Școala Na uni0163ional ă de Studii Politice și Administrative [620778]

Școala Na /uni0163ional ă de Studii Politice și Administrative
Facultatea de Comunicare și Rela /uni0163ii Publice

LUCRARE DE LICEN /uni0162Ă

Profesor Coordonator: Absolvent: [anonimizat], Iulie 2011

Școala Na /uni0163ional ă de Studii Politice și Administrative
Facultatea de Comunicare și Rela /uni0163ii Publice

DEZVOLTAREA PERSONAL Ă SUS /uni0162INUT Ă DE DEZVOLTAREA
PROFESIONAL Ă
STUDIU DE CAZ: AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE ÎN DEZVOLTAREA
FREELANCERILOR

Profesor Coordonator: Absolvent: [anonimizat], Iulie 2011

1
CUPRINS

Cuprins …………………………………………………………………………… …….…. 1
Lista anexelor ………………………………………………………………….… ………… 2
Introducere ………………………………………………………………………… ………..3
Capitolul I – Comportament organiza /uni0163ional
1. Ce sunt organiza /uni0163iile ……………………………………………………… …………5
2. Abordare sociologic ă …………………………………………………… …… .…….6
3. Ce este birocra /uni0163ia ………………………………………………………… ……..…..8
4. Alienarea muncitorilor…………………………………………………… …….……9
5. Integrarea și cooperarea în spa /uni0163iul social organizat ……………………… …… ….10
Capitolul II – Comportament individual
1. Via /uni0163ă profesional ă și via /uni0163ă personal ă …………………………………… …… ……13
2. Motivarea angajatului ………………………………………………… …… ……..15
3. Rela /uni0163ii interpersonale …………………………………………………… …….…..17
Capitolul III – Modific ări în societate
1. Cariere profesionale și modific ări în societate …………………… ……… …… …19
2. Ce înseamn ă și ce presupune s ă fii liber profesionist ………………… …… …..…20
Capitolul IV – Metodologia și rezultatele cercet ării
1. Contextul cercet ării …………………………………………………… …….….…23
2. Obiectivul cercet ării ………………………………………………… …….……… 24
3. Întreb ările de cercetare …………………………………………………… …….…24
4. Metode și instrumente de cercetare și grupul /uni0163int ă al cercet ării ………… …….…..25
5. Analiza și interpretarea datelor ………………………………………… …… …….26
Concluzii ……………………………………………………………………… .……….…37
Bibliografie …………………………………………………………………… …… …… ..39
Anexe …………………………………………………………………………… …… ……41

2
LISTA ANEXELOR

ANEXA 1
Grila de interviu
ANEXA 2
Transcript interviu subiect 1
Transcript interviu subiect 2
Transcript interviu subiect 3
Transcript interviu subiect 4
Transcript interviu subiect 5
Transcript interviu subiect 6
Transcript interviu subiect 7
Transcript interviu subiect 8
Transcript interviu subiect 9
Transcript interviu subiect 10
Transcript interviu subiect 11
Transcript interviu subiect 12
Transcript interviu subiect 13
Transcript interviu subiect 14
Transcript interviu subiect 15
Transcript interviu subiect 16
Transcript interviu subiect 17
Transcript interviu subiect 18
Transcript interviu subiect 19
Transcript interviu subiect 20

