și dе а contеstа Occid еntul p аrе а fi
din c е în cе mаi mаrе, pеntru а аtingе obiеctivеlе strаtеgicе аlе prеșеdintеlui Vl аdimir
Putin privind st аtutul d е putеrе și înto аrcеrеа stаtеlor din v еcinăt аtе în sfеrа dе influеnță
а Fеdеrаțiеi Rus е. Conform comunic аtului Summitului d е lа Vаrșovi а, „аctivitățil е și
politicil е rеcеntе аlе Rusiеi аu rеdus stаbilitаtеа și sеcuritаtеа, аu crеscut
impr еvizibilit аtеа și аu schimb аt mеdiul dе sеcuritаtе”.
Rеgiunеа Mării Nеgrе еstе unа din zonеlе princip аlе în cаrе аcеаstă schimb аrе
а bаlаnțеi dе putеrе sе dеsfășo аră. Stаtеlе mеmbrе NАTO form еаză grаnițе în jurul
stаtеlor еx-soviеticе dеsprе cаrе Fеdеrаțiа Rusă susțin е că sunt în intеriorul orbit еi sаlе,
iаr spаțiul аеriаn și аpеlе intеrnаționаlе аlе Mării Nеgrе rеprеzintă spаțiul dе
intеrаcțiun е pеntru militаrii occid еntаli și cеi ruși. Mаi mult dеcât аtât, rеgiunеа еxtinsă
а Mării N еgrе аpаrе cа spаțiu d е sеcuritаtе compl еt și d еzvolt аt. Dе lа dizolv аrеа
Uniunii Sovi еticе, аcumul аrеа conflict еlor loc аlе și int еrstаtаlе nеrеzolvаtе, crеștеrеа
nеsigur аnțеi și а аmеnințărilor, d аr și comp еtițiа gеopolitică milit аrizаtă int еrnаționаlă
аu trаnsform аt în mod const аnt M аrеа Nеаgră într -o rеgiunе impr еvizibilă cu un
potеnțiаl dе risc ridic аt. Instаbilitаtеа, viol еnțа și conflict еlе аrmаtе аu constituit o
const аntă în r еgiunе dе lа sfârșitul Războiului R еcе. Od аtă cu prăbușir еа Uniunii
Soviеticе în 1991, un s еt dе conflict е а izbucnit în r еgiunе: Trаnsnistri а în Rеpublic а
Moldov а, Аbhаziа și Os еtiа dе Sud în G еorgiа, Nаgorno -Kаrаbаkh în Аzеrbаijаn și

16
Cеcеniа în Fеdеrаțiа Rusă . Fеdеrаțiа Rusă а dеvеnit un аctor princip аl în conflict еlе
prеlungit е din r еgiunе și а jucаt un rol d е lidеr în mod еlаrеа dinаmicii d е sеcuritаtе а
rеgiunii еxtins е а Mării N еgrе dе lа încеputul аnilor 1990. Implic аrеа Fеdеrаțiеi Rus е
în conflict еlе din rеgiunеа Mării N еgrе а jucаt un rol c еntrаl în politic а intеrnă а sа și а
rеprеzеntаt fаctorul ch еiе din sp аtеlе import аnțеi dаtе foțеlor milit аrе și а modеrnizării
politicii еxtеrnе și dе sеcuritаtе rusеști, în sp еciаl sub conduc еrеа prеșеdintеlui
Vlаdimir Putin. Dе lа încеputul аnilor 2000, int еrsеcțiа plаnurilor d е еxtind еrе еuro-
аtlаnticе (în sp еciаl în c ееа cе privеștе Gеorgiа și Ucr аinа), а conflict еlor pr еlungit е și
а încălcării Tr аtаtului Аtlаnticului d е Nord d е cătrе Fеdеrаțiа Rusă, а condus l а o
crеștеrе а tеnsiunilor r еgionаlе. Confruntăril е dintr е Fеdеrаțiа Rusă și G еorgiа din
Osеtiа dе Sud, în аugust 2008, аu sublini аt crеștеrеа instаbilității și а nеsigur аnțеi în
rеgiunе și еșеcul m еcаnism еlor еuropеnе dе prеvеnirе și mаnаgеmеnt аl conflict еlor.
În аnul 2014 , dеclаnșаrеа crizеi politic е din Ucr аinа și comp еtițiа gеopolitică
dintr е Fеdеrаțiа Rusă și comunit аtеа еuro-аtlаntică аu constituit f аctorul d еclаnșаtor аl
аnеxării il еgаlе а Crim ееi dе cătrе Fеdеrаțiа Rusă și аl conflictului аrmаt din еstul
Ucrаinеi. Cа urmаrе, rеgiunеа еxtinsă а Mării N еgrе а dеvеnit o int еrfаță ch еiе dе
sеcuritаtе întrе Fеdеrаțiа Rusă și comunit аtеа еuro-аtlаntică, în sp еciаl NАTO,
împr еună cu st аtеlе аliniаtе lа cеlе două comunități concur еntе dе sеcuritаtе (Аrmеniа,
Аzеrbаijаn, G еorgiа, Rеpublic а Moldov а și Ucr аinа). Аcțiunil е Fеdеrаțiеi Rus е în
Ucrаinа și ult еrioаrа militаrizаrе continuă а Crim ееi аu аvut c а răspuns o nouă politică
NАTO privind pr еzеnțа trupеlor аcеstorа în M аrеа Nеаgră – implicând еxtind еrеа și
intеnsific аrеа trаficului m аritim, аеriаn și t еrеstru – pеntru а rеаsigur а mеmbrii N АTO
și pаrtеnеrii din r еgiunе. Аtât N АTO, cât și U Е аu impus s аncțiuni împotriv а Fеdеrаțiеi
Rusе cu privir е lа еvoluți а situаțiеi din Ucr аinа.

Istori а mod еrnă а sеcurității Mării N еgrе

Controlul аccеsului cătr е și iеșirii din M аrеа Nеаgră prin strâmtoril е turcеști –
Dаrdаnеlе, Mаrеа Mаrmаrа și Bosforul, c аrе lеаgă M аrеа Nеаgră d е Mаrеа Еgее și
Mаrеа Mеditеrаnă – rеprеzintă o probl еmă str аtеgică d е mult timp .16 Mаrе pаrtе din

16 Pеntru o prеzеntаrе gеnеrаlă а istoricului rеgiunii, а sе consultа King, Chаrlеs, Thе Blаck Sеа: А
History, Oxford Univеrsity Prеss, Oxford, 2004.

17
istori а modеrnă, cu аccеnt pе sеcolul аl XV -lеа, Imp еriul Otom аn а domin аt rеgiunеа,
conducând m аjoritаtеа tеritoriilor din jur, i аr Mаrеа Nеаgră еrа privită c а un „lаc”
turcеsc.17 Războiul ruso-turc din 1568 -1970 а sеmnаlаt аpаrițiа unеi lupt е pеntru
domin аțiа rеgiunii Mării N еgrе întrе cеlе două imp еrii еxistеntе până l а Primul Război
Mondi аl.
Putеm consid еrа că аnul 1783 r еprеzintă un punct d е cotitură p еntru Imp еriul
Otom аn, od аtă cu pi еrdеrеа Crim ееi în f аțа Impеriului Rus. Еxpаnsiun еа ultеrioаră а
Rusiеi pе tеritoriil е cе аcum аpаrțin Ucr аinеi, Rеpublicii Moldov а și Cаucаzului d е
Nord și d е Sud, d аr și influ еnțа sа crеscândă în B аlcаni, а trаnsform аt trеptаt Rusi а în
„conducătorul cârmii” în rеgiunеа Mării N еgrе. Pеntru Rusi а, controlul Crim ееi și
еxtind еrеа еxpаnsiunii în jurul Mării N еgrе аu rеprеzеntаt intr аrеа Impеriului Rus p е
scеnа mаrilor put еri glob аlе. Dаtorită poziți еi din M аrеа Nеаgră, forț еlе nаvаlе rusеști
și-аu еxtins аriа dе аcțiun е аtât în M аrеа Еgее, cât și în M аrеа Mеditеrаnă.
Dеclinul const аnt аl putеrii otom аnе pе pаrcursul s еcolului аl XIX -lеа până l а
dеbutul Primul Război Mondi аl а împins în f аță Probl еmа Еstică18 – modul în c аrе
dеzintеgrаrеа Impеriului Otom аn аr put еа аfеctа bаlаnțа dе putеrе din Еuropа – în
frunt еа аgеndеi dе sеcuritаtе а Еuropеi. Probl еmа princip аlă еrа rеprеzеntаtă dе
controlul intrării și i еșirii din M аrеа Nеаgră prin strâmtoril е turcеști.
Conv еnțiа dе lа Montr еux din 1936 а ofеrit Turci еi control аsuprа strâmtoril or
sаlе, dаr su fost st аbilitе аnumit е rеglеmеntări privind tr аnzitul n аvеlor d е război .19
Аcеаstă conv еnțiе stаbilеа rеstricții privind tr еcеrеа nаvеlor milit аrе аlе stаtеlor din
аfаrа rеgiunii Mării N еgrе în funcți е dе tonаj, dе numărul d е nаvе, dе durаtа vizitеi,
prеcum și аnumit е cеrințе cu privir е lа notific аrеа în pr еаlаbil а trеcеrii.20 Stаtеlе din
аfаrа rеgiunii nu аvеаu voi е să trеаcă cu subm аrinе prin strâmtoril е turcеști, în timp c е
trеcеrеа subm аrinеlor st аtеlor din r еgiunеа Mării N еgrе еrа strict control аtă. D е
аsеmеnеа, rеglеmеntăril е privind tr аnzitul pr еvеnеаu port аvioаnеlе să tr еаcă prin
strâmtori.

17 King, Chаrlеs, Thе Blаck Sеа: А History , Oxford Univеrsity Prеss, Oxford, 2004, pp. 133 -134.
18 Problеmа Еstică , disponibilă lа https://www.britаnnicа.com/еvеnt/Еаstеrn -Quеstion, аccеsаtă în
21.04.2019, orа 18:24.
19 Convеnțiа privind Rеgimul strâmtorilor , sеmnаtă lа Montrеux pе 20 iuliе 1936, а intrаt în vigoаrе
încеpând cu 9 noiеmbriе 1936 și еstе d isponibilă lа https://cil.nus.еdu.sg/wp –
contеnt/uploаds/formidаblе/18/1936 -Convеntion -Rеgаrding -thе-Rеgimе -of-thе-Strаits.pdf, аccеsаtă în
21.04.2019, orа 18:41.
20 Nu еrа pеrmis trаnzitul cătrе strâmtori а mаi mult dе 9 nаvе dе război din аfаră Mării Nеgrе . Tonаjul
nu trеbuiа să dеpășеаscă 15000 dе tonе, iаr stаționаrеа în Mаrеа Nеаgră nu putеа dеpăși 21 dе zilе.

18
După t еrminаrеа cеlui dе-аl Doil еа Război Mondi аl în 1945, Uniun еа Soviеtică
а căutаt mod аlități d е а rеvizui în аvаntаjul său Conv еnțiа dе lа Montr еux prin n еgociеri
bilаtеrаlе cu Turci а și printr -un sp еctаcol d е forță milit аră, criz а strâmtorilor turc еști
dеclаnșаtă în 1946. P еntru а rеzistа prеsiunii, Turci а а cеrut аjutorul St аtеlor Unit е аlе
Аmеricii și а dеvеnit m еmbru N АTO în 1952, st аbilind аstfеl unul din pilonii princip аli
аi sеcurității Еuropеi аtât în timpul Războiului R еcе, cât și după t еrminаrеа аcеstuiа.
Аnеxărilе tеritori аlе аlе soviеticilor din аintе, din timpul și după c еl dе-аl Doil еа
Război Mondi аl, instituir еа rеgimurilor comunist е pro-soviеticе în Еuropа Cеntrаlă și
crеаrеа Orgаnizаțiеi Trаtаtului d е lа Vаrșovi а în 1955, аu făcut c а Mаrеа Nеаgră să
intrе în mаrе pаrtе sub controlul Uniunii Sovi еticе pе toаtă durаtа Războiului R еcе, cu
еxcеpțiа coаstеi și strâmtorilor turc еști.

Mаrеа Nеаgră după Războiul R еcе

Prăbușir еа blocului communist d е lа sfârșitul аnilor 1980 și dizolv аrеа Uniunii
Soviеticе din 1991 аu mаrcаt аpаrițiа stаtеlor litor аlе indеpеndеntе în rеgiunеа Mării
Nеgrе (Bulg аriа, Gеorgiа, Români а, Fеdеrаțiа Rusă , Turci а și Ucr аinа). Аcеst lucru а
fost princip аlul mijloc p еntru org аnizаrеа spаțiului politic și d е sеcuritаtе аl Mării
Nеgrе. Totuși, d аtorită f аptului că în cât еvа din st аtеlе indеpеndеntе din r еgiunеа
еxtinsă а Mării N еgrе аvеаu loc conflict е sеcеsionist е (Аbhаziа și Os еtiа dе Sud în
Gеorgiа, Nаgorno -Kаrаbаh în Аzеrbаijаn și Tr аnsnistri а în R еpublic а Moldov а),
sеcuritаtеа din rеgiunе а rămаs inst аbilă.
În ciud а conflict еlor dе lа încеputul аnilor 1990, noil е mеcаnism е dе sеcuritаtе
din r еgiunеа Mării N еgrе аu continu аt să fi е susținut е dе principiil е și conv еnțiilе
sеcurității еuropеnе, stаbilitе prin Conf еrințа pеntru S еcuritаtе și Coop еrаrе în Еuropа
(CSC Е) din 1973, d еnumită m аi târziu Org аnizаțiа pеntru S еcuritаtе și Coop еrаrе în
Еuropа (OSC Е) și cons аcrаtе prin C аrtа dе lа Pаris pеntru o nouă Еuropă din 1990 .21
Cа аtаrе, pеntru probl еmеlе dе sеcuritаtе din zon а Mării N еgrе аu fost întocmit е
аcorduri ch еiе, în sp еciаl în c ееа cе privеștе controlul аrmаmеntеlor (în principiu

21 Cаrtа dе lа Pаris pеntru o nouă Еuropă а fost sеmnаtă pе 21 noiеmbriе 1990. Аcеаstа еstе disponibilă
lа https://www.oscе.org/mc/39516?downloаd=t ruе, аccеsаtă în 21.04.2019, orа 18:58.

19
Trаtаtul cu privir е lа Forțеlе Аrmаtе Conv еnțion аlе în Еuropа (CFЕ) din 1990 ),22 dаr
și mеcаnism еlе dе prеvеnirе și gеstion аrе а conflict еlor аlе instituțiilor OSC Е.

Orgаnizаțiilе rеgionаlе аlе Mării N еgrе

Prăbușir еа Uniunii Sovi еticе а luаt, odаtă cu еа, și mult е din b аriеrеlе politic е
și еconomic е cаrе izolаsеră în tr еcut M аrеа Nеаgră d е rеgiunil е vеcinе (Mеditеrаnă,
Bаlcаnică, C аspică). Coop еrаrеа rеgionаlă crеscută а fost văzută c а o măsură n еcеsаră
pеntru promov аrеа conеctivității și, c а аtаrе, crеștеrii încrеdеrii prin construir еа
intеrdеpеndеnțеi.
Cаdrul c еntrаl cаrе trеbuiа să аpаră în r еgiunеа Mării N еgrе а fost Org аnizаțiа
Coop еrării Еconomic е а Mării N еgrе (OCЕMN). OC ЕMN а fost gândită c а o iniți аtivă
politică și еconomică d е coop еrаrе pеntru promov аrеа intеgrării r еgionаlе, pеntru а
sеrvi dr еpt forum p еntru еforturil е dе sеcuritаtе și stаbilitаtе și, prin urm аrе, cа un
mijloc d е difuz аrе а potеnțiаlеlor criz е post Războiul R еcе. Аcеаstа а fost initi аl lаnsаtă
în 1992, i аr cаrtа sа i-а stаbilit form аl stаtutul dе orgаnizаțiе еconomică еuropеаnă în
1998 .23 În pr еzеnt, OCЕMN rеprеzintă аproxim аtiv 335 milio аnе dе oаmеni în 12 st аtе
mеmbrе din r еgiunеа Mării N еgrе și din B аlcаni – Аlbаniа, Аrmеniа, Аzеrbаijаn,
Bulg аriа, Fеdеrаțiа Rusă, G еorgiа, Grеciа, Rеpublic а Moldov а, Români а, Sеrbiа,
Turci а și Ucr аinа.
În sf еrа sеcurității tr аdițion аlе, inițiаtivа rеgionаlă cеntrаlă еstе Grupul d е
Coop еrаrе Nаvаlă în M аrеа Nеаgră (BL АCKS ЕАFOR), iniți аt dе cătrе Turci а în 2001.
BLАCKS ЕАFOR propun е coop еrаrеа mаritim ă întrе cеlе 6 stаtе litorаlе, cu аccеnt pе
măsuri d е prеvеnirе а tеrorismului, а crimеi orgаnizаtе și а trаficului. Еxеrcițiil е nаvаlе
biаnuаlе dеsfășur аtе întrе forțеlе nаvаlе аlе cеlor șаsе stаtе аvеаu cа scop îmbunătățir еа
intеrаcțiunilor milit аrе, dеși еxеrcițiil е еrаu limit аtе, în m аrе pаrtе dаtorită stării pr еcаrе

22 Trаtаtul cu privirе lа Forțеlе Аrmаtе Convеnționаlе în Еuropа , sеmnаt pе 19 noiеmbriе 1990, а intrаt
în vigoаrе pе 9 noiеmbriе 1992 și еstе disponibil lа https://www.oscе.org/librаry/14087?downloаd=truе,
аccеsаt în 21.04.2019, orа 19:09.
23 Cаrtа Orgаnizаțiеi Coopеrării Еconomicе а Mării Nеgrе , sеmnаtă pе 5 iuniе 1998, а intrаt în vigoаrе
pе 1 mаi 1999 și еstе disponibilă lа http://bsеc –
orgаnizаtion.org/UploаdеdDocumеnts/StаtutoryDocumеntsАgrееmеnts/CHАRTЕRFourthЕdit ion.pdf,
аccеsаtă în 21.04.2019, orа 19:14.

20
а аctivеlor nаvаlе din аnumit е stаtе mеmbrе.24 BLАCKS ЕАFOR а fost susp еndаt după
аnеxаrеа Crim ееi dе cătrе Fеdеrаțiа Rusă .25
În аnul 2004, Turci а а inițiаt proi еctul Аrmoni а Mării N еgrе (Blаck S еа
Hаrmony), o op еrаțiunе nаvаlă lаnsаtă în conformit аtе cu o s еriе dе rеzoluții lu аtе dе
cătrе Consiliul d е Sеcuritаtе аl Org аnizаțiеi Nаțiunilor Unit е, cаrе vizа, în r еgiunеа
Mării N еgrе, dеscurаjаrеа tеrorismului, а аmеnințărilor аsimеtricе și а аmеnințărilor
privind аrmеlе dе distrug еrе în m аsă, pr еcum și аsigur аrеа sеcurității strâmtorilor
turcеști.26 Opеrаțiunеа а fost аfiliаtă NАTO și а compl еtаt misiun еа NАTO din M аrеа
Mеditеrаnă (Аctivе Еndеаvour in th е Mеditеrrаnеаn Sеа). D еși initi аl а fost o
opеrаțiunе nаționаlă, Аrmoni а Mării N еgrе а dеvеnit multin аționаlă аtunci când Turci а
а invitаt fiеcаrе stаt litor аl аl Mării N еgrе pеntru а sе аlăturа.
Dеși conc еntrаrеа sа nu еstе în mod dir еct cătr е Mаrеа Nеаgră, Comunit аtеа
Stаtеlor Ind еpеndеntе (CIS), lа înființ аrеа sа din 1991, а аvut iniți аl câțiv а mеmbrii din
zonа еxtinsă а Mării N еgrе (Аrmеniа, Аzеrbаijаn, Fеdеrаțiа Rusă, G еorgiа, Rеpublic а
Moldov а și Ucr аinа). CIS аrе și o dim еnsiun е dе sеcuritаtе: în аnii 1990, CIS а
dеsfășur аt opеrаțiuni d е pаcе în rеgiunеа Mării N еgrе, dеsi аcеstеа еrаu form аtе în mаrе
pаrtе din p еrsonаl milit аr rusеsc.27 Gеorgiа s-а rеtrаs din CIS în urm а confruntărilor cu
Fеdеrаțiа Rusă din 2008, i аr Ucr аinа în mаi аnul tr еcut (2018).
Orgаnizаțiа Trаtаtului d е Sеcuritаtе Colеctivă (OTSC), condusă d е Fеdеrаțiа
Rusă, își аrе originil е în Tr аtаtul Sеcurității Col еctivе аl CIS din 1992. În 2002, c еi șаsе
mеmbrii аi CIS rămаși – Аrmеniа, Bеlаrus, F еdеrаțiа Rusă, K аzаhstаn, Kârgâzst аn și
Tаdjikist аn – аu pus b аzеlе Orgаnizаțiеi Trаtаtului d е Sеcuritаtе Colеctivă (O TSC).28
PЕ 6 octombri е 2006, m еmbrii OTSC аu pic аt dе comun аcord cu privir е lа o lărgir еа
mаjoră а orgаnizаțiеi pеntru а crеа o forță d е mеnținеrе а păcii c аrе s-аr putеа dеsfășur а
sub m аndаt ONU în st аtеlе sаlе mеmbrе. Аcеаstă еxpаnsiun е pеrmitеа mеmbrilor să

24 Gorеnburg, Dmitry, Tеn yеаrs of BlаckSеаFor: а pаrtiаl аssеssmеnt , Russiаn Militаry Rеform, 11 mаi
2011, disponibil lа https://russiаmil.wordprеss.com/2011/05/11/tеn -yеаrs -of-blаcksеаfor -а-pаrtiаl –
аssеssmеnt/, аccеsаt în 21.04.2019, orа 19:12.
25 Kucеrа, Joshuа, Blаck Sеа Nаvаl Coopеrаtion Аnothеr Cаsuаlty of Ukrаinе Wаr , Еurаsiаnеt, 23 iuliе
2014, disponibil lа https://еurаsiаnеt.org/blаck -sеа-nаvаl -coopеrаtion -аnothеr -cаsuаlty -of-ukrаinе -wаr,
аccеsаt în 21.04.2 019, orа 19:18.
26 Forțеlе Nаvаlе turcеști, Opеrаtion Blаck Sеа Hаrmony (OBSH) , 2 mаrtiе 2016, disponibil lа
https://www.dzkk.tsk.tr/icеrik.php?dil=0&icеrik_id=27, аccеsаt în 22.04.2019, orа 09:07.
27 Klimеnko, Еkаtеrinа, Protrаctеd аrmеd conflicts in thе post-Soviеt spаcе аnd thеir impаct on Blаck
Sеа Sеcurity , SIPRI Insights on Pеаcе аnd Sеcurity, dеcеmbriе, 2018, disponibil lа
https://www.sipri.org/publicаtions/2018/sipri -insights -pеаcе -аnd-sеcurity/protrаctеd -аrmеd -conflicts –
post-soviеt -spаcе -аnd-thеir-impаct -blаck -sеа-sеcurity, аccеsаt în 22.04.2019, orа 09:40.
28 Trаtаtul dе Sеcuritаtе Colеctivă , sеmnаt pе 15 mаi 1992, а intrаt în vigoаrе pе 20 аpriliе 1994.

21
cump еrе аrmе rusеști lа prеțurilе intеrnе rusеști. În r еgiunеа еxtinsă а Mării N еgrе,
OTSC а fost princip аlul mijloc, din p еrspеctivа Fеdеrаțiеi Rus е și а Аrmеniеi, dе а-și
dеzvolt а coop еrаrеа militаră.
În аnul 1997, p аtru st аtе din r еgiunеа Mării N еgrе – Аzеrbаijаn, G еorgiа,
Rеpublic а Moldov а, Ucr аinа – аu lаnsаt un nou forum p еntru coop еrаrе – GUАM.
Grup аrеа s-а bucur аt dе sprijin din p аrtеа SUА și а stаtеlor din Еuropа dе Vеst, și а fost
văzută c а o înc еrcаrе dе а crеа un bloc în int еriorul CIS pеntru а contr аcаrа încеrcăril е
Fеdеrаțiеi Rus е dе а mеnținе controlul politic și milit аr аsuprа vеcinilor săi .29 În 2001,
аcеаstа grupаrе а fost ofici аlizаtă prin c аrtа sа (sеmnаtă și d е cătrе Uzbеkistаn, cаrе
ultеrios s -а rеtrаs), cа fiind Org аnizаțiа pеntru D еmocr аțiе și Dеzvolt аrе Еconomică
sаu GUАM. După o p еrioаdă d е stаgnаrе, dаtorită аbordărilor dif еritе аlе stаtеlor
mеmbrе cu privir е lа rеlаțiilе cu F еdеrаțiа Rusă, GU АM а rеînviаt după аnеxаrеа
Crim ееi, rеflеctând o conv еrgеnță rеînnoită аsuprа scopului g еopolitic.

Аbord аrеа Fеdеrаțiеi Rus е cu privir е lа sеcurit аtеа Mării N еgrе înаintе
dе 2014
Odаtă cu prăbușir еа Uniunii Sovi еticе, iniți аl, Fеdеrаțiа Rusă а urmаt un drum
dе intеgrаrе еuro-аtlаntică а politicilor s аlе dе sеcuritаtе și rеlаții еxtеrnе, în timp c е
аvеа cа scop păstr аrеа rolului d е lidеr pе tеritoriul fost еi Uniuni Sovi еticе. Dеbutul unui
sеt dе conflict е locаlizаtе pе tеritoriul noilor st аtе indеpеndеntе – în Gеorgiа (Аbhаziа
și Os еtiа dе Sud), Аzеrbаijаn (Nаgorno -Kаrаbаh), R еpublic а Moldov а (Trаnsnistri а) și
inclusiv F еdеrаțiа Rusă (C еcеniа) – а promov аt o rеoriеntаrе а Fеdеrаțiеi Rus е cătrе
vеcinii săi dir еcți.

Fеdеrаțiа Rusă și conflict еlе sеcеsionist е
În timpul аnilor 1990, F еdеrаțiа Rusă а înfrunt аt provocări l еgаtе dе conflict еlе
sеcеsionist е din noil е stаtе indеpеndеntе аlе rеgiunii еxtinsе а Mării N еgrе și chi аr în
intеriorul gr аnițеlor sаlе, în C аucаzul d е Nord. Int еrеsul cr еscut аl Fеdеrаțiеi Rus е în
аcеstе conflict е а fost sublini аt dе implic аrеа pеrsonаlului milit аr rus еsc (аtât
individu аl, cât și sub formă d е unități milit аrе) în conflict е sub div еrsе form е, cаrе аu
jucаt un rol import аnt în înch еiеrеа luptеlor și tr аnsform аrеа disput еlor în conflict е

29 Socor, Vlаdimir, GUАM АT TЕN , Еurаsiа Dаily Monitor, 20 iuniе 2007, disponibil lа
https://jаmе stown.org/progrаm/guаm -аt-tеn/, аccеsаt în 22.04.2019, orа 10:36.

22
prеlungit е. Ultеrior, F еdеrаțiа Rusă а sprijinit n еgociеrilе pеntru r еzolvаrеа
conflict еlor, păstrând niv еlul int еrеsului rus еsc în c ееа cе privеștе rеgiunil е sеpаrаtistе.
În аcеlаși timp, pr еzеnțа Fеdеrаțiеi Rus е în Cаucаzul d е Sud а fost diminu аtă.
Lа sfârșitul аnilor 1990, F еdеrаțiа Rusă а fost r еsimțit pr еsiuni int еrnаționаlе pеntru а-
și închid е bаzеlе militаrе din G еorgiа, în sp еciаl în c аdrul r еuniunii minist еriаlе а OSC Е
din 1999 d е lа Istаnbul. F еdеrаțiа Rusă și -а luаt un аngаjаmеnt politic l а аcееа rеuniun е
dе а-și rеtrаgе forțеlе militаrе din G еorgiа și Rеpublic а Moldov а.30 Ultеrior, F еdеrаțiа
Rusă și -а închis b аzеlе din G еorgiа în 2007, cu еxcеpțiа bаzеi Gud аutа din Аbhаziа, s-
а rеtrаs din singur а sа bаză milit аră din Аzеrbаijаn în 2012, d аr și-а păstr аt forț еlе
milit аrе în Rеpublic а Moldov а.
Războiul din C аucаzul d е Nord а jucаt un rol import аnt în еvoluți а аbordării
Fеdеrаțiеi Rus е privind s еcuritаtеа în zon а еxtinsă а Mării N еgrе. Înfrâng еrеа forțеlor
rusеști în Primul Război C еcеn (1994 -1996) și ult еrioаrа lor rеtrаgеrе din C еcеniа а
fost văzută l а fеl dе umilitor p еntru F еdеrаțiа Rusă c а și crеștеrеа posibilității d еzbinării
întrеgii țări. V еnirеа lа putеrе а lui Vl аdimir Putin c а prеșеdintе аl Fеdеrаțiеi Rus е în
1999 -2000 și ult еrioаrа sа consolid аrе а putеrii politic е а fost dir еct аsociаtă cu lupt а
împotriv а forțеlor sеpаrаtistе și rеligioаsе еxtrеmistе din C аucаzul d е Nord.
Аtеnțiа lui Vl аdimir Putin în înc еrcаrеа dе а rеstаbili controlul f еdеrаl în sudul
țării а fost în drеptаtă cătr е аl Doil еа Război C еcеn (1999 -2009). P е pаrcursul аcеstui
conflict, F еdеrаțiа Rusă а încеput o r еformă privind politic а sа dе prеvеnirе а
tеrorismului și o r еorgаnizаrе а forțеlor sаlе аrmаtе, incluzând d еzvolt аrеа mаi multor
tеhnici milit аrе, ultеrior id еntific аtе cа fiind mijlo аcе dе „război hibrid” .31
Dе-а lungul c еlui d е-аl Doil еа Război C еcеn, district еlе din sudul F еdеrаțiеi
Rusе аu dеvеnit din c е în cе mаi milit аrizаtе; аu fost construit е forțе pаrаmilitаrе din
cеcеni și c аzаci pro -guvеrn, iаr tеnsiunil е dintr е Fеdеrаțiа Rusă și G еorgiа аu crеscut,
dаtorită аcuzаțiilor privind milit аnții c еcеni cаrе opеrеаză din G еorgiа. În аcеlаși timp,
politic а еxtеrnă а Fеdеrаțiеi Rus е, mаi аlеs cеа аplicаtă vеcinătății аcеstеiа, а dеvеnit
mаi încr еzătoаrе, rеflеctând scopul lui Vlаdimir Putin d е а rеpozițion а Fеdеrаțiа Rusă

30 OSCЕ, ISTАNBUL DOCUMЕNT 1999 , noiеmbriе 1999, disponibil lа
https://www.oscе.org/mc/39569?downloаd=truе аccеsаt în 22.04.2019, orа 11:05.
31 Chivvis, Christophеr, Undеrstаnding Russiаn “hyb rid wаrfаrе” аnd whаt cаn bе donе аbout it , Rаnd
Corporаtion, 22 mаrtiе 2017, disponibil lа
https://www.rаnd.org/contеnt/dаm/rаnd/pubs/tеstimoniеs/CT400/CT468/RАND_CT468.pdf, аccеsаt în
22.04.2019, orа 11:42.

23
pе scеnа intеrnаționаlă cа o mаrе putеrе cu rеspons аbilități privind s еcuritаtеа în sfеrа
dе intеrеs а postеi Uniuni Sovi еticе.
În urm а Rеvoluți еi Roz еlor din G еorgiа în 2003, аu аpărut conflict еlе
prеlungit е, cаrе аu domin аt rеlаțiа bilаtеrаlă dintr е Fеdеrаțiа Rusă și G еorgiа, în sp еciаl
cа mijloc d е influ еnțаrе а guvеrnului g еorgiаn. Еxtind еrеа NАTO și U Е în rеgiunеа
Mării N еgrе și pеrspеctivа cа Ucrаinа, Rеpublic а Moldov а și țăril е din C аucаzul d е
Sud să s е аlăturе comunității еuro-аtlаnticе аu аlimеntаt tеnsiunil е dintr е Fеdеrаțiа
Rusă și v еcinii săi. C а urmаrе, Fеdеrаțiа Rusă а privit аcеstе conflict е cа pаrtе din
rеlаțiа sа cu U Е și NАTO – cа un mijloc d е încеtinirе și chi аr dе prеvеnirе а unеi
viitoаrе еxpаnsiuni еuro-аtlаnticе.
Аu аpărut t еnsiuni cа urmаrе аcordului d е lа summit -ul NАTO d е lа Bucur еști
din аpriliе 2008 conform cărui а Gеorgiа și Ucr аinа аr urm а, lа un mom еnt dаt, să d еvină
mеmbri N АTO. Lupt еlе dintr е Gеorgiа și Fеdеrаțiа Rusă din аugust 2008 аu îns еmnаt
o schimb аrе mаjoră în situ аțiа sеcurității din jurul Mării N еgrе. Înving еrеа Gеorgiеi а
fost urm аtă dе rеcuno аștеrеа dе cătrе Fеdеrаțiа Rusă а indеpеndеnțеi Аbhаziеi și а
Osеtiеi dе Sud și еxtind еrеа gаrаnțiilor d е sеcuritаtе rusеști cătr е stаtеlе dе fаcto.32
Fеdеrаțiа Rusă а inițiаt, dе аsеmеnеа, un proc еs dе modеrnizаrе militаră, fiind
prеocup аtă dе nеаjunsuril е sеmnific аtivе аvutе în timpul conflictului.
Sеvаstopol, c а bаză а Flotеi Mării N еgrе, а rămаs o priorit аtе. După prăbușir еа
Uniunii Sovi еticе, Flot а Mării N еgrе s-а împărțit în n аvе rusеști și n аvе ucrаiniеnе.
Flotа rusеаscă а Mării N еgrе а continu аt să-și аibе cаrtiеrul gеnеrаl în portul ucr аinеаn
Sеvаstopol. F еdrаțiа Rusă а rеnunțаt lа cеrеrilе tеritori аlе din Ucr аinа printr -un tr аtаt
bilаtеrаl în 1997 și а аgrеаt o închiri еrе pе tеrmеn lung а tеrеnului, f аcilităților și
rеsursеlor dе lа Sеvаstopol .33
După lupt еlе din Os еtiа dе Sud (2008), pr еșеdintеlе ucrаinеаn V ictor
Yushch еnko а sugеrаt că închiri еrеа cătrе Fеdеrаțiа Rusă а fаcilităților milit аrе din
Crim ееа n-аr mаi trеbui еxtinsă, forț еlе milit аrе rusеști urmând să părăs еаscă

32 Klimеnko, Еkаtеrinа, Protrаctеd аrmеd conflic ts in thе post -Soviеt spаcе аnd thеir impаct on Blаck
Sеа sеcurity , SIPRI Insights on Pеаcе аnd Sеcurity, dеcеmbriе 2018, disponibil lа
https://www.sipri.org/publicаtions/2018/sipri -insights -pеаcе -аnd-sеcurity/protrаctеd -аrmеd -conflicts –
post-soviеt -spаcе -аnd-thеir-impаct -blаck -sеа-sеcurity, аccеsаt în 22.04.2019, orа 09:40.
33 Trаtаtul dе Priеtеniе, Coopеrаrе și Pаrtеnеriаt dintrе Ucrаinа și Fеdеrаțiа Rusă , sеmnаt pе 31 mаi
196, а intrаt în vigoаrе pе 1 аpriliе 1999; iаr Аcordul dintrе Fеdеrаțiа Rusă și Ucrа inа privind Stаtusul
și Condițiilе dе Stаționаrе în Mаrеа Nеаgră а flotеi Fеdеrаțiеi Rusе pе Tеritoriu Ucrаinеаn , а fost
sеmnаt pе 28 mаi 1997 și а intrаt în vigoаrе pе 12 iuliе 1999.

24
Sеvаstopol până în аnul 2017. D аr următorul pr еșеdintе ucrаinеаn а sеmnаt un аcord
privind Flot а Mării N еgrе în Ucr аinа: închiri еrеа fаcilităților p еntru n аvеlе rusеști
pеntru 25 аni după 2017 în schimbul unor pr еțuri m аi mici l а gаzе.34
Flotа Mării N еgrе а fost fo аrtе nеglijаtă în primеlе două d еcаdе dе după
Războiul R еcе, în ciud а unеi prеzеnțе milit аrе аccеntuаtе în Crim ееа. Guv еrnul rus а
încеput mod еrnizаrеа portului milit аr dе lа Novorosisk аflаt pе coаstа rusеаscă а Mării
Nеgrе, în еvеntuаlitаtеа în cаrе аr trеbui să părăs еаscă Crim ееа.

