Școala Națională de Studii Politice și Administrative [604561]

1
Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Facultatea de Științe Politice
Master Sociologie Aplicată: Devianță și Ordine Socială, An II

Lucrare curs

Curs: Antropologia Corpului

Masterand: [anonimizat]

2
Cuprins
1. INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 3
2. OBIECTIVELE CERCETĂRII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 5
3. UNIVERSUL CERCETĂRII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 5
4. CADRUL TEORETIC ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 5
5. IPOTEZE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 13
6. DESIGN -UL CERCE TĂRII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 13
7. PRELUCRAREA DATELOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 14
8. BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 21
9. ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 25

3
1. INTRODUCERE

Violența este prezentă în fiecare aspect al vieții individuale și sociale, fiind întâlnită în
forme și intensități diferite. Este prezentă în procesul de socializare, în discursul rațional, în
funcționarea instituțiilor și organizațiilor sociale, adică în întreaga viață socială.

În țara noastră, începând cu anii ’90 a fost manifestat un interes față de fenomenul
violenței domestice, atunci când organizațiile nonguvernamentale au acordat o atenție deosebită
fenomenului. Violența domestică este un fenomen v echi, fiind transmis cultural, acesta era
tolerat în majoritatea societăților înainte de recunoașterea drepturilor și egalităților de gen.
Antropologii, pe de altă parte, susțin că în societățile primitive cel care era violent cu partenera
sa era alungat d in comunitate, iar victima rămânea sub protecția celorlalți membri.

Violența împotriva femeilor era considerată o problematică ce ține de sfera privată,
personală a fiecărui cuplu, denumită și în spatele ușilor închise – această sintagmă era folosită în
trecut, în cercetările de specialitate. Importanța acestei problematici a fost făcută publică odată
cu mișcările feministe.

O definiție a violenței domestice derivă din Declarația Națiunilor Unite privind Violența
împotriva Femeii, astfel că: „orice act de violență, bazat pe diferența de gen și care are ca rezultat
o rănire sau o suferință fizică, sexuală sau psihologică, produsă femeii, incluzând amenințări sau
acțiuni de coerciție, precum și de privare arbitrară de libertate, fie că aceasta se petrece în public,
fie că se petrece în viața privată.”1

Specialiștii sunt de părere că 1 din 4 femei a fost măcar o dată victimă a unei forme de
violență domestică, chiar dacă au conștientizat acest fapt sau nu.

Lucrarea începe cu prezentarea celor mai întâlnite mituri legate de violența domestică. În
continuare este definit fenomenul, principalele concepte și sunt prezentate teoriile explicative ale

1 Liiceanu, A.; Săucan, D. Ș.; Micle, M. I, Dimensiuni psihosociale ale violenței domestice , București, Editura
Academiei Române , 2008, p. 15;

4
violenței în familie, iar în finalul primului capitol sunt preze ntate atât studii care indică
vizibilitatea și în ce măsură acest fenomen este cunoscut de publicul larg, cât și condiționările de
ordin social, cultural și educațional care conduc la apariția și continuarea acestor „practici” în
familii.
Cel de -al doile a capitol pune mai mult accentul pe descrierea pe îndelete a violenței
domestice, astfel că sunt prezentate formele și principalii factori, conform literaturii de
specialitate, care contribuie la violența în familie. De asemenea, sunt prezentate etapele pr in care
trece un cuplu în care există violență și care sunt efectele asupra relației de cuplu, în special
asupra victimei care tinde să se izoleze și să accepte situația în care se află. În încheierea
capitolului sunt prezentate câteva studii realizate în țara noastră.
În capitolul referitor la studiul de caz, sunt prezentate obiectivele studiului, întrebările de
cercetare, ipotezele și metodologia de culegere și prelucrare a datelor. Studiul a fost realizat pe
bază de chestionar auto -aplicat, utilizându -se tehnica bulgărelui de zăpadă, astfel s -au realizat un
număr de 110 de chestionare cu indivizi având vârste între 18 și 38 de ani, iar datele au fost
prelucrate în SPSS, unde s -au aplicat teste de corelație pentru confirmarea ipotezelor.
În ultima parte, se regăsesc concluziile lucrării, urmate de bibliografie, iar la anexă este
atașat chestionarul folosit pentru realizarea studiului.

5
2. OBIECTIVELE CERCETĂRII

 Stabilirea gradului de cunoaștere a fenomenului violenței domestice.
 Identificarea principalelor cauze ale violenței în familie în opinia indivizilor.
 Stabilirea categoriei sociale care e mai predispusă violenței.
 Identificarea principalelor efecte asupra societății în opinia indivizilor.
 Prezentarea soluțiilor indivizilor de a reduce fe nomenul.
 Stabilirea gradului de cunoaștere a prestatorilor de ajutor specializat.

3. UNIVERSUL CERCETĂRII

Cercetarea presupune studierea percepției indivizilor privind violența domestică.
Chestionarele sunt auto -aplicate, pentru a reduce oferirea răspunsuri lor dezirabile și pentru a
crește rata sincerității, cu indivizi care au vârste peste 18 ani.

4. CADRUL TEORETIC

Violența este prezentă în fiecare aspect al vieții individuale și sociale, fiind întâlnită în
forme și intensități diferite. Este prezentă în p rocesul de socializare, în discursul rațional, în
funcționarea instituțiilor și organizațiilor sociale, adică în întreaga viață socială. Jean Marie
Domenach este de părere că violența este indisociabilă de condiția umană. Socializarea
individului presupune afirmarea propriei identități și recunoașterea acesteia de către ceilalți.
Jean Marie Domenach este de părere că violența este indisociabilă de condiția umană.
Socializarea individului presupune afirmarea propriei identități și recunoașterea acesteia de c ătre
ceilalți. Hegel, de asemenea, a integrat violența în geneza conștiinței, considerând -o ca un
prealabil pentru umanizarea relațiilor interpersonale.

