Școala Națională d e Studii Politice și Administrative [603971]

Școala Națională d e Studii Politice și Administrative
Master”Integritate Publică și Politici Anticorupție”

Lucrare de disertație
”Bune practici în prevenirea corupției la nivelul mediului de
afaceri”

Profesor coordonator:
Conf.univ.dr. Vict or Alistar
Absolvent: [anonimizat]:
Georgescu Alexandra

București
2017

2
Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 3
Capitolul II .Definirea bunelor practici ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 5
Capitolul III .Confomitatea condiție esențială în prevenirea fenomenului de corupție …………………………. 13
III.1-Definirea la nivel conceptual a noțiunii de conformitate ………………………….. …………………………. 13
III.2. – Principiile de conformitate și luptă împotriva corupției. ………………………….. ……………………….. 13
III.3. Instrumente și mecanisme care asigură trecerea de la conformismul legal la cultura integrității . 15
Capitolul IV .Managemenul eticii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 17
1. Etică, Morală, Integritate -Noțiuni ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 17
2. Mecanisme de integritate dezvoltate la nivelul companiilor private în vederea combaterii
fenomenului de corupție ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 17
3. Rolul Codurilor de etică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 20
Capitolul V.Modele de acțiuni în prevenirea corupției ………………………….. ………………………….. ………….. 22
V.1. Programul REZIST pentru IMM -uri ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 22
V.II. Principii de afaceri pentru contracararea mitei ………………………….. ………………………….. ……………. 24
V.IV. TRAC -Transparency in corporate reporting ………………………….. ………………………….. ……………. 28
V.V. Country by country report -Raportarea țară cu țară ………………………….. ………………………….. …….. 30
V.V.1 – Abordarea CE -Directiva privind raportarea țară cu țară pentru companiile multinaționale 31
V.V.2- Standardul BEPS ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 35
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 39
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 40

3
Capitolul I
Introducere

Corupția este una dintre cele mai mari probleme ale societății. Ea întârzie dezvoltarea
economică, creează obstacole în calea desfășurării proceselor democratice și afectează grav
justiția și statul de drept. Corupția afectează bună guvernare, gestionarea banilor publici, precum
și competiția de pe piețele libere.
În ciuda faptului că în ultimele decenii Uniunea Europeană a contribuit semnificativ la o
mai mare deschidere și transparență a României, este evident că rămân multe aspecte de rezolvat.
Cu sigura nță, aceasta nu este o noutate iar corupția nu va putea fi definitiv eradicată din
societatea noastră , dar este semnificativ faptul în indicele de percepție a corupției calculat de
organizația Transparency Internationa l scorul mediu obținut de UE a înregis trat o îmbunătățire
modestă în ultimii zece ani.
La nivelul companiilor pentru prevenirea corupției se recomandă implementarea de
instrumente și mecanisme precum: plan de integritate, cod de etică, protecția avertizorilor de
integritate, mecanisme de trata re a incidentelor de integritate.
În capitolele de expunere monografică mi-am propus ca obiectiv înțelegerea clară a
mecanismelor și instrumentelor de combatere a corupției la nivel național/local cât și
internațional dar și înțelegerea termenilor de integ ritate, conformitate și etică.
Se observă că în ultimul timp companiile romanești au început să își demonstreze
interesul față de necesitatea unui cadru de etică și conformitate, nu numai pentru beneficiile
reputationale, ci și pentru beneficiile pe termen lung, totuși există în continuare o reticență, în
ceea ce privește implementarea efectivă a standardelor de integritate cu proceduri și politici
aferente în rândul întreprinderilor mici și mijlocii. Această tendință reiese din urmărirea paginilor
de intern et a companiilor,precum și raportul de analiză al Strategiei Naționale Anticorupție 2012 –
2015.
Rezistența la corupți e se realizează prin utilizarea unor mecanisme si proceduri care să
poate să fie adaptate ușor la nivelul oricărei companii, dar și din cauz ă că modele de bună
practică nu sunt promovate suficient la nivelul societății. Astfel pe parcursul lucrării am selectat
acele instrumente pe care le consider mai ușor adaptabile societății.

4
Este cunoscut faptul că Justiția are un rol impor tant în combatere a corupției le nivelul
mediul ui de afaceri. Acolo unde corupția afectează managementul companiei și compania în
ansamblu, justiția poate să aplice sancțiuni persoanelor sau companiei. Pentru a preîntâmpina
astfel de secțiuni, companiile pot apela la instru mente, proceduri și politici anticorupție.
Pentru efectuarea lucrării am folosit ca surse de cercetare studiile CIB (Centrul de
integritate in Business), Strategia Națională a Corupției, Ghiduri de prevenire a corupției
realizate de către Asociația Română pentru Transparență și prin efectuarea unei cercetări în
spațiul virtual pentru colectarea directivelor OECD respectiv Comisiei Europene.

5

Capitolul II
Definirea bunelor practici

II.1. Abordarea în doctrină conceptului de bună practică.
Conc eptul de bună practică în doctrină nu are o formă clară și bine definite. Atunci când
ne referim la bune practice în prevenirea corupției la nivelul mediului de afaceri ne referim la
măsuri și instrumente realizate pentru prevenirea corupției în sectorul p rivat. În decursul anilor
au fost concepute o multitudine de instrumente și măsuri pentru combaterea corupției. Acest
capitol conține o listă de instrumente și măsuri care vizează integritatea în mediul de afaceri,
unele dintre ele se referă în mod direct la modul cum funcționează companiile, altele la condițiile
economice, sociale și politice în care acestea își desfășoară activitatea.
1Instrumente la nivel internațional.
La nivel internațional, întâlnim în mod special metodologii și instrumente al căror r ol
este acela de a permite oamenilor de afaceri și companiilor să ia decizii informate dacă doresc
să facă afaceri într -o anumită țară. De exemplu, Country Risk Review al Global Insight oferă
informații despre stabilitatea sistemului economic și tipurile d e riscuri la care este expusă
economia fiecărei țări analizate în parte. Index of Economic Freedom, al Heritage Foundation și
Wall Street Journal, măsoară gradul de deschidere al economiilor, în timp ce Regulatory
Discretion and the Unofficial Economy al B ăncii Mondiale vizează reglementările fiscale și
nivelul economiei subterane. Unele dintre aceste instrumente sunt accesibile gratuit, altele sunt
instrumente dezvoltate de companii care oferă servicii de analiză a riscurilor.
De-a lungul timpului la nivel internațional au fost concepute instrumente ce permit
dezvoltarea unui cadru de afaceri integru,instrumente ce vin în ajutorul oamenilor de afaceri și
companiilor pentru a înțelege tipurile de riscuri pe care le pot întampina și cum le pot eradica.
Guvern anță corporatistă
O altă categorie de instrumente sunt cele care încearcă să ghideze comportamentul

1 Instrumente și tendințe privind integritatea în mediul de afaceri,Centrul pentru integritate în Business,pag.21 -26

6
agenților economici de mari dimensiuni. Aceste instrumente se referă în mod special la
guvernanță corporatistă, adică la acele mecanisme, politici și instit uții interne care permit un
control mai bun al companiilor . Un astfel de instrument este reprezentat de Principiile
Guvernanței Corporatiste ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD)
adoptate în 2004. Tot aici putem încadra și ” Globa l Governance ”. ”The Foundation for
Corporate Citizenship and Sustainable Business al UN Global Compact ”. Acest document
propune un model prin care guvernanța corporatistă vine integrată cu viziunea privind
responsabilitatea în mediul de afaceri și profitur ile sustenabile. Acest document vine în ajutorul
instrumentul ui principal al ”UN Global Compact ”.
Tot în domeniul guvernanțe i corporative, putem încadra și ”BASEL III ”, destinat
sectorului bancar. La baza acestui cadru de principii, standardizat la nivelul unui sector economic
și adoptat de ”Basel Committee on Banking Supervision ”, stau și elemente care țin de
integritatea și responsabilitatea organizațiilor.
2Responsabilitate socială corporatistă
Există o categorie de instrumente care funcționează la nivel global și care răspunde
problematicii responsabilității sociale a companiilor. Aceste inițiative cunosc și ele diferite
forme:
Unele presupun doar angajamentul față d e niște principii care tind a fi universal acceptate
– privind drepturile omului, dreptu rile angajaților, impactul asupra mediului și asupra
comunității etc.
Altele, mai elaborate au alcătuit seturi de indicatori de performanță astfel încât să se
poată verfica ce fac companiile în acest domeniu :”Gri reporting framework, iso 26000, sa 8000,
aa1000 fac parte din acest al doilea grup, în. GRI Reporting Framework, ISO 26000, SA 8000,
AA1000 fac parte din acest al doilea grup, în timp ce UN Global Compact, Fairtrade Standards
și Responsible Entrepreneurs Achievement Programme se încadrează în pri mul grup. ”
Instrumente privind Responsabilitatea Socială a Companiilor
Standard Autorități de gestiune/Aria de
standardizare Sursa

2 Idem

7
UN Global Compact United Nations (Națiunile
Unite) www.unglobalcompact.org
AA 1000 AccountAbility
(Responsabilitate) www.ac countability.org
SA 8000 SocialAccountability
(Responsabilitate Socială) www.sa -intl.org
ISO 26000 International Standard
Organization (Organizația
Internațională a Standardelor) www.iso.org
GRI Reporting Framework Global Reporting Initiative
(Inițiativ a de Raportare
Globală) www.globalreporting.org
Fairtrade Standards Fairtrade International
(Comerț Internațional
Echitabil) www.fairtrade.net
Responsible Entrepreneurs
Achievement Programme United Nations Industrial
Development Organization
(Organizația
Națiunilor Unite de
Dezvoltare Industrială) www.unido.org

O parte din aceste instrumente fac parte din grupul standardelor, similar unei certificări
privind calitatea în managementul unei organizații (i.E., ISO 9001 toate cele trei ediții 2001,2008
și 2015). De exemplu, SA 8000, AA 1000, Fairtrade reprezintă standarde cu instituții autorizate
să evalueze și să certifice organizațiile că sunt în conformitate cu prevederile din documentațiile
aferente. Pe de altă parte, deși ”GRI Reporting Framework ” conți ne instrumente cu indicatori de
performanță, nu există o instituție autorizată să acorde vreo certificare specială.
Global Reporting Initiative este site -ul pe care se publică,o singură dată pe an,companiile
care raportează conform acestui cadru.Unele com panii din România au fost eliminate de pe lista
GRI deoarece au raportat în primul an bazându -se pe standardul GRI,apoi au încetat să mai facă

8
acest lucru în următorii ani de activitate.

