ȘCOALA NAȚIOANLĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE [622051]

ȘCOALA NAȚIOANLĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
DEPARTAMENTUL DE RELAȚII INTERNAȚIONALE ȘI
INTEGRARE EUROPENĂ

Lucrare de seminar – Studii de Securitate

Terori smul religios – atentatul împotriva revistei
franceze „ CHARLIE HEBDO ”

MELINTE LIVIA -IOANA
An I, Master – Diplomație ș i Negocieri

Bucureș ti, 2020

Introducere
Această lucrare tratează un subiect ce a avut un impact major asupra populației
franceze și care a stârnit solidaritate în rândul națiunilor. În urmă cu 5 ani, mai exact în data
de 7 ianua rie 2015, la Paris, a avut loc un atentat terorist împo triva revistei „Charlie Hebdo” ,
ce s-a soldat cu 12 persoane decedate . Controversatele caricaturi ce -l aveau în prim -plan pe
Profetul Mahomed au reprezentat o batjocură la adresa re ligiei islamice, fapt ce a determinat
doi indivizi extremiști să recurgă la o răzbunare în numele Profetului.
Terorismul este un fenomen larg d ezbătu t în litera tura de specialitate și poate fi
clasificat în funcție de scopul pe care îl urmăreșt e actorul terorist. De asemenea, actorul poate
fi de mai multe tipuri și poate acționa în baza unui scop politi c, orientat spre viitor, sau pentru
a se răzbuna. În prezent noul terorism este global având factori religioși, care provoacă
atacatorul să facă daune cât mai mari și un număr mare de victime .
Având ca punct de plecare lucrarea „Terorismul, un fenomen stăvechi, dar totodată
nou și surprinzător ” a lui Șerban Filip Cioculescu, îmi propun să an alizez cazul prestigioasei
reviste franceză, de satiră , din perspectiva terorism ului religios . Structura acestei lucrări este
alcătuită în primă parte din cadrul teoretic, care este urmat de relatarea ev enimentului din 7
ianuarie 2015. Voi analiza apoi atentatul asupra revistei franceză de satiră „Charlie Hebdo”
și în final voi trasa concluziile.

Cadrul teoretic
O definiție a terorismului, respectiv a actorului terorist, oferită de Șerban Filip
Cioculescu în lucrarea sa „Terorismul, un fenomen străvechi, dar totodată nou și
surprinzător”, este următoarea:

„Terorismul reprezintă acțiunea unui actor social care recurge la violență sau la
amenințarea cu violența , spre a produce frică și descurajare în rândurile populației
statului țintă și a crea presiune asupra factorilor de decizie din acel stat. Actorul
terorist este un individ sau un grup, iar scopul este de a convinge prin coerciție
„ținta” să se supună dorințelor sale.” 1

Important de reținut este faptul că scopul terorismului „este f undamental unul politic,
orientat spre viitor – schimbarea regimului, a guvernului, retragerea forțelor unei armate

1 Șerban Filip Cioculescu , „Terorismul, un fenomen străvechi, dar totodată nou și surprinzător ”, în „Rela țiile
internaționale contemporane . Teme centrale î n polit ica mondial ă”, Daniel Biró , Iași, Polirom, 2013, pg 139;