6
Conceptul de violență apare abia în secolul al – XIX- lea, problematica violenței fiind una
relativ rec entă, deoarece pentru civilizațiile anterioare violența era considerată ceva natural, însă
odată cu dezvoltarea spiritului democratic modern , ea începe să fie denunțată.
Violența constituie obiect de cercetare în mai multe domenii, cum ar fi: fiziologia,
psihologia, psihiatria, sociologia și politologia. În domeniul fiziologiei se remarcă studiile lui:
Hamburg( 1971) asupra rolului hormonilor sexuali în agresivității și An drey( 1961) și Lorenz(
1966) asupra originii instinctive a agresivității și violenței.2
În domeniul psihologiei se remarcă studiile lui: Bilinski( 1973) despre frustrarea afectivă,
studiul lui Mullany( 1975) asupra traumelor suferite de copii în primii a ni de socializare și
studiul despre rolul școlii în dezvoltarea unor atitudini generatoare de violență al lui Bergius(
1907). Și în domeniul sociologiei există studii remarcante: studiul asupra aprobării sociale ca
factor de escaladă a violenței al lui Wes tley( 1966), studiul lui Teger( 1970) despre cooperare și
ostilitate, dar și studiul despre reducerea tensiunilor al lui Osgood( 1959 – 1966).3
Definiția operațională a violenței este „ acțiunea coercitivă exercitată asupra unor
persoane in vederea obțineri i unui răspuns conform anumitor interese”.4
Violența este considerată o relație socială și nu poate fi apreciată nici pozitiv, nici
negativ; aprecierea putând fi realizată pe baza unor criterii5:
1. Raportarea la interesele celor aflați în actul violent: da că interesele sunt lezate, violența
este apreciată negative, iar dacă interesele sunt apărate sau promovate, poate fi apreciată
pozitiv;
2. Numărul celor care exercită și suportă violența: dacă un grup minoritar exercită violență
asupra unei majorități este a preciată negativ, iar suprimarea prin acțiunea majorității
defavorizate care exercită o contraviolență, poate fi apreciată pozitiv;
3. Atitudinea adoptată față de evoluția istorică sau față de ceea ce este considerat ca purtător
de progres. Criteriul progresu lui este des folosit în aprecierea, justificarea sau

2 Popa, Nicolae, Mihăilescu, Ioan, Eremia, Mihail -Constantin, Sociologie juridică , București, Editura Universității
din București, 1999;

3 Idem 1;

4 Idem 1;
5 Popa, Nicolae, Mihăilescu, Ioan, Eremia, Mihail -Constantin, Sociologie juridică , București, Editura Universității
din București, 1999;

7
condamnarea acțiunilor violente, astfel, violența majorității este considerate pozitivă,
fiind purtătoare de progres, in timp ce violența minorității este considerate negative fiind
conservatoare.
4. Atitud inea față de ceea ce se consideră a fi ordinea naturală, firească a lumii. Atentarea
împotriva acestei ordini este o violență negative, acțiunile coercitive ce vizează păstrarea,
respectarea acestei ordini aparțin violenței pozitive.
5. Criteriul atitudinii f ață de natura umană: orice acțiune care afectează natura umană este
apreciată drept violență negativă, în timp ce, orice acțiune care vizează menținerea
integrității naturii umane este apreciată drept violență pozitivă.
6. Cadrul în care se exercită violența: dacă este un act violent organizat, instituționalizat este
apreciat drept pozitiv, iar dacă este un act spontan, individual, este considerat un act
violent negative.
Diversitatea formelor de violență nu a permis elaborarea unei teorii etiologice generale,
explicațiile putând fi grupate în trei teorii: Teoria violenței înnăscute, Teoria violenței – frustrare
și Teoria violenței – învățare( teoria culturală).6
Teoria violenței înnăscute consideră violența ca fiind intrinsecă naturii umane. Individul
se naște c u predispoziții agresive, violente, iar societatea, prin socializare, inhibă aceste porniri
instinctive. Deși această teorie nu a fost dovedită științific, nu poate fi considerată validă.
Teoria frustrării consideră că violența este rezultatul frustrării, al privării indivizilor de
plăcerea satisfacerii anumitor trebuințe și dorințe.
Teoria culturală explică violența prin procesele de socializare, prin influența pe care o
exercită modul de organizare și funcționare a societății asupra socializării și compor tamentelor
indivizilor. Această teorie pornește de la stabilirea factorilor societali care determină sau
favorizează violența.

O formă a violenței destul de prezentă și în societatea noastră este violența domestică. O
definiție a violenței domestice deri vă din Declarația Națiunilor Unite privind Violența împotriva
Femeii , astfel că: „ orice act de violență, bazat pe diferența de gen și care are ca rezultat o rănire
sau o suferință fizică, sexuală sau psihologică, produsă femeii, incluzând amenințări sau acțiuni

6 Idem 5 ;

8
de coerciție, precum și de privare arbitrară de libertate, fie că aceasta se petrece în public, fie că
se petrece în viața privată.”7
O altă definiție a violenței domestice poate fi „o amenințare sau producerea unei răni
fizice în trecutul sau prezentul conviețuirii cu partenerul. Atacul fizic sau sexual poate fi
acompaniat de in timidări și abuzuri verbale; distrugerea unor bunuri personale ale victimei;
izolarea ei forțată de prieteni sau de restul familiei ori de alte persoane care ar putea constitui un
potențial ajutor pentru victimă, incluzând copiii; răspândirea unor amenință ri și a terorii in jurul
victimei; controlul accesului la bani sau la lucruri personale, hrană, mijloace de transport, telefon
și alte surse de protecție și îngrijire de care ar beneficia femeia – victimă”.8

Plecând de la analogia dintre natura umană și ce a animală, K. Lorenz a relatat Teoria
Etologică , în care susține că „agresivitatea răspunde nevoilor de supraviețuire, indivizii mai
agresivi sporindu -și șansele de supraviețuire. Este vorba de o energie instinctuală, acumulată
într-o perioadă mare de timp și, concomitent, de o descărcare și (re)modelare a ei de către factorii
relaționali și conjuncturali”9.
Există și cercetători care resping natura instinctului agresiv și consideră că agresivitatea
se regăsește în genetica indivizilor. Teoria Aberațiilor Cromozomiale susține că anomaliile
cromozomiale sunt cauzele de natură genetică ale comportamentului agresiv; adică, indivizii cu
sindromul dublu Y sunt predispuși la labilitate psihică și comportament agresiv.

