ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE [601935]

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

LUCRARE DE ABSOLVIRE

Rolul social media în managementul celebrității:
construirea legăturii între vedetă și rețeaua de fani

Coordonator,
Conf. univ. dr. Diana – Maria CISMARU

Cotutelă,
Conf. univ. dr. Dorina GUȚU

Autor,
Ionelia OLTEANU

București, februarie 2017

2
CUPRINS
INTRODU CERE……………………………………………………………………. ……….. 3
CAP.1 PERSPECTIVE TEORETICE
1.1 Introducere în social media…………………………………………………..5
1.2 Comunicarea prin social media……………………………………………..8
1.3 Facebook…………………………………………………………………………..10
1.4 Youtube…………………………………………………………………………….12
CAP. 2 CONTEXTELE INDUSTRIEI MUZICALE
2.1 Contextul social…………………………………………………………………..15
2.1.1 Funcțiile muzicii…………………………………………………………..15
2.1.2 Popular music ……………………………………………………………..17
2.2 Contextul economic……………………………………… ……………………..22
2.3 Contextul tehnologic…………………………………………………………….23
2.4 Contextul legislativ……………………………………………………………….24
2.5 Casa de discuri Cat Mus ic……………………………………………………..27
2.5.1 Despre casele de discuri din România……………………………..28
CAP. 3 CONSTRUIREA LEGĂTURII DINTRE ARTIST ȘI REȚEAUA DE FANI
3.1 Metodologie…………………………………………………………………………30
3.2 Prezentarea datelor………………………………………………………………..32
3.3 Analiza datelor………………………………. ……………………………………..34
3.4 Concluziile cercetării………………………………………………………………36
CONCLUZII…………………………………………………………………………………….. …38
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………….. 40

3
Introducere
Motivul pentru care am ales să elaborez această temă este ascensiunea rapidă a
fenomenului social media la nivel național. Rețe lele sociale s -au dezvoltat și au atras tot mai
mulți utilizatori datorită funcțiilor pe care le oferă cum ar fi cunoașterea unor oameni noi,
păstrarea legăturilor cu prietenii deja existenți sau interacțiunea cu mediul de afaceri.
Această tendință a fos t observată atât de marile companii cât și de artiști. Principalul
scop al lucrării este, de fapt, analizarea modului în care social media este prezentă în industria
muzicală din România. Artiștii au înțeles rolul pe care social media îl are pentru cariera lor,
astfel că au început să se autopromoveze . De asemenea, în cadrul lucrării este demonstrat și
rolul pe care casa de discuri și modalitățile de promovare ale acesteia contribuie la
consolidarea interacțiunii dintre artiști și rețeaua de fani.
În ace astă lucrare am abordat doar anumite ramuri ale social media, cele mai intens
folosite precum rețelele sociale. Am ales pentru analiză două dintre cele mai populare site -uri
de social media: Facebook și Youtube. În prezent, Facebook este cea mai dezvoltată rețea
socială cu peste 700 de milioane de utilizatori. Toți artiștii din România și -au creat conturi pe
această platformă și interacționează astfel cu fanii lor. Pe lângă acest lucru, ei își promovează
activitatea artistică și își contruiesc identitatea. Am ales profilul de Facebook ale casei de
discuri Cat Music, una dintre cele mai importante de pe piața muzicală din România și al
Deliei, printre cele mai de succes artiste din România, din punctul meu de vedere. Reușește să
se promoveze foarte bine prin intermediul social media și să își mențină imaginea consolidată
de-a lungul carierei artistice .
Am ales Youtube datorită succesului pe care îl are în prezent dar și datorită faptului că
a devenit un fel de televiziune muzicală. Pentru artiști este o moda litate foarte bună de
promovare având în vedere faptul că videoclipurile sunt accesibile în toată lumea. Contul de
Youtube al casei de discuri Cat Music este singurul din România care deține aproape 3
milioane de abonați. Videoclipurile care sunt urcate pe contul de Youtube al case de discuri
strâng mai multe vizualizări decât conturile artiștilor datorită faptului că publicul este mai
numeros și promovarea mai extinsă.
Am decis să analizez modul în care două dintre concertele Deliei au fost promovate
atât pe profilul ei cât și pe cel al casei de discuri. Este vorba despre Welcome to Deliria , ce s -a
desfășurat pe 2 și 3 aprilie 2016 la Sala Palatului și Delia’ s Winter Wonderland , ce a avut loc

4
la Teatrul Național din București pe data de 5 decembrie 2016. Cele două concerte mi -au atras
atenția datorită faptului că biletele au fost sold-out încă din primele zile. De asemenea,
conceptele pe care acestea le propuneau au fost diferite. Concertul de la Sala Palatului a strâns
un public de aproape 8000 de spectat ori în cele două zile ale desfășurării acestuia. Pe de altă
parte, concertul de la Teatrul Național a fost unul mai restrâns, cu un public mai puțin
numeros de aproximativ 500 de spectatori.
În primul capitol al lucrării am tratat aspecte teoretice privind dezvoltarea Internetului
dar și ascensiunea pe care social media a avut -o în România. Astfel, am continuat cu aspecte
referitoare la industria muzicală românească și la cele două rețele soci ale, Facebook și
Youtube. Al doilea capitol l -am dedicat contextelor industriei muzicale, definirii conceptului
de popular music dar și argumentelor cu privire la importanța pe care o casă de discuri o are
în cariera unui artist. Capitolul trei a fost dedi cat studiului de caz, cercetării și prezentării
datelor care au fost strânse în urma cercetării.

5
CAPITOLUL 1. PERSPECTIVE TEORETICE

1.1. Introducere în social media
Impactul pe care Internetul îl are asupra vieții devine din ce în ce mai dificil de
ignorat. De la apariția acestuia și până în prezent, Internetul a intervenit în fiecare sector de
activitate reușind să domine chiar și felul de a gândi a l individului. Alături de carte, film,
televiziune, radio sau presa scrisă, Internetul repr ezintă un nou mijloc de comunicare ce
autonomizează schimbul de mesaje, prilejuiește o comunicare interactivă și creează condiții
care să mențină legătura între indivizi.
Cele mai evidente schimbări s -au produs la nivelul modului în care oamenii comunică
între ei. În societatea contemporană a ajuns să existe o diversitate a mijloacelor de
comunicare. Informațiile pot fi transmise într -un timp foarte scurt și pe distanțe foarte mari.
Practic, timpul și spațiul au fost învinse de tehnologia modernă.
Comun icarea mediată de un computer a înlocuit multe dintre metodele clasice prin
care oamenii puteau comunica. Aceasta este oarecum diferită de orice altă formă de
comunicare deoarece presupune integrarea unei tehnologii computerizate în viața cotidiană.
Deși t ehnologia a jucat întotdeauna un rol important în viața socială, calculatoarele oferă o
nouă dimensiune acestei noțiuni. Comunicarea mediată presupune schimbul de informații prin
intermediul unor mașini. Digitalizarea permite informației să fie transmisă ș i înmagazinată
într-o cantitate mult mai mare. Multiplicarea mesajului prin intermediul digitalizării se face
fără eforturi sau costuri deosebite, dimensiunile acesteia fiind impresionante (Wood, 2005).
Dezvoltarea Internetului și integrarea acestuia în t oate aspectele vieții a determinat
introducerea unui nou concept în studierea comunicării și anume social media, un concept ce
avea să schimbe mediul online. Acesta este caracterizat de interactivitate devenind o
adevărată revoluție. Mai exact, producătoru l de informație este chiar cititorul într -un spațiu in
care percepțiile despre realitate sunt modificate iar comunicarea multidimensională este o
caracteristică a relațiilor interumane. În termeni ce privesc dezvoltarea și efectele, revoluția
social media poate fi comparată cu Revoluția Industrială doar că dezvoltarea ei este mult mai
rapidă. Cea mai bună dovadă o reprezintă comparația cu mass -media tradiționale: radioul a
avut nevoie de 30 de ani pentru a ajunge la 50 de milioane de ascultători iar televi ziunea a
ajuns în 13 ani la același prag de 50 de milioane de telespectatori. Pentru a atinge aceleași

6
cifre, Internetul nu a avut nevoie decât de patru ani iar Facebook de nouă luni pentru a atrage
100 de milioane de utilizatori. În prezent, Facebook numă ră peste 600 de milioane de conturi
active, segmentul crescător fiind reprezentat de femeile cu vârste cuprinse între 55 și 65 de ani
(Bădău, 2011).
Schimbările în ceea ce privește impactul noilor media asupra spațiului public s -au
observat în mod evident și accelerat începând cu anul 2007. Spațiul online și tipurile de
servicii media s -au dezvoltat exploziv oferind efecte complementare rolului și funcțiilor
media. S -a declanșat o ,,confruntare” între media din spațiul online și media din spațiul real
în care media tradiționale pierd considerabil teren. Cele mai evidente efecte au putut fi
observate la nivelul audiențelor care s -au împărțit între cele două tipuri de spațiu: cele cu un
nivel mai ridicat de instruire au ales mediul virtual, iar cele cu nivel scăzut de instruire au
rămas la televiziune. Radioul este cel mai puțin afectat de expansiunea Internetului dintre
toate media tradiționale. Un argument în acest sens este reprezentat de faptul că radioul este
destinat unui alt tip de utilizare având în v edere că nu solicită simțul vizual, ci doar pe cel
auditiv. Cea mai evidentă dispută se dă între presa scrisă și presa online iar finalul este unul
clar: publicațiile online iau locul ziarelor tipărite deoarece acestea din urmă nu mai oferă
suficient profi t, costurile sunt destul de mari iar informația nu este actualizată rapid și periodic
așa cum se întâmplă în cazul celor online (Cismaru, 2012).
Rețeaua globală de Internet este imensă. Spre exemplu, în China, care blochează
accesul la site -uri precum Fa cebook sau Twitter dar găzduiește servicii de social media
sponsorizate de guvern, există aproximativ 591 de milioane de utilizatori – aproape ca multe
celelalte țări combinate. Mai mult de 464 de milioane sunt utilizatori de telefoane, ceea ce
reflectă ten dințele internaționale. În timp ce Facebook, Youtube, Google+, Twitter și
LinkedIn sunt în topul site -urilor globale social media, Instagram și Pinterest se dezvoltă
rapid. Cantitatea și calitatea cercetărilor în social media continuă să crească, oscilând cu
creșterea în ,,utilizarea social media pentru schimbul de diverse forme de conținut generat de
utilizator ” (Lipschultz, 2015).
Dezvoltarea societății de consum dar și a societății informaționale a determinat
schimbarea funcțiilor media din ultimul de ceniu. Conform lui Lasswell (1948), funcțiile
media sunt: supravegherea mediului (prin informare), legătura socială, socializarea (educarea)
și evaziunea. Media tradiționale nu și -au păstrat funcția de informare dar se încearcă păstrarea
unei părți din ea, cea de prevenire și supraveghere a mediului. Acest lucru a fost determinat de

