ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STU DII POLITICE Ș I ADMINISTRATIVE [600731]

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STU DII POLITICE Ș I ADMINISTRATIVE
BUCUREȘ TI

Intenția de migrație a forței de muncă
-proiect de cercetare –

IACOB ANDREI
Specializarea: Sociologie
Anul II

Migraț ia,definită din punct de vedere sociologic de A.G.John son,ca o „deplasare fizică
a oamenilor înăuntrul sistemelor sociale și între ele” ,sau ca „o expresie spațială a mobilității
sociale" ,potrivit profesorului V. Milftod (Miftode, 1978 ,154) , ne indica o situație complexă ,
care nu ține dor de o simplă deplasar e pe raz a unui anumit teri toriu, ci un fenomen social , ce are
consecinț e sociale, politice, economice, culturale și ocupaț ionale, care se definește ca o
problemă pentru ambele ță ri, fie că suferă în urma plecării forței de muncă sau fie că se
întâlnește c u un număr foarte mare de vânzători de forță de muncă pe care nu -i poate integra,
vorbind bine înțeles de migrația forț ei de munca, care face subiectul planului de cercetare.
Tema cercetă rii este de mare interes , manifestâ ndu-se ca un fenomen social complex , aflat în
relație cu multe alte elemente, proces e sau factori, ne fiind un proces indempendent, și care
ajunge să ridice multe sem ne de întrebare atât autorităților cât și oamenilor de râ nd, în
perioada actual ă Europeană .
Am ales să abordez această tema, pentru a putea răspunde la următoarele întrebă ri de
cercetare.
Care sunt motivele care îi determină pe indivizi să plece ca emigranț i pe piața forței de
muncă ?
Care e ste profilul persoane lor care doresc/ sau au fost plecate î n străinătate?
Care sunt cele m ai “tentante” țări în ochii romanilor ?
Ce îi motivează să aleagă aceste tă ri, și care sunt resursele p e care sunt dispuși să le
folosească pentru a emigra?
Dată fiind situația economică a Romaniei, care a avut de suferit ,la fel ca majoritatea statelor
europene și mondiale după 2008, dar și menținerea unei stări înrăutăț ite, în fața unei Europe
ce se vindeca prin 2012, român ii, animaț i de refacerea zonei euro dar ș i de contextul social –
politic, au ales să emigreze, numă rul lor fiind în creș tere, în principa lele do uă ță ri, unde
româ nii sun t majoritari, potrvit Tabelului 2 din Anexa 1, iar în zilele de astă zi, aceiași situație
înrăutățită a economiei îi face pe mulți să intenționeze să plece peste hotare, și de aceea, îmi
propun ca obiectiv î n prezenta lucrare să determin factorii care influi ențează intenț ia de
emigrare ex ternă a forței de muncă româ neasc ă. Principalul aspect pe care doresc să îl aflu
este de ce românii aleg să plece în afară să muncească , care sunt motivele care îi determină să
plece, de ce su nt motivați să plece și dacă mediul influiențează decizia acestora.

Principalele ipoteze care v or sta la baza prezentei cercetări ș i care vor fi confirmate sau nu la
sfârșitul studiului sunt urmă toarele:
 Cu câ t mediul e ste mai defavorabil individului , iar calitatea vieț ii (nivelul de trai) mai
scăzută cu atât intenț ia de migrare externă este mai mare. Consider că lipsa sau
fluctuațiile veniturilor ori veniturile mici, sunt determinante în luarea hotărârii de a
părasi țara pentru a muncii î n străinătate.
 Persoanele cu un nivel scăzut de educaț ie, intenționează să migreze mai curând decâ t
un individ cu un nivel de educaț ie mai ridicat. Am ajuns la această ipoteză deoarece
nivelul scăzut de educațtie este un determinant al nivelului de trai și viceversa, iar
persoanele ce au un nivel al educației scă zut nu au o specializare și aleg pentru
îmbunătățirea niv elului de trai sa muncească în domeniul agricol î n afara țării.
 Intenția de emigrare este mai intensă î n mediul rural decât î n mediul urban. Și mediul
rural este un indicator al nivelului de trai scăzut și al deficienței de specializare,
binențeles fără a generaliza, și de acee a doresc sa aflu dacă numărul persoanele din
mediul rural care emigrează este mai mare.
Acest s tudiu este foarte important, pentru că prin testarea ipotezel or, vom raspunde la niște
întrebări ce clarifică însăș i obie ctivul general al acestei cercetă ri, concretizând studiile
ambigue realizate până a cum.
Va cla rifica dacă mediul de proveniență/rezidență este unul definitoriu în căutare bună stării
prin declanșarea intenț iei de emigrare, dacă educația joacă un rol important, dacă persoanele
cu un niv el scăzut de scolaritate intenționează să plece peste hotare; și își gă sesc un loc de
muncă mai repede decât un individ mai bine pregătit educaț ional.