O primă teorie este cea a Modelului stresul ui social , în care Gelles susținea că principalii
factori ai frustrării și stresului sunt: sărăcia, șomajul, supraaglomerarea sau izolarea. De
asemenea, acesta susținea că indivizii găsesc un mod de a se adapta sau de a face față stresului
prin violență.10
Goode susținea că un individ cu cât are mai multe resurse sau alternative în a -și exercita
puterea, cu atât mai puțin va fi predispus să recurgă la agresivitate. Acesta sugera că familiile
care fac parte din clasa de mijloc sunt mai puțin predispuse sa ape leze la violență, deoarece

7 Liiceanu , A.; Săucan, D. Ș.; Micle, M. I, Dimensiuni psihosociale ale violenței domestice , București, Editura
Academiei Române , 2008 , p. 15;
8 Ibidem, p. 16.
9 Turliuc, M. N., Psihosociologia comportamentului deviant, Iași, Institutul European, 2007.
10 Gelles, R. J., Family Violence, Beverly Hills, CA, Sage, 1987;

9
prestigiul și poziția economică le oferă mai multe variante, dar în același timp le -ar fi fost
afectate.11
Primul studiu realizat în țara noastră a fost finanțat de Fundația pentru o Societate
Deschisă și Organizația Gallup l-a realizat. Studiul a fost realizat pe un eșantion de aproximativ
1.900 de persoane majore, în cadrul Barometrului de gen – România august 2000.12
Rezultatele studiului au indicat că 17% dintre respondenți cunosc femei care își agresează
fizic partenerii, 53% au declarat că știu bărbați care își agresează partenerele și 11% dintre cei
chestionați au declarat că în gospodăria acestora au existat episoade violente13. Studiul a inclus
și o întrebare despre cine ar trebui să intervină în cazurile de violență domest ică, 28% au afirmat
că rudele, același procentaj și în cazul poliției și 13% au susținut că vecinii sunt cei care ar trebui
să intervină.14

Un alt studiu realizat în țara noastră în anii 1999 și în 2004 este Studiul asupra Sănătății
Reproducerii. În anul 1999, România a înregistrat un procent de 29% de femei care au fost
victime ale violenței domestice, în timp ce Ucraina a înregistrat un procent de 21%, Rusia 22% și
Georgia prezintă un procent de 5%15. În anul 2004, femeile care au participa la cercetare a u
declarat într -o proporție de 28% abuz verbal, 15% abuz fizic și 3% abuz sexual; în cazul
bărbaților, aceștia au declarat într -o proporție de 51% că au fost agresivi verbal cu partenerele,
21% că au fost agresivi fizic și 0.6% că au manifestat agresiuni s exuale față de partenere16.

Violența între parteneri nu presupune doar o situație singulară, un singur episod de
violență, acesta este compusă din mai multe acte violente care cauzează leziuni, violență
psihologică, care nu are efecte vizibile, pe corp, d ar și violență sexuală, economică sau spirituală.
Deși puține sunt cazurile în care agresorul își lovește de la bun început partenera, majoritatea
cazurilor de violență domestică încep cu lucruri mai puțin grave, dacă pot fi numite așa, cum ar
fi: jigniril e, amenințări, șantaj și mai apoi loviri.

11 Goode, W., Force and violence in the family, Journal of Marriage and t he Family, 33, 1971, p. 624 -636;
12 Gallup , Barometrul de gen , Romania August 2000, Bucure sti, Funda ția pentru o Societatea Deschis ă, 2000;
13 Ibidem 30
14 Ibidem 30;
15 Serbanescu, F. , Morris, L., & Marin, M., Reproductive Health Survey Romania 1999, Final report , 2001;
16 Ministerul S ănătății , Studiul s ănătății reproducerii în România, 2005 http://y4y.ro/wp
content/uploads/2009/02/studiul -sanatatii -reproducerii -2004.pdf ;

10
Formele de violență în cuplu au fost realizate în urma colectării informațiilor direct de la
femeile agresate care se aflau în centre specializate de ajutor pentru victime17.
Cercetătorii acestui fenomen au consta t că există niște factori de risc comuni și
caracteristici comune care conduc la apariția cazurilor de violență în familie. Organizația
Mondială de Sănătate a propus Modelul Ecologic WHO care ajută la înțelegerea violenței și
împarte factorii care influen țează sau cresc riscul de a deveni agresor sau victimă în patru nivele:
factori sociali, comunitatea, relațiile și factori individuali18.
Câțiva factori declanșatori ai violenței sunt:
„1. Femeia să fie <<credincioasă>>, fidelă( control al sexualității fem inine);
2. Femeia să dea naștere copiilor lor( confirmarea virilității);
3. Să conducă relația( pasivitate feminină);
4. Să fie serviți de femei( servitute feminină);
5. Femeia să depindă de ei( dependență feminină);
6. Să fie <<înțeleși>> de femei – femeia să accepte subordonarea, să se supună(
resemnare – obediență feminină.”.19

Leonore E. Walker a identificat un ciclu al violenței alcătuit din patru faze:
„1. Acumulare de tensiune, în care femeia simte că ceva nu e în regulă și caută să -i facă
pe plac partenerului;
2. Manifestarea violenței, acută;
3. Reconcilierea – bărbatul are temeri sau remușcări și încearcă să se împace;
4. Acalmie – uneori văzută și ca lună de miere .”20
Există mai multe variante ale ciclului violenței, de exemplu, Iluț a realizat un ciclu cu
doar trei faze: acumularea de tensiune, explozia și luna de miere21. Institutul de cercetare și

17 Appelt, B. , Kaselitz, V., Logar, R. , Train ing programme on violence against women, WAVE -Office, Vienna,
Austrian Women's Shelter Network, 2000;
18 World Health Organisation (WHO) , World report on violence and health, Geneva, 2002,
http://www.who.int/violence_injury_prevention/violence/world_report/en/su mmary_en.pdf ;
19 Iwi, K., Todd, J., Working towards safety: a guide to domestic violence intervention work , London, Domesti c
Violence Intervention Project, 2000;
20 Walker, L.E. , The Battered Woman, New York, Harper & Row Publishers , 1979 ;
21 Iluț, P., Sociologia și antropologia familiei, Iași, Editura Polirom, 2005;

11
formare JSI a propus un ciclu al violenței cu șase faze: explozia, faza de remușcări, faza de
urmărire, faza de relaxare, așteptarea și faza de acumulare a agresivității22.
Pe planul sănătății fizice, conform studiului WHO, efectele pot fi de tipul: traumatisme
crani ene, fracturi osoase, rupturi de organe, mutilări, vânătăi, tulburări de auz, afecțiuni
psihosomatice sau gastrointestinale, hipertensiune, astm și afecțiuni ginecologice, cum ar fi
sarcini nedorite sau pierderea sarcinii și boli cu transmitere sexuală23.
În sectorul sănătății psihice, efectele cele mai întâlnite pe care victimele le resimt sunt:
depresie, tulburări alimentare, tentative suicidare, anxietate, insomnii, tulburări de atenție sau
memorie24. Cercetătorii au identificat că femeile abuzate trăies c cinci emoții și anume: teamă,
rușine, furie, vină și că pierd controlul asupra propriei rațiuni și vieți25.
În ceea ce privește comportamentul pot apărea porniri autodistructive cum ar fi fumat
excesiv, neglijare, ostilitate manifestată agresiv, consum ex cesiv de medicamente și alcool,
izolare și promiscuitate sexuală26.

