ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRAT IVE [610181]

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRAT IVE
MASTER PUTEREA EXECUTIVĂ ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
Anul II- 2018

REFERAT LA DISCIPLINA
Practici decizionale în administrația publică
Conf. univ.dr. Dincă Dragoș

ANALIZA COST – BENEFICIU ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICA

STUDENT: [anonimizat] 1

CUPRINS
1.Despre istoria analizei cost-beneficiu……….. …………………………………………… 3
1.1 Inventar de concepte: scurt sinopsis …………………………………………… ………………..4
1.2 Actualizarea costurilor si beneficiilor …………………………………………… ………………5
1.3 Definirea ariei de studiu …………………………………………… ………………………………5
2. Problema „pretului corect” in analiza cost-benef iciu, preturi de piata si preturi
de umbra……………………………………. …………………………………………… …………….6
2.1 Preturi umbra in situatia monopolului …………………………………………… ……………..6
2.2 Preturi umbra in conditiile impozitelor, taxelo r si subventiilor ……………………………..6
2.3 Preturi umbra pentru determinarea costului fort ei de munca ………………………………..7
2.4 Etape pentru determinarea valorilor actiualiza te ale costurilor si beneficiilor …………..7
3. Riscul si incertitudinea in estimarea costurilor si beneficiilor…………………..7
3.1 Teoria jocurilor …………………………………………… ……………………………………….8
4. Criteriile de decizie in contextul analizei cost -beneficiu………………………….8
4.1 Valoarea prezenta neta …………………………………………… ………………………………8
5. Analiza actiunilor statului si pareri personale. ……………………………………….9
6. Concluzii si pareri personale privitoare la tema proiectului……………………..10
7. Studiu de caz : Analiza Cost Beneficiu – Achizit ionarea si instalarea
sistemului de supraveghere video pentru creșterea s iguranței și prevenirea
criminalitatii in parcul Drumul Taberei, Sectorul 6 ,Bucuresti……………………12
8. Bibliografie……………………………… …………………………………………… ………….48

Page 2

1. Despre istoria analizei cost-beneficiu

Analiza cost-beneficiu reprezinta limbajul comun in care economistii discuta unii cu altii,
cu guvernele sau cu publicul larg despre oportunita tea proiectelor de investitii publice. Aceasta
adresare determina decizii delicate si prin urmare, o istorie plina de evenimente. Spre exemplu,
in 2001 Persky abordeaza o gama de informatii aparu te in ziarele americane cu privire la faptul
ca o investigatie a Pentagonului declara ca ACB a f ost manipulata de Army Corps of Engineers.
De sute de ani, statele sunt cele care isi as uma proiecte publice, iar pentru justificarea acest or
proiecte, politicienii, economistii si alte clase s ociale, au comparat costurile cu beneficiile
economice.
În 1958, Eckstein1 subliniază utilitatea metodelor ACB în evaluarea p roiectelor de investiții în
lucrările de hidroameliorații și hidroenergetice. A utorul menționat corelează utilitatea ACB cu
fundamentul economic al bunăstării societății de co nsum.
Analiza cost-beneficiu(ACB) a cunoscut o dezv oltare practica in urma reglementarii
federale americane, Flood Control Act, din 1936. La Summit-ul din Rio de Janeiro, dedicat
particularitatilor mediului, s-a decis ca cerintele taranilor pentru suport financiar sa fie
preponderent obiectul testului analizei cost-benefi ciu. Politica Uniunii Europene prevede ca
fiecare proiect in vederea obtinerii sprijinului fi nanciar sa contina si aceasta analiza cost-
beneficiu. De asemenea, si in Romania se cere aceas ta analiza cost-beneficiu, aceasta cerinta
fiind specificata clar in Hotararea nr.28 din 9 ian uarie 2008.
Analiza cost-beneficiu ar trebuie utilizata d e fiecare data cand trebuie sa se ia o decizie, de
altfel, consider ca fiecare din noi face aceasta an aliza cost-beneficiu, inconstient, in viata de zi
cu zi, analizand astfel avantajele comparativ cu co sturile bunurilor si serviciilor. Analiza
reprezinta un anasamblu de concepte si tehnici prel uate din teoria economica, in special din
ramura denumita „economia bunastarii”, insa si aces t domeniu este o zona aflata in faza de
studiu, cu numeroase controverse.
Privind evaluarea beneficiilor, aceasta se f ace pe baza a 2 criterii, ce beneficii ar trebui
incluse si cum ar trebui acestea masurate. Aceasta evaluare se poate face mai usor atunci cand
bunurile oferite sunt bunuri private, beneficiile f iind punctate partial de pretul pietei.

1 Eckstein, Otto, Water Resource Development: The Economics of Projec t Evaluation , 1958, Cambridge, MA, Harvard University Press
Page 3

Un aspect istoric important, il reprezinta a firmatiile facute de Richard Musgrave(1969),
care sustin ca teoria finantelor publice nu este sa tisfacatoare daca nu cuprinde atat partea de
venituri cat si partea de cheltuieli din procesul f iscal. In momentul in care piata esueaza, apare
problema furnizarii bunurilor sociale. Musgrave afi rma ca, datorita folosirii lor de catre un
consumator, si a faptului ca nu se interfereaza con sumul cu cel al altui consumator, ar fi
ineficient sa se conditioneze consumul de plata unu i pret, chiar si acolo unde s-ar putea aplica
aceasta excludere, fiind putin posibila si foarte c ostisitoare.
O descriere a analizei cost-beneficiu (ACB) a fost dată de Henley și Spash (1993)2 și de Randall
(1987)3 care arată că „scopul analizei cost-beneficiu este să evidențieze faptul că suma efectelor
de impact nu este mai mare decât beneficiul net al societății”. Prin beneficiul net al societății
se înțelege suma beneficiilor monetare și non-monet are datede o exploatare rațională a
mediului.

1.1 Inventar de concepte: scurt sinopsis

Telul analizei cost-beneficiu este de a identifica si de a cuantifica cu toate impacturile
posibile(financiare, economice, sociale, de mediu), pentru a determina costurile si beneficiile
proiectului, care, adunate ar trebui sa spuna daca un proiect merita avansat si pus in aplicare
sau nu. ACB este folosita pentru a demonstra eficie nta superioara a unor interventii
guvernamentale(interventii pe care statul le justi fica prin faptul ca piata esueaza). Misiunea
economistului este de a afla metode cu multe pretex te de indoiala pentru a fundamenta si abilita
aceste actiuni publice limitate dar totusi necesare .
Analiza cost-beneficiu are in principal dou a metode de a fi determinata: analiza cost-
beneficiu ex ante, analiza cost-beneficiu ex post, analiza cost-beneficiu in medias res, dar si
analiza cost-beneficiu care compara analiza ex ante cu cea ex post.
ACB ex ante se efectueaza in perioada in c are un proiect se afla inca in studiu, inainte de
implementarea sau derularea lui. Contributia sa la luarea deciziilor este directa, imediata si
specifica deoarece ACB ex ante se efectueaza cand t rebuie sa se decida daca resursele limitate
ar trebui alocate de guvern pentru un anume proiect .

2 Henley N, Spash C. Cost-Benefit Analysis and the environment , Edward Elgar Publishing Ltd., Gower House Aldersh ot,. UK, 1993
3 Randall Allen, Resource Economics, An Economic Approach to Natural Resources and Environmental Policy , John Willey and Sons Ltd.,
1987
Page 4

ACB ex post este efectuata la finalul proiec tului, iar valoarea analizei este mai
cuprinzatoare, dar mai putin directa deoarece contr ibuie la „invatarea” de catre decidenti daca
anumite categorii de proiecte sunt oportune sau nu.
Alte analize se desfasoara pe durata proiectu lui, respectiv in media res. Anumite elemente
ale unor astfel de studii sunt asemanatoare cu cele ale ACB ex ante, in timp ce unele sunt
asemanatoare cu ACB ex post.
Cel de-al patrulea tip ACB compara analiza ex ante cu cea ex post pentru acelasi proiect.
Acest tip de ACB este cel mai util pentru factorii de decizie in materie de politici pentru a
descoperi eficacitatea ACB ca instrument de evaluar e si de luare a deciziilor.

1.2 Actualizarea costurilor si beneficiilor

Costurile si beneficiile se manifesta in tim p. Aceasta determina actualizarea cheltuielilor si
a veniturilor la anumite momente, pentru a se obtin e un rezultat cat mai relevant cu privire la
finantarea proiectului de investitii publice. Dific ultati insa prezinta alegerea ratei de actualizare,
nu valoarea cheltuielilor si a veniturilor care se calculeaza printr-o formula algebrica simpla.
De cele mai multe ori, rata de actualizare o reprez inta rata dobanzii, pentru a se evalua cat mai
concis valoarea prezenta a costurilor si beneficiil or investitiilor publice.

O alta dificultate care difera in modul de fundamentare a deciziei private fata de cea
publica, o reprezinta faptul ca investirea in secto rul privat se realizeaza in functie de castigul
dupa plata impozitului, statul fiind cel care benef iciaza de veniturile din impozit. Costul de
oportunitate a guvernului este reprezentat de cea m ai buna alternativa de a investi banii in
sectorul public, altfel ar fi folositi pentru inves titiile in sectorul privat.

1.3 Definirea ariei de studiu

Fiecare proiect are o anumita arie de studiu, un or as, ori o regiune, ori un stat, ori intreaga
planeta. De obicei este specificata de cei care int ocmesc analiza cost-beneficiu, fiind arbitrara
de cele mai multe ori, dar influentand sigur rezult atele.
Spre exemplu, proiectele de turism ar trebui analizate din mai multe perspective. Fiind
totusi implementate in cadrul regional, acestea fac parte dintr-o retea integrata.

Page 5

2.Problema „pretului corect” in analiza cost-benefi ciu, preturi de piata si
preturi de umbra

Ideea care domina economia neoclasica in ace st moment este aceea ca daca economia
ar fi deplin functionala si perfect concurentiala, pretul de piata al unui bun ar reflecta atat
costul marginal de productie cat si valoarea margin ala, fiind mai usor sa punctam un
potential pret al factorilor. Un deficit al economi ei neoclasice ar fi acela ca fiecare piata
prezinta imperfectiuni, monopolul, oligopolul, exte rnalitati, bunuri publice, impozite si taxe
necorelate realistic, somajul ridicat. Acest defici t duce la corelarea incorecta a pretului cu
costul marginal, precum si creand o discrepanta a b eneficiilor reale.
Aceasta idee a utilizarii preturilor de pia ta, ignora surplusul consumatorului. Conform
conceptului de surplus al consumatorului, pretul pi etei reprezinta beneficiul social produs
de rezultatul proiectului, luand in considerare si faptul ca unii consumatori ar fi dispusi sa
plateasca mai mult decat o fac, pentru a-si satisfa ce nevoile la un anumit nivel calitativ. Cu
toate ca este un detaliu, poate fi un detaliu decis iv in analiza cost-beneficiu, apropiindu-se
de cifre reale si beneficii mai consistente.

2.1 Preturi umbra in situatia monopolului
In cazul concurentei perfecte se considera c a pretul este egal cu costul marginal.
Privind insa situatia din punctul de vedere al unui monopol, pretul se situeaza deasupra
costului marginal. Stabilirea pretului este influen tata de impactul avut asupra pietei, de
cererea reala a consumatorului in regim de monopol. Daca asteptarile vor fi conform
analizei cost-beneficiu, si productia va creste, at unci costul de oportunitate este reprezentat
de valoarea resurselor utilizate, implicit de costu l marginal de productie. Daca activitatea
va decurge contrar analizei cost-beneficiu, sau def icitar, atunci nu va mai fi o oferta
suplimentara, stabilindu-se un nou pret pentru gama de consumatori deja existenti, pret ce
va fi utilizat ulterior in analiza cost-beneficiu i n media res.

