Școala Națională de Studii Politice și Administrative [607093]

Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Facultatea de Științe Politice

Cum se elaborează un Proiect de cercetare
Ghidul student: [anonimizat]/studenților

Autoare/Autori :
Conf. d r. Doina -Olga Ștefănescu
Măriuca Oana Constantin

Bucureșt i
2012

CUPRINS

CUI I SE ADRESEAZĂ GHIDUL?
CARE SUNT CERINȚELE TEHNICE PENRU REDACTAREA PROIECTULUI?
a. Dimensiunea
b. Redactare
c. Respectarea regulilor scrierii academice
CE TREBUIE SA CUPRINDA PROIECTUL?
A. Pașii premergători redactării proiectului de cercetare
1. Alegerea temei – Despre ce cercetez?
a. Selectia domeniului.
b. Formularea temei
c. Titlul proiectului.
2. Delimitarea ariei de studiu.
a. Delimitare temporală
b. Delimitare spațială
c. Restrângerea domeniului de investigație propriu -zis.
d. Restrângerea sferei cercetării l a un număr definit de unități de analiză
3. Titlul proiectului.
B. Structura unui proiect de cercetare
1. Introducerea
a. Introducerea Punctarea problematicii studiului
b. Obiectivul/ele proiectului cercetării
c. Semnificația studiului..
d. Întrebările de cercetare.
2. Literatura de specialitate relevantă
3. Metodologia cercetării
a. Procedura de cerectare Metodele alese
b. Instrumentele de cercetare.
c. Rezultatele așteptate.
4. Concluziile
5. Bibliografia
BIBLIOGRAFIE
ANEXE : Model de proiect de cercetare

CUI I SE ADRESEAZĂ GHIDUL ?
Prezentul ghid vizează oferirea unui cadru general de referin ță cu privire la
elaborarea proiectelor de cercetare și este menit să constituie un instrument de lucru pentru
studen ții Facultății de Științe Politice.
Regulile și exemplele prezentate în ghi d sunt orientative neavând așadar caracter
obligatori u. Sugestiile cuprinse în ghid se referă la o structură a proiectului, general
acceptată în lumea academică, și la reguli generale de construire a acestuia.

CARE SUNT CERINȚELE TEHNICE PENRU REDACTAREA PROIECTULUI?
Sub aspect tehnic cerințele pentru redactarea Proiectul de cercetare af erent p robei nr. 1 sunt
următoarele :
– Dimensiunea : se recomandă ca proiectul să fie redactat pe 5-7 pagini (plus pagina
de titlu) .
– Redactare Word : Font Times New Roman cu d iacritice; spațiere1,5; font size12.
– Respectarea regulilor scrierii academice, inclusive a celor referitoare la plagiat și
proprietate intelectuală, sunt obligatorii.

CE TREBUIE SA CUPRINDA PROIECTUL?
A. Pașii premerg ători redact ării proiectului de cercet are
1. Alegerea temei – Despre ce cercetez?
În momentul în care alegeți tema proiectului de cercetare, trebuie s ă aveți în vedere
urmatoarele aspecte:
a. Selec ția domeniulu i. Selecta ți mai întâi domeniul și aria tematică. Este
recomandat să alegeți un domeniu cu care sunte ți familiariza ți/te sau pentru
care ave ți deja un interes demonstrat.
b. Formularea temei. Formul ați tema propriu -zisă. Este preferabil (nu
obligatoriu) să identifica ți un subiect despre care ave ți deja cuno știnte. De
exemplu, pute ți dezvolta o temă cuprinsă în lucrarea de licență sau unul
dintre proiectele de seminar sau un referat pentru care a ți citit deja
bibliografie adecvată . De asemenea, pute ți selecta o tem ă conexă celei
abordate în lucrarea de licen ța, care să reprezinte o posibilă conti nuare
ulterioară a dezvoltării acesteia .
c. Titlul proiectului.

Trebuie să știți exact despre ce scrie ți și este necesar ca și cei care vor citi proiectul
să înțeleagă cu claitate care este tema centrală a proiectului. De aceea, sunt foarte
importante delim itarea temei și alegerea unui titlu sugestiv.