3
INTRODUCERE

Identitatea uman ă se construie ște progresiv iar evenimentele de ordin profesional sunt
importante în construirea unor tipologii umane. În societ ă/uni0163iile contemporane individul
reprezint ă elementul cu ajutorul c ăruia acestea evolueaz ă și se dezvolt ă iar la rândul s ău
acestea pot influen /uni0163a dezvoltarea personalit ă/uni0163ii oamenilor. Între individ și societate exist ă
un fenomen reciproc de influen /uni0163are care se produce în urma unui schimb de elemente cu
efecte psihosociale ce pot constitui premise în dez voltarea personal ă dar și profesional ă a
unui actant din via /uni0163a social ă.
Lucrarea de fa /uni0163ă trateaz ă si cerceteaz ă influen /uni0163a pe care via /uni0163a profesional ă o are asupra
unui individ. Nevoia social ă și nevoia de apartenen /uni0163ă la un grup sunt satisf ăcute de
integrarea profesional ă a unui individ în societate. Prin depunerea efortu rilor intelectuale
pentru a realiza un obiectiv al unui grup sau al un ei organiza /uni0163ii, individul trebuie s ă se
adapteze mediului și condi /uni0163iilor de desf ăș urare a ac /uni0163iunilor. De cele mai multe ori, acest
proces de adaptare modeleaz ă și structureaz ă gândirea uman ă și comportamentul celor care
coopereaz ă pentru realizarea scopurilor.
Pentru a întelege cum anume via /uni0163a profesional ă influen /uni0163eaz ă via /uni0163a personal ă a unui
individ, lucrarea de fa /uni0163ă este structurat ă în trei p ăr/uni0163i teoretice. Prima parte presupune o
descriere a comportamnetului organiza /uni0163ional. Care sunt elementele pe care o organiza /uni0163ie i
le ofer ă individului în dezvoltarea sa și care sunt achizi /uni0163iile culturale, stiin /uni0163ifice, tehnice și
morale pe care individul le asimileaz ă în urma integr ării și cooper ării sale din punct de
vedere profesional. Comportamentul individual trata t în continuarea lucr ării reprezint ă o
sintez ă a nevoilor pe care o integrare profesional ă i le asigur ă individului pentru
dezvoltarea sa ulterioar ă. Fie c ă este vorba despre perfec /uni0163ionare profesional ă, de orientare
în carier ă sau de consecin /uni0163ele pe care rela /uni0163iile interpersonale le au asupra individului,
comportamentul acestuia este modelat și îmbun ăta /uni0163it constant. Via /uni0163a profesional ă
influen /uni0163eaz ă via /uni0163a personal ă a unui individ prin prisma transferului de informa /uni0163ii, prin
asimilarea unor evenimente sau pur și simplu prin observa /uni0163ii fine legate de comunitatea din
care acesta face parte.
Cea de-a treia parte a lucr ării face leg ătura între corpul teoretic și cercetarea din partea
aplicativ ă. Este vorba despre modific ările ap ărute în societatea modern ă în plin ă dezvoltare
legate de libertatea de alegere a individului și de asumarea avantajelor și dezavantajelor pe
care orientarea spre ceva nou le presupune. Context ul actual al societ ă/uni0163ii permite
individului o reorientare în carier ă și o deschidere mai mare spre noi abord ări profesionale.

4
În acest sens, metoda freelancingului reprezint ă modul în care actioneaz ă un individ liber
profesionist, numit freelancer fiind o metoda nu atât de bine dezvoltat ă de studiile de
specialitate și practicata de un numar modest de angaja /uni0163i. A-/uni0163i fi propriul șef este o
provocare pe care indivizii înc ă nu sunt preg ăti /uni0163i s ă o accepte, din motive de siguran /uni0163a și
ordine social ă.
Ineditul lucr ării const ă în partea de cercetare a acesteia, unde în urma un ui studiu
exploratoriu a fost posibil ă o descoperire a unor avantaje și dezavantaje comune în
practicarea freelancingului , dar și a unor particularit ă/uni0163ii structurate în func /uni0163ie de tipologiile
umane cu deschidere spre diversitate și inova /uni0163ie. Metoda de cercetare folosit ă a fost cea a
interviului, realizat pe dou ăzeci de subiec /uni0163i care practic ă sau au practicat metoda
freelancingului. În urma cercet ării s-au descoperit motivele pentru care ace știa au ales s ă
fie freelanceri, ce presupune s ă î /uni0163i orientezi ac /uni0163iunile în acest sens și care sunt avantajele și
dezavantajele pe care ace știa și le asum ă ini /uni0163ial și pe care le dobândesc pe parcursul
dezvolt ării profesionale.
În urma interpret ării interviurilor am determinat c ă, în general, termenii prin care
freelancerii se auto-identific ă sunt libertatea de alegere și independen /uni0163a. Avantajele
practic ării acestei forme de ac /uni0163iune profesional ă sunt cele generale cum ar fi timpul liber de
care indivizii dispun, posibilitatea de a accepta s au refuza proiectele pentru care aleg s ă
lucreze, stimularea creativ ă, rela /uni0163iile interpersonale într-un num ăr mai mare, resursele
financiare, o autoevaluare constant ă și o dezvoltare continu ă prin provoc ările acceptate. În
mod evident, exist ă și dezavantaje, construite în general în jurul nesig uran /uni0163ei și
instabilit ă/uni0163ii, lipsa unui loc constant în care s ă î și desf ăș oare ac /uni0163iunile dar și a unei echipe.
Îns ă odat ă asimilate în mod con știent, aceste dezavantaje pot fi reprimate. Fiind î ntr-o
continu ă schimbare, adaptarea indivizilor la stilul de munc a al persoanelor cu care intr ă în
contact și la cerin /uni0163ele ofertantului reprezint ă cea mai puternic ă caracteristic ă a unui
freelancer, orizontul de a șteptare, de ac /uni0163iune și de dezvoltare fiind în ascensiune.

