ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE [607066]

1

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

LUCRARE DE CERCETARE

COMBATEREA DISCRIMINĂRII ÎN ZONELE RURALE
DEFAVORIZATE

2
COMBATEREA DISCRIMINĂRII Î N ZONELE RURALE DEFAVORIZATE

Obiectiv : identificarea de măsuri socio -educaționale de intervenție î n desegregarea
sociala a comunităților rurale care cuprind ș i etnie roma pentru combaterea discrimină rii.
Robert Redfield subliniază caracterul unitar al comunităților rurale exemplificâ nd
patru caracteristici care diferențiaza comunităț ile urbane de cele rurale: identitate,
omogenitate, dimensiune, autonomie. Deși sunt de dimensiuni mai mici, gradul de autonomie
al comunitaț ilor rurale este mai mare. (Alfred Bulai, ”Concepte fundamentale in sociologie”,
Editura Paideia București 2009, p agina 187).
Emile Durkheim susținea că oamenii din astfel de comunităț i ,,sunt la fel”, au o
conștiinta comună,cunoștințele individuale se aseamănă î ntre ele. Aceste comunități au apărut
înaintea celor urbane, sunt comunităti care îș i respectă tradițiile, valorile, cutumele, iar când
intra în contradicț ie cu o etnie , lupta pentru a acoperi tot ceea ce însemna păstrare și
promovare de valori ș i de cele mai multe ori câștigă . (Alfred Bulai, ”Concepte fundamentale
in sociologie”, Editura Paideia București 2009, p agina 187).
Conform statisticilor, zonele segregate social, economic, cultural si educational se
gasesc in ,,Atlasul zonelor rurale marginalizate și al dez voltării umane locale în Români a”(
URL:
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Minister/F6_Atlas_Rural_RO_23Mar2016.pd
f paginile 111 -113) . Aceste localităț i cuprind si populație de etnie romă, neintegrată social,
economic, educaț ional . Am luat ca zona de cercetare comunitatea Punghina din județul
Mehedinți care se regăsește printre zonele puternic segregate. Pentru identificarea măsurilor
ce duc la combaterea discriminării populației rome a fost selectat ca grup țintă un eșantion
format din femei și barbați, de vârst e și categorii sociale diferite din satele Punghina si Recea.
Descrierea situației actuale conform Strategiei Guvernului României de incluziune a
cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2015 -2020:
Potrivit rezultatelor recensământului populației și al locuințelor efectuat în anul 2011,
numit în continuare recensământ, numărul romilo r declarați a fost de 621.573 ceea ce
reprezintă 3,3% dintr -un total de 18.884.831, Consiliul Europei operând, de exemplu, cu cifra
de 1.850.000 persoane, în timp ce alte studii ale ANR și Băncii Mondiale estimau numărul
celor care locuiesc în comunități c ompacte cu o pondere ridicată de romi la maximum 1
milion de persoane. (Tab7. Populația stabilă pe sexe, după etnie – categorii de localități,