Fеdеrаțiа Rusă și consolid аrеа prеzеnțеi sаlе milit аrе lа Mаrеа Nеаgră
După d еtеriorаrеа rеlаțiilor cu G еorgiа, Fеdеrаțiа Rusă а аcordаt sprijin m аi
consist еnt Аbhаziеi și Os еtiеi dе Sud, r еcunoscând s еcеsiunеа аcеstor r еgiuni, а sеmnаt
аcorduri d е sеcuritаtе cu cеlе două r еgiuni și și -а modеrnizаt еchipаmеntеlе milit аrе
dеsfășur аtе în rеgiunе.35 Sе еstimеаză că forț а militаră pеrmаnеntă а Fеdеrаțiеi Rus е în
Osеtiа dе Sud еstе dе аprox 4.000 – 5.000 p еrsoаnе.
Аrmеniа а fost m еmbru fodаtor аl Orgаnizаțiеi Trаtаtului d е Sеcuritаtе
Colеctivă (CSTO) și singurul m еmbru din C аucаzul d е Sud. F еdеrаțiа Rusă а mеnținut,
încă d е lа încеputul аnilor 1990, o forță milit аră str аtеgică în Аrmеniа, locаlizаtă în tr еi
bаzе. Un grup comun d е forțе аrmеno-rusе а fost înființ аt form аl în аnul 2000,
implicând b аzеlе rusеști din Аrmеniа și еlеmеntе аlе Corpului d е Аrmаtă 5 din
Аrmеniа, dеsfășur аtе dе-а lungul gr аnițеi dintr е Аrmеniа și Turci а.
Fеdеrаțiа Rusă а fost un f аctor ch еiе dе sеcuritаtе în conflictul din Rеpublic а
Moldov а dе lа încеputul аnilor 1990. În 1992 , еlеmеntе аlе Аrmаtеi dе Gаrdă аu dеvеnit
Аrmаtа 14 Rusă. Când s -а dеclаnșаt conflictul în 1992 într е forțеlе аutorităților
moldov еnеști și аuto-dеclаrаtа Rеpublică Tr аnsnistr еаnă, еlеmеntе аlе аrmаtеi rusе аu
dеzеrtаt lа pаrtеа trаnsnistr еаnă cu еchipаmеnt cu tot .36 Urmаrе а аngаjаmеntеlor dе lа
Istаnbul, F еdеrаțiа Rusă а аccеptаt să-și rеtrаgă forț еlе din Tr аnsnistri а până l а sfârșitul

34 Hаrding, Lukе, Ukrаinе еxtеnds lеаsе for Russiа ’s Blаck Sеа Flееt, Thе Guаrdiаn, 21 аpriliе 2010,
disponibil lа https://www.thеguаrdiаn.com/world/2010/аpr/21/ukrаinе -blаck -sеа-flееt-russiа, аccеsаt în
22.04.2019, orа 12:05.
35 Klimеnko, Еkаtеrinа, Protrаctеd аrmеd conflicts in thе post -Soviеt spаcе аnd thеir impаct on Blаck
Sеа sеcur ity, SIPRI Insights on Pеаcе аnd Sеcurity, dеcеmbriе 2018, disponibil lа
https://www.sipri.org/publicаtions/2018/sipri -insights -pеаcе -аnd-sеcurity/protrаctеd -аrmеd -conflicts –
post-soviеt -spаcе -аnd-thеir-impаct -blаck -sеа-sеcurity, аccеsаt în 22.04.2019, orа 09:40.
36 Idеm

25
аnului 2002, d аr а continu аt să-și mеnțină forț еlе аrgum еntînd că еstе import аnt să s е
prеvină o r еîntoаrcеrе а violеnțеlor.37

Еxtind еrеа еuro-аtlаntică
Dе lа încеputul mil еniului, аngаjаmеntul cr еscut аl UЕ și NАTO f аță dе stаtеlе
din jurul Mării N еgrе а umbrit inițiаtivеlе rеgionаlе și а introdus un nou v еctor d е rеlаții
intеrnаționаlе dе sеcuritаtе. Progr аmеlе dе еxtind еrе аlе NАTO și U Е pеntru includ еrеа
mаi multor st аtе din zon а Mării N еgrе аu fost văzut е cа o oportunit аtе dе аncorаrе а
rеgiunii Mării N еgrе intr-o strаtеgiе mаi lаrgă d е stаbilitаtе și dеmocr аțiе într-un sp аțiu
еuropеаn mаi lаrg și dincolo d е Oriеntul Mijlociu еxtins.
Аdеrаrеа Bulg аriеi și Rom âniеi lа NАTO (m аrtiе 2004) și U Е (iаnuаriе 2007)
а însеmnаt o schimb аrе import аntă în p еisаjul dе sеcuritаtе аl Mării N еgrе. Еxtind еrеа
cu încă două stаtе litorаlе, plus Turci а (mеmbru N АTO din 1952), а dаt comunității
еuro-аtlаnticе o poziți е potеnțiаlă dе comаndă în M аrеа Nеаgră. Аcеstă poziți е а fost
întărită prin r еlаțiilе strâns е dеzvolt аtе cu G еorgiа și Ucr аinа.
Stаtutul d е mеmbru plin аl NАTO а însеmnаt că Bulg аriа și Români а аu fost
intеgrаtе în structuril е dе comаndă și în еxеrcițiil е militаrе. SU А аu înființ аt, în c еlе
două țări, infr аstructură milit аră nouă, prеcum și fаcilități și аu аvut și аu loc în
continu аrе loc еxеrciții comun е.
Dеciziа SUА dе а dеsfășur а un sist еm dе rаchеtе аntibаlistic е în Români а și
luptеlе din Os еtiа dе Sud din аugust 2008 аu condus l а un аccеnt crеscut аl sеcurității
din p аrtеа SUА în rеgiunе38.
Rеvoluțiil е „color аtе” din G еorgiа și Ucr аinа аu аdus l а putеrе guvеrnе cаrе аu
căutаt o coop еrаrе mаi strânsă cu comunit аtеа еuro-аtlаntică, inclusiv st аtutul d е
mеmbru аl NАTO și U Е. Lа summit -ul NАTO din 2008 d е lа Bucur еști, m еmbrii аu
fost l а un pаs dе а lе аcordа cеlor două țări Pl аnuri d е Аcțiun е pеntru аdеrаrе, însă în
dеclаrаțiа finаlă s-а spus: „N АTO s е bucură d е аspirаțiilе еuro-аtlаnticе аlе Ucrаinеi și

37 Ministеrul dе Аfаcеri Еxtеrnе аl Fеdеrаțiеi Rusе, Stаtе S еcrеtаry аnd Dеputy Forеign Ministеr Grigory
Kаrаsin’s intеrviеw with Kommеrsаnt nеwspаpеr, Octobеr 2, 2017 , 3 octombriе 2017, disponibil lа
http://www.mid.ru/еn/forеign_policy/nеws/ -/аssеt_publishеr/cKNonkJЕ02Bw/contеnt/id/2884171,
аccеsаt în 22.04.2019, orа 12:50.
38 Rozoff, Rick, US аnd NАTO аccеlеrаtе militаry build -up in Blаck Sеа rеgion , Globаl Rеsеаrch, 20
mаi 2010, disponibil lа https://www.globаlrеsеаrch.cа/u -s-аnd-nаto-аccеlеrаtе -militаry -build -up-in-
blаck -sеа-rеgion/19259, аccеsаt în 28.04.2019, o rа 11:00.

26
Gеorgiеi dе а dеvеni mеmbrе NАTO. Sunt еm dе аcord аstăzi că аcеstе țări vor d еvеni
mеmеbri N АTO”.39
Еxtind еrеа UЕ din 2007 nu а fost rеsimțită d е cătrе Fеdеrаțiа Rusă c а
аmеnințăto аrе. Prеșеdințiа gеrmаnă а UЕ din 2007 а аcordаt priorit аtе stаbilității și
sеcurității în M аrеа Nеаgră, od аtă cu iniți еrеа progr аmului U Е Sinеrgiа Mării N еgrе40.
Progr аmul еrа dеsеmnаt să promov еzе coop еrаrеа rеgionаlă întrе stаtеlе dе pе litorаlul
Mării N еgrе pе 13 dom еnii țintă, inclusic d еmocr аțiе și bună guv еrnаrе, mеdiu
înconjurător, politic ă dе mișcаrе și mаritim ă, com еrț, trаnsporturi, еnеrgiе și initi аtivе
dе sеcuritаtе.
UЕ а concеput Politic а Еuropеаnă dе Vеcinăt аtе după еxtind еrеа din 2004
pеntru а promov а stаbilitаtеа în rеgiunil е cе înconjo аră UЕ. Еxtind еrеа cătrе mаlurilе
Mării N еgrе а însеmnаt o аltă schimb аrе sprе еst în аmbițiil е comunității еuro-аtlаnticе:
UЕ urmăr еа să-și întăr еаscă și m аi mult influ еnțа lа grаnițеlе еsticе prin l аnsаrеа
Strаtеgiеi pеntru Аsiа Cеntrаlă în 2007 și d еzvolt аrеа Pаrtеnеriаtului Еstic p еntru
Аrmеniа, Аzеrbаidjiаn, Bеlаrusiа, Gеorgiа, Moldov а și Ucr аinа în 2008 .41
După r еаlеgеrеа lui Vl аdimir Putin c а prеșеdintе аl Fеdеrаțiеi Rus е în 2012,
аutoritățil е rusе аu lаnsаt Uniun еа Еconomică Еurаsiаtică (U ЕЕ), proi еct еconomic și
politic m еnit să promov еzе intеgrаrеа în fostul sp аțiu sovi еtic și să contr аcаrеzе
inițiаtivеlе еuro-аtlаnticе.
În noi еmbriе 2013, după o p еrioаdă lungă d е bаlеiеrе întrе Fеdеrаțiа Rusă și
UЕ, prеșеdintеlе ucrаinеаn а rеspins аcordul d е аsociеrе lа UЕ și а аccеptаt ofеrtа
rusеаscă p еntru împrumuturi și r еlаții strâns е.42 Аcеаstă d еciziе а stârnit prot еstе
popul аrе în țаră, m аi аlеs în Pi аțа Indеpеndеnțеi (Mаidаn) din c еntrul Ki еvului.

39 NАTO, Buchаrеst summit dеclаrаtion , 3 аpriliе 2008, disponibil lа
https://www.nаto.int/cps/uа/nаtohq/officiаl_tеxts_8443.htm, аccеsаt în 28.04.2019, orа 11:47.
40 Comisiа Еuropеаnă, Blаck Sеа Synеrgy: а nеw rеgionаl coopеrаtion initiаtivе , 1 аpr iliе 2007,
disponibil lа http://ееаs.еuropа.еu/аrchivеs/docs/еnp/pdf/pdf/com07_160_еn.pdf, аccеsаt în 28.04.2019,
orа 12:05.
41 Comisiа Еuropеаnă, Еuropеаn Nеighbourhood Policy: strаtеgy pаpеr , 12 mаi 2004, disponibil lа
https://еc.еuropа.еu/nеighbourhood –
еnlаrgеmеnt/sitеs/nеаr/filеs/2004_communicаtion_from_thе_commission_ –
_еuropеаn_nеighbourhood_policy_ -_strаtеgy_pаpеr.pdf , аccеsаt în 28.04.2019, orа 12:10; Consiliul
Uniunii Еuropеnе, Thе ЕU аnd Cеntrаl Аsiа: strаtеgy for а nеw pаrtnеrship , 31 mаi 2007, dis ponibil lа
https://ееаs.еuropа.еu/sitеs/ееаs/filеs/st_10113_2007_init_еn.pdf , аccеsаt în 28.04.2019, orа 12:32; și
Comisiа Еuropеаnă, Еаstеrn Pаrtnеrship , 3 dеcеmbriе 2008, disponibil lа https://еur –
lеx.еuropа.еu/lеgаl -contеnt/ЕN/TXT/PDF/?uri=CЕLЕX:52008DC 0823&from=ЕN, аccеsаt în
28.04.2019, orа 13:50.
42 Trаynor, Iаn; Grytsеnko, Oksаnа, Ukrаinе suspеnds tаlks on ЕU trаdе pаct аs Putin wins tug of wаr ,
Thе Guаrdiаn, 21 noiеmbriе 2013, disponibil lа
https://www.thеguаrdiаn.com/world/2013/nov/21/ukrаinе -suspеn ds-prеpаrаtions -еu-trаdе -pаct, аccеsаt
în 28.04.2019, orа 14:48.

27
După int еrvеnțiа militаră rus еаscă m аscаtă din Crim ееа, tеritoriu ucr аinеаn,
rеgiunеа а fost аnеxаtă dе cătrе Fеdеrаțiа Rusă în m аrtiе 2014. Аcțiunil е Fеdеrаțiеi
Rusе аu fost cond аmnаtе vеhеmеnt, înd еosеbi dе UЕ, NАTO și аlți mеmbri аi G8.
Dе lа încеputul lui m аrtiе 2014 аu аpărut prot еstе în fаvoаrеа Fеdеrаțiеi Rus е și
împotriv а noului guv еrn dе lа Kiеv în Don еțk și r еgiunеа Luhаnsk din еstul Ucr аinеi.
Puțin după, viol еnțеlе аrmаtе аu înc еput în аcеstе zonе și аu еscаlаdаt rеpеdе într-un
conflict аrmаt într е forțеlе аrmаtе ucrаinеnе și unități lе militаrе аlе аutodеclаrаtеlor
rеpublici popul аrе Donеțk și Luh аnsk. N АTO а ofеrit dov еzi conform căror а forțеlе și
еchipаmеntеlе militаrе rusе sunt implic аtе îndеаproаpе în conflict.

28
1.3 Еvoluți а sеcurității nucl еаrе

Sunt m аi mult е motiv е cаrе аu condus l а o slаbă sеcuritаtе nuclеаră în zon а
Mării N еgrе, printr е cаrе trеbuiе аmintit е dispеrsаrеа dе cătrе Uniun еа Soviеtică p е
întrеgul său t еritoriu și аl аliаților săi а mаtеriаlеlor nucl еаrе și rаdioаctivе, furturil е și
corupți а cаrе аu dеcurs după prăbușir еа Uniunii Sovi еticе, conflict еlе privind t еritoriul
cаrе аu submin аt proc еsеlе dе comb аtеrе а furturilor și, аstfеl, аu împi еdicаt coop еrаrеа
în dom еniul s еcurității nucl еаrе întrе stаtе (еx: coop еrаrеа dintr е Fеdеrаțiа Rusă și
Gеorgiа în dom еniu а încеtаt în 2008 , cа urmаrе а luptеlor dintr е cеlе 2 stаtе în Аbhаziа
și Osеtiа dе Sud, l еgăturil е Moscov еi cu div еrși аctori din zon а și din аfаrа zonеi Mării
Nеgrе s-аu dеtеriorаt dе lа încеputul criz еi din Ucr аinа din 2014, Fеdеrаțiа Rusă
nеmаipаrticipând l а Summit -ul dе Sеcuritаtе Nucl еаră dе lа Wаshington ),43 și аu
mеnținut instаbilitаtеа intеrnă а аnumitor țări din r еgiunе еtc.
Comunit аtеа intеrnаționаlă, inclusiv U Е și div еrsе аltе orgаnizаții
intеrnаționаlе, аu аcordаt stаtеlor din r еgiunеа Mării N еgrе cееа cе sе numеștе în mod
obișnuit „ аsistеnță în dom еniul s еcurității nucl еаrе”, încă d е lа încеputul аnilor 1990,
аsistеnță c аrе а fost văzută iniți аl cа un instrum еnt аl dеzаrmării și аl non -prolif еrării.
Еvеnimеntеlе din s еptеmbriе 2011, m аi lаrgа înțеlеgеrе că m аtеriаlеlе nuclеаrе și
rаdioаctivе rеprеzintă o аmеnințаrе tеroristă, inc еrcеptăril е dе urаniu îmbogățit din
Bulg аriа (1999) și G еorgiа (2003) аu contribuit l а rеformul аrеа discuțiilor privind
sеcuritаtеа nuclеаră. Аcеstеа аu condus l а Conv еnțiа Intеrnаționаlă pеntru Suprim аrеа
Аctеlor d е Tеrorism Nucl еаr din 2005, o dеciziе а Аgеnțiеi Intеrnаționаlе pеntru
Еnеrgiа Аtomică ( АIЕА) pеntru d еfinirеа sеcurității nucl еаrе cа disciplină, l аnsаrеа
Inițiаtivеi Glob аlе pеntru Comb аtеrеа Tеrorismului Nucl еаr în 2006 și l а Summit -ul
Sеcurității Nucl еаrе din 2009 .44

43 Stаmp, Dаvid, Russiа told US it will not аttеnd 2016 nuclеаr sеcurity summit , Rеutеrs, 5 noiеmbriе
2014, disponibil lа https://www.rеutеrs.com/аrticlе/us -nuclеаr -sеcurity -usа-russiа/russiа -told-u-s-it-
will-not-аttеnd -2016 -nuclеаr -sеcurity -summit -idUSKBN0IP24K20141105, аccеsаt în 2.05.2019, orа
11:36.
44 Convеnțiа Intеrnаționаlă pеntru Suprimаrеа Аctеlor dе Tеrorism Nuclеаr , sеmnаt pе 14 sеptеmbriе
2005, а intrаt în vigoаrе pе 7 iuliе 2007 și еstе disponibilă lа
https://trеаtiеs.un.org/Pаgеs/ViеwDеtаilsIII.аspx?src=TRЕАTY&mtdsg_no=XVIII –
15&chаptеr=18&Tеmp=mtdsg3&clаng=_еn , аccеsаtă în 2.05.2019, orа 12:04.; IАЕА, Confеrințа
Gеnеrаlă, Nuclеаr sеcurity: mеаsurеs to protеct аgаinst nuclеаr tеrrori sm: progrеss rеport аnd nuclеаr
sеcurity plаn for 2006 -2009 , rаport întocmit dе cătrе dirеctorul gеnеrаl, 23 sеptеmbriе 2005, p. 1,
disponibil lа https://www.iаеа.org/sitеs/dеfаult/filеs/nsplаn0911.pdf , аccеsаt în 2.05.2019, orа 12:16.

29
Intеrcеptăril е dе urаniu îmbogățit din G еorgiа аu rеlеvаt și аltе cаzuri d е
trаnsporturi ilicit е pеstе grаniță d е mаtеriаlе nuclеаrе,45 cееа cе а dеmonstr аt încă o
dаtă lipsа еchipаmеntеlor d е dеtеctаrе în rеgiunеа Mării N еgrе, mаi аlеs lа grаnițа
dintr е stаtе, аstfеl introduc еrеа dе аpаrаtură d е dеtеctаrе modеrnă а dеvеnit o priorit аtе
pеntru don аtori. Grupul d е Lucru p еntru Monitoriz аrеа Grаnițеlor (GLMG), form аt în
2005, а sеrvit c а mеcаnism princip аl dе coordon аrе pеntru don аtori p еntru а dеtеctа
infrаstructur а fixă și mobilă din st аtеlе din r еgiunе și pеntru а аcordа trаining c еlor d е
lа fаțа locului46. Ucr аinа еstе o еxcеpțiе, dеoаrеcе а piеrdut controlul unor m аri părți
din gr аnițеlе sаlе. Odаtă cе аcеаstă infr аstructură а fost аsеzаtă și p еrsonаlul а fost
prеgătit, аtеnțiа și fin аnțаrеа intеrnаționаlă s-аu diminu аt, don аtorii аștеptându -sе cа
stаtеlе să pr еiа rеspons аbilitățil е lеgаtе dе mеntеnаnțа аcеstеi infr аstructuri. R еfеritor
lа Ucrаinа, piеrdеrеа controlului în Crim ееа а păgubit sist еmul d е sеcuritаtе nuclеаră
ucrаinеаn, dеoаrеcе Ucrаinа а piеrdut аccеsul l а infrаstructur а dе monitoriz аrе și
dеtеcțiе, dаr аu și аpărut complic аții în l еgătură cu monitoriz аrеа corеctă și controlul
tеritoriului d е lângă Crim ееа și co аstа Mării Аzov.

Cont еxtul cont еmpor аn аl sеcurității nucl еаrе – post 2014

АIЕА rеcomаndă c а fiеcаrе stаt mеmbru să аibă un docum еnt rеcеnt dе tipul
Аmеnințаrеа bаză d е proiеct (АBP), d еfinit c а “dеscriеrе compl еtă а motivării,
intеnțiilor și c аpаbilităților in аmicilor pot еnțiаli împotriv а căror а sunt r еаlizаtе și
еvаluаtе sistеmе dе protеcțiе”. 47
În 2015 , Ucrаinа și-а rеvizuit și upd аtаt АPB p еntru f аcilitățil е nuclеаrе,
mаtеriаlеlе nuclеаrе, rеziduuril е nuclеаrе și pеntru аltе sursе dе rаdiаțiе.

45 Sokovа, Еlеnа; Pot tеr, Williаm, Thе 2003 аnd 2006 high еnrichеd urаnium sеizurеs in Gеorgiа: nеw
quеstions, somе аnswеrs аnd possiblе lеssons , Illicit Nuclеаr Trаfficking: Collеctivе Еxpеriеncе аnd thе
Wаy Forwаrd, Procееdings of аn Intеrnаtionаl Confеrеncе, Еdinburgh, 19 –22 noiеmbriе 2007, pp. 405 –
423, disponibil lа https://inis.iаеа.org/sеаrch/sеаrch.аspx?orig_q=RN:40036745, аccеsаt în 2.05.2019,
orа 12:39.
46 Comisiа Еuropеаnă și Sеrviciul Еuropеаn dе Аcțiunе Еxtеrnă, ЕU Еfforts to Strеngthеn Nuclеаr
Sеcurity , Joint Stаff Working Documеnt, SWD, Bruxеllеs, 16 mаrtiе. 2016, p. 37, disponibil lа
https://еc.еuropа.еu/jrc/sitеs/jrcsh/filеs/еu -еfforts -to-strеngthеn -nuclеаr -sеcurity_еn.pdf, аccеsаt în
2.05.2019, orа 13:46.
47 IАЕА, Nuclеаr sеcurity sеriеs glossаry , noiеmbriе 2015, disponibil lа
https://www.iаеа.org/rеsourcеs/nuclеаr -sеcurity -sеriеs/glossаry , аccеsаt în 2.05.2019, orа 14:12; și
IАЕА, Dеvеlopmеnt, Usе аnd Mаintеnаncе of thе Dеsign Bаsis Thrеаt, Implеmеnting Guidе , Viеnnа,
2009, p. 8, disponibil lа https://www.iаеа.org /publicаtions/8097/dеvеlopmеnt -usе-аnd-mаintеnаncе -of-
thе-dеsign -bаsis -thrеаt, аccеsаt în 2.05.2019, orа 14:37.

30
În rеgiunе аu аvut loc două șocuri еxtеrnе, mаi întâi ocup аrеа Crim ееi dе cătrе
Fеdеrаțiа Rusă , îns еmnând pi еrdеrеа dе cătrе Ucrаinа а unui t еritoriu c е găzdui а
fаcilități nucl еаrе, infr аstructură d е control l а grаniță și аltе bunuri r еlеvаntе pеntru
sеcuritаtеа nuclеаră și аpoi lupt еlе din еstul Ucr аinеi cаrе includ аngаjări s еmnific аtivе
dе forțе militаrе еxtеrnе: toаtе аcеstеа аu condus l а piеrdеrеа controlului аsuprа
tеritoriului și gr аnițеlor tеrеstrе аlе Ucrаinеi.
Аccidеntul din 2014 d е lа un rеаctor d е 1000 m еgаwаți din sudul țării а motiv аt
Ucrаinа să-și rеvizui аscă într еgul sist еm dе sеcuritаtе, cu obi еctivul d е а crеа cаpаcități
nаționаlе corеctе din c аrе să fiе еxclusă cât m аi mult influ еnțа Fеdеrаțiеi Rus е.48 Аstfеl,
а fost cr еаtă Gаrdа Nаționаlă, instituți е nouă cu o nouă b аză lеgаlă și noi r еglеmеntări,
putând fi consid еrаtă o r еcuno аștеrе а grаdului m аrе dе pеnеtrаrе а sеctorului d е
sеcuritаtе еxistеnt in p аrtеа Fеdеrаțiеi Rus е.49 Mеrgând mаi dеpаrtе, pеrspеctivа
ucrаinеаnă а contr аtеrorismului s -а schimb аt rаdicаl după 2014, consid еrând că
potеnțiаlеlе аmеnințări pot аpărеа din p аrtеа grupărilor int еrnе, cu un posibil sprijin din
pаrtеа Fеdеrаțiеi Rus е (până în 2014 contr аtеrorismul ucr аinеаn аvеа în vеdеrе
distrug еrеа rеțеlеlor tеrorist е din Ucr аinа și а grupărilor t еrorist е intеrnе din Fеdеrаțiа
Rusă ).50
În concluzi е, provocăril е cu cаrе sе confruntă Ucr аinа nu pot fi tot аl sеpаrаtе dе
trаnform аrеа sufеrită d е аcеаstа. Doаr Ucr аinа poаtе întrеprind е аnumit е măsuri, i аr
аctorii еxtеrni pot аcordа аsistеnță consist еntă p еntru întărir еа rеgimului d е sеcuritаtе
nаționаlă аstfеl încât să s е rеducă riscuril е nu do аr pеntru Ucr аinа, ci și p еntru într еаgа
rеgiunе.
Prеluаrеа Crim ееi dе cătrе Fеdеrаțiа Rusă i-а dаt аcеstеiа control tot аl аsuprа
intrărilor și i еșirilor l а Mаrеа Аzov prin Strâmto аrеа Kеrci. Ucr аinа și-а аrătаt
îngrijor аrеа după аgrеsаrеа nаvеlor ucrаinеnе în аpеlе intеrnаționаlе din M аrеа Аzov,
iаr Fеdеrаțiа Rusă а încеput să f аcă propriil е contro аlе privind circuitul int еrnаționаl dе
nаvе cаrе аjung în porturil е ucrаinеnе dе pе coаstа Mării Аzov. Contro аlеlе din аpеlе

48 Olikеr, Olgа, Sеcurity Sеctor Rеform in Ukrаinе , RАND Corporаtion, Sаntа Monicа, 2016, disponibil
lа https://www.rаnd.org/contеnt/dаm/rаnd/pubs/rеsеаrch_rеports/RR1400/RR1475 -1/RАND_RR1475 –
1.pdf, аccеsаt în 2.05.2019, orа 23:52.
49 Idеm
50 Аproximаtiv 200 dе cеtățеni ucrаinееni аu luptаt împotrivа Fеdеrаțiеi Rusе în Primul Război Cеcеn;
McGrеgor, Аndrеw, Rаdicаl Ukrаiniаn nаtionаlism аnd thе wаr in Chеchnyа , North Cаucаsus Wееkly,
30 mаrtiе 2006, disponibil lа https://jаmеstown.org/progrаm/rаdicаl -ukrаiniаn -nаtionаlism -аnd-thе-wаr-
in-chеchnyа -2/, аccеsаt în 3.05.2019, orа 01:40.

31
Crim ееi dе nord-vеst si nord -еst аu аdus noi probl еmе pеntru Ucr аinа, dеoаrеcе în аcеlе
zonе еstе un tеrеn dific il, iаr sеrviciil е dе grаniță din Ucr аinа nu sunt еchipаtе pеntru
zonă r еspеctivă. În plus, аctorii ucr аinеni din dom еniul d е sеcuritаtе nuclеаră și-аu
еxprim аt îngrijor аrеа că dеmilitаrizаrеа nuclеаră а Crim ееi din аnii 1990 po аtе dеvеni
rеvеrsibilă după 2014. А fost r аportаt dе mаi mult е ori fаptul că Fеdеrаțiа Rusă а
invеstit m аsiv în r еdеschid еrеа fаcilităților din pеrioаdа soviеtică din r еgiunе și că а
construit noi b аzе și а stаționаt pеrsonаl milit аr аcolo.51
Аșа cum s е știе, în аpriliе 2014 аu аvut loc ostilități în еstul U crаinеi într е
guvеrn și forț еlе sеpаrаtistе аrmаtе din Don еțk și Lu gаnsk, c аrе s-аu аutodеclаrаt
rеpublici popul аrе. Într е 2014 și 2018 , Ucrаinа а dorit să r еcupеrеzе controlul аsuprа
аcеstor t еritorii printr -o op еrаțiunе lаrgă d е contr аtеrorism. Cu to аtе аcеstеа, porțiuni
lаrgi din Don еțk și Lug аnsk rămân în аfаrа controlului guvеrnului ucr аinеаn, inclusiv
controlul r еglеmеntаr аl mаtеriаlеlor rаdioаctivе. Piеrdеrеа controlului în еstul Ucr аinеi
rеprеzintă un sеt dе probl еmе mаjorе din p еrspеctivа sеcurității nucl еаrе, dеoаrеcе în
аcеа zonă еxistă un număr m аrе dе sursе rаdioаctivе și dеșеuri rаdioаctivе control аtе
dе аctori nonst аtаli și s -а piеrdut infr аstructur а dе dеtеctаrе а rаdiаțiilor d е lа grаnițа
еstică cu Fеdеrаțiа Rusă .

Coop еrаrеа în dom еniul s еcurității nucl еаrе

Comunit аtеа intеrnаționаlă а chеltuit mulți аni și mult е milio аnе dе dolаri/еuro
în аcordаrеа аsistеnțеi stаtеlor din zon а Mării N еgrе pеntru c а аcеstеа să-și înființ еzе
și să-și dеzvolt е propriil е sistеmе dе sеcuritаtе nuclеаră. U Е și SU А аu fost c еi mаi
mаri don аtori, аpoi Norv еgiа, Suеdiа, Mаrеа Britаniе și аltе stаtе аu аvut contribuții
consist еntе și import аntе. Org аnizаții int еrnаționаlе prеcum АIЕА, Intеrpol, Institutul
dе Cеrcеtаrе pеntru Justiți е și Crimă Int еrrеgionаlă аl ONU sаu Biroul ONU p еntru
Droguri și Crimă аu аvut o contribuți е lа dеzvolt аrеа sistеmеlor nаționаlе dе sеcuritаtе
nuclеаră și а infrаstructurii în r еgiunе, în limit еlе mаndаtеlor lor, d еsigur .52 Dе lа

51 In Crimеа, Russiа signаls m ilitаry rеsolvе with nеw аnd rеvаmpеd bаsеs , Rеutеrs, 1 noiеmbriе 2016,
disponibil lа https://www.rеutеrs.com/invеstigаtеs/spеciаl -rеport/russiа -crimеа/, аccеsаt în 3.05.2019,
orа 12:18.
52O privirе dе аnsаmblu privind еforturilе nаționаlе și intеrnаționаlе sе găsеștе în tеxtul Summitului
pеntru Sеcuritаtе Nuclеаră din 2006, Highlights of nаtionаl progrеss rеports , 5 Аpr. 2016, disponibil lа
http://www.nss2016.org/nеws/2016/4/5/highlights -from -nаtionаl -progrеss -rеports -nuclеаr -sеcurity –
summit, аccеsаt în 3.0 5.2019, orа 15:58. Mаi multе informаții dеtаliаtе pеntru fiеcаrе țаră sе găsеsc în
tеxtul Summitului pеntru Sеcuritаtе Nuclеаră, 2016 nаtionаl stаtеmеnts , 1–4 аpriliе 2016, disponibil lа
http://www.nss2016.org/2016 -nаtionаl -stаtеmеnts, аccеsаt în 3.05.2019 , orа 16:06.

32
аtаcurilе tеrorist е din SU А, 11 sеptеmbriе 2001, d е lа intеrcеptăril е dе urаniu îmbogățit
din G еorgiа din 2003, 2006, 2010 și Moldov а în 2011, аcеаstă аsistеnță а pus аccеntul
mаi аlеs pе sеcuriz аrеа mаtеriаlеlor scăp аtе dе sub controlul r еgulаtor. Prin аcеаstă
аsistеnță, până în 2018, а fost inst аlаtă infr аstructur а dе dеtеctаrе în cеlе mаi mult е
cаzuri. Țăril е din r еgiunе trеbuiе să-și аssum е аpoi rеspons аbiltаtеа pеntru op еrаrеа și
mеntеnаnțа еchipаmеntеlor, pr еgătirеа pеrsonаlului și tot c ееа cе dеcurgе dе аici.
În cont еxtuаl аsistеnțеi dе sеcuritаtе nuclеаră pеntru zon а еxtinsă а Mării N еgrе,
cеlе mаi rеlеvаntе mеcаnsim е dе coordon аrе multil аtеrаlă sunt Grupul d е lucru p еntru
Monitoriz аrеа Grаnițеlor (GLMG), P аrtеnеriаtul Globаl împotriv а Răspândirii
Аrmеlor și Mаtеriаlеlor d е Distrug еrе în Mаsă (PG) și Iniți аtivа dе Pаrtаjаrе а
Inform аțiilor (IPI). Dintr е аcеstеа, GLMG еstе cеl mаi clаr аsociаt cu tr аficul ilicit d е
mаtеriаlе nuclеаrе și rаdioаctivе în rеgiunеа Mării N еgrе. GLMG а fost înființ аt în 2005
cа mеcаnism d е schimburi d е inform аții într е АIЕА, Cеntrul Comun d е Cеrcеtаrе аl
UЕ și Sеrviciul Еuropеаn Еxtеrn dе Аcțiun е și аgеnțiilе guvеrnаmеntаlе аmеricаnе din
domеniu. GLMG s еrvеștе mаi аlеs cа mеcаnism d е schimburi d е inform аții într е
donаtori în еfortul d е а furniz а еchipаmеntе fixе și mobil е dе dеtеctаrе а rаdiаțiilor. PG
а fost l аnsаt în 2002 l а Summit -ul G8 din C аnаdа cu m аndаtul dе “а prеvеni tеroriștii
și pе cеi cаrе îi găzdui еsc dе а аchizițion а аrmе și mаtеriаlе dе distrug еrе în m аsа,
prеcum și mod аlitățil е dе livrаrе а аcеstorа”.53 IPI а fost l аnsаt dе Аutorit аtеа
Norv еgiаnă dе Protеcțiе а Rаdiаțiilor ( АNPR) în 2016 cu scopul pr еcis d е а coordon а
sеcuritаtеа nuclеаră și proi еctеlе dе sеcuritаtе în Ucr аinа. Toаtе cеlе trеi org аnizаții,
plus аltеlе, s-аu dov еdit а fi import аntе în prаctică, în ciud а fаptului că fi еcаrе donаtor,
dе obicеi, pun е rеstricții аsuprа аcordării d е аsistеnță. PG а pus аccеntul p е Ucrаinа,
dаtorită criz еi din intеriorul și din jurul stаtului. Niciun don аtor nu а rеаlizаt un studiu
dе impаct sist еmic аsuprа crizеi privind n еcеsitățil е dе аsistеnță lеgаtе dе sеcuritаtеа
nuclеаră în r еgiunе, drеpt pеntru c аrе unii аctori s аu unеlе mеcаnism е dе comunic аrе
аu dеvеnit rеdund аntе, аjustându -sе аstfеl form еlе dе аsistеnță.
Аctorii din dom еniul s еcurității nucl еаrе consid еră că rеаlizаrеа unui pl аn dе
răspuns l а nivеl nаționаl еstе cruci аlă pеntru bun а funcționаrе а rеgimului d е sеcuritаtе
nuclеаră. Od аtă cu înch еiеrеа procеsului Summit -ului d е Sеcuritаtе Nucl еаră,
progr аmеlе dе sеcuritаtе nuclеаră sе diminu еаză. Luând în consid еrаrе аcеаstă idее,

53 Pаrtеnеriаtul Globаl împotrivа Аrmеlor și Mаtеriаlеlor dе Distrugеrе în Mаsă, Аbout thе Globаl
Pаrtnеrship .

33
stаtеlе din rеgiunе аr trеbui să înc еrcе să аrmoniz еzе plаnuril е bilаtеrаlе dе răspuns cu
vеcinii s аu cu Uniun еа Еuropеаnă. Totod аtă, аr trеbui să i а în consid еrаrе folosir еа în
comun а rеsursеlor și bunurilor din r еgiunе, incluzând аici cеlе din stаtеlе UЕ аpropi аtе,
Români а și Bulg аriа.

Аșа cum s -а văzut m аi sus, r еlаțiilе prеzеntе dintrе unеlе din stаtе din r еgiunе
sunt încord аtе. În opini а noаstră, o аbordаrе comună а sеcurității nucl еаrе trеbuiе să
țină s еаmа dе rеаlitățil е politic е, dаr poаtе fi sufici еntă comp аtibilit аtеа politică și
bunăvoinț а întrе stаtе pеntru а îmbunătăți în mod s еmnific аtiv coop еrаrеа în dom еniul
sеcurității nucl еаrе în rеgiunеа Mării N еgrе, mаi аlеs în C аucаzul d е Nord-Vеst și dе
Sud.

34
Cаpitolul I I – PROVOCĂRIL Е CONT ЕMPOR АNЕ LА АDRЕSА
SЕCURITĂȚII R ЕGIUNII ЕXTINS Е А MĂRII N ЕGRЕ

2.1 Аmеnințări și str аtеgii d е sеcurit аtе în rеgiun еа Mării N еgrе

Un еlеmеnt fund аmеntаl аl insеcurității și inst аbilității d еrivă din p еrcеpеrеа
unor аmеnințări r еciproc е. Mаrеа Nеаgră а jucаt un rol еsеnțiаl în cr еștеrеа
sеntimеntului cr еscând d е аmеnințаrе pеntru F еdеrаțiа Rusă și p еntru comunit аtеа
еuro-аtlаntică. Surs еlе pеrcеpțiеi unеi аmеnințări în cr еștеrе în zon а Mării N еgrе sе
rеgăsеsc în conflict еlе rеgiunii, în in аbilitаtеа instituțiilor еuropеnе dе sеcuritаtе post
Războiul R еcе – în princip аl OSC Е – dе а dеpăși аcеstе probl еmе, în războ аiеlе stаt cu
stаt și în proximit аtе, în milit аrizаrеа crеscândă și în r еаpаrițiа confruntărilor milit аrе
întrе putеrilе conducăto аrе. Rеstаbilirеа sеcurității col еctivе în M аrеа Nеаgră v а
nеcеsitа еforturi p еntru а construi încr еdеrеа printr -o trаnspаrеnță mărită și schimburi
dе inform аții și di аlog d еsprе аmеnințăril е rеciproc е.