7
rapiditatea transmiterii informațiilor din mediul online. În ceea ce privește funcția culturală,
accesibilitatea și posibilitatea de selecție sunt criterii prin care noile media se impun față de
toate publicurile. Există, totuși o funcție pe care media tradiționale o dezvoltă și o potențează
și anume funcția de divertisment (analiza grilelor de programe de televiziune). Așadar, se
poate afirma faptul că mediul online l -a înlocuit pe cel real aproape în totalitate atât în
domeniul media cât și în cel al formării de cultură generală (Cismaru, 2012).
Curentul new media dezvoltat de rețeaua globală de Internet stochează o serie de
calități ce aduc procesul de comunicare a artiștilor mai aproape de public. Dezvoltarea
tehnologiei determină metamorfozarea termenului social media iar în ceea ce privește latura
activă a acestuia, este identificat conceptul de social networking . Acesta se referă la
conectarea persoanelor între ele cu ajuto rul unor mijloace virtuale. Social networking include
aplicații web ce sunt folosite pentru a construi o rețea socială ce pune în contact prieteni sau
persoane care folosesc diverse instrumente pentru a crea legături în ceea ce privește
managementul carier ei profesionale sau chiar vizibilitatea artistică despre care este vorba și în
acest studiu de caz. Cel mai bun exemplu în acest sens este Facebook. Așadar, conceptul de
social networking permite acordarea (indirectă) de r ecompense virtuale precum oferir ea de
rating, feedback sau follow. Cumulate la un singur individ, aceste recompense determină
apariția fenomenului de creștere a reputației. Influența și relevanța în procesul de formare a
unor opinii se capătă cu cât un utilizator primește mai mult feedba ck, rating sau follow
(Margiotta, 2011).
Pe Facebook, recompensele se stabilesc în funcție de comportamentele online: pasive
(like-ul oferit conținutului, follow) și active (comentariul care are rol de feedback). Rețeaua
socială Facebook nu are un compor tament constant, fiind caracterizată de imprevizibilitate, pe
lângă dinamismul relaționării. Principala funcție a social media este cea de user generated
content ceea ce înseamnă că tot conținutul aflat pe rețelele sociale este furnizat în
exclusivitate de către utilizatori. Acest lucru duce la creșterea șanselor de interacțiune și
legitimare cu ajutorul canalului de comunicare online.
Datorită dezvoltării social media se conturează o preferință a indivizilor de a se
exprima predominant în mediul online d ecât în cel offline. Acest lucru are o explicație pur
psihologică punând problema acceptării unor opinii diferite de cele ale masei. Prin
intermediul canalului de comunicare online, artistul transmite informațiile celor care au
aceleași viziuni și același fundal cultural sau educațional. Practic, publicul este format din

8
indivizi cu aceleași interese, pasiuni și gusturi în materie de muzică. Așa se explică tendința
din ce în ce mai personalizată a mesajelor dar și tipologiilor de relații ce pot lua forma în
online. Interacțiunea constantă a unui individ cu un număr de oameni care se aseamănă lui din
mai multe puncte de vedere poate determina formarea unui grup online cu scopuri și obiective
comune în vederea creării unei comunități (Albarran, 2013).

1.2. Comunicarea prin social media
Social media a modificat considerabil maniera în care se comunică. Până nu demult,
indivizii comunicau prin poștă, prin telefonul fix sau chiar personal. Astăzi, mesajul text sau
chiar cel vocal sunt mai accesibile, email -urile mai rapide iar telefoanele mobile mai la
îndemână. Interacțiunea prin intermediul Internetului dezvăluie o multitudine de instrumente
social media ce redefinesc procesul comunicării. O astfel de redefinire a avut un efect enorm.
Întreaga paradigmă socia l media a modificat regulile de bază ale comunicării, în special între
companii și publicul lor. Modelul de comunicare unidirecțional (companie -public, companie –
companie) a fost înlocuit de un model de comunicare multidimensională. Modelul respectiv
este d enumit în mod colectiv social media (Maggiani, 2014).
Pentru generația consumatoare și utilizatoare de social media, chiar și serviciul de e –
mail este considerat depășit. Facebook oferă servicii ca mesaje instant, email sau
microblogging pe aceeași pagin ă. În 2009, Boston College interzicea viitorilor studenți să
distribuie informații pe mail. De asemenea, utilizatorii social media consideră că și
publicitatea își va pierde din importanță. Încrederea lor în publicitate este de doar 14% iar
78% dintre ei c are cumpără produse o fac pe baza recomandărilor. De asemenea, 93% dintre
utilizatorii social media susțin că este foarte important ca o companie să fie prezentă în social
media dar nu oarecum, ci să fie reprezentată de o persoana cunoscută, o personalitat e. Toate
aceste schimbări sunt doar confirmarea că vor mai urma și altele. Telefonia mobilă va lua
locul laptopului, informația fiind produsă și d ifuzată prin intermediul acestui serviciu.
Clasicele forme de mass -media se vor adapta preferințelor publiculu i folosind din ce în ce mai
multe extensii online. Un exemplu în acest sens în reprezintă publicațiile Cotidianul și
Gândul , care au trecut la ediții realizate exclusiv online. Ca popularitate, rețelele sociale se
bucură de acest statut în țări precum Rusi a (85%), India (78%), Marea Britanie (64%). Pe
lângă asta, dintre cei 600 de milioane de utilizatori activi ai Facebook, doar 30% sunt din
SUA. Conform studiului IAB Europe, 2010, capitolul România , există 7,58 de milioane de

9
utilizatori de internet, 34% d intre români intrând pe internet cel puțin o dată pe săptămână
(Bădău, 2011).
Pentru a comunica în mod eficient în lumea social media , se impune înțelegerea unor
noi reguli. Oamenii vor: să aibă un cuvânt de spus, un dialog constructiv, să fie implicați în
proces, interacțiuni personale cu alții, să fie ascultați, să ia legătura cu alte persoane interesate
de activități similare sau chiar să lege parteneriate. Deși instrumentele și tipurile de social
media sunt multe iar implementările lor aparent fără fi nal, toți împărtășesc un set comun de
caracteristici care îndeplinesc regulile. Se impune, așadar, menționarea celor 5 C -uri din
social media:
1. Conversația. Nu mai este vorba de comunicarea unidirecțională, difuzată sau trimisă
către un public pasiv. Social media este o modalitate de comunicare bidirecțională și, adesea
multidimensională, toți cei implicați deținând un rol.
2. Contribuția. Social media încurajează contribuțiile și reacțiile de la oricine este
interesat. ,,Încurajarea” este cheia; social media solicită o interacțiune, fie ea pozitivă sau
negativă.
3. Colaborarea. Social media promovează schimbul de informații între companie și
public dar și între cei din public, invitându -i să participe la procesul de comunicare.
4. Conexiunea. Accesarea informațiilor pe internet se face doar cu ajutorul unui click.
Utilizatorii pot chiar să își creeze propriul site personalizat prin care să reuș ească să se
conecteze cu alți utilizatori.
5. Comunitatea. Caracteristica fundamentală a social media este aceea de a crea o
comunitate: o legătură cu alte persoane care împărtășesc atitudini comune, interese și
obiective (profesionale, politice etc). Comunitățile se formează rapid și comunică eficient
(Maggiani, 2014).
În ceea ce privește situația României, platformele social media sunt mult mai folosite
decât site -urile ziarelor sau chiar a televiziunilor de știri. Acest lucru i -a determinat pe autorii
studiului IAB Europe, realizat în 2010, să afir me: ,,Utilizatorii români sunt pasionați de social
media, de comunicare, le place să își facă prieteni noi și să se distreze. Asta explică
extraordinarul succes al rețelelor sociale în România.” (conform studiului realizat de IAB

10
Europe, The Internet Marke t of Cetral and Eastern Europe în 2010 , în colaborare cu BRAT,
p.178)
Comunicarea prin intermediul social media presupune, de fapt o interacțiune socială
de propagare și departajare a unor informații ușor accesibile. Comunități mari de participanți
pot co labora prin schimb sau producere de texte, fotografii ce sunt transmise de la un
utilizator la altul. Aceste interacțiuni au scopul de a crea noi relații în scop personal sau
profesional. Cu ajutorul resurselor ce sunt oferite de platformele gratuite (foru muri, grupuri),
informația este accesibilă, utilizatorii trecând de la statutul de consumatori la cel de creatori
de conținut (Bădău, 2011).
Rețelele sociale sunt parte din primii pași pe care social media i -a făcut în
revoluționarea comunicării. Acestea înglobează facilitățile oferite de alte platforme de
partajare a informației precum Youtube. Crearea unor platforme online gratuite permite
utilizatorilor să se conecteze și să relaționeze cu alți utilizatori. Cea mai puternică rețea
socială la nivel mondi al este Facebook, pe care o voi aborda în subcapitolul ce urmează.

1.3. Facebook
Un site născut din imaginația unui adolescent a reușit să schimbe definitiv modul în
care oamenii interacționează. Cu peste 800 de milioane de utilizatori, acesta a ajuns să fie
noua ordine mondială a faptului mărunt. Toate etapele vieții parcurse de un individ se
transpun din realitate pe Facebook fiind construit cultul propriei personalități. Pagina de
Facebook a fiecăruia s -a transformat într -o carte de vizită care prez intă o imagine. Timeline -ul
este asemănat cu un CV mult mai detaliat și amănunțit decât cel scris în mod normal pentru
un job.
Facebook nu a fost prima rețea socială, dar a apărut la timpul potrivit, odată cu
telefoanele inteligente și alte device -uri ce e xtind utilizarea rețelei. Acest lucru permite
utilizatorilor să fie în contact permanent cu rudele sau cunoștințele aflate la distanță. Ziarele
au fost transformate în site -uri, YouTube a înlocuit MTV, a fost momentul în care conexiunile
de internet au de venit tot mai rapide.
Deși pare a fi un univers perfect și o modalitate facilă de comunicare, Facebook poate
produce și efecte negative asupra celor care îl utilizează. Studii recente au demonstrat faptul

11
că stima de sine are foarte mult de suferit în urm a folosirii acestei rețele prin declanșarea unor
sentimente de invidie. Multe dintre studiile realizate au descoperit că oamenii manifestă o
pregnantă nemulțumire legată de propria lor viață după utilizarea Facebook. Efectele rețelei
sunt înregistrate la n ivelul tuturor aspectelor existenței și la nivelul tuturor domeniilor. Efectul
cu o pregnanță negativă este acela de pierdere a intimității. Cu alte cuvinte, viața personală
încetează să mai existe datorită expunerii constante a detaliilor legate de utiliz ator (Lovejoy,
2009).
Ceea ce a făcut Facebook, de fapt, a fost că creeze un alt Univers. Unul în care să se
schimbe felul în care oamenii comunică și interacționează, în care toate activitățile cotidiene
să fie legate doar de Facebook, acest fapt creând, într-un final, dependență. Practic operează
un sistem de conectare la scală globală ce nu are precedent (Sfetcu, 2015).
Apariția a ceea ce avea să însemne Facebook în viața cotidiană a fost, de fapt,
determinată de nevoia oamenilor de a comunica. Datorită naturii sale sociale, omul simte
nevoia să comunice iar tehnologia care avansează cu pași repezi îi permite să își satisfacă
această nevoie. La fel ca toate invențiile sale precedente, rețeaua socială Facebook a reușit să
devină o parte indispensabilă din viața fiecărui individ. Bineînțeles, cei mai frecvenți
utilizatori de Facebook sunt adolescenții și tinerii, aceștia având un rol extrem de important în
evoluția a tot ceea ce înseamnă new media. Fiind un aspect permanent în viața fiecărui
individ, fenome nul Facebook a dus la apariția dependenței. Cercetări recente arată faptul că
renunțarea la Facebook este mult mai dificilă decât renunțarea la oricare alt tip de dependență.
Datorită acestui lucru, rețeaua socială a devenit un subiect intens studiat din p unctul de vedere
al adicției. Având posibilitatea accesării de oriunde și de pe orice dispozitiv, dependența de
Facebook a fost un lucru ce s -a instalat destul de ușor în societatea contemporană. Toate
inovațiile apărute de -a lungul timpului au încurajat a cest fenomen care, se pare, avansează din
ce în ce mai mult. Bineînțeles că nimeni nu va asocia folosirea acestei rețele sociale noțiunii
,,dependență ” pentru că, de fapt, nu este conștientizat în mod suficient acest lucru (Lovejoy,
2009)
În general, Faceb ook este văzut ca o modalitate de a petrece timpul liber sau, pur și
simplu o terapie de a scăpa de stres. Păstrarea legăturii cu oamenii dragi aflați la depărtare, cu
prietenii sau, pur și simplu cu necunoscuți ce împărtășesc aceleași pasiuni sau gândiri este,
într-adevăr, una din motivațiile care să argumenteze timpul petrecut pe Facebook. Problemele
intervin atunci când ceea ce se întâmplă pe Facebook intrevine în viața de zi cu zi și în