3
macroregi uni, regiuni de dezvoltare și județe URL:
http://www.recensamantromania.ro/rezultate -2/) . Așa cum a arătat Comisia Europeană,
cauzele principale ale excluziunii sociale sunt: sărăcia, lipsa competențelor de bază și a
oportunităților de învățare pe tot par cursul vieții sau discriminarea care duce la o rată scăzută
de ocupare, rată ridicată de părăsire timpurie a școlii, acumulare educațională scăzută și
sărăcie . Strategia Europa 2020 transpune în Programul Național de Reformă î n anul 2011, la
nivelul Uniunii Europene Cadrul European strategiile naționale privind incluziunea romilor
(2011 -2020) și, în 2013 .
Am ales ca și zonă Com una Punghina, județul Mehedinți deoarece această zonă este
declara ta cu grad mare de segregare socială , cu o comunitate mare de romi. Analiza SWOT a
rezultat din analiza chestionarelor și răspunsurilor din cadrul focus -grupurilor la nivel de
comunitate. Comunitatea Punghina este reprezentativa celorlalte comunități cu ro mi.
Măsurile/ intervențiile recomandate pentru eliminarea discriminării prin desegregare socială le
propun în următoarea analiza SWOT :
Puncte tari ale comunităț ilor rurale defavorizate: existența i nfrastructurii aliment are
cu electricitate, telefonie, cablu TV, internet, forță de muncă, populație care nu este
îmbătrânită și care se adaptează repede la schimbari; deschiderea, interesul și implicarea
administrației locale în dezvoltarea comunei și a zonei; bună colaborare interinstituțion ală la
nivelul lo calității și bună poziționare relațională cu a utoritățile locale ; păstrarea si transmiterea
tradițiilor.
Puncte slabe : participarea modestă a cetățenilor comunei la schimbul de idei de
strategii în domenii de interes comun; servicii sociale, medicale și educaționale conexe
insuficient dezvoltate; populația sărăcită – număr mare de dosare de ajutor social, număr
redus al persoanelor angajate, cele mai multe part -time sau sezonier; oportunități de angajare
aproape inexistente în comunitate și în zonă; agenți economici mici , fără perspective de
dezvoltare, și reduși ca număr; stare precară a drumurilor comunale neasfaltate și accesul
dificil în localitate pe timpul iernii; resursă umană slab calificată pentru ocupații de
actualitate; capacitatea redusă relaționare și experiențiere extracomunitară; populatia scolara
cu risc ridicat de abandon scolar.
Oportunitati : posibilitat ea de a atrage fonduri europene care vor permite accesarea
proiectelor structu rale; posibilitatea de asociere cu alte comunități sau alți parteneri cu
expertiză pentru realiza rea de proiecte comune; legislaț ia de stimulare a asocierii între
fermieri pentru creșterea profitabilității în agricultură; potențial mare de dezvoltare a
sectorului serviciilor pe fondul inexistenței acestora; creșterea cerințelor pentru produsele

4
agroalimentare ecologice pe piața Uniunii Europene cu posibilități pentru producătorii români
de a practica agricultura ecologică; interesul cres cut pentru servicii in construcții sau comerț,
cât si cele artistice; deschiderea față de programe socio -educaționale pentru eliminarea
segregă rii, discrimină rii prin implicarea întregii comunităț i.
Amenință ri: imposibilitatea de a atrage fonduri structurale, prin lipsa capacității de a
întocmi proiecte eligibile sau a a ltor fonduri necesare implementării de programe socio –
educaț ionale pentru copiii romi si familiile acestora; creșterea ratei șom ajului ca urmare a
falimentului firmelor; migrarea și îm bătrânirea populației; abandon școlar cauzat de absenț a
unor progr ame suplimentare de adaptare a ș colii la nevoile elevilor si respe ctarea ritmului
propriu cu pregătire suplimentară .
În acest sens exi sta la nivel național si european o serie î ntreaga de propuneri de
măsuri, de strategii pentru desegregare sociala, mai ales în zonele din comunităț ile rurale.
Ținand cont de principiul egalității de ș anse, la nivelul comunităț ilor rurale care cuprind si
populație de etnie romă , desegregarea sociala poate interve ni prin implementare de activităț i
urmând Constituția Româ niei, Strategia Naționala Pentru Egalitatea de Șanse între Femei și
Bărbaț i pentru perioada 2006 -2009, Legea nr.202/2002 republicată î n 200 7, privind egalitatea
de șanse între femei si bărbaț i, Directiva 75/11/CE privin d aplicarea principiului egalității de
remunerație pentru bărbați ș i femei, Directiva 43/2000/CE privind tratamentul egal a l
persoanelor de origine rasială și etnică ș i Regulam entul 1083/2006 al Consiliului Uniunii
Europene egalitat ea de ș anse. Deseregarea sociala combate discriminarea în primul râ nd.
,,Când oamenii prețuiesc un șir de valori și nu simt niciun pericol care să le amenințe,
ei se simt bine. Când însa prețuiesc ni ște valori , dar le simt ameninț ate, ei trec printr -o criza .”
(Wright Mills , ,,Imaginația sociologică” Capitolul 1, pagina 41 ).
Ca măsuri soc io-educaționale de intervenție i n desegregarea sociala a comunităților
rurale care cuprind si etnie romă propun p rogramele socio -educaț ionale ce se adresează
copiilor si familiilor acestora indiferent de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie
socială. Se promovează principiul egalității de sanse pe termen lung , păstrarea valorilor si
transmiterea acest ora mai departe . Datorită implicării copiilor si famiilor acestora în activități
de sprijin social, educațional, creste sansa unei bune integrări sociale. Activităț ile promovate
de comunitatea locală cu implicarea instituțiilor cu atribuții în acest sens t rebuie să ț ina cont
de motivațiile personale, de dorința de a -și dezvolta competențe, de a se implica activ. Astfel
va fi promovată non -discriminarea, nonviolența, acordarea de ș anse egale tuturor