Cel mai puternic sentiment este durerea în cazul victimelor. Durerea nu este doar un
rezultat al anatomiei și fiziologiei; Morris afirma că apare la „intersecția dintre corp, minte și
cultură”. Astfel, durerea poate avea mai multe interpretări, de la un sentiment neplăcut provocat
prin rănire sau boală, suferință psihică, până la durere, înțeleasă ca durere de moarte27.
Corpul este o prezență persistentă și inevitabilă în viața noastră, d ar, de asemenea este
caracterizată de absență, deoarece, de multe ori nu suntem conștienți că el este cel care ne
conferă libertate, care ne ajută să facem anumite lucruri. Oamenii încep să fie conștienți de
corpul lor atunci când apare durerea sau se îmbo lnăvesc și încep să caute semnificațiile
diferitelor simptome28.

22 JSI Research & Training Institute, Consolidarea inițiativelor comunitare de prevenire a HIV/SIDA și a violenței
în familie: Manual de instruire a profesorilor în domeniul violenței în familie , București, Speed Promotion, 2007;
23 World Health Organisation (WHO), World re port on violence and health, Geneva, 2002,
http://www.who.int/violence_injury_prevention/violence/world_report/en/su mmary_en.pdf ;
24 Ibidem 22;
25Jones A., Schechter S., When Love Goes Wrong: What to Do When You Can't Do Anything Right, New York,
Harper Collins Publisher, 1993;
26 Ibidem 25;
27 Bendelow, G. A., Williams, S. J., The lived body: Sociological themes, embodied issues . Routledge, 2002;
28 Ibidem 27;

12
Indivizii care suferă trebuie să găsească un sens, o motivație a durerii, astfel se vor
cufunda în singurătate, izolare și disperare, având nevoie de sprijin din partea celor din jur. Cei
care suferă sunt de părere că doar alți indivizi care suferă la rândul lor îi pot înțelege pe deplin,
pentru că trăiesc aceeași experiență29.

În perioada 2004 – 2008, Agenția Națională pentru Protecția Familiei, a înregistra la
nivelul țării un număr de apro ximativ 47.500 de cazuri de violență domestică; pe de altă parte, au
fost raportate aproximativ 700 de decese ca urmare a actelor de violență în familie.
Anul 2008 a înregistrat o creștere de 32% a cazurilor de violență față de anul 2007, în
total fiind 1 1.500 de cazuri. Creșterea numărului de cazuri reprezintă creșterea gradului de
recunoaștere a cazurilor de violență în familie, nu o creștere efectivă a fenomenului. O altă
explicație este eficientizarea campaniilor de informare și prevenire a violenței d omestice care s –
au desfășurat atât la nivel local, cât și la nivel național. Așadar, în anul 2005 față de anul 2004
numărul de cazuri de violență a crescut cu 18%, în anul 2006 față de anul 2005 cu 2%, iar în anul
2007 față de anul 2006 cu 6%.

29 Bendelow, G. A., & Williams, S. J., The lived body: Sociological themes, embodied issues . Routledge, 2002;

13
5. IPOTEZE

1. Dacă indivizii sunt de părere că principalele efecte ale violenței domestice sunt
izolarea și teama că victimele vor fi judecate, atunci principalele motive ale
nedeclarării cazurilor de violență sunt frica și rușinea.
2. Dacă indivizii afirmă că există violență domestică, atunci aceștia afirmă că au existat
episoade de violență și în familia lor.
3. Cu cât nivelul de școlaritate al indivizilor e mai ridicat, cu atât nu oferă crezare
miturilor despre violența domestică.

6. DESIGN -UL CERCETĂRII

Metoda de cercetare folosită a fost ancheta sociologică, deoarece prin intermediul
chestionarului a fost posibilă intervievarea unui număr mai mare de indivizi. Instrumentul de
cercetare folosit este chestionarul, pentru a facilita accesul la indivizi din mai mu lte arii de
interes. Chestionarul a fost auto -aplicat, pentru a crește rata sincerității, deoarece problematica
violenței domestice este una sensibilă, distribuit prin intermediul mai multor rețele de socializare,
dar și prin intermediul e -mail-ului, pentr u a observa care este percepția indivizilor despre
violența domestică.

Eșantionul a fost unul non -probabilist, selecția respondenților s -a desfășurat după metoda
bulgărelui de zăpadă, respondenții fiind rugați să distribuie după completare chestionarul altor
două persoane, iar la final, studiul a înregistrat un număr de 110 d e respondenți. Profilul
respondenților a fost indivizi cu vârste peste 18 ani.

Rezultatele în urma cercetării au fost prelucrate în SPSS, fiind făcute teste de corelație
între diferite variabile pentru a le testa interdependența, dar și teste de frecvenț ă, pentru a stabili
anumite pattern -uri.

14

7. PRELUCRAREA DATELOR

Ipoteza 1
Dacă indivizii sunt de părere că principalele efecte ale violenței domestice
sunt izolarea și teama că vor fi judecate, atunci principalele motive ale nedeclarării
cazurilor de violență sunt frica și rușinea.
Principalele efecte ale violenței domestice, după cum se poate observa și în Tabelul 1 ,
sunt izolarea victimelor și teama că vor fi judecate, ceea ce corelează cu principalele motive ale
subdeclarării cazurilor de violență domestică, anume frica față de agresor și rușinea. Așadar
putem considera că prima ipoteza este confirmată și este în concordanță cu literatura de
specialitate.
Tabel 1
Care considera?i că sunt consecin?ele violen?ei domestice în societate? (Răspuns multi plu)

Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid 4 3,6 3,6 3,6
99 1 ,9 ,9 4,5
a. Izolarea victimelor; 10 9,1 9,1 13,6
a. Izolarea victimelor;, b.
Pierderea rela?iilor
semnificative; 4 3,6 3,6 17,3
a. Izolarea victimelor;, b.
Pierderea rela?iilor
semnificative;, c. Teama că
vor fi judecate/judeca 28 25,5 25,5 42,7
a. Izolarea victimelor;, b.
Pierderea rela?iilor
semnificative;, d. Diminuarea
capacită?ii de adapt 4 3,6 3,6 46,4
a. Izolarea victimelor;, c.
Teama că vor fi
judecate/judeca?i; 12 10,9 10,9 57,3
a. Izolarea victimelor;, c.
Teama că vor fi
judecate/judeca?i;, d.
Diminuarea capacită?ii de
adapta 10 9,1 9,1 66,4
a. Izolarea victimelor;, d.
Diminuarea capacită?ii de
adaptare; 5 4,5 4,5 70,9
b. Pierderea rela?iilor
semnificative; 2 1,8 1,8 72,7

15
b. Pierderea rela?iilor
semnificative;, c. Teama că
vor fi judecate/judeca?i; 4 3,6 3,6 76,4
b. Pierderea rela?iilor
semnificative;, c. Teama că
vor fi judecate/judeca?i;, d.
Diminuarea capaci 1 ,9 ,9 77,3
b. Pierderea rela?iilor
semnificative;, c. Teama că
vor fi judecate/judeca?i;,
Suicid 1 ,9 ,9 78,2
b. Pierderea rela?iilor
semnificative;, d. Diminuarea
capacită?ii de adaptare; 2 1,8 1,8 80,0
c. Teama că vor fi
judecate/judeca?i; 9 8,2 8,2 88,2
c. Teama că vor fi
judecate/judeca?i;, d.
Diminuarea capacită?ii de
adaptare; 6 5,5 5,5 93,6
d. Diminuarea capacită?ii de
adaptare; 7 6,4 6,4 100,0
Total 110 100,0 100,0

Tabel 2
Din ce cauză crede?i că multe cazuri de violen?ă rămân nedeclarate ?

Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid 2 1,8 1,8 1,8
99 1 ,9 ,9 2,7
a. Frică; 27 24,5 24,5 27,3
a. Frică;, b. Ru?ine; 7 6,4 6,4 33,6
a. Frică;, b. Ru?ine;, c. Victimele
nu au un loc de muncă ?i nu se pot
între?ine; 8 7,3 7,3 40,9
a. Frică;, b. Ru?ine;, c. Victimele
nu au un loc de muncă ?i nu se pot
între?ine;, d. A?a consideră 5 4,5 4,5 45,5
a. Frică;, b. Ru?ine;, c. Victimele
nu au un loc de muncă ?i nu se pot
între?ine;, e. Neinformare; 7 6,4 6,4 51,8
a. Frică;, b. Ru?ine;, c. Victimele
nu au un loc de muncă ?i nu se pot
între?ine;, e. Neinformare;, 3 2,7 2,7 54,5
a. Frică;, b. Ru?ine;, c. Victimele
nu au un loc de muncă ?i nu se pot
între?ine;, f. Unii indivizi 1 ,9 ,9 55,5
a. Frică;, b. Ru?ine ;, c. Victimele
nu au un loc de muncă ?i nu se pot
între?ine;, Legea nu e imple 1 ,9 ,9 56,4
a. Frică;, b. Ru?ine;, d. A?a
consideră că sunt iubite/ apreciate
de către parteneri;, f. Unii indi 1 ,9 ,9 57,3

16
a. Frică;, b. Ru?ine;, e.
Neinformare; 8 7,3 7,3 64,5
a. Frică;, b. Ru?ine;, e.
Neinformare;, f. Unii indivizi
preferă partenerii violen?i; 1 ,9 ,9 65,5
a. Frică;, b. Ru?ine;, f. Unii
indivizi preferă partenerii violen?i; 2 1,8 1,8 67,3
a. Frică;, c. Victimele nu au un loc
de muncă ?i nu se pot între?ine; 5 4,5 4,5 71,8
a. Frică;, c. Victimele nu au un loc
de muncă ?i nu se pot între?ine;, d.
A?a consideră că sunt iub 3 2,7 2,7 74,5
a. Frică;, c. Victimele nu au un loc
de muncă ?i nu se pot între?ine;, e.
Neinformare; 2 1,8 1,8 76,4
a. Frică;, c. Victimele nu au un loc
de muncă ?i nu se pot între?ine;, f.
Unii indivizi preferă par 1 ,9 ,9 77,3
a. Frică;, d. A?a consideră că sunt
iubite/ apreciate de către
parteneri;, f. Unii indivizi preferă 1 ,9 ,9 78,2
a. Frică;, e. Neinformare;, f. Unii
indivizi preferă partenerii violen?i; 1 ,9 ,9 79,1
b. Ru?ine; 9 8,2 8,2 87,3
b. Ru?ine;, c. Victimele nu au un
loc de muncă ?i nu se pot
între?ine; 1 ,9 ,9 88,2
c. Victimele nu au un loc de
muncă ?i nu se pot între?ine; 6 5,5 5,5 93,6
c. Victimele nu au un loc de
muncă ?i nu se pot între?ine;,
Lipsa unor proceduri clare care sa
spri 1 ,9 ,9 94,5
d. A?a consideră că sunt iubite/
apreciate de către parteneri; 1 ,9 ,9 95,5
e. Neinformare; 5 4,5 4,5 100,0
Total 110 100,0 100,0

Ipoteza 2
Dacă indivizii afirmă că există violență domestică, atunci aceștia afirmă că au
existat episoade de violență și în familia lor.

Ipoteza a doua nu se confirmă în urma analizării bazei de date; indivizii consideră că
există cazuri de violență domestică în societatea noastră, dar au declarat că în familiile lor nu a
existat sau nu există episoade care presupun violență. O cauză a infirmării acestei ipoteze poate fi
tendința de a oferi răspunsuri dezirabile social sau incapacit atea de a recunoaște formele de
violență domestică, chiar și cele mai puțin grave.

17
Tabel 3
Considera?i că în societatea noastră există violen?ă domestică? * În familia dvs. au existat situa?ii de violen?ă domestică?
Crosstabulation

Count
În familia dvs. au existat situa?ii de
violen?ă domestică?
Total a. Da; b. Nu.
Considera?i că în societatea
noastră există violen?ă
domestică? 2 0 0 2
a. Cu siguran?ă da; 0 35 60 95
b. Probabil că da; 0 5 8 13
Total 2 40 68 110

Ipoteza 3
Cu cât nivelul de școlaritate al indivizilor e mai ridicat, cu atât nu oferă crezare
miturilor despre violența domestică.

Indivizii cu studii universitare și post -universitare au înregistrat cele mai mari scoruri
privind miturile despre violența domestică, aceș tia au fost de acord sau nu, după caz, cu fiecare
mit. Luăm exemplu miturile: „Femeile își provoacă partenerii să fie agresivi” și „Nimeni nu
dreptul să se implice în conflictul dintre soți/ parteneri”. În ambele cazuri, variabila Fals a
înregistrat 57 de răspunsuri( vezi Tabelul 4 ) și respectiv 68 de răspunsuri( vezi Tabelul 8 ) pentru
indivizii care au declarat că ultima formă de învățământ absolvită sunt Studii universitare și
Studii post -universitare. Putem deduce că nivelul de școlaritate ajută la disce rnerea mitului de
realitate, dar și la depășirea mentalităților tradiționale.