2. Delimitarea ariei de studiu.
Restrângerea temei este necesară și atât titlul, cât și con ținutul proiectului trebuie să
reflecte acest lucru. Restrângerea se poate face prin mai multe modalitați. Ele sunt
cumulative, nefiind suficientă aplicarea doar a uneia.
a) Delimitare temporală
Delimitarea temporală presupune încadrarea precisa a perioadei investigate ( De
exmplu “Analiza Politicii Externe a Uniunii Europene în primul an de la
intrarea în vigoare a Tratatu lui de la Lisabona ”, “Studiu despre mo țiunile de
cenzură intentate în Romania în perioada 2010 -2012 ”) Este recomandat ca
limitele de timp să fie relativ scurte, astfel încât să permită o cercetar e, dacă nu
exhaustivă , cel puțin mai cuprinzătoare și în prof unzime .
b) Delimitare spațială
Delimitare spațială presupune definirea unei arii geografice precise ( De
exemplu “Relațiile Uniunii Europene cu Rusia în primul an de la intrarea în
vigoa re a Tratatului de la Lisabona”; “Schimbări la nivelul concep ției despre
familie, după Revolu ția de la 1989 , în comuna Runcu ”.)
c) Restrângerea domeniului de investiga ție propriu -zis.
Un proiect intitulat “Studiu general al anomiei” nu este indicat dar unul centrat
pe “Studiu asupra anomie i în societatea românească ” ar putea să s e apropie. Un
proiect intitulat “Problema dreptă ții în filosofia greacă” sau “Problema dreptă ții
în viziunea lui Platon” nu ar fi teme realizabile într -un proiect de 5 -7 pagini dar
“Problema dreptă ții în Republica lui Platon” ar putea fi.
d) Restrângerea sfer ei cercetării la un număr definit de unită ți de analiză
De exemplu o temă referitoare la de zideologizarea partidelor politice din
România ar trebui să se refere doar la cateva partide, nu la toate câte există.

3. Titlul proiectului.
Titlul proiectului trebuie să definească exact subiectul cercetării. Claritatea impune
întotd eauna ca subiectul să fie restrâ ins la inten țiile și posibilită țile concrete de
cercetare. Una dintre solu țiile uzuale de restrângere este aceea de a opera delimitări
care au capacit atea de a preciza exact universu l real al cercetării. Titlul trebuie să

surprindă aceste delimitări ale ariei de cercetare. Un titlu ca de exemplu “Politica
externă a Uniunii Europene” este prea vast deoarece tema nu poate fi acoperită . El este
și prea vag fiindcă cititorul sau examinatorul nu știe ce anume trebuie să urmărească în
conținutul proiectului. Un titlu prefarbil ar putea fi “Politica externă a Uniunii Europene
în primii doi ani după intrarea î n vigoare a Tratatului de la Lisabona. Rela țiile cu
Rusia”, caz în c are se operează atât o restrângre temporală, cât și una a domeniului de
investiga ție propriu -zis.

B. Structura unui proiect de cercetare
Structura unui proiect de cercetare cuprinde, în general, cateva elemente. Prezentăm
succint aceste elem ente reamintind că succesiunea și numărul lor respectă o ordine
logică .

1. Introducerea
O primă parte a proiectului ar trebui să aibă un caracter introductiv . Este o parte
importantă pentru ca cititorul sau examinatorul va înțelege intenția autorului/aut oarei și
viziunea asupra problematicii. Prezentăm în continuare câteva elemente necesare ale
introducerii proiectului de cercetare.
a. Introducerea debutează, de obicei, cu un pargraf care să capteze aten ția
cititorului în legătură cu tema abordată și să cree ze cadrul general pentru
dezvoltarea subiectului. Încerca ți să vă gândi ți ce a ți vrea să citi ți dacă a ți fi
cititorul lucării pe care o redacta ți. În general, în primul paragraf se poate
apela la citate sau afirma ții generale despre necesitatea întreprinde rii studiului.
b. Punctarea problematicii studiului este esen țială pentru proiectul
dumneavoastră. Trebuie să surprinde ți, într -o singură propozi ție, exact ceea
ce vă interesează (de exemplu, inten ționați să identifica ți caracteristicile
fenomenului x sau do riți să aduce ți în prim -plan problema z). Pute ți apoi
detalia problemtica în câteva scurte paragrafe care să surprindă și mai clar
inten țiile pe care le ave ți.
c. Obiectiv ul/ele proiectului cercetării trebuie surprins e într-un singur paragraf
care să explice ce dorește studiul să realizeze. Prezenta ți pe scurt și puncta ți în
termini preci și scopul urmărit de cerectare. Obiectivul poate fi teoretic sau
practic. De exemplu, dacă dori ți să prezenta ți și să argumenta ți un punct de
vedere prin care să elucida ți o p roblemă controversată apar ținând doctrinei,
specifica ți clar care este punctul de vedere pe care îl sus țineți și ce anume