Dintre toate instrumentele anterior amintite, doar unul dintre acest ea ”se face vizibil ”.
Este vorba de eticheta ”Fairtrade ” care se aplică pe ambalajul produselor care au fost evaluate și
certificate în acest sens. Această etichetă certifică faptul că acele produse respectă anumite
standarde pe care liniile de producție le au în ceea ce privește impactul social,de mediu și
economic,numit și ”Triple Bottom Line”.
În concluzie,pentru ca un produs să primească marca”Fairtrade”,acesta trebuie să
provină de la furnizori care respectă drepturile omului și care nu recurg la mit ă pentru a facilita
vânzarea produsului .
România încă învață,este încă la început,în ceea ce privește beneficiile pe care le oferă
eticheta ”Fairtrade” în promovarea dezvoltării economice pe baze legale și corecte,în țările de
proveniență destinate consumu lui cetățenilor români.Din acest punct de vedere,influența pe care
unii agenți economici o au în străinătate,conduce la apariția problemelor de integritate la nivelul
mediului de afaceri.
Toate aceste instrumente influențează companiil e înspre diferite ins trumente de
management al eticii. Însă nu trebuie confundate cu ceea ce se numește „infrastructura etică”,
adică sistemele complexe de management al eticii și conformității.
3Instrumente la nivel local
În literatura de specialitate se vorbește despre m ultiplele scandaluri din mediul economic,
din Statele Unite, Europa sau alte zone geografice au condus la apariția unor inițiative locale sau
regionale. De exemplu, în 2001/2002, după scandalul ENRON, în Statele Unite a fost întocmită o
comisie specială care a redactat un document legislativ cunoscut sub denumirea ”Sarbanes –
Oxley Act ”, titlul complet fiiind „Public Company Accounting Reform and Investor Protection
Act” . Legea stabilește un cadru foarte strict pentru companiile de pe piața reglementată,
referind use în mod special, la responsabilitatea managerilor și politicile interne de integritate și
etică. De asemenea, stabilește criterii clare de transparență.
Tot în Statele Unite putem menționa și existența unei legi din 1977 care sancționează

3 Idem

9
drastic mita a cordată de companiile american în străinătate. Acest document, Foreign Corrupt
Practices Act (FCPA), stabilește și condiții de transparență pentru companiile americane. FCPA
a fost amendată în 1998 pe baza OECD Anti -Bribery Convention, iar noua lege poartă numele
International Anti -Bribery and Fair Competition Act.
În Marea Britanie, în 2010, a fost adoptată o lege care este considerată la nivel
internațional ca fiind unul dintre cele mai bune documente legislative de luptă împotriva
corupției. The Bribery Act, se referă atât la mita din sectorul public, cât și la cea din sectorul
privat. O secțiune specială din lege, secțiunea 7, privește incapacitatea unei organizații
comerciale de a preveni mita pentru sau în numele său . De asemenea, legea stabilește că pentru
a preveni corupția, organizațiile comerciale trebuie să adopte d ocumente interne în acest sens și
totodată trebuie să se preocupe de reputația și integritatea partenerilor lor de afaceri.
Instrumente locale privind corupția
• Sarbanes -Oxley Act -Statele Unite ale Americii
• Foreign Corrupt Practices Act -Statele Unite ale Americii
• The Bribery Act -Marea Britanie
Instrumente internaționale privind corupția
• OECD Anti -Bribery Convention -Organization for Economic Cooperation and Development
• Unit ed Nations Convention ag ainst Corruption -United Nation
Instrumente locale privind guvernanța corporatistă
• Green Paper on Corporate Governance -Comisia Europeană
• UK Corporate Governance Code 2010 -Marea britanie

4Instrumente la nivel organizațional
Multe companii și -au dezvoltat propriile politici de integritate ,coduri de conduită de
guvernanță corporatistă ,documente complexe care definesc comportamentele necores punzătoare
din perspectiva principii lor pe carese bazează organizați a în cauză. Majoritatea documentelor de

4 Instrumente și tendințe privind integritatea în mediul de afaceri,Centrul pentru i ntegritate în Busin ess,pag.26

10
acest gen conțin norme de comportament sau referiri la codurile de etică și instrumente pentru
limitarea situațiilor în care managementul și angajații se pot comporta necorespunzător:
Cât privește instrumentele pentru limitarea situațiilo r în care s -ar putea adopta un
comportament necorespunzător, se vorbește adesea despre declarațiile de interese și
angajamentele de confidențialitate, despre rotația posturilor și auditul de etică și conformitate.
Astfel de politici vin la pachet cu un si stem de raportate anonimă și cu o funcție care să
gestioneze aspectele de etică și conformitate.
Pe lângă politica de integritate, pot exista alte politici care sunt specifice profilului
organizației. De exemplu, în sectorul bancar, există politici anti -fraudă, politici privind
confidențialitatea datelor clienților etc.
Unele intrumente se aplică și în alte țări dată fiind natura multinațională a companiilor.De
exemplu:”UK Bribery Act”

II.2 Categorii de măsuri pentru prevenirea corupției în mediul de aface ri
5Prin Strategia Națională Anticorupție (SNA), fiecare manager de instituție publică
trebuie să își asume responsabilitatea pentru aplicarea unor politici și standarde interne menite să
prevină faptele de corupție, înainte de toate prin oferirea unui exe mplu personal de integritate și
apoi prin dispunerea măsurilor preventive necesare.
Combaterea corupției prin forța coercitivă a statului este și trebuie menținută, însă ea nu e
suficientă pentru o reducere decisivă a fenomenului corupției pe termen lung.
Din pers pectiva S trategiei Naționale Anticorupție , lupta împotriva corupției este un
exercițiu continuu și este normal și necesar ca accentul să fie pus pe componenta de prevenție, cu
atât mai mult cu cât există o reală cerere din partea cetățenilor cu p rivire la reformarea funcției
publice și la eficientizarea administrației publice, în general.
Strategia Națională Anticorupție 2012-2015 indică măsuri spre a fi luate pentru creșterea
integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în mediul de afaceri.
1. Continuarea demersurilor României de a deveni membru cu drepturi depline al

5 Strategia Națională Anticorupție(2012 -2015)

11
OCDE și al grupurilor de lucru relevante ale organizației, și, în special, în Grupul de
lucru Anti -mită. Aceasta presupune, de asemenea, aderarea la Convenția OCDE și
punerea în aplicare a acesteia (Angajament Summit Londra);
Continuarea demersurilor Româ niei de a deveni memb ru cu drepturi depline al OCDE și
în special în Grupul de lucru Anti -mită. Aderarea României la Convenția OCDE și punerea î n
aplicare a ac esteia.
2. Identificarea, descurajarea și sancționarea înțelegerilor anticoncurențiale (măsură
preluată din SNA 2012 -2015);
3. Implementarea planurilor de integritate ca cerințe obligatorii pentru întreprinderile
publice (Angajament Summit Londra);
4. Elaborarea proiectului de act normativ pentru transpunerea Directivei 2014/95/UE de
modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește prezentarea de informații nefinanciare și
de informații privind diversitatea, de către anumite întreprinderi și grupuri mari;
5. Realizarea schimbului de bune practici în implementarea programelor de integritate
între mediul privat și sectorul public (măsură preluată din SNA 2012 -2015);
6. Organizarea de consultări publice periodice între reprezentanții sectorului public și
mediul de afaceri cu privire la agenda națională anticorupție și politicile publice cu impact
asupra activității economice (măsură preluată din SNA 2012 – 2015);
7. Diseminarea politicilor și programelor anti -mită dezvoltate la nivelul companiilor
inclusiv prin a ducerea acestora la cunoștința posibililor contractori și furnizori și solicitarea
respectării unor standarde echivalente (măsură preluată din SNA 2012 -2015);
68. Inițierea dialogului cu autoritățile de reglementare în domenii precum energia,
resursele min erale, în vederea implementării standardelor legale de integritate;
79. Publicarea în format deschis a indicatorilor economici și de performanță (inclusiv a
bugetelor și subvențiilor primite de la autorități publice) pentru întreprinderile la care statul
este acționar, atât prin structuri ale administrației publice centrale, cât și locale.

