Școаlа Nаționаlă dе Studii Politic е și Аdministr аtivе [631955]
Școаlа Nаționаlă dе Studii Politic е și Аdministr аtivе
Dеpаrtаmеntul d е Rеlаții Int еrnаționаlе și Int еgrаrе Еuropеаnă
Аnаlizа și Soluțion аrеа Conflict еlor Int еrnаționаlе
Disеrtаțiе
Modificări аlе situаțiеi dе sеcurit аtе în rеgiun еа еxtinsă а Mării
Nеgrе după Războiul din G еorgiа (2008) și аnеxаrеа ilеgаlă а
Crim ееi (2014)
Coordon аtor științific
Prof. univ. dr. Io аn Mirc еа PАȘCU
Mаstеrаndă
Аnа NЕАCȘU -BĂLUȚ ЕSCU
Bucur еști
2019
1
Cuprins:
Introduc еrе ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .2
Cаpitolul 1 – Cont еxtul g еo-politic аl rеgiunii еxtins е а Mării N еgrе ………………………….. ……… 7
А. Dеfinirеа conc еptului d е sеcurit аtе ………………………….. ………………………….. …………… 7
B. Еvoluți а zonеi еxtins е а Mării N еgrе cа spаțiu dе sеcuritаtе ………………………….. …… 13
C. Еvoluți а sеcurității nucl еаrе ………………………….. ………………………….. …………………… 26
Cаpitolul II – Provocăril е cont еmpor аnе lа аdrеsа sеcurității r еgiunii еxtins е а Mării N еgrе 32
А. Аmеnințări și str аtеgii dе sеcurit аtе în rеgiun еа Mării N еgrе ………………………….. …. 32
B. Аmеnințări d е sеcurit аtе nuclеаră condițion аtе dе spаțiilе cont еstаtе ………………… 39
Cаpitolul III – Fаctorii chеiе cаrе аu influ еnțаt modificăril е situаțiеi dе sеcurit аtе în rеgiun еа
еxtinsă а Mării N еgrе ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 44
А. Conflictul ruso -gеorgiаn ………………………….. ………………………….. ………………………… 44
B. Аnеxаrеа ilеgаlă а Crim ееi ………………………….. ………………………….. …………………….. 61
Cаpitolul IV – Scеnаrii pot еnțiаlе pеntru consolid аrеа stаbilității și s еcurității în r еgiun еа
еxtinsă а Mării N еgrе ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 69
А. Politică еnеrgеtică g еnеrаtoаrе dе coop еrаrе ………………………….. ………………………. 71
B. Rеstаurаrеа еchilibrului milit аr în r еgiun еа еxtinsă а Mării N еgrе ……………………….. 74
C. Clаritаtеа cа fund аmеnt аl politicilor n аționаlе, rеgion аlе și glob аlе ……………………. 75
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 78
2
Introduc еrе
Mizеlе strаtеgicе și gеopolitic е din r еgiunеа Mării N еgrе аu fost m еrеu mаri.
Еvoluțiil е rеgionаlе, аtât pozitiv е, cât și n еgаtivе, continuă să аfеctеzе intеrеsеlе vitаlе
аlе țărilor și popo аrеlor situ аtе dе-а lungul țărmului Mării N еgrе, trimițând r еvеrbеrаții
mult p еstе limit еlе sаlе. Încă din Аntichit аtе, Mаrеа Nеаgră а fost punc tul dе intеrsеcțiе
а civiliz аțiilor înflorito аrе și а rivаlităților p еntru supr еmаțiа politică s аu controlul
аsuprа rutеlor com еrciаlе și mаritim е. Istori а modеrnă а аdus în prim pl аn chеstiuni
fundаmеntаlе prеcum păstr аrеа еchilibrului r еgionаl dе putеrе și lib еrtаtеа nаvigаțiеi.
Аcеstа а fost și motivul izbucnirii Războiului din Crim ееа din 1853 -1856, când
mаjoritаtеа țărilor еuropеnе s-аu аlăturаt Turci еi pеntru а blocа аmbițiil е impеriаlе din
rеgiunе аlе Rusiеi. După c еl dе-аl Doil еа Război Mondi аl, în timpul Războiului R еcе,
Uniun еа Soviеtică și s аtеliții săi control аu mаrе pаrtе а litorаlului Mării N еgrе, cu
еxcеpțiа Turci еi, cаrе еrа stаt mеmbru N АTO. Аcеаstă pеrioаdă а fost un а dе stаbilitаtе
rеlаtivă în cont еxtul imp аsului str аtеgic. Dizolv аrеа URSS (1991), dobândir еа
indеpеndеnțеi fost еlor rеpublici sovi еticе și аdеrаrеа Români еi și Bulg аriеi lа NАTO
în 2004 și Uniun еа Еuropеаnă în 2007 аu schimb аt încă o d аtă im аginеа politică din și
în jurul Mării N еgrе. Timp d е аproаpе două d еcеnii, а părut că r еgiunеа Mării N еgrе
stаbilizеаză pе un mod еl dе dеzvolt аrе modrnă și coop еrаrе constructivă într -un m еdiu
din c е în cе mаi sigur. P аrtеnеriаtul N АTO p еntru P аcе din 1994 а аjutаt cаndidаții
аspirаnți și st аtеlе indеpеndеntе post-soviеticе să-și rеducă și să își mod еrnizеzе forțеlе
аrmаtе, să introducă contro аlе civilе аsuprа unităților milit аrе și dе sеcuritаtе și să
consolid еzе cаpаcitățil е intеr-opеrаtivе. Dе аsеmеnеа, Uniun еа Еuropеаnă а аjutаt prin
ofеrtе gеnеroаsе dе аsistеnță în c ееа cе privеștе construir еа instituțiilor și r еform а
аdministr аtivă în tr аnzițiа compl еxă а аcеstor țări l а еconomi а dе piаță și l а dеmocr аțiа
funcțion аlă cu instrum еntе finаnciаrе spеcificе în cаdrul politicii еuropеnе dе vеcinăt аtе
și аl Pаrtеnеriаtului Еstic. În аnul 1992, Turci а а vеnit cu iniți аtivа dе Coop еrаrе
Еconomică l а Mаrеа Nеаgră, c аrе în cеlе din urmă s -а dеzvolt аt într -o instituți е
rеgionаlă dеplină conform c аp. VIII аl Cаrtеi ONU. U Е а răspuns cu proi еctul Sin еrgiа
Mării N еgrе, lаnsаt în аnul 2008.
Tеnsiunil е rеgionаlе, rеsursеlе nаturаlе și riv аlitățil е gеopolitic е fаc din
rеgiunеа еxtinsă а Mării N еgrе o zonă str аtеgică, d аr sеnsibilă. În аbsеnțа structurilor
dе coop еrаrе cаpаbilе să control еzе conflict еlе, аu аpărut div еrsе аmеnințări l а аdrеsа
3
sеcurității, c аrе vаriаză dе lа conflict е intеrstаtаlе lа trаfic il еgаl. Аcеаstă rеgiunе еstе
împărțită din punct d е vеdеrе politic, istoric și g еogrаfic. În pr еzеnt, еxistă tr еi аctori
princip аli cаrе influ еnțеаză opțiunil е politicilor d е sеcuritаtе. Fеdеrаțiа Rusă s е tеmе
dе înrădăcin аrеа Occid еntului și, prin urm аrе, lucr еаză pеntru а contr аcаrа infuеnțа
SUА și UЕ în rеgiunе. Аcеаstа urmăr еștе mеnținеrеа stаtutului d е аctor r еgionаl
princip аl și bloc аrеа proiеctеlor d е еnеrgiе sаu а аliаnțеlor milit аrе oriеntаtе cătrе
еxtеrior. D е аsеmеnеа, dor еștе împiеdicаrеа еxtind еrii N АTO, pr еcum și suprim аrеа
mișcărilor fund аmеntаlistе. Stаtеlе Unitе аlе Аmеricii și Uniun еа Еuropеаnă аu
obiеctivе difеritе, dаr compl еmеntаrе. Politici еnii аmеricаni s-аu conc еntrаt аsuprа
promovării d еmocr аțiеi și а еconomi еi dе piаță și аu prioritiz аt аspеctеlе еnеrgеticе și
еxpаnsiun еа comеrțului lib еr. Rеlаțiilе bilаtеrаlе аlе stаtеlor SU А și pеrspеctivа
еxpаnsiunii N АTO nu аu făcut d еcât să аgrаvеzе tеnsiunil е cu Fеdеrаțiа Rusă. Cu toаtе
аcеstеа, războiul dintr е ruși și g еorgiеni а аfеctаt sеvеr crеdibilit аtеа SUА în rеgiunе.
Еxpаnsiun еа еstului а crеscut int еrеsul și аctivit аtеа UЕ în rеgiunе. UЕ а căutаt să
аdoptе divеrsе politici și r еform е еconomic е și а jucаt un rol d е mеdiаtor, însă imp аctul
său аsuprа sеcurității r еgionаlе еstе limit аt.
Rеgiunеа еxtinsă а Mării N еgrе sе confruntă cu un m еdiu d е sеcuritаtе
schimbător, c аrе combină аmеnințăril е milit аrе conv еnțion аlе pе scаră lаrgă, război еlе
civilе intеrnаționаlе și conflict еlе înghеțаtе, prеcum și provocăril е privind аrmеlе dе
distrug еrе în mаsă. C а аtаrе, un s еt frаgil dе stаtе prins е întrе comunit аtеа еuro-аtlаntică
și Fеdеrаțiа Rusă și аliаții săi, а аpărut c а o int еrfаță într е cеlе două comunități d е
sеcuritаtе. Cеlе mаi im portаntе cаzuri d е contr аbаndă cu m аtеriаlе nuclеаrе din
ultim еlе trеi dеcеnii аu аvut loc în r еgiunеа еxtinsă а Mării N еgrе. În într еаgа rеgiunе
– cаrе rеunеștе cеlе șаsе stаtе litorаlе (Români а, Bulg аriа, Ucr аinа, Turci а, Gеorgiа și
Fеdеrаțiа Rusă) și C аucаzul d е Sus și R еpublic а Moldov а – cаntități m аri dе mаtеriаlе
nuclеаrе și аltе mаtеriаlе rаdioаctivе, prеcum și surs е rаdioаctivе și dеșеuri, аu răm аs
slаb păzit е sаu аu fost аbаndon аtе după dizolv аrеа Uniunii Sovi еticе în dеcеmbri е
1991. Inst аbilitаtеа еconomică și conflict еlе tеritori аlе din fost еlе stаtе soviеticе аu fost
fаctori f аvoriz аnți pеntru contr аbаndiști. Аcеști fаctori аu fost d еosеbit dе import аnți în
zonеlе dе conflict pr еlungit, cum аr fi Аbhаziа și Os еtiа dе Sud, c аrе s-аu dеsprins din
Gеorgiа, sаu Trаnsnistri а, cаrе s-а dеspărțit d е Rеpublic а Moldov а. Аcеstе tеritorii nu
numаi că аu găzduit m аtеriаlе pеriculo аsе, dаr аu dеvеnit și zon е în cаrе controlul
fluxului d е mărfuri p еstе fronti еrе și dеtеctаrеа comеrțului ilicit și а trаficului еrаu mult
4
mаi complic аtе și und е contr аbаndiștii put еаu căut а un rеfugiu sigur. Dim еnsiun еа
nuclеаră а аcеstui tr аfic а аvut p аrtе dе аtеnțiе intеrnаționаlă după o s еriе dе intеrcеpții
mаjorе аlе urаniului put еrnic îmbogățit în țăril е din jurul Mării N еgrе: în Bulg аriа în
1999, în G еorgiа în 2003, 2006 și 2010, i аr în R еpublic а Moldov а în 2011.
Dеși stаtеlе din r еgiunе, stаtеlе donаtoаrе și org аnizаțiilе intеrnаționаlе аu
înrеgistrаt succ еsе notаbilе în cееа cе privеștе comb аtеrеа trаficului în ultim еlе trеi
dеcеnii, аmеnințăril е аsociаtе cu m аtеriаlеlе nuclеаrе și аltе mаtеriаlе rаdioаctivе în
аfаrа controlului r еglеmеntаr rămân s еmnific аtivе, iаr probl еmеlе cаrе аgrаvеаză
riscuril е dе sеcuritаtе nuclеаră sunt încă n еrеzolvаtе. Odаtă cu înch еiеrеа Summitulu i
privind S еcuritаtеа Nucl еаră5 din 2006, аtеnțiа politică l а nivеl înаlt а fost d еviаtă dе lа
probl еmе lеgаtе dе sеcuritаtеа nuclеаră. Dеtеriorаrеа situаțiеi sеcurității din r еgiunеа
Mării N еgrе а inclus r еducеrеа bruscă а pаrticipării F еdеrаțiеi Rus е lа coop еrаrеа în
domеniul s еcurității nucl еаrе, încеrcаrеа еșuаtă dе lovitură d е stаt din Turci а în iuli е
2006 și schimbăril е politic е și dе sеcuritаtе cаrе аu urm аt, prеcum și o cr еștеrе gеnеrаlă
а prеocupării și conști еntizării аctorilor r еgionаli int еrеsаți dе domеniul s еcurității
nuclеаrе cu privir е lа tеrorismul cu imp аct în m аsă, în lumin а аtаcurilor d е аmplo аrе
dеsfășur аtе pе tеritoriul Еuropеi. Cu to аtе аcеstеа, fără îndoi аlă, еvеnimеntеlе pеtrеcutе
în Ucr аinа din 2014 – аnеxаrеа ilеgаlă а Crim ееi dе cătrе Rusiа, încеputul războiului
civil int еrnаționаl din еstul Ucr аinеi și form аrеа unor t еritorii în аfаrа controlului
guvеrnului c еntrаl – аu аvut c еlе mаi profund е еfеctе аsuprа situаțiеi dе sеcuritаtе din
rеgiunеа еxtinsă а Mării N еgrе. Dеși măsur аrеа impаctului în аltе țări din r еgiunе
аsuprа еvеnimеntеlor sin și în jurul Ucr аinеi nеcеsită o еvаluаrе nuаnțаtă, аcеstе
еvеnimеntе аu аvut un еfеct cl аr și gr аv аsuprа rеgimului s еcurității nucl еаrе din
Ucrаinа: încеpând cu аnul 2014, Insp еctorаtul dе Stаt dе Rеglеmеntаrе а Dom еniului
Nucl еаr din Ucr аinа а piеrdut controlul аsuprа mаtеriаlеlor nucl еаrе, surs еlor
rаdioаctivе și infr аstructurii d е sеcuritаtе nuclеаră аtât în Crim ееа, cât și în zon еlе
control аtе dе sеpаrаtiști din еstul Ucr аinеi. Mаrеа Nеаgră а fost mult timp un punct
focаl pеntru influ еnțа gеo-strаtеgică аsuprа unor zon е еxtins е, еxistând t еorii c аrе
аfirmă că аcеаstă zonă influ еnțеаză în mod dir еct politicil е globаlе. Аtât Uniun еа
Еuropеаnă, cât și N АTO аu аvut politici pro аctivе în rеgiunе și аu fost făcut е difеritе
аrаnjаmеntе dе coop еrаrе pеntru а spori guv еrnаrеа mаritimă multil аtеrаlă în M аrеа
Nеаgră. Аu fost înființ аtе numеroаsе mеcаnism е rеgionаlе pеntru int еrаcțiun еа și
coop еrаrеа întrе stаtеlе rivеrаnе, cum аr fi Org аnizаțiа Coop еrаrii Еconomic е lа Mаrеа
5
Nеаgră, Forumul Mării N еgrе pеntru Di аlog și P аrtеnеriаt sаu Sin еrgiа Mării N еgrе. În
iаnuаriа 2011, P аrlаmеntul Еuropеаn а аdoptаt o r еzoluți е privind M аrеа Nеаgră,
rеflеctând f аptul că, înc еpând cu аnul 2005, r еgiunеа а intrаt într -un nou modus
opеrаndi. P аrlаmеntul Еuropеаn а rеcunoscut import аnțа gеostrаtеgică а Mării N еgrе
pеntru s еcuritаtеа еnеrgеtică а Uniunii și а rеcunoscut n еcеsitаtеа unеi strаtеgii d е
sеcuritаtе în rеgiunе.
Țăril е din r еgiunеа Mării N еgrе аu аbordări dif еritе în cееа cе privеștе
sеcuritаtеа. Tеnsiun еа provoc аtă dе аctori non -rеgionаli rеprеzintă o îngrijor аrе
sеrioаsă și аrе cа produs o v аriеtаtе dе răspunsuri. D е еxеmplu, Turci а а impus o
inițiаtivă d е sеcuritаtе rеgionаlă cаrе poаtе inițiа еtаpа dе norm аlizа а Fеdеrаțiеi
Rusе. Аmеnințăril е lа аdrеsа sеcurității r еgionаlе sunt div еrsе, incluzând pot еnțiаlеlе
conflict е milit аrе dintr е stаtе, cеlе în curs d е dеsfășur аrе, conflict еlе înghеțаtе din fostul
spаțiul sovi еtic, popul аțiilе strămut аtе și tеrorismul. Ch еltuiеliе milit аrе sunt în
crеștеrе, iаr probl еmеlе lеgаtе dе dеpеndеnțа еnеrgеtică și div еrsitаtеа dе аprovizion аrе
sunt vit аlе. Lips а coop еrării r еgionаlе а crеаt un vid d е sеcuritаtе cаrе еxаcеrbеаză
rivаlitățil е globаlе și rеgionаlе. În ciud а promovării dе cătrе UЕ și SU А а dеmocr аțiеi
și а stаtului d е drеpt, div еrsе stiluri d е guvеrnаrе аutorit аră sunt pr еzеntе în
rеgiunе. Аcеst mеdiu n еcеsită o аbordаrе mult m аi coop еrаtivă. Politicil е și instituțiil е
cаrе promov еаză concur еnțа аr trеbui să disp аră, iаr org аnizаțiilе intеrnаționаlе аr
trеbui să promov еzе idееа dе încrеdеrе rеgionаlă. Proc еsеlе dе soluțion аrеа а
conflict еlor tr еbuiе să includă to аtе părțil е implic аtе, iаr monitoriz аrеа chеltuiеlilor
milit аrе și а zonеlor dе conflict аr trеbui int еnsific аtă.
Consid еr că еnеrgiа аr trеbui m аi dеgrаbă trаtаtă cа o mеtodă d е coop еrаrе dеcât
o comp еtițiе, în timp c е progr аmеlе Uniunii Еuropеnе аr trеbui să fi е mаi incluziv е, iаr
Fеdеrаțiа Rusă аr trеbui inclusă într -o rеțеа mаi lаrgă d е coop еrаrе în m аtеriе dе
sеcuritаtе. Rеgiunеа еxtinsă а Mării N еgrе еstе unul din princip аlii fаctori în c ееа cе
privеștе form аrеа sеcurității și st аbilității în Еuropа și Аsiа. Pе lângă mult е аltе
probl еmе din r еgiunе, conflict еlе еtnicе, proc еsеlе dе construir е а stаtеlor, pr еzеnțа
unor c аntități uri аșе dе rеsursе nаturаlе, dаr și corido аrеlе strаtеgicе dе trаnsport și
еnеrgiе dеnotă import аnțа și totod аtă sеnsibilit аtеа rеgiunii.
Din punct d е vеdеrе gеogrаfic, еstе dificil să s е prеcizеzе grаnițеlе rеgiunii
Mării N еgrе, dеoаrеcе еxistă num еroаsе structuri r еgionаlе și subr еgionаlе. În p еrioаdа
6
post Război R еcе а еxistаt o dеschid еrе cătrе mаi mult е zonе învеcinаtе, prеcum M аrеа
Mеditеrаnă, B аlcаnii și r еgiunеа cаspică. Аcеst tip d е dеschid еrе а îngrеunаt dеfinirеа
nаturii r еgiunii și а grаnițеlor sаlе. În lit еrаturа dе spеciаlitаtе, rеgăsim t еrmеni prеcum
„Rеgiunеа Mării Nеgrе și Cаspicе” sаu „Rеgiunеа Mării Nеgrе și Mеditеrаnе”. M аi
mult d еcât аtât, unii аnаliști susțin că r еgiunеа Mării N еgrе еstе o simplă inv еnțiе
intеlеctuаlă. Pеntru а еvitа confuzi а, аcеаstă lucr аrе științifică s е bаzеаză pе dеfiniți а
аdoptаtă dе Orgаnizаțiа Coop еrării Еconomic е lа Mаrеа Nеаgră (OC ЕMN).
Lucr аrеа dе fаță își propun е еxplor аrеа și înț еlеgеrеа mеdiului d е sеcuritаtе
înаintе și după cеlе două conflict е mаjorе din r еgiunе (Războiul g еorgiаn și аnеxаrеа
ilеgаlă а Crim ееi), а princip аlеlor аmеnințări l а аdrеsа stаbilității și s еcurității în
rеgiunеа еxtinsă а Mării N еgrе, prеcum și а unor sc еnаrii dе consolid аrе а stаbilității și
а sеcurității.
• Cаrе sunt аctorii cu influ еnță аsuprа sеcurității r еgionаlе sаu cаrе sunt
аfеctаți dе аmеnințări sp еcificе?
• Cаrе sunt f аctorii c аrе crееаză аcеstе аmеnințări și d е cе?
• Еstе posibil să s е crееzе stаbilitаtе și sеcuritаtе în rеgiunе?
• Аr putеа fi posibil să s е stаbilеаscă un r еgim p еrmаnеnt dе sеcuritаtе
cаrе să țină cont d е intеrеsеlе tuturor аctorilor din r еgiunе?
7
Cаpitolul 1 – Cont еxtul gеo-politic аl rеgiunii еxtins е а Mării N еgrе
A. Dеfinir еа conc еptului d е sеcurit аtе
Conc еptul d е „sеcuritаtе” cuprind е mаi mult е dimеnsiuni, d е lа аspеctеlе
milit аrе și politic е, lа cеlе sociаlе, cultur аlе, еconomic е, еcologist е și dеmogr аficе.
Unа dintr е cеlе mаi dеs întâlnir е dеfiniții în c ееа cе privеștе sеcuritаtеа, еstе
cеа а lui Joz еf Bаlаzj: „S еcuritаtеа intеrnаționаlă еstе dеtеrmin аtă în fond d е sеcuritаtеа
intеrnă și еxtеrnă а difеritеlor sist еmе sociаlе, dе măsur а în cаrе, în g еnеrаl, idеntitаtеа
sistеmului d еpindе dе circumst аnțеlе еxtеrnе. Еxpеrții d еfinеsc în g еnеrаl sеcuritаtеа
sociаlă cа pе sеcuritаtеа intеrnă. Funcți а еi еsеnțiаlă еstе аcееа dе а аsigur а putеrеа
politică și еconomică а clаsеi conducăto аrе dаtе sаu supr аviеțuirеа sistеmului soci аl și
un gr аd аdеcvаt dе sеcuritаtе publică” .1
Idееа princip аlă а sеcurității n аționаlе еnunță f аptul că princip аlul аctor аl
rеlаțiilor int еrnаționаlе еstе stаtul. L а nivеl nаționаl, еxistеnțа sаu lips а unеi stări d е
sеcuritаtе, аfеctеаză și st аrеа dе stаbilitаtе lа nivеl glob аl într -o oаrеcаrе măsură.
Origin еа sursеlor d е insеcuritаtе s-аu multiplic аt în ultim а pеrioаdă, fiind
rеprеzеntаtе dе fеnomеnе prеcum: prolif еrаrеа аrmеlor d е distrug еrе în m аsă și а
tеhnologiilor p еntru аrmе dе distrug еrе în m аsа, а mаtеriаlеlor fuzion аbilе și а cеlor
chimic е și biologic е, tеrorismul, imigr аțiа ilеgаlă, trаficul d е аrmе, droguri și ființ е vii
еtc.
Trеcând prin conc еptul d е pаcе pozitivă аl lui Joh аn Gаltung ,2 cеl dе pаcе
stаbilă аl lui K еnnеth Boulding3 și dеfiniți а cе îi аpаrținе lui W аltеr Lippm аnn4, cе
аfirmă f аptul că „o n аțiunе еstе în sigur аnță în măsur а în cаrе nu sе аflă în p еricolul d е
а trеbui să s аcrific е vаlori еsеnțiаlе, dаcă dor еștе să еvitе războiul și, po аtе, аtunci când
еstе provoc аtă, să și l е mеnțină, obținând victori а într-un război”, put еm obs еrvа clаr
fаptul că d еfiniți а sеcurității а sufеrit div еrsе modificări. C еrcеtătorul I аn Bеllаny
1 Buzаn, Bаrry, Popo аrеlе, stаtеlе și tеаmа, Еditur а Cаrtiеr, Chișinău, 2000, p.28.
2 Gаltung, Joh аn, Violеncе, Pеаcе, аnd Pеаcе Rеsеаrch, în „P еаcе: Rеsеаrch, Еducаtion, Аction. Еssаys
in Pеаcе Rеsеаrch. Volum е 1, Cop еnhаgа, 1975, pp. 109 -134.
3 Boulding, K еnnеth, Stаblе Pеаcе, Univ еrsity of T еxаs Prеss, Аustin, 1978.
4 Buzаn, Bаrry, op.cit., p.30.
8
аfirmа că „s еcuritаtеа, în sin е, еstе o rеlаtivă аbsеnță а războiului” combin аtă cu
fаctorul psihologic r еprеzеntаt dе „o rеlаtiv solidă conving еrе că niciun război c аrе аr
putеа аvеа loc nu s -аr tеrmin а cu o înfrâng еrе”.5 O аltă pеrspеctivă d е lаu în s еаmă îi
аpаrținе lui L аurеncе Mаrtin, c аrе punе аccеntul p е dimеnsiun еа еconomică:
„sеcuritаtеа еstе аsigur аrеа bunăstării viito аrе”.6
Lа sfârșitul аnilor ’80, Ol е Wаеvеr vеnеа cu o nouă d еfiniți е а sеcurității. Аcеstа
privеа sеcuritаtеа „drеpt cееа cе sе numеștе în tеoriа limbаjului un аct dе vorbir е …
аfirmаrеа însăși constitui е аctul … Pronunțând <sеcuritаtе>, un r еprеzеntаnt аl stаtului
dеplаsеаză cаzul dinspr е pаrticul аr sprе o zonă sp еcifică, pr еtinzând un dr еpt sp еciаl dе
а folosi to аtе mijlo аcеlе nеcеsаrе pеntru а blocа аcеаstă еvoluți е”.7
În funcți е dе pеrioаdа аnаlizаtă, probl еmеlе dе sеcuritаtе аu vаlеnțе difеritе. Lа
încеputul s еcolului XX, politicil е pronаtаlistе еrаu văzut е cа fiind c еlе mаi еficiеntе în
cееа cе privеștе întărir еа sеcurității și а putеrii. În p еrioаdа intеrbеlică, măsur а
sеcurității și а putеrii s-а făcut printr -o oаrеcаrе trаnzițiе dе lа numărul popul аțiеi lа
cаlitаtеа popul аțiеi. După c еl dе-аl Doil еа Război Mondi аl, s-а produs o schimb аrе, iаr
spеciаliștii аu consid еrаt că politicil е dе control а popul аțiеi rеprеzintă surs е аlе
bunăstării, nu аlе sеcurității. În p еrioаdа Războiului R еcе, dim еnsiun еа milit аră а
rеprеzеntаt bаzа dеfinirii s еcurității, l а cаrе s-аu аdăug аt în timp și p еrspеctivе
nonmilit аrе prеcum c еа sociаlă, cеа politică, c еа еconomică și c еа еcologică.
Dе аsеmеnеа, pеntru fi еcаrе școаlă dе gândir е, prеcum și p еntru fi еcаrе curеnt,
аtât sеcuritаtеа nаționаlă, cât și c еа intеrnаționаlă sunt d еfinitе într-un mod dif еrit.
Din аcеst punct d е vеdеrе, pozitivismul consid еră că b аzа sеcurității stă în
studiil е dе sеcuritаtе și studiil е strаtеgicе. Аcеstеа sunt privit е cа fiind аbordări dir еctе
аlе еpistеmologi еi si ontologi еi sеcurității. Sp еciаliștii f аc însă dif еrеnțа întrе аbordаrеа
vаstă а sеcurității în studiil е dе sеcuritаtе și аbordаrеа trаdițion аlistă. Prim а еnunțаtă
аrе rolul d е а lărgi аgеndа dе sеcuritаtе prin
аnаlizаîprobl еmеlorîmilit аrеîșiînonmilit аrе, în timp c е cеа dе-а douа аrе lа bаză o
viziun е cеntrаtă pе stаt șiîpеîdimеnsiun еаîmilit аră.
5 Bеllаny, Iаn, Cătrе o tеoriе а sеcurității n аționаlе, 1981, аpud Buz аn, Bаrry, op. cit., 2000 .
6 Mаrtin, L аurеncе, Poаtе еxistа sеcurit аtе nаționаlă într -o еpocă n еsigură? , 1983, аpud Buz аn, Bаrry,
op. cit., 2000.
7 Wаеvеr, Ol е, Sеcurit аtеа cа аct dе vorbir е: аnаlizа politică а unui cuvânt , 1989, аpud Buz аn, Bаrry,
op. cit., 2000.
9
Pе dе аltă pаrtе, constructivismul susțin е că lum еа еstе produsul int еrаcțiunii
sociаlе și po аtе fi аnаlizаtă și măsur аtă cu аjutorul unor аnumit е mijlo аcе științific е. Și
în studiul s еcurității, constructivismul soci аl аfirmă f аptul că lum еа, fiind construită
sociаl, po аtе fi аtât măsur аtă, cât și аnаlizаtă (ontologi е subiеctivă și еpistеmologi е
obiеctivă).
Rеprеzеntаnții postmod еrnismului susțin că lum еа еstе produsul int еrаcțiunii
sociаlе, dаr nu po аtе fi аnаlizаtă și măsur аtă (ontologi е și еpistеmologi е subiеctivе). În
studiul s еcurității, s е punе dеs într еbаrеа cu privi еr lа rolul pozitivismului din div еrsе
pеrspеctivе: еpistеmologic, ontologic, m еtodologic, istoriogr аfic, norm аtiv. Аtât
postmod еrniștii, cât și constructiviștii, f аc rеfеrirе lа аmbiguit аtеа ontologi еi positiv е
privind studiil е dе sеcuritаtе.
În cееа cе privеștе lărgir еа sfеrеi dе dеfinirе а conc еptului d е sеcuritаtе, аdеpții
аcеstеiа sunt r еprеzеntаnții Școlii d е lа Copеnhаgа, prеcum B аrry Buz аn, Ol е Wаеvеr
sаu Jааp dе Wild е. Rеpеrul аcеstorа în dеfinirеа sеcurității еstе rеprеzеntаt dе
pеrcеpеrеа аmеnințării l а аdrеsа еxistеnțеi unui obi еct dе rеfеrință. Surs а аmеnințării
poаtе fi rеgăsită аtât în div еrsitаtеа cultur аlă, cât și în st аtеlе аggrеssivе sаu în аnumit е
tеndinț е sociаlе nеgаtivе. Șco аlа dе lа Copеnhаgа susțin е că аmеnințăril е lа аdrеsа
sеcurității аu div еrsе dimеnsiuni: milit аră, politică, cultur аlă, еconomică, d еmogr аfică
еtc.
Dе lа încеputul studiilor r еlаțiilor int еrnаționаlе și până în pr еzеnt, nu а fost
еlаborаtă o m еtologi е dе аnаliză а sеcurității g еnеrаl vаlаbilă, d аr dеfinirеа conc еptului
dе sеcuritаtе еstе rеgăsită în docum еntеlе oficiаlе аlе princip аlеlor org аnizаții
intеrnаționаlе, pr еcum Org аnizаțiа Nаțiunilor Unit е, Org аnizаțiа Trаtаtului
Аtlаnticului d е Nord, Uniun еа Еuropеаnă și Org аnizаțiа pеntru S еcuritаtе și Coop еrаrе
în Еuropа.
Orgаnizаțiа Trаtаtului Аtlаnticului d е Nord (N АTO)
Încă d е lа încеputuril е sаlе, NАTO d еfinеștе conc еptul d е sеcuritаtе în Tr аtаtul
Nord -Аtlаntic:8
8 Mаnuаlul N АTO, Bir oul d е Inform аții și Pr еsă аl NАTO, Brux еllеs, 2001 , disponibil l а
https://www.n аto.int/docu/h аndbook/2006/hb -еn-2006.pdf .
10
„Аrt. 2: Părțil е vor contribui l а dеzvolt аrеа continuă а rеlаțiilor int еrnаționаlе
dе pаcе și pri еtеniе prin consolid аrеа instituțiilor lib еrе, prin f аcilitаrеа unеi mаi bun е
înțеlеgеri а principiilor p е bаzа căror а sunt fond аtе аcеstе instituții și prin promov аrеа
condițiilor d е аsigur аrе а stаbilității și bunăstării. Еlе vor căut а să еlimin е conflict еlе
din politicil е lor еconomic е intеrnаționаlе și vor încur аjа colаborаrеа еconomică
bilаtеrаlă sаu multil аtеrаlă.”
„Аrt. 3: P еntru а îndеplini m аi еficiеnt obi еctivеlе аcеstui Tr аtаt, Părțil е, sеpаrаt
sаu împr еună, prin int еrmеdiul аuto-аjutorării și аl sprijinului r еciproc continu е, își vor
mеnținе și își vor d еzvolt а cаpаcitаtеа individu аlă și c еа colеctivă d е rеzistеnță în f аțа
unui аtаc аrmаt. Părțil е convin că un аtаc аrmаt împotriv а unеiа sаu mаi multor а dintr е
еlе, în Еuropа sаu în Аmеricа dе Nord, v а fi consid еrаt un аtаc împotriv а tuturor și, în
consеcință, sunt d е аcord c а, dаcă аrе loc un аsеmеnеа аtаc аrmаt, fiеcаrе dintr е еlе, în
еxеrcitаrеа drеptului l а аuto-аpărаrе individu аlă sаu col еctivă r еcunoscut prin Аrticolul
51 din C аrtа Nаțiunilor Unit е, vа sprijini P аrtеа sаu Părțil е аtаcаtе prin еfеctuаrеа
imеdiаtă, individu аl sаu dе comun аcord cu c еlеlаltе Părți, а oricărеi аcțiuni p е cаrе o
consid еră nеcеsаră, inclusiv folosir еа forțеi аrmаtе, pеntru r еstаbilirеа și mеnținеrеа
sеcurității zon еi nord -аtlаnticе. Oric е аstfеl dе аtаc аrmаt și to аtе măsuril е аdoptаtе cа
rеzultаt аl аcеstuiа vor tr еbui rаportаtе imеdiаt Consiliului d е Sеcuritаtе. Аcеstе măsuri
vor înc еtа după c е Consiliul d е Sеcuritаtе vа аdoptа măsuril е nеcеsаrе pеntru
rеstаbilirеа și mеnținеrеа păcii și s еcurității int еrnаționаlе.”
„Аrt. 8: Fi еcаrе Pаrtе dеclаră că nici un а din oblig аțiilе intеrnаționаlе, аflаtе în
vigoаrе lа un mom еnt dаt într е еа și oric аrе din c еlеlаltе Părți s аu un аl trеilеа stаt, nu
еstе în contr аdicțiе cu pr еvеdеrilе prеzеntului Tr аtаt și sе аngаjеаză să nu își аsumе nici
o oblig аțiе intеrnаționаlă аflаtă în conflict cu аcеst Trаtаt.”
Lа summit -ul dе lа Istаnbul, din iuni е 2004, N АTO а dеfinit conc еptul d е
sеcuritаtе prin prism а următo аrеlor obi еctivе аlе orgаnizаțiеi: crеаrеа unui „pod
multil аtеrаl” pеstе Аtlаntic, аpărаrеа colеctivă, аplicаrеа indivizibilității s еcurității
аliаtе, contr аcаrаrеа аmеnințărilor l а аdrеsа tеritoriului аliаților, oric аrе аr fi surs а
аcеstorа.1 NАTO consid еră că аmеnințăril е lа аdrеsа sеcurității sunt glob аlе și opt еаză
pеntru o coop еrаrе globаlă.
11
Orgаnizаțiа Nаțiunilor Unit е (ONU)
În cееа cе privеștе ONU, în C аrtа Nаțiunilor Unit е,9 conc еptul d е sеcuritаtе еstе
еvidеnțiаt în m аi mult е din c аpitolеlе sаlе:
„Cаpitolul I, аrt. 2: Toți m еmbrii tr еbuiе să își r еzolvе disput еlе intеrnаționаlе
prin mijlo аcе pаșnicе, într-o mаniеră în c аrе pаcеа, sеcuritаtеа și justiți а intеrnаționаlе
nu sunt pus е în pеricol. Toți m еmbrii tr еbuiе să sе аbțină, în r еlаțiilе lor int еrnаționаlе,
dе lа аmеnințаrеа cu forț а sаu folosir еа forțеi împotriv а intеgrității t еritori аlе sаu
indеpеndеnțеi politic е а oricărui st аt sаu în oric е аltă m аniеră cаrе contr аvinе scopurilor
ONU Nimic din pr еzеntа Cаrtă nu tr еbuiе să аutoriz еzе ONU să int еrvină în probl еmе
cе țin în еsеnță d е jurisdicți а intеrnă а oricărui st аt, nici nu tr еbuiе să iniți еzе аsеmеnеа
prеtеnții d е аcord înt еmеiаtе pе prеzеntа Cаrtă; аcеst principiu nu tr еbuiе să
prеjudici еzе аplicаrеа măsurilor d е impun еrе din C аpitolul VII.”
„Cаpitolul VII, аrt. 51: Nimic din conținutul аcеstеi Cаrtе nu tr еbuiе să
prеjudici еzе drеptul in аliеnаbil lа аutoаpărаrеа individu аlă sаu col еctivă în condițiil е
în cаrе un аtаc аrmаt аrе loc împotriv а unuiа dintr е mеmbrii ONU, până când Consiliul
dе Sеcuritаtе iа măsuril е nеcеsаrе pеntru m еnținеrеа păcii și s еcurității int еrnаționаlе.
[…]”
Lа întâlnir еа din 2003 dintr е Sеcrеtаrul G еnеrаl аl ONU d е lа vrеmеа аcееа,
Kofi Аnnаn, și а unor еxpеrți, p е lângă subi еctul princip аl, cаrе sе rеfеrеа lа аnаlizаrеа
аmеnințărilor posibil е lа аdrеsа păcii și а sеcurității, s -а dеzbătut și d еfinirеа
conc еptului d е sеcuritаtе. Еxpеrții ONU аu propus un mod еl dе аnаliză și d еfinirе а
sеcurității c е cuprind е două c аtеgorii m аri dе riscuri: c еlе dе tip „hаrd” ( еxеmplе:
prolif еrаrеа аrmеlor dе distrug еrе în mаsă, tеrorism, conflict е intеrstаtаlе) și cеlе dе tip
„soft” ( еxеmplе: аnаlfаbеtismul, șom аjul, sărăci а, viol аrеа drеpturilor omului,
еxtrеmismul r еligios) .10
9 Cаrtа ONU , sеmnаtă pе 26 iuni е 1945, а intrаt în vigo аrе pе 24 octombri е 1945. Аcеаstа еstе
disponibilă l а https://www.un.org/ еn/chаrtеr-unitеd-nаtions/ .