5
participanților la activități. De asemenea, romii vor avea șanse egale c u persoanele nonrome
în toate activităț ile implementate.
Comunitatea rurala defavorizată cu un numă r mare de l ocuitori romi este caracterizată
de frecvente cazuri de familii cu structura modificată (din cauza migrației a cel putin unuia
dintr e părinț i), copiii di n aceste familii fiind predispuși la absenteism și comportamente
școlare antisocia le. Nu sunt uitate nici activitățile de sensibilizare, conștientizare ș i promovare
a valorilor interculturale, a tradiț iilor locale, valorificarea patrim oniului natur al și cultural
local. Astfel de măsuri pot optimiza oferta de educație pentru a veni in sprijinul elevilor, în
obținerea de rezultate școlare mai bune și pentru a înlătura obstacolele din calea succesului
educațional. Acest tip de măsuri au scopul de a stabili o bază solidă timpurie care permite
eleviilor dezvoltarea potențialului și creează oportunitățile pentru o mai bună integrare în
școli, au scopul de a elimina in cidența fenomenului de abandon școlar prin programe de
educaț ie de tip ,,Școală după școală” la nivelul unităților de învățământ. Î n acest sens se poate
interveni timpuriu prin acordare de sprijin specific elev ilor aflați în risc de abandon ș colar.
Prin implementarea acestor programe, cele doua culturi române si rome pot fi pr omovate,
înțelese ș i respectate iar cele doua comunități(romă și nonromă) se vor înț elege și accepta și
pot începe colaborări pe plan economic și social. Î n acest mod intervine desegregarea sociala,
poate fi combătută discriminarea, iar abandonul ș colar po ate deveni inexistent venind î n
sprijinul ele vilor cu programe after -school și activități socio conexe pentru î nchegarea
familiei.

6
Anexa : Fragmente ale analizei socio -economică prelimin ară a comunității Punghina
Județul Mehedinț i

7

8

9

10

11

12
Bibliografie:
o Alfred Bulai ,, Conc epte fundamentale in sociologie”
o Analiza socio -economică prelimin ară a comunității Punghina Județul Mehedinț i
o Programul Național de Reformă (PNR) (URL:
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2017 -european -semester -national -reform –
programme -romania -ro_0.pdf )
o Recomandări Specifice d e Țară 2014 (URL: https://afacerieuropene.mae.ro/node/2201 )
o Strategia Națională privind Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei 2014 -2020
(URL:
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Proiecte_in_dezbatere/2014/2014 -12-
29_HG_SIncluziune -Anexa1.pdf )
o Strategia Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând
minorității rome pentru perioada 2015 -2020 (URL: http://www.fonduri –
ue.ro/images/files/transparenta/romi/Hot%C4%83r%C3%A2rea_nr_18_pe_2015_pentr
u_aprobarea_Strategiei_Guvernului_Rom%C3%A2niei_de_in cluziune_a_cet%C4%83
%C5%A3enilor_rom%C3%A2ni_apar%C5%A3in%C3%A2nd_minorit%C4%83%C5
%A3ii_rom.pdf )
o Strategia Națională pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Copilului 2014 – 2020
(URL:
https://www.prostemcell.ro/images/stories/download/anexa_1_strategia_nationala_dre
pturile_copilului_2014 -2020.pdf )
o Strategia p rivind Reducerea Părăsirii Timpurii a Școlii în România (URL:
https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Inva tamant –
Preuniversitar/2015/Strategie -PTS/Strategia -PTS-2015.pdf )
o Wright Mills, ,,Imaginația sociologică” (Capitolul 1, pagina 41 )

NICOLAE ANDREEA -ROXANA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE POLITICE
ANUL I GRUPA 5