Școala Națională de Studii Politice și Administrative [600781]
Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Facultatea de Comunicare și Relații Publice
Influența angajării studenților în timpul facultății
asupra reușitei academice
Scripnic Marina
Gr. 9
Comunicare
Ianuarie 2015
Tema proiectului de cercetare (0.5 pagini)
Ipoteze / întrebări de cercetare (2 pagini)
Eșantion (0.5 pagini)
Chestionar (3 pagini)
Bibliografie
Tema proiectului de cercetare
Una dintre probleme le cu care se confruntă studenții este lipsa posibilităților financiare pentru a-și
susține cheltuielile. Majoritatea tinerilor care se înscriu la o facultate își asumă responsabilitatea de
a-și plăti chiria, contractual și alte necesități minime pentru ex istență. În acest context, studenții la
învățământul de zi, aleg să se angajeze part -time, sau chiar full -time. Din lipsa de timp și din
imposibilitatea de a alterna studiile cu munca, unii studenți nu se prezintă la cursuri și seminarii.
Astfel, există ri scul ca rezultatele academice ale acestor studenți să fie scăzute. Tema proiectului
meu de cercetare, reieșind din situația prezentată mai sus, este Reușita academică a studenților care
se angajează în timpul facultății .
Am ales să abordez această temă anume din conștientizarea faptului că dezvoltarea societăț ii
depinde de tânăra generație. O bază în fomarea specialiștilor o constituie universitatea, care este
orientat ă spre dobândirea de competenț e funcționale, de capacități profesionale ș i atitudini . Despre
ce fel de societate putem vorbi în viitorul apropiat, dacă tinerii sunt în situația de a -și căuta surse de
întreținere, în detrimentul studiilor?
Ipoteze/ Întrebari de cercetare
Pornind de la tema cercetării, îmi propun să răspund la întrebarea de cercetare : În ce măsură
angajarea în câmpul muncii, în timpul facultății influențează reușita academică a studenților la
învățământul de zi? Voi face o c ercetare pe bază de chestionar, care potrivit lui Chelcea (2004, 105)
reprezintă „o te hnică și, corespunzător, un instrument de investigare constând dintr -un ansamblu de
întrebări scrise și, eventual, imagini grafice, ordonate logic și psihologic, care, prin administrarea de
către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină d in partea persoanelor anchetate
răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris”.
Pentru a putea alcătui întrebările, pe care le va cuprinde chestion arul, voi identifica două ipoteze .
După cum afirmă Agabrian (2004 , 37-38) ipotezele sunt „tentative de răspuns la întrebările de
cercetare”. Chelcea (2004 , 50) atenționează că i potezele „nu trebuie să fie confundate cu
presupunerile sau bănuielile”. Într-o cercetare , ipoteza nu poate fi un e nunț luat la întâmplare despre
„relația probabilă” di ntre variabile . Aceasta, trebuie să fie constată în urma altor cercetări, sau date
statistice. Pentru a confirma o ipoteză, aceasta trebuie testată și confruntată cu reali tatea.
Un studiu realizat de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) arată
că aproximativ 70 % dintre studenții români au venituri nete în fiecare lună de până la 500 de lei,
ceea ce reprezintă cu 170 lei mai puțin decât salariul minim brut pe economie înregistrat la nivel
național. Este o realitate înregist rată încă în 201 1. Este adevărat că și azi majoritatea stu denților nu
au surse minime de întreținere? În acest context , voi formula prima ipoteză de cercetare : Dacă
studenții de la învățământul de zi nu au suficiente surse de întreținere, atunci sunt predispuși să se
angajeze în timpul facultății. Ipoteza nu vizează și studenții de la învățământul cu frecvență redusă,
întrucât este mai mult ca evident că aceștia sunt angajați în câmpul muncii. O altă ipoteză, care vine
să o completeze pe prima este: „Dacă studenții la în vățământul de zi se angajează în timpul
facultății, atunci reușita lor academică scade”.
Scopul cercetării constă în a vedea dacă variabilele din ipoteză au o relație între ele. Potrivit lui
Jupp (2010 , 246 -247) o an umită relație dintre variabile „ este de covariație simetrică; adică
schimbările de valoare ale unei variabile sunt asociate cu schimbarea de valoare ale celeilalte, fără a
sugera nimic despre vreo influență sau direcție cauzală.” În același timp, unele ipoteze specifică
„gradul în care schimb ărilor dintr -o variabilă îi sunt asociate schimbări într -o altă variabilă”. În
situația în care modificările sintr -o variabilă sunt influențate de modificările din altă variabilă,
ipoteza ”sugerează o relație cauzală asimetrică”. Astfel, schimbările dintr -o variabilă sunt
dependente de cealaltă variabilă. În cele două ipoteze formulate mai sus, identificăm relația de
depen dență dintre variabile. Respectiv, în prima ipoteză, variabila independentă este venitul iar cea
dependent ă este angajarea în timpul fac ultății. În cea de -a doua ipoteză, variabila reușita academică
a studenților este dependentă de variabila angajarea stundeților în timpul facultății . Urmează să
investighez relația dintre variabilele ipotezelor prezentate mai sus.