6 Strategia Națională Anticorupție 2012 -2015
7 Idem

12
8Strategia Națională Ant icorupție 2016 -2020 își propune având ca prioritate de
intervenție la nivelul mediului de afaceri : Intensificarea eforturilor de consolidare a in tegrității
în mediul de afaceri, inclusiv în întreprinderile publice, mai ales prin: implementarea unui plan
de integritate, dezvoltarea și aplicarea codului etic alcompaniei, instituirea de mecanisme
pentru protecția avertizorilor în interes public, aplic area măsurilor preventive pentru funcțiile
sensibile și a mecanismelor de tratar e a incidentelor de integritate.
Totodată pentru prevenirea corupției în mediul de afaceri trebuie să avem în vedere
următoarele măsuri:
-Existența unui cod de etică
– Departa ment de Etică și Conformitate ,Traininguri de etică
– Politici interne privind integritatea
– Avertizori de integritate
– Management al eticii și conformității

8 Strategia Națională Anticorupție 2016 -2020

13

Capitolul III
Conformitatea condiție esențială în prevenirea fenomenului de corupție

III.1 -Definirea la nivel conceptual a noțiunii de conformitate
9Conformitatea poate fi definită ca fiind conformarea/alinierea unei organizații cu
prevederile cadrului de reglementare aplicabil activității sale, cu normele și standardele proprii,
precum și cu codurile de conduită și profesionale și standardele stabilite de piață sau industria
aferentă.
Cu alte cuvinte putem definii conformitatea ca fiind gradul de respectare al regulilor.
10Sistemul de conformitate este reprezentat de totalitatea proceselor, instrumentelor,
măsurilor și metodelor prin care se asigură conformitatea . Acesta se realizează prin stabilirea
unui cadru de administrare corespunzător și transparent, pe verticală, de la conducere în jos și
invers, precum și pe orizontală, linii de rapo rtare, precum și alocarea de responsabilități și
competențe clare, precise și bine definite, transparente, coerente si utilizate respective aplicate,
delegare și segregare de atribuții și fluxuri de lucru, corespunzătoare eventual prin organizarea
unei fun cții sau unui departament de conformitate, etc.
III.2. – Principiile de conformitate și luptă împotriva corupției.
Conformitate a și integritate a în afaceri este dată de trei arii majore conform literaturii de
specialitate:11respect pentru clienți,transparen ță și managementul riscului.
Acest e principi i presupun alinierea unei companii la prevederile cadrului de reglementare
aplicabil activității sale, interiorizarea și asumarea acestora de către companie, conformarea
față de normele și standardele proprii, da r și creativitate în dezvoltarea de mecanisme
complementare, care să asigure o implementare a normelor legale dincolo de litera legii.

9 Campioni ai integrității,Linii directoare de conduită pentru o companie lider,2013,Centrul pentru in tegritate în
Business,pag.8
10 Idem

14
• Respect pentru clienți.
Este un principiu ce iși concentrează atenția și centrul activităților asupra clientul ui.
Sector ul privat trebuie să se adapeteze la cadrul legislativ și să -și dezvolte mecanisme interne
astfel încâ t,prin acestea, să aducă plus valoare relației sale cu clienții și să crească credibilitatea
acestora.
Organizare și control : adaptat, eficient și efectiv . Orice companie care dorește respectarea
standarde lor de conformitate trebuie să dezvolte un sistem de control intern ,către structurile de
conducere, prin care să se asigure verificarea respectării procedurilor interne de conformitate ale
companiei. Un a stfel de control perm ite acestora analizarea corectă a cadrului de conformitate și
luarea măsurilor la nivel superior, structural și strategic.
o Transparență, Corectitudine, Reciprocitate, Proactivitate, Egalitate, Sisteme de
prevenire a fraudei
O companie care se respectă ,va resp ecta de asemenea și standardele de conformitate ,va
dezvolta, implementa și comunica mecanismele intern e de prevenire a corupție. O importanță
deosebită o are diseminarea informațiilor privind conformitatea la toate nivelurile orga nizației,
în rândul partenerilor, acționarilor, clienților.
o Managementul corespunzător al riscului
Presupune atât identificarea cât și monitorizarea și controlul eficient al riscurilor de
conformitate pe întreg fluxul unei activități, unui proce s, produs sau serviciu, de la prima
operațiune aferentă acestora pană la ultima operațiune. Analizând principiile de conformitate
vom constata că ele se suprapun în bună măsură condițiilor care guvernează idea de leadership
moral . Însă simplă conformare nu este sufi cientă. Este nevoie de construcția unei culturi a
integrității. Analizând principiile de conformitate vom constata că ele se suprapun în bună
măsură condițiilor care guvernează ideea de leadership moral. Este nevoie de construcția unei
culturi a integrităț ii.

11 Campioni ai integrității,Linii directoare de conduită pentru o companie lider,2013,Centrul pent ru integritate în
Business,pag.9

15

III.3. Instrumente și mecanisme care asigură trecerea de la conformismul
legal la cultura integrității
12Conformismul presupune acceptarea mecanică și necritică, supunerea legală a
sectorului privat în fața normelor juridice, fără a exista un proces de interiorizare și asumare a
conținutului normei respective, și fără pregătirea unor instrumente particulare care să
servească aplicării sale în organizația respectivă.
Trecerea de la conformismul legal la cultura integrității presupune implicarea
compani ilor în lupta împotriva corupției, crearea de mecanisme pentru implementarea cadrului
legislativ, dezvoltarea de mecanisme și instrumente interne care să condiționeze comportamentul
angajaților as tfel încât, aceștia să iși desfășoare activitățile cu respon sabilitate și integri tate,
îmbunătățirea reglementărilor proprii pentru a oferi sprijin în mod direct la formarea unei culturii
a integrității.
Pe lângă dezvoltarea de instrumente interne de conformitate la nivelul companiei,
trecerea la cultura integrităț ii presupune promovarea “trăirii valorilor” în rândul angajaților .
13Prin integritate la nivelul sectorului privat vom înțelege ansamblul aspectelor legale
care stau la baza deciziilor, instrumentele interne de conformitate dezvoltate pentru respectarea
și implementarea acestora, dar și angajamentul și asumarea valorilor și principiilor de către
angajații companiei.
Transpunerea în practică a valorilor, principiilor și crezurilor companiei față de toți
stakeholderii acesteia aduc performanță pe termen lung, avantaje competitive și profit oricărei
companii.
Valorile și principiile companiei sunt cele care vor ghida angajatul în luarea deciziilor.
14 O cultură organizațională puternică este aceea în care există un aliniament puternic la
valorile și principiile organizației, iar construirea unei culturi organizaționale are la bază :

12 Campioni ai integrității,Linii directoare de conduită pentru o companie lider,2013,Centru l pent ru integritate în
Business,pag.10
13 Idem

16
• exemplul și calitatea leadershipului, un angajament clar și neechivoc de respectare a
valorilor și principiilor companiei
• comunicarea permanentă a valorilor și principiilor compan iei în rândul angajaților și
stakeholderilor
• educarea și trainingul permanent al angajaților în spiritul valorilor și principiilor
companiei
• aprecierea valorilor și principiilor ca parteneri reali de business care îmbunătățesc
activitatea și profit ul companiei pe termen lung
Este un lucru dovedit faptul că toate organizațiile care au promovat o cultură a valorilor,
a eticii și deontologiei profesionale, a conformității și responsabilității sociale au avut profit
sustenabil, pe termen lung.

14 Campioni ai integrității,Linii directoare de conduită pentru o companie lider,2013,Centrul pent ru integritate în
Business,pag.11

17
Capitolul IV
Managementul eticii

1. Etică, Morală, Integritate -Noțiuni
Atunci când discutăm despre un business moral, etic, conform, integru trebuie să avem în
vedere că noțiunile care definesc aceste concepte sunt interconectate și că orice demers înt reprins
de o companie în această direcție vizează cel puțin indirect fiecare dintre aceste aspecte.
15Etica are în vedere comportamentul oamenilor în raport cu normele și regulile formale
și informale, scrise sau nescrise ale grupului în care trăiesc și își desfășoară activitatea, al
măsurii în care respectivele comportamente sunt sau nu în conformitate cu acele reguli.
16Morala reprezintă ansamblul normelor de conviețuire, de comportament a oamenilor
unii față de alții și față de colectivitate și a căror înc ălcare nu este sancționată de lege, ci de
opinia publică.
17Integritatea reprezintă în esență respectarea tuturor normelor legale și morale care
guvernează activitatea unei companii și a fiecărui individ – angajat sau acționar al acesteia.
Într-un sens foar te restrâns integritatea poate fi considerată ca fiind opusul corupției, însă cele
două noțiuni nu sunt antonime, integritatea fiind mai largă decât simpla abținere de la a da sau
lua mită.

2. Mecanisme de integritate dezvoltate la nivelul companiilor pri vate în
vederea combaterii fenomenului de corupție
În literatura de specialitate p oliticile și procedurile interne de conformitate sunt acele
proceduri dezvoltate la nivelul companiei prin intermediul cărora aceasta se va alinia normelor
juridice, standar delor, reglementărilor și recomandărilor aplicabile activității sale, dar și
respectarea politicilor interne.