5
I. Comportament organiza /uni0163ional

1. Ce sunt organiza /uni0163iile

Ceea ce se întampl ă în organiza /uni0163ii are adesea un impact semnificativ asupra oamenil or.
Din acest motiv o mai bun ă în /uni0163elegere a acestora ar ajuta la îmbun ătă/uni0163irea func /uni0163ion ării lor și
la o cre ștere a impactului asupra oamenilor într-un mod pozi tiv. Organiza /uni0163iile, institu /uni0163iile
sunt cele care ajung s ă ne influen /uni0163eze modul de via /uni0163ă din momentul în care ne orient ăm
spre o dezvoltare profesional ă și devin din ce în ce mai greu de în /uni0163eles pe m ăsur ă ce le
descoperim utilitatea. De și nu exist ă o defini /uni0163ie acceptat ă de to /uni0163i speciali știi interesa /uni0163i de
acest domeniu, una dintre cele mai cuprinz ătoare explica /uni0163ii date organiza /uni0163iilor și institu /uni0163iilor
este cea împ ărta șit ă în Dic /uni0163ionarul de Sociologie. In acest sens, organiza /uni0163iile sunt cele care
desemneaz ă: “regulile de influen /uni0163are și control social ale comportamentelor individuale,
modele specifice și stabile de organizare și desf ăș urare a interac /uni0163iunilor între indivizi și
grupuri sociale orientate spre satisfacerea unor ne voi de baz ă, valori și interese cu
importan /uni0163ă esen /uni0163ial ă, strategic ă pentru men /uni0163inerea colectivit ă/uni0163ilor sociale.” (Vl ăsceanu și
Zamfir, 1993, 302)
În literatura de specialitate se întâlnesc mai mult e tipuri de defini /uni0163ii ale organiza /uni0163iilor
care abordeaz ă conceptul din punct de vedere psihologic sau î și concentreaz ă aten /uni0163ia pe
structura și func /uni0163iile acestora. A șadar, literatura de specialitate nu ofer ă o “defini /uni0163ie unitar ă
sau un model unic de raportare la organiza /uni0163ii. Îns ă exist ă un specific al defini /uni0163iilor în
func/uni0163ie de perspectiva din care sunt analizate, îns ăș i evolu /uni0163ia organiza /uni0163iilor oferind noi
modalit ă/uni0163i de definire.” (Niculae, 2008, 8)
Cea mai utilizat ă defini/uni0163ie a organiza /uni0163iilor este cea în care sunt prezentate ca fiind
“inven /uni0163ii sociale destinate realiz ării unor scopuri comune prin efort de grup” (Johns, 1998,
4). Urm ărind o perspectiv ă psihologic ă, Mihaela Vl ăsceanu (1993, 19) vorbe ște despre
organiza /uni0163ii ca fiind: “coordonarea planificat ă a activit ă/uni0163ilor unor oameni, în scopul
îndeplinirii unor /uni0163eluri comune, explicite, prin intermediul diviziuni i muncii, al func /uni0163iilor,
precum și al ierarhiei autorit ă/uni0163ii și responsabilit ă/uni0163ii”.
Shein (citat de Vl ăsceanu și Zamfir, 1993, 304) consider ă c ă “o organiza /uni0163ie reprezint ă
coordonarea planificat ă a activit ă/uni0163ilor unui num ăr de oameni pentru realizarea unor scopuri
sau /uni0163eluri comune, explicite, prin diviziunea muncii și activit ă/uni0163ii și printr-o ierarhie de
autoritate si responsabilitate” iar Bernard (citat de Vl ăsceanu și Zamfir, 1993, 304)