Eșantion si modalitate a de administrare a chestionarului
Populația investigată pentru cercetarea , pe care mi -am propus -o este reprezentată de studenții de la
universitățile din România. Pentru ca rezultatele administrării chestionarului să fie relevante pentru
tema aleasă și anume: „ Reușita academica a studenților care se angajează în timpul facultății ” voi
selecta un grup din această populație. Studenții de la licență, cu frecvența la zi, constituie subgrupul,
asupra căruia se va face cercetarea. Am exclus din cercetarea mea subgrupul studenților, care
urmează o facultate cu frecvența redusă, întrucât consider că nu constituie obiectul investigației și
atunci putem vorbi despre o altă cercetar e. Tipul de eșantionare, pe care l -am ales este unul
probabilistic, stratificat. Res pectiv, voi avea un eșantion format din două straturi: studenții de la
licență, cu frecvența la zi, angajați și cei neangajați. Chestionarul va fi unul comun pentru ambele
straturi, iar în urma administrării acestuia se va constata câți dintre studenți sun t angajați și câți – nu.
Am decis să apelez la eșantionarea stratificată pentru a putea compara cele două straturi între ele.
Operatorii de teren vor fi repartizați la diferite u niversități din România, astfe l încât să fie acoperit
număr ul total de instit uții.
Chestionar
Bună ziua, mă numesc Marina Scripnic și sunt operator de interviu în cadrul Alianței Naționale a
Organizațiilor Studențești din România. În prezent realizăm un sondaj despre teme de actualita te
privind viața de student. V -am ales pe dumneavoastră pentru a răspunde întrucât faceți parte din
categoria studenților din România. Dacă sunteți de acord să îmi răspundeți la câteva întrebări,
promit că nu va dura mai mult de 10 minute. Nu veți fi nevoi t să specificați numele și prenumele.
Vă mulțumesc!
Vă rugăm să bifați opțiunea dvs. !
1.Credeți că absolvirea unei facultăți constituie un obiectiv pentru tinerii din România?
1.Da 2.Nu 99.Nu știu/Nu răspund
2. Credeți că studenții din România au surse suficiente de întreținere?
1.Da 2.Nu 99. Nu știu/Nu răspund
3. Credeți că programul academic oferă posibili tatea studenților de a se angaja în timpul
facultății?
1. Da 2. Nu
4. Care sunt veniturile dvs. lunare ?
Mai puțin de 500 de lei
500 – 1000 lei
1001 – 1500 lei
1501 – 2000 lei
Peste 2000 lei
5. Care este sursa veniturilor dumneavoastră?
1. Job
2. Familie
3. Alte surse ________________
(Dacă ați răspuns cu „1”, urmează întrebarea 6; dacă ați ră spuns cu „2” treceți direct la întrebarea 7.)
6. Ce tip de job aveți?
1. Part -time
2. Full -time
3. Alt răspuns ____________________
7. Cât de mulțumit(ă) sunteți de situația financiară, pe care o aveți?
1.Foarte
mulțumit 2. Mulțumit 3. Nici mulțumit,
nici nemulțumit
4. Nemulțumit 5.Foarte
nemulțumit
8. Eval uați câți bani folosiți pentru:
Foarte mult Destul de mult Puțin Foarte puțin Deloc
Taxa de studiu
Cazare
Alimentație
Cursuri
Transport
Distracții
Cump ărături
(haine,
accesorii, etc.)
9. Cât de importante credeți că sunt cunoștințele acumulate în facultate pentru carieră?
1.Foarte
importante 2. Destul de
importante 3.Nici
importante, nici
neimportante
4.Puțin
importante 5.Deloc importante
10. În general, în opinia dvs. studenții:
1. Ar trebui să se angajeze în timpul facultății
2. Ar trebui să nu îmbine studiile cu munca
(Dacă ați răspuns cu „1” , urmează întremarea 11 ; dacă ați răspun s cu „2” , urmează întrebarea 12).
11. De ce credeți că studenții ar trebui să se angajeze în timpul facultății?
12.De ce studenții ar trebui să nu îmbine studiile cu munca?
13. Frecventați orele în cadrul facultății….
Foarte des
Des
Nici des, nici rar
Rar
Foarte rar
14. Preferați să partici pați..
1. Doar la seminarii
2. Doar la cursuri
3. Și la cursuri și la seminarii
4. Nici la cursuri, nici la seminarii
15. Care es te media dumneavoastră ob ținută în acest an de studiu ?
1. Sub 5
2. Între 5 și 7.99
3. Între 8 și 10
În vederea prelucrării stati stice a datelor, următoarele informații sunt absolut necesare:
Facultatea __________________________
Universitatea ________________________
Anul de studiu_______________________
Sex________________________________
Bibliografie
Agabrian, M. (2004). Cercetarea calitativă a socialului . Iași: Institutul European.
Chelcea, S. (2004). Inițiere în cercetarea sociologică . București: Comunicare.ro.
Jupp, V. (2010). Dicționar al metodelor de cercetare socială . Iași: Polirom. (Trad. S. Mereu)
Site-ul Alia nței Naționale a Organizațiilor Studențești din România. Date și statistici . (2011)
Disponibil la: http://www.anosr.ro/parteneri/publicatii/#
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Școala Națională de Studii Politice și Administrative [600781] (ID: 600781)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