inten ționați să demonstra ți. Dacă dori ți să introduce ți un nou concept, oferi ți o
descriere a conceptului și justifica ți de ce conside rați că este necesară
introducerea lui. Dacă scopul cercetării este extinderea unei cercetări existente
deja, men ționați rezultatele pe care le urmări ți și explica ți de ce sunt ele
importante. Formular ea tipică a unui obiectiv include un verb, de exemplu să
asigure interpretarea teoriei x … , să descopere dacă … ; să
dovedească……. Prezentarea clară a obiectivelor arată că studenta/ studentul are
o viziune limpede asupra temei studiate și că știe exact în ce va consta
contribu ția cercetării sale la aceasta.
d. Semnifica ția studiului. Redactarea proiectului ar trebui să răspundă direct sau
indirect la câteva intrebări cum sunt: de ce este important studiul; pentru cine
este importan t; care vor fi implicațiile poztive ale realizării studiului?
Semnifica ția studi ului subliniază unde se încadrează cercetarea
dumneavoastră între cercetările similare și încearcă să convingă cititorul de ce
este necesară. Este important ca această sec țiune să reflecte viziunea proprie a
studentei/ studentu lui asupra problematicii alese .
e. Întrebările de cercetare . În finalul introducerii ar trebui enumerate întrebările
care stau la baza cercetării, fără a fi necesară elaborarea lor. De e xempl u: care
sunt atitudinile în legătură cu … ; există o diferen ță semnificativă între … ; ce
tip de r elație există între … . În această parte introductivă, de prezenta re a
cercetării trebui e menționată și ipoteza studiului.

2. Literatura de specialitate relevantă
O a doua parte a proiectului va aduce în discu ție literatur a de specialitate relevantă
pentru temă , fundamentele teoretice sau alte cercetări relevante asupra temei alese. La
această secțiune, realizați o prezentare scurtă și clară a teoriilor și cercetărilor anterioare
aflate în strânsă conexiune cu tema de cercetare , care reprezintă fundamentul teoretic al
lucrării pe care o redactați. Numiți cele mai relevante lucrări pe care le -ați citit pentru
această temă. Prezentați succinct ideile cu cea mai pregnantă influență asupra abordării
dumneavoastră. Precizați poziția teoretică pe care o adoptați î n dezvoltarea temei.
Această secțiune poate cuprinde și o parte destinată delimitărilor conceptuale și definirii
termenilor -cheie sau a termenilor -specifici cu care se va opera, dacă este cazul. Prin
această parte a proiectului de cerecetare, studenta/ studentul demonstrează de fapt
cunoașterea domeniului și a problematicii cărora le este circumscrisă tema aleasă.

