SCOALA NATIONALA DE STIINTE POLITICE SI ADMINISTRATIVE [600660]

SCOALA NATIONALA DE STIINTE POLITICE SI ADMINISTRATIVE

SOMAJUL IN RANDUL TINERILOR IN
ROMANIA SI BULGARIA

KUVANDJIEV DENTCHO
MASTERAND: [anonimizat]

2016

În aceasta lucrare îmi propun sa studiez fenomenul de șomaj în rândul tinerilor intre 15 și
24 ani în România și Bulgaria, doua state membre al Comunității Europene.
În anii după începerea crizei economice și fina nciare mondiale, provocările majore pentru
dezvoltarea stabilă a pieței de munca și sistemelor sociale sunt includerea cu succes ai tinerilor în
piața muncii și asigurarea a unei trecerii line intre educație și ocupare locurilor de munca.
Acest proces este de importanța maxima pentru Comunitatea Europeana și pentru Bulgaria
și România, care datorită proceselor demografice negative se confrunta cu provocări precum
creștere economica mica și datoria publica mare.
Caracterul dinamic al piețelor moderne a le muncii crește nevoia de integrare timpurie a
cadrelor tinere . Includerea tinerilor în piața muncii este văzută ca o condiție de baza pentru
diminuarea procentul persoanelor care trăiesc în risc de sărăcie, lipsuri materiale sau într -o
dependentă import anța de serviciile de ajutor social. În strategia Europa 2020 reducerea șomajului
și creșterea ocupare în rândul tinerilor este un factor important. Esența problemei "șomajul în rândul
tinerilor" necesită o abordare cuprinzătoare pentru soluționare, care i nclude reforme în sistemul
social de asistență, sistemul de educație, piața muncii, sistemul de impozitare și structura
instituțională, care sa se bazeze pe politicile urmate în aceste domenii.
În plus, dezvoltarea de noi măsuri și instrumente care vizeaz ă creșterea activității economice
și ocupării forței de muncă în rândul tinerilor cere introducerea unor indicatori clar definite de
evaluare a eficienței acestora.

Cel puțin la aceasta etapa, instrumentele metodologice folosite de instituțiile în unel e tari noi
membre al UE (incluzând Bulgaria și România) nu sunt îndeajuns de flexibile sa permită o evaluare
buna și respectiv o adaptare la politicile implementate.
În 1994 în Essen, țările membre UE își fixează primele cinci obiective principale:
– dezvoltare resurselor umane prin educație profesională;
– promovarea investițiilor în instruirea angajaților, prin efectuarea unor politici avansate de
remunerare;
– îmbunătățirea eficientei instituțiilor în piața muncii;
– identificare unor noi surse de locuri de munca prin inițiative pe plan local;
– facilitarea accesului pe piața muncii a grupurilor țintă vulnerabile, cum ar fi tinerii, șomerii de
lungă durată și femei.
Deși perioadele de șomaj pe termen scurt sunt ceva foarte comun în rândul tinerilor angajați,
de la durata lor depind un număr de factori determinante pentru viitoare viața economica și sociala
oamenilor. Printre cei factori este și efectul de „scarring“, exprimat prin o potențială diminuare a
veniturilor, pierdere de abilitați sau rat are de oportunități pentru însușirea abilităților, precum și
riscul majorat de sărăcie ca urmare perioadelor mai prelungite de excludere sociala.