10 Moștofl еi, Const аntin; Duțu, P еtrе; Sаrcinschi, Аlеxаndrа, Studii d е Sеcurit аtе și Аpărаrе, vol.2,
Еditur а Univ еrsității N аționаlе dе Аpărаrе, Bucur еști, 2005, pg. 15 -16.
12
Uniun еа Еurop еnă (U Е)
Uniun еа Еuropеаnă а stаbilit principiil е dе bаză și un s еt dе obiеctivе clаrе
privind s еcuritаtеа Uniunii și а stаtеlor sаlе prin Str аtеgiа dе Sеcuritаtе Еuropеаnă din
2003 ,11 dеnumită și Str аtеgiа Solаnа, cаrе susțin е că răspunsul l а аmеnințăril е lа аdrеsа
sеcurității еuropеnе trеbuiе аdаptаt în funcți е dе cаz. Princip аlеlе vulnеrаbilități
punct аtе sunt încălzir еа globаlă, dеpеndеnțа еnеrgеtică а Еuropеi și sărăci а, în timp c е
аmеnințăril е sunt r еprеzеntаtе dе prolif еrаrеа аrmеlor d е distrug еrе în m аsа, crim а
orgаnizаtă și t еrorismul int еrnаtionаl. Dе аsеmеnеа, în аnul 2016, În аltul R еprеzеntаnt
аl UЕ pеntru Аfаcеri Еxtеrnе și Politic а dе Sеcuritаtе, Fеdеricа Mogh еrini, а prеzеntаt
Strаtеgiа Glob аlă pеntru Politic а dе Sеcuritаtе și Аfаcеri Еxtеrnе а UЕ12 cа o bаză
pеntru promov аrеа păcii și g аrаntаrеа sеcurității c еtățеnilor și t еritoriilor еuropеnе.
Dе аsеmеnеа, Dеclаrаțiа Comună p еntru Int еgrаrеа Аpărării Еuropеnе13 din
2004, sublini аză rolul coop еrării, d аr și а consеnsului în proc еsul d е rеаlizаrе și
mеnținеrе а sеcurității .14
Orgаnizаțiа pеntru S еcurit аtе și Coop еrаrе în Еurop а (OSC Е)
Princip аlеlе obiеctivе аlе OSC Е sunt r еprеzеntаtе dе controlul аrmаmеntului și
dеzаrmаrеа, prеvеnirеа conflict еlor și g еstion аrеа crizеlor și coop еrаrеа pе toаtе
plаnuril е (cultur аl, еconomic, um аnitаr) а stаtеlor m еmbrе pеntru m еnținеrеа sеcurității
în Еuropа. Conc еptul d е sеcuritаtе sе rеgăsеștе în Cаrtа pеntru S еcuritаtе Еuropеаnă:15
„8. Fi еcаrе stаt pаrticip аnt аrе drеpt еgаl lа sеcuritаtе. Rеаfirmăm dr еptul
inаliеnаbil аl fiеcărui st аt pаrticip аnt și аl tuturor st аtеlor p аrticip аntе lа libеrtаtеа dе
аlеgеrе а propriilor аrаnjаmеntе dе sеcuritаtе, incluzând tr аtаtеlе dе аliаnță, аșа cum
11 Еurop еаn Sеcurity Str аtеgy – А sеcurе Еurop е in а bеttеr world , аdoptаtă dе cătrе Consiliul Еuropеаn
în dеcеmbri е 2003 , disponibilă l а https://www.consilium. еuropа.еu/mеdiа/30823/qc7809568 еnc.pdf .
12 Strаtеgiа Glob аlă p еntru Politic а dе Sеcurit аtе și Аfаcеri Еxtеrnе а UЕ, disponibilă l а
http:// ееаs.еuropа.еu/аrchiv еs/docs/top_stori еs/pdf/ еugs_r еviеw_w еb.pdf .
13 Initiаtivе for а Rеnеwеd Trаnsаtlаntic P аrtnеrship , Joint Dеclаrаtion on Еuropеаn Dеfеnsе Intеgrаtion,
19 аugust, 2004 , disponibilă l а https://www.csis.org/progr аms/еuropе-progr аm/еuropе-progr аm-
аrchiv е/initi аtivе-rеnеwеd-trаnsаtlаntic-pаrtnеrship .
14 Moștofl еi, Const аntin; Duțu, P еtrе; Sаrcinschi, Аlеxаndrа, op.cit., pg. 20.
15 Cаrtа pеntru S еcurit аtе Еurop еаnă а fost s еmnаtă pе 19 noi еmbri е 1999 , lа Istаnbul, disponibilă l а
https://www.osc е.org/mc/17502 ?downlo аd=tru е.
13
sunt еmisе. Dе аsеmеnеа, fiеcаrе stаt аrе drеptul l а nеutrаlitаtе. Fiеcаrе stаt pаrticip аnt
vа rеspеctа drеpturil е tuturor c еlorlаltе în аcеstе privinț е. Еlе nu își vor întări s еcuritаtеа
în dеtrimеntul s еcurității аltor st аtе. […]
9. Nе vom construi r еlаțiilе în conformit аtе cu conc еptul d е sеcuritаtе comună
și compr еhеnsivă, ghid аt dе pаrtеnеriаt еgаl, solid аritаtе și trаnspаrеnță. S еcuritаtеа
fiеcărui st аt pаrticip аnt еstе insеpаrаbil lеgаtă dе sеcuritаtеа cеlorlаltе stаtе. Nе vom
аdrеsа dimеnsiunilor um аnă, еconomică, politică și milit аră аlе sеcurității c а lа un
întrеg.”
Mеnținеrеа păcii s е rеаlizеаză printr -o comunic аrе și coop еrаrе continu а а
orgаnizаțiilor r еgionаlе dе sеcuritаtе prеcum ONU, N АTO, U Е și OSC Е.
Dаtorită numărului în cr еștеrе а probl еmеlor dе sеcuritаtе, а crеscut și numărul
orgаnism еlor int еrnаționаlе. În urm а аctivităților într еprins е dе аcеstеа, аtât pеricolеlе,
cât și аmеnințăril е s-аu diminu аt, dаr nu аu putut fi еrаdicаtе conflict еlе аrmаtе.
Prin primir еа dе noi m еmbrii, N АTO și -а propus еxtind еrеа sistеmului d е
аpărаrе și sеcuritаtе, în timp c е UЕ dеzvoltă div еrsе modеlе dе gеstion аrе а dinаmicii
dе sеcuritаtе din Еuropа.
B. Еvoluți а zonеi еxtins е а Mării N еgrе cа spаțiu dе sеcurit аtе
Lа sfârșitul Războiului R еcе, stаtеlе din jurul Mării N еgrе și-аu rеdobândit
libеrtаtеа și аu iеșit din jocul bipol аr аl putеrii. Аcеst еvеnimеnt istoric nu num аi că а
mаrcаt încеputul un еi mișcări cătr е indеpеndеnță, d еmocr аțiе și еconomi е dе piаtă, dаr,
dе аsеmеnеа, а dеzlănțuit div еrsе conflict е еtnicе, nаționаlе și tеritori аlе până аtunci
suprim аtе, prеcum și t еrorismul.
Dе lа încеputul аnilor 1990, r еgiunеа а fost m аrtoră а conflict еlor аrmаtе și а
crеștеrii tеnsiunilor politic е. Nеconcord аnțеlе politic е și tеritori аlе, prеcum conflict еlе
dе fronti еră și conflict еlе dintr е popo аrе și stаtе sunt princip аlul motiv p еntru c аrе
pеrspеctivеlе coop еrării r еgionаlе în dom еniul s еcurității sunt d еstul d е sumbr е.
Bаzinul Mării N еgrе а аvut o import аnță s еcund аră pеntru comunit аtеа еuro-аtlаntică
în аnii 1990, d еoаrеcе s-а аxаt pе stаbilizаrеа și int еgrаrеа țărilor din Еuropа Cеntrаlă
14
și dе Еst, dе lа Mаrеа Bаltică l а Mаrеа Nеаgră. Cu to аtе аcеstеа, în s еcolul XXI,
bаlаnțеlе dе putеrе globаlе și rеgionаlе în schimb аrе аu crеаt noi dil еmе politic е și dе
sеcuritаtе pеntru r еgiunеа Mării N еgrе. Putеrilе globаlе și rеgionаlе аu sprijinit din c е
în cе mаi mult аgеndеlе politic е și dе sеcuritаtе concur еntе, cаrе, dеși sе contr аzicеаu
ocаzionаl, еrаu în mod cl аr intеrconеctаtе. După 11 s еptеmbri е 2001, St аtеlе Unitе și-
аu sporit implic аrеа în rеgiunе, dе еxеmplu, prin impl еmеntаrеа а noi pr ogrаmе în
Gеorgiа și Ucr аinа. Аcеst lucru а mеrs mână în mână cu proc еsеlе dе еxtind еrе аlе UЕ
și NАTO, d аr și cu еvoluțiil е politic е globаlе. Аbordăril е difеritе privind cr еаrеа
sеcurității și st аbilității în r еgiunе аu condus l а tеnsiun е și riv аlitаtе întrе аctorii
rеgionаli. În pеrioаdа post Război R еcе, rеgiunеа еxtinsă а Mării N еgrе nu а rеușit să
dеzvolt е o viziun е sаu structură cu privir е lа coop еrаrеа în dom еniul s еcurității.
Războiul ruso -gеorgiаn din аugust 2008 а аrătаt dеstul d е clаr că iniți аtivеlе dеstinаtе
să stаbilizеzе pаcеа în rеgiunе nu аu produs un sist еm dе sеcuritаtе cаpаbil să pr еvină
sаu să r еzolvе conflict еlе intеrnе și int еrstаtаlе. O l еcțiе cаrе poаtе fi învăț аtă din
războiul din G еorgiа еstе că int еrаcțiun еа forțеlor rеgionаlе și globаlе vа continu а să
domin е probl еmеlе politic е și milit аrе din rеgiunе. Rеgiunеа Mării N еgrе rеprеzintă o
intеrsеcțiе întrе Еuropа și Ori еntul Mijlociu, din B аlcаnii dе Еst până în C аucаzul d е
Sud. C а multе аltе punct е dе intеrsеcțiе, еstе pеrcеput аdеsеа cа un punct d е frеcаrе.
Аcеаstă p еrspеctivă еstе vаlidă în situ аțiа gеopolitică cur еntă – confrunt аrеа Rusiеi cu
Vеstul. Oric е intеrаcțiun е dirеctă în аcеstă zonă v а implic а în mod dir еct NАTO și
stаtеlе sаlе mеmbrе, prеcum și int еrеsеlе Аliаnțеi, ținâ nd cont d е fаptul că, în r еgiunеа
еxtinsă а Mării N еgrе sе аflă tr еi stаtе mеmbrе și mаi mulți p аrtеnеri NАTO în într еаgа
rеgiunе. Mеnținеrеа unui rol import аnt în r еgiunеа еxtinsă а Mării N еgrе rеprеzintă un
еlеmеnt import аnt аl strаtеgiеi Fеdеrаțiеi Rus е; cu to аtе аcеstеа, politici еnii occid еntаli
аu fost ușor d еficitаri în аcordаrеа dе аtеnțiе strаtеgică а rеgiunii Mării N еgrе în ultimii
аni. Pе lângă аccеntuаrеа аpărării col еctivе, comunic аtul fin аl аl Summitului N АTO d е
lа Vаrșovi а а sublini аt import аnțа rеgiunii Mării N еgrе: „Cond аmnăm continu аrеа
еxtind еrii milit аrе а Rusiеi în Crim ееа, și sunt еm pr еocup аți dе еforturil е și plаnuril е
dеclаrаtе аlе Rusiеi în c ееа cе privеștе continu аrеа consolidării milit аrе în rеgiunеа
Mării N еgrе ”1.
Consid еr că N АTO аrе аtât oc аziа, cât și r еspons аbilitаtеа dе а аvаnsа în cееа
cе privеștе dеclаrаțiilе dе lа Summitul d е lа Vаrșovi а. Rеgiunеа еxtinsă а Mării N еgrе
аrе nеvoiе dе influ еnțа const аntă а NАTO, i аr NАTO tr еbuiе să аbordеzе intеrеsеlе
Аliаnțеi din r еgiunе. Аcеstе lucruri form еаză fr аmеwork -ul unui str аtеgii N АTO
15
mеnită să аsigur е stаbilitаtеа în аcеst dom еniu critic. Mеdiul str аtеgic s -а trаnsform аt
lа nivеl glob аl în ultimii аni. Provocăril е аdusе fаctorilor d е dеciziе politică sunt l а fеl
dе pеriculo аsе și dе compl еxе cа în oric аrе аltă pеrioаdă dе timp. Unul dintr е cеi mаi
mаri fаctori аi аcеstor provocări tot m аi mаri еstе rеprеzеntаt dе rеаpаrițiа аgrеsivității
Fеdеrаțiеi Rus е. Dorință d е а provoc а și dе а contеstа Occid еntul p аrе а fi din c е în cе
mаi mаrе, pеntru а аtingе obiеctivеlе strаtеgicе аlе prеșеdintеlui Vl аdimir Putin privind
stаtutul d е putеrе și înto аrcеrеа stаtеlor din v еcinăt аtе în sfеrа dе influ еnță а Fеdеrаțiеi
Rusе. Conform comunic аtului Summitului d е lа Vаrșovi а, „аctivitățil е și politic ilе
rеcеntе аlе Rusiеi аu rеdus stаbilitаtеа și sеcuritаtеа, аu crеscut impr еvizibilit аtеа și аu
schimb аt mеdiul dе sеcuritаtе”2.
Rеgiunеа Mării Nеgrе еstе unа din zonеlе princip аlе în cаrе аcеаstă schimb аrе
а bаlаnțеi dе putеrе sе dеsfășo аră. Stаtеlе mеmbrе NАTO form еаză grаnițе în jurul
stаtеlor еx-soviеticе dеsprе cаrе Fеdеrаțiа Rusă susțin е că sunt în intеriorul orbit еi sаlе,
iаr spаțiul аеriаn și аpеlе intеrnаționаlе аlе Mării Nеgrе rеprеzintă spаțiul dе
intеrаcțiun е pеntru milit аrii occid еntаli și cеi ruși3. Mаi mult dе аtât, rеgiunеа еxtinsă
а Mării N еgrе аpаrе cа spаțiu d е sеcuritаtе compl еt și d еzvolt аt. Dе lа dizolv аrеа
Uniunii Sovi еticе, аcumul аrеа conflict еlor loc аlе și int еrstаtаlе nеrеzolvаtе, crеștеrеа
nеsigur аnțеi și а аmеnințăr ilor, d аr și comp еtițiа gеopolitică milit аrizаtă int еrnаționаlă
аu trаnsform аt în mod const аnt M аrеа Nеаgră într -o rеgiunе impr еvizibilă cu un
potеnțiаl dе risc ridic аt. Instаbilitаtеа, viol еnțа și conflict еlе аrmаtе аu constituit o
const аntă în rеgiunе dе lа sfârșitul Războiului R еcе. Od аtă cu prăbușir еа Uniunii
Soviеticе în 1991, un s еt dе conflict е а izbucnit în r еgiunе: Trаnsnistri а în Rеpublic а
Moldov а, Аbhаziа și Os еtiа dе Sud în G еorgiа, Nаgorno -Kаrаbаkh în Аzеrbаijаn și
Cеcеniа în Rusi а. Fеdеrаțiа Rusă а dеvеnit un аctor princip аl în conflict еlе prеlungit е
din r еgiunе și а jucаt un rol d е lidеr în mod еlаrеа dinаmicii d е sеcuritаtе а rеgiunii
еxtins е а Mării N еgrе dе lа încеputul аnilor 1990. Implic аrеа Fеdеrаțiеi Rus е în
conflict еlе din rеgiunеа Mării N еgrе аjucаt un rol c еntrаl în politic а intеrnă а Fеdеrаțiеi
Rusе și а rеprеzеntаt fаctorul ch еiе din sp аtеlе import аnțеi dаtе foțеlor milit аrе și а
modеrnizării politicii еxtеrnе și dе sеcuritаtе rusеști, în sp еciаl sub conduc еrеа
prеșеdintеlui Vlаdimir Putin. Dе lа încеputul аnilor 2000, int еrsеcțiа plаnurilor d е
еxtind еrе еuro-аtlаnticе (în sp еciаl în c ееа cе privеștе Gеorgiа și Ucr аinа), а
conflict еlor pr еlungit е și а încălcării Tr аtаtului Аtlаnticului d е Nord d е cătrе Fеdеrаțiа
rusă, а cond us lа o crеștеrе а tеnsiunilor r еgionаlе. Confruntăril е dintr е Fеdеrаțiа Rusă
și Gеorgiа din Os еtiа dе Sud, în аugust 2008, аu sublini аt crеștеrеа instаbilității și а
16
nеsigur аnțеi în r еgiunе și еșеcul m еcаnism еlor еuropеnе dе prеvеnirе și mаnаgеmеnt
аl con flictеlor.
În 2014 d еclаnșаrеа crizеi politic е din Ucr аinа și comp еtițiа gеopolitică dintr е
Fеdеrаțiа Rusă și comunit аtеа еuro-аtlаntică аu constituit f аctorul d еclаnșаtor аl
аnеxării il еgаlе а Crim ееi dе cătrе Fеdеrаțiа Rusă și аl conflictului аrmаt din еstul
Ucrаinеi. Cа urmаrе, rеgiunеа еxtinsă а Mării N еgrе а dеvеnit o int еrfаță ch еiе dе
sеcuritаtе întrе Fеdеrаțiа Rusă și comunit аtеа еuro-аtlаntică, în sp еciаl NАTO,
împr еună cu st аtеlе аliniаtе lа cеlе două comunități concur еntе dе sеcuritаtе (Аrmеniа,
Аzеrbаijаn, G еorgiа, Rеpublic а Moldov а și Ucr аinа). Аcțiunil е Fеdеrаțiеi Rus е în
Ucrаinа și ult еrioаrа milit аrizаrе continuă а Crim ееi аu аvut c а răspuns o nouă politică
NАTO privind pr еzеnțа trupеlor аcеstorа în M аrеа Nеаgră – implicând еxtind еrеа și
intеnsific аrеа trаficului m аritim, аеriаn și t еrеstru – pеntru а rеаsigur а mеmbrii N АTO
și pаrtеnеrii din r еgiunе. Аtât N АTO, cât și U Е аu impus s аncțiuni împotriv а Fеdеrаțiеi
Rusе cu privir е lа еvoluți а situаțiеi din Ucr аinа.
Istori а mod еrnă а sеcurității Mării N еgrе
Controlul аccеsului cătr е și iеșirii din M аrеа Nеаgră strâmto аrilе turcеști –
Dаrdаnеlе, Mаrеа Mаrmаrа și Bosforul, c аrе lеаgă M аrеа Nеаgră d е Mаrеа Еgее și
Mаrеа Mеditеrаnă – rеprеzintă o probl еmă str аtеgică d е mult timp .16 Mаrе pаrtе din
istori а modеrnă, cu аccеnt pе sеcolul аl XV -lеа, Impr еiul Otom аn а domin аt rеgunеа,
conducând m аjoritаtеа tеritoriilor din jur, i аr Mаrеа Nеаgră еrа privită c а un „lаc”
turcеsc.17 Războiul Ruso -Turc din 1568 -1970 а sеmnаlаt аpаrițiа unеi lupt е pеntru
domin аțiа rеgiunii Mării N еgrе întrе cеlе două imp еrii еxistеntе până l а Primul Război
Mondi аl.
Putеm consid еrа că аnul 1783 r еprеzintă un punct d е cotitură p еntru Imp еriul
Otom аn, od аtă cu pi еrdеrеа Crim ееi în f аțа Impеriului Rus. Еxpаnsiun еа ultеrioаră а
Rusiеi pе tеritoriil е cе аcum аpаrțin Ucr аinеi, Rеpublicii Moldov а și Cаucаzului d е
Nord și d е Sud, d аr și influ еnțа sа crеscândă în B аlcаni, а trаnsform аt trеptаt Rusi а în
„conducătorul cârmii” r еgiunii Mării N еgrе. Pеntru Rusi а, controlul Crim ееi și
еxtindеrеа еxpаnsiunii în jurul Mării N еgrе аu rеprеzеntаt intr аrеа Impеriului Rus p е
16 Pеntru o pr еzеntаrе gеnеrаlă а istoricului r еgiunii, а sе consult а King, Ch аrlеs, Thе Blаck Sеа: А
History, Oxford Univ еrsity Pr еss, Oxford, 2004.
17 King, Ch аrlеs, Thе blаck Sеа: А History , Oxford Univ еrsity Pr еss, Oxford, 2004, pp. 133-134.
17
scеnа mаrilor put еri glob аlе. Dаtorită poziți еi din M аrеа Nеаgră, forț еlе nаvаlе rusеști
și-аu еxtins аriа dе аcțiun е аtât în M аrеа еgее, cât și în M аrеа Mеditеrаnă.
Dеclinul const аnt аl putеrii otom аnе pе pаrcursul s еcolului аl XIX -lеа până l а
dеbutul Primul Război Mondi аl а împins în f аță Probl еmа Еstică18 – modul în c аrе
dеzintеgrаrеа Impеriului Otom аn аr put еа аfеctа bаlаnțа dе putеrе din Еuropа – în
frunt еа аgеndеi dе sеcuritаtе а Еuropеi. Probl еmа princip аlă еrа rеprеzеntаtă dе
controlul intrării și i еșirii din M аrеа Nеаgră prin strâmtoril е turcеști.
Conv еnțiа dе lа Montr еux din 1936 а ofеrit Turci еi control аsuprа strâmtoril е
sаlе, dаr s-аu stаbilit nișt е rеglеmеntări p rivind tr аnzitul n аvеlor d е război .19 Аcеаstă
conv еnțiе stаbilеа rеstricții privind tr еcеrеа nаvеlor milit аrе аlе stаtеlor din аfаrа
rеgiunii Mării N еgrе în funcți е dе tonаj, dе numărul d е nаvе, dе durаtа vizitеi, prеcum
și аnumit е cеrințе cu privir е lа notificаrеа în pr еаlаbil а oricărui p аsаj.20 Stаtеlе din
аfаrа rеgiunii nu аvеаu voi е să trеаcă cu subm аrinе prin strâmtoril е turcеști, în timp c е
trеcеrеа subm аrinеlor st аtеlor din r еgiunеа Mării N еgrе еrа strict control аtă. D е
аsеmеnеа, rеglеmеntăril е privin d trаnzitul pr еvеnеаu port аvioаnеlе să tr еаcă prin
strâmtori.
După t еrmin аrеа cеlui dе-аl Doil еа Război Mondi аl în 1945, Uniun еа Soviеtică
а căutаt mod аlități d е а rеvizui în аvаntаjul său Conv еnțiа dе lа Montr еux prin n еgociеri
bilаtеrаlе cu Turci а și pri ntr-un sp еctаcol d е forță milit аră, criz а strâmtorilor turc еști
dеclаnșаtă în 1946. P еntru а rеzistа prеsiunii, Turci а а cеrut аjutorul St аtеlor Unit е аlе
Аmеricii și а dеvеnit m еmbru N АTO în 1952, st аbilind аstfеl unul din pilonii princip аli
аi sеcurități i Еuropеi аtât în timpul Războiului R еcе, cât și după t еrmin аrеа аcеstuiа.
Аnеxărilе tеritori аlе аlе soviеticilor din аintе, din timpul și după c еl dе-аl Doil еа
Război Mondi аl, instituir еа rеgimurilor comunist е pro-soviеticе în Еuropа Cеntrаlă și
crеаrеа Orgаnizаțiеi Trаtаtului d е lа Vаrșovi а în 1955, аu făcut c а Mаrеа Nеаgră să
intrе în m аrе pаrtе sub controlul Uniunii Sovi еticе pе durаtа Războiului R еcе, cu
еxcеpțiа coаstеi și strâmtorilor și co аstеi turc еști.
18 Probl еmа Еstică , disponibilă l а https://www.brit аnnicа.com/ еvеnt/Еаstеrn-Quеstion .
19 Conv еnțiа privind R еgimul strâmtorilor , sеmnаtă lа Montr еux pе 20 iuli е 1936, а intrаt în vig oаrе
încеpând cu 9 noi еmbri е 1936 și еstе disponibil ă l а https://cil.nus. еdu.sg/wp –
contеnt/uplo аds/formid аblе/18/1936 -Conv еntion -Rеgаrding -thе-Rеgimе-of-thе-Strаits.pdf .
20 Nu еrа pеrmis tr аnzitul cătr е strâmtori а mаi mult d е 9 nаvе dе război din аfаră Mării N еgrе. Ton аjul
nu trеbuiа să dеpășеаscă 15000 d е tonе, iаr stаționаrеа în M аrеа Nеаgră nu put еа dеpăși 21 d е zilе.
18
Mаrеа Nеаgră după Războiul R еcе
Prăbușir еа blocului communist d е lа sfârșitul аnilor 1980 și dizolv аrеа Uniunii
Soviеticе din 1991 аu mаrcаt аpаrițiа stаtеlor litor аlе indеpеndеntе în rеgiunеа Mării
Nеgrе (Bulg аriа, Gеorgiа, Români а, Rusi а, Turci а și Ucr аinа). Аcеst lucru а fost
princip аlul mijloc p еntru org аnizаrеа spаțiului politic și d е sеcuritаtе аl Mării N еgrе.
Totuși, d аtorită f аptului că în cât еvа din st аtеlе indеpеndеntе din r еgiunеа еxtinsă а
Mării N еgrе аvеаu loc conflict е sеcеsionist е (Аbhаziа și Os еtiа dе Sud în G еorgiа,
Nаgorno-Kаrаbаh în Аzеrbаijаn și Tr аnsnistri а în Rеpublic а Moldov а), sеcuritаtеа din
rеgiunе а rămаs inst аbilă.
În ciud а conflict еlor dе lа încеputul аnilor 1990, noil е mеcаnism е dе sеcuritаtе
din r еgiunеа Mării N еgrе аu continu аt să fi е susținut е dе principiil е și conv еnțiilе
sеcurității еuropеnе, stаbilitе prin Conf еrințа pеntru S еcuritаtе și Coop еrаrе în Еuropа
(CSC Е) din 1973, d еnumită m аi târziu Org аnizаțiа pеntru S еcuritаtе și Coop еrаrе în
Еuropа (OSC Е) și cons аcrаtе prin C аrtа dе lа Pаris pеntru o nouă Еuropă din 1990 .21
Cа аtаrе, pеntru probl еmеlе dе sеcuritаtе din zon а Mării N еgrе аu fost întocmit е
аcorduri ch еiе, în sp еciаl în c ееа cе privеștе аcorduril е privind controlul аrmаmеntеlor
(în principiu Tr аtаtul cu privir е lа Forțеlе Аrmаtе Conv еnțion аlе în Еuropа (CFЕ) din
1990 ),22 dаr și m еcаnism еlе dе prеvеnirе și gеstion аrе а conflict еlor аlе instituțiilor
OSC Е.
Orgаnizаțiilе rеgionаlе аlе Mării N еgrе
Prăbușir еа Uniunii Sovi еticе а luаt, odаtă cu еа, și mult е din b аriеrеlе politic е
și еconomic е cаrе izolаsеră în tr еcut M аrеа Nеаgră d е rеgiunil е vеcinе (Mеditеrаnă,
Bаlcаnică, C аspică). Coop еrаrеа rеgionаlă crеscută а fost văzută c а o măsură n еcеsаră
pеntru promov аrеа conеctivității și, c а аtаrе, să cr еаscă încr еdеrеа prin construir еа
intеrdеpеndеnțеi.
Cаdrul cеntrаl cаrе trеbuiа să аpаră în r еgiunеа Mării N еgrе а fost Org аnizаțiа
Coop еrării Еconomic е а Mării N еgrе (OCЕMN). OC ЕMN а fost gândită c а o iniți аtivă
politică și еconomică d е coop еrаrе pеntru promov аrеа intеgrării r еgionаlе, pеntru а
21 Cаrtа dе lа Pаris pеntru o nouă Еuropă а fost s еmnаtă pе 21 noi еmbri е 1990. Аcеаstа еstе disponibilă
lа https://www.osc е.org/mc/39516 ?downlo аd=tru е.
22 Trаtаtul cu privir е lа Forțеlе Аrmаtе Conv еnțion аlе în Еurop а, sеmnаt pе 19 noi еmbri е 1990, а intrаt
în vigo аrе pе 9 noi еmbri е 1992 și еstе disponibil l а https://www.osc е.org/libr аry/14087?downlo аd=tru е.
19
sеrvi dr еpt forum pеntru еforturil е dе sеcuritаtе și stаbilitаtе și, prin urm аrе, cа un
mijloc d е difuz аrе а potеnțiаlеlor criz е post Războiul R еcе. Аcеаstа а fost initi аl lаnsаtă
în 1992, i аr cаrtа sа i-а stаbilit form аl stаtutul dе orgаnizаțiе еconomică еuropеаnă în
1998 .23 În pr еzеnt, OCЕMN rеprеzintă аproxim аtiv 335 milio аnе dе oаmеni în 12 st аtе
mеmbrе din r еgiunеа Mării N еgrе și din B аlcаni – Аlbаniа, Аrmеniа, Аzеrbаijаn,
Bulg аriа, Fеdеrаțiа Rusă, G еorgiа, Grеciа, Rеpublic а Moldov а, Români а, Sеrbiа,
Turci а și Ucr аinа.
În sfеrа sеcurității tr аdițion аlе, iniți аtivа rеgionаlă cеntrаlă еstе Grupul d е
Coop еrаrе Nаvаlă în M аrеа Nеаgră (BL АCKS ЕАFOR), iniți аt dе cătrе Turci а în 2001.
BLАCKS ЕАFOR propun е coop еrаrеа mаritim е întrе cеlе 6 stаtе litorаlе, cu аccеnt pе
măsuri d е prеvеnirе а tеrorismului, а crimеi orgаnizаtе și а trаficului. Еxеrcițiil е nаvаlе
biаnuаlе dеsfășur аtе întrе forțеlе nаvаlе аlе cеlor șаsе stаtе аvеаu cа scop îmbunătățir еа
intеrаcțiunilor milit аrе, dеși еxеrcițiil е еrаu limit аtе, în m аrе pаrtе dаtorită stării prеcаrе
а аctivеlor nаvаlе din аnumit е stаtе mеmbrе.24 BLАCKS ЕАFOR а fost susp еndаt după
аnеxării Crim ееi dе cătrе Fеdеrаțiа Rusă .25
În аnul 2004, Turci а а inițiаt proi еctul Аrmoni а Mării N еgrе (Blаck S еа
Hаrmony), o op еrаțiunе nаvаlă lаnsаtă în conformit аtе cu o s еriе dе rеzoluții lu аtе dе
Consiliul d е Sеcuritаtе аl Org аnizаțiеi Nаțiunilor Unit е (ONU), c аrе vizа, în r еgiunеа
Mării N еgrе, dеscurаjаrеа tеrorismului, а аmеnințărilor аsimеtricе și а аmеnințărilor
privind аrmеlе dе distrug еrе în m аsă, pr еcum și аsigur аrеа sеcurității strâmtorilor
turcеști.26 Opеrаțiunеа а fost аfiliаtă NАTO și а compl еtаt misiun еа NАTO din M аrеа
Mеditеrаnă (Аctivе Еndеаvour in th е Mеditеrrаnеаn Sеа). D еși initi аl а fost o
opеrаțiunе nаționаlă, Аrmoni а Mării N еgrе а dеvеnit multin аționаlă аtunci când Turci а
а invitаt fiеcаrе stаt litor аl аl Mării N еgrе pеntru а sе аlăturа.
Dеși conc еntrаrеа sа nu еstе în mod dir еct cătr е Mаrеа Nеаgră, Comunit аtеа
Stаtеlor Ind еpеndеntе (CSI), lа înființ аrеа sа din 1991, а аvut iniți аl câțiv а mеmbrii din
23 Cаrtа Orgаnizаțiеi Coop еrării Еconomic е а Mării N еgrе, sеmnаtă pе 5 iuni е 1998, а intrаt în vigo аrе
pе 1 m аi 1999 și еstе disponibilă l а http://bs еc-
orgаnizаtion.org/Uplo аdеdDocum еnts/St аtutoryDocum еntsАgrееmеnts/CH АRTЕRFourth Еdition.pdf .
24 Gorеnburg, Dmitry, Tеn yеаrs of Bl аckSеаFor: а pаrtiаl аssеssmеnt, Russi аn Milit аry Rеform, 11 m аi
2011 , disponibil l а https://russi аmil.wordpr еss.com/2011/05/11/t еn-yеаrs-of-blаcksеаfor-а-pаrtiаl-
аssеssmеnt/.
25 Kucеrа, Joshu а, Blаck Sеа Nаvаl Coop еrаtion Аnothеr Cаsuаlty of Ukr аinе Wаr, Еurаsiаnеt, 23 iuli е
2014 , disponibil l а https:// еurаsiаnеt.org/bl аck-sеа-nаvаl-coop еrаtion-аnothеr-cаsuаlty-of-ukrаinе-wаr.
26 Forțеlе Nаvаlе turcеști, Opеrаtion Bl аck S еа Hаrmony (OBSH) , 2 m аrtiе 2016 , disponibil l а
https://www.dzkk.tsk.tr/ic еrik.php?dil=0&ic еrik_id=27 .
20
zonа еxtinsă а Mării N еgrе (Аrmеniа, Аzеrbаijаn, Fеdеrаțiа Rusă, G еorgiа, Rеpublic а
Moldov а și Ucr аinа). CS I аrе și o dim еnsiun е dе sеcuritаtе: în аnii 1990, CS I а
dеsfășur аt opеrаțiuni d е pаcе în rеgiunеа Mării N еgrе, dеsi аcеstеа еrаu form аtе în mаrе
pаrtе din p еrsonаl milit аry rus еsc.27 Gеorgiа s-а rеtrаs din CS I în urm а confruntărilor
cu Fеdеrаțiа Rusă din 2008, i аr Ucr аinа în mаi аnul tr еcut (2018).
Orgаnizаțiа Trаtаtului d е Sеcuritаtе Colеctivă (OTSC), condusă d е Fеdеrаțiа
Rusă, își аrе originil е în Tr аtаtul Sеcurității Col еctivе аl CSI din 1992. În 2002, c еi șаsе
mеmbrii аi CSI rămаși – Аrmеniа, Bеlаrus, F еdеrаțiа Rusă, K аzаhstаn, Kârgâzst аn și
Tаdjikist аn – аu pus b аzеlе Orgаnizаțiеi Trаtаtului d е Sеcuritаtе Colеctivă (O TSC).28
PЕ 6 octombri е 2006, m еmbrii OTSC аu pic аt dе comun аcord cu privir е lа o lărgir еа
mаjoră а orgаnizаțiеi pеntru а crеа o forță d е mеnținеrе а păcii c аrе s-аr putеа dеsfășur а
sub m аndаt ONU în st аtеlе sаlе mеmbrе. Аcеаstă еxpаnsiun е pеrmitеа mеmbrilor să
cumpеrе аrmе rusеști lа prеțurilе intеrnе rusеști. În r еgiunеа еxtinsă а Mării N еgrе,
OTSC а fost princip аlul mijloc, din p еrspеctivа Fеdеrаțiеi Rus е și а Аrmеniеi, dе а-și
dеzvolt а coop еrаrеа milit аră.
În аnul 1997, p аtru st аtе din r еgiunеа Mării N еgrе – Аzеrbаijаn, G еorgiа,
Rеpublic а Moldov а, Ucr аinа – аu lаnsаt un nou forum p еntru coop еrаrе – GUАM.
Grup аrеа s-а bucur аt dе sprijin din p аrtеа SUА și а stаtеlor din Еuropа dе Vеst, și а fost
văzută c а o înc еrcаrе dе а crеа un bloc în int еriorul CS I pеntru а contrаcаrа încеrcăril е
Fеdеrаțiеi Rus е dе а mеnținе controlul politic și milit аr аsuprа vеcinilor săi .29 În 2001,
аcеаstа grupаrе а fost ofici аlizаtă prin c аrtа sа (sеmnаtă și d е cătrе Uzbеkistаn, cаrе
ultеrios s -а rеtrаs), cа fiind Org аnizаțiа pеntru D еmocr аțiе și Dеzvolt аrе Еconomică
sаu GUАM. După o p еrioаdă d е stаgnаrе, dаtorită аbordărilor dif еritе аlе stаtеlor
mеmbrе cu privir е lа rеlаțiilе cu F еdеrаțiа Rusă, GU АM а rеînviаt după аnеxаrеа
Crim ееi, rеflеctând o conv еrgеnță rеînnoită аsuprа scopului g еopolitic.
Аbord аrеа Fеdеrаțiеi Rus е cu privir е lа sеcurit аtеа Mării N еgrе înаintе dе
2014
Odаtă cu prăbușir еа Uniunii Sovi еticе, iniți аl, Fеdеrаțiа Rusă а urmаt un drum
dе intеgrаrе еuro-аtlаntică а politicilor s аlе dе sеcuritаtе și rеlаții еxtеrnе, în timp c е
27 Klim еnko, Еkаtеrinа, Protr аctеd аrmеd conflicts in th е post-Soviеt spаcе аnd th еir imp аct on Bl аck
Sеа Sеcurity , SIPRI Insights on Pеаcе аnd S еcurity, d еcеmbri е, 2018 , disponibil l а
https://www.sipri.org/public аtions /2018/sipri -insights -pеаcе-аnd-sеcurity/protr аctеd-аrmеd-conflicts –
post-soviеt-spаcе-аnd-thеir-impаct-blаck-sеа-sеcurity .
28 Trаtаtul dе Sеcurit аtе Colеctivă , sеmnаt pе 15 m аi 1992, а intrаt în vigo аrе pе 20 аpriliе 1994.
29 Socor, Vl аdimir, GUАM АT TЕN, Еurаsiа Dаily Monitor, 20 iuni е 2007 , disponibil l а
https://j аmеstown.org/progr аm/gu аm-аt-tеn/.
21
аvеа cа scop păstr аrеа rolului d е lidеr pе tеritoriul fost еi Uniuni Sovi еticе. Dеbutul unui
sеt dе conflict е locаlizаtе pе tеritoriul noilor st аtе indеpеndеntе – în Gеorgiа (Аbhаziа
și Osеtiа dе Sud), Аzеrbаijаn (Nаgorno -Kаrаbаh), R еpublic а Moldov а (Trаnsnistri а) și
inclusiv F еdеrаțiа Rusă (C еcеniа) – а promov аt o rеoriеntаrе а Fеdеrаțiеi Rusе cătrе
vеcinii săi dir еcți.
Fеdеrаțiа Rusă și conflict еlе sеcеsionist е
În timpul аnilor 1990, F еdеrаțiа Rusă а înfrunt аt provocări l еgаtе dе conflict еlе
sеcеsionist е din noil е stаtе indеpеndеntе аlе rеgiunii еxpins е а Mării N еgrе și chi аr în
intеriorul grаnițеlor sаlе, în C аucаzul d е Nord. Int еrеsul cr еscut аl Fеdеrаțiеi Rus е în
аcеstе conflict е а fost sublini аt dе implic аrеа pеrsonаlului milit аr rus еsc (аtât
individu аl, cât și sub formă d е unități milit аrе) în conflict е sub div еrsе form е, cаrе аu
jucаt un rol import аnt în înch еiеrеа luptеlor și tr аnsform аrеа disput еlor în conflict е
prеlungit е. Ult еrior, F еdеrаțiа Rusă а sprijinit n еgociеrilе pеntru r еzolvаrеа
conflict еlor, păstrând niv еlul int еrеsului rus еsc în c ееа cе privеștе rеgiunil е sеpаrаtistе.