străine etc. –, el poate fi orientat și spre trecut – de pildă, acțiune de răzbunare.” 2
menționează Cioculescu. Totodată, autorul explică faptul că actele teroriste pot avea scopuri
diverse, fie politice, fie de răzbunare sau masacru .
Teroriștii , în general urmăresc să înspăimânte un număr mult mai mare de civili, decât
prevede ținta prestabilită pentru a face presiune asupra guvernelor și pentru a intra în vizorul
mass -mediei. Prin această atenție din parte presei și nu numai, ei doresc să atr agă cât mai
mulți adepți, dar și fonduri sau alte forme de sprijin.
Conform lui Șerban Filip Cioculescu elementele principale pe care acesta le stipule ază
în lucr area sa și despre care consideră că se regăsesc în cele mai multe definiții ale
terorismului, sunt:
• „Agentul este un grup sau o persoană;
• Acționează în numele autorității de stat sau contra acesteia;
• Violență extremă, cauzatoare de deces sau rănire;
• Producerea de teamă prin amenințare sau vătămare a populației civile (grupul ‑țintă) –
efect psihologic calculat;
• Act politic, de impunere a voinței (puterii) – coerciție sau persuasiune;
• Acțiune premeditată, planificată, dar imprevizibilă pentru victimele potențiale;
• Victime alese simbolic, prin apartenența la un grup, sau, mai rar, aleatoriu;
• Presiuni asupra guvernelor și opiniei publice pentru a accepta solicitările teroriștilor;
• Destabilizarea instituțiilor oficiale politice, econ omice, juridice și a societății6;
• Încălcarea deliberată a regulilor sociale și a legislației statului ‑țintă;
• Publicitate prin mass ‑media.” 3
Nu mai demult cercetătorii discutau despre terorismul statal prin care guvernele
eliminau anumite grupuri identitare pe care le considerau a fi nocive și despre terorism ul
substatal care presupunea „paralizarea țintei terorii pentru a produce dezordine și/sau
supunere, fie mobilizarea unor ținte secundare ale cererilor (un guvern) sau a unor ținte de
atenție (opinia publică) pentru a realiza schimbări de comportament în favoarea intereselor
pe termen scurt sau lung ale utilizatorilor acestei metode de luptă .” 4
În prezent , Șerban Filip Cioculescu ne arată în lucrarea sa că putem vorbi despre noul
terorism pe care îl definește ca fiind „transnațional asimetric , bazat preponderent pe factori

2 Ibidem, pg 140;
3 Ibidem;
4 Alex P. Schmid, Albert J. Jongma n, „Political Terrorism: A New Guide To Actors, Authors, Concepts, Data
Bases , Theories & Literature”, Londra, Transaction Publishers, 2005, pg.2;

religioși, întins practic pe tot globul, cu militanți dornici să pro voace adversarului cât mai
mari daune, cât mai mul te pierder i de vieți omenești, fiind practicat de grupuri preponderent
transnaționale, cu bază religioasă, ce lovește mai ales civilii adversarului, dar și pe cei din
propria națiune sau religie. ”5
Clasificând terorismul după motivația actorului teror ist identificăm următoarele tipuri :
 Terorismul etnic, naționalist, care are drept scop recunoașterea unui teritoriu ca
aparținând unei etnii sau naț iuni (EX: gruparea ETA – militează pentru crearea unui stat
basc în Spania );
 Terorismul ideologic, care urmărește schimbarea regimului politic (EX: Fracțiunea
Armata Roșie – milita pentru comunism și dorea să rupă orice legături dintre SUA și
țările vestice );
 Terorismul rel igios – religia dusă la extrem . 6
Pentru a analiza atentatul împotriva revistei „Charlie Hebdo” , mă voi opri asupra
terorismului religios. De asemenea, voi mai avea în vizor fenomenul islamiștilor „home
grown ”. Aceștia sunt cetățeni europeni, născuți într -o țară europeană, din părinți imigranți, de
religie islamică. Ei devin extremiști , sau chiar teroriști în urma eșeculu i integrării acestora în
societate, resping ând „radical val orile occidentale considerate de ei materialiste și
decadente și își proiectează identitatea pe un fundal mitizat impregnat de un Islam puritan,
negativist, contestatar, dis tructiv. ”7
Totodată, un punc t important ce merită menționat atunci când vorbim despre t erorism este
principiul „Hukm al -Tatarrus ” conforn căruia este permisă „uciderea de civili musulmani
atunci câ nd inamicii occidentali stau în mijlocul lor și nu se poate evita uciderea acestor
civili. ”8 O expl icație pentru acest principiu co nstă în faptul că se preferă răul mai mic, și
anume omorârea unor musulmani civili, decât evitarea de a mai face atac ul asupra țintei
stabilite . Ba chiar abținerea de a mai ataca poate reprezenta o încălcare a legii de pornire a
jihadului.

Atentatul împotriva revistei „Charlie Hebdo”
La Paris, în data de 7 ianuari e 2015, în jurul orei 10:30, în timpul ședinței editoriale
zilnice, doi bărbați înarmați a u intrat în incinta redacției celei mai cunoscute reviste de satiră