15 Ghid de bune practice pentru mediul de afaceri,Transparency International Ro mania
16 Idem
17 Idem

18
18Declarația de misiune
O declarație de misiune are scopul de ghi da acțiunile unei companii și de a evidenția în
mod clar care este scopul general al acesteia.
Codul de conduită
Codurile de conduită reprezintă colecții de obligații, foarte multe de natură legală, pe
care angajații unei companii trebuie să le respecte. Altele au un caracter extrem de general și
privesc valorile companiei. O companie care își creează un cod de conduită cu valori și principii
directoare, va crea pentru angajații acesteia un ghid care va guverna deciziile și acțiunile
acestora atât în interiorul companiei, cat și în relațiile cu terțe persoane. Codul de conduită este
un mecanism dezvoltat la nivel corporativ care contribuie la integritatea corporativă.
19Trainingul de etică
Pentru creșterea integrității unei companii, o atenție specială merită să fie acordată
trainingurilor adresate angajaților companiei prin care se fac cunoscute legile și regulamentele
aplicabile în cadrul activității desfășurate de aceștia, valorile și principiile promovate de
companie. Acesta este poate cel mai important instrument pentru promovarea unei culturi a
integrității, deoarece în acest contex t angajaț i și manageri pot dezbate și stabili reciproc valori și
convingeri privind conduita așteptată.
Program anti -mită
O companie care dorește dezvoltarea culturii integrității în rândul angajaților săi, va
dezvolta de asemenea programe anti -mită.
Conform standardului Transparency International, “Business principles for countering
bribery”, în dezvoltarea unui program anti -mită, companiile vor urmări:
– Să prevadă valorile, politicile și procedurile care urmează să fie utilizate pentru a
preveni mita la nivelul tuturor activităților;
– Să reflecte particularitățile culturale ale companiei, luând în considerare factorii de risc

18 Campioni ai integrității,Linii directoare de conduită pentru o companie lider,2013,Centrul pent ru integritate în
Business,pag.12
19 Campioni ai integrității,Linii directoare de conduită pentru o companie lider,2013,Centrul pent ru integ ritate în
Business,pag.13

19
ca natura businessului, mărimea și locația de funcționare
– Să fie în concordanță cu toate legile relevante pentru combatere mi tei din toate
jurisdicțiile în care întreprinderea își desfășoară activitățile sale.
– Să se consulte cu angajații, sindicatele sau alte organism reprezentative ale angajaților.
Politici de prevenire a conflictelor de interese
Prin politică de prevenire a conflictelor de interese, sectorul de business va încerca să
evite situațiile în care un angajat ar avea un interes personal de natură patrimonială sau
nepatrimonială prin care s -ar putea influența îndeplinirea atribuțiilor în conformitate cu politicile
și procedurile interne ale companiei.
Politici de avertizare de integritate
Avertizorii de integritate joacă un rol esențial în detectarea fraudelor, a gestionării
defectuoase a resurselor și în demascarea corupției. Avertizorii de integritate se pot confru nta
adesea cu represalii, care pot lua inclusiv forma concedierii de la locul de muncă. Prin politică
de avertizare de integritate, companiile încurajează și motivează angajații cu privire la
sesizarea faptelor de corupție, a încălcărilor prevederilor meca nismelor de integritate dezvoltate
și implementate la nivelul companiei. Companiile urmăresc dezvoltarea unui mecanism eficient
prin care să încurajeze avertizorii de integritate să sesizeze cazurile de fapte de corupție sau de
încălcări ale prevederilor p oliticilor și procedurilor de integritate dezv oltate de companie. De
asemenea în sectorul de business se urmărește protejarea avertizorilor de integritate în cazurile în
care aceștia pot suferi represalii direct sau indirect, ca urmare a plângerilor sau ra portărilor făcute
de aceștia cu privire la încălcări ale legii.
Instrumentele puse la dispoziția angajaților în acest sens pot să includă un canal de
comunicare fie sub forma unei adrese de email, a unui număr de telefon sau a unui website
special (linia v erde de etică și conformitate), fie o procedură simplă de raportare a situațiilor în
care au fost încălcate prevederile Codului de etică.
Dezvoltarea de sisteme interne de avertizare
Sectorul de business trebuie să încurajeze stabilirea și utilizarea de s isteme interne de
avertizare, care sunt sigure și ușor accesibile , să asigure o investigație concretă și aprofundată
,independentă și în timp util.
Companiile trebuie să dezvolte mecanisme prin intermediul cărora să comunice

20
angajaților drepturile și oblig ațiile lor atunci când fac acte de avertizare.
Dezvoltarea de mecanisme de protecție împotriva represaliilor
Companiile trebuie să dezvolte m ecanisme interne prin care să ofere protecție completă
avertizorului împotriva tratamentului discriminatoriu la lo cul de muncă și a represaliilor
survenite c a urmare a avertizării făcute .
3. Rolul Codurilor de etică
20 În literatura de specialitate c odurile de conduită reprezintă colecții de obligații,foarte
multe de natură legală,pe care angajații unei companii trebu ie să le respecte.Altele au un caracter
extrem de general și privesc valorile companiei.Însă aceste coduri nu ar trebui să fie declarații de
valoare și nici să dubleze legea,ci să conțină reguli de natură profesională care să dea tipul de
comportament prof esional așteptat de la angajați și management în interiorul organizației21.O
companie care își creează un cod de conduită cu valori și principii directoare,va crea pentru
angajații acesteia un ghid care va guverna deciziile și acțiunile acestora atât în int eriorul
companiei cât și în relațiile cu terțe persoane.
Codul de conduită este un mecanism dezvoltat la nivel corporativ care contribuie la
integritatea corporativă.
Codul de etică stabilește valorile și principiile oranizației în timp ce codul de conduit ă
definește standardele de comportament așteptate.
22Codul de etică este un document cu caracter normative care prescrie norme de
comportament moral menite să ofere angajaților dar și terților cu care organizația intră în
relații un ghid cu modele de compor tament dezirabile. Din acest motiv, codul de etică și
conduită profesională este un document public, accesibili oricui dorește să cunoască mai multe
despre valorile, principiile și normele după care se ghidează organizația în cauză.Pe de altă
parte, faptul că acest cod este public nu este altceva decât un exercițiu de transparent.
Integritatea și responsabilitatea socială nu pot exista în absența transparenței maximale.În lipsa
ei, încrederea angajaților și terților are foarte mult de suferit întrucât dă na ștere unei perceptiv

20 Integritatea în mediul de afaceri -Modele de bune practici europene,Centrul pentru integritate în Business,pag34
21 International Federation of Accountants(IFAC),”Defining and Developing an Effective Ethics Statement,”(2007)
22 Integritatea în mediul de afaceri -Modele de bune practici europene,Centrul pentru integritate în Business,pag34

21
că cineva se ascunde, că organizație are ceva de ascuns și face tot posibilul să nu se afle.
Codurile de etică sunt clasificare în coduri bazate pe conformitate și coduri bazate pe
valori.Un cod bazat pe conformitate va avea doar conți nut de act normativ.Conținutul său va fi
centrat pe un set de reguli stricte care stabilesc,mai departe,praguri minime de comportament
admisibil.
Eficacitatea unui cod de etică constă în procesul de redactare -impleme ntare -monitorizare
și reviziure ci nu doar în simpla sa existență.
23Codul de etică are și un rol important în comunicare ce atestă că organizație își respectă
promisiunile asumate față de valorile și principiile sale, a angajamentului față de stakeholderi, a
felului de a își desfășoară activi tatea și a relației comunitare. Ajută la incertitudinile
comportamentale și de înțelegere a dilemelor privind etică în practici și proceduri întâlnite în
fiecare zi. Codul vine în complementarea politicilor, standardelor și a procedurilor, dar important
de menționat este ca acesta nu le înlocuiește.
În elaborarea unui cod de etică putem lua în considerarea aspectele financiare și non –
financiare, de responsabilitate și legalitate. Conținutul codurilor este afectat de mai mulți factori
cum ar fi dimensiunea și obiectivele companiei,poziția geografică,ramura industrială și
considerațiie culturale.
Nu există un model unic de cod de etică, acesta fiind o expresie proprie și specifică
fiecărei organizații, însă trebuie să fie suficient de cuprinzător astfel încât s ă acopere întregul
spectru de acțiune al organizației sau al echipei de proiect (în cazul proiectelor).