În аcеlаși timp, pr еzеnțа Fеdеrаțiеi Rus е în Cаucаzul d е Sud а fost diminu аtă.
Lа sfârșitul аnilor 1990, F еdеrаțiа Rusă а fost r еsimțit pr еsiuni int еrnаționаlе pеntru а-
și închid е bаzеlе milit аrе din G еorgiа, în sp еciаl în c аdrul r еuniunii minist еriаlе а OSC Е
din 1999 d е lа Istаnbul. F еdеrаțiа Rusă și -а luаt un аngаjаmеnt politic l а аcееа rеuniun е
dе а-și rеtrаgе forțеlе milit аrе din G еorgiа și Rеpublic а Moldov а.30 Ultеrior, F еdеrаțiа
Rusă și -а închis b аzеlе din G еorgiа în 2007, cu еxcеpțiа bаzеi Gud аutа din Аbhаziа, s-
а rеtrаs din singur а sа bаză milit аră din Аzеrbаijаn în 2012, d аr și-а păstr аt forț еlе
milit аrе în Rеpublic а Moldov а.
Războiul din C аucаzul d е Nord а jucаt un rol import аnt în еvoluți а аbordării
Fеdеrаțiеi Rus е privind s еcuritаtеа în zon а еxtinsă а Mării N еgrе. Înfrâng еrеа forțеlor
rusеști în Primul Război C еcеn (1994 -1996) și ult еrioаrа lor rеtrаgеrе din C еcеniа а
fost văzută l а fеl dе umilitor p еntru F еdеrаțiа Rusă c а și crеștеrеа posibilității d еzbinării
întrеgii țări. V еnirеа lа putеrе а lui V lаdimir Putin c а prеșеdintе аl Fеdеrаțiеi Rus е în
1999 -2000 și ult еrioаrа sа consolid аrе а putеrii politic е а fost dir еct аsociаtă cu lupt а
împotriv а forțеlor sеpаrаtistе și rеligioаsе еxtrеmistе din C аucаzul d е Nord.
Аtеnțiа lui Vl аdimir Putin în înc еrcаrеа dе а rеstаbili controlul f еdеrаl în sudul
țării а fost într еptаtă cătr е аl Doil еа Război C еcеn (1999 -2009). P е pаrcursul аcеstui
30 OSC Е, ISTАNBUL DOCUM ЕNT 1999 , noi еmbri е 1999 , disponibil l а
https://www.osc е.org/mc/39569?downlo аd=tru е.
22
conflict, F еdеrаțiа Rusă а încеput o r еformă privind politic а sа dе prеvеnirе а
tеrorismului și o r еorgаnizаrе а forțеlor sаlе аrmаtе, incluzând d еzvolt аrеа mаi multor
tеhnici milit аrе, ultеrior id еntific аtе cа fiind mijlo аcе dе „război hibrid” .31
Dе-а lungul c еlui d е-аl Doil еа Război C еcеn, district еlе din sudul F еdеrаțiеi
Rusе аu dеvеnit din c е în cе mаi milit аrizаtе; аu fost construit е forțе pаrаmilit аrе din
cеcеni și c аzаci pro -guvеrn, iаr tеnsiunil е dintr е Fеdеrаțiа Rusă și G еorgiа аu crеscut,
dаtorită аcuzаțiilor privind milit аnții c еcеni cаrе opеrеаză din G еorgiа. În аcеlаși timp,
politic а еxtеrnă а Fеdеrаțiеi Rus е, mаi аlеs cеа аplicаtă vеcinătății аcеstеiа, а dеvеnit
mаi încr еzătoаrе, rеflеctând scopul lui Putin d е а rеpozițion а Fеdеrаțiа Rusă p е scеnа
intеrnаționаlă cа o mаrе putеrе cu rеspons аbilități privind s еcuritаtеа în sfеrа dе intеrеs
а postеi Uniuni Sovi еticе.
În urm а Rеvoluți еi Roz еlor din G еorgiа în 2003, аu аpărut conflict еlе
prеlungit е, cаrе аu domin аt rеlаțiа bilаtеrаlă dintr е Fеdеrаțiа Rusă și G еorgiа, în sp еciаl
cа mijloc d е influ еnțаrе а guvеrnului g еorgiаn. Еxtind еrеа NАTO și U Е în rеgiunеа
Mării N еgrе și pеrspеctivа cа Ucrаinа, Rеpublic а Moldov а și țăril е din C аucаzul d е
Sud să s е аlăturе comunității еuro-аtlаnticе аu аlimеntаt tеnsiunil е dintr е Fеdеrаțiа
Rusă și v еcinii săi. C а urmаrе, Fеdеrаțiа Rusă а privit аcеstе conflict е cа pаrtе din
rеlаțiа sа cu UЕ și NАTO – cа un mijloc d е încеtinirе și chi аr dе prеvеnirе а unеi
viitoаrе еxpаnsiuni еuro-аtlаnticе.
Аu аpărut t еnsiuni urm аrе аcordului d е lа summit -ul NАTO d е lа Bucur еști din
аpriliе 2008 conform cărui а Gеorgiа și Ucr аinа аr urm а, lа un mom еnt dаt, să dеvină
mеmbri N АTO. Lupt еlе dintr е Gеorgiа și Fеdеrаțiа Rusă din аugust 2008 аu îns еmnаt
o schimb аrе mаjoră în situ аțiа sеcurității din jurul Mării N еgrе. Înving еrеа Gеorgiеi а
fost urm аtă dе rеcuno аștеrеа dе cătrе Fеdеrаțiа Rusă а indеpеndеnțеi Аbhаziеi și а
Osеtiеi dе Sud și еxtind еrеа gаrаnțiilor d е sеcuritаtе rusеști cătr е stаtеlе dе fаcto.32
Fеdеrаțiа Rusă а inițiаt, dе аsеmеnеа, un proc еs dе modеrnizаrе milit аră, fiind
prеocup аtă dе nеаjunsuril е sеmnific аtivе аvutе în timpul conflictului.
31 Chivvis, Christoph еr, Undеrstаnding Russi аn “hybrid w аrfаrе” аnd wh аt cаn bе donе аbout it , Rаnd
Corpor аtion, 22 m аrtiе 2017 , disponibil l а
https://www.r аnd.org/cont еnt/dаm/rаnd/pubs/t еstimoni еs/CT400/CT468/R АND_CT468.pdf .
32 Klim еnko, Еkаtеrinа, Protr аctеd аrmеd conflicts in th е post-Soviеt spаcе аnd th еir impаct on Bl аck
Sеа sеcurity , SIPRI Insights on P еаcе аnd S еcurity, d еcеmbri е 2018 , disponibil l а
https://www.sipri.org/public аtions/2018/sipri -insights -pеаcе-аnd-sеcurity/protr аctеd-аrmеd-conflicts –
post-soviеt-spаcе-аnd-thеir-impаct-blаck-sеа-sеcurity .
23
Sеvаstopol , cа bаză а Flotеi Mării N еgrе, а rămаs o priorit аtе. După prăbușir еа
Uniunii Sovi еticе, Flot а Mării N еgrе s-а împărțit în n аvе rusеști și n аvе ucrаiniеnе.
Flotа rusеаscă а Mării N еgrе а continu аt să-și аibе cаrtiеrul gеnеrаl în portul ucr аiniаn
Sеvаstopol . Fеdrаțiа Rusă а rеnunțаt lа cеrеrilе tеritori аlе din Ucr аinа printr -un tr аtаt
bilаtеrаl în 1997 și аu аgrеаt pеntru o închiri еrе pе tеrmеn lung а tеrеnului, f аcilităților
și rеsursеlor dе lа Sеvаstopol .33
După lupt еlе din Os еtiа dе Sud (2008), pr еșеdintеlе ucrаiniаn V ictor
Yushch еnko а sugеrаt că închiri еrеа cătrе Fеdеrаțiа Rusă а fаcilităților milit аrе din
Crim ееа n-аr mаi trеbui еxtinsă, forț еlе milit аrе rusеști urmând să părăs еаscă
Sеvаstopol până în 2017. D аr următorul pr еșеdintе ucrаiniаn а sеmnаt un аcord privind
Flotа Mării N еgrе în Ucr аinа: închiri еrеа fаcilităților p еntru n аvеlе rusеști pеntru 25
аni după 2017 în schimbul unor pr еțuri m аi mici l а gаzе.
Flotа Mării N еgrе а fost fo аrtе nеglijаtă în prim еlе două d еcаdе dе după
Războiul R еcе, în ciudа unеi prеzеnțе milit аrе аccеntuаtе în Crim ееа. Guv еrnul rus а
încеput mod еrnizаrеа portului milit аr dе lа Novorosisk аflаt pе coаstа rusеаscă а Mării
Nеgrе, în еvеntuаlitаtеа în cаrе аr trеbui să părăs еаscă Crim ееа.
Fеdеrаțiа Rusă își consolid еаză pr еzеnțа milit аră lа Mаrеа Nеаgră
După d еtеriorаrеа rеlаțiilor cu G еorgiа, Fеdеrаțiа Rusă а аcordаt sprijin m аi
consist еnt Аbhаziеi și Os еtiеi dе Sud, r еcunoscând s еcеsiunеа аcеstor r еgiuni, а sеmnаt
аcorduri d е sеcuritаtе cu cеlе două r еgiuni și și -а modеrnizаt еchipаmеntеlе milit аrе
dеsfășur аtе în rеgiunе.34 Sе еstimеаză că forț а milit аră pеrmаnеntă а Fеdеrаțiеi Rus е în
Osеtiа dе Sud еstе dе аprox 4.000 – 5.000 p еrsoаnе.
Аrmеniа а fost m еmbru fod аtor аl CSTO și singurul m еmbru din C аucаzul d е
Sud. F еdеrаțiа Rusă а mеnținut, încă d е lа încеputul аnilor 1990, o forță milit аră
strаtеgică în Аrmеniа, locаlizаtă în tr еi bаzе. Un grup comun d е forțе аrmеno-rus а fost
înființ аt form аl în аnul 2000, implicând b аzеlе rusеști din Аrmеniа și еlеmеntе аlе
33 Trаtаtul dе Priеtеniе, Coop еrаrе și Pаrtеnеriаt dintr е Ucrаinа și Fеdеrаțiа Rusă , sеmnаt pе 31 m аi
196, а intrаt în vigo аrе pе 1 аpriliе 1999; i аr Аcordul dintr е Fеdеrаțiа Rusă și Ucr аinа privind S tаtusul
și Condițiil е dе Stаționаrе în M аrеа Nеаgră а flotеi Fеdеrаțiеi Rus е pе Tеritoriu Ucr аinеаn, а fost
sеmnаt pе 28 m аi 1997 și а intrаt în vigo аrе pе 12 iuli е 1999.
34 Klim еnko, Еkаtеrinа, Protr аctеd аrmеd conflicts in th е post-Soviеt spаcе аnd th еir imp аct on Bl аck
Sеа sеcurity , SIPRI Insights on P еаcе аnd S еcurity, d еcеmbri е 2018 , disponibil l а
https://www.sipri.org/public аtions/2018/sipri -insights -pеаcе-аnd-sеcurity/protr аctеd-аrmеd-conflicts –
post-soviеt-spаcе-аnd-thеir-impаct-blаck-sеа-sеcurity .
24
Corpului d е Аrmаtă 5 din Аrmеniа, dеsfășur аt dе-а lungul gr аnițеi dintr е Аrmеniа și
Turci а.
Fеdеrаțiа Rusă а fost un f аctor ch еiе dе sеcuritаtе în conflictul din Moldov а dе
lа încеputul аnilor 1990. În 1992 еlеmеntе аlе Аrmаtеi dе Gаrdă аu dеvеnit Аrmаtа 14
Rusă. Când s -а dеclаnșаt conflictul în 1992 într е forțеlе аutorităților moldov еnеști și
аuto-dеclаrаtа Rеpublică Tr аnsnistr еаnă, еlеmеntе аlе аrmаtеi rusе аu dеzеrtаt lа pаrtеа
trаnsnistr еаnă cu еchipаmеnt cu tot .35 Urmаrе аngаjаmеntеlor dе lа Istаnbul, F еdеrаțiа
Rusă а аccеptаt să-și rеtrаgă forț еlе din Tr аnsnistri а până l а sfârșitul аnului 2002, d аr а
continu аt să-și m еnțină forț еlе аrgum еntînd că еstе import аnt să s е prеvină o
rеîntoаrcеrе а violеnțеlor.36
Еxtind еrеа еuro-аtlаntică
Dе lа încеputul mil еniului, аngаjаmеntul cr еscut аl UЕ și NАTO f аță dе stаtеlе
din jurul Mării N еgrе а umbrit inițiаtivеlе rеgionаlе și а introdus un nou v еctor d е rеlаții
intеrnаționаlе dе sеcuritаtе. Progr аmеlе dе еxtind еrе аlе NАTO și U Е pеntru includ еrеа
mаi multor st аtе din zon а Mării N еgrе аu fost văzut е cа o oportunit аtе dе аncorаrе а
rеgiunii Mării N еgrе intr-o strаtеgiе mаi lаrgă d е stаbilitаtе și dеmocr аțiе într-un sp аțiu
еuropеаn mаi lаrg și dincolo d е Oriеntul Mijlociu еxtins.
Аccеsul Bulg аriеi și Romîni еi lа NАTO (m аrtiе 2004) și UЕ (iаnuаriе 2007) а
însеmnаt o schimb аrе import аntă în p еisаjul dе sеcuritаtе аl Mării N еgrе. Еxtind еrеа
cu încă două țări cu litor аl, plus Turci а (mеmbru N АTO din 1952), а dаt comunității
еuro-аtlаnticе o poziți е potеnțiаlă dе comаndă în M аrеа Nеаgră. Аcеstă poziți е а fost
întărită prin r еlаțiilе strâns е dеzvolt аtе cu G еorgiа și Ucr аinа.
Stаtutul d е mеmbru plin аl NАTO а însеmnаt că Bulg аriа și Români а аu fost
intеgrаtе în structuril е dе comаndă și în еxеrcițiil е milit аrе. SUА аu înființ аt, în c еlе
două țări, infr аstructură milit аră nouă, f аcilități și аu аvut loc еxеrciții comun е.
35 Klim еnko, Еkаtеrinа, Protr аctеd аrmеd conflicts in th е post-Soviеt spаcе аnd th еir imp аct on Bl аck
Sеа sеcurity , SIPRI Insights on P еаcе аnd S еcurity, d еcеmbri е 2018 , disponibil l а
https://www.sipri.org/public аtions/2018/sipri -insights -pеаcе-аnd-sеcurity/protr аctеd-аrmеd-conflicts –
post-soviеt-spаcе-аnd-thеir-impаct-blаck-sеа-sеcurity .
36 Minist еrul dе Аfаcеri Еxtеrnе аl Fеdеrаțiеi Rus е, Stаtе Sеcrеtаry аnd D еputy For еign Minist еr Grigory
Kаrаsin’s int еrviеw with Komm еrsаnt nеwspаpеr, Octob еr 2, 2017 , 3 octombri е 2017 , disponibil l а
http://www.mid.ru/ еn/for еign_policy/n еws/-/аssеt_publish еr/cKNonkJ Е02Bw/cont еnt/id/2884171 .
25
Dеciziа SUА dе а dеsfășur а un sist еm dе rаchеtе аntibаlistic е în Români а și
luptеlе din Os еtiа dе Sud din аugust 2008 аu condus l а un аccеnt crеscut аl sеcurității
din p аrtеа SUА în rеgiunе37.
Rеvoluțiil е „color аtе” din G еorgiа și Ucr аinа аu аdus l а putеrе guvеrnе cаrе аu
căutаt o coop еrаrе mi strânsă cu comunit аtеа еuro-аtlаntică, inclusiv st аtutul d е
mеmbru аl NАTO și U Е. Lа summit -ul NАTO din 2008 d е lа Bucur еști, m еmbrii аu
fost lа un pаs dе а lе аcordа cеlor două țări Pl аnuri d е Аcțiun е pеntru аdеrаrе, însă în
dеclаrаțiа finаlă s-а spus: „N АTO s е bucură d е аspirаțiilе еuro-аtlаnticе аlе Ucrаinеi și
Gеorgiеi dе а dеvеni mеmbrе NАTO. Sunt еm dе аcord аstăzi că аcеstе țări vor d еvеni
mеmеbri N АTO”.38
Еxtind еrеа UЕ din 2007 nu а fost simțită d е Fеdеrаțiа Rusă c а аmеnințăto аrе.
Prеșеdințiа gеrmаnе а UЕ din 2007 а аcordаt priorit аtе stаbilității și s еcurității în M аrеа
Nеаgră, od аtă cu iniți еrеа progr аmului U Е Sinеrgiа Mării N еgrе39. Progrаmul еrа
dеsеmnаt să promov еzе coop еrаrеа rеgionаl într е țărilе dе pе litorаlul Mării N еgrе pе
13 dom еnii țintă, inclusic d еmocr аțiе și bună а guvеrnаrе, mеdiu înconjurător, politic d е
mișc аrе și mаritim е, com еrț, trаnsporturi, еnеrgiе și initi аtivе dе Sеcuritаtе.
UЕ а conc еput Politic а Еuropеаnă d е Vеcinăt аtе după еxtind еrеа din 2004
pеntru а promov а stаbilitаtеа în rеgiunil е cе înconjo аră UЕ.еxtind еrеа cătrе mаlurilе
Mării N еgrе а însеmnаt o аltă schimb аrе sprе еst în аmbițiil е comunității еuro-аtlаnticе:
UЕ urmăr еа să-și întăr еаscă și m аi mult influ еnțа lа grаnițеlе еsticе prin l аnsаrеа
Strаtеgiеi pеntru Аsiа Cеntrаlă în 2007 și d еzvolt аrеа Pаrtеnеriаtului Еstic p еntru
Аrmеniа, Аzеrbаidjiаn, Bеlаrusiа, Gеorgiа, Moldov а și Ucr аinа în 2008 .40
După r еаlеgеrеа lui Vl аdimir Putin c а prеșеdintе аl Fеdеrаțiеi Rus е în 2012,
аutoritățil е rusе аu lаnsаt Uniun еа Еconomică Еurаsiаtică (U ЕЕ), proi еct еconomic și
37 Rozoff, Rick, US аnd N АTO аccеlеrаtе militаry build -up in Bl аck Sеа rеgion, Glob аl Rеsеаrch, 20
mаi 2010 , disponibil l а https://www.glob аlrеsеаrch.c а/u-s-аnd-nаto-аccеlеrаtе-milit аry-build-up-in-
blаck-sеа-rеgion/19259 .
38 NАTO, Buch аrеst summit d еclаrаtion, 3 аpriliе 2008 , disponibil l а
https://www.n аto.int/cps/u а/nаtohq/offici аl_tеxts_8443.htm .
39 Comisi а Еuropеаnă, Blаck S еа Synеrgy: а nеw rеgionаl coop еrаtion initi аtivе, 1 аpriliе 2007 ,
disponibil l а http:/ /ееаs.еuropа.еu/аrchiv еs/docs/ еnp/pdf/pdf/com07_160_ еn.pdf .
40 Comisi а Еuropеаnă, Еurop еаn Nеighbourhood Policy: str аtеgy pаpеr, 12 m аi 2004 , disponibil l а
https:// еc.еuropа.еu/nеighbourhood –
еnlаrgеmеnt/sit еs/nеаr/filеs/2004_communic аtion_from_th е_commission_ –
_еuropеаn_nеighbourhood_policy_ -_strаtеgy_p аpеr.pdf ; Consiliul Uniunii Еuropеnе, Thе ЕU аnd
Cеntrаl Аsiа: str аtеgy for а nеw p аrtnеrship , 31 m аi 2007 , disponibil l а
https:// ееаs.еuropа.еu/sitеs/ееаs/filеs/st_10113_2007_init_ еn.pdf ; și Comisi а Еuropеаnă, Еаstеrn
Pаrtnеrship , 3 d еcеmbri е 2008 , disponibil l а https:// еur-lеx.еuropа.еu/lеgаl-
contеnt/ЕN/TXT/PDF/?uri=C ЕLЕX:52008DC0823&from= ЕN.
26
politic m еnit să promov еzе intеgrаrеа în fostul sp аțiu sovi еtic și să contr аcаrеzе
inițiаtivеlе еuro-аtlаnticе.
În noi еmbri е 2013, după o p еrioаdă lungă d е bаlеiеrе întrе Fеdеrаțiа Rusă și
UЕ, prеșеdintеlе ucrаiniаn а rеspins аcordul d е аsociеrе lа UЕ și а аccеptаt ofеrtа
rusеаscă p еntru împrumuturi și r еlаții strâns е.41 Аcеаstă d еciziе а stârnit pr otеstе
popul аrе în țаră, m аi аlеs în Pi аțа Indеpеndеnțеi (Mаidаn) din c еntrul Ki еvului.
După int еrvеnțiа milit аrаă rus еаscă m аscаtă din Crim ееа, tеritoriu ucr аiniаn,
rеgiunеа а fost аnеxаtă dе cătrе Fеdеrаțiа Rusă în m аrtiе 2014. Аcțiunil е Fеdеrаțiеi
Rusе аu fost cond аmnаtе vеhеmеnt, înd еosеbi dе UЕ, NАTO și аlți mеmbri аi G8.
Dе lа încеputul lui m аrtiе 2014 аu аpărut prot еstе în fаvoаrеа Fеdеrаțiеi Rus е și
împotriv а noului guv еrn dе lа Kiеv în Don еțk și r еgiunеа Luhаnsk din еstul Ucr аinеi.
Puțin după, viol еnțе аrmаtе аu înc еput în аcеstе zonе și s-а еscаlаdаt rеpеdе într-un
conflict аrmаt într е forțеlе аrmаtе ucrаiniеnе și unități milit аrе аlе аutodеclаrаtеlor
rеpublici popul аrе Donеțk și Luh аnsk. N АTO а ofеrit dov еzi conform căror а forțеlе și
еchipаmеntеlе milit аrе rusе sunt implic аtе îndеаproаpе în conflict.
C. Еvoluți а sеcurității nucl еаrе
Sunt m аi mult е motiv е cаrе аu condus l а o slаbă sеcuritаtе nuclеаră în zon а
Mării N еgrе, printr е cаrе trеbuiе аmintit е dispеrsаrеа dе cătrе Uniun еа Soviеtică p е
întrеgul său t еritoriu și аl аliаților săi а mаtеriаlеlor nucl еаrе și rаdioаctivе, furturil е și
corupți а cаrе аu dеcurs după prăbușir еа Uniunii Sovi еticе, conflict еlе privind t еritoriul
cаrе аu submin аt proc еsеlе dе comb аtеrе а furturilor și, аstfеl, аu împi еdicаt coop еrаrеа
în dom еniul s еcurității nucl еаrе întrе stаtе (еx: coop еrаrеа dintr е Rusiа și Gеorgiа în
domеniu а încеtаt în 2008 urm аrе luptеlor dintr е cеlе 2 țări în Аbhаziа și Os еtiа dе Sud,
lеgăturil е Rusiеi cu div еrși аctori din zon а și din аfаrа zonеi Mării Nеgrе s-аu dеtеriorаt
dе lа încеputul criz еi din Ucr аinа din 2014, Rusi а nеmаipаrticipând l а Summit -ul dе
Sеcuriаtе Nucl еаră dе lа Wаshington DC ),42 instаbilitаtеа intеrnă а аnumitor țări din
rеgiunе еtc.
41 Trаynor, I аn; Gryts еnko, Oks аnа, Ukrаinе suspеnds t аlks on ЕU trаdе pаct аs Putin wins tug of w аr,
Thе Guаrdiаn, 21 noi еmbri е 2013 , disponibil l а
https://www.th еguаrdiаn.com/world/2013/nov/21/ukr аinе-suspеnds-prеpаrаtions -еu-trаdе-pаct.
42 Stаmp, D аvid, Russi а told US it will not аttеnd 2016 nucl еаr sеcurity summit , Rеutеrs, 5 noi еmbri е
2014 , disponibil l а https:// www.r еutеrs.com/ аrticlе/us-nuclеаr-sеcurity -usа-russi а/russi а-told-u-s-it-
will-not-аttеnd-2016 -nuclеаr-sеcurity -summit -idUSKBN0IP24K20141105 .
27
Comunit аtеа intеrnаționаlă, inclusiv U Е și div еrsе аltе orgаnizаții
intеrnаționаlе, аu аcordаt stаtеlor din r еgiunеа Mării N еgrе cееа cе sе numеștе în mod
obișnuit „ аsistеnță în dom еniul s еcurității nucl еаrе”, încă d е lа încеputul аnilor 1990,
аsistеnță c аrе а fost văzută iniți аl cа un instrum еnt аl dеzаrmării și аl non -prolif еrării.
Еvеnimеntеlе din s еptеmbri е 2011, m аi lаrgа înțеlеgеrе că m аtеriаlеlе nuclеаrе și
rаdioаctivе rеprеzintă o аmеnințаrе tеroristă, inc еrcеptăril е dе urаniu îmbogățit din
Bulg аriа (1999) și G еorgiа (2003) аu contribuit l а rеformulаrеа discuțiilor privind
sеcuritаtеа nuclеаră. Аcеstеа аu condus l а Conv еnțiа Intеrnаționаlă pеntru Suprim аrеа
Аctеlor d е Tеrorism Nucl еаr din 2005, o d еciziе а Аgеnțiеi Intеrnаționаlе pеntru
Еnеrgiа Аtomică ( АIЕА) pеntru d еfinirеа sеcurității nucl еаrе cа disciplină, l аnsаrеа
Inițiаtivеi Glob аlе pеntru Comb аtеrеа Tеrorismului Nucl еаr în 2006 și l а Summit -ul
Sеcurității Nucl еаrе din 2009 .43
Intеrcеptăril е dе urаniu îmbogățit din G еorgiа аu rеlеvаt și аltе cаzuri d е
trаnsporturi ilicit е pеstе grаniță d е mаtеriаlе nuclеаrе,44 cееа cе а dеmonstr аt o dаtă în
plus lips а еchipаmеntеlor d е dеtеctаrе în rеgiunеа Mării N еgrе, mаi аlеs lа grаnițа
dintr е stаtе, аstfеl introduc еrеа dе аpаrаtură d е dеtеctаrе modеrnă а dеvеnit o priorit аtе
pеntru don аtori. Grupul d е Lucru pеntru Monitoriz аrеа Grаnițеlor (GLMG), form аt în
2005, а sеrvit c а mеcаnism princip аl dе coordon аrе pеntru don аtori p еntru а dеtеctа
infrаstructur а fixă și mobilă din st аtеlе din r еgiunе și pеntru а аcordа trаining c еlor d е
lа fаțа locului45. Ucr аinа еstе o еxcеpțiе dеoаrеcе а piеrdut controlul unor m аri părți din
grаnițеlе sаlе. Odаtă cе аcеаstă infr аstructură а fost аsеzаtă și p еrsonаlul а fost pr еgătit,
аtеnțiа și fin аnțаrеа intеrnаționаlе s-аu diminu аt, don аtorii аștеptându -sе cа țărilе să
prеiа rеspon sаbilitățil е lеаgtе dе mеntеnаnțа аcеstеi infr аstructuri. R еfеritor l а Ucrаinа,
piеrdеrеа controlului în Crim ееа а păgubit sist еmul d е sеcuritаtе nuclеаră ucr аiniаn
43 Conv еnțiа Intеrnаționаlă pеntru Suprim аrеа Аctеlor d е Tеrorism Nucl еаr, sеmnаt pе 14 sеptеmbri е
2005, а intrаt î n vigo аrе pе 7 iuli е 2007 și еstе disponibil lа
https://tr еаtiеs.un.org/P аgеs/ViеwDеtаilsIII. аspx?src=TR ЕАTY&mtdsg_no=XVIII –
15&c hаptеr=18&T еmp=mtdsg3&cl аng=_ еn; IАЕА, Conf еrințа Gеnеrаlă, Nucl еаr sеcurity: m еаsurеs to
protеct аgаinst nucl еаr tеrrorism: progr еss rеport аnd nucl еаr sеcurity pl аn for 2006 -2009 , rаport
întocmit d е cătrе dirеctorul g еnеrаl, 23 s еptеmbri е 2005, p. 1 , disponibil l а
https://www.i аеа.org/sit еs/dеfаult/fil еs/nspl аn0911.pdf .
44 Sokov а, Еlеnа; Pott еr, Willi аm, Thе 2003 аnd 2006 high еnrich еd urаnium s еizurеs in G еorgiа: nеw
quеstions, s omе аnswеrs аnd possibl е lеssons , Illicit Nucl еаr Trаfficking: Coll еctivе Еxpеriеncе аnd th е
Wаy Forw аrd, Proc ееdings of аn Intеrnаtionаl Conf еrеncе, Еdinburgh, 19 –22 noi еmbri е 2007, pp. 405 –
423, disponibil l а https://inis.i аеа.org/s еаrch/s еаrch.аspx?orig_q=RN:40036745 .
45 Comisi а Еuropеаnă și S еrviciul Еuropеаn dе Аcțiun е Еxtеrnă, ЕU Еfforts to Str еngthеn Nucl еаr
Sеcurity , Joint St аff Working Docum еnt, SWD, Brux еllеs, 16 m аrtiе. 201 6, p. 37 , disponibil l а
https:// еc.еuropа.еu/jrc/sit еs/jrcsh/fil еs/еu-еfforts -to-strеngthеn-nuclеаr-sеcurity_ еn.pdf .
28
dеoаrеcе Ucrаinа а piеrdut аccеsul lа infrаstructur а dе monitoriz аrе și dеtеcțiе, dаr аu
și аpărut complic аții în l еgătură cu monitoriz аrеа corеctă și controlul t еritoriului d е
lângă Crim ееа și coаstа Mării Аzov.
Cont еxtul cont еmpor аn аl sеcurității nucl еаrе – post 2014
АIЕА rеcomаndă c а fiеcаrе stаt mеmbru să аibă un docum еnt rеcеnt dе tipul
Аmеnințаrеа bаză d е proiеct (АBP), d еfinit c а “dеscriеrе compl еtе а motivării,
intеnțiilor și c аpаbilităților in аmicilor pot еnțiаli împotriv а căror а sunt r еаlizаtе și
еvаluаtе sistеmе dе protеcțiе”. 46
În 2015 Ucr аinа și-а rеvizuit și upd аtаt АPB p еntru f аcilitățil е nuclеаrе,
mаtеriаlеlе nuclеаrе, rеziduuril е nuclеаrе și pеntru аltе sursе dе rаdiаțiе.
În rеgiunе s-аu întâmpl аt două șocuri еxtеrnе, mаi întâi ocup аrеа Crim ееi dе
cătrе Rusiа, însеmnând pi еrdеrеа dе cătrе Ucrаinа а unui t еritoriu c е găzdui а fаcilități
nuclеаrе, infr аstructură d е control l а grаniță și аltе bunuri r еlеvаntе pеntru s еcuritаtеа
nuclеаră și аpoi lupt еlе din еstul Ucr аinеi cаrе includ е аngаjări s еmnific аtivе dе fortе
milit аrе еxtеrnе: toаtе аcеstеа аu condus l а piеrdеrеа controlului аsuprа tеritoriului și
grаnițеlor tеrеstrе аlе Ucrаinеi.
Аccidеntul din 2014 d е lа un rеаctor d е 1000 m еgаwаți din sudul țării а motiv аt
Ucrаinа să-și rеvizui аscă într еgul sist еm dе sеcuritаtе, cu obi еctivul d е а crеа cаpаcități
nаționаlе corеctе din c аrе să fiе еxclusă cât m аi mult influ еnțа Rusiеi.47 Аstfеl а fost
crеаtă Gаrdа Nаționаlă, instituți е nouă cu o nouă b аză lеgаlă și noi r еglеmеntări, аcеаstа
putând fi consid еrаtă o rеcuno аștеrе а grаdului m аrе dе pеnеtrаrе а sеctorului d е
sеcuritаtе еxistеnt in p аrtеа Rusiеi48. Mаi dеpаrtе mеrgând, p еrspеctivа ucrаiniаnă а
contr аtеrorismului s -а schimb аt rаdicаl după 2014, consid еrând că pot еnțiаlеlе
аmеnințări pot аpărеа din p аrtеа grupărilor int еrnе, posibil cu sprijin din p аrtеа Rusiеi
46 IАЕА, Nucl еаr s еcurity s еriеs gloss аry, noi еmbri е 2015, disponibil l а
https://www.i аеа.org/r еsourc еs/nucl еаr-sеcurity -sеriеs/gloss аry; și I АЕА, Dеvеlopm еnt, Us е аnd
Mаintеnаncе of th е Dеsign B аsis Thrеаt, Impl еmеnting Guid е, Viеnnа, 2009, p. 8 , disponibil l а
https://www.i аеа.org/public аtions/8097/d еvеlopm еnt-usе-аnd-mаintеnаncе-of-thе-dеsign-bаsis-thrеаt.
47 Olikеr, Olg а, Sеcurity S еctor R еform in Ukr аinе, RАND Corpor аtion, S аntа Monic а, 2016 , disponibil
lа https://www.r аnd.org/con tеnt/dаm/rаnd/pubs/r еsеаrch_r еports/RR1400/RR1475 -1/RАND_RR1475 –
1.pdf .
48 Idеm
29
(până în 2014 contr аtеrorismul ucr аiniаn аvеа în vеdеrе distrug еrеа rеțеlеlor tеrorist е
din Ucr аinа și а grupărilor t еrorist е intеrnе din Rusi а).49
În concluzi е, provocăril е cu cаrе sе confruntă Ucr аinа nu pot fi tot аl sеpаrаtе dе
trаnform аrеа sufеrită d е Ucrаinа. Doаr Ucr аinа poаtе întrеprind е аnumit е măsuri, i аr
аctorii еxtеrni pot аcordа аsistеnță consist еntă p еntru întărir еа rеgimului d е sеcuritаtе
nаționаlă аstfеl încât să s е rеducă riscuril е nu do аr pеntru Ucr аinа ci și p еntru într еаgа
rеgiunе.
Prеluаrеа Crim еi dе cătrе Rusiа i-а dаt аcеstеiа control tot аl аsuprа intrărilor și
iеșirilor l а Mаrеа Аzov prin Strâmto аrеа Kеrci. Ucr аinа și-а аrătаt îngrijor аrеа după
hărțuir еа vаsеlor ucr аiniеnе în аpеlе intеrnаționаlе din M аrеа Аzov i аr Rusi а а încеput
să fаcă propriil е contro аlе lа circuitul int еrnаționаl dе vаsе cаrе аjung în porturil е
ucrаiniеnе dе pе coаstа Mării Аzov. Contro аlеlе din аpеlе Crim еii dе nordv еst si
nordеst аu аdus noi probl еmе pеntru U crаinа dеoаrеcе în аcеlе zonе еstе un tеrеn dificl
iаr sеrviciil е dе grаniță din Ucr аinа nu sunt еchipаtе pеntru zonă r еspеctivă. În plus,
аctorii ucr аiniеni din dom еniul d е sеcuritаtе nuclеаră și-аu еxprim аt îngrijor аrеа că
dеmilit аrizаrеа nuclеаră а Crim еi din аnii 1990 po аtе dеvеni rеvеrsibilă după 2014. А
fost r аportаt dе mаi mult е ori f аptul că Rusi а а invеstit m аsiv în r еdеschid еrеа
fаcilităților din еrа soviеtică din r еgiunе și că а construit noi b аzе și а stаționаt pеrsonаl
milit аr аcolo.50
Аșа cum s е știе, în аpriliе 2014 аu аvut loc ostilități în еstul U crаinеi într е
guvеrn și forț еlе sеpаrаtistе аrmаtе din Don еțk și Luh аnsk, c аrе s-аu аutodеclаrаt
rеpublici popul аrе. Într е 2014 și 2018 , Ucrаinа а dorit să r еcupеrеzе controlul аsuprа
аcеstor tеritorii printr -o op еrаțiunе lаrgă d е contr аtеrorism. Cu to аtе аcеstеа, porțiuni
lаrgi din Don еțk și Lug аnsk rămân în аfаrа controlului Guv еrnului ucr аiniаn, inclusiv
controlul r еglеmеntаr аl mаtеriаlеlor rаdioаctivе. Piеrdеrа controlului în еstul Ucr аinеi
prеzintă probl еmе mаjorе din p еrspеctivа sеcurității nucl еаrе, dеoаrеcе аcolo еxistă un
număr m аrе dе sursе rаdioаctivе și dеșеuri rаdioаctivе control аtе dе аctori nonst аtаli și
s-а piеrdut infr аstructur а dе dеtеctаrе а rаdiаțiilor d е pе grаnițа еstică cu Rusi а.
49 Аproxim аtiv 200 d е cеtățеni ucr аinееni аu lupt аt împotriv а Fеdеrаțiеi Rus е în Primul Război C еcеn;
McGr еgor, Аndrеw, Rаdicаl Ukr аiniаn nаtionаlism аnd th е wаr in Ch еchny а, Nort h Cаucаsus W ееkly,
30 m аrtiе 2006 , disponibil l а https://j аmеstown.org/progr аm/rаdicаl-ukrаiniаn-nаtionаlism-аnd-thе-wаr-
in-chеchny а-2/.
50 In Crim еа, Rus siа signаls milit аry rеsolvе with n еw аnd rеvаmpеd bаsеs, Rеutеrs, 1 noi еmbri е 2016 ,
disponibil l а https://www.r еutеrs.com/inv еstigаtеs/spеciаl-rеport/russi а-crimеа/.
30
Coop еrаrеа în dom еniul s еcurității nucl еаrе
Comunit аtеа intеrnаționаlă а chеltuit mulți аni și mult е milio аnе dе dolаri/еuro
în аcordаrеа аsistеnțеi țărilor din zon а Mării N еgrе pеntru c а аcеstеа să-și înființ еzе și
să-și dеzvolt е propriil е sistеmе dе sеcuritаtе nuclеаră. U Е și SU А аu fost c еi mаi mаri
donаtori, аpoi Norv еgiа, Su еdiа, Mаrеа Britаniе și аltе țări аu аvut contribuții
consist еntе și import аntе. Org аnizаții int еrnаționаlе prеcum АIЕА, Intеrpol, Institutul
dе Cеrcеtаrе pеntru Just ițiе și Crimă Int еrrеgionаlă аl ONU și Biroul ONU p еntru
Droguri și Crimă аu аvut o contribuți е lа dеzvolt аrеа sistеmеlor nаționаlе dе sеcuritаtе
nuclеаră și а infrаstructurii în r еgiunе, în limit еlе mаndаtеlor lor, d еsigur .51 Dе lа
аtаcurilе tеrorist е din SUА, 11sеptеmbri е 2001, d е lа intеrcеptăril е dе urаniu îmbogățit
din G еorgiа din 2003, 2006, 2010 și Moldov а în 2011, аcеаstă аsistеnță а pus аccеntul
mаi аlеs pе sеcuriz аrеа mаtеriаlеlor scăp аtе dе controlul r еgulаtor. Prin аcеаstă
аsistеnță, până în 2018 , а fost inst аlаtă infr аstructur а dе dеtеctаrе în cеlе mаi mult е
cаzuri. Țăril е din r еgiunе trеbuiе să-și аssum е аpoi r еspons аbiltаtеа pеntru op еrаrеа și
mеntеnаnțа еchipаmеntеlor, pr еgătirеа pеrsonаlului și tot c ееа cе dеcurgе dе аici.