2.2 Preturi umbra in conditiile impozitelor, taxelo r si subventiilor
Privind din prisma taxelor si impozitelor practicat e la nivel national, atunci apare o
discrepanta intre costul de productie si pretul de pe piata, revenindu-i producatorului un pret
mai mic decat cel platit de consumator, diferenta a vand ca destinatie statul.
Impozitele si taxele cresc pretul pro dusului peste media costului marginal de productie.
In contradictie cu impozitele si taxele sunt subven tiile, care au ca scop, diminuarea pretului
pietei.
Page 6

Cand apare in discutie problema unor r esurse ce provin din noi furnizari, este indicat
sa fie folosit pretul de cost al producatorului car e elimina impozitele si taxele si adauga in
calculul sau matematic, subventiile. Luand in calcu l previziunea unei productii constante, atunci
se restrange numarul de consumatori vizati pentru a se obtine resurse mai multe, calculandu-
se pretul cu taxe si impozite si eliminand subventi ile.

2.3 Preturi umbra pentru determinarea costului fort ei de munca
Daca ne uitam in jurul nostru, munca efectiva este facuta preponderent tot de oameni,
nu numai de masinarii, roboti si alte efecte ale te hnologiei inalte. Avand in vedere acest caz,
consider ca forta de munca reprezinta inca o compon enta importanta a proiectelor de invetitii
publice, salariile reflectand mai realist valoarea sociala a angajatului, cat si a efortului depus in
cadrul dezvoltarii si implementarii proiectului.

2.4 Etape pentru determinarea valorilor actiualiza te ale costurilor si
beneficiilor
– Estimarea modificarilor viitoare d e pret pentru fiecare intrare si iesire, pentru fie care
an al duratei de viata a investitiei.
– Estimarea preturilor
– Obtinerea esimarilor pentru modifi carile anuale ale nivelului general al preturilor.

Calcularea valorilor nominale pentru fiecare flux d e intrari si iesiri pentru fiecare an

Intocmirea tabelului cu beneficii si costuri in val ori nominale

Deflatarea valorilor nominale cu indicele preturilo r

Intocmirea tabelului cu beneficii si costuri in val ori nominale

Intocmirea tabelului cu beneficii si costuri in pre turi constante

Determinarea valorii actualizate.

3. Riscul si incertitudinea in estimarea costurilor si beneficiilor

Fiind vorba de o previziune, economistii au o misiune asemanatoare ACB ex post, si
folosesc mai multe metode pentru a incerca sa previ zioneze in viitor. Incertitudinea este data
fie de factorii interni ai proiectului, fie de fact orii externi.
Orice decizie presupune asumarea unui risc, risc ce poate fi cuantificat atunci cand posibile
valori au un impact semnificativ asupra profitabili tatii proiectului. Se identifica doua tipuri de
Page 7

risc: risc obiectiv si risc subiectiv. Riscul obiec tiv presupune o situatie in care probabilitatea de
aparitie a unui eveniment este obiectiv cunoscuta s i nu exista niciun dezacord cu privire la
aceasta. Riscul subiectiv presupune situatia in car e probabilitatea aparitiei unui eveniment nu
poate fi obiectiv determinata, devenind astfel o pr obabilitate subiectiva, o incertitudine.
Totdeauna in analiza unui risc trebuie sa se decida gradul de incertitudine. Daca incertitudinea
reprezinta un risc semnificativ, si daca este sau n u un risc acceptabil. De multe ori, previziunile
se fac pe baza analizei unei activitati din trecut.

3.1 Teoria jocurilor
La teoria jocurilor se poate apela in situati ile in care se ignora in totalitate probabilitatile
initiale ale posibilelor rezultate. Aceasta metoda insa nu este una sigura si nu poate asista
economistul in luarea unei decizii pe deplin corect e.

4. Criteriile de decizie in contextul analizei cost -beneficiu
Un criteriu de decizie ne ajuta sa stabilim daca o investitie merita facuta sau daca un
proiect este mai bun decat altul. Cele mai cunoscut e criterii sunt valoarea prezenta neta (VPN),
raportul beneficiu-cost (RBC), rata interna de rent abilitate (RIR), valoarea prezenta a costurilor.
De asemenea mai exista si criterii de decizie consi derate mai elementare, ca termenul de
recuperare (engl. pay-off period, capital recovery period), termenul limita (engl. cut-off
period) sau rata medie de profitabilitate (engl. av erage rate of return), folosite des in sectorul
de business, in special de investitiile riscante.
4.1 Valoarea prezenta neta
Valoarea prezenta neta (VPN), cunoscuta in literatu ra de profil si sub titulatura de
valoare actualizata neta (VAN), reprezinta valoarea actuala a tuturor beneficiilor, actualizate cu
rata adecvata de actualizare, din care scadem valoa rea actuala a tuturor costurilor, actualizate
cu aceeasi rata.
VPN = VP (Beneficii) – VP (Costuri)
O alta metoda de determinare a VPN este acee a prin care se calculeaza diferenta dintre
costuri si beneficii in fiecare perioada in parte, rezultand cash-flow-ul net, acesta fiind apoi
actualizat, pentru a determina VPN. De regula, este preferata a doua varianta, o data, fiindca
este o procedura mai simpla si cash-flow-ul net foa rte utila pentru manageri – multe proiecte
care aveau o VAN pozitiva au esuat din cauza proble melor de cah-flow.
Page 8

Din totalitatea regulilor vehiculate in lega tura cu VPN, doar doua sunt considerate ca fiind
consistente si utile:
1. In cazul in care exista un singur proiect si nu e xista constrangere bugetara, acesta
trebuie ales daca VPN >= 0;
2. Date fiind mai multe proiecte, in conditiile unui a numit buget, se alege proiectul cu
VPN mai mare

In situatia rationlizarii capitalului, poate fi mai avantajoasa acceptarea unei combinatii de
proiecte mai mici, care sunt mai putin profitabile din punct de vedere al VPN individuale,
dar care dau o valoare prezenta in ansamblu mai mar e in conditiile unui buget dat, decat
implementarea acelor proiecte cu VPN individuala ma i mare.

5.Analiza actiunilor statului si pareri personale

Analiza Cost-Beneficiu este un instrument analit ic, utilizat pentru a estima (din
punct de vedere al beneficiilori si costurilor) imp actul socio-economic datorat implementarii
anumitor actiuni si/sau proiecte. Impacatul trebuie sa fie evaluat in comparatie cu obiective
predeterminate, analiza realizandu-se in mod uzual prin luarea in considerare a tuturor
indivizilor afectati de actiune, in mod direct sau indirect
In general, ACB trebuie sa stabileasca dac a analiza se realizeaza adoptand o perspectiva
locala, regionala, nationala, la nivelul UE sau glo bala. Nivelul de analiza potrivit trebuie
determinat in relatie cu marimea si scopul proiectu lui, adica in relatie cu grupul/zona in care
proiectul are un impact relevant.
Obiectivul ACB este de a identifica si a cuantifica (respectiv de a da o valoare monetara) toate
impacturile posibile ale actiunii sau proiectului l uat in discutie, in vederea determinarii
costurilor si beneficiilor corespunzatoare. In prin cipiu, toate impacturile ar trebui evaluate:
financiare, economice, sociale, de mediu, etc. In m od traditional, costurile si beneficiile sunt
evaluate prin analizarea diferentei dintre scenariu l "cu proiect" si alternativa acestui scenariu:
scenariul "fara proiect"(asa numita "abordare incre mentala").In continuare, rezultatele sunt
cumulate pentru a identifica beneficiile nete si a stabili daca proiectul este oportun si merita sa
Page 9

fie implementat. Astfel ACB poate fi utilizata ca i nstrument de decizie pentru evaluarea utilitatii
investitiilor ce urmeaza a fi finantate din resurse publice.
In principal, in contextul de pregatire si evaluare a proiectelor finantate din FC si FEDR,
Comisia Europeana solicita realizarea ACB.

1)Pentru a stabili daca proiectul merita sa fie cof inantat
Scopul este de a raspunde la urmatoarele intrebari: Proiectul contribuie la indeplinirea
obiectivelor politicii regionale a Uniunii Europene ? Incurajeaza cresterea economica si
stimuleaza ocuparea fortei de munca? Regula esti si mpla: daca beneficiile nete pentru societate
ale proiectului (beneficii minus costuri) sunt pozi tive, atunci societatea este avantajata de
proiect deoarece beneficiile sale depasesc costuril e. Prin urmare, proiectul ar trebui sa
primeasca asistenta din Fonduri si sa fie cofinanta t. Daca nu, proiectul va fi respins. Aceasta
decizie este luata utilizand analiza economica a AC B.

2) Pentru a stabili daca proiectul necesita cofinan tare
Pe langa faptul de a fi oportun din punct de vede re economic, un proiect poate fi si din punct
de vedere financiar profitabil, caz in care nu ar t rebui cofinantat din fonduri europene. Pentru a
verifica daca un proiect ar trebui sa fie cofinanta t, se utilizeaza analiza financiara a ACB: daca
valoarea financiara a investitiei(veniturile proiec tului minus costurile proiectului), fara
contributia fondurilor europene, este negativa, atu nci proiectul poate fi cofinantat. In acest caz,
contributia UE nu trebuie sa depaseasca suma de ban i care face proiectul rentabil, pentru a nu
aparea suprafinantarea.

ACB este necesara pentru a justifica ca un proiect care se integreaza in contextul obiectivelor
politicii regionale a UE, este oportun din punct de vedere economic si necesita contributia
Fondurilor pentru a deveni fezabil din punct de ved ere financiar.

6. Concluzii si pareri personale privitoare la tema proiectului.

In opinia noastra, proiectul cu tema “Anal iza Cost-Beneficiu(ACB) în administrația
publică, a reprezentat o modalitate aplicata de a i nvata o parte din teoria obiectului de studiu,
Practici decizionale în administrația publică .
Page 10

Consideram ca, pe langa scopul de a nota s tudentii, acest proiect a avut si un rol educativ
si de formare al realizatorilor, avand in vedere su rsele concrete si reale pe care le-ati pus la
dispozitia noastra, precum si informatiile ajutatoa re pe care le-ati oferit.
Totodata, tema, care are in vizor analiza cost-beneficiu(ACB), pe care in mod normal
orice economist ar trebui sa o faca inainte de a de mara un proiect, ne ajuta sa privim si din alte
puncte de vedere atributiile unui economist, si in acelasi timp, si corelatia dintre mai multe
materii pe care le studiem.
Opinia noastra conteaza mai putin, dar, cu opiniile si realizarilor celor mici, apar opinii s i
realizari marete.
În concluzie, putem afirma că analiza cost-beneficiu se bazează pe raportarea eforturilor și
efectelor relevante (economico-financiare, ecologice, sociale) la efect ele impactului (poluare,
depleția resurselor, valorile estetice sau culturale) în cazul unor proiecte de investiții .