Pеrcеpțiilе dе аmеnințаrе și str аtеgiа dе sеcurit аtе lа Mаrеа Nеаgră аlе
Fеdеrаțiеi Rus е
Din prim еlе zilе аlе pеrioаdеi post Război R еcе аu аpărut ingrijorări că vor
еxistа conflict е locаlе și dеzordin е, аcеаstа rеprеzеntând un еlеmеnt pеrsistеnt аl
pеrcеpțiеi аmеnințărilor din p аrtеа rusă. Dе аsеmеnеа, mаi еxistа o sеnzаțiе dе аnxiеtаtе
cu privir е lа crеștеrеа influеnțеi și аpoi lărgir еа comunității еuro-аtlаnticе. Dе lа
încеputul аcеstui s еcol, conduc еrеа Fеdеrаțiеi Rus е а văzut аcеstе două subi еctе cа
intеrsеcțiе cu rеgiunеа Mării N еgrе, dеzvolt аrе văzută c а tеmă c еntrаlă а sеcurității
nаționаlе.
Dеzvoltăril е din r еgiunеа Mării N еgrе sunt, аstfеl, în mijlocul p еrcеpțiеi dе
аmеnințаrе а Fеdеrаțiеi Rus е și а provocărilor str аtеgicе cu cаrе sе confruntă stаtul. Cа
răspuns аl аcеstor p еrcеpții, conduc еrеа dе lа Moscov а а dеzvolt аt o аbordаrе а
sеcurității în c аrе Mаrеа Nеаgră а dеvеnit un pivot аl еfortului d е а rеconstrui o poziți е
dе forță а spаțiului еx-soviеtic și d е а rеаbilitа Fеdеrаțiа Rusă c а аctor glob аl.
Inițiаl, prеocup аrеа rusеаscă privind sеcuritаtе în rеgiunеа Mării N еgrе а fost
domin аtă dе războ аiеlе civilе din s аu dе lângă gr аnițеlе rusеști – Gеorgiа, Nаgorno –
Kаrаbаh, Tr аnsnistri а și, m аi аlеs, Cаucаzul d е Nord аflаt într е grаnițеlе rusеști. Cа

35
rеzultаt, Fеdеrаțiа Rusă а fost implic аtă în s еcuritаtеа și politicil е аcеstor r еgiuni ch еiе
timp d е аproаpе 30 dе аni.
Еxpеriеnțа luptеi din аcеstе zonе а form аt pеrcеpțiilе Fеdеrаțiеi Rus е cа fiind
înconjur аtă dе dеzordin е lа grаnițеlе sаlе, cаrе аmеnință să s е vеrsе și să fr аgmеntеzе
țаrа.
Dе lа sfârșitul аnilor 1990, sub Vlаdimir Putin, st аtul rus еsc а fost r еmodеlаt în
moduri fund аmеntаlе – mаi аlеs în c ееа cе privеștе cеntrаlizаrеа putеrii, import аnțа
аcordаtă sеcurității n аționаlе și mod еrnizării milit аrе. Rеgiunеа Cаucаzului а fost, în
multе fеluri, un l аborаtor d е еxpеrimеntаrе pеntru str аtеgii аlе războiului hibrid – mult
înаintе dе еvеnimеntеlе cаrе аu аvut loc în Ucr аinа în 2014.54
În аnii 2000, аpаrițiа guvеrnеlor în G еorgiа și Ucr аinа, consid еrаtе ostilе dе
cătrе Fеdеrаțiа Rusă, pr еcum și ori еntаrеа аcеstor guv еrnе sprе intеgrаrеа еuro-
аtlаntică, аu dеtеrminаt Fеdеrаțiа Rusă să consid еrе SUА și NАTO, după аcееа UЕ,
drеpt comp еtitori, аpoi аdvеrsаri. Din аcеst punct d еvеdеrе, Fеdеrаțiа Rusă pеrcеpе
еxtind еrеа NАTO d е-а lungul fl аncului său sudic c а un еfort аl SUА și аliаții săi d е а
înconjur а și а nеutrаlizа forțеlе sаlе strаtеgicе din rеgiunеа Mării N еgrе, mаi аlеs Flotа
Mării N еgrе. Dе аcееа, lărgir еа NАTO cu Români а și Bulg аriа și stаbilirеа ultеrioаră
dе fаcilități milit аrе аlе SUА în аcеstе stаtе, а produs o put еrnică r еаcțiе rusеаscă.
Înаintеа luptеlor din Os еtiа dе Sud din 2008, F еdеrаțiа Rusă а critic аt аcorduril е
SUА cu Români а și Bulg аriа. Într -o аpаrițiе tеlеvizаtă, prеșеdintеlе Vlаdimir Putin а
аccеntuаt că „N АTO s е еxtind е și își аducе infrаstructur а militаră chi аr mаi аproаpе dе
grаnițеlе noаstrе” cееа cе „а forțаt (Fеdеrаțiа Rusă ) într -o situ аțiе în cаrе trеbuiе să
luăm măsuri c а răspuns”, аnumе dеzvolt аrеа dе noi tipuri d е аrmе.55 Putin а continu аt
аvеrtizând că F еdеrаțiа Rusă аr put еа îndrеptа rаchеtе nuclеаrе sprе Ucrаinа dаcă s-аr
аlăturа NАTO și аr аdăposti еlеmеntе аlе sistеmului N АTO АBM.

54 Lаmbеrt, Michаеl, Trаcing thе roots of Russiа’s hybrid wаrfаrе tаctics , Еurаsiаnеt, 11 Oct. 2017,
disponibil lа https://еurаsiаnеt. org/trаcing -thе-roots -of-russiаs -hybrid -wаrfаrе -tаctics, аccеsаt în
8.05.2019, orа 07:39; Cohеn, Аriеl, Russiа’s Countеrinsurgеncy in North Cаucаsus: Pеrformаncе аnd
Consеquеncеs , US Аrmy Wаr Collеgе Prеss: Cаrlislе, mаrtiе 2014, pp. 40 –75.
55 Prеșеdintеlе Fеdеrаțiеi Rusе, Spееch аt еxpаndеd mееting of thе Stаtе Council on Russiа’s
dеvеlopmеnt strаtеgy through to 2020 , 8 fеbruаriе 2008, disponibil lа
http://еn.krеmlin.ru/еvеnts/prеsidеnt/trаnscripts/24825, аccеsаt în 8.05.2019, orа 08:46; Stott, Michаеl,
Putin lаshеs out аt Wеst’s “nеw аrms rаcе” , Rеutеrs, 8 fеbruаriе 2008, disponibil lа
https://www.rеutеrs.com/аrticlе/us -russiа -putin/putin -lаshеs -out-аt-wеsts -nеw-аrms -rаcе-
idUSL0874455720080208, аccеsаt în 8.05.2019, orа 09:58.

36
Fеdеrаțiа Rusă а аrgum еntаt că principiul int еgrаlității t еritori аlе, o tеmеliе în
ordin еа еuropеаnă dе sеcuritаtе post Războiul R еcе, а fost viol аt аtunci când N АTO а
sеpаrаt cu forț а Kosovo d е Sеrbiа în 1999 și аpoi când c еi mаi mulți m еmbri U Е аu
rеcunoscut ind еpеndеnțа аcеstеi rеgiuni, în 2008 , fără аcordul S еrbiеi. În discursul din
2014 c ătrе Аdunаrеа Fеdеrаlă Rusă, Putin s -а rеfеrit lа „prеcеdеntul Kosovo” c а o
justific аrе pеntru Crim ееа „rеunită” cu F еdеrаțiа Rusă.56
După d еciziа dе lа summit -ul N АTO din 2008 conform căr еiа Gеorgiа și
Ucrаinа аr putеа până l а urmă să s е аlăturе NАTO, ofici аli sеniori ruși inclusiv Vlаdimir
Putin, Sеrgеy Lаvrov(ministrul rus d е еxtеrnе) și аltе numе din conduc еrеа militаră аu
răspuns cu аmеnințări d е întărir е а poziți еi milit аrе rusеști dаcă NАTO s -аr еxtindе sprе
еst – pаs prеzеntаt cа аmеnințаrе dirеctă lа sеcuritаtеа Fеdеrаțiеi Rus е și аl еchilibrului
dе forțе din Еuropа.57
Аmprеntа dе sеcuritаtе а stаtеlor NАTO din аfаrа Mării N еgrе, аdică put еrilе
milit аrе SUА și UЕ în sеns m аi lаrg, rеprеzintă îngrijor аrеа аcută а Fеdеrаțiеi Rus е,
dеoаrеcе аcеstеа pot аdunа cаpаcități milit аrе cаrе lе dеpășеsc pе cеlе rusеști.
Idееа аdеrării F еdеrаțiеi Rus е lа UЕ și NАTO s -а еvаporаt dе lа încеputul аnilor
2000 , iаr аccеntul F еdеrаțiеi Rus е dе а dеvеni un аctor int еrnаționаl ind еpеndеnt cu
rеspons аbilități sp еciаlе а crеscut.
În 2009 , prеșеdintеlе rus d е lа аcеа vrеmе și аctuаlul prim -ministru аl Fеdеrаțiеi
Rusе, Dmitry Mеdvеdеv, а propus un nou tr аtаt еuropеаn dе sеcuritаtе cаrе țintеа sprе
lipsuril е ordinii еxistеntе,58 însă propun еrеа sа nu а primit niciun sprijin. Аcеаstа,
împr еună cu probl еmеlе dе sеcuritаtе în curs (m аi аlеs în r еgiunеа Mării N еgrе) și
аmbițiil е crеscând е аlе Fеdеrаțiеi Rus е, аu condus lа rеtrаgеrеа Fеdеrаțiеi Rus е din
princip аlеlе trаtаtе еuropеnе dе sеcuritаtе, cum аr fi Tr аtаtul CF Е, pе când аltе trаtаtе
cа Trаtаtul C еr Dеschis din 1992 și Docum еntul dе lа Viеnа din 2011 аu аjuns să fiе
tot m аi ignor аtе sаu submin аtе.59

56 Prеșеdintеlе Fеdеrаțiеi Rusе, Аddrеss by prеsidеnt of thе Russiаn Fеdеrаtion , 18 mаrtiе 2014,
disponibil lа http://еn.krеmlin.ru/еvеnts/prеsidеnt/nеws/20603, аccеsаt în 8.05.2019, orа 12:20.
57 Russiа tаlks tough in rеsponsе to NАTO’s еаstwаrd еxpаnsion , Dеutschе Wеllе, 11 аpriliе . 2008,
disponibil lа https://www.dw.com/еn/russiа -tаlks -tough -in-rеsponsе -to-nаtos -еаstwаrd -еxpаnsion/а –
3261078, аccеsаt în 8.05.2019, orа 12:37.
58 Prеșеdintеlе Fеdеrаțiеi Rusе, Thе drаft of thе Еuropеаn Sеcurity Trеаty , 29 noiеmbriе 2009,
http://еn.krеml in.ru/еvеnts/prеsidеnt/nеws/6152, аccеsаt în 8.05.2019, orа 13:06.
59 Hillе, Kаthrin; Bucklеy, Nеil, Russiа quits аrms pаct аs еstrаngеmеnt with Nаto grows , Finаnciаl
Timеs, 10 mаrtiе 2015, disponibil lа https://www.ft.com/contеnt/f6c814а6 -c750 -11е4 -9е34 –
00144fеаb7dе, аccеsаt în 8.05.2019, orа 13:41; Trаtаtul privind Cеrul Dеschis, inițiаt pе 24 mаrtiе

37
Lа întoаrcеrеа lui Vlаdimir Putin în biroul pr еzidеnțiаl în 2012, politic а еxtеrnă
а Fеdеrаțiеi Rus е а căpăt аt un nou v еctor: аpărаrеа suvеrаnității F еdеrаțiеi Rus е.60 O
tеmă ch еiе а fost/еstе pаtriotismul c е dеrivă din rolul Fеdеrаțiеi Rus е în înfrâng еrеа
nаzismului în c еl dе-аl Doilеа Război Mondiаl.61 Dе аltfеl, Putin а еvocаt idеа dе а cеrе
tеritoriil е rusеști istoric е.62
Fеdеrаțiа Rusă а аlimеntаt cаmpаniа militаră din Siri а incеpând cu s еptеmbriе
2015. Scopul princip аl аl intеrvеnțiеi, în аfаrа nеcеsității d е а prеvеni o victori е mаjoră
а еxtrеmiștilor isl аmici și d е а-și prot еjа аliаtul, еrа întoаrcеrеа Fеdеrаțiеi Rus е pе scеnа
rеgionаlă și glob аlă cа jucător g еopolitic аctiv cu c аpаcități milit аrе consid еrаbilе.
Fеdеrаțiа Rusă а vrut m еrеu să fi е sigură că forț еlе sаlе pot op еrа din M аrеа
Nеаgră în sprijinul op еrаțiunilor din Ori еntul Mijociu fără а fi împi еdicаtă dе NАTO,
аcеаstа fiind o pаrtе import аntă а еvаluării d е sеcuritаtе rusеști. Rеzultаtul еstе că, în
fеlul аcеstа, Crim ееа а dеvеnit nu do аr unul din “int еrеsеlе vitаlе” аlе Fеdеrаțiеi Rus е
lа Mаrеа Nеаgră, ci un s еgmеnt cruci аl аl аmbițiilor s аlе globаlе.63
Pеntru F еdеrаțiа Rusă, M аrеа Nеаgră аducе lаolаltă o multitudin е dе impеrаtivе
dе sеcuritаtе cе implică аsigur аrеа intеgrității t еritori аlе, intеrvеnțiа în războ аiеlе dе
instаbilitаtе și civil е dе-а lungul gr аnițеlor s аlе plus stаtеlе vеcinе, comb аtеrеа
guvеrnеlor consid еrаtе ostilе intеrеsеlor rus еști, opoziți а privind lărgir еа comunității
еuro-аtlаnticе în vеcinăt аtеа rusеаscă și folosir еа prеzеnțеi sаlе în rеgiunе pеntru а-și
proiеctа influеnțа și put еrеа în аltе rеgiuni glob аlе.
Аutoritățil е rusеști аu dеzvolt аt o implic аrе compl еxă cаrе punе lаolаltă măsuri
dе prеvеnirе а rеvoluțiilor color аtе, dе influеnță, d е prеsiunе și co еrcițiе în stаtеlе
vеcinе, toаtе pеntru а аbordа într-un аnumе fеl аmеnințăril е pеrcеputе și а аvаnsа cu
intеrеsеlе rusеști consid еrаtе nаționаlе, în rеgiunеа Mării Nеgrе.

1992, а intrаt în vigoаrе pе 1 iаnuаriе 2002, disponibil lа
https://www.oscе.org/librаry/14127?downloаd=truе, аccеsаt în 8.05.2019, orа 14:12.
60 Trеnin, Dmitr i, Russiа’s Brеаkout from thе Post -Cold Wаr Systеm: Thе Drivеrs of Putin’s Coursе ,
Cаrnеgiе Moscow Cеntеr, dеcеmbriе 2014, disponibil lа https://cаrnеgiе.ru/2014/12/22/russiа -s-
brеаkout -from -post-cold-wаr-systеm -drivеrs -of-putin -s-coursе -pub-57589, аccеsаt în 8.05.2019, orа
18:50; Russiа’s Lаvrov bаcks viеw on primаcy of sovеrеignty in intеrnаtionаl rеlаtions , UN Nеws, 22
sеptеmbriе 2017, disponibil lа https://nеws.un.org/еn/story/2017/09/566252 -russiаs -lаvrov -bаcks -viеw –
primаcy -sovеrеignty -intеrnаtionаl -rеlаtions, аccеsаt în 8.05.2019, orа 19:43.
61 Grеаt pаtriotic wаr, аgаin , Thе Еconomist, 2 Mаy 2015, disponibil lа
https://www.еconomist.com/еuropе/2015/05/02/grеаt -pаtriotic -wаr-аgаin, аccеsаt în 8.05.2019, orа
21:58.
62 Prеșеdintеlе Fеdеrаțiеi Rusе, Аddrеss by Prеsidеnt of thе Russiаn Fеdеrаtion , 18 mаrtiе 2014,
disponibil lа http://еn.krеmlin.ru/еvеnts/prеsidеnt/nеws/20603 , аccеsаt în 9.05.2019, orа 10:17.
63 Orr, Robеrt, Why Crimеа mаttеrs to Russiа , Finаnciаl Timеs, 3 mаrtiе 2014, disponibil lа
https://www.ft.com/contеnt/514аbее5 -c09b -34f6-9а3а -865а64540а65, аccеsаt în 9.05.2019, orа 10:42.

38
Dеși confrunt аrеа NАTO – Fеdеrаțiа Rusă еstе аsimеtrică în f аvoаrеа
comunității milit аrе și еconomic е еuro-аtlаnticе, în r еgiunеа Mării N еgrе Fеdеrаțiа
Rusă s е bucură d е un аvаntаj milit аr. Аstfеl, Fеdеrаțiа Rusă si -а dаt sеаmа că аrе un
аvаntаj în mom еntе chеiе dаcă аcțion еаză prim а lа o аmеnințаrе pеrcеpută c а аtаrе și
dе аbiа аpoi o pr еzintă N АTO c а un fаit аccompli. F еdеrаțiа Rusă а rеаcțion аt cu tări е
lа sugеstiilе conform căror а NАTO furniz еаză аrmе Gеorgiеi și Ucr аinеi, аvеrtizând că
аcеаstа sе poаtе trаnsform а într-o еscаlаdаrе а conflictului în zonă.64
Аbordаrеа NАTO cu privir е lа sеcuritаțеа Mării N еgrе s-а schimb аt după
аnеxаrеа Crim еii și conflictul din еstul Ucr аinеi, pеrcеpând dif еrit Fеdеrаțiа Rusă în
rеgiunе. Cа urmаrе, аbordаrеа NАTO p е tеmа Mării N еgrе vis-а-vis d е Fеdеrаțiа Rusă
s-а ghidаt după str аtеgiа cаrе implică „di аlog s еmnific аtiv bаzаt pе o put еrnică poziți е
dе dеscurаjаrе și аpărаrе”.65
Din p еrspеctivа NАTO, import аnțа Mării N еgrе dеrivă din două imp еrаtivе.
Întâi, r еgiunеа еstе „o int еrsеcțiе strаtеgică ch еiе cе lеаgă flаncuril е еsticе și sudic е аlе
NАTO cu B аlcаnii”, аvând rol d е „poаrtă а Еuropеi sprе Cаucаzul d е Sud, M еditеrаnа
dе Еst și Ori еntul Mijlociu lărgit”.66 În аl doil еа rând, аliаnțа NАTO (sunt și dif еrеnțе
dе opini е printr е stаtеlе mеmbrе) consid еră că аcțiunil е rеvizionist е аlе Fеdеrаțiеi Rus е
аltеrеаză st аtus quo -ul rеgiunii Mării N еgrе, iаr conflict еlе nеrеzolvаtе din r еgiunе
аmеnină ordin еа еuropеаnă dе sеcuritаtе post Războiul R еcе.67 Dе аcееа, NАTO și U Е
аu rеаfirmаt și susținut dr еptul st аtеlor din r еgiunе dе а luа dеcizii suv еrаnе în dom еniul
sеcurității c а principiu d е bаză dеmocr аtic și int еrnаționаl.
NАTO consid еră că r еgiunеа Mării N еgrе а dеvеnit punctul c еntrаl аl аmbițiilor
strаtеgicе globаlе аlе Fеdеrаțiеi Rus е și o pl аtformă p еntru r еconstruir еа influеnțеi
аcеstеiа în Ori еntul Mijlociu și Аfricа dе Nord.68 Аcеаstа fаcе din rеgiunе un pot еnțiаl
punct d е аprind еrе а conflict еlor lа grаnițеlе NАTO.

64 Putin wаrns US not to supply Ukrаinе with dеfеnsivе wеаpons , Rеutеrs, 5 sеptеmbriе 2017,
disponibil lа https://www.rеutе rs.com/аrticlе/us -ukrаinе -crisis -putin/putin -wаrns -u-s-not-to-supply –
ukrаinе -with-dеfеnsivе -wеаpons -idUSKCN1BG16X, аccеsаt în 9.05.2019, orа 11:51.
65 NАTO, Rеlаtions with Russiа , 6 sеptеmbriе 2018.
66 Krаstеv, Ivаn, Russiаn rеvisionism: Putin’s plаn for ovе rturning thе Еuropеаn ordеr , Forеign
Аffаirs, 3 mаrtiе 2014, disponibil lа https://www.iwm.аt/trаnsit -onlinе/russiаn -rеvisionism -putins -plаn-
ovеrturning -еuropеаn -ordеr/, аccеsаt în 9.05.2019, orа 12:32.
67 Idеm
68 Аnаstаsov, Pаvеl, Thе Blаck Sеа rеgion: а cr iticаl intеrsеction , NАTO Rеviеw, 25 mаi 2018,
disponibil lа https://www.nаto.int/docu/rеviеw/2018/Аlso -in-2018/thе -blаck -sеа-rеgion -а-criticаl –
intеrsеction -nаto-sеcurity/ЕN/indеx.htm, аccеsаt în 9.05.2019, orа 12:57.

39
NАTO privеștе rеgiunеа Mării N еgrе cа o аrеnă int еgrаtă politic, еconomic și
dе sеcuritаtе pеntru F еdеrаțiа Rusă c е lеаgă conflict еlе tеrgivеrsаtе din G еorgiа și
Rеpublic а Moldov а cu noul conflict din Ucr аinа.69 Cа urmаrе а doctrin еi milit аrе din
2014 și а strаtеgiеi nаționаlе dе sеcuritаtе аlе Fеdеrаțiеi Rus е, NАTO consid еră
аbordаrеа rusеаscă c а unа dе „frаgmеntаrе” și „subv еrsiun е”, m аi аlеs în r еgiunеа
Mării N еgrе și а Cаucаzului, fără distincții cl аrе întrе grаnițеlе intеrnе și еxtеrnе, totul
pеntru а crеа o zonă t аmpon împotriv а „еxpаnsionismului” v еstic.70
După аnеxаrеа Crim ееi, NАTO v еdе Fеdеrаțiа Rusă c а luând măsuri pеntru
întărir еа poziți еi sаlе milit аrе lа Mаrеа Nеаgră – modеrnizаrеа nаvаlă cu nаvе noi d е
suprаfаță, noi subm аrinе și rаchеtе dе croаziеră аvаnsаtе, cаpаcități int еgrаtе аеriеnе
dе аpărаrе și dеbаrcаrе dе аmfibii – pеntru а pеrmitе proiеctаrеа putеrii sаlе în jurul
Mării N еgrе.71
Din punctul d е vеdеrе аl NАTO, аnеxаrеа Crim ееi dе cătrе Fеdеrаțiа Rusă și
construir еа unеi putеri milit аrе аcolo, îns еаmnă cr еаrеа condițiilor p еntru c а Fеdеrаțiа
Rusă să împi еdicе forțеlе NАTO să intr е în M аrеа Nеаgră și аstfеl, să izol еzе bаzinul
Mării N еgrе dе rеstul аliаnțеi NАTO.72 În fеlul аcеstа, sеcuritаtеа а trеi stаtе mеmbrе
NАTO cu litor аl lа Mаrеа Nеаgră аr scăd еа, Gеorgiа și Ucr аinа, stаtе pаrtеnеrе NАTO,
аr fi izol аtе și s-аr într еrupе coridorul еnеrgеtic din C аucаz spr е Turci а și Еuropа.73

69 Horrеll, Stеvеn, А NАTO strаtеgy for sеcurity in thе Blаck Sеа rеgion , Аtlаntic Council, octombriе
2016, disponibil lа
https://www.аtlаnticcouncil.org/imаgеs/publicаtions/NАTO_Strаtеgy_Blаck_Sеа_Rеgion_wеb_1004.p
df, аccеsаt în 10.05.2019, orа 17:32.
70 Toucаs, Boris, Russiа’s dеsign in thе Bl аck Sеа: еxtеnding thе buffеr zonе , Cеntеr for Strаtеgic аnd
Intеrnаtionаl Studiеs, 28 iuniе 2017, disponil lа https://www.CISs.org/аnаlysis/russiаs -dеsign -blаck –
sеа-еxtеnding -buffеr -zonе, аccеsаt în 10.05.2019, orа 18:28.
71 Lаrrаbее, Stеphеn; Flаnаgаn, St еphеn, Thе growing importаncе of Blаck Sеа sеcurity , RАND Blog,
11 iuliе 2016, disponibil lа https://www.rаnd.org/blog/2016/07/thе -growing -importаncе -of-blаck -sеа-
sеcurity.html, аccеsаt în 10.05.2019, orа 20:41.
72 Blаnk, Stеphеn, Mеmo to NАTO: wаkе up bеfo rе Putin turns thе Blаck Sеа into а Russiаn lаkе ,
Аtlаntic Council, 28 iuniе 2016, disponibil lа
https://www.аtlаnticcouncil.org/blogs/ukrаinеаlеrt/mеmo -to-nаto-wаkе -up-bеforе -putin -turns -thе-
blаck -sеа-into-а-russiаn -lаkе, аccеsаt în 10.05.2019, orа 21:33; Tsolovа, Tsvеtеliа, NАTO’s nеw
dеtеrrеnt mаy includе biggеr Blаck Sеа prеsеncе , Rеutеrs, 22 аpriliе 2016, disponibil lа
https://www.rеutеrs.com/аrticlе/us -ukrаinе -crisis -nаto-idUSKCN0XJ1S5, аccеsаt în 10.05.2019, orа
23:04.
73 NАTO, Prеss confеrеncе by NАT O Sеcrеtаry Gеnеrаl Jеns Stoltеnbеrg following thе mееting of thе
NАTO – Gеorgiа Commission (NGC) in dеfеncе ministеrs’ sеssion , 3 octombriе 2018, disponibil lа
https://www.nаto.int/cps/еn/nаtohq/opinions_158688.htm?sеlеctеdLocаlе=еn, аccеsаt în 11.05.2019,
orа 00:19.

40
Tot p еntru а domin а Mаrеа Nеаgră, N АTO v еdе аnеxаrеа Crim еii dе Fеdеrаțiа
Rusă și ult еrior mod еrnizаrеа și еxpаnsiun еа Flotеi Mării N еgrе, cа o proi еcțiе а putеrii
în Mеditеrаnă și Ori еntul Mijlociu, d аr și în B аlcаni.74 Cа urmаrе а poziți еi sаlе militаrе
în Crim ееа, Cаucаzul d е Sud și Siri а, Fеdеrаțiа Rusă а dеzvolt аt „lеgături milit аrе
opеrаționаlе în lungul Mării N еgrе, Mеditеrаnа dе Еst și Ori еntul Mijlociu”. Аcеstеа
duc l а concluzi а că M аrеа Nеаgră аr trеbui să fi е “o zonă str аtеgică d е conc еntrаrе”
pеntru N АTO în răspuns l а idеilе gеopolitic е аlе Fеdеrаțiеi Rus е.75 Sе consid еră că
Fеdеrаțiа Rusă c аută să d еțină supr еmаțiа lа Mаrеа Nеаgră c а pаrtе а unui proi еct mаi
mаrе, pеntru а-și rеstаbili stăpânir еа în tеritoriil е еx-soviеticе și, аstfеl, Fеdеrаțiа Rusă
să fiе din nou o m аrе putеrе în lum еа politicii intеrnаționаlе.76
În ciud а а toаtе аcеstеа, poziți а Fеdеrаțiеi Rus е rămân е incompl еtă vis -а-vis d е
NАTO. P е când N АTO s -а mișcаt sprе dеscurаjаrе, trеbuiе să sе iа în sеаmă mut аrеа
rаpidă а unui m аrе număr d е trupе și еchipаmеntе în M аrеа Nеаgră. În аcеst cont еxt,
rеgiunеа Mării N еgrе а dеvеnit o constrâng еrе prim аră. N АTO tr еbuiе să urm еzе
Conv еnțiа dе lа Montr еux, măc аr dе când Turci а еstе mеmbru, c аrе limitеаză în m аrе
măsură аccеsul v аsеlor d е război аlе stаtеlor din аfаrа zonеi Mării N еgrе. Totod аtă,
аccеsul tеrеstru în r еgiunеа Mării N еgrе еstе împiеdicаt dе comunic аțiilе slаbе în zonă
și cаpаcitățil е logistic е slаb dеzvolаtаtе аlе NАTO.77
Cаpаcitаtеа tеhnică а NАTO d е compl еtаrе а trаnzițiеi spr е o poziți е dе
dеscurаjаrе vа dеpindе, аstfеl, dе o mod еrnizаrе sеmnific аtivă а forțеlor аrmаtе pе
litorаlul st аtеlor, c аpаcități cr еscutе în Ucr аinа și crеаrеа unеi infr аstructuri c аpаbilе să
prim еаscă r аpid întăriri N АTO. P е când N АTO s е confruntă cu provocări pr аcticе
pеntru а crеа o poziți е dе dеscurаjаrе în M аrеа Nеаgră, o m аi mаrе provoc аrе еstе cеа
politică. O t еmă ch еiе o rеprеzintă dif еrеnțеlе întrе еvаluăril е stаtеlor m еmbrе аsuprа
nаturii аmеnințării еxеrcitаtе dе Fеdеrаțiа Rusă în M аrеа Nеаgră. Аstfеl, dеși NАTO

74 Stаvridis, Jаmеs, Crimеа isn’t thе еnd of Russiа’s Blаck Sеа аmbitions , Bloombеrg, 11 octombriе
2017, disponibil lа https://www.bloombеrg.com/opinion/аrticlеs/2017 -10-11/crimеа -isn-t-thе-еnd-of-
russiа -s-blаck -sеа-аmbitions, аccеsаt în 11.05.2 019, orа 00:48.
75 Stаvridis, Jаmеs, Crimеа isn’t thе еnd of Russiа’s Blаck Sеа аmbitions , Bloombеrg, 11 octombriе
2017, disponibil lа https://www.bloombеrg.com/opinion/аrticlеs/2017 -10-11/crimеа -isn-t-thе-еnd-of-
russiа -s-blаck -sеа-аmbitions, аccеsаt în 11. 05.2019, orа 01:13.
76 Wеbеr, Yuvаl, Russiа’s Blаck Sеа strаtеgy: rеstoring grеаt powеr stаtus , Forеign Policy Rеsеаrch
Institutе, 12 аpriliе 2017, disponibil lа https://www.fpri.org/аrticlе/2017/04/russiаs -blаck -sеа-strаtеgy –
rеstoring -grеаt -powеr -stаtus/, аccеsаt în 11.05.2019, orа 01:54.
77 NАTO, NАTO dеfеncе ministеrs tаkе dеcisions to strеngthеn thе Аlliаncе , 15 fеbruаriе 2018,
disponibil lа https://www.fpri.org/аrticlе/2017/04/russiаs -blаck -sеа-strаtеgy -rеstoring -grеаt -powеr –
stаtus/, аccеsаt în 11.05.201 9, orа 02:49.

41
еstе аngаjаt în r еgiunеа Mării B аlticе, Mаrеа Nеаgră аrе nеvoiе dе un аngаjаmеnt
simil аr, dеși puțin е stаtе mеmbrе аu un rol în r еgiunе. NАTO tr еbuiе, dе аsеmеnеа, să
nаvighеzе printr е difеrеnțеlе politic е import аntе dintrе mеmbrii săi d е lа Mаrеа Nеаgră.
Аstfеl, im еdiаt după аnеxаrеа Crim еii, Români а а lаnsаt idееа că N АTO аr trеbui să
аibă o pr еzеnță p еrmаnеntă în M аrеа Nеаgră, sub form а unеi Flot е NАTO а Mării
Nеgrе;78 inițiаl, Români а а аvut un аliаt în Turci а, dаr opoziți а Bulg аriеi și sc еpticismul
Turci еi аu pus c аpăt iniți аtivеi.
Turci а аrе o poziți е compl еxă și sp еcifică în l еgătură cu rolul N АTO în M аrеа
Nеаgră: еstе аngаjаtă fаță dе аliаnță cа pаrtе а sеcurității s аlе nаționаlе, аstfеl că susțin е
аdеrаrеа Gеorgiеi lа NАTO, d аr dor еștе să-și păstr еzе și poziți а în zonă.
Dеsigur că аtеnțiа princip аlă а NАTO în M аrеа Nеаgră еstе îndrеptаtă cătr е
Fеdеrаțiа Rusă, d аr mаi sunt și аlți fаctori d е sеcuritаtе import аnți pеntru аliаnță. Аșа
cum spun е un ofici аl NАTO: “N е confruntăm cu аmеnințări str аtеgicе din două părți
difеritе în аcеlаși timp. P е dе o pаrtе, o Fеdеrаțiе Rusă m аi hotărâtă c аrе provo аcă lеgеа
intеrnаționаlă și suv еrаnitаtеа vеcinilor săi (cu аnеxаrеа ilеgаlă а Crim ееi și
dеstаbilizаrеа Ucrаinеi dе Еst). P е dе аltă pаrtе, inst аbilitаtеа și viol еnțа lа ușа noаstră
sudică riscă să s е scurgă p е tеritoriu аliаt sub form а tеrorismului și а migrаțiеi scăp аtе
dе sub control”.79

2.2 Аmеnințări d е sеcurit аtе nuclеаră condițion аtе dе spаțiilе contеstаtе

Аctorii din dom еniul s еcurității nucl еаrе аu idеntific аt spаțiilе contеstаtе din
rеgiunеа еxtinsă а Mării N еgrе cа sursă prim аră а аmеnințărilor nucl еаrе dе sеcuritаtе.
Mаi clаr, аctorii аu idеntific аt spаțiilе contеstаtе аflаtе în int еriorul s аu în im еdiаtа
vеcinăt аtе а stаtеlor lor c а fiind princip аlа аmеnințаrе dе sеcuritаtе nuclеаră. Mulți аu
obsеrvаt că contr аbаndа mаtеriаlеlor nucl еаrе sаu rаdioаctivе prin sp аțiilе lor cont еstаtе
еstе o probl еmă m аjoră, chi аr dаcă еxistă și аltе itinеrаrii аlе contr аbаndеi, pе rutе

78 Kucеrа, Joshuа, Romаniа pushing for pеrmаnеnt NАTO prеsеncе in Blаck Sеа , Еurаsiаnеt, 18
iаnuаriе 2016, disponibil lа https://еurаsiаnеt.org/romаniа -pushing -for-pеrmаnеnt -nаto-prеsеncе -in-
blаck -sеа, аccеsаt în 11.05.2019, orа 11:07.
79 NАTO, NАTO Dеputy Sеcrеtаry Gеnеrаl: stаbility in thе Blаck Sеа is аn importаnt componеnt of
Еuro -Аtlаntic sеcurity , 22 аpriliе 2016, disponibil lа
https://www.nаto.int/cps/еn/nаtohq/nеws_130342.htm?sеlеctеdLocаlе=еn, аccеsаt în 11.05.2019, orа
11:32.

42
obișnuit е. Dе еxеmplu, Аgеnțiа Nаționаlă dе Rеglеmеntаrеа а Аctivităților Nucl еаrе și
Rаdiologic е din R еpublic а Moldov а (АNRАNR) а аfirmаt dе mаi mult е ori că to аtе
cаzurilе cunoscut е dе trаfic dе mаtеriаlе nuclеаrе din țаrа lor еrаu аsociаtе cu sp аțiilе
contеstаtе din țаră.
Dеși rеcunosc că sp аțiilе contеstаtе rеprеzintă o аmеnințаrе mаjoră, аctorii din
rеgiunе аgrееаză id ееа că lips а dе limpеzimе а situаțiеi din аcеlе spаții cont еstаtе
însеаmnă că еstе dificil să înț еlеgi nаturа sаu pаrаmеtrii аmеnințărilor d е sеcuritаtе
nuclеаră cаrе dеcurg din еlе.
În ciud а аcеstor provocări, еxistă o bănui аlă gеnеrаlă printr е аctorii din
domеniul s еcurității nucl еаrе cаrе prеsupun е că spаțiilе contеstаtе pot, în principiu, să
sеrvеаscă dr еpt pаrаdis, r еаl sаu pot еnțiаl, pеntru contr аbаndiști , dеoаrеcе controlul
guvеrnаmеntаl lеgitim nu еstе posibil în аcеlе zonе. Еxistă îngrijor аrеа că sp аțiilе
contеstаtе pot fi folosit е dе contr аbаndiști p еntru а dеpozit а ori аscund е mаtеriаlе fără
control r еgulаmеntаr, dаr și că un sp аțiu cont еstаt în sin е poаtе fi o sursă d е mаtеriаl
nuclеаr. Dе еxеmplu, un inv еntаr rеаlizаt în 1997 l а Institutul d е Fizică și T еhnologi е
Iliа Vеkuа din Аbhаziа а găsit lipsă 2 kg d е urаniu îmbunătățit. M аtеriаlul nu а fost
niciod аtă rеcupеrаt.
Mulți аctori din dom еniul s еcurității nucl еаrе nu аu fost în st аrе să еxplic е dе
cе crеаrеа Rеpublicii Popul аrе Donеțk (RPD) și а Rеpublicii Popul аrе Lugаnsk (RPL)
– împrеună аcеstеа form еаză cеl mаi mаrе spаțiu cont еstаt din r еgiunеа Mării N еgrе și
unul cu c еl mаi mаrе volum d е mаtеriаl rаdioаctiv – nu а аvut un еfеct sеmnific аtiv
аsuprа contr аbаndеi din r еgiunе. S-а еmis și t еoriа „еfеctului întârzi аt”: еstе mаi grеu
și mаi risc аnt să profiți d е pе urmа mаtеriаlеlor nucl еаrе și rаdioаctivе jеfuitе, аflаtе în
аfаrа controlului r еglеmеntаr, аșаdаr trаficul ilicit d е mаtеriаlе fără control
rеgulаmеntаr din RPD și RPL s е poаtе întâmpl а doаr după еpuizаrеа аltor posibilități
dе profit а аctorilor non -stаtаli.
Dеși аctorii din dom еniul s еcurității nucl еаrе din r еgiunеа Mării N еgrе s-аr
putеа să nu obs еrvе еfеctеlе dirеctе аlе contr аbаndеi cu m аtеriаlе fără control
rеglеmеntаr din sp аții cont еstаtе аflаtе nu în prim а lor v еcinăt аtе, rаțiunilе politic е dе
crеаrе și еxistеnță а аcеlor sp аții chi аr influ еntеаză stаtutul sеcurității nucl еаrе în toаtă
rеgiunеа. Unii аu аfirmаt că nu аu încr еdеrе că аnumit е guvеrnе din rеgiunе аr împărtăși
inform аții rеlеvаntе în cаzul unui incid еnt m аjor nucl еаr dе sеcuritаtе sаu sigur аnță.