Concepte, dimensiuni ș i indicatori.
Conc eptele care stau la baza cercetă rii, sunt: intenț ia de a emigra, nivelul de trai, nivelul de
educaț ie, calitatea vieț ii, condiț ii de locuire, fiecărui concept corespunzâ ndu-i o serie de
dimensiuni ș i indicato ri.
Conceptul de intenția de emigrare, are urmă toarele dimensiuni : nevoia de stablitate
economică/financiară , nevoia creș terii stimei de sine, iar indicatorii acestui concept sunt: un
loc de muncă stabil, drepturile respectate, venituri mai mari, nivel de pregă tire superior, un
nivel de trai mai bun, respectul cuvenit.
Conceptul de nivel de trai, are urmă toarele dimensiuni: situație financiară bună , o locuință ,
un loc de munca iar indicatorii sunt: venituri mai mari, tip de locuință , un loc de muncă
stabil/bine plă tit, dotări/utilităț i.
Conceptul de nivelul de educaț ie, are urmă toarele dimensiuni: educația formală, informală și
non-formală , iar indicatorii sunt: nivelul de studii, venitul parinț ilor, nivelul de educa ție al
parinț ilor, ocupația părinți lor, mediul de provenie nță.
Conceptul de calitate a vieț ii, are urmă toarele dimensiuni: locul de muncă , ambianța
familială , relațiile personale și interpersonale , iar indicatorii sunt: nivelul de educaț ie, venitul,
condiț iile de locuit, sănătatea personală ș i a membrilor familie i, starea de confort ridicat,
utilitățile locuinț ei.

Fundalul teoretic.
Trăim î ntr-o „mega -societate” a capital ului circulant și a mișcării populaț iei, iar o dată cu
aceste fenomene se deschide apetitul migr ației pentru muncă , intenția fiind î n fieca re dintre
noi.
Migrația reprezintă un fenomen social larg, „ este o expresie spațială a mobilității sociale"
(Miftode, 1978 ,154), care constituie obiectul de studiu pentru mai multe discipline precum
demografia, g eografia populației, economia, științele ju ridice, sociologia ș i altele.
Migrația ca fenomen este ilustrată ca fiind re zultatul unei multitudini de acțiuni
individuale ale agenților raționali, care evaluează costurile, beneficiile ș i riscurile atât din
punct de vedere economic, cât ș i din punct de vedere social sau politic. Deplasarea unei
persoane sau a unui grup de persoane în afara comunității sale de rezidență, î n decursul unei
perioade date, pent ru a schimba domiciliul stabil și/sau locul de muncă obiș nuit, așa defineste
Sumitru S andu m igrația ca even iment sociodemografic . (Dumitru Sandu, 1984, p. 20).
Fiind un fenomen de mare importan ță, studiil e empirice au explicat faptul că migrația nu se
referă doar la presiunile exercitate de forț ele fizice asupra oamenilor , dar și de diverși a lți
factori precum cei sociali, politi ci, economici, de care indivizii țin cont când intenționează să
emigreze în afara teritoriului de rezidență , pentru o perioadă scurtă sau lungă de timp. Pe
lângă cei amintiț i anterior, si originea, destinația, obstacol ele întâlnite și caracteristicile
populației migratoare sunt considerați factori determinanți în influențarea migraț iei potrivit lui
Everett S. Lee.
Româ nia, cunoscând prăbușirea regimului comunist î n 1989, cunoaște ș i alte tipuri de
emigra nți precum : emig rantul ce optează pentru schimbarea țării și prin urmare a
naționalităț ii, muncitorul străin care emigrează temporar, personele expulzate, repatriate din
țara de origine și al patrulea tip de emigrare îl reprezintă refugiaț ii care pleacă de bunăvoie din
țara de origine, acestea fiind cele patru c ategorii de emigranț i potrivit l ui Pierre George, pe
când î n timpu l regimului, migraț ile se rezumau doar la migrația permanentă datorată
motivelor politice și etnice sau temporară – migraț ia bazată pe acorduri guvern amentale între
țara respectiva ș i Romania, pentru studii și lucru în străină tate.
Pentru o mai bună clarificare a tipurilor de migraț ii, voi detalia pe scurt fiecare tip , și anume:
Migraț ia permanent legal ă, se referă la situația î n care un individ, alege să se stabilească într –
o altă țară , pe baza unor programe (loteria vizelor, sau loteria naționalităț ii); prin căsătorie cu
un cetățean al respectivei ță ri, sau prin cererea de azil politic, și unde în final alege să preia
naționalitatea ță rii gazda.
Migraț ia temporar ă, reprezintă migraț ia pe o perioadă scurtă de timp de la câteva săptămâni
la câț iva ani, care nu se materializează cu stabilirea definitivă în respectiva țară , unde
individul alege să muncească pentru susț inerea familiei sau pentru realizarea u nui trai mai
decent ulterior.
Migrația ilegală de tranzit reprezint ă mecanismul prin care persoane din diverse ță ri, aleg să
emigreze în pe teritoriul unei ță ri, sub pretextul emigrarii într -o altă țară , un fenomen recent,
ce a cuprins Europa, în a d oua ju mătate a anului trecut.