12
activitățile vieții profesionale. Timpul petrecut folosind Faceboo k este factorul care pare să
influențeze în mod semnificativ comportamentul legat de viața privată. Cercetărorii în
domeniu au studiat maniera trecerii timpului în contextul social media. Când oamenii devin
utilizatori de Facebook pentru prima dată, spun e i, aceștia sunt regulatori de confidențialitate
activi. Se focusează în a -și dezvolta rețelele și țin seamă de diferite contexte sociale la care se
conectează. Cu toate acestea, odată cu timpul, oamenii interacționează cu un grup regulat și
uită de alte co ntexte sociale la care au fost conectați în trecut. Autorii sugerează că timpul
petrecut pe Facebook implică o reducere a gradului de conștientizare a riscurilor legate de
contextul social (Lambert, 2013).
Popularitatea pe care Facebook a dobândit -o de la apariție și până în vremea actuală a
determinat multe branduri (companii sau artiști) să înțeleagă că este foarte important să fie
prezente în social media. În cazul artiștilor, Facebook a devenit ca un câmp de luptă în care
singurul scop este competiția pentru numărul de like -uri, care s -a dovedit aproape inutilă la un
moment dat. Facebook este folosit de artiști pentru promovarea activității lor profesionale,
unde, de multe ori aceștia oferă ceva publicului în schimbul like -urilor sau a comentariilor.
Numărul mare de utilizatori este criteriul care face din Facebook un serviciu foarte bun de
diseminare a informației digitale. Ceea ce contează cu adevărat este modul în care conținutul
ajunge la publicul țintă și felul în care acesta este reținut.
Un aspe ct foarte important al Facebook -ului în industria muzicală este că dă șansa
artiștilor de a -și promova muzica prin intermediul site -ului. Muzica este pusă la dispoziția
fanilor în mod gratuit iar Facebook îl ajută pe artist să își construiască propriul bra nd, fiindu -i
promovată nu doar muzica ci și numele sau imaginea. Fanii găsesc toate informațiile pe care
vor să le știe despre artistul lor preferat pe pagina de Facebook. În plus, colaborarea dintre
Facebook și iTunes permite fanilor să achiziționeze melo diile accesând platforma chiar de pe
pagina artistului. Spre deosebire de Youtube care dă bani artiștilor pentru numărul de
vizualizări strâns, Facebook cere bani acestora (Margiotta, 2011).
1.4. Youtube
Fondat de Chad Hurley, Steve Chen și Jawed Karim, foști angajați ai site -ului online
de comerț PayPal, Youtube a fost lansat oficial în iunie 2005 fără prea multă publicitate.
Inovația tehnologică inițială a fost următoarea: Youtube a fost unul dintre serviciile
concurente care avea ca scop eliminarea bar ierelor tehnice în partajarea de video online pe
scară largă. Site -ul oferă o interfață foarte simplă, integrată în care utilizatorii pot încărca,

13
publica și vizualiza conținut video fără a deține un nivel ridicat de cunoștințe tehnice.
Youtube nu impune l imite privind numărul de videoclipuri pe care utilizatorii îl pot încărca,
oferă funcții care dau posibilitatea de a lega prietenii cu alți oameni. Youtube nu este de fapt
în industria clipurilor video ci, mai degrabă asigură furnizarea unei platforme ușor de utilizat
pentru partajarea de video online: utilizatorii distribuie conținut care aduce noi participanți dar
și public nou. Sprijinind un volum mare de vizitatori și o serie de audiențe diferite, Youtube
oferă participanților modalități prin care aceșt ia pot dobândi o expunere largă. Site -ul și-a
orientat întotdeauna serviciile spre partajarea conținutului, inclusiv cel realizat de amatori,
mai presus decât furnizarea de video de înaltă calitate. Practicile de afaceri ale Youtube s -au
dovedit a fi extre m de controversate, atât cu mass -media tradiționale cât și cu unii dintre cei
mai activi membri ai rețelei sociale Youtube. De la apariția și extinderea acestuia, Youtube
reprezintă o perturbare a modelelor de business ale mass -media existente și este în c urs de
dezvoltare ca un nou site al puterii pe care îl are media (Burges & Green, 2009).
Din punct de vedere muzical, Youtube este un mediu nou care intervine între radio și
televiziunea tradițională, însă are mai multe calități de radio decât de televiz iune. Youtube s -a
integrat în industria muzicală odată ce acesta a devenit o modalitate prin care muzica ajunge
mai ușor la consumatori. Noțiunea de industrie muzicală face referire la activitatea artiștilor.
Casele de discuri investesc în aceștia, în prod ucția de albume dar și în promovarea muzicii.
Veniturile provenite din vânzările de albume sau din concerte sunt mari chiar dacă este
profitabil doar unul din 10 artiști în care s -a investit. De obicei veniturile revin în totalitate
artiștilor, în afară de cele din albume. Succesul unui artist este raportat deseori la numărul
albumelor vândute, a pozițiilor în topuri iar ceea ce artiștii obțin din concerte depășește
venitul ce provine din vânzarea de albume (Cassiman, 2010).
Începând cu anul 1999 se poate vorbi despre industria muzicală digitală, internetul
schimbând radical modelul de afaceri al industriei. În continuare muzica este compusă de
compozitori și textieri, înregistrată de artiști dar nu mai este indispensabilă semnarea unui
contract cu o casă de discuri. Internetul oferă artistului o multitudine de opțiuni pentru a -și
promova muzica. De asemenea, a fost eliminat și procesul de fabricație a CD -urilor și DVD –
urilor, implicit și nevoia pentru distribuția fizică și vânzarea de către retaileri. Prin cipala
modalitate de promovare este Youtube. În ultimii ani s -a dovedit a fi un must ca o melodie să
aibă videoclip. Pentru artiști, Youtube este unul dintre cele mai importante instrumente pentru
cariera muzicală. În primul rând, site -ul aparține lui Goog le iar 67% din ceea ce oamenii caută
pe Internet trece prin Google Search. Astfel, artiștii devin mai ușor de găsit pe Youtube fiind

14
și promovați de Google. În al doilea rând, Youtube a dezvoltat un nou program, Youtube
Partner, prin intermediul căruia se câștigă bani din difuzarea videoclipurilor. Mulți dintre
artiștii debutanți dau lovitura în topurile comerciale abia după ce reușesc să atingă milioane de
vizualizări pe Youtube, astfel că site -ul este un foarte bun instrument și pentru cei ce sunt la
începutul carierei ( Mason & Wiercinski, 2010).
Așadar, Internetul a schimbat fundamental modalitatea prin care artiștii se pot
promova dar, în același timp a facilitat comunicarea dintre artiși și fani prin intermediul
diferitelor platforme. Facebook și Yout ube sunt printre cele mai importante astfel că publicul
este conectat non -stop la informațiile despre artiști, este la curent cu tot ce se întâmplă
ajungând să cunoască mult mai bine omul, nu artistul.

15
Capitolul 2 . Contextele industriei muzicale

2.1. Contextul social
Schimbările care au intervenit în societate de-a lungul timpului și -au lăsat amprenta și
asupra modului în care muzica este produsă și ascultată. Bineînțeles că efectele schimbărilor
pot fi observate și asupra indivizilor ce alcătuiesc societatea. Oamenii ascultă altă muzică
decât acum 20 de ani, ceea ce este și firesc având în vedere tranzițiile prin care a trecut
muzica de -a lungul timpului. Acest lucru se datorează și dezvoltării tehnologiei și, mai ales,
apariției Internetului. Acesta a ușurat vizibil accesul pe care publicul îl are asupra oricărui tip
de infomație, devenind un mijloc de comunicare în masă. După părerea mea, î n ceea ce
privește muzica, este potrivit ca termenul de Internet să fie restrâns asupra noțiunii de social
media. Limitarea la acest termen se face având în vedere faptul că se utilizează, în principal,
tehnologiile web și mobile iar comunica rea devine un dialog interactiv, interpretul reușește să
comunice cu ascultătorul. Practic, muz ica se manifestă preponderent în mediul social. Deși
nici radioul și nici televiziunea nu și -au pierdut din importanță, prezența muzicii în social
media a devenit indispensabilă pentru public. Ca drept dovadă care să susțină această
afirmație sunt câștigur ile pe care le obțin companiile de muzică din canalele digitale ce
depășesc industria de filme, ziare și reviste la un loc. ,,Conform Digital Music Report 2010 ,
veniturile digitale globale ale Companiilor Muzicale au crescut cu aproximativ 12 procente în
2009, reprezentând o valoare totală de 4,2 miliarde de dolari. Din totalul veniturilor obținute
prin canalele digitale, după sectorul jocurilor electronice, 27% din venituri au rezultat din
vânzările de muzică față de 21% în 2008, creștere datorată mai ales investițiilor de pe piața
online și cea de telefonie mobilă. ’’ (Hosu, Hanță, 2011)
2.1.1 Funcțiile muzicii
Muzica are un impact extrem de ridicat la nivel social în societatea contemporană. În
spatele înșiruirii de sunete, muzica este de fapt parte din viața cotidiană a oricărei persoane.
De cele mai multe ori aceasta este folosită pentru a induce unele stări, creându -se astfel o
legătură strânsă între muzică și comunicare. Pe lângă toate acestea, muzica mai îndeplinește o
serie de funcții la nivel socia l. Funcția culturală se referă la modalitatea prin care individul
asimilează anumite informații încă de la începutul vieții și le folosește în vederea dobândirii

16
statutului de consumator. În industria muzicală se regăsesc anumite valori culturale
reprezent ative ale culturii naționale pentru fiecare perioadă, ce îl determină pe consumator să
cumpere muzică. Spre exemplu, artiști precum Corina Chiriac, Mihaela Runceanu sau Angela
Similea erau figuri reprezentative pentru muzica anilor ’90, foarte apreciate și ascultate la
nivel național. Și -au păstrat valoarea culturală de -a lungul timpului, existând categorii de
public ce ascultă și în prezent genul acesta de muzică. Deși stilul și interpretarea muzicală s –
au schimbat de -a lungul timpului, și în prezent exist ă artiști care și -au păstrat reputația și fanii.
Un exemplu în acest sens îl reprezintă Loredana Groza. Primul său album apărut în 1988 este
cel mai vândut album românesc până în prezent. Deși este colegă de generație cu artiști
precum Corina Chiriac sau M onica Anghel, Loredana dorește să urmeze regulile noii industrii
muzicale lucrând cu Media Pro Music. Aceasta susține periodic concerte spectaculoase la Sala
Palatului bucurându -se de fiecare dată de aprecierea fanilor dar și de prezența numeroasă a
acesto ra.
Funcția comunicațională a muzicii contribuie la dezvoltarea relațiilor interumane
tocmai datorită faptului că este o metodă de comunicare. Muzica presupune transmiterea unui
mesaj de către un interpret care ajunge la ascultător și acesta îl primește. M odul în care acest
mesaj este transmis dar și bogăția acestuia îl determină pe ascultător să îl asimileze și să și -l
însușească. De cele mai multe ori, artiștii se folosesc de muzică pentru a transmite anumite
sentimente sau pentru a face cunoscute publicu lui unele aspecte, pozitive sau negative ale
vieții lor. Dincolo de artă, muzica este o afacere din care ies foarte mulți bani. Din acest lucru
reiese o altă funcție a muzicii și anume funcția economică. Industria muzicală este cea mai
ăuțin afectată de cr iza economică spre deosebire de celelalte industrii tocmai datorită faptului
că vor exista întotdeauna consumatori care vor plăti pentru muzica preferată
Deoarece muzica are implicații asupra psihicului uman și funcționării acestuia, se
identifică și o fun cție afectivă a acesteia. Datorită muzicii care este un stimul, creierul
eliberează dopamina, știută și ca hormonul fericirii. Dintre efectele pe care muzica le are
asupra organismului se numără: scăderea tonusului emoțional, relaxare, stare de euforie,
stimularea voinței și a inițiativei sau creșterea încrederii de sine. (DeNora, 2003).
La începutul secolului al XX -lea, în unele părți ale Europei muzica era subordonată
statului și era controlată de acesta în sensul că era limitată interacțiunea dintre ar tiștii români
și cei din occident sau anumite informații cu privire la muzica din afară erau filtrate. De
aceea, vreme de mai bine de 40 de ani, muzica românească s -a învârtit într -un cerc dominat de