Tabel 4
Care este ultima formă de învă?ământ absolvită? * Ce părere ave?i despre următoarele situa?ii? Răspunde?i cu
„Adevărat” sau „Fals”. [Femeile î?i provoacă partenerii să fie agresivi.] Crosstabulation

Count
Ce părere ave?i despre următoarele
situa?ii? Răspunde?i cu „Adevărat” sau
„Fals”. [Femeile î?i provoacă partenerii să
fie agresivi.]
Total Adevărat Fals
Care este ultima
formă de 2 0 0 2
99 0 1 1 2

18
învă?ământ
absolvită? a. Sub liceu; 0 0 2 2
b. Liceul; 0 5 32 37
c. Studii universitare; 0 6 40 46
d. Studii post -universitare; 0 4 17 21
Total 2 16 92 110

Tabel 5
Care este ultima formă de învă?ământ absolvită? * Ce părere ave?i despre următoarele situa?ii? Răspunde?i cu
„Adevărat” sau „Fals”. [Există femei care preferă parteneri violen?i.] Crosstabulation

Count
Ce părere ave?i despre următoarele
situa?ii? Răspunde?i cu „Adevărat” sau
„Fals”. [Există femei care preferă
parteneri viol en?i.]
Total Adevărat Fals
Care este ultima
formă de
învă?ământ
absolvită? 2 0 0 2
99 0 1 1 2
a. Sub liceu; 0 1 1 2
b. Liceul; 1 13 23 37
c. Studii universitare; 0 26 20 46
d. Studii post -universitare; 0 9 12 21
Total 3 50 57 110

Tabel 6

Care este ultima formă de învă?ământ absolvită? * Ce părere ave?i despre următoarele situa?ii? Răspunde?i cu
„Adevărat” sau „Fals”. [Oricine poate deveni o victimă a violen?ei domestice indiferent de gradul de inteligen?ă, statutul
social sau nivelul de educa?ie.] Crosstabulation

Count
Ce părere ave?i despre următoarele
situa?ii? Răspunde?i cu „Adevărat” sau
„Fals”. [Oricine poate deveni o victimă a
violen?ei domestice indiferent de gradul
de inteligen?ă, statutul social sau nivelul
de educa?ie.]
Total Adevărat Fals
Care este ultima
formă de
învă?ământ 2 0 0 2
99 0 2 0 2
a. Sub liceu; 0 2 0 2

19
absolvită? b. Liceul; 0 36 1 37
c. Studii universitare; 0 43 3 46
d. Studii post -universitare; 0 19 2 21
Total 2 102 6 110

Tabel 7

Care este ultima formă de învă?ământ absolvită? * Ce părere ave?i despre următoarele situa?ii? Răspunde?i cu
„Adevărat” sau „Fals”. [Agresorii provin din familii în care a existat violen?ă între parteneri.] Crosstabulation

Count
Ce părere ave?i despre următoarele
situa?ii? Răspunde?i cu „Adevărat” sau
„Fals”. [Agresorii provin din familii în
care a existat violen?ă între parteneri.]
Total Adevărat Fals
Care este ultima
formă de
învă?ământ
absolvită? 2 0 0 2
99 0 2 0 2
a. Sub liceu; 0 2 0 2
b. Liceul; 0 21 16 37
c. Studii universitare; 0 32 14 46
d. Studii post -universitare; 0 16 5 21
Total 2 73 35 110

Tabel 8

Care este ultima formă de învă?ământ absolvită? * Ce părere ave?i despre următoarele situa?ii ? Răspunde?i cu
„Adevărat” sau „Fals”. [Nimeni nu are dreptul să se implice în conflictul dintre so?i/ parteneri.] Crosstabulation

Count
Ce părere ave?i despre următoarele
situa?ii? Răspunde?i cu „Adevărat” sau
„Fals”. [Nimeni nu are dreptul să se
implice în conflictul dintre so?i/
parteneri.]
Total Adevărat Fals
Care este ultima
formă de
învă?ământ
absolvită? 2 0 0 2
99 0 0 2 2
a. Sub liceu; 0 1 1 2
b. Liceul; 0 9 28 37
c. Studii universitare; 0 3 43 46
d. Studii post -universitare; 0 0 21 21
Total 2 13 95 110

20

Tabel 9

Care este ultima formă de învă?ământ absolvită? * Ce părere ave?i despre următoarele situa?ii? Răspunde?i cu
„Adevărat” sau „Fals”. [O victimă poate oricând să -?i denun?e agresorul ?i să ceară ajutor .] Crosstabulation

Count
Ce părere ave?i despre următoarele situa?ii? Răspunde?i
cu „Adevărat” sau „Fals”. [O victimă poate oricând să -?i
denun?e agresorul ?i să ceară ajutor.]
Total 99 Adevărat Fals
Care este ultima
formă de
învă?ământ
absolvită? 2 0 0 0 2
99 0 0 2 0 2
a. Sub liceu; 0 0 2 0 2
b. Liceul; 0 0 35 2 37
c. Studii universitare; 0 1 42 3 46
d. Studii post -universitare; 0 0 20 1 21
Total 2 1 101 6 110

21

8. BIBLIOGRAFIE

1. Abraham, P., Infracțiunile de înaltă violență în România , București, Editura Alternative,
2000;
2. Antal, I., Eroszak a párkapcsolatokban, Presa Universitară Clujeană, 2008;
3. Appelt, B., Kaselitz, V., Logar, R., Training programme on violence against women,
WAVE -Office, Vienna, Austrian Women's Shelter Network, 2000;
4. Bodrug -Lungu, V., Violența domestică – aspecte sociale și legislative , Chișinău, Gender –
Centru USM, Fundatia Soroș, 2005;
5. Brandeis, L., Warren, S., The right to privacy , Harvard law review , 4(5), 1890, 193 -220;
6. Brygger, M. P., and Jeffrey L. E., The Domestic Abuse Project: A multisystems
intervention in woman battering , Journal of Interpersonal Violence 2.3, 1987, p. 324 –
336;
7. Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Cercetarea Națională privind Violența în Familie și
la Locul de Muncă , București, CPE, 2003;
8. Curic, I., Vaetisi, V., Inegalitatea de gen: violența invizibilă. Ghid de lucru pentru
conștientizarea și eliminarea violenței împotriva femeilor , Cluj -Napoca, Editura Eikon,
2005;
9. Dima, G., Beldianu, I. F., Violența domes tică: intervenția coordonată a echipei
multidisciplinare, Timișoara, Editura de Vest, 2015;
10. Dobash, R.E., Dobash, R.P., Cavanagh, K., Lewis, R., Changing Violent Men , New
York, SAGE Publication, 1999;
11. Dragomir, O., Miroiu, M., Lexicon Feminist , București, Editura Polirom, 2002;
12. Gallup, Barometrul de gen , Romania August 2000, Bucuresti, Fundația pentru o
Societatea Deschisă, 2000;
13. Gelles, R. J., Family Violence, Beverly Hills, CA, Sage, 1987;
14. Goode, W., Force and violence in the family, Journal of Marriage and the Family, 33,
1971;