Page 11

Analiza Cost Beneficiu – Achizitionarea si instalarea sistemului de supraveghere video pentru
creșterea siguranței și prevenirea criminalitatii in parcul Drumul Taberei, Sectorul 6 ,
Bucuresti

1 | P a g e

Analiza cost-beneficiu
Achizitionarea si instalarea sistemului de supraveghere
video pentru creșterea siguranței și prevenirea
criminalității în parcul Drumul Taberei, Sectorul 6 ,
Bucuresti

Program de finantare: Programul Operational Regional
Axa prioritara 1, Domeniul major de interventie 1.1,
Subdomeniul – Centre Urbane

Beneficiar: Unitatea Administrativ Teritoriala Sectorul 6 ,
Bucuresti

Page 12

Analiza Cost Beneficiu – Achizitionarea si instalarea sistemului de supraveghere video pentru
creșterea siguranței și prevenirea criminalitatii in parcul Drumul Taberei, Sectorul 6 ,
Bucuresti

2 | P a g e

Cuprins:
1. IdeŶtifiĐarea iŶvestiției și defiŶirea oďieĐtivelor, iŶĐlusiv speĐifiĐarea perioadei de referiŶță; ……….. 3
1.1. Scop si elemente informative ……………………………………………………………………………………… 3
1.2. Identificarea investitiei ………………………………………………………………………………………………. 4
1.3. Definirea obiectivelor. ………………………………………………………………………………………………… 4
1.4. Specificarea perioadei de referinta ………………………………………………………………………………. 5
1.5. Ipoteze de lucru ………………………………………………………………………………………………………… 5
1.6. AŶaliza opțiuŶilor; ……………………………………………………………………………………………………… 6
2. AŶaliza fiŶaŶĐiară, iŶĐlusiv ĐalĐularea iŶdiĐatorilor de perforŵaŶță fiŶaŶĐiară: fluxul Đuŵulat ,
valoarea aĐtuală Ŷetă, rata iŶterŶă de reŶtaďilitate și raportul Đost -beneficiu; ……………………………….. 8
2.1. Investitia de capital ……………………………………………………………………………………………………. 8
2.2. Costurile de exploatare (recurente) ……………………………………………………………………………. 12
2.3. Venituri din exploatare (recurente) ……………………………………………………………………………. 18
2.4. Valoarea Reziduala …………………………………………………………………………………………………… 19
2.5. Indicatori de performanta financiara ………………………………………………………………………….. 19
3. AŶaliza eĐoŶoŵiĐă, iŶĐlusiv ĐalĐularea iŶdiĐatorilor de perforŵaŶță eĐoŶoŵiĐă: valoarea aĐt uală
Ŷetă, rata iŶterŶă de reŶtaďilitate și raportul Đost -beneficiu; ………………………………………………………. 22
3.1. Corectii fiscale …………………………………………………………………………………………………………. 23
3.2. Corectii ale externalitatilor ……………………………………………………………………………………….. 23
3.3. Convesia preturilor de piata in preturi contabile ………………………………………………………….. 25
3.4. Analiza Cost –Beneficiu, indicatori de performanta economica ……………………………………… 29
4. Analiza de senzitivitate; …………………………………………………………………………………………………… 30
5. Analiza de risc. ……………………………………………………………………………………………………………….. 34

Page 13

Analiza Cost Beneficiu – Achizitionarea si instalarea sistemului de supraveghere video pentru
creșterea siguranței și prevenirea criminalitatii in parcul Drumul Taberei, Sectorul 6 ,
Bucuresti

3 | P a g e

1. Identificarea investiției și definirea obiectivelor, inclusiv
specificarea perioadei de referință;

1.1. Scop si elemente informative
Analiza cost- beneficiu este realizata conform “Ghidului pentru analiza costuri -beneficii a
proiectelor de investitii” emis de Comisia Eu ropeana, precum si conform Anexei 6 –
Recomandări privind analiza cost -beneficiu, Anexa la Ghidul Solicitantului.
Scopul analizei cost-beneficiu este de a determina daca este oportuna finantarea unui
anumit proiect si daca este necesare implicarea fondurilor structurale in realizarea acestuia.
Obiectivele analizei cost-beneficiu vor fi:
– de a stabili măsura în care proiectul contribuie la politica de dezvoltare regională
(obiectivele POR) și în mod special la atingerea obiectivelor axei prioritare în cadrul
căreia se solicită fonduri;
– de a stabili măsura în care proiectul are nevoie de co -finanțare din FEDR pen tru a fi
viabil financiar.
Principalul obiectiv al analizei financiare (analiza cost-beneficiu financiara) este de a calcul a
indicatorii performanței financiare a proiectului (profitabilitatea sa). Această analiză este
dezvoltata, în mod obișnuit, din pun ctul de vedere al proprietarului (sau administratorului legal)
al infrastructurii.
Metoda utilizată în dezvoltarea analizei cost -beneficiu financiara este cea a „fluxului net de
numerar actualizat”. În această metodă fluxurile non -monetare, cum ar fi amor tizarea și
provizioanele, nu sunt luate în consideratie. Cheltuielile neprevăzute din Devizul general de
cheltuieli nu vor fi luate în calcul decât în măsura în care sunt cuprinse în cheltuielile eligibile ale
proiectului. Ele nu vor fi luate în calcul în determinarea necesarului de finanțat, atât timp cât ele
nu constituie o cheltuială efectivă, ci doar o măsură de atenuare a anumitor riscuri.

Page 14

Analiza Cost Beneficiu – Achizitionarea si instalarea sistemului de supraveghere video pentru
creșterea siguranței și prevenirea criminalitatii in parcul Drumul Taberei, Sectorul 6 ,
Bucuresti

4 | P a g e

1.2. Identificarea investitiei
Identificare proiect
Nume proiectAchizitionarea si instalarea sistemului de supraveghere video pentru
creșterea siguranței și prevenirea criminalitatii in parcul Dr umul
Taberei Sector 6, Bucuresti
Amplasament 13 locatii
Denumire beneficiar Unitatea Administrativ Teritoriala Sector 2, Bucuresti
Identificare Program
Denumire Program Program Operational Regional
Axa prioritara Axa Prioritara 1
Domeniul de interventie Domeniul de interventie 1.1
Curs RON/Euro 4.2894
Data Curs RON/Euro 23.10.2009
1.3. Definirea obiectivelor.
Obiectivul general al prezentului studiu de fezabilitate sustine creșterea calității vieții prin
asigurarea condițiilor optime de viață, respectiv securitatea cetățenilor din Sectorul 6 și crearea
premiselor de dezvoltare socio- economică a orașului. Acest proiect isi aduce contributia la
“Sprijinirea dezvol tarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere” presupuse de Axa 1 si
raspunde obiectivelor strategice și priorităților de dezvoltare strategică ale zonei de actiune
urbana cartierul Drumul Taberei, Sectorul 6, Bucuresti.
Obiective specifice:
1. Asigurarea nediscriminarii, tratamentului egal, transparenței, eficienței
utilizării fondurilor publice (europene si nationale) precum și asumarea
răspunderii in procesul de achizitii publice;
2. Diminuarea gradului de infractionalitate din zona;
3. Cresterea gradului de confort, civilizatie si siguranta pentru locuitorii care
vor beneficia de beneficiile aduse de parc;
4. Reducerea poluarii vizuale – prin folosirea fibrei optice, pozate subteran;
5. Crearea de noi locuri de munca.

Page 15

Analiza Cost Beneficiu – Achizitionarea si instalarea sistemului de supraveghere video pentru
creșterea siguranței și prevenirea criminalitatii in parcul Drumul Taberei, Sectorul 6 ,
Bucuresti

5 | P a g e

1.4. Specificarea perioadei de referinta
Proiectul are in vedere un orizont de timp de 20 de ani in conformitate cu indicatiile
privind elaborarea analizei cost-beneficiu din cadrul Ghidului Solicitantului. Durata economica
de viata a proiectului adica durata pentru care proiectul produce efecte este considerata a fi 40 de
ani.
Durata de realizare a proiectului este de 12 luni din care 8 luni executie efectiva.
Perioada de referinta pentru preturi este luna septembrie a anului 2009. Toate activitatile
proiectului se vor derula intr-o perioada de maxim 12 luni de la aprobarea proiectului si
semnarea contractului de finantare.
In vederea evaluarii eficacitatii financiare a proiectului s-a avut in vedere un orizont de timp de
20 ani si o valoare reziduala la sfarsitul acestei perioade.

1.5. Ipoteze de lu cru
– Cursul de schimb utilizat pentru evaluarea in EUR a sumelor calculate in moneda nationala
a fost de 4.2894 RON pentru un EUR stabilit la data de 23.10.2009.
– Rata de actualizare utilizata pentru fluxurile de numerar viitoare a fost stabilita la 5%
conform recomandarilor din Anexa 6.
– S-a optat pentru utilizarea de preturi constante pentru realizarea analizelor financiare si
economice ele avand avantajul ca sunt ajustate tinand cont de inflatie si sunt fixate la anul
de baza. Atat utilizarea de valori reale sau valori nominale conduc la acelasi rezultat dac a
sunt utilizate ratele de actualizare corespunzatoare, rata de actualizare reala respectiv rat a
de actualizare nominala legatura dintre cele 2 rate fiind aratata in literatura de specialitate.
– Se face abstractie de faptul ca investitia se realizeaza in 12 luni calendaristice si se va
considera anul unu anul de realizare a investitiei, toate costurile investitionale urmand a fi
atribuite primului an de analiza. S-au considerat urmatorii 19 ani de operare.
– Veniturile si costurile recurente se vor considera la sfarsitul anului si se vor actualiza pe
intregul an.
– Valoarea investitiei este de 1.457.860 lei echivalent a 339.875 Euro, valori fara TVA.
– Cheltuielile diverse si neprevazute au fost considerate cheltuieli eligibile deoarece analiza
de risc a proiectului analizat este considerata completa.
– Cheltuielile de RK (revizii capitale) necesare astfel incat investitia sa functioneze la nivelul
de performanta proiectat pe durata de prognoza trebuiesc realizate l a intervale regulate.
– Valoarea reziduala rezulta ta la sfarsitul periodei de analiza este data de valoarea potentiala
de vanzare a sistemului. Data fiind durata de viata estimata de 40 ani si impactul redus al
uzurii morale asupra unor astfel de echipamente tehnice se poate considera o valoare
reziduala la capatul a 20 de ani de 40% din valoarea investitiei.

Page 16

Analiza Cost Beneficiu – Achizitionarea si instalarea sistemului de supraveghere video pentru
creșterea siguranței și prevenirea criminalitatii in parcul Drumul Taberei, Sectorul 6 ,
Bucuresti

6 | P a g e
1.6. Analiza opțiunilor;
Avand in vedere "Ghidul de analiza cost-beneficiu a proiectelor de investitii" elaborat de
Comisia Europeana, in cadrul prezentului studiu de fezabilitate se vor lua in calcul cel putin trei
alternative:
• Fara investitie – "Do nothing", care reprezinta scenariul in care nu se intreprinde nimic;
• Cu Investititie Minima – "Do minimum", care are in vedere realizarea unui proiect cu costuri
de investitie minime;
• Investitie cu Impact Major – "Do something", care reprezinta varianta de proiect considerata
a fi optima atat pe termen scurt cat si mediu si lung.

Varianta “Fara Investitie” – “Do Nothing”
– Parcul ramane fara un sistem de supraveghere ceea ce face ca riscul producerii de talh arii
si agresiuni este ridicat iar siguranta cetateanului este afectata in sens negativ. In acest
context, se apreciza doar costuri de mediu si sociale, si deci o rata economica de
rentabilitate interna mai mica de 5,5%.
Varianta “Cu Investitie Minima” – “Do Minimum”
Proiectul ar fi implementat la costuri minime realizandu-se un sistem de supraveghere video cu
camere IP cu sistem de comunicatie wireless. Acest scenariu are urmatoarele dezavantaje:
• Lățimea de bandă este limitată, impunând în majoritatea cazurilor o compresie mult prea
mare a imaginilor pentru o transmisie fluentă și, implicit, degradarea calității acestora;
• Legăturile radio pot fi ușor bruiate de alte rețele radio care operează în aceeași zonă, acest
lucru ducând la scăderea lățimii de bandă disponibile sau chiar la pierderea legăturilor;
• Comunicațiile radio sunt puternic influențate de factorii de mediu și de perturbațiile
electromagnetice produse de diverse instalații;
• Este necesară vizibilitate directă între terminale, vizibilitate care poate fi compromisă în
timp de construcții noi sau chiar de vegetație;
• Extinderea sistemului necesită adăugarea de terminale radio.