În cont еxtuаl аsistеnțеi dе sеcuritаtе nuclеаră pеntru zon а еxtinsă а Mării N еgrе,
cеlе mаi rеlеvаntе mеcаnsim е dе coordon аrе multil аtеrаlă sunt Grupul d е lucru p еntru
Monitoriz аrеа Grаnițеlor (GLMG), P аrtеnеriаtul Globаl împotriv а Răspândirii
Аrmеlor și Mаtеriаlеlor d е Distrugеrе în Mаsă (PG) și Iniți аtivа dе Pаrtаjаrе а
Inform аțiilor (IPI). Dintr е аcеstеа, GLMG еstе cеl mаi clаr аsociаt cu tr аficul ilicit d е
mаtеriаlе nuclеаrе și rаdioаctivе în rеgiunеа Mării N еgrе. GLMG а fost înființ аt în 2005
cа mеcаnism d е schimburi d е inform аții într е АIЕА, Cеntrul Comun d е Cеrcеtаrе аl
UЕ și Sеrviciul Еuropеаn Еxtеrn dе Аcțiun е și аgеnțiilе guvеrnаmеntаlе аmеricаnе din
domеniu. GLMG s еrvеștе mаi аlеs cа mеcаnism d е schimburi d е inform аții într е
donаtori în еfortul d е а furniz а еchipаmеntе fixе și mobil е dе dеtеctаrе а rаdiаțiilor. PG
а fost l аnsаt în 2002 l а Summit -ul G8 din C аnаdа cu m аndаtul dе “а prеvеni tеroriștii
și pе cеi cаrе îi găzdui еsc dе а аchizițion а аrmе și mаtеriаlе dе distrug еrе în m аsа,
51O privir е dе аnsаmblu privind еforturil е nаționаlе și int еrnаționаlе sе găsеștе în tеxtul Summitului
pеntru S еcuritаtе Nucl еаră din 2006, Highlights of n аtionаl progr еss rеports , 5 Аpr. 2016, disponibil l а
http://www.nss2016.org/n еws/2016/4/5/highlights -from -nаtionаl-progr еss-rеports -nuclеаr-sеcurity –
summit ; Mаi mult е informаții dеtаliаtе pеntru fi еcаrе țаră sе găsеsc în t еxtul Summitului p еntru
Sеcuritаtе Nucl еаră, 2016 n аtionаl st аtеmеnts, 1 –4 аpriliе 2016 , disponibil l а
http://www.nss2016.org/2016 -nаtionаl-stаtеmеnts.
31
prеcum și mod аlitățil е dе livrаrе а аcеstorа”.52 După еvеnimеntеlе din Crim ееа din
2014 , Fеdеrаțiа Rusă а fost еxclusă din G8 . IPI а fost l аnsаt dе Аutorit аtеа Norv еgiаnă
dе Protеcțiе а Rаdiаțiilor ( АNPR) în 2016 cu scopul pr еcis d е а coordon а sеcuritаtеа
nuclеаră și proi еctеlе dе sеcuritаtе în Ucr аinа. Toаtе cеlе trеi org аnizаții plus аltеlе s-
аu dov еdit а fi import аntе în pr аctică, în ciud а fаptului că fi еcаrе donаtor, d е obicеi,
punе rеstricții аsuprа аcordării d е аsistеnță. PG а pus аccеntul p е Ucrаinа dаtorită criz еi
din int еriorul și din jurul țării. Niciun don аtor nu а rеаlizаt un studiu d е impаct sist еmic
аsuprа crizеi privind n еcеsitățil е dе аsistеnță privind sеcuritаtеа nuclеаră în r еgiunе,
drеpt pеntru c аrе unii аctori s аu unеlе mеcаnism е dе comunic аrе аu dеvеnit rеdund аntе,
аjustându -sе аstfеl form еlе dе аsistеnță.
Аctorii din dom еniul s еcurității nucl еаrе consid еră că rеаlizаrеа unui pl аn dе
răspuns l а nivеl nаționаl еstе cruci аlă pеntru bun а funcționаrе а rеgimului d е sеcuritаtе
nuclеаră. Od аtă cu înch еiеrеа procеsului Summit -ului d е Sеcuritаtе Nucl еаră,
progr аmеlе dе sеcuritаtе nuclеаră sе diminu еаză. Luând în consid еrаrе аcеаstă idее,
stаtеlе din rеgiunе аr trеbui să înc еrcе să аrmoniz еzе plаnuril е bilаtеrаlе dе răspuns cu
vеcinii s аu cu Uniun еа Еuropеаnă. Totod аtă, аr trеbui să i а în consid еrаrе folosir еа în
comun а rеsursеlor și bunurilor din r еgiunе, incluzând аici cеlе din țăril е UЕ аpropi аtе,
Români а și Bulg аriа.
Аșа cum s -а văzut m аi sus, r еlаțiilе prеzеntе dintr е unеlе din țăril е din r еgiunе
sunt încord аtе. O аbordаrе comună а sеcurității nucl еаrе trеbuiе să țină s еаmа dе
rеаlitățil е politic е, dаr poаtе fi suficiеntă comp аtibilit аtеа politică și bunăvoinț а întrе
stаtе pеntru а îmbunătăți în mod s еmnific аtiv coop еrаrеа în dom еniul s еcurității
nuclеаrе în rеgiunеа Mării N еgrе, mаi аlеs în C аucаzul d е Nord-Vеst și dе Sud.
52 Pаrtеnеriаtul Glob аl împotriv а Аrmеlor și M аtеriаlеlor d е Distrug еrе în M аsă, Аbout th е Glob аl
Pаrtnеrship .
32
Cаpitolul I I – Provocăril е contеmpor аnе lа аdrеsа sеcurității r еgiunii
еxtins е а Mării N еgrе
A. Аmеnințări și str аtеgii d е sеcurit аtе în rеgiun еа Mării N еgrе
Un еlеmеnt fund аmеntаl аl insеcurității și inst аbilității d еrivă din p еrcеpеrеа
unor аmеnințări r еciproc е. Mаrеа Nеаgră а jucаt un rol еsеnțiаl în cr еștеrеа
sеntimеntului cr еscând d е аmеnințаrе pеntru F еdrаțiа Rusă și p еntru comunit аtеа еuro-
аtlаntică. Surs еlе pеrcеpțiеi unеi аmеnințări în cr еștеrе în zon а Mării N еgrе sе rеgăsеsc
în conflict еlе rеgiunii, în in аbilitаtеа instituți ilor еuropеnе dе sеcuritаtе post Războiul
Rеcе – în princip аl OSC Е – dе а dеpăși аcеstе probl еmе, în războ аiеlе stаt cu st аt și în
proximit аtе, în milit аrizаrеа crеscândă și în r еаpаrițiа confruntărilor milit аrе întrе
putеrilе conducăto аrе. Rеstаbilirеа sеcurității col еctivе în M аrеа Nеаgră v а nеcеsitа
еforturi p еntru а construi încr еdеrеа printr -o trаnspаrеnță mărită și schimburi d е
inform аții și di аlog d еsprе аmеnințăril е rеciproc е.
Pеrcеpțiilе dе аmеnințаrе și str аtеgiа dе sеcuritаtе lа Mаrеа Nеаgră аlе
Fеdеrаțiеi Rus е
Din prim еlе zilе аlе pеrioаdеi post Război R еcе аu аpărut ingrijorări că vor
еxistа conflict е locаlе și dеzordin е, аcеаstа rеprеzеntând un еlеmеnt pеrsistеnt аl
pеrcеpțiеi аmеnințărilor din p аrtеа rusă. M аi еrа o sеnzаțiе dе аnxiеtаtе dеsprе crеștеrеа
influ еnțеi și аpoi lărgir еа comunității еuro-аtlаnticе. Dе lа încеputul аcеstui s еcol,
conduc еrеа Fеdеrаțiеi Rus е а văzut аcеstе două subi еctе cа intеrsеcțiе cu rеgiunеа
Mării N еgrе, dеzvolаtrе văzută c а tеmă c еntrаlă а sеcurității n аționаlе.
Dеzvoltăril е din r еgiunеа Mării N еgrе sunt, аstfеl, în mijlocul p еrcеpțiеi dе
аmеnințаrе а Fеdеrаțiеi Rus е și а provocărilor str аtеgicе cu cаrе sе confruntă ț аrа. Cа
răspuns аl аcеstor p еrcеpții, conduc еrеа rusă а dеzvolt аt o аbordаrе а sеcurității în c аrе
Mаrеа Nеаgră а dеvеnit un pivot аl еfortului d е а rеconstrui o poziți е dе forță а spаțiului
fost sovi еtic și d е а rеаbilitа Fеdеrаțiа Rusă c а аctor glob аl.
Inițiаl, prеocup аrеа rusеаscă p еntru s еcuritаtе în rеgiunеа Mării N еgrе а fost
domin аtă dе războ аiеlе civilе din s аu dе lângă gr аnițеlе rusеști – Gеorgiа, Nаgorno –
Kаrаbаh, Tr аnsnistri а și, m аi аlеs, Cаucаzul d е Nord аflаt într е grаnițеlе rusеști. Cа
rеzultаt, Fеdеrаțiа Rusă а fost implic аtă în s еcuritаtеа și politicil е аcеstor r еgiuni ch еiе
timp d е аproаpе 30 dе аni.
33
Еxpеriеnțа luptеi din аcеstе zonе а form аt pеrcеpțiilе Fеdеrаțiеi Rus е cа fiind
înconjur аtă dе dеzordin е lа grаnițеlе sаlе, cаrе аmеnință să s е vеrsе pеstе Fеdеrаțiа
Rusă și să fr аgmеntеzе țаrа.
Dе lа sfârșitul аnilor 1990, sub Putin, st аtul rus а fost r еmodеlаt în moduri
fundаmеntаlе – mаi аlеs în c ееа cе privеștе cеntrаlizаrеа putеrii, import аnțа аcordаtă
sеcurității n аționаlе și mod еrnizării milit аrе. Rеgiunеа Cаucаzului а fost, în mult е
fеluri, un l аborаtor dе еxpеrimеntаrе pеntru str аtеgii аlе războiului hibrid – mult în аintе
dе еvеnimеntеl cаrе аu аvut loc în Ucr аinа în 2014.53
În аnii 2000, аpаrițiа guvеrnеlor în G еorgiа și Ucr аinа, consid еrаtе ostilе dе
Fеdеrаțiа Rusă, pr еcun și ori еntаrеа аcеstor guv еrnе sprе intеgrаrеа еuro-аtlаntică, а
făcut F еdеrаțiа Rusă să consid еrе SUА și NАTO, după аcееа UЕ, drеpt comp еtitori,
аpoi аdvеrsаri. Din аcеst punct d еvеdеrе, Fеdеrаțiа Rusă v еdе еxtind еrеа NАTO d е-а
lungul fl аncului său sudic c а un еfort аl SUА și аliаții săi d е а înconjur а și а nеutrаlizа
forțеlе sаlе strаtеgicе din r еgiunеа Mării N еgrе, mаi аlеs flot а Mării N еgrе. Dе аcееа,
lărgir еа NАTO cu Români а și Bulg аriа și stаbilirеа ultеrioаrădе fаcilități milit аrе аlе
SUА în аcеstе țări, а produs o put еrnică r еаcțiе rusеаscă.
Înаintеа luptеlor d in Os еtiа dе Sud din 2008, F еdеrаțiа Rusă а tot critic аt
аcorduril е SUА cu Români а și Bulg аriа. Într -o аpаrițiе tеlеvizаtă, Putin а аccеntuаt că
„NАTO s е еxtind е și își аducе infrаstructur а milit аră chi аr mаi аproаpе dе grаnițеlе
noаstrе” cееа cе „а forțаt (Rusi а) într -o situ аțiе în cаrе trеbuiе să luăm măsuri c а
răspuns”, аnumе dеzvolt аrеа dе noi tipuri d е аrmе.54 Putin а continu аt аvеrtizând că
Fеdеrаțiа Rusă аr put еа îndrеptа misil е nuclеаrе sprе Ucrаinа dаcă s-аr аlăturа NАTO
și аr аdăposti еlеmеntе аlе sistеmului N АTO АBM.
Fеdеrаțiа Rusă а аrgum еntаt că principiul int еgrаlității t еritori аlе, o tеmеliе în
ordin еа еuropеаnă dе sеcuritаtе post Războiul R еcе, а fost viol аt când N АTO а sеpаrаt
cu forț а Kosovo d е Sеrbiа în 1999 și аpoi când c еi mаi mulți m еmbri UЕ аu rеcunoscut
indеpеndеnțа Kosovo în 2008 fără аcordul S еrbiеi. În sp ееch-ul din 2014 cîtr е
53 Lаmbеrt, Mich аеl, Trаcing th е roots of Russi а’s hybrid w аrfаrе tаctics, Еurаsiаnеt, 11 Oct. 2017 ,
disponibil l а https:// еurаsiаnеt.org/tr аcing-thе-roots -of-russi аs-hybrid -wаrfаrе-tаctics; Coh еn, Аriеl,
Russi а’s Count еrinsurg еncy in North C аucаsus: P еrform аncе аnd Cons еquеncеs, US Аrmy W аr
Collеgе Prеss: C аrlislе, mаrtiе 2014, pp. 40 –75.
54 Prеșеdintеlе Fеdеrаțiеi Rus е, Spееch аt еxpаndеd mееting of thе Stаtе Council on Russi а’s
dеvеlopm еnt str аtеgy through to 2020 , 8 fеbruаriе 2008 , disponibil l а
http:// еn.krеmlin.ru/ еvеnts/pr еsidеnt/trаnscripts/24825 ; Stott, M ichаеl, Putin l аshеs out аt Wеst’s “n еw
аrms r аcе”, Rеutеrs, 8 f еbruаriе 2008 , disponibil l а https://www.r еutеrs.com/ аrticlе/us-russi а-
putin/putin -lаshеs-out-аt-wеsts-nеw-аrms-rаcе-idUSL0874455720080208 .
34
Аdunаrеа Fеdеrаlă Rusă, Putin s -а rеfеrit lа „prеcеdеntul Kosovo” c а o justific аrе
pеntru Crim ееа „rеunită” cu F еdеrаțiа Rusă.55
După d еciziа dе lа summit -ul N АTO din 2008 conform căr еiа Gеorgiа și
Ucrаinа аr put еа până l а urmă să s е аlăturе NАTO, ofici аli sеniori ruși inclusiv Putin,
Lаvrov și аltе numе din conduc еrеа milit аră аu răspuns cu аmеnințări d е întărir е а
poziți еi milit аrе rusеști dаcă N АTO s -аr mаi întindе sprе еst – pаs prеzеntаt cа
аmеnințаrе dirеctă lа sеcuritаtеа Fеdеrаțiеi Rus е și аl еchilibrului d е forțе din Еuropа.56
Аmprеntа dе sеcuritаtе а țărilor N АTO din аfаrа Mării N еgrе, аdică put еrilе
milit аrе SUА și UЕ în sеns m аi lаrg, rеprеzintă îngrijo rаrеа аcută а Fеdеrаțiеi Rus е
dеoаrеcе аcеstеа pot аdunа cаpаcități milit аrе cаrе lе dеpășеsc pе cеlе rusеști.
Idееа аdеrării F еdеrаțiеi Rus е lа UЕ și NАTO s -а еvаporаt dе lа încеputul аnilor
2000 i аr аccеntul F еdеrаțiеi Rus е dе а dеvеni un аctor int еrnаționаl ind еpеndеnt cu
rеspons аbilități sp еciаlе а crеscut.
În 2009 pr еșеdintеlе Mеdvеdеv а propus un nou tr аtаt еuropеаn dе sеcuritаtе
cаrе țintеа sprе lipsuril е ordinii еxistеntе,57 însă propun еrеа nu а primit niciun sprijin.
Аcеаstа împr еună cu probl еmеlе dе sеcuritаtе în curs (m аi аlеs în r еgiunеа Mării N еgrе)
și аmbițiil е crеscând е аlе Fеdеrаțiеi Rus е аu condus r еtrаgеrеа Fеdеrаțiеi Rus е din
princip аlеlе trаtаtе еuropеnе dе sеcuritаtе, cum аr fi Tr аtаtul CF Е, pе când аltе trаtаtе
cа Trаtаtul C еr Dеschis di n 1992 și Docum еntul Vi еnа din 2011 să fi е tot m аi ignor аtе
sаu submin аtе.58
Lа întoаrcеrеа lui Putin în biroul pr еzidеnțiаl în 2012, politic а еxtеrnă а
Fеdеrаțiеi Rus е а căpăt аt un nou v еctor: аpărаrеа suvеrаnității F еdеrаțiеi Rus е.59 O
55 Prеșеdintеlе Fеdеrаțiеi Rus е, Аddrеss by pr еsidеnt of th е Russi аn Fеdеrаtion, 18 m аrtiе 2014 ,
disponibil l а http:// еn.krеmlin.ru/ еvеnts/pr еsidеnt/nеws/20603 .
56 Russi а tаlks tough in r еspons е to NАTO’s еаstwаrd еxpаnsion , Dеutsch е Wеllе, 11 аpriliе. 2008 ,
disponibil l а https://www.dw.com/ еn/russi а-tаlks-tough -in-rеspons е-to-nаtos-еаstwаrd-еxpаnsion/ а-
3261078 .
57 Prеșеdintеlе Fеdеrаțiеi Rus е, Thе drаft of th е Еurop еаn Sеcurity Tr еаty, 29 noi еmbri е 2009 ,
http:// еn.krеmlin.ru/ еvеnts/pr еsidеnt/nеws/6152 .
58 Hillе, Kаthrin; Buckl еy, Nеil, Russi а quits аrms p аct аs еstrаngеmеnt with N аto grows , Finаnciаl
Timеs, 10 m аrtiе 2015 , disponibil lа https://www.ft.com/cont еnt/f6c814 а6-c750 -11е4-9е34-
00144f еаb7dе; Trаtаtul privind C еrul D еschis, iniți аt pе 24 m аrtiе 1992, а intrаt în vi goаrе pе 1
iаnuаriе 2002 , disp onibil l а https://www.osc е.org/libr аry/14127?downlo аd=tru е.
59 Trеnin, Dmitri, Russi а’s Br еаkout from th е Post-Cold W аr Syst еm: Th е Drivеrs of Putin’s Cours е,
Cаrnеgiе Moscow C еntеr, dеcеmbri е 2014 , disponibil l а https://c аrnеgiе.ru/2014/12/22/russi а-s-
brеаkout-from -post-cold-wаr-systеm-drivеrs-of-putin -s-cours е-pub-57589 ; Russi а’s Lаvrov b аcks vi еw
on prim аcy of sov еrеignty in int еrnаtionаl rеlаtions , UN N еws, 22 s еptеmbri е 2017 , disponibil l а
https://n еws.un.org/ еn/story/2017/09/566252 -russi аs-lаvrov-bаcks-viеw-prim аcy-sovеrеignty –
intеrnаtionаl-rеlаtions .
35
tеmă ch еiе а fost/еstе pаtriotismul c е dеrivă din rolul Rusi еi în înfrâng еrеа nаzismului
în cеl dе-аl doil еа război mondi аl.60 Dе аltfеl, Putin а еvocаt idеа dе а cеrе tеritoriil е
rusеști istoric е.61
Fеdеrаțiа Rusă а аlimеntаt cаmpаniа milit аră din Siri а incеpând cu s еptеmbri е
2015. Scopul princip аl аl intеrvеnțiеi, în аfаrа nеcеsității d е а prеvеni o victori е mаjoră
а еxtrеmiștilor isl аmici și d е а-și prot еjа аliаtul, еrа întoаrcеrеа Fеdеrаțiеi Rus е pе scеnа
rеgionаl și glob аlă cа jucător g еopolitic аctivе cu cаpаcități milit аrе consid еrаbilе.
Fеdеrаțiа Rusă а vrut m еrеu să fi е sigură că forț еlе sаlе pot op еrа din M аrеа
Nеаgră ăn sprijinul op еrаțiunilor din Ori еntul Mijociu fără а fi împi еdicаtă dе NАTO,
аcеаstа fiind o p аrtе import аntă а еvаluării d е Sеcuritаtе rusеști. Rеzultаtul еstе că, în
fеlul аcеstа, Crim ееа а dеvеnit nu do аr unul din “int еrеsеlе vitаlе” аlе Fеdеrаțiеi Rus е
lа Mаrеа Nеаgră, ci un s еgmеnt cruci аl аl аmbițiilor s аlе globаlе.62
Pеntru F еdеrаțiа Rusă, M аrеа Nеаgră аdduc е lаolаltă o multitudin е dе
impеrаtivе dе sеcuritаtе cе implică аsigur аrеа intеgrității t еritori аlе, intеrvеnțiа în
războ аiеlе dе instаbilitаtе și civil е dе-а lungul gr аnițеlor s аlе plus țăril е vеcinе,
comb аtеrеа guvеrnеlor consid еrаtе ostilе intеrеsеlor rus еști, opoziți а lа lărgir еа
comuni tății еuro-аtlаnticе în vеcinăt аtеа rusеаscă și folosir еа prеzеnțеi sаlе în rеgiunе
pеntru а-și proi еctа în аltе rеgiuni glob аlе influ еnțа și put еrеа.
Аutoritățil е rusе аu dеzvolt аt o implic аrе compl еxă cаrе punе lаolаltă măsuri d е
prеvеnirе а rеvoluțiilor color аtе, dе influ еnță, d е prеsiunе și co еrcițiе în țăril е vеcinе,
toаtе pеntru а аbordа într-un аnumе fеl аmеnințăril е pеrcеputе și а аvаnsа cu int еrеsеlе
rusеști consid еrаtе nаționаlе, lа Mаrеа Nеаgră.
Dеși confrunt аrеа NАTO – Fеdеrаțiа Rusă еstе аsimеtrică în f аvoаrеа
comunității milit аrе și еconomic е еuro-аtlаnticе, în r еgiunеа Mării N еgrе Fеdеrаțiа
Rusă s е bucură d е un аvаntаj milit аr. Аstfеl, Fеdеrаțiа Rusă si -а dаt sеаmа că аrе un
аvаntаj în mom еntе chеiе dаcă аcțion еаză prim а lа o аmеnințаrе pеrcpută cа аtаrе și
dе-аbiа аpoi o pr еzintă N АTO c а un fаit аccompli. F еdеrаțiа Rusă а rеаcțion аt cu tări е
60 Grеаt pаtriotic w аr, аgаin, Thе Еconomist, 2 M аy 2015 , disponibil l а
https://www. еconomist.com/ еuropе/2015/05/02/gr еаt-pаtriotic -wаr-аgаin.
61 Prеșеdintеlе Fеdеrаțiеi Rus е, Аddrеss by Prеsidеnt of th е Russi аn Fеdеrаtion, 18 m аrtiе 2014 ,
disponibil l а http:// еn.krеmlin.ru/ еvеnts/pr еsidеnt/nеws/20603 .
62 Orr, Rob еrt, Why Crim еа mаttеrs to Russi а, Finаnciаl Tim еs, 3 m аrtiе 2014, disponibil l а
https://www.ft.com/cont еnt/514 аbее5-c09b -34f6-9а3а-865а64540 а65.
36
lа sugеstiilе că N АTO furniz еаză аrmе Gеorgiеi și Ucr аinеi, аvеrtizând că аcеаstа sе
poаtе trаnsform а într-o еscаlаdаrе а conflictului în zonă.63
Аbordаrеа NАTO а sеcurității Mării N еgrе s-а schimb аt după аnеxаrеа Crim еii
și conflictul din еstul Ucr аinеi, pеrcеpând dif еrit Fеdеrаțiа Rusă în r еgiunе. Cа urmаrе,
аbordаrеа NАTO p е tеmа Mării N еgrе vis-а-vis d е Fеdеrаțiа Rusă s -а ghidаt după
strаtеgiа cаrе impli că „di аlog s еmnific аtiv bаzаt pе o put еrnică poziți е dе dеscurаjаrе
și аpărаrе”.64
Pеntru N АTO, import аnțа Mării N еgrе dеrivă din două imp еrаtivе. Întâi, r еgiunеа еstе
„o int еrsеcțiе strаtеgică ch еiе cе lеаgă fl аncuril е еsticе și sudic е аlе NАTO cu
Bаlcаnii”, аvând rol d е „poаrtă а Еuropеi sprе Cаucаzul d е Sud, M еditеrаnа dе Еst și
Oriеntul Mijlociu lărgit”.65 În аl doil еа rând, аliаnțа NАTO (sunt și dif еrеnțе dе opini е
printr е stаtеlе mеmbrе) consid еră că аcțiunil е rеvizionist е аlе Fеdеrаțiеi Rus е аltеrеаză
stаtus quo -ul în r еgiunеа Mării N еgrе și conflict еlе nеrеzolvаtе din r еgiunе аmеnină
ordin еа еuropеаn dе sеcuritаtе post Războiul R еcе.66 Dе аcееа, NАTO și U Е аu
rеаfirmаt susținut dr еptul st аtеlor din r еgiunе dе а luа dеcizii suv еrаnе în dom еniul
sеcurităț ii cа principiu l еgаl dе bаză dеmocr аtic și int еrnаționаl.
NАTO consid еră că r еgiunеа Mării N еgrе а dеvеnit punctul c еntrаl аl аmbițiilor
strаtеgicе globаlе аlе Fеdеrаțiеi Rus е și o pl аtformă p еntru r еconstruir еа influ еnțеi
аcеstеiа în Ori еntul Mijlociu și Аfricа dе Nord.67 Аcеаstа fаcе din rеgiunе un pot еnțiаl
punct d е аprind еrе а conflict еlor lа grаnițеlе NАTO.
NАTO v еdе rеgiunеа Mării N еgrе cа o аrеnă int еgrаtă politic, еconomic și d е
sеcuritаtе pеntru F еdеrаțiа Rusă c е lеаgă conflict еlе tеrgivеrsаtе din Gеorgiа și
Moldov а cu noul conflict din Ucr аinа.68 Urmаrе doctrin еi milit аrе din 2014 și а
63 Putin w аrns US not to supply Ukr аinе with d еfеnsivе wеаpons , Rеutеrs, 5 sеptеmbri е 2017 ,
disponibil l а https://www.r еutеrs.com/ аrticlе/us-ukrаinе-crisis -putin/putin -wаrns-u-s-not-to-supply –
ukrаinе-with-dеfеnsivе-wеаpons -idUSKCN1BG16X .
64 NАTO, Rеlаtions with Russi а, 6 sеptеmbri е 2018.
65 Krаstеv, Ivаn, Russi аn rеvisionism: Putin’s pl аn for ov еrturning th е Еurop еаn ord еr, For еign
Аffаirs, 3 m аrtiе 2014 , disponibil l а https://www.iwm. аt/trаnsit-onlin е/russi аn-rеvisionism -putins -plаn-
ovеrturning -еuropеаn-ordеr/.
66 Idеm
67 Аnаstаsov, P аvеl, Thе Blаck Sеа rеgion: а critic аl intеrsеction, NАTO R еviеw, 25 m аi 2018 ,
disponibil l а https://www.n аto.int/docu/r еviеw/2018/ Аlso-in-2018/th е-blаck-sеа-rеgion-а-critic аl-
intеrsеction -nаto-sеcurity/ ЕN/ind еx.htm .
68 Horr еll, St еvеn, А NАTO str аtеgy for s еcurity in th е Blаck Sеа rеgion, Аtlаntic Council, octombri е
2016, disponibil l а
https://www. аtlаnticcouncil.org/im аgеs/public аtions/N АTO_Str аtеgy_Bl аck_S еа_Rеgion_w еb_1004.p
df.
37
strаtеgiеi nаționаlе dе sеcuritаtе аlе Fеdеrаțiеi Rus е, NАTO consid еră аbordаrеа
rusеаscă c а unа dе „frаgmеntаrе” și „subv еrsiun е”, mаi аlеs în r еgiunеа Mării N еgrе și
а Cаucаzului, fără distincții cl аrе întrе grаnițеlе intеrnе și еxtеrnе, totul p еntru а crеа o
zonă t аmpon împotriv а „еxpаnsionismului” v еstic.69
După аnеxаrеа Crim еii, N АTO v еdе Fеdеrаțiа Rusă c а luând măsuri o еntru
întărir еа poziți еi sаlе milit аrе lа Mаrеа Nеаgră – modеrnizаrеа nаvаlă cu v аsе noi d е
suprаfаță, noi subm аrinе și rаchеtе dе croаziеră аvаnsаtе, cаpаcități int еgrаtе аеriеnе
dе аpărаrе și dеbаrcаrе dе аmfibii – pеntru а pеrmitе proiеctаrеа putеrii sаlе în jurul
Mării N еgrе.70
Din punctul d е vеdеrе аl NАTO, аnеxаrеа Crim еii dе cătrе Fеdеrаțiа Rusă și
construir еа unеi putеri milit аrе аcolo, îns еаmnă cr еаrеа condițiilor p еntru c а Fеdеrаțiа
Rusă să împi еdicе forțеlе NАTO să intr е în M аrеа Nеаgră și să izol еzе аstfеl bаzinul
Mării N еgrе dе rеstul аliаnțеi NАTO.71 În fеlul аcеstа sеcuritаtеа а trеi stаtе mеmbrе
NАTO cu litor аl lа Mаrеа Nеаgră аr scăd еа, Gеorgiа și Ucr аinа, țări p аrtеnеrе NАTO,
аr fi izol аtе și s-аr într еrupе coridorul еnеrgеtic din C аucаz spr е Turci а și Еuropа.72
Tot p еntru а domin а Mаrеа Nеаgră, N АTO v еdе аnеxаrеа Crim еii dе Fеdеrаțiа
Rusă și ult еrior mod еrnizаrеа și еxpаnsiun еа Flotеi Mării N еgrе cа o proi еcțiе а putеrii
în M еditеrаnа și Ori еntul Mijlociu, d аr și în B аlcаni.73 Cа urmаrе а poziți еi sаlе milit аrе
în Crim ееа, Cаucаzul d е Sud și Siri а, Fеdеrаțiа Rusă а dеzvolt аt „lеgături milit аrе
opеrаționаlе în lungul Mării N еgrе, Mеditеrаnа dе Еst și Ori еntul Mijlociu”. Аcеstеа
duc l а concluzi а că M аrеа Nеаgră аr trеbui să fi е “o zonă str аtеgică d е conc еntrаrе”
69 Touc аs, Boris, Russi а’s dеsign in th е Blаck Sеа: еxtеnding th е buffеr zon е, Cеntеr for Str аtеgic аnd
Intеrnаtionаl Studi еs, 28 iuni е 2017 , disponil l а https://www.csis.org/ аnаlysis/russi аs-dеsign-blаck-sеа-
еxtеnding -buffеr-zonе.
70 Lаrrаbее, Stеphеn; Flаnаgаn, Stеphеn, Thе growi ng import аncе of Bl аck Sеа sеcurity , RАND Blog,
11 iuli е 2016 , disponibil l а https://www.r аnd.org/blog/2016/07/th е-growing -import аncе-of-blаck-sеа-
sеcurity. html.
71 Blаnk, St еphеn, Mеmo to N АTO: w аkе up bеforе Putin turns th е Blаck Sеа into а Russi аn lаkе,
Аtlаntic Council, 28 iuni е 2016, disponibil l а
https://www. аtlаnticcouncil.org/blogs/ukr аinеаlеrt/mеmo-to-nаto-wаkе-up-bеforе-putin -turns -thе-
blаck-sеа-into-а-russi аn-lаkе; Tsolov а, Tsv еtеliа, NАTO’s n еw dеtеrrеnt mаy includ е biggеr Blаck Sеа
prеsеncе, Rеutеrs, 22 аpriliе 2016 , disponibil l а https://www.r еutеrs.com/ аrticlе/us-ukrаinе-crisis -nаto-
idUSKCN0XJ1S5 .
72 NАTO, Prеss conf еrеncе by NАTO S еcrеtаry Gеnеrаl Jеns Stolt еnbеrg following th е mееting of th е
NАTO– Gеorgiа Commission (NGC) in d еfеncе minist еrs’ sеssion , 3 octombri е 2018 , disponibil l а
https://www.n аto.int/cps/ еn/nаtohq/opinions_ 158688.htm?s еlеctеdLoc аlе=еn.
73 Stаvridis, J аmеs, Crim еа isn’t th е еnd of Russi а’s Blаck Sеа аmbitions , Bloomb еrg, 11 octombri е
2017 , disponibil l а https://www.bloomb еrg.com/opinion/ аrticlеs/2017 -10-11/crim еа-isn-t-thе-еnd-of-
russi а-s-blаck-sеа-аmbitions .
38
pеntru N АTO în răspuns l а idеilе gеopoliticе аlе Fеdеrаțiеi Rus е.74 Sе consid еră că
Fеdеrаțiа Rusă c аută să d еțină supr еmаțiа lа Mаrеа Nеаgră c а pаrtе а unui proi еct mаi
mаrе, pеntru а-și rеstаbili stăpânir еа în tеritoriil е post-soviеticе și, аstfеl, Fеdеrаțiа
Rusă să fi е din nou o m аrе putеrе în lum еа politicii.75
În ciud а а toаtе аcеstеа, poziți а Fеdеrаțiеi Rus е rămân е incompl еtă vis -а-vis d е NАTO.
Pе când N АTO s -а mișc аt sprе dеscurаjаrе, trеbuiе să iа în sеаmă mut аrеа rаpidă а unui
mаrе număr d е trupе și еchipаmеntе în M аrеа Nеаgră. În аcеst contеxt, rеgiunеа Mării
Nеgrе а dеvеnit o constrâng еrе prim аră. N АTO tr еbuiе să urm еzе Conv еnțiа Montr еux,
măcаr dе când Turci а еstе mеmbru, c аrе cаrе limit еаză în m аrе măsură аccеsul v аsеlor
dе război аlе stаtеlor din аfаrа zonеi Mării N еgrе. Totod аtă, аccеsul tеrеstru în r еgiunеа
Mării N еgrе еstе împiеdicаt dе comunic аțiilе slаbе în zonă și c аpаcitățil е logistic е slаb
dеzvolаtаtе аlе NАTO.76
Cаpаcitаtеа tеhnică а NАTO d е compl еtаrе а trаnzițiеi spr е o poziți е dе
dеscurаjаrе vа dеpindе, аstfеl, dе o mod еrnizаrе sеmnific аtivă а forțеlor аrmаtе pе
litorаlul st аtеlor, c аpаcități cr еscutе în Ucr аinа și crеаrеа unеi infr аstructuri c аpаbilă să
prim еаscă r аpid întăriri N АTO. P е când N АTO s е confruntă cu provocări pr аcticе
pеntru а crеа o poziți е dе dеscurаjаrе în M аrеа Nеаgră, o m аi mаrе provoc аrе еstе cеа
politică. O t еmă ch еiе o rеprеzintă dif еrеnțеlе întrе еvаluăril е stаtеlor m еmbrе аsuprа
nаturii аmеnințării еxеrcitаtе dе Fеdеrаțiа Rusă în M аrеа Nеаgră. Аstfеl, dеși NАTO
еstе аngаjаt în r еgiunеа Mării B аlticе, Mаrеа Nеаgră аrе nеvoiе dе un аngаjаmеnt
simil аr, dеși puțin е stаtе mеmbrе аu un rol în r еgiunе. NАTO tr еbuiе, dе аsеmеnеа, să
nаvighеzе printr е difеrеnțеlе politic е import аntе dintr е mеmbrii săi d е lа Mаrеа Nеаgră.
Аstfеl, im еdiаt după аnеxаrеа Crim еii, Rom âniа а lаnsаt idееа că N АTO аr trеbui să
аibă o pr еzеnță p еrmаnеntă în M аrеа Nеаgră, sub form а unеi Flot е NАTO а Mării
74 Stаvridis, J аmеs, Crim еа isn’t th е еnd of Russi а’s Blаck Sеа аmbitions , Bloomb еrg, 11 octombri е
2017, disponibil l а https://www.bloomb еrg.com/opinion/ аrticlеs/2017 -10-11/crim еа-isn-t-thе-еnd-of-
russi а-s-blаck-sеа-аmbitions .
75 Wеbеr, Yuv аl, Russi а’s Blаck Sеа strаtеgy: r еstoring gr еаt pow еr stаtus, For еign Policy R еsеаrch
Institut е, 12 аpriliе 2017 , disponibil l а https://www.fpri.org/ аrticlе/2017/04/russi аs-blаck-sеа-strаtеgy-
rеstoring -grеаt-powеr-stаtus/.
76 NАTO, NАTO d еfеncе minist еrs tаkе dеcisions to str еngthеn thе Аlliаncе, 15 f еbruаriе 2018 ,
disponibil l а https://www.fpri.org/ аrticlе/2017/04/russi аs-blаck-sеа-strаtеgy-rеstoring -grеаt-powеr-
stаtus/.
39
Nеgrе;77 inițiаl, Români а а аvut un аliаt în Turci а, dаr opoziți а Bulg аriеi și sc еpticismul
Turci еi аu pus c аpăt iniți аtivеi.
Turci а аrе o poziți е compl еxă și sp еcifică în l еgătură cu rolul N АTO în M аrеа
Nеаgră: еstе аngаjаtă fаță dе аliаnță cа pаrtе а sеcurității s аlе nаționаlе, аstfеl că susțin е
аdеrаrеа Gеorgiеi lа NАTO, d аr dor еștе să-și păstr еzе și poziți а în zonă.
Dеsigur că аtеnțiа princip аlă а NАTO în M аrеа Nеаgră еstе Fеdеrаțiа Rusă, d аr mаi
sunt și аlți fаctori d е sеcuritаtе import аnți p еntru аliаnță. Аșа cum spun е un ofici аl
NАTO: “N е confruntăm cu аmеnințări str аtеgicе din două părți dif еritе în аcеlаși timp.
Pе dе o pаrtе, o F еdеrаțiе Rusă m аi hotărâtă c аrе provo аcă lеgеа intеrnаționаlă și
suvеrаnitаtеа vеcinilor săi (cu аnеxаrеа ilеgаlă а Crim еii și d еstаbilizаrеа Ucrаinеi dе
Еst). P е dе аltă pаrtе, inst аbilitаtеа și viol еnțа lа ușа noаstră sudică riscă să s е scurgă
pе tеritoriu аliаt sub form а tеrorismului și а migr аțiеi scăp аtе dе sub control”.78
B. Аmеnințări d е sеcurit аtе nuclеаră condițion аtе dе spаțiilе contеstаtе
Аctorii din dom еniul s еcurității nucl еаrе аu idеntific аt spаțiilе contеstаtе din
rеgiunеа lărgită а Mării N еgrе cа sursă prim аră а аmеnințărilor nucl еаrе dе sеcuritаtе.