Migraț ia ilegal ă cuprinde cetățenii care vizitează o țară ca și turiș ti, rămânând pe teritoriul
acesteia și prestează muncă la negru, chiar și după ce viza de ș edere a expirat.
Metodologia
Deoarece tem a cercetarii se referă la inte nțiile de migrație a forței de muncă , aspectele
urmă rite fiind cantitative, voi folosi metoda de cercetare, ancheta sociologică , cea mai
relevantă pentru obținerea datelor ș i verificarea ipotezelor. Datele vor fi colectate de catre
operatori i de interviu, pe baza unor interviuri față în față , realizate la gospodă ria personelor
selectate aleator, pe baza pasului de mă surare stabilit. Ulterior datele, cantitative vor fi
prelucrate statistic si interpretate pentru a stabili gradul de validitate al ipotezelor.
Universul de eș antionare reprezi ntă populația activă din Româ nia, cu vârstă cuprinsă î ntre
18-55 de ani, atât femei cât și bărbați , din care se extrag aleator, numarul persoanele necesar
cercetă rii.
Eșantionul este reprezentativ la nivelul populației României, forma t din 1200 de indivizi care
au, la data intervievă rii, cel puțin 18 ani împliniți, și cel mult 55 de ani împliniți. Acesta va fi
format aleator, ținând cont de structura populației pe gen, vârstă și mediu de rezidență, pentru
a se păstra reprezentativitatea sa și , astfel, a putea extrapola rezultatele la nivelul populației
țării (Universul de referinta) . Astfel, se vor selecta principalele mari regiuni ale României –
Oltenia, Muntenia, Moldova, Transilvania și Municiupiul București – iar din fiecare zonă,
proporțional c u ponderea populației în mediile de rezidență urban – rural, de vor selecta
aleatoriu localitățile în car e se vor realiza interviurile și numărul lor tot pe același criteriu.
Diferențierea lo cațiilor se va face în funcție de mediu, dar și de numărul popula ției din
teritoriu , astfel: comune mici (sub 5 000 locuitori) , comune mari (peste 5 000 locuitori) , orașe
mici (sub 2 0 000 locuitori) , orașe medii (20 000 – 99 999 locuitori) și orașe mari (peste 100
000 locuitori) . După selectarea localităților și numărul ui de interviuri din fiecare, urmează
selecția persoanelor ce vor fi intervievate. Operatorii de interviu îi vor selecta, aleator, pe baya
unui pas de masurare astfel : în cazul comunelor, pe prima stradă care porneșt e de lângă
primărie, se face dreapta , iar pe partea dreapta a acesteia se va selecta prima gospodărie, iar
în gospodărie se va selecta individul care este născut cel mai aproape de data de 1 sau 31 a
lunii1. Următorul interviu se va realiza la o distanță de cel puțin 10 gospodării, astfel încât să
se evite formarea unui eșantion omogen. La terminarea străzii, operatorul va coti la stânga pe
următoarea stradă , apoi la dreapta, și tot aș a, evitându -se întroarcerea î n locu l de plecare, ș i
apelandu -se la cotir ea consecutivă în aceiași direcție numai dacă este necesar. Se păstrează
criteriul datei nașterii , până la efectuarea tuturor interviurile. În cazul orașelor se păstrează
același criteriu, numai că p unctul de plecare vor fi se cții de votare (școlile) alese aleatoriu.
Instrumentul de cercetare2 va fi un chestionar3 (vezi Anexa)