Aceasta optiune nu este fezabila si se fundamenteaza pe faptul ca realizarea unor
investitii minimale vor avea doar efect pe teremen scurt si generarea unor costuri mari de
intretinere. Se estimează un EIRR mai mic de 5,5%.

Varianta “Investitie cu Impact Major” – “Do Something”
Page 17

Analiza Cost Beneficiu – Achizitionarea si instalarea sistemului de supraveghere video pentru
creșterea siguranței și prevenirea criminalitatii in parcul Drumul Taberei, Sectorul 6 ,
Bucuresti

7 | P a g e
Varianta cu camere video IP si sistem de comunicatii pe fibra optica inchiriata de la un provider
local de banda larga. Este considerata varianta optima deoarece proiectul ar fi implementat cu
avantaje majore pe termen lung:
• contribuie la cresterea sigurantei personale si in special a copiilor
• indeplineste obiectivele strategice si prioritatile de dezvoltare strategice ale orasului
• contribuie la diminuarea indicelui de infractionalitate
• cresterea sigurantei in trafic
• indeplinirea temelor orizontale: promovarea nediscriminarii.
• timpii de nefunctionare sunt mult redusi datorita arhitecturii retelei
• solutia tehnica propusa prin proiect raspunde in totalitate scopului/ obiectivelor acestuia
• transforma zona de impact intr-unul mai atractiv pentru locuitori si agentii economici.

Varian ta propusa este varianta “Investitie cu impact major” deoarece avantajele implementarii
acestei variante pe termen lung arata eficienta ei economica. Analiza incremenatala va urmari
numai modificarile datorate implementarii proiectului fata de varianta fara proiect..

Analiza financiara si analiza economica utilizeaza principiul incremental , pentru
evaluarea investitiei. Principiul incremental presupune utilizarea a doua, respectiv trei scenarii in
situatia in care exista suficienta informatie financiara. In vederea determinarii indicatorilor
financiari se vor evalua incremental doua scenarii, Varianta “Fara Investitie” – “Do Nothing”
(situatia actuala) si varianta “Investitie cu Impact Major” – “Do Something”. Analiza
incrementala va urmari numai modificarile survenite ca urmare a implementarii proiectului.
Page 18

Analiza Cost Beneficiu – Achizitionarea si instalarea sistemului de supraveghere video pentru
creșterea siguranței și prevenirea criminalitatii in parcul Drumul Taberei, Sectorul 6 ,
Bucuresti

8 | P a g e
2. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de
performanță financiară: fluxul cumulat, valoarea actuală netă, rata
internă de rentabilitate și raportul cost -beneficiu;

2.1. Investitia de capital
Valoarea investitiei de capital este de 1.730.472 RON din care valoarea constructiilor montaj va
fi de 454.468 RON.

Bugetul Total al proiectului cu alocarea cheltuielilor eligibile si neeligibile este urmatorul:

Nr.crtDenumirea capitolelor și
subcapitolelorCheltuieli
neeligibileCheltuieli
eligibile TOTAL (RON) TVA
-1 -2 -3 -4 (5)=(3)+(4) -6
1
1.1Achiziția terenului 0.00 0.00 0.00 0.00
1.2Amenajarea terenului 0.00 0.00 0.00 0.00
1.3Amenajări pentru
protecția mediului 0.00 1,590.00 1,590.00 302.10
TOTAL CAPITOL 1 0.00 1,590.00 1,590.00 302.10
2
2.1Cheltuieli pentru
asigurarea utilităților
necesare obiectivului 10,000.00 10,000.00 1,900.00
TOTAL CAPITOL 2 10,000.00 0.00 10,000.00 1,900.00
3
3.1Studii de teren 12,500.00 11,461.50 23,961.50 4,552.69
3.2Obținerea de avize,
acorduri și autorizații 0.00 6,800.00 6,800.00 0.00
3.3Proiectare și inginerie 102,134.51 43,000.00 145,134.51 27,575.56
3.4Consultanță 31,500.00 0.00 31,500.00 5,985.00
3.5Asistență tehnică 26,500.00 0.00 26,500.00 5,035.00
TOTAL CAPITOL 3 172,634.51 61,261.50 233,896.01 43,148. 24Cap.1 – Cheltuieli pentru achiziția și amenajarea terenului
Cap.2 – Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului
Cap.3 – Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică

Page 19

Analiza Cost Beneficiu – Achizitionarea si instalarea sistemului de supraveghere video pentru
creșterea siguranței și prevenirea criminalitatii in parcul Drumul Taberei, Sectorul 6 ,
Bucuresti

9 | P a g e
4
4.1Construcții și instalații 0.00 32,776.00 32,776.00 6,227.44
4.2Dotări de specialitate 5,340.00 917,144.00 922,484.00 175,271.96
TOTAL CAPITOL 4 5,340.00 949,920.00 955,260.00 181,499. 40
5
5.1Organizarea de șantier 0.00 31,006.08 31,006.08 5,891.16
5.1.1Construcții și instalații
aferente organizării de
șantier 0.00 31,006.08 31,006.08 5,891.16
5.1.2Cheltuieli conexe
organizării de șantier 0.00 0.00 0.00 0.00
5.2Cote legale 0.00 15,257.54 15,257.54 0.00
TOTAL CAPITOL 5 0.00 46,263.62 46,263.62 5,891.16
6
6.1Diverse și neprevăzute 0.00 86,000.00 86,000.00 16,340.00
TOTAL CAPITOL 6 0.00 86,000.00 86,000.00 16,340.00
7
7.1Audit 0.00 65,000.00 65,000.00 12,350.00
7.2Informare și publicitate 0.00 18,850.00 18,850.00 3,581.50
TOTAL CAPITOL 7 0.00 83,850.00 83,850.00 15,931.50
8
8.1Alte cheltuieli
neeligibile 41,000.00 41,000.00 7,600.00
TOTAL CAPITOL 8 41,000.00 0.00 41,000.00 7,600.00
TOTAL GENERAL 228,974.51 1,228,885.12 1,457,859.62 272,612. 40Cap.7 – Cheltuieli pentru audit, informare și publicitate
Cap.8 – Alte cheltuieli neeligibileCap.4 – Cheltuieli pentru investiția de bază
Cap.5 – Cheltuieli privind organizarea de șantier
Cap.6 – Cheltuieli diverse și neprevăzute

Cheltuielile eligibile aferente proiectului se considera a fi conform ghidului de finantare. In
categoria cheltuielilor neeligibile sunt urmatoarele categorii:
– Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică care nu sunt eligibile decat in limita de
5% din totalul cheltuielilor eligibile
– Cheltuielile pentru asigurarea utilitatilor necesare investitiei
– Dotari de spaciaalitate constnd in mobilier si PSI.
Page 20

Analiza Cost Beneficiu – Achizitionarea si instalarea sistemului de supraveghere video pentru
creșterea siguranței și prevenirea criminalitatii in parcul Drumul Taberei, Sectorul 6 ,
Bucuresti

10 | P a g e
Valoare
(RON)
I.Valoarea totală a proiectului , din
care: 1,730,472.02
I.a. Valoarea neeligibilă a proiectului 228,974.51
I.b. Valoarea eligibilă a proiectului 1,228,885.12
I.c. TVA 272,612.40
II.Contribuția proprie în proiect , din
care: 526,164.61
II.a.Contribuția solicitantului la cheltuielile
eligibile 24,577.70
II.b.Contribuția solicitantului la cheltuielile
neeligibile 228,974.51
II.c. Autofinanțarea proiectului 0
II.d. TVA 272,612.40
III.Asistență financiară nerambursabilă
solicitată 1,204,307.42Nr. crt. Surse de finanțare

Structura investitiei este urmatoarea:

RON Euro
Obtinerea ternului – –
Amenajarea terenului – –
Amenajari pentru protectia mediului, inclusiv refacerea cadrului n atural dupa
finalizare lucrarilor 1,892 441
1,892 441
RON Euro
Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului 11,900 2,774
11,900 2,774 Valoare (inclusiv TVA)
Denumirea Capitolelor de Cheltuieli
Denumirea Capitolelor de CheltuieliValoare (inclusiv TVA)

Se va realiza conectarea la reteau de electricitate a orasului.
Page 21

Analiza Cost Beneficiu – Achizitionarea si instalarea sistemului de supraveghere video pentru
creșterea siguranței și prevenirea criminalitatii in parcul Drumul Taberei, Sectorul 6 ,
Bucuresti

11 | P a g e
RON Euro
Studii de teren, geologice, hidrologice si topografice 28,514 6,648
Taxe pentru obtinerea de avize, acorduri, autorizatii 6,800 1,585
Proiectare si engineering 172,710 40,264
Organizarea procedurilor de achizitie publica 1,000 233
Consultanta 37,485 8,739
Asistenta tehnica 31,535 7,352
278,044 64,821 Denumirea Capitolelor de CheltuieliValoare (inclusiv TVA)

Costurile cu asistenta tehnica includ atat costurile de proiectare cat si de consultanta in perioada
dezvoltarii proiectului.

Cea mai importanta categorie de costuri o reprezinta costurile privind procurarea sistemului de
supraveghere si a altor utilaje necesare a fi montate. In aceasta grupa intra si organizarea de
santier necesara precum si cheltuielile diverse si neprevazute.

RON Euro
Constructii si instalatii 39,003 9,093
Montaj utilaj tehnologic 364,775 85,041
Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj 726,626 169,400
Utilaje fara montaj si echipamente de transport – –
Dotari 6,355 1,481
Active necorporale – –
1,136,759 265,016 Denumirea Capitolelor de CheltuieliValoare (inclusiv TVA)

RON Euro
Organizare de santier 36,897 8,602
Comisioane, cote, taxe, costul creditului, ISC, Casa Constructor ilor 15,258 3,557
Cheltuieli diverse si neprevazute 102,340 23,859
154,495 36,018 Denumirea Capitolelor de CheltuieliValoare (inclusiv TVA)

Page 22

Analiza Cost Beneficiu – Achizitionarea si instalarea sistemului de supraveghere video pentru
creșterea siguranței și prevenirea criminalitatii in parcul Drumul Taberei, Sectorul 6 ,
Bucuresti

12 | P a g e

2.2. Costurile de exploatare (recurente)
Analiza incrementala presupune cuantificarea costurilor operationale generate de
implemenetarea proiectului. In prezent nu exista montat un sistem de supraveghere video
functional care sa ajute la reducerea criminalitatii.

Costurile de exploatare sunt acele costuri generate in cursul activitatii curente. Categoriile de
cheltuieli de operare sunt urmatoarele:
1. Costuri cu energia electrica – in urma realizarii investitiei se vor monta urmatorii
consumatori:
– Consumul camerelor de luat vederi – considerand ca avem un numar de 13 stalpi, pe care
sunt montate 13 de camere video, ne rezulta o putere instalata de 6.80 Mw/an .
– Consumul echipamentelor din dispecerat la o putere instalata de 8Kw este de 29 Mwh
annual.
In prezent costur ile de exploatare (energie electrica), in varianta “fara proiect” sunt zero.

Costuri cu telecomunicatiile – la un abonament lunar de 100 RON per locatie rezulta o
suma anuala conform tabel.
In prezent costurile de exploatare (telecomunicatii), in varianta “fara proiect” sunt zero.