3. Metodologia cercetării
Următoarea parte va prezinta metodologia cercetării, adică modul în care
studenta/ studentul în țelege să deruleze cerc etarea și în ce anume va consta aceasta. Este
partea cea mai importantă a proiectului de cercetare și, în termeni cantitativi, reprezintă
aproximativ jumătate din întinderea proiect ului. Metodologia este esen țială pentru a
arăta cum inten ționează studentul să abordeze tema aleasă, să folosească teoria
cunoscută și să atingă obiectivele propuse. De metodologie depinde însă și cercetarea.
Ea este cea care face diferența dintre cercetare de calitate și un simplu eseu. De aceea,
este necesar ca studenta/ studentu l să demonstreze că și-a format o viziune proprie clară
în ce prive ște abordarea demersului său științific. Secțiunea de metodologie ar trebui să
răspundă următoarel or întrebări: ce acțiuni intenționez să realizez pentru a lămuri
întrebările de cercetare ; ce pași trebuie să parcurg pentru testa ipoteza ; la ce teste va
fi supusă ipoteza ; când pot considera că a fost suficient testată pentru a o considera
validat ă sau infirmată . Este indicat ca în debutul acestei secțiuni să reamintiți ipoteza și
întrebările de cercetare. Ulterior, este necesar să fie prezentată strategia de cercetare
propriu -zisă și, în detaliu, informații despre modul în care intenționați să desfă șurați
cerecetarea. Această prezentare ar putea cuprin de, d e exemplu , răspunsuri pentru
următoa rele probleme/teme :
– ce fel de informa ții sunt necesare, despre ce și de ce sunt necesare;
– ce fel de date sunt utile – date cantitative și/sau calitative;
– care sunt metodele de colectare a acestor date (interviu, analiză de document
etc.)
– descrie ți succinc t metodele;
– cum procesa ți informa ția rezultată din date (aici va fi relevanta abordarea pe
care a ți decis să o adopta ți).
Este important de știut că metodele de cercetare și abordarea vor fi alese și adaptate
în func ție de tema pe care o propune ți. Metodol ogia nu poate fi standard. Ea trebuie să se
plieze pe tema aleasă .
Sistematizând, metodologia va face referire la:
a. Procedura de cerectare – descrie pa șii ce urmează a fi parcur și în demersul de
cercetare.
b. Metodele alese, care pot fi cantitative sau /și calitative. Metodele cantitative răspund
la întrebările ce? și, mai ales, câți/câte? . Ele presupun o activitate de numărare și
constau în statistici, modele matematice etc. Metodele calitative sunt interactive și
răspund la întrebările cum? și, mai ales de c e? (interviu, analiză de con ținut).

Abordarea lor este diferită . Cele două tipuri de metode nu sunt incompatibile și nu
se exclud reciproc. Pentru unele teme se pretează mai degrabă o abordare cantitativă
decât una calitativă sau invers, în timp ce, pentru altele, este preferabilă îmbinarea
celor două metode. Designul cercetării și abordarea selectată vor depinde în mare
măsură de temă și de posibilită țile concrete de cerectare.
c. Instrumente le de cercetare. Dacă, de exemplu a ți ales pentru o abordare calita tivă
realizarea unor interviuri, interv iul propriu -zis reprezintă un instrument prin
intermediul căruia realiza ți cercetarea. În acest caz, prezenta ți în cadrul acestei
secțiuni grila de interviu pe care inten ționați să o utiliza ți.
d. Rezultate le așteptate . Conturați succinct ce credeți că ve ți obține la finalul
cercetării . Această sec țiune este menită să reflecte capacitatea stuentului de a
elabora propriul demers de analiză și cercetare a unei anumite teme în domeniul
ales; capacitatea de a aborda empiric (atunci cînd se poate) problematica vizată prin
definirea unui design metodologic viabil pentru analiza temei.

4. Concluziile
Proiectul de cercetare se încheie în mod necesar cu concluzii le autorului/autoarei .
Aceste concluzii pot să fi apărut în corpul proiectului sau să fie formulate la final.
Important este ca ele să fie formulate foarte clar și concis, fără ambiguități. La nivelul unui
proiect de cercetare, concluziile ar fi uneori premature. Dar, in concluziile unui proiect de
cercetare, poate fi înt reprins un demers de autoevaluare a propriei cercetări de către
studentă/ student , în cadrul căruia să se încerc e să se identifice minusurile și plusurile. De
exemplu, cercetarea este riguroasă sub aspectul metodei selectate și a pașilor, dar are o
insufici entă acoperi re geografic ă.

5. Bibliografia
Bibliografia parcursă pentru redactarea proiectului este obligatorie. Ea trebuie să cuprindă
literatura de specialitate care a stat la baza redactării proiectul ui.