22
15. Grover, V.K., Domestic Violence: Implications in terms of causative theories , Early
years: An International Journal of Research and Development 2(2), 2005;
16. Heise L., Pitanguy J., Germain A., Violence Against Women , Washington D. C., The
Hidden Health Burden, World Bank Discussion Papers, 1994;
17. Iluț , P, Sociologia și Antropologia Familiei , Iași, Editura Polirom, 2005;
18. Iluț., P, Sociologia Familiei , Cluj -Napoca, Universitatea" Babeș -Bolyai", Facultatea de
Istorie și Filozofie, 1993 ;
19. Iwi, K., Todd, J., Working towards safety: a guide to domestic violence intervention
work , London, Domestic Violence Intervention Project, 2000;
20. Johnson, H. Ollus, N., Nevala, S., Violence Against Women: An International
Perspective, New York, Springer S cience Business Media, LLC, 2008;
21. Johnson, H., Assessing the prevalence of violence against women in Canada , Expert
paper presented at the Violence against women: a statistical overview, challenges and
gaps in data collection and methodology and approaches for overcoming them , expert
group meeting, Geneva, Switzerland, 11 -14 April 2005;
22. Jones A., Schechter S., When Love Goes Wrong: What to Do When You Can't Do
Anything Right, New York, Harper Collins Publisher, 1993;
23. JSI Research & Training Institute, Conso lidarea inițiativelor comunitare de prevenire a
HIV/SIDA și a violenței în familie: Manual de instruire a profesorilor în domeniul
violenței în familie , București, Speed Promotion, 2007;
24. Karri, K., Copilul maltratat.[The Abused Child] , Timișoara, Editura E urobit, 1998;
25. Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie , România, 2003;
26. Levinson, D. (Ed.), Family violence in cross -cultural perspective , Newbury Park, Sage
Publications, 1989;
27. Liiceanu, A.; Săucan, D. Ș.; Micle, M. I, Dimensiuni psihosociale ale violenței
domestice , București, Editura Academiei Române , 2008;
28. McDonalds, S., Not in the numbers. Domestic Violence and Immigrant Women , Canadian
Women Studies , Vol. 13 (3), 2002;
29. Mertus, J., Studiul despre drepturile umane ale femeilor , Chișinău, Ed. Chișinău, 2005;
30. Miroiu, M., Lexicon feminist, București, Editura Polirom, 2002;

23
31. Miroiu, M., Politici ale echității de gen, Ghid pentru Învățământul Universitar din
Europa Centrala și de Est , București, Ed. Politeia – SNSPA, 2003;
32. Moane, G., Violence. In: Gender & Psychology , Bodmin, Cornwall, MPG Books Ltd.,
1989;
33. Monitorul Oficial Partea I, Nr. 367 din 29 mai 2003, cap. I, art. 2;
34. Muntean A., Violența domestică și maltratarea copilului , Timișoara, Editura Eurostamp a,
2001;
35. Munteanu, A., Popescu, M., Violența din perspectiva celor lipsiți de putere. Un raport
privind victimizarea în contextul violenței domestice în România , UNICEF, 2000;
36. Popa, N., Mihăilescu, I., Eremia, M. C., Sociologie juridică , București, Editura
Universității din București, 1999;
37. Popescu, L., Politica sexelor , București, Editura Maiko, 2004;
38. Radulescu S., Sociologia violenței (intra)familiale. Victime și agresori în familie ,
București, Editura Lumina Lex, 2001;
39. Serbanescu, F., Morris, L., & Marin , M., Reproductive Health Survey Romania 1999,
Final report , 2001;
40. Straus, M.A., Dominance and symmetry in partner violence by male and female
university students in 32 nations , 2008;
41. Straus, M.A., Hamby, S.L., Boney Mccoy, S., Sugarman, D.B., The Revised Conflict
Tactics Scales (CTS2) , Development and Preliminary Psychometric Data, Journal of
Family Issues 17(3), 1996;
42. Straus, M.A., Prevalence of Violence Against Dating Partners by Male and Female
University Students Worldwide , Violence Against Women , vol. 10, no. 7, 2004;
43. Straus, M.A., Social Stress and Marital Violence in a National Sample of American
Families , Annals of the New York Academy of Sciences 347, 1980;
44. Tjaden, P., Thoennes, N., Extend, Nature and Consequences of Intimate Partner
Violence , Findings From the National Violence against Women Survey, Research Report ,
www. U.S. Department of Justice, 2000;
45. Turlic, M. N., Psihologia cuplului și a familiei, Iași, Editura Performantica, 2004;
46. Turliuc, M. N., Psihosociologia comportamentului deviant, Iași, Institutul European,
2007;

24
47. Walby, S., Comparing methodologies used to study violence against women , Paper at the
Seminar: Men and Violence Against Women, Stras bourg, 7 -8 October 1999;
48. Walker, L., Learned helplessness, learned optimism and battered w omen. The battered
woman syndrome , 3rd ed. NY, Springer Publication Cooperation, 2009;
49. Walker, L.E., The Battered Woman, New York, Harper & Row Publishers, 1979 .

SURSE ONLINE
1. Ackerman, J., Over -reporting intimate partnet violence in Australian survey research ,
British Journal of Criminology , June, 2015,
http://www.researchgate.net/publication/279196059 , accesat pe 29.05.2018, ora 18:30;
2. FRA – Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Violența împotriva
femeilor: o anchetă la nivelul UE – Rezultatele pe scurt, 2014,
http://fra.europa.eu /sites/default/files/fra -2014 -vaw-survey -at-a glanceoct14_ro.pdf ,
accesat pe 04.06.2018, ora 12:50;
3. https://violentaimpotrivafemeilor.ro/statistici -privind -violenta -in-familie -aproape -noua –
mii-de-cazuri -de-lovire -si-alte-violente -si-80-de-violuri -in-familie -in-primele -6-luni-ale-
anului/ , accesat pe 20.05 .2018, ora 15:00;
4. Ministerul Sănătății, Studiul sănătății reproducerii în România, 2005 http://y4y.ro/wp
content/uploads/2009/02/studiul -sanatatii -reproducerii -2004.pdf , accesat pe 13.06.2018,
ora 20:00;
5. Nevala, S., Violence against women: a statistical overview, challenges and gaps in data
collection and methodology and approaches for overcoming them , 2005,
http://www.un.org/womenwatch/daw/egm/vaw -stat-2005/docs/expert -papers/Nevala.pdf ,
accesat pe 13.06.2018, ora 17:30;
6. World Health Organisation (WHO), World rep ort on violence and health, Geneva, 2002,
http://www.who.int/violence_injury_prevention/violence/world_report/en/su
mmary_en.pdf , accesat pe 10.06.2018, ora 11:00.