Șomajul în rândul tinerilor în România și Bulgaria este perceput în funcție de o multitudine
de probleme î n mai multe sisteme sociale; sunt propuse diferite metode de diminuare efectului
negativ prin mai multe politici naționale pentru stimulare ocupării locurilor de munca și propuneri
cu scopul maximalizării efectul programelor elaborate.
Rata șomajului în r ândul tinerilor este cel mai folosit instrument de măsurare pentru
includerea durabila a tinerilor în piața muncii. Rata șomajului se folosește și în studiile teoretice dar
și în practica. Acest coeficient se calculează cel mai des pentru diferite vârste ( exemplu 15 -19 ani,
15-24 ani, 19 -24 ani), marea majoritatea analizelor și politicilor la nivel european se bazează pe
datele de activitățile economice a populației intre 15 și 24 ani. În 2015 rata șomajului anual în
rândul tinerilor (15 -24 ani) în Comunit atea Europeana este 20.9 %, comparat cu 23.3% pentru anul
precedent și 15.6% pentru anul 2008. În unele tari rata șomajului se afla intre 49.9% în Spania și
49.7% în Grecia pana la 7.2% în Germania și 9.9% în Austria. Nivelul șomajului în Bulgaria în
2015 este 21.4% și în România 23.3 – pe locul 12 și respectiv locul 9 în CE.(Fig. 1). În iulie 2015
rata șomajului în rândul tinerilor în România scade la 21.2% (INS).
Cum observam, dinamica ratei de șomaj în rândul tinerilor urmează îndeaproape situația
pieței de munca în general în țările membre. În tari precum Bulgaria și în mai mica măsura România,
rata mica de șomaj în perioada înainte crizei mondiale și creșterea brusca ce urmează sunt rezultat la
dis-balansul în piața de munca și sensibilitatea pieței la conjunctura economica mondiala și cel mai
mult la situația economica în Comunitatea Europeana. În 2013 de exemplu, rata șomajului în rândul
tinerilor la nivel de CE – 28 este cu 5 puncte mai mare decât în 2014, iar în Bulgaria este cu 3.9
puncte mai ma re și în România creșterea este de 4.4%.
Când analizăm datele despre dinamica ratei șomajului în rândul tinerilor la nivel național și
european, trebuie sa avem în vedere câteva particularități metodologice, care sunt des ignorate. Rata
șomajului în rândul tinerilor se calculează în același mod ca pentru celelalte grupuri de vârsta –
procent din toate persoanele angajate. Eurostat, Institutul Național de Statistica din România și NSI
Bulgaria considera șomeri toate persoanele care nu sunt angajate dar pot munci și sunt într -o activa
căutare de munca.
Asta înseamnă ca nu toate persoanele într -o grupa de vârsta intra în definiția „forța de
munca“ – în grupa cu persoanele angajate sau în căutare de angajare. Acest lucru este mai valabil în
grupele de v ârsta cercetate, incluzând tineri cu vârste cuprinse intre 15 și 24 ani. Marea majoritate
persoanelor menționate nu poate fi inclusa în domeniul forței de munca la baza căreia se calculează
rata șomajului. Printre ei se număra persoanele incluse în program ele de învățământ preuniversitar,
persoanele care urmează studii la zi în universități, persoanele care fac stagiu pregătitor neplătit și
nu cauta activ munca, persoanele în concediu postnatal. Aceste persoane nu sunt considerate ca
făcând parte din forța de munca și nu sunt incluse în elaborarea statisticilor de șomaj în rândul
tinerilor. Dacă luam ca exemplu Bulgaria, în 2013 forța de munca în grupa de vârsta 15 -24 ani este
de 229.6 mii de persoane și include doar 30.54% de la toate persoanele în grupa de vârsta, numărul
total fiind de 751.9 mii de persoane. Pentru comparație în celelalte grupe de vârsta procentul este
mult mai mare (25 -34 ani – angajați 778.2 mii de persoane din totalul de 987.1 mii de persoane în
2013).

