Școala Națională de Studii Politice și Administrative [601906]

1

Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Masteratul de Comunicare și Relații Publice

CONTROL ȘI MANIPULARE ÎN DISCURSUL
POLITIC DIN PERSPECTIVA COMUNICAȚIONALĂ

Coordonator:
Prof. Univ. Dr. Dumitru Bo rțun

Masterand: [anonimizat]
2016

2
REZUMAT

Discursul politic este forma discursivă prin care actorii politici încearcă să obțină
sau să mențină puterea în luptă politică, împotriva unor partide, grupuri sau indivizi.
Scena de producere a unui discurs politic reprezintă unul dintre factorii importanți ce
ajută la definirea tipului de discurs. În cazul de față, scena politică este dată de instituțiile
politice.
Vorbind de actorii în discursul politic ne referim la actor ii prezenți la comunicarea
politică, discursul fiind un pilon important pentru comunicarea politică, iar actorii în cazul
de față sunt fie personaje politice individuale, fie personaje politice instituționale și
publicul.
Discursul politic este modul cel m ai eficient pentru comunicarea politică, modul prin
care actorii își fac cunoscute intențiile, își comunică ideile, având ca intenție manipularea
publicului și urmărind obținerea puterii sau menținerea acesteia.
Limbajul politic nu are o individualitate cl ară. Se identifică cu limbajul standard și
se aseamănă cu limbajul jurnalistic, utilizând termeni specifici și interferează cu cel
administrativ, atunci când intră în discuție guvernarea și cu cel juridic din punct de vedere al
activității parlamentare. P rin identificarea limbajului politic înțelegem raportarea la
domeniul de utilizare, mai exact de strategiile discursive. Principalele caracteristici ale
limbajului politic sunt conținutul ideologic și acțiunea de persuadare, iar rolul acestuia într –
un dis curs politic este dat de persuadarea interlocutorului.
Discursurile politice se împart în mai multe categorii. Vorbim în primul rând de un
discurs al puterii, deoarece în asigurarea legitimității puterii, discursul are rol vital.
Discursul puterii expune m odul de manifestare simbolică a relației de putere. Pornind de la
această afirmație, de la recunoașterea puterii ca fiind atotstăpânitoare pentru domeniul
politicii, deducem că grupurile sau indivizii ce activează într -un astfel de domeniu, duc o
luptă pe ntru deținerea sau menținerea puterii.
Pe de altă parte, discursul politic electoral, este construit în vederea obținerii puterii,
reprezentând modalitatea principală a unui actor politic de a comunica în timpul unei
campanii electorale. Prin cele mențion ate se poate afirma că discursul electoral se
încadrează în sfera discursului puterii, prin prisma faptului că principalul scop este de a
obține puterea.
O altă categorie de discurs politic este discursul politic mediat. Discursul mediatic se
constr uiește atât în baza strategiilor de credibilitate, cât și în baza strategiilor seductive.
Apariția și dezvoltarea noilor media a dus la adoptarea de noi politici editoriale. Discursul
politic a trebuit astfel să se adapteze acestor politici, în dorința de a-și asigura vizibilitate și
credibilitate prin intermediul mass media.
Pentru a determina publicul să gândească într -un mod compatibil cu interesele și
ideile pe care le promovează, actorii politici se folosesc în cadrul discursului de ma nipularea
discur sivă, prezența prin intermediul tehnicilor de manipulare.
Astfel vorbim despre propagandă, o tehnică de manipulare care promovează idei,
teze sau doctrine ale unei anumite grupări sociale,cu scopul de a influența, de a schimba, de

3
a forma concepții, opini i sau de a schimba comportamente. Propaganda se construiește ca
un subsistem al unui sistem politic al partidului politic sau a unui grup de guvernare.
O altă tehnică de manipulare este dezinformarea. Dezinformarea este o tehnică de
manipulare ce intervin e asupra elementelor procesului de comunicare și modifică mesajele
având ca principal scop determinarea receptorilor de a adopta anumite atitudinii, de a
acționa în acord cu scopul actorului ce își expune mesajul.
În categoria tehnicilor de manipulare intr ă și publicitatea. Publicitatea este o formă
de manipulare ce se manifestă la nivelul campaniilor elector ale și a propagandei politice.
Prin intermediul acestei tehnici nu se dorește în mod clar o remodelare a omului, nu
acționează prin dresaj mecanic sau rigiditate, ci mai degrabă prin stimularea de nevoi
umane, prin comunicare, seducție. Se recurge astfel la acțiuni care să încânte publicul,
manipularea se produce prin seducție.
Astfel, întâlnim la nivelul discursurilor politice tehnicile de manipulare pr ezentate,
atât în cadrul discursurilor electorale, cât și în cadrul discursurilor politice mediatizate.

4
INTRODUCERE

Lucrarea de fața tinde către o abordare bazată pe corpus, o abordare teoretică a
discursului și limbajului politic, susținută de studiu de caz, analiza pe discursuri politice.
Scopul acestei lucrări este de a identifica caracteristicile discursului politic , funcționalitatea
limbajului de tip politic și de a preciza strategiile de comunicare specifice acestui tip de
limbaj. Un studiu comprehensiv pentru discursul politic nu poate fi încadrat în limitele unei
disertații, prin urmare mi -am îndreptat atenția în mod deosebit pe caracteristicile discursului
politic, identificarea limbajului politic și al strategiilor de comunicare aferente acestuia.
Conținutul lucrării se va baza pe abordarea teoretică a principalelor caracteristici ale
discursului politic, limba jului politic, pe metode de analiză, tipuri de discurs politic, dar și
strategii de manipulare.
Structura lucrării va cuprinde aspecte teoretice ale discursului politic, identificate și
analizate în cadrul studiului de caz.
Lucrarea este structurată astfel : Capitolul I: Discursul politic – Abordări lingvistice,
Capitolul II: Categorii de discurs politic, Capitolul III: Tehnici de man ipulare în discursul
politic, Capitolul IV: Studiu de caz. Analiza discursului politic din perspectiva strategiilor
de comun icare, anexe și bibliografie.
Astfel, primul capitol va aborda tematica într -o manieră teoretică, bazându -se pe
definirea discursului politic, scena de producere a acestuia, pe suportul discursiv, actori, dar
și contractul de comunicare. Continuarea studiului se va baza pe o abordare a comunicării
politice, identificând totodată standardizarea acesteia, prin strategiile comunicaționale în
baza cărora au loc schimburi discursive între politicieni și jurnaliști, politicieni și public,
contracandidați sa u alte personalități politice, strategiile de proiectare provin din marketing
și prezintă drept ofertă proiectul actorului politic, strategiile de proiectare care provin din
marketing și prezintă drept ofertă proiectul actorului politic, dar și strategiile de mediatizare,
menite să ofere vizibilitate în spațiul public pentru actorul politic. După conceptualizarea
comunicării politice studiul va continuă prin definirea limbajului politic, importanța
acestuia într -un discurs politic, caracteristici ale limbaj ului în discurs , dar și modul în care
actorii politici utilizează codul de limbaj în expunerea discursului. Vor fi identificate
deasemenea și formele distinctive de limbaj, care predomină și caracterizează procesul
politic.
În continuare se va urmări iden tificarea metodelor de analiză pentru un discurs
politic,precizarea faptului că analiza de discurs urmărește condițiile de producere ale
discursului, dar și strategiile folosite în vederea construirii poziției actorilor politici referitor
la informațiile c omunicate.
CAPITOLUL II:Categorii de discurs politic, va prezenta discursul politic din
perspectiva lingvistică și va realiza o structurare a acestuia în funcție de trăsăturile politice
specializate. În primul rând, voi aborda discursul puterii, prin preze ntarea relației
discursului cu puterea, relație esențială, ce se manifestă prin intermediul a două elemente:
,,purtătorul puterii și destinatarul ei’’. Apoi, voi menționa o serie de caracteristici ce -l
individualizează în diversitatea formelor: ambiguitate a intenționată, tonalitatea imperativă,
caracterul disimulat al mesajului și substratul polemic. Vorbim apoi de un discurs politic

5
electoral, de campaniile electorale și exigențele specifice acestui tip de discurs. Voi
identifica deasemenea orientarea cătr e dimensiunea psihologică a discursului electoral, o
evidențiere a caracterului și personalității actorului care folosește discursul electoral.
Ultimul tip de discurs menționat este discursul politic mediatizat. În cadrul acestui
subcapitol voi menționa ap ariția și dezvoltarea noilor media, preluarea puterii,și construcția
discursului mediatic, realizată atât în baza strategiilor de credibilitate, cât și în baza
strategiilor seductive.
CAPITOLUL III: Tehnici de manipulare în discursul politic, va aborda man ipularea
în cadrul discursului politic, urmărind manipularea discursivă, propaganda, dezinformarea și
publicitatea. Manipularea discursivă se bazează pe utilizarea ilegitimă a limbajului.
Producătorul discursului nu lăsa loc de interpretări la nivelul text ului, ci aduce receptorul în
poziția de a prelua ideile așa cum sunt expuse. Făcând referire la nivelul semantic,
manipularea în discurs se manifestă prin prezența unor cuvinte de maximă importanță
pentru receptori și va atribui aspecte pozitive în susține rea acestor cuvinte în ceea ce îl
privește, aspectele negative punându -le pe seama adversarilor săi.
Am decis să nu abordez manipularea la mai multe niveluri, deoarece un astfel de
demers ar avea nevoie de o abordarea mai amănunțită, o atenție deosebită ce nu i s -ar putea
acorda în cadrul acestei lucrări, prin urmare am abordat manipularea privind aplicabilitatea
sa într -un discurs politic.
Ultimul capitol: Studiu de caz. Analiza discursului politic din perspectiva strategiilor
de comunicare, îl voi constru i realizând o analiză menită să urmărească condițiile de
producere ale discursului, dar și strategiile folosite în vederea construirii poziției actorilor
politici referitor la informațiile comunicate. Vor fi identificate strategiile de manipulare
existent e în discurs, voi încerca o exemplificare a acestora, bazându -mă pe aspectele
teoretice expuse în primele trei capitole.
Ceea ce îmi propun în cadrul acestei lucrări este o analiză a discursului politic, prin
identificarea strategiilor de comunicare în baz a cărora a fost construit discursul și poziția
actorilor politici, făcând referire la informațiile comunicate.

6
CUPRINS

REZUMAT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 2
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 4
CAPITOLUL I: DISCURSUL POLITIC – ABORDĂRI LINGVISTICE ………………………….. ……….. 8
I.1 CE ESTE DISCURSUL POLITIC? ………………………….. ………………………….. ………………………. 8
I.2 COMUNICAREA POLITICĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 10
I.3 LIMB AJUL POLITIC – PERSPECTIVA PRAGMATICĂ ………………………….. …………………. 12
CAPITOLUL II: CATEGORII DE DISCURS POLITIC ………………………….. ………………………….. .. 14
II.1 DISCURSUL PUTERII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 14
II.2 DISCURSUL POLITIC ELECTORAL ………………………….. ………………………….. ………………. 15
II.3 DISCURSUL POLITIC MEDIAT ………………………….. ………………………….. …………………….. 16
CAPITOLUL III: TEHNICI DE MANIPULA RE ÎN DISCURSUL POLITIC ………………………….. . 19
III.1 MANIPULAREA DISCURSIVĂ ………………………….. ………………………….. …………………….. 19
III.2 PROPAGANDA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 20
III.3 DEZINFORMAREA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 21
III.4 PUBLICITATEA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 23
CAPITOLUL IV – STUDIU DE CAZ: ANALIZA DISCURSULUI POLITIC DIN PERSPECTIVA
STRA TEGIILOR DE COMUNICARE ………………………….. ………………………….. ……………………….. 26
IV.1 INTRODUCERE ÎN STUDIU DE CAZ. METODOLOGIA CERCETĂRII. ………………….. 26
IV.1.2 METODOLOGIA CERCETĂRII ………………………….. ………………………….. ………………….. 26
IV.2: ANALIZA PE DISCURSUL LUI CRIN ANTONESCU LA TULCEA, 20 OCTOMBRIE,
2009, PREGĂTIRI PENTRU CAMPANIA ELECTORALĂ ………………………….. ………………….. 27
IV.2.1 TEMĂ ȘI CONTEXTUL ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 27
IV.2.2 LIMBAJUL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 27
IV.2.3 STRATEGII DE MANIPULARE ………………………….. ………………………….. ………………….. 28
IV.3 ANALIZĂ PE DISCURSUL LUI MIRCEA GEOANĂ DIN CAMPANIA ELECTORALĂ
2009, DUPĂ REZULTATELE PRIMULUI TUR DE SCRUTIN ………………………….. …………….. 31
IV.3.1 TEMĂ ȘI C ONTEXTUL ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 31
IV.3.2 LIMBAJUL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 31
IV.3.3 STRATEGII DE MANIPULARE ………………………….. ………………………….. ………………….. 32
IV.4 ANALIZĂ PE DISCURSUL LUI TRAIAN BĂSESCU DIN CAMPANIA ELECTORALĂ
2009, DUPĂ REZULTATELE PRIMULUI TUR DE SCRUTIN ………………………….. …………….. 34
IV.4.1 TEMĂ ȘI CONTEXTUL ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 34
IV.4.2 LIMBAJUL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 35
IV.4.3 STRATEGII DE MANIPULARE ………………………….. ………………………….. ………………….. 37

7
IV.5 ANALIZĂ DISCURSULUI PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI, TRAIAN BĂSESCU, LA
CEREMONIA DE VALIDARE, DE CĂTRE CURTEA CONSTITUȚIONALĂ A ALEGERII ÎN
FUNCȚIA DE PREȘEDINTE AL ROMÂNIEI ………………………….. ………………………….. ………… 39
IV.5.1 TEMĂ ȘI CONTEXTUL ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 39
IV.5.2 LIMBAJUL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 39
IV.5.3 STRATEGII DE MANIPULARE ………………………….. ………………………….. ………………….. 41
IV.6 DISCURS SUSȚINUT DE VICTOR PONTA, PREMIERUL ROMÂNIEI ȘI
PREȘEDINTELE PSD, LA EVENIMENTUL DE LANSARE A PROGRAM ULUI DE
GUVERNARE USL 2013 -2016 „ROMÂNIA PUTERNICĂ” – 08.11.2012 ………………………….. 42
IV.6.1 TEMĂ ȘI CONTEXTUL ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 42
IV.6.2 LIMBAJUL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 42
IV.6.3 STRATEGII DE MANIPULARE ………………………….. ………………………….. ………………….. 43
CONCLUZII PARȚIALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 46
CONCLUZII GENERALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 47
BIBLIOGRAFIE: ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 48
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 50

8
CAPITOLUL I : DISCURSUL POLITIC – ABORDĂRI LINGVISTICE
I.1 CE ESTE DISCURSUL POLITIC?
,,Singularitatea activi tății, dacă o înțelegem drept ,, ceea ce facem’’, rezultă cel puțin
din combinarea a două surse: un subiect, niciodată exact același pentru că este mereu afectat
de angajarea lui în lume, confruntat cu un context, niciodată identic pentru că este mereu
modificat prin propriile sale evoluții și prin act ivitatea oamenilor asupra -i. (…) Deci, în acest
cuplu subiect -situație se află de fapt originea singularității activității’’1
Perspectiva p anoramică asupra termenului de ,,discurs’’ oferă un fundal teoretic
despre înțelegerea discursului, participarea locutorilor la activitatea discursivă, dar și
prezentarea relației ce se formează între limbaj și subiectivitate.
David Macey, în Dicționarul d e teorie critică afirmă că: ,, Discursul este un femomen
supra -lingvistic.’’2 Termenul de ,,discurs’’ este ,,utilizat în mod tradițional pentru a
desemna o abordare formală a unui subiect, un tratat sau o omilie, sau expunerea unei teze
într-un scop pedagog ic sau metodologic.’’3
În concepția lui Maingueneau, realizarea discursului ține de prezența unui locutor și
a unui auditor, locutorul intenționând aici să influențeze auditorul. Maingueneau precizează
deasemenea și capabilitatea discursului de a conferi noi valori un ităților limbii, de a exercita
creativitate.4
Altfel spus, discursul reprezintă o activitate comunicațională unde intenția principală
este de a -l influența pe celălalt prin intermediul informațiilor furniz ate, de a produce noi
sensuri. Așa cum spuneam și la începutul capitolului, discursul nu va fi niciodată același,
tocmai datorită evoluției atât a activităților cât și a oamenilor, nu va avea niciodată o singură
sursă de inspirație și nu va putea trece prin ,,lume’’ fară a fi criticat sau anal izat. De aici
pornește și discuția referitoare la faptul că discursul va căpăta întotdeauna un alt sens în
funcție de interlocutori, locul în care se va prod uce, dar și subiectul abordat.

1Dan S. Stoica, Limbaj, Discurs, Comunicare. Eseuri la temă , Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza’’,
Iași, 2015, p.47 -48, Apud Philippe Asties , ,,Activite et formation’’. Note de synthese pour l’habilitation a
diriger les rechercches en sciences de l’ education, Lille, Universite des Sciences et Technologies, 2006, p.48,
apud Serge Tomamichel, Philippe Astier, Valerie Pueyo, ,, La recherche dans les sciences humaines et
sociales, une activite modelisable’’, in Mihaela St. Radulescu, ,, Methodologie de l’apprentissage de la
recherche un iversitaire’’, Editura Didactică ș i Pedagog ică, București, 2010, pp. 35 -48
2David Macey, Dicționar de Teorie Critică , Comunicare.ro, București , 2000, p.113
3Ibidem , p.112;
4Dan S. Stoica, Limbaj, Discurs, Comunicare. Eseuri la tema , Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza’’,
Iași, 2015, p. 55

9
În ceea ce privește clasificarea discursului, Dominique Maingueneau afirmă că
există atâtea discursuri ,,câte sectoare ale societății ’’5 Vorbim însă de tipuri de discursuri
politice pentru că scena, suportul discursului, rolul actorilor, subiectul discuției, contractul
de comunicare și condițiile de producere sunt diferit e pentru fiecare categorie de discurs.
Distingem astfel mai multe tipuri de discurs: discurs jurnalistic, discurs politic, discursul
publicitar.
Privind scena de producere a unui discurs politic, ami ntim organizațiile interesate de
obținerea puterii. Scena reprezintă unul dintre factorii importanți ce ajută la definirea tipului
de discurs. În cazul de față, scena politică este dată de instituțiile politice.
Un alt element important pentru producerea discursului politic este suportul
discursiv. Acesta rezult ă din îmbinarea comunicării directe și a celei mediatice prin
intermediul discursului jurnalistic.6
Actorii în discursul politic sunt actorii prezenți la comunicarea politică, discursul
reprezentând ,,un model pentru tot ceea ce înseamnă comunicare’’7, prin urmare discursul
reprezintă un pilon important pentru comunicarea politică, iar actorii în cazul de față sunt
fie personaje politice individuale, fie personaje politice instituționale și publicul.8
Contractul de comunicare în cazul discursului politic es te construit în funcție de
problemele cetățenilor și vizează obligativitatea unui partid de a soluționa aceste probleme,
stabilind modalitățile necesare pentru obținerea soluțiilor.
Scopul principal într -un discurs politic este oferit de legitimarea actori lor politici ce
urmăresc obținerea sau menținerea puterii politice, iar suportul în acest caz este oferit de
radio, ziare, televiziune sau internet.9
Prin prisma celor menționate mai sus, putem concluziona că discursul politic este
modul cel mai eficient p entru comunicarea politică, având ca intenție manipularea
publicului și urmărind obținerea puterii sau menținerea acesteia.