1 Aceste două criterii se alternează. Prima dată este intervievat individul născut cel mai aproape de dat a de 1, apoi individul născut cel mai
aproape de data de 31, apoi iarăși 1 si așa mai departe.
2 Prezentat in Anexa 1
3 „Chestionarul de cercetare reprezintă o tehnică și, corespunzător un instrument de investigație constând dintr -un ansamblu de întrebări
scrise și, eventual, imagini grafice, ordonate logic și psihologic, care, prin administrarea de către operatorii de anchetă s au prin
autoadministrare, determină din partea persoanelor amchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris” (Chelcea, Mă rginean, Cauc,
1998, p. 180).
„Chestionarele autoadministrate presupun înregistrarea răspunsurilor de către înseși persoanele incluse în eșantionul investi gat. Subiecții din
anchetă formulează și consemnează în același timp răspunsurile, eliminând filtrare a informației de către o altă
persoană – operatorul de anchetă. Autoadministrarea elimină unul din factorii care influențează răspunsul: personalitatea celui care apl ică
formularul” (Chelcea, Mărginean, Cauc, 1998, p. 203).

ce va fi aplicat de către operatorii de interviu, oral la locuinta intervievatului, și numai aici,
față în față.
Acest a este for mat din 48 de itemi grupați în 4 categ orii: Percepția generală asupra emigră rii,
Motivele care determină emigrarea persoanelor, Experiența anterioară , și Date socio –
demografice.
Interpretarea rezultatelor se va realiza în sensul testării ipotezelor începând cu
operaț ionalizare a calită tii vieti i (nivelului de trai) , in functie de urmatoarele: venitul personal
obținut, dar ș i cel al gospodariei, averea (valoarea totală aproximată a bunurilor deț inute, fie
de individ fie alaturi de partener -parteneră ), în funcție de fiecare răspuns notat î n chestionar.
Nivelul de educaț ie va fi cauza celei de a doua ipoteză , care va fi operaționalizată pe baza
întrebă rilor despre: ( educaț ia respondentului/partenerei, mamei și tată lui, dar și pe baza
profesiilor fiecă ruia) .
După analizarea ș i interpretarea celorl alți itemi ai chestionarului, va fi posibilă confirmarea
sau infirmarea ipotezelor de lucru.

BIBLIOGRAFIE

1. Babbie, Earl. 2010.” Practica Ce rcetării Sociale” – Ed. Polirom; 2010
2. Dumitru Sandu, Fluxurile de migratie in Romania, Bucuresti, Ed. Academiei Republicii
Socialiste Romania, 1984;
3. Everett S. Lee,1966, A Theory of Migration,Ed. Population Association of America
4. Miftode, Vasile.1978.” Migratiile si dezvoltar ea urbana” -Ed.Junimea Iasi
5. Zamfir Catalin si Vlasceanu Lazar , (coord.), Dictionar de sociologie, Bucuresti, Ed. Babel,
1993;

Resurse online
http://ec.europa.eu/eurostat/statistic s-
xplained/index.php/Migration_and_migrant_population_statistics/ro – Stistici privind migratia
si populatia migranta -accesat la 28.12.2015

ANEXA 1. Chestionar

CHESTIONAR NUMARUL………………………. OPERATOR DE INTERVIU………………
ORA INCEPERII INTERVIULUI……………..
COD CHESTIONAR…………………………………
(Primele doua litere ale numelui localitatii + Initiala t atalui respondentului + Varsta respondentului)

Buna ziua. Numele meu este……………………….., sunt student la Facultatea de Științ e Politice,
Speci alizarea Sociologie din cadrul Ș colii N aționale de Studii Politice ș i Administrative, Bucuresti, iar
facultatea noastră , realizează o cercetare la nivel naț ional, pe tema „Intenția de emigrație a forței de
muncă ”. Sondajul se realizează pe 1.100 de cazuri, fiind reprezentativ la nivel naț ional.
Dumneavoastră ați fost ales/aleasă aleator , ca într -o loterie, pentru a participa la sondaj.
Răspunsurile dvs. vor fi confidențiale și anonime. Ne interesează do ar numărarea persoanelor care
au o părere sau alta și din acest motiv, răspunsurile vor fi analizate global, la nivelul ȋntregului
eșantion. Vă mulțumesc!