5 Șerban Filip Cioculescu , „Terorismul, un fenomen străvechi, dar totodată nou și surprinzător ”, în „Rela țiile
internaționale contemporane . Teme centrale î n polit ica mondial ă”, Daniel Biró , Iași, Polirom, 2013, pg 142 -143;
6 Ibidem, pg 143 -144;
7 Ibidem, p g 146;
8 Ibidem, p g 148;

franceză, „Charlie Hebdo” și au început să tragă focuri de armă. În urma atacului au fost
ucise 12 persoane: patru caricaturiști, patru edito ri, un psihanalist ( singura femeie omorâtă în
atac), un lucrător administrativ și doi ofițeri de poliție. 9
Acest act terorist a avut loc ca urmare a publicării unor caricaturi cu P rofetul
Mahomed, acest lucru aducând atingere religiei islamice. Înainte de a scăpa, atacatorii
înarmați au tras în polițiștii veniți l a locul faptei și apoi s -au urcat în mașină, încercând să se
facă nevăzuți. Urmăriți de poliție, inculpații au abandonat ulterior vehicul și au furat altul, cu
care au dispărut. Mai mulți martori au declarat că la ieșirea din incintă cei trei bărbați au
strigat „L-am răzbunat pe P rofetul Mahomed” și „Dumnezeu este mare” în arabă („Allahu
Akbar”).10
În urma acestui atac, poliția franceză a lansat o căutare în masă pentru a-i găsi pe cei
doi bărbați care au tras focurile de armă , transmițând fotografii cu doi suspecți despre care se
spunea că sunt înarmați și periculoși . Un act de identitate găsit în mașina abandonată pe care
au folosit -o atacatorii pentru a încerca să fugă, a reprezentat un indiciu valoros pentru
polițiști. Pe actul de identitate apare numele Said Kouachi. Astfel , poliția a declarat că au fos t
emise mandate de arestare pentru Cherif Kouachi, în vârstă de 32 de ani, și fratele său Said
Kouachi , în vârstă de 34 de ani. Precizia cu care atacatorii au manevrat armele sugerează că
au primit pregătire militară, a spus poliția. În timpul atacului, care a dur at doar câteva minute,
mai mulți jurnaliști s -au ascuns sub birou sau pe acoperiș, au spus martorii.11
„Charlie Hebdo ” a depășit deseori limitele privind caricaturile ce făceau referire la
religie , în ciuda avertismentelor care au avut loc în urma bombarda mentelor de foc din
birourile revistei, din 2011, conform cărora caricaturile lor asupra musulmanilor, care păreau
rasiste și islamofobe, reprezentau o provocare pentru extremiști. Răspunsul gazetei
săptămânale satirice, conform căruia a batjocorit toate religiile și că islamul nu a fost o
excepție, nu i -ar fi potolit pe islamiștii radicali, proveniți din cele mai oprimate și mai
marginalizate segmente ale societății franceze. Ba mai mult, Editorul St ephane Charbonnier,
în vârstă de 47 de ani, a primit în trecut amenințări cu moartea ș i trăia sub protecția poliției.12

9 The Guardian, „ Gunmen attack Paris magazine Charlie Hebdo's offices killing at least twelve ”, 7.01.2015,
disponibil la https://www.theguardian.com/world/2015/jan/07/satirical -french -magazine -charlie -hebdo –
attacked -by-gunmen , accesat în septembrie 2020;
10 BBC NEWS, „Charlie Hebdo: Gun attack on French magazine kills 12 ”, 7.01.2015, disponibil la
https://www.bbc.com/news/world -europe -30710883 , accesat în septembrie 2020;
11 BBC NEWS, „Paris attacks: Suspects' profiles ”, 12.01.2015, disponibil la https://www.bbc.com/news/world –
europe -30722038 , accesat în septembrie 2020;
12 Ibidem;