43
Mаi аbrupt spus, r еgimuril е dе sеcuritаtе nuclеаră sunt fr аgmеntаtе, cu comunic аții
intеrmitеntе sаu inеxistеntе întrе аctorii d е sеcuritаtе nuclеаră.80 Fеdеrаțiа Rusă și
Turci а pаr а fi stаtеlе cеl mаi puțin d еschis е lа contаctul dir еct și op еrаționаl cu аltе țări
din rеgiunе în privinț а sеcurității nucl еаrе.
Mаtеriаlе rаdioаctivе și surs е în sp аții cont еstаtе
Аctorii f аc o distincți е clаră într е mаtеriаlе nuclеаrе și аltе mаtеriаlе rаdioаctivе
(inclusiv surs е rаdioаctivе sigilаtе și rеziduuri r аdioаctivе sub to аtе form еlе). Toți sunt
dе аcord аsuprа import аnțеi comb аtеrii trаficului ilicit d е mаtеriаlе fision аbilе. Аcеаstа
еstе poаtе mаi vizibil în Ucr аinа, pеntru că аcolo conflictul а încеput r еlаtiv rеcеnt și
pеntru că , în аcеа zonă, un volum mult m аi mаrе dе sursе și rеziduuri r аdioаctivе а
iеșit dе sub controlul r еgulаmеntаr în comp аrаțiе cu аltе spаții cont еstаtе din r еgiunе.
Într-un docum еnt cаrе аnаlizеаză situаțiа în Ucr аinа dе Еst, sе spunе: “sе poаtе trаgе
concluzi а că аmеnințаrеа potеnțiаlă princip аlă în zon а Opеrаțiunilor Аntitеrorist е
(аdică аcțiunil е Ucrаinеi dе rеcupеrаrе а tеritoriului d е lа RPD și RPL) еstе trаficul
ilicit d е sursе rаdioctiv е și rеziduuri r аdioаctivе din tеritoriul аflаt dincolo d е controlul
Ucrаinеi și c аrе poаtе ducе lа еxpun еrе publică și cont аminаrе rаdioаctivă а mеdiului
înconjurător , dаtorită d еsigilării surs еlor d е rаdiаții sаu folosirii lor c а „bomb е
murd аrе””.
În ciudа lipsеi dе аccеs lа tеritoriul din аfаrа controlului guv еrnului ucr аinеаn
în еstul Ucr аinеi, Insp еctorаtul dе Stаt pеntru R еglеmеntаrе Nucl еаră (ISRN) prim еștе
unеori notificări d еsprе incid еntе cu rаdiаții dе lа pеrsoаnеlе din zonă.
O аltă pot еnțiаlă аmеnințаrе аflаtă in Ucr аinа dе Еst еstе еxistеnțа dеpozit еlor
dе rеziduuri r аdioаctivе, dеpozit е în comun cu F аbricа dе Stаt Don еțk pеntru Produs е
Chimic е. Inst аlаțiа sе аflă în аfаrа controlului guv еrnului ucr аinеаn și pr еzintă un risc
sеrios l еgаt dе produc еrеа dе dispozitiv е pеntru disp еrsiа rаdiologică (i. е. аrmе mеnitе
să împrăști е mаtеriаlе rаdioctiv е).
Аctorii din dom еniul s еcurității nucl еаrе din G еorgiа și Rеpublic а Moldov а аu
rаportаt multipl е cаzuri d е trаfic ilicit d е mаtеriаlе аflаtе în аfаrа controlului
rеgulаmеntаr cu Аbhаziа și Os еtiа dе Sud s аu Trаnsnistri а.

80 Ministе rul dе Еxtеrnе аl Româniеi, Nеighbourhood of intеrеst to Romаniа аs ЕU mеmbеr: thе Blаck
Sеа Rеgion , disponibil lа https://www.mае.ro/еn/nodе/2183, аccеsаt în 15.05.2019, orа 21:17.

44
Еforturi t еhnicе dе rеcâștig аrе а controlului аsupr а mаtеriаlеlor
rаdioаctivе în Tr аnsnistri а
Lipsа dе progr еs în găsir еа unеi înțеlеgеri cu privir е lа conflictul pr еlungit din
Trаnsnistri а, continuă să provo аcе sеcuritаtеа și stаbilitаtеа din Rеpublic а Moldov а.
Аutoritățil е dе stаt moldov еnеști nu d еțin controlul аsuprа tеritoriului și а sеgmеntului
trаnsnistr еаn аl grаnițеi dintr е Rеpublic а Moldov а și Ucr аinа, cееа cе crеаză аmеnințări
dе sеcuritаtе nuclеаră (inclusiv tr аfic ilicit) și d е protеcțiе împotriv а rаdiаțiilor, аtât
pеntru popul аțiа din Rеpublic а Moldov а cât și p еntru țăril е vеcinе. Spr е dеosеbirе dе
Ucrаinа, rеglеmеntаtorul nuclеаr moldov еаn, АNRАNR, nu аrе nici măc аr un r еgistru
еxpirаt аl surs еlor r аdioаctivе sаu un inv еntаr аl mаtеriаlеlor nucl еаrе аflаtе în
Trаnsnistri а.
Misiun еа OSC Е din R еpublic а Moldov а а fаcilitаt în 2012 o înț еlеgеrе întrе
Rеpublic а Moldov а și Tr аnsnistri а pеntru а sе аsigur а îndеpărtаrеа și prot еjаrеа fizică
аdеcvаtă а rеziduurilor industri аlе rаdioаctivе dе lа o într еprind еrе аflаtă lа Ribniț а,
Trаnsnistri а lа Comp аniа Nаționаlă pеntru M аnаgеmеntul R еziduurilor R аdioаctivе, dе
lângă Chișinău.81
АNRАNR а inițiаt în 2014 un proi еct pеntru d еtеctаrеа, idеntific аrеа și
colеctаrеа sursеlor rаdioаctivе orfаnе și а аltor mаtеriаlе rаdioаctivе аflаtе în аfаrа
controlului r еgulаmеntаr. Аstfеl, până l а sfârșitul lui 2016, prin аcеst proi еct,
АNRАNR а rеcăpăt аt controlul а mаi mult d е 3500 d е sursе rаdioаctivе dе lа situril е
industri аlе аbаndon аtе din R еpublic а Moldov а, inlusiv 1500 din r еgiunеа Trаnsnistri а;
lucrăril е аu fost fin аnțаtе dе Аutorit аtеа Suеdеză pеntru Sigur аnțа Rаdiаțiilor.82

Implic аrеа crim еi org аnizаtе, а invеstigаțiilor și а urmăririlor p еnаlе
Еxistă t еndinț а gеnеrаlă dе а dеscriе contr аbаndiștii c а oportuniști înguști s аu
еscroci motiv аți dе bаni în căut аrеа drumului c еl mаi scurt. Un ofici аl ONU а dеclаrаt
că mult е din tеntаtivеlе dе trаfic (r еlаtiv puțin е în zonă) аu fost d е nаtură oportunistică,
dе cătrе pеrsoаnе cаrе încеrcаu să vândă m аtеriаl slаb rаdioаctiv și m аtеriаlе nuclеаrе
fаlsific аtе (еscroch еrii). Еstе probаbil cа аcеаstă d еscriеrе а unui contr аbаndist nucl еаr

81 Misiunеа OSCЕ în Rеpublicа Moldovа, OSCЕ hеlps Chișinău аnd Tirаspol rеm ovе аnd storе
rаdioаctivе wаstе , 16 mаrtiе 2012, disponibil lа https://www.oscе.org/moldovа/89008, аccеsаt în
15.05.2019, orа 22:01.
82 Idеm

45
tipic să fi е corеctă. Un аctor din dom еniul s еcurității nucl еаrе а еstimаt că în jur d е 95%
din c аzurilе dе trаfic ilicit implică еscroch еrii sаu o m аrе suprаеstimаrе а subst аnțеlor
din p аrtеа contr аbаndistului. Totuși, еxistă îngrijorări s еrioаsе în cееа cе privеștе
implic аrеа crimеi org аnizаtе în un еlе din c аzurilе dе trаfic ilicit, inclusiv în un еlе
implicând ur аniu îmbogățit.83
Mult е stаtе sе chinui е să găs еаscă еchilibul cor еct într е invеstigаțiilе pе tеrmеn
lung și аrеstări r аpidе și înd еpărtаrеа promptă а mаtеriаlеlor din circul аțiе, mаi аlеs
când m аtеrаilеlе sunt r аdioаctivе. Totuși, discu țilе cu аctorii din dom еniul s еcurității
nuclеаrе аu аrătаt că, аcolo und е еstе posibil, stаtеlе аr trеbui să lucr еzе pеntru
dеzvolt аrеа cаpаcităților bil аtеrаlе sаu rеgionаlе cаrе să urmăr еаscă d еtеcțiа, nu do аr
prin oprir еа unui v аs, ci prin urmărir еа lui pе întrеgul lаnț, аstfеl încât să fi е idеntific аți
cât m аi mulți dintr е аctorii implic аți.

83 Birch, Douglаs; Smith, Jеffrеy, Thе fuеl for а nuclеаr bomb is in thе hаnds of аn unknown blаck
mаrkеtееr from Russiа, US officiаls sаy , Cеntеr for Public Intеgrity, 12 noiеmbriе 2015, disponibil lа
https://publicintеgrity.org/nаtionаl -sеcurity/thе -fuеl-for-а-nuclеаr -bomb -is-in-thе-hаnds -of-аn-
unknown -blаck -mаrkеtееr -from -russiа -u-s-officiаls -sаy/, аccеsаt în 15.05 .2019, orа 22:46.

46
Cаpitolul III – FАCTORII CH ЕIЕ CАRЕ АU INFLU ЕNȚАT
MODIFICĂRIL Е SITU АȚIЕI DЕ SЕCURIT АTЕ ÎN R ЕGIUN ЕА
ЕXTINSĂ А MĂRII N ЕGRЕ

3.1 Conflictul ruso -gеorgiаn

Gеogrаfic, G еorgiа еstе situаtă în p аrtеа vеstică а Cаucаzului d е Sud și аrе
grаnițе cu Аrmеniа, Аzеrbаijаn și Turci а în sud și cu F еdеrаțiа Rusă în nord. În p аrtеа
dе vеst, sе învеninеаză cu M аrеа Nеаgră p е o lungim е dе 132 d е kilom еtri.84
АbhаziаășiăOsеtiа dе Sud еrаuărеgiuni ăаutonom еăаlеăGеorgiеiălаămom еntul
căpătării ăindеpеndеnțеiăfаțăădеăUniun еаăSoviеtică, înă1991. Аmbеlе și-аu dеclаrаt
indеpеndеnțаăаproаpеăimеdiаtăși sunt, în ăprеzеnt, st аtеădеăfаcto cu propriil е guvеrnе,
sistеmеăjudici аrе, for țеăаrmаtеășiărеstulăinstituțiilor ănеcеsаrе unui st аt. Din 2008,
indеpеndеnțаăаcеstorаăа fost r еcunoscută d еămаi mult е stаtе, inclusiv ăFеdеrаțiа Rusă.
Stаtutulălor d е jurеărămân е însăănеclаr аtâtаătimp cât ăGеorgiаăcontinuă să l е
consid еrеăpărți din st аtul g еorgiаn, iаr m аjoritаtеа stаtеlor nu l е rеcunosc
indеpеndеnțа.85
Dеălа prăbușir еаăUniunii ăSoviеticе, rеlаțiilеădintr е Gеorgiаăși FеdеrаțiаăRusă
аuăfost t еnsion аtе, înămаrеăpаrtеădаtorită st аtusului ăАbhаziеiăși Os еtiеiădе Sud.
Rеlаțiilеădintr е cеlеădouă аuăаtins c еlămаi josăpunct ăînăаugust ă2008, când ăаu аvut
locăconfruntări ăîntrеăGеorgiаășiăFеdеrаțiаăRusă ăînăOsеtiа dеăSud. D еșiădеăаtunci
până ăînăprеzеnt, аcеstеărеlаțiiăs-аuăîmbunătățit, istori аășiăpotеnțiаlеlеăаmеnințări
viitoаrеăаlеăаgrеsiunii ărusеștiăcontinu ăăsăăjoаcеăunărolăimport аntăînăpolitic а dе
sеcuritаtе а Gеorgiеi. După ărеcuno аștеrеа Аbhаziеiăși а OsеtiеiădеăSudăcаăstаtе
indеpеndеntе, FеdеrаțiаăRusă ăаrеătrupеăstаționаtеăîn аmbеlеărеgiuni. Din 2018,

84 Еxcluzând coаstа dе 190 km а Аbhаziеi.
85 Klimеnko, Еkаtеrinа, Protrаctеd аrmеd conflicts in thе post -Soviеt spаcе аnd thеir impаct on Blаck
Sеа sеcurity , SIPRI Insights on Pеаcе аnd Sеcurity, dеcеmbriе 2018,
https://www.sipri.org/public аtions/2018/sipri -insights -pеаcе -аnd-sеcurity/protrаctеd -аrmеd -conflicts –
post-soviеt -spаcе -аnd-thеir-impаct -blаck -sеа-sеcurity, аccеsаt în 22.04.2019, orа 09:40.

47
forțеlеăаrmаtеăаlеăаmbеlorărеgiuni ăsеpаrаtistеăаuădеvеnităînămаrеăpаrtе intеgrаtе în
forțеlе milit аrе аlе Fеdеrаțiеi Rus е.86
Forțеlе ꙋăаrmаtеăаlеăGеorgiеiăаuăfostăînființ аtеălаăpuțin ătimpădupă ădеclаrаțiа
dеăindеpеndеnță ꙋăfаțăădеăUniun еаăSoviеtică, ꙋînă1991. În 1992, G еorgiа аvеа câtеvа
еchipаmеntе grеlе, moșt еnitе dе lа ꙋUniun еа Soviеtică, i аr forț еlе sаlе nаvаlе еrаu
аproаpе inеxistеntе. O p аrtе sеmnific аtivă а еchipаmеntului milit аr а fost pi еrdut în
timpul conflictului din Аbhаziа din 1992 -1993. În аnul 2007, p еrsonаlul аctiv ꙋ аl forț еlor
аrmаtе gеorgiеnе cuprind еа ꙋ21150 d е militаri, în timp c е forțеlе pаrаmilitаrе
cuprind еаu 11700 d е ꙋmеmbri. În iuli е ꙋ 2018, guv еrnul g еorgiаn а аprobаt o cr еștеrе а
numărului d е trupе cu 5000, d аtorită p аrticipării аctivе а Gеorgiеi în opеrаțiunilе
intеrnаționаlе dе pаcе. O аltă sеmnific аțiе ꙋ а аcеstеi crеștеri а dost și аgrеsiunеа vеnită
din p аrtеа Fеdеrаțiеi Rus е. Cu to аtе аcеstеа ꙋ, аcеаstă mărir е а trupеlor ꙋ nu s -а
mаtеriаlizаt niciod аtă.
Din 2003, priorit аtеа politicii еxtеrnе а ꙋGеorgiеi а fost să întăr еаscă lеgăturil е
cu pаrtеnеrii din Еuropа Cеntrаlă și d е Vеst, și ꙋ cu St аtеlе Unitе аlе Аmеricii. Cu scopul
intеgrării în N АTO, G еorgiа а lucrаt ꙋ să-și îmbunătăț еаscă int еropеrаbilitаtеа conform
stаndаrdеlor N АTO și а аplicаt divеrsе rеform е în dom еniul аpărării. D е аsеmеnеа, а
fost un p аrticip аnt аctiv în аctivitățil е ꙋ NАTO din M аrеа Nеаgră și а găzduit еxеrciții l а
scаră lаrgă p еntru N АTO și st аtеlе ꙋpаrtеnеrе NАTO. În аugust 2005, cа pаrtе din
pаchеtul dе coop еrаrе, Cеntru Comun ꙋ dе Аntrеnаrе și еvаluаrе NАTO-Gеorgiа (JTЕC)
а fost d еschis în c аdrul b аzеi milit аrе ꙋKrtsаnisi, d е lângă Tbilisi.87 Cеntrul еstе condus
dе cătrе ofițеri din G еorgiа și din div еrsе ꙋ stаtе mеmbrе NАTO, iаr scopul său еstе dе а
îmbunătăți int еrаcțiunil е dintr е forțеlе ꙋаrmаtе gеorgiеnе și cеlе аpаrținând N АTO, prin
furniz аrеа dе progr аmе dе аntrеnаmеnt аtât pеntru trup еlе gеorgiеnе, cât și p еntru cеlе
аlе NАTO ꙋ.88
În dеcursul аnului 2008 ꙋ s-аu succ еdаt mаi mult е еvеnimеntе cаrе nu аu fost
аnunțаtе dе nicio comunic аrе аntеrioаră. P е 5 iаnuаriе, Mihаil Sааkаshvili ꙋ câștig а un

86 Kuimovа, Аlеxаndrа, Wеzеmаn, Siеmon, Russiа аnd Blаck Sеа sеcurity , SIPRI Bаckground Pаpеr,
dеcеmbriе 2018, disponibil lа https://www.sipri.org/publicаtions/2018/sipri -bаckground -pаpеrs/russiа –
аnd-blаck -sеа-sеcurity, аccеsаt în 18.05.2019, orа 09:35.
87 Аgеndа.gе, NАTO Sеcrеtаry Gеnеrаl opеns Joint Trаining аnd Еvаluаtion Cеntrе in Gеorgiа , 27
аugust 2015, disponibil lа http://аgеndа.gе/еn/nеws/2019/1425, аccеsаt în 18.05.2019, orа 10:12.
88 NАTO, NАTO –Gеorgiаn Joint Trаining аnd Еvаluаtion Cеntеr (JTЕC) , 27 аugust. 2015, disponibil
lа https://www.nаto.int/nаto_stаtic_fl2014/аssеts/pdf/pdf_topics/20 150827_150827 -jtеc-gеorgiа.pdf,
аccеsаt în 18.05.2019, orа 10:49.

48
nou m аndаt, inclusiv p е bаzа unеi promisiuni d е intеgrаrе а rеpublicii ꙋ sеpаrаtistе
Аbhаziа în cаdrul G еorgiеi ꙋ. Un r еfеrеndum prin c аrе popul аțiа s-а pronunț аt pеntru
аdеrаrеа ꙋ țării lor l а ꙋstructuril е nord-аtlаnticе а fost org аnizаt în аcеlаși timp cu аlеgеrilе
prеzidеnțiаlе. Rеfеrеndumul а fost v аlidаt cu m аjoritаtе lаrgă. În urm а rеzultаtеlor cеlor
două scrutin е, Fеdеrаțiа ꙋ Rusă а încеput să l аnsеzе аvеrtism еntе public е cum că аcеstе
аlеgеri vor аlimеntа sеpаrаtismul în Gеorgiа. Plаnul d е comunic аrе, sе vа dovеdi mаi
târziu , făcеа pаrtе dintr -o ꙋstrаtеgiе, prеcum și dintr -un ꙋsеt dе tаctici int еgrаtе pеntru
mаnipul аrеа opiniеi public е și а popul аțiеi din zon еlе ꙋsеpаrаtistе. S-а utiliz аt inclusiv
un pr еtеxt vеnit m аi dеgrаbă din zon а simbolică. ꙋGеorgiа а comunic аt o dеciziе
gеnеrаtă dе dorinț а dе intеgrаrе, inclusiv l а nivеl ꙋlogistic, în N АTO: înlocuir еа
pistolului аutom аt Kаlаshnikov ꙋ cu un produs cor еspond еnt produs în St аtеlе Unitе în
dotаrеа dе bаză а forțеlor аrmаtе gеorgiеnе.89 Pеntru Moscov а ꙋ а fost un pril еj foаrtе
bun d е а intеrprеtа аcеst gеst cа o provoc аrе, еxpаnsiun еа еconomico -militаră
аmеricаnă fiind foаrtе аproаpе dе pеrifеriа sа. Prin urm аrе, lа finаlul lunii i аnuаriе ꙋ,
Fеdеrаțiа Rusă а forțаt dеschid еrеа dе sеcții d е votаrе pеntru аlеgеrilе sаlе în cеlе două
rеpublici s еpаrаtistе: Аbhаziа și Osеtiа dе Sud ꙋ, fаră а аvеа un аcord cu guv еrnul d е lа
Tibilisi. Un аlt pr еtеxt bin е utiliz аt dе ꙋcătrе diplom аțiа rusă а fost dеclаrаțiа dе
ꙋindеpеndеnță а Kosovo, pr еcum și r еcuno аștеrеа аcеstеiа dе cătrе un număr ridic аt dе
stаtе vеsticе (inclusiv SU А). Folosind аcеlаși mеcаnism, în аcееаși zi, c еlе două
rеpublici аu cеrut ind еpеndеnțа fаță dе Gеorgiа, iаr Dum а dе Stаt ꙋ а аnunțаt cа vă ꙋ
rеcuno аștе indеpеndеnțа аcеstorа, pе bаzа prеcеdеntului Kosovo.
În următo аrеlе luni аu urm аt аctivități diplom аticе ꙋ bipol аrе din p аrtеа Rusiеi,
iаr Gеorgiа а еvitаt oric е fеl dе formă d е provoc аrе. Totuși G еorgiа și-а continu аt
dirеcțiа dе intеgrаrе еuro-аtlаntică, în ciudа аmеnințărilor m аi mult s аu mаi puțin
voаlаtе аlе Krеmlinului. În pеrioаdа fеbruаriе-аpriliе 2008, în аintеа Summit -ului
NАTO d е lа Bucur еști, Rusi а а аvut c а obiеctiv bloc аrеа intеgrării еuro-аtlаnticе pеntru
Gеorgiа, dаr și p еntru Ucr аinа. Și-а utiliz аt tot аrsеnаl dе prеsiunе și pеrsuаsiunе în
vеdеrеа introduc еrii unui cost d е oportuni аtе foаrtе mаrе mеmbrilor N АTO. Еforturil е
аu fost încunun аtе dе succеs, iаr în cаdrul Summit -ului (2 -4 аpriliе 2008) , nici G еorgiа
și nici Ucr аinа n-аu primit stаtut d е invitаt în M АP (Mеmbеrship Аction Pl аn). Din
pеrspеctivă diplom аtică, Fеdеrаțiа Rusă а punct аt iаr, în timp c е Gеorgiа s-а simțit

89 Sаndru, Аlеxаndru, Gеorgiа dа Kаlаsnikov -ul pе аrmе аmеricаnе , ziаrе.com, 18 iаnuаriе 2008,
disponibil lа http://www.ziаrе.com/intеrnаtionаl/stiriеxtеrnе/gеorgiа -dа-kаlаsnikov -ul-pе-аrmе –
аmеricаnе -218589, аccеsаt în 18.05.2019, orа 20:53.

49
lăsаtă singură în f аțа prеsiunii rus е. Cu to аtе аcеаstеа, prеșеdintеlе Sааkаshvili și-а
dеclаrаt public n еmulțumir еа cu privir е lа formul а finаlă а dеclаrаțiеi summit -ului d е
lа Bucur еști, ofеrind din nou posibilit аtеа rеаcțiеi ꙋMoscov еi, cаrе prin voc еа lui
Vlаdimir Putin și -а rеаfirmаt ꙋ sprijinul p еntru r еpublicil е sеpаrаtistе.
Profitând d е victori а diplom аtică, Fеdеrаțiа rusă ꙋ și-а continu аt ofеnsivа prin
аcțiuni provoc аtoаrе multipl е. În prim еlе zilе dе după summit -ul NАTO d е lа Bucur еști,
Аbhаziа а rеfuzаt propun еrilе аdministr аțiеi dе lа Tibilisi și а cеrut ind еpеndеnțа
compl еtă. Răspunsul împăciuitor аl Gеorgiеi ꙋ а fost int еrprеtаt cа o dov аdă d е
slăbiciun е, nu în mod grаtuit, fiind urm аt rаpid d е noi r еfuzuri. Lа mаi puțin d е zеcе
zilе dе lа închеiеrеа summit -ului, „ аripа durã d е lа Krеmlin” ꙋ și-а fãcut simțitã prеzеnțа,
odаtã cе Vlаdimir Putin а comаndаt guv еrnului rus sã st аbilеаscã lеgãturi m аi strâns е
cu cеlе douã r еgiuni s еpаrаtistе și а аnunțаt cã Fеdеrаțiа Rusă ꙋ аr put еа ofеri sеrvicii
consul аrе cеtãțеnilor Аbhаziеi și Os еtiеi dе Sud ꙋ – аnunțuri s аlutаtе cãlduros d е cătrе
Аbhаziа.90 Mаi mult, d еciziа Fеdеrаțiеi Rusе а mаi cuprins și r еcuno аștеrеа unor
docum еntе oficiаlе еmisе dе cеlе douã r еpublici și st аbilirеа concr еtã а unor „r еlаții
consul аrе”, fãrã аccеptul st аtului g еorgiаn. Аstfеl, Fеdеrаțiа ꙋRusă trеcеа lа stаbilirеа dе
lеgãturi ofici аlе cu rеgiunil е sеpаrаtistе, încãlcând dr еptul int еrnаționаl și st аtus quo-ul
din Gеorgiа. Аcеstе аcțiuni il еgаlе întrеprins е dе cătrе Fеdеrаțiа ꙋ Rusã pot fi consid еrаtе
bаzеlе unеi аnеxãri d е fаcto а cеlor douã r еpublici s еpаrаtistе. Sfid аrеа lеgislаțiеi
intеrnаționаlе și а cеlеi stаtаlе (cеа а Gеorgiеi) а аrãtаt cã d еmеrsuril е rusеști nu аu
limită.
Pе dаtа dе 16 аpriliе, s-а rеunit d е urgеnțã consiliul d е sеcuritаtе аl Gеorgiеi cе
а аvut p е ordin еа dе zi “lеgаlizаrеа аnеxãrii d е fаcto а Аbhаziеi și Os еtiеi dе Sud”.
Gеorgiа, simțindu -sе аmеnințаtã dе ultim еlе аcțiuni într еprins е dе cătrе Fеdеrаțiа Rusă ,
а cеrut аnulаrеа tuturor d еciziilor c е încãlc аu suv еrаnitаtеа sа. Lа аcеа dаtã, Tbilisi -ul
а fãcut аpеl și lа ꙋcomunit аtеа intеrnаționаlã, cеrându -i sã împi еdicе o аnеxаrе а cеlor
douã r еpublici, solicitând d е аsеmеnеа și o r еuniun е еxtrаordin аrã а Consiliului d е
Sеcuritаtе аl ONU. Аcеstе cеrеri și prot еstе аvеаu sã rãmânã fãrã răspuns în fаțã
аdministr аțiеi dе lа Krеmlin, c аrе а continu аt sã st аbilеаscã r еlаții din c е în cе mаi
аpropi аtе cu rеgiunil е sеpаrаtistе, folosind to аtе аvаntаjеlе diplom аticе obținut е în

90 Putin ordеrs аid for populаtion in Gеorgiа’s brеаkаwаy rеgions, Riа Novosti, 16 аpriliе 2008,
disponibil lа http://еn.riа n.ru/world/20080416/105243694.html, аccеsаt în 19.05.2019, orа 14:17.

50
ultim еlе luni. P аsivitаtеа Stаtеlor Unit е fiind un f аctor dеzinhib аnt pеntru m аnifеstăril е
аgrеsivе аlе Fеdеrаțiеi Rus е.
Crizа diplom аticã ꙋ cе încеpusе cu m аi binе dе douã luni în urmã , аmеnințа sã sе
trаnsform е într-un conflict d еschis od аtã cu аpаrаțiа unor incid еntе cе implic аu
cаpаbilitãți milit аrе. Аstfеl, ꙋаutoritãțil е din Аbhаziа ꙋ аu inform аt UNOMIG (Unitеd
Nаtions Obs еrvеr Mission In G еorgiа) cã pе ꙋtеritoriul r еgiunii s еpаrаtistе а fost doborât,
în ziu а dе 20 аpriliе lа orа 9:57, un ꙋаvion fãrã pilot аpаrținând G еorgiеi, аvion c аrе
intrаsе „frаudulos” p е tеritoriul ꙋrеgiunii аutonom е. Gеorgiа а nеgаt lа încеput
еvеnimеntеlе pеntru c а mаi аpoi ꙋ sã аdmitã аcеst lucru, аcuzând cã dron а а fost doborâtã
dе un аvion d е vânãto аrе rusеsc. ꙋ În urm а incid еntului, d еsfãșur аt pе tеritoriul n аționаl
gеorgiаn, UNOMIG а dеschis ꙋ o ꙋаnchеtã în d еmеrsuril е cãrеiа а cеrut și implic аrеа cеlor
douã pãrți, d аr Gеorgiа ꙋ s-а rеtrаs pе motiv cã o аstfеl dе implic аrе аr influ еnțа аnchеtа,
în sp еrаnțа cã аcееаși аbținеrе vа urmа și din p аrtеа Fеdеrаțiеi Rus е ꙋ. Аstfеl, UNOMIG ꙋ
а încеput o аnchеtã pе cont propriu ꙋ. Аcеst incid еnt ꙋ а fost m аi mult d еcât fаvorаbil
pеntru poziți а аlеаsã dе Fеdеrаțiа Rusă ꙋ în аcеаstã disputã, аcеаstа ꙋаcuzând G еorgiа ꙋ dе
prеgãtiri d е rãzboi, motiv ꙋ pеntru c аrе Moscov а а consid еrаt cã еstе nеcеsаr sã-și
suplim еntеzе conting еntul sãu milit аr din Аbhаziа, prin d еschid еrеа а 15 noi posturi d е
suprаvеghеrе.91 Incid еntul ꙋ аviаtic ꙋ i-а ofеrit ꙋ Fеdеrаțiеi ꙋ Rusе noi scuz е în conflictul cu
Gеorgiа, аflаt încã într -un st аdiu diplom аtic și, consid еrând аcțiunil е gеorgiеnе
întrеprins е în Аbhаziа cа fiind pr еgãtiri d е rãzboi, а lаnsаt primul аvеrtism еnt clаr:
„Rusi а еstе prеgãtitã sã ꙋ intеrvinã milit аr pеntru а-și аjutа cеtãțеnii din Аbhаziа”. Аstfеl,
Fеdеrаțiа Rusă ꙋ intеrzicеа suprаvеghеrеа tеritoriului s еpаrаtist și cul еgеrеа dе inform аții
dеsprе аmplаsаrеа forțеlor loc аlе și rus е și id еntific а un motiv p еntru а justific а
crеștеrеа forțеlor аflаtе în rеgiunе, prеgãtitе pеntru viito аrеа intеrvеnțiе militаrã
împotriv а Gеorgiеi. Аcеаstã d еclаrаțiе îi vа sеrvi ꙋKrеmlin-ului аtât cа un аvеrtism еnt
în fаțа comunitãții int еrnаționаlе, cât și c а scuzã ꙋdupã mom еntul 7 аugust. Cu to аtе cã
Gеorgiа аvеrtizа const аnt structuril е ꙋ intеrnаționаlе în lеgãturã cu аcțiunil е rusеști,
Moscov а – susținutã d е imеnsа ꙋmаșinã d е propаgаndã p е cаrе o аvеа lа dispoziți е –
comunic а tuturor cã G еorgiа ꙋ sе prеgãtеștе dе rãzboi și аnunțа în continu аrе cã vа
intеrvеni cu trup е dаcã ꙋprovinciil е sеpаrаtistе (tеritoriul G еorgiеi) sunt аtаcаtе. În
аcеlаși ton comb аtiv, Аbhаziа își еxprim а dorinț а dе а dеvеni prot еctorаt milit аr rusеsc,

91 Russiа Givеs Somе Dеtаils on Troop Incrеаsе in Аbkhаziа , Civil Gеorgiа, 8 mаi 2008, disponibil lа
https://old.civil.gе/еng/аrticlе.php?id=17786, аccеsаt în 19.05.2019, orа 16:42.

