Școala Națională de Studii Politice ș i Administrative [611418]

1
Școala Națională de Studii Politice ș i Administrative
Facultatea de Comunicare și Relaț ii Publice

Lucrare de absolvire
Mit,ritual si realitate in Româ nia postdecembristă

Coordonator:
Prof . Univ. Dr. Nicolae Frigioiu
Absolvent: [anonimizat] ,iulie 2019

2
Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ……………… Error! Bookmark not defined.
Capitolul 1: Descrierea contextului politic …Error! Bookmark not defined.
1.1 Revoluț ia din 1989 ………………………….. ……………………….. Error! Bookmark not defined.
1.2 Perioada de tranzț ie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 7
1.2.1 Rezultatele alegerilor din 20 mai 1990 ………………………….. ………………………….. ………… 9
1.2.2 Alegerile din anul 1992 ………………………….. ………………………….. ………………………….. 11
1.3 Mineriadele din Piata Universitaț ii ………………………….. ….. Error! Bookmark not defined.
1.4 Mișcarile revoluționare de la Timiș oara si Bucure ști ………. Error! Bookmark not defined.
Capitolul II : Evolu ția societății româ nesti și proce sul de reconstruc ție al acesteia ….. 18
2.1 Apari ția noilor poli de putere ………………………….. ………………………….. ……………………… 18
2.2 Apari ția conceptului de societate civil ă in Europa de Est ………………………….. ……………… 19
2.3 Constitu ția din anul 1991 ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 20
2.4 Economia de pia ță. Tranzi ția Economic ă ………………………….. ………………………….. ……… 22
2.4.1 Criza Economică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 24
Capitolul III : Mit si Ritual ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 26
3.1 Miturile fondatoare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 26
3.1.1 Mitul în perspectiva lui Raoul Girardet ………………………….. ………………………….. ……… 27
3.1.2 Mitul in perspectiva lui Mircea Eliade ………………………….. ………………………….. ……….. 29
3.1.3 Mitul în perspectiva lui David Kertzer ………………………….. ………………………….. ………. 30
3.2 Ritualul în politic ă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 31
3.2.1 O descriere complexă a ritualului ………………………….. ………………………….. ……………… 32
3.3Manifestarea ritualului în perioade de criz ă ………………………….. ………………………….. ……. 33
3.4 Imaginarul politic în sistemele de conducere totalitare ………………………….. ………………… 34
Captiolul IV : Studiu de caz –Mit si ritual in Romania postdecembrista ………………… ..36
4.1 Manifestări ale mitului în România postdecembristă ………………………….. …………………… 36
4.2 Rolul mitului politic în legitimizarea puterii politice ………………………….. …………………… 38
4.3 Importanța ritualului politic în România postdecembristă ………………………….. …………….. 39
4.4 Manifestări ale ritului in politica românească din perioada postdecembristă ………………… 40
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 41

3

Introducere

În lucrarea de față îmi propun să analizez situația politico -social ă din Rom ânia postdecembristă .
Evenimentele din această perioadă reprezint ă un momen t important al istoriei recente a țării , dar
caracterul pe care acestea l-au avut nu se cunoaște exact nici astăzi , la aproape 29 de ani de la
incheierea lor . Pe parcursul lucr ării va fi analizată această perioadă și prin prisma ideilor unor
teoreticieni precum Mircea Eliade, Raoul Girardet, Lucian Boia sau David Kertzer , ale caror
concepte precum mit ul, ritual ul, arhetip ul sau simbol ul vor fi puncte centrale in lucrarea mea .
Astfel voi incerca să ofer o interpretare simbolică a evenimentelor pentru ca la final să se
concretizeze o imagine c ât mai limpede asupra factorilor care le -au structurat .
Foarte multe opi nii au fost vehiculate în spațiul public , fiind pus la îndoială de multe ori
caracterul revoluționar al întâmplărilor petrecute. După înlăturarea de la putere a cuplului
prezidențial , preluarea puterii politice a fost scopul pr incipal al personajelor de pe scena politică,
foarte multe partide având ca scop să o obțină. În istoria Rom âniei urma o nou ă eră, un punct de
cotitur ă în care totul p ărea c ă se îndreap tă spre bine. Se trecea de la mono partidismul
caracteristic regimului co munist la pluripartidism, iar popula ției i se oferea un prim lucru
caracteristic democra ției: libertate a. Românii aveau libertatea de a se exprima si de a alege, dar
uneori alegerile sunt influen țate de trecu tul recent, iar faptu l care probe ază aceast ă afirma ție este
câștigarea alegerilor de c ătre partidul cel mai apropiat ca ideologie de partidul comunist,condus
de un om care a facut funcții in acesta.
Perioada de dup ă anul 1990 a reprezentat o perioad ă de tranzi ție, în care s-au ma nifestat mai
multe elemente cara cteristice democra ției sau ale economiei capitaliste, însă aceast ă trecere s -a
realizat for țat, căci nu existau premise pentru o democra ție pur ă, precum modelul din Occident,
în primul r ând datorit ă nivelului de cuno științe al politicienilor în ceea ce prive ște democra ția ,
care era unul foarte sc ăzut, iar în al doilea r ând datorit ă mentalităț ii oamenilor de r ând, adânc
înrădăcinate la nivel colectiv . Asupra mentalit ății nu s -a lucrat deloc , ci a fost folosit ă ca mijloc
de manevr ă de către politic ieni pentru a câștiga noi voturi , o modalitate de manipulare des

4
folosit ă în rândul politicienilor din lumea intreag ă. Aceast ă mentalitate exist ă și ast ăzi în
Rom ânia deoarece democrația nu s -a ridicat la așteptările p e care populația le avea, nu putea să
ofere foarte multe lucruri într -un timp relativ scurt.
Scopul acestei lucr ări este de a reda o imagine c ât mai exact ă a atmosferei din interiorul țării, dar
și a ac țiunilor ce au dus la c ăderea comunismului și la inst aurarea democra ției in Rom ânia, și
doresc s ă realizez o analiz ă asupra evenimentelor, dar și a aspectelor teoretice existente pentru a
vedea cum mitul și ritualurile politice structurează realitate a. Evenimentele de dup ă anul 1989
sunt pline de semnfica ții ce includ simb oluri sau mituri, dar aceste elemente sunt importante de
luat în seam ă pentru a analiza exact ceea ce s -a intâmplat în acea perioad ă.
La sf ârșitul analizei urmează o concluzie unde voi releva raportul dintre mit și gândirea politică .
Lucrare a mea, din punct de vedere al con ținutului , va fi structurat ă într-un num ăr de cinci
capitol e. Primul capitol va con ține o prezentare de ansamblu a evenimentelor studiate, o analiz ă a
tot ceea ce a însemnat politica rom âneasc ă după momentul revolu ției, o parte fiind dedicat ă
exclusiv acesteia .Capitolul al doilea este o prezentare a cum s -a desf ășurat tranziția spre
democrație si capitalism. În capitolul al treilea voi pune în eviden ță principalele aspecte teoretice
legate de mit, ritual , sau imaginar polit ic care împreună cu informațiile din capitolele anterioare
vor constitui baza unui studiu de caz , urmând a fi realizat în capitolul patru .La sfârșitul lucrării
voi prezenta concluziile lucrării mele.
Alegerea de a realiza lucrarea pe actuala tem ă vine din curiozitatea de descoperi cum se
structurează realitatea in funcție de elementele simbolice . De-a lungul anilor am auzit o mulțime
de opinii, care mai de care mai diferite. De asemenea , am simțit că lecturile și documentarele ce
prezentau evenimentele din anul 1989 sau din perioada de tranziție au fost realizate dintr -o
anumit ă perspectiv ă, informa țiile fiind cosmetizate în diferite moduri pentru a ascunde detalii cu
o importanță semnificativă . Adev ărul este c ă despre subiect ele revolu ției și cel al prelu ării puterii
din 1990 nu se ofer ă prea multe informa ții, încă se caut ă vinova ți, se încearc ă deslu șirea
evenimentelor, d ar nu se ajunge la o concluzie , lucru din care reiese c ă documentele de atunci
fie sunt păstrate in taină, fie au fost distruse. Aceasta este justificarea alegerii temei lucrării , iar
scopul meu este să descopăr partea nevăzută a lucrurilor cu ajutorul cunoașterii simbolice .

5
Rom ânia a fost și este o țară cu un poten țial uria ș de dez voltare ,dar nu a avut niciodată parte de
un mediu pr ielnic pentru aceasta. Toate acțiunile liderilor româ ni s-au dovedit de -a lungul
timpului a fi ineficiente deoarece nu au adus nici pe departe prosperitatea pe care pop orul o dorea
după înlă turar ea regimului com unist. Numai că odată cu libertatea oferită de de mocraț ie au venit
la pachet si lipsuri c are au fost simț ite din plin de populatie. Un aspect interesant este fap tul că
istoria în România nu doar că se repetă , ci se pare că lucrurile merg î ntr-o singura directie din
anul 1990 pînă in pr ezent. Politicile s-au schimbat, într -adevar, dar oamenii politici nu s -au
schimbat deloc, venind noi si noi generaț ii de politici eni crescuți î n spiritu l vechiului socialism .

6
Capitolul I : Descrierea contextului politic

1.1 Revolutia din 1989
Un an al r evoluțiilor paș nice din Europa d e Est s -a încheiat cu violen ța din Româ nia. Aici,
regimul comunist a fost răsturnat în urma unor ample mișcări sociale. În esență, răzvră tirea
poporu lui doar a l -a înlăturat pe dic tator, dar nu a o ferit un cadru pentru viitorul țării. De -a lungul
anilor, î n regimul condus de Nicolae Ceau șescu s -au obser vat lips a unei opoziț ii interne , absența
dialogului social sau dispariția unei societăți civile . Cea mai mare sursă de putere a dictatorului a
fost capacitatea lui de a pune în valoare istoria țării, in special procesul construcției națiunii
române. Acesta a fost punctul care i -a legat pe români și i -a diferenț iat de vecinii lor .1
În perioada regimului comunist, Români a s-a depărtat de ideile europene,iar în perioada ce urma
să vină, scopul conducerii era tocmai apropierea de Europa. Dacă la început lucrurile erau
tulburi,cu timpul o democrație parlamentară și aderarea la organizaț ii politico -economice din
Occident au d evenit primordiale. Cu toate acestea, chiar dacă România a intrat într -o nouă eră,
mentalitatea colect ivă a oamenilor a rămas aceeași, iar cel mai nociv lucru pentru instalarea
democrației a fost că mentalitatea a răma s aceeași la nivelul înalt al societăț ii, oamenii ce urm au
să conducă țara fiind membri de partid sau oameni care au avut funcții în vechiul regim
comunist .2
Revoluția din 1989 a reprezentat o revoltă violentă împotriva unui om și a sistemului construit
de el, născută dintr -o disperare prof undă a românilor urmată de o preluare rapidă,probabil
planificată a puterii.În ziua de 22 decembrie 1989 , ziua în care Ceaușescu a părăsit Bucureștiul ,
nu mai puțin de trei grupări diferite s -au luptat pentru a prelua puterea . Frontul Salvării
Naționale, partidul ce a preluat conducerea în acea zi a fost un grup de foști mem bri ai partidului
comunist , fiind conduși de Ion Iliescu, fost lider al partid ului Comitetului Central al U.T.C . Alte
figuri reprezentati ve ale revoluției s unt Dumitru Mazilu , fost ofițer de securitate , dar și Silviu
Brucan , cel ce a fost pentru o scurtă perioad ă redactor -șef al ziarul ui partidului . În cele din urmă,

1 Gwyn Prins,Spring in Winter:The 1989 Revolutions, Manchester University Press,1990 ,p. 141
2Keith Hitchins, A concise history of Romania,Cambridge Univesity press,2014,pp 292 -293

7
FSN, organizație care pretindea a fi o structură revoluționară temporară s -a dovedit a fi un
organism politic hotărât să domine România pentru mult timp , planul lor fiind obținerea puterii
politice .3
Revoluția a reprezentat un ideal al cetățenilor români. În perioada comunistă țara a prosperat din
punct de vedere al infrastructurii și a industr iei, pe teritoriul țării fiind construite multe fabrici ,
dar cu toate acestea nivelul de trai a lăsat de dorit, libertățile și drepturile omului fiind brutal
reprimate . Important de punctat însă este faptul că la evenimentele ce au dus sfârșitu l regimului
comunist, principala revendicare a mulți mi era înlăturarea soțiilor Ceaușescu de l a putere,
nicidecum căderea comunismului, ca regim politic , așa cum se spune .
De-a lungul timpului au fost emise diverse teorii privind veridicitatea celor întâmplate la
Revoluția din 1989. Nicolae Ceaușescu avea o comunicare tensionată cu președintele Rusiei,
Mihail Gorbaciov datorită dorinței dictatorului român păstra intact pricipiile comunismului . O
posibilă cauză a mișcărilor din 1989 ar putea fi intervenția serviciilo r secrete de la Moscova,
această informație fiind vehiculată datorită prieteniei lui Ion Iliescu cu liderul sovietic .
1.2 Perioada de tranziț ie
După că derea regimului comu nist, in decembrie 1989, in Româ nia au avut loc o serie de
preface ri in mediul social, țara fiind î n plin proc es de tranzi ție de la un regim comunist la unul de
tip democratic . Termenul de tranziț ie prezint ă o temă mai aplă decat cel al reformei. Începand cu
anul 1990 s -a încercat realizarea unor schimbă ri in plan po litic, economic ș i social , dar toate
aceste mișcă ri au reprezent at o raportare la vechiul regim.4
Datorit ă absenț ei unor poli de democrati zare specifici, puterea politică a fost rapid preluată de
Frontul Salvării Naț ionale, partid format din oameni ce au av ut funcții sau l egături in vechiul
partid Comunist, adoptând un proces de transformare economică . Deși țara nu era încă pregătită
pentru schimbă ri radicale , iar la nivelul liderilor p olitici nu existau idei comune î n ceea ce
priveș te reformele . Aripa radica lă a FSN, condusă de Petre Roman î ncercat in 1991 o accelerare