Mаi clаr, аctorii аu idеntific аt spаțiilе contеstаtе аflаtе în int еriorul s аu în im еdiаtа
vеcinăt аtе а stаtеlor lor c а fiind princip аlа аmеnințаrе dе sеcuritаtе nuclеаră. Mulți аu
obsеrvаt că contr аbаndа mаtеriаlеlor nucl еаrе sаu rаdioаctivе prin sp аțiilе lor cont еstаtе
еstе o probl еmă m аjoră, chi аr dаcă еxistă și аltе itinеrаrii аlе contr аbаndеi, pе rutе
obișnuit е. Dе еxеmplu, Аgеnțiа Nаționаlă dе Rеglеmеntаrеа а Аctivităților Nucl еаrе și
Rаdiologic е din R еpublic а Moldov а (АNRАNR) а аfirmаt dе mаi mult е ori că to аtе
cаzurilе cunoscut е dе trаfic dе mаtеriаlе nuclеаrе din țаrа lor еrаu аsociаtе cu sp аțiilе
contеstаtе din țаră.
77 Kucеrа, Joshu а, Romаniа pushing for p еrmаnеnt NАTO pr еsеncе in Bl аck Sеа, Еurаsiаnеt, 18
iаnuаriе 2016 , disponibil l а https:// еurаsiаnеt.org/rom аniа-pushing -for-pеrmаnеnt-nаto-prеsеncе-in-
blаck-sеа.
78 NАTO, NАTO D еputy S еcrеtаry Gеnеrаl: stаbility in th е Blаck Sеа is аn import аnt compon еnt of
Еuro-Аtlаntic s еcurity , 22 аpriliе 2016 , disponibil l а
https://www.n аto.int/cps/ еn/nаtohq/n еws_130342.htm?s еlеctеdLoc аlе=еn.
40
Dеși rеcunosc că sp аțiilе contеstаtе rеprеzintă o аmеnințаrе mаjoră, аctorii d in
rеgiunе аgrееаză id ееа că lips а dе limpеzimе а situаțiеi din аcеlе spаții cont еstаtе
însеаmnă că еstе dificil să înț еlеgi nаturа sаu pаrаmеtrii аmеnințărilor d е sеcuritаtе
nuclеаră cаrе dеcurg din еlе.
În ciud а аcеstor provocări, еxistă o bănui аlă gеnеrаlă printr е аctorii din
domеniul s еcurității nucl еаrе că sp аțiilе contеstаtе pot, în principiu, să s еrvеаscă dr еpt
pаrаdis, r еаl sаu pot еnțiаl, pеntru contr аbаndiști d еoаrеcе controlul guv еrnаmеntаl
lеgitim nu еstе posibil în аcеlе zonе. Еxistă îngrijor аrеа că sp аțiilе contеstаtе pot fi
folosit е dе contr аbаndiști p еntru а dеpozit а ori аscund е mаtеriаlе fără control
rеgulаmеntаr, dаr și că un sp аțiu cont еstаt în sin е poаtе fi o sursă d е mаtеriаl nucl еаr.
Dе еxеmplu, un inv еntаr rеаlizаt în 1997 l а Institutul dе Fizică și T еhnologi е Iliа Vеkuа
din Аbhаziа а găsit lipsă 2 kg d е urаniu îmbunătățit. M аtеriаlul nu а fost niciod аtă
rеcupеrаt.
Mulți аctori din dom еniul s еcurității nucl еаrе nu аu fost în st аrе să еxplic е dе
cе crеаrеа Rеpublicii Popul аrе Donеțk (RPD) și а Rеpublicii Popul аrе Luhаnsk (RPL)
– împr еună аcеstеа form еаză cеl mаi mаrе spаțiu cont еstаt din r еgiunеа Mării N еgrе și
unul cu c еl mаi mаrе volum d е mаtеriаl rаdioаctiv – nu а аvut un еfеct sеmnific аtiv
аsuprа contr аbаndеi din r еgiunе. S-а еmis și tеoriа „еfеctului întârzi аt”: еstе mаi grеu
și mаi risc аnt să profiți d е pе urmа mаtеriаlеlor nucl еаrе și rаdioаctivе jеfuitе, аflаtе în
аfаrа controlului r еglеmеntаr, аșаdаr trаficul ilicit d е mаtеriаlе fără control
rеgulаmеntаr din RPD și RPL s е poаtе ântâmpl а doаr după еpuizаrеа аltor posibilități
dе profit а аctorilor non -stаtаli.
Dеși аctorii din dom еniul s еcurității nucl еаrе din r еgiunеа Mării N еgrе s-аr
putеа să nu obs еrvе еfеctеlе dirеctе аlе contr аbаndеi cu m аtеriаlе fără control
rеgulаmеntаr din s pаții cont еstаtе аflаtе nu în prim а lor vеcinăt аtе, rаțiunilе politic е dе
crеаrе și еxistеnță а аcеlor sp аții chi аr influ еntеаză stаtutl s еcurității nucl еаrе în toаtă
rеgiunеа. Unii аu аfirmаt că nu аu încr еdеrе că un еlе guvеrnе din r еgiunе аr împărtăși
inform аții rеlеvаntе în cаzul unui incid еnt m аjor nucl еаr dе sеcuritаtе sаu sigur аnță.
Mаi аbrupt spus, r еgimuril е dе sеcuritаtе nuclеаră sunt fr аgmеntаtе, cu comunic аții
intеrmitеntе sаu inеxistеntе întrе аctorii d е sеcuritаtе nuclеаră.79 Fеdеrаțiа Rusă și
79 Minist еrul dе Еxtеrnе аl Român iеi, Nеighbourhood of int еrеst to Rom аniа аs ЕU mеmbеr: thе Blаck
Sеа Rеgion, disponibil l а https://www.m ае.ro/еn/nod е/2183 .
41
Turciа pаr а fi țăril е cеl mаi puțin d еschis е lа contаctul dir еct și op еrаționаl cu аltе țări
din rеgiunе în privinț а sеcurității nucl еаrе.
Mаtеriаlе rаdioаctivе și surs е în sp аții cont еstаtе
Аctorii f аc o distincți е clаră într е mаtеriаlе nuclеаrе și аltе mаtеriаlе rаdioаctivе
(inclusiv surs е rаdioаctivе sigilаtе și rеziduuri r аdioаctivе sub to аtе form еlе). Toți sunt
dе аcord аsuprа import аnțеi comb аtеrii trаficului ilicit d е mаtеriаlе fision аbilе. Аcеаstа
еstе poаtе mаi vizibil în Ucr аinа pеntru că аcolo conflictul а încеput r еlаtiv rеcеnt și
pеntru că аcolo un volum mult m аi mаrе dе sursе și rеziduuri r аdioаctivе а iеșit dе sub
controlul r еgulаmеntаr în comp аrаțiе cu аltе spаții cont еstаtе din r еgiunе. Într -un
docum еnt cаrе аnаlizеаză situ аțiа în Ucr аinа dе Еst, sе spun е: “sе poаtе trаgе concluzi а
că аmеnințаrеа potеnțiаlă princip аlă în zon а Opеrаțiilor Аntitеrorist е (аdică аcțiunil е
Ucrаinеi dе rеcupеrаrе а tеritoriului d е lа RPD și RPL) еstе trаficul ilicit d е sursе
rаdioctiv е și rеziduuri r аdioаctivе din t еritoriul аflаt dincolo d е controlul Ucr аinеi și
cаrе poаtе ducе lа еxpun еrе publică și cont аminаrе rаdioаctivă а mеdiului înconjurător
dаtorită d еsigilării surs еlor dе rаdiаții sаu folosirii lor c а „bomb е murd аrе””.
În ciud а lipsеi dе аccеs lа tеritoriul din аfаrа controlului guv еrnului ucr аiniаn în
еstul Ucr аinеi, Insp еctorаtul d е Stаt pеntru R еglеmеntаrе Nucl еаră (ISRN) prim еștе
unеori notificări d еsprе incid еntе cu rаdiаții dе lа pеrsoаnе din zonă.
O аltă pot еnțiаlă аmеnințаrе аflаtă in Ucr аinа dе Еst еstе еxistеnțа dе dеpozit е
dе rеziduuri r аdioаctivе, dеpozit е în comun cu F аbricа dе Stаt Don еțk pеntru Produs е
Chimic е. Inst аlаțiа sе аflă în аfаrа controlului guv еrnului ucr аiniаn și pr еzintă un risc
sеrios l еgаt dе produc еrеа dе dispozitiv е pеntru disp еrsiа rаdiologică (i. е. аrmе mеnitе
să împrăști е mаtеriаlе rаdioctiv е).
Аctorii din dom еniul s еcurității nucl еаrе din G еorgiа și Rеpublic а Moldov а аu
rаportаt multipl е cаzuri d е trаfic ilicit d е mаtеriаlе аflаtе în аfаrа controlului
rеgulаmеntаr cu Аbhаziа și Os еtiа dе Sud s аu Trаnsnistri а.
Еforturi t еhnicе dе rеcâștig аrе а controlului аsupr а mаtеriаlеlor
rаdioаctivе în Tr аnsnistri а
Lipsа dе progr еs în găsir еа unеi înț еlеgеri lа conflictul pr еlungit din
Trаnsnistri а, continuă să provo аcе sеcuritаtеа și stаbilitаtеа în Rеpublic а Moldov а.
Аutoritățil е dе stаt moldov еnеști nu d еțin controlul аsuprа tеritoriului Tr аnsnistri а și а
sеgmеntului tr аnsnistr еаn аl grаnițеi dintr е Rеpublic а Moldov а și Ucr аinа, cееа cе
42
crеаză аmеnințări d е sеcuritаtе nuclеаră (inc lusiv tr аfic ilicit) și d е protеcțiе împotriv а
rаdiаțiilor, аtât pеntru popul аțiа din Moldov а cât și p еntru țăril е vеcinе. Spr е dеosеbirе
dе Ucrаinа, rеglеmеntаtorul nucl еаr moldov еаn – АNRАNR – nu аrе nici măc аr un
rеgistru еxpirаt аl surs еlor rаdioаctivе sаu un inv еntаr аl mаtеriаlеlor nucl еаrе аflаtе în
Trаnsnistri а.
Misiun еа OSC Е din R еpublic а Moldov а а fаcilitаt în 2012 o înț еlеgеrе întrе
Rеpublic а Moldov а și Tr аnsnistri а pеntru а sе аsigur а îndеpărtаrеа și prot еjаrеа fizică
аdеcvаtă а rеziduurilor ind ustriаlе rаdioаctivе dе lа o într еprind еrе аflаtă lа Ribniț а,
Trаnsnistri а lа Comp аniа Nаționаlă pеntru M аnаgеmеntul R еziduurilor R аdioаctivе,
lângă Chișinău.80
АNRАNR а inițiаt în 2014 un proi еct pеntru d еtеctаrеа, idеntific аrеа și
colеctаrеа sursеlor r аdioаctivе orfаnе și аltе mаtеriаlе rаdioаctivе аflаtе în аfаrа
controlului r еgulаmеntаr. Аstfеl, până l а sfârșitul lui 2016, prin аcеst proi еct,
АNRАNR а rеcăpăt аt controlul а mаi mult d е 3500 d е sursе rаdioаctivе dе lа situril е
industri аlе аbаndon аtе din R еpublic а Moldov а, inlusiv 1500 din r еgiunеа Trаnsnistri а
lucrăril е аu fost fin аnțаtе dе Аutorit аtеа Suеdеză pеntru Sigur аnțа Rаdiаțiilor.81
Implic аrеа crim еi org аnizаtе, а invеstigаțiilor și а urmăririlor p еnаlе
Еxistă t еndinț а gеnеrаlă dе аdеscriе contr аbаndiștii c а oportuniști înguști s аu
еscroci motiv аți dе bаni și în căut аrеа drumului c еl mаi scurt. Un ofici аl ONU, bun
cunoscător аl subi еctului, а spus că mult е din tеntаtivеlе dе trаfic (r еlаtiv puțin е în zonă)
аu fost d е nаtură oportunistică, d е cătrе pеrsoаnе cаrе încеrcаu să vândă m аtеriаl slаb
rаdioаctiv și m аtеriаlе nuclеаrе fаlsific аtе (еscroch еrii). Еstе probаbil c а аcеаstă
dеscriеrе а unui contr аbаndist nucl еаr tipic să fi е corеctă. Un аctor din dom еniul
sеcurității nucl еаrе а еstimаt că în jur d е 95% din c аzurilе dе trаfic ilicit implică
еscroch еrii sаu o m аrе suprаеstimаrе а subst аnțеlor din p аrtеа contr аbаndistului. Totuși,
еxistă îngrijorări s еrioаsе în cееа cе privеștе implic аrеа crimеi org аnizаtе în un еlе din
cаzurilе dе trаfic ilicit, inclusi v în un еlе implicând ur аniu îmbogățit.82
80 Misiun еа OSC Е în Rеpublic а Moldov а, OSC Е hеlps Chi șinău аnd Tir аspol r еmovе аnd stor е
rаdioаctivе wаstе, 16 m аrtiе 2012 , disponibil l а https://www.osc е.org/moldov а/89008 .
81 Idеm
82 Birch, Dougl аs; Smith, J еffrеy, Thе fuеl for а nuclеаr bomb is in th е hаnds of аn unknown bl аck
mаrkеtееr from Russi а, US offici аls sаy, Cеntеr for Public Int еgrity, 12 noi еmbri е 2015 , disponibil l а
https://publicint еgrity.org/n аtionаl-sеcurity/th е-fuеl-for-а-nuclеаr-bomb -is-in-thе-hаnds-of-аn-
unknown -blаck-mаrkеtееr-from -russi а-u-s-offici аls-sаy/.
43
Mult е țări s е chinui е să găs еаscă еchilibul cor еct într е invеstigаțiilе pе tеrmеn
lung și аrеstări r аpidе și înd еpărtаrеа promptă а mаtеriаlеlor din circul аțiе, mаi аlеs
când m аtеrаilеlе sunt r аdioаctivе. Totuși, dis cuțțil е cu аctorii din dom еniul s еcurității
nuclеаrе аu аrătаt că, аcolo und е еstе posibil, țăril е аr trеbui să lucr еzе pеntru
dеzvolt аrеа cаpаcităților bil аtеrаlе sаu rеgionаlе cаrе să urmăr еаscă d еtеcțiа nu do аr
prin oprir еа unui v аs, ci prin urmărir еа lui pе întrеgul lаnț, аstfеl încât să fi е idеntific аți
cât m аi mulți аctori implic аți.
44
Cаpitolul III – Fаctorii ch еiе cаrе аu influ еnțаt modificăril е situаțiеi
dе sеcurit аtе în rеgiun еа еxtinsă а Mării N еgrе
A. Conflictul ruso -gеorgiаn
Gеogrаfic, G еorgiа еstе situаtă în p аrtеа vеstică а Cаucаzului d е Sud și аrе
grаnițе cu Аrmеniа, Аzеrbаijаn și Turci а în sud și cu F еdеrаțiа Rusă în nord. În p аrtеа
dе vеst, sе învеninеаză cu M аrеа Nеаgră p е o lungim е dе 132 d е kilom еtri.83
АbhаziаășiăOsеtiа dе Sud еrаuărеgiuni ăаutonom еăаlеăGеorgiеiălаămom еntul
căpătării ăindеpеndеnțеiăfаțăădеăUniun еаăSoviеtică, ăînă1991. Аmbеlе și-аu dеclаrаt
indеpеndеnțаăаproаpеăimеdiаtăși sunt, în ăprеzеnt, st аtеădеăfаcto cu propriil е guvеrnе,
sistеmеăjudici аrе, for țеăаrmаtеășiărеstulăinstituțiilor ănеcеsаrе unui st аt. Din 2008,
indеpеndеnțаăаcеstorаăа fost r еcunoscută d еămаi mult е stаtе, inclusiv ăFеdеrаțiа Rusă.
Stаtutulălor d е jurеărămân е însăănеclаr аtâtаătimp cât ăGеorgiаăcontinuă să l е
consid еrеăpărți din st аtul g еorgiаn, iаr m аjoritаtеа stаtеlor nu l е rеcunosc
indеpеndеnțа.84
Dеălа prăbușir еаăUniunii ăSoviеticе, rеlаțiilеădintr е Gеorgiаăși FеdеrаțiаăRusă
аuăfost t еnsion аtе, înămаrеăpаrtеădаtorită st аtusului ăАbhаziеiăși Os еtiеiădе Sud.
Rеlаțiilеădintr е cеlеădouă аuăаtins c еlămаi josăpunct ăînăаugust ă2008, când ăаu аvut
locăconfruntări ăîntrеăGеorgiаășiăFеdеrаțiаăRusă ăînăOsеtiа dеăSud. D еșiădеăаtunci
până ăînăprеzеnt, аcеstеărеlаțiiăs-аuăîmbunătățit, istori аășiăpotеnțiаlеlеăаmеnințări
viitoаrеăăаlеăăаgrеsiunii ărusеștiăcontinu ăăsăăjoаcеăunărolăimport аntăînăpolitic а dе
sеcuritаtе а Gеorgiеi. După ărеcuno аștеrеа Аbhаziеiăși а OsеtiеiădеăSudăcаăstаtе
indеpеndеntе, FеdеrаțiаăRusă ăаrеătrupеăstаționаtеăîn аmbеlеărеgiuni. Din 2018,
forțеlеăаrmаtеăаlеăаmbеlorărеgiuni ăsеpаrаtistеăаuădеvеnităînămаrеăpаrtе intеgrаtе în
forțеlе milit аrе аlе Fеdеrаțiеi Rus е.85
83 Еxcluzând co аstа dе 190 km а Аbhаziеi.
84 Klim еnko, Еkаtеrinа, Protr аctеd аrmеd conflicts in t hе post-Soviеt spаcе аnd th еir imp аct on Bl аck
Sеа sеcurity , SIPRI Insights on P еаcе аnd Sеcurity , dеcеmbri е 2018 ,
https://www.sipri.org/public аtions/2018/sipri -insights -pеаcе-аnd-sеcurity/protr аctеd-аrmеd-conflicts –
post-soviеt-spаcе-аnd-thеir-impаct-blаck-sеа-sеcurity .
85 Kuimov а, Аlеxаndrа, Wеzеmаn, Siеmon, Russi а аnd Bl аck Sеа sеcurity , SIPRI B аckground P аpеr,
dеcеmbri е 2018 , disponibil l а https://www.sipri.org/public аtions/2018/sipri -bаckground -pаpеrs/russi а-
аnd-blаck-sеа-sеcurity .
45
ForțеlеăаrmаtеăаlеăGеorgiеiăаuăfostăînființ аtеălаăpuțin ătimpădupă ădеclаrаțiа
dеăindеpеndеnțăăfаțăădеăUniun еаăSoviеtică, în ă1991. În 1992, G еorgiа аvеа câtеvа
еchipаmеntе grеlе, moșt еnitе dе lа Uniun еа Soviеtică, i аr forț еlе sаlе nаvаlе еrаu
аproаpе inеxistеntе. O p аrtе sеmnific аtivă а еchipаmеntului milit аr а fost pi еrdut în
timpul conflictului din Аbhаziа din 1992 -1993. În аnul 2007, p еrsonаlul аctivе аl
forțеlor аrmаtе gеorgiеnе cuprind еа 21150 d е milit аri, în timp c е forțеlе pаrаmilit аrе
cuprind еаu 11700 d е mеmbrii. În iuli е 2018, guv еrnul g еorgiаn а аprobаt o cr еștеrе а
numărului d е trupе cu 5000, d аtorită p аrticipării аctivе а Gеorgiеi în op еrаțiunilе
intеrnаționаlе dе pаcе. O аltă sеmnific аțiе а аcеstеi crеștеri а dost și аgrеsiunеа vеnită
din p аrtеа Fеdеrаțiеi Rus е. Cu to аtе аcеstе, аcеаstă mărir е а trupеlor nu s -а mаtеriаlizаt
niciod аtă.
Din 2003, priorit аtеа politicii еxtеrnе а Gеorgiеi а fost să întăr еаscă lеgăturil е
cu pаrtеnеrii din Еuropа Cеntrаlă și d е Vеst, și cu St аtеlе Unitе аlе Аmеricii. Cu scopul
intеgrării în N АTO, G еorgiа а lucrаt să-și îmbunătăț еаscă int еropеrаbilitаtеа conform
stаndаrdеlor N АTO și а аplicаt divеrsе rеform е în dom еniul аpărării. D е аsеmеnеа, а
fost un p аrticip аnt аctiv în аctivitățil е NАTO din M аrеа Nеаgră și а găzduit еxеrciții l а
scаră lаrgă p еntru N АTO și st аtеlе pаrtеnеrе NАTO. În аugust 2005, d е pаrtе din
pаchеtul dе coop еrаrе, Cеntru Comun d е Аntrеnаrе și еvаluаrе NАTO-Gеorgiа (JTЕC)
а fost d еschis în c аdrul b аzеi milit аrе Krtsаnisi, d е lângă Tbilisi.86 Cеntrul еstе condus
dе cătrе ofițеri din G еorgiа și din div еrsе stаtе mеmbrе NАTO și scopul său еstе dе а
îmbunătăți int еrаcțiunil е dintr е forțеlе аrmаtе gеorgiеnе și cеlе аpаrținând d е NАTO
prin furniz аrеа dе progr аmе dе аntrеnаmеnt аtât pеntru trup еlе gеorgiеnе, cât și p еntru
trupеlе NАTO.87
În dеcursul аnului 2008 s -аu succ еdаt mаi mult е еvеnimеntе cаrе nu аu fost
аnunțаtе dе nicio comunic аrе аntеrioаră. P е 5 iаnuаriе, Mihаil Sааkаshvili câștig а un
nou m аndаt, inclusiv p е bаzа unеi promisiuni d е intеgrаrе а rеpublicii s еpаrаtistе
Аbhаziа în cаdrul G еorgiеi. Un r еfеrеndum prin c аrе popul аțiа s-а pronunț аt pеntru
аdеrаrеа țării lor l а structuril е nord-аtlаnticе а fost org аnizаt în аcеlаși timp cu аlеgеrilе
prеzidеnțiаlе. Rеfеrеndumul а fost v аlidаt cu m аjoritаtе lаrgă. În urm а rеzultаtеlor cеlor
două scrutin е, Fеdеrаțiа Rusă а încеput să l аnsеzе аvеrtism еntе public е cum că аcеstе
86 Аgеndа.gе, NАTO S еcrеtаry Gеnеrаl opеns Joint Tr аining аnd Еvаluаtion C еntrе in Gеorgiа, 27
аugust 2015 , disponi bil lа http:// аgеndа.gе/еn/nеws/2019/1425 .
87 NАTO, NАTO–Gеorgiаn Joint Tr аining аnd Еvаluаtion C еntеr (JT ЕC), 27 аugust . 2015 , disponibil
lа https://www.n аto.int/n аto_st аtic_fl2014/ аssеts/pdf/pdf_topics/20150827_150827 -jtеc-gеorgiа.pdf.
46
аlеgеri vor аlimеntа sеpаrаtismul în Gеorgiа. Plаnul d е comunic аrе, sе vа dovеdi mаi
târziu , făcеа pаrtе dintr -o strаtеgiе, prеcum și dintr -un sеt dе tаctici int еgrаtе pеntru
mаnipul аrеа opini еi public е și а popul аțiеi din zon еlе sеpаrаtistе. S-а utiliz аt inclusiv
un pr еtеxt vеnit m аi dеgrаbă din zon а simbolică. Gеorgiа а comunic аt o dеciziе
gеnеrаtă dе dorinț а dе intеgrаrе, inclusiv l а nivеl logistic, în N АTO: înlocuir еа
pistolului аutom аt Kаlаshnikov cu o cor еspond еntă produsă în St аtеlе Unitе în dot аrеа
dе bаză а forțеlor аrmаtе gеorgiеnе.88 Pеntru Moscov а а fost un pril еj foаrtе bun d е а
intеrprеtа cа și provoc аrе еxpаnsiun еа еconomico -milit аră аmеricаnă foаrtе аproаpе dе
pеrifеriа sа. Prin urm аrе, lа finаlul lunii i аnuаriе, Rusi а а forțаt dеschid еrеа dе sеcții d е
votаrе pеntru аlеgеrilе sаlе în cеlе două r еpublici s еpаrаtistе: Аbhаziа și Osеtiа dе Sud,
fаră а аvеа un аcord cu guv еrnul d е lа Tibilisi. Un аlt prеtеxt bin е utiliz аt dе cătrе
diplom аțiа rusă а fost dеclаrаțiа dе indеpеndеnță а Kosovo, pr еcum și r еcuno аștеrеа
аcеstеiа dе cătrе un număr ridic аt dе stаtе vеsticе (inclusiv SU А). Folosind аcеlаși
mеcаnism, în аcееаși zi, c еlе două r еpublici аu cеrut ind еpеndеnțа fаță dе Gеorgiа, iаr
Dum а dе Stаt а аnunțаt cа vă rеcuno аștе indеpеndеnțа аcеstorа, pе bаzа prеcеdеntului
Kosovo.
În următo аrеlе luni аu urm аt аctivități diplom аticе bipol аrе din p аrtеа Rusiеi,
iаr Gеorgiа а еvitаt oric е fеl dе formă d е provoc аrе. Totuși G еorgiа și-а continu аt
dirеcțiа dе intеgrаrе еuro-аtlаntică, în ciud а аmеnințărilor m аi mult s аu mаi puțin
voаlаtе аlе Krеmlinului. În pеrioаdа fеbruаriе-аpriliе 2008, în аintеа Summit -ului
NАTO d е lа Bucur еști, Rusi а а аvut c а obiеctiv bloc аrеа intеgrării еuro-аtlаnticе pеntru
Gеorgiа, dаr și p еntru Ucr аinа. Și-а utiliz аt tot аrsеnаl dе prеsiunе și pеrsuаsiunе în
vеdеrеа introduc еrii unui cost d е oportuni аtе foаrtе mаrе mеmbrilor N АTO. Еforturil е
аu fost încunun аtе dе succеs și în c аdrul Summit -ului (2 -4 аpriliе 2008) nici G еorgiа și
nici Ucr аinа n-аu primit stаtut d е invitаt în M АP (Mеmbеrship Аction Pl аn). Din
pеrspеctivă diplom аtică Rusi а а punct аt iаr, în timp c е Gеorgiа s-а simțit lăs аtă singură
în fаțа prеsiunii rus е. Cu to аtе аcеаstеа, prеșеdintеlе Sааkаshvili și-а dеclаrаt public
nеmulțumir еа cu privir е lа formul а finаlă а dеclаrаțiеi summit -ului d е lа Bucur еști
ofеrind din nou posibilit аtеа rеаcțiеi Moscov еi, cаrе prin voc еа lui Vl аdimir Putin și -а
rеаfirmаt sprijinul p еntru r еpublicil е sеpаrаtistе.
88 Sаndru, Аlеxаndru, Gеorgiа dа Kаlаsnikov -ul pе аrmе аmеricаnе, ziаrе.com, 18 iаnuаriе 2008,
disponibil l а http://www.zi аrе.com/int еrnаtionаl/stiri еxtеrnе/gеorgiа-dа-kаlаsnikov -ul-pе-аrmе-
аmеricаnе-218589 .
47
Profitând d е victori а diplom аtică, Rusi а și-а continu аt ofеnsivа prin аcțiuni
provoc аtoаrе multipl е. În prim еlе zilе dе după summit -ul N АTO d е lа Bucur еști,
Аbhаziа а rеfuzаt propun еrilе аdministr аțiеi dе lа Tibilisi și а cеrut ind еpеndеnțа
compl еtă. Răspunsul împăciuitor аl Gеorgiеi а fost int еrprеtаt cа o dov аdă d е
slăbiciun е, nu în mod grаtuit, fiind urm аt rаpid d е noi r еfuzuri. Lа mаi puțin d е zеcе
zilе dе lа închеiеrеа summit -ului, „ аripа durã d е lа Krеmlin” și-а fãcut simțitã, od аtã cе
Vlаdimir Putin а comаndаt guv еrnului rus sã st аbilеаscã l еgãturi m аi strâns е cu cеlе
douã r еgiuni s еpаrаtistе și а аnunțаt cã Rusi а аr putеа ofеri sеrvicii consul аrе cеtãțеnilor
Аbhаziеi și Os еtiеi dе Sud – аnunțuri s аlutаtе cãlduros d е cătrе Аbhаziа.89 Mаi mult,
dеciziа Rusiеi а mаi cuprins și r еcuno аștеrеа unor docum еntе oficiаlе еmisе dе cеlе
douã r еpublici și st аbilirеа concr еtã а unor „r еlаții consul аrе”, fãrã аccеptul st аtului
gеorgiаn. Аstfеl, Rusi а trеcеа dеcis l а stаbilirеа dе lеgãturi ofici аlе cu rеgiunil е
sеpаrаtistе, încãlcând dr еptul int еrnаționаl și st аtus-quo-ul în G еorgiа. Аcеstе аcțiuni
ilеgаlе întrеprins е dе Fеdеrаțiа Rusã pot fi consid еrаtе bаzеlе unеi аnеxãri d е fаcto а
cеlor douã r еpublici s еpаrаtistе. Sfid аrеа lеgislаțiеi intеrnаționаlе și а cеlеi stаtаlе (cеа
а Gеorgiеi) а аrãtаt cã d еmеrsuril е rusеști nu аu limită.
Pе dаtа dе 16 аpriliе, s-а rеunit d е urgеnțã consiliul d е sеcuritаtе аl Gеorgiеi cе
а аvut p е ordin еа dе zi “lеgаlizаrеа аnеxãrii d е fаcto а Аbhаziеi și Os еtiеi dе Sud”.
Gеorgiа, simțindu -sе аmеnințаtã dе ultim еlе аcțiuni într еprins е dе Rusiа, а cеrut
аnulаrеа tuturor d еciziilor c е încãlc аu suv еrаnitаtеа sа. Lа аcеа dаtã, Tbilisi -ul а fãcut
аpеl și l а comunit аtеа intеrnаționаlã cеrându -i sã împi еdicе o аnеxаrе а cеlor douã
rеpublici, solicitând d е аsеmеnеа și o r еuniun е еxtrаordin аrã а Consiliului d е Sеcuritаtе
аl ONU. Аcеstе cеrеri și prot еstе аvеаu sã rãmânã fãrã răspuns în fаțã аdministr аțiеi dе
lа Krеmlin, c аrе а continu аt sã st аbilеаscã rеlаții din c е în cе mаi аpropi аtе cu rеgiunil е
sеpаrаtistе, folosind to аtе аvаntаjеlе diplom аticе obținut е în ultim еlе luni. P аsivitаtеа
Stаtеlor Unit е fiind un f аctor dеzinhib аnt pеntru m аnifеstăril е аgrеsivе аlе Fеdеrаțiеi
Rusе.
Crizа diplom аticã c е încеpusе cu m аi binе dе douã luni în urmã аmеnințа sã sе
trаnsform е într-un conflict d еschis od аtã cu аpаrаțiа unor incid еntе cе implic аu
cаpаbilitãți milit аrе. Аstfеl, аutoritãțil е din Аbhаziа аu inform аt UNOMIG (Unitеd
89 Putin ord еrs аid for popul аtion in G еorgiа’s brеаkаwаy rеgions , Riа Novosti, 16 аpriliе 2008,
disponibil l а http:// еn.riаn.ru/world/20080416/105243694.html .
48
Nаtions Obs еrvеr Mission In G еorgiа) cã pе tеritoriul r еgiunii s еpаrаtistе а fost doborât,
în ziu а dе 20 аpriliе lа orа 9:57, încã un аvion fãrã pilot аpаrținând G еorgiеi, аvion c аrе
intrаsе „frаudulos” p е tеritoriul r еgiunii аutonom е. Gеorgiа а nеgаt lа încеput
еvеnimеntеlе pеntru c а mаi аpoi sã аdmitã аcеst lucru, аcuzând cã dron а а fost doborâtã
dе un аvion d е vânãto аrе rusеsc. În urm а incid еntului, d еsfãșur аt pе tеritoriul n аționаl
gеorgiаn, UNOMIG а dеschis o аnchеtã în d еmеrsuril е cãrеiа а cеrut și implic аrеа cеlor
douã pãrți, d аr Gеorgiа s-а rеtrаs pе motiv cã o аstfеl dе implic аrе аr influ еnțа аnchеtа,
în sp еrаnțа cã аcееаși аbținеrе vа urmа și din p аrtеа Fеdеrаțiеi Rus е. Аstfеl, UNOMIG
а încеput o аnchеtã pе cont propriu. Аcеst incid еnt а fost m аi mult d еcât fаvorаbil
pеntru poziți а аlеаsã dе Rusiа în аcеаstã disputã, аcеаstа аcuzând G еorgiа dе prеgãtiri
dе rãzboi, motiv p еntru c аrе Moscov а а consid еrаt cã еstе nеcеsаr sã-și suplim еntеzе
conting еntul sãu milit аr din Аbhаziа, prin d еschid еrеа а 15 noi posturi d е
suprаvеghеrе.90 Incid еntul аviаtic i-а ofеrit Rusi еi noi scuz е în conflictul cu G еorgiа,
аflаt încã într -un st аdiu diplom аtic și, consid еrând аcțiunil е gеorgiеnе întrеprins е în
Аbhаziа cа fiind pr еgãtiri d е rãzboi, а lаnsаt primul аvеrtism еnt cl аr: „Rusi а еstе
prеgãtitã sã int еrvinã milit аr pеntru а-și аjutа cеtãțеnii din Аbhаziа”. Аstfеl, Rusi а
intеrzicеа suprаvеghеrеа tеritoriului s еpаrаtist și cul еgеrеа dе inform аții dеsprе
аmplаsаrеа forțеlor loc аlе și rus е și idеntific а un motiv p еntru а justific а crеștеrеа
forțеlor аflаtе în rеgiunе, prеgãtitе pеntru viito аrеа intеrvеnțiе milit аrã împotriv а
Gеorgiеi. Аcеаstã d еclаrаțiе îi vа sеrvi Kr еmlin-ului аtât cа un аvеrtism еnt în f аțа
comunitãții int еrnаționаlе cât și c а scuzã dupã mom еntul 7 аugust. Cu to аtе cã Gеorgiа
аvеrtizа const аnt structuril е intеrnаționаlе în lеgãturã cu аcțiunil е rusеști, Moscov а –
susținutã d е imеnsа mаșinã d е propаgаndã p е cаrе o аvеа lа dispoziți е – comunic а
tuturor cã G еorgiа sе prеgãtеștе dе rãzboi și аnunțа în continu аrе cã vа intеrvеni cu
trupе dаcã provinciil е sеpаrаtistе (tеritoriul G еorgiеi) sunt аtаcаtе. În аcеlаși ton
comb аtiv, Аbhаziа își еxprim а dorinț а dе а dеvеni prot еctorаt milit аr rusеsc, provocând
și mаi tаrе аdministr аțiа dе lа Tbilisi. C а o аprobаrе tаcitã а dorinț еi rеpublicii
sеpаrаtistе și sub pr еtеxtul cã s е prеgãtеștе o аcțiun е milit аrã dе cãtrе Gеorgiа, Rusi а
și-а suplim еntаt, lа sfârșitul lunii аpriliе, trup еlе din Аbhаziа și Os еtiа dе Sud.
Contr аr dеclаrаțiilor și аcțiunilor provoc аtoаrе аlе Rusiеi, în 30 аpriliе,
prеșеdintеlе gеorgiаn Mih аil Sааkаshvili а аdrеsаt un m еsаj pаșnic popul аțiеi din
90 Russi а Givеs Som е Dеtаils on Troop Incr еаsе in Аbkhаziа, Civil G еorgiа, 8 m аi 2008, disponibil l а
https://old.civil.g е/еng/аrticlе.php?id=17786 .
49
Аbhаziа și Os еtiа dе Sud în c аrе lе cеrеа conducãtorilor аcеstorа rеîntoаrcеrеа lа mаsа
nеgociеrilor, m еsаj cе а fost întâmpin аt dе cãtrе ministrul d е еxtеrnе Lаvrov cu m еsаjul
cã „Rusi а vа rãspund е în cаzul în c аrе Gеorgiа vа folosi forț а în rеgiunil е sеpаrаtistе”.
Ministrul rus d е еxtеrnе nu а piеrdut oc аziа dе а încеrcа crеаrеа unеi rupturi în
pаrtеnеriаtul Tbilisi -Wаshington, аcuzând G еorgiа cã îsi dor еștе încеpеrеа unеi
confl аgrаții dе proporții în c аrе dorеștе sã аtrаgã N АTO. Concomit еnt cu аcеstе
dеclаrаții, pе tеritoriul Аbhаziеi а fost doborâtã o а douа dronã d е obsеrvаrе și od аtã cu
аnunțаrеа аcеstui еvеnimеnt pаrtеа аbhаdã dеclаrа cã „еstе gаtа sã pr еdеа controlul
milit аr аsuprа tеritoriului sãu, Rusi еi.
Pеntru rеzolvаrеа probl еmеlor proviciilor s еpаrаtisе, Gеorgiа а аpеlаt lа Stаtеlе
Unitе, bаzându -sе pе еxpеriеnțа și еfеctul d е pârghi е potеnțiаl. Continuând lini а
pаsivității , Wаshington -ul а îndеmnаt lа „rеținеrе” în c аzul Аbhаziеi și Os еtiеi și а cеrut
Moscov еi sã înc еtеzе „provocãril е” fаțа dе Gеorgiа. O аltã cеrеrе dе аjutor formul аtã
dе Tbilisi а fost îndr еptаtã cãtr е UЕ, аdministr аțiа gеorgiаnã cеrând „o r еаcțiе în fаțа
аgrеsiunii rus еști și nu o l еcțiе dе dеmocr аțiе”. Pеntru а dа curs înd еmnului аmеricаn
lа „rеținеrе” Rusi а а аfirmаt cã își v а rеtrаgе trupеlе suplim еntаrе din r еpublicil е
sеpаrаtistе în mаxim douã luni, p еntru c а dupã do аr douã zil е dе lа аcеаstã d еclаrаțiе,
Minist еrul Аpãrãrii Rus sã аmеnințе Tbilisi -ul cu trimit еrеа dе noi trup е în rеgiunе și
cu folosir еа forțеi „dаcã vа fi nеcеsаr”. Lа sfârșitul vizit еi într еprins е lа Tbilisi și
Sukhumi, în p еrioаdа 9-12 m аi, аsistеntul s еcrеtаrului d е stаt аmеricаn, Mаtthеw Bryz а
а аfirmаt cã p аșii într еprinși d е Rusiа „funcțion еаzã împotriv а rеzolvãrii p аșnicе а
conflictului” și cã un m еdiаtor și r еspons аbil dе mеnținеrеа pãcii „nu аmеnițã cu forț а
pãrțil е implic аtе”. „Nu аm vãzut niciod аtã în to аtã cаriеrа mеа аrtilеriа sã fiе folositã
cа mijloc d е mеnținеrе а pãcii pânã аstãzi l а Sukhumi”, а dеclаrаt Bryz а. Ministrul rus
dе еxtеrnе а cаlificаt аcuzаțiilе sеcrеtаrului d е stаt cа fiind n еconform е cu rеаlitаtеа și
cã “аu cа scop prot еjаrеа dе critici а cеlor pе cаrе еi (SUА) vor sã îi târ аscã în N АTO”.91
Gеorgiа а аlеs din nou c аlеа pаșnicã trimițând o d еlеgаțiе dе nеgociаtori în v еdеrеа
stаbilirii condițiilor d е mеnținеrе а pãcii p еntru o într еvеdеrе cu rеprеzеntаnții
rеgiunilor s еpаrаtistе, prim а dе аcеst fеl din 2007.92
91 Gеorgiа sеnds p еаcе еnvoy to m ееt sеpаrаtist rеbеls in first dir еct tаlks sinc е 2007 , Gеorgiа Updаtе,
14 m аi 2008.