23 Integritatea în mediul de afaceri din România,Centrul pentru integritate în Business,pag32

22
Capitolul V
Modele de acțiuni în prevenirea corupției
V.1. Programul REZIST pentru IMM -uri
Resisting Extortions and Solicitations in International Transactions

24Resisting Extortions and Solicitations in International Transactions, este conceput ca un
instrument de auto evaluare propus de către TI care să ofere idei practice despre cum se poate
răspunde unei cereri frauduloase din partea unui client, a unui partener sau a unei autorități
publice, cere însoțită de o amenințare (extorcare).
Scopul programului REZIST:
REZIST este conceput ca un instrument de instruire pentru a oferi îndrumări practice
pentru angajații companiei de modul de a preveni și/s au a răspunde la o cerere de la un client,
partener de afaceri sau de autoritatea publică în cel mai eficient mod etic și recunoscând că o
astfel de solicitare poate fi însoțit de o amenințare. Rezist este destinat în primul rând ca un
instrument de instru ire pentru a ridica gradul de conștientizare a unui angajat privind riscul de
solicitare, inclusiv printr -o discuție directă și de a propune răspunsuri etice și practice la dileme.
Companiile care au participat în procesul de proiectare a REZIST au identif icat un total
de 22 scenarii și reacții care ilustrează o gamă largă de scenarii de solicitare, dar acestea nu sunt
exhaustive sau aplicabile în toate situațiile.
Pe baza proiectului de ciclul de viață, scenariile REZIST sunt organizate în două secțiuni
care reprezintă stadiul de licitație și de prevânzare precum și post -atribuirea proiectului. Scenarii
de la 1 la 7 (publicate în 2009) tratează problema solicitării în proce sul de achiziții publice.
Scenarii 8 la 22 examinează solicitarea în contextul de implementare a proiectului și a
operațiunilor de zi cu zi.
Celor 22 de scenarii le -au fost adresate 2 întrebări de baza, concrete și într -o manieră
specifică.
• Cum pot firmele să prevină ca cererea să fie făcută în primul rând?

24 http://www3.weforum.org/docs/WEF_PACI_RESIST_Report_ 2011.pdf

23
• Cum ar trebui firmele să reacționeze dacă cererea este făcută?
În concluzie mediul privat trebuie să dezvolte și să implementeze mecanisme pentru a
preveni și a reduce probabilitatea apariției unor astfe l de fapte și pentru a reacționa în cazul în
care acestea au loc. Principalele astfel de instrumente pe care orice companie ar trebui să le aibă
vizează:
• Dezvoltarea și implementarea unei politici de toleranță zero la corupție care să aibă la
bază regle mentările legale, valorile și principiile companiei
• Dezvoltarea și implementarea de mecanisme de avertizare care să încurajeze angajații
să sesizeze neregulile și faptele de corupție de la nivelul companiei
• Dezvoltarea și implementarea de programe de instruire speciale pentru angajații expuși
riscului de corupție
• Dezvoltarea și implementarea de politici privind conflictul de interese
• Dezvoltarea și implementarea de politici privind primirea de cadouri
• Dezvoltarea și implementarea de politici privind donațiile și sponsorizările, cu
precădere către partidele politice, dar nu numai.

24
V.II. Principii de afaceri pentru contracararea mitei

25Principiile de afaceri pentru contracararea mitei au fost inițial dezvoltate printr – o gamă
care im plică companii, ONG -uri și sindicate, ca un instrument pentru a ajuta întreprinderile să
dezvolte abordări eficiente la contracararea mitei în toate activitățile lor.
Principiile de afaceri reprezintă un model de bună practică pentru programele și politici le
anti-mita, ele aplicându -se atât în domeniul public și anume șpaga pentru un funcționar public
cât și în sectorul privat și anume în tranzacțiile private. Scopul acestor principii este de a furniza
linii directoare împotriva mitei pentru toate companiil e private.
Principiile afacerilor au fost publicate pentru prima dată în 2003, acestea fiind:
1. Întreprinderea ar trebui să interzică mita în orice formă a sa atât directă cât și indirectă.
2. Întreprinderea ar trebui să se angajeze să implementeze un pro gram de combatere a
mitei.
Aceste principii se bazează pe integritate, transparență și responsabilitate.
Dezvoltarea unui program pentru combaterea mitei
Întreprinderea ar trebui să dezvolte un program care în mod clar și în detaliu, articulează
valorile, politicile și procedurile care urmează să fie folosite pentru a preveni apariția mitei în
toate activitățile aflate sub controlul său efectiv.
Întreprinderea ar trebui să proiecteze și să îmbunătățească programul său bazat pe
evaluarea riscurilor continuu.
Programul ar trebui să fie în concordanță cu toate legile relevante pentru combaterea
mitei în fiecare din jurisdicțiile în care întreprinderea își desfășoară activitatea.
Întreprinderea ar trebui să dezvolte programul în consultare cu angajații, sindi catele sau
organismele reprezentative ale angajaților și a altor alte părți interesate relevante.
Întreprinderea trebuie să se asigure că acesta este informată cu privire la toate materialele
interne și aspectele externe la dezvoltarea și punerea în aplica re efectivă a programului, în

25 Business Principles 2013_31_10_SE2 pdf

25
special în cursul de dezvoltare a celor mai bune practici, inclusiv angajamentul cu părțile
interesate relevante.
Evaluarea riscurilo r
Programul ar trebui să fie adaptat pentru a reflecta întreprinderii anumite riscuri,
circum stanțele și cultura, luând în considerare riscurile inerente, cum ar fi locațiile de afaceri,
sectorul de afaceri și riscurile organizaționale, cum ar fi mărimea întreprinderii și utilizarea
mijloacelor de comunicare, respectiv intermediarii.
Întreprindere a trebuie să atribuie responsabili pentru supravegherea și punerea în aplicare
a evaluării riscurilor .
Scopul Programului
Programul ar trebuie să se adreseze celor mai evidente riscuri de mită pentru
întreprinderi, dar la un nivel minim ar trebuie să acope re și următoarele domenii:

Cerințele programului de implementare :

Mită
Plățile de
facilitare Cadouri,ospitalit
ate și cheltuieli Contribuții
politice Coflicte de
interese
Contribuții
caritabile și
sponosorizări

26
Cerințe ale programului:

Resurse
umane
Training
Creșterea
preocupărilor
și căutare de
îndrumare
Asigurarea
independențe
i Cooperare cu
autoritățile Monitorizare
și fee dback Controale
interne și
evidența
documentelor Relații de
afaceri Organizare și
responsabilită
ți
Comunicare și
raportare

27
26V.III.ISO 37001
Acest document reflectă bunele practici internaționale și pot fi folosite în toate
jurisdicțiile. Este aplicabil organizațiilor mici, mijlocii și mari din toate sectoarele, inclusiv
sectorul public, privat și nu -profit. Riscurile cu care se confruntă o organizație de mituire variază
în funcție de factori cum ar fi dimensiunea organizați ei, locațiile și sectoarele în care
funcționează organizația, și natura, amploarea și complexitatea activităților organizației. Acest
document precizează punerea în aplicare de către organizația de politici, proceduri și controale
care sunt rezonabile și p roporționale în conformitate cu riscurile de mituire cu care se confrunta
organizația.
Acest document precizează cerințele și oferă îndrumări pentru stabilirea, punerea în
aplicare, menținerea, revizuirea și îmbunătățirea unui sistem de management anti -mită. Sistemul
poate fi de sine stătător sau pot fi integrat într -un sistem global de management. Acest document
abordează activitățile organizației:
– Luare de mită în public, privat și în sectoarele non -profit;
– Luarea de mită de către organizație;
– Luare de mită de către personalul organizației care acționează în numele organizației
sau în beneficiul acesteia;
– Luare de mită de către partenerii de afaceri ai organizației care acționează în numele
organizației sau în beneficiul acesteia;
– Luare de mită p entru organizație;
– Luare de mită de către personalul organizației în ceea ce privește activitățile
organizației;
– Luare de mită de către partenerii de afaceri ai organizației în ceea ce privește activitățile
organizației
– Luare de mită direct și indire ct (de exemplu, o mită oferită sau acceptată prin
intermediul sau de către un terț).
Acest document se aplică numai pentru luare de mită. El stabilește cerințe și oferă

26 ISO37001

28
îndrumări pentru un sistem de management proiectat pentru a ajuta o organizație pentru a
preveni, detecta și a răspunde la luare de mită și să respecte legile anti -mită și angajamente
voluntare aplicabile activităților sale.
Acest document nu se adresează în mod specific fraudei, grupurilor infracționale și alte
infracțiuni, concurență, spăl are de bani sau alte activități legate de practicile corupte, cu toate că
o organizație poate alege să extindă domeniul de aplicare al sistemului de management pentru a
include astfel de activități.