6
define ște organiza /uni0163iile drept un sistem de activit ă/uni0163i sau for /uni0163e a dou ă sau mai multe persoane,
coordonate con știent”.
Toate aceste defini /uni0163ii prezentate mai sus au câteva elemente comune, sc hi /uni0163ând o imagine de
ansamblu indiferent de context, al organiza /uni0163iilor. În primul rând sim /uni0163ul comun ne d ă
posibilitatea s ă observ ăm c ă cei care fac posibil ă existen /uni0163a unei organiza /uni0163ii sunt oamenii. În
func /uni0163ie de interac /uni0163iunea acestora, ac /uni0163iunile sunt derulate dup ă o anumit ă structur ă
ajungându-se la îndeplinirea obiectivelor și responsabilit ă/uni0163ilor specifice organiza /uni0163iei
respective. Prin urmare, conceptul de organiza /uni0163ie se refer ă la faptul c ă interac /uni0163iunile dintre
oameni pot fi realizate în cadrul uneiorganiza /uni0163ii cu structuri specifice, având ca scop
integrarea și coordonarea tuturor resurselor umane necesare ati ngerii scopului sau
obiectivelor organiza /uni0163iei. Interac /uni0163iunile dintre oameni pot fi ordonate si planificat e într-o
astfel de structur ă. Mai mult, procesul însu și de interac /uni0163iune dintre indivizi poate influen /uni0163a
la rândul lui modul de formulare, con /uni0163inutul, intenstitatea atât a obiectivelor personale cât și
a celor organiza /uni0163ionale si traiectoria spre care aceste obiective se îndreapt ă. O organiza /uni0163ie
presupune întotdeauna un capital de resurse umane c are interac /uni0163ioneaz ă în vederea
realiz ării unui scop comun, cu relevan /uni0163ă atât pentru participan /uni0163i cât și pentru organiza /uni0163ie.
Structura unei organiza /uni0163ii descrie rolurile, rela /uni0163iile activit ă/uni0163ile, obiectivele, ierarhia de
autoritate și responsabilitate specifice organiza /uni0163iei respective. Conceptul de organiza /uni0163ie se
refer ă la “procesul de interac /uni0163iune a oamenilor pentru realizarea obiectivelor. Su ccesul sau
eșecul unei organiza /uni0163ii în realizarea obiectivelor depinde de calitatea interac /uni0163iunilor dintre
membrii acelei organiza /uni0163ii.” (Niculae, 2008, 8-9)
În urma defini /uni0163iilor prezentate mai sus putem concluziona c ă organiza /uni0163iile sunt
importante în societate nu numai datorit ă utilit ă/uni0163ii lor, de a produce bunuri sau servicii
pentru a stabili o ordine social ă. Ele sunt importante și din punct de vedere al for /uni0163ei de
munc ă, deoarece oamenii î și petrec aproximativ o treime din zi ( și ne referim aici la adul /uni0163i)
în acestea. Apartenen /uni0163a oamenilor în aceste organiza /uni0163ii și interac /uni0163iunea social ă rezultat ă pot
prognoza succesul sau e șecul unei institu /uni0163ii în general, fie ea o companie, o comunitate sau
chiar familia din care face parte fiecare.