Date socio demografice

SEX (se observă): 1. Bărbat 2.Femeie
VÎRSTA (în ani împliniți ):___________________
MED.Care este mediul dvs. de provenienta:1Rural 2.Urban

EDU. Care este ultima școală absolvită de dvs.? Dar de partenerul și parinții dvs? (OPERATOR: ATENTIE,
în cazul respondenților va trebui să treci ultima școală absolvită de respondent și NU clasa de liceu în care se
află în prezent sau facultate. Spre exemplu, dacă un respondent e la facultate, ultima școală absolvită e liceul.
Dacă un respondent e la liceu, ultima școală absolvită e școala generală (UN RASPUNS PE FIECARE RA ND!)
(DAR PENTRU COTE, STUDENTII SUNT CONSIDERATII IN A TREIA CATEGORIE)
Ultima școală
absolvită de…. Scoala
generala
(maxim 8
clase) Prima
treapta
(maxim 10
clase) Scoală
profesională Liceu Scoală
post-
liceală Facultate Studii post –
univeristare
(master sau
doctorat) NS/Nu
este
cazul
1.Respondent 1 2 3 4 5 6 7 9

2.Partenerul/(a) 1 2 3 4 5 6 7 9
2. Mamă 1 2 3 4 5 6 7 9
3. Tată 1 2 3 4 5 6 7 9

Perceptia generala asupra emigrarii

QECO. În general, credeți că deplasarea oam enilor în ță rile Uniunii Eu ropene este un lucru foarte bu n,
un lucru bun,nici bun,nici rău,rău sau foarte ră u, pentru economie?
1.Un lucru foarte bun 2.Un lucru bun 3.Nici rau, nici bun 4.Un lucru rau 5.Un lucru foarte rau 99.NS/NR
QSPO. În general, credeți că atunci câ nd oam enii se deplaseaza între ță rile Uniunii Europene este un
lucru foarte bu n, un lucru bun,nici bun,nici rău,rău sau foarte ră u,pentru sistemul politic?
1.Un lucru foarte bun 2.Un lucru bun 3.Nici rau, nici bun 4.Un lucru rau 5.Un lucru foarte rau 99.NS/ NR

QFAM. În general, considerați că deplasarea indivizilor între ță rile Uniunii Europene este un lucru foarte
bun, un lucru b un,nici bun,nici rău,rău sau foarte ră u,pentru familie?
1.Un lucru foarte bun 2.Un lucru bun 3.Nici rau, nici bun 4.Un lucru ra u 5.Un lucru foarte rau 99.NS/NR
QPFM. În general, considerați că mobilitatea persoanelor între ță rile Uniunii Europene este un lucru
foarte bu n, un lucru bun,nici bun,nici rău,rău sau foarte rău,pentru piața forței de muncă ?
1.Un lucru foarte bun 2. Un lucru bun 3.Nici rau, nici bun 4.Un lucru rau 5.Un lucru foarte rau 99.NS/NR
QIEU. În general, credeți că atunci câ nd oamenii se deplasează între ță rile Uniunii Europene este un lucru
foarte bun, un lucru bun,nici bun,nic i rău,rău sau foarte rău,pen tru integrarea europeană ?
1.Un lucru foarte bun 2.Un lucru bun 3.Nici rau, nici bun 4.Un lucru rau 5.Un lucru foarte rau 99.NS/NR
PDER. Care consideraț i ca sunt cele mai populare d omenii de munca pentru emigranții româ ni?
Munca fară acte 1.DA 2.NU 99.NS/NR

Munca sezoniera în
agricultură 1.DA 2.NU 99.NS/NR
Munca sezonieră în
turism 1.DA 2.NU 99.NS/NR
Prestari
servicii, ingrijire bătrâ ni 1.DA 2.NU 99.NSNR
Munca în companii
naționale ale resectivei
țări 1.DA 2.NU 99.NS/NR
Munca în companii
multinaț ionale 1.DA 2.NU 99.NS/NR
Altă situaț ie.Care?_________________________________________________________________

BUNJ. În general,care considerați ca sunt ș ansele să găsiți un loc de muncă mai bine plă tit în stră inatate,
în comparație cu cele din Româ nia?
1.Sanse mai mari 2.Nici mari nici mici 3.Sanse mici 99.NS/NR

Motivele care determină emigrarea persoanelor
PRIMEVIEW. Care sunt, în opinia dvs, cele mai tentante trei ță ri europene, în care a -ți emigra pentru
muncă ?[OPERATOR:Notează primele tr ei răspunsuri]
1.___________
2.___________
3.___________
MIGRTEMP. În ultima perioadă, v -ați gândit să emigraț i tempo rar sau permanent pentru munca în
afara granițelor Româ niei?
1.Da 2.Nu 99.NS/NR [Daca raspunsul anterior a fost „Da”,se alica intre barea urmatoare ]