5Alina Caprioară, Discursul jurnalistic și manipularea , Institutul European, Iași, 2009, p. 21; Apud Dominique
Maingueneau, Analys er les textes de communication , Editura Dunon, Paris, 1998, p.51
6Ibidem
7David Macey, Dicționar de Teorie Critică , Comunicare.ro, București, 2000, p . 112
8Alina Caprioară, op.cit , p.67
9Ibidem

10
I.2 COMUNICAREA POLITICĂ
Comunicarea politică este o expresie a modernității sociale care a început să atragă
atenția specialiștilor odată cu dezvoltarea sistemului democra tic. În concepția lui D. Wolton,
comunicarea politică reprezintă spațiul în care se regăsesc discursurile contradictorii a trei
actori: oamenii politici, jurnaliștii și opinia publică.10 Comunicarea poli tică este o practică
socială care servește democrației și producerii spectacolului politic.11
Spațiul în care se desfășoară comunicarea politică este spațiul democratic și spațiu l
public. Spațiul democratic este alcătuit din norme, actori, proceduri și inst ituții politice și
oferă un model de organizare și totodată un scop atât pentru politic cât și pentru spațiul
public. Pe de altă parte, spațiul public este un mediator între acțiunea politică și normele
democrației și recunoaște publicitatea drept normă so cială. Comunicarea politică devine
astfel un produs al spațiului public prin prisma faptului că mediatizarea stă la b aza tuturor
practicilor publice , inclusiv a politicului.12
Actorii comunicării politice sunt: actorii politici (politicieni, partide politic e), mass
media, publicul și electoratul. Aceștia constituie ,,genuri instituționale cu resurse, proiecte,
motivații și mize diferite.’’13 Interacțiunea actorilor ce iau parte la comunicarea politică
servește la producerea vizibilității pentru domeniul polit ic. Prin studiul asupra relației dintre
actorul politic, spațiul democratic și spațiul public se poate constata că fiecare contribuie la
producerea celuilalt.14
Strategiile comunicaționale în baza cărora au loc schimburi discursive între
politicieni și jurn aliști, politicieni și public, contracandidați sau alte personalități politice au
condus la standardizarea comunicării politice. Prin standardizare s -au introdus astfel tehnici
de comunicare cu ajutorul cărora politicienii devin profesioniști, nemaiputând să se bazeze
doar pe experiență și instinct politic. Astfel, prin intermediul utilizării acestor strategii de
comunicare s -a produs o adaptare a acțiunii politice corespunzătoare ,,pieței’’. 15
În comunicarea politică ,strategiile de proiectare provin din marketing și prezintă
drept ofertă proiectul actorului politic. Oferta actorului se realizează în funcție de profilul
,,pieței’’ și este destinată grupurilor sociale -țintă.16

10Camelia Beciu, Politica discursivă. Practici politice într -o campanie electorală , Editura Polirom, Iași, 2000,
p. 27
11Ibidem ,p.28;
12Ibidem ,p.29;
13Ibidem ,p.28;
14Ibidem
15 Ibidem , pp. 29 -30;
16Ibidem , p. 30;

11
Strategiile de mediatizare sunt menite să ofere vizibilitate în spațiul public pen tru
actorul politic. Principala sursă de mediatizare este televiziunea. Prin intermediul canalelor
mediatice sunt create diferite unghiuri de vizibilitate ale ofertei unui anumit politician, ceea
ce înseamnă că se pot produce și efecte negative asupra acto rului politic prin distrugerea sau
completarea personajului pe care actorul politic încercă să îl proiecteze. Pentru a evita astfel
de efecte, actorul politic pregătește un contradiscurs televizual construit în funcție de
predispozițiile publicului.17
Strategiile discursive în cadrul comunicării politice sunt folosite pentru a comunica
mesajele politicienilor. Se mizează aici pe obținerea credibilității din partea publicului și se
utilizează atât limbajul verbal cât și cel nonverbal. Prin intermediul di scursului politic,
politicienii își prezintă ofertă și încearcă o consolidare de imagine pentru personajul pe care
l-au creat. Adesea strategiile discursive din cadrul politicii sunt acuzate de o comercializare
a politicului. Acest fapt se datorează mai de grabă îndoctrinării publicului cu imaginii și nu
cu ideologii. Modul în care un politician manevrează comunicarea politică poate fi
determinant în ceea ce privește alegerea electoratului. Discursul politic trebuie să își atingă
scopul, acela de a influența publicul și de a avea o vizibilitate cât mai mare prin intermediul
mass media. Având în vedere că intervenția mass media nu este întotdeauna promptă, iar
sondajele de opinie nu sancționează toate acțiunile politice, comunicarea politică nu se
desfășoară î ntotdeauna prin schimbul discursiv dintre actori politici, mass media și
electorat.18 Prin urmare comunicarea politică este o practică publică, o interacțiune între cei
trei actori politici, politicieni, mass media și electorat, fiecare asumându -și funcția pe care o
deține în realizarea comunicării politice, tocmai datorită faptului că această arie a politicii
nu poate fi controlată de un singur participant al comunicării.

17Camelia Beciu , op.cit. , p. 30
18Ibidem

12
I.3 LIMBAJUL POLITIC – PERSPECTIVA PRAGMATICĂ
,,Limbajul ,,se prezintă ca o realitate ideală (limba) și o realitate concretă(actul
lingvistic).’’19 Prin prisma acestei definiții putem deduce că limbajul stă la baza producerii
de mesaje, texte și implicit discursuri. Referitor la codul de limbaj, putem afirma faptul că
prin intermed iul acestuia și prin modul în care este utilizat se produce comunicarea. Codul
este forma t nu doar dintr -o limbă omogenă , ci prin utilizarea mai multor limbi sau prin
diversitatea aceleiași limbi. Actul d e limbaj are trei componente: locuționar, ilocuționa r,
perlocuționar. Actul locuționar transmite semnificații lexicale și gramaticale prin rostirea
unui enunț, ilocuționar exprimă intenția comunicativă, iar perlocuționar se bazează pe
dorința de a produce anumite efecte asupra auditorului. 20
Atingând acest subiect vom vorbi despre importanța limbajului într -un discurs
politic, caracteristici ale limbajului în discurs , dar și despre modul în care actorii politici
utilizează codul de limbaj în expunerea discursului. Limbajul politic nu are o individualitate
clară, ci se identifică cu limbajul standard, însă se aseamănă cu limbajul jurnalistic,
utilizând termeni specifici și interferează cu cel administrativ, atunci când intră în discuție
guvernarea și cu cel juridic din punct de vedere al activității parlament are.21 Identificarea
limbajului politic ține de raportarea la domeniul de utilizare, mai exact de strategiile
discursive. Principalele caracteristici ale limbajului politic sunt conținutul ideologic și
acțiunea de persuadare. Rolul limbajului în discursul p olitic este acela de a persuada
interlocutorul. Acțiunea de influențare a interlocutorului este inițiată de locutor, persoană ce
expune aici nu interesele personale ci interesele grupului, ale partidului polit ic al cărui
reprezentant este.
Formele distinc tive de limbaj, care predomină și caracterizează procesul politic sunt
evidențiate în lucrarea ,,Politica și utilizarea simbolurilor’’ a lui Murray Edelman. Acesta
accentuează faptul că sensul transmis de limbaj depinde întotdeauna de contextul în care
apare, de nevoile și interesele auditoriului, dar și de modalitățile de percepere a lui.
Modificarea acestor elemente simbolice se produce în special în funcție de agenda publică,
de talentul de orator al actorului politic, provocând modificarea discursurilor politice. Astfel
limbajul devine factorul central al relației ce se stabilește între actorul politic și public.22
Din perspectiva relației stabilite, ,,rolul limbajului aici este acela de a articula continuu

19Dan S. Stoica , Limbaj, Discurs, Comunicare – Eseuri la temă , Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza’’,
Iași, 2015, p. 31
20Dumitru Borțun, Analiza discursului public , București,SNSPA, 2013, p. 23
21Rodica Zafiu, Limbaj și politică , Editura Unive rsității din București, București, 2007, p. 14
22Murray Edelman, Politica și utilizarea simbolurilor , Ed. Polirom, Iași, 1999, pp. 125 -143

13
ideologia, de a insista asupra sistemelor de cr edințe care legitimează instituțiile de putere”.23
Astfel, limbajul politic este principalul factor care determină acțiunea politică. Prin
uitilizarea acestuia se construiește discursul politic, dezbaterea politică, scena poltică, dar și
actorii ce iau part e la comunicarea politică. Prin prisma acestor aspecte deducem astfel
importanța limbajului în realizarea acțiunii politice, în sensul că limbajul devine esențial și
permanent societății, promovează valorile de putere și asigură omogenitate procesuală.
Limbajul politic se poate manifesta atât prin expunerea unor aspecte negative cât și a
aspectelor pozitive. Manifestarea limbajului politic privit din acest unghi ține de tipul de
discurs politic. Vorbind despre un discurs al negocierii, al expunerii unor as pecte ce vizează
interesul public , identificăm aspecte pozitive ale limbajului politic. Pe de altă parte prezența
manipulării în acțiunea discursivă, prezentarea discursului puterii, determină un caracter
negativ al limbajului poltic.
,,Lexicul politic co nstituie o terminologie atipică, destul de ambiguă și imprecisă, în
care termenii sunt interpretați prin grilele valorice specifice unor anumite grupări.’’24
Conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor joacă un rol esențial în diferențierea dintre
terminologiile propriu -zise ale limbajelor speciale (științifice, juridic, administrativ) și
terminologiile limbajului politic. Nu există însă limite clare ale limbajului politic, fapt ce
duce la o identificare a acestuia cu limbajul public. Această identifica re pornește de la
difuzarea limbajului public în sferele vieții sociale, asupra căreia își manifestă puterea de a
convinge, de a manipula.25
În consecință, limbajul politic reprezintă un cod al comunicării politice, fară a avea o
individualitate clar marcat ă, ce interferează cu limbajul juridic și administrativ. Limbajul
politic este principalul factor ce determină acțiunea politică, devenind astfel factorul central
al relației actor politic -public.

23Robert Fowler, Power în Handbook of discourse analysis , vol. 4,,Discourse in society’’ , ed. T. A. van
Dijk, 61 -82, New York / Lond on, Academic Press, 1985, p. 64
24Rodica Zafiu, Limbaj și politică , Editura Universităț ii din București, București, 2007, p. 15
25Ibidem

14
CAPITOLUL II : CATEGORII DE DISCURS POLITIC
II.1 DISCURSUL PUTERII
,,Discursul politic este modul de manifestare simbolică a relației de putere’’.26
Pornind de la această afirmație, de la recunoașterea puterii ca fiind atotstăpânitoare pentru
domeniul politicii, deducem că grupurile sau indivizii ce activ ează într -un astfel de
domeniu, duc o luptă pentru titlul de ,,purtător al puterii’’27, încercând să folosească
mijloacele necesare care să le asigure legitimitatea puterii. În asigurarea legitimității puterii,
discursul are un rol primordial. 28 ,,Dacă, met aforic vorbind, din pricina discursului filosofic
n-a murit nimeni, din pricina discursului politic s -au năruit destine, s -au curmat speranțe, au
dispărut comunități întregi.’’29 Presiunea ce se revarsa asupra discursului politic, asupra
acestui discurs al puterii, arată importanța și natura specială a acestui tip de discurs.
,,Termenul putere s -a impus, prin metonimie, în limbajul politic și publicistic
românesc, pentru a desemna global conducerea politică, persoanele și instituțiile care dețin
la un momen t dat capacitatea de decizie.’’30 Relația discursului cu puterea este esențială și
se manifestă prin intermediul a două elemente: ,,purtătorul puterii și destinatarul ei’’.31
Purtătorul puterii este cel care stabilește reguluile cărora destinatarul se va su pune. Este cel
care va lupta pentru obținerea și păstrarea puterii, pentru a controla, pentru a stabili reguli în
favoarea sa. Lupta pentru asigurarea accesului la putere, pentru deținerea titlului de purtător
al acesteia impune eforturi majore. De ce sunt necesare aceste eforturi și mai ales pentru ce
se duce această luptă pentru a intra în rolul autorității? Pentru că, așa cum am mai spus este
mult mai ușor să stabilești reguli, decât să te supui acestora. Este de preferat să conduci,
decât să fii condus.
Observând importanța discursu lui politic și relația acestuia cu puterea, Constantin
Sălăvăstru identifică ,,o serie de caracteristici ce -l individualizează în divers itatea formelor
discursivității : ambiguitatea intenționată, caracterul disimulat al mesaj ului, tonalitatea
imperativă și substratul polemic.’’32
Ambiguitatea intenționată are rol pozitiv în cadrul discursului politic datorită
faptului că vizează o categorie mare de persoane, de formații. Prin ambiguitate se oferă

26Constantin Salavastru, Discursul puterii, Editura Tritonic, Bucureș ti, 2009, p.20;
27Ibidem
28Ibidem. p.21
29Ibidem
30Rodica Zafiu, Limbaj și politică , Editura Universității din București, București, 2007,p.118
31Constantin Salavastru, op. cit. , p.21
32Ibidem, p.22

15
posibilitatea alegerii sensului cel mai apropiat, cel mai convenabil pentru auditor, de a
ajunge la scopul dorit.33
Caracterul disimulat al mesajului, exprimă sensuri ascunse, dezinformare. Prin
utilizarea disimulării se recurge de fapt la selecția anumitor fapte sau mesaje și aranjarea
acestora în funcție de interesele urmărite.
Prin tonalitate imperativă se înțelege sensul mesajului din discursul politic , reacția și
un posibil răspuns , fară a se realiza explicit cererea acestuia.
Substratul polemic face referire la faptul că orice emite nt de discurs politic are un
adversar. Se arată deasemenea dorința emitentului de a lua atitudine față de adversarii săi.34
În urma caracteristicilor pe care le -am expus, aferente discursului puterii, putem
concluziona că avem de -a face cu o interacțiune în care scopul principal este influențarea,
acțiunea se învârte în jurul puterii, iar evaluarea acetsuia are loc pentru situațiile de interes
public.
II.2 DISCURSUL POLITIC ELECTORAL
Discursul politic electoral reprezintă modalitatea principală a actorului p olitic de a
comunica în timpul unei campanii electorale. Discursul electoral se încadrează în sfera
discursului puterii, prin prisma faptului că preia ,,înfățișarea ideologică a discursului
politic’’, urmărește legitimarea puterii și ajunge în final la sco pul dorit, preluarea acesteia.35
Scena de producere a discursului electoral este campania electorală.
,,Campaniile electorale reprezintă elementul central și cel mai vizibil al
spectacolului politic.’’36 Campaniile electorale au rolul de a -i informa pe votanți despre
candidați și a -i ajuta într -o oarecare măsură să înțeleagă poziționarea acestora cu privire la
problemele actuale, la expunerea cauzelor de care sunt interesați și partidele de care
aparțin.37 În altă ordine de idei campaniile elctorale confe ră actorilor politici posibilitatea de
a-și face cunoscute intențiile, oferindu -le mai mu lte roluri discursive. Astfel, actorii politici
se pot situa în calitatea de candidat, contracandidat sau politician. În funcție de acest statut
își vor construi discu rsul pe care îl vor expune în fața electoratului. Electoratul este
destinatarul discursului electoral și își manifestă adeziunea prin intermediul votului. Pentru
a obține votul electoratului, mesajul discursului electoral trebuie să fie coerent, atractiv ș i

33Ibidem
34Ibidem
35Viorica Rosca, Mediatizarea discursului electoral , Institul European, Iaș i, 2007, p.46
36Bogdan Teodorescu, Dorina Gutu, Radu Enache, op.cit , p. 144
37Ibidem, p. 128

16
mai presus de toate aceste caracteristici, convingător. Mesajul electoral este transmis prin
intrmediul acestui tip de discurs și reprezintă ,,unul dintre pilonii de rezistență în jurul
cărora se organizează campania’’.38 În construirea mesajelor electora le se urmărește în
principal agenda populației, principalele probleme ce se pot detecta prin intermediul
sondajelor de opinie. În baza rezultatelor ,candidații își pot construi mesaje convingătoare,
efective și punctuale. În ceea ce privește construcția di scursului electoral se observă o
orientare către dimensiunea psihologică, o evidențiere a caracterului și personalității
actorului care folosește discursul electoral.39 Dimensiunea psihologică a discursului
electoral este o caracteristică a strategiilor de discurs. Această personalizare a discursului a
fost construită prin adoptarea unor forme simple, prin creșt erea ambiguității intenționate,
dramatizarea acțiunilor politice, dar și printr -o ada ptare la presiunile mediatice.
În consecință , toate aceste cara cteristici ale strategiilor discursive sunt create pentru
a se adapta presiunilo r media, dar și pentru a capta atenția electoratului. Trebuie subliniat
faptul că mass media are o contribuție semnificativă în expunerea discursului electoral în
fața publicul ui. Acesta este și principalul motiv pentru care politicul trebuie să se supună
presiunilor și exigențelor sistemului mediatic. Având în vedere că nu mai există grupuri
tradiționale în societate, că societatea este tot mai fragmentată și cu așteptări tot m ai mari
din partea actorilor politici, intresul public este pe zi ce trece mai greu de negociat. 40
În consecință construcția discursului electoral trebuie să se adapteze acestor
exigențe, atât a celor din zona mediatică ,cât și a celor din zonă publică, să conțină mesaje
care să mulțumească electoratul și mai presus de toate să reușească să convingă electoratul
pentru a -și putea atinge scopul.
II.3 DISCURSUL POLITIC MEDIAT
Interacțiunea socială dintre un actor politic și mass media, electorat, adversa ri
politici, organizații civice , dar și alte instituții politice atât naționale, cât și internaționale
poartă numele de discurs politic. Prin intermediul discursului, politicianul își face cunoscute
intențiile, definește realitatea politică și își descrie poziți a în legătură cu aceasta.
,,Discursul metiatic este un macrodiscurs.’’41 Discursul mediatic se construiește atât
în baza strategiilor de credi bilitate , cât și în baza strategiilor seductive. Apariția și
dezvoltarea noilor media a dus la adoptarea de noi pol itici editoriale. Discursul politic a

38Ibidem , p. 145
39Viorica Rosca, Mediatizarea discursului electoral, Institul European , Iași, 2007, p.46
40Ibidem , p.49
41Ibidem , p.65

17
trebuit astfel să se adapteze acestor politici , în dorința de a -și asigura vizibilitate și
credibilitate prin intermediul mass media. Adaptarea a rezultat mai mult din minimalizarea
discursului politic inițial și dezvoltarea mass media. Importanța mediatizării discursului
politic a rezultat din intervenția mediatică în discursul brut. În consecință, mass m edia a
devenit ,, co-autori ai discursului politic’’. De ce co -autori? Deoarece pentru a fi mediatizate,
discurs urile politice trebuie să se adapteze exigențelor media, să reușească încadrarea în
sfera de interes a jurnaliștilor. Trebuie subliniat faptul că aceste acțiuni între mass media și
politică duc la o presiune continuă în ceea ce privește stabilirea agendei publice. Această
luptă pentru putere a intrat și în spațiul media, însă sub o altă formă. Mass media încercă să
acapareze atenția și să crasca audiența prin abordarea diferitelor subiecte, iar actorii politici
să atragă atenția electoratului, să manipuleze , în scopul de a obține sau menține puterea. 42
În ceea ce privește diferența dintre discursul politic direct și discursul politic mediat
menționăm faptul că în cel de -al doilea caz nu se identifică o reversibilitate a discursului.
Mediatizarea discursului politic căpătă caracteristicile unui discurs monolog. Acest aspect
este favorabil pentru actorul politic prin prisma faptului că reacțiile cu privire la aspectele
comunicate sunt întârziate. Un alt aspect referitor la acest tip de discurs prezintă interesu l
actorilor politici de a transmite mesaje raționale, care să răspundă la posibile întrebări ale
electoratului și care să reușească să acopere problemele publicului larg, având în vedere
fragmentarea spațiului public și cerințele tot mai exigente ale acest uia. În urma producerii
acestor schimbări la nivelul discursului politic s -a produs o depolitizare a acestuia și o
transformare de forma unei conversații populiste, dar și demagogice, rezultând astfel
discursul politic mediatizat.43
Discursul mediatic este în principiu un discurs ce presupune o comunicare credibilă
și transparență din partea mass media, care să reușească să capteze publicul și care rezultă
din poziționarea jurnalistului cu privire la un eveniment anume. Această categorie de
discurs se bazea ză pe un circuit de comunicare dublu, unul intern bazat pe construirea
identității și altul extern care evidențiază contextul. Circuitul extern și circuitul intern
coexistă, nu se suprapun.44 Din nou revenim la discursul politic, la transformarea sa în
discurs politic mediat. Aceste caracteristici sunte relevante pentru adaptarea politicului la
spațiul media. Modul de transmitere a informației și construirea mesajelor cât mai minuțios
atrag după sine succesul dorit. Mesajele din conținutul un discurs politic mediat s -au

42Ibidem , p.66
43Ibidem , p.66 -67
44Camelia Beciu, Comunicare ș i discurs mediatic , Comunicare.ro, Bucureș ti, 2009, p.57

18
tranformat desemenea, devenind tot mai clare, mai interesante și cu o relevanță deosebită
pentru publicul căruia se adresează. Limbajul unui astfel de discurs nu mai are o
terminologie atât de ambiguă și imprecisă cum este cazul celorlalte cat egorii de discurs.
Vorbind despre un discurs care relevă în principal negocierea și expunerea unor aspe cte ce
vizează interesul public , identificăm aspecte pozitive ale limbajului politic. Nu mai putem
vorbi aici despre limite clare ale limbajului politic, fapt ce duce la o identificare a acestuia
cu limbajul public. Acest aspect ajută la o con vingere rapidă a publicului, la manipulare.45
În consecință, discursul politic mediat este favorabil actorului politic prin faptul că
reacțiile sunt întârziate, își poate expune poziția față de un eveniment sau față de o problemă
importantă pentru opinia publică, poate convinge mai ușor electoratul prin adoptarea unui
limbaj politic pozitiv și prin mesaje care să răspundă întrebărilor publicului, dar să se poată
adapt a în același timp și exigențelor media.