BIBLIOGRAFIE

Delbert C. Miller, Neil J. Salki nd, Handbook of research Design &Social Measurement, 6th
ed., Sage Publications Inc., 2002.

Baron, Mark A., Guidelines for Writing Research Proposals and Dissertations, University
of south Dakota, 2010

Olk. Herald, How to Write a Research proposal, DAA D Information Centre Accra, 2003

Wong, Paul T.P., Thesis Guide , University of Altanta, 2002

Principles of good research and research proposal guide , London Borough of Richmond
upon Thames, 2006

ANEXE. Un Model de proiect de cercetare

Strămutare și reconstrucție. Cartierul Recea, Alba Iulia
Sebastian Țoc

Introducere. Punctarea problematicii studiului
Procesle de strămutare cauzate de proiecte de dezvoltare suscită în ultimii ani un interes
ridicat mai ales din partea cercetătorilor în șt iințele sociale. Strămutarea de la Roșia Montană
reprezintă o oportunitate de cercetare a unei populații care a fost mutată din comunitatea în care
cei mai mulți au trăit foarte mulți ani, o populație mutată dintr -un rural cu obiceiuri proprii
întrun urban în care aceste tipuri de obiceiuri tind să se dizolve. În această situație, interesul nu
apare numai din partea cercetătorilor, ci și din partea mass -media și din partea locuitorilor din
Alba Iulia care sunt curioși cum arată noul cartier. Prin intermediu l acestui proiect realizez o
analiză privind consecințele strămutării pentru cei direct implicați ținând cont de ceea ce
subiecții cercetării (locuitării de la Roșia Montană strămutați în Alba Iulia) declară, dar și de
contextul din ultimii ani de la Roșia Montană.
Motivația de a cerceta această temă are în vedere mai multe aspecte. În primul rând
strămutarea reprezintă un proces ce implică schimbare rapidă, ceea ce ne permite să analizăm
mecanismele de adaptare ale oamenilor la un nou stil de viață. În al doilea rând, cercetarea are
ca obiect de studiu un fenomen care se află în dezbatere publică, ea putând fi folosită pentru a
asuma o poziție publică, vizavi de diverse probleme legate de strămutare. În al treilea rând, se
pot evidenția caracteristicile car e trebuiesc avute în vedere de către cei care realizează un astfel
de proces, lucru esențial pentru a evita consecințe nedorite pentru viitoare astfel de fenomene.

Obiectivele proiectului de cercetare
Cercetarea are obiective principale: să identifice sch imbările care apar în viața
oamenilor în urma stămutării și să descrie mecanismele prin care se reconstruiește o comunitate
care este mutată dintr -un spațiu în alt spațiu.

Semnificația studiului
Interesul pentru studiul proceselor de strămutare a apărut deoarece în contextul
proceselor de dezvoltare, a războaielor sau a catastrofelor naturale, o bună parte din populația
planetei este afectată. Soluția cea mai vehiculată în contexte de acest gen este aceea de a muta
forțat populația aflată într -o zonă de risc. Perspectivele din care sunt analizate aceste mutări în
masă a populației sunt multiple, în funcție de condițiile existente. Studiul experiențelor
oamenilor mutați sunt esențiale, cercetătorii din diverse domenii acceptând unanim că partea de
cercetar e empirică este esențială atât pentru înțelegerea procesului cât și pentru dezvoltarea
unor analize teoretice privind acest domeniu. Potrivit datelor Băncii Mondiale, în anii ’90,
anual, 10 milioane de oameni erau strămutați (Serageldin 1995, Cernea 1997), iar aceștia erau
afectați numai de pe urma proiectelor de dezvoltare, fără a mai pune la socoteală refugiații de
război, sau din cauza dezastrelor naturale. Aceste date, evident suscită interese de cercetare în
acest domeniu. Grija pentru condiția umană ( concern to human condition) (Arens 1973, 1929 –
1931) reprezintă de asemenea o bună oportunitate pentru cercetătorii din științele sociale de a
realize studii referitoare la consecințele proceselor de strămutare. Problema care s -a pus în
majoritatea cazurilo r a fost în termenii unui impact negativ, consecințele mutării fiind resimțite
cu greutate de indivizi. De altfel, acest tip de schimbare cu greu poate fi privit cu optimism. În
general reacțiile la nivel local asupra deciziei de a strămuta populația sunt caracterizate de un
entuziasm mic (Arens 1973).
Cazul Roșia Montană a suscitat în ultimii ani numeroase dezbateri privind problemele
asociate demarării proiectului minier de exploatare a aurului de pe raza comunei. Strămutarea
populației din zona de risc r eprezintă o problemă pusă în discuție atât de cei care sunt împotriva
exploatării cât și pentru cei care sunt pro exploatare. Realizarea majoră a acestui studiu ar putea
să fie oferirea unui răspuns public vizavi de problemele asociate strămutării într -un caz
controversat, aflat încă în dezbatere în România. Studiile despre strămutare în România sunt
puține, prin urmare acest studiu de caz trebuie privit și ca o contribuție importantă pentru
înțelegerea și dezvoltarea acestui subdomeniu al științelor social e.