3 Gwyn Prins,Spring in Winter:The 1989 Revolutions, Manchester University Press,1990 , pp. 157 -159
4 Sandu Dumitru, Spa țiul social al tranzi ției,Editura Polirom, Iași,1999,pp.9 -10

8
a reformei ce a fost oprit ă prin a șa numita mineriad ă și prin ample mi șcări politice din partea
opoziției .5
După căderea regimului comunist, FSN a afirmat că nu era un partid și că nu va nominaliza
candidați pentru viitoarele alegeri. Cu toate acestea,în ianuarie, FSN a emis o declarație prin care
și-a arătat intenția de a participa la alegeri, iar la 6 februarie 19 90 a devenit cel de -al douăzeci și
șaptelea partid înregistrat ofi cial pentru a concura în cursa electorală. La acel moment, FSN s -a
bucurat de un suport pe scară largă datorită rolului său din decembrie 1989.În schimb, liderii
celor trei partide istorice din România, PNL, PSDR și PNȚCD au protestat împotriva deciziei
FSN. Ei au susținut că nu ar putea exista corectitudine dacă FSN organizau alegerile datorită
controlului său asupra presei ,economiei și a administrației publice. După ce au avut loc
consult ări între liderii partidelor, s -a format un c onsiliu provizoriu pân ă la alegeri. În același timp
, când este abordată problema eșecului economic, în cazul României motivul pare să se găsească
în slăbiciunile structurale ale socialismului de stat. Dintre țările comuniste care au cunoscut o
schimbare de regim în 1989,Români a avea cea mai dificilă situație economică. În ciuda acestui
lucru, România a fost ultima țară ieșită din comunism în anul 1989 , dar cu datoria externă plătită
integral . 6
Ion Iliescu , figură reprezentativă a epocii postdecembriste , a apelat la clasa muncitoare pentru a
proteja națiunea de partidele isto rice, inducâ nd ide ea că odată ce ar prelua puterea ei ar restabili
regimul monarhic din perioada interbelic ă,fapt ce ar duce la structurarea populației intre bogați și
săraci . În urma acuzațiilor lui l liescu, FSN, partid dominat de comuniști , a organizat transportul a
mii de mineri de la Valea Jiului spre București la sfârșitul lunii ianuarie pentru a intimida
presupusii inaimici ai statului . Frontul Salv ării Na ționale a avut într -adevăr un avantaj clar față
de oponenții săi in primăvara anului 1990. A folosit controlul asupra puterii guvernamentale și a
mass -medi a, în special a televiziunii, pentru a face o campanie agresivă in fata partidelor din
opoziție . Iliescu s -a recomandat ca apărător al independ enței și integrității teritoriale a României
împotriva Uniunii Sovietice și a Ungariei și a promis să mențină gradul de siguranță socială pus
în practică în perioada comunis tă. De asemenea, a beneficiat de dezordinea din PNȚCD și PNL .
Liderii acestor parti de au crezut că s -ar pu tea întoarce ușor la notorietatea ș i increderea pe care

5 Sandu Dumitru, Spa țiul social al tranzi ției,Editura Polirom, Iași,1999,p.22
6 PetrescuDragoș,Explaining the Romanian Revolution of 1989,Editura Encilopedica,2010, p.109

9
le-au avut în perioada interbelică. Dar consecințele procesului de curățare de către comuniș ti a
elitelor politice și economice at ât in orașe cat și in sate î n anii 1950 au devenit evidente. Liderii
opoziției au descoperit că au pierdut susținerea in regiunile in care ei erau de departe favoriți î n
alegeri . Partidul Național Țărănesc și Partidul Liberal puteau face o alian ță, însă aceasta era
imposibil de realizat deoarece nu puteau distruge vechile r ivalități și ambițiile doctrinare .7
1.2.1 Rezultatele alegerilor din 20 mai 1990
Alegerile din luna mai a anului 1990 au fost caracterizate de o prezență foarte ridicată a
cetățenilor la vot. Dintr -un număr de 17.200.722 de alegăto ri aflați pe listele electorale ,
14.826.616 au fost prezenți la urnele de votare. Dat fiind faptul că la 20 mai au avut loc atât
alegeri prezidențiale cât și parlamentare ,le voi analiza pe fiecare , independent de cealaltă.
Așadar, la alegerile pr ezidențiale, Frontul Salvării Naționale,prin reprezentantul Ion Iliescu, a
obținut un remarcabil procent de 85,07% din totalul exprimărilor de vot, iar principalii
contracandidați ai acestuia , Radu Câmpeanu și Ion Rațiu au avut 10,64% , respectiv 4,29% .8
La alegerile parlamentare, Frontul Salvării Naționale a obținut de asemenea o mare parte a
voturilor. La Senat , reprezentanții FSN au obținut 67,02% , procentaj egal cu un număr de 91 de
mandate,din 119 disponibile iar ,la Adunarea Deputaților, un proce ntaj de 66,31%,reprezentând
263 de mandate,dintr -un total de 389. 9
Platforma electorală a FSN s -a axat pe tema reînnoirii și pe necesitatea menținerii în via ță a
spiritului revoluționar. FSN a solicitat imediat o tranziție treptată la o economie de tip mi xt. În
același timp, FSN și -a exprimat sprijinul pentru privatizarea agriculturii și împărțirea terenurilor
țăranilor. Partidul a sprijinit investițiile străine directe în economia României, dar a susținut și că
nu va "vinde țara" străinilor. Dar era clar că FSN va câștiga alegerile detașat . Forțele democratice
de opoziție au fost dezbinate și dezorganizate și nu au avut timp suficient pentru a organiza o
campanie eficientă. Cei care au trăit in exil și care au venit imediat după revoluție in postura de
candidați la prezidențiale din partea partidelor istorice păreau a fi în afara legăturii cu situația din
România. Iliescu și FSN au câștigat alegerile, dar el si partidul său nu s-au bucurat prea mult de
vasta apreciere din partea românilor pentru că în realitat e calitatea vieții s -a imbunătăț it

7Keith Hitchins, A concise history of Romania, Cambridge Univesity press,2014,pp 293 -294
8 Domnița Ștefănescu,Cinci ani din isto ria Rom âniei,Editura Mașina de scris ,București,1995,pp 458 -461
9 Ibidem

10
temporar, deoarece guvernul a cheltuit 1,4 miliarde de dolari din rezervele sale valutare pentru a
se asigura că oamenii au la dispoziție toate cele necesare, incluzând aici mancarea sau
pașapoartele ce ofereau ac cesul in afara țării . Creșterile salariale au fost acordate lucrătorilor, cu
o primă specială pentru minerii, care au fost elita clasei muncitoare comuniste îna inte de
revoluție. Majoritatea ț ăranilor au vo tat pentru FSN, deoarece terenurile le-au fost red istribuit e.
Un număr mare de foști comuniști au votat pen tru FSN deoarece se temeau că vor fi trași la
răspundere pentru faptele lor și că nu le va fi bine dacă opoziția democratică ar fi câștigat
alegerile .10
La buna desfășurare a alegerilor au asistat 55 0 de observatori străini și 150 0 de jurnaliști de peste
hotare . Prin rândul acestora au existat suspiciuni în ceea ce privea corectit udinea desfășurării
alegerilor. Delegația de observatori a Statelor Unite ale Americii a concluzionat într -un raport
întocm it după desfășurarea alegerilor că în România își fac loc treptat elemente ale democrației,
dar au existat și cutume ale sistemului cacracterizate de anumite nereguli în ceea ce privește
desfășurarea votului într -o democrație tradițională.Astfel de neregul i au fost prezente prin
prezența persoanelor fără competență în comisiile secțiilor de votare sau propaganda electorală
realizată în apropierea secțiilor de votare.11
La începutul anului 1990 au avut loc așadar primele alegeri libere de peste 40 de ani și au
participat peste 200 de partide politice . FSN -ul , partidul condus de Ion Iliescu a câștigat, iar
poporul român a fost asigurat de promisiunile lor de reformă treptată. Principalele partide de
opoziție au fost Partidul Nați onal Liberal (PNL) și Partidu l Țărănesc (PNȚCD), ambele fiind
partide importante între cele două războaie mondiale și Partidul Democrat al Maghiarilor din
România (UDMR), care de obicei primește aproximativ 6 % din voturi în orice alegeri, deoarece
această este mărimea minoritătii mag hiare din România, care votează pe criterii etnice.12
Astfel, în urma alegerilor din data de 20 mai 1990 , Frontul Salvării Naționale a preluat în mod
legitim conducerea țării , după ce o perioadă a fost la conducerea guvernului provizoriu. După
rezultatul acestor alegeri s -a constatat inexistența unei opoziții re ale, a unui alt partid puternic , cu
influență asupra alegătorilor. Cu timpul , FSN nu s -a dovedit a fi un partid puternic și cu un

10 Robert Weiner, Change in Eastern Europe, Greenwood Publishing Group, 1994, p 123
11 Domnița Ștefănescu,Cinci ani din istoria Rom âniei,Editura Mașina de scris ,București,199 ,p 74
12 Rudolf Abraham, Transylvania,Bradt Travel Guides, 2012,p 28

11
nucleu bine fixat. O parte a membrilor partidului nu s -au mai regăsi t în ideile promovate de
acesta și au ales să treacă la alte partide parl amentare. Partidul lui Iliescu , deși a câștigat
încrederea oamenilor , prin politicile adoptate nu a reușit să ofere prosperitatea și dezvoltarea pe
care tot poporul le aștepta.
1.2.2 Alegerile din anul 1992
Incă un pas al tranziție i s-a facut odat ă cu alegerile generale care au avut loc în anul 1992. La
momentul acestor alegeri, FSN s -a divizat în două partide : Frontul Democrat al Salvării
Naționale ( FDSN ) și FSN -ul în sine. FDSN ar putea fi descris ca o coaliție electorală ad -hoc a
elementelor mai conservatoare care s -au adunat în jurul președintelui Iliescu ca urmare a
dizolvarii guvernului în martie 1992. A doua parte a fost constituită din elementele mai liberale
care au c ontinuat să folosească același nume , FSN, și care a gravitat in jurul fostul ui prim –
ministru Petre Roman. Roman, care fusese numit prim -ministru după revoluție, a fost forțat să
demisioneze în septembrie 1991. Roman a fost înlăturat atunci când minerii, cerând condiții mai
bune de lucru și de trai, au venit la București pentru a patra oară. Adevarat sau nu, Roman credea
că Iliescu a instrumentat evenimen tele care au dus la pr ăbușirea l ui ca om politic . Șansele
opoziției democratice de a câștiga alegerile din se ptembrie 1992 păreau sporite din mai multe
motive. FSN nu mai era at ât de puternic , econ omia și cond ițiile de viață se deterioraseră , iar
opoziția democra tă s-a descurcat bine în alegerile locale care au avut loc în februarie 1992. Dar
Iliescu încă mai răm ăsese în cursa pentru a c âstiga alegerile prezidențiale din 1992 și a obținut o
victorie cu o marjă mai mare decât se prognozase . Rezultatele primului tur al alegerilor
prezidențial e din septembrie au fost destul de surprinzătoare. Principalul candidat la funcția de
președinte al opozi ției venea din partea partidului numit Convenția Democrată a României iar
numele sau era Emil Constantinescu, un profesor de geologie de la Universitatea din București.
Acesta a fost învins de o marjă mai mare de voturi de cât a fost prevăzut de sondaje .Iliescu l -a
învins pe Constantinescu în prima rund ă de scrutin cu 47 % la 31%, în data de 27 septembrie
1992. Iliescu a p ărut in mod clar mândru, preg ătit să sărbătoreasc ă. In data de 11 octombrie,
Iliescu l-a învins de Const antin escu în cel de -al doilea tur de scrutin cu 61 % la 38,73 % din
voturile populare. Se observă că Iliescu si partidul s ău nu au mai primit atât de multe voturi
precum la alegerile precedente , această scădere având loc datorită neîndeplinirii promisiunil or și
a scăderii puterii economice . La alegeri le parlamentare, Frontul Democrat al Salvării Naționale

12
a câștigat 166 locuri în legislatura națională, în timp ce Convenția Democrată a României a
primit 116 locuri d in totalul de 484 locuri în Parlament. Uniunea UDMR a câștigat 39 de locuri
în Parlament in 1992 . Punctul cheie este că FDSN nu a câștigat majoritatea în Parlament. Acest
lucru a ridicat suspiciunile că ei ar putea forța o coaliție cu partide le extremiste naționaliste și
necomuniste cum ar fi Partidul Unității Na țiunii Romane (PUNR) sau Partidul România Mare
pentru a forma un guvern. PUNR, al cărui lider anti -maghiar , Gheorghe Funar, a câștigat aproape
11% din votul popular în primul tur al alegerilor prezidențiale si a obținut 44 locuri în pa rlament.
Partidul România Mare a câștigat 22 locuri, iar Partidul Socialist N eo-comunist a reușit să
câștige 18 locuri în victoria le gislativă a lui Iliescu în 1992. Victoria lui Iliescu poate fi explicat ă
prin faptul că a reușit să apeleze la alegătorii d in mediul rural, de unde a c âștigat o mare parte din
voturi. Tinerii care trăiau în apartamente se temeau, de aseme nea, că vor fi evacuați dacă partidul
lui Constantinescu ar fi câștigat alegerile. Iliescu a susținut în continuare că, dacă CDR ar fi
victor ioasă, va intenționa să restabilească clasele vechi deținătoare de teren ale perioadei
interbelice, ca parte integrantă a unei restaurări a monarhiei. CDR a fost descrisă ca fiind
controlată de Partidul Național -Țărănesc -Creștin Democrat, care a susținut r estaurarea
monarhiei. Iliescu spunea ca FDSN s-a concentrat asupra problemelor economice considerate
importante de către populație, în vrem e ce conducerea Partidului Național Țărănesc -Creștin
Democrat a sus ținut teme ideologice precum anti -comunismul. Prin urmare, Convenția
Democrată a României, condusă de Partidul Național Țărănesc și Creștin Democrat, a fost
portretizată ca fiind orientată către trecut și motivată de un spirit de răzbunare istorică, precum și
de un anti -comuni sm primitiv și agresiv. A fost acuzat ă că este responsabil ă pentru promovarea
anarhiei și dezordinea pe străzi, favorizând autonomia maghiarilor din Transilvania, denigrând
imaginea românilor din Occident și blocând fondurile venite din Occident. Mai mult, românii din
mediul rural care au votat pentru Iliescu au avut tendința să privească alegerile din perspectiva
moștenirii culturii politice totalitare și, prin urmare, ca o ocazie de a se angaj ă într-o confirmare a
conducerii existente și nu ca o alegere r eală între alternative . Pe de altă parte, Emil
Constantinescu, candidat la prezidențial e din partea Convenției Democratic Rom âne, a avut o
campanie pe tema schimbării. Acest a a făcut apel la tinerii din România, care doreau o ruptură
definitivă de la veche a structură a puterii. Iliescu a promis, de asemenea, să creeze un milion de
locuri de muncă în patru ani și să introducă un program de susținere a tinerilor care nu au lucrat.
În acest fel, Iliescu a reușit oarecum să se distanțeze de eșecurile economice asociate cu regimul