Concluzia este ca fiecare tânăr care își cauta activ de munca afectează mai mult rata finala
șomajul printre tineri decât persoanele de la celelalte grupuri de vârsta. Este de înțeles ca starea
economicii și schimbările în timp sunt unele dintre factori determinante în includerea tineri lor în
grupa sensibila de șomaj. Urmărind statisticile din 2011 ana acum se observa ca o creștere susținută
în activitatea economica este în grupurile de vârsta 35 -44 ani și 55 -64 ani, iar în cea 15 -24 ani nu se
observa schimbări.
Șomerii pe termen lung se considera cele persoane care cauta activ de munca pe o perioada
mai mare de 12 luni. În 2014 observam ca tinerii șomeri pe termen lung în Bulgaria sunt la un nivel
peste media CE iar în România sub media, Bulgaria aflându -se pe locul 8 în Europa și Rom ânia, pe
locul 16 din 28 de state membre. (Fig.2)
Alt indicator important care aș dori sa observ mai detaliat este “Youth unemployment ratio”
sau “Raportul tinerilor șomeri”. Deși în ultimi ani Eurostat a atras atenția de nenumărate ori spre
importanța ac estui indicator, el continua să fie insuficient de bine cunoscut și slab folosit în analiza
activității economice în rândul tinerilor. Acest indicator este semnificativ deoarece exista deja
menționatele forme de calcul a șomajului în rândul tinerilor. Când rata șomajului se calculează ca
procent de tineri șomeri din toate persoanele active economic, raportul tinerilor șomeri este cel din
populația totala în grupa de vârsta. Calculat astfel, raportul șomerilor în rândul tinerilor este 8.4% în
Bulgaria și 7.3 % în România, cu media în Comunitatea Europeana de 9.8 puncte procentuale. (Fig
3).
Cum arata analiza, șomajului în rândul tinerilor este mai mare decât în alte grupe de vârstă,
chiar și în perioadele de creștere economică. Această observație este val abilă nu numai la nivel
național și european, dar și pe plan mondial și a fost confirmată de mai multe studii de Organizația
pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD), Banca Mondială (BM), Organizația
Internațională a Muncii (OIM) și altele. Există m ai mulți factori obiectivi care sunt relevante pentru
tineri ca un grup vulnerabil pe piața muncii, atât în perioade de criză economică și în perioadele
bune pentru piața forței de muncă. În vremuri de declin economic rolul a unora dintre acești factori
crește. Lipsa de experiență practică și contacte profesionale creează dificultăți atât în găsirea unui
prim loc de muncă dar și în încercarea de trecere dintr -un loc de munca la altul.
Tinerii au tendința de a schimba destul de des locul de munca pentr u a găsi o poziție care să
le satisfacă cel mai bine. Aceasta este o consecință naturală a statutului lor social și posibilitatea lor
de a se baza pe sprijinul financiar din partea părinților / rudelor, precum și a factorilor de vârstă
tipice, cum ar fi sc himbarea frecventă a intereselor personale, schimbarea de reședință, dorința de a
include muncă în educația și altele. Lipsa de experiență are un impact asupra procesului de căutare
de loc de muncă (creare de obiceiuri din urmărirea anunțurilor pentru loc uri de munca, pregătirea
pentru interviuri de angajare, participarea la competiții, cursuri sau căutarea de asistenta de la
agenții specializate și instituții de stat ). În vremuri de recesiune economică și de scădere de cifra de
afaceri, cei mai expuși la pierderea locul de munca sunt tinerii. Motivul este ca, în căutarea de
optimizare costurilor prin creșterea productivității într -o întreprindere, personalul cu experiența mai
mare are șanse mai mari să fie menținut, în detrimentul tinerilor cu mai puțin experiența
profesională. In plus, când cifra de afacere începe sa scadă, prima oara se limitează angajărilor noi
și după aceea se încep disponibilizările. Investițiile în tineri sunt investiții în viitor, dar de multe ori