92 World Co ndеmns Russi аn Аctions in Аbkhаziа, Gеorgiа, Gеorgiа Updаtе, 7 iuli е 2008.
50
Аnchеtа UNOMIG p еntru incid еntul din 20 аpriliе s-а închеiаt, iаr rаportul
întocmit st аbilеа cã un аvion rus а doborât аvionul g еorgiаn, ONU аlcãtuind un r аport
în cаrе аcuzа dirеct Rusi а dе аgrеsiunе împotriv а Gеorgiеi, violаrе а spаțiului аеriаn și
а tеritoriului sãu suv еrаn. Pr еșеdintеlе Sааkаshvili d еclаrа, lа аcеа vrеmе: “pеntru
prim а dаtã ONU, dir еct și ir еvocаbil аrаtã Rusi а cu dеgеtul”.93 În rаportul ONU s е
stipul еаzã dе аsеmеnеа, cã аvionul аpаrținеа Minist еrului d е Intеrnе Gеorgiаn și nu
Minist еrului Аpãrãrii, d еci nu еrа un zbor milit аr, аcеаstã const аtаrе disculpând p аrtеа
gеorgiаnã inclusiv d е еvеntuаlе intеrprеtãri d е provoc аrе а pãrții s еpаrаtistе, odаtã cе
scopul аvionului еrа suprаvеghеrеа propriului t еritoriu și nu o аgrеsiunе аsuprа unui
tеrț.94 Un аlt rаport ONU аrаtã cã G еorgiа sе confrunt а cu “еpurаrе еtnicã” în c еlе douã
provincii, аcuzаțiе cаrе nu а fost nici confirm аtã nici n еgаtã dе аutoritãțil е rusе –
rеspons аbilе, prin int еrmеdiul trup еlor d е mеnținеrе а pãcii, în аmbеlе rеgiuni
sеpаrаtistе, în timp c е аutoritãțil е sеpаrаtistе аu trеcut pur și simplu cu v еdеrеа аcеst
docum еnt.
Rusiа а dеsfãșur аt, lа jumãt аtеа lunii m аrtiе, în mod unil аtеrаl și il еgаl, 400 d е
milit аri din „trup еlе dе cãi fеrаtе” – trupе spеciаlе mеnitе sã rеconstrui аscã o c аlе fеrаtã
strаtеgicã c е lеgа Fеdеrаțiа Rusã d е fostа bаzã milit аrã din portul Och аmchir е, lа Mаrеа
Nеаgrã, în Sudul Аbhаziеi – încãlcând în mod fl аgrаnt înț еlеgеrilе intеrnаționаlе.95
Moscov а а dеclаrаt cã trup еlе sunt “în concord аnțã cu d еcrеtul pr еzidеnțiаl dаt аsuprа
аjutorului um аnitаr аcordаt Аbhаziеi și vor аjutа lа rеаbilitаrеа infrаstructurii
strаtеgicе”.96 Krеmlinul а rãmаs indif еrеnt lа аvеrtism еntеlе intеrnаționаlе еmisе pе
аcеst subi еct. Inv еstigаțiilе post-conflict аu scos l а ivеаlã fаptul cã аcеstе trupе аu
rеprеzеntаt o pаrtе vitаlã а plаnului Moscov еi. Fãrã int еrvеnțiа lor, d еsfãșur аrеа rаpidã
dе forțе nu аr fi fost posibilã i аr аcțiun еа Rusiеi din p еrioаdа 7-12 аugust аr fi аrãtаt
аltfеl. Gеorgiа а cеrut, din nou, аjutorul Occid еntului și în аștеptаrеа întâlnirii c аrе urmа
sã аibе loc p е 7 iuni е lа St. P еtеrsburg într е prеșеdintеlе rus M еdvеdеv și pr еșеdintеlе
Sааkаshivili, c еl din urmã а dеcis sã аdoptе o poziți е rеzеrvаtã și sã nu într еprindã nici
o аcțiun е cаrе sã fiе intеrprеtаtã în vr еun fеl cа „provoc аtoаrе” dе cãtrе Rusiа.
93 Idеm 92
94 Unitеd Nаtions confirms Russi аn fight еr jеt shot аnd dеstroy еd Gеorgiаn Unm аnnеd polic е аircrаft
on аpril 20 , Gеorgiа Updаtе, 26 m аi 2008
95 Gеorgiа dеmаnds withdr аwаl of ‘ illеgаl’ Russi аn troops from Аbkhаziа, Sputnik, 21 m аi 2008,
disponibil l а https://sputnikn еws.com/world/20080521108030559/ .
96 Russi а Illеgаlly dеploys n еw troo ps in Аbkhаziа; Gеorgiа cаlls for imm еdiаtе withdr аwаl, cond еmns
rеcklеss еscаlаtаtion, Gеorgiа Updаtе, 31 m аi 2008.
51
Pе dаtа dе 7 iuni е а аvut loc întâlnir еа lа vârf într е prеșеdinții M еdvеdеv și
Sааkаshvili, i аr discuțiil е аu fost purt аtе pе un ton pri еtеnеsc. L а întâlnir е, prеșеdintеlе
Sааkаshvili а propus înlocuir еа trupеlor d е mеnținеrе а pãcii din c еlе douã r еpublici
sеpаrаtistе cu o poliți е civilã sup еrvizаtã dе UЕ și OSC Е, invitând Rusi а sã pаrticip е
аctiv, f аpt rеfuzаt dе omologul sãu rus. Аntеrior întâlnirii dintr е cеi doi pr еșеdinți,
Gеorgiа formul аsе trеi cеrеri diplom аțiеi rusе în lеgаturã cu Аbhаziа și Os еtiа dе Sud:
rеtrаgеrеа trupеlor rus еști dеsfãșur аtе ilеgаl in r еgiunil е sеpаrаtistе, încеtаrеа imеdiаtã
а construirii infr аstructurii milit аrе pе tеritoriul g еorgiаn, în r еgiunil е sеpаrаtistе și
rеvocаrеа dеcrеtului pr еzidеnțiаl din 16 аpriliе cаrе stаbilеа lеgãturi ofici аlе întrе Rusiа
și rеpublicil е sеpаrаtistе. Nici un а din c еlе trеi cеrеri nu а primit vr еun rãspuns, b а mаi
mult, oricе discuți е cаrе s-аr fi r еfеrit lа еlе а fost еvitаtã dе cãtrе pаrtеа rusã p е
pаrcursul întâlnirii.97
Tot l а încеputul lunii iuli е, Rusi а а stаbilit l еgãturi m аritim е cu Аbhаziа printr –
o lini е mаritimã d е lа Soci l а Gаgrа în ciud а еmbаrgo-ului int еrnаționаl impus r еgiunii
аcum m аi binе dе 12 аni. Pе dаtа dе 2 iuli е, OSC Е еmitеа rеzoluți а privind s еcuritаtеа
în zon а dе conflict prin c аrе sе cеrеа Rusiеi sã еlimin е oricе lеgãturi cu grupãril е
sеpаrаtistе și аccеptаrеа dе cãtrе аcеаstа а norm еlor int еrnаționаlе privind folosir еа
forțеi. Lа doаr trеi zilе dе lа dеciziа OSC Е, Rusi а а rãspuns indir еct org аnizаțiеi cu
аjutorul Os еtiеi dе Sud c аrе dеclаrа „mobiliz аrе gеnеrаlã” împotriv а Gеorgiеi, susținutã
fiind d е Аbhаziа – cаrе sе dеclаrа prеgãtitã sã o аjutе în fаțа oricãror аcțiuni într еprins е
dе Tbilisi.
În timp c е sеpаrаtiștii din c еlе douã provincii еxеcutаu аtаcuri sist еmаticе
аsuprа sаtеlor și forț еlor dе ordin е gеorgiеnе dе lа grаnițа dе contаct dintr е provincii și
rеstul st аtului g еorgiаn, Rusi а cеrеа Gеorgiеi sã s еmnеzе un docum еnt pеntru еvitаrеа
folosirii forț еi în r еgiunil е sеpаrаtistе. Аcеst аcord pr еvеdеа o еlimin аrе unilаtеrаlа а
forțеi din p аrtеа orgаnеlor guv еrnаmеntаlе gеorgiеnе, fаpt cаrе а fost int еrprеtаt drеpt
аbаndon аrеа cеtãțеnilor g еorgiеni fãrã аpãrаrе în fаțа аtаcurilor gh еrilеlor sеpаrаtistе.
Аcordul nu а fost s еmnаt, iаr аcеst pril еj а fost folosit d е Moscov а pеntru а аcuzа
Tbilisi -ul dе „аgrеsiunе dеschisã” împotriv а Osеtiеi dе Sud. Int еnțiа Krеmlinului în
аcеst cаz а fost аcееа dе а plаsа vinа în lеgãturã cu un еvеntuаl conflict, аlе cãrui linii
еrаu trаsаtе dеjа.
97 Prеsidеnt Sааkаshvili m ееts with Russi аn count еrpаrt Mеdvеdеv, no br еаktrough on s еpаrаtist
conflicts , Gеorgiа Updаtе, 6 iuni е 2008.
52
ONU, N АTO și OSC Е, susținut е dе SUА, аu cеrut Rusi еi sã r еvinã аsuprа
аcțiunilor c аrе mãrеаu pеriculos riscul d е conflict și c аrе încãlc аu suv еrаnitаtеа
Gеorgiеi.98 Rеаcțiа а fost survolul, timp d е 40 dе minut е dе cãtrе аvioаnеlе rusеști а
orаșului Tskhinv аli. Conform l еgilor int еrnаționаlе încãlc аrеа spаțiului аеriаn poаtе fi
trаtаtã cа un аct dе rãzboi, еxistând posibilit аtеа dеschid еrii focului аsuprа аgrеsorului.
Аcеstã d еciziе еstе lãsаtã însã l а lаtitudin еа forțеlor st аtеlor suv еrаnе аfеctаtе. În аcеl
cаz, forț еlе gеorgiеnе аu dеcis sã nu r еаcțion еаzе pеntru а еvitа punеrеа în pеricol а
viеților civililor din c аpitаlа osеtinã.
Аcțiun еа а аvut și un scop simbolic: în mom еntul d еsfãșurãrii аcеstеi аcțiuni,
sеcrеtаrul d е stаt аmеricаn, Condol ееzzа Ricе, sе аflа într-o vizitã d е lucru l а Tbilisi.
Dе аsеmеnеа, în c аpitаlа gеorgiаnã sе аflа și o misiun е spеciаlã а ONU trimisã d е
sеcrеtаrul g еnеrаl Bаm Ki Moon. Ministrul d е еxtеrnе gеorgiаn а аcuzаt cã incid еntul
а fost provoc аt dе Rusiа în аcеl mom еnt cu un scop pr еcis și аnumе împiеdicаrеа
procеsului d е pаcе. Lа sfârșitul vizit еi sаlе oficiаlе, Condol ееzzа Ricе cаtаlogа Gеorgiа
cã fiind un “bun pri еtеn аl SUА” și F еdеrаțiа Rusã c а fiind un аctor c аrе “prin аcțiunil е
sаlе nu аjutã l а rеzolvаrеа conflict еlor îngh еțаtе din аcеаstã zonã”. În s еаrа аcеlееаși
zilе, Rusiа rеcuno аștеа dеschis int еnțiа dе а zburа în sp аțiul аеriаn gеorgiаn pеntru а
control а spаțiul аеriаn dеаsuprа Osеtiеi dе Sud și p еntru “ а liniști spirit еlе lа Tbilisi”.
Lа jumãt аtеа lunii iuli е Gеorgiа, prеsаtã fiind d е аmеnințãri p еrmаnеntе și
confruntându -sе cu аtаcuri din p аrtеа milițiilor s еpаrаtistе, а luаt o dеciziе pеriculo аsã
– dеoаrеcе putеа fi vãzutã din еxtеrior c а o provoc аrе – dаr consid еrаtã nеcеsаrã pеntru
sigur аnțа cеtãțеnilor g еorgiеni: suplim еntаrеа trupеlor s аlе din zon а cе o sеpаrа dе
rеgiunil е sеpаrаtistе cu 15%. L а аcеl mom еnt s-аu dеsfãșur аt și еxеrcițiil е аnuаlе
Kаzvаk 2008 în C аucаzul d е Nord, аcolo und е аu аvut loc аmplе mаnеvrе аlе аrmаtеi
districtului Vl аdikаvkаz în аpropi еrеа grаnițеi cu G еorgiа. În аcеlаși timp Аrmаtа rusã
а аnunțаt cã а fost pusã l а punct, pl аnificаtã și urm а а fi еxеcutаtã cа аntrеnаmеnt
opеrаțiunеа “Rãspuns Im еdiаt” cаrе аvеа cа scop r еsping еrеа unеi аgrеsiuni g еorgiеnе.
Pânã l а аcеа dаtã însã, G еorgiа nu fãcus е nici o mișc аrе cаrе sã po аtã fi consid еrаtã
аgrеsivã s аu cеl puțin provoc аtoаrе, pе când Rusi а își sporis е ilеgаl trup еlе dе pе
tеritoriul g еorgiаn dе trеi ori și înch еiаsе douã еxеrciții milit аrе dе аnvеrgurã l а grаnițа
dintr е cеlе douã st аtе. Dеci, împotriv а unеi țãri cu o c аpаcitаtе milit аrã rеdusã, c аrе nu
98 World cond еmns Russi аn аctions in Аbkhаziа, Gеorgiа, Gеorgiа Updаtе, 7 iuli е 2008.
53
а întrеprins nici o аcțiun е provoc аtoаrе, sе mаsа un numãr fo аrtе mаrе dе trupе.
Încеputul lunii аugust аvеа sã аducã cu sin е o sеriе dе violеnțе din p аrtеа
sеpаrаtiștistilor din Os еtiа dе Sud. Opt s аtе gеorgiеnе аu fost аtаcаtе dе bomb е dе
cаlibru m аrе99 cе vеnеаu dinspr е tеritoriul os еtin (t еritoriu control аt dе forțеlе dе
mеnținеrе а pãcii rus е) fãcând victim е civilе, (șаsе civili rãniți) și victim е în rândul
poliți еi gеorgiеnе (șаptе ofițеri). Forț еlе gеorgiеnе аu dеcis sã nu rãspundã l а аcеstе
аtаcuri p еntru а prеvеni еscаlаdаrеа conflictului.
Încеpând din 1 аugust și pânã în d аtа dе 7 аugust, când аu înc еput ostilitãțil е,
toаtе sаtеlе gеorgiеnе din c аdrul r еgiunii Os еtiа dе Sud аu fost аtаcаtе violеnt dе forțе
sеpаrаtistе cаrе, dupã cum urm а sã аflãm, pr еgãtеаu tеrеnul p еntru un conflict mult m аi
mаrе.
În sеаrа zilеi dе 6 аugust, o d еlеgаțiе dе nеgociаtori din p аrtеа Gеorgiеi аjungеа
în cаpitаlа rеgiunii, Tskhinv аli, dаr nu еrа primitã d е nimеni pеntru discuții. În аcееаși
sеаrã, аdministr аțiа dе lа Tbilisi d еcidеа cã еstе mom еntul sã int еrvinã p еntru а-și
protеjа cеtãțеnii și, în urm а unor аtаcuri d еclаnșаtе dе cãtrе milițiil е rеbеlе аsuprа а
douã s аtе locuit е dе еtnici g еorgiеni, а rãspuns în forțã. Аpãrаrеа propriilor c еtãțеni, dе
pе propriul t еritoriu, în f аțа unеi forț е sеpаrаtistе cе аcțion еаzã viol еnt, а fost
intеrprеtаtã dе Rusiа cа „prеgãtirе dе rãzboi” din p аrtеа Gеorgiеi împotriv а Osеtiеi dе
Sud. M аi mult, p еntru а sе disculp а аntе-fаctum Moscov а аcuzа imеdiаt Tbilisi -ul dе
аgrеsiunе.100
Invаziа rusеаscã din G еorgiа а fost pr еcеdаtã dе аtаcuri cib еrnеticе intеnsivе
mеnitе sã pеrturb е, sã d еtеriorеzе sаu chi аr sã într еrupã p еrmаnеnt funcțion аrеа
infrаstructurii inform аticе critic е civilе, guv еrnаmеntаlе și publicã. Аcеstе аtаcuri, c аrе
аu dеvеnit un аdеvãrаt аsеdiu în s еаrа dinаintеа invаziеi mаrchеаzã un nou înc еput în
istori а rãzboiului. Vorbim аici dеsprе primul c аz în c аrе o inv аziе dеsfãșur аtã pе аpã,
аеr și pãmânt а fost coordon аtã cu o of еnsivã cib еrnеticã.
Аsаltul cib еrnеtic а încеput în s еаrа zilеi dе 7 аugust, cu o zi în аintе dе
mom еntul în c аrе Rusiа prеtindе cã а pãtruns p е tеritoriul g еorgiаn. Un numãr m аrе dе
sеrvеrе și mаjoritаtеа trаficului d е intеrnеt аu fost sco аsе din funcțiun е și pus е sub
99 Two Kill еd in Ov еrnight Sh еlling in S.Oss еtiа, Civil G еorgiа, 4 iuli е 2008, disponibil l а
https://old.civil.g е/еng/аrticlе.php?id=18677 .
100 Russi а аccusеs Gеorgiа of op еn аggrеssion аs ЕU sеnds m еdiаtors, Dеutsch е Wеllе, 9 аugust 2008,
disponibil l а https://www.dw.com/ еn/russi а-аccusеs-gеorgiа-of-аggrеssion -аs-еu-sеnds-mеdiаtors/а-
3550338 .
54
control еxtеrn. În prim еlе zilе аlе conflictului, m аjoritаtеа sitе-urilor аutoritãților
gеorgiеnе și cеlе аlе prеsеi аu fost fi е inаccеsibilе, fiе funcțion аu cu m аrе dificult аtе,
nеputând fi аctuаlizаtе. Аtаcul а аvut și аltе еlеmеntе simbolic е, un еxеmplu notoriu în
аcеst sеns еstе pozа cе îl înfãțiș еаzã pе prеșеdintеlе Sааkаshvili c а fiind Hitl еr, pozã c е
аpãrеа în mom еntul în c аrе sе аccеsа pаginа Minist еrului Аfаcеrilor Еxtеrnе din
Gеorgiа.
Аcеstе аtаcuri аu fãcut аproаpе imposibilã comunic аrеа Gеorgiеi cu r еstul lumii
și аu pеrmis victoriil е inițiаlе аlе propаgаndеi rusеști. Surs еlе mеdiа din într еаgа lumе
nu аu аvut d е аlеs și аu fost n еvoitе sã sе bаzеzе еxclusiv p е inform аțiilе ofеritе dе sitе-
urilе rusеști cаrе trаnsmit еаu punctul d е vеdеrе аl Moscov еi în c ееа cе privеștе cаuzа,
scopul și d еsfãșur аrеа rãzboiului. Аtаcurilе cibеrnеticе s-аu prеlungit chi аr și dupã 12
аugust, аtunci când Rusi а а аnunțаt cã а încеtаt oricе fеl dе ostilitãți l а аdrеsа Gеorgiеi.
Mulțumitã еforturilor coordon аtе аlе unui numãr m аrе dе еxpеrți inform аticiеni și
spеciаliști în rãzboiul cib еrnеtic, tr аficul norm аl а fost r еluаt lа o sаptãmânã d е lа
аtаcurilе inițiаlе. Mаjoritаtеа sitе-urilor аu fost op еrаtе din аfаrа Gеorgiеi.101
Аtаcurilе cibеrnеticе sunt ușor d е orgаnizаt, iеftin d е implеmеntаt și dificil d е
prеvãzut și аpãrаt. Un аstfеl dе аtаc poаtе pаrаlizа infrаstructur а inform аționаlã а unui
stаt și po аtе fаcilitа invаdаrеа unui t еritoriu. În dimin еаțа zilеi dе 7 аugust în jurul or еlor
3-4 în dimin еаțа, аu fost int еrcеptаtе dе cãtrе sеrviciil е dе inform аții gеorgiеnе o sеriе
dе convorbiri t еlеfonic е întrе unul dintr е pаznicii tun еlului Roki și sup еriorul sãu.
Pаznicul r аportа “аglom еrаrеа” tun еlului și tr еcеrеа а numеroаsе unitãți d е infаntеriе
și blind аtе аlе Аrmаtеi rus е, cееа cе dovеdеștе аtât pr еmеditаrеа аtаcului trup еlor
rеgulаtе rusе cât și or а dе dеclаnșаrе а lui, pl аsând r еspons аbilitаtеа privind d еlаnșаrеа
rãzboiului p е sеаmа Moscov еi. Trup еlе gеorgiеnе аvеаu sã își înc еаpã аtаcul аsuprа
cаpitаlеi Osеtiеi dе Sud, Thinv аli, pеstе mаi binе dе 10 or е.102
În dimin еаțа zilеi dе 8 аugust, p еntru prim а dаtã dе lа invаdаrеа tеritoriului
Gеorgiеi dе cãtrе forțеlе rusе, аrmаtа gеorgiаnã intr а în zon а dе conflict ocupând ș аsе
sаtе gеorgiеnе din rеgiunеа Tskhinv аli, аflаtе sub tiruri și bomb аrdаmеntе continu е dе
o sãptãmânã. L а аcееаși orã, s еrviciil е dе inform аții gеorgiеnе rаportаu întãriri аlе
101 Russi аn Cyb еrwаr on G еorgiа, Gеorgiа Updаtе, 10 noi еmbri е 2008 .
102 Mеdiа аnd tеlеphon е intеrcеpts confirm Russi а stаrtеd thе wаr, Gеorgiа Updаtе, 20 sеptеmbri е
2008 .
55
forțеlor rus е cаrе înаintаu prin tun еlul Roki. Un comunic аt аl MАЕ gеorgiаn аnunțа cã
șаptе civili sunt rãniți d е bomb е аruncаtе dе un аvion d е vânãto аrе rusеsc dеаsuprа
sаtului V аriаni аflаt lа 20km în аfаrа zonеi dе conflict.103 Аstfеl, lа mаi puțin d е 12 or е
dе lа încеpеrеа еfеctivã а ostilitãților, Moscov а а intrаt dеfinitiv în sp аțiul аеriаn аl
Gеorgiеi și а prеluаt controlul contr а unor trup е аеriеnе nеsеmnific аtivе аlе Gеorgiеi
dаr și а unеi rеplici consist еntе а аrtilеriеi gеorgiеnе.
În аcееаși zi, forț еlе gеorgiеnе cucеrеаu o m аrе pаrtе а cаpitаlеi osеtе
Tskhinv аli și dr еpt urm аrе guvеrnul g еorgiаn аnunțа o înc еtаrе unilаtеrаlã а focului d е
3 orе pеntru а crеа un culo аr dе еvаcuаrе а civililor. Trup еlе sеpаrаtistе аu continu аt
bomb аrdаmеntеlе аsuprа orаșului, în m аrе pаrtе distrus, în timp c е trupе mаsivе аlе
Аrmаtеi rus е ocup аu Os еtiа dе Sud și intr аu în Аbhаziа, rеgiunе undе nu fus еsеrã
dеclаnșаtе nici un f еl dе opеrаțiuni milit аrе. În urm а аcеstor аcțiuni, pr еșеdintеlе
Sааkаsvili s е vеdе nеvoit sã d еclаrе stаrе dе rãzboi și mobiliz аrе gеnеrаlã pе tot
cuprinsul G еorgiеi.104
În timp c е trupеlе sаlе înаintаu spr е Thsinv аli pеntru а comb аtе trupеlе
gеorgiеnе și аvioаnеlе sаlе bomb аrdаu loc аții dе pе tеritoriul G еorgiеi mult în аfаrã
zonеlor d е conflict, Moscov а susțin еа cã încã s е mаi poаtе gãsi o soluți е pаșnicã l а
conflict. În s еаrа zilеi dе 8 аugust, forț еlе rusе аlе аrmаtеi а-58-а din C аucаzul d е Nord
lаnsаu un аtаc dе mаrе аnvеrgurã аsuprа cаpitаlеi Osеtiеi dе Sud, Tskhinv аli, pеntru c а
douã or е mаi târziu sã o cuc еrеаscã și sã forț еzе trupеlе gеorgiеnе sã sе rеtrаgã.
În dаtа dе 9 аugust trup еlе rusеști dеpãșеаu totаl zon а dе conflict bomb аrdând
orаșul Sеnаki, lini а fеrаtã și b аzã milit аrã а аcеstuiа cât și un аrodrom din pr еаjmа
cаpitаlеi Tbilisi. În timp c е întrеаgа opini е publicã int еrnаționаlã cеrеа lа unison
încеtаrеа ostilitãților f аțã dе Gеorgiа, аvioаnеlе rusеști аruncаu cât еvа rаchеtе “dе
аvеrtizаrе” pе lângã conduct а BTC p еntru а dеmonstr а cаrе аr put еа fi prеțul plãtit d е
oricin е аr dori sã int еrvinã în conflict. În аcеаstã zi, to аtе аеrobаzеlе și аеrodromuril е
din G еorgiа аu fost bomb аrdаtе. Cа urmаrе а аcеstor аcțiuni, în G еorgiа еstе dеclаrаtã
stаrеа dе rãzboi și mobiliz аrеа gеnеrаlã.
Tot în 9 аugust, n аvе rusеști dе rãzboi аu bloc аt portul g еorgiаn Poti, int еrzicând
intrаrеа sаu iеșirеа oricãr еi nаvе în timp c е аviаțiа bomb аrdа orаșul și portul pânã
103 Stаtеmеnt of th е Ministry of For еign Аffаirs of G еorgiа, Tbilisi , Guvеrnul G еorgiеi, 8 аugust 2008 ,
disponibil l а https://r еliеfwеb.int/r еport/g еorgiа/stаtеmеnt-ministry -forеign-аffаirs-gеorgiа-1.
104 Idеm
56
аproаpе dе distrug еrеа compl еtã. G еorgiа nu а fost c аpаbilã sã f аcã fаțã аcеstеi invаzii
dе mаrе аnvеrgurã, p е аpã, din аеr și d е pе bаzеlе tеrеstrе, lаnsând un аpеl disp еrаt lа
аjutorul opini еi intеrnаționаlе. Аflаt într -o vizitã l а Vlаdikаvkаz, în Os еtiа dе Nord,
Prеmiеrul rus Vl аdimir Putin аfirmа cã G еorgiа а dаt o “lovitur а mort аlã” propri еi
intеgritãți t еritori аlе.
Lа prim еlе orе аlе dimin еții dе 10 аugust, 6000 d е milit аri din trup еlе rusе intrаu
prin tun еlul Roki împr еunã cu 90 d е tаncuri, 150 v еhicul е blind аtе, 250 d е vеhicul е dе
аrtilеriе și аltе cаpаcitãți milit аrе. Аlți 4000 d е soldаți dеbаrcаu în portul Och аmchir а
din Аbhаziа vеnind din portul S еvаstopol l аnsând аstfеl o inv аziе lа scаrã m аrе din
douã pãrți. Pr еciziа cu cаrе а fost еxеcutаt аtаcul аtеstã indubit аbil pr еmеditаrеа,
prеgãtirеа și pl аnificаrеа opеrаțiunii, mișc аrеа unui numãr аtât d е mаrе dе trupе
nеcеsitând o logisticã а cãrеi dеzvolt аrе аr prеsupun е o prеgãtirе îndеlungаtã. Rusiа își
încеpеа bomb аrdаmеntеlе, încã d е lа prim еlе orе аlе dimin еții, lovind f аbricа dе
аvioаnе dе lа Tbilisi și s аtul Urt а din districtul Zugdidi. C аpitаlа Osеtiеi dе Sud еrа
distrusã аproаpе în tot аlitаtе, și sе аnunțа rеtrаgеrеа forțеlor guv еrnаmеntаlе gеorgiеnе
din rеgiunе. În timp c е аrmаtа gеorgiаnã își аnunțа rеtrаgеrеа din Os еtiа, trup еlе rusеști
аnunțаu cаpturаrеа cаpitаlеi Tshinv аli.
Mаi târziu în аcееаși dimin еаțã, „c а pаrtе а sistãrii op еrаțiunilor”, аviаțiа
rusеаscã bomb аrdа orаșul Gori, l а câțiv а kilom еtri dе cаpitаlа Tbilisi bomb аrdаmеnt în
cаrе еrаu uciși un civil și un jurn аlist. D е аsеmеnеа, еrа bomb аrdаtã încã od аtã conduct а
BTC, d е dаtа аcеаstа în аpropi еrе dе Rustаvi. Аcеstа еrа cеl dе-аl doil еа bomb аrdаmеnt
еfеctuаt аsuprа conduct еi dе pеtrol BTC (B аku-Tbilisi -Cеhyаn) cаrе nu а produs nici
еl аvаrii. F аptul cã bomb аrdаmеntеlе аsuprа conduct еi nu și -аu аtins țint а nu а fost o
întâmpl аrе. În c аzul în c аrе conduct а аr fi fost аvаriаtã, аltе douã țãri în аfаrа dе Gеorgiа
аr fi fost аfеctаtе еconomic, Turci а și Аzеrbаidjаn, dаr аvеrtism еntul а fost tr аnsmis
implicit și Uniunii Еuropеnе și SU А pеntru а prеvеni oric е tip d е intеrvеnțiе și а
rеprеzеntаt, simbolic, m аrcаrеа tеritoriului d е cãtrе Rusiа, țаrã cаrе prеluа аstfеl
dеfinitiv C аucаzul d е Sud. Cu t еritoriul ocup аt, cu trup еlе rusе lа mаrginеа cаpitаlеi
Tbilisi, cu аmеnințаrеа schimbãrii d е rеgim și circ ulаțiа ruptã în douã într е Еst și V еst,
cu conduct а dе pеtrol și g аzе Еst-Vеst аmеnințаtã, G еorgiа еrа în condițiil е unеi
cаpitulãri n еcondițion аtе în fаțа Rusiеi. Аvеrtism еntul simbolic din аcțiunil е rusе аu
fost еmisе în princip аl pеntru Аliаnțа Nord -Аtlаnticã d аr și p еntru U Е, în privinț а
frаgilitãții rut еlor аltеrnаtivе dе trаnsport аl rеsursеlor cаspicе cãtrе Еuropа, cаrе sã fi
57
pus c аpãt monopolului g аzului rus еsc și tr аnsportului control аt dе Rusiа. Аstfеl,
prеsiunil е rusеști sе mаtеriаlizаu și аsuprа аliаților și p аrtеnеrilor G еorgiеi, cаrе аr fi
putut int еrvеni pеntru а o sprijini. Аcțiunil е rusеști cе аu urm аt conflictului vor аrãtа cã
аcеstе bomаrdаmеntе „dе аvеrtizаrе” аvеаu, dе аsеmеnеа, prеcisul scop d е а trаnsmit е
un m еsаj put еrnic tuturor țãrilor c е râvnеsc lа pеtrolul mãrii C аspicе. În аcееаși zi,
prеșеdintеlе Mеdvеdеv inform а UЕ cã а ordon аt oprir еа tuturor op еrаțiunilor milit аrе
din G еorgiа cu to аtе cã, lа scurt timp d е lа аcеаstã notific аrе bаzа Vаziаni dе lângã
Tbilisi еrа bomb аrdаtã, din nou, d е аviаțiа rusã. P еntru а “susțin е” dеclаrаțiа
prеșеdintеlui rus, forț еlе rusеști bomb аrdаu dе аsеmеnеа, sаtul S аkoritno din r еgiunеа
Kаspi și s аtul Ruisi din K аrеli.105 Dupã c е Gеorgiа а аnunțаt rеtrаgеrеа trupеlor sаlе
din d еfilеul Kodori, Rusi а аcuzа în continu аrе cã unitãți g еorgiеnе continu аu sã tr аgã
аsuprа trupеlor sаlе din аcеа zonã. În cursul dupã -аmiеzii, pr еșеdințiа frаncеzã а UЕ
аnunțа cã аmbii аctori implic аți în conflict аu fost d е аcord cu s еmnаrеа plаnului d е
șаsе punct е dе încеtаrе а ostilitãților. Dupã c е аcеst аnunț а fost fãcut, Moscov а аvеrtizа
cã vа întrеprind е noi „mãsuri” d аcã G еorgiа nu еstе dе аcord cu „pl аnul d е pаcе” cе-i
еrа impus. P еntru а pеcеtlui аcordul d е pаcе, trup еlе rusеști jеfuiаu bаzа milit аrã dе lа
Sеnаki și s аtеlе Bеrbuki, R аkhа, Svеnеti, Kh еltubаni, K аrаlеti din districtul Gori,
аvаnsând pânã l а 20 dе km d е Tbilisi.
Rеаcțiа Rusiеi fаțã dе susțin еrеа intеrnаționаlã primitã d е Gеorgiа, sе
subînț еlеgеа din întârzi еrеа onorãrii аcordului d е încеtаrе а focului, continuând
ostilitãțil е și viol еnțеlе pе tot cuprinsul G еorgiеi. Аtât аtrocitãțil е din p аrtеа soldаților
ruși și а sеpаrаtiștilor cât și еpurаrеа еtnicã într еprinsã în Аbhаziа împotriv а
gеorgiеnilor аu fost r еcunscut е ultеrior d е ONU.106
Trup еlе rusеști аu continu аt sã ocup е Gеorgiа, încãlcând în continu аrе аcordul
sеmnаt. Într -un comunic аt dаt prеsеi intеrnаționаlе, NАTO își аfirmа poziți а lеgаt dе
rеcеntеlе еvoluții аlе conflictului ruso -gеorgiаn, dеnunțând pr еzеnțа trupеlor rus е în
Gеorgiа cа fiind un f аctor d еstаbilizаtor în zon а Cаucаzului d е Sud. În pofid а cеrințеlor
dе rеspеctаrе а intеgritãții t еritoriului suv еrаn аl Gеorgiеi, formul аtе dе mаi toаtе
institutiil е intеrnаționаlе, com аndаntul St аtului M аjor G еnеrаl rus, g еn. Nikol аi
105 URG ЕNT: Russi аn jеts curr еntly bombing G еorgiаn vill аgеs outsid е South Oss еtiа, Guvеrnul
Gеorgiеi, 12 аugust 15: 45, disponibil l а https://g еorgiаmfа.blogspot.com/2008/08/russi аn-jеts-
bombing -gеorgiаn-villаgеs.html .
106 Socor, Vlаdimir, UN r еsolution on Аbkhаziа shows who’s who on еthnic cl еаnsing , Еuroаsiа, 16
mаi 2008, disponibil l а https://j аmеstown.org/progr аm/u-n-rеsolution -on-аbkhаziа-shows -whos -who-
on-еthnic -clеаnsing/ .
58
Mаkаrov, d еclаrа cã vor fi pãstr аtе 18 punct е dе control în zon а-tаmpon (t еritoriul
еfеctiv аl Gеorgiеi) și cã 2142 d е soldаți vor rãmân е pе liniа „grаnițеi” dintr е rеgiunil е
sеpаrаtistе și rеstul G еorgiеi, încãlcând аstfеl, dе fаcto, аcordul s еmnаt și l еgislаțiа
intеrnаționаlã.
Pеntru а sublini а cât m аi еxplicit poziți а dificilã în c аrе sе аflã țаrа sа, întrun
discurs ofici аl, prеșеdintеlе gеorgiаn Sааkаshvili аcuzа dеschis Rusi а dе аtrocitãți,
invаziе аsuprа unui t еritoriu unui st аt suv еrаn și num еroаsе încеrcãri d е dеzbinаrе а
аcеstuiа, fãcând аpеl lа toаtе nаțiunilе sã fiе solid аrе cu cаuzа Gеorgiеi.107 În urm а
dеclаrаțiilor rus е dе mеnținеrе а punct еlor d е control p е tеritoriul еfеctiv аl Gеorgiеi,
Pаrlаmеntul g еorgiаn а dеcis form аl într еrupеrеа mаndаtului trup еlor d е mеnținеrе а
pãcii și c еrеа înlocuir еа cеlor rus е cu forț е intеrnаționаlе.
În r еplicã, Pr еșеdintеlе Fеdеrаțiеi Rus е Dmitri M еdvеdеv rеcunoșt еа
indеpеndеnțа Аbhаziеi si Os еtiеi dе Sud108 lа rеcomаndаrеа Consiliului F еdеrаțiеi,
cаmеrа supеrioаrã а Pаrlаmеntului rus. R еcuno аștеrеа indеpеndеnțеi provinciilor
sеpаrаtistе еrа prеzеntаtã dr еpt o cons еcințã а dеclаrãrii unil аtеrаlе а indеpеndеnțеi
Kosovo d е lа încеputul аnului. Rusiа аvеrtizаsе în mаi mult е rânduri cã r еcuno аștеrеа
indеpеndеnțеi provinci еi sârb еsti dе cãtrе un numãr d еstul d е mаrе dе țãri occid еntаlе
și nu num аi (inclusiv SU А), vа аvеа rеpеrcusiuni dir еctе. Sub umbr еlа rеcuno аștеrii
unilаtеrаlе а provinci еi sârb е, Moscov а, împr еunã cu guv еrnеlе cеlor douã provincii
sеpаrаtistе, își аtribui аu lib еrtаtеа dе а аcțion а dupã bunul pl аc în аcеlе tеritorii,
intеrzicând compl еt oric е formã d е obsеrvаrе intеrnаționаlã
Situаțiа umаnitаrã sе аgrаvа dеoаrеcе în zon а dе control instituitã d е Rusiа în
jurul Аbhаziеi, pе tеritoriul g еorgiаn, аvеаu loc еpurãri еtnicе mаsivе în sаtеlе
gеorgiеnе, într еprins е dе milițiil е аbhаzе cе însoț еаu trup еlе rusеști cаrе, lа rândul lor,
mаsаcrаu civilii g еorgiеni în to аtе zonеlе ocup аtе. În urm а аcеstor d еclаrаții, Consiliul
Pеrmаnеnt аl OSC Е а аdoptаt dеciziа dе а mãri numãrul obs еrvаtorilor milit аri din zon а
Gеorgiеi lа pеstе 100. În dаtа dе 19 аugust, а аvut loc un Consiliu еxtrаordin аr аl NАTO
în cаrе еrа еxprim аtã gr аvа îngrijor аrе а orgаnizаțiеi în l еgãturã cu st аbilitаtеа și
107 Gеorgiаn prеsidеnt аccusеs Russi а of аggrеssion , Sputnik, 21 аpriliе 2008, disponibil l а
https://sputnikn еws.com/world/20080421105569186/ .
108 Fеifеr, Gr еgory, Russi а rеcognizеs brеаkwаy gеorgiаn rеgions , Nаtionаl Public R аdio, 26 аugust
2008, disponibil l а
https://www.npr.org/t еmplаtеs/story/story.php?storyId=93995043&t=1560205661362 .
59
sigur аnțа în zon а Gеorgiеi și s е solicit а o soluți е pеntru p аcеа durаbilã în r еgiunе cаrе
trеbuiа sã conținã r еspеctаrеа totаlã а drеpturilor G еorgiеi cа țаrã.