13
lui Pe tre Roman , fostul prim -ministru . Iliescu a promis să încetinească procesul de reformă și să
asigure o protecție socială adecvată pentru popor în timpul tranziției. Mai mult, CDR nu a fost în
măsură să -i convingă pe alegătorii româ ni că singura modalitate de a pune capăt statutului
României în Occident a fost aceea de a schimba conducerea țar ii. Iliescu a vizitat Italia , unde l -a
întâlnit pe Papa, pentru a demonstra că el nu era izolat din Occident. Și, în ceea ce privește
chestiunile legate de politic ă externă în alegeri, Iliescu a susținut că România a urmărit o politică
deschisă sub conducerea sa, cu accent pe reintegrarea in Europa.13
1.3 Mineriadele din Pia ța universita ții
Mineriadele reprezint ă actele de violen ță comise de mineri in Rom ânia postdecembrist ă.
Pe parcursul anului 1990 au avut loc trei acțiuni ale minerilor din Valea Jiului în București .
Prima astfel de mi șcare a avut loc in luna ianurie, atunci cand partidele din opozi ție(PNL ,
PNȚCD) au organizat manifesta ții împotriva partidului condus de Ion Iliescu. Pentru a înăbuși
protestele, minerii au intervenit și au avut o contribu ție semnificativ ă în disipa rea protestelor ce
puteau avea efecte nedorite pentru țară, în perspectiva lui Iliescu . Mineriada din iunie 1990 a
avut însă o miz ă mult mai mare : după cum am relatat in subcapitolul anterior , alegerile din 20
mai s-au incheiat prin victoria categoric ă a partidului con dus d e Ion Iliescu, iar m ulțimea de
oameni ce au protestat at ât în decembrie 1989 c ât și în luna ianuarie a anului urm ător a fost
redus ă la tăcere pentru o scurt ă perioad ă de timp . Dorin ța FSN de a conserva c ât mai multe idei
din vechiul tip de conducere a stârnit nemul țumirea opozitiei ce s -a concretizat în ample proteste
de strad ă desfășurate în Pia ța Universita ții. Dup ă acțiunile opozi ției, zeci de persoane au fost
arestate, minerii intervenind din nou înarma ți cu b âte și răngi pentru a -i înlatura pe opozan ți.
Dacă în iunie 1990 , minerii au venit la Bucure ști pentru a sprijini conducerea țării , in
septembrie 1991 , inten țiile lor au fost cu totul altele. În frunte cu liderul de sindicat din Valea
Jiulu i ,Miron Cozma , aceștia au protestat împotriva guvernului Petre Roman , ce avea s ă fie
inlăturat la data de 26 septembire 1991 . După acest moment s-a produs ruptura intre Ion Iliescu
și Petre Roman, iar în martie 1992 , FSN s -a separat in alte dou ă partide: Frontul Democrat al
Salvarii Na ționale și Frontul Salv ării Na ționale. 14

13 Robert Weiner, Change in Eastern Europe, Greenwood Publishing Group, 1994, p 124 -127
14 Hlihor Constantin, Romania.Căderea comunismului și nașterea democratiei,Editura Universității din
Bucuresti, 2006 , pp.131 -133

14
Reformele importante au fost inițiate de prim-ministrul Petre Roman și de oamenii din guvernul
condus de el, dar lini ștea a fost tulburat ă de minerii din Valea Jiului, care au venit și au intrat cu
forța în Bucure ști. Aceste mineriade s-ar fi realiza t la comanda lui Iliescu: el se confrunta cu un
proces în care este judecat pentru rolul său în acest eveniment î n care au murit multi oameni,
printer care și Ion Ra țiu, un lider al PNȚCD, personalitate remarcat ă prin curajul s ău în luarea
cuvântului în parlament , în special. În curând, Petre Roman a fost demis din guvern. Împreună cu
alți reformiști s -a despărțit de FSN și a creat un nou partid , Partidul Democrat (PD), care, a avut
parte de o ascensiune nea șteptat ă. Dup ă mineriadele din anii 1990 și 1991, partidul lui Iliescu și –
a schimbat num ele de mai multe ori, dar in ciuda acestui fapt, partidul lui a r ămas principalul
partid de opoziție de stânga.15
Se poate spune că violenț ele din 13 -15 iunie 1990 a fost o ac țiune la indigo cu cele realizate de
securitate în perioada comunismului . Instituțiile de stat au rămas neschimbate și în mare parte
nereformate în ciuda schimbarii regimului . Oamenii care erau la conducerea țării erau aceia și ca
în perioada comunist ă, aveau acela și set de valori iar o democra ție sănătoasă era departe de a fi
realizat ă cu ei la conducere . Instituțiile de forță ale statului (poliția, militarii și serviciile secr ete)
au început să concureze între ele pent ru a avea acela și statut ca în vechiul regim . Prima astfel de
disput ă a fost în data de 13 iunie , în urma unui set de acțiuni care au fost luate de Ministerul de
Interne , în contextul competiției sale cu Minister ul Apărării Naționale . Mai exact, s-a dorit s ă se
demonstreze utilitatea instituțional ă a Poliției în noul regim și prin urmare, necesitatea ca poliția
să fie bine finanțată în acest nou regim. Ministrul de Interne a răspuns cu zel la cererea lui Ion
Iliescu de a evacua o mână de protestatari din Piața Universității din București. Acest zel s -a
manifestat într -o desfășurare exagerată a trupelor de poliție ș i un abuz de putere de către Poliție
împotriva protestatarilor, în dimineața zilei de 13 iunie. Revolt ele au escaladat , iar în urma
acestui fapt, nici Ministerul de Interne , nici cel al Apararii Na ționale nu au mai răspuns cererii l ui
Ion Iliescu.16
De remarcat este faptul c ă Frontul Salv ării Na ționale a avut parte de încrederea majorit ății
românilor, chiar dacă s-a dovedit a nu fi capabil să rezolve problemele țării. Într-un moment în

15 Rudolf Abraham, Transylvania,Bradt Travel Guides, 2012,p 28

16 Terry Cox,Reflections on 1989 in Eastern Europe
Routledge Europe -Asia Studies ,Routlege,2013 ,p 112

15
care era nevoie de idei noi și de implicare și cooperare din partea tuturor partidelor , s -a produs o
ruptur ă intre acestea , interesul principal fiind preluarea puterii politice mai pr esus de
reconstruc ția țării, problemele ce nu au fost rezolvate atunci av ând urm ări și în ziua de ast ăzi în
toate domeniile sociale. Nu s -a putut realiza o reform ă imediat ă, așa cum a ștepta toat ă lumea
deoarece nu au venit oameni noi la conducere pentru a ini ția proiecte inovative, ci au r ămas
aceia și lideri comuni ști. De altfel , ei priveau în Occident și vedeau cum sunt realizate lucrurile
în ma rile țări din Europa de Vest, dar aceast a reprezent a ceva nou pentru proasp ăta conducere,
era mai u șor să acționeze dup ă regulile pe care le știau deja , doar sa le mai adapteze puțin.
Datorit ă acestui fapt , democra ția în Rom ânia s -a instalat foarte lent iar de -a lungul t impului
oamenii de la conducere , cel putin in aparen ță, au avut manifest ări și declara ții ce aduceau
aminte de vechiul regim.
1.4 Mișcările revolu ționare de la Timi șoara și Bucure ști
Revolu ția Română a pornit în vestul țării, la Timi șoara , momentul declan șator fiin d ziua de 17
decembrie , zi în care mii de etnici rom âni și maghiari au umplut str ăzile ora șului. Criza social ă a
izbucnit în momentul în care Poliția a încercat s ă îl evacueze pe pastorul Laszlo Tokes din casa
parohial ă(Tokes a fost preot in Biserica Reformat ă, care a servit co munita ții etnice maghiare din
Timi șoara). Datorit ă viziunii sale spirituale asupra planului de sistematizare, a fost repartizat intr –
un sat din alt jude ț. Data de evacuare era 15 decembrie 1989 , dar Tokes a refuzat sa își
părăseasc ă parohia. Sute de etnici maghiari s -au adunat astfel în jurul cladirii bisericii, mi șcare la
care au aderat și rom ânii, transform ându-se ușor într-o mișcare anticomunist ă. În doar c âteva zile
, mii de oameni s -au al ăturat protestului , iar Ministerul de Int erne a dispus folosirea violen ței
pentru oprirea manifesta țiilor. Astfel, luptele brutale dintre civilii ne înarma ți și for țele de
selkkcuritate au reprezentat partea violentă din revolu ția rom ână , iar evacuarea pastorului Tokes
a fost evenimentul declan șator. Eforturile pastorului Tokes de a face populația din Timișoara să
conteste guvernul a fost una importantă , revolu ția urm ând să se realizeze ora ș cu ora ș. De
asemenea, armata a refuzat să tragă asupra civililor, demonstrând că Ceaușescu nu mai de ținea
controlul asupra acestei importante institu ții. Ceaușescu a organizat un miting de sus ținere la 21
decembrie în București, dar mitingul s -a transformat rapid într-o demonstrație împotriva
regimului pe care el il conducea . Protestatarii au confiscat curând postul de televiziune de stat și

16
mulți au fost implica ți în formarea Frontului Salvării Naționale . Ceausescu si soția sa a u
încercat să scape, dar a u fost captura ți și executa și in Ziua de Crăciun a anului 1989.17
În dup ă amiaza din data de 22 decembrie 1989 Ceaușescu a fugit din București. Oamenii ce s -au
strâns în mul țimea din piață erau extazia ți, cântând euforic, deoarece ei au avut sentimentul de
eliberare după mulți ani de represiune. Barierele societății au fost lăsate deoparte. General ii și
viitoarea el ită politică și -au dat palma în egală măsură cu lucrătorii și studenții, iar viitorul pă rea
să dețină lucruri bune pentru un popor care se străduia să găsească noi posibilități. După plecarea
lui Ceaușescu , ușile clădirii centrale a le comitetului au fost for țate, membrii mulțimii pătrunz ând
forțat în aceasta. Nu întâmpina u niciun obstacol deoarece gardienii de serviciu nu au manifestat
niciun act ca sa îi împiedice . Valul majorității demonstranților tineri a trecut prin imensa clădire.
Protestatarii s -au urca t pe balconul recent părăsit de Ceaușescu și s-au adresat maselor de
oameni . Identitățile multora dintre cei care au vorbit în acea zi au fost de mult uitate , dar la data
de 22 decembrie 1989, cuvintele lor au fost un factor motivant pentru mult țime, care a răspuns la
unison ca un cor cu lozinci concepute de ei, dar care au prins la mulțime. Unii dintre vorbitori
par să fi fost doar mulțumiți să se bucure de liberta tea lor de exprim are publică, o singur ă
persoan ă fiind surprins ă spunând în mod repetat ca Ceaușescu a fost dat jos. A lții au avut mesaje
și mai grave pe care să le transmită. De -a lungul după -amiezii, o succesiune de lideri aspiranți au
venit să se adrese ze mulțimii în speranța de a obține legitimitate prin aprobarea publică pentru a
prelua puterea . Un tânăr profesor universitar numit Petre Roman, care a făcut o declarație în
numele unei grupări f ormate din oamenii frontului, a avut un mare impact18
Balconul clădirii comitetului central nu trebuia să fie punctul central al revoluției. Liderii
adev ărați ai României postdecembriste urmau să fie prezenta ți națiunii într -un alt loc , dar
mulțimea revoltat ă urma să rămână o importantă sursă de legitimitate . În interiorul clădirii
comitetului central, situația nu era diferită de cea din afară. Atmosfera a fost asemănătoare cu o
nebunie, cu oame ni care se grăbesc în toate p ărțile, unde guvernele se form au unul după altul.19
Pe străzile Bucureștiului, în urma plecarii lui Ceaușescu cu elicopterul , sentimentul de triumf a
fost înăbușit de temerile c ă dictatorul poate a duce lucrurile în favoarea sa , deoarece foarte multe
zvonuri circulau în mul țime. Amploarea victoriei nu era încă clară. Ceau șescu fugise, dar

17 Steven D.Roper, Romania:the unfinished revolution,Harwood Academic Publishers,2006,pp 58 -59
18 Peter Siani Davies, The Romanian revolution of December 1989,Cornell univeristy press, 2005,p 102
19 Ibidem ,p 103

17
nimănui nu îi venea s ă cread ă ca acel om care a de ținut puterea at ât de mult timp în stat nu mai
are acum vreo cale de întors. Poporul se intreba cum de dictatorul nu are o reactie puternic ă
pentru a -i reduce la t ăcere , sau unde era securitatea. În mlaștina în care se afla Bucureștiul,
suspiciunile erau ușor de mișcat nu numai între mulțime, ci și în mintea unor lideri militari care
veniseră în partea revoluției. Anunturile difuzate la radio și televiziune au a ccentuat doar
nervozitatea în creștere a populați ei. Tot circula zvonul c ă printre protestatari se aflau ofi țeri de
securitate av ând rolul de diversioni ști. In după -amiaza zilei de 24 decembrie, știrile au devenit
mai intense și mai agresive . Securitatea a închis o bancă de sânge în București pentru a îm piedica
tratamentul ce lor răniți și a otrăvit rezerve de ap ă în Timișoara și Sibiu și în capitala
București.20
Punctul culminant al acestor manifesta ții a fost în momentul în care Teodor Brate ș, crainic la
Televiziunea Rom âna a anun țat că o grupare de terori ști, care în mod confuz era format ă din
membrii ai trupelor antiteroriste ale țării, reprezenta nți ai USLA , se îndrepta u spre postul de
televiziune. Acest lucru nu a existat, deoarece trupele USLA nu venisera s ă atace postul de
televizi une, ci dimpotriva, sa il apere . Dupa acest eveniment, transmisia , in mod ir onic a picat ,
datorit ă unei pro bleme tehnice, acest lucru cre ând isterie printre protestatari. Posturile de
televiziune și de radio au alimentat presupunerile cet ățenilor, de și de multe ori nu aveau nici un
strop de realitate in ele . Televiziunea și radioul, deveniseră acum televiziunea și radioul
poporului, fiind prezen ți în aceast ă perioad ă în studio mai mul ți diziden ți anticomuni ști. 21
Revolu ția a pornit de la Timi șoara c ătre toate ora șele din Rom ânia. De și Nicolae Ceau șescu a
încercat s ă opreasc ă rebeliunea încă din fazele incipiente, intensitatea manifesta țiilor a prevalat
in fa ța oric ărei încerc ări de a fi reprimat ă. Chiar da că lucrurile au sc ăpat de sub control ,
dictatorul a sperat pan ă în ultimul moment la liniștirea lucrurilor , și implicit la revenirea sa la
frâiele t ării. De și el credea cu t ărie în acest lucru, arm ata si securitatea nu mai erau în subordinea
sa , nu îl mai ascultau. Astfel, ultimul regim total itar din Europa a fost d ărâmat și a început o
nouă era at ât pentru Rom ânia , cât și pentru cet ățenii acestei țări.