sunt irelevante pentru capacitat ea unei întreprinderi de a supraviețui în perioade de turbulențe
economice.
Lipsa de experiență practică și contactele profesionale influențează tinerii care doresc să
dezvolte o afacere proprie. Coenjaerts Claudia (2009) identifică lipsa de suficient de lunga și buna
istorie de creditare, o rețea de contacte de afaceri, necunoașterea pașii și tehnicilor de pornire a unei
afaceri sunt pricipalele obstacole în calea antreprenorului tânăr.
Productivitatea mai scăzuta a tinerilor este în mare parte cauzată de deja menționatele lipsa
de experiență practică, dar și din nepotrivire între nevoile de afaceri și a calității educației. În același
timp, apar și costurile suplimentare pentru angajatorii care angajează personal tânăr, mai ales dacă
este vorba de oamen i care nu au lucrat înainte în un anumit sector al economiei sau în general.
Aceste circumstanțe necesită adesea procesele de formare la locul de muncă, care sunt legate
de cheltuieli de timp, efort și resurse materiale ale angajatorului. În cazul în ca re activitatea tinerilor
este direct legată de clienți existenți și potențiali al angajatorului, acesta din urmă își asumă riscul
de pierdere reputației prin angajarea tinerilor cadre. Riscul este mai crescut în domeniul producției
deoarece ce angajații au adesea de a face cu echipamente complexe și costisitori și este nevoie de o
supraveghere constanta și asistenta din partea angajaților cu experiența tocmai pentru a preveni
producției necorespunzătoare.
Toți acești factori atârnă negativ în evaluarea fi nală a productivității muncii a tinerilor
angajați, ceea ce înseamnă că el poate obține sau menține poziția relevantă numai dacă angajatorul
ia în considerare beneficiile la o anumita perioada de timp și nu poate depăși costurile prevazute. În
cazul în ca re experiența profesionala este inadecvată și angajatorul consideră că nu există premise
suficiente pentru îmbunătățirea în continuare a productivității muncii a tânărului candidat, acesta
din urmă nu obține locul de muncă. Influența directa joaca și evalu area și costul munci în raport cu
salariul minim pe economie și pragurile minime de asigurare pentru activitățile economice
individuale.
O serie de regulamente și politici de pe piața muncii afectează, de asemenea, puterea
competitivă a cadrelor tinere. De exemplu, convențiile colective în diverse sectoare și întreprinderi
țin la personalul inadecvat nevoilor profesionale a angajatorului și adesea opresc intrarea în
circulație muncii tinerilor promițători. În perioadă de tulburări economice, în cazul în care alegerea
este intre a concedia un angajat cu experiența dar care trebuie compensata mai mult pentru anii de
munca prestata, apar mai multe piedici în fata angajatului potențial dar neexperimentat și evoluția
lui profesionala. Mai mult decât atât – în perioade de criză, cei care părăsesc sistemul de învățământ
sunt plasați într -o situație de concurență sporită, datorită în mod inerent numărului mare de șomeri
pe piața muncii.
Participarea tinerilor în economia gri poate fi văzută ca un factor specif ic în relație cu
abilitații lor de a găsi de munca. Pe de o parte tinerii reușesc sa adune experiența profesională și sa
creeze contacte dar și o remunerație neta mai mare decât în economia legala. În același timp munca
nedeclarata pe termen lung poate afe cta nivelul viitor de venit și posibilitatea de a accesa credite.
Datorită statului lor profesional și social, tinerii sunt mai dispuși sa accepte relații de munca
nereglementate sau sa migreze din sectorul reglementat către cel nereglementat.