2. Abordarea sociologic ă

O abordare sociologic ă a organiza /uni0163iilor și încadrarea lor într-un context știin /uni0163ific va face
posibil ă în/uni0163elegerea implic ărilor sociale, într-o societate industrial ă, în dezvoltarea venit ă
din partea oamenilor. Posibilitatea și poten /uni0163ialul existent pentru schimbarea structurilor

7
poate fi privit ă ca o resurs ă pentru indivizi, permi /uni0163ându-le s ă fie mai con știen /uni0163i și mai
ra /uni0163ionali cu privire la institu /uni0163iile și structurile sociale care ar p ărea c ă le controleaz ă via /uni0163a.
(Watson, 1983, 258)
Mai mult, sociologia este cea interesat ă de modul în care oamenii rela /uni0163ioneaz ă unii cu
ceilal /uni0163i și cum se organizeaz ă atât împreun ă cât și separat. Din acest motiv, o încadrare
sociologic ă a fenomenului în care organiza /uni0163iile iau na ștere și se dezvolt ă este important ă
pentru a urm ări și în /uni0163elege efectul pe care acestea le au asupra omului, fiin /uni0163ă social ă.
În concep /uni0163ia lui Weber (citat de Savu, 2004, 40), “sociologia urm ăre ște s ă în /uni0163eleag ă
prin interpretare, activitatea social ă și s ă explice pe aceast ă baz ă, derularea și efectele
activit ă/uni0163ii. Societatea func /uni0163ioneaz ă și exist ă datorit ă ac /uni0163iunilor întreprinse de oameni, fie
separat fie în mod organizat. Organiza /uni0163iile exist ă pentru a asigura o desf ăș urare a ac /uni0163iunilor
în mod organizat, iar ra /uni0163iunea de a fi a organiza /uni0163iilor înseamn ă în primul rând a avea un
scop și apoi de a reuni resursele materiale cu cele umane .”
Dezvoltând acest punct de vedere, institu /uni0163iile scrie Durkheim(citat de Ernest, 1993,
259) sunt un produs al activit ă/uni0163ii și asocierii conjugate, al c ăror efect este acela de a stabili
și de a institui în exteriorul nostru anumite c ăi de ac /uni0163iune și apreciere, care in /uni0163ial sunt
subiective și individuale.
Nu structurile informale și cultura organiza /uni0163ional ă dau na ștere elementelor
institu /uni0163ionale, ci elementele institu /uni0163ionale reg ăsite în sistemele de credin /uni0163e și mituri
ra /uni0163ionalizate la nivelul societ ă/uni0163ii sunt cele care determin ă apari /uni0163ia structurilor formale și
modeleaz ă, în acela și timp și comportamentul uman. Societatea prin instrumentul numit
organiza /uni0163ie conduce omul spre un comportament anume. Ac /uni0163iunile lui sunt justificate în
func /uni0163ie de contextul în care le desf ăș oar ă și tot în func /uni0163ie de context el î și adapteaz ă
comportamentul. Într-o organiza /uni0163ie, comportamentul este derivat din rela /uni0163iile interpersonale
care au loc, din schimbul de experien /uni0163e, opinii și credin /uni0163e ale celorla /uni0163i.
Durkheim (citat de Douglas, 2002, 131) abordeaz ă în scrierile sale problema
solidarit ă/uni0163ii care este aceea și cu problema colectivit ă/uni0163ii și explic ă problema de ansamblu a
ata șamentului individului fa /uni0163ă de ordinea social ă. Durkeim (citat de Scott, 2004, 33)
consider ă ca aceast ă nou ă ordine colectiv ă “se bazeaz ă pe convingerea c ă ac /uni0163iunea este
ra /uni0163ional ă și c ă ordinea poate fi negociat ă cu succes pe cale individual ă” ordinea social ă
fiind astfel “însumarea neinten /uni0163ionat ă a intereselor personale ale indivizilor”.