20 Ibidem, p 121 -123
21 Ibidem ,p 121 -123

18

Capitolul II : Evolu ția societ ății rom ânesti și procesul de reconstruc ție al acesteia

2.1 Apari ția noilor poli de putere
“Clanul Ceaușescu, care a dus țara la dezastru, a fost eliminat de la putere”22
Cu aceast ă afirma ție începea declara ția Consiliului FSN de la 22 decembrie 1989 , declara ție în
care Ion Iliescu declar ă înfrângerea sistemului comunist și exprim ă dorin ța FSN de a instaura un
regim dictatorial în Rom ânia.

După căderea comunismului , în prim -planul scenei politice din Rom ânia s -a aflat gruparea
numit ă Frontul S alvarii Naționale, condus ă de Ion Iliescu. Aceast ă grupare s -a transformat rapid
într-un partid ce avea s ă preia guvernul provizoriu , așadar avea responsabilitatea de a lua
deciziile importante în stat, acest lucru dator ându-se în principal contribu ției pe care FSN a avut –
o în cadrul revolutiei, reprezentan ți ai acestei mi șcari fiind figuri reprezen tative ale
evenimentelor din decembrie 1989. Func ția de prim -ministru i -a revenit lui Petre Roman,
profesor universitar la acea vreme , iar pre ședinte interimar și Pre ședinte al Consiliului FSN a
devenit Ion Iliescu, fost membru al Partidului Comunist Roma n. La 27 decembrie 1990 , acest
consiliu a emis o directivă prin care era eliminat ă suprema ția PCR și prin care garanta viitoarele
alegeri. Deși în luna decembrie FSN a luat la nivel de conducere decizia de a nu participa la
alegeri, partidul a emis o declara ție prin care își prezenta inten ția de fi prezent pe listele
electorale. Aceast ă decizie a fost bine v ăzută de aleg ători, deoarece Ion Iliescu se bucura de o
mare popularitate în rândul cet ățenilor Rom âniei , dar opozi ția, format ă în principal din ce le trei
partide istorice (Partidul Na țional Liberal,Partidul National T ărănesc Cre știn Democrat și Partidul
Democra ției Sociale) au avut o reacți e total negativ ă. Ei au ridicat problema corectitudinii
alegerilor în condi țiile în care FSN aveau at ât calitatea de organizator c ât și de participant .

22 COMUNICAT CATRE TARA AL CFSN – 22 dec.1989 – Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1 din
22/12/1989)

19
Așadar, Consiliul FSN a luat decizia de a forma împreun ă cu membrii celorlalte partide un
Consiliu provizoriu format din 50% membri ai FSN și 50% membri ai partidelor opozante . La
14 martie 1990 , Consiliul a emis un decret care am âna alegerile din aprilie până la 20 mai.
Decretul avea urmatoarele prevederi: un parlament bicameral format din Camera Deputatilor și
Senat; parlamentul urma s ă aibă optsprezece luni pentru a redacta o constituție iar la
douăsprez ece luni de la r atificarea constituției trebuia să aibă loc o nouă rundă de alegeri
electorale .23
2.2 Apariția c onceptului de societate civilă in Europa de Est .
Europa Centrală și de Est nu avea decât o înțelegere a conceptului de societate civilă așa cum o
știm ast ăzi. Cel mai probabil, omul de rand nu era familiarizat cu termenul, în timp ce elita era
familiarizată cu semnificația sa din textele scrise , nu cu ceea ce reprezenta odata pu sa in practica .
Presa internațională a fost probabil prima care a asocia t disidenții din Europa Centrală și de Est
cu nașterea unei mișcări suburbane a societății civile, al cărei scop era reformarea , sau mai bine
spus distrugerea statului comunist. Societatea civilă a fost astfel departe de a fi protectorul
anumitor drepturi civile garantate de stat (așa cum se consideră a fi în statele democratice
liberale) pentru că statul comunist n u a garantat astfel de drepturi . Noțiunea de drepturi formulată
de grupurile disidenților din Europa Centrală și de Est se bazează pe un simț comun al moralității
și respectului dezvoltat în afara stat ului, pentru că statul în general nu oferea prea multe
privilegii. Democra ția imaginat ă de către disidenții est -europeni era una c are se baza pe o
moralitate a adevărului , precum și pe respingerea tuturor formelor de au toritate opresivă care
încearcau să impună un singur adevăr. Această viziune particulară a democrației respinge astfel
statul și structurile pe care se con struiește statul totalitar . În ciuda acceptării generale a s tatului
liberal după Revoluția din 1 989, neîncrederea fundamentală în stat rămâne o caracteristică
importantă a majorității societăților din Europa Centrală și de Est, subminând multe dintre
încer cările statul ui de a p ărea într-o lumină mai pozitivă și de a insufla mai multă încredere în
instituțiile de stat. Atitudinea împotriva statului și, mai important, atitud inea antipolitică a
societății formată de dizidenți este o provocare deosebită a societății civile . Respingerea
politicii și a solidificării structurilor de putere pot fi ușor văzute ca atitudini de razvrătore și cu
siguranță nu conduc la o atitudine civil izată în societate. Viziunea societății civile, pe care

23 Steven D.Roper, Romania:the unfinished revolution,Harwood Academic Publishers,2006,pp65 -66

20
dizidenții o avea u în minte, era una combativă care rezista în mod constant oprimărilor statului
totalitar. Prăbușirea statului totalitar a cerut o redefinire a societății civile , una care nu ar fi
combătut statul, ci mai degrabă l -ar fi susținut. Definirea libertății ca fiind o sustragere de la
ordinea social ă este totuși ceva care s -ar putea dovedi să fie destul de pericul oasă, mai ales într –
un context în care democratizarea este direct legată de efortul de construire a statului . De fapt,
iluzia p oate fi foarte puternic ă, un sentiment de pragmatism izvor ând din aceast ă iluzie p entru a
asigura poziții politice, a crea opoziții puternice, a crea noi programe educaționale și a înlocui
bunăstarea care se prăbușește.24
2.3 Constitu ția din 1991
După căderea regimului comunist, și trecerea la un regim de tip democratic se impunea
adoptarea unei constitu ții care s ă reprezinte drepturi și libert ăți specific e democra ției. O
problem ă aparte care a ap ărut și la care a fost expus ă comisia a fost m ăsura în care este
distribuit ă puterea între puterea legislativă și cea executivă în condi țiile în care Ion Iliescu f ăcuse
cunoscut ă în partid idea c ă el iși dore ște ca niște prerogative importante s ă revin ă președintelui .
Membrii FSN și ceilalți parlamentari au adoptat constituția în noiembrie 1991. Au fost anumite
partide care nu au fost de acord cu actual a constitu ție și i-au oferit un vot de ne încredere . Acestea
sunt Partidul Țărănesc Creștin Democrat și U niunea Democrata a Maghiarilor din Rom ânia.
Membrii acestor grupari parlamentare au susținut c ă se ofer ă prea mult ă putere executivului . Cu
toate acestea , pre ședintele nu avea prerogative legislative , ci asemenea președintelui Fran ței
,executivul putea lua masuri de urgen ță sau s ă inițieze referendumuri. Inițial, parlamentul a
menținut practica franceză prin care membrii nu puteau să dețină portofolii guvernamentale, dar
constituția le -a permis deputaților să dețină totuși și funcții guvernamentale, ceea ce sub minează
defapt autonomia parlamentului. D acă persoanele pot ocupa locuri atât în parlament cât și în
portofoliile guvernamentale, atunci distincția dintre aceste instituții este erodată , încrederea in
acestea fiind una destul de scăzută .25
Dinamica legislativă a alegerilor prezidențiale din România demonstrează f lexibilitatea și
necesitatea de adaptare a cadrului juridic într -o societate democratică în schimbare, în tr-o

24 Pușca M . Anca, Revolution, Democratic Transition and Disillusionment: The Case of Romania, Oxford University
Press, 2013, p138 -140
25 Romania since 1989:Politics,Economics and Society, editat de Henry F. Carey,Lexington books,2004

21
societate în care funcționează un nou model parlamentar, bazat pe pluripartidism. Într-un sta t de
drept , potrivit constitu ției, sistemul de alegere a Preș edintelui se bazează pe alegerea în dou ă
tururi . În primu l tur de scrutin , candidatul care îndepline ște pragul de 50% din voturi c âstigă
alegerile prin majoritate. Cel de -al doilea tur de scrutin este organizat atunci când niciun candidat
nu a îndeplinit această ma joritate. Acesta este organizat în două săptămâni după primul tur de
scrutin, cu participarea primilor doi candidați, clasificați în ordinea voturilor obținute în ceea ce
privește cel de -al doilea tur de scrutin .Candidatul care are cel mai mare număr de vo turi in cel
de-al doilea tur este declarat președinte al României , caștigând astfel legitimitate pentru a
conduce statul . 26
O lege re mini-constituțională și electorală a fost adoptată prin Decretul -lege nr. 92/1990 privind
alegerea Parlamentului și a Președintelui României, care cuprindea, de asemenea, regulil e
privind organizarea organelor statului și faptul că Parlamentul nou ales ar trebui să adopte o nouă
constituție. Primele alegeri democratice și libere au fost organizate în mai 1990 și s -au bazat pe
principiul reprezentării proporționale, care a oferit FSN un avantaj imens. A existat o rată mare
de participare (peste 86% din aleg ători). FSN a câștigat peste 70% din mandate, ceea ce i -ar fi
permis să impună orice text constituțional. Cu toate acestea, s -a decis să se urmeze o procedură
mai transparentă și mai pluralistă, implicând toate forțele politice reprezentate în Parlament.
Două luni mai târziu, un comitet constituțional a început să lucreze la noul proiect constituțional.
Perioada care a urmat a fost marcată de instabilitatea politică și socială agravată de probleme
economice grave (inflația, înc ercările eșuate de a privatiza fostele în treprinderi publice,
falimentare , nivelurile ridicate ale șomajului și sărăcirea) și mișcările antidemocratice precum
revoltele mineri lor București di n iunie. Datorită tuturor acestor factori , România a fost lăsată în
urmă în cadrul cursei de a fi accep tată în organizațiile europene de către alte țări est -europene,
postcomuniste, cum ar f i Polonia, Ungaria sau statele B altice. Așteptarea a luat sf ârșit prin
intrarea în NATO în 2004 și la Uniunea Europeană în 2007 , doua evenimente de o importanță
crucială în istoria recent a statului român . 27

26 Matei Lucica ,Romanian Public Management Reform: Civil service
Collection of Socio -economics ,Volumul 2 din Romanian Public Management Reform: Theoretical and Empirical
Studies , ,p245
27 Selejan -Gutan Bianca ,The Constitution of Romania: A Contextual Analysis, Bloomsbury Publishing, 2016

22
2.4 Economia de pia ță.Tranzi ția economic ă
Programul de reformă al României a fost conceput pentru a scoate țara dintr -un sistem economic
strict planificat într -o lume în care liberalismul și pia ța jucau un rol central. În mai puțin de un
an, s -au înregistrat progrese considerabile. Realizările obținute atunci sunt cu atât mai vizibile
dacă se ține cont de faptul că, atunci când sistemul planificat la nivel central a cedat la sfârșitul
anului 1989, a l ăsat țara în plin ă criză economic ă ce se manifesta și la nivel mondial. Rezultatul a
patru decenii de planificare centralizat ă a fost faptul c ă la sfârșitul anilor 1980 dictatorul Nicolae
Ceau șescu a rambursat toată datoria externă. Moștenirea lui Ceaușescu a fost o economie
afectată de o structură industrială ineficientă și de un fond de capital aproape învechit, un sistem
complet dezorganizat de producție și distribuție, un sector agricol colecti vizat, o infrastructură
degrada tă și o populație a cărei stan dard de viață a fost forțat constant la un nivel în care chiar și
alimentele de bază necesare, încălzirea, electricitatea și medicamentele sau spitalizarea lipseau.
Nu există nicio îndoială că obstacolele inițiale ale reformei în România au fost mult mai g rele
decât cele cu care s -au confruntat celelalte țări est -europene reformatoare. Reformatorii care au
venit la putere în 1990 au știut că soluția la criză constă în dezmembrarea sistemului existent și
înlocuire a lui cu un sistem bazat pe eco nomia de piață într-un timp cât mai scurt, o sarcină m ai
dificilă, totuși. Criza din Orientul Mijlociu, care a impulsionat costurile energetice, a redus brusc
exporturile către regiune și a condus la înghețarea unei cantități considerabile de active românești
în Irak, lucru ce a reprezentat un șoc major. În 1991, în special exporturile se f ăceau către URSS
,o piață importantă pentru producătorii români. Guvernul a considerat ca prioritatea era de a
stabili un cadru legal care să conducă la dezvoltarea și protejarea pregătirii propriet ății private și
dreptului de proprietate, precum și promovarea spiritului antreprenorial privat și luarea deciziilor
economice. În acest scop, s -au promovat propri etatea funciară, privatizarea întreprinderilor de
stat, libera inițiativă sau încurajarea investiților străine. Guvernul a întreprins, de asemenea, o
serie de măsuri pentru a -și reduce implicarea în funcționarea economiei. Majoritatea prețurilor au
fost li beralizate; controalele se aplicau doar unei mici liste de produse care erau considerate
esențiale în coșul de consum al populației. Toate restricțiile cantitative la import au fost
eliminate, iar tarifele relativ scăzute erau folosite pentru a proteja ind ustriile naționale. Această
schimbare e ra un pas important, alături de integrarea României în economia mondială.
Întreprinderile și forța de muncă erau libere să determine salariile prin negociere , deși, în scopul
stabilizării, Guvernul și -a păstrat drept ul de a limita creșterile salariale peste o anumită normă.