Costuri cu utilitatile
Consumator Denumire utilitate UM CantPret unitar
RON fara TVAValoare RON cu
TVA
Camere video energie electrica Mwh 6.80 520 4,208
Dispecerat energie electrica Mwh 29.00 520 17,945
Sistem supraveghere telecomunicatii locatie 13.00 1200 18,564
Total 40,717

2. Costuri cu personalul – Pentru operarea sistemului de supraveghere video este necesar
angajarea unui numar de 3 operatori specializati. Salariul mediu lunar luat in considerare
este de 1500 RON. La salariul brut se aplica taxe salariale de 32%

In prezent costurile de exploatare (salarii), in varianta “fara proiect” sunt zero.
Costuri cu personalul
Obiect Calificare UM CantCost salarial
inclusiv taxeleCost salarial
inclusiv taxele
Dispecerat Operator pers 3 1980 71,280
Total 71,280
Page 23

Analiza Cost Beneficiu – Achizitionarea si instalarea sistemului de supraveghere video pentru
creșterea siguranței și prevenirea criminalitatii in parcul Drumul Taberei, Sectorul 6 ,
Bucuresti

13 | P a g e

3. Costuri de intretinere (intretinere curenta) – Costurile de intretinere sunt acele costuri
care apar ca urmare a uzurii normale a echipamentelor. Ele se compun din:
Camere video
1. Verificarea integritatii carcasei, a dispersorului si daca este complet echipamentul;
2. Verificarea vizuala a starii componentelor (sa nu prezinte degradari ale carcasei)
3. Verificarea etanseitatii (sa nu fie praf sau apa in compartimentul optic);
4. Stergerea de praf a sticlei exterioare;
5. Verificarea legaturilor electrice in clema corpului, verificarea izolatiei cablului de
alimentare (izolarea cu banda cand este cazul) si verificarea strangerii suruburilor. O
atentie speciala se va acorda legaturii de impamantare a camerei, care trebuie sa asigure
protectia impotriva accidentelor de natura electrica;
6. Verificarea pozitiei camerei si rectificarea pozitiei cand este cazul:
7. Camerele care nu prezinta siguranta in functionare sau care pot provoca accidente se
inlocuiesc
Valoare: 40 Euro/an/camera

Stalpi
i. Verificarea stalpilor din punctul de vedere al starii lor generale, verticalitatii, tendintele
de deplasare a lor intr-o directie sau alta si modului de realizare a fundatiilor;
ii. Verificarea pavajului din zona stalpului;
iii. In cazul stalpilor cu flansa:
a. se verifica strangerea piulitelor;
b. se efectueaza tratarea anticoroziva a prezoanelor de fixare ale stalpilor (pe fiecare
prezon se vor aplica cateva picaturi de ulei sau valvolina);
c. In cazul in care prezoanele sunt acoperite de pamant sau alte materiale, se curata
cu peria si se trateaza. Daca prezoanele sunt acoperite de beton, prezoanele raman
netratate
iv. In cazul stalpilor cu fereastra de vizitare:
a. se verifica starea capacului sau a usii, balamalele si starea dispozitivului de
inchidere; se remediaza defectiunile gasite.
b. se greseaza cu ulei sau valvolina balamalele si dispozitivul de inchidere.
c. daca capacul sau usa lipsesc sau sunt necorespunzatoare fara a fi posibila
remedierea si inlocuieste stalpul
v. Verificarea starii fundatiei; daca se constata crapaturi si distrugeri locale la fundatiile
stalpilor de beton armat, metalici sau din alte materiale se vor lua masuri de inlocuire a
fundatiilor/stalpilor respective
vi. Verificarea legaturii la priza de pamant a stalpului; daca legatura este oxidata, aceasta se
desface, se inlatura oxizii de pe clema si borna dupa care se monteaza la loc;
Page 24

Analiza Cost Beneficiu – Achizitionarea si instalarea sistemului de supraveghere video pentru
creșterea siguranței și prevenirea criminalitatii in parcul Drumul Taberei, Sectorul 6 ,
Bucuresti

14 | P a g e
vii. Stalpii care trebuie sa aiba obligatoriu priza de pamant sunt:
viii. Stalpii metalici;
ix. Stalpii de la capetele retelelor;
x. Stalpii pe care s-a realizat derivatia retelei de alimentare.
xi. Se va verifica legarea la nulul de protectie a ancorelor stalpilor; daca legatura este
oxidata, aceasta se desface, se inlatura oxizii dupa care se monteaza la loc;
xii. Anual se masoara priza de pamant conform reglementarilor in vigoare.

Valoare: 40 Euro/an/stalp (mentenanta)+35Euro/an/stalp(masurare priza de pamant) =
75 Euro/an/stalp

Cutii de echipamente
Intretinerea fara scoaterea de sub tensiune
i. Verificarea cutiilor din punctul de vedere al starii lor, verticalitatii, tendintele de
deplasare a lor intr-o directie sau alta si modului de realizare a fundatiilor; daca se
constata crapaturi si distrugeri locale la fundatii se iau masuri de inlocuire a
fundatiilor respective; daca sunt prinse pe zid sau stalp se verifica si sistemul de
prindere;
ii. Verificarea starii indicatorului de avertizare al pericolului prezentat de instalatie;
iii. Verificarea partilor metalice (carcasa, usa, incuietori etc.);
a. se verifica starea carcasei, a usii, balamalele si starea dispozitivului de
inchidere; se remediaza defectiunile gasite.
b. se greseaza cu ulei sau valvolina balamalele si dispozitivul de inchidere.
iv. Verificarea pavajului din zona cutiei;
v. Verificarea existentei echipamentului electric din cutie care trebuie sa corespunda
cu proiectul de executie;
vi. Verificarea existentei etichetelor pe cabluri si inlocuirea celor degradate;
vii. Verificarea legaturii la priza de pamant a cutiei;
viii. Verificarea legaturii la priza de pamant a partilor metalice (usa, contrapanou, etc);
ix. Verificarea programatorului in cazul punctelor de aprindere; pentru punctele de
aprindere cu ceas se verifica ora de aprindere si ora de stingere; pentru punctele
de aprindere cu automat programabil se verifica versiunea programului incarcat in
automat;
x. Inlocuirea patroanelor arse sau a celor care nu au valoarea corespunzatoare a
curentului la care trebuie sa actioneze;
xi. Masuratori ale tensiunilor si curentilor in functionare;
xii. Echilibrarea sarcinilor pe faze, probe functionale dupa revizie sau dupa inlocuirea
unor echipamente;
Valoare: 85 Euro/an/echipament
Page 25

Analiza Cost Beneficiu – Achizitionarea si instalarea sistemului de supraveghere video pentru
creșterea siguranței și prevenirea criminalitatii in parcul Drumul Taberei, Sectorul 6 ,
Bucuresti

15 | P a g e

Intretinerea cu scoaterea de sub tensiune
i. Remedierea legaturii la priza de pamant a cutiei; daca legatura este oxidata, aceasta se
desface, se inlatura oxizii de pe clema si borna dupa care se monteaza la loc;
ii. Masurarea prizei de pamant conform normativelor in vigoare
iii. Curatarea de praf si stergerea interiorului cutiilor;
iv. Verificarea legaturilor electrice si a strangerilor suruburilor si piulitelor;
v. Verificarea si inlocuirea dupa caz a echipamentelor necorespunzatoare (bare, socluri
de siguranta, izolatoare, intreruptoare, contactoare, reductori, contoare, etc);
vi. Masurarea rezistentei de izolatie a barelor;
Valoare: 90 Euro/an

In prezent costurile de exploatare (intretinere si mentenanta), in varianta “fara proiect”
sunt zero.

Costuri de intretinere curenta
Obiect Obiecte UM CantCost unitar
RON fara TVACost interventie
RON fara TVAInterval
(ani)Valoare consum
RON cu TVA
Sistem supraveghere Camere video buc 13 144 1,874 1 2,230
Sistem supraveghere Stalp sustinere buc 13 270 3,514 1 4,182
Sistem supraveghere Cutii distributie buc 2 631 1,262 1 1,501
Sistem supraveghere Consumabile set 12 500 6,000 1 6,000
Total 12,650 13,914

4. Costuri cu reparatiile periodice (revizia capitala) – Costurile cu reparatiile
echipamentelor montate sunt acele costuri generate de inlocuirea unor componente
functionale datorita expirarii timpului optim de functionare precum si operatiunile de
mentenanta cu caracter complex. Ele se compun din:
Camere video:
La fiecare 3 ani se realizeaza o curatare si verificare a tuturor componentelor cu
precadere a filtrelor de aer, garniturilor si componentelor in miscare
Valoare:145 Euro/camera/3 ani
Stalpi
La fiecare 3 ani pentru toti stalpii metalici se efectueaza tratarea anticoroziva a stalpilor
prin aplicarea unei pelicule de ulei sau valvolina la 20cm de la sol pe tot perimetrul
stalpului.
Valoare:25 Euro/camera/3 ani
In prezent costurile de exp loatare (reparatii periodice), in varianta “fara proiect” sunt
zero.
Page 26

Analiza Cost Beneficiu – Achizitionarea si instalarea sistemului de supraveghere video pentru
creșterea siguranței și prevenirea criminalitatii in parcul Drumul Taberei, Sectorul 6 ,
Bucuresti

16 | P a g e

Costuri cu reparatiile periodice
Obiect Obiecte UM CantCost unitar
RON fara TVACost interventie
RON cu TVAInterval
(ani)
Sistem supraveghere Camere video buc 13 523 8,086 3
Sistem supraveghere Stalp sustinere buc 13 90 1,394 3
Total 9,480

5. Costuri de inlocuire – Costurile de inlocuire a echipamentelor montate sunt acele
costuri care apar ca urmare a uzurii normale si imbatranirii in timp a echipamentelor
precum si datorita furturilor.
Consideram ca durata de viata a stalpilor si retelei electrice este de 40 de ani dar camera
de luat vederi are o durata de medie de viata de 10 ani mai ales datorita evolutiei
tehnologice si uzurii morale. Costul de inlocuire la 10 ani este conform deviz. Datorita
amplasarii la inaltime si caracteristicilor intrinseci ale sistemului de supraveghere video
se considera furtul de camere video egal cu 0.

Consideram ca ele se vor inlocui cate 25% la un interval de maxim 5 ani in aceasta
perioad a.
In prezent costurile de exploatare (inlocuiri), in varianta “fara proiect” sunt zero.

Costuri de inlocuire
Obiect Obiecte UM CantCost unitar
RON fara TVACost interventie
RON cu TVAInterval
(ani)
Sistem supraveghere Camera video buc 13 12,889 199,393 10
Total 199,393

6. Costuri diverse si neprevazute – Costurile diverse si neprevazute ce constau in uzura
prematura si vandalizari le estimam la nivelul de 5% din media tuturor costurilor
recurente anuale.