8
3. Ce este birocra /uni0163ia?

Max Weber este cel care a f ăcut celebru termenul de birocra /uni0163ie. În viziunea lui
Weber, (citat de Johns, 1998, 11) “birocra /uni0163ia este tipul ideal de organiza /uni0163ie, care include o
linie de comand ă strict ă, reguli detaliate, specializare înalt ă, putere centralizat ă și o selec /uni0163ie
și promovare pe baz ă de competen /uni0163e tehnice”. Birocra /uni0163ia aplicat ă în organiza /uni0163iile complexe
face posibil ă o îndeplinire a scopului acesteia și urm ărirea obiectivelor stabilite la începutul
înfiin /uni0163ă rii. Weber este cel care promoveaz ă termenul de birocra /uni0163ie ca un tip ideal sau ca un
model teoretic care ar standardiza comportamentul î n organiza /uni0163ii și ar asigura muncitorilor
siguran /uni0163ă și un sim /uni0163 al scopului.
În cartea sa despre “Sociologie general ă”, Mircea Agabrian (2003, 171) abordeaz ă
termenul de birocra /uni0163ie la modul ideal, identificând un set de elemente definitorii acestei
structuri sociale și anume: “un grad înalt al specializ ării muncii definit ă clar, cu sarcini
distribuite ca obliga /uni0163ii oficiale, structura ierarhic ă a autorit ă/uni0163ii cu domenii de comand ă și
responsabilitate circumscrise cu caritate, existen /uni0163a unui corp formal de reguli care
genereaz ă activitatea organiza /uni0163iei, rela /uni0163ii interpersonale între membrii organiza /uni0163iei și între
ace știa și clien /uni0163i, recrutarea personalului bazat ă pe abilit ă/uni0163i și cuno știn /uni0163e tehnice, angajarea
personalului pe termen lung, promovare pe baza vech imii sau meritului cu un salariu fix.”
Deci calit ă/uni0163ile birocra /uni0163iei care i-au adus meritul de a fi considerat ă tipul ideal de
organiza /uni0163ie ar fi în primul rând criteriile de selectare și promovare bazate pe abilit ă/uni0163i
tehnice decât pe nepotism sau favoritism, un set de reguli detaliate, reglement ări și
proceduri care asigur ă realizarea sarcinilor, centralizarea puterii la vâ rful organiza /uni0163iei și o
linie de comand ă strict ă în care fiecare membru raporteaz ă unui singur superior.
Comportamentul în organiza /uni0163ii ar fi standardizat dup ă modelul birocra /uni0163iei oferindu-le astfel
siguran /uni0163a muncitorilor și un sim /uni0163 al scopului, iar urm ărirea obiectivelor organiza /uni0163ionale ar fi
ra /uni0163ional ă și eficient ă.
Influen /uni0163a teoriei birocra /uni0163iei a constituit solul pe care a crescut teoria org aniza /uni0163iei. Teoria
organiza /uni0163iei ca disciplin ă sociologic ă se preocup ă de dou ă aspecte distincte, dar
complementare cu privire la obiectul ei de studiu. Pe deoparte teoria este interesat ă de
structura organiza /uni0163ional ă influen /uni0163at ă de factorii și modalitatea de organizare a activit ă/uni0163ii
membrilor, astfel încât s ă realizeze performan /uni0163e cât mai ridicate și s ă men /uni0163in ă sau chiar s ă
introduc ă pe un șir firesc al întâmpl ărilor aceast ă reu șit ă și pe de alt ă parte de
comportamentul social al oamenilor în organiza /uni0163ie. (Agabrian, 2003, 172)