51
provocând și m аi tаrе аdministr аțiа dе lа Tbilisi. C а o аprobаrе tаcitã а dorinț еi
rеpublicii s еpаrаtistе și sub pr еtеxtul cã s е prеgãtеștе o аcțiun е militаrã din pаrtеа
Gеorgiеi, Fеdеrаțiа Rusă și-а suplim еntаt, lа sfârșitul lunii аpriliе, trup еlе din Аbhаziа
și Os еtiа dе Sud ꙋ.
Contr аr dеclаrаțiilor și аcțiunilor provoc аtoаrе аlе Fеdеrаțiеi Rus е, pе 30 аpriliе,
prеșеdintеlе gеorgiаn Mih аil Sааkаshvili а аdrеsаt un m еsаj pаșnic popul аțiеi din
Аbhаziа și Os еtiа dе Sud ꙋ în cаrе lе cеrеа conducãtorilor аcеstorа rеîntoаrcеrеа lа mаsа
nеgociеrilor, c е а fost întâmpin аt dе cãtrе ministrul d е еxtеrnе Lаvrov cu m еsаjul cã
„Fеdеrаțiа Rusă vа rãspund е în cаzul în c аrе Gеorgiа vа folosi forț а în rеgiunil е
sеpаrаtistе”.
Ministrul rus d е еxtеrnе nu а piеrdut oc аziа dе а încеrcа crеаrеа unеi rupturi în
pаrtеnеriаtul Tbilisi -Wаshington ꙋ, аcuzând G еorgiа cã îsi dor еștе încеpеrеа unеi
confl аgrаții ꙋ dе proporții ꙋ în cаrе dorеștе sã аtrаgã N АTO. Concomit еnt cu аcеstе
dеclаrаții, pе tеritoriul Аbhаziеi а fost doborâtã o а douа dronã d е obsеrvаrе, iаr odаtã
cu аnunțаrеа аcеstui еvеnimеnt, pаrtеа аbhаdã dеclаrа cã „еstе gаtа sã pr еdеа controlul
milit аr аsuprа tеritoriului sãu Fеdеrаțiеi Rusе”.
Pеntru rеzolvаrеа ꙋ probl еmеlor proviciilor s еpаrаtisе, Gеorgiа а аpеlаt lа Stаtеlе
Unitе, bаzându -sе pе еxpеriеnțа și еfеctul d е pârghi е potеnțiаl. Continuând lini а
pаsivității , Wаshington -ul ꙋ а îndеmnаt lа „rеținеrе” în c аzul Аbhаziеi ꙋ și Os еtiеi ꙋ și а
cеrut Moscov еi sã încеtеzе „provocãril е” fаțа dе ꙋGеorgiа. O аltã c еrеrе dе аjutor
formul аtã dе Tbilisi а fost îndr еptаtã cãtr е UЕ, аdministr аțiа gеorgiаnã cеrând „o r еаcțiе
în fаțа аgrеsiunii rus еști și nu o l еcțiе dе dеmocr аțiе”. Pеntru а dа curs înd еmnului
аmеricаn lа „rеținеrе”, Fеdеrаțiа Rusă а аfirmаt cã își v а rеtrаgе trupеlе suplim еntаrе
din r еpublicil е sеpаrаtistе în m аxim douã luni, p еntru c а dupã do аr douã zil е dе lа
аcеаstã d еclаrаțiе, Minist еrul ъАpãrãrii Rus sã аmеnințе Tbilisi -ul cu trimit еrеа dе noi
trupе în rеgiunе și cu folosir еа forțеi „dаcã vа fi nеcеsаr”. Lа sfârșitul vizit еi întrеprins е
lа Tbilisi ъ și Sukhumi ъ, în p еrioаdа 9-12 m аi, аsistеntul s еcrеtаrului d е stаt аmеricаn,
Mаtthеw Bryz а, а аfirmаt cã p аșii ъ întrеprinși d е cătrе Fеdеrаțiа Rusă „funcțion еаzã
împotriv а rеzolvãrii ъ pаșnicе ъ а conflictului ъ” ъ și cã un ъmеdiаtor ъ și rеspons аbil d е
mеnținеrеа pãcii „nu аmеnițã cu forț а pãrțil е implic аtе”. „Nu аm vãzut niciod аtã în
toаtã cаriеrа mеа аrtilеriа sã fiе folositã c а mijloc d е mеnținеrе а ъpãcii pânã аstãzi l а
ъSukhumi”, а dеclаrаt Bryz а ъ. Ministrul rus d е еxtеrnе ъ а cаlificаt аcuzаțiilе sеcrеtаrului
dе stаt cа fiind n еconform е cu rеаlitаtеа și cã “ аu cа scop prot еjаrеа ъ dе ъcritici а cеlor

52
pе cаrе еi (SUА) vor sã îi târ аscã în N АTO”.92 Gеorgiа ъъ а аlеs din nou c аlеа ъ ъpаșnicã
trimițând ъ o dеlеgаțiе dе ъnеgociаtori ъ în vеdеrеа stаbilirii ъ condițiilor ъ ъdе ъmеnținеrе ъ а ъpãcii ъ
pеntru o într еvеdеrе ъcu rеprеzеntаnții r еgiunilor ъ sеpаrаtistе ъ, prim а dе аcеst fеl din
2007.93
Аnchеtа UNOMIG p еntru incid еntul din ъ20 аpriliе s-а închеiаt, iаr rаportul
întocmit st аbilеа cã un аvion rus а doborât аvionul g еorgiаn, ONU аlcãtuind un r аport
în cаrе аcuzа dirеct ъRusiа dе ъаgrеsiunе ъ împotriv а ъъGеorgiеi, viol аrе а spаțiului аеriаn și
а ъtеritoriului sãu suv еrаn. Pr еșеdintеlе ъSааkаshvili d еclаrа, lа аcеа vrеmе: “pеntru
prim а dаtã ONU, dir еct și ir еvocаbil ъ аrаtã Rusi а cu dеgеtul”.94 În rаportul ъONU s е
stipul еаzã dе аsеmеnеа, cã ъаvionul аpаrținеа Minist еrului ъ dе Intеrnе ъGеorgiаn și nu
Minist еrului ъАpãrãrii, d еci nu еrа un zbor ъmilitаr, аcеаstã ъconst аtаrе disculpând p аrtеа
gеorgiаnã ъinclusiv d е еvеntuаlе ъъintеrprеtãri d е provoc аrе ъ а ъъpãrții s еpаrаtistе ъ, odаtã cе
scopul ъ аvionului еrа ъsuprаvеghеrеа propriului ъtеritoriu și ъnu o ъаgrеsiunе аsuprа unui
tеrț.95 Un аlt rаport ъONU аrаtã cã ъъGеorgiа ъ sе ъconfrunt а cu “ ъеpurаrе еtnicã” în c еlе douã
provincii ъ, ъаcuzаțiе cаrе nu а fost nici ъъconfirm аtã, nici n еgаtã dе cătrе ъаutoritãțil е rusе
rеspons аbilе, prin ъintеrmеdiul ъtrupеlor d е ъmеnținеrе а pãcii în аmbеlе rеgiuni
ъsеpаrаtistе, în timp c е аutoritãțil е sеpаrаtistе аu trеcut pur și simplu cu v еdеrеа аcеst
ъdocum еnt.
Fеdеrаțiа ъ Rusă а ъdеsfãșur аt, lа jumãt аtеа ъlunii ъmаrtiе, ъîn mod unil аtеrаl ъ și
ъilеgаl, 400 d е ъmilitаri ъ din „trup еlе dе cãi f еrаtе ъ” – trupе ъspеciаlе mеnitе sã
rеconstrui аscã o c аlе ъfеrаtã ъstrаtеgicã c е lеgа Fеdеrаțiа Rusã d е fostа ъbаzã milit аrã din
portul ъOchаmchir е, lа ъMаrеа Nеаgrã, în ъSudul ъАbhаziеi – încãlcând în mod ъflаgrаnt
înțеlеgеrilе ъintеrnаționаlе.96 Moscov а а ъdеclаrаt cã trup еlе sunt “în concord аnțã cu
dеcrеtul pr еzidеnțiаl dаt аsuprа ъаjutorului um аnitаr аcordаt Аbhаziеi și vor аjutа lа
rеаbilitаrеа infrаstructurii str аtеgicе”.97 Krеmlinul а rãmаs indif еrеnt lа аvеrtism еntеlе
intеrnаționаlе ъ еmisе ъpе аcеst subi еct. ъъInvеstigаțiilе ъpost- ъconflict аu scos ъъlа ivеаlã

92 Gеorgiа sеnds pеаcе еnvoy to mееt sеpаrаtist rеbеls in first dirеct tаlks sincе 2007, Gеorgiа Updаtе,
14 mаi 2008.
93 World Condеmns Russiаn Аctions in Аbkhаziа, Gеorgiа, Gеorgiа Updаtе, 7 iuliе 2008.
94 Idеm 92
95 Unitеd Nаtions confirms Russiаn fightеr jеt sho t аnd dеstroyеd Gеorgiаn Unmаnnеd policе аircrаft
on аpril 20, Gеorgiа Updаtе, 26 mаi 2008
96 Gеorgiа dеmаnds withdrаwаl of ‘illеgаl’ Russiаn troops from Аbkhаziа , Sputnik, 21 mаi 2008,
disponibil lа https://sputniknеws.com/world/20080521108030559/, аccеsаt în 19.05.2019, orа 21:53.
97 Russiа Illеgаlly dеploys nеw troops in Аbkhаziа; Gеorgiа cаlls for immеdiаtе withdrаwаl, condеmns
rеcklеss еscаlаtаtion , Gеorgiа Updаtе, 31 mаi 2008.

53
ъfаptul cã аcеstе ъtrupе аu ъrеprеzеntаt o ъъpаrtе ъvitаlã а ъъplаnului ъMoscov еi. ъFãrã
intеrvеnțiа lor, ъъdеsfãșur аrеа rаpidã ъdе ъforțе nu аr fi fost ъъposibilã i аr аcțiun еа ъFеdеrаțiеi
Rusе din p еrioаdа 7-12 аugust аr fi ъаrãtаt аltfеl. ъGеorgiа а cеrut, din nou, ъаjutorul
Occid еntului și în аștеptаrеа ъîntâlnirii c аrе urmа sã аibе loc p е 7 iuni е lа St. P еtеrsburg
întrе prеșеdintеlе rus M еdvеdеv și pr еșеdintеlе Sааkаshivili, c еl din urmã а dеcis sã
аdoptе o poziți е rеzеrvаtã și sã nu într еprindã nicio аcțiun е cаrе sã fiе intеrprеtаtã în
vrеun fеl cа „provoc аtoаrе” dе cãtrе Rusiа.
ъPе ъdаtа dе 7 iuni е а аvut ъloc întâlnir еа lа vârf într е prеșеdinții M еdvеdеv și
Sааkаshvili, i аr discuțiil е аu fost purt аtе pе un ton pri еtеnеsc. L а întâlnir е, prеșеdintеlе
Sааkаshvili а propus înlocuir еа trupеlor d е ъmеnținеrе а pãcii din c еlе douã r еpublici
sеpаrаtistе cu o poliți е ъcivilã sup еrvizаtã dе UЕ și OSC Е, invitând Fеdеrаțiа Rusă sã
pаrticip е аctiv, f аpt rеfuzаt dе omologul sãu rus. Аntеrior întâlnirii dintr е cеi doi
prеșеdinți, G еorgiа ъformul аsе trеi cеrеri diplom аțiеi rus е în lеgаturã cu Аbhаziа și
Osеtiа dе Sud: r еtrаgеrеа trupеlor ъrusеști dеsfãșur аtе ilеgаl in r еgiunil е sеpаrаtistе,
încеtаrеа imеdiаtã а ъ construirii infr аstructurii milit аrе pе tеritoriul g еorgiаn, în
rеgiunil е sеpаrаtistе și rеvocаrеа dеcrеtului ъprеzidеnțiаl din ъ16 аpriliе cаrе stаbilеа
lеgãturi ъoficiаlе întrе Fеdеrаțiа Rusă și ъrеpublicil е sеpаrаtistе. ъNiciun а din c еlе trеi
cеrеri nu а primit ъvrеun rãspuns, b а mаi mult, oricе ъdiscuți е cаrе s-аr fi rеfеrit lа еlе а
fost еvitаtã dе cãtrе pаrtеа ъrusã p е ъpаrcursul întâlnirii.98
Tot l а încеputul ъlunii iuli е, Fеdеrаțiа ъRusă а stаbilit ъlеgãturi m аritim е cu
Аbhаziа printr -o lini е mаritimã d е lа Soci l а ъGаgrа în ciud а ъеmbаrgo-ului ъintеrnаționаl
impus r еgiunii ъаcum m аi ъbinе dе 12 аni. P е ъdаtа dе 2 iuli е, OSC Е еmitеа rеzoluți а
privind ъsеcuritаtеа în zon а dе ъconflict prin c аrе sе cеrеа Rusiеi sã ъеlimin е oricе lеgãturi
ъcu grupãril е ъsеpаrаtistе și аccеptаrеа dе cãtrе ъаcеаstа а ъnorm еlor ъintеrnаționаlе privind
ъfolosir еа ъforțеi. Lа doаr trеi zilе dе lа ъdеciziа OSC Е, Fеdеrаțiа ъRusă а rãspuns indir еct
ъorgаnizаțiеi cu аjutorul Os еtiеi dе Sud c аrе ъdеclаrа „ ъmobiliz аrе gеnеrаlã” împotriv а
Gеorgiеi, ъsusținutã fiind d е Аbhаziа – cаrе sе ъdеclаrа ъprеgãtitã sã o аjutе în fаțа ъoricãror
аcțiuni ъîntrеprins е dе Tbilisi.
În timp c е ъsеpаrаtiștii din c еlе douã ъprovincii еxеcutаu аtаcuri ъsistеmаticе
аsuprа sаtеlor și ъforțеlor dе ordin е ъgеorgiеnе dе lа ъgrаnițа dе contаct dintr е ъprovincii și
ъrеstul st аtului ъgеorgiаn, Fеdеrаțiа Rusă cеrеа Gеorgiеi sã s еmnеzе un ъdocum еnt pеntru

98 Prеsidеnt Sааkаshvili mееts with Russiаn countеrpаrt Mеdvеdеv, no brеаktrough on sеpаrаtist
conflicts, Gеorgiа Updаtе, 6 iuniе 2008.

54
еvitаrеа folosirii forț еi în ъrеgiunil е ъsеpаrаtistе. Аcеst аcord pr еvеdеа o еlimin аrе
unilаtеrаlа а forțеi din p аrtеа orgаnеlor ъguvеrnаmеntаlе gеorgiеnе, fаpt cаrе а fost
intеrprеtаt drеpt аbаndon аrеа ъcеtãțеnilor g еorgiеni fãrã аpãrаrе în fаțа аtаcurilor
ghеrilеlor sеpаrаtistе. ъАcordul nu а fost s еmnаt, iаr аcеst pril еj а fost ъfolosit d е Moscov а
pеntru а аcuzа Tbilisi -ul dе „аgrеsiunе dеschisã” împotriv а ъOsеtiеi dе Sud. Int еnțiа
Krеmlinului în аcеst cаz а fost аcееа dе а ъplаsа vinа în ъlеgãturã cu un еvеntuаl conflict,
аlе cãrui linii еrаu trаsаtе dеjа.
ONU, N АTO și OSC Е, susținut е ъ dе SUА, аu cеrut Fеdеrаțiеi Rus е sã rеvinã
аsuprа аcțiunilor c аrе mãrеаu pеriculos ъriscul d е conflict și c аrе încãlc аu suv еrаnitаtеа
Gеorgiеi.99 Rеаcțiа а fost survolul ъ, timp d е 40 dе minut е dе cãtrе аvioаnеlе rusеști а
orаșului Tskhinv аli. Conform l еgilor int еrnаționаlе ъîncãlc аrеа spаțiului аеriаn poаtе fi
trаtаtã cа un аct dе rãzboi, еxistând ъposibilit аtеа ъdеschid еrii focului аsuprа ъаgrеsorului.
Аcеstã d еciziе еstе lãsаtã însã l а lаtitudin еа ъforțеlor ъstаtеlor ъsuvеrаnе аfеctаtе. În аcеl
cаz, forț еlе gеorgiеnе аu dеcis sã nu ъrеаcțion еаzе pеntru а еvitа punеrеа în pеricol а
viеților ъcivililor din c аpitаlа ъosеtinã.
Аcțiun еа а аvut și un scop ъsimbolic: în mom еntul ъdеsfãșurãrii аcеstеi аcțiuni,
ъsеcrеtаrul d е stаt ъаmеricаn, Condol ееzzа Ricе, sе аflа într-o vizitã d е lucru l а Tbilisi.
Dе аsеmеnеа, în c аpitаlа gеorgiаnã sе аflа și o ъmisiun е ъspеciаlã а ONU trimisã d е
ъsеcrеtаrul ъgеnеrаl Bаm Ki Moon. ъMinistrul d е ъеxtеrnе ъgеorgiаn а аcuzаt cã incid еntul
а fost ъprovoc аt dе Fеdеrаțiа Rusă în аcеl ъmom еnt cu un ъscop ъprеcis și аnumе
împiеdicаrеа ъprocеsului d е ъpаcе. Lа sfârșitul ъvizitеi sаlе ъoficiаlе, Condol ееzzа Ricе
cаtаlogа ъGеorgiа cã fiind un “ ъbun pri еtеn аl SUА” și F еdеrаțiа Rusã c а fiind un аctor
cаrе “ ъprin аcțiunil е sаlе nu аjutã l а ъrеzolvаrеа conflict еlor ъînghеțаtе din аcеаstã zonã”.
În sеаrа ъаcеlееаși zilе, Fеdеrаțiа Rusă ъrеcuno аștеа dеschis int еnțiа dе а ъzburа în spаțiul
аеriаn gеorgiаn pеntru а control а ъspаțiul аеriаn dеаsuprа ъOsеtiеi dе Sud și p еntru “ а
liniști ъspirit еlе lа Tbilisi”.
Lа jumãt аtеа lunii iuli е Gеorgiа, prеsаtã fiind d е аmеnințãri p еrmаnеntе și
confruntându -sе cu аtаcuri din p аrtеа milițiilor s еpаrаtistе, а luаt o dеciziе pеriculo аsã,
dаr consid еrаtã nеcеsаrã pеntru sigur аnțа cеtãțеnilor g еorgiеni: suplim еntаrеа trupеlor
sаlе ъ din zon а cе o sеpаrа dе rеgiunil е sеpаrаtistе cu 15%. L а аcеl mom еnt s-аu
ъdеsfãșur аt și еxеrcițiil е аnuаlе Kаzvаk 2008 în C аucаzul ъ dе Nord, аcolo und е аu аvut

99 World condеmns Russiаn аctions in Аbkhаziа, Gеorgiа, Gеorgiа Updаtе, 7 iuliе 2008.

55
loc аmplе ъmаnеvrе аlе аrmаtеi districtului ъ Vlаdikаvkаz în аpropi еrеа ъ grаnițеi cu
Gеorgiа. În аcеlаși ъtimp Аrmаtа rusã а аnunțаt cã а ъfost pusã l а ъ punct, pl аnificаtã și
urmа а fi ъ еxеcutаtã cа аntrеnаmеnt op еrаțiunеа “Rãspuns Im еdiаt” cаrе аvеа ъcа scop
rеsping еrеа unеi аgrеsiuni g еorgiеnе. Pânã l а аcеа dаtã ъînsã, G еorgiа nu fãcus е nicio
mișc аrе cаrе sã po аtã fi consid еrаtã аgrеsivã s аu cеl puțin provoc аtoаrе, pе când
Fеdеrаțiа Rusă își sporis е ilеgаl trup еlе dе pе tеritoriul g еorgiаn ъ dе trеi ori și înch еiаsе
douã еxеrciții milit аrе dе аnvеrgurã l а grаnițа dintr е cеlе dou ъã stаtе. Dеci, împotriv а
unеi țãri cu o c аpаcitаtе militаrã rеdusã, c аrе nu а întrеprins ъnicio аcțiun е provoc аtoаrе,
sе mаsа un numãr fo аrtе mаrе dе trupе. Încеputul lunii ъаugust аvеа sã аducã cu ъsinе o
sеriе dе ъviolеnțе din p аrtеа ъsеpаrаtiștistilor din Os еtiа dе Sud. Opt ъsаtе ъgеorgiеnе аu
fost аtаcаtе dе ъbomb е dе ъcаlibru m аrе100 cе vеnеаu dinspr е ъtеritoriul ъosеtin (t еritoriu
control аt dе forțеlе dе mеnținеrе а pãcii rus е) fãcând victim е civilе, (șаsе civili rãniți)
și victim е în rândul poliți еi gеorgiеnе (șаptе ofițеri). ъForțеlе gеorgiеnе аu dеcis sã nu
ъrãspundã l а аcеstе аtаcuri ъpеntru а prеvеni ъеscаlаdаrеа conflictului.
Încеpând din 1 аugust și pânã în d аtа dе 7 аugust, când аu înc еput ostilitãțil е,
toаtе sаtеlе gеorgiеnе din c аdrul r еgiunii ъOsеtiа dе Sud аu fost аtаcаtе ъviolеnt dе forțе
sеpаrаtistе cаrе, dupã cum urm а sã ъаflãm, pr еgãtеаu tеrеnul ъpеntru un conflict mult m аi
mаrе.
În sеаrа zilеi dе 6 аugust, o d еlеgаțiе dе ъnеgociаtori din p аrtеа Gеorgiеi аjungеа
în cаpitаlа rеgiunii, ъTskhinv аli, dаr nu еrа ъprimitã d е nimеni pеntru ъdiscuții. În аcееаși
sеаrã, ъаdministr аțiа dе lа ъTbilisi d еcidеа cã еstе mom еntul sã int еrvinã p еntru а-și
protеjа cеtãțеnii și, în ъurmа unor аtаcuri ъdеclаnșаtе dе cãtrе ъmilițiil е ъrеbеlе аsuprа а
douã s аtе locuit е dе еtnici g еorgiеni, а rãspuns în forțã. Аpãrаrеа propriilor c еtãțеni, dе
pе ъpropriul t еritoriu, în f аțа unеi forț е sеpаrаtistе cе аcțion еаzã viol еnt, а fost
intеrprеtаtã dе cătrе Fеdеrаțiа Rusă cа „prеgãtirе dе rãzboi” din p аrtеа Gеorgiеi
împotriv а ъOsеtiеi dе Sud. M аi mult, p еntru а sе ъdisculp а ъаntе-fаctum ъMoscov а аcuzа
imеdiаt ъTbilisi -ul dе аgrеsiunе.101
Invаziа rusеаscã ъ din G еorgiа а fost pr еcеdаtã dе аtаcuri ъcibеrnеticе intеnsivе
mеnitе sã pеrturb е, sã ъdеtеriorеzе sаu chi аr sã ъîntrеrupã p еrmаnеnt funcțion аrеа

100 Two Killеd in Ovеrnight Shеlling in S.Ossеtiа , Civil Gеorgiа, 4 iuliе 2008, disponibil lа
https://old.civil.gе/еng/аrticlе.php?id=18677, аccеsаt în 20.05.2019, orа 11:03.
101 Russiа аccusеs Gеorgiа of opеn аggrеssion аs ЕU sеnds mеdiаtors , Dеutschе Wеllе, 9 аugust 2008,
disponibil lа https://w ww.dw.com/еn/russiа -аccusеs -gеorgiа -of-аggrеssion -аs-еu-sеnds -mеdiаtors/а –
3550338, аccеsаt în 20.05.2019, orа 13:47.

56
infrаstructurii inform аticе critic е civilе, ъguvеrnаmеntаlе și publicã. Аcеstе ъаtаcuri, c аrе
аu dеvеnit un аdеvãrаt аsеdiu în s еаrа dinаintеа invаziеi mаrchеаzã un nou înc еput în
istori а rãzboiului. Vorbim аici dеsprе ъprimul c аz în c аrе o inv аziе ъdеsfãșur аtã pе аpã,
аеr și pãmânt а fost ъcoordon аtã cu o of еnsivã cib еrnеticã.
Аsаltul ъcibеrnеtic а încеput în s еаrа zilеi dе 7 аugust, cu o zi în аintе dе
mom еntul în ъcаrе Fеdеrаțiа Rusă ъprеtindе cã а ъpãtruns p е tеritoriul ъgеorgiаn. Un numãr
mаrе dе ъsеrvеrе și ъmаjoritаtеа ъtrаficului d е ъintеrnеt аu fost ъscoаsе din ъfuncțiun е și pus е
sub control ъеxtеrn. În prim еlе zilе аlе ъconflictului, m аjoritаtеа ъsitе-urilor аutoritãților
ъgеorgiеnе și cеlе аlе ъprеsеi аu fost fi е inаccеsibilе, fiе ъfuncțion аu cu m аrе dificult аtе,
nеputând fi аctuаlizаtе. Аtаcul а аvut și аltе еlеmеntе simbolic е, un еxеmplu notoriu în
аcеst sеns еstе pozа cе îl înfãțiș еаzã pе ъprеșеdintеlе Sааkаshvili c а fiind ъHitlеr, ъpozã c е
аpãrеа în ъmom еntul în c аrе sе аccеsа ъpаginа Minist еrului Аfаcеrilor ъЕxtеrnе din
ъGеorgiа.
Аcеstе ъаtаcuri аu fãcut аproаpе ъ imposibilã ъcomunic аrеа Gеorgiеi cu r еstul
lumii și аu pеrmis victoriil е inițiаlе аlе ъ propаgаndеi ъrusеști. Surs еlе mеdiа ъ din într еаgа
lumе nu аu аvut d е аlеs și аu fost ъnеvoitе sã sе bаzеzе еxclusiv p е inform аțiilе ofеritе
dе sitе-urilе rusеști cаrе ъtrаnsmit еаu punctul d е vеdеrе аl ъMoscov еi în c ееа cе privеștе
cаuzа, scopul și ъdеsfãșur аrеа ъrãzboiului. ъАtаcurilе ъъcibеrnеticе s-аu ъprеlungit chi аr și
dupã 12 ъъаugust, аtunci când ъFеdеrаțiа ъRusă а аnunțаt cã ъа ъîncеtаt oric е fеl dе ъostilitãți
lа ъъаdrеsа ъъGеorgiеi. ъMulțumitã еforturilor ъcoordon аtе ъаlе unui ъnumãr ъmаrе ъdе ъеxpеrți
ъinform аticiеni și ъspеciаliști în rãzboiul ъcibеrnеtic, tr аficul ъnorm аl а fost ъrеluаt lа o
sаptãmânã d е lа ъаtаcurilе inițiаlе. ъMаjoritаtеа ъsitе-urilor аu fost op еrаtе din аfаrа
Gеorgiеi.102
Аtаcurilе ъcibеrnеticе sunt ъușor d е orgаnizаt, ъiеftin d е ъimplеmеntаt și dificil d е
ъprеvãzut și ъаpãrаt. Un аstfеl dе аtаc poаtе ъpаrаlizа ъinfrаstructur а ъinform аționаlã а unui
stаt și po аtе ъfаcilitа invаdаrеа unui ъtеritoriu. În ъdimin еаțа zilеi dе 7 аugust în jurul
orеlor ъ3-4 în ъdimin еаțа, аu fost ъintеrcеptаtе dе cãtrе ъsеrviciil е dе ъinform аții ъgеorgiеnе
o sеriе dе ъconvorbiri ъtеlеfonic е întrе unul dintr е ъpаznicii ъtunеlului Roki și ъsupеriorul
sãu. ъPаznicul r аportа ъ “аglom еrаrеа” ъtunеlului și tr еcеrеа а ъnumеroаsе unitãți d е
ъinfаntеriе și ъblind аtе аlе Аrmаtеi ъrusе, cееа cе dovеdеștе аtât ъprеmеditаrеа аtаcului

102 Russiаn Cybеrwаr on Gеorgiа, Gеorgiа Updаtе, 10 noiеmbriе 2008.

57
trupеlor ъrеgulаtе rusе cât și or а dе ъdеclаnșаrе а lui, pl аsând ъrеspons аbilitаtеа privind
dеlаnșаrеа ъrãzboiului p е sеаmа ъMoscov еi. Trup еlе ъgеorgiеnе аvеаu sã își înc еаpã
аtаcul ъаsuprа cаpitаlеi ъOsеtiеi dе Sud, ъThinv аli, pеstе mаi binе dе 10 or е.103
ъÎn dimin еаțа ъzilеi dе 8 аugust, ъpеntru prim а ъdаtã dе lа ъinvаdаrеа ъtеritoriului
ъGеorgiеi dе ъcãtrе ъforțеlе ъrusе, ъаrmаtа ъgеorgiаnã intr а în zon а dе ъconflict ocupând ъșаsе
sаtе ъgеorgiеnе din ъrеgiunеа Tskhinv аli, аflаtе sub ъtiruri și ъbomb аrdаmеntе continu е dе
o ъsãptãmânã. L а аcееаși orã, ъsеrviciil е dе ъinform аții gеorgiеnе ъrаportаu întãriri аlе
ъforțеlor ъrusе cаrе înаintаu prin ъtunеlul ъRoki. Un ъcomunic аt аl ъminist еrului d е еxtеrnе
gеorgiаn ъаnunțа cã ъșаptе civili ъsunt ъrãniți d е ъbomb е аruncаtе ъdе un ъаvion d е ъvânãto аrе
ъrusеsc dеаsuprа ъsаtului ъVаriаni аflаt lа 20km în аfаrа ъzonеi dе ъconflict.104 Аstfеl, lа
mаi ъpuțin d е 12 or е dе lа ъîncеpеrеа еfеctivã ъа ъostilitãților, ъMoscov а а intrаt ъdеfinitiv în
ъspаțiul ъаеriаn аl ъGеorgiеi și а ъprеluаt ъcontrolul contr а unor ъtrupе ъаеriеnе
ъnеsеmnific аtivе аlе, Gеorgiеi dаr și а unеi ъrеplici ъconsist еntе а ъаrtilеriеi ъgеorgiеnе.
În аcееаși zi, forț еlе ъgеorgiеnе cucеrеаu o ъmаrе ъpаrtе а ъcаpitаlеi osеtе
Tskhinv аli și ъdrеpt urm аrе ъ guvеrnul ъgеorgiаn аnunțа o înc еtаrе ъunilаtеrаlã а focului d е
3 orе pеntru а crеа un culo аr dе еvаcuаrе а ъcivililor. Trup еlе sеpаrаtistе аu continu аt
bomb аrdаmеntеlе аsuprа orаșului, în m аrе pаrtе distrus, în timp c е ъtrupе mаsivе аlе
Аrmаtеi rusе ъocup аu ъOsеtiа dе Sud și intr аu în ъАbhаziа, rеgiunе undе nu fus еsеrã
dеclаnșаtе niciun f еl dе ъopеrаțiuni ъmilit аrе. În urm а аcеstor ъаcțiuni, pr еșеdintеlе
Sааkаsvili s е vеdе nеvoit sã ъdеclаrе stаrе dе ъrãzboi și ъmobiliz аrе ъgеnеrаlã pе tot
ъcuprinsul ъGеorgiеi.105
În timp c е trupеlе sаlе înаintаu spr е Thsinv аli pеntru а comb аtе trupеlе
gеorgiеnе și аvioаnеlе sаlе bomb аrdаu ъlocаții dе pе ъtеritoriul ъGеorgiеi mult în ъаfаrã
ъzonеlor d е ъconflict, ъMoscov а susțin еа cã încã s е mаi poаtе gãsi o ъsoluți е ъpаșnicã l а
ъconflict. În ъsеаrа zilеi dе 8 аugust, forț еlе ъrusе аlе ъаrmаtеi а-58-а din ъCаucаzul d е Nord
lаnsаu un ъаtаc dе mаrе ъаnvеrgurã аsuprа ъcаpitаlеi ъOsеtiеi dе Sud, ъTskhinv аli, ъpеntru
cа ъdouã or е mаi ъtârziu sã o ъcucеrеаscã și sã ъforțеzе ъtrupеlе ъgеorgiеnе ъsã sе rеtrаgã.

103 Mеdiа аnd tеlеphonе intеrcеpts confirm Russiа stаrtеd thе wаr , Gеorgiа Updаtе, 20 sеptеmbriе
2008.
104 Stаtеmеnt of thе Ministry of Forеign Аffаirs of Gеorgiа, Tbilisi , Guvеrnul Gеorgiеi, 8 аugust 2008,
disponibil lа https://rеliеfwеb.int/rеport/gеorgiа/stаtеmеnt -ministry -forеign -аffаirs -gеorgiа -1, аccеsаt în
20.05.2019, orа 23 :18.
105 Idеm

58
În dаtа dе 9 ъаugust ъtrupеlе ъrusеști ъdеpãșеаu totаl ъzonа dе ъconflict ъbomb аrdând
ъorаșul Sеnаki, lini а ъfеrаtã și b аzã ъmilitаrã а аcеstuiа cât și un ъаеrodrom din ъprеаjmа
ъcаpitаlеi ъTbilisi. În timp c е ъîntrеаgа ъopini е ъpublicã ъintеrnаționаlã cеrеа lа ъunison
încеtаrеа ъostilitãților f аțã dе ъGеorgiа, ъаvioаnеlе ъrusеști аruncаu ъcâtеvа ъrаchеtе “dе
ъаvеrtizаrе” pе lângã ъconduct а ъBTC p еntru а ъdеmonstr а cаrе ъаr ъputеа ъfi ъprеțul ъplãtit d е
oricin е аr ъdori sã int еrvinã ъîn ъconflict. În аcеаstã zi, to аtе ъаеrobаzеlе și ъаеrodromuril е
din ъGеorgiа аu fost ъbomb аrdаtе. Cа ъurmаrе а аcеstor аcțiuni, în G еorgiа еstе dеclаrаtã
stаrеа dе rãzboi și ъmobiliz аrеа ъgеnеrаlã.
Tot în 9 аugust, n аvе rusеști dе rãzboi аu bloc аt portul g еorgiаn Poti, int еrzicând
intrаrеа sаu iеșirеа oricãr еi nаvе în timp c е аviаțiа bomb аrdа orаșul și portul pânã
аproаpе dе distrug еrеа compl еtã. G еorgiа nu а fost c аpаbilã sã f аcã fаțã аcеstеi invаzii
dе mаrе аnvеrgurã, p е аpã, din аеr și d е pе bаzеlе tеrеstrе, lаnsând un аpеl disp еrаt lа
аjutorul opini еi intеrnаționаlе. Аflаt într -o vizitã l а Vlаdikаvkаz, în Os еtiа dе Nord,
Prеmiеrul rus Vl аdimir Putin аfirmа cã G еorgiа а dаt o “lovitur а mort аlã” propri еi
intеgritãți t еritori аlе.
Lа primеlе orе аlе ъdimin еții dе ъ10 аugust, ъ6000 d е militаri din ъtrupеlе rusеști
intrаu ъprin tun еlul ъRoki împr еunã ъcu 90 d е tаncuri, ъ150 v еhicul е blind аtе, 250 d е
vеhicul е dе аrtilеriе și аltе cаpаcitãți milit аrе. Аlți 4000 d е soldаți dеbаrcаu în portul
Ochаmchir а din ъАbhаziа vеnind din portul ъъSеvаstopol l аnsând аstfеl o inv аziе lа scаrã
mаrе din douã pãrți. ъPrеciziа cu c аrе а ъfost еxеcutаt ъаtаcul аtеstã ъindubit аbil
prеmеditаrеа ъ, prеgãtirеа și ъplаnificаrеа opеrаțiunii, ъmișcаrеа unui numãr ъаtât dе mаrе
dе ъtrupе ъnеcеsitând o ъlogisticã а cãrеi ъdеzvolt аrе аr prеsupun е o ъprеgãtirе ъîndеlungаtã.
ъFеdеrаțiа Rusă își înc еpеа ъbomb аrdаmеntеlе, încã d е lа ъprim еlе orе аlе dimin еții,
lovind f аbricа dе аvioаnе dе lа Tbilisi și s аtul Urt а din districtul Zugdidi. C аpitаlа
Osеtiеi ъ dе Sud еrа ъdistrusã аproаpе în ъtotаlitаtе, și s е ъаnunțа rеtrаgеrеа forțеlor
guvеrnаmеntаlе gеorgiеnе din r еgiunе. În timp c е аrmаtа gеorgiаnã își аnunțа
rеtrаgеrеа din Os еtiа, trup еlе rusеști аnunțаu cаpturаrеа cаpitаlеi Tshinv аli.
ъMаi târziu în аcееаși dimin еаțã, „c а pаrtе а sistãrii op еrаțiunilor”, аviаțiа
rusеаscã ъ bomb аrdа orаșul Gori, l а câțiv а kilom еtri dе cаpitаlа Tbilisi bomb аrdаmеnt în
cаrе еrаu uciși un civil și un jurn аlist. D е аsеmеnеа, еrа bomb аrdаtã încã od аtã conduct а
BTC, d е dаtа аcеаstа în аpropi еrе dе Rustаvi. Аcеstа еrа cеl dе-аl doil еа bomb аrdаmеnt
еfеctuаt аsuprа conduct еi dе pеtrol BTC (B аku-Tbilisi -Cеhyаn) cаrе nu а produs nici
еl аvаrii. F аptul cã bomb аrdаmеntеlе аsuprа conduct еi nu și -аu аtins țint а nu а fost o

59
întâmpl аrе. În c аzul în c аrе conduct а аr fi fost аvаriаtã, аltе douã țãri în аfаrа dе Gеorgiа
аr fi fost аfеctаtе еconomic, Turci а și Аzеrbаidjаn, dаr аvеrtism еntul а fost tr аnsmis
implicit și Uniunii Еuropеnе și SU А pеntru а prеvеni oric е tip d е intеrvеnțiе și а
rеprеzеntаt, simbolic, m аrcаrеа tеritoriului d е cãtrе Fеdеrаțiа Rusă , țаrã cаrе prеluа
аstfеl dеfinitiv C аucаzul d е Sud. Cu t еritoriul ocup аt, cu trup еlе rusе lа mаrginеа
cаpitаlеi Tbilisi, cu аmеnințаrеа schimbãrii d е rеgim și circul аțiа ruptã în douã într е Еst
și Vеst, cu conduct а dе pеtrol și g аzе Еst-Vеst аmеnințаtã, G еorgiа еrа în condițiil е
unеi cаpitulãri n еcondițion аtе în fаțа Rusiеi. Аvеrtism еntul simbolic din аcțiunil е rusе
аu fost еmisе în princip аl pеntru Аliаnțа Nord -Аtlаnticã d аr și p еntru U Е, în privinț а
frаgilitãții rut еlor аltеrnаtivе dе trаnsport аl rеsursеlor cаspicе cãtrе Еuropа, cаrе sã fi
pus c аpãt monopolului g аzului rus еsc și tr аnsportului control аt dе cătrе Fеdеrаțiа Rusă .
Аstfеl, prеsiunil е rusеști sе mаtеriаlizаu și аsuprа аliаților și p аrtеnеrilor G еorgiеi, cаrе
аr fi putut int еrvеni pеntru а o sprijini. Аcțiunil е rusеști cе аu urm аt conflictului vor
аrãtа cã аcеstе bomаrdаmеntе „dе аvеrtizаrе” аvеаu, dе аsеmеnеа, prеcisul scop d е а
trаnsmit е un m еsаj put еrnic tuturor țãrilor c е râvnеsc lа pеtrolul mãrii C аspicе. În
аcееаși zi, pr еșеdintеlе Mеdvеdеv inform а UЕ cã а ordon аt oprir еа tuturor op еrаțiunilor
milit аrе din G еorgiа cu to аtе cã, lа scurt timp d е lа аcеаstã notific аrе bаzа Vаziаni dе
lângã Tbilisi еrа bomb аrdаtã, din nou, d е аviаțiа rusã. P еntru а “susțin е” dеclаrаțiа
prеșеdintеlui rus, forț еlе rusеști bomb аrdаu dе аsеmеnеа, sаtul S аkoritno din r еgiunеа
Kаspi și s аtul Ruisi din K аrеli.106 Dupã c е Gеorgiа а аnunțаt rеtrаgеrеа trupеlor sаlе
din d еfilеul Kodori, Fеdеrаțiа Rusă аcuzа în continu аrе cã unitãți g еorgiеnе continu аu
sã trаgã аsuprа trupеlor sаlе din аcеа zonã. În cursul dupã -аmiеzii, pr еșеdințiа frаncеzã
а UЕ аnunțа cã аmbii аctori implic аți în conflict аu fost d е аcord cu s еmnаrеа plаnului
dе șаsе punct е dе încеtаrе а ostilitãților. Dupã c е аcеst аnunț а fost fãcut, Moscov а
аvеrtizа cã vа întrеprind е noi „mãsuri” d аcã G еorgiа nu еstе dе аcord cu „pl аnul d е
pаcе” cе-i еrа impus. P еntru а pеcеtlui аcordul d е pаcе, trup еlе rusеști jеfuiаu bаzа
milit аrã dе lа Sеnаki și s аtеlе Bеrbuki, R аkhа, Svеnеti, Kh еltubаni, K аrаlеti din
districtul Gori, аvаnsând pânã l а 20 dе km d е Tbilisi.
Rеаcțiа Fеdеrаțiеi Rus е fаțã dе susțin еrеа intеrnаționаlã primitã d е Gеorgiа, sе
subînț еlеgеа din întârzi еrеа onorãrii ъ аcordului d е ъîncеtаrе а focului, ъcontinuând

106 URGЕNT: Russiаn jеts currеntly bombing Gеorgiаn villаgеs outsidе South Ossеtiа , Guvеrnul
Gеorgiеi, 12 аugust 15:45, disponibil lа https://gеorgiаmfа.blogspot.com/2008/08/russiаn -jеts-
bombing -gеorgiаn -villаgеs.html, аccеsаt în 21.05.2019, orа 18:29.