In prezent costurile de exploatare (diverse si neprevazute), in varianta “fara proiect” sunt
zero.
Page 27

Analiza Cost Beneficiu – Achizitionarea si instalarea sistemului de supraveghere video pentru
creșterea siguranței și prevenirea criminalitatii in parcul Drumul Taberei, Sectorul 6 ,
Bucuresti

17 | P a g e

Costurile de operare sunt sintetizate in tabelele de mai jos:

Tabel Centralizator costuri de intretinere
In RON inclusiv TVA
AnIntretinere
curentaReparatie
periodica (RK)Costuri de
inlocuireCosturi diverse si
neprevazute Total
1 – 0 0 – –
2 13,914 0 0 6,296 20,209
3 13,914 0 0 6,296 20,209
4 13,914 9,480 0 6,770 30,163
5 13,914 0 0 6,296 20,209
6 13,914 0 49,848 8,788 72,550
7 13,914 9,480 0 6,770 30,163
8 13,914 0 0 6,296 20,209
9 13,914 0 0 6,296 20,209
10 13,914 9,480 0 6,770 30,163
11 13,914 0 49,848 8,788 72,550
12 13,914 0 0 6,296 20,209
13 13,914 9,480 0 6,770 30,163
14 13,914 0 0 6,296 20,209
15 13,914 0 49,848 8,788 72,550
16 13,914 9,480 0 6,770 30,163
17 13,914 0 0 6,296 20,209
18 13,914 0 0 6,296 20,209
19 13,914 9,480 0 6,770 30,163
20 13,914 0 49,848 8,788 72,550
Page 28

Analiza Cost Beneficiu – Achizitionarea si instalarea sistemului de supraveghere video pentru
creșterea siguranței și prevenirea criminalitatii in parcul Drumul Taberei, Sectorul 6 ,
Bucuresti

18 | P a g e
In RON inclusiv TVA
AnCosturi
personal Costuri utilitatiCosturi
mentenanta Total
1 – – – –
2 71,280 40,717 20,209 132,207
3 71,280 40,717 20,209 132,207
4 71,280 40,717 30,163 142,160
5 71,280 40,717 20,209 132,207
6 71,280 40,717 72,550 184,547
7 71,280 40,717 30,163 142,160
8 71,280 40,717 20,209 132,207
9 71,280 40,717 20,209 132,207
10 71,280 40,717 30,163 142,160
11 71,280 40,717 72,550 184,547
12 71,280 40,717 20,209 132,207
13 71,280 40,717 30,163 142,160
14 71,280 40,717 20,209 132,207
15 71,280 40,717 72,550 184,547
16 71,280 40,717 30,163 142,160
17 71,280 40,717 20,209 132,207
18 71,280 40,717 20,209 132,207
19 71,280 40,717 30,163 142,160
20 71,280 40,717 72,550 184,547

2.3. Venituri din exploatare (recurente)
Proiectul isi propune imbunatatirea infrastructurii publice urbane prin realizarea
sistemului de supraveghere video in parcul Drumul Taberei, Sectorul 6. Necesitatea acestui
proiect este justificata de caracteristicile zonei, a situatiei infrastructurii publice, a nevoilor
grupurilor tinta, a indeplinirii obiectivelor strategice si se concretizeaza in cresterea atractivitatii
zonei, cresterea gradului de securitate si confort.
In acest context, implementarea acestui proiect va conduce la cresteri ale valorilor
imobiliare a terenurilor si va conduce totodata la cresterea investitiilor in zona de impact din
Sectorul 6.

Avand in vedere ca nu se percep taxe pentru serviciul de supraveghere video nu se obtin
venituri de natura financiara din implementarea lui. Proiectul nu este generator de venituri.
Lucrarile de operare si mentenanta vor fi suportate in totalitate de catre Consiliul Local.

Page 29

Analiza Cost Beneficiu – Achizitionarea si instalarea sistemului de supraveghere video pentru
creșterea siguranței și prevenirea criminalitatii in parcul Drumul Taberei, Sectorul 6 ,
Bucuresti

19 | P a g e

2.4. Valoarea Reziduala
Valoarea reziduala rezultata la sfarsitul periodei de analiza este data de valoarea
potentiala de vanzare a sistemului. Data fiind durata de viata estimata de 40 ani si impactul redus
al uzurii morale asupra unor astfel de echipamente tehnice se poate considera o valoare reziduala
la capatul a 20 de ani de 40% din valoarea investitiei.
Avand la baza aceste considerente putem estima o valoare reziduala de 692.189 RON la
sfarsitul perioadei de analiza financiara.

2.5. Indicatori de performanta financiara
Scopul analizei financiare este de a determina fluxurile de numerar generate de proiect,
actualizate la o rata de actualizare si de a identifica daca un proiect este viabil din punct de
vedere financiar. In cazul in care rata de rentabilitate financiara este mai mare decat 5%,
proiectul se poate realiza fara interventia fondurilor structurale.

Valoarea actualizata neta reprezinta suma fluxurilor de numerar viitoare, intrari si iesiri,
actualizate cu o rata de actualizare astfel incat sa obtinem valoarea lor curenta.

Valoarea actualizata neta se calculeaza conform urmatoarei formule:

nn
ttt
rVR
rCFVAN)1 ( )1 (0

Rata Interna de Rentabilitate Financiara este acea rata de actualizare care egalizeaza costurile
actualizate ale proiectului cu veniturile sale. Rata de rentabilitate financiara este acea rata de
actualizare la care se obtine VAN = 0.

Durabilitatea Financiara se determina prin analiza tuturor fluxurilor de numerar anuale.
Proiectul este cosniderat fezabil si se justifca interventia fondurilor structurale daca genereaza
fluxuri de numerar cumulate mai mari sau egale cu zero pe toata perioada urmatoare
implementarii.

Page 30

Analiza Cost Beneficiu – Achizitionarea si instalarea sistemului de supraveghere video pentru
creșterea siguranței și prevenirea criminalitatii in parcul Drumul Taberei, Sectorul 6 ,
Bucuresti

20 | P a g e
Raportul Beneficiu – Cost se calculeaza ca raport intre totalul incasarilor si totalul platilor
efectuate in anul respectiv. Raportul cost beneficiu trebuie sa fie mai mare sau egal ca cu 0
pentru ca proiectul sa fie considerat viabil in viitor.

Fluxurile non monetare cum sunt amortizarea si provizioanele nu sunt luate in consideratie.
Contributia proprie la finantarea investiei va fi asigurata din fondurile proprii ale bugetului
local.
Deoarece solicitantul este autoritate publica nu este relevanta obtinerea unui flux de numerar mai
mare decat 0.
Costurile operationale vor fi acoperite din fondurile bugetului local al Unitatii Administrativ
Teritoriala Sectorul 6.

Situatia cash-flow-ului este prezentata in tabelul urmator:

Page 31

Analiza Cost Beneficiu – Achizitionarea si instalarea sistemului de supraveghere video pentru
creșterea siguranței și prevenirea criminalitatii in parcul Drumul Taberei, Sectorul 6 ,
Bucuresti

21 | P a g e
In urma calculelor efectuate si prezentate in Anexa au rezultat urmatorii indicatori de analiza
financiara:
Indicator Valoare obtinuta Explicatii si propuneri
Rata Interna de rentabilitate financiara #DIV/0!Rata este mai mica de 5%, deci nu se
poate sustine singur. Necesita finantare
din fonduri Structurale
Valoarea Actualizata Neta -3,058,578.36Valoarea este negativa aratand ca
proiectul nu este fezabil din punct de
vedere financiar. Necesita finantare din
fonduri structurale.
Raportul (Beneficiu/Cost) 0.08Raportul Beneficiu cost este subunitar
deci necesita intervenia fondurilor
structuraleRata Interna de rentabilitate financiara

Rata de rentabilitate financiara nu poate fi calculata deoarece suma valorilor negative este mai
mare decat suma valorilor pozitive.

In ceea ce priveste ratele de rentabilitate ale capitalului ele sunt calculate in Anexa si prezentate
in tabelul urmator:
Indicator Valoare obtinuta Explicatii si propuneri
Rata Interna de rentabilitate financiara a
capitalului #DIV/0!Rata este mai mica de 5%, deci nu se
poate sustine singur. Necesita finantare
din fonduri Structurale
Valoarea Actualizata Neta a capitalului -1,911,618.92Valoarea este negativa aratand ca
proiectul nu este fezabil din punct de
vedere financiar. Necesita finantare din
fonduri structurale.
Raportul (Beneficiu/Cost) 0.12Raportul Beneficiu cost este subunitar
deci necesita intervenia fondurilor
structuraleRata Interna de rentabilitate a capitalului

Rata interna de rentabilitate a capitalului nu poate fi calculata deoarece suma valorilor negative
este mai mare decat suma valorilor pozitive.
Sustenabilitatea proiectului este evaluata prin fluxul net de numerar cumulat care trebuie sa fie
pozitiv pe intreaga perioada de analiza. Intrucat proiectulu nu este generator de venituri acest
indicator este negativ in permanenta atat in perioada de investitie cat si in perioada de operare .
Consiliul local trebuie sa asigure din fonduri proprii contributia proprie la investitie impreuna cu
finantarea nerambursabila din fonduri structurale. Costurile operationale (personal, utilitati,
mentenanta) vor trebui suportate in intregime tot de catre Consiliul Local. Aceasta face ca fluxul
net de numerar cumulat sa fie pozitiv (egal cu zero) pe toata perioada analizata si deci pr oiectul
este autosustenabil.
Page 32

Analiza Cost Beneficiu – Achizitionarea si instalarea sistemului de supraveghere video pentru
creșterea siguranței și prevenirea criminalitatii in parcul Drumul Taberei, Sectorul 6 ,
Bucuresti

22 | P a g e
Asadar in urma evaluarii indicatorilor rezulta ca proiectul necesita finantare din partea P OR
pentru a fi rentabil financiar.

3. Analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de
performanță economică: valoarea actuală netă, rata internă de
rentabilitate și raportul cost -beneficiu;

Analiza financiara luata ca si element singular nu este suficienta pentru a identifica daca
un proiect este eficient din toate punctele de vedere. Avand in vedere ca majoritatea proiectelor
cu caracter de utilitate publica nu au ca scop generarea de venituri trebuiesc identificate toate
aspectele financiare sau cele cuantificabile din punct de vedere financiar, legate de
implementarea lor.

Pentru a identifica aceste aspecte trebuie realizata o analiza economica a proiectului.
Aceasta analiza economica identifica toate elemenetele care duc la bunastarea regiunii si
incearca o cunatificare in bani a implicatiilor sociale de mediu, etc.

Analiza economica are la baza analiza financiara aplicata asupra fluxurilor de numerar si
presupune aplicarea unor corectii pentru identificarea tuturor aspectelor.
Aceste corectii sunt de trei tipuri:
– Corectii fiscale – avand in vedere ca institutiile publice obtin bani din taxe corectiile
fiacale sunt absolut necesare deoarece reprezinta mutarea unor sume in cadrul aceluiasi
buget. Astfel trebuie eliminat TVA-ul si alte taxe care genereaza fluxuri de iesiri de bani
pe de o parte dar si de intrari pe de alta parte.

– Corectii ale externalitatilor – presupune identificarea beneficiilor si costurilor externe
receptionate de ceilalti participanti din viata sociala, altii decat autoritatea solicitanta

– Convesia preturilor de piata in preturi contabile – asemenea conversie se impune
datorita faptului ca preturile curente ale pietei nu pot reflecta valoarea lor sociala datorita
distorsiunilor pietei (regim de monopol, bariere cornerciale etc.) afectand rezultatele
analizei. Preturile contabile vin sa rezolve aceasta problema, deoarece elimina asemenea
distorsiuni reflectand costurile de oportunitate sociala ale resurselor. Aceste elemente de
distorsionare a pietei se pot corecta cu ajutorul preturilor umbra. Preturile umbra trebuie
sa reflecte costul de oportunitate si disponibilitatea de plata a consumatorilor pentru
bunurile si serviciile oferite de infrastructura respectiva.