Întrebări de cercetare
Principalele două întrebări de cercetare sunt direct corelate cu obiectivele cercetării:
1. Ce tipuri de schimbări apar în urma proceselor de strămutare?
2. Care sunt elementele prin care reconstruiește o comunitate care este mut ată într -o
manieră planificată dintr -un spațiu în alt spațiu?
Din cele două întrebări decurg mai multe întrebări de cercetare secundare:
1. Au privit locuitorii din Roșia Montană strămutarea ca o oportunitate?

2. Care sunt cele mai grave probleme legate de strămutarea de la Roșia Montană în
cartierul
Recea?
3. Care sunt tipurile de schimbări existente în urma procesului de strămutare? Cum văd
strămutații schimbarea?
4. În ce constă relaționarea celor strămutați cu cei din Alba Iulia?
5. Învață strămutații n oi roluri sociale? Se dezvoltă un comportament antreprenorial în
rândul
celor strămutați, ca urmare a câștigării unor sume de bani oferite drept despăgubiri de
companie?
6. Contribuie procesul de strămutare la formarea capitalului social?
7. Care sunt legă turile sociale care se pierd/se păstrează/se crează?
8. Reconstrucția comunității reprezintă un efort paternalist de tip vârf -bază, sau vorbim
despre o
adaptare pe orizontală (există participare și inițiative ale oamenilor)?
9. Care sunt strategiile de via ță pe care le au locuitorii, în contextul strămutării?

Literatura de specialitate relevantă
Trecând peste aspectele particularităților ideii de strămutare, schemele generale pleacă
de la o logică comună: ele sunt construite pentru a muta/transfera o popul ație de pe un
teritoriu pe alt teritoriu într -o manieră plănuită (Muggah 2003). Definiția aceasta, dată în
2003, pe fondul analizei mai multor teorii, din mai multe perspective (s -a propus o abordare
multidisciplinară a problemei strămutării (Cernea 1999a) ), se aseamănă cu o definiție dată în
1969 de către importantul teoretician al anilor ’60 -70 Robert Chambers (apud. Muggah 2003).
Acesta definește procesul de strămutare ca reprezentând o formă planificată de schimbare
socială care în mod necesar implică o mișcare a unei populații.
Potrivit lui Robert Muggah (2003, 11 -12) cercetătorii privesc procesele de strămutare în
două moduri:
1. Procesul de dezvoltare este inevitabil, iar strămutarea este de asemenea un rezultat
inevitabil,
chiar dacă nedorit. Aceștia fac parte din categoria de cercetare aplicată. Succesul sau
eșecul este definit de Guvern, sau angajații care sunt responsabili de strămutare.
2. Procesele de strămutare reprezintă un eșec neacceptabil al dezvoltării. Aceștia fac parte
din categoria cerce tătorilor activi, de acțiune, publici. Ei se focusează pe cauze, pe
dinamica rezistenței în fața strămutării și pe costurile individuale sau comunitare ale
strămutării.