45Rodica Zafiu, Limbaj și politică , Editura Universităț ii din București, București, 2007, p.15;

19
CAPITOLUL III : TEHNICI DE MANIPULARE ÎN DISCURSUL
POLITIC
III.1 MANIPULAREA DISCURSIVĂ
Manipularea este ,,acțiunea de a determina un actor social să gândească și să
acționeze într -un mod compat ibil cu interesele intiatorului (…) , prin utilizarea unor tehnici
de persuasiune care distorsionează intenționat adevărul, lăsând impresia libertății de gândire
și decizie.’’46 Prin manipulare se înțelege inocularea adevărului, ascunderea intențiilor
emițătorulu i prin apelare la palierele emoționale ale receptorlui, prin prezentarea de
argumete falsificate, în scopul de a crea credibilitate, de a -și atinge obiectivele.47
La nivel interpersonal se consideră că un individ a fost manipulat dacă nu s -a putut
dovedi in tenționalitatea masajului. Manipularea se manifestă astfel prin influența asupra
vieții indivizilor, prin aducerea acestora în situația de a gândi irațional. 48
În contextul definiției inițiale identificăm trei forme ale manipulării: manipularea
psihologică, care afectează abilitatea individului de a raționa, manipularea informațională,
manifestată prin inocularea informațiilor sau propagarea de informații greșite și manipularea
situației, actul prin care se poate schimba structura alternativelor dintr -o anumită situație.49
Un alt concept al manipulării este cel de manipulare discursivă. Modul prin care
manipularea se manifestă la nivelul unui discurs vizează palierele textului în cazul
producerii acestuia. Alina Căprioară identifică în lucrarea ,,Discursul jurnalistic și
manipularea ” apartenența manipulării atât psihologiei și sociologiei, cât mai ales
discursivității.50 De ce în principal discursivității? Tocmai datorită faptului că manipularea
se realizează prin intermediul discuțiilor, prin redac tarea textelor sau chiar prin mesaje
vizuale. Startegiile folosite în discurs cu scopul de a manipula publicul se bazează în primul
rând pe evidențierea poziției actorului politic, pe puterea deținută de acesta, dar și pe
menționarea inferiorității recept orilor. În al doil ea rând manipularea discursivă se bazează
pe expunerea ideilor manipulatorului, menționând în principal surse care să le confere
credibilitate. Discreditarea alternativelor, dar și apelul la anumite ideologii sunt concepte
folosite pentru a manipula prin intermediul discursului.51

46Irina Stanciugelu, Măștile comunicării. De la etică la ma nipulare și î napoi , Editura Tritonic, Bucureș ti,
2009, p. 122
47Ibidem , p.122 -123
48Ibidem , p. 126
49Ibidem , p 126
50Alina Caprioara, Discursul jurnalistic și manipularea , Institutul European, Iasi, 2009, p. 78
51Ibidem , p. 179

20
Manipularea discursivă se bazează pe utilizarea ilegitimă a limbajului. Producătorul
discursului nu lăsa loc de interpretări la nivelul textului, ci aduce receptorul în poziția de a
prelua ideile așa cum sunt expu se.
La nivel semantic, manipularea în discurs se manifestă prin prezența unor cuvinte de
maximă importanță pentru receptori și va atribui aspecte pozitive în susținerea acstor
cuvinte în ceea ce îl privește, aspectele negative punându -le pe seama adversari lor săi.52
III.2 PROPAGANDA
Propaganda e ste o tehnică de manipulare, ,, o activitate sistematică de transmitere,
promovare sau răspândire a unor doctrine, teze sau idei de pe pozițiile unei anumite grupări
sociale și ideologii, în scopul influențării, schimbării, formării unor concepții, atitudini,
opinii, convingeri sau comportamente.’’53 Propaganda se construiește ca un subsistem al
unui sistem politic al partidului politic sau a unui grup de guvernare. Astăzi însă,
propaganda se manifestă și în alte d omenii cum ar fi economia, medicina, tehnică pentru a
atinge anumite scopuri persuasive. Privită din punct de vedere al sistemului, tehnica de
manipulare numită propagandă are la bază o structură instituțională specializată, valori și
ideologii reprezentat ive, mijloace și diferite metode pentru transmiterea mesajului.54 În
funcție de metodele de transmitere a mesajului se identifică trei categorii de metode.
În primul rând avem metoda afectivă care pune accentul pe caracteristicile negative
ale unei acțiuni și încerca să aducă argumete pozitive bazate pe rezonanță afectivă. Se pune
accentul în principal pe manipularea afectivă, mai mult decât pe informarea propriu -zisă.55
În al doilea rând vorbim de o metodă a faptelor bazată pe transmiterea punctuală de
fapte, pe amănunte interesante. Acest tip de metodă se adresează în principal persoanelor
dispuse să își modifice opțiunile în funcție de prezentarea acestor fapte de către actorul
politic. Manipularea la acest nivel este mai dură datorită faptului că prin ace st tip de
prezentare ideală a faptelor, receptorul își schimbă opțiunea fără a conștientiza manipularea,
crezând că are liberatatea de a alege.56
A treia categorie este metoda persuasivă. Persuasiunea, ca metodă de transmitere a
mesajului pentru propagandă se bazează pe limbaj, pe folosirea cuvintelor săturate
emoțional, prin intermediul cărora să se ajungă la o sensibilizare a publicului.57

52Ibidem , p. 82
53Vasile Tran, Irina Stanciugelu, Teor ia comunică rii, Comunicare.ro, Bucureș ti, 2003, p.177
54Ibidem
55Ibidem
56Ibidem
57Ibidem

21
Așa cum am mai spus, propaganda se întâlnește în mai multe domenii, însă cea mai
întâlnită formă se regăsește la nivelu l politicii. La acest nivel, prop aganda își propune să
modeleze gândirea opiniei publice, să transmită informații cu ajutorul cărora să convingă
publicul să adopte ideile propuse. Se identifică în acest caz mai mulți factori ce ajută la
convingerea publicu lui larg. Amintim aici de afirmații ce nu sunt probate, de repetare, în
principal pentru a întipări o anumită idee în mintea alegătorilor, de prestigiul sursei, dar și
de influențarea mentală.58 Toți acești factori contribuie la manifestarea propagandei la nivel
politic. Aducând în discuție domeniul politicului vorbim și despre forme de manifestare a
propagandei. Se identifica în primul rând propaganda albă. La acest nivel comunicarea se
construiește prin utilizarea de mesaje transmise printr -un scurt buleti n de știri, alternând cu
muzică, astfel încât publicul tânăr să fie mai ușor controlat, să nu se concentreze suficient
pe informația transmisă. Propaganda albă se folosește de diferite domenii, transmițând
informații aparent inofensive. În acest fel manipu larea se realizează încet și sigur.59 Pe de
altă parte, propaganda neagră pun accentul pe materiale fabricate, pe informații nefondate
sau pe seama unor zvonuri. Propaganda neagră impresionează prin noutatea știrilor,
captează atenția prin intermediul mate rialelor fabricate și convinge publicul să adopte ideile
prezentate ca fiind adevărate.60
Propaganda cenușie se bazează pe dezinformare și pe materiale f abricate, însă de
această dată mesajele create au o bază de informații parțial reale. Publicul este mani pulat
prin intermediul informațiilor reale folosite, însă nu realizează că în completarea mesajului
există și informații fabricate care urmăresc interesul actorilor politici.61
Propaganda este așadar cea mai dură formă de manipulare din domeniul politic. Ce l
mai rău lucru în utilizarea acestei tehnici de manipulare este faptul că auditorul preia ideile
transmise de actorii politici că fiind idei proprii.
III.3 DEZINFORMAREA
Dezinformarea este o tehnică de manipulare ce intervine asupra elementelor
procesulu i de comunicare și modifică mesajele în ideea de a determina receptorii la
adoptarea anumitor atitudinii, la acționarea în consecință cu scopul destinatarului
mesajului.62

58Ibidem , p. 178
59Ibidem
60Ibidem
61Ibidem
62Vasile Tran, Irina Stanciugelu, Teoria comunicarii , Comuni care.ro, Bucuresti, 2003, p.174

22
,,Istoria dezinformării ne învață că cel mai periculos adevăr este adevărul spus pe
jumătate.’’63 De ce cel mai periculos adevăr? Tocmai datorită faptului că există un punct de
plecare al informației transmise, o sursă veridică care poate fi ușor urmată de mesaje
neadevărate, modificate astfel încât să atingă interesele publicului și să ai bă capacitatea de
a-l manipula. Dezinformarea are două dimensi uni: o deminsiune intențională și alte
neintenț ional ă. Un aspect intențional se manifestă în funcție de codificare informațiilor
conținute de mesaj, mai exact de limbaj nonverbal și natural, de expresii, dar și de simboluri
atât abstracte, cât și concrete. A doua dimensiune intențională vizează codificarea
polisemantică a mesajului. Multitudinea de sensuri atribuite mesajelor aduce tensiune în
relațiile interpersonale64
Dezinformarea strategică, o altă formă de manipulare intențională, se manifestă prin
prezentarea de valori fundamentale, de regulă valori favorabile pentru sursă sau marginale
dacă ne raportăm la interesele publicului țintă. Astfel principalele preocupări ale unei
comunități se modi fică, generând noi atitudini favorabile acestei tehnici de manipulare.65
Acțiunea de dezinformare implică mai multe elemente. Vorbim aici despre
persoanele care stabil esc conținutul acțiunii și țint ele acestei activități, mai exact
comandatarii. În rolul co mandatarilor se pot afla statele majore socio -profesionale, s tatele
militare sau guvernele. Coordonarea și planificarea tacticilor acțiunii este realizată de
specialiști. Ei sunt cei care se ocupă de stabilirea fiecărui detaliu pentru a controla efectele
propriilor acțiuni.66
Un alt element al dezinformării este controlul. Legătura dintre comandatari și agenții
de influență este principala responabilitate a controlului. În atingerea scopului propus, cei
care comandă se folosesc de persoane mai puțin importan te pentru a afla informații despre o
personalitate cu care se dorește o anumită colaborare.67
Agenții de influență sunt folosiți în acțiunea de dezinformare pentru a prelua și
transmite dezinformarea într -un mod rapid, fapt datorat funcției pe care o dețin.
Comandatarii aleg agenții de influență din rândul șefilor de asociații, liderilor de opinie, în
special din mediul cultural pentru a avea o credibilitate cât mai mare în fața publicului său
un personaj care să fie apropiat de factorii de decizie.

63Stefan Stanciugelu, Manual antimanipulare -Tehnici și cazuri , Editura C.H. Beck, Bucureș ti, 2012, p.31
64Vasile Tran, Irina Stanciugelu, op. cit. , p. 174
65Ibidem , p.175
66Ibidem
67Ibidem

23
Avem de -a face în acțiunea de dezinformare și cu intermediari. Acești sunt de obicei
persoane cu influență în mediul în care activează, lideri de grup. Propagarea informației prin
intermediul acestora este facilă și convingătoare prin prisma faptului că intermedia rii adoptă
o poziție de neutralitate.
Pentru amplificarea mesajelor din conținutul dezinformării avem de -a face cu
releele, indivizii sau grupurile responsabile atât cu programarea, cât și cu amplificarea
mesajelor dezinformatoare.68
Aspectul neintențional al dezinformării se manifestă prin propagarea de mesaje
nespecializate, realizate de neprofesioniști. Dezinformarea nespecializată la nivel politic se
manifestă prin imaginea sau informațiile parțiale oferite despre un anumit eveniment.
Astfel, la nivelul publicului care recepționează informația se produce dezinformarea.69
Vladimir Volkof consideră că dezinformarea este o componentă a ,,războiului
informational’’70. El identifică o serie de itemi prin care își susține atribuirea de război
informațional pentru dezinformare: inversarea faptelor, amestecul dintre adevăr și minciună,
negarea evenimentului, interpretare, ilustrare și altele. Toate aceste acțiuni care contribuie la
propagarea dezinformării acționează asupra individului uman, asupra vanităților și
prejudecăților sociale. Prin urmare, ținta principală dezinformării este omul. El este
principalul consumator de informații transmise prin tehnica dezinformării.71
În concluzie, putem afirma că dezinformarea este o tehnică de manipulare care
determină recepto rii la acțiuni sau adoptarea de atitudinii favorabile emițătorilor de mesaje
dezinformate.
III.4 PUBLICITATEA
Comunicarea publicitară se realizează prin intermediul unor instrumente (mijloace,
metode, ma trici) folosite în principal de agențiile de publicitate, cu scopul de a promova sau
de a menține imaginea unui actor sau partid politic, diferite firme sau produse.72
,,Publicitatea este orice formă de prezentare și promovare nepersonală de idei,
mărfuri și servicii, de obicei plătită de către un sponsor identificabil.’’73

68Ibidem , p 176
69Ibidem
70Vladimir Volkof, Tratat de dezinformare , Editura Antet, Bucuresti, 2009, p. 5
71Ibidem
72Flaviu Calin Rus, Introducere în știința comunicării și a relaț iilor publice , Institutul European, Iaș i, 2002,
p.39
73Joseph R. Dominick, Ipostaz ele comunicării de masă. Media în era digitală , Editura Comunicare.ro,
Bucuresti, 2009, p. 372

24
Publicitatea este o tehnică de manipulare explicată prin prisma a trei perspective
culturale.74
În primul rând vorbim despre o teorie a ,,persuasiunii clandestine ” a lui V.
Packard75, teorie ce expune manipularea prezența prin publi citate, nu doar prin formele
publicității , cât prin substanța acesteia. Persuasiunea în cazul publicității este introdusă de
specialiști care doresc manipularea publicului. În consecință avem de -a face cu publicitatea
ca formă de manipulare la nivelul cam paniilor electorale și propagandei politice. Datorită
scepticismului publicului, în ultimii ani publicitatea s -a realizat prin atac la subconștient.
Astfel autorul consideră că publicitatea este o formă mascată a totalitarismului.76 Totuși,
există diferențe expuse în această comparație. Publicitatea nu dorește în mod clar o
remodelare a omului și nu acționează prin dresaj mecanic sau rigiditate, ci prin stimularea
de nevoi umane, prin comunicare, seducție. Recurge astfel la acțiuni care să încânte ființa
umană, manipulează prin seducție și astfel se transformă într -o manipulare mult mai
periculoasă decât propagandă sau dezinformarea.77
În al doilea rând vorbim de publicitate ca factor al democrației. Caracteristicile
principale ale publicității precum, creativ itatea și seducția diferențiază publicitatea de
propagandă și o individualizează. În politică, publicitatea servește pentru prezentarea
subiectelor de interes public. Teoria de față conform căreia publicitatea se datorează
democrației expune mai mult difer ențele dintre publicitate și propagandă decât caracteristici
ale democrației.78
În al treilea rând discutăm despre publicitate din perspectiva comunicațională. În
principiu expunem aici valoarea mesajelor din conținutul publicitar și analiza semiologică a
acestora. Se pune accent pe semnificațiile intenționale și mai puțin pe capacitatea
receptorului de a decodifica mesajul.79
Din punct de vedere lingvistic, publicitatea a înregistrat modificări semnificative,
încercând să se plaseze pe același nivel cu evolu ția socială și ideologică. Dacă în primele
discursuri publicitare mesajele erau construite în favoarea capitalismului, limbajul publicitar
prom ovând valorile acestuia, astăzi , funcția limbajului este de a contura ,,o lume a

74Vasile Tran, Irina Stanciugelu, Teoria comunică rii, Comunicare.ro, Bucureș ti, 2003, p.143
75Ibidem
76Ibidem
77Vasile Tran, Irina Stanciugelu, op. cit ., p. 144
78Ibidem
79Ibidem

25
posibilului ”.80 Publicitatea folo sește puterea limbajului poetic prin utilizarea conotațiilor
mesajelor. Emițătorul realizează o conexiune între cuvinte și expresii convingătoare, de
interes pentru public, imaginii și analogii în care receptorul să se regăsească.81 Toate aceste
elemente ad uc un plus de atractivitate pentru public și permit mesajelor să aibă un impact
cât mai mare și mai direct asupra publicului.82
Strategiile discursive din publicitate sunt construite în scopul de a face cunoscute
intențiile unui actor politic, de a -l ajuta să își comunice mesajele și de a oferi electoratului
,,versiunea accentuată a ofertei sale ”.83 Pentru a -și comunica oferta, actorul politic se
folosește de limbajul verbal și nonverbal și aduce electoratul în situația de a adopta oferta
mai ușor și de a o interpreta în modul în care el își dorește. Astfel are loc o comercializare a
politicului, nu prin aducerea de informații relevante publicului, ci mai degrabă prin
îndoctrinarea acestuia cu pseudorealitati. Avantajele acestei tehnici de manipulare sunt
multiple, așa cum am menționat mai sus, însă există și dezavantaje. Actorul politic riscă
prin mediatizare să nu ajungă la scopul dorit, prin evaluarea la care v -a fi supus discursul
său, atât din partea mass media, cât și prin sondajele de opinie.
În conclu zie, putem afirma că prin intermediul publicității se produce o manipularea
inconștientă, o manipulare mascată, adoptată foarte ușor datorită formei seductive de
prezentare și stimulării nevoilor umane.