Page 33

Analiza Cost Beneficiu – Achizitionarea si instalarea sistemului de supraveghere video pentru
creșterea siguranței și prevenirea criminalitatii in parcul Drumul Taberei, Sectorul 6 ,
Bucuresti

23 | P a g e

In determinarea impactului economic au fost identificate urmatoarele tipuri de corectii:

3.1. Corectii fiscale

Costul cu investitia este afectat de mai multe taxe, TVA, taxele platite de angajator
aferente salariilor, taxe privind avizele, taxe ISC.
Valoarea investitiei dupa aplicarea corectiei fiscale este urmatoar ea:

Indicator Valoare Valoare corectie
Valoare Investitie 1,730,472.02
Eliminarea TVA -272,612.40
Eliminarea Taxelor -15,257.54
Suma corectii -287,869.94
Valoare Corectata 1,442,602.09

In ceea ce priveste costurile anuale de intretinere, acestea se vor considera fara TVA.

3.2. Corectii ale externalitatilor

Acestea pot avea:
– Influente negative, ce se includ în analiza ca si costuri economice. Putem avea astfel de
costuri:
– Pe perioada constructiei.
– Pe perioada de viata a proiectului.
– Influente pozitive, ce se includ în analiza ca si beneficii. Putem avea astfel de beneficii:
– Pe perioada constructiei.
– Pe perioada de viata a proiectului.

Toate aceste influente se impart:
– economice
– sociale
– de mediu
Page 34

Analiza Cost Beneficiu – Achizitionarea si instalarea sistemului de supraveghere video pentru
creșterea siguranței și prevenirea criminalitatii in parcul Drumul Taberei, Sectorul 6 ,
Bucuresti

24 | P a g e

Costuri de mediu
Din concluziile impactului asupra mediului, in perioada de executie, nu se vor
inregistra poluari semnificative ale mediului, nivel important al zgomotului sau
perturbari ale traficului.

Beneficii economice
Cel mai relevant beneficiu economic estimat in urma implementarii proiectului este
cresterea valorii proprietatilor imobiliare situate in vecinatatea parcului.
Cunatificarea beneficiului se face cu ajutorul metodei preturilor hedonice care se
bazeaza pe preturile de piata a proprietatilor imobiliare. Metoda identifica contributia
neta a proiectului in modificarea pretului proprietatilor imobiliare in vederea estimarii
disponibilitatii de plata marginale.

Implementarea proiectului se realizeaza intr-o zona adiacenta de blocuri si case. Zona
de impact a proiectului va conduce ca mai mult de 200 de apartamente si 50 de case a
caror pret va creste datorita imbunatarii zonei cu circa 2000 eur pentru un apartament
si 3000 eur pentru o casa impartite pe o perioada de 20 ani. Estimarea este pesimista
avand in vedere conditiile pietei actuale cand consideram o crestere anuala de 150
eur/locuinta. Ne rezulta un beneficu annual de 117,959 RON/an.

Desi impactul va fi imediat dupa implementarea proiectului pentru o modelare mai
corecta a situatiei actuale (tinand cont si de criza economica) aceste beneficii au fost
impartite in mod egal pe intervalul de 20 de ani.

Beneficii sociale
Un impact pozitiv ce este inregistrat in perioada de implementare a investitiei sunt
locurile de munca temporare (sezoniere) create de antreprenor. Conform estimarilor
pe durata constructiei vor fi create 10 noi locuri de munca. Aceste persoane vor
castiga un salariu brut mediu lunar de 2000 RON/Luna rezultand in beneficiu total de
160,000 RON, pentru 8 luni de realizare a proiectului.

Imediat dupa implementare se vor creea trei locuri de munca pentru operator sistem
fiecare avand un salariu mediu lunar brut de 1500 RON/Luna, respective 1,980
Ron/luna cu taxe incluse.

Page 35

Analiza Cost Beneficiu – Achizitionarea si instalarea sistemului de supraveghere video pentru
creșterea siguranței și prevenirea criminalitatii in parcul Drumul Taberei, Sectorul 6 ,
Bucuresti

25 | P a g e

Beneficii nonmonetare
Dupa finalizarea investitiei va creste calitatea vietii prin cresterea nivelului de
siguranta al cetatenilor fie ca sunt pietoni fie sub forma de siguranta in trafic in
calitate de soferi. Lipsa datelor statistice in ceea ce priveste valoarea economica
medie atat a unei infractiuni de talharie sau a unui accident mediu conduc la
imposibilitatea evaluarii monetare a acestor aspecte.
Cresterea investitiilor atrase in zona care conduc in mod direct la crearea de noi locuri
de munca si implicit la cresterea nivelui de trai.

Valoarea reziduala rezultata la sfarsitul periodei de analiza este data de valoarea
potentiala de vanzare a sistemului calculata la valoarea investitiei corectata. Data
fiind durata de viata estimata de 40 ani si impactul redus al uzurii morale asupra unor
astfel de echipamente tehnice se poate considera o valoare reziduala la capatul a 20 de
ani de 40% din valoarea corectata a investitiei.

3.3. Convesia preturilor de piata in preturi contabile

In afara distorsiunilor fiscale si a influentei externalitatilor, exista si alti factori
care plaseaza preturile in afara unei piete competitive: existenta unui regim de monopol,
reglementarile legale pe piata muncii (salariul minim de exemplu), politicile
guvernamentale protectioniste sau de subventionare. Aceste elemente de distorsionare a
pietei se pot corecta cu ajutorul preturilor umbra.

Preturile umbra trebuie sa reflecte costul de oportunitate si disponibilitatea de plata a
consumatorilor pentru bunurile si serviciile oferite de infrastructura respectiva.
Se considera ca pretul economic se stabileste astfel:
– Pentru bunurile tangibile valorea lor economica este data de pretul de paritate
internationala (pretul de import);
– Pentru factorii de productie (pamant, salarii) valoarea lor economica este data de costul
lor de oportunitate.
Preturile umbra se calculeaza prin aplicarea unor factori de conversie asupra preturilor
utilizate in analiza financiara.

Page 36

Analiza Cost Beneficiu – Achizitionarea si instalarea sistemului de supraveghere video pentru
creșterea siguranței și prevenirea criminalitatii in parcul Drumul Taberei, Sectorul 6 ,
Bucuresti

26 | P a g e
Pentru simplificarea calcului s-a folosit ca valoare a factorului de conversie
standard valoarea medie de circa 0.8 asa cum a fost calculata in urma unor studii de
specialitate pe 13 tari in curs de dezvoltare.
Tinand cont ca din 2007 Romania este membra UE si de faptul; ca aproximativ
99% din produse utilizate in proiect sunt produse in spatiul comunitar rezulta Factorul de
Conversie pentru materiale este 0.8.

Factorul de conversie pentru forta de munca se determina tinand cont de rata de
somaj regionala si nivelul taxelor salariale. Pentru o rata de somaj de 6% si un nivel al
taxelor salariale platite de angajator de 32% factorul de conversie este de 0.64.

Valoarea reziduala rezultata la sfarsitul periodei de analiza este data de valoarea
potentiala de vanzare a sistemului calculata la valoarea investitiei corectata. Data fiind
durata de viata estimata de 40 ani si impactul redus al uzurii morale asupra unor astfel de
echipamente tehnice se poate considera o valoare reziduala la capatul a 20 de ani de 30%
din valoarea investitiei.

Pornind de la aceste valori se calculeaza urmatorarele rate pentru costuri investitionale si
costuri operare in functie de structura acestora.
Costuri investitionale
Structura cost PondereFactor
ConversieRata pret
umbra
Manopera 25% 0.64 0.16
Materiale 68% 0.8 0.544
Profit antreprenor 7% 0 0
Total 100% 0.70
Costuri mentenanta
Structura cost PondereFactor
ConversieRata pret
umbra
Manopera 30% 0.64 0.192
Materiale 60% 0.8 0.48
Profit antreprenor 10% 0 0
Total 100% 0.67
Page 37

Analiza Cost Beneficiu – Achizitionarea si instalarea sistemului de supraveghere video pentru
creșterea siguranței și prevenirea criminalitatii in parcul Drumul Taberei, Sectorul 6 ,
Bucuresti

27 | P a g e

Situatia costurilor corectate este:

Page 38

Analiza Cost Beneficiu – Achizitionarea si instalarea sistemului de supraveghere video pentru
creșterea siguranței și prevenirea criminalitatii in parcul Drumul Taberei, Sectorul 6 ,
Bucuresti

28 | P a g e

Situatia Cash-Flow-ului dupa corectii este:

Avand in vedere ca proiectul produce fluxuri de numerar pozitive pe toata perioada
urmatoare implementarii consideram ca proiectul merita sa fie finantat.

Page 39

Analiza Cost Beneficiu – Achizitionarea si instalarea sistemului de supraveghere video pentru
creșterea siguranței și prevenirea criminalitatii in parcul Drumul Taberei, Sectorul 6 ,
Bucuresti

29 | P a g e

3.4. Analiza Cost –Beneficiu, indicatori de performanta economica

In urma calculelor efectuate si prezentate in Anexa au rezultat urmatorii indicatori de
analiza economica:

Indicator Valoare obtinuta Explicatii si propuneri
Rata Interna de rentabilitate economica 11.91%Rata este mai mare de 5,5%, deci
proiectul este viabil din punct de vedere
economico-social
Valoarea Actualizata Neta Economica 516,158.75Valoarea este pozitiva aratand ca
proiectul este fezabil din punct de vedere
economic.
Raportul (Beneficiu/Cost) 1.28Raportul Beneficiu cost este supraunitar
aratand ca proiectul trebuie finantat
deoarece are beneficii mai mari decat
costurileRata Interna de rentabilitate economica

Page 40

Analiza Cost Beneficiu – Achizitionarea si instalarea sistemului de supraveghere video pentru
creșterea siguranței și prevenirea criminalitatii in parcul Drumul Taberei, Sectorul 6 ,
Bucuresti

30 | P a g e

4. Analiza de senzitivitate;

Analiza de sensitivitate este o tehnica prin care se investigheaza impactul modificarii
unor factori asupra principalilor indicatori ai proiectului. In mod normal, se analizeaza numai
variatiile nefavorabile ale acestor variabile critice.
Scopul analizei de sensitivitate este de:
1.A contribui la identificarea variabilelor cheie cu influenta importanta asupra costurilor
si beneficiilor generate de proiect
2.A investiga consecintele unor modificari nefavorabile ale acestor variabile-critice
3.A evalua daca deciziile ce vor fi luate in cadrul proiectului pot fi afectate de aceste
schimbari
4.A identifica actiunile de prevenire sau limitare a posibilelor efecte nefavorabile asupra
proiectului.
Concluzia analizei cost-beneficiu se bazeaza pe un singur set de valori pentru fiecare
factor sau variabila. Un numar de factori s-ar putea insa schimba pe parcursul proiectului si este
necesar sa testam cat de sensibile sunt valorile de eficienta ai proiectului (VAN, RIR) la
modificari ale valorilor acestor factori.
Indicele de sensitivitate ne arata cu cate procente se modifica paramentrul studiat in caz ul
modificarii cu un procent a variabilei cauza. Daca indicele este supraunitar respectiva variabila
este purtatoare de risc. Indicele critic SV (Switching Value) este acea valoare cu care ar trebui sa
se modifice variabila astfel incat valoarea prezenta actualizata sa devina 0. O valoare mica a
indicelui critic ne arata ca acea variabila prezinta un risc mare, o abatere mica puna nd sa
transforme investitia din rentabila in nerentabila.

Pentru determinarea senzitivitatii rentabilitatii si riscului pentru proiect au fost luati in
calcul urmatorii factori determinanti:
1. Nivelul investitiei
2. Costurile de operare anuale
3. Beneficiile economice din cresterea preturilor la imobile

Analiza de sensitivitate a proiectului propus a fost realizata prin calcule tabelare aferente
fiecarui scenariu de evolutie a parametrilor cheie inclusiv prin variatia cumulata a tuturor
factorilor analizati.