Deși pe rioadele de șomaj temporar sunt ceva des întâlnit în rândul tinerilor, de la durata lor
pot depinde diferite factori în viața lor sociala și economica în viitor, Printre factorii sunt așa
numitul efect „scarring“, exprimat printr -un declin potențial la niv elul veniturilor viitoare, pierderea
competentelor sau ratarea posibilităților de însușire competentelor și riscul crescut de sărăcie ca
urmare excluderii sociale prelungite. Pierderea competentelor și ratarea posibilitatea de dobândire
lor sunt cele mai mari riscuri asociate cu șomajul în rândul tinerilor. Asta este valabil mai mult
pentru tinerii cu un nivel educational mai scăzut dar poate fi determinant și pentru cei cu o educație
profilata mai larga dar fără capabilități într -un sector mai exact.
Împreuna cu însușirea de obiceiuri de munca și dobândirea de așa numitele „soft
skills“(competente sociale, legate de relaționarea cu alți indivizi, inclusiv munca în echipa),
dezvoltarea și dobândirea de noi capabilități este foarte des asociata de o speci alizare mai
profesională.
Tinerii percep părțile lor slabe și puternice și au posibilitatea de a face o alegere mai
informata pentru dezvoltarea lor de cariera în conformitate cu dorințele lor și cu situația respectiva
pieței de munca.
Probleme majore rămân lipsa de tradiție în domeniul consultărilor profesionale și a învățării
pe tot parcursul vieții, precum și lipsa de cultura în căutarea de locuri de muncă în rândul șomerilor
din România și Bulgaria. Ar trebui găsite modalități de a implica în acest proces structurile de
administrație locală, întreprinderile locale și instituțiile de învățământ. Implicare mai activă a
autorităților locale ca mediator între afaceri și educație se poate realiza prin extinderea
competențelor privind determinarea procesu lui de învățământ și stabilirea de bune practici în
domeniul sistemului dualist de învățământ, inclusiv dezvoltarea sistemelor de certificare pentru
traininguri în grupuri specifice de firme sau asociații.
Îmbunătățirea furnizarea de informații și trecer ea la un model calitativ de evaluare a
impactului este, de asemenea extrem de important. Interpretarea eronată a ratei șomajului în rândul
tinerilor ca un indicator de problemele cu care se confruntă includerea tinerilor pe piața forței de
muncă conduce la dezvoltarea de politici și programe care nu reușesc să îmbunătățească
competitivitatea tinerilor. În scopul de a dezvolta măsuri mai eficiente și monitorizarea acestora în
timp util și de revizuire este necesara colectarea informații suplimentare cu privi re la activitatea
economică a celor două grupuri (15 -19 ani și 20 -24 ani).
Având în vedere activitățile de realizat în cadrul „Garanția pentru tineret“ a Comunității
Europene, datele trebuie să fie destul de reprezentative la nivel local și sa permită o alocare de
fonduri mai efectiva către programele legate de ocupare locurilor de munca de tinerii. Rata
șomajului în rândul tinerilor nu t rebuie să fie asimilata ca importanța cu cea din celorlalte grupuri de
vârsta, unde se afla marea majoritatea a populației active economic, ci trebuie luat împreuna cu alți
indicatori precum raportul tinerilor șomeri pe termen lung, raportul tinerilor șome ri din șomajul
total și raportul tinerilor șomeri comparat cu alte grupuri de vârsta, inclusiv la nivel local.
Comunitatea Europeana recomandă o varietate de acțiuni, prin care România și Bulgaria vor
pune în aplicare măsurile de informare profesională p rofesorilor și elevilor, pregătirea tinerilor
pentru intrarea în piața forței de munca, organizarea de întâlniri cu mediatori din birourile de munca.
pentru profesiile și de muncă cererea de pe piața forței de muncă în timpul întâlnirilor cu mediatorii

de muncă la birourile de muncă. Distribuirea de materiale informative tipărite în locuri în care se
adună mulți tineri, publicarea de informații în mass -media, pe internet, târguri de locuri de muncă,
întâlniri cu consultanții în dezvoltarea carierei sunt un ele dintre recomandările emise.

Fig. 1

Fig. 2

Fig. 3

Bibliografie
1. Perspectivele pieței muncii din România în contextul Strategiei Europa 2020 (LUCIAN -LIVIU
ALBU, PETRE CARAIANI, MARIOARA IORDAN )
2. http://ec.europa.eu
3. http://ec.europa.eu/eurostat/statistics -explained/
4. http://www.insse.ro/cms/ro/content/ocupare -si-somaj
5. http://www.nsi.bg/bg/content/3998/
6. http://ime.bg/bg/articles/mladejkata -bezrabotica -v-bylgariya -e-sledstvie -ot-strukturni -problemi –
na-pazara -na-truda/