Analiza atentatului
Atentatul împotriva revistei „Charlie Hebdo” reprezintă un atac asupra unei valori
fundamentale a Franței, libertatea de exprimare. Cu toate acestea, l ibertatea nu este niciodată
nelimitată , fie ea și de exprimare . Există principiul vătămării (John Stuart M ill) și principiul
ofensării (Joel Feinberg) care dictează limita pe care un individ o are atunci când își exercită
libertatea. În ceea ce privește cazul „Charlie Hebdo” , caricaturile ce ilustrau personaje
religioase din lumea musulmană nu au fost privite foarte bine. Înaintea atentatul ui din 20 15
au mai existat câteva atenționări prin mesaje amenințătoare la adr esa editorului șef, dar și
printr -un atac cu bombă , în 2011 la vechiul sediu al redac ției, din partea islamiștilor, cu
privire la desenele îndrăznețe.
Un prim argument că a tentatul terorist este unul de n atură religioas ă reiese tocmai din
remarca făcu tă de atacatori: „L-am răzbunat pe profetul Mahomed !”.De aici re zultă că
scopul nu a fost unul politic, ci de răzbunare. Umărind elementele principale pe care le -a
identificat Cioculescu ca fiind prezente în mai multe definiții ale terorismului, în lucrarea sa,
putem observa următoarele:
– agentul terorist a fost reprezentat de 2 indivizi , frații Kouachi ;
– acțiunea a fost premeditată, planificată, căci atacatorii au știut să ia cu asalt redacția fix când
persoanele pe care ac eștia le vizau, se aflau în ședința editor ială zilnică ;
– atacul a fost imprevizibil pentru victimele vizate;
– victimele au fost alese simbolic, ele fiind cele care îl car icaturau pe Mahomed ;
– atacul a presupus violență extremă, cauzatoare de decese , 12 la număr ;
– au încălcat deliberat regulile sociale și legislația statului francez, acționând violent pentru a
oprima dreptul la libera exprimare.
Pentru o analiză cât mai complexă a cazului, trebuie să aruncăm o privire asupra
background -urilor atacatori lor. În prim ul rând, de remarcat este faptul că frații Kouachi s-au
născut în Arondismentul 10 , Paris și au crescut în Franța, părinții lor fiind imigranți algerieni .
Cei doi frați au fost abandonați de părinții lor la o vârstă frage dă și au fost d ați în plasament
în orașul Rennes din ve stul Franței, unde au locuit, până când s -au mutat la Paris. Au crescut
fără grijă din partea părinți lor, având o educație precară și job-uri temporare în supermarket,
în curierat , sau ca vânzător de pește .13

13 The New Yoork Times, „Two Brothers Suspected in Killings Were Known to French Intelligence Services ”,
8.01.2015, disponibil la https://www.nytimes.com/2015/01/08/world/two -brothers -suspected -in-killings –
were -known -to-french -intelligence -services.html?_r=0 , accesat în septembrie 2020;

Astfel, se poate observa că cei doi frați au fost islamiști „home grown ”. Din păcate, a
fi marginalizați îi face pe tineri ca aceștia pradă ușoară pentru radicalii religioși care
manip ulează vulnerabilitatea acestora . Milioane de musulmani , din familii de imigranți care
s-au născut și au crescut în Occident se confruntă cu o confuzie cu privire la valoarile lor . A
fi francez, musulman, și algerian, în același timp , cum este cazul fraților Kouachi, poate fi
destul de dificil pentru forma rea uni copil, având în vedere obiceiurile și normele . Cei care
reușesc să depășe ască acest hop se îndreaptă mai departe, spre un viitor liniștit, dar cei rămași
în urmă devin roboței umani ai radicalismului.
Cherif Kouachi este un caz tipic. Pe numele său adevăra t Abu Issen, a făcut parte din
rețeaua Buttes -Chaumont care a ajutat la trimiterea unor jihadiști să lupte pentru al -Qaeda în
Irak, după invazia SUA -Marea Britanie din 2003. În 2008, Cherif Kouachi a fost închis
pentru trei ani pentru rolul său în trimiterea de militanți în Irak, dar 18 luni ale pedepsei au
fost suspendate. Frații Kouachi ar fi participat la slujbele unei moschee de lângă Buttes –
Chaumont, o zonă din nordul Parisului, unde au ajuns sub influența unui imam radical numit
Farid Benyettou. El i -ar fi încurajat să st udieze islamul atât acasă cât și la un centru
musulman din zona lor. O figură cheie în rețeaua Buttes -Chaumont a fost Boubaker al –
Hakim, un militant legat de rezistența al -Qaeda împotriva forțelor SUA din Irak . În 2010 ,
Cherif Kouachi a fost suspectat că ar fi complot at pentru scoaterea din închisoare a unui alt
islamist, Smain Ait Ali Belkacem. Said Kouachi, în vârstă de 34 de ani, a fost numit și el în
complotul Belkacem, dar frații nu au fost urmăriți penal din ca uza lipsei de probe. 14
De remar cat este faptul că , unul dint re vecinii lui Cherif , l-a descris pe aces ta drept un
om respectuos, prietenos, politicos, cinstit și mai presus de toate, empatic deoarece ajuta
persoane le în vârstă și cu dizabilități . De asemenea, a mai spus că Cherif nu era agresiv, nu
era o persoană nebun ă, ba chiar era o persoană calmă .15
Un alt argument care confirmă natura religioasă a aten tatului constă în faptu l că acesta
se încadrează în noul terorism , care este bazat pe factori religioși, care are efecte la nivel
globa l și ai căror militanți sunt dornici să provoace adversarului cât mai mari daune și cât mai
multe pierderi de vieți omenești, având drept țintă civili , dar și indivizi din propria națiune
sau religie , dacă se află în cale a atacatorilor . Atentatul împotriva revistei de satiră a avut drept
scânteie ironi zarea Profetului Mahomed prin caricaturi ce au ponegr it religia is lamică.