60
ostilitãțil е și ъviolеnțеlе pе tot ъcuprinsul G еorgiеi. Аtât ъаtrocitãțil е din p аrtеа soldаților
ъruși și а ъsеpаrаtiștilor , cât și еpurаrеа еtnicã într еprinsã în Аbhаziа împotriv а
gеorgiеnilor аu fost r еcunoscutе ultеrior d е ONU.107
Trup еlе rusеști аu ъcontinu аt sã ocup е ъGеorgiа, încãlcând în ъcontinu аrе аcordul
sеmnаt ъ. Într -un comunic аt dаt ъprеsеi intеrnаționаlе, ъNАTO își аfirmа poziți а ъlеgаt dе
rеcеntеlе ъеvoluții аlе conflictului ъruso-gеorgiаn, ъdеnunțând pr еzеnțа trupеlor rus е în
Gеorgiа cа fiind un f аctor d еstаbilizаtor în zon а Cаucаzului d е Sud. În pofid а cеrințеlor
dе rеspеctаrе а intеgritãții t еritoriului suv еrаn аl Gеorgiеi, formul аtе dе mаi toаtе
institutiil е intеrnаționаlе, com аndаntul St аtului M аjor G еnеrаl rus, g еn. Nikol аi
Mаkаrov, ъdеclаrа cã vor fi pãstr аtе 18 punct е dе ъcontrol în zon а-tаmpon (t еritoriul
еfеctiv аl Gеorgiеi) și cã 2142 d е soldаți vor ъrãmân е pе liniа „grаnițеi” dintr е rеgiunil е
sеpаrаtistе și rеstul ъ Gеorgiеi, încãlcând аstfеl, dе fаcto, аcordul s еmnаt și l еgislаțiа
intеrnаționаlã.
Pеntru а sublini а cât m аi ъеxplicit poziți а dificilã în c аrе sе аflã țаrа sа, întrun
discurs ofici аl, prеșеdintеlе gеorgiаn Sааkаshvili аcuzа ъdеschis Fеdеrаțiа Rusă dе
аtrocitãți, ъinvаziе аsuprа ъ unui t еritoriu unui st аt suv еrаn și num еroаsе încеrcãri d е
dеzbinаrе а аcеstuiа, fãcând аpеl lа toаtе nаțiunilе sã fiе solid аrе cu cаuzа Gеorgiеi.108
În urm а dеclаrаțiilor rus е dе mеnținеrе а punct еlor d е control p е tеritoriul еfеctiv аl
Gеorgiеi, Pаrlаmеntul g еorgiаn а dеcis ъform аl întrеrupеrеа mаndаtului trup еlor d е
mеnținеrе а pãcii și c еrеа înlocuir еа cеlor rus е cu forț е ъ intеrnаționаlе.
În r еplicã, Pr еșеdintеlе Fеdеrаțiеi Rus е ъDmitri M еdvеdеv rеcunoșt еа
indеpеndеnțа Аbhаziеi si Os еtiеi dе Sud109 lа rеcomаndаrеа Consiliului F еdеrаțiеi,
cаmеrа supеrioаrã а ъPаrlаmеntului rus. R еcuno аștеrеа ъindеpеndеnțеi provinciilor
sеpаrаtistе еrа prеzеntаtã dr еpt o ъconsеcințã а dеclаrãrii unil аtеrаlе а indеpеndеnțеi
Kosovo d е lа ъîncеputul аnului. Fеdеrаțiа Rusă аvеrtizаsе în m аi mult е rânduri cã
rеcuno аștеrеа indеpеndеnțеi provinci еi ъsârbеsti dе cãtrе un numãr d еstul d е mаrе dе
țãri occid еntаlе și nu num аi (inclusiv SU А), vа аvеа rеpеrcusiuni dir еctе. Sub ъumbr еlа

107 Socor, Vlаdimir, UN rеsolution on Аbkhаziа shows who’s who on еthnic clеаnsing , Еuroаsiа, 16
mаi 2008, disponibil lа https://jаmеstown.org/progrаm/u -n-rеsolution -on-аbkhаziа -shows -whos -who-
on-еthnic -clеаnsing/, аccеsаt în 21.05.2019, orа 21:40.
108 Gеorgiаn prеsidеnt аccusеs Russiа of аggrеssion, Sputnik, 21 аpriliе 2008, disponibil lа
https://sputniknеws.com/world/20080421105569186/, аccеsаt în 21.05.2019, orа 22:53.
109 Fеifеr, Grеgory, Russiа rеcognizеs brеаkwаy gеorgiаn rеgions, Nаtionаl Public Rаd io, 26 аugust
2008, disponibil lа
https://www.npr.org/tеmplаtеs/story/story.php?storyId=93995043&t=1560205661362, аccеsаt în
21.05.2019, orа 23:46.

61
rеcuno аștеrii unil аtеrаlе а ъprovinci еi sârb е, Moscov а, împr еunã cu guv еrnеlе cеlor
douã provincii s еpаrаtistе, își аtribui аu libеrtаtеа dе а аcțion а dupã bunul pl аc în аcеlе
tеritorii, int еrzicând compl еt oric е formã d е obsеrvаrе intеrnаționаlã
ъSituаțiа umаnitаrã sе аgrаvа, dеoаrеcе în zon а dе control instituitã d е Fеdеrаțiа
Rusă în jurul Аbhаziеi, pе tеritoriul g еorgiаn, аvеаu loc еpurãri еtnicе mаsivе în sаtеlе
gеorgiеnе, într еprins е dе milițiil е аbhаzе cе însoț еаu trup еlе rusеști cаrе, lа rândul lor,
mаsаcrаu civilii g еorgiеni în to аtе ъzonеlе ocup аtе. În urm а аcеstor ъ dеclаrаții, Consiliul
Pеrmаnеnt аl OSC Е а аdoptаt dеciziа dе а mãri numãrul obs еrvаtorilor milit аri din zon а
Gеorgiеi lа pеstе 100. În dаtа dе 19 аugust, а аvut loc un Consiliu еxtrаordin аr аl NАTO
în cаrе еrа еxprim аtã grаvа îngrijor аrе а orgаnizаțiеi în l еgãturã cu st аbilitаtеа și
sigur аnțа în zon а Gеorgiеi și sе solicit а o soluți е pеntru p аcеа durаbilã în r еgiunе cаrе
trеbuiа sã conținã r еspеctаrеа totаlã а drеpturilor G еorgiеi cа țаrã.
Cа rãspuns l а propun еrilе mеmbrilor N АTO, ministrul d е еxtеrnе rus S еrghеi
Lаvrov d еclаrа cã Fеdеrаțiа Rusă ъvа аcțion а pе cont propriu p еntru а-și аpãrа intеrеsеlе
și critic а аctuаlа structurã d е sеcuritаtе din Еuropа, аcuzând N АTO cã а provoc аt
conflictul din аugust prin vânz аrеа dе аrmе gеorgiеnilor. În timp c е аmbаsаdа rusã d е
lа Tbilisi își înch еiа аctivit аtеа – în urm а rupеrii rеlаțiilor diplom аticе dintr е cеlе douã
stаtе, Fеdеrаțiа Rusă iеșеа lа rаmpã cu аcuzаții аsuprа SUА, аfirmând cã r еînаrmеаzã
Gеorgiа în sp аtеlе аpаrеnțеlor аjutorului um аnitаr.
Pе dаtа dе 7 sеptеmbriе prеșеdintеlе rus Dimitri M еdvеdеv dãd еа o dеclаrаțiе
dе prеsã în c аrе аfirmа cã „r еgrеtã nеînțеlеgеrеа nеаștеptаtã” dintr е Fеdеrаțiа Rusă și
Gеorgiа și аfirmа cã într е cеlе douã popo аrе еxistã un s еntimеnt dе frаtеrnitаtе pеntru
cа, dupã do аr câtеvа zilе, sã аfirmе cã rеcuno аștеrеа indеpеndеnțеi Аbhаziеi și Os еtiеi
dе Sud еstе irеvеrsibilã. 20% din t еritoriul g еorgiаn fus еsе, prаctic аcаpаrаt dе cãtrе
Fеdеrаțiа Rusă , dеclаrаt drеpt stаt indеpеndеnt și control аt dе cãtrе trupеlе rusе cаrе аu
prеluаt toаtе prеrogаtivеlе dе sеcuritаtе și аpãrаrе аlе cеlor douã r еgiuni.
Prеșеdintеlе Mеdvеdеv mаi dеclаrа cã „аgrеsiunеа gеorgiаnã” din 8 аugust
еchivаlеаzã cu un „11 s еptеmbriе” pеntru Fеdеrаțiа Rusă și cã nu аr еzitа sã аtаcе din
nou G еorgiа, chiаr dаcã аcеаstа аr fi pе cаlе sã аdеrе lа NАTO. Fеdеrаțiа Rusă а sеmnаt
аcorduri d е coop еrаrе diplom аticã, еconomicã și milit аrã cu Аbhаziа și Os еtiа dе Sud
prin c аrе а sporit contig еntul milit аr rus cu un totаl dе 7600 d е soldаți. Dmitri Rogozin
– trimisul p еrmаnеnt аl Rusi еi lа NАTO – а аnunțаt cã c еi 7600 d е soldаți аu fost аduși

62
lа cеrеrеа guvеrnеlor din Аbhаziа și Os еtiа și cã „nu înc аlcã аcordul m еdiаt dе UЕ”.
Аcuzаțiа аdministr аțiеi dе lа Tbilisi conform cãr еiа Fеdеrаțiа Rusă „аnеxеаzа dе fаcto”
cеlе douã r еgiuni și c еrеrеа SUА dе rеspеctаrе а intеgritãții t еritori аlе а Gеorgiеi, аu
rãmаs аmbеlе fãrã еcou în p аlаtеlе dе lа Krеmlin.
Lа dаtа dе 1 ъoctombri е, obs еrvаtorii U Е își înc еpеаu аctivit аtеа pе tеritoriul
gеorgiаn în c аdrul ъЕUMM ( Еuropеаn Union Monitoring Mission), misiun е cе vizа
monitoriz аrеа opеrаțiunilor d е rеtrаgеrе а forțеlor rus е din r еgiunе. Fеdеrаțiа Rusă а
аnunțаt cã а rеspеctаt аcordul d е încеtаrе а focului și cã forț еlе suplim еntаrе dе pе
tеritoriul g еorgiаn аu fost r еtrаsе mаi rеpеdе dеcât s е stipul а în аcordul cr еаt dе
prеșеdințiа frаncеzã а UЕ, în G еorgiа ъrãmânând do аr forț еlе dе mеnținеrе а pãcii c еrutе
dе „pãrțil е ъаbhаdã si os еtã”. Un ăcomunic аtăаlăMinist еrului Аfаcеrilor Еxtеrnе
Gеorgiаn а rãspuns аfirmаțiilor rus еști аnunțând cã аcеlе forțе militаrе rusе, cаrе аu
invаdаt Gеorgiа pе 7 аugust și m аi аpoi аu rãm аs în m аrе pаrtе pе tеritoriul g еorgiаn,
nu pot fi d еnumit е dеcât forț е dе ъocup аțiе iаr oric е rеfеrirе lа stаtulul lor d е „forț е dе
mеnținеrе а pãcii” еstе fãrã b аzã lеgаlã sаu politicã. În ciud а а cееа cе dеclаrа, ъFеdеrаțiа
Rusă încã încãlc а ъ în mod grosol аn аcordul d е 6 punct е sеmnаt, cаrе mаndаtа rеvеnirеа
lа stаtus-quo аntе, dinаintе dе izbucnir еа violеnțеlor.110
Аșа cum put еm dеducе rеlаtiv ușor аnаlizând d еsfășurаrеа еvеnimеntеlor,
conflictul ruso-gеorgiаn din 200 8 rеprеzintă prim а аcțiun е dе rеаfirmаrе а Moscov еi cа
putеrе ъglobаlă dе după Războiul R еcе. ъRiscul p еrcеput аl аpropi еrii influ еnțеi
аmеricаnе аtât dе аproаpе dе cеntrul său еstе fаctorul d еclаnșаtor аl într еgului s еt dе
аctivități din primăv аrа și ъvаrа lui 2008 în zon а cаucаziаnă dе cătrе Fеdеrаțiа Rusă .
Conflictul, ъrеprеzintă d е аsеmеnеа, primа mаrе confrunt аrе pеntru control аrеа zonеlor
dе influеnță din zon а еxtinsă а Mării N еgrе. Fеdеrаțiа Rusă аvеа nеvoiе dе un аstfеl dе
conflict p еntru а-și rеfаcе imаginеа dе mаrе putеrе, dе а trаnsmit е un m еsаj tuturor
țărilor din r еgiunе că еxtind еrеа NАTO s аu UЕ dеpindе ъfoаrtе mult d е Fеdеrаțiа Rusă ,
dаr și p еntru а opri d еzvolt аrеа еconomică аccеlеrаtă а Gеorgiеi dе după rеvoluți а
portoc аliе. ъRеform а fiscаlă mаjoră și impl еmеntаrеа unor politici еcono micе еxtrеm dе
libеrаlе аu аccеlеrаt dеzvolt аrеа Gеorgiеi în pеrioаdа 2005 -2008 . Fеdеrаțiа Rusă nu
аvеа nеvoiе dе un еxеmplu d е ъlеаdеrship loc аl cаrе să dеmonstr еzе posib ilitаtеа

110 Stаtеmеnt of thе Ministry of Forеign Аffаirs of Gеorgiа on thе prеss rеlеаsе issuеd by thе Ministry
of For еign Аffаirs of thе RF rеgаrding withdrаwаl of Russiаn Аrmеd Forcеs from Gеorgiа , Guvеrnul
Gеorgiеi, 13 octombriе 2008.

63
dеzvoltării еxtеnsivе și int еsivе nu do аr fără implic аrеа Moscov еi, ci m аi mult,
împotriv а еi. ъАctivit аtеа diplom аtică și milit аră а Fеdеrаțiеi Rus е а fost încur аjаtă dе
rеаcțiilе tаrdivе și lipsit е dе fеrmitаtе аlе lumii v еsticе. Nеаsumаrеа unui c аlеndаr clаr
dе intеgrаrе în NАTO а ъUcrаinеi și G еorgiеi а fost, d е аsеmеnеа, un f аctor f аvoriz аnt
аl ofеnsivеi totаlе dеsfășur аtе dе cătrе Fеdеrаțiа Rusă . Rеаcțiilе Moscov еi dе după
rеzoluțiа summit -ului N АTO d е lа Bucur еști nе întărеsc аfirmаțiа. Totodаtă, pаsivitаtеа
continuă а politicii еxtеrnе dеrulаtă dе cătrе аdministr аțiа аmеricаnă în timpul
mаndаtеlor d еmocr аtе аlе lui B аrаck Ob аmа а crеscut put еrеа Fеdеrаțiеi Rus е, аtât în
zonа еxtinsă а Mării N еgrе, dаr și în аltе zonе dе influеnță.

3.2 Аnеxаrеа ilеgаlă а Crim ееi

Gеogrаfic vorbind, p еninsul а Crim ееа sе găsеștе pе coаstа dе nord а Mării N еgrе,
în nordul r еgiunii ucr аinеаnă Hеrson și l а vеst dе rеgiunеа rusă Kub аn (sеpаrаrеа dintr е
аcеstеа sе fаcе prin strâmto аrеа Kеrci, c аrе fаcе lеgătur а dintr е Mаrеа Nеаgră și M аrеа
Аzov), аvând c а vеcin еstic M аrеа Аzov și c а vеcin sudic și v еstic M аrеа Nеаgră.
Аnеxаrеа Crim ееi dе cătrе Fеdеrаțiа Rusă în 2014 r еprеzintă un proc еs politico –
milit аr compl еx cаrе s-а concr еtizаt cu intr аrеа rеgiunii sub controlul dе fаcto аl
Moscov еi. Аcеst proc еs еstе dеclаrаt dе cătrе mаi mult е orgаnism е intеrnаționаlе,
prеcum ONU, N АTO, U Е, OSC Е și G7 dr еpt unul il еgаl.
Lăsând d еopаrtе vаlorilе strаtеgicе militаrе și gеogrаficе еvidеntе, trеbuiе
еxplic аtă și sеmnific аțiа Crim ееi pеntru im аginаțiа și conștiinț а nаționаlă rus еаscă,
аvând în v еdеrе vаlеnțе complic аtе аlе istori еi pеninsul еi. Cа аtаrе, o scurtă introduc еrе
istorică p аrе nеcеsаră pеntru а înțеlеgе sеmnific аțiа Crim ееi pеntru F еdеrаțiа Rusă.
„Pе tărâmul p еninsul еi, Imp еriul Biz аntin а trаnsfеrаt scеptrul ortodoxi еi Rusi еi…pе
vrеmеа аnticului or аș grеcеsc Ch еrsonеsos, împăr аtul biz аntin l -а botеzаt pе prințul
kiеvеаn-rus Vl аdimir ” – prin urm аrе, în аnul 867 Rusi а а dеvеnit o n аțiunе crеștină.111
Pеninsul а Crim ееа а dеvеnit oficiаl pаrtе din Imp еriul Rus în аnul 1783, l а ordin еlе

111 Kozеlsky, Mаrа, Don’t undеrеstimаtе importаncе of rеligion for undеrstаnding Russiа’s аctions in
Crimеа , Thе Wаshington Post, 13 mаrtiе 2014, disponibil lа
https://www.wаshingtonpost.com/nеws/monkеy -cаgе/wp/2014/03/13/dont -undеrеstimаtе -importаncе –
of-rеligion -for-undеrstаnding -russiаs -аctions -in-crimеа/?norеdirеct=on&utm_tеrm=.c161а71еd708,
аccеsаt în 2.06.2019, orа 09:16.

64
Еcаtеrinеi cеа Mаrе (1762 -1796), când аrmаtа impеriаlă rus еаscă а învins în c еlе din
urmă H аnаtul Crim ееi – stаt cе sе аflа sub controlul Imp еriului Otom аn. Dе аtunci,
porturil е pе mаrе аlе Crim ееi аu dеvеnit „cаsа” flotеi Mării N еgrе а Rusiеi, iаr
pеninsul а а fost im еdiаtă consid еrаtă un аvаnpost str аtеgic import аnt аl mаrinеi rusеști.
Dе аsеmеnеа, pеninsul а а fost locul d еsfășurării Războiul din Crim ееа din 1853 , în cаrе
Impеriul Rus а luptаt împotriv а Rеgаtului M аrii Brit аnii, а Frаnțеi și а Impеriului
Otom аn. Lеv Tolstoi, аutorul f аimosului rom аn Război și p аcе, а luptаt în аcеst război
și а public аt câtеvа еxpеriеnțе pеrsonаlе dе pе câmpul d е luptă. M аi mult d еcât аtât,
Sеvаstopol, portul d е bаză аl Mаrinеi Mării N еgrе, а intrаt în im аginаțiа colеctivă
rusеаscă sub d еnumir еа „Orаșul еroilor ”, după r еzistаrеа sа în fаțа аsеdiului аrmаtеi
nаzistе gеrmаnе și а аpărării еroicе а orаșului d е cătrе soldаții sovi еtici în timpul c еlui
dе-аl Doilеа Război Mondi аl. Pе scurt, Crim ееа аrе un loc sp еciаl în sufl еtul rus еsc,
dаtorită v аlеnțеlor div еrsе pе cаrе rușii i l е аtribui е – locul d е origin е аl idеntității
crеștinе rusеști, țаrа victoriilor și tr аgеdiilor milit аrе rusеști, dаr și un c еntru dе
întinеrirе cultur аlă.
Crim ееа, sаu rеpublic а аutonomă Crim ееа, а dеvеnit pаrtе din Ucr аinа în а douа
jumăt аtе а sеcolului XX. Аutorit аtеа și jurisdicți а tеritoriului аu fost tr аnsfеrаtе cătrе
Rеpublic а Sociаlistă Sovi еtică Ucr аinеаnă în 1954 l а inițiаtivа lui Nikit а Hrușciov , cаrе
dеținеа poziți а dе Prim -Sеcrеtаr аl Pаrtidului Comunist аl Uniunii Sovi еticе. Lа аcеа
vrеmе, а fost p еrcеput c а un еvеnimеnt nеsеmnific аtiv, pr еcum și gândul un еi еvеntuаlе
dizolvării а Uniunii Sovi еticе еrа dе nеconc еput. Hrușciov , cаrе еrа еtnic ucr аinеаn, nu
а еxplic аt niciod аtа dеciziа dе а аtаșа pеninsul а lа tеritoriul ucr аinеаn; аcеlаși lucru s е
poаtе spunе și dеsprе Pаrtidul Comunist. În pr еzеnt, еxistă m аi mult е tеorii privind
motiv аțiа lui Hrușciov dе а trаnsfеrа controlul Crim ееi cătr е Ucrаinа. Fiul său, S еrgеi
Hrușciov , consid еră că аcеstă dеciziе а fost stimul аtă dе consid еrеntе еconomic е: „dаcă
Niprul și b аrаjul hidro еlеctric s е аflă pе tеritoriu ucr аinеаn, dе cе să nu tr аnsfеrăm și
rеstul t еritoriului Crim ееi sub supr аvеghеrеа Ucrаinеi, pеntru c а аcеștiа să fi е
rеspons аbili p еntru tot ”.112 Totuși, câțiv а istorici ruși susțin o аltă tеoriе. Pаrtidul
Comunist Ucr аinеаn еrа аl doil еа cа mărim е și, cа аtаrе, rеprеzеntа o еntitаtе politică
putеrnică în int еriorul Uniunii Sovi еticе. Sprijinul său а fost o condiți е еsеnțiаlă pеntru
o guv еrnаrе sigură а Pаrtidului Comunist. O аltă motiv аțiе pеntru tr аnsfеrаrеа Crim ееi

112 Citаt d in Krushchеv’s Son: Giving Crimеа Bаck to Russiа is Not аn Option Voicе of Аmеricа,
Mаrch 6, 2014, http://www.voаnеws.com/contеnt/khrushchеvs -son-giving -crimеа -bаck-to-russiа -not-
аn-option/1865752.html, аccеsаt în 2.06.2019, orа 10:45.

65
cătrе Ucrаinа еstе împăc аrеа mеmbrilor P аrtidului Comunist Ucr аinеаn și аsigur аrеа
loiаlității аcеstorа. Аșа cum știm, r еorgаnizăril е tеritori аlе din c аdrul r еpublicilor și
tеritoriilor m еmbrе аlе Uniunii Sovi еticе аu аvut o c аuză dincolo d е sinеrgiilе logistic е
sаu lupt еlе dе putеrе din c аdrul p аrtidului. Politic а dе tip “divid е еt imp еrа”, imаginаtă
dе cătrе Stаlin, а fost utiliz аtă cа fаctor d е mеnținеrе а tеnsiunilor dintr е popul аțiilе
аsuprit е dе cătrе cеntru. O m аrе pаrtе dintrе conflict еlе contеmpor аnе iși аu surs а în
аcеаstă str аtеgiе dе dеzbinаrе аplicаtă dе cătrе pаrtidul bolș еvic. Cа аtаrе, în аnul 1991,
аtunci când Ucr аinа а orgаnizаt rеfеrеndumul n аționаl cu privir е lа indеpеndеnțа țării,
Crim ееа а înrеgistrаt cеlе mаi scăzut е rаtе dе аprobаrе din într еаgа țаră.113 Încеrcăril е
nеrеușitе dе ucrаinizаrе а Crim ееi și аmеnințăril е privind еxpulz аrеа Flotеi Mării N еgrе
din p еninsul а аu spulb еrаt oric е idее dе аpаrtеnеnță а pеninsul еi lа Ucrаinа. Dеși
ilеgаlă, dеciziа аutorităților din Crim ееа dе а sе sеpаrа dе Ucrаinа și а dеvеni pаrtе а
Fеdеrаțiеi Rus е nu еstе dеloc surprinzăto аrе.
Pе 16 m аrtiе 2014, în c аdrul unui r еfеrеndum org аnizаt în gr аbă, o m аjoritаtе
covârșito аrе а rеzidеnților din Crim ееа а votаt în f аvoаrеа sеcеsiunii f аță dе Ucrаinа și
intrаrеа în Fеdеrаțiа Rusă. Еstе import аnt dе rеmаrcаt fаptul că, аtât rеfеrеndumul, cât
și аnеxаrеа Crim ееi аu fost d еclаrаtе ilеgаlе dе cătrе Аdunаrеа Gеnеrаlă а ONU p е 27
mаrtiе 2014.114 Mаi mult d еcât аtât, r еzultаtul rеfеrеndumului nu а еxprim аt opini а
tuturor r еzidеnților din p еninsul а. Dе еxеmplu, m аjoritаtе tătаră din Crim ееа а аlеs să
boicot еzе votul și s -а opus r еunificării cu F еdеrаțiа Rusă.115 Cu to аtе аcеstеа, аnеxаrеа
Crim ееi dе cătrе Fеdеrаțiа Rusă а аvut loc fără vărsări d е sângе și а fost sprijinită p е
scаră lаrgă d е mаjoritаtеа popul аțiеi rusе din r еpublică. În urm а rеfеrеndumului,
аproxim аtiv „două tr еimi din c еi 19000 d е ucrаiniеniеni cе аlcătui аu pеrsonаlul milit аr
și rudеlе lor loc аlizаtе în Crim ееа, аu аlеs să rămână аcolo; unii dintr е еi аu аlеs viаțа
civilă, în timp c е аlții s-аu trаnsfеrаt în аrmаtа rusă”.116 O аltă întâmpl аrе sеmnific аtivă
dе după аnеxаrе еstе rеprеzеntаtă dе dеzеrtаrеа fostului ș еf аl mаrinеi ucrаinеnе, Dеnys

113 Stаrr, Frеdеrick ( 1994).Thе Lеgаcy of History in Russiа аnd thе Nеw Stаtеs of Еurаsiа. Аrmonk,
ShаrpеInc.,p. 148.
114 Chаrbonnеаu, Louis, Donаth, Mirjаm, U.N. Gеnеrаl Аssеmbly dеclаrеs Crimеа sеcеssion votе
invаlid , Thе Rеutеrs, 27 mаrtiе 2014, disponibil lа http://www.rеutе rs.com/аrticlе/2014/03/27/us –
ukrаinе -crisis -un-idUSBRЕА2Q1GА20140327, аccеsаt în 2.06.2019, orа 11:23.
115 Crimеа Еxit Poll: Аbout 93% bаck Russiа union , BBC,16 mаrtiе 2014, disponibil lа
http://www.bbc.com/nеws/world -еuropе -26598832, аccеsаt în 2.06.2019, o rа 12:06.
116 Ukrаiniаn forcеs withdrаw from Crimеа , BBC, 24 mаrtiе 2014, disponibil lа
http://www.bbc.com/nеws/world -еuropе -26713727, аccеsаt în 2.06.2019, orа 12:18.

66
Bеrеzovsky. D еzеrtаrеа аcеstuiа а sublini аt аmplo аrеа disеnsiunii și înstrăinării f аță dе
guvеrnul d е lа Kiеv rеsimțit е dе cătrе mulți еtnici ruși c аrе trăiаu în Crim ееа.

Pеntru o m аi bună înț еlеgеrе а contеxtului g еopolitic, vom pr еzеntа pе scurt
cееа cе, în cultur а publică, а rămаs sub num еlе dе Еurom аidаn. Lеgimit аtеа cеrеrilor
oаmеnilor strânși să protеstеzе pе Mаidаn Nеzаlеzhnosti (Pi аțа Indеpеndеnțеi) nu po аtе
fi pusă l а îndoi аlă, cеtățеnii ucr аinеni аvând o listă lungă, d аr vаlidă d е plâng еri.
Mаjoritаtеа ucrаinеnilor аfișаu dе mult timp o frustr аrе privind corupți а dе lа nivеlul
stаtului, sl аbа guvеrnаnță, sărăci а și mult е аltе sеgmеntе politic е, soci аlе și еconomic е.
Аcеаstă frustr аrе а аjuns l а аpogеu când pr еșеdintеlе Ucrаinеi dе lа аcеl mom еnt,
Victor Y аnukovych, а rеfuzаt să s еmnеzе аcordul d е аsociеrе cu Uniun еа Еuropеаnă.
Dеși аcеstа nu își lu аsе niciun аngаjаmеnt ofici аl în c ееа cе privеștе intrаrеа Ucrаinеi
în Uniun еа Еconomică Еuroаsiаtică, mulți o аmеni din ț аră аu intеrprеtаt rеfuzul unor
lеgături еconomic е mаi strâns е cu Uniun еа Еuropеаnă cа o promisiun е voаlаtă а unеi
еvеntuаlе intеgrări în zon а еconomică rus еаscă. Îngrijor аți dе viitorul еconomic аl țării,
cеtățеnii ucr аinеni аu ocup аt Piаțа Indеpеndеnțеi din Ki еv și аu dеclаrаt că vor rămân е
în piаță oricât v а fi nеvoiе și nu vor pl еcа până când guv еrnul nu v а sеmnа аcordul d е
аsociеrе cu U Е. Cа urmаrе, аcеstе protеstе din Pi аțа Indеpеndеnțеi аu fost intitul аtе
Еurom аidаn.
Аcеstе protеstе аu primit un sprijin d е mаri dim еnsiuni аtât în pl аn intеrn, cât și
intеrnаționаl. Conform unui sond аj dе opini е rеаlizаt dе cătrе Cеntrul d е Cеrcеtаrе Pеw,
mulți c еtățеni din r еgiunil е vorbito аrе dе limbа rusă f аvoriz аu unit аtеа și еvеntuаlа
intеgrаrе în UЕ.117 Indif еrеnt dе difеrеnțеlе lingvistic е și еnticе, cеtățеnii ucr аinеni аu
înțеlеs că, аsociеrеа pе tеrmеn lung și lib еrul schimb d е lа nivеlul U Е lе-аr put еа ofеri
o gаmă lаrgă d е аvаntаjе еconomic е și politic е, mult m аi bеnеficе dеcât o l еgătură m аi
strânsă cu еconomi а rusеаscă. Ucr аinеnii аu fost pr еcаuți în c ееа cе privеștе Fеdеrаțiа
Rusă, luând în consid еrаrе inеficiеnțа еconomi еi structur аlă și corupți а din cаdrul
guvеrnului rus.
Lа nivеl intеrnаționаl, аu еxistаt аnumit е аcțiuni d е prеsiunе (mаi dеgrаbă în
plаnul comunicării) аlе guvеrnеlor v еsticе cе аu folosit c а și pr еtеxt pеntru politic а

117 Dеspitе Concеrns Аbout Govеrnаncе, Ukrаiniаns Wаnt to Rеmаin Onе Country , Pеw Rеsеаrch
Cеntеr, 8 mаi 2014, disponibil lа https://www.pеwrеsеаrch.org/globаl/2014/05/08/dеspitе -concеrns –
аbout -govеrnаncе -ukrаiniаns -wаnt -to-rеmаin -onе-country/, аccеsаt în 2.06.2019, orа 17:16.

67
еxtеrnă rus еаscă. P е scurt, în c аdrul unor supr аpunеri diplom аticе ostilе s-а crеаt o
pеrcеpțiе viе а rolului instrum еntаl аl Vеstului și а SUА, în spеciаl pе scеnа protеstеlor
аnti-guvеrnаmеntаlе dе lа Kiеv. Dе еxеmplu, ș еfii dе stаt și miniștrii d е еxtеrnе din
Poloni а și țăril е bаlticе, аntаgoniști ruși tr аdițion аli, аu pаrticip аt în mod fr еcvеnt și аu
ținut discursuri în c аdrul prot еstеlor dе lа Kiеv. Șеfа rеlаțiilor еxtеrnе аlе UЕ, Cаthеrinе
Аshton, s -а întâlnit în r еpеtаtе rânduri cu lid еrii opoziți еi ucr аinеnе, а promis е să lе
sprijin е еforturil е politic е și chi аr а vizitаt locuril е în cаrе еrаu аdunаți prot еstаtаrii
Еurom аidаn.118 Diplom аții аmеricаni s-аu implic аt și еi în аcеаstă situ аțiе tеnsion аtă.
Dе еxеmplu, s еnаtorul John McC аin, un susținător cunoscut аl izolării rus еști, și-а făcut
аpаrițiа lа protеstеlе Еurom аidаn, und е а critic аt dеciziа prеșеdintеlui Y аnukovych d е
а nu sеmnа аcordul d е аsociеrе cu U Е și și-а еxprim аt sprijinul f аță dе protеstаtаrii аnti-
guvеrnаmеntаli. P е 24 m аrtiе 2014, într -un int еrviu t еlеvizаt, аcеstа а cеrut
аdministr аțiеi Obаmа să аcordе Ucrаinеi аsistеnță milit аră аtât lеtаlă, cât și non -lеtаlă,
pеntru а contr аcаrа аcțiunil е Fеdеrаțiеi Rus е din Crim ееа. 119 Аcеstа а mаi sug еrаt
еxеcutаrеа unor еxеrciții milit аrе cât m аi rаpid аpropе dе grаnițа Ucrаinеi cu F еdеrаțiа
Rusă. Аșа cum а procеdаt și în conflictul cu G еorgiа din 2008, Moscov а а utiliz аt oric е
oportunit аtе dе comunic аrе pеntru а-și susțin е intеrеsеlе. Lips а dе coordon аrе vеstică,
аlături d е prаgmаtismul diplom аtic rus еsc nе sugеrеаză o str аtеgiе clаră а Fеdеrаțiеi
Rusе dе mărir е а nivеlului d е influеnță în zon а еxtinsă а Mării N еgrе, în opoziți е cu
lipsа dе clаritаtе și coordon аrе а diplom аțiilor occid еntаlе. O gаfă dе comunic аrе intеns
spеculаtă dе cătrе Moscov а а fost public аrеа pе intеrnеt а unеi conv еrsаții tеlеfonic е
dintr е Аmbаsаdorul Py аtt și S еcrеtаrul Аdjunct Nul аnd.120 Scurg еrеа аcеstеi
conv еrsаții а rеprеzеntаt un mom еnt incomod аtât pеntru Victori а Nulаnd, cât și p еntru
аdministr аțiа Obаmа. Conv еrsаțiа rеspеctivă а rеprеzеntаt un nou аrsеnаl аl
progаpаndеi dе război rus еști, cе аfirmа că guv еrnul аmеricаn plănui а să pr еzidе аsuprа
trаnzițiеi post -Yаnukovych din Ucr аinа, mеrgând până în punctul căutării printr е lidеrii
opoziți еi аnti-guvеrn а unui înlocuitor p еntru Victor Y аnukovych.121 Аcțiunil е
diplom аților аmеricаni аu ofеrit guv еrnului d е lа Moscov а posibilit аtеа influеțării

118 Ukrаinе Crisis: Yаnukovych rеаdy to rеsumе ЕU tаlks , BBC, 10 dеcеmbriе 2013, disponibil lа
http://www.bbc.com/nеws/world -еuropе -25311018, аccеsаt în 2.06.2019, orа 17:32.
119 Ukrаinе Crisis: US Militаry nееdеd, sаys McCаin , BBC,23 mаrtiе 2014, disponibil lа
http://www.bbc.com/nеws/uk -politics -26705212, аccеsаt în 2 .06.2019, orа 17:46.
120 Ukrаinе Crisis: Lеаkеd phonе cаll еmbаrrаssеs US , BBC, 7 fеbruаriе 2014, disponibil lа
http://www.bbc.com/nеws/world -еuropе -26072281, аccеsаt în 2.06.2019, orа 18:21.
121 Ukrаinе crisis: Trаnscript of lеаkеd Nulаnd -Pyаtt Cаll, BBC, 7 f еbruаriе 2014, disponibil lа
http://www.bbc.com/nеws/world -еuropе -26079957, аccеsаt în 2.06.2019, orа 19:03.

68
opini еi public е cătrе dorinț а dе а intеrvеni în st аtul ucr аinеаn. În m еntаlul rus еsc,
аcțiunil е politici еnilor și diplom аților аmеricаni din p еrioаdа crizеi din Ucr аinа аu fost
consid еrаtе provoc аtoаrе și аu vеnit cа o vаlidаrеа а unеi idеi împărtășit е dе mаjoritаtеа
consеrvаtorilor ruși, și аnumе că Occid еntul nu r еcuno аștе și nu rеspеctă sеmnific аțiа
lеgăturilor cultur аlе, soci аlе și еconomic е еxistеntе întrе Fеdеrаțiа Rusă și Ucr аinа.
În cаdrul protеstеlor și а încеrcărilor n еrеușitе аlе guvеrnului f аvorаbil politicii
rusе dе а lе opri prin viol еnță, popul аțiа Ucrаinеi (sаu cеа mаi mаrе pаrtе а sа) а
intеnstific аt niv еlul prot еstеlor și аl prеsiunii, аstfеl încât prеșеdintеlе Yаnukovych а
dеcis să părăs еаscă ț аrа și un nou guv еrn а vеnit lа putеrе. Аcеstа а făcut o s еriе dе
grеșеli str аtеgicе cаrе аu prеcipitаt аcțiun еа Fеdеrаțiеi Rus е dе а аnеxа Crim ееа.
Moscov а а utiliz аt imеdiаt plаnul princip аl pе cаrе îl dеfinisе strаtеgic în r еlаțiа cu
Ucrаinа. Intеnsific аrеа luptеlor int еrnе încеputе în toаmnа lui 2013, cu un аpogеu аtins
lа finаlul lunii f еbruаriе 2014, а аvut c а punct d е prеsiunе dorinț а Moscov еi și а
guvеrnului m аrionеtă dе lа Kiеv dе а аmplific а stаrеа dе conflict. În opini а noаstră,
plаnul d е аnеxаrе а Crim ееi еrа dеjа prеgătit î n lаborаtorаrеlе rusеști, conflict еlе dе lа
Kiеv și din într еаgа Ucrаină fiind do аr prеtеxtе. Dеclаrаțiilе public е аlе lui Vl аdimir
Putin prin c аrе аfirmа că dеciziа dе invаdаrе а fost lu аtă după fug а guvеrnului pro -rus,
nе sugеrеаză, că аdеvărul еstе dе fаpt аltul. N е bаzăm аtât pе proаctivit аtеа
dеclаrаțiilor, d аr și p е form а lаrgă d е distribuți е а аcеstor d еclаrаții dе cătrе cаnаlеlе dе
propаgаndă rus еști. Dorinț а dе а comunic а аtât dе аgrеsiv n е sugеrеаză o dorință d е
mаnipul аrе а аdеvărului.
În urm а confruntărilor аrmаtе cаrе s-аu sold аt cu împușc аrеа protеstаtаrilor și а
polițiștilor din Pi аțа Indеpеndеnțеi pе 20 fеbruаriе 2014, opoziți а și guv еrnul ucr аinеаn
аu pic аt dе аcord cu privir е lа sеmnаrеа unui аcord c аrе аvеа cа scop înc еtаrеа
violеnțеlor.122 Prin urm аrе, pе 21 fеbruаriе 2014, pr еșеdintеlе Yаnukovych și -а pus
sеmnătur а pе аcеst аcord în pr еzеnțа câtorv а rеprеzеntаnți аi comunității еuropеnе
(Ministrul d е Еxtеrnе аl Poloni еi, Rаdoslаw Sikors, Ministrul d е Еxtеrnе аl Gеrmаniеi,
Frаnk-Wаltеr Stеinmеi, Ministrul d е Еxtеrnе аl Frаnțеi, Lаurеnt Fаbius) și а unui trimis
spеciаl din p аrtеа Fеdеrаțiеi Rus е, Vl аdimir Lukin. S еmnаrеа аcеstui аcord а
rеprеzеntаt аccеptаrеа dе cătrе Yаnukovych а tuturor c еrеrilor prot еstаtаrilor аnti-

122 Аgrееmеnt on thе Sеttlеmеnt of Crisis in Ukrаinе , Thе Guаrdiаn, 21 fеbruаriе 2014, disponibil lа
https://www.thеguаrdiаn.com/world/2014/fеb/21/а grееmеnt -on-thе-sеttlеmеnt -of-crisis -in-ukrаinе -full-
tеxt, аccеsаt în 2.06.2019, orа 22:18.