23
Băncile și clienții lor pu teau negocia ratele dobânzilor fără a avea ca sistem de refe rința Banca
Națională Română , oferindu -se băncilor pr ivate posibilitatea de a intra liber pe piața internă.
Rambursarea activelor statului către persoane fizice a fost rapidă. Împărțirea fermelor colective
și redistribuirea terenurilor agricole s -a finalizat până la sfârșitul anului 1991, plasând peste 80%
din terenurile agricole în posesia unor persoane , ele deve nind private. Aproximativ 50% din
locuințele de stat au fost vândute popula ției. Privatizarea întreprinderilor de stat s -a realizat
conform legii adoptate de Parlament, în timp ce privatizarea la scară mică începuse mai
devreme.28
În perioada comunist ă, economia rom ânească a început să se clatine. Fabricile industriale ,
construite î n anii 1970, aveau ca rezultat notabil doar poluarea, deoarece productia era
ineficient ă. Nici rafinarea petrolului, activitate pentru care Rom ânia era recunoscut ă nu mai
gener a profit . Producția agricolă, de asemenea a avut de suferit datorita aparaturii de recoltare ce
era dep ășită , dar si pu ținele stimulente pentru fermieri. De și economia era la p ământ dup ă anul
1980, dictatorul Nicolae Ceausescu a creat o obsesie din a pl ăti datoria extern ă a țării . Ca prime
măsuri pentru a -și îndeplini obiectivul au fost reducerea semnificativ ă a importurilor și
introducerea unei politici austere prin cre șterea exporturilor produselor rom ânesti. Astfel ,
Rom ânia a pornit cu un avantaj fa ță de alte țări ce au ie șit din blocul comunist. Deoarece datoria
externa a fost pl ătită integral , noua conducere a țării avea un mare plus in procesul de tranzi țe
economic ă , bucur ându-se și de mari rezerve valutare semnificative aflate i n conturile statul ui.
De altfel , Rom ânia era singura țară din Estul Europei ce era membr ă a Fondului Monetar
Interna țional. În pofida aparen țelor avantaje de care Rom ânia s -a bucurat în acea perioad ă, în
prezent Rom ânia este una dintre cele mai s ărace state ale Europei. Economia fragil ă a tării este
bazat ă pe o forță de munc ă care este concentrată în extrac ția de materii prime , producția de
bunuri industriale cu tehnologie redusă ș i un sector agricol cu foarte multe lipsuri .
Subdezvoltarea economic ă din aceste s ectoare se datoreaz ă în principal gestion ării neproductive
a economiei și eșecul liberariz ării acesteia. Guv rernul Petre Roman a încercat m ăsuri de
liberaliza re a pie ței, dar Iiescu și conducerea FSN erau reticen ți în luarea deciziilor importante
care ar fi putut însa s ă redreseze economia la începutul anil or 1990. Companiile de stat au fost
lăsate să contin ue să funcționeze și s -au luat puține măsuri pentru a -i încuraja pe cei din mediul

28 Dimitri G. Demekas , Mohsin S. Khan ,The Romanian Economic Reform Program, International Monetary Fund,
1991, p 30

24
privat s ă investeasc ă. Așadar, peste jum ătate din economia țării era controlat ă de stat , influen ța
guvernului fiind una semnficativ ă.29
După instalarea guvernul ui revoluționar, termenii privind situa ția economic ă nu era u foarte clar
stabili ți. Dat fiind acest fapt, gruvernul a transmis întreprinderilor să preia inițiativa în derularea
propriilor afaceri. Noile libertăți pe care le -au avut companiile au fost copleșitoare și prost
definite dar cu toate acestea majoritatea intreprinderilor au fun cționat din iner ție până când a fost
realizat un nou cadru legislativ, inclusiv corporatizarea, liberalizarea prețurilor, comerțul, liberal
schimb și privatizarea . Cu toate acestea, puterea delegat ă de autoritatea politica agenților
economici a fost încorp orată treptat în instituții care au conferit durabilitate autonomiei
economice și au creat un nou mecanism de organizare economică: piața. În cadrul acestor
schimbăr i instituționale a fost urmarit un proces de sistematizare, adic ă apariția graduala a
capitalismului: dezvoltarea pie ței de capital, u șurarea sarcinilor de muncă sau consolidarea
regimului drepturilor de proprietate privată. Într -o anumită măsură , economiile statului din
perioada comunist ă, deși dominate de proprietatea colectivă, deținu te în mod nominal de întregul
popor, dar care au fost încredințate unui agent, statului, pot fi caracterizate drept forme ale
capitalismului de stat. Statul comunist a mobilizat societatea pentru a ob ține acumulare a de
capital. Odat ă cu trecerea la privati zare, începand cu sf ârșitul anului 1990, popriet ățile ce
aparțineau statului comunist au fost oferite ca și propriet ăți private către cetățeni . Acesta a fost
un lucru normal pentru noul tip de societate care se încerca a fi formată.30
2.4.1 Criza economic ă
Problemele ce existau înainte de revolu ție pe plan economic au persistat mult timp dupa aceasta.
Lipsurile au dus la înlăturarea regimului comunist nu au fost rezolvate , ci ele chiar au luat
amploare. Una dintre crizele c are au stăruit a fost criza energ etică. Deși nu se mai întrerupea
curentul in unele perioade ale diverselor anot impuri precum in vechiul regim, alte problem și -au
făcut simțită prezența: a scăzut producț ia in industrii, cantitatea de curent consumat a fost redu s,
iar pre țurile crescuser ă semnificativ.O alt ă criza cu care s -a confruntat Romania in perioada de
tranzitie a fost criza tehnologic ă. Statul rom ân a avut ca principal obiectiv cheltuirea resurselor

29 Sharon L. Wolchik, Jane Leftwich Curry , Central and East European Politics: From Communism to Democracy ,
Rowman & Littlefield publishers INC,2008, pp 326 -327
30 Pop Liliana, Democratising Capitalism?: The Political Economy of Post -Communist transformation in Romania,
Manchester university press,2006 , p. 4

25
pentru intre ținerea vechilor tehnologii, iar problema reînnoirii acesteia nu s -a pus de prea multe
ori. La nivel declarativ insă, politicie nii promiteau o revolutie în ceea ce privea tehnologia pe
care statul o deținea . Revolu ția din 1989 a avut un caracter strict politic, iar sistemul economic
nu se putea schimba precum cel politic, în câteva zile . O problem ă semnificativ ă este faptul că
reformele economice si sociale au venit foarte t ârziu, iar consecin țe ale acestora sunt prezente și
astăzi.31

31 Vladimir Pasti ,România în tranziție. Căderea în viitor, Editura Nemira, București, 1995,p23

26
Capitolul II I: Mit și ritual

3.1 Miturile fondatoare
Miturile fondatoare s -au manifestat în Europa de est mai mult prin instituții decât prin persoane.
Instituțiile nu au doar rol decorativ, ci sunt membri activi care dau sens informațiilor din spațiul
social. După revoluția română s -au schimbat multe în societate , dar instituțiile statului au rămas
în picioare . Mitologia instituțiilor se formează într -o perioadă destul de mare de timp, și din
această cauză exist a percepția că este un lucru care dacă este schimbat va afecta în mod
semni ficativ viața de zi cu zi. În ceea ce privește discuția asupra valorii unui stat pentru
populație, în Occident și în Statele Unite , comunitățile sunt cele care au structurat statul , pe
când în Europa de est statul este cel care a format un cadru propice dezvoltatii comunităților . În
perspectiva cetățeanului român , instituții precum Biserica,Armata sau Școala au o importanță
foarte mare nu doar la nivel instituțional, ci și la nivel de sentiment național.32
Mitul comunismului a luat naștere în spațiul r omânesc odată cu căderea partidului condus de
Nicolae Ceaușescu. În România s -a întâmplat un lucru interesant : după înlăturarea comuniștilor,
autoritățile s -au văzut în imposibilitatea de a trage la răspundere pe cineva pentru cele întâmplate
deoarece par tidul a dispărut odată cu regimul . În anii 1990 -1991 , comunismul devenise nu doar
un lucru rău ale cărui efecte trebuiau cât mai repede îndepărtate, ci era și ca un fel de fantomă ce
alimenta frica oamenilor că se va reveni la el. Pe cealaltă parte, anti comunismul a fost prezent și
el în perioada postdecembrist ă. La alegerile din anul 1996 , acest mit a fost un factor decisiv ,
imaginea PDSR fiind asociată cu vechiul tip de conducere, fapt ce s -a văzut în rezultatele
alegerilor. Un mit secundar, ce se tra ge din mitul comunismului este mitul securității: securitatea
era prezentă peste tot, avea oameni în orice loc și nu putea fi controlată de absolut nimeni. În
România existau foști lideri din securitate ce dețineau grupuri financiare, grupuri care puneau
presiune pe puterea politică.33

32 Teodorescu Bogdan, Guțu Dorina, Enache Radu , Cea mai bun ă dintre lumile posibile.Marketingul politic în
România -1990 -2005,editura Comunicare.ro, p 188 -189
33 Ibidem,p 194-197

27
Întâmplător sau nu , primul mit din România postdecembristă a fost Nicolae Ceaușescu.
Imaginea lui formată în societate era cea a conducătorului rău , a unui personaj de evitat în
viitorul țării . Persoana lui Ceaușescu era un model negativ de politician , fiecare om politic de
după revoluție încercând să evite cât mai posibil asocierea cu figura sa . În prezent , Ceaușescu
are o imagine de om care și -a dorit ceva imposibil de realizat , cu riscul sărăcirii populației.
Autoritatea să și sigu ranță deciziilor pe care le lua sunt și acum dorite de poporul român.34
Ion Iliescu este cea mai reprezentativă figură a perioadei postdecembriste . El a simțit imediat
capitalul de imagine pe care l -a dobândit la evenimentele din decembrie 1989 și a acți onat în
consecință , profitând și de faptul că Petre Rom an nu a exploatat oportunitatea avut ă. Iliescu a
devenit în sc urt timp un model de președinte , el fiind văzut c a persoan a ideală să conducă statul
român. Iliescu a fost prezent după o lungă perioadă l a Congresul PSD din data de 21 aprilie 2005
unde a candidat pentru postul de președinte al partidului. Postul a fost câștigat de Mircea Geoană
, cel care s -a înscris în ultimul moment la aceste alegeri. După acest moment , Ion Iliescu s -a
retras din politi că oficial, el devenind doar istorie.35
Petre Roman reprezenta o imagine total opusă cu ce fuseseră obișnuiți românii în perioada
comunistă. Prin carisma sa , politicianul a ajuns repede în poziția de prim -ministru. El inspira
libertatea ce le -a lipsit oa menilor în cincizeci de ani de comunism. Problema sa a fost însă faptul
că a trăit mereu în umbra pretendentului sau mai în vârstă , Iliescu. Cu timpul însă, imaginea pe
care o avea Roman s -a schimbat într -una total opusă. După guvernarea 1996 -2000 , unde el a fost
șeful senatului, notorietatea sa s -a prăbușit , iar succesul sau în cariera pol itică era departe de a fi
atins.36
3.1.1 Mitul în perspectiva lui Raoul Girardet
Raoul Girardet a i ndentificat patru tipuri de mit : Conspira ția,Salvatorul,V ârsta de aur și Unitatea.
El spune că toate evenimentele politice din istoria Europei au avut o încarcatură mitologic ă
impresionantă. Mitul în domeniul politic reprezinta o metamorfozare a realului, fiind format din
mai multe legende, dar are un rol semnificativ î n descifrarea actiunilor prezente, stând la baza
acțiunilor de pe scena politică. Mitul se aseamană cu visul, fiind format din mai multe imagini