27V.IV. TRAC -Transparency in corporate reporting

Acest r aport evaluează practicile de informare ale 100 cele mai importante companii
multinaționale de piață în curs de dezvoltare cu sediul în 15 de țări și care își desfășoară
activitatea în 185 de țări. Raportul face parte dintr -o serie privind raportarea corpo rativă publicat
de Transparency International din anul 2008. Inițial s -a concentrat pe multinaționale de top din
lume, seria a fost extinsa pentru a include un prim raport privind companiile multinaționale de
piață emergente, în 2013. Pentru a îmbunătăți c omparabilitatea, compania eșantion pentru
această raportul se bazează în principal pe 2013.
Acest raport evaluează practicile de informare publice ale companiilor multinaționale de
piață emergente bazate pe trei dimensiuni: în primul rând, raportarea eleme ntelor -cheie ale
programelor lor anticorupție (transparența programelor anticorupție); în al doilea rând,
dezvăluirea structurilor lor de companie și a proprietăților/filialelor (transparență
organizațională) și, în al treilea rând, divulgarea de informați i financiare cheie pe bază raportării
defalcate pe filiale a veniturilor.
Colectarea datelor se realizează prin documentarea paginilor de internet ale fiecărei
companii și filiale ale acesteia pe baza întrebărilor din chestionar. Pentru fiecare întrebare v a
exista un răspuns de tipul: Da (1 punct), Nu (0 puncte), Parțial (0,5 puncte).
Pentru prima dimensiune, transparența programelor anticorupție avem următorul set de
întrebare:

27 2016_TransparencyInCorporateReporting_EMMs_EN.pdf

29
1. Are compania un angajament anticorupție declarat în mod public?
2.Se angajea ză compania în mod public să respecte toate legile relevant, inclusive legile
anticorupție?
3. Demonstrează conducerea companiei un sprijin pentru programele anticorupție?
4.Se aplică codul de conduită și politică anticorupție ale companiei în mod explicit
tuturor angajaților și directorilor?
5.Se aplică în mod explicit politica anticorupție a companiei și persoanelor care nu sunt
angajați, dar care sunt autorizați să acționeze în numele companiei sau să o reprezinte?
6.Se aplică programul anticorupție al c ompaniei persoanelor sau entităților care nu sunt
controlate de companie, dar care furnizează bunuri sau servicii de baza de contract?
7. Beneficiază compania de un program de instruire anticorupție pentru angajații și
directorii săi?
8. Are compania o pol itică privind cadourile, ospitalitatea și cheltuielile de protocol?
9. Există o politică care interzice în mod explicit plățile de facilitare?
10. Permite programul anticorupție angajaților și altor persoane să semnaleze probleme și
să raporteze încălcăril e fără riscul represaliilor?
11. Furnizează compania un canal prin care angajații pot raporta încălcări ale politicilor
anticorupție, iar canalul să permită raportarea confidențial sau anonimă?
12. Efectuează compania o monitorizare regulată a programului sau anticorupție pentru a
revizui gradul sau de adecvare și eficientă și pune în aplicare îmbunatățiri după caz?
13. Are compania o politică privind finanțările publice prin care acestea sunt interzise, iar
dacă nu, prevede ea obligația că astfel de contri buții să fie dezvăluite public?

Pentru a doua dimensiune și anume transparența organizaționala avem următorul set de
întrebări:
1. Dezvăluie compania toate filialele sale consolidate?
2. Dezvăluie compania procentele deținute în fiecare dintre filialele s ale consolidate?

30
3. Dezvăluie compania țările în care deține filiale consolidate?
4. Dezvăluie compania țările de funcționare pentru fiecare dintre filialele sale
consolidate?
5. Dezvăluie compania toate filialele sale neconsolidate? (asociații, societăți mixte)
6. Dezvăluie compania procentajele deținute pentru fiecare din filialele sale
neconsolidate?
7. Dezvăluie compania toate țările în care au fost înființate pentru fiecare filială
neconsolidată?
8. Dezvăluie compania toate țările în care funcționează fiecare filiala neconsolidată?

28V.V. Country by country report -Raportarea țară cu țară

Organizația de cooperare și dezvoltare Economică prin standardul BEPS (Erodarea bazei
impozabile și transferul profiturilor) oferă un șablon pentru companiile multinaț ionale să
raporteze anual și pentru fiecare jurisdicție fiscală în care acestea fac afaceri informațiile stabilite
în acesta. Acest raport se numește (CbC) = Raportarea țară cu țară.
Modelul de legislație conținuta în “raportarea țară cu țară” ia în consid erare atât dreptul
constituțional cât și sistemul juridic, sau de structură și formularea legislației fiscale de orice
competență specială.
Acest raport conține:
Informații cumulate referitoare la valoarea veniturilor, profitul (pierdere) înainte de
impozi tare pe venit, impozitul pe venit plătit, impozitul pe venitul acumulat, capitalul declarat,
câștigurile acumulate, numărul de angajați, și active corporale, altele decât numerar sau
echivalente cu privire la fiecare jurisdicție în care funcționează multin aționalele.
O identificare a fiecărui element constitutiv a “companiei mamă” a unui grup de
multinaționale care stabilește competența de rezidență fiscală a unei astfel de “companii mamă”,

28 Country -by-country -reporting -implementation -package.pdf

31
și în cazul în care diferă de o astfel de competență de rezidență f iscală, competența în temeiul
legislației pe care o astfel de “companie mamă” este organizată.

29V.V.1 – Abordarea CE -Directiva privind raportarea țară cu țară pentru
companiile multinaționale

Propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consili ului de modificare a
Directivei 2013/34/EU a hotărât:

Observații generale și specifice
3.1 Pentru combaterea planificării fiscale agresive la nivel global, proiectul de directivă
propune o implementare uniformă la nivelul statelor membre a normelor conțin ute în proiectul
BEPS al OCDE.În urma evaluării și înțelegerii avizelor anterioare,30
CESE salută inițiativa Comisiei și sprijină eforturile acesteia privind combaterea
planificării fiscale agresive, această practică a unor corporații multinaționale gener ând erodarea
bazelor de impozitare ale statelor membre cu o sumă estimată la valori de zeci de miliarde de
euro pe an.
3.2 Transparentizare practicilor fiscale a fost posibilă datorită pachetului privind
fiscalitatea al comisiei, creând o presiune legitimă în asigurarea unui cadru concurențial și de
performanță economică egal între companiile care dispun de anumite instrumente de planificare
fiscală și cele care operează doar la nivelul pieței comune. Principiile de fiscalizare nu au nimic
de suferit în dir ectiva de față, ba mai mult, se impune un grad mult mai ridicat de transparență
asupra aplicării acestora.
3.3 În proiectul de directivă s -a impus o condiție obligatorie, aceea că, companiile
multinaționale cu un prag minim de 750 milioane E să efectueze u n raport CBCR, ca apoi
această condiție să fie considerată discriminatorie de către CESE.
3.4 CESE a ajuns la concluzia că acest prag este foarte ridicat și cere să fie scăzut treptat
și să prevadă un calendar în acest sens, în urma studiilor intermediare de impact.
3.5 O propunere a comisei, în legătură cu raportul CBCR este aceea de a conține: un
set de informații detaliate în articolul 48c din proiectul de directivă, declarația companiei privind

29 DIRECTIVA 2013/34/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI, din 26 iunie 2013
30 A se vedea avizul CESE pe tema luptei împotriva fraudei și a evaziunii fiscale , JO C 198, 10.7.2013, p. 34 ; și cel privind Pachetul
antievaziune , JO C 264, 20,07,2016, p. 93 .

32
eventualele operațiuni desfășurate pe teritoriul unor juri sdicții incluse în lista prevăzută la
articolul 48g și datele privind activele, vânzările și lista tuturor filialelor sau sucursalelor, după
recomandarea standardului BEPS al OCDE
3.6 Comisia mai cere ca raportul CBCR să fie, pe de -o parte unul detaliat, p rezentând
separat instituțiile financiare pentru fiecare stat membru în care întreprinderea -mamă are
sucursale sau filiale, iar pe de altă parte, pentru jurisdicțiile din afara U.E, informațiile să fie
prezentate consolidat. O recomandare a CESE este aceea că fiecare sucursală sau filială a
companiei -mame să prevadă o publicare a CBCR detaliată pe jurisdicții fiscale.
3.7 Articolul 48g al proiectului se găsește reglementarea întocmirii listei cu jurisdicțiile
fiscale necooperante sau care nu respectă standa rdele în materia bunei guvernanțe fiscale. CESE
s-a pronunțat31 în favoarea unei liste a UE conținând jurisdicțiile care refuză aplicarea
standardelor de bună guvernanță fiscală. În prezent, majoritatea statelor membre au un sistem
propriu de liste, precum și propriul sistem de sancțiuni pentru operațiunile financiare care
implică aceste teritorii. CESE consideră că o listă la nivelul UE, cu criterii clare de identificare a
jurisdicțiilor necooperante, precum și a unor sancțiuni aplicabile uniform de către t oate statele
membre, ar constitui un instrument mult mai eficace în combaterea evaziunii fiscale și a
planificării fiscale agresive. De aceea, CESE susține acțiunile propuse de Comisie în cadrul
strategiei.
3.8 Pentru a se evita anumite neregularități în c eea ce privește obiectivul de politică
publică cu privire la transparența fiscală a companiilor, CESE recomandă ca fiecare administrație
fiscală a statelor membre să gestioneze un registru național public, rezultând un raport CBCR
accesibil și fără restric ții. Se recomandă un format standard comun la nivelul statelor membre,
care să permită procesarea datelor în regim deschis, conform angajamentelor din cadrul Open
Government Parnership.
3.9 Pentru asigurarea unui regim unitar de etică fiscală la nivelul pi eței comune, este
necesară recurgerea la o mai mare armonizare a principiilor de taxare și a politicilor de taxare,
punând accent pe principiul taxării venitului la locul în care acesta este generat, inclusiv pentru
relațiile de producție și comerciale înt re statele membre.
3.10 În urma numeroaselor solicitări ale organizațiilor din societatea civilă de creștere a
transparenței în domeniul fiscalității corporațiilor multinaționale, CESE este încântată de
inițiativa Comisiei de a include printre prevederile directivei și obligația statelor membre de a
publica datele prezente în rapoartele CBCR.
3.11 CBCR se impune să fie publicat în limba oficială a statului membru pe teritoriului
căruia întreprinderea acționează, dar și în cel puțin una din limbile străine d e circulație
internațională, pentru a asigura accesul publicului la toate informațiile.
3.12 Pentru a se evita pe viitor efectele negative pe care le -a produs în prezent criza
asupra capacității administrative a serviciilor fiscale din statele membre, CESE recomandă
Comisiei și statelor membre să aloce resursele umane și financiare necesare pentru a asigura