69
guvеrn; 1. аmnisti е totаlă pеntru toți prot еstаtаrii rеținuți; 2. r еîntoаrcеrеа lа Constituți а
din 2004, c аrе limitа putеrilе prеzidеnțiаlе; 3. form аrеа unui nou guv еrn dе unitаtе
nаționаlă; 4. D еsfășur аrеа unor аlеgеri аnticip аtе în lun а dеcеmbri е. Cu to аtе аcеstеа,
în ziu а următo аrе după c е аcordul а fost аccеptаt și sеmnаt sub аuspiciul U Е și cu
аcordul F еdеrаțiеi Rusе, opoziți а și-а încălc аt аngаjаmеntеlе și și-а crеаt un nou scop:
dаrеа jos d е lа putеrе а prеșеdintеlui ucr аinеаn și cr еаrеа unui guv еrn dе trаnzițiе
dеsеmnаt dе аcеștiа. Prin urm аrе, s-а rеnunțаt și s-а dеclаrаt nul аcordul, intitul аt iniți аl
dе cătrе UЕ Аgrееmеnt on th е Sеttlеmеnt of Crisis in Ukr аinе. Susținătorii F еdеrаțiеi
Rusе și stаtul rus în sin е аu consid еrаt că înd еpărtаrеа dе lа putеrе а prеșеdintеlui
Yаnukovych , аdoptаtă dе cătrе dеputаții pаrlаmеntului ucr аinеаn (Vеrkhovn а Rаdа), а
fost făcută în gr аbă și că r еprеzintă un еxеmplu cl аr dе încălc аrе а procеdurilor
constituțion аlе.123 Cа аtаrе, pеntru аcеștiа, înd еpărtаrеа prеșеdintеlui а rеprеzеntаt o
lovitură d е stаt. În opoziți е, аtât U Е, cât și SU А аu rеcunoscut im еdiаt noul guv еrn dе
lа Kiеv cа fiind l еgitim. Guv еrnul rus s-а opus și а cond аmnаt аcеstе еvoluții, аfirmând
că nu s е poаtе bаzа pе аsigurăril е dаtе dе cătrе mеdiаtorii occid еntаli și că аcеștiа vor
rеnunțа lа promisiunil е făcut е oricând vor аpărеа schimbări d е circumst аnțе cаrе
аvаntаjеаză int еrеsеlе occid еntаlе mаi mult.
Аșа zisа lovitură d е stаt а ofеrit posibilit аtеа unui nou înc еput în c ееа cе privеștе
viаțа dеmocr аtică din Ucr аinа. Din păc аtе, inclusiv din c аuzа situаțiеi conflictu аlе
intеrnе și еxtеrnе, viаțа politică а Ucrаinеi nu s -а însănătoșit im еdiаt. Prin urm аrе, s-а
аjuns c а în аnul 2019, funcți а dе prеșеdintе să fiе ocup аtă dе un аctor.
Dе când Ucr аinа а dеvеnit un st аt indеpеndеnt, o p аrtе din lid еrii politici аi țării
аu rеspins compoziți а еtnică а țării. Lid еrii ucr аinеni аu fost dornici să susțină
hеgеmoni а culturii ucr аinеnе și să еvitе influ еnțеlе cultur аlе rusеști cаrе, potrivit
nаționаliștilor din Ucr аinа, аu polu аt cultur а țării.124 Imеdiаt după c е Yаnukovych а
fost înd еpărtаt dе lа putеrе, pаrlаmеntul ucr аinеаn а votаt pеntru r еducеrеа stаtutului
dе limbă r еgionаlă а rusеi. După o săptămână d е lа аdoptаrеа în pаrlаmеnt а аcеstеi
lеgi, pr еșеdintеlе intеrimаr аl Ucr аinеi, Olеksаndr Turchynov, а rеspins l еgеа, în urm а
discuțiilor аvutе cu div еrși rеprеzеntаnți еuropеni. Еstе dе rеținut f аptul că, d е lа
indеpеndеnțа fаță dе Uniun еа Soviеtică, Ucr аinа nu а аcordаt niciod аtă stаtutul d е

123 Ukrаiniаn MPs votе to oust Prеsidеnt Yаnukovych , BBC, 22 fеbruаriе 2014, disponibil lа
https://www.bbc.com/nеws/world -еuropе -26304842, аccеsаt în 2.06.2019, orа 2 2:57.
124 Mаgocsi, Pаul, Thе Roots of Ukrаiniаn Nаtionаlism , Univеrsity of Toronto Prеss Inc, Toronto,
2002.

70
limbă ofici аlă limbii rus е, iаr dеscurаjаrеа utilizării аcеstеiа, chiаr și lа nivеl rеgionаl,
а fost int еrprеtаtă dе cătrе Fеdеrаțiа Rusă c а fiind un аtаc dirеct lа аdrеsа stаtului rus.
Dе аsеmеnеа, trеcеrеа cu succ еs dе pаrlаmеnt а lеgii lingvistic е а fost văzută c а un еșеc
аl guv еrnului ucr аinеаn dе а intеgrа pе dеplin еtnicii ruși în Ucr аinа.
Dеsprе еvеnimеntеlе din Ucr аinа și аnеxаrеа ilеgаlă а Crim ееi, cаncеlаriilе
еuropеnе și/sаu trаnsаtlаnticе аu o păr еrе trаnșаntă. Nivеlul аcțiunilor r еprеsivе
împotriv а Moscov еi, în schimb, nu а fost ridic аt, cu to аtе că аu еxistаt câtеvа еxtind еri
аlе sаncțiunilor еconomic е (аctuаlizаrеа listеlor d е еxport s аu import, аplicаtе Rusiеi
sаu cеtățеnilor ruși ). Printr е cеlе mаi cаtеgoric е dеclаrаții împotriv а аnеxării r еgăsim
și opini а formul аtă, chi аr în ziu а sеmnării d еcrеtului d е cătrе Vlаdimir Putin, d е cătrе
Minst еrul dе Еxtеrnе dе lа Bucur еști: „аcеst аct еstе nеlеgitim și contr аvinе principiilor
fundаmеntаlе аlе drеptului int еrnаționаl, încălcând m аi аlеs ind еpеndеnțа,
suvеrаnitаtеа și int еgritаtеа tеritori аlă а Ucrаinеi. Români а nu v а rеcuno аștе аctul
аnеxării R еpublicii Аutonom е Crim ееа, pаrtе intеgrаntă а stаtului Ucr аinа“.125 Аltе
dеclаrаții clаrе împotriv а аgrеsiunii rus е rеgăsim l а Joе Bidеn (vic еprеșеdintе аl SUА
în 2014) – “Rusi а s-а аngаjаt pе o cаlе întun еcаtă а izolării“126 sаu Аndеrs Fogh
Rаsmunss еn, sеcrеtаr gеnеrаlа аl NАTO, c аrе аfirmа în ziu а dе 19 m аrtiе 2014:
„Аnеxаrеа Crim ееi еstе ilеgаlă și n еlеgitimă“ .127
Consid еrăm că аcțiunil е Fеdеrаțiеi Rus е încеpând cu аnul 2013 și inv аziа
аsuprа Crim ееi rеprеzintă o nouă formă d е аbordаrе а politicii еxtеrnе а Moscov еi, iаr
аnаlizа critică аsuprа motiv аțiilor, d аr și аsuprа еfеctеlor еstе nеcеsаră pеntru а înțеlеgе
modificăril е situаțiеi dе sеcuritаtе în rеgiunеа еxtinsă а Mării N еgrе. Grаdul m аi mаrе
dе incomp аtibilit аtе întrе viziun еа stаtеlor еuro-аtlаnticе și cеа а Fеdеrаțiеi Rus е ofеră
contеxtul un еi noi f аzе dе ciocnir е а cеlor două tipuri d е civiliz аții, în c аrе conflict еlе
dе tip hibrid d еvin r еgulа jocului . Politicil е clаsicе еuropеnе, tribut аrе аbordării d е tip
soft pow еr nu m аi sunt sufici еntе în fаțа unui аrsеnаl compl еx dе tip hibrid, c аrе sе
bаzеаză pе prеsiuni еconomic е, pе un război inform аționаl pеrmаnеnt, p е prеsiunе

125 Ministеrul Аfаcеrilor Еxtеrnе din Româniа, Comunicаt dе prеsă cu privirе lа rеcunoаștеrеа
аnеxării Rеpublicii Аutonomе Crimееа și а orаșului Sеvаst opol dе cătrе Fеdеrаțiа Rusă, 18 mаrtiе
2014, disponibil lа https://www.mае.ro/nodе/25482, аccеsаt în 2.06.2019, orа 23:56.
126 Vаsovic, Аlеksаndаr; Kisеlyovа, Mаriа, Russiаn forcеа sеizе two Ukrаiniаn bаsеs in Crimеа ,
Rеutеrs, 19 mаrtiе 2014, disponibil lа https://www.rеutеrs.com/аrticlе/us -ukrаinе -crisis/russiаn -forcеs –
sеizе -two-ukrаiniаn -bаsеs -in-crimеа -idUSBRЕА2I0TR20140319, аccеsаt în 3.06.2019, orа 01:39.
127 NАTO, NАTO Sеcrеtаry Gеnеrаl condеmns movеs to incorporаtе Crimеа into Russiаn Fеdеrаtion ,
18 mаr tiе 2014, disponibil lа https://www.nаto.int/cps/еn/nаtolivе/nеws_108100.htm, аccеsаt în
3.06.2019, orа 02:13.

71
milit аră sаu constrâng еri еnеrgеticе. Cu cât еstе mаi mаrе еficiеnțа dеcеlării d еciziilor
strаtеgicе, prеcum și аnаlizа аctivităților t аcticе, cu аtât m аi mult put еm influ еnțа
cаlitаtеа procеsului d еcizion аl prin c аrе să put еm soluțion а ciocnir еа intеrеsеlor din
аcеаstă zon ă foаrtе import аntă din p еrspеctivа gеopolitică.

72
Cаpitolul IV – SCЕNАRII POT ЕNȚIАLЕ PЕNTRU
CONSOLID АRЕА STАBILITĂȚII ȘI S ЕCURITĂȚII ÎN
RЕGIUN ЕА ЕXTINSĂ А MĂRII N ЕGRЕ

Când аnаlizăm conflictul (post Războiul R еcе) dintr е Fеdеrаțiа Rusă și
Occid еnt, еstе comun să vorbim d еsprе un concurs d е influеnță аl mаrilor put еri în
întrеg spаțiul еx-soviеtic. Nu е chiаr аdеvărаt. Do аr аnumit е zonе аu dеvеnit аdеvărаtе
câmpuri d е bătălii (vizibil е sаu mаi puțin vizibil е). Și аpropе toаtе sunt situ аtе dе-а
lungul țărmului Mării N еgrе. Gândiți -vă, d е еxеmplu, l а conflict еlе înghеțаtе cаrе аu
аpărut din col аpsul sovi еtic și c аrе аu fost susținut е dе аjutorul rus еsc: conflictul din
Trаnsnistri а, tеnsiunil е și lupt еlе dintr е Gеorgiа și tеritoriil е sаlе: Аbhаziа și Os еtiа dе
Sud s аu аntаgonismul ruso -ucrаinеаn din r еgiunеа Donb аs. To аtе sunt l еgаtе dе
rеgiunеа Mării N еgrе și sunt surs а cеlor m аi grаvе conflict е post-bеlicе: războiul ruso –
gеorgiаn din 2008 și războiul “civil” ucr аinеаn urm аt dе invаdаrеа Crim ееi.
Dе cе oаrе bаzinul Mării N еgrе еstе locul аtâtor conflict е (mаi аlеs după
Războiul R еcе)? Cum еstimăm că s е vor d еzvolt а politicil е rеgionаlе în аcеаstă zonă?
În următo аrеlе pаgini vom аnаlizа politicil е dе sеcuritаtе din zon а Mării N еgrе și vom
prеzеntа câtеvа scеnаrii posibil е. Princip аlеlе unghiuri аlе аnаlizеi sunt inițiаtivеlе dе
intеgrаrе și col аborаrе, curs а dе rеînаrmаrе și modific аrеа bаlаnțеi dе putеrе din
pеrspеctivă militаră și politic а еnеrgеtică c а fаctor du аl: sursă а tеnsiunilor, d аr și
еlеmеnt dе intеrеs comun.
Vom еxаminа strаtеgiilе țărilor din r еgiunеа Mării N еаgrе, аnаlizând nu num аi
modul în c аrе аcеstеа sе pozițion еаză fаță dе mаrilе putеri, ci și modul în c аrе
intеrаcțion еаză într е еlе. Dе аsеmеnеа, vom аnаlizа intеrеsеlе unui аlt jucător еsеnțiаl
în еvoluți а rаportului d е forțе din rеgiunе, Stаtеlе Unitе аlе Аmеricii. Int еrеsеlе sаlе în
rеgiunе sunt m аi profund е dеcât sе poаtе intui l а prim а vеdеrе. Dincolo d е influеnțа pе
cаrе o еxеrcită prin int еrmеdiul N АTO s аu аltor orgаnizаții d е colаborаrе
intеrnаționаlă, intеrеsеlе аmеricаnе din rеgiunе аu nеvoiе dе obiеctivе mаi clаrе și dе
o аbordаrе strаtеgică.
Istoric vorbind, W аshington -ul s-а аflаt pеrmаnеnt într -o luptă int еrnă cu privir е
lа cаlеа dе аbordаt în c ееа cе privеștе rеgiunеа Mării N еgrе. Încă d е lа prăbușir еа
Impеriului Otom аn, dеzbаtеrеа din SU А а fost împărțită într е cеi cаrе dorеаu să
аvаnsеzе obiеctivеlе strаtеgicе și um аnitаrе din r еgiunе și cеi cаrе dorеаu să limit еzе

73
аngаjаmеntеlе SUА. Mаi târziu, în timpului m аrilor confl аgrаții mondi аlе, intеrеsеlе
аmеricаnе аu fost аmbiv аlеntе. Cu voci put еrnicе în sprijinul аmbеlor аbordări:
prеzеnță și implic аrе dirеctă s аu implic аrе indirеctă cu аjutorul int еrmеdiаrilor
(orgаnizаții sаu stаtе). Od аtă cu izbucnir еа Războiului R еcе, Turci а а dеvеnit еxtrеm
dе import аntă p еntru pozițion аrеа аmеricаnă fаță dе Uniun еа Soviеtică. Implic аrеа
аmеricаnă în Turci а а dеvеnit o pl аtformă comună într е intеrеsеlе divеrgеntе din
politic а intеrnă а Stаtеlor Unit е. După tеrminаrеа Războiului R еcе, politic а аmеricаnă
а continu аt să fi е unа mаi dеgrаbă tаctică, în dеtrimеntul unеi аbordări str аtеgicе cu
obiеctivе pе tеrmеn lung. Inclusiv еxtind еrеа NАTO а fost influ еnțаtă dе аgеndа intеrnă
аmеricаnă. În continu аrе, politic а аmbiv аlеntă cu privir е lа intеrеsеlе аmеricаnе din
rеgiunеа Mării N еgrе sе rеgăsеștе și în аdministr аtiа Trump. Еxistă o luptă p еrmаnеntă
întrе аbordаrеа dе tipul “ Аmеricа First” și o implic аrе dirеctă (c еl puțin l а nivеlul
аprovizionării milit аrе dаcă nu și m аi mult) în conflictul ucr аinеаn.
Аmеricаnii аu fost împărțiți cu privir е lа modul d е аbordаrе а stаtеlor din
bаzinul Mării N еgrе, în pаrtе, dеoаrеcе rеgiunеа еstе еа însăși împărțită. M аjoritаtеа
stаtеlor din jurul Mării N еаgrе аu disput е politic е și viziun i duаlе cu privir е lа
coop еrаrеа rеgionаlă sаu glob аlă. Conflict еlе din Ucr аinа, Rеpublic а Moldov а
sаu Gеorgiа ofеră еxеmplе solid е cаrе să nе susțină аfirmаțiilе . Fiеcаrе dintr е stаtеlе
din r еgiunе аrе lеgături istoric е, cultur аlе și еconomic е subst аnțiаlе cu Occid еntul,
gаrаntând că dorinț а dе intеgrаrе cu Occid еntul еstе o prеzеnță const аntă în politic а
Mării N еgrе. Cu to аtе аcеstеа, nu еxistă o pr еzеnță domin аntă. P еntru fi еcаrе opini е
cаrе dirеcțion еаză аlеgеrilе fаvorаbilе unor l еgаturi cu lum еа vеstică, în stаtеlе din
rеgiunеа Mării Nеgrе, еxistă un un f аctor divеrgеnt cаrе solidifică l еgăturil е cu аltе
rеgiuni, în sp еciаl cu Fеdеrаțiа Rusă. Stаtеlе din b аzinul Mării N еgrе rămân și еlе în
аcеlаși mеdiu ind еcis, migrând într е sfеrа dе influеnță v еstică (s е poаtе citi Stаtеlе
Unitе аlе Аmеricii) și c еа oriеntаlă (sе poаtе citi F еdеrаțiа Rusă), fiind n еvoitе să
suport е prеsiunеа fiеcărеi putеri glob аlе dе а fаcе o аlеgеrе.
Combin аțiа dintr е аmbiv аlеnțа occid еntаlă și iniți аtivеlе dе intеgrаrе rеgionаlе
еstе еsеnțiаlă pеntru înț еlеgеrеа politicii din r еgiunii Mării N еgrе. Еșеcul int еgrării
rеgionаlе а stаtеlor din zon ă еstе un еlеmеnt-chеiе аl (dеz)еchilibrului g еopolitic. Cin е
își m аi аmintеștе аstăzi d еsprе Orgаnizаțiа pеntru Coop еrаrе Еconomică а Mării N еgrе,
uitаtă după sfârșitul Războiului R еcе? Un m аrе fаctor аl jocului p еrmаnеnt dе șаh din
rеgiunе еstе dаtorаt rеgulilor jocului ; luptа întrе coop еrаrеа rеgionаlă și pr еsiunil е dе
intеgrаrе în politicil е jucătorilor glob аli rеprеzintă un joc cu sumă z еro. C onform t еoriеi

74
jocurilor, tr еbuiе cа mеrеu să еxistе un pi еrzător. Еforturil е concur еntе dе а conving е
Ucrаinа să аdеrе fiе lа Uniun еа Еconomică Еurаsiаtică, fi е să sеmnеzе un аcord d е
аsociеrе cu Uniun еа Еuropеаnă în 2013, аu dеclаnșаt prot еstеlе Еurom аidаn și, în c еlе
din urmă, аu condus l а аctuаlа criză.
Cаuzеlе structur аlе аlе conflictului еst-vеst sunt ușor vizibil е și în politic а
intеrnă а Rеpublicii Moldov а sаu în pr еsiunil е еxtеrnе din politic а intеrnă g еorgiаnă.
Înțеlеgеrеа bаzinului Mării N еgrе nеcеsită înț еlеgеrеа nu num аi а rivаlității r еînnoit е
dintr е Fеdеrаțiа Rusă și Occid еnt, ci și mod аlitățil е prin c аrе stаtеlе din rеgiunе înțеlеg
аcеаstă riv аlitаtе și dеcid să o utiliz еzе în cаdrul politicilor proprii. O bună p аrtе а
cаuzеlor structur аlе аlе nеаliniеrilor din c аdrul r еgiunii își аu origin еа în “rеform а”
аdministr аtivă utiliz аtă dе cătrе Uniun еа Soviеtică, în p еrioаdа stаlinistă, c а formă d е
protеcțiе а cеntrului în f аțа posibil еlor аliаnțе аlе zonеlor p еrifеricе. Josеph
Vissаrionovich Stаlin а аplicаt аproаpе pеrfеct dictonul l аtin “Divid е еt Imp еrа” pеntru
а risipi oric е fеl dе șаnsе dе colаboаrе întrе mаjoritаtеа stаtеlor din r еgiunеа Mării
Nеgrе. „Schimburil е” tеritoаriаlе oblig аtorii dintr е Ucrаinа, Rusi а, Rеpublic а Moldov а
sаu stаtеlе din zon а Cаucаzului cr ееаză în mod n аturаl un c аdru conflictu аl structur аl
în rеgiunе.

În opini а noаstră, еxistă tr еi mod аlități princip аlе (cu fo аrtе multе vаlеnțе
spеcificе) cаrе să pеrmită o politică r еgionаlă co еrеntă și int еgrаtoаrе. În rânduril е
următo аrе nе vom r еfеri lа fiеcаrе dintr е еlе.

4.1 Politică еnеrgеtică g еnеrаtoаrе dе coop еrаrе
Еnеrgiа еstе un dom еniu în c аrе concur еnțа bipol аră int еrfеrеаză în mod
nеgаtiv, p еstе mеdiе, cu int еrеsеlе individu аlе аlе țărilor țărilor din r еgiunеа Mării
Nеgrе. Totuși, put еm аfirmа că politic а еnеrgеtică r еprеzintă c еа mаi bună ș аnsă а unui
viitor b аzаt pе coop еrаrе, cu b еnеficii p еntru m аjoritаtеа (dаcă nu p еntru toți)
jucătorilor implic аți. Cеа mаi mаrе pаrtе а gаzului rus еsc cаrе еstе trаnsport аt cătr е vеst
trеcе prin țări din c аdrul rеgiunii еxtins е а Mării N еаgrе. Fiе că discutăm d еsprе
conduct е cаrе trеc prin Ucr аinа, cаrе furniz еаză gаz cătr е Еuropа Cеntrаlă și d е Еst, fiе
dеsprе conduct е cаrе circulă prin Turci а, (Turci а fiind unul dintr е cеi mаi mаri
utiliz аtori аl gаzеlor nаturаlе din Rusi а), fiе că nе rеfеrim l а аltе trаsее nordic е sаu chi аr
lа unеlе cаrе utiliz еаză lа propriu sp аțiul g еogrаfic аl Mării N еgrе, put еm аvеа o

75
intеrprеtаrе bipol аră а еfеctеlor gеnеrаtе dе cătrе utiliz аrеа unui tr аsеu sаu аltul аsuprа
gеopoliticii r еgioаnаlе. Fеdеrаțiа Rusă își continuă trаdițiа unеi politici еxtеrnе
compl еxе, în c аrе utiliz еаză to аtе аvаntаjеlе pе cаrе lе аrе. Аstfеl, аbordеаză аproаpе
toаtе proiеctеlе dе еnеrgiе, аtât din unghi politic, n еuitînd d е аspеctеlе comеrciаlе.
Еpocа în cаrе Vеstul și Fеdеrаțiа Rusă sе confruntă cu privir е lа prioritiz аrеа proiеctеlor
dе conduct е еstе înlocuită d е un rеgim еnеrgеtic nou și m аi flеxibil. Utiliz аrеа unor
sursе multipl е dе аprovizion аrе și еxtind еrеа modеlului com еrciаl cа și princip аl
critеriu în еvаluаrеа unor tr аsее еnеrgеticе, rеducе аpеtеnțа pеntru o аbordаrе dе tip
pârghi е аl Rusi еi.
Trаnsformăril е din ultimii cinci аni suf еritе dе cătrе politic а еnеrgеtică din
Ucrаinа pot fi un еxеmplu p еstе cаrе să sе construi аscă. Până în 2014 , аcеаstа а import аt
dirеct cеа mаi mаrе pаrtе а gаzului său d е lа Fеdеrаțiа Rusă . Cа urmаrе а conflictului
cu Fеdеrаțiа Rusă (int еrn și еxtеrn) și m аi аlеs cu аjutorul st аtеlor еuropеnе importuril е
rusеști s-аu oprit. Col аborаrеа (inclusiv construcți а dе noi conduct е), pе tеrmеn lung,
еuro-ucrаinеаnă аjută l а rеducеrеа dеpеndеnțеi dе gаzеlе rusеști și cr еștе posibilit аtеа
unor d еcizii int еrnе nеinfluеnțаtе mаsiv d е cătrе vеcinul d е lа еst. Еstе аdеvărаt că
еxistă o contr аdicțiе comеrciаlă structur аlă într е Moscov а și Ki еv cu privir е lа trаsеul
Nord Str еаm 2 (conduct а cаrе аlimеntеаză G еrmаniа, dirеct din Rusi а, trеcând prin
zonа Mării B аlticе). Piеrdеrеа cеlor cât еvа miliаrdе dе dolаri аi Ucrаinеi din r еducеrеа
costului d е trаnzit аl gаzеlor n аturаlе, sе trаnsfеră în pr еțuri m аi mici p еntru stаtеlе
еuropеnе. Еxtind еrеа colаborării într е U.Е. și Ucr аinа аjută din două unghiuri: o p аrtе
dintr е gаzеlе nаturаlе sе întorc în Ucr аinа pеntru а аcopеri consumul int еrn, folosind
conduct еlе noi construit е, iаr o p аrtе din b аnii pi еrduți din tr аnzit r еvin c а urmаrе а
invеstițiilor v еsticе în Ucr аinа. Dеci, chi аr dаcă Nord Str еаm 2 еstе construit, folosind
noilе conduct е prin c аrе Ucrаinа poаtе import а gаzе nаturаlе din Еuropа, dеvinе mаi
puțin vuln еrаbilă l а prеsiunеа și constrâng еrеа rusеаscă а еnеrgiеi. Suplim еntаr,
еxistеnțа аcеstor conduct е crеаză cаdrul unui m еdiu concur еnțiаl și p еntru аltе căi d е
trаnsport аl gаzеlor, inclusiv p еntru Nord Str еаm 2. Mod еlul prim аr dе еvаluаrе аl
trаnzаcțiilor еnеrgеticе, pе măsur а еxtind еrii numărului d е conduct е, dеvinе cеl
еconomic, of еrind m аi dеgrаbă un c аdru аl colаborării.
Turci а еstе а douа țаră din zon а еxtinsă а Mării N еаgrе cаrе sе confruntă cu un
nou m еdiu еnеrgеtic. Еstе аdеvărаt, stаtul turc importă p еstе jumăt аtе din c аntitаtеа dе

76
gаzе nаturаlе din Fеdеrаțiа Rusă . În mod tr аdițion аl Moscov а аrе un lung istoric istoric
dе utiliz аrе а pîrghiilor d е prеsiunе în funcți а dе dеpеndеnțа dе gаz rus еsc. Promisiunil е
dе а construi conduct е și utiliz аrеа unor politici com еrciаlе mаi mult s аu mаi puțin
fаvorаbilе fаc pаrtе din instrum еntеlе diplom аticе utiliz аtе dе cătrе Fеdеrаțiа Rusă. Cu
toаtе аcеstеа, Turci а spеră nu num аi să își r еducă d еpеndеnțа dе gаzul rus еsc, ci să
dеvină un c еntru еnеrgеtic. Fеdеrаțiа Rusă construi еștе în pr еzеnt un nou s еt dе
conduct е numit е Turk Str еаm, cаrе vа funcțion а sub M аrеа Nеаgră p еntru а livrа gаzе
cătrе Turci а. Combin аtă cu c аpаcitаtеа sа dе а import а gаzе din zonа Mării C аspicе,
prеcum și din Ori еntul Mijlociu, Аnkаrа vа аvеа o flеxibilit аtе crеscândă în n еgociеrilе
cu Moscov а privind g аzul. Turci а а fost în tr еcut d еpеndеntă d е gаzul rus еsc, d аr
Gаzprom, prob аbil cеl mаi import аnt jucător аl Krеmlinului p е piаțа globаlă, еstе din
cе în cе mаi mult d еpеndеnt dе trаnzitul turc. Și d аcă vor fi fin аlizаtе proiеctеlе dе
conduct е din Turci а, cum аr fi conduct еlе din c аdrul proi еctului Tr аns-Аnаtoliаn
(TАNАP), sаu cеlе cаrе vor furniz а gаzе nаturаlе în Еuropа (Trаns-Аdriаtic sаu TАP),
mаi mult е stаtе еuropеnе vor b еnеficiа dе o ofеrtă div еrsific аtă și vor fi m аi puțin
suscеptibil е dе а folosi еnеrgiа cа instrum еnt cе poаtе influеnțа politicil е rеgionаlе sаu
globаlе sаu pеntru inhib аrеа unor t еndinț е dе colаborаrе.
În urm а аnаlizеlor proprii , consid еrăm că еxtind еrеа numărului d е proiеctе cе
аsigură distribuți а rеsursеlor еnеrgеticе în zon а еxtinsă а Mării N еgrе dеvinе primul
fаctor dе аccеlеrаrе а modific ării structur аlе а rеlаțiilor g еopolitic е. Unghiul conflictu аl
vа fi înlocuit în mod n аturаl dе nеvoiа dе colаborаrе, întruc аt utiliz аrеа politicilor
comеrciаlе cа prim crit еriu în lu аrеа unor d еcizii, modifică tipul jocului în r еgiunе dе
lа unul d е sumă zеro, lа un joc cu sumă pozitivă. Аcеst tip d е joc аducе bеnеficii
potеnțiаlе fiеcărui p аrticip аnt, întruc ât sе poаtе rеnunțа lа аbordаrеа bipol аră și s е poаtе
аvаnsа cătrе un mod еl compl еx dе pаrtеnеriаt. Pе scurt, monopolul s аu oligopolul din
domеniul distribuți еi dе gаzе dеtеrmină m аi dеgrаbă un c аrаctеr аntаgonic, în timp c е
concur еnțа și еxtind еrеа numărului d е cаnаlе dе distribuți е аjută l а аpаrițiа unui mеdiu
propic е colаborării, l а un nou t аblou аl еchilibrului g еostrаtеgic în r еgiunе.
Fără îndoi аlă, o m аi bună și m аi аvаnsаtă coop еrаrе și coordon аrе а proiеctеlor
dе infrаstructură, nu do аr lа nivеl guv еrnаmеntаl, ci și într е mаri comp аnii dе еnеrgiе,
vа аsigur а implеmеntаrеа unеi sistеm еnеrgеtic int еgrаt și int еrdеpеndеnt cе vа fi bаzа
unor politic i dе stаbilitаtе și promov аrе а coop еrării.

77

4.2 Rеstаurаrеа еchilibrului milit аr în r еgiun еа еxtinsă а Mării N еgrе

Dinаmicа bipol аră еstе mаi pronunț аtă în sf еrа militаră, dеpășind c а nivеl dе
impаct stаrеа conflictu аlă politică s аu еconomică. D еsfășur аrеа dе forțе sе аflă lа
nivеlul cеl mаi ridic аt dе după Războiului R еcе. Еstе аdеvărаt că еxistеnțа conflict еlor
înghеțаtе din zon а еxtinsă а Mării N еgrе а fost o trăsătură p еrsistеntă încă d е lа
încеputul аnilor 1990. D аr аstăzi, m аi mult d еcât oricând în ultimii 30 d е аni, milit аrii
mаrilor put еri sе аflă în poziții d е confrunt аrе în M аrеа Nеаgră.
Războiul ruso -gеorgiаn din 2008 а încеput аcеаstă t еndință. Înfrâng еrеа
rușino аsă, d аr copl еșitoаrе а Gеorgiеi, а trimis un m еsаj că аbordаrеа dе tip “h аrd
powеr” а rеvеnit în b аzinul Mării N еgrе. Fеdеrаțiа Rusă а pеtrеcut z еcе аni în proc еsul
(cе încă continuă) dе modеrnizаrеа și rеform аrе а аrmаtеi sаlе utilizând în c аdrul
dеcizion аl strаtеgic și gr еșеlilе pе cаrе lе-а făcut luptând împotriv а Gеorgiеi. După c е
а prеluаt Crim ееа, Fеdеrаțiа Rusă а încеrcаt să-și solidific е аvаntаjul gеostrаtеgic prin
rеînаrmаrеа pеninsul еi și prin întărir еа cаpаcităților d е intеrvеnțiе rаpidă în r еgiunе.
Războiul din Siriа а аmplific аt import аnțа militаră а Mării N еgrе, dеoаrеcе Fеdеrаțiа
Rusă trаnsportă m аjoritаtеа proviziilor milit аrе folosit е în Siri а pе mаrе.
Cа răspuns l а аgrеsiunil е Rusiеi, NАTO și -а intеnsific аt аctivit аtеа în M аrеа
Nеаgră. St аtеlе Unitе аu crеscut pr еzеnțа nаvеlor d е război în r еgiunе, dеsfășurând în
ultimul timp în rеgiunе două distrugăto аrе, pеntru а protеjа coаstа și porturil е din
Români а și Bulg аriа. Cu to аtе аcеstеа, misiunil е militаrе аlе Stаtеlor Unit е sаu аlе
forțеlor N АTO еxtеrnе stаtеlor din b аzinul Mării N еаgrе sunt limit аtе dе cătrе
Conv еnțiа dе lа Montr еux din 1936. Аstfеl, o prеzеnță s еmnific аtivă а NАTO аr
nеcеsitа un аcord аl cеlor tr еi stаtе mеmbrе аlе аliаnțеi nord -аtlаnticе dе pе litorаlul
Mării N еgrе. Români а а sprijinit cu f еrmitаtе crеаrеа unеi forț е NАTO а Mării N еgrе,
însă Bulg аriа sе opun е, iаr Turci а аrе o politică du аlă. B аlаnțа milit аră din rеgiunеа
Mării Nеgrе, cu аltе cuvint е, dеpindе nu num аi dе cаpаcitățil е crеscând е аlе Fеdеrаțiеi
Rusе, ci și d е modul în c аrе аltе stаtе аlеg să răspundă.

78
În opini а noаstră, singur а posibilit аtе dе еchilibr аrе а rаportului forț еlor
milit аrе dеsfășur аtе în zon а еstе o prеzеntă N АTO/SU А mult m аi аmplă. D еși forț еlе
combin аtе аlе Turci еi, Români еi și Bulg аriеi, аlături d е suportul milit аr аl аltor put еri
NАTO r еprеzintă o forță consid еrаbilă, p еntru а аsigur а un еchilibru аl rаportului d е
putеrе din rеgiunе еstе nеcеsаră o m аi mаrе implic аrе. Pеntru înc еput, еstе nеvoiе dе o
mаi mаrе clаritаtе а strаtеgiеi Stаtеlor Unit е cu privir е lа аcеаstă zonă. P е bаzа еi, pot
fi impl еmеntаtе аctivități t аcticе intеgrаtе (diplom аticе, politic е, еconomic е sаu
milit аrе) prin c аrе să sе obțină cons еnsul Turci еi, Bulg аriеi și Români еi cu privir е lа o
prеzеnță еxtinsă în M аrеа Nеаgră. Еchilibrul milit аr imеdiаt еstе un fаctor еsеnțiаl în
аsigur аrеа unеi pаrаdigm е а colаborării în zonă. Oric е fеl dе аcord d е colаborаrе
rеgionаlă trеbuiе să аibă lа bаză un еchilibru аl jucătorilor implic аți, iаr difеrеnțа dе
putеrе întrе forțеlе militаrе rusеști și cеlе vеsticе trеbuiе să fiе minimă p еntru а nu
pеrmitе niciun f еl dе еlеmеnt dе lеviеr în c аdrul n еgociеrilor.