34 Ibidem, p198 -199
35 Ibidem,p199 -200
36 Ibidem,p 202 -203

28
succesive, care iau naștere unele din altele, intervenind deseori o stare de confuzie. Realitatea din
punct de vedere al mitului nu poate fii ințeleasă decât dacă este traită, privită atent din interior. O
analiză venită din exterior are o relevanță scazută de cele mai multe ori. Un risc al tr ăirii mitului
este privirea în mod subiectiv al elementelor sale, o privi re în ansamblu fiind greu de realizat.37
Mitologia conspirației prezintă imaginea de temut a așa numitei ” organizații”, care este învăluită
în mister. Toți care au încercat să dezvăluie secretele ce se învârteau în jurul acesteia au explicat
greutățile de care au avut parte ca și consecință. Totul se realizează într -o taină desăvârșită,
întâlnirile având loc în spații foarte bine ascunse de curiozitatea privitorilor. În spatele acțiunilor
organizației se află o persoană ce deține puterea absolută dar care a re și o lungă listă de
responsabilități. O formă a complotului din organizație este reprezentată de corupție, de
distrugerea tradiției și a valorilor morale. Sunt puși oameni în poziți cheie în diferite sectoare ,
inclusiv în cel educațional unde copii sun învățați de la vârste fragede s ă facă lucrurile intr -un
anumit mod, acționându -se asupra felului în care aceștia gândesc. In discursul oamenilor
complotului se observă tendința de a manipula, și toate faptele asociate acestuia se raporteaza la
aceeași cau ză, una ce este unică. Organizația este caracterizată de un cod intern bine pus la punct
și printr -o clasificare ierarhică a membrilor ei sub forma piramidal ă, iar cu fiecare treaptă a
piramidei cresc și prerogativele persoanelor ce se află pe ele, în ordi ne descrescătoare. Cei supuși
pot fi văzuți ca simple marionete deoarece ei nu îl cunosc pe omul pe care îl slujesc, acesta
lucrând prin intermediari. Astfel, organizația nu va fi niciodată pusă în situația de a fi demascată,
secretele ei fiind păstrate cu strictete. De asemenea, oamenii conspirației întruchipează
“străinul”, depspre ei fiind prezentate foarte puține informații, spre deloc, fiind învăluiți de un
mister temeinic.38
Salvatorul este eroul așteptat de către un popor, o persoană la care cu toți v isează, în care o
națiune își pune speranța. Un ast fel de personaj poate sa existe în conștința colectivă și să aibă o
reprezentare în realitatea cotidiană sau poate fi inexistent, nenăscut înca. Destinul eroului se
identifică ast fel cu destinul colectiv, acest lucru fiind posibil prin puterea cuvântului. Personajul
așteptat de toată lumea are calitați oratorice excelente, vorbele lui având un impact și o
importan ță providențial e. Prin asocierea cu conducatorul se renunță la identitatea personală, însă

37 Raoul Girardet ,Mituri si mitologii politice , Institutul European,pp. 1 -13
38 Idem,pp.15 -42

29
se realizează uniunea cu comunitatea națională. Un proces de ”eroificare” se substituie unei
relative adecvari între capacitățile eroice ale salvatorului și necesitățile societății în momentul
preluării puterii. Chemarea unui salvator este rezultatul unor nere guli în desfășurarea activității
conducerii politice. Aceste nereguli pot fi de ordin economic, instituțional sau din cauza unor
motive independente conducatorului politic. În astfel de cazuri puterea pierde legitimitatea
oferită de catre popor, în rândul căruia apar neclarități și îndoieli. Cel care a oferit încrederea sa
nu se mai recunoaște în acțiunile cu care intr -o anumită perioadă se identific a. Ruptura dintre
popor și puterea politica are drept consecință chemarea disperată a unui salvator ce se poa te
prezenta în diverse forme. Un astel de conducator se impune prin forța decizilor pe care le ia,
prin îndrăzneală și inițiativ ă. Sosirea eroului distruge vechile credințe, oferă oportunități la care
oamenii nu se asteapt ă, oferă drepturi sau libertăți, e ste un om al mulțimii, divinizat si adorat la
nivelul întregii societăți. Salvatorul vine odată cu lucru rile pe care oamenii și le doresc,
implementând reforme sau venind cu idei noi ce oferă prosperitate și bunăstare în rândul
populației.39
3.1.2 Mitul în perspectiva lui Mircea Eliade
Mircea Eliade spune că prin intermediul mitului se pot înțelege obiceiurile specifice societăților
tradiționale , dar în același timp se pot înțelege mult mai bine acțiunile personajelor din perioada
contemporană. Interesul autorului este de a afla înțelesul din spatele unor comportamente mai
puțin logice si de a le afla cauza. O definiție a mitului este greu de dat, însă în pespectiva lui
Eliade mitul reprezintă sacrul , el povestind o întâmplare care a avut loc la începutul timpurilor.
Mitul spune cum a apărut un lucru, ce stă la geneza lui, iar când se vorbește despre el nu se ia in
calcul decât ceea ce s -a întâmplat in realitate, lucruri plauzibile. Miturile nu descriu doar
începutul lumii , ci și influența lucrurilor de atunci asupra omului din prezent.40
Deși par realizate pentru a -i face pe oameni să nu se gândească să încerce să le atinga, miturile
împing defapt omul către creație, făcand apel la spiritul său inventiv. Astfel, motivația vine din
gândul că obiectivul ce se dorește a fi atins a mai fost realizat de cineva in trecut .41

39 Idem,pp.47 -66
40 Mircea Eliade,Aspecte ale mitului,Editura Univers,Bucuresti,1978,p 1 -15
41 Mircea Eliade,Aspecte ale mitului,Editura Univers,Bucuresti,1978,p 132 -133

30
3.1.3 Mitul în perspectiva lui David Kertzer
Miturile au drept scop să îi determine pe oameni sa aibă un comportament pozitiv la simbolurile
ce apar în spațil public. Fără prezența limbajului de tip mitic în discursurile politice, acestea ar fi
sărace, cu un conținut sec, ce nu ar avea succes. Niciun partid politic, nicio organizație nu ar
putea sa existe fără o reprezentare în plan simbolic, fără să aibă o imagine în mediul social, în
baza căr eia sa fie etichetată de către cetățeni, identificându -se cu aceasta 42
În fiecare colț al lumii oamenii fac din regimul după care sunt conduși unul sacru. Fiecare își
închipuie că societatea din care face parte este cea mai organizată și bine pusă la punct , această
credință reieșind din participarea la anumite rituri ale colectivității ce mențin și re înoiesc acest tip
de credință. Conferind sacralitate unui sistem politic, acelui sistem i se ofera legitimitate, i se dă
puterea prin care conduce ostilitatile în țara lui. Această legitimitate este oferită si post -mortem
în unele cazuri, conducatorul continuând să trăiască și după înhumarea sa. Comportamentul
oamenilor este un subiect ce urmează dezbătut. Astfel, oamenii nu au un comportament anume
pentru că ei își doresc ace st lucru , ci uneori se comportă într -un anume fel deoarece alternativele,
își dau ei seama, ar putea avea consecințe mai puțin placu te. S -a constatat că în regimurile
politice stabile nivelului de legitimitate al poporului era unul crescut, iar unde instabilitatea era
vizibil dominantă , legimitatea avea un nivel foarte scăzut. Ritualul este o cale de legitimizare
foarte utilă tocmai datorită asocierii unei imagini cu o stare anume, cu un sentiment.43
Legitimitatea politică se caștigă prin cont inuitate, prin statornicia în fruntea unnui stat, prin
promtitudinea cu care se implementează decizii. Un popor căru ia i se oferă stabilitate, încredere
sau locuri de muncă bine plătite , va fi cel care va sprijii întotdeuna acțiunile politicului sub
form a unui ritual. În sensul opus al acestor idei se află mistificarea care promov eaza între
cetățenii unui popor egalitatea sau o altă metod ă a acesteia este mirajul deținerii întregii puteri
de către o singură persoană, făcând abuz frecvent de prerogativele ce îi sunt oferite. 44
Puterea politică este încercuită în jurul ritualului, dar cei care au legitimitate oferită de c ătre
popor nu pot deține în totalitate controlul acțiunilor de tip ritualic. Rebeliunea este un tip de
ritual ce se răzvrătește împotriva conducatorilor politici. Acest fenomen poate fi oprit pentru

42 David Kertzer ,Ritual,politică si putere,Editura Univers, 1988,p.27
43 Ibidem,p.28 -48
44 Ibidem,p.69

31
perioade scurte, dar nicidecum controlate sau eradicate. Pentru a c âștiga puterea într -un stat, unul
dintre cele mai importante mijloace de a demonstra sprijinul oamenilor este mitingul. Acesta
este un rit de sustinere în cadrul căruia adepții unor idei î și reîntaresc apartenența la grupul sau
ideologia la care au aderat. Astfel de demonstrații sunt de regulă organizate de partidul de
guvernământ, dar aceste desfașurari ale maselor sunt propice și opozitiei ce poate organiza o
contramanifestație ce ar adduce -o în centrul atenției.45
3.2 Ritual ul în politic ă
Ritul este un „ansamblu de acte repetitive ș i codificate…. de ordin verbal, gestual sau postural, cu
puternică încărcătură simbolică, bazate pe credința în acțiunea eficientă a unor ființe supranaturale sau
puteri divine cu care omul încearcă să comunice în scopul de a aduce mărturie, de a omagia sau de a
obține favoruri.”46
În orice grup există nevoia de afirmare a sentimentului de apartenență, d e coeziune. Acest lucru se face în
baza unor valori și se realizează în cadrul unei ceremonii în cadrul căreia se realizează o serie de ritualuri
sub forma unor gesturi. Din acest punct de vedere,scopul ritului politic este de a legitima un sistem sau un
conducător47
Fiecare om politic utilizeaz ă ritualurile pentru a -și promova ideile în societate. Prin expunerea la
rituri, cet ățenii unu i stat ader ă la un anumit tipar , la ideologia unui partid ale cărui inten ții pot fi
descifrate u șor prin intermediul simbolurilor. Ritualul politic ofer ă de asemenea accesul c ătre
întelegere a ceea ce se petrece intr -o societate.48
David Kertzer demonstreaz ă că politica este însoțită de ritual, și pentru a demonstra acest lucru a
facut apel la simboluri, despre care autor ul spune c ă pentru a fi înțelese trebuie s ă se raporteze la
acestea ca la ni ște manifest ări ale realului. Acestea nu iau na ștere brusc, ci sunt un rezultat direct
al raportului de for țe din mediul soci al. D in perspectiv ă politică , simbolismul arată discrepan ța
dintre partea vizibilă si cea mai puțin vizibilă a realității . Asocierea cu un simbol cu mare
însemn ătate reprezint ă o metod ă eficace de c âștigare sau men ținere a puterii, de acest lucru
lovindu -se mul ți participan ți de pe scen a politic ă de-a lungul timpului. Aceast ă metod ă lucreaz ă

45 Ibidem,p 135 -140
46 Ferreol Gilles; Jucquois, Guy Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale . Polirom, Iași, 2005, p. 586.
47 Frigioiu Nicolae,Antropologie Politică,Editura Tritonic,București, p.152
48 David Kertzer ,Ritual,politica si putere,Editura Univers, 1988

32
asupra sentimentului de identitate al fiecarui individ, form ând astfel un culoar spre întelegerea
mesajului pe care entit atea vr ea sa îl transmit ă, iar odat ă ajuns la aceasta, subliniaz ă anumite idei
prin intermediul unui sentiment transmis, de multe ori fiind int âlnit sentimentu l național, unde pe
primul loc este țara, iar politicienii ce promoveaz ă ideile acestea creeaz ă o anume atmosfer ă în
rândul popula ției, implement ând o atitudine universal ă, de loialitate fa ță de culorile drapelului
lor, ce este definit de na țiune 49
3.2.1 O descriere complex ă a ritualului . .
David Kerzer spune c ă ritualul este o manifestare a simbolului în planul politicului . Prin ritual se
promoveaz ă idea de continuitate prin referirea timpului prezent la o perioad ă trecut ă și a
prezentului la probabile ac țiuni viitoare . Astfel va exista certitudinea c ă vremurile tr ăite acum
sunt acelea și care au fost și in trecut, și la fel va fi și in viitor.
David Kertzer a distins trei caracteristici ale ritualului: condensarea, plurivuocitatea și
ambiguitatea.50
Condensarea creeaz ă asocieri de idei prin intermediul unor simboluri s eparate, ce ap arent nu au
nicio legatur ă între ele. Acea stă caracteristic ă a ritualu lui actioneaz ă în mod incon știent, si este o
unealt ă important ă a ritualului politic. Plurivuocitatea este str âns legat ă de condensare și indic ă
faptul ca un simbol poate avea interpret ări diverse pentru fiecare individ în parte, lucru ce duce la
un dezacord total între oameni. Ambiguitatea este o consecin ță a celorlalte dou ă caracte ristici și
arată faptul c ă simbo lurile prezint ă în mod exclusiv o idee. Ritualurile se mi șcă într-o rotaț ie
continu ă, de fiecare dat ă ritualu ri noi ie șind la iveal ă, în timp ce cele deja existente își pierd din
însemn ătate.51
În Occident , ritualul nu are o importan ță foarte mare, fiindu -i atribuit un rol pe plan religios dec ât
pe cel politic. Aceast ă abordare este una gre șită deoarece oric ât s-ar vehicula faptul c ă la baza
alegerilor stau tactici sau g ândirea logic ă, tot prin simboluri se comunic ă, iar cea mai utilizat ă

49 Ibidem,p 13-20
50 Ibidem,p.24
51 Ibidem,p24

33
form ă de descifrare al comunic ării prin simboluri este ritualul. Fiecare sociecate de ține o
mitologie unic ă ce stă la baza ei . 52
3.2.2 Manifestarea ritualului în perioade de criz ă
În momentul în care apare o criz ă politic ă, ritualurile pot reprezenta rezolvarea acestora. Oamenii
își formeaz ă propriul univers simbolic, își construiesc lumea prin simboluri , iar astfel de crize îi
pot determina la ac țiuni împotriva guvernului. În perioade de criz ă, politicienii, dar și cetățenii
reacționeaz ă printr -o serie de ritualuri ce au ca scop instalarea stabilit ății. C ând criza este
caracterizat ă de un declin al șefului statului, politicieni i din opozitie ini țiază ritualuri de
înlăturare a acestuia ,de subminare a reu șitelor acestuia, în încercarea de a prelua puterea. Pe de
altă parte poporul se poate împărti în dou ă tabere lu ând naș tere diferite ritualuri, fiecare cu
simbolistica proprie.53
În general, ritualurile politice definesc puterea în doua feluri : în primul rând, ele folosesc
simboluri pentru a descrie un grup de oameni ca pe o comunitate omogen ă și ordonată baz ată pe
valori și scopuri commune; în al doilea rând, ele demonstrează leg itimitatea acestor va lori și
scopuri prin conformarea lor asupra valorilor percepute în societate . Ca ata re, ritualul politic este
ceva cu mult diferit de utilizarea sau amenințarea cu violen ță fizică, deși cei care pretind puterea
pot face acest lucru a tât cu arme, cât și cu ritualuri, iar ritualul însuși poate include folosirea
armelor. Prin ritual, cei care de țin puterea demonstrează cum interesele lor sunt în total ă
conformitate cu ordinea naturală, reală sau ordinea pe care poporul o pretinte asupr a lucrurilor.
Una dintre cele mai prezente strategii prin care ritualurile politice definesc o comunitate unde
puterea este legitima este cea de afișare , de expunere a bog ăției.54
Vârsta de aur se refer ă la amintirea unui trecut glorios, reprezent ând un mit ce poate fi interpretat
ca pe o viziune pe are oamenii o fac în prezent sau viitor, în amintirea vremurilor trecute. În
societatea actual ă, ce se caracterizeaz ă printr -o dinamic ă impresionant ă, este normal s ă existe o
nostalgie ce se manifest ă printr-un tremor, printr -o tres ărire rezultate din perioadele trecute.
Aceast ă idee a varstei de aur este preluat ă din domeniul religiei, acolo unde exista idea de
mântuire, unde sfar șitul lumii este perceput ca fiind o întoarcere la inceputurile lumii. Mitu l