31 A se vedea Avizul CESE privind pachetul „Transparență fiscală” JO C 332 din 8. 10.2015, p. 64 .

33
succesul aplicării acestora
Propunerea
2.1 În martie, 2016, Comisia Europeană a prezentat o comunicare32 care conține un
proiect de directivă care vizeaz ă modificarea Directivei contabile33. Acest proiect de directivă a
fost anunțat în cadrul Pachetului antievaziune prezentat de Comisie în luna martie 2016, ca parte
a Agendei34 pentru o impozitare a corporațiilor mai transparentă, mai echitabilă și mai efica ce.
2.2 Una dintre prioritățile Comisiei Europene o reprezintă combaterea evaziunii fiscale și
a planificării fiscale agresive, de aceea se dorește asigurarea aplicării principiului conform căruia
profitul trebuie impozitat în locul unde a fost realizat.
2.3 Se pune că întreprinderile cu cifra de afaceri mai mare de 750 milioane E să efectueze
un raport CBCR, în care să menționeze impozitul pe profit pe care îl plătesc, plus alte informații
fiscale relevante.
2.4 Proiectul de directivă nu impune companiilor mici și microîntreprinderilor nicio
obligație suplimentară în privința impozitului pe profit plătit.
2.5 Proiectul de directivă privind modificarea Directivei 2013/34/EU conține măsuri care
urmăresc implementarea uniformă la nivelul statelor membre a acți unii 1335 din proiectul BEPS
(base erosion profit shifting ) al OCDE. Acestea se referă la îmbunătățirea mecanismului de
schimb automat de informații între serviciile fiscale ale statelor membre și include printre tipurile
de informații care fac obiectul sch imbului și informațiile referitoare la rezultatele exercițiului
financiar pentru corporațiile multinaționale.
2.6 Sistemul de raportare CBCR la nivelul U.E este o solicitare a Parlamentului European
2.7 Comisia estimează că aproximativ 6000 de întreprinder i vor trebui să elaboreze un
raport defalcat pe țări, pentru că își desfășoară activitatea în Uniunea Europeană. Dintre acestea,
doar 2000 își au sediul în UE, ceea ce reprezintă o parte infimă din numărul total de peste
7,5 milioane de întreprinderi.
Concluzii și recomandări
În concluzie propunerea Comisiei care vizează creșterea transparenței în sistemul de
taxare prin raport CBCR este susținută de către CESE și cosideră această măsură una favoribilă
creșterii încrederii cetățenilor în UE.
Într-o altă o rdine de idei, CESE susține că publicarea datelor specifice la respectarea
obligațiilor de impunere fiscală într -un raport CBCR este una cerută de către opinia publică și de
către mediul de afaceri.

32 COM(2016) 198 final
33 Directiva 2013/34/UE
34http://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/resources/documents/taxation/company_tax/anti_tax_avoidance
/timeline_without_logo.png
35 http://www.oecd.org/tax/transfer -pricing -docume ntation -and-country -by-country -reporting -action -13-2015 –
final -report -9789264241480 -en.htm

34
Este recomandată publicarea raportului CBCR într -o limbă internațională pentru a fii
posibilă accesarea reală de către public la datele ce privesc întreaga piață comună, obligația de a
înființa un registru public pentru CBCR standardizat la nivel european, publicarea datelor trebuie
făcută în sistem deschis pent ru a exista un acces și o utilizare facilă a datelor și stabilirea unor
criterii mai clare de definire a bunei guvernanțe fiscale și de identificare a acelor jurisdicții
fiscale care nu le respectă.
Ca și articole relevante din Directiva 2013/34 UE vorbim despre:
În articolul 9 din Directivă:
Raportul anual al situațiilor financiare trebuie întocmit cu responsabilitate astfel încât să
reflecte o imagine cât mai clară a activelor financiare, datoriilor dar și a profitului și a
pierderilor întreprinderii.Tot uși putem vorbi și despre cazuri excepționale în care este posibil ca
situația financiară să nu aibă o imagine foarte clară .În astfel de situații întreprinderea ar trebui să
se abată de la astfel de dispoziții pentru a oferi situațiile financiare cât mai corecte. Pentru aceste
cazuri excepționale ar trebui stabilite norme corespunzătoare. Această categorie ar putea fi
definită de către acele tranzacții și situații neobișnuite care să nu aibă legătură cu sectoarele
specifice întregi.
În articolul 23:
Prezen tările din cadrul notelor explicative ar juca un rol important în informațiile
prezentate în bilanț și în contul de pierdere deoarece ar putea aduce completări semnificative
acestora. Beneficiarii situațiilor financiare nu au nevoie de foarte multe informa ții suplimentare
în cazul întreprinderilor mici,iar sistematizare acestor informații pentru o asemenea întreprindere
poate fi destul de costisitoare.În concluzie pentru întreprinderile mici se justifică un sistem de
raportare mai simplificat.Totuși rămâne la latitudinea întreprinderilor mici dacă doresc să treacă
informații suplimentare în rapoarte.

În articolul 17 din directivă este amintit principiul pragului de semnificație.Potrivit
acestui principiu datele fără relevanță semnificativă pot fi reunite î n situațiile financiare.Trebuie
menționat faptul că dacă o dată este considerată ca fiind irelevantă,un cumul de mai multe date
irelevante poate deveni unul semnificativ. Principiul pragului de semnificație nu are trebui să
pericliteze datoria de a ține ev idență asupra tranzacțiilor comerciale dar și a poziției financiare.
Recunoașterea,evaluarea,descrierea,prezentare și consolidarea din situațiile financiare ar
trebui să fie guvernate de principiul pragului de semnificație .36

36 DIRECTIVA 2013/34/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI, din 26 iunie 2013

35
V.V.2- Standardul BEPS

La 21 iunie 2016, Consiliul Uniunii Europene a ajuns la un acord cu privire la un proiect
de directivă de combatere a practicilor de evitare a obligațiilor fiscale, utilizate în mod curent de
către întreprinderile mari
Directiva face parte dintr -un pachet de propuneri ale Comisiei Europene, din ianuarie
2016, vizând consolidarea normelor împotriva evitării obligațiilor fiscale de către întreprinderi.
Pachetul are la bază recomandările OCDE din 2015 privind combaterea erodării bazei
impozabile și a transferului profiturilor (BEPS).
Impozitarea se află în centrul suveranității țărilor, dar interacțiunea normelor fiscale
interne, în unele cazuri, duce la lacune și fisuri. La proiectarea normelor fiscale interne, statele
suverane pot să nu ia suficient în considera re efectul normelor altor țări. Interacțiunea dintre
seturi independente de reguli impuse de țări suverane creează fisuri, inclusiv potențialul de dubla
impozitare pentru corporații care operează în mai multe țări. De asemenea, creează lacune, în
cazul în care venitul corporativ nu este impozitat deloc, fie de țara de proveniență sau țara de
reședință, sau este impozitat numai la rate nominale. În contextul intern, coerența se realizează,
de obicei, printr -un principiu de potrivire – o plată care este deduc tibilă de către plătitor este, în
general impozabilă în mâinile destinatarului. Nu există nici un principiu similar de coerență la
nivel internațional, care lasă destul loc pentru arbitraj de către contribuabili, deși statele suverane
au cooperat pentru a asigura coerența într -un domeniu îngust, și anume evitarea dublei impuneri.
În multe situații, legea și normele interne existente care reglementează impozitarea
profiturilor transfrontaliere produc rezultate corecte și nu dau naștere la BEPS. Cooperarea
internațională a avut ca rezultat principii comune și, prin urmare, o rețea de mii de tratate fiscale
bilaterale, care se bazează pe standarde comune și care au ca rezultat, în general, în prevenirea
dublei impuneri asupra profiturilor din activitățile trans frontaliere. Claritatea și predictibilitatea
sunt blocuri de construcție fundamentale ale creșterii economice. Este important să se păstreze o
astfel de claritate și previzibilitate bazându -se pe această experiență.
De-a lungul timpului, normele actuale a u arătat, de asemenea, punctele slabe care creează
oportunități pentru BEPS.
BEPS se referă în principal la cazurile în care interacțiunea dintre norme fiscale diferite
conduce la dubla neimpozitare sau mai puțin de impozitare unică. De asemenea, se refer ă la
acorduri care aduc atingere sau nu impozitării scăzute prin transferarea profiturilor departe de