Michael Cernea a realizat un model de reconstrucție socială (care poate fi aplicat atât
strămutaților, cât și refugiaților). Acest model a fost creat în urma analizelor cazurilor de
strămutări existente în literatura de specialitate, dar și a datelor empirice și cuprinde anumite
variabile pe care ne propune să le folosim atunci când analizăm un proces de strămutare. Astfel,
acest model ne ajută să comparăm între diferite procese de strămutare. Acest model este
construit după următoarea logică (Cernea 1997, 1571 -1576):
1. Să pună un diagnostic care îndeplinește o funcție explicativă și una cog nitivă.
2. Să facă o predicție, funcție de avertizare (semnal de alarmă) și de planificare.
3. Să creeze o rezoluție asupra problemei pentru a ghida și măsura reabilitarea
strămutaților.
4. Să aibă funcția de cercetare care să permită formularea ipotezelor și aplicarea
teoriilor pe
terenul de investigație.
Modelul a fost construit în jurul conceptului de risc de sărăcie. Abordarea este una
sociologică, riscul fiind înțeles ca și posibilitatea de determinare a unor efecte negative în viitor
de către cursul u nei acțiuni: pierderi, distrugeri, probleme pentru viitoarele generații și orice
altceva este contraproductiv. Consultarea comunității îndeaproape este așadar un lucru foarte
important pentru a îndeplini planurile sociale și culturale ale populației. Este esențial ca
strămutarea să genereze oportunități, să îmbunătățească viața oamenilor, nu să o înrăutățească.
De asemenea este nevoie să se încurajeze participarea și inițiativele oamenilor, este necesar ca
ele să existe, întrucât un proces de reconstrucție a capitalului social implică în primul rând
inițiativele oamenilor strămutați cât și modalitățile în care acestea reușesc să relaționeze cu alți
actori relevanți precum: ONG, organizații, populația gazdă, sau cei care realizează strămutarea.
Potrivit lui C ernea, se cunosc foarte puține lucruri despre inițiativele personale poststrămutare
ale oamenilor, fiind puține studii care au monitorizat progresul celor strămutați. De asemenea,
o altă zonă în care nu se cunosc foarte multe, este cea referitoare la modal itatea în care cei
strămutați copiază modele ale populației gazdă. Aceste două elemente sunt dezirabile pentru
orice studiu care are legătură cu strămutarea.
Într-o analiză a punctelor tari și punctelor slabe ale strămutărilor, Mahapatra și
Mahapatra (2000 ) consideră că îngrădirile rezultate din planurile de strămutare sunt cele legate
de reconstruirea capitalului social care facilitează adaptarea mai ales în zona contactului cu
populația gazdă, dar și pentru compensarea pierderilor suferite în privința uno r practici
comune.
Singura soluție de reconstrucție a capitalului social în noua comunitate este facilitat de
strămutările care sunt făcute în grup (atunci când oamenii sunt mutați dispersat, întâlnim mari

probleme de adaptabilitate (Cernea 1997)), singura soluție fiind să se transfere și legăturile
sociale existente în vechea localitate, în noua așezare (Mahapatra și Mahapatra 2000).

Metodologia cercetării.
Procedura de cercetare. Metodele alese
Ceea ce mi se pare important în analiza pe care o voi face a cestui proces de strămutare
este faptul că, în mod sigur, nu trebuie să privesc procesul independent și scos din context. Este
extrem de necesar să înțelegem și ce s -a întâmplat la Roșia Montană înainte de strămutare,
evenimentele de acolo putând fi extrem de importante pentru a înțelege anumite probleme
legate de proces, sau chiar însăși decizia finală de a acceptare a ofertei din partea companiei și
de mutare. Prin urmare, ceea ce se întâmplă în cartierul Recea trebuie dublat cu informații
referitoare la ce se întâmpla în Roșia Montană, sau măcar cu percepții ale celor mutați despre
ce se întâmpla acolo. Procedura de investigare va fi una de teren în comunitatea strămutată și
va cuprinde 3 etape principale și mai multe intermediare, primele reprezentând 3 vizite anuale
în cartierul Recea, iar ultimele referindu -se la o vizită în comuna Roșia Montană și la munca de
documentare.