PREGMIG. Ce pregătiri ați început să faceți pentru deplasarea în străină tate: [Se citesc variantele]
[RASPUNS MULTIPLU]
1.am început să î nvat o limbă străină/mi -am perfecționat limba străină
2.mi-am îmbunătăț it calificarea prin cursuri de c alificare etc.
3.am aplicat pentru un loc de muncă
4.am vâ ndut proprietatea /proprietățile sau am anulat contractul de î nchiriere
5.am căutat chirie în țara unde intenționez să plec
6.nu am făcut nicun fel de pregă tire
99.NS/NR
INTST. Dacă intenționați să m ergeți în străină tate,dvs. ați pleca:
1.singur 2.cu membrii ai familiei 3.cu prieteni/cunostinte 99.NS/NR

INTENT. Ținâ nd cont de si tuația economică și politică actuală , de la nivelul României dar ș i de la nivel
European, cât de posibil este sa a legeti să emigrați pentru munca în urmă toarele :
[UN RASPUNS PE FIECARE RAND]
Foarte
probabil Destul de
probabil Nici foarte
probabil,nici
deloc probabil Putin
probabil
Deloc
probabil NS/
NR
În urmatoarele 5 luni 1 2 3 4 5 9
În urmatoarele 6 la 11 luni 1 2 3 4 5 9
În urmatoarele 12 pana la 24 de luni 1 2 3 4 5 9
În urmatorii 2 pana la 4 ani 1 2 3 4 5 9
În urmatorii 4 pana la 6 ani 1 2 3 4 5 9
Niciodata 1 NS/NR

MMIGR. Care sunt motivele pentru care a ți alege să emigraț i pentru un lo c de muncă în afara Româ niei?
[OPERATOR :Raspuns multiplu] [NU CITITI VARIANTELE DE RASPUNS,NOTATI PRIMELE TREI
RASPUNSURI]
1.Motivaț ii financiare, salariu mai mare
2.Aproape de Româ nia
3.Am prieteni, membrii ai familiei sau cunoștinț e care sunt deja acolo
4.Cunosc limba respectivei ță ri
5.Îmi place cultura acelei ță ri
6.Vreau să învăț limba ță rii mai bine
7.Sistemul politic este orientat că tre emigrant
8.Este usor sa obții un permis de muncă

9.Există multe oportunităț i de afaceri
10.Sistemul țarii oferă siguran ță si stabilitate, politică , economică ,etc
11.Altă situatie.Care?_____________
99.NS/NR
INTMIG. Care sunt motivele care vă determină să vă gândiți la intenția de emigrare într -o altă țară , decat
Româ nia?
1. cariera limitata ( ex.: lipsa tehnologiei/ informaț iei/ infrastructurii)
2.oportunităț i reduse de angajare
3.salariu mic
4.asistență social ă precară
5.instabilitate politică și economică
6.corupție
7.nesiguranța zilei de mâ ine
8.nivelul de trai scă zut
9.Altă situatie.Care?
99.NS/NR

MOTDESC. Care ar putea f i motivele care v -ar descuraja să mergeți la muncă î n afar a Româ niei?
[OPERATOR:RASPUNS MULTIPLU] [Nu cititi variantele de raspuns,notati variantele auzite de la
persoana chestionata]
1.Româ nia este casa mea
2.De frica schimbarilor majore din familie/copi i
3.Nu mă pot desparț ii de prieteni
4.Sunt multumit cu situa ția din Româ nia
5.Pentru că nu cunosc nicio limbă străină
6.Situația economică din străină tate este mai rea
7.Costurile de t rai sunt ridicate în străină tate
8.Nu ma pot acomoda cu un alt sistem po litic și economic.
9.Co nsider atitudinea strainilor fața de români rasistă
10. Altă situaț ie.Care?_______________
99.NS/NR

Experiență anterioară
ESTD. Ați urmat vreo formă de învățământ în afara ță rii?
1.Da 2.Nu 99.NS/NR
ESTDA *[Numai daca rasp unsul anterior a fost „ Da” ,citeș te variantele din tabelul de mai jos]
Cursuri de instruire Da Nu
Studii medi i(Școala generală ,
Liceu) Da Nu
Studii superioare(Universitate,
Master, Doctorat) Da Nu

MNC1. Ați muncit într -o altă țară decât Româ nia? [DACĂ RĂSPUNSUL ESTE „NU” SARI LA
ÎNREBAREA MNC5.]
1.Da 2.Nu 99.NS/NR
MNC1.1. [Dacă ră spunsul este „Da”] Care?_____________
MNC2. Care a fost durata ultimei dvs. șederi pentru muncă , într-o altă țară ?
1.0-3 luna 2.3 -6 luni 3.6 -9 luni 4.9 -12 luni 5.1 -2 ani 6.2 -5 ani 7.5 ani sau mai mult 99.NS/NR
MNC3. Atunci când ați muncit într -o alta ț ara, ce muncă ați prestat? [RĂ SPUNS MULTIPLU]
Muncă sezonier ă Da Nu
Contract de munca pe perioadă
determinată (temporar) Da Nu
Contract de munca pe perioadă
nede terminată (permanent) Da Nu
Stagiu de pregatire Da Nu
Munacă la negru (fără acte) Da Nu
Alta.Care?