36
jurisdicțiile activităților ce creează aceste profituri .
Sunt necesare realizarea unor modificări fundamentale pentru a preveni în mod eficient
dubla ne impozitare, precum și cazurile de impozitare asociate cu practicile care segregă în mod
artificial veniturile impozabile din activitățile pe care le generează. O serie de acțiuni pot fi
întreprinse pentru a remedia deficiențele din normele actuale într -un mod eficace și eficient.
Acest plan de acțiune necesită schimbări fundamentale ale mecanismelor actuale și adoptarea
unor noi abordări bazate pe consens, inclusiv dispoziții anti -abuz, concepute pentru a preveni și
combate erodarea bazei impozabile și a tr ansferului profiturilor.
BEPS este o preocupare în contextul economiei digitale. Acțiunile vor ajuta la rezolvarea
acestor preocupări. Cu toate acestea, există particularități care trebuie luate în considerare. Acest
lucru va necesita o analiză aprofundată a diferitelor modele de afaceri, peisajul de afaceri în
continuă schimbare și o mai bună înțelegere a generării de valoare în acest sector. Mai mult decât
atât, ar trebui să fie, de asemenea, luate în considerare aspectele fiscale indirecte. Bazându -se pe
alte acțiuni incluse în acest plan, va fi stabilit un grup operativ asupra economiei digitale.
Acțiunea 1:-Adresarea provocărilor fiscale ale economiei digitale
Identifică principalele dificultăți pe care economia digitală le ridică în aplicarea normelor
fiscale internaționale existente, de a dezvolta opțiuni detaliate pentru a aborda aceste dificultăți,
luând o abordare holistică și luând în considerare impozitările atât directe, cât și indirecte.
Problemele care vor fi examinate includ, dar nu sunt limit ate , capacitatea unei companii de a
avea o prezență digitală semnificativă în economia unei alte țări, fără a fi supusă impozitării din
cauza lipsei de legătură în conformitate cu normele internaționale actuale, atribuirea valorii
create din generarea de date de localizare relevante vandabile prin utilizarea produselor și
serviciilor digitale, caracterizarea veniturilor derivate din noi modele de afaceri, aplicarea
normelor sursă conexe, precum și modul în care să se asig ure colectarea eficientă a TVA în
raport cu furnizarea transfrontalieră de bunuri și servicii digitale.
Acțiunea 2: -Neutralizarea efectelor aranjamentelor hibride de neadaptare
Elaborarea unui model de tratat cu privire la prevederi și recomandări în elaborarea
normelor interne pentru a neutraliza efectul (de exemplu, dubla neimpozitare, dubla deducere, pe
termen lung amânarea), a instrumentelor și a entităților hibride.
Acțiunea 3: -Întărirea regulilor CFC(Companie de control externă)
Elaborarea de recomandări privind proiectarea normelor controlate de societatea externă.

37
Acest lucru va fi coordonat cu alte lucrări, dacă este necesar.
Acțiunea 4: – Erodarea bazei limită prin deduceri de interes și alte plăți financiare
Elaborarea de recomandări privind cele mai bune practici în proiectarea de norme pentru
a preveni eroziunea de bază prin utilizarea cheltuielilor cu dobânzile.
Acțiunea 5: -Contracararea mai eficientă a practicilor fiscale,ținând cont de transparență
și conținut.
Recondiționarea activităților privind practicile fiscale dăunătoa re având prioritate
îmbunătățirea transparenței,inclusiv schimbul spontan al sentințelor legate de regimurile
preferențiale, și care necesită o activitate substanțială pentru orice regim preferențial. Se va face
o abordare holistică pentru a evalua regimur i fiscale preferențiale în contextul BEPS.Se va sfătui
cu membrii OCDE, pe baza cadrului existent și se va lua în considerare revizuiri sau completări
la cadrul existent.
Acțiunea 6: -Prevenirea abuzului de tratat
Modelul dezvolta dispozitii din Tratat și r ecomandări privind proiectarea de reguli interne
pentru evita acordarea beneficiilor tratatului în circumstanțe nepotrivite. Activitatea va fi de
asemenea adoptată pentru a clarifica faptul ca tratatele nu sunt destinate în a fi utilizate pentru a
genera d ublă impozitare șidubla ci pentru a identifica considerațiile de politică fiscală pe care, în
general, țările ar trebui să ia în considerare înainte de a decide să intre într -un tratat de impozitare
cu o altă țară.
Acțiunea 7: – Prevenirea evitării false a statutului de stabilire permanentă
Elaborarea de modificări la definiția statutului permanent pentru a preveni evitarea falsă a
statutului permanent al sediu în legătură cu BEPS, inclusiv prin utilizarea aranjamentelor
comisionare și excepții specifice de activitate.
Acțiunea 8: -Active necorporale
Dezvoltarea de reguli pentru a preveni BEPS prin mișcarea activelor necorporale printre
membrii grupurilor.
Acțiunea 9: -Riscuri și capital
Dezvoltarea de reguli pentru a preveni BEPS prin transferarea riscurilor î ntre membrii
grupurilor sau de alocare a capitalului excesiv

38
Acțiunea 10: -Alte tranzacții cu risc mare
Dezvoltarea unor reguli de prevenire a BEPS prin angajarea în tranzacții care nu ar fi, sau
doar foarte rar, ar avea loc între părți terțe.
Acțiunea 11: -Stabilirea metodologiilor pentru colectarea și analizarea datelor pe BEPS
și a acțiunilor ce i se adresează
Elaborarea recomandărilor privind indicatorii de amploare si impactul economic al
BEPS,asigurarea că instrumentele sunt disponibile atât pentru mon itorizarea cât și evaluarea
eficienței dar și a impactului economic al acțiunilor întreprinse.
Acțiunea 12: – Solicitarea contribuabililor să dezvăluie dispunerea lor de planificare
fiscală agresivă
Elaborarea recomandărilor privind proiectarea normelor de prezentare a informațiilor
obligatorii pentru tranzacțiile agresive sau abuzive, aranjamente, sau structuri, luându -se în
considerare costurile administrative pentru administrațiile fiscale și pentru întreprinderi.
Acțiunea 13: -Reexaminarea documentației p rețurilor de transfer
Dezvoltarea unor reguli privind documentația prețurilor de transfer pentru a îmbunătăți
transparența pentru administrarea impozitelor, luând în considerare costurile de conformare
pentru afaceri.
Acțiunea 14: -Mecanisme de asigurare a litigiilor mai eficiente
Dezvoltarea de soluții pentru abordarea obstacolelor care împiedică țările în rezolvarea
disputelor legate de tratat.
Acțiunea 15: – Dezvoltarea unui instrument multilateral
Analizeaza taxa si problemele de drept internațional publi c legate de dezvoltarea unui
instrument multilateral care să permită punerea în aplicare a unor măsuri elaborate în cursul
lucrărilor privind BEPS și modifice tratatele fiscale bilaterale.

39
Concluzii

În concluzie putem spune că toate afacerile au princi pii și aspirații, iar una dintre
aspirațiile acestora este oportunitatea de câștig pe termen scurt.
Totuși puterea voinței trebuie să fie neperturbată de aceste câștiguri pe termen scurt,
pentru a plasa pe termen lung o afacere sănătoasă la nivel de princi pii și acțiuni.
Promovarea integrității este vitală în combaterea practicilor ilegale și lipsite de etică care
pot apărea la nivelul mediului de afaceri.
Corupția subminează integritatea și odată cu ea subminează legitimitatea instituțiilor
publice și demo cratice ale statului, slăbește valorile morale ale societății și generează
incertitudine la nivelul mediului de afaceri.
În lupta împotriva corupției conceptul de integritate și principiile acesteia sunt
componente esențiale în prevenirea și combaterea ace steia, deoarece o afacere bazată pe
încredere este una de succes pe viitor tocmai pentru încrederea ce o oferă. Buna reputație și
cultura etică sunt cele pe care se construiește acel element care diferențiază o companie integră și
o companie integră percep ută ca lider moral.
Nu în ultimul rând subliniez faptul că pentru o afacere de succes, integră companiile
trebuie să fie încurajate să adopte mecanisme de avertizare de integritate, să dezvolte regului și
instrucțiuni cu privire la programele proprii de co mbatere a corupției și anume dezvoltarea de
proceduri de raportare a codului de etică, proceduri de conformitate.

40
Bibliografie

• BEPSActionPlan.pdf
• Business Principles 2013_31_10_SE2 pdf
• Campioni ai integrității -Linii directoare de conduită pentru o companie
lider,2013,Centrul pentru Integritate în Business
• Country -by-country -reporting -implementation -package.pdf
• DIRECTIVA 2013/34/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI,
din 26 iunie 2013
• Ghid de bune practici pentru mediul de afaceri,Transparency International România
• Integritatea în mediul de afaceri din România -Modele de bune practici europene , ,Centrul
pentru Integritate în Business
• International Federation of Accountants(IFAC),”Defining and Developing an Effective
Ethics Statement,”(2007)
• ISO 37001
• Împreună pentru integritate socială și dezvoltare durabilă,Centrul pentru Integritate în
Business
• Manual pentru promovarea integrității și responsabilității sociale în România, ,Centrul
pentru Integritate în Business
• Strategia Națională Anticorupție( 2012 -2015)
• Strategia Națională Anticorupție(2016 -2020)
• http://www3.weforum.org/docs/WEF_PACI_RESIST_Report_2011.pdf
• 2016_TransparencyInCorporateReporting_EMMs_EN.pdf
• http://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/resources/documents/taxation/co
mpany_tax/anti_tax_avoidance/timeline_without_logo.png
• http://www.oecd.org/tax/transfer -pricing -document ation -and-country -by-country –
reporting -action -13-2015 -final-report -9789264241480 -en.htm
• COM(2016) 198 final
• Avizul CESE pe tema luptei împotriva fraudei și a evaziunii fiscale, JO C 198, 10.7.2013,
p. 34; și cel privind Pachetul antievaziune, JO C 264, 20 ,07,2016, p. 93.

41