52 Ibidem,p.25
53 Ibidem,p 150 -153
54 Ritual: Perspectives and Dimensions ,Catherine Bell, Oxford University Press,1997,p.129

34
vârstei de aur include viziunea unei perioade uitate mai ales de catre locuitorii din ora șe, ca un
rezultat al urbaniz ării. Omul a pierdut conexiunea cu natura, cu p ământul care st ă la originea sa.
Societatea modern ă este axat ă pe profitabilitate, ast fel coeziunea la nivel social devenind una
foarte scazut ă, deoarece pe oameni nu ii mai leag ă valorile simbolice , partea materiala fiind
domeniul ce îi preocup ă mai mult, asta și datorit ă sistemelor moderne de conducere. A șadar,
acest mit promoveaz ă ideea întoarcerii vremurilor, vremuri ce se las ă așteptate, dar pe care
oamenii vor s ă le regaseasc ă.55
Unitatea este de o importan ță capital ă în societate. Aceasta este un pol de putere deoarece poate
la fel de bine s ă ajute la instaurarea unei for țe politice, dar și sa îi retrag ă sprijinul în orice
moment. Forța maselor a fost dovedit ă de-a lungul istoriei prin marile revolu ții ce au avut loc în
toată lumea. Odat ă retras ă legitimitatea oferit ă de popor, un stat nu poate func ționa la nivel
optim, exi stând presiuni constant asupra conducerii care ajung ând într-un moment de r ăscruce
este somat ă să se retrag ă pentru a aduce lini ștea și a face voia poporului ce i -a oferit încrederea la
un anumit moment. Niciun conducator nu poate sa se opun ă în momentul în care oamenii se
unesc în jurul unor idei revolu ționare, c ăci prin unitate , mul țimea reprezint ă un vector de putere
inimaginabil. 56
3.3 Imaginarul politic în sistemele de conducere totalitare
Imaginarul politic reprezint ă înțelegerea culturilor sau a unei perioade istorice. La baza
imaginarului stau arhetipurile . Regimurile totalitare precum comunismul au dorit crearea unei
noi realitati încerc ând s ă nege realitatea social ă din aceea vreme. Liderii totalitari erau
caracteriza ți de o charism ă ieșită din comun , aceasta reprezent ând o atitudine arhetipala din care
reiese imagi nea liderului de tip me sianic, ei dorind s ă promoveze imaginea lor ca fiind una de
ordin divin, a unor salvatori, ni ște oameni cu puteri supranaturale. De multe ori imaginarul este o
cosmetizare a realit ății, însa nu îi poate lua locul, ci doar aduce în prim plan arhetipuri idealiste,
mai ales în perioade de maxim ă criză, atunci c ănd se vehiculeaza o sumedenie de motive ale
declan șării acesteia.57

55 Ibidem,p 75 -101
56 Ibidem,pp.111 -130
57 Boia Lucian, Pentru o istorie a imaginarului, Editura Humanitas, 2000 , p52

35
Regimurile totalitare nu s -au ar ătat interesate de dezvoltarea științei de la începutul secolului al
XX-lea. Paradigmele din secolul trecut le aduceau o mai mare lini ște, av ând un character religios
ce se potrivea mult mai bine ideologiilor totalitariste. Comunismul, ca și doctrin ă își găsea
fundamentu l în știință. Scopul științei a fost în mod principa l schimbarea lumii. Se dorea cr earea
unor noi tipologii în societate, creearea unei g ândiri co mune, fiind puternic detestate ac țiunile
reformiste ce aduceau în fața oamenilor o alt ă mentalitate decat cea promovat ă de liderii
politici.58

58 Ibidem,pp 79 -84

36
Captiolul IV
Studiu de caz –Mit si ritual în Rom ânia postdecembrist ă
4.1 Manifestări ale mitului în România postdecembristă
În Rom ânia postdecembrist ă s-au manifestat o serie de mituri care au fost explicate și acceptate .
Salvatorul a fost v ăzut în Rom ânia în persoana lui Ion Iliescu, om politic care a apelat la o
multitudine de tactici pentru a denigra vechiul regim , form ându-și aceast ă imagine cu scopul de a
câștiga alegerile ce urmau să se desf ășoare, încerc ând să acapareze întreaga putere politic ă
împreun ă cu acoli ții săi. Dup ă înlăturarea so ților Ceau șescu, întreaga speran ță a popula ției s-a
pus în omul cel mai prezent în spa țiul public în anul ce a urmat, el devenind un adev ărat ero u al
patriei. Astfel întreaga ur ă a poporului ce era îndreptat ă către regimul co munist s -a transformat în
susținere fa ță de omul ce le -a adus speran ța. Ion Iliescu a oferit mereu o imagine a liderului
salvator pe tot parcursul evenimentelor din Rom ânia postdecembrist ă. Prin înlăturarea
adversarilor s ăi, liderul FSN și-a întregit imaginea pe care deja și-o crease. De și era o perioad ă
de căutări, în care popula ția cu siguran ță își dorea altceva , întregul spirit na țional s -a alăturat
omului de la care venis e mult așteptata salvare.
Consider că într-un moment în care era nevoie de idei noi , de implicare și cooperare din partea
tuturor partid elor, o mare greșeală s -a realizat atunci cand s -a produs ruptur a între acestea ,
interesul principal fiind preluarea puterii politice mai presus de reconstruc ția țării, problemele ce
nu au fost rezolvate atunci av ând urm ări și în ziua de ast ăzi în toate domeniile sociale. Nu s -a
putut realiza o reform ă imediat ă, așa cum se a ștepta toat ă lumea deoarece nu au venit oameni noi
la conducere pentru a ini ția proiecte inovative, ci au ramas aceia și oameni din regimul comunist .
De altfel , ei priveau în Occident și vedeau cum sunt realizate lucrurile în ma rile țări din Vest,
dar aceast a reprezen ta ceva nou pentru proasp ăta conducere, era mai u șor să acționeze dup ă
regulile pe care le știau deja . Datorit ă acestui fapt , democra ția în Rom ânia s -a instalat foarte lent
iar de -a lungul t impului oamenii de la conducere , cel pu țin în aparen ță, au avut manifest ări și
declara ții ce aduceau aminte de vechiul regim.
Un alt mit c are s-a manifestat în Rom ânia postdecembrist ă a fost C onspira ția. Dup ă înlăturarea
comunismului s -au ve hiculat o sumedenie de ipoteze ce puneau la îndoial ă caracterul
revolu ționar al evenimentelor. Unele voci au spus c ă așa numita revolu ție ar fi fost defapt o

37
lovitur ă de stat, o manifestare a intereselor str ăine pe teritoriul țării unde era în picioare ultimul
dictator comunist din Europa. Revolu ția din 1989 este un fenomen greu de explicat, ceea ce s -a
întâmplat at unci fiind un secret desăvarșit , la c are accesul este oarecum blocat , iar asta datorit ă
unui complot între anumite entit ăți. Totul a fost un complot foarte bine pus la punct, iar o dovad ă
a acestei afirma ții este faptul c ă nici în prezent nu se cunoa ște adev ărata fa ță a celor întâmplate.
O ipotez ă din ce în ce mai vehiculat ă este c ă revolu ția a fost rezultatul unei înțelegeri între
anumite p ărți cu interese comune.
Pe de altă parte, r evoluția a reprezentat un ideal al cet ățenilor rom âni. Important de punctat însă
este faptul c ă la evenimentele ce au dus sf ârșitul regimului comunist, principal a dorin ță a
mulțimii era înlăturarea so țiilor Ceau șescu de la putere, nicidecum c ăderea comunismului, ca
regim politic. A șadar oameni nu și-au dorit neap ărat un regim democratic, ci doar voiau s ă
existe stabilitate și neajunsurile sa fie mai pu ține.
Mitul uniunii a fost prezent vizibil în timpul manifesta țiilor din marile ora șe ale Rom âniei.
Popula ția s-a unit în jurul unei singure idei, cu to ții aveau o dorin ță comun ă, forța mul țimii fiind
o presiune constant ă exercitat ă asupra conducerii politice. Începând cu manifesta țiile din
Timi șoara, acolo unde oamenii s -au unit în urma incid entului avut de pastorul Tokesi , și
continu ând cu amplele proteste din capital a Bucure ști, mul țimea a fost f ără discu ție un factor
decisiv în înlăturarea regimului comunist . Aceast ă uniune a fost prezent ă și mai t ârziu, pe timpul
mineriadelor , atunci cand au exi stat nemul țumiri în privin ța deciziilor politice ce afectau țara în
mod serios. Pe perioada anului 1990 s-au înregistrat trei intere venții în for ță ale minerilor veni ți
din Valea Jiului ., dar am considerat numai una ca fiind relevant ă în contextul uniunii. Dacă pană
în septembrie 1991 era doar o unealt ă a conducerii pentru a înlătura protesta tarii, dupa aceast ă
dată inten țiile lor au fost cu totul altele. În frunte cu liderul sindical din Valea Jiului ,Miron
Cozma, ace știa au protestat împotriv a guvernului Petre Roman , ce avea să fie înlăturat la data de
26 septembri e 1991 . Așadar, for ța unit ății a avut efecte semnificative asupra conducerii politice,
influen țând decizii, și nu numai at ât.59

59 Hlihor Constantin, Romania.Căderea comunismului si nașterea democratiei,Editura Universității din
Bucure ști,2006 , pp.131 -133

38
Vârsta de aur este mitul ce se manifest ă și în prezent în societate sub forma u nor amintiri pe care
oamenii le au cu privire la vremurile trecute. Lumea își amintește cu nostalgie de nivelul de trai
sau de stabilitatea de care aveau parte în perioada comunist ă. Deși s-a cerut instaurarea unei
democra ții în decembrie 1989 , așteptările ce au existat au fost spulberate de deci ziile
politicienilor care de -a lungul timpului au f ăcut mai mult rau dec ât bine . Rom ânia a c ăzut încetul
cu încetul , ajung ând printre coda șele Eu ropei la nivelul de dezvoltare. Dat fiind faptul c ă
fabricile aduceau profit și locuri de munc ă în perioada comunist ă iar majoritatea s -au desfiintat
în prezent , capacitatea de productie a sc ăzut semnificativ . Astfel , neajunsurile regimului
democratic determină inevitabil un fel de nostalg ie a vremurilor trecute. Chiar și în prezent se
observă ,cel puțin la nivel declarativ o dorință a unei părți a populației de reinstalare a regimului
comunist. Această atitudine vine din cauza lipsurilor din actualul regim democratic, unde
discrepanța dint re cei bogați și cei săraci este una foarte mare.
4.2 Rolul mitului politic în legitimizarea puterii politice
Mitul politic joacă un rol decisiv în a oferi legitimitate regimurilor autoritare oferind mul țimii o
iluzie de implicare în luarea deciziilor. Mitul politic este a șadar în strânsă legătura cu g ândirea
colectiv ă, de-a lungul timpului liderii încerc ând diverse strategii pentru a men ține puterea
precum împărțirea societății în partea cea bună și cea mai puțin bună. În afară de aceasta,
afilierea politică a lui Ion Iliescu a fost adusă la cunoștința societății ca fiind natural ă. Mitul
politic a fost asociat de asemenea și cu fenomenul unui miracol. Epoca răului a luat sfârșit și
apărea amenințarea noului care a încep ut cu lovitura de st at pusă în aplicare de Iliescu ș i de
oamenii s ăi. Miracolul politic a constat în apari ția lui Iliescu, cel care a salvat națiunea de
primejdie, adică de comuni ști și de acel tip de societate închis ă promovat ă de Nicolae Ceau șescu.
Impli carea lui Iliescu în evenimentele de dup ă anul 1989 a fost vazut ă ca un act supraomenesc .60
Imaginea sa de om cu puteri supraomenești l -a facut pe Iliescu să -și formeze un ego , asemenea
combinație de caracteristici având un efect de întăr ire a personalitații sale. Ion Iliescu era privit
ca fiind salvatorul națiunii, această idee prinzând contur , formându -se un trend în rândul
populației, lucru ce reprezintă una din sursele care oferea legitimitate noului conducător. O
înțelegere mai prof undă a obținerii gloriei politice are loc dacă cele dou ă elemente ale

60 Deniss Hanovs , Valdis Tēraudkalns ,Ultimate Freedom – No Choice, Brill ,2013,p.13

39
imaginarului politic, mitul poli tic și manifestarea sa practică sunt analizate critic prin intermediul
ritualului politic . În interacțiune, ambele elemente împing un partid politic mai aproa pe de
obiectivul său principal : legitimizarea regimului, poziționându -l ca singurul model pentru
dezvoltare a societății. Fuziunea ideilor liderului politic cu cele ale partidului este de o importanță
aparte în obținerea legitimității , deoarece acea co eziune din interiorul partidului oferă încredere,
aceasta fiind o caracteristică a gândirii mitologice . Rolul mitului politic în epoca modern ă a
politicii are un loc aparte în domeniul antropologiei . Pentru înțelegerea proceselor din ce in ce
mai complexe ale istoriei este nevoie ca acestea să fie disecate în tot mai multe bucăți pentru a
ajunge la esența lor, la ceea ce acestea au dorit să transmită.61
4.3 Importanța ritualului politic în România postdecembristă
Ritualurile politice , o caracteristic ă important ă a mitului , indică modul în care ritualul ca mijloc
de comunicare și interacțiune nu exprimă pur și simplu valori și m esaje, ci creează de asemenea
anumite situații . Ac țiunile cu caracter violent ce au avut loc în Rom ânia dupa anul 1989
reprezin tă reflec ții între cel care conduce și cel care este condus, se produce un raport de putere
în care desigur c ă cel ce a c âștigat a fost cel ce de ținea puterea în stat . Ritualurile formeaz ă
diferite relații ale conducerii cu poporul . În majoritatea societăților, ritualurile sunt de un num ăr
foarte mare, ele neav ând un singur mesaj sau un scop. A u fost multe astfel de manifest ări, iar
uneori c âteva dintre aceste mesaje și scopuri pot să se modifice sau chiar să se contrazică
reciproc. 62
Ritualurile se manifest ă de multe ori în perioade de criz ă .Deși ritualul își găseste semnifica ția în
religie, acesta a devenit cu timpul și un el ement al antropologiei politice , ce ajut ă la descifrarea
politicului. Ideologiile politice au deseori în conținutul lor ritualuri ce pot fi importante pentru
popula ția unei țări, mai ales c ând puterea politica pune accentul pe na ționalism. În Rom ânia,
regimul comunist a promovat idea de na ționalism, uni nd oamenii printr -o idee comună , și anume
ideea dezvoltar ii țării. Astfel , fiecare cet ățean știa ce sc op are, acela de a prospera țara, care era
un bun comun.