17
reguli ce limitau libertatea de manifestare artistică. D upă al doilea Război Mondial situația s -a
schimbat iar muzica a devenit o industrie, fiind destinată scopului comercial. Internetul a avut
o implicație serioasă, schimbând semnificativ industria muzicală. Totuși, această industrie s -a
dezvoltat de la maril e și clasicele case de discuri la modelul legitim de descărcare online a
muzicii (Mitan, Pînzaru, 2012).
2.1.2 Popular music
În prezent, muzica nu poate fi înțeleasă în afara contextului producției industriale.
Artiștii sunt conștienți că, dincolo de toate este vorba despre o afacere deci, despre bani.
Printre obiectivele principale ale artiștilor din toată lumea se numără semna rea cu casele de
discuri importante sau obținerea de locuri fruntașe în topurile internaționale. În lucrarea de
față, referirea la industria muzicală este setată pe noțiunea de popular music . Acesta este
numele oficial al muzicii care este difuzată pe post uri de televiziune ca MTV, UTV, ZUTV,
KISS TV sau la radio (ZU, KISS FM). Acest stil de muzică este ascultat în general de
publicul larg. Termenul de popular music a fost menționat pentru prima dată în anii 1880
printre cei care făceau parte din Tin Pan Al ley (asociația producătorilor și muzicienilor din
New York). Popular music respectă regulile actuale de marketing și este accesibilă oricui
deține televizor sau radio.
Așa cum am precizat mai sus, popular music se adresează unui public mult mai larg .
Există însă și stiluri mai nișate ce sunt considerate de fani doar pentru elite. Un astfel de
exemplu îl reprezintă muzica underground . Termenul nu are o origine bine stabilită. A fost
definiția unor varii momente artistice de la mijlocul anilor ’60 deși pare să aibă origini mult
mai recente. Muzica underground este abordată de artiștii care încearcă să evite mesajele
promovate de muzica pop, comercială vrând să spună lucrurilor pe nume prin muzică. Totuși,
nici popular music și nici muzica underground nu urmă resc să reflecte realitatea sau să
stârnească imaginația consumatorilor. Oamenii pur și simplu se identifică și trăiesc prin stilul
muzical pe care îl preferă. Rolul pe care îl are un gen muzical este foarte important pentru cei
care consideră muzica parte a identității lor. Acest lucru se datorează conexiunilor care se
creează între ascultători și muzică (Mitan, 2016).
Muzica este un mediu cultural frecvent descris ca fiind popular – o descriere dată de
cele mai multe ori formelor de muzică din contextul capitalismului global modern. Acest gen
de muzică este produs și consumat de oameni care fac parte din toate clasele sociale, de toate
vârstele, naționalitățile, rasele, etniile și genurile existente. Pentru producerea lui sunt folosite

18
o serie de multiple tehnologii digitale și acustice, este distribuit către o audiență numeroasă, se
întinde pe toate piețele comerciale în masă dar și pe scenele independente locale. Conceptul
de popular music are și un sinonim destul de des folosit în industria muzicală. În mod
tradițional, termenul mainstream utilizat în abordarea jurnalistică și colocvială are o tendință
peiorativă: s -a localizat într -o zonă de omogenitate, ceva cumpărat și auzit de consumatori
pasivi. Accesibilitatea și popularitatea pe care muzica mainst ream a dobândit -o nu constituie
principalele obiective pe care să le aibă majoritatea muzicienilor (Baker, Bennet, Taylor,
2013).
În perioada comunistă exista o singură mare casă de discuri, Electrecord, înființată în
1932. Nu exista concurență între producători, studiouri de producție sau genuri muzicale,
lucruri fără de care astăzi industria muzicală nu ar exista. Ceea ce astă zi este numit muzică
mainstream era numit în trecut muzică ușoară, indiferent de gen. Pe lângă aceasta, mai existau
și alte do uă genuri, respectiv muzica clasică și muzica populară. Tot ceea ce ținea de inspirația
străină era pus sub cenzură iar producția și distribuția erau controlate de stat din cauza
tiparului politic .
În România comunistă nu se vorbea despre popular music sau muzică mainstream .
Termenul general utilizat era cel de muzică ușoară. Aceasta era melodioasă, textele fiind
neapărat în limba română aparținând unor compozitori români. Pentru evoluția muzicii
ușoare, un aspect extrem de important era organizarea concu rsurilor prin care erau selectate
tinerele talente ce aveau să devină artiști apreciați la nivel național. Astfel de concursuri se
organizează încă și în zilele de astăzi. Anul 2011 a fost anul de debut al emisiunilor concurs
de interpretare vocală difuzat e pe posturile naționale care sunt în căutare de talente (X Factor,
Vocea României). Rolul unui astfel de concurs a devenit însă aproape inutil deoarece i s -a
schimbat foarte mult funcția pe care o avea în trecut, aceea de a forma artistul și a -l lansa. Se
întâmplă ca participanții să fie, de obicei, debutanți de la festivaluri de muzică ușoară. Astăzi,
în afară de expunerea media, participarea la astfel de concursuri nu le aduce niciun beneficiu,
excepția fiind câștigătorul care, pe lângă premiul în bani s e alege, în unele cazuri și cu un
contract semnat cu o casă de discuri. În trecut, concursurile de muzică ușoară erau foarte
apreciate și urmărite de public iar cei care reușeau o performanță remarcabilă aveau șansa de a
fi luați sub aripa Electrecord și d e a deveni consacrați, cu o carieră extrem de lungă în față
(Mitan, 2016).

19
Odată cu adaptarea României la sistemul economic internațional, popular music se
dezvoltă intens după Revoluție . Anii 1998 -2000 reprezintă startul carierei pentru mulți artiști
și formații ce încep să fie difuzate pe postul de televiziune special destinat lor, Atomic TV,
versiunea românească a postului american MTV. Acest lucru determină și organizarea de
concerte în aer liber, vânzarea de albume sau câștigarea discurilor de aur pen tru vânzarea
acestora. Cresc și difuzările pe radio iar din anul 2004 artiștii români se orientează către piața
internațională. De atunci, muzica din România a început să fie apreciată și peste hotare și să
se vorbească despre succesul artiștilor români. U n exemplu în acest sens îl reprezintă formația
O-Zone care a cucerit piața internațională cu albumul Disc O -Zone . Spre finalul anului 2005
se vânduseră peste 900.000 de copii în Japonia. Single -ul ,,Dragostea din tei ” a ocupat locul
întâi în 27 de topuri naționale europene cu discul de platină în Norvegia, Germania și Belgia
și discul de aur în Austria și Finlanda. Totodată, artiștii încep să scrie versuri în spaniolă,
engleză sau franceză (Inna, Alexandra Stan, Akcent). Se pare că anul 2004 este unul fruc tuos
pentru muzica produsă de artiștii români, iar publicul era deja format. Acest lucru a fost
facilitat și de noile mijloace de comunicare, respectiv Internetul care era din ce în ce mai
accesibil tuturor categoriilor de public. Printre cele mai în vogă formații de muzică ce apar
spre finalul anilo r nouăzeci se numără Volt aj, ASIA sau 3 Sud Est (Mitan, 2016).
Până la dezvoltarea Internetului și utilizarea acestuia la nivel național, radioul era cel
care le oferea oamenilor muzica preferată. Nici astăzi acesta nu și -a pierdut din importanță. La
birou sau în mașină, radioul este deschis, de cele mai multe ori pe un post care difuzează
popular music . Digitalizarea radioului și preferința de a fi ascultat online a creat un fel de
concurență cu radioul tradiț ional, ascultat în mașină sau acasă, la un aparat de radio. Radioul
online nu este subordonat normelor de rating și audiență ce sunt impuse celeilalte categorii .
De obicei, posturile care transmit topuri ale celor mai ascultate hituri sunt ascultate de tin eri
cu vârsta cuprinsă între 12 și 24 de ani, unde proporția femeilor este mai ridicată. Cu cât o
persoană avansează în vârstă, cu atât are tendința de a ieși din sfera unui format și de a se
orienta către altul care să corespu ndă nevoilor ei (Dominick, 20 09). În opinia mea, fiecare
etapă a vieții este dictată de un anumit stil de viață și gândire. Muzica trebuie să se adapteze
permanent acelor schimbări, de aceea se schimbă și preferințele muzicale ale unei persoane.
Grație difuzării masive pe posturile d e radio, artiștii reușesc să ajungă în topuri cu cele
mai multe dintre piesele lansate și să își consolideze rețeaua de fani. De asemenea, invitarea
artiștilor în studiourile de radio und e aceștia susțin recitaluri sunt foarte apreciate de
ascultători. De obicei, acest lucru se întâmplă în emisiunile matinale ale posturilor atunci când

20
numărul de ascultători este mai crescut decât în restul zilei. Conform unui studiu realizat de
Institutul Național pentru Studii de Opinie și Marketing cu sprijinul Consiliul ui Național al
Audiovizualului în anul 2013 , cele mai ascultate posturi de radio sunt KissFm, Radio ZU și
ProFM . Audiența este formată din persoane care locuiesc preponderent în mediul urban, cu
domiciliul în București, cu vârste cuprinse între 15 și 22 de ani, nivel de studii superioare.
Radioul este des folosit ca sunet de fundal ce însoțește alte activități cotidiene legate de
gospodărie sau locul de muncă. S -a constatat că acesta îndeplinește o funcție importantă,
aceea de a crea o ambianță plăcută și d e a reduce monotonia activităților cotidiene.
Deși radiourile difuzează muzică permanent și asigură artiștilor vizibilitate, muzica s -a
dezvoltat foarte mult și în mediul online. Cel mai bun exemplu în acest sens este Youtube. În
anul 2013 a avut loc pri mul eveniment dedicat industriei muzicale din România, ,,Youtube
Music Day ”. Prezent la această conferință, Dan Popi, managerul casei de discuri Cat Music a
precizat faptul că Youtube a devenit noua ,,televiziune muzicală ” ce a revoluționat cu totul
industria. Pentru artiști, Youtube s -a transformat într -unul dintre cele mai importante
instrumente de promovare a muzicii având în vedere faptul că este accesibil oricui și de
oriunde.
,,Casa de discuri, producătorul muzical, compozitorul, textierul și interpretul sunt cei
care decid care este forma pe care o va avea un cântec și cum anume va fi el prezentat
publicului dar, pentru a se asigura că acel cântec va fi cumpărat de către public, ei trebuie să
pornească de la profilu l consumatorului de muzică pe care doresc să îl convingă să cumpere
piesa ” (Mitan, 2010, p.77) . De exemplu, persoanele care au depășit perioada adolescenței
devin din ce în ce mai puțin receptivi la muzica nouă odată cu înaintarea în vârstă și o preferă
pe cea pe care o ascultau la 14 ani. Aceasta se datorează faptului că în acea perioadă a vieții,
omul a trăit emoții puternice pe care le -a asociat unor melodii. Tocmai din acest motiv artiștii
se adresează, în mare parte, publicului tânăr ca public țintă, b azându -se pe deschiderea lor
pentru muzică .
Următoarea întrebare care se pune este: Cine ascultă, de fapt, muzică? Cine este fan în
adevăratul sens al cuvântului și cine este doar consumator de muzică? Fanii sunt definiți ca
fiind acele persoane care urmă resc în mod constant muzica și viața unor anumiți artiști sau
stiluri muzicale cu o doză serioasă de entuziasm și angajament. Toți acești fani alcă tuiesc la
rândul lor un fandom . Acesta este termenul colectiv pentru mediul fanilor și practicile
acestora: p articiparea la concerte, cumpărarea albumelor sau chiar lipirea posterelor pe pereții