9
Ra /uni0163iunea practic ă a individului care prive ște din perspectiva mijloacelor și a scopului
favorizeaz ă caracterul ra /uni0163ional al pie /uni0163ei institu /uni0163iilor. Ra /uni0163ionalitatea birocra /uni0163iei se
caracterizeaz ă prin “gândirea institu /uni0163ionalizat ă adic ă prin abstractizarea și formarea de
rutine”. (Douglas, 2002, 132) Mai devreme sau mai târziu, mijloacele prin care scopul
ajunge s ă fie atins devin forme mecanicizate de ac /uni0163iune a resurselor umane. Aceast ă form ă
de administra /uni0163ie care se bazeaz ă pe organiza /uni0163ii ce urm ăresc obiective variate este tipul
dominant în societatea modern ă, societate în care vor avea loc schimb ări în momentul în
care omul va deveni con știent de rutina pe care o desf ăș oar ă.

4. Alienarea muncitorilor

În viziunea lui Hegel (citat de Solomon 1970, 642-6 46), istoria reprezint ă
autoîmplinirea, de-a lungul timpului, a unor idei a bstracte sau a unui spirit. Geist este un
concept central în fenomenologia spiritului lui Heg el, toat ă istoria filosofiei sale fiind
bazată pe acest concept. În func /uni0163ie de context poate fi tradus ca mintea sau spiritu l lumii, cu
ajutorul c ăruia explic ă evolu /uni0163ia acesteia. Acest spirit este reflectat în lumea o biectiv ă pe
care cei mai mul /uni0163i dintre noi o consider ăm drept adevarata realitate. Intr ă în sarcina fiin /uni0163ei
umane s ă dep ăș easc ă aceast ă stare de alienare, în care lumea îi apare altceva decât spiritul
amintit.
Termenul de alienare este folosit cu prec ădere de c ătre Karl Marx (citat de Vl ăsceanu
și Zamfir, 1993, 22) fiind un concept psihologic, fi losofic și sociologic care se refer ă la
rela /uni0163ia dintre individ și lumea sa. Individul, privit ca fiin /uni0163ă social ă, nu se mai recunoa ște în
lumea pe care a creat-o el însu și, având sentimentul de înstr ăinare fa /uni0163ă de aceasta.
Modificarea propriei ordini universale nu se datore az ă individului ci structurilor sociale în
care el tr ăie ște. Aceast ă înstr ăinare se produce pe trei planuri, fa /uni0163ă de produsul muncii sale,
fa /uni0163ă de propria activitate, de munca sa, și în rela /uni0163iile cu ceilal /uni0163i
Karl Marx (citat de Agabrian, 2003, 177) define ște alienarea ca fiind un rezultat al
separ ării muncitorului de produsul muncii sale. În birocr a /uni0163ii, muncitorii nu pot vedea c ă ei
au produs un obiect de valoare și, drept rezultat, pot ajunge s ă se îndoiasc ă de valoarea lor
proprie. Muncitorii aliena /uni0163i sunt muncitori neproductivi. Unii muncitori sunt mai aliena /uni0163i
decât al /uni0163ii și ca femeile, minorit ă/uni0163ile și cei cu educa /uni0163ie limitat ă pot sfâr și în roluri alienate.
În organiza /uni0163ii, muncitorul î și vinde for /uni0163a de munc ă de /uni0163in ătorului de capital, el nu
produce conform ideilor și intereselor sale. Rezultatele muncii sale, materi alizate în
produse sau servicii nu sunt comercializate de el c i de cel c ăruia mai înainte i-a încredin /uni0163at

10
for /uni0163a sa de munc ă. În rela /uni0163iile interumane alienarea este o premiz ă în apari /uni0163ia fenomenului
de competivitate. Muncitorii trebuie s ă concureze între ei pentru a avea un loc de munc ă,
aceast ă competi /uni0163ie generând sentimentul de neprietenie și de izolare.
Lumea material ă e cea adev ărat ă iar alienarea pe care o sim /uni0163im se petrece din cauz ă c ă
omenirea este înstr ăinat ă de sine îns ăș i în cadrul structurilor politice și economice
existente. Marx (citat de Agabrian, 2003, 33) care și-a elaborat ideile în primele decenii ale
revolu /uni0163iei industriale, consider ă c ă structurile esen /uni0163iale sunt cele economice. Activitatea
productiv ă fusese transformat ă în munca obligatorie. În interiorul unui sistem c apitalist,
munca nu mai putea fi o expresie a productivit ă/uni0163ii creatoare., ci pur și simplu munc ă
alienat ă.
Ideologiile și ideile reflect ă și încearc ă s ă justifice realitatea material ă, și nu invers.
Prin urmare, în anumite privin /uni0163e, Marx a oferit una dintre primele formul ări ale construc /uni0163iei
sociale a realit ă/uni0163ii.