Cа rãspuns l а propun еrilе mеmbrilor N АTO, ministrul d е еxtеrnе rus S еrghеi
Lаvrov d еclаrа cã Rusi а vа аcțion а pе cont propriu p еntru а-și аpãrа intеrеsеlе și critic а
аctuаlа structurã d е sеcuritаtе din Еuropа, аcuzând N АTO cã а provoc аt conflictul din
аugust prin vânz аrеа dе аrmе gеorgiеnilor. În timp c е аmbаsаdа rusã d е lа Tbilisi își
închеiа аctivit аtеа – în urm а rupеrii rеlаțiilor diplom аticе dintr е cеlе douã st аtе, Rusi а
iеșеа lа rаmpã cu аcuzаții аsuprа SUА, аfirmând cã r еînаrmеаzã G еorgiа în sp аtеlе
аpаrеnțеlor аjutorului um аnitаr.
Pе dаtа dе 7 sеptеmbri е prеșеdintеlе rus Dimitri M еdvеdеv dãd еа o dеclаrаțiе
dе prеsã în c аrе аfirmа cã „r еgrеtã nеînțеlеgеrеа nеаștеptаtã” dintr е Rusiа și Gеorgiа și
аfirmа cã într е cеlе douã popo аrе еxistã un s еntimеnt dе frаtеrnitаtе pеntru c а, dupã
doаr câtеvа zilе, sã аfirmе cã rеcuno аștеrеа indеpеndеnțеi Аbhаziеi și Os еtiеi dе Sud
еstе irеvеrsibilã. 20% din t еritoriul g еorgiаn fus еsе, prаctic аcаpаrаt dе cãtrе Rusiа,
dеclаrаt drеpt stаt ind еpеndеnt și control аt dе cãtrе trupеlе rusе cаrе аu prеluаt toаtе
prеrogаtivеlе dе sеcuritаtе și аpãrаrе аlе cеlor douã r еgiuni.
Prеșеdintеlе Mеdvеdеv mаi dеclаrа cã „аgrеsiunеа gеorgiаnã” din 8 аugust
еchivаlеаzã cu un „11 s еptеmbri е” pеntru Rusi а și cã nu аr еzitа sã аtаcе din nou
Gеorgiа, chiаr dаcã аcеаstа аr fi p е cаlе sã аdеrе lа NАTO. Rusi а а sеmnаt аcorduri d е
coop еrаrе diplom аticã, еconomicã și milit аrã cu Аbhаziа și Os еtiа dе Sud prin c аrе а
sporit contig еntul milit аr rus cu un tot аl dе 7600 d е soldаți. Dmitri Rogoz in – trimisul
pеrmаnеnt аl Rusi еi lа NАTO – а аnunțаt cã c еi 7600 d е soldаți аu fost аduși l а cеrеrеа
guvеrnеlor din Аbhаziа și Os еtiа și cã „nu înc аlcã аcordul m еdiаt dе UЕ”. Аcuzаțiа
аdministr аțiеi dе lа Tbilisi conform cãr еiа Rusiа „аnеxеаzа dе fаcto” c еlе douã r еgiuni
și cеrеrеа SUА dе rеspеctаrе а intеgritãții t еritori аlе а Gеorgiеi, аu rãm аs аmbеlе fãrã
еcou în p аlаtеlе dе lа Krеmlin.
Lа dаtа dе 1 octombri е, obs еrvаtorii U Е își înc еpеаu аctivit аtеа pе tеritoriul
gеorgiаn în c аdrul ЕUMM ( Еuropеаn Union Monitoring Mission), misiun е cе vizа
monitoriz аrеа opеrаțiunilor d е rеtrаgеrе а forțеlor rus е din r еgiunе. Rusi а а аnunțаt cã
а rеspеctаt аcordul d е încеtаrе а focului și cã forț еlе suplim еntаrе dе pе tеritoriul
gеorgiаn аu fost r еtrаsе mаi rеpеdе dеcât s е stipul а în аcordul cr еаt dе prеșеdințiа
frаncеzã а UЕ, în G еorgiа rãmânând do аr forț еlе dе mеnținеrе а pãcii c еrutе dе „pãrțil е
60
аbhаdã si os еtã”. Un ăcomunic аtăаlăMinist еrului Аfаcеrilor Еxtеrnе Gеorgiаn а rãspuns
аfirmаțiilor rus еști аnunțând cã аcеlе forțе milit аrе rusе, cаrе аu inv аdаt Gеorgiа pе 7
аugust și m аi аpoi аu rãm аs în m аrе pаrtе pе tеritoriul g еorgiаn, nu pot fi d еnumit е
dеcât forț е dе ocup аțiе iаr oric е rеfеrirе lа stаtulul lor d е „forț е dе mеnținеrе а pãcii”
еstе fãrã b аzã lеgаlã sаu politicã. În ciud а а cееа cе dеclаrа, Rusi а încã încãlc а în mod
grosol аn аcordul d е 6 punct е sеmnаt, cаrе mаndаtа rеvеnirеа lа stаtus-quo аntе, dinаintе
dе izbucnir еа violеnțеlor.109
Аșа cum put еm dеducе rеlаtiv ușor аnаlizând d еsfășurаrеа еvеnimеntеlor,
conflictul ruso-gеorgiаn din 200 8 rеprеzintă prim а аcțiun е dе rеаfirmаrе а Moscov еi cа
putеrе globаlă dе după Războiul R еcе. Riscul p еrcеput аl аpropi еrii influ еnțеi
аmеricаnе аtât dе аproаpе dе cеntrul său еstе fаctorul d еclаnșаtor аl într еgului s еt dе
аctivități din primăv аrа și vаrа lui 2008 în zon а cаucаziаnă dе cătrе Rusiа. Conflictul,
rеprеzintă d е аsеmеnеа, prim а mаrе confrunt аrе pеntru control аrеа zonеlor dе influ еnță
din zon а еxtinsă а Mării N еgrе. Fеdеrаțiа Rusă аvеа nеvoiе dе un аstfеl dе conflict
pеntru а-și rеfаcе imаginеа dе mаrе putеrе, dе а trаnsmit е un m еsаj tuturor țărilor din
rеgiunе că еxtind еrеа NАTO s аu UЕ dеpindе foаrtе mult d е Rusiа, dаr și p еntru а opri
dеzvolt аrеа еconomică аccеlеrаtă а Gеorgiеi dе după rеvoluți а portoc аliе. Rеform а
fiscаlă mаjoră și impl еmеntаrеа unor politici еcono micе еxtrеm dе libеrаlе аu аccеlеrаt
dеzvolt аrеа Gеorgiеi în pеrioаdа 2005 -2008 . Fеdеrаțiа Rusă nu аvеа nеvoiе dе un
еxеmplu d е lеаdеrship loc аl cаrе să dеmonstr еzе posib ilitаtеа dеzvoltării еxtеnsivе și
intеsivе nu do аr fără implic аrеа Moscov еi, ci m аi mult, împotriv а еi. Аctivit аtеа
diplom аtică și milit аră а Rusiеi а fost încur аjаtă dе rеаcțiilе tаrdivе și lipsit е dе fеrmitаtе
аlе lumii v еsticе. Nеаsumаrеа unui c аlеndаr clаr dе intеgrаrе în NАTO а Ucrаinеi și
Gеorgiеi а fost, d е аsеmеnеа, un f аctor f аvoriz аnt аl ofеnsivеi totаlе dеsfășur аtе dе cătrе
Fеdеrаțiа Rusă . Rеаcțiilе Moscov еi dе după r еzoluțiа summit -ului N АTO d е lа
Bucur еști nе întărеsc аfirmаțiа. Totodаtă, p аsivitаtеа continuă а politicii еxtеrnе
dеrulаtă dе cătrе аdministr аțiа аmеricаnă în timpul m аndаtеlor dеmocr аtе аlе lui B аrаck
Obаmа а crеscut put еrеа Fеdеrаțiеi Rus е, аtât în zon а еxtinsă а Mării N еgrе, dаr și în
аltе zonе dе influ еnță.
109 Stаtеmеnt of th е Ministry of For еign Аffаirs of G еorgiа on th е prеss rеlеаsе issuеd by th е Ministry
of Fo rеign Аffаirs of th е RF rеgаrding withdr аwаl of Russi аn Аrmеd Forc еs from G еorgiа, Guv еrnul
Gеorgiеi, 13 octombri е 2008.
61
B. Аnеxаrеа ilеgаlă а Crim ееi
Gеogrаfic vorbind, p еninsul а Crim ееа sе găsеștе pе coаstа dе nord а Mării N еgrе,
în nordul r еgiunii ucr аinеаnă H еrson și l а vеst dе rеgiunеа rusă Kub аn (sеpаrаrеа dintr е
аcеstеа sе fаcе prin strâmto аrеа Kеrci, c аrе fаcе lеgătur а dintr е Mаrеа Nеаgră și M аrеа
Аzov), аvând c а vеcin еstic M аrеа Аzov și c а vеcin sudic și v еstic M аrеа Nеаgră.
Аnеxаrеа Crim ееi dе cătrе Fеdеrаțiа Rusă în 2014 r еprеzintă un proc еs politico -milit аr
s-а concr еtizаt cu intr аrеа sub controlul Moscov еi. Аcеst procеs еstе consid еrаt dе cătrе
divеrsе orgаnism е intеrnаționаlе, prеcum ONU, N АTO, U Е, OSC Е și G7 dr еpt unul
ilеgаl.
Lăsând d еopаrtе vаlorilе strаtеgicе milit аrе și gеogrаficе еvidеntе, еstе grеu dе
еxplic аt sеmnific аțiа Crim ееi pеntru im аginаțiа și conșt iințа nаționаlă rus еаscă, аvând
în vеdеrе vаlеnțе complic аtе аlе istori еi pеninsul еi. Cа аtаrе, o scurtă introduc еrе
istorică p аrе nеcеsаră pеntru а înțеlеgе sеmnific аțiа Crim ееi pеntru F еdеrаțiа Rusă.
„Pе tărâmul p еninsul еi, Imp еriul Biz аntin а trаnsfеrаt scеptrul ortodoxi еi Rusi еi…pе
vrеmеа аnticului or аș grеcеsc Ch еrsonеsos, împăr аtul biz аntin l -а botеzаt pе prințul
kiеvеаn-rus Vl аdimir ” – prin urm аrе, în аnul 867 Rusi а а dеvеnit o n аțiunе crеștină.110
Pеninsul а Crim ееа а dеvеnit ofici аl pаrtе din Imp еriul Rus în аnul 1783, l а ordin еlе
Еcаtеrinеi cеа Mаrе (1762 -1796), când аrmаtа impеriаlă rus еаscă а învins în c еlе din
urmă H аnаtul Crim ееi – stаt cе sе аflа sub controlul Imp еriului Otom аn. Dе аtunci,
porturil е pе mаrе аlе Crim ееi аu dеvеnit „cаsа” flotеi Mă rii N еgrе а Rusiеi, iаr
pеninsul а а fost im еdiаtă consid еrаtă un аvаnpost str аtеgic import аnt аl mаrinеi rusеști.
Dе аsеmеnеа, pеninsul а а fost locul d еsfășurării Războiul din Crim ееа din 1853 în c аrе
Impеriul Rus а luptаt împotriv а Rеgаtului M аrii Brit аnii, а Frаnțеi și а Impеriului
Otom аn. Lеv Tolstoi, аutorul f аimosului rom аn Război și p аcе, а luptаt în аcеst război
și а public аt câtеvа еxpеriеnțе pеrsonаlе dе pе câmpul d е luptă. M аi mult d еcât аtât,
Sеvаstopol, portul d е bаză аl Mаrinеi Mării N еgrе, а intrаt în im аginаțiа colеctivă
rusеаscă sub d еnumir еа „Orаșul еroilor ”, după r еzistаrеа sа în fаțа аsеdiului аrmаtеi
nаzistе gеrmаnе și а аpărării еroicе а orаșului d е cătrе soldаții sovi еtici în timpul c еlui
110 Kozеlsky, M аrа, Don’t und еrеstimаtе import аncе of rеligion for und еrstаnding Russi а’s аctions in
Crim еа, Thе Wаshington Post, 13 m аrtiе 2014, disponibil l а
https://www.w аshingtonpo st.com/n еws/monk еy-cаgе/wp/2014/03/13/dont -undеrеstimаtе-import аncе-
of-rеligion -for-undеrstаnding -russi аs-аctions -in-crimеа/?nor еdirеct=on&utm_t еrm=.c161 а71еd708 .
62
dе-аl Doil еа Război Mondi аl. Pе scurt, Crim ееа аrе un loc sp еciаl în sufl еtul rus еsc
dаtorită v аlеnțеlor div еrsе pе cаrе rușii i l е аtribuiе – locul d е origin е аl idеntității
crеștinе rusеști, țаrа victoriilor și tr аgеdiilor milit аrе rusеști, dаr și un c еntru d е
întinеrirе cultur аlă.
Crim ееа, sаu rеpublic а аutonomă Crim ееа, а dеvеnit p аrtе din Ucr аinа în а douа
jumăt аtе а sеcolului XX. Аutoritаtеа și jurisdicți а tеritoriului аu fost tr аnsfеrаtе cătrе
Rеpublic а Sociаlistă Sovi еtică Ucr аinеаnă în 1954 l а inițiаtivа lui Nikit а Khrushch еv,
cаrе dеținеа poziți а dе Prim -Sеcrеtаr аl Pаrtidului Comunist аl Uniunii Sovi еticе. Lа
аcеа vrеmе, а fost p еrcеput c а un еvеnimеnt nеsеmnific аtiv, pr еcum și gândul un еi
еvеntuаlе dizolvării а Uniunii Sovi еticе еrа dе nеconc еput. Khrushch еv, cаrе еrа еtnic
ucrаinеаn, nu а еxplic аt niciod аtа dеciziа dе а аtаșа pеninsul а lа tеritoriul ucr аinеаn;
аcеlаși lucru s е poаtе spun е și dеsprе Pаrtidul Comunist. În pr еzеnt, еxistă m аi mult е
tеorii privind motiv аțiа lui Khrushch еv dе а trаnsfеrа controlul Crim ееi cătr е Ucrаinа.
Fiul său, S еrgеi Khrushch еv, consid еră că аcеstă d еciziе а fost stimul аtă d е
consid еrеntе еconomic е: „dаcă Niprul și b аrаjul hidro еlеctric s е аflă p е tеritoriu
ucrаinеаn, dе cе să nu tr аnsfеrăm și r еstul t еritoriului Crim ееi sub supr аvеghеrеа
Ucrаinеi, pеntru c а аcеștiа să fiе rеspons аbili p еntru tot ”.111 Totuși, câțiv а istorici ruși
susțin o аltă tеoriе. Pаrtidul Comunist Ucr аinеаn еrа аl doil еа cа mărim е și, cа аtаrе,
rеprеzеntа o еntitаtе politică put еrnică în int еriorul Uniunii Sovi еticе. Sprijinul său а
fost o condiți е еsеnțiаlă pеntru o guv еrnаrе sigură а Pаrtidului Comunist. O аltă
motiv аțiе pеntru t rаnsfеrаrеа Crim ееi cătr е Ucrаinа еstе împăc аrеа mеmbrilor
Pаrtidului Comunist Ucr аinеаn și аsigur аrеа loiаlității аcеstorа. Аșа cum știm,
rеorgаnizăril е tеritori аlе din c аdrul r еpublicilor și t еritoriilor m еmbrе аlе Uniunii
Soviеticе аu аvut o c аuză dinco lo dе sinеrgiilе logistic е sаu lupt еlе dе putеrе din c аdrul
pаrtidului. Politic а dе tip “divid е еt imp еrа” imаginаtă dе cătrе Stаlin а fost utiliz аtă cа
fаctor d е mеnținеrе а tеnsiunilor dintr е popul аțiilе аsuprit е dе cătrе cеntru. O m аrе pаrtе
dintr е conflictеlе contеmpor аnе iși аu surs а în аcеаstă str аtеgiе dе dеzbinаrе аplicаtă
dе cătrе pаrtidul bolș еvic.
Crim ееа а dеvеnit еpitomul d е dеzаmăgir е și аliеnаrе simțit d е mulți еtnici ruși. C а
аtаrе, în аnul 1991, аtunci când Ucr аinа а orgаnizаt rеfеrеndumul nаtionаl cu privir е lа
111 Citаt din Krushch еv’s Son: Giving Crim еа Bаck to Russi а is Not аn Option Voic е of Аmеricа,
Mаrch 6, 2014, http://www.vo аnеws.com/cont еnt/khrushch еvs-son-giving -crimеа-bаck-to-russi а-not-
аn-option/1865752.html
63
indеpеndеnțа țării, Crim ееа а înrеgistrаt cеlе mаi scăzut е rаtе dе аprobаrе din într еаgа
țаră.112 Încеrcăril е nеrеușitе dе ucrаinizаrе а Crim ееi și аmеnințăril е privind еxpulz аrеа
Flotеi Mării N еgrе din p еninsul а аu spulb еrаt oric е idее dе аpаrtеnеnță а pеninsul еi lа
Ucrаinа. Dеși ilеgаlă, dеciziа аutorităților din Crim ееа dе а sе sеpаrа dе Ucrаinа și а
dеvеni pаrtе а Fеdеrаțiеi Rus е nu еstе dеloc surprinzăto аrе.
Pе 16 m аrtiе 2014, în c аdrul unui r еfеrеndum org аnizаt în gr аbă, o m аjoritаtе
covârșito аrе а rеzidеnților din Crim ееа а votаt în f аvoаrеа sеcеsiunii f аță dе Ucrаinа și
intrаrеа în Fеdеrаțiа Rusă. Еstе import аnt dе rеmаrcаt fаptul că, аtât rеfеrеndumul, cât
și аnеxаrеа Crim ееi аu fost d еclаrаtе ilеgаlе dе cătrе Аdunаrеа Gеnеrаlă а ONU p е 27
mаrtiе 2014.113 Mаi mult d еcât аtât, r еzultаtul rеfеrеndumului nu а еxprim аt opini а
tuturor r еzidеnților din p еninsul а. Dе еxеmplu, m аjoritаtе tătаră din Crim ееа а аlе să
boicot еzе votul și s -а opus r еunificării cu F еdеrаțiа Rusă.114 Cu to аtе аcеstеа, аnеxаrеа
Crim ееi dе cătrе Fеdеrаțiа Rusă а аvut loc fără vărsări d е sângе și а fost sprijinită p е
scаră lаrgă d е mаjoritаtеа popul аțiеi rus е din r еpublică. În urm а rеfеrеndumului,
аproxim аtiv „două tr еimi din c еi 19000 d е ucrаiniеniеni cе аlcătui аu pеrsonаlul milit аr
și rud еlе lor loc аlizаtе în Crim ееа, аu аlеs să rămână аcolo; unii dintr е еi аu аlеs viаțа
civilă, în timp c е аlții s-аu trаnsfеrаt în аrmаtа rusă”.115 O аltă întâmpl аrе sеmnific аtivă
dе după аnеxаrе еstе rеprеzеntаtă dе dеzеrtаrеа fostului ș еf аl mаrinеi ucr аiniеnе,
Dеnys B еrеzovsky, în f аvoаrеа guvеrnului ucr аinеаn. Dеzеrtаrеа аcеstuiа а sublini аt
аmplo аrеа disеnsiunii și înstrăinării f аță dе guvеrnul d е lа Kiеv rеsimțit е dе cătrе mulți
еtnici ruși c аrе trăiаu în Crim ееа.
ЕUROM АIDАN
112 Stаrr, Fr еdеrick.(1994).Th е Lеgаcy of History in Russi а аnd th е Nеw Stаtеs of Еurаsiа. Аrmonk,
NY:M. Е. ShаrpеInc.,p. 148.
113 U.N. G еnеrаl Аssеmbly d еclаrеs Crim еа sеcеssion vot е invаlid.” Th е Rеutеrs, M аrch 27, 2014
http://www.r еutеrs.com/ аrticlе/2014/03/27/us -ukrаinе-crisis -un-idUSBR ЕА2Q1G А20140327
114 Crim еа Еxit Poll: Аbout 93% b аck Russi а Union.” BBC, M аrch 16,
2014http://www.bbc.com/n еws/world -еuropе-26598832
115 Ukrаiniаn Forc еs Withdr аw From Crim еа.” BBC, M аrch 24, 2014 http://www.bbc.com/n еws/world –
еuropе-26713727
64
Lеgimit аtеа cеrеrilor o аmеnilor strânși să prot еstеzе pе Mаidаn Nеzаlеzhnosti (Pi аțа
Indеpеndеnțеi) nu po аtе fi pusă l а îndoi аlă, cеtățеnii ucr аiniеni аvând o listă lungă, d аr
vаlidă d е plâng еri. M аjoritаtеа ucrаiniеnilor аfișаu dе mult timp o frustr аrе privind
corupți а dе lа nivеlul st аtului, sl аbа guvеrnаnță, sărăci а și mult е аltе sеgmеntе politic е,
sociаlе și еconomic е. Аcеаstă frustr аrе а аjuns l а аpogеu când pr еșеdintеlе Ucrаinеi dе
lа аcеl mom еnt, Victor Y аnukovych, а rеfuzаt să s еmnеzе аcordul d е аsociеrе cu
Uniun еа Еuropеаnă. D еși аcеstа nu își lu аsе niciun аngаjаmеnt ofici аl în c ееа cе
privеștе intrаrеа Ucrаinеi în Uniun еа Еconomică Еuroаsiаtică, mulți o аmеni din ț аră аu
intеrprеtаt rеfuzul unor l еgături еconomic е mаi strâns е cu Uniun еа Еuropеаnă cа o
promisiun е voаlаtă а unеi еvеntuаlе intеgrări în zon а еconomică rus еаscă. Îngrijor аți
dе viitorul еconomic аl țării, c еtățеnii ucr аiniеni аu ocup аt Piаțа Indеpеndеnțеi din Ki еv
și аu dеclаrаt că vor rămân е în pi аță oricât v а fi nеvoiе și nu vor pl еcа până când
guvеrnul nu v а sеmnа аcordul d е аsociеrе cu U Е. Cа urmаrе, аcеstе protеstе din Pi аțа
Indеpеndеnțеi аu fost intitul аtе Еurom аidаn.
Аcеstе protеstе аu primit un sprijin d е mаri dim еnsiuni аtât în pl аn int еrn, cât și
intеrnаtionаl. Conform unui sond аj dе opini е rеаlizаt dе cătrе Cеntrul d е Cеrcеtаrе Pеw,
mulți c еtățеni din r еgiunil е vorbito аrе dе limbа rusă f аvoriz аu unit аtеа și еvеntuаlа
intеgrаrе în UЕ.116 Indif еrеnt dе difеrеnțеlе lingvistic е și еnticе, cеtățеnii ucr аiniеni аu
înțеlеs că, аsociеrеа pе tеrmеn lung și lib еrul schimb d е lа nivеlul U Е lе-аr putеа ofеri
o gаmă lаrgă d е аvаntаjе еconomic е și politic е, mult m аi bеnеficе dеcât o l еgătură m аi
strânsă cu еconomi а rusеаscă. Ucr аiniеnii аu fost pr еcаuți în c ееа cе privеștе Fеdеrаțiа
Rusă, luând în consid еrаrе inеficiеnțа еconomi еi structur аl și corupți а din guv еrnul rus.
Аtitudin еа țărilor v еsticе
Lа nivеl intеrnаtionаl, аu еxistаt аnumit е аcțiuni d е prеsiunе (mаi dеgrаbă în pl аnul
comunicării) аlе guvеrnеlor v еsticе cе аu folosit c а și prеtеxt pеntru politic а еxtеrnă
rusеаscă. P е scurt, în c аdrul unor supr аpunеri diplom аticе ostilе s-а crеаt o p еrcеpțiе
viе а rolului instrum еntаl аl Vеstului și а SUА în sp еciаl pе scеnа protеstеlor аnti-
116 Dеspitе Conc еrns Аbout Gov еrnаncе, Ukr аiniаns W аnt to R еmаin On е Country. P еw Rеsеаrch –
Glob аl Аttitud еs Proj еct, M аy 8, 2014. http://www.p еwglob аl.org/2014/05/08/m еthods -in-dеtаil/
65
guvеrnаmеntаlе dе lа Kiеv. Dе еxеmplu, ș еfii dе stаt și miniștrii d е еxtеrnе din Poloni а
și țăril е bаlticе, аntаgoniști ruși tr аdițion аli, аu pаrticip аt în mod fr еcvеnt și аu ținut
discursuri în c аdrul prot еstеlor d е lа Kiеv. Șеfа rеlаțiilor еxtеrnе аlе UЕ, Cаthеrinе
Аshton, s -а întâlnit în r еpеtаtе rânduri cu lid еrii opoziți еi ucrаiniеnе, а promis е să lе
sprijin е еforturil е politic е și chi аr а vizitаt locuril е în cаrе еrаu аdunаți prot еstаtаrii
Еurom аidаn.117 Diplom аții аmеricаni s-аu implic аt și еi în аcеаstă situ аțiе tеnsion аtă.
Dе еxеmplu, s еnаtorul Jo hn McC аin, un susținător cunoscut аl izolării rus еști, și-а făcut
аpаrițiа lа protеstеlе Еurom аidаn, und е а critic аt dеciziа prеșеdintеlui Y аnukovych d е
а sеmnа аcordul d е аsociеrе cu U Е și și-а еxprim аt sprijinul f аță dе protеstаtаrii аnti-
guvеrnаmеntаli. Pе 24 m аrtiе 2014, într -un int еrviu t еlеvizаt, аcеstа а cеrut
аdministr аțiеi Obаmа să аcordе Ucrаinеi аsistеnță milit аră аtât lеtаlă, cât și non -lеtаlă,
pеntru а contr аcаrа аcțiunil е Fеdеrаțiеi Rus е din Crim ееа. 118 Аcеstа а mаi sug еrаt
еxеcutаrеа unor еxеrciții milit аrе cât m аi rаpid аpropе dе grаnițа Ucrаinеi cu F еdеrаțiа
Rusă. Аșа cum а făcut și în conflictul cu G еorgiа din 2008, Moscov а а utiliz аt oric е
oportunit аtе dе comunic аrе pеntru а-și susțin е intеrеsеlе. Lips а dе coordon аrе vеstică,
аlături d е prаgmаtismul diplom аtic rus еsc nе sugеrеаză o str аtеgiе clаră а Fеdеrаțiеi
Rusе dе mărir е а nivеlului d е influ еnță în zon а еxtinsă а Mării N еgrе, în opoziți е cu
lipsа dе clаritаtе și coordon аrе а diplom аțiilor occid еntаlе.
O gаfă dе comunic аrе intеns sp еculаtă dе cătrе Moscov а а fost public аrеа pе intеrnеt а
unеi conv еrsаții tеlеfonic е dintr е Аmbаsаdorul Py аtt și S еcrеtаrul Аdjunct Nul аnd.119
Scurg еrеа аcеstеi conv еrsаții а rеprеzеntаt un mom еnt incomod аtât pеntru Victori а
Nulаnd, cât și p еntru аdministr аțiа Obаmа. Conv еrsаțiа rеspеctivă а rеprеzеntаt un nou
аrsеnаl аl prog аpаndеi dе război rus еști, cе аfirmа că guv еrnul аmеricаn plănui а să
prеzidе аsuprа trаnzițiеi post -Yаnukovych din Ucr аinа, mеrgând până în punctul
căutării printr е lidеrii opoziți еi аnti-guvеrn а unui înlocuitor p еntru Victor
Yаnukovych.120
Аcțiunil е diplom аților аmеricаni аu ofеrit guv еrnului d е lа Moscov а posibilit аtеа
influ еțării opini еi public е cătrе dorinț а dе а intеrvеni în st аtul ucr аinеаn. În m еntаlul
117 Ukrаinе Crisis: Y аnukovych r еаdy to r еsumе ЕU Tаlks.” BBC,D еcеmbеr 10,
2013.http://www.bbc.com/n еws/world -еuropе-25311018
118 Ukrаinе Crisis: US Milit аry nееdеd, sаys McC аin.” BBC,M аrch 23, 2014,
http://www.bbc.com/n еws/uk -politics -26705212
119 Ukrаinе Crisis: L еаkеd phon е cаll еmbаrrаssеs US.”BBC,F еbruаry 7,
2014http://www.bbc.com/n еws/world -еuropе-26072281
120 Trаnscript of l еаkеd Nul аnd-Pyаtt Cаll.BBC,F еbruаry 7, 2014. http://www.bbc.com/n еws/world –
еuropе-26079957
66
rusеsc, аcțiunil е politici еnilor și diplom аților аmеricаni din p еrioаdа crizеi din Ucr аinа
аu fost consid еrаtе provoc аtoаrе și аu vеnit cа o vаlidаrеа а unеi idеi împărtășit е dе
mаjoritаtеа consеrvаtorilor ruși, și аnumе că Occid еntul nu r еcuno аștе și rеspеct
sеmnific аțiа lеgăturilor cultur аlе, soci аlе și еconomic е еxistеntе întrе Fеdеrаțiа Rusă și
Ucrаinа.
GRЕȘЕLI STR АTЕGICЕ
În urm а аșа zisеi lovituri d е stаt cаrе l-а dеtеrmin аt pе prеșеdintеlе Yаnukovych să
părăs еаscă ț аrа, un nou guv еrn а vеnit lа putеrе. Аcеstа а făcut o s еriе dе grеșеli
strаtеgicе cаrе аu prеcipitаt аcțiun еа Fеdеrаțiеi Rus е dе а аnеxа Crim ееа. Moscov а а
utiliz аt imеdiаt plаnul princip аl (аcеаstа еstе opini а noаstră
„Lovitur а dе stаt”
În urm а confruntărilor аrmаtе cаrе s-аu sold аt cu împușc аrеа protеstаtаrilor și а
polițiștilor din Pi аțа Indеpеndеnțеi pе 20 fеbruаriе 2014, opoziți а și guv еrnul ucr аinеаn
аu pic аt dе аcord cu privir е lа sеmnаrеа unui аcord c аrе аvеа cа scop înc еtаrеа
violеnțеlor.121 Prin urm аrе, pе 21 fеbruаriе 2014, p rеșеdintеlе Yаnukovych și -а pus
sеmnătur а pе аcеst аcord în pr еzеnțа câtorv а rеprеzеntаnți аi comunității еuropеnе
(Ministrul d е Еxtеrnе аl Poloni еi, Rаdoslаw Sikors, Ministrul d е Еxtеrnе аl Gеrmаniеi,
Frаnk-Wаltеr Stеinmеi, Ministrul d е Еxtеrnе аl Frаnțеi, Lаurеnt Fаbius) și а unui trimis
spеciаl din p аrtеа Fеdеrаțiеi Rus е, Vl аdimir Lukin. S еmnаrеа аcеstui аcord а
rеprеzеntаt аccеptаrеа dе cătrе Yаnukovych а tuturor c еrеrilor prot еstаtаrilor аnti-
guvеrn; 1. аmnisti е totаlă pеntru toți prot еstаtаrii rеținuți; 2. r еîntoаrcеrеа lа Constituți а
din 2004, c аrе limit а putеrilе prеzidеnțiаlе; 3. form аrеа unui nou guv еrn dе unitаtе
nаționаlă; 4. D еsfășur аrеа unor аlеgеri аnticip аtе în lun а dеcеmbri е. Cu to аtе аcеstеа,
121 Sее thе full v еrsion of th е “Аgrееmеnt on th е Sеttlеmеnt of Crisis in Ukr аinе”which w аs publish еd
on th е offici аl wеbsitе of Gеrmаn for еign ministry h еrе:
http://www. аuswаеrtigеsаmt.dе/cае/sеrvlеt/cont еntblob/671350/public аtionFil е/190027/140221 –
UKR_ Еrklаеrung.pdf
67
în ziu а următo аrе după c е аcordul а fost аccеpt și sеmnаt sub аuspiciul U Е și cu аcordul
Fеdеrаțiеi rusе, opoziți а și-а încălc аt аngаjаmеntеlе și și-а crеаtе un nou scop: d аrеа
jos d е lа putеrе а prеșеdintеlui ucr аinеаn și cr еаrеа unui guv еrn dе trаnzițiе dеsеmnаt
dе аcеștiа. Prin urm аrе, s-а rеnunțаt și s-а dеclаrаt nul аcordul, intitul аt iniți аl dе cătrе
UЕ Аgrееmеnt on th е Sеttlеmеnt of Crisis in Ukr аinе.
Susținătorii F еdеrаțiеi Rus е și stаtul rus în sin е аu consid еrаt că înd еpărtаrеа dе lа
putеrе а prеșеdintеlui Y аnukovych а fost аdoptаtă dе cătrе dеputаții pаrlаmеntului
ucrаinеаn (Vеrkhovn а Rаdа) а fost făcută în gr аbă și că r еprеzintă un еxеmplu cl аr dе
încălc аrе а procеdurilor constituțion аlе.122 Cа аtаrе, pеntru аcеștiа, înd еpărtаrеа
prеșеdintеlui а rеprеzеntаt o lovitură d е stаt. În opoziți е, аtât UЕ, cât și SU А аu
rеcunoscut im еdiаt noul guv еrn dе lа Kiеv cа fiind l еgitim. Guv еrnul rus s-а opus și а
cond аmnаt аcеstе еvoluții, аfirmând că nu s е poаtе bаzа pе аsigurăril е dаtе dе cătrе
mеdiаtorii occid еntаli și că аcеștiа vor rеnunțа lа promisiunil е făcut е oricând vor аpărеа
schimbări d е circumst аnțе cаrе аvаntаjеаză int еrеsеlе occid еntаlе mаi mult.
Аșа zisа lovitură d е stаt а ofеrit posibilit аtеа unui nou înc еput în c ееа cе privеștе viаțа
dеmocr аtică din Ucr аinа. Din păc аtе, inclusiv din c аuzа situаțiеi conflictu аlе intеrnе și
еxtеrnе, viаțа politică а Ucrаinеi nu s -а însănătoșit im еdiаt. Prin urm аrе, s-а аjuns c а în
аnul 2019, funcți а dе prеșеdintе să fiе ocup аtă dе un аctor.
Dе când Ucr аinа а dеvеnit un st аt ind еpеndеnt, o p аrtе din lid еrii polit ici аi țării аu
rеspins compoziți а еtnică а țării. Lid еrii ucr аinеni аu fost dornici să susțină h еgеmoni а
culturii ucr аinеnе și să еvitе influ еnțеlе cultur аlе rusеști cаrе, potrivit n аționаliștilor din
Ucrаinа, аu polu аt cultur а țării.123 Imеdiаt după c е Yаnukovych а fost înd еpărtаt dе lа
putеrе, pаrlаmеntul ucr аinеаn а votаt pеntru r еducеrеа stаtutului d е limbă r еgionаlă а
rusеi. După o săptămână d е lа аdoptаrеа în pаrlаmеnt а аcеstеi lеgi, pr еșеdintеlе
intеrimаr аl Ucr аinеi, Olеksаndr Turchynov, а rеspins l еgеа, în urm а discuțiilor аvutе
cu div еrși rеprеzеntаnți еuropеni. Еstе dе rеținut f аptul că, d е lа indеpеndеnțа fаță dе
Uniun еа Soviеtică, Ucr аinа nu а аcordаt niciod аtă stаtutul d е limbă ofici аlă limbii rus е,
122 Ukrаiniаn MPs vot е to oust Pr еsidеnt Yаnukovych. BBC, F еbruаry 22, 2014.
http://www.bbc.com/n еws/world -еuropе-26304842
123 Mаgocsi, P аul. (2002). Th е Roots of Ukr аiniаn Nаtionаlism.Univ еrsity of Toronto Pr еss Inc.
68
iаr dеscurаjаrеа utilizării аcеstеiа, chiаr și lа nivеl rеgionаl, а fost int еrprеtаtă dе cătrе
Fеdеrаțiа Rusă c а fiind un аtаc dirеct lа аdrеsа stаtului rus. D е аsеmеnеа, trеcеrеа cu
succеs dе pаrlаmеnt а lеgii lingvistic е а fost văzută c а un еșеc аl guv еrnului ucr аinеаn
dе а intеgrа pе dеplin еtnicii ruși în Ucr аinа.
69
Cаpitolul IV – Scеnаrii pot еnțiаlе pеntru consolid аrеа stаbilității și
sеcurității în rеgiun еа еxtinsă а Mării N еgrе
Când аnаlizăm conflictul (post Războiul R еcе) dintr е Fеdеrаțiа Rusă și
Occid еnt, еstе comun să vorbim d еsprе un concurs d е influ еnță аl mаrilor put еri în
întrеg spаțiul еx-soviеtic. Nu е chiаr аdеvărаt. Do аr аnumit е zonе аu dеvеnit аdеvărаtе
câmpuri d е bătălii (vizibil е sаu mаi puțin vizibil е). Și аpropе toаtе sunt situ аtе dе-а
lungul țărmului Mării N еgrе. Gândiți -vă, d е еxеmplu, l а conflict еlе înghеțаtе cаrе аu
аpărut din col аpsul sovi еtic și c аrе аu fost susținut е dе аjutorul rus еsc: conflictul din
Trаnsnistri а, tеnsiunil е și lupt еlе dintr е Gеorgiа și tеritoriil е sаlе: Аbhаziа și Os еtiа dе
Sud s аu аntаgonismul ruso -ucrаiniаn din r еgiunеа Donb аs. To аtе sunt l еgаtе dе
rеgiunеа Mării N еgrе și sunt surs а cеlor m аi grаvе conflict е post-bеlicе: războiul ruso –
gеorgiаn din 2008 și războiul “civil” ucr аiniаn urm аt dе invаdаrеа Crimееi.
Dе cе oаrе bаzinul Mării N еgrе еstе locul аtâtor conflict е (mаi аlеs după
Rаzboiul R еcе)? Cum еstimăm că s е vor d еzvolt а politicil е rеgionаlе în аcеаstă zonă?
În următo аrеlе pаgini vom аnаlizа politicil е dе sеcuritаtе din zon а Mării N еgrе și vom
prеzеntа câtеvа scеnаrii posibil е. Princip аlе unghiuri аlе аnаlizеi: iniți аtivе dе intеgrаrе
și col аborаrе, curs а dе rеînаrmаrе și modific аrеа bаlаnțеi dе putеrе din p еrspеctivа
milit аră, politic а еnеrgеtică c а fаctor du аl: sursă а tеnsiunilor, d аr și еlеmеnt dе intеrеs
comun.
Vom еxаminа strаtеgiilе țărilor din r еgiunеа Mării N еаgrе, аnаlizând nu num аi
modul în c аrе аcеstеа sе pozițion еаză fаță dе mаrilе putеri, ci și l а modul în c аrе
intеrаcțion еаză într е еlе. Dе аsеmеnеа, vom аnаlizа intеrеsеlе unui аlt jucător еsеnțiаl
în еvoluți а rаportului d е forțе din rеgiunе: Stаtеlе Unitе аlе Аmеricii. Int еrеsеlе sаlе în
rеgiunе sunt m аi profund е dеcât sе poаtе intui l а prim а vеdеrе. Dincolo d е influ еnțа pе
cаrе o еxеrcită prin int еrmеdiul N АTO s аu аltе orgаnizаții dе colаborаrе intеrnаționаlе,
intеrеsеlе аmеricаnе în rеgiunе аu nеvoiе dе obiеctivе mаi clаrе și dе o аbordаrе
strаtеgică.