25
9. ANEXE
CHESTIONAR

1. În ce direcție considerați că merge societatea românească?
a. Într-o direcție bună;
b. Rămâne la fel;
c. Într-o direcție greșită.

2. Credeți că există, în primul rând, violență în societatea românească?
a. Da;
b. Nu.

3. Considerați că în societatea noastră există violență domestică?
a. Cu siguranță da ;
b. Probabil că da;
c. Probabil că nu;
d. Cu siguranță nu.

4. Ce înțelegeți prin violență domestică?
a. Loviri, bătaie;
b. Amenințări, jigniri;
c. Metodă de educare;
d. Violență fizică, psihologică, verbală, ec onomică sau spirituală;
e. Hărțuire stradală( avansuri sexuale, ciupituri, atingeri nedorite, apelative sexiste și
umilitoare precum: „ păpușică”, „pisicuță”, emiterea de sunete cu caracter sexual,
fluierături);
f. Bullying( excludere din grupul de prieteni, umilirea și agresiunea fizică în școli).

5. Care considerați că sunt principalele cauze ale violenței domestice? ( răspuns multiplu)
a. Sărăcia;
b. Lipsa de educație;
c. Consumul de alcool sau substanțe interzise;
d. Modelul familiei din care provine;
e. Agresorul este pro vocat;
f. Gelozia;
g. Certurile;
h. Stresul;
i. Alta. Care? ……………………………………………………………………………..

6. Care categorie socială considerați că e mai predispusă la a deveni victimă?

26
a. Copiii;
b. Femeile;
c. Bărbații;
d. Persoanele vârstnice.

7. Ce părere aveți despre următoarele situații? Răsp undeți cu „Adevărat” sau „Fals”.
Adevărat Fals
Femeile își provoacă partenerii să fie agresivi.
Există femei care preferă parteneri violenți.
Oricine poate deveni o victimă a violenței domestice indiferent de
gradul de inteligență, statutul social sau nivelul de educație.
Agresorii provin din familii în care a existat violență între parteneri.
Nimeni nu are dreptul să se implice în conflictul dintre soți/ parteneri.
O victimă poate oricând să -și denunțe agresorul și să ceară ajutor.
8. Ați auzit de sintagma „ ordin de protecție”?
a. Da, și știu la ce se referă;
b. Da, dar nu știu la ce se referă;
c. Nu.

9. Considerați că ordinul de protecție este o măsură eficientă în protecția victimelor?
a. Cu siguranță da;
b. Probabil că da;
c. Probabil că nu;
d. Cu siguranță nu.

10. Cât de grave considerați că sunt următoarele situații?
Foarte
grav Destul
de grav Puțin
grav Foarte
puțin grav
1.Un bărbat să fie jignit de partenera sa.
2.Un bărbat care nu permite partenerei să păstreze
legătura cu prietenii și familia sa.
3.O femeie să fie forțată de către partener să
întrețină relații sexuale.
4.O femeie să fie jignită de partenerul său.
5.O femeie să -și amenințe partenerul.
6.O femeie care nu permite partenerului să
păstreze legătura cu prietenii și familia.
7.Un bărbat să fie agresat fizic de către parteneră.
8.Un bărbat să -și amenințe partenera.
9.O femeie să fie agresată fizic de către partener.

27

11. Cine credeți că ar trebui să gestioneze bugetul familiei?
a. Soțul;
b. Soția;
c. Amândoi.

12. O prietenă de -a dvs. este jignită de către soț, ce îi recomandați?
a. Să depună plângere la poliție și să obțină Ordin de protecție;
b. Să riposteze și ea în același fel;
c. Să-l părăsească și să divorțeze;
d. Să aibă o discuție deschisă cu el pentru a afla motivul ji gnirii;
e. Să meargă împreună la consiliere de cuplu;
f. Să nu -l bage în seamă;
g. Altceva. Ce?………………………………………………………………………………………………….. ….

13. Considerați că violența în familie este un mod prin care agresorul își impune autoritatea?
a. Da;
b. Nu.

14. În familia dvs. au existat situații de violență domestică?
a. Da;
b. Nu.

15. Cunoașteți existența unei organizații sau instituții care să ajute victimele violenței în
familie în România?
a. Da;
b. Nu.

16. Dacă ați răspuns „Da”, care?
………………………………………………………………………………………………

17. De unde ați aflat de existența unor astfel de organizații sau instituții? (Răspuns multiplu)
a. Televiziune;
b. Radio;
c. Mediul on -line;
d. Presa scrisă;
e. Rude
f. Prieteni
g. Colegi
h. Altă parte. Care? ……………………………………………………………… ……….

28

18. Care considerați că sunt consecințele violenței domestice în societate?
a. Izolarea victimelor;
b. Pierderea relațiilor semnificative;
c. Teama că vor fi judecate/judecați;
d. Diminuarea capacității de adaptare;
e. Alta. Care?………………………………………………………………………………………………………..

19. Din ce cauză credeți că multe cazuri de violență rămân nedeclarate?
a. Frică;
b. Rușine;
c. Victimele nu au un loc de muncă și nu se pot în treține;
d. Așa consideră că sunt iubite/ apreciate de către parteneri;
e. Neinformare;
f. Unii indivizi preferă partenerii violenți;
g. Altul. Care? …………………………………………………………………………….

20. Și o ultimă întrebare, ce soluții aveți pentru reducerea acestui fenomen?
……………………………… ………………………………………………………………

21. Care este genul dvs.?
a. Feminin;
b. Masculin.

22. Care este vârsta dvs.?
………………………..

23. Care este ultima formă de învățământ absolvită?
a. Sub liceu;
b. Liceul;
c. Studii universitare;
d. Studii post -universitare;
e. Alta. Care? ……………………………………………………………………………..

24. În prezent, care este mediul dvs. de reședință?
a. Mediul urban;
b. Mediul rural.

25. Care este statul dvs. marital?
a. Singur/ă;

29
b. Într-o relație;
c. Căsătorit/ă;
d. Divorțat/ă;
e. Altul. Care? …………………………………………………………………………….

26. Care este ocupația dvs. din prezent?
a. Student/ă;
b. Angajat/ă cu jumătate de normă;
c. Angajat/ă cu normă întreagă;
d. Șomer/ă;
e. Casnică;
f. Pensionar/ă;
g. Alta. Care?…………………………………………………………………………………………………… …..