O sinteza a rezultatelor obtinute este prezentata in tabelul urmator:

Page 41

Analiza Cost Beneficiu – Achizitionarea si instalarea sistemului de supraveghere video pentru
creșterea siguranței și prevenirea criminalitatii in parcul Drumul Taberei, Sectorul 6 ,
Bucuresti

31 | P a g e

Modificare Indicator ERR % EVAN (RON)
Valoarea imobiliarelor scade cu 1% 11.76% 503,180.35
Valoarea imobiliarelor scade cu 5% 11.13% 451,266.74
Valoarea imobiliarelor scade cu 10% 10.35% 386,374.73
Valoarea imobiliarelor scade cu 20% 8.76% 256,590.72
Valoarea imobiliarelor scade cu 43% 4.95% -41,912.53
Modificare Indicator ERR % EVAN (RON)
Costuri cu investitia mai mari cu 1% 11.73% 506,586.99
Costuri cu investitia mai mari cu 5% 11.06% 468,299.92
Costuri cu investitia mai mari cu 25% 8.31% 276,864.57
Costuri cu investitia mai mari cu 40% 6.72% 133,288.06
Costuri cu investitia mai mari cu 55% 5.41% -10,288.45
Modificare Indicator ERR % EVAN (RON)
Costurile de operare anuale cresc cu 1% 11.80% 507,170.15
Costurile de operare anuale cresc cu 10% 10.84% 426,272.68
Costurile de operare anuale cresc cu 30% 8.65% 246,500.52
Costurile de operare anuale cresc cu 50% 6.37% 66,728.37
Costurile de operare anuale cresc cu 60% 5.19% -23,157.71Analiza de senzitivitate in raport cu pretul imobiliare lor
Analiza de senzitivitate in raport cu costul investitie
Analiza de senzitivitate in raport cu nivelul costurilor a nuale

Page 42

Analiza Cost Beneficiu – Achizitionarea si instalarea sistemului de supraveghere video pentru
creșterea siguranței și prevenirea criminalitatii in parcul Drumul Taberei, Sectorul 6 ,
Bucuresti

32 | P a g e
11.76%11.13%
10.35%
8.76%
4.95%
-100, 000.000.00100,000.00200,000.00300,000.00400,000.00500,000.00600, 000.00
0.00%2.00%4.00%6.00%8.00%10.00%12.00%14.00%
1% 5% 10% 20% 43%
Scaderea cu x% a factorului de senzitivitateEvolutia ERR si ENPV in urma influentei –
Pretului imobilelor
ERR %
EVAN
(RON)
11.73%
11.06%
8.31%
6.72%
5.41%
-100, 000.000.00100,000.00200,000.00300,000.00400,000.00500,000.00600, 000.00
0.00%2.00%4.00%6.00%8.00%10.00%12.00%14.00%
1% 5% 25% 40% 55%
Cresterea cu x% a factorului de senzitivitateEvolutia ERR si ENPV in urma influentei –
Costului cu investitia
ERR %
EVAN
(RON)

Page 43

Analiza Cost Beneficiu – Achizitionarea si instalarea sistemului de supraveghere video pentru
creșterea siguranței și prevenirea criminalitatii in parcul Drumul Taberei, Sectorul 6 ,
Bucuresti

33 | P a g e
11.80%
10.84%
8.65%
6.37%
5.19%
-100, 000.000.00100,000.00200,000.00300,000.00400,000.00500,000.00600,000.00
0.00%2.00%4.00%6.00%8.00%10.00%12.00%14.00%
1% 10% 30% 50% 60%
Cresterea cu x% a factorului de senzitivitateEvolutia ERR si ENPV in urma influentei –
Costurilor de operare anuale
ERR %
EVAN
(RON)

Elementele critice in relevante de analiza de senzitivitate sunt:
– evolutia pretului de piata al imobilelor are o influenta destul de mare – daca
scade fata de nivelul prevazut cu mai mult de 40 % conduce la obtinerea unei
rate de rentabilitate sub nivelul solicitat de 5.5%. Totusi aceasta cifra este
extrema deoarece cresterea preconizata a fost de doar 2000 EUR pentru un
apartament si 3000 EUR pentru o casa crestere distribuita o perioada de 20 de
ani si si in mod uzual un astfel de obiectiv determina o crestere anuala de
peste 150 EUR/mp a pretului imobilelor.
– Costurile cu investitia – in cazul in care cresc cu mai mult de 54% fac
investitia nefezabila. Impactul este unul destul de puternic. Nu consideram
nici acest scenariu plauzibil deoarece preturile utilizate sunt preturi curente de
piata iar licitatia pentru atribuirea contractului se va face cu valoare maximala.
– Evolutia costurilor de operare are un impact redus, in cazul in care cresc cu
mai mult de 58% investitia devine nefezabila. Nu consideram nici acest
scenariu plauzibil deoarece preturile utilizate sunt preturi curente de piata iar
licitatia pentru atribuirea contractului se va face cu valoare maximala.
–

Astfel, se observa ca, indiferent de tipul scenariului, valorile EVAN, ERR si raportul
beneficii/costuri actualizate nu variaza in mod esential si indeplinesc in continuare cerintele
specifice AXA 1.1 POR.
Page 44

Analiza Cost Beneficiu – Achizitionarea si instalarea sistemului de supraveghere video pentru
creșterea siguranței și prevenirea criminalitatii in parcul Drumul Taberei, Sectorul 6 ,
Bucuresti

34 | P a g e

5. Analiza de risc.

Managementul riscului presupune urmatoarele etape:
* Identificarea riscului
* Analiza riscului
* Reactia la risc

Identificarea riscului – se realizeaza prin intocmirea unor liste de control.
Analiza riscului – utilizează metode cum sunt: determinarea valorii asteptate, simularea
Monte Carlo și arborii d ecizionali.
Reactia la Risc – cuprinde masuri și actiuni pentru diminuarea, eliminarea sau
repartizarea riscului.

Numim risc nesiguranta asociata oricarui rezultat. Nesiguranta se poate referi la
probabilitatea de aparitie a unui eveniment sau la influenta, la efectul unui eveniment în cazul în
care acesta se produce. Riscul apare atunci cand:
ˇ un eveniment se produce sigur, dar rezultatul acestuia e nesigur;
ˇ efectul unui eveniment este cunoscut, dar aparitia evenimentului este nesigura;
ˇ atat evenimentul cat și efectul acestuia sunt incerte

Identificarea riscului
Pentru identificarea riscului se va realiza matricea de evaluare a riscurilor.

Analiza riscului
Aceasta etapa este utila in determinarea prioritatilor in alocarea resurselor pentru controlul si
finantarea riscurilor. Estimarea riscurilor presupune conceperea unor metode de masurare a
importantei riscurilor precum si aplicarea lor pentru riscurile identificate.

Pentru aceasta etapa, esentiala este matricea de evaluare a riscurilor, in functie de probabilit atea
de aparitie si impactul produs.

Reactia la Risc
Tehnici de control a riscului recunoscute in literatura de specialitate se impart in urmatoarele
categorii:
– Evitarea riscului – implica schimbari ale planului de management cu scopul de a
elimina aparitia riscului;

Page 45

Analiza Cost Beneficiu – Achizitionarea si instalarea sistemului de supraveghere video pentru
creșterea siguranței și prevenirea criminalitatii in parcul Drumul Taberei, Sectorul 6 ,
Bucuresti

35 | P a g e
– Transferul riscului – impartirea impactului negativ al riscului cu o terta parte (contracte
de asigurare, garantii);

– Reducerea riscului – tehnici care reduc probabilitatea si/sau impactul negativ al riscului;

– Planuri de contingenta – planuri de rezerva care vor fi puse in aplicare in momentul
aparitiei riscului.

Tip de risc Elementele riscului Tip Actiune
Corectiva Metoda Eliminare
Riscul
constructiei Riscul de aparitie a unui
eveniment care conduce la
imposibilitatea finalizarii
acesteia la timp si la costul
estimat Eliminare risc Semnarea unui contract cu
termen de finalizare fix
Riscul de
intretinere Riscul de aparitie a unui
eveniment care genereaza
costuri uplimentare de
intretinere datorita executiei
lucrarilor Eliminare risc Semanarea unui contract cu
clauze de garantii extinse astfel
incat aceste costuri sa fie
sustinute de executant
Obtinerea
finantarii Riscul ca beneficiarul sa nu
obtina finanatarea din fonduri
structurale Eliminare risc Beneficiarul impreuna cu
consultantul vor studia
amanuntit documentatia astfel
incat sa nu apara o astfel de
situatie
Solutiile
tehnice Riscul ca solutiile tehnice sa
nu fie corespunzatoare din
punct de vedere tehnologic Eliminare risc Beneficiarul impreuna cu
proiectantul vor studia
amanuntit documentatia astfel
incat sa fie aleasa solutia
tehnica cea mai buna.
Grad de
atractivitate
scazuta a
investitiei Riscul ca oamenii sa nu
aprecieze sistemul nou creat,
chiar sa vandalizeze si astfel
sa nu se realizeze beneficiile
urmarite Eliminare risc Realizarea unei promovari
intense a investitiei in zona si
corelarea acestei investitii cu
alte proiecte de imbunatatire a
infrastructurii publice.
Nerealizarea
cresterii
preturilor la
proprietatile Riscul de implementare a
proiectului fara un ajutor din
partea populatiei locale
privind importanta zonei Eliminare risc Promovarea intensa zonei si
sprijinirea tinerilor de a se
muta in zona respectiva.
Page 46

Analiza Cost Beneficiu – Achizitionarea si instalarea sistemului de supraveghere video pentru
creșterea siguranței și prevenirea criminalitatii in parcul Drumul Taberei, Sectorul 6 ,
Bucuresti

36 | P a g e
imobiliare respective
Preturile
materialelor Riscul ca preturile
materialelor sa creasca peste
nivelul contractat Diminuare risc Semnarea unui contract de
executie ferm cu durata mai
mica de 1 an de zile si
urmarirea realizarii
programului conform grafic.

Dupa cum se poate observa riscurile de realizare a investitiei sunt destul de reduse iar
gradul lor de impact nu afecteaza eficacitatea si utilitatea investitiei.

Page 47

8.Bibliografie
1. Kelman, Steven, „Cost-Benefit Analysis: An Ethic al
Critique”. http://fiesta.bren.ucsb.edu/~costello/courses/ESM204/ ESM204_2007/Readings/CBAEt
hicalCritique.pdf
2. Heinzerling, Lisa; Ackerman Frank. „Pricing the Priceless: Cost-Benefit Analysis of
Environmental Protection”.
http://ase.tufts.edu/gdae/publications/c-b%20pamphl et%20final.pdf
3.Asistent Universitar Iacob Mihaela – Teza de Doct orat, „Analiza Cost-Beneficiu”
4.http://www.evaluare-structurale.ro/images/stories/D ocumente/ACB/ghid%20acb_ro%20final.pdf
5.http://www.ejobs.ro/cariera/sectiune-Businessskills /articol-ABILITATIDEAFACERI/page-Cum-se-face-
corect-analiza-cost–beneficiu
6.http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a 597fd-
62/Documente_Suport/Studii/0_Studii_Instrumente_Str ucturale/Pag.3_ACB/18_Cost_Eficacitate.pdf
7.Henley N, Spash C. Cost-Benefit Analysis and the environment , Edward Elgar Publishing Ltd.,
Gower House Aldershot,. UK, 1993
8. Randall Allen, Resource Economics, An Economic Approach to Natural Resou rces and
Environmental Policy , John Willey and Sons Ltd., 1987
9. Eckstein, Otto, Water Resource Development: The Economics of Projec t Evaluation , 1958, Cambridge,
MA, Harvard University Press
Page 48