80Ibidem , p.175
81Ibidem
82Alina Caprioara, Discursul jurnalistic ș i manipularea , Institutul European, Iasi, 2009, p. 69
83Ibidem , p 158

26
CAPITOLUL IV – STUDIU DE CAZ: ANALIZA DISCURSULUI
POLITIC DIN PERSPECTIVA STRATEGIILOR DE COMUNICARE
IV.1 INTRODUCERE ÎN STUDIU DE CAZ. METODOLOGIA
CERCETĂRII.
IV.1.2 METODOLOGIA CERCETĂRII
În capitolul Studiu de caz pe discursul politic din perspectiva strategiilor de
comunicare urmăresc să analizez discursuri politice din perioada campaniei electorale din
2009, discursul lui Traian Băsescu, în calitate de câștigător al alegerilor, cu scopul de a
evidenția strategiile de manipulare existente în discursurile selectate și discursul lui Victor
Ponta la evenimentul de lansare a programului de guvernare USL 2013 -2016 prin
identificarea tipului de discurs, a limbajului folosit, dar și a tehnicilor de manipulare.
Pentru realizarea acestei analize m -am folosit de analiza de conținut.
După cum am putut observa în capitolele anterioare, un discurs politic se bazează pe
expunerea intențiilor actorilor politici, oferindu -le mai multe roluri discursive. Discursul
politic este modul cel mai eficient pentru comunicarea politică, având ca intenție
manipularea publicului și urmărind obținerea puterii sau menținerea acesteia. Referindu -ne
la structura, putem concluziona că aceasta este bine stabilită în preala bil,lăsând impresia
spontaneității, însă, privind argumentele utilizate în realizarea discursurilor politice,
realizând o analiză calitativă a discursului în baza limbajului politic folosit, a strategiilor de
manipulare, a informațiilor mai mult sau mai pu țin adevărate, constatăm că discursul nu
reprezintă altceva decât o armă în lupta pentru putere, o armă pentru persuadare.
IPOTEZE:
1. Dacă discursul politic este forma prin care actorii politici își prezintă oferta, atunci
prin intermediul discursului se în cearcă și obținerea puterii.
2. Dacă limbajul politic promovează valorile de putere și asigură omogenitate
procesuală, atunci acesta are o importanță primordială în comunicarea politică.
3. Cu cât există mai multe strategii de manipulare în discursul politic, cu atât este mai
afectat modul de a gândi al electoratului.

ÎNTREBĂRI DE CERCETARE:
1. Ce este discursul politic?
2. Care sunt caracteristicile discursului politic?

27
3. Cum pot influența strategiile de manipulare existente într -un discurs politic modul de a
gândi al electoratului?
Dincolo de structura și strategiile folosite într -un discurs politic pentru a convinge,
fiecare actor își construiește discursul ținând cont de personalitatea sa și de imaginea pe
care vrea să o promoveze în fața publicului. Expe riența a dovedit că în ciuda strategiilor
folosite în construirea unui discurs politic, fiecare orator își pune amprenta asupra
discursului pe care îl susține,
IV.2: ANALIZA PE DISCURSUL LUI CRIN ANTONESCU LA
TULCEA, 20 OCTOMBRIE, 2009, PREGĂTIRI PENTRU CA MPANIA
ELECTORALĂ
IV.2.1 TEMĂ ȘI CONTEXTUL
Am ales să analizez discursul lui Crin Antonescu, discurs politic electoral, din data
de 20 octombrie 2009, cu scopul de a analiza limbajul politic și de a identifica și analiza
strategiile de manipulare folosite pentru construirea discursului electoral.
IV.2.2 LIMBAJUL
În discursul lui Crin Antonescu limbajul folosit se încadrează în sfera politicului,
datorită faptului că se regăsesc termeni specifici politicii, interferează în discursul sau cu
domeniu cel admini strativ, când intră în discuție guvernarea și cu cel juridic din punct de
vedere al activității parlamentare. Identificarea limbajului politic este datorată și strategiilor
de persuadare existente în discurs.
Limbajul politic din discursul lui Antonescu os cilează între pozitiv și negativ,
folosind pozitivul pentru construcția ethosului, iar negativul pentru condamnarea
adversarilor: Mă bucur să fiu alături de dumneavoastră și vreau să vă spun doar câtva
cuvinte! Suntem în fața unei alegeri importante pentru România, importante pentru viitorul
nostru! Există destui oameni care încearcă să ne convingă și că nu avem de ales și că nu
are importanță ce votăm și că nu se poate mai bine. Eu sunt aici, în fața voastră, ca și în
fața tuturor românilor pentru a vă spu ne că avem de ales, pentru a vă spune că trebuie să
alegem, pentru a vă spune că se poate și bine! (Vezi anexa 1).
Acțiunea de influențare prin limbaj este inițiată de Antonescu, care încearcă să
identifice interesele grupului cu interesele personale, să arate faptul că interesele și dorințele
poporului se regăsesc între schimbările pe care le dorește ca ,,viitor preșe dinte’’: Nu toți
politicienii din România sunt la fel! Nu toți politicienii din România mint! Eu sunt un om

28
care am curajul să spun că nu am mințit, nu mint și nu vă voi minții! Nu toți politicienii din
România fură! Eu am curajul să vă spun că nu am furat , că nu fur și că nu voi fura, că nu
voi tolera hoția, că nu voi tolera corupția, că nu voi tolera clientelismul și nedreptatea! (
Vezi anexa 1).
Așa cum am spus și în partea teoretică a lucrării, factorul central ce stabilește relația
dintre actorul polit ic, în cazul de față Crin Antonescu și electorat este limbajul pol itic, prin
articularea ideologiilor, dar mai ales prin promovarea valorilor și a credințelor. Acest aspect
al limbajului poate fi evidențiat și în discursul lui Antonescu: Nu tuturor politic ienilor din
România nu le pasă de ceilalți! Eu sunt în fața dumneavoastră și în fața tuturor românilor
că să vă spun că mi -a păsat, îmi pasă și îmi va pasa de toți compatrioții mei, că voi fi
alături și sunt alături de toți cei care suferă din cauza sărăci ei, din cauza nedreptății, din
cauza bolii și din cauza nepăsării, din cauza incompetenteii celor care ne conduc. (Vezi
anexa 1).
Discursul de față expune valori ale politicianului ca posibil președinte al României,
condamnă prin cuvinte grele, negative ce ilalți politicieni. Reușește să se plaseze deasupra
tuturor și să își asume ceea ce spune, invocând faptul că a venit în fața românilor pentru a le
spune planurile sale, planuri ce coincid cu cele ale electoratului.
Vorbim în cazul de fată despre un discur s al negocierii, al expunerii unor aspecte ce
vizează interesul public, identificăm aspecte pozitive ale limbajului politic, prin prezentarea
promisiunilor lui Crin Antonescu, însă avem și limbaj negativ, așa cum am mai spus, prin
prezența manipulării în a cțiunea discursivă.
Se regăsesc la nivelul limbajului expresii ce sensibilizează publicul, expresii menite
să manipuleze prin încântare: vorbesc de curaj, vorbesc de curajul de a crede și de a face
să avem un președinte și o țară de bun simț, curajul de a crede și de a face să avem
conducători corecți, conducători care să facă legile și să respecte legile pentru cei care
muncesc, cei sinceri, cei care corecți, să trăiască cinstit în această țară. (Vezi anexa 1).
Limbajul politic aici este principalul fac t or ce determină acțiunea politică, factorul
central al relației actor politic -public, factorul care apropie electoratul de candidatul lor.
IV.2.3 STRATEGII DE MANIPULARE
Vom continua analiza discursului lui Crin Antonescu prin identificarea și analizarea
strategiilor de comunicare.
În primul rând, Antonescu, prin discursul său încearcă să își arate poziția cu privire
la binele comun, la binele cetățenilor, la optimism. Se folosește de manipularea discursivă,

29
de propagandă bazată pe metoda afectivă, de acce ntul pe caracteristicile negative ale unei
acțiunii politice și încerca să aducă argumente pozitive bazate pe rezonanță afectivă, mai
mult decât pe informarea propriu -zisă: Există destui oameni care încearcă să ne convingă și
că nu avem de ales și că nu ar e importanță ce votăm și că nu se poate mai bine. Eu sunt
aici, în fața voastră, ca și în fața tuturor românilor pentru a vă spune că avem de ales,
pentru a vă spune că trebuie să alegem, pentru a vă spune că se poate și bine. (Vezi anexa
1). Tot în acest fragment se poate observa și intenția lui Antonescu de a se identifica cu
publicul, de a sugera că problemele cauzate de ceilalți politicieni îl afectează și l -au afectat
și pe el în egală măsură cu modul în care întreg poporul a fost afectat.
În al doile a rând vorbim de propagandă bazată pe o metodă a faptelor, bazată pe
transmiterea punctuală de fapte, pe amănunte interesante, metoda prin care persoanele sunt
făcute să își schimbe opțiunile fără a conștientiza manipularea: Nu toți politicienii din
Români a mint! Eu sunt un om care am curajul să spun că nu am mințit, nu mint și nu vă voi
minții! Nu toți politicienii din România fură! Eu am curajul să vă spun că nu am furat, că
nu fur și că nu voi fura, că nu voi tolera hoția, că nu voi tolera corupția, că n u voi tolera
clientelismul și nedreptatea! (Vezi anexa 1) Prin prezentarea sa ca persoană incoruptibilă,
corectă, Crin Antonescu crează asupra publicului efectul dorit. Prezintă fapte și nu vorbe,
iar primul pas pentru a încerca să arate că îi pasă, că poa te demonstra ceea ce spune, este dat
de faptul că se află în fața electoratului, că nu se ascunde, că își expune ideile de campanie
în fața tuturor.
O altă metodă prin care poate fi identificată propaganda este metoda persuasivă.
Vorbind despre persuasiune ca metodă de transmitere a mesajului pentru propagandă,
expunem de fapt o sensibilizare prin limbaj, realizată prin folosirea cuvintelor săturate
emoțional, cuvinte care să ajute la sensibilizarea publicului. Această metodă persuasivă este
prezentă și în discursul lui Antonescu : Eu sunt în fața dumneavoastră și în fața tuturor
românilor ca să vă spun că mi -a păsat, îmi pasă și îmi va pasa de toți compatrioții mei, că
voi fi alături și sunt alături de toți cei care suferă din cauza sărăciei, din cauza nedr eptății,
din cauza bolii și din cauza nepăsării, din cauza incompetențeii celor care ne conduc. (Vezi
anexa 1). Folosirea cuvintelor care produc o mare încărcătură emoțională, cum ar fi:
sărăcie, nedreptate, boli, nepăsare, incompetență , duce la sensibiliza rea publicului, la
persuadarea acestuia prin apelul la subconștient. Oamenii sunt afectați de aceste probleme,
sunt urmăriți de sărăcie, de boli, fapte datorate sistemului corupt și incompetent. Se expun
aici problemele și vinovații acestora. Se atinge pun ctul sensibil al cetățenilor și mai presus

30
de toate faptul că el, Crin Antonescu poate ajuta la remedierea acestor probleme prin
tratarea cauzei, prin înlocuirea celor care au adus românii în situația de față.
Regăsim în discursul de față și propaganda ex istentă prin repetare, în principal
pentru a întipări o anumită idee în mintea alegătorilor, pentru a influența, făcându -se apel la
subconștientul publicului: Putem să face împreună după douăzeci de ani încă o revoluție,
revoluția bunului simț, revoluția b unei cuviințe, revoluția competenței, revoluția cinstei și
revoluția adevărului! Știu că oamenii nu mai cred în vorbe! (Vezi anexa 1) Prin repetarea
cuvântului revoluție, se încearcă influențarea publicului. Faptul că revoluția a dus la căderea
sistemului comunist, că a reprezentat o schimbare și reprezintă în continuare un punct
sensibil pentru români, pentru cei care sunt conștienți de faptul că au fost sacrificate vieți
pentru a aduce această schimbare, aduce în mintea publicului puterea deținută de aces ta,
puterea de a schimba ceva, însă prin menționarea bunului simț, a bunei cuviințe și a
competenței aduce publicul în postura de a înțelege că după această revoluție lucrurile vor
merge într -o altă direcție decât în cea în care au mers până acum, într -o direcție mult mai
bună.
În încheierea discursului, Crin Antonescu încearcă să se identifice cu publicul, să
arate că se confruntă cu aceleași probleme cu care se confruntă întreg poporul și face acest
lucru tot prin intermediul propagandei, prin cea mai du ră formă de manipulare din domeniul
politic. Cel mai rău lucru în utilizarea acestei tehnici de manipulare este faptul că aduce
publicul în situația de a -i prelua ideile transmise că fiind idei proprii, prin prisma faptului că
acesta sensibilizează, vorbeș te de principalele probleme pe care electoratul vrea să le
depășească și se plasează pe sine într -o postură de erou, de susținător al schimbărilor pe care
alegătorii le doresc: Sunt în fața dumneavoastră și a românilor pentru că vreau să facem
din România o țară bine condusă, o țară în care să existe ordine și o țară în care fiecare
dintre noi să aibă o șansă! Îi chem în special pe cei tineri la vot, pentru că această țară este
înainte de toate a lor,(…) (Vezi anexa 1) Apelează și la sensibilizare prin me nționarea
tinerilor. Toți părinții își doresc un viitor mai bun pentru copii lor, astfel că el induce ideea
că poate ajuta la îndeplinirea acestui ideal.
Tot în încheiere, Crin Antonescu îndeamnă publicul la vot . În baza argumentelor
expuse în discurs, îi roagă pe cei ce își doresc o schimbare să îl voteze, să voteze singura
persoană ce le împărtășește suferința, singura persoană care poate asigura un viitor mai bun.

31
IV.3 ANALIZĂ PE DISCURSUL LUI MIRCEA GEOANĂ DIN CAMPANIA
ELECTORALĂ 2009, DUPĂ REZULTATELE PRIMULUI TUR DE SCRUTIN
IV.3.1 TEMĂ ȘI CONTEXTUL
Am ales să analizez discursul lui Mircea Geoană din campania electorală a anului
2009, discurs politic electoral, din data de 23 noiembrie,după rezultatele primului tur de
scrutin, pentru a evidenția strate giile de manipulare folosite, pentru o analiză a limbajului
politic pe care îl expune, tipul de discurs, și analizarea construcțiilor manipulative.
Discursul este centrat succesul primului tur de scrutin din campania electorală 2009.
Prin acest discurs, M ircea Geoan ă se adresează direct populației, electoratului care îl
urmărește, atât celor care l -au susținut cât și celor care au susținut contracandidații săi.
IV.3.2 LIMBAJUL
Mircea Geoană apelează la un discurs prin care nu atacă opoziția, prin urmare
cuvintele nu sunt dure, sunt mai degrabă centrate pe aclamarea succesului obținut, pe
promovarea sinelui și a partidului din care face parte: Este o noapte frumoasă pentru mine
și pentru voi, colegele și colegii mei.(…)Am muncit din greu în acești ultimi a ni, luni, zile și
ore ca să ajungem aici .(Vezi Anexa 2) Observăm aici folosirea pronumelui personal,
persoana I, singular, mine și verbele la pers I, plural am muncit, să ajungem cu scopul de a
prezenta interesele grupului, ale partidului politic al cărui reprezentant este.
Referitor la poziția pe care se plasează, Mircea Geoan ă nu face acuze față de
contracandidații săi, ci se plasează deasupra lor, prin faptul că a învins, a trecut deasupra
lor, a reușit să facă față cu succes primului tur al alegerilor, prin urmare se folosește de un
limbaj pozitiv: Le mulțumesc în egală măsură celor care au votat cu ceilalți candidați, și cu
Domnul Băsescu, dar mai ales celor care au votat cu Domnul Crin Antonescu,(…). Vreau să
mulțumesc și celor care au votat cu Sori n Oprescu, cu Kelemen Hunor, cu colegul Vădim
Tudor, cu Gigi Becali, cu Remus Cernea și cu toți cei care s -au prezentat în fața românilor.
(Vezi Anexa 2). Menționarea candidaților și cuvintele de mulțumire pentru electoratul
acestora atestă un prim obiecti v, acela de a -și demonstra integritatea, de a alunga orice urmă
de invidie, și mai presus de toate de a atrage votanții acestora de partea sa pentru turul al
doilea. Încearcă cumva să apeleze la limbajul de tip pozitiv pentru a convinge mai ușor.
Apelează la ethos. Își expune calitățile prin folosirea acestor cuvinte alese cu grijă. Uimește
într-o oarecare măsură, prin afirmațiile și cuvintele de mulțumire, mai ales că a avut de
luptat contra unor candidați cu personalitate puternică, bine definită.

32
Al doi lea obiectiv atins prin intermediul limbajului politic îl reprezintă obținerea
victoriei și atragerea contracandidaților și a votanților acestora de partea sa, fapt observat
prin afirmația: Toți merită respectul nostru și toți merită aplauzele noastre(… ). Se
evidențiază aici caracterul teatral, prin admirația dusă la extrem față de contracandidați, prin
folosirea cuvântului respect și aplauzele noastre.
Al treilea obiectiv este identificat cu apropierea față de public și membrii ai
partidului prin repet area în scop persuasiv a cuvântului dragi: (…)dragii mei prieteni,
dragele mele colege, dragi prieteni din alianța PSD -PC(…) (Vezi Anexa 2).
Așa cum am menționat și în expunerea teoriei acestei lucrări, limbajul politic este
principalul factor ce dete rmină acțiunea politică, devenind astfel factorul central al relației
actor politic -public. Se încearcă prin folosirea cuvintelor: victoria, libertate, democrație,
șansa, nou început (Vezi Anexa 2) o apropiere cu publicul, evidențierea faptului că interesu l
său primează cu interesul cetățenilor.
Un ultim aspect în legătură cu utilizarea limbajului în acest discurs este legat de
folosirea verbului ,,a ruga’’: Vă rog să rămâneți mobilizați! Vă rog să fiți vigilenți în secțiile
de vot! Și rog pe românii(…). (Vezi Anexa 2) Rugămintea induce în eroare cetățenii, iar
folosirea repetată a acestui verb ajută candidatul să își manipuleze electoratul cu ușurință.
Vorbind despre un discurs al negocierii, al expunerii unor aspecte ce vizează atât
interesul lui Mircea Geoană, cât și interesul public ,identificăm aspecte pozitive ale
limbajului politic. Pe de altă parte prezența manipulării în acțiunea discursivă, prezentarea
discursului puterii, determină un caracter negativ al limbajului politic folosit în discurs.
IV.3.3 STRATEGII DE MANIPULARE
Vom continua studiul prin analiza discursului lui Mircea Geoană din perspectiva
strategiilor comunicare prezente în discurs.
Încă de la începutul discursului, Mircea Geoană își arată poziția, aceea de
învingător, de deținător al puterii prin afirmația: Este o noapte frumoasă pentru mine și
pentru voi, colegele și colegii mei. Mulțumesc din inimă celor care m -au votat și fiecărui
român care a venit astăzi la vot! Am muncit din greu în acești ultimi ani, luni, zile și ore ca
să ajungem aici .(Vezi Anexa 2)Avem prezentată o dublă construcție de ethos. Prima se
remarcă prin exprimarea mulțumirii cu privire la rezultatele primului tur de scrutin, prin
prezentarea poziției deținute în momentul expunerii discursului. Cea de -a doua atit udine
exprimă efortul depus pentru a ajunge la acest rezultat. Întâlnim astfel publicitatea prin
prisma faptului că nu acționează prin dresaj mecanic sau rigiditate, ci prin stimularea de