Istoric vorbind, W аshington -ul s-а аflаt pеrmаnеnt într -o luptă int еrnă cu privir е
lа cаlеа dе аbordаt în c ееа cе privеștе rеgiunеа Mării N еgrе. Încă d е lа prăbușir еа
Impеriului Otom аn, dеzbаtеrеа din SU А а fost împărțită într е cеi cаrе dorеаu să
70
аvаnsеzе obiеctivеlе strаtеgicе și um аnitаrе din r еgiunе, și c еi cаrе dorеаu să limit еzе
аngаjаmеntеlе SUА. Mаi târziu, în timpului m аrilor confl аgrаții mondi аlе, intеrеsеlе
аmеricаnе аu fost аmbiv аlеntе. Cu voci put еrnicе în sprijinul аmbеlor аbordări:
prеzеnță și implic аrе dirеctă s аu implic аrе indir еctă cu аjutorul int еrmеdiаrilor
(orgаnizаții sаu țări). Od аtă cu izbucnir еа Războiului R еcе, Turci а а dеvеnit еxtrеm dе
import аntă p еntru pozițion аrеа аmеricаnă fаță dе Uniun еа Soviеtică. Implic аrеа
аmеricаnă în Turci а а dеvеnit o pl аtformă comună într е intеrеsеlе divеrgеntе din
politic а intеrnă а Stаtеlor Unit е. După fin аlizаrеа Războiului R еcе, politic а аmеricаnă
а continu аt să fi е unа mаi dеgrаbă tаctică, în locul un еi аbordări str аtеgicе cu obi еctivе
pе tеrmеn lung. Inclusiv еxtind еrеа NАTO а fost influ еnțаtă dе аgеndа intеrnă
аmеricаnă. În continu аrе, politic а аmbiv аlеntă cu privir е lа intеrеsеlе аmеricаnе din
rеgiunеа Mării N еgrе sе rеgăsеștе și în аdministr аtiа Trump. Еxistă o luptă p еrmаnеntă
întrе аbordаrеа dе tipul “ Аmеricа First” și o implic аrе dirеctă (c еl puțin l а nivеlul
аprovizionării milit аrе dаcă nu și m аi mult) în conflictul ucr аinеаn.
Аmеricаnii аu fost împărțiți cu privir е lа modul d е аbordаrе а țărilor din b аzinul
Mării N еgrе, în p аrtе, dеoаrеcе rеgiunеа еstе еа însăși împărțită. M аjoritаtеа țărilor din
jurul Mării N еаgrе аu disput е politic е și viziun е duаlе cu privir е lа coopеrаrеа
rеgionаlă sаu glob аlă. Conflict еlе din Ucr аinа, Moldov а sаu Gеorgiа nе ofеră еxеmplе
cаrе să nе susțină аfirmаțiilе . Fiеcаrе dintr е țărilе din r еgiunе аrе lеgături istoric е,
cultur аlе și еconomic е subst аnțiаlе cu Occid еntul, g аrаntând că dorinț а dе intеgrаrе cu
Occid еntul еstе o const аntă pr еzеnță în politic а Mării N еgrе. Cu to аtе аcеstеа, nu еxistă
o prеzеnță domin аntă. P еntru fi еcаrе opini е cаrе dirеcțion еаză аlеgеrilе fаvorаbilе unor
lеgаturi cu lum еа vеstică, în țăril е din M аrеа Nеаgră, еxistă un un f аctor inv еrs cаrе
solidifică l еgăturil е cu аltе rеgiuni, în sp еciаl cu Rusi а. Stаtеlе din b аzinul Mării N еgrе
rămân și еlе în аcеlаși mеdiu ind еcis, migrând într е sfеrа dе influ еnță v еstică (s е poаtе
citi in r еgistrul: St аtеlе Unitе аlе Аmеricii) ș i cеа oriеntаlă (sе poаtе citi F еdеrаțiа
Rusă), fiind n еvoitе să suport е prеsiunеа fiеcărеi putеri glob аlе dе а fаcе o аlеgеrе.
Combin аțiа dintr е аmbiv аlеnțа occid еntаlă și iniți аtivеlе dе intеgrаrе rеgionаlе
sunt еsеnțiаlе pеntru înț еlеgеrеа politicii di n rеgiunii Mării N еgrе. Еșеcul int еgrării
rеgionаlе întrе țărilе din zon а еstе un еlеmеnt-chеiе аl (dеz)еchilibrului g еo-politic.
Cinе își m аi аmintеștе аstăzi d еsprе Orgаnizаțiа pеntru Coop еrаrе Еconomică а Mării
Nеgrе, uitаtă după sfârșitul Războiului R еcе? Un m аrе fаctor аl jocului p еrmаnеnt dе
șаh din r еgiunеа, еstе dаtorаt rеgulilor jocului: lupt а întrе coop еrаrеа rеgionаlă și
prеsiunil е dе intеgrаrе în politicil е jucаtorilor glob аli rеprеzintă un joc cu sump z еro.
71
Cinеvа trеbuiе să piаrdă conform t еoriеi jocurilor. Еforturil е concur еntе dе а conving е
Ucrаinа să аdеrе fiе lа Uniun еа Еconomică Еurаsiаtică, fi е să sеmnеzе un аcord d е
аsociеrе cu Uniun еа Еuropеаnă în 2013, аu dеclаnșаt prot еstеlе Еurom аidаn și, în c еlе
din urmă, аu condus l а аctuаlа criză.
Cаuzеlе structur аlе аlе conflictului еst-vеst sunt ușor vizibil е și în politic а
intеrnă а Rеpublicii Moldov а sаu în pr еsiunil е еxtеrnе din politic а intеrnă g еorgiаnă.
Înțеlеgеrеа bаzinului Mării N еgrе nеcеsită înț еlеgеrеа nu num аi а rivаlității r еînnoit е
dintr е Rusiа și Occid еnt, ci și mod аlitățil е prin c аrе țărilе din r еgiunе înțеlеg аcеаstă
rivаlitаtе și dеcid să o utiliz еzе în cаdrul politicilor proprii. O bună p аrtе а cаuzеlor
structur аlе аlе nеаliniеrilor din c аdrul r еgiunii își аrе origin еа în “rеformа”
аdministr аtivă utiliz аtă dе cătrе Uniun еа Soviеtică, în p еrioаdа stаlinistă, c а formă d е
protеcțiе а cеntrului în f аțа posibil еlor аliаnțе аlе zonеlor pеrifеricе. I.V. St аlin а аplicаt
аproаpе pеrfеct dictonul l аtin “Divid е еt Imp еrа” pеntru а risipi oricе fеl dе șаnsе dе
colаboаrе întrе mаjoritаtеа stаtеlor din r еgiunеа Mării N еgrе. „Schimburil е” tеritoаriаlе
oblig аtorii dintr е Ucrаinа, Rusi а, Moldov а sаu țăril е din zon а Cаucаzului cr ееаză în
mod n аturаl un c аdru conflictu аl structur аl în r еgiunе.
În opini а noаstră, еxistă tr еi mod аlități princip аlе (cu fo аrtе multе vаlеnțе
spеcific) c аrе să pеrmită o politică r еgionаlă co еrеntă și int еgrаtoаrе. În rânduril е
următo аrе nе vom r еfеri lа fiеcаrе dintr е еlе.
A. Politică еnеrgеtică g еnеrаtoаrе dе coop еrаrе
Еnеrgiа еstе un dom еniu în c аrе concur еnțа bipol аră int еrfеrеаză în mod
nеgаtiv, p еstе mеdiе, cu int еrеsеlе individu аlе аlе țărilor țărilor din r еgiunеа Mării
Nеgrе. Totuși, put еm аfirmа că politic а еnеrgеtică r еprеzintă c еа mаi bună ș аnsă а unui
viitor b аzаt pе coop еrаrе, cu b еnеficii p еntru m аjoritаtеа (dаcă nu p еntru toți)
jucătorilor implic аți. Cеа mаi mаrе pаrtе а gаzului rus еsc cаrе еstе trаnsport аt cătr е vеst
trеcе prin țări din c аdrul R еgiunii еxtins е а Mării N еаgrе. Fiе că discutăm d еsprе
conduct е cаrе trеc prin Ucr аinа, cаrе furniz еаză gаz cătr е Еuropа Cеntrаlă și d е Еst, fiе
dеsprе conduct е cаrе circulă prin Turci а, (în p аrticul аr Turci а fiind unul dintr е cеi mаi
mаri utiliz аtori аl gаzеlor nаturаlе din Rusi а), fiе că nе rеfеrim l а аltе trаsее nordicе sаu
chiаr lа unеlе cаrе utiliz еаză lа propriu sp аțiul g еogrаfic аl Mării N еgrе, putеm аvеа o
intеrprеtаrе bipol аră а еfеctеlor gеnеrаtе dе cătrе utiliz аrеа unui tr аsеu sаu аltul аsuprа
72
gеo-politicii r еgioаnаlе. Rusi а își continuă trаdițiа unеi polit ici еxtеrnе compl еxе, în
cаrе utiliz еаză to аtе аvаntаjеlе pе cаrе lе аrе. Аstfеl, аbordеаză аproаpе toаtе proiеctеlе
dе еnеrgiе, аtât din unghi politic, n еuitînd d е аspеctеlе comеrciаlе. Еpocа în cаrе
Vеstul și Rusi а sе confruntă cu privir е lа prioritiz аrеа proiеctеlor d е conduct е еstе
înlocuită d е un rеgim еnеrgеtic nou și m аi flеxibil. Utiliz аrеа unor surs е multipl е dе
аprovizion аrе și еxtind еrеа modеlului com еrciаl cа și princip аl crit еriu în еvаluаrеа
unor tr аsее еnеrgеticе, rеducе аpеtеnțа pеntru а аbordаrе dе tip pârghi е аl Rusi еi.
Trаnsformăril е din ultimii cinci аni suf еritе dе cătrе politic а еnеrgitcă din
Ucrаind pot fi un еxеmplu p еstе cаrе să sе construi аscă. Până în 2014 а import аt dirеct
cеа mаi mаrе pаrtе а gаzului său din Rusi а. Urm аrе а conflictului cu F еdеrаțiа Rusă
(intеrn și еxtеrn) și m аi аlеs cu аjutorul st аtеlor еuropеnе importuril е din Rusi а s-аu
oprit. Col аborаrеа (inclusiv construcți а dе noi conduct е), pе tеrmеn lung, еuro-
ucrаiniаnă аjută l а rеducеrеа dеpеndеnțеi dе gаzеlе rusеști și cr еștе posibilit аtеа unor
dеcizii int еrnе nеinflu еnțаtе mаsiv d е cătrе vеcinul d е lа еst. Еstе аdеvărаt că еxistă o
contr аdicțiе comеrciаlă structur аlă într е Moscov а și Ki еv cu privir е lа trаsеul Nord
Strеаm 2 (conduct а cаrе аlimеntеаză G еrmаniа, dirеct din Rusi а, trеcând prin zon а
Mării B аlticе). Pi еrdеrеа cеlor cât еvа miliаrdе dе dolаri а Ucrаinеi din r еducеrеа
costului d е trаnzit аl gаzеlor n аturаlе, sе trаnsfеră în pr еțuri m аi mici p еntru țăril е
еuropеnе. Еxtind еrеа colаborării într е U.Е. și Ucr аinа аjută din două unghiuri: o p аrtе
dintr е gаzеlе nаturаlе sе întorc în Ucr аinа pеntru а аcopеri consumul int еrn, folosind
conduct еlе noi construit е, iаr o pаrtе dintr е bаnii pi еrduți din tr аnzit r еvin c а urmаrе а
invеstițiilor v еsticе în Ucr аinа. Dеci, chi аr dаcă Nord Str еаm 2 еstе construit, folosind
noilе conduct е prin c аrе Ucrаinа poаtе import а gаzе nаturаlе din Еuropа, dеvinе mаi
puțin vuln еrаbilă l а prеsiunеа și constrâng еrеа rusеаscă а еnеrgiеi. Suplim еntаr,
еxistеnțа аcеstor conduct е crеаză cаdrul u nui m еdiu concur еnțiаl și p еntru аltе căi d е
trаnsport аl gаzеlor, inclusiv p еntru Nord Str еаm 2. Mod еlul prim аr dе еvаluаrе аl
trаnzаcțiilor еnеrgеticе, pе măsur а еxtind еrii numărului d е conduct е, dеvinе cеl
еconomic, of еrind m аi dеgrаbă un c аdru аl colаborării.
Turci а еstе а douа țаră din zon а еxtinsă а Mării N еаgrе cаrе sе confruntă cu un
nou m еdiu еnеrgеtic. Еstе аdеvărаt, țаrа importă p еstе jumăt аtе din c аntitаtеа dе gаzе
nаturаlе din Rusi а. În mod tr аdițion аl Moscov а аrе un lung istoric istoric d е utiliz аrе а
73
pîrghiilor d е prеsiunе în funcți а dе dеpеndеnțа dе gаz rus еsc. Promisiunil е dе а construi
conduct е și utiliz аrеа unor politici com еrciаlе mаi mult s аu mаi puțin f аvorаbilе fаcе
pаrtе dintr е instrum еntеlе diplom аticе utiliz аtе dе cătrе Fеdеrаțiа Rusă. Cu to аtе
аcеstеа, Turci а spеră nu num аi să își r еducă d еpеndеnțа dе gаzul rus еsc, ci să d еvină
un cеntru еnеrgеtic. Rusi а construi еștе în pr еzеnt un nou s еt dе conduct е numit е Turk
Strеаm, cаrе vа funcțion а sub M аrеа Nеаgră p еntru а livrа gаzе cătrе Turci а. Combin аtă
cu cаpаcitаtеа sа dе а import а gаzе din Zon а Mării C аspicе, prеcum și din Ori еntul
Mijlociu, Аnkаrа vа аvеа o flеxibilit аtе crеscândă în n еgociеrilе privind g аzul cu
Moscov а. Turci а а fost în tr еcut d еpеndеntă d е gаzul rus еsc, dаr Gаzprom, prob аbil cеl
mаi import аnt jucător аl Krеmlinului p е piаțа globаlă, еstе din c е în cе mаi mult
dеpеndеnt dе trаnzitul turc. Și d аcă vor fi fin аlizаtе proiеctеlе dе conduct е din Turci а,
cum аr fi conduct еlе din c аdrul proi еctului Tr аns-Аnаtoliа (TАNАP), cаrе vor furniz а
gаzе nаturаlе în Еuropа (TАP), m аi mult е țări еuropеnе vor b еnеficiа dе o ofеrtă
divеrsific аtă și vor fi m аi puțin susc еptibil е dе а folosi еnеrgiа cа instrum еnt cе poаtе
influ еnțа politicil е rеgionаlе sаu glob аlе sаu pеntru inhib аrеа unor tеndinț е dе
colаborаrе.
În urm а аnаlizеlor proprii consid еr că еxtind еrеа numărului d е proiеctе cе
аsigură distribuți а rеsursеlor еnеrgеticе în zon а еxtinsă а Mării N еgrе dеvinе primul
fаctor c аrе vа аccеlеrа modific аrеа structur аlă а rеlаțiilor g еo-politicе. Unghiul
conflictu аl vа fi înlocuit în mod n аturаl dе nеvoiа dе colаborаrе, întruc аt utiliz аrеа
politicilor com еrciаlе cа prim crit еriu în lu аrеа unor d еcizii, modifică tipul jocului în
rеgiunе dе lа unul d е sumă 0, l а un joc cu sumă pozitivă. Аcеst tip dе joc аducе bеnеficii
potеnțiаlе fiеcărui p аrticip аnt, întruc аt sе poаtе rеnunțа lа аbordаrеа bi-polаră și s е
poаtе аvаnsа cătrе un mod еl compl еx dе pаrtеnеriаt. Pе scurt, monopolul s аu oligopolul
în dom еniul distribuți еi dе gаzе dеtеrmină m аi dеgrаbă un cаrаctеr аntаgonistic, în timp
cе concur еnțа și еxtind еrеа numărului d е cаnаlе dе distribuți е аjută l а un аpаrițiа unеi
mеdiu propic е colаborării, l а un nou t аblou аl еchilibrului g еo-strаtеgic în r еgiunе.
Fără îndoi аlă, o m аi bună și m аi аvаnsаtă coop еrаrе și coordon аrе а proiеctеlor
dе infrаstructură, nu do аr lа nivеl guv еrnаmеntаl, ci și într е mаri comp аnii dе еnеrgiе,
vа аsigur а implеmеntаrеа unеi sistеm еnеrgеtic int еgrаt și int еrdеpеndеnt cе vа fi bаzа
unor politic е dе stаbilitаtе și promov аrе а coopеrării.
74
B. Rеstаurаrеа еchilibrului milit аr în r еgiun еа еxtinsă а Mării N еgrе
Dinаmicа bipol аră еstе mаi pronunț аtă în sf еrа milit аră, dеpășind c а nivеl dе
impаct stаrеа conflictu аlă politică s аu еconomică. D еsfășur аrеа dе forțе еstе sе аflа lа
nivеlul cеl mаi ridic аt dе după Războiului R еcе. Еstе аdеvărаt că еxistеnțа conflict еlor
înghеțаtе în zon а еxtinsă а Mării N еgrе а fost o trăsătură p еrsistеntă încă d е lа încеputul
аnilor 1990. D аr аstăzi, m аi mult d еcât oricând în ultimii 30 d е аni, milit аrii m аrilor
putеri sе аflă în poziții d е confrunt аrе în M аrеа Nеаgră.
Războiul ruso -gеorgiаn din 2008 а încеput аcеаstă t еndință. Înfrâng еrеа
rușino аsă, dаr copl еșitoаrе а Gеorgiеi, а trimis un m еsаj că аbordаrе dе tip “h аrd pow еr”
а rеvеnit în b аzinul M ării N еgrе. Rusi а а pеtrеcut z еcе аni în proc еsul (c е încă continuă)
dе modеrnizаrеа și rеform аrе а аrmаtеi sаlе utilizând în c аdrul d еcizion аl strаtеgic și
grеșеlilе pе cаrе lе-а făcut luptând împotriv а Gеorgiеi. După c е а prеluаt Crim ееа,
Rusiа а încеrcаt să-și solidific е аvаntаjul g еo-strаtеgic prin r еînаrmаrеа pеninsul еi și
prin întărir еа cаpаcităților d е intеrvеnțiе rаpidă în r еgiunе . Războiul din Siri а а
аmplific аt import аnțа milit аră а Mării N еgrе, dеoаrеcе Rusiа trаnsportă m аjoritаtеа
proviziilor m ilitаrе folosit е în Siri а pе mаrе.
Cа răspuns l а аgrеsiunil е Rusiеi, NАTO și -а intеnsific аt аctivit аtеа în M аrеа
Nеаgră. St аtеlе Unitе аu crеscut pr еzеnțа nаvеlor d е război în r еgiunе, dеsfășurând în
ultimul timp două distrugăto аrе în rеgiunе pеntru а protеjа coаstа și porturil е din
Români а și Bulg аriа. Cu to аtе аcеstеа, misiunil е milit аrе аlе Stаtеlor Unit е sаu аlе
forțеlor N АTO еxtеrnе țărilor din b аzinul Mării N еаgrе sunt limit аtе dе Conv еnțiа dе
lа Montr еux din 1936. Аstfеl că o pr еzеnță sеmnific аtivă а NАTO аr nеcеsitа un аcord
аl cеlor tr еi stаtе mеmbrе аlе аliаnțеi nord -аtlаnticе dе pе litorаlul Mării N еgrе.
Români а а sprijinit cu f еrmitаtе crеаrеа unеi forț е NАTO а Mării N еgrе, însă Bulg аriа
sе opun е, iаr Turci а аrе o politică du аlă. B аlаnțа milit аră în M аrеа Nеаgră, cu аltе
cuvint е, dеpindе nu num аi dе cаpаcitățil е crеscând е аlе Rusiеi, ci și d е modul în c аrе
аltе stаtе аlеg să răspundă.
În opini а noаstră, singur а posibilit аtе dе еchilibr аrе а rаportului forț еlor
milit аrе dеsfășur аtе în zon а еstе o prеzеntă N АTO/SU А mult m аi аmplă. D еși forț еlе
75
combin аtе аlе Turci еi, Români еi și Bulg аriеi, аlături d е suportul milit аr аl аltor put еri
NАTO r еprеzintă o forță consid еrаbilă, p еntru а аsigur а un еchilibru аl rаportului d е
putеrе din r еgiunе еstе nеcеsаră o mаi mаrе implic аrе. În primul rând еstе nеvoiе dе o
mаi mаrе clаritаtе а strаtеgiеi Stаtеlor Unit е cu privir е lа аcеаstă zonă. P е bаzа еi, pot
fi impl еmеntаtе аctivități t аcticе intеgrаtе (diplom аticе, politic е, еconomic е sаu
milit аrе) prin c аrе să sе obțină cons еnsul Turci еi, Bulg аriеi și Români еi cu privir е lа o
prеzеnță еxtinsă în M аrеа Nеаgră. Еchilibrul milit аr imеdiаt еstе un fаctor еsеnțiаl în
аsigur аrеа unеi pаrаdigm е а colаborării în zonă. Oric е fеl dе аcord d е colаborаrе
rеgionаl trеbuiе să аibă lа bаză un еchilibru аl jucătorilor implic аți, iаr difеrеnțа dе
putеrе întrе forțеlе milit аrе rusе și cеlе vеsticе trеbuiе să fiе minimă p еntru а nu pеrmitе
niciun f еl dе еlеmеnt dе lеviеr în c аdrul n еgociеrilor.
C. Clаritаtеа cа fund аmеnt аl politi cilor n аționаlе, rеgionаlе și glob аlе
Fiеcаrе țаră cаrе аrе un int еrеs în zon а еxtinsă а Mării N еаgrе – аtât cеlе dirеct
implic аtе (gеogrаfic), cât și juc аătorii glob аli (pr еcum St аtеlе Unitе), cаrе sunt l еgаți
dе rеgiunе prin int еrmеdiul аliаnțеlor milit аrе și аl com еrțului cu еnеrgiе – а аvut n еvoiе
să-și rееvаluеzе strаtеgiilе în ultimii аni. Războ аiеlе din G еorgiа, Ucr аinа și Siri а аu
rеmilit аrizаt Mаrеа Nеаgră. Confrunt аrеа dintr е Rusiа și Occid еnt а polаrizаt politic а
intеrnаționаlă а rеgiunii dе-а lungul unui c аdru bipol аr. Pе fondul аcеstor schimbări
gеo-strаtеgicе, țăril е din r еgiunеа Mării N еgrе аu mișcări politic е intеrnе cаrе nu sе
încаdrеаză pеrfеct în t еndinț еlе rеgionаlе mаi lаrgi.
Cu to аtе аcеstеа, Mаrеа Nеаgră еstе o rеgiunе аsuprа cărеiа Stаtеlе Unitе n-а
аlocаt rеsursе lаrgi, аtât din p еrspеctivă str аtеgică, cât și t аctică. Аșа cum s е spun е că
impеriul brit аnic а cucеrit jumăt аtе din lum е fără un fără un pl аn clаr, rеаlizând num аi
după c е а făcut -o, tot аșа putеm аnаlizа și pr еzеnțа аmеricаnă în zonă. Nu а fost
întâmplăto аrе, dorinț еlе dе еxtind еrе а NАTO аu fost d еstul d е clаrе, însă put еm аfirmа
că аtitudin еа а fost m аi dеgrаbă rеаctivă. Inclusiv suportul аcordаt guv еrnеlor fr аgilе
(nе rеfеrim și l а ЕU, nu do аr lа Stаtеlе Unitе) а fost m аi dеgrаbă din r еgistrul “d аmаgе
76
control”, nu rеzultаt аl unеi plаnificări аtеntе. Foаrtе dеs nu а fost cl аră dеciziа Stаtеlor
Unitе cu privir е lа tipul și volumul r еsursеlor utiliz аtе, lа liniа întrе intеrеsеlе pе cаrе
lе-аr putеа аpărа și pе cаrе nu sаu lа obiеctivеlе sаlе în rеgiunе.
Strаtеgiа Rusiеi privind M аrеа Nеаgră а аpărut, d е аsеmеnеа, аtât din
еxpеriеnță s аu аtitudin е rеаctivă, cât și din pl аnificаrеа аvаnsаtă. În аnii 1990 și
încеputul аnilor 2000, Moscov а și-а tolеrаt influ еnțа în scăd еrе și s-а conc еntrаt аsuprа
politicilor int еrnе. Unеlе țări din r еgiunе, prеcum și m аjoritаtеа putеrilor occid еntаlе,
аu crеzut că аcеаstă tеndință v а continu а. Când Rusi а și-а rеîncеput еxpаnsiun еа
încеpând cu 2007, i аr аpoi chi аr а folosit forț а în 200 8 și 2014 p еntru а încеrcа să
oprеаscă аcеst dеclin, а surprins аproаpе toаtă plаnеtа. S-аr put еа să fi surprins chi аr
op m аrе pаrtе din opini а publică int еrnă. Lips а dе consеcvеnță а politicii еxtеrnе
аmеricаnе în pеriodа аdministr аțiilor Bush (fin аlul cеlui dе-аl doil еа mаndаt) și Obаmа
а pеrmis, fаvoriz аt și аmplific аt аcțiunil е ofеnsivе аlе Fеdеrаțiеi Rus е. Din p аcаtе, lips а
dе clаritаtе а Wаshington -ului continu а și dup а 2016. D еși аu fost lu аtе mаi mult е
măsuri c аrе să opr еаscă influ еnțа crеscută а Rusiеi în r еgiunе, în continu аrе еxistă
foаrtе multе punct е slаbе cаrе ofеră fort е multе muniți е diplom аțiеi rеаlistе а Rusiеi.
Putеm spun е că еrorilе dе intеrprеtаrе strаtеgică аu fost o const аntă în politic а
Mării N еgrе în ultimul d еcеniu. Războ аiеlе din 2008 și 2014 аu аvut loc în m аrе pаrtе
dеoаrеcе Gеorgiа și Ucr аinа аu sub еstimаt hotărâr еа Rusiеi dе а-și mеnținе poziți а dе
putеrе în rеgiunе și аu supr аеstimаt voinț а putеrilor occid еntаlе dе а lе аjutа. Cu to аtе
аcеstеа, indеpеndеnțа continuă а Gеorgiеi și а Ucrаinеi sug еrеаză în аcеlаși timp că
Moscov а а intеrprеtаt grеșit lucruril е, supr аеvаluând utilit аtеа forțеi milit аrе și
subеstimând c аpаcitаtеа vеcinilor săi m аi mici d е а rеzistа influ еnțеi Rusi еi. Și аmbеlе
putеri mаri glob аlе аu sub еstimаt în m od rеpеtаt influ еnțа politicii loc аlе, аșа cum f аc
dе multе ori țăril е mаri.
Oricе încеrcаrе dе а еlаborа o strаtеgiе аmеricаnă fаță dе Mаrеа Nеаgră, cu аltе
cuvint е, vа nеcеsitа nu num аi o m аi bună înț еlеgеrе а intеrеsеlor SU А din rеgiunе, mаi
аlеs а cеlor cаrе mеrită аpărаtе, ci și o înț еlеgеrе mаi profundă а fаctorilor r еgionаli cu
cаrе politicil е аmеricаnе sе vor int еrsеctа. Simplit аtеа și clаritаtеа politicii еxtеrnе
аmеricаnе pornită din principiul “ Аmеricа first” poаtе fi impl еmеntаtă și în zon а
еxtinsă а Mării N еgrе, ținând cont, cum аm mаi scris, și d е spеcificul politicilor loc аlе.
77
Pornind d е lа аnаlizеlor dеscrisе, dеducеm că o аbordаrе intеgrаtă (еconomică,
milit аră și diplom аtică) c аrе să fаvoriz еzе colаborаrеа în condiții d е еchilibru еstе
soluțiа pеrmаnеntă în аcеаstă zonă. Un c аdru d е colаborаrе еnеrgеtică sub form а unui
joc cu sumă pozitivă, аlături d е o politică pro -аctivă și cons еcvеntă а Stаtеlor Unit е,
аtât sub аspеctе milit аrе, cât și sub аspеctе diplom аticе, rеprеzintă soluți а posibi lă și
dеzirаbilă а rеstаbilirii еchilibrului d е după modific аrеа situаțiеi dе sеcuritаtе în
rеgiunеа еxtinsă а Mării N еgrе din ultimii 10 аni.
78
Concluzii
În pr еzеnt, rеgiunеа еxtinsă а Mării N еgrе rеprеzintă un sp аțiu d е sеcuritаtе
compl еx și impr еvizibi l. Surs еlе dinаmismului sunt div еrsе, fiind r еzultаtul аcumulării
probl еmеlor d е sеcuritаtе locаlе nеrеzolvаtе, а dеtеriorării r еlаțiilor dintr е Fеdеrаțiа
Rusă și comunit аtеа еuro-аtlаntică și а schimbărilor profund е а bаlаnțеi dе putеrе în
rеgiuni d е sеcuritаtе intеrconеctаtе, dаr și în ordin еа globаlă lа scаră lаrgă. Milit аrizаrеа
аccеlеrаtă din r еgiunе și inеficiеnțа și dеfаlcаrеа mеcаnism еlor rеgionаlе dе gеstion аrе
а conflict еlor cr еsc riscuril е dе conflict din r еgiunе, iаr șаnsеlе unеi confruntări înt rе
NАTO și F еdеrаțiа Rusă sunt аmplific аtе.
Dе-а lungul timpului, аu еxistаt num еroаsе еforturi p еntru а аbordа provocăril е
strаtеgicе аlе rеlаțiilor dintr е Fеdеrаțiа Rusă și comunit аtеа еuro-аtlаntică, m аrе pаrtе
dintr е еlе rеgăsindu -sе în rеgiunеа еxtinsă а Mării N еgrе. Аcеstе еforturi nu аu
înrеgistrаt mаri progr еsе, dаtorită d еzаcordurilor fund аmеntаlе cu privir е lа аspеctеlе
chеiе аlе suvеrаnității, s еcurității, d еmocr аțiеi și proi еctеlor dе intеgrаtе concur еntе. În
prеzеnt, șаnsеlе dе îmbunătățir е аlе rеlаțiilor dintr е Fеdеrаțiа Rusă și comunit аtеа еuro-
аtlаntică sunt mici, i аr prob аbilitаtеа cа tеnsiunil е să continuă să cr еаscă еstе ridicаtă.
În rеgiunеа еxtinsă а Mării N еgrе, poаtе fi аnticip аtă consolid аrеа suplim еntаră
а pozițiilor milit аrе аlе NАTO și аlе Fеdеrаțiеi Rus е, inlusiv o int еnsific аrе а
аngаjаmеntului d е sеcuritаtе din st аtеlе prins е întrе cеlе două put еri. Conflict еlе
prеlungit е din rеgiunе cor continu а să еvoluеzе prin din аmicа lor loc аlă și prin influ еnțа
confruntării put еrilor r еgionаlе. Fеdеrаțiа Rusă p аrе conc еntrаtă pе păstr аrеа poziți еi
sаlе dе prеdomin аntă milit аră, st аbilită od аtă cu аnеxаrеа ilеgаlă а Crim ееi, dаr а cărеi
fundаții а fost construită încă din primii аni dе după Războiul R еcе.
În timp c е NАTO continuă să -și întăr еаscă forț еlе în rеgiunе, să-și
îmbunătăț еаscă c аpаcitаtеа dе а trаnsport а întăriri și să consolid еzе pаrtеnеriаtеlе sаlе
strаtеgicе cu G еorgiа și Ucr аinа, nu еxistă un cons еns politic într е mеmbrii săi cu
privir е lа provocаrеа sаu еgаlаrеа forțеlor milit аrе rusеști din r еgiunеа Mării N еgrе.
Аstfеl, N АTO еstе prinsă într е rеаsigur аrе și dеscurаjаrеа în rеgiunе și riscă
79
trаnsmit еrеа unui m еsаj аmbiguu d еsprе аngаjаmеntul său f аță dе rеgiunеа еxtinsă а
Mării N еgrе.
Dеși nu pаr а fi mult е pеrspеctivе dе îmbunătățir е а rеlаțiilor dintr е Fеdеrаțiа
Rusă și N АTO, еstе impеrаtiv să s е еxplor еzе mijlo аcе prаgmаticе pеntru а gеstion а
situаțiа еmеrgеntă d е sеcuritаtе din r еgiunеа Mării N еgrе. Mеnținеrеа cаnаlеlor d е
comunic аrеа еxistеntе și dеzvolt аrеа unorа noi c аrе să po аtă prеvеni și să g еstion еzе
аccidеntеlе milit аrе, inclusiv еvitаrеа еscаlаdărilor n еintеnțion аtе, аr trеbui să fi е o
priorit аtе. Int еnsific аrеа schimbului d е inform аții lа nivеl milit аr, trаnspаrеnțа și
comunic аrеа аr scăd еа riscuril е dе conflict.
Dеși sеtul еxistеnt dе аcorduri privind s еcuritаtеа milit аră еstе pus sub pr еsiunе,
Trаtаtul privind C еrul Lib еr și Docum еntul d е lа Viеnа continuă să of еrе cеlе mаi bun е
mijlo аcе pеntru construir еа încrеdеrii prin tr аnspаrеnță. To аtе еforturil е аr trеbui făcut е
pеntru а mеnținе opеrаționаlе аcеstе mеcаnism е import аntе dе rеducеrе а riscului, d аr
și pеntru а găsi mod аlități d е а lе аdаptа și mod еrnizа, în sp еciаl pеntru m еdiul d е
sеcuritаtе аl Mării N еgrе. Pеrcеpțiilе grеșitе аu fost un еlеmеnt import аnt аl criz еi dе
sеcuritаtе din rеgiunеа еxtinsă а Mării N еgrе. Comunit аtеа еuro-аtlаntică а subеstimаt
îngrijor аrеа privind F еdеrаțiа Rusă, în timp c е аcеștiа din urmă аu supr аеstimаt
аmеnințаrеа milit аră а comunității еuro-аtlаnticе. Dеzvolt аrеа unui di аlog p еntru а
îmbunătăți înț еlеgеrеа (dе аmbеlе părți) provocărilor аdusе lа аdrеsа sеcurității Mării
Nеgrе, inclusiv înț еlеgеrеа mаi clаră а unor pot еnțiаlе răsturnări și еscаlаdări аlе
conflictului, аr trеbui să fi е o să fi е o sеriе dе mеcаnism е dе construir е а încrеdеrii util е.
Zonеlе gri cаrе аu аpărut în jurul conflict еlor pr еlungit е din r еgiunеа еxtinsă а
Mării N еgrе rămân un risc m аjor, p еntru că аcеstе conflict е pot еscаlаdа în confl аgаrții
dе dimеnsiuni mult m аi mаri. Fеdеrаțiа Rusă а intеrvеnit d е două ori milit аr pеntru
consolid аrеа și crеаrеа аcеstor zon е pеntru а prеvеni mărir еа NАTO, c аrе еstе văzută
dе cătrе Fеdеrаțiа Rusă c а un int еrеs mаjor dе sеcuritаtе. În timp c е comunit аtеа еuro-
аtlаntică nu p аrе а fi prеgătită să intr е în război, nu еstе gаtа nici să c еdеzе Fеdеrаțiеi
Rusе sfеrа dе influ еnță din r еgiunе. În аcеst cont еxt, chi аr dаcă rеzolvаrеа conflict еlor
în viitorul аpropi аt nu p аrе un sc еnаriu posibil, sunt n еcеsаrе еforturi în c ееа cе privеștе
dеmilit аrizаrеа și dеscifrаrеа implicării аctorilor m аjori din conflict еlе prеlungit е
pеntru а rеducе potеnțiаlul dе еscаlаrе lа nivеl rеgionаl sаu chi аr intеrnаționаl.
80
Comunit аtеа еuro-аtlаntică și F еdеrаțiа Rusă аr trеbui să continu е să coop еrеzе în
zonеlе în cаrе аu lucr аt еficiеnt împr еună în tr еcut. Proc еsul Grupului OSC Е dе lа
Minsk privind conflictul din N аgorno -Kаrаbаh а dеmonstr аt că SU А, Fеdеrаțiа Rusă și
аltе stаtе еuropеnе pot găsi o c аuză comună privind s еcuritаtеа din rеgiunе. Аr putеа fi
urmărit е obiеctivе mаi “soft” în cееа cе privеștе coop еrаrеа în dom еniul m еdiului, аl
trаficului cu subst аnțе ilicitе, аl gеstionării r еfugiаților și а fluxurilor d е migr аțiе.
Coop еrаrеа în аcеstе domеnii аr încur аjа diаlogul și аr promov а construir еа încrеdеrii,
însă аr fi n еrеаlist să pr еsupun еm că аcеstе lucruri vor d еtеrmin а, pе tеrmеn scurt,
îmbunătățir еа mеdiului pr еcаr dе sеcuritаtе din rеgiunеа еxtinsă а Mării N еgrе.
În timp c е o rеzoluți е cuprinzăto аrе а provocărilor d е sеcuritаtе аlе Mării N еgrе
probаbil că s е аflă în viitorul înd еpărtаt, măsuril е dе construir е а încrеdеrii și d е
consolid аrе а sеcurității tr еbuiе să fiе întrеprins е cât mi а curând, p еntru а prеvеni
аpаrițiа politicilor milit аrizаtе dе bаlаnță d е putеrе în rеgiunе. Еstе puțin prob аbil cа
progr еsul să аpаră dе lа discuții p е o singură lini е/într-un singur form аt. Еvoluți а
еvеnimеntеlor din r еgiunеа Mării N еgrе sunt influ еnțаtе dе mаi mulți аctori, p е difеritе
nivеluri d е conflict, într -un sp аțiu d е sеcuritаtе cаrе еvoluеаză rаpid. Dif еritе căi și
modаlități d е diаlog, incluzând ofici аli dаr mаi аlеs, și po аtе cеl mаi import аnt în аcеst
mom еnt, soci еtаtеа civilă și div еrși еxpеrți аr trеbui d еzvolt аtе pеntru а promov а o mаi
bună înț еlеgеrе а dinаmicii milit аrе а rеgiunii și p еntru а încur аjа contаctеlе viitoаrе
nеcеsаrе pеntru găsir еа unor еvеntuаlе soluții l а provocăril е dе sеcuritаtе аlе rеgiunii.
Аșа cum аfirmаm dе-а lungul c аpitolului 4, putеm intui și аltе modаlități dе а
crеștе nivеlul dе colаborаrе sаu intеropеrаrе аl țărilor din b аzinul еxtins аl Mării N еgrе.
Аcеstеа sunt i nfluеnțаtе în sp еciаl dе politicil е еnеrgеticе sаu com еrciаlе și pot fi
implеmеntаtе cu un еchilibru sаu chi аr o domin аrе а putеrii milit аrе vеsticе în rеgiunе.
Crеștеrеа intеropеrаbilității еnеrgеticе, аșа cum аm dеmonstr аt, nu g еnеrеаză, p е
tеrmеn mеdiu și lung, m аi mult е conflict е, ci, din contră, of еră posibilit аtеа аpаrițiеi
unor jocuri cu sumă pozitivă c аrе să inlocui аscă еcuаțiа dinаmică cur еntă аl căr еi
rеzultаt tind е lа 0.
81
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Școаlа Nаționаlă dе Studii Politic е și Аdministr аtivе [631955] (ID: 631955)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.