21
dormitorului (Duffet, 2014). Consumatorul de muzică este cel care urmărește și ascultă
muzica mai multor artiști, fără a se declara fanul înfocat al un ui artist sau al un ui gen muzical .
Nu participă la concerte, nici nu plătește pentru a asculta muzică și nu face parte din grupuri
de oameni care să susțină activitatea unor anumiți artiști. În opinia mea, atât fanii cât și
consumatorii de muzică au o importanță egală pentru cariera unui artist deoarece acesta, deși
se adresează în primul rând fanilor, șt ie că ar putea să îl transforme și pe consumator în fan.
Un lucru pe care îl consider extrem de important în cariera unui artist este organizarea
de concerte . Acest tip de eveniment este foarte des organizat, de multe ori la inițiativa
artistului pentru a-i fideliza pe fani și a -i apropia de idolul lor. Deși aparițiile la radio sau cele
televizate dunt foarte dese, fanii vor să se întâlnească și în alte circumstanțe cu artițtii lor
preferați, să îi vadă în carne și oase și să fredoneze împreună piesele fa vorite. Concertele sunt,
practic, o experiență unică, atât pentru artist, cât și pentru fani. Publicul care participă la
concert se regăsește complet în mesajul pe care îl transmite muzica. Implicarea fanilor în
concerte însemnând fredonarea pieselor împre ună sau chiar crearea de mici dialoguri este
pentru artiști o ocazie de a se arăta publicului și altfel decât la televizor. Această metodă este
eficientă și pentru crearea unei punți de legătură către potențiali fani. De obicei, concertele
organizare de ar tiști devin adevărate evenimente la sfârșitul cărora aceștia petrec timp alături
de fani (Grozea, 2013).
Un exemplu în acest sens este reprezentat de Delia. Artista a susținut pe data de 5
decembrie 2016 la Teatrul Național din București un concert cu to tul și cu totul deosebit,
diferit de ce a mai făcut până acum în concertele de la Sala Palatului, care au devenit un fel de
tradiție pentru mai mulți artiști. Subiectul a devenit foarte controversat după ce a fost anunțat
prețul biletelor la acest concert: 690 de lei la categoria VIP. Fanii s -au împărțit în două tabere,
mulți dintre ei declarând că, oricât de mult ar vrea, nu își permit să meargă la concert. Alții i –
au luat luat apărarea și au dat ,,vina ’’ pe locația superbă și pe organizarea concertului. C ei
care aveau să meargă la concert și să se bucure de toate surprizele pe care le -a oferit artista
puteau spune că a meritat din plin să plătească respectiva sumă . Din punctul meu de vedere
Delia este unul dintre cei mai apreciați artiști din România. S -a remarcat de fiecare dată prin
concertele pe care le -a organizat dar și prin stilul ei nonconformist. Faptul că prețul unui bilet
la concertul de la Teatrul Național a costat 690 de lei nu mi se pare neapărat exagerat. Este
adevărat că mulți dintre fani nu și-au permis să își achiziționeze unul dar, un astfel de
concertu susținut într -o astfel de locație nu este obligatoriu pentru toată lumea. Presa era
contrariată de faptul că niciun artist din România nu a mai făcut așa ceva până acum dar,

22
totuși artiștii nu sunt toți la fel deci nu ar trebui să facă toți același lucru. Deși mulți au
susținut că nici artiștii internaționali nu pretind un asemenea preț pe un bilet, eu consider că
artiștii români nu sunt mai prejos. Scenografia spectaculoasă și locația super bă în care a avut
loc concertul motivează pe deplin prețul atât de controversat al biletelor.

2.2. Contextul economic
În ceea ce privește economia, situația României a avut atât suișuri cât și coborâșuri.
Unul dintre cele mai importante evenimente ce a afectat situația României din punct de vedere
economic a fost criza din perioada 2008 -2009. Criza economică a afectat puternic exporturile
și importurile României. Acestea au scăzut dramatic cu 13,9% respectiv 32,3%. În pofida
nivelului scăzut de dezvoltar e a României, aceasta continuă să fie un contribuitor net la
bugetul Uniunii Europene. ,,Primul trimestru din 2009 a cunoscut o reducere cu 6,2% a PIB
real față de trimestrul patru din 2008. În trimestrul doi și trei din 2009 reducerile PIB real au
fost și mai mari (8,7% respectiv 7,1%). Reducerile PIB reale au continuat în toate cele patru
trimestre din anul 2010. În conformitate cu definiția tehnică dată unei recesiuni, adică o
scădere a PIB pentru două trimestre consecutive, România a intrat în recesiune începând cu
trimestrul trei din 2009. ” (Merce, 2011, p.14)
România a reușit să iasă la suprafață din punct de vedere economic în ultimul an.
Aceasta a înregistrat o creștere economică de 5,9% în trimestrul doi al anului 2016, devenind
campioana creșterii economice din Europa. Analiștii au precizat că principalul motor al
acestei creșteri este consumul privat generat de creșterile salariale și crearea de noi locuri de
muncă1.
Industria muzicală nu a rămas neatinsă de criză. Deși efectele acesteia au fost destul de
puternice, nu au fost luate în seamă. Ar putea să apară unele nedumeriri. De ce muzica este
afectată de criză? Oamenii ascultă muzică tot timpul. Da, dar înainte de orice, muzica este o
industrie ce apare în jurul unui business bazat pe un produ s commercial. Așadar, muzica a
devenit un business, o activitate de pe urma căreia artiștii își câștigă existența. De la începutul
crizei, afacerile din industria muzicală au scăzut cu 30%. ,,Să acceptăm că actuala criză este
firească, reflectă transferul de legitimitate de la intelectualul/artistul interesat de propriul

1 https://www.agerpres.ro/economie/2016/08/12/romania -a-avut-cea-mai-mare -crestere -economica -din-ue-in-
trimestrul -doi-din-2016 -13-00-18 accesat în data de 01.01.2017, ora 15:00

23
succes de public, într -o nouă legitimitate pe care industria a făcut -o posibilă, anume aceea a
vânzărilor masive aducătoare de profit. Producția și difuzarea muzicii la radio, precum și pe
alte suporturi reprezintă una dintre cele mai puternice industrii culturale cu profituri globale în
valoare de 140 de miliarde de dolari. ” (Munteanu, 2010, p.53)
Organizatorii de concerte susțin că piața muzicală din România este poziționată pe un
traseu ascendent cu o dorință continuă de perfecționare. Dezvoltarea pieței muzicale este
datorată publicului care este la curent cu tot ce se întâmplă în showbiz -ul autohton ceea ce
obligă organizatorii de concerte să se ridice la standardele impuse. Piața muzic ală din
România este alăturată cu succes producțiilor de talie internațională datorită calității show –
urilor artiștilor români ca Loredana sau Ștefan Bănică. Cu toate acestea, criza are încă
repercusiuni asupra puterii de cumpărare, oamenii nu mai au posib ilitatea de a merge la
concerte. Prețurile piperate pe care organizatorii le pun biletelor sunt pentru a plăti artiștii,
sala de spectacol și multe alte cheltuieli specifice. Organizatorii de evenimente țin cont de mai
multe criterii precum notorietatea br andului, noutățile muzicale pe care le oferă, prețul
concertului sau alte oferte similare care există pe piață la momentul respectiv2.

2.3. Contextul tehnologic
Evoluția tehnologiei determină progrese mari în toate domeniile creative. Bineînțeles
că muzica nu a rămas nici ea neatinsă de tehnologie. De la apariția și extinderea Internetului,
vânzările albumelor au început să scadă considerabil. Pe lângă deja renumi tul Youtube care
oferă muzică în mod gratuit, au apărut și alte programe de muzică. Multe dintre acestea pot fi
instalate pe telefonul mobil care a devenit un dispozitiv din ce în ce mai folosit pentru
ascultarea de muzică.
Cele mai populare sisteme de o perare de pe piață, Android și iOS se întrec în materie
de aplicații pentru muzică. Una dintre cele mai bune aplicații este Zonga, care este un produs
românesc. Aceasta pune la dispoziție peste 25 de milioane de piese. Zonga a apărut ca urmare
a site -ului de succes Trilulilu care a avut foarte mare ecou în anii trecuți datorită serviciilor pe
care le oferea (muzică, videoclipuri). Pentru descurajarea pirateriei, a fost introdus un sistem
de plată astfel că, cei care utilizează aplicația trebuie să plăteasc ă pentru muzica pe care vor să

2 http://www.mediafax.ro/life -inedit/analiza -piata -muzicala -din-romania -pe-un-trend -ascendent -dar-e-nevoie -de-
o-sala-de-concerte -adecvata -13746334 accesat în data de 01.01.2017, ora 15:30

24
o asculte. Sergiu Biriș, director și fondator Zonga atrage atenția asupra slabei deschideri a
oamenilor de a plăti ceea ce ascultă. În prezent, aplicația are peste 500.000 de utilizatori și
peste 1,7 milioane de ascultări3. Pentru sistemul de operare iOS, cea mai folosită aplicație este
iTunes. Aceasta oferă utilizatorului posibilitatea de a -și organiza muzica în cel mai optim mod
posibil. Pe lângă muzică, iTunes oferă posibilitatea de a viziona filmele preferate. Bineînțeles ,
utilizatorul trebuie să plătească pentru ceea ce vrea să asculte. Apple Music oferă acces
nelimitat la milioane de melodii ceea ce îi determină pe utilizatori să prefere să asculte muzica
lor preferată de pe telefonul mobil.
Pe lângă programele și apli cațiile de muzică pe care consumatorii le folosesc, se pare
că și artiștii investesc în tehnologie pentru a fi mereu pe placul fanilor și pentru a le oferi tot
timpul cele mai plăcute experiențe. Artiștii internaționali au devenit antreprenori și au
revolu ționat muzica prin diferite metode tehnologice. Unii au deschis site -uri de muzică, alții
au inventat chiar programe pe care le -au folosit pentru a face hituri. Un exemplu în acest sens
îl reprezintă artistul american Jay Z. În anul 2015 acesta a cumpărat serviciul online TIDAL
care promitea că va plăti drepturi de autor mai avantajoase pentru creatori față de concurentul
Spotify. Pentru Jay Z, această achiziție a reprezentat o investiție de peste 60 de milioane de
dolari. În România există destul de puțini artiști care au investit în afaceri din domeniul
tehnologic. Unul dintre ei este Marius Moga care a cumpărat revista și site -ul MyBand în
2006 dar care s -a închis între timp. În prezent, acesta deține propria casă de discuri și este
compozitorul a multor piese de succes din România4.
În prezent, industria muzicală este transformată foarte mult de inteligența artificială.
Totul se schimbă, chiar și descoperirea noilor talente. O parte din munca celor care lucrează în
acest domeniu este făcută de algoritmii informatici. Preferințele pasionaților de muzică au
determinat adaptarea serviciilor de streaming la noua realitate astfel că și aplicațiile au luat
avânt și s -au dezvoltat în conformitate cu cererile consumatorilor. Spre exemplu, în iulie
2015, aplicația Spotify s -a îmbogățit cu o nouă funcție ce poartă numele de Discover Weekly.
Aceasta se ocupă cu monitorizarea preferințelor utilizatorului, oferindu -i sugestii de artiști și
melodii în funcție de aceste preferințe. Pentru că a îndeplinit o nevoie a publi cului consumator
de muzică, funcția Discover Weekly e folosită de 40 de milioane de persoane din toată lumea.
Însă nu doar serviciile de streaming sunt modificate de inteligența artificială. Pentru a
promova albumele noi și turneele artiștilor, casele de d iscuri au început să folosească

3 http://playtech.ro/2014/zonga -sergiu -biris-trilulilu -music -streaming / accesat la 15.12.2016, ora 10.00
4 http://www.floringrozea.com/2015/07/01/music -artisti -antreprenori/ accesat la 17.12.2016, ora 12.20

25
programe care interacționează cu publicul denumite și roboți de chat. Robbie Williams este
unul dintre artiștii care s -a folosit de această tehnologie pentru a intra în legătură cu fanii5.
Industria a fost schimbată și de s erviciile de distribuire a muzicii. Asemenea tehnologii
i-au făcut pe artiști și pe fani să fie mai puțin dependenți de industria de înregistrare pentru a
crea și distribui muzica. De exemplu, mulți artiști sunt în măsură să înregistreze albume de
mare cal itate, din propriile studiouri improvizate acasă, folosind un echipament sofisticat care
odată era prea scump pentru a fi achiziționat. În plus, consumatorii nu mai trebuie să meargă
la magazin să -și cumpere CD -uri la prețuri ridicate ci pot sta pur și sim plu în confortul
propriilor case să descarce muzică, folosind servicii de distribuție digitală atât legale cât și
ilegale (Kusek, Leonhard, 2005).