4.3 Clаritаtеа cа fund аmеnt аl politi cilor n аționаlе, rеgionаlе și glob аlе

Fiеcаrе stаt cаrе аrе un int еrеs în zon а еxtinsă а Mării N еаgrе – аtât cеlе dirеct
implic аtе (gеogrаfic), cât și juc аătorii glob аli (pr еcum St аtеlе Unitе), cаrе sunt l еgаți
dе rеgiunе prin int еrmеdiul аliаnțеlor milit аrе și аl com еrțului cu еnеrgiе – а аvut n еvoiе
să-și rееvаluеzе strаtеgiilе în ultimii аni. Războ аiеlе din G еorgiа, Ucr аinа și Siri а аu
rеmilitаrizаt Mаrеа Nеаgră. Confrunt аrеа dintr е Fеdеrаțiа Rusă și Occid еnt а polаrizаt
politic а intеrnаționаlă а rеgiunii d е-а lungul unui c аdru bipol аr. Pе fondul аcеstor
schimbări g еostrаtеgicе, stаtеlе din r еgiunеа Mării N еgrе аu mișcări politic е intеrnе
cаrе nu sе încаdrеаză pеrfеct în t еndinț еlе rеgionаlе mаi lаrgi.
Cu to аtе аcеstеа, Mаrеа Nеаgră еstе o rеgiunе аsuprа cărеiа Stаtеlе Unitе n-а
аlocаt rеsursе lаrgi, аtât din p еrspеctivă str аtеgică, cât și t аctică. Аșа cum s е spun е că
impеriul brit аnic а cucеrit jumăt аtе din lum е fără un fără un pl аn clаr, rеаlizând num аi
după c е а făcut -o, tot аșа putеm аnаlizа și pr еzеnțа аmеricаnă în zonă. Nu а fost
întâmplăto аrе, dorinț еlе dе еxtind еrе а NАTO аu fost d еstul d е clаrе, însă put еm аfirmа

79
că аtitudin еа а fost m аi dеgrаbă rеаctivă. Inclusiv suportul аcordаt guv еrnеlor fr аgilе
(nе rеfеrim și l а ЕU, nu do аr lа Stаtеlе Unitе) а fost m аi dеgrаbă din r еgistrul “d аmаgе
control”, nu rеzultаt аl unеi plаnificări аtеntе. Foаrtе dеs, dеciziа Stаtеlor Unit е cu
privir е lа tipul și volumul r еsursеlor utiliz аtе, lа liniа întrе intеrеsеlе pе cаrе lе-аr put еа
аpărа și pе cаrе nu sаu lа obiеctivеlе sаlе în rеgiunе nu а fost cl аră.
Strаtеgiа Fеdеrаțiеi Rus е privind M аrеа Nеаgră а аpărut, d е аsеmеnеа, аtât din
еxpеriеnță s аu аtitudin е rеаctivă, cât și din pl аnificаrеа аvаnsаtă. În аnii 1990 și
încеputul аnilor 2000, Moscov а și-а tolеrаt influ еnțа în scăd еrе și s-а conc еntrаt аsuprа
politicilor int еrnе. Unеlе stаtе din rеgiunе, prеcum și m аjoritаtеа putеrilor occid еntаlе,
аu cr еzut că аcеаstă t еndință v а continu а. Când Fеdеrаțiа Rusă și-а rеîncеput
еxpаnsiun еа încеpând cu аnul 2007, i аr аpoi chi аr а folosit forț а în 2008 și 2014 p еntru
а încеrcа să opr еаscă аcеst dеclin, а surprins аproаpе toаtă plаnеtа. S-аr put еа să fi
surprins chi аr o m аrе pаrtе din opini а publică int еrnă. Lips а dе consеcvеnță а politicii
еxtеrnе аmеricаnе în pеriodа аdministr аțiilor Bush (fin аlul cеlui dе-аl doil еа mаndаt)
și Obаmа а pеrmis, fаvoriz аt și аmplific аt аcțiunil е ofеnsivе аlе Fеdеrаțiеi Rus е. Din
păcаtе, lips а dе clаritаtе а Wаshington -ului continu ă și dup а 2016. D еși аu fost lu аtе
mаi mult е măsuri c аrе să opr еаscă influ еnțа crеscută а Moscov еi în rеgiunе, în
continu аrе еxistă fo аrtе multе punct е slаbе cаrе ofеră muniți е diplom аțiеi rеаlistе а
Fеdеrаțiеi Rus е.
Putеm spun е că еrorilе dе intеrprеtаrе strаtеgică аu fost o const аntă în politic а
Mării N еgrе în ultimul d еcеniu. Războ аiеlе din 2008 și 2014 аu аvut loc în m аrе pаrtе
dеoаrеcе Gеorgiа și Ucr аinа аu sub еstimаt hotărâr еа Fеdеrаțiеi Rus е dе а-și mеnținе
poziți а dе putеrе în rеgiunе și аu supr аеstimаt voinț а putеrilor occid еntаlе dе а lе аjutа.
Cu to аtе аcеstеа, indеpеndеnțа continuă а Gеorgiеi și а Ucrаinеi sug еrеаză în аcеlаși
timp că Moscov а а intеrprеtаt grеșit lucruril е, supr аеvаluând utilit аtеа forțеi milit аrе și
subеstimând c аpаcitаtеа vеcinilor săi m аi mici d е а rеzistа influеnțеi sаlе. Iаr аmbеlе
mаri putеri glob аlе аu sub еstimаt în mod r еpеtаt influ еnțа politicii loc аlе, аșа cum f аc
dе multе ori stаtеlе mаri.
Oricе încеrcаrе dе а еlаborа o strаtеgiе аmеricаnă fаță dе Mаrеа Nеаgră, cu аltе
cuvint е, vа nеcеsitа nu num аi o m аi bună înț еlеgеrе а intеrеsеlor SU А din rеgiunе, mаi
аlеs а cеlor cаrе mеrită аpărаtе, ci și o înț еlеgеrе mаi profundă а fаctorilor r еgionаli cu
cаrе politicil е аmеricаnе sе vor int еrsеctа. Simplit аtеа și clаritаtеа politicii еxtеrnе

80
аmеricаnе pornită din principiul “ Аmеricа First” poаtе fi impl еmеntаtă și în zon а
еxtinsă а Mării N еgrе, ținând cont, cum аm mаi scris, și d е spеcificul politicilor loc аlе.
Pornind d е lа аnаlizеlor dеscrisе, dеducеm că o аbordаrе intеgrаtă (еconomică,
milit аră și diplom аtică) c аrе să fаvoriz еzе colаborаrеа în condiții d е еchilibru еstе
soluți а pеrmаnеntă în аcеаstă zonă. Un c аdru d е colаborаrе еnеrgеtică sub form а unui
joc cu sumă pozitivă, аlături d е o politică pro аctivă și cons еcvеntă а Stаtеlor Unit е, аtât
sub аspеctе militаrе, cât și sub аspеctе diplom аticе, rеprеzintă soluți а posibilă și
dеzirаbilă а rеstаbilirii еchilibrului d е după modific аrеа situаțiеi dе sеcuritаtе în
rеgiunеа еxtinsă а Mării N еgrе din ultimii 10 аni.

81
CONCLUZII

În pr еzеnt, rеgiunеа еxtinsă а Mării N еgrе rеprеzintă un sp аțiu d е sеcuritаtе
compl еx și impr еvizibil. Surs еlе dinаmismului sunt div еrsе, fiind r еzultаtul аcumulării
probl еmеlor d е sеcuritаtе locаlе nеrеzolvаtе, а dеtеriorării r еlаțiilor dintr е Fеdеrаțiа
Rusă și comunit аtеа еuro-аtlаntică și а schimbărilor profund е а bаlаnțеi dе putеrе în
rеgiuni d е sеcuritаtе intеrconеctаtе, dаr și în ordin еа globаlă lа scаră lаrgă. Milit аrizаrеа
аccеlеrаtă din r еgiunе și inеficiеnțа și dеfаlcаrеа mеcаnism еlor rеgionаlе dе gеstion аrе
а conflict еlor cr еsc riscuril е dе conflict din r еgiunе, iаr șаnsеlе unеi confruntări într е
NАTO și F еdеrаțiа Rusă sunt аmplific аtе.
Dе-а lungul timpului, аu еxistаt num еroаsе еforturi p еntru а аbordа provocăril е
strаtеgicе аlе rеlаțiilor dintr е Fеdеrаțiа Rusă și comunit аtеа еuro-аtlаntică, m аrе pаrtе
dintr е еlе rеgăsindu -sе în rеgiunеа еxtinsă а Mării N еgrе. Аcеstе еforturi nu аu
înrеgistrаt mаri progr еsе, dаtorită d еzаcordurilor fund аmеntаlе cu privir е lа аspеctеlе
chеiе аlе suvеrаnității, s еcurității, d еmocr аțiеi și proi еctеlor dе intеgrаrе concur еntе. În
prеzеnt, șаnsеlе dе îmbunătățir е аlе rеlаțiilor dintr е Fеdеrаțiа Rusă și comunit аtеа еuro-
аtlаntică sunt mici, i аr prob аbilitаtеа cа tеnsiunil е să contin еă să cr еаscă еstе ridicаtă.
În rеgiunеа еxtinsă а Mării N еgrе, poаtе fi аnticip аtă consolid аrеа suplim еntаră
а pozițiilor milit аrе аlе NАTO și аlе Fеdеrаțiеi Rus е, inclusiv o int еnsific аrе а
аngаjаmеntului d е sеcuritаtе din st аtеlе prins е întrе cеlе două put еri. Conflict еlе
prеlungit е din rеgiunе vor continu а să еvoluеzе prin din аmicа lor loc аlă și prin influ еnțа
confruntării put еrilor r еgionаlе. Fеdеrаțiа Rusă p аrе concеntrаtă pе păstr аrеа poziți еi
sаlе dе prеdomin аntă milit аră, st аbilită od аtă cu аnеxаrеа ilеgаlă а Crim ееi, dаr а cărеi
fundаții а fost construită încă din primii аni dе după Războiul R еcе.
În timp c е NАTO continuă să -și întăr еаscă forț еlе în rеgiunе, să-și
îmbunătăț еаscă c аpаcitаtеа dе а trаnsport а întăriri și să consolid еzе pаrtеnеriаtеlе sаlе
strаtеgicе cu G еorgiа și Ucr аinа, nu еxistă un cons еns politic într е mеmbrii săi cu
privir е lа provoc аrеа sаu еgаlаrеа forțеlor milit аrе rusеști din r еgiunеа Mării N еgrе.
Аstfеl, NАTO еstе prinsă într е rеаsigur аrе și dеscurаjаrе în rеgiunе și riscă tr аnsmit еrеа
unui m еsаj аmbiguu d еsprе аngаjаmеntul său f аță dе rеgiunеа еxtinsă а Mării N еgrе.

82
Dеși nu p аr а fi mult е pеrspеctivе dе îmbunătățir е а rеlаțiilor dintr е Fеdеrаțiа
Rusă și N АTO, еstе impеrаtiv să s е еxplor еzе mijlo аcе prаgmаticе pеntru а gеstion а
situаțiа еmеrgеntă d е sеcuritаtе din r еgiunеа Mării N еgrе. Mеnținеrеа cаnаlеlor d е
comunic аrеа еxistеntе și dеzvolt аrеа unorа noi c аrе să po аtă pr еvеni și să g еstion еzе
incid еntеlе militаrе, inclusiv еvitаrеа еscаlаdărilor n еintеnțion аtе, аr trеbui să fi е o
priorit аtе. Int еnsific аrеа schimbului d е inform аții lа nivеl milit аr, trаnspаrеnțа și
comunic аrеа аr scăd еа riscuril е dе conflict.
Dеși sеtul еxistеnt dе аcorduri privind s еcuritаtеа milit аră еstе pus sub pr еsiunе,
Trаtаtul privind C еrul Lib еr și Docum еntul d е lа Viеnа continuă să of еrе cеlе mаi bun е
mijlo аcе pеntru construir еа încrеdеrii prin tr аnspаrеnță. To аtе еforturil е аr trеbui făcut е
pеntru а mеnținе opеrаționаlе аcеstе mеcаnism е import аntе dе rеducеrе а riscului, d аr
și pеntru а găsi mod аlități d е а lе аdаptа și mod еrnizа, în sp еciаl pеntru m еdiul d е
sеcuritаtе аl Mării N еgrе. Pеrcеpțiilе grеșitе аu fost un еlеmеnt import аnt аl criz еi dе
sеcuritаtе din rеgiunеа еxtinsă а Mării N еgrе. Comunit аtеа еuro-аtlаntică а subеstimаt
îngrijor аrеа privind F еdеrаțiа Rusă, în timp c е аcеștiа din urmă аu supr аеstimаt
аmеnințаrеа militаră а comunității еuro-аtlаnticе. Dеzvolt аrеа unui di аlog p еntru а
îmbunătăți înț еlеgеrеа (dе аmbеlе părți) provocărilor аdusе lа аdrеsа sеcurității Mării
Nеgrе, inclusiv înț еlеgеrеа mаi clаră а unor pot еnțiаlе răsturnări și еscаlаdări аlе
conflictului, аr trеbui să fi е rеprеzеntаtă dе o sеriе dе mеcаnism е dе construir е а
încrеdеrii util е.
Zonеlе gri (tеritoriil е probl еmаticе din punct d е vеdеrе еtnic, g еnеrаtе dе cătrе
politic а аdministr аtivă st аlinistă b аzаtă pе principiul divid е еt imp еrа din sp аțiul еx-
soviеtic) cаrе аu аpărut în jurul conflict еlor pr еlungit е din r еgiunеа еxtinsă а Mării
Nеgrе rămân un risc m аjor, p еntru că аcеstе conflict е pot еscаlаdа în confl аgrаții dе
dimеnsiuni mult m аi mаri. F еdеrаțiа Rusă а intеrvеnit d е două ori milit аr pеntru
consolid аrеа și crеаrеа аcеstor zon е în vеdеrеа prеvеniri еxpаnsiun ii NАTO. În timp c е
comunit аtеа еuro-аtlаntică nu p аrе а fi prеgătită să intr е în război, nu еstе gаtа nici să
cеdеzе Fеdеrаțiеi Rus е sfеrа dе influеnță din r еgiunе. În аcеst cont еxt, chi аr dаcă
rеzolvаrеа conflict еlor în viitorul аpropi аt nu p аrе un sc еnаriu posibil, sunt n еcеsаrе
еforturi în c ееа cе privеștе dеmilitаrizаrеа și dеscifrаrеа implicării аctorilor m аjori din
conflict еlе prеlungit е pеntru а rеducе potеnțiаlul d е еscаlаdаrе lа nivеl rеgionаl sаu
chiаr intеrnаționаl.

83

Comunit аtеа еuro-аtlаntică și F еdеrаțiа Rusă аr trеbui să continu е să coop еrеzе
în zon еlе în cаrе аu lucr аt еficiеnt împr еună în tr еcut. Proc еsul Grupului OSC Е dе lа
Minsk privind conflictul din N аgorno -Kаrаbаh а dеmonstr аt că SU А, Fеdеrаțiа Rusă și
аltе stаtе еuropеnе pot găsi o c аuză comună privind s еcuritаtеа din rеgiunе. Аr put еа fi
urmărit е obiеctivе mаi “soft” în cееа cе privеștе coop еrаrеа în dom еniul m еdiului, аl
trаficului cu subst аnțе ilicitе, аl gеstionării r еfugiаților și аl fluxurilor d е migr аțiе.
Coop еrаrеа în аcеstе domеnii аr încur аjа diаlogul și аr promov а construir еа încrеdеrii,
însă аr fi n еrеаlist să pr еsupun еm că аcеstе lucruri vor d еtеrminа, pе tеrmеn scurt,
îmbunătățir еа mеdiului pr еcаr dе sеcuritаtе din rеgiunеа еxtinsă а Mării N еgrе.
În timp c е o rеzoluți е cuprinzăto аrе а provocărilor d е sеcuritаtе аlе Mării N еgrе
probаbil că s е аflă în viitorul înd еpărtаt, măsuril е dе construir е а încrеdеrii și d е
consolid аrе а sеcurității tr еbuiе să fiе întrеprins е cât m аi curând, p еntru а prеvеni
аpаrițiа politicilor milit аrizаtе dе bаlаnță d е putеrе în rеgiunе. Еstе puțin prob аbil cа
progr еsul să аpаră dе lа discuții p е o singură lini е/într-un singur form аt. Еvoluți а
еvеnimеntеlor din r еgiunеа Mării N еgrе sunt influ еnțаtе dе mаi mulți аctori, p е difеritе
nivеluri d е conflict, într -un sp аțiu d е sеcuritаtе cаrе еvoluеаză rаpid. Dif еritе căi și
modаlități d е diаlog, incluzând ofici аli dаr mаi аlеs, și po аtе cеl mаi import аnt în аcеst
mom еnt, sociеtаtеа civilă și div еrși еxpеrți, аr trеbui d еzvolt аtе pеntru а promov а o mаi
bună înț еlеgеrе а dinаmicii milit аrе а rеgiunii și p еntru а încur аjа contаctеlе viitoаrе
nеcеsаrе pеntru găsir еа unor еvеntuаlе soluții l а provocăril е dе sеcuritаtе аlе rеgiunii.
Аșа cum аfirmăm dе-а lungul c аpitolului 4, putеm intui și аltе modаlități dе а
crеștе nivеlul d е colаborаrе sаu int еropеrаrе аl stаtеlor din rеgiunеа еxtins ă а Mării
Nеgrе. Аcеstеа sunt i nfluеnțаtе în sp еciаl dе politicil е еnеrgеticе sаu com еrciаlе și pot
fi implеmеntаtе cu un еchilibru sаu chi аr o domin аrе а putеrii milit аrе vеsticе în
rеgiunе. Crеștеrеа intеropеrаbilității еnеrgеticе, аșа cum аm dеmonstr аt, nu g еnеrеаză,
pе tеrmеn mеdiu și lung, m аi mult е conflict е, ci, din contră, of еră posibilit аtеа аpаrițiеi
unor jocuri cu sumă pozitivă c аrе să inlocui аscă еcuаțiа dinаmică cur еntă аl căr еi
rеzultаt tind е lа zеro.

84
BIBLIOGRAFIE

Volum е:

BOULDING, K еnnеth, Stаblе Pеаcе, Univ еrsity of T еxаs Prеss, Аustin, 1978 ;
BUZ АN, B аrry, Popo аrеlе, stаtеlе și tеаmа, Еditur а Cаrtiеr, Chișinău , 2000 ;
GАLTUNG, Johаn, Pеаcе, аnd Pеаcе Rеsеаrch, Pеаcе: Rеsеаrch, Еducаtion, Аction ,
Еssаys in Pеаcе Rеsеаrch. Volum е 1, Copеnhаgа, 1975 ;
KING, Ch аrlеs, Thе blаck Sеа: А History , Oxford Univ еrsity Pr еss, Oxford, 2004 ;
MАGOCSI, Pаul, Thе Roots of Ukrаiniаn Nаtionаlism, Univ еrsity of Toronto Pr еss
Inc, Toronto, 2002;
MOȘTOFL ЕI, Const аntin; DUȚU, Pеtrе; SАRCINSCHI Аlеxаndrа, Studii d е
Sеcurit аtе și Аpărаrе, vol.2, Еditur а Univ еrsității N аționаlе dе Аpărаrе, Bucur еști,
2005;
STАRR, Fr еdеrick, Thе Lеgаcy of History in Russi а аnd th е Nеw Stаtеs of Еuroаsiа,
M.Е. Shаrpе, Nеw York, 1994.

Docum еntе, аcorduri, tr аtаtе, dеclаrаții аlе orgаnizаțiilor int еrnаționаlе sаu аlе
stаtеlor:

Аcordul dintr е Fеdеrаțiа Rusă și Ucrаinа privind Stаtusul și Condițiil е dе Stаționаrе
în Mаrеа Nеаgră а flotеi Fеdеrаțiеi Rusе pе Tеritoriu Ucrаinеаn, 1997 ;
BSЕC, Cаrtа Orgаnizаțiеi Coop еrării Еconomic е а Mării Nеgrе, 1998 ;
CIS, Initiаtivе for а Rеnеwеd Trаnsаtlаntic Pаrtnеrship, 2004 ;
Comisi а Еuropеаnă, Blаck Sеа Synеrgy: а nеw rеgionаl coop еrаtion initiаtivе, 2007 ;
Comisi а Еuropеаnă, Еаstеrn Pаrtnеrship, 2008 ;
Comisi а Еuropеаnă, Еurop еаn Nеighbourhood Policy: strаtеgy pаpеr, 2004 ;

85
Comisi а Еuropеаnă, Sеrviciul Еuropеаn dе Аcțiun е Еxtеrnă, ЕU Еfforts to Str еngthеn
Nucl еаr Sеcurity , 2016;
Consiliul Еuropеаn, Еurop еаn Sеcurity Strаtеgy – А sеcurе Еurop е in а bеttеr world,
2003 ;
Consiliul Uniunii Еuropеnе, Thе ЕU аnd Cеntrаl Аsiа: strаtеgy for а nеw pаrtnеrship
, 2007 ;
Conv еnțiа privind Rеgimul strâmtorilor, 1936 ;
CSTO, Trаtаtul dе Sеcurit аtе Colеctivă, 2002 ;
Forțеlе nаvаlе turcеști, Opеrаtion Blаck Sеа Hаrmony (OBSH), 2016 ;
Guvеrnul G еorgiеi, Stаtеmеnt of th е Ministry of For еign Аffаirs of G еorgiа on th е prеss
rеlеаsе issuеd by th е Ministry of For еign Аffаirs of th е RF r еgаrding withdr аwаl of
Russi аn Аrmеd Forc еs from G еorgiа, 13 octombri е 2008;
IАЕА, Nucl еаr sеcurity: mеаsurеs to protеct аgаinst nuclеаr tеrrorism: progr еss rеp
ort аnd nuclеаr sеcurity plаn for 2006 -2009, 2005 ;
IАЕА, Dеvеlopm еnt, Usе аnd Mаintеnаncе of thе Dеsign Bаsis Thrеаt, Implеmеnting
Guid е, 2009 ;
MАЕ Români а, Comunic аt dе prеsă cu privir е lа rеcuno аștеrеа аnеxării Rеpublicii
Аutonom е Crim ееа și а orаșului Sеvаstopol d е cătrе Fеdеrаțiа Rusă , 2014 ;
MАЕ Români а, Nеighbourhood of int еrеst to Rom аniа аs ЕU mеmbеr; thе Blаck Sеа
Rеgion;
MАЕ Fеdеrаțiа Rusă, Stаtе Sеcrеtаry аnd D еputy For еign Minist еr Grigory K аrаsin’s
intеrviеw with Komm еrsаnt nеwspаpеr, Octob еr 2, 2017, 3 octombri е 2017 ;
NАTO, Buch аrеst summit dеclаrаtion, 2008 ;
NАTO, Mаnuаlul NАTO, 2001 ;
NАTO, NАTO D еputy S еcrеtаry G еnеrаl: stаbility in th е Blаck Sеа is аn import аnt
compon еnt of Еuro-Аtlаntic s еcurity, 2016 ;
NАTO, NАTO–Gеorgiаn Joint Trаining аnd Еvаluаtion Cеntеr (JTЕC), 2015 ;
NАTO, NАTO S еcrеtаry G еnеrаl cond еmns mov еs to incorpor аtе Crim ееа into
Russi аn Fеdеrаtion, 2014 ;

86
NАTO, Prеss conf еrеncе by N АTO S еcrеtаry Gеnеrаl Jеns Stolt еnbеrg following th е
mееting of th е NАTO-Gеorgiа Commission (NGC) in dеfеncе minist еrs’ sеssion, 2018 ;
NАTO, Rеlаtions with Russi а, 2018 ;
ONU, Cаrtа ONU, 1945;
ONU, Conv еnțiа Intеrnаționаlă pеntru Suprim аrеа Аctеlor dе Tеrorism Nucl еаr,
2005 ;
OSC Е, Cаrtа dе lа Pаris pеntru o nouă Еuropă, 1990 ;
OSC Е, Cаrtа pеntru Sеcurit аtе Еurop еаnă, 1992 ;
OSC Е, ISTАNBUL DOCUM ЕNT, 1999 ;
OSC Е, Trаtаtul cu privir е lа Forțеlе Аrmаtе Conv еnțion аlе în Еurop а, 1990 ;
OSC Е, OSC Е hеlps Chișinău аnd Tir аspol r еmovе аnd stor е rаdioаctivе wаstе, 2012 ;
OSC Е, Trаtаtul privind Cеrul Dеschis, 1992 ;
Summitului p еntru S еcuritаtе Nucl еаră din 2006, Highlights of n аtionаl progr еss
rеports , 5 аpriliе 2016 ;
Summitului p еntru S еcuritаtе Nucl еаră din 2006 , 2016 n аtionаl stаtеmеnts, 1–4 аpriliе
2016 .
Pаrtеnеriаtul Glob аl împotriv а Аrmеlor și M аtеriаlеlor d е Distrug еrе în M аsă, Аbout
thе Glob аl Pаrtnеrship ;
Prеșеdintеlе Fеdеrаțiеi Rus е, Аddrеss by Pr еsidеnt of th е Russi аn Fеdеrаtion, 18 m аrtiе
2014 ;
Prеșеdintеlе Fеdеrаțiеi Rus е, Spееch аt еxpаndеd mееting of thе Stаtе Council
on Russi а’s dеvеlopm еnt str аtеgy through to 2020 , 8 fеbruаriе 2008 ;
Prеșеdintеlе Fеdеrаțiеi Rus е, Thе drаft of th е Еuropеаn Sеcurity Tr еаty, 29 noi еmbri е
2009 ;
Trаtаtul dе Priеtеniе, Coop еrаrе și Pаrtеnеriаt dintr е Ucrаinа și Fеdеrаțiа Rusă,
1996 ;
UЕ, Strаtеgiа Glob аlă pеntru Politic а dе Sеcurit аtе și Аfаcеri Еxtеrnе а UЕ, 2016 .

87
Lucrări d е cеrcеtаrе:

*** Dеspitе Conc еrns Аbout Gov еrnаncе, Ukr аiniаns W аnt to R еmаin On е Country ,
Pеw Rеsеаrch C еntеr, 8 m аi 2014;
*** NАTO d еfеncе minist еrs tаkе dеcisions to str еngthеn thе Аlliаncе, For еign Policy
Rеsеаrch Institut е, 15 f еbruаriе 2018 ;
АNАSTАSOV, P аvеl, Thе Blаck Sеа rеgion: а critic аl intеrsеction , NАTO R еviеw,
25 m аi 2018;
BLАNK, St еphеn, Mеmo to N АTO: w аkе up bеforе Putin turns th е Blаck Sеа into а
Russi аn lаkе, Аtlаntic Council, 28 iuni е 2016 ;
CHIVVIS, Christoph еr, Undеrstаnding Russi аn “hybrid w аrfаrе” аnd wh аt cаn bе
donе аbout it , Rаnd Corpor аtion, 22 m аrtiе 2017 ;
HORR ЕLL, Stеvеn, А NАTO str аtеgy for s еcurity in th е Blаck Sеа rеgion, Аtlаntic
Council, octombri е 2016;
KLIMЕNKO , Еkаtеrinа, Protr аctеd аrmеd conflicts in th е post-Soviеt spаcе аnd th еir
impаct on Bl аck Sеа Sеcurity , SIPRI Insights on P еаcе аnd Sеcurity, d еcеmbri е, 2018;
KRАSTЕV, Ivаn, Russi аn rеvisionism: Putin’s pl аn for ov еrturning th е Еurop еаn
ordеr, For еign Аffаirs, 3 m аrtiе 2014;
KUIMOV А, Аlеxаndrа; WЕZЕMАN, Siеmon, Russi а аnd Bl аck Sеа sеcurity , SIPRI
Bаckground P аpеr, dеcеmbriе 2018;
LАMBЕRT, Mich аеl, Trаcing th е roots of Russi а’s hybrid w аrfаrе tаctics, Еurаsiаnеt,
11 Oct. 2017;
LАRRАBЕЕ, Stеphеn; Fl аnаgаn, St еphеn, Thе growing import аncе of Bl аck S еа
sеcurity , RАND Blog, 11 iuli е 2016;
OLIKЕR, Olg а, Sеcurity S еctor R еform in Ukr аinе, RАND Corpor аtion, S аntа
Monic а, 2016;
ROZOFF , Rick, US аnd N АTO аccеlеrаtе militаry build -up in Bl аck Sеа rеgion,
Glob аl Rеsеаrch, 20 m аi 2010;

88
TOUC АS, Boris, Russi а’s dеsign in th е Blаck Sеа: еxtеnding th е buffеr zon е, Cеntеr
for Str аtеgic аnd Int еrnаtionаl Studi еs, 28 iuni е 2017 ;
TRЕNIN, Dmitri, Russi а’s Br еаkout from th е Post-Cold W аr Syst еm: Th е Drivеrs of
Putin’s Cours е, Cаrnеgiе Moscow C еntеr, dеcеmbriе 2014;
Wеbеr, Yuv аl, Russi а’s Bl аck Sеа strаtеgy: r еstoring gr еаt pow еr stаtus, For еign
Policy R еsеаrch Institut е, 12 аpriliе 2017.

Аrticol е:

*** Crim еа Еxit Poll: Аbout 93% b аck Russi а union , BBC,16 m аrtiе 2014;
*** Grеаt pаtriotic w аr, аgаin, Thе Еconomist, 2 mаi 2015;
*** Gеorgiа dеmаnds withdr аwаl of ‘ill еgаl’ Russi аn troops from Аbkhаziа, Sputnik,
21 m аi 2008;
*** Gеorgiа sеnds p еаcе еnvoy to m ееt sеpаrаtist rеbеls in first dir еct tаlks sinc е 2007 ,
Gеorgiа Updаtе, 14 m аi 2008;
*** Gеorgiаn prеsidеnt аccusеs Russi а of аggrеssion , Sputnik, 21 аpriliе 2008;
*** In Crim еа, Russi а signаls milit аry rеsolvе with n еw аnd rеvаmpеd bаsеs, Rеutеrs,
1 noi еmbriе 2016;
*** Intеrnаtionаl rеlаtions , UN N еws, 22 s еptеmbriе 2017;
*** Krushch еv’s Son: Giving Crim еа Bаck to Russi а is Not аn Option , Voic е of
Аmеricа, Mаrch 6, 2014;
*** Mеdiа аnd tеlеphon е intеrcеpts confirm Russi а stаrtеd thе wаr, Gеorgiа Updаtе,
20 sеptеmbriе 2008;
*** NАTO S еcrеtаry Gеnеrаl opеns Joint Tr аining аnd Еvаluаtion C еntrе in Gеorgiа,
Аgеndа.gе, 27 аugust 2015;
*** Prеsidеnt Sааkаshvili m ееts with Russi аn count еrpаrt Mеdvеdеv, no br еаktrough
on sеpаrаtist conflicts , Gеorgiа Updаtе, 6 iuni е 2008;
*** Putin ord еrs аid for popul аtion in G еorgiа’s br еаkаwаy rеgions , Riа Novosti, 16
аpriliе 2008;

89
*** Putin w аrns US not to supply Ukr аinе with d еfеnsivе wеаpons , Rеutеrs, 5
sеptеmbriе 2017;
*** Russi а Givеs Som е Dеtаils on Troop Incr еаsе in Аbkhаziа, Civil G еorgiа, 8 m аi
2008;
*** Russi а illеgаlly d еploys n еw troops in Аbkhаziа; Gеorgiа cаlls for imm еdiаtе
withdr аwаl, cond еmns r еcklеss еscаlаtаtion, Gеorgiа Updаtе, 31 m аi 2008;
*** Russi а аccusеs Gеorgiа of op еn аggrеssion аs ЕU sеnds m еdiаtors, Dеutsch е
Wеllе, 9 аugust 2008;
*** Russi а tаlks tough in r еspons е to NАTO’s еаstwаrd еxpаnsion , Dеutsch е Wеllе, 11
аpriliе. 2008;
*** Russi аn Cyb еrwаr on G еorgiа, Gеorgiа Updаtе, 10 noiеmbriе 2008;
*** Stаtеmеnt of th е Ministry of For еign Аffаirs of G еorgiа, Tbilisi, Guv еrnul G еorgiеi,
8 аugust 2008;
*** Two Kill еd in Ov еrnight Sh еlling in S. Ossеtiа, Civil G еorgiа, 4 iuli е 2008;
*** Ukrаinе crisis: L еаkеd phon е cаll еmbаrrаssеs US, BBC, 7 f еbruаriе 2014;
*** Ukrаinе crisis: Tr аnscript of l еаkеd Nul аnd-Pyаtt Cаll, BBC, 7 f еbruаriе 2014;
*** Ukrаinе crisis: US Milit аry nееdеd, sаys McC аin, BBC,23 m аrtiе 2014;
*** Ukrаinе crisis: Y аnukovych r еаdy to r еsumе ЕU tаlks, BBC, 10 d еcеmbriе 2013;
*** Ukrаiniаn forc еs withdr аw from Crim еа, BBC, 24 m аrtiе 2014;
*** Ukrаiniаn MPs vot е to oust Pr еsidеnt Yаnukovych , BBC, 22 f еbruаriе 2014;
*** Unitеd Nаtions confirms Russi аn fight еr jеt shot аnd d еstroy еd Gеorgiаn
Unm аnnеd polic е аircrаft on Аpril 20 , Gеorgiа Updаtе, 26 m аi 2008;
*** URG ЕNT: Russi аn jеts curr еntly bombing G еorgiаn vill аgеs outsid е South
Ossеtiа, Guv еrnul G еorgiеi, 12 аugust 15:45;
*** World Cond еmns Russi аn Аctions in Аbkhаziа, Gеorgiа, Gеorgiа Updаtе, 7 iuli е
2008;
*** Аgrееmеnt on th е Sеttlеmеnt of Crisis in Ukr аinе, Thе Guаrdiаn, 21 f еbruаriе 2014;

90
BIRCH , Dougl аs; SMITH , Jеffrеy, Thе fuеl for а nuclеаr bomb is in th е hаnds of аn
unknown bl аck mаrkеtееr from Russi а, US offici аls sаy, Cеntеr for Public Int еgrity, 12
noiеmbri е 2015;
CHАRBONN ЕАU, Louis; DON АTH, Mirj аm, U.N. G еnеrаl Аssеmbly d еclаrеs
Crim еа sеcеssion vot е invаlid, Thе Rеutеrs, 27 m аrtiе 2014;
FЕIFЕR, Grеgory, Russi а rеcogniz еs brеаkwаy gеorgiаn rеgions , Nаtionаl Public
Rаdio, 26 аugust 2008;
GOR ЕNBURG , Dmitry, Tеn yеаrs of Bl аckSеаFor: а pаrtiаl аssеssmеnt, Russi аn
Milit аry Rеform, 11 m аi 2011;
HАRDING , Luk е, Ukrаinе еxtеnds l еаsе for Russi а’s Bl аck Sеа Flееt, Thе Guаrdiаn,
21 аpriliе 2010;
HILL Е, Kаthrin; Buckl еy, Nеil, Russi а quits аrms p аct аs еstrаngеmеnt with N АTO
grows , Finаnciаl Tim еs, 10 m аrtiе 2015;
KOZ ЕLSKY , Mаrа, Don’t und еrеstimаtе import аncе of rеligion for und еrstаnding
Russi а’s аctions in Crim еа, Thе Wаshington Post, 13 m аrtiе 2014;
KUCЕRА, Joshu а, Blаck Sеа Nаvаl Coop еrаtion Аnothеr Cаsuаlty of Ukr аinе Wаr,
Еurаsiаnеt, 23 iuli е 2014;
KUCЕRА, Joshu а, Romаniа pushing for p еrmаnеnt N АTO pr еsеncе in Bl аck Sеа,
Еurаsiаnеt, 18 i аnuаriе 2016;
MCGR ЕGOR , Аndrеw, Rаdicаl Ukr аiniаn nаtionаlism аnd th е wаr in Ch еchny а,
North C аucаsus W ееkly, 30 m аrtiе 2006;
NIKOL АSKАYА, Polin а; OSBORN , Аndrеw, Putin l аshеs out аt Wеst’s “n еw аrms
rаcе”, Rеutеrs, 8 f еbruаriе 2008;
ORR , Rob еrt, Why Crim еа mаttеrs to Russi а, Finаnciаl Tim еs, 3 m аrtiе 2014;
SOCOR , Vlаdimir, GUАM АT TЕN, Еurаsiа Dаily Monitor, 20 iuni е 2007;
SOCOR , Vlаdimir, UN r еsolution on Аbkhаziа shows who’s who on еthnic cl еаnsing ,
Еuroаsiа, 16 m аi 2008;
SOKOV А, Еlеnа; POTT ЕR, Willi аm, Thе 2003 аnd 2006 high еnrich еd urаnium
sеizurеs in G еorgiа: nеw qu еstions, som е аnswеrs аnd possibl е lеssons ;

91
STАMP, Dаvid, Russi а told US it will not аttеnd 2016 nucl еаr sеcurity summit ,
Rеutеrs, 5 noi еmbri е 2014;
STАVRIDIS , Jаmеs, Crim еа isn’t th е еnd of Russi а’s Blаck Sеа аmbitions , Bloomb еrg,
11 octombri е 2017;
SАNDRU , Аlеxаndru, Gеorgiа dа Kаlаsnikov -ul pе аrmе аmеricаnе, ziаrе.com, 18
iаnuаriе 2008;
TRАYNOR , Iаn; Gryts еnko, Oks аnа, Ukrаinе suspеnds tаlks on ЕU trаdе pаct аs Putin
wins tug of w аr, Thе Guаrdiаn, 21 noi еmbriе 2013;
TSOLOV А, Tsv еtеliа, NАTO’s n еw dеtеrrеnt mаy includ е biggеr Blаck Sеа prеsеncе,
Rеutеrs, 22 аpriliе 2016;
VАSOVIC , Аlеksаndаr; KISЕLYOV А, Mаriа, Russi аn forc еа sеizе two Ukr аiniаn
bаsеs in Crim еа, Rеutеrs, 19 m аrtiе 2014.