33
comunicare,prin seducție. Manipularea prin încântare, prin evitarea rigidității și a
negativității este mult mai periculoasă decât alte tipuri de manipulare, cum ar fi propagandă
sau dezinformarea.
O altă construcție manipulativă, în care se regăsește publicitatea exprimă
promisiunea făcută de Geoană : Vom munci și mai mul t în următoarele două săptămâni și pe
6 decembrie vom învinge împreună! (Vezi anexa 2) Construcția prezentată mai sus îmbină
promisiunea cu o cerere indirectă a ajutorului electoratului , cerere există prin cuvintele:
vom învinge împreună! Manipularea prin apelarea la subconștient se produce prin prezența
elementelor pozitive, astfel încât publicul să fie persuadat prin îmbinarea limbajului pozitiv
cu construcții ale căror cuvinte produc un impact emoțional vizibil asupra receptorului.
În continuarea anali zei noastre vom discuta despre cuvintele de mulțumire adresate
electoratului adversarilor lui Mircea Geoană: Le mulțumesc în egală măsură celor care au
votat cu ceilalți candidați, și cu Domnul Băsescu, dar mai ales celor care au votat cu
Domnul Crin Anton escu, (…)care a făcut o campanie frumoasă și o campanie care sunt
convins că va avea consecințe bune pentru însănătoșirea mediului politic românesc. Vreau
să mulțumesc și celor care au votat cu Sorin Oprescu, cu Kelemen Hunor, cu colegul Vădim
Tudor, cu Gigi Becali, cu Remus Cernea(…). (Vezi anexa 2). Aici sunt mai multe aspecte de
discutat. Vorbim în primul rând despre o manipulare prin publicitate, datorată unui joc
teatral, a cuvintelor de laudă la adresa adversarilor, a sensibilizarea publicului pri n
menționarea: însănătoșirea mediului politic românesc. Acesta este un obiectiv pe care
Geoană îl transformă în scop comun, între el, care menționează acest lucru și își ,,lauda’’
contracandidatul pentru bunele intenții referitoare la schimbarea mediului p olitic, și
electoratul care își dorește cu stupoare îndeplinirea acestui ideal. Apelează deasemenea la
numele adversarilor. Îi menționează pentru a -și asuma victoria în fața acestor nume, pentru
a crea în mintea publicului o diferență între cei ce au fost în cursă și cei care au rămas.
Modul în care i -a menționat arată o ierarhie clară a poziționării acestora. Menționează în
primul rând numele Băsescu, cel cu care a ră mas în cursă, în al doilea rând Antonescu,
următorul clasat în sondaje, iar apoi candidați i cu voturi mai puține. Se poziționează pe el
deasupra celorlalți. Apelează din nou la o construcție de ethos prin intermediul publicității.
Vom menționa mai departe o altă construcție manipulativă care ajunge la inima
electoratului prin publicitate, dar d e data aceasta una realizată prin construcții ale căror
cuvinte au un puternic impact emoțional: Pe 6 decembrie, dragii mei prieteni, dragele mele
colege, dragi prieteni din alianța PSD -PC, de Moș Nicolae, victoria nu va fi doar a mea

34
sau a noastră, ci va fi a celor care cred în libertate, în democrație și în șansa unui nou
început! (Vezi anexa 1) Menționarea datei prin semnificația simbolică atestă faptul că își
dorește o detașare a publicului față de situație, dorește să inducă faptul că ar putea primi în
dar de Moș Nicolae votul electoratului. Se folosește de verbe puternice: a fi, cred, și de
cuvinte manipulatoare, care semnifică pentru public schimbarea dorită. Apelează astfel la
dorința arzătoare a publicului, aceea de a schimba mediul politic și se p oziționează prin
intermediul publicității în calitatea sa de erou, de cel care poate aduce românii cât mai
aproape de idealurile lor.
În final este menționată încă o rugăminte, însă de data aceasta printr -un limbaj mai
dur, o cerere care depășește cumva în ceputul și cuprinsul discursului prin faptul că se
adresează direct electoratului, face un apel pentru sensibilizarea acestora ,utilizează
propagandă în vederea obținerii voturilor electoratului: Vă rog să rămâneți mobilizați! Vă
rog să fiți vigilenți în s ecțiile de vot! Și rog pe românii care astăzi au încă un element de
nehotărâre cu privire la opțiunea lor să ni se alăture, pentru că suntem oameni care
înțelegem să îi respectăm pe adversari, să îi respectăm pe cei care au alte opinii ideologice
și suntem oameni care știm să construim o relație corectă și principială în guvernare și în
viața publică a acestei țări! (Vezi anexa 2) Prin acest ultim paragraf se încearcă un rezumat
al întregului discurs, se expune motivul principal al discursului și indirect scopul.
Manipularea se manifestă cumva între rugămintea fermă de a -l vota și propaganda prin care
expune abilitățile sale și ale partidului pe care îl reprezintă. Propaganda se manifestă prin
crearea tipului de erou, dar mai ales prin apelul la subconștien tul electoratului, prin
atingerea dorințelor arzătoare de schimbare în bine a vieții politice, prin inducerea faptului
că el este cel care va putea schimba viața poporului român.
IV.4 ANALIZĂ PE DISCURSUL LUI TRAIAN BĂSESCU DIN CAMPANIA
ELECTORALĂ 2009, D UPĂ REZULTATELE PRIMULUI TUR DE SCRUTIN
IV.4.1 TEMĂ ȘI CONTEXTUL
Am ales să analizez discursul lui Traian Băsescu din campania electorală a anului
2009, din data de 6 decembrie, București, din campania electorală pentru alegerile
prezidențiale, , turul 2 de scrutin, pentru a evidenția strategiile de manipulare folosite,
pentru o analiză a limbajului politic pe care îl expune, tipul de discurs, și analizarea
construcțiilor manipulative în baza cărora s -a construit discursul.
Discursul este centrat pe un po sibil succes al turului 2 de scrutin din campania
electorală 2009. Prin acest discurs, Traian Băsescu se adresează direct populației,

35
susținătorilor săi, făcând abstracție de susținătorii contracandidatului său. Tema este
centrată în jurul câștigării alege rilor prezidențiale din 2009.
IV.4.2 LIMBAJUL
Traian Băsescu apelează în discursul său la un limbaj prin care își exprimă victoria
obținută la alegerile prezidențiale din 2009, cuvinte care exprimă siguranța de sine, care îl
ajută să se poziționeze deasupra tuturor: Am învins! Am învins la fel ca și î n 2004! Vă
asigur, vă asigur că la ora 19 sondajele corecte arătau că l -am depășit pe Mircea Geoană!
(Vezi anexa 3). Repetarea verbelor ajută la persuadarea publicului și îl ajută să își ducă la
bun sfârșit scopul dorit. Prin repetare se face apel la subco nștientul publicului și se
întipărește mai ușor o idee în mințile alegătorilor. Fapt ce se întâmplă și în cazul de față, în
discursul lui Traian Băsescu. Repetarea obsesivă a cuvintelor îl ajută să își manipuleze
publicul. Siguranța pe care o exprimă cu at âta ușurință reiese din tonalitatea puternică a
verbelor folosite și din tăria de a afirma în mod repetat câștigarea alegerilor.
Menționarea contracandidatului ajută în acest caz cunoașterea celui pe care l -a
învins. Faptul că îi rostește numele denotă în primul rând superioritate, faptul că el este din
nou câștigătorul și că nu îi este sau nu i -a fost frică de acesta. De altfel, numele adversarului
este folosit și pentru a -l umili într -o oarecare măsură pe acesta, să știe toată lume cine a
luptat împotriva sa și a fost învins.
Mai departe avem în vedere menționarea obsesivă a României și românilor în
diferite contexte: Câștigarea acestor alegeri se datorează în primul rând românilor. Peste
cinci milioane de români au avut opțiunea clară pentru drumul spre modernizarea
României,(…). Nu avem altă variantă decât programul propus de mine, pe care prin votul
lor românii și l -au asumat. Și pe data de 22 noiembrie când au votat pentru reformarea
clasei politice românești, iar astăzi, cu majoritate, au votat pen tru acela care ei consideră
că poate să realizeze modernizarea României. Le mulțumesc tuturor românilor care au
votat Traian Băsescu! (Vezi anexa 3). Am ales să redau întreg fragmentul pentru a putea
sesiza mai ușor contex turile în care apar cuvintele Româ nia și români. Din nou Băsescu, la
nivelul limbajului, manipulează prin această repetare a cuvintelor, prin sublinierea acelorași
idei. Recurge iarăși la acest procedeu de implantare în subconștientul electoratului a
anumitor idei. Încercă, de altfel să îș i arate patriotismul, mulțumirea și respectul față de cei
care l -au votat, cei cărora le datorează posibila victorie. Prin utilizarea acestor procedee de
manipulare la nivelul limbajului, Băsescu încearcă să convingă publicul într -un mod mai
dur decât cel prin care încerca Geoană în discursul său (Vezi anexa 2 și anexă 3), prin

36
folosirea de cuvinte cu puternic impact asupra psihicului publicului, prin repetare și prin
invocarea patriotismului, punct sensibil pentru românii noștri.
În următorul punct ne îndr eptăm privirea și către folosirea cuvintelor de
sensibilizarea prin utilizarea unor construcții prin care se încearcă apropierea de public:
Dragii mei, dragii mei, în momentele următoare veți vedea probabil diverse manipulări pe
televiziunile care de trei ani încearcă să manipuleze. Vă asigur că și de această dată, ca și
în 2004 puteți avea deplină încredere în ce vă spun! Am câștigat! (Vezi anexa 3) În acest
paragraf se folosește din nou de repetarea cuvintelor: dragii mei, dragii mei, prin care
încearcă s ă atingă coarda sensibilă a publicului, apropierea neobișnuită de electorat. Se face
apoi o trecere la cuvinte care exprimă siguranță de sine, siguranță care o transmite și
publicului, asigurând electoratul că poate prelua acest comportament, că poate avea deplină
încredere în cuvintele sale . Se folosește și de minimalizarea unor posturi de televiziune prin
acuze aduse la adresa acestora, prin atribuirea termenului de manipulare unor televiziuni ce
au criticat activitatea sa. Pentru a convinge publicul de v ictoria obținută se folosește de
evenimentele din 2004. Aduce în discuție evenimentele campaniei electorale din 2004
tocmai pentru a asigura electoratul sau că are dreptate exact așa cum a avut și atunci.
În încheiere afirmă din nou că a câștigat, înce rca să manipuleze publicul prin verbe
puternice, care să îi demonstreze siguranța de sine, plasarea sa pe primul loc în alegerile
prezidențiale, evidențierea faptului că nu a avut adversar pe măsură: Am câștigat! Marea
mea rugăminte la dumneavoastră este ca(.. .), electoratul meu să fie liniștit și convins că
numărătoarea voturilor nu poate fi fraudată! Nu poate fi pentru că la Biroul Electoral
Central este o echipă de oameni care trebuie să dea un rezultat corect și, ei nu sunt
implicați în procese de manipular e ca Trustul Domnului Vântu sau Trustul Domnului
Voiculescu! Vă mulțumesc! (Vezi anexa 3). Băsescu oscilează în discursul sau între limbajul
pozitiv și cel negativ. Exprimă optimism și pozitivitate în momentul în care face referire la
persoana sa și la emi nentul câștig al alegerilor și negativitate atunci când face referire la
adversarii săi, la persoanele și la televiziunile care au criticat activitatea sa. Aduce la
cunoștința publicului corectitudine cu care B.E.C numără voturile și compară această
instit uție cu televiziunile care îl minimalizează în fața publicului. Folosirea cuvintelor dure,
a cuvintelor în baza cărora electoratul elimină din cursă anumiți candidați, cum ar fi
manipularea, fraudă , îl ajută să manipuleze publicul mai ușor, ajută la poziți onarea sa ca
erou, persoană corectă, care și -a câștigat voturile prin simpatia publicului, prin integritatea
de care a dat dovadă.

37
Limbajul folosit în construcția acestui discu rs oscilează între tipul de lim baj pozitiv
și cel n egativ. Îl ajută pe Traian B ăsescu să își consolideze imaginea de erou, de victorios,
de persoană incoruptibilă. Prin apelul la limbaj negativ aduce în discuție coruptibilitatea
televiziunilor care au spus despre ele alte lucruri decât a prezentat acesta, minimalizează
televiziunile și deținătorii acestora, televiziuni ce au încercat să îi păteze imaginea.
IV.4.3 STRATEGII DE MANIPULARE
Continuarea studiului o voi face prin analiza discursului lui Traian Băsescu din
perspectiva strategiilor comunicare prezente în discurs.
În discu rsul lui Traian Băsescu se regăsește manipularea discursivă prin inocularea
adevărului, ascunderea intențiilor lui Băsescu prin apelare la palierele emoționale ale
electoratului, prin prezentarea de argumente falsificate, în scopul de a crea credibilitate, de
a-și atinge obiectivele. Se observă întâi o poziționarea a acestuia în situația dată. Băsescu se
poziționează pe sine ca învingător, victorios al alegerilor prezidențiale din 2009: Vreau să
rezum rezultatul acestor alegeri! Am învins! Am învins la fel ca și în 2004! Vă asigur, vă
asigur că la ora 19 sondajele corecte arătau că l -am depășit pe Mircea Geoană! (Vezi
anexa 3) În cadrul acestei construcții observăm o construcție a ethosului ,prin crearea
imaginii de învingător și prin poziționarea deasupra a dversarului Geoană. Regăsim în acest
fragment, și privind mai departe în întreg discursul(Vezi anexa 3), dezinformarea.
Dezinformarea se manifestă prin intermediul informațiilor incomplete, prin afirmarea
faptului că a ieșit învingător deși numărarea votur ilor nu a fost terminată. Se putea produce
și o răsturnare de situație. Această construcție conține și o altă tehnică de manipulare,
propaganda cenușie, care se recunoaște prin prezența dezinformării și pe materialele
fabricate, însă de această dată mesaj ele create au o bază de informații parțial reale, și
anume rezultatele parțiale ale alegerilor prezidențiale din 2009. La nivelul publicului
regăsim manipulare prin intermediul prezentării acestor informații parțiale.
În continuarea discursului lui Traian Băsescu regăsim din nou propaganda cenușie,
promovarea concepției că ideile și faptele sale sunt cele care trebuiesc acceptate, preluate și
promovate: Peste cinci milioane de români au avut opțiunea clară pentru drumul spre
modernizarea României, un drum care este necesar pentru ca românii să ajungă peste un
timp la prosperitate. Nu avem altă variantă decât programul propus de mine, pe care prin
votul lor românii și l -au asumat .(Vezi anexa 3)
O altă construcție manipulativă: Și pe data de 22 noiembrie când au votat pentru
reformarea clasei politice românești, iar astăzi, cu majoritate, au votat pentru acela care ei

38
consideră că poate să realizeze modernizarea României. Le mulțumesc tuturor românilor
care au votat Traian Băsescu! (Vezi anexa 3), vine în comp letarea dezinformării și a
propagandei cenușie, prin atestarea faptului că românii au mai avut o dată încredere în el și
nu i-a dezamăgit, că el, eroul poate să îndeplinească dorințele românilor, că este singurul ce
poate contribui la modernizarea României și mai ales că a fost votat pentru că oamenii cred
în statutul său de unic realizator al reformării clasei politice românești. Prin intermediul
manipulării încercă să ateste și să îndoctrineze electoratul să îi prelu creze ideile și să fie
convinși că el e ste cel pentru care dorințele românilor primează în fața dorințelor personale.
În continuarea discursului, Traian Băsescu se folosește de dezinformarea strategică
prin construcția: Dragii mei, dragii mei, în momentele următoare veți vedea probabil
diverse manipulări pe televiziunile care de trei ani încearcă să manipuleze. Vă asigur că și
de această dată, ca și în 2004 puteți avea deplină încredere în ce vă spun! Am câștigat!
(…)electoratul meu să fie liniștit (…)pentru că la Biroul Electoral Central es te o echipă de
oameni care trebuie să dea un rezultat corect și, ei nu sunt implicați în procese de
manipulare ca Trustul Domnului Vântu sau Trustul Domnului Voiculescu! Vă
mulțumesc! (Vezi anexa 3)
La nivelul acestui paragraf întâlnim, așa cum am menționat mai sus o dezinformare
strategică, o altă formă de manipulare intențională. Băsescu afirmă că a câștigat, deși nu s -a
terminat încă numărarea voturilor și se folosește de corectitudine Biroului Electoral Central,
o sursă fondată, pentru a asigura publicul că voturile nu pot fi fraudate, că numărătoarea
este corectă și că el a câștigat prin luptă dreaptă aceste alegeri prezidențiale. Prezintă astfel
valori fundamentale pentru B.E.C, valori pe care publicul le prețuiește, favorabile pentru
B.E.C. sa u marginale dacă ne raportăm la interesele publicului țintă. Implică aici și
televiziuni, dar și oamenii care dețin aceste posturi pentru a face o comparație între adevăr
și minciună, între corectitudine și manipulare, invocând faptul că aceste televiziuni îi
denigrează în fața alegătorilor săi, însă el, un om corect are susținerea unei instituții corecte,
Biroul Electoral Central și se clasează deasupra corupției și dezinformării. Manipularea la
acest nivel este cu atât mai dură cu cât dezinformarea strate gică este mai puternică. Astfel,
el reușește să manipuleze, să genereze noi atitudini favorabile pentru el, prin intermediul
acestei tehnici de manipulare.
În încheiere mulțumește electoratului său. Apelează la sensibilizare, la umanizare a
publicului, dup ă ce îi îndoctrinează cu neadevăruri, cu idei și informații bine organizate
astfel încât să își atingă scopul. Manipularea este punctul forțe a acestui discurs. Este
tehnica ce acționează direct asupra psihicului uman, asupra gândirii publicului larg, asup ra
vanităților și prejudecăților sociale. Prin urmare, ținta principală dezinformării în cazul de

39
față este electoratul, persoanele care l -au votat și continuă să îl susțină. El este principalul
consumator de informații transmise prin tehnica dezinformării .
IV.5 ANALIZĂ DISCURSULUI PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI,
TRAIAN BĂSESCU, LA CEREMONIA DE VALIDARE, DE CĂTRE
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ A ALEGERII ÎN FUNCȚIA DE
PREȘEDINTE AL ROMÂNIEI
IV.5.1 TEMĂ ȘI CONTEXTUL
Discursul lui Traian Băsescu este produs cu ocazia numir ii în funcția de președinte
al României, după câștigarea alegerilor electorale din 2009.
Am ales să analizez discursul lui Traian Băsescu, pentru a oferi un exemplu de
discurs al puterii, discurs în care se vorbește de dorința de a menține puterea și obți nerea
acestui ideal, dar și pentru a putea identifica și analiză în cadrul acestui discurs limbajul
politic utilizat și strategiile de manipulare existente.
IV.5.2 LIMBAJUL
Traian Băsescu apelează în discursul său la un limbaj prin care promovează valorile
de putere, în calitatea sa de Președinte și asigură omogenitatea procesuală: Este un moment
unic în viața unui șef de stat, momentul în care poate fi reales. Mie poporul român mi -a
făcut această onoare și trebuie să spun că românii, pe data de 6 decembrie , mi-au dat unii
susținere, alții mi -au dat o lecție. (Vezi anexa 4) Pe lângă prezentarea celor două aspecte,
regăsim și menționarea românilor care au avut o altă opțiune, fapt ce poate fi iertat, însă din
maniera prezentată nu poate fi și uitat.
În conti nuarea discursului avem în vedere din nou această menționare a românilor
care au susținut un alt candidat, din nou prezentarea faptului că sunt iertați, că va fi un bun
Președinte pentru toți: Indiferent care a fost poziția românilor pe data de 6 decembrie , voi fi
Președintele tuturor și al celor 22 de milioane de români care trăiesc în frontierele actuale
ale României și al celor aproape 10 milioane de români care trăiesc în afara frontierelor.
Cu certitudine, obiectivul principal este că fiecare român să simtă că Președintele este și al
lui, indiferent cum a votat pe 6 decembrie și acesta este crezul meu pentru următorii cinci
ani. (Vezi anexa 4) Repetarea continuă a ideii că nu a fost votat de toți românii, în primul
fragment, arată faptul că el este conș tient că nu toți românii l -au ales să fie din nou
Președinte, că nu toți sunt susținătorii săi și că el este conștient de faptul că nu are susținere
din partea tuturor cetățenilor, însă va trece peste acest incident și va fi un bun conducător