2.4. Contextul legislativ
1. Drepturile de autor
La fel ca în toate activitățile creative, și în muzică apare noțiunea de drepturi de autor
sau drepturi de creație intelectuală. Potrivit noului Cod civil din anul 2015 , ,,autorul unei
opere literar -artistice are drepturi personal -nepatrimoniale legate de creația sa: dreptul de a fi
recunoscut ca autor al oper ei, dreptul de decide publicarea ei, dreptul de a cere ca opera sa să
nu îi fie atinsă de terți etc ’’ (Bîrsan, 2015, p.29). În termeni mai simpli, dreptul de autor este
dreptul pe care îl are cel care creează asupra operei, fiind un cadru legal ce îi prote jează pe
autori.
În industria muzicală, problema drepturilor de autor este una din ce în ce mai des pusă
în discuție. Sunt mai multe asociații în România care se ocupă de drepturile de autor din
industria muzicală. Printre ele se numără UCMR -ADA (Asociaț ia pentru Drepturi de Autor a
Compozitorilor) și AIMR (Asociația Industriei Muzicale din România).
UCMR -ADA are ca scopuri principale ,,reprezentarea, promovarea, dezvoltarea și
protejarea intereselor membrilor săi, colectarea și repartizarea drepturilor patrimoniale de
autor cuvenite titularilor de drepturi de autor asupra operelor muzicale cu privire la care
gestiunea i -a fost încredințată direct ori indirect ori pentru care gestiunea colectivă este

5 http://www.ziare.com/internet -si-tehnologie/roboti/robotii -au-ajuns -sa-controleze -industria -muzicala -vor-
ajunge -sa-i-inlocuiasca -pe-muzicieni -1445386 accesat la 02.01.2017, ora 11.00

26
obligatorie, precum și colectarea și repartizarea sume lor oricăror domenii de creație ori
categorii de titulari de drepturi de autor pentru care asociația a fost desemnată drept colector
unic prin protocol încheiat cu alte organisme de gestiune colectivă sau de către Oficiul Român
pentru Drepturile de Autor. ”6
De banii proveniți din difuzarea înregistrărilor comerciale la radio sau TV se ocupă
CREDIDAM (Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți).
Asociația colectează drepturi de autor, atât pentru artiști români (Smiley, Grasu XXL, Andra,
Inna etc.) cât și pentru artiști din străinătate (Christina Aguilera, Britney Spears sau Celine
Dion). Pe lângă veniturile care provin din susținerea de concerte, veniturile gestionate colectiv
de organismele de gestiune (CREDIDAM, UCMR -ADA), reprez intă cea mai importantă sursă
pentru artiști.
Artiștii simt nevoia de a fi reprezentați corect pentru a se asigura că primesc veniturile
care li se cuvin din partea CREDIDAM. În zona gestiunii colective din România, transparența
este problema cea mai ma re cu care se confruntă industria muzicală. Artiștii sunt ținuți
departe de multe ori de această chestiune de aceea este importantă prezența unui av ocat în
cariera lor .
2. Pirateria
De problema pirateriei, destul de prezentă și ea în industria muzicală se ocupă
Asociația Industriei Muzicale din România. Aceasta are ca principal scop ,,reprezentarea
intereselor deținătorilor de drepturi de autor și drepturi conexe dreptului de autor în activitățile
de luptă contra pirateriei în domeniul sonor și audiovizu al, respectiv de combatere a acțiunilor
ce conduc la încălcarea drepturilor recunoscute și protejate de lege. ”7
Pirateria muzicală reprezintă o încălcare deliberată a legii drepturilor de autor și a
drepturilor conexe ce constă în ,,reproducerea și exploa tarea neautorizată a produselor
purtătoare de astfel de drepturi ” (Bîrsan, 2015, p.29). Cea mai frecventă formă de piraterie
este pirateria digitală. Aceasta s -a răspândit tot mai mult odată cu dezvoltarea mediului
digital . Există foarte multe site -uri leg ale de unde se poate descărca muzică prin cumpărare
dar și site -uri unde muzica este difuzată online. Exemple precum iTunes, Zonga sau Deezer
sunt printre cele mai populare. Prin cumpărarea legală a muzicii, consumatorii încurajează

6 https://ucmr -ada.ro/fisiere/statut_ucmrada.pdf accesat la 15.12.2016, ora 13.00
7 http://www.aimr.ro/despre -noi/ce -este-aimr/ accesat la 15.12.2016, ora 13.30

27
artiștii și îi determin ă să își continue munca și să le ofere în continuare muzica preferată. În
cazul iTunes, piesele costă puțin iar consumatorii au posibilitatea de a achiziționa una singură
și nu tot albumul. Pe lângă asta, melodiile pot fi ascultate atât online cât și offli ne. Spre
deosebire de iTunes, Zonga este o platformă de streaming online ceea ce înseamnă că muzica
poate fi ascultată fără a fi plătită fiecare piesă în parte cu ajutorul unui abonament. Fiind una
dintre cele mai bune site -uri de muzică din România, Zonga are parteneriate cu cele mai
importante case de discuri precum Media Pro Music, Cat Music, Roton sau Emi.8
O consecință semnificativă pe care pirateria o are asupra industriei muzicale este
scăderea drastică a câștigurilor din muzică. Deși cei ce lucrează în marketing caută soluții care
să limiteze pirateria (includerea unor piese bonus pe albume sau introducerea unor materiale
video), vânzările de albume continuă să scadă. Oricine are acces la muzică în mod gratuit sau
cu investiții minime cu ajut orul Zonga, Spotify, Youtube sau iTunes. De asemene a, concertele
sunt difuzate gratuit online iar ascultăto rul are nevoie doar de un dispozitiv și de conexiune la
internet (Mitan, 2016).
Deși nu în mod direct, pirateria afectează și activitatea artiștilo r. Scăderea vânzării
albumelor le reduce semnificativ veniturile iar acest lucru poate avea urmări asupra
performanțelor profesionale dar și asupra popularității artistului.

2.5. Casa de discuri Cat Music
Pentru a intra în tema lucrării de licență cons ider că este potrivit să vorbesc în
subcapitolul care urmează despre importanța și rolul unei case de discuri în cariera unui artist.
Casa de discuri este o ,,companie care distribuie CD -uri, casete, DVD -uri. În ultimii ani,
casele de discuri nu mai vând , ,discuri ’’, ci se ocupă în general cu licențierea, distribuția și
vânzarea muzicii în format fizic sau digital. Casele de discuri sunt proprietarele produselor
muzicale realizate de artiști (melodii, videoclipuri, CD -uri, mp3 -uri etc.). Casele de discuri
pot avea contracte de exclusivitate cu artiștii sau pot avea contracte doar pe produsul muzical
(un album, sau o compilație, sau o melodie) ’’ (Grozea, 2013, p. 200). În România su nt foarte
multe case de discuri. HaHaHa Production, Cat Music, Media Pro Music , Roton Music,
Global Records sunt printre cele mai cunoscute și mai de succes din România. Acest lucru se

8 http://playtech.ro/2015/ce le-mai-bune -site-uri-de-muzica -de-unde -sa-descarci -sau-sa-cumperi -cele-mai-noi-
piese/ accesat la 02.01.2017, ora 16:30

28
datorează faptului că din ce în ce mai mulți artiști își deschid propriile case de discuri
ocupându -se astfel de activitățile lor artistice. Poate ce l mai bun exemplu în acest sens îl
reprezintă Smiley cu HaHaHa Production care a devenit rapid unul dintre liderii pieței
muzicale. În trecut existau două noțiuni diferite: casă de discuri și casă de producție. Casa de
producție este ,,compania care susțin e financiar un produs muzical și/sau un artist. Majoritatea
caselor de discuri sunt și case de producție (adică distribuie/vând propriile produse muzicale),
dar există din ce în ce mai multe case de producție independente, în general dedicate unui
anumit s ubgen muzical sau grupate în jurul unui manager/impresar puternic. ’’ (Grozea, 2013,
p. 200) În ultimii ani, casa de producție și casa de discuri au devenit unul și același lucru.
Acest lucru s -a întâmplat datorită numeroșilor artiști care aveau albumele gata atunci când
ieșeau din casele de producție iar casele de discuri nu mai aveau niciun rol. Astfel, casele de
producție și -au definit obiectivele și au devenit case de discuri.
2.5.1 Despre casele de discuri din România
La nivel național, industria muzicală funcționează după alți parametri. Casele de
discuri sunt structurate pe 4 categorii : 3 dintre ele aparțin caselor de discuri care se ocupă de
popular music , adică muzica ce se difuzează pe ZU, KISS FM și se numesc tradiționale.
Printre acestea se numără Cat Music, Roton Music, MediaPro Music și Universal Music
România. Există și case de discuri destinate unor genuri muzicale ce sunt ascultate de un
public mai restrâns, care s e ocupă de artiștii ce nu au reușit să intre în portofoliul principalelor
case de discuri și care produc un singur gen de muzică. Am amintit mai devreme despre
Smiley și HaHaHa Production. Acesta este un exemplu de studio care a devenit casă de
discuri. Ex emple asemănătoare mai sunt: Kazibo Muzic, Famous Records sau DeMoga
Studios (Mitan, 2016).
Cat Music este una dintre cele mai importante case de discuri din România și
principalul actor din industria muzicală românească. Aceasta reprezintă unii dintre c ei mai
influenți și de succes artiști din România ultimilor 20 de ani. Lansată în 1991, are peste 30%
cotă de piață și un catalog ce depășește 8000 de piese. Printre trupele fenomen ce au făcut
parte din portofoliul Cat Music se numără: 3Sud Est, Andre, N& D, Class și multe altele.
Printre primele performanțe s -a remarcat cea a trupei O -zone care a cucerit topurile
internaționale cu 5 milioane de unități vândute.
Pe lângă aceste realizări, canalul de Youtube al Cat Music devine singurul canal din
România care are 2 milioane de abonați câștigându -și astfel titlul de cel mai puternic canal de

29
Youtube din România. Dan Popi, deținătorul și directorul general al casei d e discuri este o
persoană cu o experiență vastă în industria muzicală. A fost președintele Uniunii
Producătorilor de Fonograme din România iar revista Billboard l -a listat în 2004 printre primii
20 cei mai buni manageri de artiști independenți. Consider că o casă de discuri are un rol
foarte important în cariera unui artist. Un avantaj al case de discuri și poate cel mai evident
este acela că sunt alocate bugete mai mari iar artistul beneficiază de vizibilitate. Fie că este
vorba despre campanii de promovar e, lansări de albume sau turnee, artistul este în centrul
atenției iar acest lucru determină atragerea unor potențiali fani și fidelizarea celor existenți.
În încheierea acestui capitol consider potrivit să reamintesc unele dintre aspectele
importante ale acestui capitol. Muzica este unul dintre cele mai importante elemente ale vieții
omenești. Oamenii trăiesc prin muzică, aceasta îi ajută să își exprime de multe ori
sentimentele. Cu toate că muzica este un mod de a comunica, aceasta este și o industrie. P e
lângă artă, artiștii fac și bani pentru că ăsta este modul lor de viață și din asta trăiesc. De aici
pornesc vânzările albumelor sau succesul pe care îl au site -urile care vând muzică.
Transformările sociale și tehnologice i -au convins pe artiști să inve stească în propria carieră și
să meargă după tendințele ce dictează industria muzicală. Calitatea superioară a producției
musicale și a transformărilor ce au apărut pe parcurs sunt datorate în mare parte tehnologiei și,
mai ales dezvoltării Internetului. F iecare artist își poate crea singur o melodie cu câteva
instrumente pe care internetul i le oferă astfel că mulți dintre ei preferă să fie independenți și
să nu mai apeleze la o casă de discuri. Cu toate acestea, prezența unei case de discuri în
cariera un ui artist este foarte important datorită investiției dar și modului în care aceasta se
ocupă de artiștii pe care îi are în portofoliu.
Importanța pe care o are casa de discuri în cariera unui artist va fi demonstrată în
capitolul următor ce va reprezenta partea de cercetare a lucrării de licență. Pentru aceasta am
ales să realizez o analiză cantitativă a paginii de Facebook și a contului de Youtube a casei de
discuri Cat Music care este una dintre cele mai importante case de discuri de pe piața
muzicală d in România. Numărul mare de like -uri dar și de abonați m -a determinat să o aleg
pentru partea de cercetare.