14 Al Arabiya, „Paris attacks: What do we know about the Kouachi brothers? ”, 8.01.2020, disponibil la
https://english.alarabiya.net/en/perspective/profiles/2015/01/08/Paris -attacks -What -do-we-know -about -the-
Kouachi -brot hers -, accesat în septemb rie 2020;
15 BBC NEWS, „Paris attacks: Suspects' profiles ”, 12.01.2015, disponibil la https://www.bbc.com/news/world –
europe -30722038 , accesat în septembrie 2020.

Atacatorii, au acționat în numele reli giei cauzând pagube mari și decese. Efectul global, creat
în urma at entatului a fost resimțit prin număul mare d e persoane care și -au însușit m esajul de
solidaritate „Je suis Charlie! ”.

Concluzii
Prin urmare, atentatul asupra revistei „Charlie Hebdo ” reprezintă un act terorist,
deoarece este utilizată în mod deliberat violența și amenințarea utilizării acesteia împotriva
oamenilor nevinovați, cu scopul de a -i intimida pe aceștia sau pe alți oameni într -un curs de
acțiune pe care altfel nu l -ar face . De asemenea , putem afirma că atentatul terorist din 7
ianuarie 2015 este unul de natură religioasă , venind ca o răzbunare din partea musulmanilor
pentru faptul că profetul lor , Mahomed a fost ridiculizat în caricaturi ce au adus injurii asupra
religiei. Totodată, în urma studiului realizat , am arătat faptul că atentatul se încadrează în
definiția noului terorism ce este bazat pe factori religioși , ceea ce denotă încă o dată natura
religioasă a acestuia. Ba mai mult, am demonstrat că din cauza background -urilor personale,
atacatorii fac parte din categor ia teroriștilor „home grown ”, fapt ce -i face vulnerabili,
transformându -i într -o țintă ușoară a radicalismului.

Bibliografie
1. Șerban Filip Cioculescu , „Terorismul, un fenomen străvechi, dar totodată nou și surprinzător ”, în „Rela țiile
internaționale contemporane . Teme centrale î n polit ica mondial ă”, Daniel Biró , Iași, Polirom, 2013 ;
2. Alex P. Schmid, Albert J. Jongman, „ Political Terrorism: A New Guide To Actors, Authors, Concepts, Data
Bases , Theories & Literature”, Londra , Transaction Publishers, 2005 ;
3. The Guardian, „ Gunmen attack Paris magazine Charlie Hebdo's offices killing at least twelve ”, 7.01.2015,
disponibil la https://www.theguardian.com/world/2015/jan/07/satirical -french -magazine -charlie -hebdo –
attacked -by-gunmen , accesat în septembrie 2020;
4. BBC NEWS, „Charlie Hebdo: Gun attack on French magazine kills 12 ”, 7.01.2015, disponibil la
https://www.bbc.com/news/world -europe -30710883 , accesat în septembrie 2020;
5. The New Yoork Times, „Two Brothers Suspected in Killings Were Known to French Intelligence Services ”,
8.01.2015, disponibil la https://www.nytimes.com/2015/01/08/world/two -brothers -suspected -in-killings –
were -known -to-french -intelligence -services.html?_r=0 , accesat în septembrie 2020;
6. BBC NEWS, „Paris attacks: Suspects' profiles ”, 12.01.2015, disponibil la
https://www.bbc.com/news/world -europe -30722038 , accesat în septembrie 2020;
7. Al Arabiya, „Paris attacks: What do we know about the Kouachi brothers? ”, 8.01.2020, disponibil la
https://english.alarabiya.net/en/perspective/profiles/2015/01/08/Paris -attacks -What -do-we-know -about –
the-Kouachi -brot hers -, accesat în septemb rie 2020;