40
pentru toată lumea. Se prezintă pe sine, prin intermediul limbajului, ca fiind un om iertător,
un bun conducător, însă, pe de altă parte, avertizează că este și precaut cu privire la faptul că
există cetățeni care sunt împotriva sa și care și -ar fi dorit un alt Președi nte.
Un alt punct care se bazează pe limbaj este sensibilizarea publicului, manipularea
prin cuvinte cu încărcătură emoțională: Știu că România trece printr -o situație relativ
dificilă – la fel ca aproape toate țările Uniunii Europene -, iar în această per ioadă avem
nevoie mai mult ca oricând de solidaritate, o solidaritate care nu poate să vină în absența
unei atitudini a președintelui României îndreptată în mod egal către fiecare român.(…)
responsabilitatea unui Președinte în exercitarea celui de -al doi lea mandat este mai mare
decât pentru primul mandat. (Vezi anexa 4). În acest fragment discursul merge către o altă
direcție decât în primul. Se încearcă aici sensibilizarea publicului prin limbaj, prin
menționarea cuvintelor: solidaritate, egal, responsab ilitate, pentru a crea mai ușor
manipularea, prin apel la subconștient. Din nou are loc o repetare în ceea ce privește
cetățenii care nu l -au susținut. Această repetare obsesivă a atitudinii unor dintre români și a
atitudinii pe care o prezintă el, una de Președinte drept, corect, care urmează să fie același
pentru toată lumea, încearcă să dea o lecție ,să atragă atenția celor care și -au manifestat
simpatia față de altcineva.
Traian Băsescu încerca prin limbaj să își exprime gândurile cu privire la cel de -al
doilea mandat al său: Experiența acumulată, analiza celor bune, dar și a greșelilor primului
mandat este obligatorie și în același timp este premisa că un Președinte să își exercite mai
bine al doilea mandat. Este, de asemenea, un alt obiectiv al celui d e-al doilea mandat de
președinte al României, acela de a fi mai bun decât în primul mandat.(…) Președintele are
obligația să găsească formulele politice(…), iar pentru mine nu este obiectiv mai mare în
momentul de față decât modernizarea statului român . (Vezi anexa 4) În acest fragment se
poate observa adoptarea unui limbaj de tip pozitiv cu privire la al doilea mandat ca
Președinte și prezentarea obiectivelor principale pentru alți cinci ani.
În încheiere, Băsescu exprimă mulțumirea cu privire la câști garea alegerilor: Acestea
sunt câteva gânduri cu care îmi încep cel de -al doilea mandat și nu pot să închei micul meu
discurs fără a mulțumi încă o dată tuturor românilor,(…) fără a mulțumi Biroului Electoral
Central,(…) fără a mulțumi Curții Constituț ionale(…) .(Vezi anexa 4). Regăsim din nou o
repetare a expresiei fără a mulțumi , fapt ce exprimă importanța pe care o au aceste cuvinte
de mulțumire.

41
IV.5.3 STRATEGII DE MANIPULARE
În cadrul discursului prezentat de Traian Băsescu regăsim manipularea pr ezentă
printr -o metodă a faptelor bazată pe transmiterea punctuală de fapte, pe un rezumat al
rezultatelor alegerilor electorale, dar și pe amănunte interesante, pe insistarea faptului că nu
a avut susținere din partea tuturor românilor. Acest tip de meto dă se adresează în principal
persoanelor dispuse să își modifice opțiunile în funcție de prezentarea acestor fapte de către
actorul politic. Întâlnim astfel propagandă la nivelul primului fragment din discurs: Este un
moment unic în viața unui șef de stat, momentul în care poate fi reales. Mie poporul român
mi-a făcut această onoare și trebuie să spun că românii(…), mi -au dat unii susținere, alții
mi-au dat o lecție. Indiferent care a fost poziția românilor(…), voi fi Președintele tuturor
(…). (Vezi anexa 4)
În al doilea rând, ne confruntăm în discursul de față și cu dezinformarea, tehnică
prezentă în fragmentul : Știu că România trece printr -o situație relativ dificilă – la fel ca
aproape toate țările Uniunii Europene -(…) (Vezi anexa 4) Afirmația c ă România
traversează o peri oada relativ dificilă, ajută la consolidarea manipulării prezente în acest
discurs. Termenul este folosit pentru a încerca să ascundă, să evite adevărata situație a țării,
astfel încât românii să creadă în faptul că această ,,mi nora’’ problemă va fi tratat cu ușurință
de el. Prin compararea cu celelalte țări ale Uniunii, aduce ideea că nimeni nu stă mai bine,
că în fiecare țară sunt probleme, așa cum sunt și la noi. În contrazicerea acestei afirmații,
Traian Băsescu vine în următ oarele fragmente cu afirmația: Avem un stat care, prin
costurile lui, apasă prea greu pe umerii fiecărui român, trebuie să simplificăm statul,
trebuie să facem că resursele care se cheltuiesc cu funcționarea statului să devină resurse
la dispoziția dezvolt ării României, la dispoziția românilor care au nevoie de resurse
financiare. (Vezi anexa 4) În același discurs avem prezentată ace eași situație pentru
România, însă, la începutul discursului avea probleme, așa cum au toate țările Uniunii, iar
spre finalul acestuia se confruntă cu o situație apăsătoare, o situație care cere urgent
rezolvare a acestor probleme.
Vorbim în continuare și de propagandă bazată pe argumente cu rezonanță afectivă:
(…)-, iar în această perioadă avem nevoie mai mult ca oricând de so lidaritate, o
solidaritate care nu poate să vină în absența unei atitudini a președintelui României
îndreptată în mod egal către fiecare român. (Vezi anexa 4) . Aici avem prezente argumente
care să mobilizeze publicul, care să -l aducă în situația de a cre de că trebuie să îl susțină în

42
continuare, iar pentru cei ce nu au făcut -o să se gândească la acest lucru,dat fiind faptul că
atitudinea sa este una pozitivă, exprimă egalitate, dreptate.
În încheiere, manipularea discursivă se manifestă prin încântare, pr in sensibilizare,
comunicare, ceea ce ne demonstrează că avem prezentă și publicitatea: Mulțumesc tuturor și
vă asigur că voi face tot ce ține de mine pentru a fi Președintele de care România are
nevoie azi. Vă mulțumesc! (Vezi anexa 4) Sunt prezente atât cuvintele de mulțumire, cât și
promisiunea că va face lucrurile cum trebuie pentru ca țara noastră să se îndrepte în direcția
corectă.
IV.6 DISCURS SUSȚINUT DE VICTOR PONTA, PREMIERUL
ROMÂNIEI ȘI PREȘEDINTELE PSD, LA EVENIMENTUL DE
LANSARE A PROGRAMULUI DE GUVERNARE USL 2013 -2016
„ROMÂNIA PUTERNICĂ” – 08.11.2012
IV.6.1 TEMĂ ȘI CONTEXTUL
Discursul lui Victor Ponta, din 08.11.2012 este susținut cu ocazia lansării
programului de guvernare USL 2013 -2016: ,,România puternica’’.
Am ales să analizez discursul susț inut de Victor Ponta, pentru a evidenția modul de
construire a unui discurs care conține informații de interes național, un discurs politic
mediatizat și pentru a evidenția limbajul folosit în cadrul acestui tip de discurs, dar și
strategiile de manipulare aferente acestuia.
IV.6.2 LIMBAJUL
Victor Ponta își începe discursul adresând cuvinte de mulțumire, atribuind
evenimentului în cauză cuvinte mărețe. Se folosește astfel de un limbaj politic pozitiv
pentru debutul discursului, un limbaj prin care sunt prez entate valorile cetățenilor români și
implicit ale politicienilor ce fac parte din USL, politicieni ce au contribuit la dobândirea
acestor valori: Este un eveniment cu totul și cu totul diferit de cel care ne -a făcut pe toți
mândri, mai curajoși, mai încre zători în forțele noastre, (…)am arătat forța noastră politică
și sprijinul de care alianța noastră politică se bucură în rândul electoratului. (Vezi anexa
5) Pentru a întări teoria conforma căreia USL -ul a contribuit la dobândirea acestor valori,
Victor Ponta se folosește de pluralul pronumelor personale, la persoana I, tocmai pentru a
arăta că interesele electoratului coincid cu interesele partidului, că electoratul și partidul al
cărui susținător este, duc o luptă comună, împărtășesc aceleași idealuri.

43
Din punct de vedere al limbajului politic, în următorul punct ne îndreptăm atenția
către folosirea expresiilor care asigură credibilitatea în fața publicului, expresii menite să
atragă electoratul de partea sa: . (…)am avut și o să avem în continuare de arătat ceea ce a
fost rău în conducerea țării, (…)dar vin și vă propun nu neapărat o campanie pozitivă
(…)este de datoria noastră să spunem nu doar împotriva cui ne luptăm, nu doar de ce
Traian Băsescu, Emil Boc, conducerea, Vasile Blaga au făcut greși t ceea ce au făcut pentru
România, ci mai ales ce anume propunem noi să facem mai bine(…). (Vezi anexa 5).
Menționarea adversarilor aduce în fața publicului vinovații pentru situația României.
Încercarea de a obține credibilitate în fața publicului este realizată prin intermediul
cuvintelor și expresiilor ce produc o puternică încărcătură emoțională la nivelul publicului:
ceea ce a fost rău în conducerea țării, luptăm, propun, propunem. (Vezi anexa 5)
În continuare, ne îndreptăm atenția către modul în car e sunt utilizate cuvintele care
pot sensibiliza publicul, manipularea la nivelul limbajului, prin prisma faptului că acestea
reprezintă de fapt dorințele cetățenilor: Sunt patru direcții strategice despre care vreau să
vă vorbesc(…): agricultura, energia , reindustrializarea României și infrastructura. Aceste
patru direcții prioritare de dezvoltare au însă la bază, (…)cele patru domenii cheie pentru
orice țară care dorește să se dezvolte: educația și sănătatea, administrația publică, mediul
de afaceri și politica socială. (Vezi anexa 5)
Vorbim în cadrul acestui discurs și despre expresii ce determină poziția lui Victor
Ponta în raport cu alți politicieni, în special cu Traian Băsescu : (…)nu vreau nici să am
conflicte cu președintele Băsescu, dar n -aș vr ea nici să coabitez cu domnia -sa. (Vezi anexa
5).
Regăsim aici, prin intermediul limbajului prezentarea poziției lui Ponta și a
intereselor pe care le promovează în numele partidului pe care îl reprezintă: Am tăiat
cheltuieli inutile, (…)am reușit să redeschidem spitale. Am luat măsuri de stimulare a
creșterii economice, dar am adus și mai mulți bani la buget, oprind ceea ce însemna și
cunoșteam cu toții căpușarea banului public(…). Este prezentată aici poziția partidului cu
privire la principalele probleme ale țării, interesul de care a dat dovadă. Se încearcă o
manipulare prin metoda bazată pe fapte.
IV.6.3 STRATEGII DE MANIPULARE
În cadrul discursului susținut de Victor Ponta regăsim propaganda bazată pe o
metodă a faptelor: Am demonstrat în această perioadă puterea de a învinge o altă forță
politică, reprezentată de președintele Băsescu, de Partidul Democrat Liberal(…) că putem

44
să guvernăm această țară în primul rând altfel, mai bine, într -un mod ca re să răspundă
așteptărilor celor care au fost alături de noi și chiar așteptărilor celor care în acest
moment se îndoiesc de șansa României ca țară. (Vezi anexa 5).
În acest fragment se poate observa modul în care Victor Ponta își aclama victoria,
victori a partidului din care face parte. Încearcă să expună calitățile pe care ei le dețin, modul
în care doar ei pot aduce România către o cale mai bună, să răspundă așteptărilor
electoratului, așteptările celor care încă nu cred că România se poate îndrepta căt re o
direcție mai bună.
Vorbim aici și despre propaganda prin sensibilizare, prin metoda afectivă care pune
accentul pe caracteristicile negative ale unei acțiuni și încerca să aducă argumente pozitive
bazate pe rezonanță afectivă: Sunt patru direcții str ategice despre care vreau să vă vorbesc
atât de concis pe cât este posibil și anume: agricultura, energia, reindustrializarea
României și infrastructura. (Vezi anexa 5). Se încearcă aici sensibilizarea publicului prin
prezentarea principalelor obiective al e USL -ului, obiective ce coincid cu principalele
probleme ale țării noastre. Astfel se ajunge mai ușor la sensibilizarea publicului, la captarea
atenției și implicit la manipulare.
În continuare regăsim manipularea prin atingerea punctelor sensibile ale ce tățenilor,
prin menționarea problemelor cele mai arzătoare, o manipulare existentă tot prin
intermediul propagandei, însă de data aceasta printr -o metodă persuasivă. Persuasiunea, ca
metodă de transmitere a mesajului pentru propagandă se bazează pe limbaj, pe folosirea
cuvintelor săturate emoțional, prin intermediul cărora să se ajungă la o sensibilizare a
publicului : Îmi doresc foarte mult să nu ratăm oportunitățile care se arată în fața României
în perioada următoare și, (…)la două din cele mai mari te meri ale omenirii: omenirea în
viitorul apropiat se teme de o criză a alimentelor și de o criză a resurselor energetice.
(Vezi anexa 5).
Vorbim aici și despre publicitate, o tehnică prin care nu se recurge la dresaj mecanic
sau rigiditate, ci la stimularea de nevoi umane, prin comunicare, seducție. Recurge astfel la
acțiuni care să încânte ființa umană, manipulează prin seducție. Astfel, Victor Ponta
prezintă principalele probleme ale țării și implicarea sa și a colegilor săi de partid în
rezolvarea acestor probleme: Administrația publică și în special managementul cheltuielilor
publice: în mod sigur, colegii mei, domnul Dragnea vă va vorbi despre viziunea Uniunii
Social Liberale legată de construcția regiunilor, de descentralizare reală, de atribuții pe

45
care guvernul central trebuie să le ducă mai departe, cât mai aproape de cetățean, către
primării, către consilii locale, județene și regionale. (Vezi anexa5)
O altă construcție ce are la bază publicitatea: Avem nevoie de mai puține taxe, dar pe
care să le înc asăm de la toți, nu doar de la unii, avem nevoie de o legislație fiscală care să
nu mai fie schimbată de șase ori într -un an prin ordonanțe de urgență, avem nevoie de
respect pentru cei care creează locuri de muncă și avem nevoie de sancțiuni pentru cei ca re
folosesc banii publici doar pentru interese personale. Sunt absolut convins că vom putea (…)
(Vezi anexa 5), reia problemele României, ale cetățenilor și implicarea pe care el, Victor
Ponta o va putea avea, dacă cetățenii îl susțin, mai ales că problem ele acestora sunt
prezentate ca fiind și problemele sale. Premierul, prin intermediul publicității, își arată
disponibilitatea de a încerca să umple aceste lacune, însă își face cunoscută și dorința de a
avea susținerea cetățenilor.
În finalul discursului , după prezentarea calităților sale și ale partidului din care face
parte, prin intermediul strategiilor de comunicare, Victor Ponta apelează din nou la
publicitate: (…) discutăm despre economie, discutăm despre dezvoltare, (…)asigurarea
unui climat s ocial. Vedem în toată lumea că ideea unei economii sălbatice, a tăierilor doar
de la pensii, de la ajutoare sociale, de la șomaj a falimentat. România a avut destulă
politică de austeritate. Propunerea noastră este s -o înlocuim cu o politică de disciplină
bugetară(…). (Vezi anexa 5) În cazul de față se încearcă o încântare a publicului, printr -o
nouă ofertă, prin stabilirea problemelor, cercetarea cauzei și găsirea soluțiilor. Soluția
pentru acest caz este prezentată de Victor Ponta și se rezumă la accept area ,,ofertei’’
propuse de el, în numele celor pe care îi reprezintă
Este de la sine înțeles faptul că aici se încearcă atragerea publicului de partea lui
Victor Ponta și implicit de partea partidului pe care îl reprezintă, prin urmare, pentru a
obține ac est lucru , acesta recurge la diferite strategii de manipulare, după cum am putut
observa din analiza realizată, pentru a -și atinge scopul, acela de a manipula prin încântare și
de a-și atrage susținători de partea sa.

46
CONCLUZII PARȚIALE
Prin acest studiu am realizat o analiză a discursului politic din perspectiva limbajului
politic folosit și al strategiilor de comunicare aferente acestuia.
În primul rând am identificat tipul de limbaj folosit în fiecare discurs. Apoi am
identificat fragmente în car e se regăseau construcții manipulative, manipularea din
perspectiva strategiilor de comunicare și am continuat studiul prin analiza acestor
fragmente, identificând totodată intențiile ascunse ale actorilor politici.
În baza acestei analiza pot concluziona că strategiile de manipulare identificate și
analizate în discursurile selectate, influențează modul de gândire al receptorilor, prin apel la
subconștientul acestora, indiferent dacă vorbim aici de o manipulare prin sensibilizare,
printr -o metodă bazată pe cuvinte menite să încânte, să atragă sau printr -o metodă bazată pe
fapte. Astfel prin folosirea acestor strategii, actorii politici reușesc să își ducă la bun sfârșit
scopul propus, acela de a manipula, de a influența publicul să meargă către direcția pro pusă
de ei, să le accepte oferta.

47
CONCLUZII GENERALE
În urma teoretizării conceptelor folosite în studiul de caz și a analizelor pe care le –
am făcut în ultimul capitol al lucrări pot concluziona că discursul politic este forma
discursivă prin care actorii politici încearcă să obțină sau să mențină puterea în luptă
politică. Lupta se învârte în jurul puterii tocmai datorită faptului că este de preferat să
conduci, decât să fii condus.
Scopul acestei lucrări a fost de a identifica caracteristicile discursului politic,
funcționalitatea limbajului de tip politic și de a preciza strategiile de comunicare specifice
acestui tip de limbaj. Am identificat deasemenea și formele distinctive de limbaj, care
predomină și caracterizează procesul politic. M -am axat pe teoretizarea acestor concepte,
mai exact pe conceptele c e mi-au fost necesare pentru realizarea studiului de caz, datorită
faptului că un studiu asupra discursului politic în general avea nevoie de o mai mare atenție,
de un spațiu mai mare decât cel alocat acestei lucrări. Prin urmare mi -am îndreptat atenția
către tipurile de discurs politic și strategiile de manipulare pe care le -am identificat în
discursurile selectate.
În primul rând am definit discursul politic, limbajul, comunicarea politică și metode
de analiză în discursul politic. Am continuat apoi prin teoretizarea tipurilor de discurs
politic, ce mi -au fost necesare în realizarea analizei.
În ultimul capitol de teorie am definit strategiile de manipulare existente în
discursurile propuse pentru analiză, în ultimul capitol al disertației.
În baza studiu lui realizat în ultimul capitol, pot concluziona că strategiile de
manipulare identificate și analizate în discursurile selectate, pot influența modul de gândire
al receptorilor, prin intermediul mai multor metode aferente unor strategii de manipulare.
Manipularea discursivă are ca principal scop determinarea de acțiuni, atitudini sau
comportamente ale publicului, care să urmărească oferta expusă de actorii politici.