30
CAPITOLUL 3. Construirea legăturii dintre artist și rețeaua de fani

3.1. Metodologie
Schema de cercetare pornește de la ipoteza principală:
– Cu cât comunicarea online este mai accentuată, cu atât indivizii sunt mai
predispuși să dezvolte un comportament de implicare prin intermediul canalului
online.
În ceea ce privește metoda de cercetare utilizată, a fost aleasă analiza de conținut.
Aceasta a fost adaptată resurselor disponibile pentru realizarea cercetării precum și ipotezei
urmărite. Obiectivul principal al cercetării este acela de a semnala legătu ra dintre comunicarea
în online dintre casa de discuri și public și dintre artist și public.
Ipoteza de la care pornește cercetarea este împărțită în două concepte importante:
– interacțiunea online
– implicarea publicului
Pentru studiul de caz am ales una dintre cele mai importante case de discuri din
România, Cat Music. În primul rând, aceasta este relevantă pentru cercetarea în cauză datorită
faptului că deține în portofoliul său cei mai apreciați artiști români. Printre aceștia se numără
Elena Gheorghe, Feli, Adda, Andreea Bănică dar și mulți alții. De -a lungul timpului, Cat
Music a lansat artiști care prin intermediul hiturilor și a conceptelor inovatoare pe care le -au
adus pe piața muzicală au scris istoria muzicii din România. Cu peste 20 de ani de exp eriență
în industrie și cu un catalog impresionant ce depășește 6000 de piese, Cat Music este
principalul jucător din industria muzicală românească. În al doilea rând, am ales cazul acestei
case de discuri deoarece se potrivește contextului ascensiunii social media în România.
Utilizarea platformelor online pentru răspândirea informației direcționează accesul la
publicurile țintă (în mare parte tineri). În prezent, canalul de Youtube Cat Music numără
2.876.210 abonați devenind canalul cu cei mai mulți abona ți din România. Acest record se
datorează și pieselor ce sunt mai mereu în topul căutărilor. Zeci de videoclipuri au peste
350.000 de vizualizări în primele 24 de ore și peste un milion în prima săptămână din
momentul lansării. În ceea ce privește pagina d e Facebook, aceasta numără peste 350.000 de

31
aprecieri. Fanii artiștilor sunt mereu la curent cu activitatea acestora prin intermediul
conținutului de pe pagin Cat Music. De asemenea, am ales -o pentru studiul de caz pe Delia
datorită numărului mare de aprec ieri de pe pagina de Facebook (peste 2 milioane) dar și
pentru activitatea sa artistică din ultimul timp, în special ultimele două concerte susținute la
Sala Palatului, respectiv Teatrul Național din București.
Proiectul de cercetare pornește de la ipotez a principală, iar metoda utilizată, analiza de
conținut presupune construirea unor grile de evaluare a conținutului de pe pagina de Facebook
a case de discuri Cat Music și de pe pagina de Facebook a Deliei. Colectarea de informații
este de factură cantitat ivă cum ar fi : frecvența medie a publicațiilor și numărul de interacțiuni
(like-uri și comentarii). De asemenea, este luat în calcul și contul de Youtube Cat Music, fiind
analizate like -urile, dislike -urile, comentariile și cel mai important criteriu, numă rul de
vizualizări. Importanța numărului de vizualizări provine din faptul că acestea sunt un criteriu
important în aprecierea activității unui artist. În industria muzicală actuală, veniturile artiștilor
provin atât din vânzarea online a muzicii, dar și d in monetizarea vizualizărilor de pe Youtube.
Like-urile, dislike -urile și comentariile sunt singura modalitate prin care publicul își poate
exprima părerea față de activitatea artistului pe care îl urmăresc. Aceste reacții sunt urmărite
de artiști, de mult e ori chiar cerute de aceștia.
Grila de evaluare a presupus analiza conținutului de pe pagina de Facebook a casei de
discuri Cat Music – www.facebook.com/CatMusicRomania și a Deliei –
www.facebook.com/OfficialDelia . Pentru perioada de timp analizată am ales două intervale
diferite care să fie echivalate cu desfășurarea celor două evenimente: 19 decembrie 2015 – 4
aprilie 2016 pentru Welcome to Deliria și 27 septembrie 2016 – 5 decembrie 2016 pentru
Delia’s Winter Wonderland . Am ales să analizez cele două conce rte datorită faptului că sunt
foarte diferite atât din punct de vedere al conceptului cât și al publicului țintă dar și pentru că
Delia a reușit să aibă sala plină la ambele concerte. La cererea publicului, concertul de la Sala
Palatului din luna aprilie a avut loc 2 zile la rând iar biletele au fost sold -out din primele zile
în care s -au pus în vânzare.
Ca punct de plecare pentru grila de analiză am folosit studiul Social media în
campaniile electorale – influența asupra comportamentului politic efectuat de profesorul
Lorina Culic de la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, de la
Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj -Napoca. Studiul a fost publicat în Revista Transilvană
de Științe ale Comunicării, 1(10)2010, p.16 -29. Grila con ține două criterii și anume numărul

32
de aprecieri (like -uri) și numărul de comentarii. În grila originală s -a avut în vedere colectarea
de informații de factură strict cantitativă ca: frecvența medie a publicațiilor zilnice, numărul
de interacțiuni (comenta rii, aprecieri), dar și informații cu aspect calitativ (principalele
tematici ce se regăseau în publicațiile din perioada menționată).

3.2. Prezentarea datelor
Revenind la analiza de conținut a celor două medii de comunicare online, s -a apelat la
constru irea unei grile simple de evaluare a conținutului pe pagina de Facebook a casei de
discuri Cat Music și a Deliei în intervalele acordate celor două concerte, respectiv 19
decembrie 2015 – 4 aprilie 2016 pentru Welcome to Deliria și 27 septembrie 2016 – 5
decembrie 2016 pentru Delia’ s Winter Wonderland . Au fost luate în calcul toate publicațiile
de pe cele două pagini și pentru fiecare dintre acestea s -a calculat cuantumul de reacții (like –
uri, comentarii și, acolo unde a fost cazul, vizualizări .
Ipoteza princ ipală: Legătura dintre interacțiunea online și implicarea publicului.
Welcome to Deliria
În timpul celor patru luni acordate expunerii în social media a primului concert, au fost
identificate în total 58 de publicații pe paginile de Facebook a casei de discuri și a Deliei, care
au adunat în total 1509 comentarii și 101.614 aprecieri.
În ceea ce privește canalul de Youtube al casei de discuri, publicația referitoare la
concert a strâns 833.355 de vizualizări, 80 de comentarii și 1834 de aprecieri. Din cele 80 de
comentarii, 65 sunt pozitive, 10 negative și 5 neutre. Pentru fiecare concert, Deli a a creat pe
Facebook o pagină dedicată exclusiv evenimentului pe care publica aproape zilnic și de acolo
distribuia pe pagina ei de Facebook. Astfel, concertul de la Sala Palatului care avea să se
desfășoare pe 2 și 3 aprilie prezenta interes pentru 3500 de oameni.
Cele mai apreciate conținuturi au fost cele afișau un scurt video prin care era anunțat
concertul. Spre exemplu, pe 12 februarie 2016 pe pagina de Facebook Cat Music a fost
publicat un astfel de filmuleț care a strâns peste 2000 de vizualizări și 55 de aprecieri.

33
Concertul ce a avut loc la Sala Palatului a beneficiat de promovare aproape zilnică din
partea casei de discuri. În luna februarie s -a înregistat cea mai intensă promovare, aceasta
numărând 6 publicări de conținut legate de eveniment. Astfel că, pe 12 februarie era publicat
videoclipul care anunța în mod oficial concertul. Acesta a strâns peste 2000 de vizualizări și
55 de aprecieri. O altă publicare foarte apreciată a fost pe data de 31 martie când Delia anunța
suplimentarea biletelor la categoria VIP. Un astfel de anunț a strâns peste 19.000 de aprecieri,
126 de distribuiri și peste 300 de comentarii.
Pe parcusul perioadei acordate promovării concertului de la Sala Palatului 19
decembrie 2015 – 4 aprilie 2016, s -a strâns un total de 28 de publicații, dintre care 18 poze și
10 care conțineau clip video, acestea fiind și cele mai apreciate (schema 1 ).
Schema 1 .

Delia’ s Winter Wonderland
În ceea ce privește cel de -al doilea concert al Deliei, datele colectate sunt puține la
număr pentru că și publicațiile de pe cele două pagini de Facebook au fost puține la număr. Pe
27 septembrie, Delia publica un conținut video prin care anunța concertul, un promo al
acestuia care a strâ ns peste 4600 de aprecieri (like -uri) și 66 de comentarii.
După c um reiese din schema 2 , gradul de participare la concert a fost mai ridicat în
realitate decât pe Facebook, semn că publicul a fost mai activ în mediul offline decât în cel
online.
Total publicații Facebook Delia+Cat
Music
Poze
Clipuri video

34
Schema 2 .

3.3. Analiza datelor
Pe pagina de Facebook ce a fost creată pentru primul concert, cei care au apăsat
butonul ,,participă” au fost doar 1955 deși Sala Palatului are o capacitate de aproximativ 4000
de locuri. Luând în considerare că biletele au fost sold-out pentru ambele zile de concert ar
rezulta că numărul de p articipanți a fost în jur de 8000. Acest lucru sugerează faptul că doar o
mică parte din publicul care a participat la concert a fost prezent sau activ în mediul online.
Pe 28 martie, Delia publica pe pagina ei de Facebook un scurt clip video de la
repeti țiile pe care aceasta le desfășura împreună cu echipa. Atât fanii cât și simplii
consumatori de muzică ce erau prezenți pe pagina Deliei au apreciat faptul că artista dezvăluie
câteva lucruri din spatele concertului. Prin intermediul unor astfel de publica ții artiștii se arată
cât mai naturali față de fanii lor punându -le la dispoziție imagini din afara scenei. Clipul a
strâns 132 de mii de vizualizări, peste o mie de aprecieri și doar 13 comentarii, ceea ce
dezvăluie un grad de implicare mai scăzut al publ icului.
După cele două zile de concert, pe contul de Youtube al casei de discuri Cat Music
erau încărcate cele cinci părți ce conțineau secvențe de la concert. Practic, cei care nu au
reușit să ajungă aveau posibilitatea de a se bucura de cele mai bune mo mente ale concertului
direct de acasă. Faptul că prima parte a concertului a strâns peste 5 milioane de vizualizări
arată popularitatea la care a ajuns canalul de Youtube dar și faptul că Delia este o artistă
apreciată. Spre deosebire de contul de Youtube, conținutul de pe pagina de Facebook Cat
Music nu beneficia de foarte multă vizibilitate deși publicațiile au fost dese. Acest lucru
provine din faptul că pe pagina de Facebook a casei de discuri sunt consumatori de muzică și
500520540560
Facebook RealitateRata de participare pe Facebook vs.
realitate