61 Idem
62 Ritual: Perspectives and Dimensions ,Catherine Bell, Oxford University Press,1997,p.136

40
Odat ă cu schimba rea formei de conducere a țării , prin trecerea la democra ție, s-a păstrat o
continuitate a ideilor na ționaliste , dar sub o alt ă form ă. Ion Iliescu a ales s ă creeze du șmani
comuni , clădind na ționalismul din ur ă, ură față de cei ce se opuneau ideilor sale. Ion Iliescu ,
figură reprezentativ ă a epocii postdecembriste , a apelat la clasa muncitoare pentru a proteja
națiunea de partidele isto rice, induc ând ideea c ă odată ce ar prelua puterea, ei ar restabili reguli
monarhice din perioada interbelic ă, ce ar duce la separarea popula ției dup ă clasă sau putere
financiar ă. În urma acuzațiilor lui lliescu, FSN a organizat transportul a mii de mineri de la Valea
Jiului la București la sfârșitul lunii ianuarie pentru a intimida presupu șii inaimici ai statului,
acționând prin represiune împotriva unui du șman imaginar . Frontul Salv ării Na ționale a avut
într-adevăr un avantaj clar faț ă de oponenții săi în primăvara anului 1990. A folosit controlul
asupra guvernului și a mass -mediei, în special a televiziunii, pentru a face o campanie agresivă în
fața opozitiei. Iliescu s -a recomandat ca apărător patriotic al independenței și integrității
teritoriale a Româ niei împotriva Uniunii Sovietice și a Ungariei și a promis să mențină gradul
siguranță socială pus în practică în perioada comunis tă.63

Așadar, se poate observa c ă Ion Iliescu a preluat din tacticile cu care vechiul regim s -a impus în
fața poporului . El a avut o dorin ță desăvârșită să dețină controlul absolut , să știe tot ce se
întampl ă , iar întrotdeauna cand a aparut o piedic ă în calea dorin țelor sale a ac ționat în consecin ță
. Astfel se manifest ă ritualul, prin ac țiuni ce urm ăresc acela și tipar , schimb ări semnificative
punând în pericol autoritatea șefului de stat. Ritul ce s -a dezvoltat începând cu perioada
comunist ă a continuat și se manifestă și astăzi. Metodele pe care politicienii le folosesc ast ăzi nu
sunt cu nimic diferite de cele folosite de oame nii ce au condus ostilit ățile în perioada de tranzi ție
către democra ție. A șadar, ritualul este o caracteristic ă a specificit ății unei na țiuni, un tipar
preponderent care este urm ărit cu stricte țe.
4.4 Manif estări ale ritului in politica românească din perioada postdecembristă
La momentul revoluției române , Ion Iliescu s -a remarcat ca un om simplu din popor.El a luat
cuvântul în nenumărate rânduri , având un rol semnificativ în înăturarea regimului communist.
După ce a câștigat încrederea majorităț ii românilor, a luat ființă un nou partid sub numele de
Frontul Salvării Naționale, ascensiunea lui Iliescu in politica fiind clădită treptat,dar sigur sub

63 Keith Hitchins,A concise history of Romania, Cambridge Univesity press,2014,pp 293 -294

41
forma unui rit de inaugurare. Partidul nou -născut a avut parte de o susținere largă în alegeri ,
lucru ce demonstrează faptul ca tot șirul acțiunilor conducatorului FSN au fost bine delimitate sip
use la punct.
Un alt rit ce a funcționat in România postdecembristă a fost ritul aniversar . Acest tip de rit este
caracterizat de o încărcătură emoțională foa rte mare doarece face apel la un trecut istoric glorios,
la un eveniment cu o importanță mare în istoria unei țări. Un asfel de eveniment este reprezentat
de aducerea unui omagiu față de eroii decedați in razboi sau comemorearea unei întâmplări
istorice. U n exeplu semnificativ este sarbatoarea Unirii de la 1 decembrie 1918. În anul 1991, la
Alba Iulia , a fost prezentă întreaga elită politică a țării, personalități precum Ion Iliescu,Radu
Câmpeanu sau Corneliu Coposu fiind uniți sub o singură idee, cel puți n pentru un moment.
În baza ritului de confruntare s -au luptat două mituri în realitatea politică postdecembristă.
Acestea sunt mitul republicii și mitul regalității. Pe de -o parte liderii monarhici nu erau de acord
cu noua conducere a țării , pe motiv că nu oferă stabilitate , dar nici siguranță. Ei doreau
revenirea țării la un sistem de conducere precum cel din perioada interbelica, atunci când
România era un regat. Pe cealaltă parte , liderii republicani îl judecau pe Regele Mihai pentru
faptul că a făcu t un pact cu comuniștii , iar faptul că țara s -a aflat mai bine de cincizeci de ani sub
un sistem de conducere totalitar i se datora în mare parte.

42
Concluzii
În final am să prezint concluziile acestei lucrări . Putem observa că în realitatea politică
românească din perioada postdecembristă s-au manifestat o serie de mituri și al ritual uri. Deși se
poate crede c ă acțiunile oamenilor politic i din acea perioad ă au fost întampl ătoare, prin lucrarea
de fa ță am încercat s ă demonstrez faptul c ă ele a u avut în spate o vast ă încărcătură simbolic ă, iar
pentru ca noua putere să devină legitimă au fost prezente din plin mituri si ritualuri . De
asemenea, am încercat s ă ofer semnifica ție principalelor evenimente din perioada
postdec embrist ă, și astfel să clarific unele lucruri ce nu sunt prezentate în mod obiectiv nici
astăzi , la 29 de ani de la întâmplarea lor .
Din informa țiile redate în capitolele prece dente se poate observa faptul că privind din
persepectiv ă teroretic ă, întreaga poveste a preluarii puterii în anul 1900 cap ătă un anumit sens ,
astfel exist ând o explica ție. Modul de a ac ționa și reac ționa al politicienilor urmeaz ă un tipar ,
tipar ce se regase ște în acțiunile pre decesorilor lor . Sunt foarte pu ține cazurile în care un concept
politic nou ap ărut s ă fie neidentificabil în timp în diferite forme. În foarte multe cazuri el
porne ște de la o idee deja existent ă, reie șită din diferite ideologii. Elemetele simbolice oferă o
ințelegere ampl ă a ceea ce s -a întâmplat în acea perioad ă , orice eveniment putând fi înțeles cu
ajutorul lor , chiar dac ă la prima vedere par e foarte dificil de descifrat . În linii mari ,miturile și
ritalurile au avut un rol important în legitimarea puterii politice, oferind semnificație si înțeles
unor întâmplări care la prima vedere pot fi omise în analiza acelei perioade.
După căderea regimului com unist principala dorin ță a oamenilor poli tici nu a fost cea de
schimbare , nu și-au facut mai întai un plan de restaurare a ordinii sociale , ci prima lor grija a fost
preluarea puterii prin diverse mijloace, incluz ând violen ța sau represiunea , caracteristic ă a
vechiului regim . Acesta este o dovad ă a faptului c ă deși vechiul regim fusese îndepartat, ideile ,
dar și oamenii din acea perioad ă încă aveau o influen ță puternic ă asupra statului rom ân. Aceasta
a fost defapt marea gre șeală a acelei perioade . Deși s-a dorit înlăturarea lui Nicolae Ceau șescu
din fruntea statului , și implicit a regimului condus de el , poporul a votat tot cu oamenii care au
stat pe lang ă acesta, av ând idei doctrinare pe care de și le-au reprimat pentru a avea un aer
european , într-un final au ie șit la suprafa ță și s-au concretizat în acțiuni c are nu ar avea ce c ăuta
într-o democrație .

43
De-a lungul perioadei de tranziție s -au manifestat în România mituri elementare precum
salvatorul , uniunea, conspirația sau vârsta de aur. Aceste elemente ale mitului au oferit
semnificație unei lungi serii de acțiuni ale conducerii politice. Ion Iliescu era o persoană de la
care oamenii aștept au lucruri supraomenești , el fiind însă tot un om , ca toți ceilalți. În Romania
postdecembristă au fost prezente și teorii ale conspirației, influența din țările vecine fiind un
factor care aducea neliniște in rândul populației , care devenea tot mai sus picio asă în privința
acțiunilor din perioada Revoluției Române. În prezent, perioada comunistă este privită cu
nostalgie de popor, iar asta datorită faptului că deși a fost o perioada cu multe lipsuri, stabilitatea
și încrederea în regim erau la un nivel r idicat.
Prin ritual puterea politică s -a folosit o ser ie de acțiuni cu scopul de a manipula populația după
bunul plac. Romania a fost un mediu propice pentru dezvoltarea și răspândirea ritualului,
element ce se manifestă mai ales în perioade de criză. De la primul său discurs și până în
momentul preluării puterii în statul român, Iliescu a urmărit o serie etape, începând prin
câștigarea încrederii populației , prin crearea unei imagini pozitive și continuând cu acțiuni
menite să îl facă un om politic.
Astfel, puterea în România postdecembristă a fost legitimată prin intermediul mitului si
ritualului, populatia oferind oamenilor politici din acea perioadă încrederea necesară pentru a
conduce statul.

44
Bibliografie:

Abraham Rudolf, Transylvania, Bradt Travel Guides, 2012
Bell Catherine,Ritu al: Perspectives and Dimensions , Oxford University Press, 1997
Boia Lucian, Pentru o istorie a imaginarului , Editura Humanitas, 2000
Carey F. Henry, Romania since 1989: Politics, Economics and Society, Lexingto n books,2004
COMUNICAT CATRE TARA AL CFSN – 22 dec.1989 – Publicat in Monitorul Oficial, Partea I
nr. 1 din 22/12/1989)

Cox Terry, Reflections on 1989 in Eastern Europe, Routledge Europe -Asia Studies , Routlege,
2013
Deniss Hanovs , Valdis Tēraudkalns , Ultimate Freedom – No Choice ,Brill , 2013

Dimitri G. Demekas , Mohsin S. Khan , The Romanian Economic Reform Program, International
Monetary Fund, 1991
Eliade Mircea,Aspecte ale mitului,Editura Univers,Bucuresti,1978
Ferreol Gilles; Jucquois, Guy ,Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale . Polirom, Iași,
2005

Frigioiu Nicolae,Antropologie Politică,Editura Tritonic,Bucureșt i

Girardet Raoul, Mituri si mitologii politice, Institutul European
Hitchins Keith, A concise history of Romania, Cambridge Univesity press, 2014
Hlihor Constantin, Romania.Caderea comunismului si nasterea democratiei, Editura Universitatii
din Bucuresti, 2006
Kertzer David, Ritual, politica și putere, Editura Univers, 1988

45
Matei Lucica , Romanian Public Management Reform: Civil service Collection of Socio –
economics ,Volumul 2 din Romanian Public Management Reform: Theoretical and Empirical
Studies
Pasti Vladimir ,România în tranziție. Căderea în viitor, Editura Nemira, București, 1995
Peter Siani Davies, The Romanian revolution of December 1989, Cornell univeristy press, 2005,
p 102
Petrescu Dragos, Explaining the Romanian Revo lution of 1989, Editura Encilopedica, 2010

Pop Liliana ,Democratising Capitalism?: The Political Economy of Post –
Communist transformation in Romania, Manchester university press,2006

Prins Gwyn, Spring in Winter: The 1989 Revolutions, Manchester University Press, 1990
Pușca M. Anca , Revolution, Democratic Transition and Disillusionment: The Case of Romania,
Oxford University Press, 2013
Sandu Dumitru, Spatiul social al tranzitiei, Editura Polirom, 1999
Selejan -Gutan Bianca , The Constitution of Romania: A Contextual Analysis, Bloomsbury
Publishing, 2016
Sharon L. Wolchik, Jane Leftwich Curry, Central and East European Politics: From Communism
to Democracy, Rowman & Littlefield publishers INC,2008

Steven D.Roper, Romania: the unfinished revolution, Harwood Academic Publishers, 2006

Ștefănescu Domni ța, Cinci ani din istoria rom âniei, editura ma șina de scris , Bucure ști, 1995
Teodorescu Bogdan, Guțu Dorina, Enache Radu , Cea mai bun ă dintre lumile
posibile.Marketingul politic in Rom ânia-1990 -2005,editura Comunicare.ro
Weiner Robert, Change in Eastern Europe, Greenwood Publishing Group, 1994