48
BIBLIOGRAFIE:

Beciu, Camelia , Comunicare și discurs mediatic , Editura Comunicare.ro,București,
2009
Beciu,Camelia , Politica discursivă. Practici politice într -o campanie electorală ,
Editura Polirom, Iași, 2000;
Borțun,Dumitru , Analiza discursului public , București,SNSPA, 2013;
Căprioară, Alina, Discursul jurnalistic și manip ularea , Institutul European, Iași,
2009;
Constantin Salavastru, Discursul puterii, Editura Tritonic, București, 2009,
Constantin Salavastru , Rhetorique et politique , Editura L’Harmattan, Paris, 2004;
Dominick, R. Joseph, Ipostazele comunicării de masă.Media în era digitală , Editura
Comunicare.ro, București, 2009
Edelman,Murray , Politica și utilizarea simbolurilor , Editură. Polirom, Iași, 1999;
Fowler, Robert , Power în Handbook of discourse analysis , vol. 4,,,Discourse în
society’’ , ed. T. A. van Dijk, 61 -82, New York / London, Academic Press, 1985;
Macey, David, Dicționar de Teorie Critică , Comunicare.ro, București, 2000;
Roșca, Viorica , Mediatizarea discursului electoral , Editura Insitutul European, Iași,
2007;
Rus, Flaviu Călin, Introducere în știința comun icării și a relațiilor publice ,
Institutul European, Iași, 2002;
Stanciugelu, Irina, Măștile comunicării. De la etică la manipulare și înapoi ,
Editura Tritonic, București, 2009,
Stanciugelu, Irina, Tran, Vasile, Teoria comunicării , Comunicare.ro, București ,
2003
Stanciugelu, Ștefan, Manual antimanipulare -Tehnici și cazuri -,Editura C.H. Beck,
București, 2012;
Stoica S., Dan , Limbaj, Discurs, Comunicare -Eseuri la temă , Editura Universității
Alexandru Ioan Cuza, Iași, 2015;
Teodorescu, Bogdan, Gutu, Dorina, E nache, Radu, Cea mai bună dintre lumile
posibile. Marketingul politic în Romania -1990 -2005, Editura Comunicare.ro,
București, 2005;

49
Volkof, Vladimir, Tratat de dezinformare , Editura Antet, București, 2009
Zafiu, Rodica , Limbaj și politică , Editura Universit ății din București, București,
2007;
Surse online:

http://old.presidency.ro/index.php?_RID=det&tb=date&id=11758&_PRID=search
https://motocvasile.wordpress.com/2012/11/09/discursul -presedintelui -psd-domnul –
victor -ponta -transcriere/

50

ANEXE

51

ANEXA 1
Discursul susținut de Crin Antonescu la Tulcea, 20 octombrie, 2009,
pregătiri pentru campania electorală
Transcriere
,,Bună seara, drag ii mei, din Oradea și din Bihor!
Mă bucur să fiu alături de dumneavoastră și vreau să vă spun doar câtva cuvinte!
Suntem în fața unei alegeri importante pentru România, importante pentru viitorul nostru!
Există destui oameni care încearcă să ne convingă și că nu avem de ales și că nu are
importanță ce votăm și că nu se poate mai bine. Eu sunt aici, în fața voastră, ca și în fața
tuturor românilor pentru a vă spune că avem de ales, pentru a vă spune că trebuie să
alegem, pentru a vă spune că se poate și bine. Nu toți politicienii din Români a sunt la fel!
Nu toți politicienii din România mint! Eu sunt un om care am curajul să spun că nu am
mințit, nu mint și nu vă voi minții! Nu toți politicienii din România fură! Eu am curajul să
vă spun că nu am furat, că nu fur și că nu voi fura, că nu voi tolera hoția, că nu voi tolera
corupția, că nu voi tolera clientelismul și nedreptatea!
Nu tuturor politicienilor din România nu le pasă de ceilalți! Eu sunt în fața
dumneavoastră și în fața tuturor românilor ca să vă spun că mi -a păsat, îmi pasă și îmi va
păsa de toți compatrioții mei, că voi fi alături și sunt alături de toți cei care suferă din
cauza sărăciei, din cauza nedreptății, din cauza bolii și din cauza nepăsării, din cauza
incompetenței celor care ne conduc.
Suntem la două săptămânii de un vo t crucial pentru destinul nostru și în vreme ce
unii vă vorbesc despre frică, eu sunt în fața dumneavoastră și în fața tuturor românilor ca
să vă vorbesc de curaj, ca să vorbesc de curajul de a crede și de a face să avem un
președinte și o țară de bun simț , de curajul de a crede și de a face să avem conducători
corecți, de a avea conducători care să facă legile și să respecte legile pentru cei care
muncesc, pentru cei care sunt sinceri, pentru cei care sunt corecți, pentru cei care vor să
rămână în această țară și să trăiască cinstit în această țară.
Nu fac promisiuni pe care să nu le pot ține, fac doar promisiuni despre care știu că
le voi putea respecta, pentru că le -am respectat mereu, decât fac politică. Știu ce avem de
făcut! Pot să fac ceea ce vreau și spun că putem face în România! Putem avea un
președinte care să nu fi fost comunist! Putem avea un președinte care fie deschis către
viitor! Putem avea un președinte care să -i adune pe toți românii de bună condiție, pe toți
românii de bun simț, pe toți ro mânii care vor binele țării lor!
Putem să face împreună după douăzeci de ani încă o revoluție, revoluția bunului
simț, revoluția bunei cuviințe, revoluția competenței, revoluția cinstei și revoluția
adevărului! Știu că oamenii nu mai cred în vorbe! Le spun însă tuturor că trebuie să creadă
că există o șansă pentru țara noastră, că trebuie să vină la vot, că trebuie să aleagă în
cunoștință de cauză! Sunt în fața dumneavoastră și a românilor pentru că vreau să facem
din România o țară bine condusă, o țară în care să existe ordine și o țară în care fiecare
dintre noi să aibă o șansă! Îi chem în special pe cei tineri la vot, pentru că această țară este
înainte de toate a lor, pentru că această țară este țara în care trebuie să rămânem, în care
trebuie să mun cim, în care trebuie să visăm și e țara în care trebuie să împlinim visele
noastre! Sunt alături de voi! Sunt în această luptă pentru voi! Dați -mi votul vostru și voi
avea puterea de la voi și pentru voi! Doamne ajută! Curaj și vă aștept în 22 noiembrie și 6
decembrie la vot!

52
Doamne ajută! Mulțumesc din suflet! ” 84
ANEXA 2
23 noiembrie, București, 2009, Campania electorală pentru alegerile prezidențiale,
Discursul lui Mircea Geoană după rezultatele Turului 1.
,,Este o noapte frumoasă pentru mine și pentru v oi, colegele și colegii mei.
Mulțumesc din inimă celor care m -au votat și fiecărui român care a venit astăzi la vot! Am
muncit din greu în acești ultimi ani, luni, zile și ore ca să ajungem aici. Vom munci și mai
mult în următoarele două săptămâni și pe 6 decembrie vom învinge împreună! Le
mulțumesc în egală măsură celor care au votat cu ceilalți candidați, și cu Domnul Băsescu,
dar mai ales celor care au votat cu Domnul Crin Antonescu, care a făcut o campanie
frumoasă și o campanie care sunt convins că va avea consecințe bune pentru însănătoșirea
mediului politic românesc. Vreau să mulțumesc și celor care au votat cu Sorin Oprescu, cu
Kelemen Hunor, cu colegul Vădim Tudor, cu Gigi Becali, cu Remus Cernea și cu toți cei
care s -au prezentat în fața românilor. Toți merită respectul nostru și toți merită aplauzele
noastre pentru că asta este esența democrației într -o țară europeană!
Pe 6 decembrie, dragii mei prieteni, dragele mele colege, dragi prieteni din alianța
PSD-PC, de Moș Nicolae, victoria nu va fi doar a mea sau a noastră, ci va fi a celor care
cred în libertate, în democrație și în șansa unui nou început!
De mâine competiția începe de la zero. Vă rog să rămâneți mobilizați! Vă rog să fiți
vigilenți în secțiile de vot! Și rog pe românii care astăzi au î ncă un element de nehotărâre
cu privire la opțiunea lor să ni se alăture, pentru că suntem oameni care înțelegem să îi
respectăm pe adversari, să îi respectăm pe cei care au alte opinii ideologice și suntem
oameni care știm să construim o relație corectă ș i principială în guvernare și în viața
publică a acestei țări! Vă mulțumesc! ” 85

84https://www.youtube.com/watch?v=ZSzenwOdNtQ
85https://www.youtube.com/watch?v=1igXy4vleN8

53

ANEXA 3
6 decembrie, București, 2009, Campania electorală pentru alegerile prezidențiale,
Discursul lui Traian Băsescu, Turul 2 de scrutin
TRANSCRIERE
,,Vreau să rezum rezultatul acestor alegeri! Am învins! Am învins la fel ca și în
2004! Vă asigur, vă asigur că la ora 19 sondajele corecte arătau că l -am depășit pe Mircea
Geoană! Câștigarea acestor alegeri se datorează în primul rând românilor. Peste cinci
milioane de r omâni au avut opțiunea clară pentru drumul spre modernizarea României, un
drum care este necesar pentru ca românii să ajungă peste un timp la prosperitate. Nu avem
altă variantă decât programul propus de mine, pe care prin votul lor românii și l -au
asumat . Și pe data de 22 noiembrie când au votat pentru reformarea clasei politice
românești, iar astăzi, cu majoritate, au votat pentru acela care ei consideră că poate să
realizeze modernizarea României. Le mulțumesc tuturor românilor care au votat Traian
Băse scu!
Dragii mei, dragii mei, în momentele următoare veți vedea probabil diverse
manipulări pe televiziunile care de trei ani încearcă să manipuleze. Vă asigur că și de
această dată, ca și în 2004 puteți avea deplină încredere în ce vă spun! Am câștigat! Ma rea
mea rugăminte la dumneavoastră este ca în intervalul de la ora 21:00 și până când se va
termina numărătoarea voturilor, electoratul meu să fie liniștit și convins că numărătoarea
voturilor nu poate fi fraudată! Nu poate fi pentru că la Biroul Electoral Central este o
echipă de oameni care trebuie să dea un rezultat corect și, ei nu sunt implicați în procese de
manipulare ca Trustul Domnului Vântu sau Trustul Domnului Voiculescu!
Vă mulțumesc! ”86

86https://www.youtube.com/watch?v=hH2DpFjNSF0

54

ANEXA 4
DISCURSUL
președintelui României, Traian B ăsescu,la ceremonia de validare, de către Curtea
Constituțională, a alegerii în funcția de Președinte al României
(16 decembrie 2009)

,,Domnule președinte al Curții Constituționale,
Domnilor judecători ai Curții Constituționale,
Doamnelor și domnilor asistenți ai judecătorilor Curții Constituționale,
Doamnelor și domnilor,
Este un moment unic în viața unui șef de stat, momentul în care poate fi reales. Mie
poporul român mi -a făcut această onoare și trebuie să spun că românii, pe data de 6
decembrie, mi -au dat unii susținere, alții mi -au dat o lecție. Indiferent care a fost poziția
românilor pe data de 6 decembrie, voi fi Președintele tuturor și al celor 22 de milioane de
români care trăiesc în frontierele actuale ale României și a l celor aproape 10 milioane de
români care trăiesc în afara frontierelor. Cu certitudine, obiectivul principal este că fiecare
român să simtă că Președintele este și al lui, indiferent cum a votat pe 6 decembrie și
acesta este crezul meu pentru următorii c inci ani. Știu că România trece printr -o situație
relativ dificilă – la fel ca aproape toate țările Uniunii Europene -, iar în această perioadă
avem nevoie mai mult ca oricând de solidaritate, o solidaritate care nu poate să vină în
absența unei atitudini a președintelui României îndreptată în mod egal către fiecare român.
Aș exprima gândul că responsabilitatea unui Președinte în exercitarea celui de -al doilea
mandat este mai mare decât pentru primul mandat. Experiența acumulată, analiza celor
bune, dar și a greșelilor primului mandat este obligatorie și în același timp este premisa că
un Președinte să își exercite mai bine al doilea mandat.
Este, de asemenea, un alt obiectiv al celui de -al doilea mandat de președinte al
României, acela de a fi mai bun decâ t în primul mandat. Dincolo de aceste gânduri,
Președintele are obligația să găsească formulele politice care să ducă la îndeplinirea
integrală sau a celei mai mari părți din programul cu care a câștigat alegerile, iar pentru
mine nu este obiectiv mai mare în momentul de față decât modernizarea statului român.
Avem un stat care, prin costurile lui, apasă prea greu pe umerii fiecărui român, trebuie să
simplificăm statul, trebuie să facem că resursele care se cheltuiesc cu funcționarea statului
să devină resu rse la dispoziția dezvoltării României, la dispoziția românilor care au nevoie
de resurse financiare.

55
Acestea sunt câteva gânduri cu care îmi încep cel de -al doilea mandat și nu pot să
închei micul meu discurs fără a mulțumi încă o dată tuturor românilor, românilor de acasă
și românilor din afara frontierelor, fără a mulțumi Biroului Electoral Central, care a depus
o muncă fantastică pentru a asigura alegeri libere și corecte, fără a mulțumi Curții
Constituționale, care, prin decizia să de renumărare a vot urilor nule, a consolidat
credibilitatea acestor alegeri.

Mulțumesc tuturor și vă asigur că voi face tot ce ține de mine pentru a fi Președintele de
care România are nevoie azi. Vă mulțumesc!

Departamentul de Comunicare Publică
16 Decembrie 2009 ” 87

87http://old.presidency.ro/index.php?_RID=det&tb=date&id=11758&_PRID=search

56
ANEXA 5
Discurs susținut de Victor Ponta, premierul României și președintele PSD, la
evenimentul de lansare a programului de guvernare USL 2013 -2016 „România
puternică” – 08.11.2012
Transcriere

,,Doamnelor, domnilor, stimați colegi, bună seara!
Vă mulțumesc pentru prezența dumneavoastră la acest moment important pentru
Uniunea Social Liberală și, îndrăznesc să spun, pentru România, pentru poporul român în
următorii patru ani. Este un eveniment cu totul și cu totul diferit de cel care ne -a făcut pe
toți mândri, mai curajoși, mai încrezători în forțele noastre, acel miting fără precedent
desfășurat pe Arena Națională – o întâlnire a simpatizanților, a membrilor Uniunii Social
Liberale – în care am arătat forța noastră politică și sprijinul de care alianța noastră
politică se bucură în rândul electoratului. Am demonstrat în această perioadă puterea de a
învinge o altă forță politică, reprezentată de președintele Băsescu, de Partidul Democrat
Liberal, și am demonstrat în aceste șase luni că pute m să guvernăm această țară în primul
rând altfel, mai bine, într -un mod care să răspundă așteptărilor celor care au fost alături
de noi și chiar așteptărilor celor care în acest moment se îndoiesc de șansa României ca
țară.
Cel mai important astăzi într -un eveniment – și o spun de la început, mai puțin
spectaculos, dar absolut necesar – este să prezentăm liderii Uniunii Social Liberale,
viziunea noastră pentru viitorul acestei țări, ce considerăm absolut fundamental, ce credem
că trebuie să facem în admini strarea țării, în cadrul Parlamentului, în cadrul Guvernului și
prin președintele pe care Uniunea Social Liberală îl va propune României. Trebuie să
dovedim, cum spunea astăzi de dimineață cineva, că dincolo de startul extraordinar de bun
al Uniunii Social Liberale ca proiect politic putem să avem un parcurs pe termen lung, un
parcurs în favoarea nu doar a noastră ca forță politică, ci a cetățenilor care ne -au votat și
pe care îi chemăm pe 9 decembrie să fie încă o dată alături de noi.
Nu poate nicio forță politică responsabilă să vină în fața țării doar cu critici la
adresă celorlalți. Evident, am avut și o să avem în continuare de arătat ceea ce a fost rău în
conducerea țării, ceea ce este încă rău în conducerea țării, dar vin și vă pr opun nu
neapărat o campanie pozitivă – sigur, campania electorală va începe mâine și va cuprinde
și părți bune, și părți rele, pozitive, negative – cred însă că este de datoria noastră să

57
spunem nu doar împotriva cui ne luptăm, nu doar de ce Traian Băsescu , Emil Boc,
conducerea, Vasile Blaga au făcut greșit ceea ce au făcut pentru România, ci mai ales ce
anume propunem noi să facem mai bine și modul în care vedem România în perioada
imediat următoare.
O să spun – și sper să nu fie interpretată doar ca o ironie – nu cred că trebuie să vă
vorbesc în această seară despre câte cute am pe frunte sau cât păr alb în primul rând
pentru că nu cred că vă interesează foarte mult acest lucru și cu atât mai puțin cr ed că îi
interesează pe cei care vor vota pe 9 decembrie. Pe ei îi interesează să știe de la noi, liderii
Uniunii Social Liberale, de la noi, cei care reprezintă propunerile Uniunii Social Liberale
pentru funcțiile de președinte, de prim -ministru, de preșe dinți ai celor două camere, cum
vedem România în perioada imediat următoare. Sunt importante aceste șase luni în primul
rând pentru că am învățat foarte mult – diferența între a propune soluții și a începe să le
aplici este foarte mare – dar este foarte im portant că în aceste șase luni am reușit să ne
ținem de cuvânt cu cele mai importante promisiuni și proiecte pe care le propusesem pentru
această primă fază a guvernării. Am dovedit că știm să guvernăm România, că putem s -o
aducem pe o direcție corectă și că știm să învățăm din propriile noastre greșeli, ceea ce
cred că este la fel de important.
Aș vrea să folosesc timpul aflat la dispoziție pentru a vă expune în viziunea Uniunii
Social Liberale, a mea, ca lider politic și prim -ministru care sunt cele patr u direcții
strategice prioritate pentru dezvoltarea României în perioada următoare. Evident, ne aflăm
în fața unui ciclu electoral, 2012 -2016, nu o să ezit niciodată însă să folosesc acel orizont
simbolic, 2019, anul în care România va deține președinția U niunii Europene și anul în
care îmi doresc alături de dumneavoastră să trăiesc într -o țară puternică, într -o Românie
puternică, într -o Românie care să fie un membru într -adevăr respectat și puternic al
Uniunii Europene fără să uit, sigur că da, că în 2018 sper să aniversăm împreună 100 de
ani de când România este unită, așa cum o avem astăzi și, sigur, îmi doresc să dovedim în
această perioadă de patru ani, de șapte, de opt ani că proiectul Uniunii Social Liberale,
început dificil, dar plin de succes în pri mii doi ani, poate să confirme în perioada imediat
următoare.
Sunt patru direcții strategice despre care vreau să vă vorbesc atât de concis pe cât
este posibil și anume: agricultura, energia, reindustrializarea României și infrastructura.
Aceste patru dire cții prioritare de dezvoltare au însă la bază, ca acea parte dintr -o șosea
care-i mai importantă decât ceea ce se vede deasupra efectiv, infrastructura de susținere,