35
nu neapărat fanii unui anumit artist pe care să îl urmărească. Mulți dintre fanii Deliei, spre
exemplu au apreciat doar pagina ei de Facebook fără să ajungă și pe pagina casei de discuri.
În ceea ce privește cel de -al doilea concert, Delia’ s Winter Wonderland , pe pagina
evenimentului numărul celor care își anunțau prezența a fost apropiat de numărul celor care
au și participat. Având în vedere capacitatea sălii Teatrului Național se pare că cei care au
participat la concert au fost activi și în mediul online.
Ca o privire de ansamblu asupra grilelor de analiză a celor două pagini de Facebook,
poate fi observat că numărul de aprecieri (like -uri) este criteriul predominant în majoritatea
publicațiilor. În ceea ce privește conținutul din social media furnizat de artiști, publicul
preferă o interacțiune nonverbală, caracterizată de un număr mai mic de comentarii. În cazul
de față excepția este reprezentată de publicarea prin intermediul căreia Delia anunța concertul
de la Teatrul Național dar și punerea în vânzare a biletelor. Artista a fos t aspru criticată prin
intermediul comentariilor pentru prețul biletelor. La unele dintre comentarii a răspuns chiar
Delia astfel că se poate observa implicarea în online a artistului și comunicarea acestuia cu
fanii. Printre cele 66 de comentarii, 3 dintr e ele conțineau justificarea pentru prețul ridicat al
biletelor ce venea chiar din partea publicului (concept nou, locație deosebită, număr limitat de
locuri). Așadar, datele demonstrează că opiniile sunt împărțite însă nu infirmă că promovarea
online a co ncertelor determină dezvoltarea anumitor direcții comportamentale de implicare a
publicului atât în mediul online, cât și în cel offline.
Dacă este luat în considerare faptul că fiecare apreciere (like) reprezintă un individ
diferit, poate fi oferit un spectru mai larg pentru importanța prezenței artistului în online
atunci când este vorba de atingerea unor publicuri ținte numeroase. De cele mai multe ori
baza de aprecieri din industria muzicală este alcătuită din oameni care vor să urmărescă mai
mulți a rtiști simultan. Marea masă de aprecieri vrea doar să fie la curent cu ce se mai
întâmplă, dar nu participă cu nimic la interacțiunea cu artistul. Delia este unul dintre artiștii
români care obișnuiește să interacționeze cu publicul. Faptul că răspunde com entariilor
negative sau întrebărilor venite din partea fanilor o apropie de aceștia și atrage și alți potențiali
fani. Prezența în online a unui artist este foarte importantă și în ceea ce privește prezența la
concerte a publicului. La ambele concerte ale Deliei, publicul provenea în mare parte din
comunicarea online. Având în vedere că radioul și TV -ul nu mai vând bilete ci doar anunță
concertul, mediul online este singura modalitate de a convinge pe cineva să își cumpere bilet
pentru acel concert.

36
Așa c um am mai menționat, atenția pe pagina de Facebook a Deliei era atrasă de
publicațiile în care aceasta anunța suplimentarea locurilor, videoclipuri ale unor piese ce
puteau fi ascultate în cadrul concertului sau surprize muzicale de care publicul avea să se
bucure. Faptul că biletele au fost sold-out pentru ambele concerte demonstrează efic iența
comunicării online a artistului dar și deschiderea publicului pentru acest mod de comunicare.
3.4. Concluziile cercetării
Cercetarea de față a pornit de la următoarea ipoteză: cu cât comunicarea online este
mai accentuată, cu atât indivizii sunt mai predispuși să dezvolte un comportament de
implicare prin intermediul canalului online.
În ceea ce privește datele prezentate și rezultatele obținute, ar fi injust să se aprecieze
faptul că acestea au confirmat în totalitate ipoteza. Cu toate acestea, date le finale au verificat
faptul că o implicare în mediul online, venită din partea artiștilor poate să genereze
comportamente de implicare a publicului, mai ales în ceea ce privește platformele social
media. Participarea în mediul online a artistului pare să atragă după sine o seroe de beneficii
precum creșterea vizibilității sau atragerea de noi fani.
Din cauza perioadei scurte de colectare și analizare a datelor, studiul de față este
caracterizat de o serie de limite ce ar mări acuratețea și gradul de repr ezentativitate al
rezultatelor obținute dacă ar fi înlăturate.
O primă limită este reprezentat de faptul că a nalizarea celor două concerte nu
presupune aflarea unui adevăr general valabil raportate la alte concerte. O altă limită a
cercetării de față o re prezintă lipsa de resurse umane. Cercetarea pe care am realizat -o
presupune implicarea unei echipe numeroase dar și a unei perioade de timp mai îndelungate.
De asemenea, limitele tehnice se pot identifica având în vedere că accesul la informații a fost
unul limitat. Toate resursele de care m -am folosit au fost obținute din exterior neavând acces
la unele oficiale și care puteau furniza date exacte. Acest studiu poate fi dezvoltat mai departe
dacă va fi întocmită o echipă de cercetare și dacă timpul alocat c ercetării va fi mai mare.
Pentru obținerea unui rezultat mai bun al cercetării era potrivită și metoda aplicării
unui chestionar asupra unui eșantion alcătuit preponderent din fani ai Deliei pentru a
demonstra cât de importantă este comunicarea pe care art iștii o mențin cu fanii în online.

37
În concluzie, prezentul studiu de caz atrage atenția asupra situației industriei muzicale
din România în ceea ce privește promovarea în social media și îndeamnă la cercetare mai
amplă a fenomenului în condițiile în care e voluția social media este tot mai evidentă.

38
Concluzii
Lucrarea de față a urmărit să cerceteze și să studieze modul în care comunicarea din
mediul online este un instrument eficient ce ajută la crearea unei legături dintre artist și
rețeaua de fani a acestuia. De asemenea, lucrarea reprezintă un prim pas către observarea și
analizarea industriei muzicale din România și a modului în care aceasta funcționează.
Industria muzicală românească a început să se dezvolte în a doua jumătate a a nilor ’90,
căderea comunismului deschizând orizonturile din punct de vedere muzical. Evoluția
industriei muzicale a fost datorată, în mare parte, lansării canalului Atomic TV în anul 1999,
care a luat mai multe forme pe parcursul anilor, în prezent fiind t ransformat în actualul KISS
TV. Canalele de muzică reprezentau principala modalitate prin care era promovată activitatea
artiștilor. Odată cu introducerea Internetului în viața cotidiană și în circuitul firesc, acest lucru
s-a schimbat. Promovarea artiștil or s-a mutat în online fiind astfel cea mai valoroasă și de
succes modalitate prin care cariera artiștilor devine ușor accesibilă. Chiar și procesul de
producere a muzicii este facilitat de serviciile oferite de internet, astfel că artiștii își pot
produce singuri muzica.
Cele mai importante instrumente la care artiștii apelează pentru promovarea muzicii
sunt cele din contextul social media. Facebook și Youtube sunt rețelele cele mai de succes și,
în același timp, cele mai populare. Spre exemplu, canalele caselor de discuri și ale artiștilor
români de succes înregistrează milioane de vizualizări pe Youtube. Deși posibilitatea de a
alege sunt nenumărate, majoritatea care accesează acest site preferă să o facă pentru a asculta
muzică. Acest lucru se datorează faptului că muzica este gratuită și poate fi accesată de
oricine și din orice colț al lumii. Un aspect negativ este reprezentat de faptul că ascultătorii
preferă să duplice conținutul artiștilor și să îl urce pe canalele proprii. Pirateria este o
problemă cu care industria muzicală se confruntă în prezent. Pentru artiști, numărul de
vizualizări de pe Youtube se monetizează, astfel că majoritatea veniturilor pe care artiștii le
câștigă provin din vizualizarea videoclipurilor. Youtube reprezintă un avantaj ș i pentru artiștii
care sunt la început de drum. Odată ce melodiile sunt lansate pe acest canal, este mult mai
ușor ca acestea să ajungă pe radio mai ales dacă au calitățile unui hit. Melodiile care doboară
recorduri de vizualizări într -un timp foarte scurt de la lansare, de câteva zile, nu ar avea la fel
de mult succes fără cea mai importantă rețea socială, Facebook.
Facebook, cea mai mare rețea socială din lume, cu peste 8 milioane de conturi numai
în România, a început să devină o parte indispensabilă di n viața fiecărui individ. Acest lucru

39
se datorează faptului că omul simte nevoia din ce în ce mai acută de a comunica iar tehnologia
care avansează cu pași reprezi îi permite tocmai acest lucru. Cei mai frecvenți utilizatori de
Facebook sunt adolescenții ș i tinerii care contribuie la dezvoltarea new media . În ceea ce
privește industria muzicală din România, Inna este singurul artist român care are peste 12
milioane de aprecieri. Aceasta a dobândit popularitate atât națională cât și internațională.
Dezvoltar ea site -ului social i -a făcut pe artiștii români să conștientizeze că prezența lor în
online și mai ales pe Facebook este foarte importantă. Ei aleg să își promoveze muzica aici
dar și să comunice cu fanii.
În concluzie, atât artiștii cât și casele de dis curi au realizat importanța pe care îl are
Internetul și opțiunile oferite de acesta pentru promovare. Cea mai importantă schimbare
promovată de Internet este flexibilitatea pe care o oferă industriei muzicale eliminând într -o
mare măsură nevoia de distrib uție fizică a muzicii.

40
BIBLIOGRAFIE

Cursuri universitare:
– Frunzaru, V., Ivan, L., Metode de cercetare în științele comunicării ( suport de
curs) .
Lucrări generale:
– Chelcea, S. (2004 ). Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și
calitative . București: Editura Economică.
Lucrări de specialitate:
– Albarran, B. (2013). The Social Media Industries , New York & London:
Routledge.
– Backer, B., Bennett, A., Taylor, J. (2013). Redefining Mainstream Popular Music ,
New York & London: Routledge.
– Bădău, H. M. (2011). Tehnici de comunicare în social media , Iași: Polirom.
– Bîrsan, C. (2015). Drept Civil. Drepturile Reale Principale în reglementarea
noului Cod civil , București: Hamangiu.
– Burgess, J., Green, J. (2009). Youtube – Online Video a nd Participatory Culture ,
Polity Press: UK.
– Cassiman, B., Salvador P. (2006). Digital Technologies and the Internet: Their
impact on the Music Industry , IESE Business School.
– Cismaru, D. (2012). Social media și managementul reputației , București: Tritonic.
– DeNora, T. (2004). Music in Everyday Life . Cambridge, New York, Melbourne,
Madrid, Cape Town: Cambridge University Press.
– Dominick, J. (2009). Ipostazele comunicării de masă , București: Comunicare.ro
– Duffett, M. (2014). Popular Music Fandom: Identities, Roles and Practices , New
York & London: Routledge.
– Grozea, F. (2013). Hit Yourself , București: Polirom.
– Kusek, D. & Leonhard, G. (2005). The Future of Music: Manifesto for Digital
Music Revolution , Boston, Massachusetts: Berklee Press.

41
– Lambert, A. (2013) . Intimacy and Friendship on Facebook , Palgrave Macmillan,
Marea Britanie .
– Lipschultz, J. (2015). Social Media Communication , New York & London:
Routledge.
– Mitan, A. (2016). În top 7 Modele de Marketing în Muzică , Galați: Galați
University Press.
– Munteanu, A. & Deliu, C. (2010). Muzica la radio. Profilul playlist managerului
în contextul trecerii de la radioul clasic la cel digital , București: Editura
Universitară.
– Sfetcu, N. (2015), Ghid Facebook pentru utilizatori .
– Wood, A., Smith, M. (2014). Online Communication – Linking Technology, Identity
and Culture , New York & London: Routledge.
Articole:
– Lovejoy, P . (2009). Facebook and Online Privacy: Attitudes, Behaviors, and
Unintended Consequences , Journal of Computer -Mediated Communication .
– Maggini, R. (2017). Social Media and Its Effect on Communication , Solari
Coomunication.
– Margiotta, M. (2011). Influence of Social Media on the Management of Music Star
Image , Elon Journal of Undergraduate Research in Communication, no.3.
– Mason, J., Wiercin ski, J. (2010). Music in the Digital Age: Downloading,
Streaming and Digital Lending , CAML Review, 38 (1).
– Merce, E. & Merce, D. (2011). Criza economico -financiară și efectele ei asupra
economiei românești, Papers of the Sibiu Alma Mater University Confer ence, Fifth
Edition, Sibiu, vol. 2.
– Pînzaru, F. & Mitan, A. (2012). Social Media and Marketing of the ,,Popcorn’’
Music Wave: the Success of Romanian Commercial Musicians Analysed Through
Their Perceived Image on Facebook and YouTube. Economics & Sociology , 5
(2a): 125 -138.
Resurse electronice:
– https://ucmr -ada.ro
– http://www.aimr.ro/
– http://catmusic.ro

42
– www.agerpres.ro
– www.floringrozea.com
– www.mediafax.ro
– www.playtech.ro
– www.urban.to
– www.zf.ro
– www.ziare.com