MNC4. Cum v -ați găsit un loc de muncă , ultima dată când ați plecat la muncă în străină tate?
1.Printr -o firmă privată de angajare
2.Printr -o firmă/instit uție publică de angajare
3.Pe internet
4.Prin cunoș tințe (rude , prieteni, familie)
5.Din ziare
6.Am mers, deși nu aveam un loc de muncă asigurat

7.Altă situaț ie.Care?____________

MNC5. Un membru al familiei dvs., muncește sau trăiește î ntr-o altă țară de cât Româ nia?
1.Da, un membru al familiei locuieș te temporar sau permanent în străină tate
2.Da, un membru al familiei muncește în străină tate
3.Nu
99.NS/NR

STAB. Dumneavostră ați locuit mai mult de 3 luni într -o altă țară decât Româ nia?
1.Da 2.Nu 99.NS/NR
STABA. [Dac ă răspunsul este „Da”] Care?________________
MOTV. Care sunt principalele tr ei motive care v -ar determina să vă întoarceți în țara respectivă ?
1.__________________
2.__________________
3.__________________

Date socio -demografice

STCIV. În prezent sunteți…?
1. căsătorit(ă) cu acte 5. în parteneriat/cuplu fără a fi casătorit(ă)
2. divorțat(ă) 6. necăsătorit(ă)/nici în parteneriat
3. văduv(ă) 7. altă situație/care? _______________________
4. separat(ă), dar fară di vorț oficial 9. NS/NR

ETNIE. Care este etnia dvs?
1. Roman 2. Rom 3. Maghiar 4. German 5. Alta/Care? ______ __
9. NS

ROS. Care este statutul ocupational ȋn prezent?
Statutul
ocupațional Angajat/
patron/
activ Elev/
student Pensionar Șomer Casnic( ă) Altă
situație NS
ROS.
Respondent 1 2 3 4 5 6 9

ROS.Mama 1
2
3
4
5
6
9

ROS.Tata 1 2 3 4 5 6 9

OPERATOR: INTREBAREA DE MAI JOS SE ADRESEAZA TUTUROR RESPONDENTILOR,
CHIAR DACA LUCREAZA SAU SUNT SOMERI ORI PENSIONARI. LA PENSIONARI NE
INTERESEAZ A ULTIMA OCUPATIE INAINTE DE PENSIONARE!
ROCC. Care este ocupația dvs. ȋn prezent/Care a fost ocupația dvs. ȋnainte de a vă pensiona
sau de a deveni șomer etc.?
1. Agricultor sau muncitor necalificat 6. Mic intreprinzător (patron fără
angajați)
2. Munc itor calificat în industrie/construcții etc. 7. Patron (patron cu angajați)
3. Lucrător în servicii (comerț etc) 8. Student/In pregatire
profesionala/In educatie
4. Funcționar public cu studii medii, angajați ai unor instituții
publice cu studii medii (invățători, asistenta medicala etc.) 9. Altă ocupație/Care?___________
5. Angajat cu studii superioare (si care lucrează pe un post ce
necesită studii superioare) 10. NS/NR

ROCC P. Care este ocupația partenerei/partenerului dvs. ȋn prezent/Care a fost ocupația
paryenerului/partenerei dvs. ȋnainte de a se pensiona sau de a deveni șomer etc.?
1. Agricultor sau muncitor necalificat 6. Mic intreprinzător (patron fără
angajați)
2. Muncitor calificat în industrie/construcții etc. 7. Patron (patron cu angajați)
3. Lucrător în servicii (comerț etc) 8. Student/In pregatire
profesionala/In educatie
4. Funcționar public cu studii medii, angajați ai unor instituții
publice cu studii medii (invățători, asistenta medicala etc.) 9. Altă ocupație/Care?__ _________
5. Angajat cu studii superioare (si care lucrează pe un post ce
necesită studii superioare) 10. NS/NR