58
au la bază cele patru domenii cheie pentru orice țară care dorește să se dezvolte: educați a
și sănătatea, administrația publică, mediul de afaceri și politica socială.
Cele patru direcții prioritare pot fi dezvoltate într -un sistem constituțional care va
pune, practic, bazele a ceea ce vrem să numim România puternică. Un sistem constituțional
în care vom vorbi mai puțin – și sper să avem mai puține conflicte – un sistem constituțional
în care fiecare instituție să -și știe locul și rolul în societate și un sistem constituțional care
să ne definească ca o societate predictibilă, o societate stabi lă și o societate care asigură
cetățenilor săi tot ceea ce ne dorim și la care ne uităm de multe ori cu invidie în alte țări și
în alte direcții.
România nu are doar probleme politice. Aș vrea să vorbesc astăzi despre probleme
sistemice, despre probleme instituționale, spunând încă de la început că sigur avem o
bătălie politică, o bătălie în care ne vom raporta la adversarii noștri politici, dar în cele
șase luni în care am avut șansa să cunoaștem ce înseamnă să guvernezi România, ce
înseamnă România real ă. În aceste șase luni în care am făcut dreptate și ne -am ținut de
cuvânt am putut realiza cât este de important să spunem ce vom face dincolo de victoria în
alegeri, dincolo de încheierea regimului Traian Băsescu, regimul pe care l -am criticat și
împotriv a căruia ne -am unit, ce avem de făcut pentru că societatea românească să arate
mai bine. Este important, în primul rând, să vorbim de situația actuală a României în
termeni realiști și în termeni, până la urmă, extrem de onești. Avem nevoie de o mai bună
administrare – cifrele pot fi interpretate, dar nu mint niciodată. Am arătat că având același
buget aprobat de fosta majoritate putem să facem dreptate socială, putem să echilibrăm și
să păstrăm echilibrată economia și finanțele publice, am putut să dăm îna poi în mod corect
și just banii luați de la bugetari, luați de la pensionari, în același timp reducând un deficit
public – datoria pe care o lăsăm generațiilor următoare – la jumătate. Am tăiat cheltuieli
inutile, dar în același timp am reușit să redeschid em spitale. Am luat măsuri de stimulare a
creșterii economice, dar am adus și mai mulți bani la buget, oprind ceea ce însemna și
cunoșteam cu toții căpușarea banului public, fie că vorbeam de ANAF, Poșta Română, de
Hidroelectrica, de ANRMAP, de toate acele instituții în care banul public era folosit în
scopul partidului și partidelor aflate la guvernare. Am arătat că putem avea o guvernare
echilibrată, corectă, de bun simț și receptivă la cerințele societății.
Am adus în Guvern – și voi propune acest lucru și pentru viitor – oameni
profesioniști, dar și oameni politici capabili să își asume decizii politice și cred că ieri, prin
numirea în funcția de ministru al Sănătății a domnului Raed Arafat, am dat un semn pe care

59
întreaga țară îl aștepta, un semn de res pect pentru profesionalism și pentru ceea ce
înseamnă cu adevărat aptitudinea de a conduce o instituție publică. Vă garantez că nu e
vorba doar de un singur gest, e vorba despre o idee și o mentalitate de guvernare și sigur
că îmi doresc de la Ministerul d e Finanțe, acolo unde un ministru, bineînțeles, criticat de
toți ceilalți, a reușit alături de toți membrii Guvernului să stabilizeze financiar și bugetar
România, până la fiecare dintre portofoliile pe care le considerăm importante și
reprezentative pentr u modul de guvernare.
DACĂ SĂ CERTAT CU CRIN Vreau să mai explic, înainte de a vorbi despre cum
tratăm prioritățile noastre, obiectivul principal al guvernării viitoare: nu vreau nici să am
conflicte cu președintele Băsescu, dar n -aș vrea nici să coabitez cu domnia -sa. Discutăm
mult prea mult despre cum se înțeleg oamenii politici, dacă m -am certat sau nu m -am certat
cu domnul Antonescu – o spun încă o dată, nu, și nici n -o să mă cert –, cu domnul Dragnea
– o spun încă o dată, nu. Cred că atenția noastră es te mult prea mult îndreptată către
persoane și cred că cel mai important lucru este dacă vom coabita și vom coopera în mod
corect, în mod eficient, în mod cinstit cu cei cărora le cerem votul pe 9 decembrie și cu cei
care nu ne vor vota pe 9 decembrie, dar așteaptă un viitor mai bun de la România. Vreau să
spunem adevărul și prin aceasta să ne diferențiem încă o dată de cei pe care i -am criticat și
i-am înlocuit de la guvernare. Nu va veni anul 2013 cu lapte și miere. E ușor să spui că
reduci de peste tot t axe. Cred că avem obligația să fim cu adevărat altfel și să spunem că
orice reducere de taxe înseamnă un venit în plus din altă parte, că orice fel de propunere pe
care o facem astăzi ca să mai obținem câteva voturi trebuie pusă în aplicare după 9
decembri e. Vreau să vă propun să fiți de acord că programul nostru de guvernare să fie un
program realist și să lăsăm populismul, demagogia pentru cei care au nevoie foarte mare
de voturi în perioada următoare. Eu cred că avem nevoie de voturi, dar avem nevoie de
realism și de onestitate în relația cu cei care ne votează.
Îmi doresc foarte mult să nu ratăm oportunitățile care se arată în fața României în
perioada următoare și, în mod oarecum paradoxal, două din cele mai mari oportunități se
referă la două din cele mai mari temeri ale omenirii: omenirea în viitorul apropiat se teme
de o criză a alimentelor și de o criză a resurselor energetice. România poate să -și
folosească potențialul și poate în agricultură un plus de dezvoltare în zona rurală, o
perioadă în care să producem mai mult, să producem mai bine și să reușim să ieșim din
acest blestem național: o țară cu un potențial agricol capabil să hrănească 80 de milioane
de cetățeni, dar care importă cea mai mare parte a produselor alimentare din alte țări, în

60
timp ce în România evaziunea fiscală, subdezvoltarea agricolă ne afectează posibilitățile de
dezvoltare. Îmi doresc și cred că este viabil să vorbim despre proiecte concrete, cum ar fi
cel al rambursării a 15% din taxa pe valoarea adăugată către producător pent ru a stimula
producția, dezvoltarea producătorilor și pentru a combate evaziunea fiscală. Cred că
România poate să fie puternică în Europa în negocierile pe care le purtăm în această
perioadă referitoare la politica agricolă comună și vreau să -i mulțumesc domnului ministru
Daniel Constantin pentru munca pe care a realizat -o în această perioadă. Sunt convins că
după aceste șapte luni nu va mai fi „omul lui” sau al altcuiva, va fi ministrul din Guvernul
USL care a reușit să folosească fondurile europene în ag ricultură și care, alături de restul
Guvernului, va obține pentru agricultură românească în perioada 2014 -2020 un sprijin
substanțial.
Este un domeniu despre care vreau să vorbesc și în care România poate să fie într –
adevăr puternică în Europa: cel al pro duselor bio. Încă suntem în situația în care produsele
bio din România se trimit en -gros, în vrac, în Germania, unde sunt ambalate și se scrie pe
ele „Made în Germany”. Cred că putem cu adevărat să avem domenii de performanță în
agricultură și acesta este primul nostru obiectiv prioritar.
Al doilea, energia, pentru că România are șansa de a folosi actuale și viitoare
resurse energetice. România a reușit în acest an să facă o adevărată reformă structurală în
domeniul energiei, o legislație modernă, o combat ere pe care n -a reușit -o niciun guvern
până acum a contractelor dezavantajoase nu doar pentru statul român sau pentru
Hidroelectrica, ci pentru ideea de piață concurențială, poate deveni un exportator de
energie și, în mod sigur, România în perioada imedia t următoare, 2013 -2016, figurează pe
lista marilor companii internaționale pe primul loc. Cineva mă întreba astăzi ce se
întâmplă cu investițiile străine directe și dădeam exemplul unei singure companii care va
învești anul următor un miliard de dolari doa r pentru explorările din Marea Neagră. Într –
adevăr, energia reprezintă o oportunitate uriașă. Trebuie să mergem mai departe cu ceea
ce am început în acest an: competiție, curățenie în ceea ce privește modul competitiv al
pieței și capacitatea noastră de a ne folosi poziția geostrategică și potențialul natural.
A treia prioritate: România trebuie să fie puternică în Europa reindustrializându -se.
Am avut o perioadă lungă de timp după 1989 de dezindustrializare, perioada boom -ului
economic, investițiile în Rom ânia s -au făcut în zone neproductive – supermarketuri,
imobiliare. Este o șansă în acest moment că România, așa cum a reușit în acest an și are
deja aprobat în plan și pentru anii următori, să fie din nou o țară importantă pe harta

61
producției europene și m ondiale. Am considerat că este de datoria mea ca prim -ministru ca
în aceste șase luni să merg să vizitez, să discut cu reprezentanții marilor producători din
România, fie că e vorba de Dacia Renault, fie că e vorba de Ford, fie că e vorba de ALRO,
fie că e vorba de Pirelli, de mari companii care creează locuri de muncă, care creează
produs intern brut, care susțin exportul României, companii care au nevoie de o legislație și
de o stabilitate politică și de sprijinul politicilor administrative. Sunt extrem d e optimist că
în perioada următoare, prin același mod de abordare a celor care vin, investesc bani,
capital în România și creează locuri de muncă, România își poate folosi și această mare
oportunitate.
O să fie dificil să vorbim de dezvoltarea țării fără veșnica problemă a
infrastructurii. Fără o dezvoltare realistă, România se va sufoca, România va rămâne
subdezvoltată și va începe să fie ocolită de marile coridoare economice și de transport.
Autostrăzile trebuie să ajute, sigur, circulația noastră, dar î n primul rând industria și nu
întâmplător am vorbit zilele trecute de prioritatea zero în construcția de autostrăzi, o
legătură între Craiova și Pitești care să asigure accesul pentru un mare producător și
pentru toată zona economică a Olteniei. La fel de mult cred că toate procedurile refăcute și
re-reziliate privind autostrada Comarnic -Brașov, privind Coridoarele IV și IX finanțate din
fonduri europene, pot fi făcute mult mai eficient, într -un termen mult mai scurt, cu o singură
condiție: să nu ne gândim la avantajele celor care construiesc caietul de sarcini, ci la
avantajele noastre naționale și la potențialul pentru că România să fie cu adevărat
puternică și prin infrastructura sa.
Suntem conectați la marile proiecte energetice care străbat sau care lea gă Asia de
Europa, trebuie să fim consecvenți în a le sprijini și în a învești în acestea, trebuie să
terminăm construcții începute de alte regimuri politice și sunt convins, am lucrat în această
perioadă, există soluții realiste atât pentru finalizarea Ca nalului Siret -Bărăgan, cât și
pentru toate celelalte lucrări începute de 20 de ani, de 10 ani și care au fost abandonate
pentru faimoasele pârtii de schi unde nu ninge și patinoare care costă cât un stadion.
Aceste patru priorități de dezvoltare pot avea s ucces doar în condițiile în care
înțelegem că România poate să treacă și un alt test: testul social. S -a dovedit în ultimii ani
în România, țara care a suferit cele mai dure măsuri de austeritate, că nu poți să ai
dezvoltare economică, nu poți să ai perspe ctivă și speranță dacă uiți că, până la urmă,
oamenii acestei țări trebuie să înțeleagă, trebuie să sprijine, trebuie să fie de acord cu
măsurile pe care le propui. Și vreau să vorbesc despre această țesătură socială, condiție

62
absolut necesară într -o democ rație pentru a avea dezvoltare economică: educația și
sănătatea. Educația și sănătatea reprezintă nu doar o datorie a noastră, a celor care
conducem temporar România, o datorie față de profesori, de părinți, de medici, de pacienți,
reprezintă însă acea șan să pe care trebuie să o aibă fiecare membru al societății românești,
reprezintă o investiție în cea mai de preț resursă a României, și anume resursa umană, și
reprezintă garanția că România poate fi puternică în Europa, având cetățeni mai bine
educați, mai bine pregătiți și mai sănătoși. Eram convins că doamna ministru Antonescu va
fi de acord cu această parte – o spun însă din convingere și o spun uitându -mă la țările cu
care România este în concurență. Niciuna dintre țările spre care ne uităm nu a reușit să se
dezvolte fără a învești în sănătate și în educație. Este o necesitate absolută, este un dat și
trebuie să îl tratăm nu doar la momentul construcției bugetare, ci trebuie să îl tratăm la
momentul la care avem și ne construim viziunea noastră pentru ur mătorii ani.
Administrația publică și în special managementul cheltuielilor publice: în mod
sigur, colegii mei, domnul Dragnea vă va vorbi despre viziunea Uniunii Social Liberale
legată de construcția regiunilor, de descentralizare reală, de atribuții pe c are guvernul
central trebuie să le ducă mai departe, cât mai aproape de cetățean, către primării, către
consilii locale, județene și regionale. Este însă la fel de important ca această
descentralizare, ca această regionalizare, ca această dezvoltare region ală să fie însoțită de
un alt mod de a vedea cheltuielile publice. Am dovedit în aceste șase luni că problema
principală nu este doar lipsa banilor, problema principală este modul în care folosești acei
bani pe care -i ai. Am închis robinete pe unde banii p ublici se scurgeau spre buzunare
private și am reușit, cu aceleași resurse materiale, să asigurăm ceea ce ni se spunea că -i
imposibil: pensii, salarii, funcționarea spitalelor, lucrări de dezvoltare. Sunt absolut
convins că ceea ce am văzut într -o țară de care suntem legați nu doar prin tradiție istorică,
ci și prin mentalitate, și mă refer la Italia – acolo un prim -ministru tehnocrat a reușit să
dovedească că aceiași bani încasați la bugetul de stat pot fi folosiți mult, mult mai eficient –
nu sunt și nu v oi fi niciodată un tehnocrat și nici un economist de talia domnului Monti, dar
sunt convins că și România în perioada următoare, în același timp cu procesul de
dezvoltare regională și descentralizare, trebuie să aibă un alt model al cheltuielilor publice.
Încă irosim prea mulți bani, încă cheltuim inutil bani publici, încă ignorăm surse de
finanțare pentru buget, acel buget pe care -l folosim mai departe pentru educație, pentru
sănătate, pentru infrastructură.

63
O spun tot timpul și sper să nu mai sune ciudat din partea unui lider social –
democrat: sunt absolut convins că în secolul XXI nu poți să ai dezvoltare doar sau bazat pe
ceea ce face statul. Cred că mediul de afaceri, mediul de afaceri privat este cel care
creează bunăstare, este cel care creează stabil itate, iar obligația unui guvern este de a trata
cu respect mediul de afaceri, de a -l sprijini și de a scoate din acest mediu de afaceri acei
factori care perturbă o dezvoltare corectă. Avem nevoie de mai puține taxe, dar pe care să
le încasăm de la toți, nu doar de la unii, avem nevoie de o legislație fiscală care să nu mai
fie schimbată de șase ori într -un an prin ordonanțe de urgență, avem nevoie de respect
pentru cei care creează locuri de muncă și avem nevoie de sancțiuni pentru cei care
folosesc banii publici doar pentru interese personale. Sunt absolut convins că vom putea,
într-un model de dezvoltare regională, să readucem taxa pe valoare adăugată la 20%, așa
cum a fost înainte de decizia profund greșită adoptată de guvernul anterior. Sunt absolut
convins că putem să creștem salariul minim pentru a asigura nu doar celor din zona
bugetară, dar și celor din zona privată, un venit minim acceptabil într -o țară europeană,
sunt absolut convins că reducerea costului muncii, reducerea contribuțiilor de asigur ări
sociale vor duce, de fapt, la încasări mai mari la bugetele statului și vor duce la stimularea
creării de locuri de muncă. Știm și noi în România, ca în întreaga Europă, că dacă nu avem
dezvoltare, dacă nu avem locuri de muncă, politica „tăiați, tăiați și doar tăiați” ne duce,
mai devreme sau mai târziu, într -un impas total.
E foarte important să fim capabili să ne plătim datoriile contractate în anii trecuți
dar este foarte important că România să fie suficient de puternică încât să nu depindă de
alte instituții. Anul acesta, an electoral, an de schimbări politice, an de criză politică,
România nu a mai apelat la împrumuturi de la instituțiile internaționale, ba dimpotrivă,
anul acesta, în urmă cu o săptămână, prin activitatea Guvernului și a Ministerul ui de
Finanțe, Guvernul s -a împrumutat la cea mai mică dobândă pe care a obținut -o vreodată.
Sunt convins că România poate fi puternică și atunci va putea să negocieze de pe poziții
puternice cu toți partenerii noștri internaționali.
Am moștenit un sistem care hărțuia adversarii politici și care încasa un leu la buget
și zece lei la partid.
Am făcut primii pași – sper să -i facă și organele de u rmărire penală până la capăt,
este important însă să construim un asemenea sistem fiscal care să încurajeze mediul de
afaceri și care să creeze un mediu de afaceri sănătos. Nu vreau să cădem în cealaltă
extremă, nu vreau să cred că statul trebuie să controleze în fiecare zi fiecare firmă privată.

64
Dimpotrivă, sunt absolut convins că un asemenea sistem creează birocrație , corupție și
blocaje, sunt absolut convins că putem să introducem acel mecanism integrat de control
pentru firmele private, un mecanism care să pornească de la ideea de bună -credință, dar și
de la sancționarea imediată și fără niciun fel de excepție a cel or care încalcă legea.
În final, vreau să mă refer – și aici sunt convins că toți colegii mei social -democrați,
liberali vor fi de acord –, discutăm despre economie, discutăm despre dezvoltare, nu putem
niciodată să lăsăm la urmă, decât eventual în discurs urile politice, ceea ce totuși este
fundamental, și anume asigurarea unui climat social. Vedem în toată lumea că ideea unei
economii sălbatice, a tăierilor doar de la pensii, de la ajutoare sociale, de la șomaj a
falimentat. România a avut destulă politică de austeritate. Propunerea noastră este s -o
înlocuim cu o politică de disciplină bugetară, dar de atenție maximă pentru sprijinul social,
pentru pensionari, pentru tinerii aflați la început de drum, pentru familiile monoparentale,
pentru șomeri, pentru ce i care se întorc din alte țări europene. Vreau să cred că România
nu-și va trata întotdeauna pe cei mai slabi sau pe cei care au nevoie de ajutor ca pe o
povară de la care întotdeauna trebuie să tăiem. Cred că suntem toți egali în drepturi și
obligații, cr ed că suntem toți obligați să fim solidari, pentru că numai în acest fel România
are o șansă să fie puternică și să se dezvolte în perioada imediat următoare.
Am folosit în mod intenționat foarte des cuvântul „România puternică”, de altfel,
titlul programu lui nostru de guvernare. De ce simt nevoia să folosesc acest termen și de ce,
împreună cu colegii mei, am denumit acest program așa? Pentru că sunt absolut convins că
România are capacitatea de a ieși din blestemul mioritic, are capacitatea de a fi un acto r
important în Europa și în zona geostrategică pe care Dumnezeu ne -a hărăzit -o ca țară.
Sunt absolut convins că putem cu adevărat să asigurăm dezvoltare, calitatea vieții,
siguranța cetățenilor și mulțumirea celor cărora le cerem votul acum și cărora le vo m cere
și în viitor să ne aprecieze în funcție de faptele noastre și de modul în care ne -am ținut de
cuvânt.
Vom merge în campanie începând de mâine, inevitabil vom vorbi și despre trecut,
despre ceea ce a fost rău, despre ceea ce avem de schimbat. Vă rog însă pe toți militanții
Uniunii Social Liberale să le vorbiți foarte mult oamenilor despre ceea ce vrem să fa cem în
viitor. Sunt absolut convins că așa cum am putut în aceste șase luni să găsim bani de
salarii, de pensii, de programe sociale, în același timp să creăm investiții, locuri de muncă,
vom putea s -o facem cu atât mai mult având în spate legitimitatea și sprijinul dat de
cetățenii noștri.

65
Vreau să vă spun în final că vă mulțumesc dumneavoastră, reprezentanților Uniunii
Social Liberale, pentru încrederea pe care ați avut -o în aceste luni în Guvernul Uniunii
Social Liberale, în echipa de miniștri. Sunt abs olut convins că dacă veți avea în continuare
încredere în noi nu vă vom dezamăgi și în 2016 ne vom putea prezenta împreună din nou în
fața oamenilor cu fruntea sus într -o Românie puternică!
Vă mulțumesc și vă urez mult succes! ” 88

88https://motocvasile.wordpress.com/2012/11/09/discursul -presedintelui -psd-domnul -victor -ponta –
transcriere/