Instrumente de cercetare
Instrumentul principal de cercetare va fi interviul semistructurat, desigur cu permiterea
maleabilității c ercetătorului în teren. Nu voi exclude nici instrumente precum chestionarul
structurat, observația directă, discuțiile informale cu oamenii sau interviurile cognitive (probele
de limbă), realizarea de fotografii atunci când se vor dovedi folositoare pentru studierea unor
aspecte particulare. Voi pune accentul pe complementaritate, pe validare reciprocă a
instrumentelor și surselor de date. Obținerea unor date oficiale de la compania care a realizat
strămutarea reprezintă de asemenea un obiectiv al cercetări i de teren.

Rezultate așteptate
Rezultatele așteptate reprezintă automat îndeplinirea obiectivelor și oferirea
răspunsurilor la întrebările de cercetare. Odată cu acestea mă aștept ca rezultatele cercetării să
poată fi folosite atât de către cei care vor mai realiza procese de strămutare astfel încât acestea
să fie în avantajul oamenilor, cât și de cercetătorii din științele sociale din România. Nu în
ultimul rând, mă aștept să aduc în prim plan utilitatea cercetătorilor din științe sociale pentru
probleme sociale concrete, astfel încât să fie conștientizată de către publicul larg necesitatea
colaborării cu aceștia în asemenea circumstanțe.

Bibliografie
Arens, W. 1973. Review of The Social Consequences of Resettlement: The Impact of the
Kariba Resettlemen t upon the Gwembe Tonga, by Elizabeth Colson. Kariba Studies, 4.
Manchester: Manchester University Press (published for the Institute for African Studies,
University of Zambia; distributed in U.S. by Humanities Press, New York), 1971, 1829 – 1831.
Babbie, E arl. 2010. Practica cercetării sociale. Iași: Polirom.
Cernea, Michael. 1997. The Risk and Reconstruction Model for Resettling Displaced
Population. World Development 25, no. 10: 1569 -1587.
Cernea, Michael 1999a. Introduction: Mutual Reinforcement: Linkin g Economic and Social
Knowledge about Resettlement. În Cernea, Michael (ed.). The Economics of Involuntary
Resettlement. Questions and Chalanges . Washington D.C.: The World Bank.
Cernea, Michael. 1999b. Why Economic Analysis is Esential to Resettlement: A Sociologist’s
View. În Cernea, Michael (ed.). The Economics of Involuntary Resettlement. Questions and
Chalanges . Washington D.C.: The World Bank.
Cernea, Michael. 2009. Introduction: Resettlement – An Enduring Issue in Development. The
Asia Pacific Journ al of Anthropology 10, no. 4 (December): 263 -265.
Mahapatra, L.K. and Mahapatra Sheela. 2000. Social re -articulation and community
regeneration among resettled displacees. În Cernea, Michael and McDowell, Christopher (eds.).
Risk and Reconstruction. Experi ences of Resettlers and Refugees. Washington, D.C.: The
World Bank.
Muggah, Robert. 2000. Through the developmentalist’s looking glass: conflict -induced
displacement and involuntary resettlement in Columbia. Journal of Refugee Studies 13, no.2:
133-164
Mug gah, Robert. 2003. A Tale of Two Solitudes: Comparing Conflict and Development –
induced Internal Displacement and Involuntary Resettlement. International Migration 4, no. 5:
5-31.
Price, Susana. 2009. Prologue: Victims or Partners? The Social Perspective in Development –
Induced Displacement and Resettlement. The Asia Pacific Journal of Anthropology 10, no. 4:
266-282.
Serageldin, Ismail. 1995. Nurturing Development. Aid and Cooperation in Today’s Changing
World . Washington D.C.: The World Bank.

World Bank . 1994. Resettlement and Development: The Bank wide Review of Projects
Involving Involuntary Resettlement, 1986 -1993. Washington, D.C.: Environment Department.
Voicu, Bogdan, Arpinte, Daniel, Petrescu, Claudia, Preotesi, Mihnea, Tomescu, Cristina. 2010.
Note de cercetare asupra comunităților rurale în România de astăzi. Sociologie Românească 8,
nr. 2.