ROCC T. Care este ocupația tatălui dvs. ȋn prezent/Care a fost ocupația tatălui dvs. ȋnainte de a se
pensiona sau de a deveni șomer etc.?
1. Agricultor sau muncitor necalificat 6. Mic intreprinzător (patron fără
angajați)
2. Muncitor calificat în industrie/construcții etc. 7. Patron (patron cu angajați)
3. Lucrător în servicii (comerț etc) 8. Student/In pregatire
profesionala/In educ atie
4. Funcționar public cu studii medii, angajați ai unor instituții
publice cu studii medii (invățători, asistenta medicala etc.) 9. Altă ocupație/Care?___________
5. Angajat cu studii superioare (si care lucrează pe un post ce
necesită studii superio are) 10. NS/NR

ROCC M. Care este ocupația mamei dvs. ȋn prezent/Care a fost ocupația mamei dvs. ȋnainte de a se
pensiona sau de a deveni șomer etc.?
1. Agricultor sau muncitor necalificat 6. Mic intreprinzător (patron fără
angajați)
2. Muncitor califi cat în industrie/construcții etc. 7. Patron (patron cu angajați)
3. Lucrător în servicii (comerț etc) 8. Student/In pregatire
profesionala/In educatie

4. Funcționar public cu studii medii, angajați ai unor instituții
publice cu studii medii (invățător i, asistenta medicala etc.) 9. Altă ocupație/Care?___________
5. Angajat cu studii superioare (si care lucrează pe un post ce
necesită studii superioare) 10. NS/NR

VEN1. Care a fost, cu aproximati e, venitul net personal/al dvs. in luna precedenta in L ei (incluzând salarii,
dividende, chirii, vânzări etc. )?
OPERATOR: NOTEAZA SUM A:_______________________ 99. NS/NR

VEN2. Care a fost,cu aproximatie,venitul n et al gospodăriei din care faceț i parte, pe luna precedenta, în
Lei (incluzând salarii, dividende, chirii, vânzări etc.) (suma aproximativa)?
OPERATOR:NOTEAZA SUMA:_______________________ 999.NS/NR

PVEN. Considerați că suma de bani obținută :
1.Nu ajunge pentru asigurarea strictului necesar
2.Ajunge numai pentru asigurarea strictul necesar
3.Ne asi gură un trai decent,dar nu ne permitem să achiziționă m produse valoroase
4.Ne permite să cumpără m lucruri scumpe.
5.Ne permite sa achiziționăm tot ce dorim, chiar ș i lucruri scumpe, vacanț e, etc., dar nu reușim să
economisim
6.Ne permitem orice dar ș i econ omisim.
88.NS/NR

RELIGIA.. Care este religia dvs.?
1. Crestin -ortodoxa
2. Romano -catolica
3. Greco -catolica
4. Protestanta
5. Neo-protestanta
6. Musulmana
7. Mozaica/iudaica
8. Alta religie/Care?_______
9. Nu am o religie/Ateu
888. NS/NR

GOSP1.Din câț i membri i este formată în pr ezent gospodă ria d vs. (inclusiv dvs.)?___________ 999. NS/NR
GOSP2.Dintre care, minori, sub 18 ani?__________ 9999.NS/NR.
GOSPU.Câte camere are locuința în care locuieș te familia dvs . (inclusiv dvs.)? ___________ 99999.NS/NR

LIMBA. În afară de limba dvs. maternă, cunoașteți o altă limbă suficient de bine astfel încât să luați parte la o
conversație?
1. da 2. nu 9. NR
LIMBA1.[DACA RASPUNSUL ESTE DA] Ce limb ă/limbi?________________________
MIG4.Î n acest moment, un membru al familiei dvs. este pl ecat în st răină tate?
1.Da Dac ă DA, Unde?________________ 2.Nu 99.NS/NR
ABIL. Ați putea să ne spuneți dacă… Da Nu NR

a. Știți să folosiți computerul? 1 2 9
b. Știți să navigați pe Internet? 1 2 9
c. Aveți permis de conducere? 1 2 9
d. Aveți vreun cont sau card la vreo bancă? 1 2 9

AVR. Ce bunuri detineti impeuna cu partenerul de viata?
Mașină 1.Da. Câte?_________ 2.Nu 99.NS/NR
Casă /Apartament 1.Da. Câte?_________ 2.Nu 99.NS/NR
Lucruri de valoare
(bijuterii) 1.Da.Valoarea cu
aproximaț ie._______ 2.Nu 99.NS/NR
Terenuri intravilan 1.Da . Suprafaț a?_____ 2.Nu 99.NS/NR
Terenuri agricole 1.Da. Suprafaț a?_____ 2.Nu 99.NS/NR

ANEXA1
TABEL 2