5. Integrarea și cooperarea în spa /uni0163iul social organizat

Spa /uni0163iul social organizat este reprezentat în mentalul c olectiv drept spa /uni0163iul în care se
produce integrarea într-un grup social a individulu i prin socializare. Societatea devine o
structur ă de roluri institu /uni0163ionalizate în momentul în care a ștept ările unui individ se aliniaz ă
la valorile și normele unei societ ă/uni0163i. Integrarea profesional ă apare ca una din fazele
procesului de socializare și anume etapa care finalizeaz ă socializarea individului,
confirmând faptul c ă și integrarea profesional ă, ca și celelalte tipuri de integrare are efecte
sociale.
Fenomenul de inser /uni0163ie ajungem s ă îl con știentiz ăm abia în momentul în care avem
parte de experien /uni0163e, mai ales profesionale. El apare în urma tr ăirilor sociale ale indivizilor
din momentul în care ei încep s ă se simt ă parte integrant ă a unei organiza /uni0163ii, devenind
astfel responsabili prin contribu /uni0163ia lor, la ordinea social ă. În lucrarea sa despre “Sociologia
organizational ă și a Conducerii”, Ștefan Buz ărnescu (1995, 131) abordeaz ă integrarea ca un
proces de inser /uni0163ie a individului în realitatea vremii sale, fiind u n fenomen cu “forme
concrete de particularizare în func /uni0163ie de natura institu /uni0163ional ă a sistemelor sociale, de
modelele culturale proprii categoriilor sociale, pr ecum și de tr ăsăturile de personalitate.”
Fiec ărui individ, potrivit achizi /uni0163iilor sale cultural știin /uni0163ifice și abilit ă/uni0163ilor practice îi este

11
rezervat un loc în societate , ca obiectiv strategi c al socializ ării sale. Munca devine astfel
instrumentul cu care se contureaz ă actul de identitate social ă.
Tot în cartea amintit ă mai sus, Buz ărnescu (1995, 134) identific ă etapele necesare
integr ării socio-pofesionale într-o structur ă organizatoric ă func /uni0163ional ă, validat ă social. Fie
că este vorba despre colectivul de munc ă, grupul primar de sarcin ă o întreprindere sau
societatea în sine, exist ă patru etape parcurse treptat în integrarea individ ului în spa /uni0163iul în
care î și desf ăș oar ă activit ă/uni0163i. Acestea sunt: adaptarea, asimilarea, participar ea și formarea
unui stil de munc ă.
Adaptarea se concretizeaz ă prin abilitatea de a exercita meseria conform disc iplinei
tehnologice caracteristice grupului angrenat în rea lizarea unor obiective economice
concrete. Asimilarea se produce în momentul în car e individul a trecut la un nivel superior
de interiorizare a normelor grupului, a înteles loc ul profesiei pe care o practic ă, în contextul
celorlalte practicate în întreprinderea al c ărei angajat este. De la practicarea meseriei
specific ă adapt ării în aceast ă etap ă se ajunge la practicarea raporturilor sociale spec ifice
gradului de complexitate a grupului primar de sarci n ă.
Participarea define ște, conform observa /uni0163iilor lui Buz ărnescu (2005, 135), etapa în
care individul dup ă ce a con știentizat și asimilat totalitatea solicit ărilor de integrare ale
grupului primar de sarcin ă, ajunge s ă înteleag ă locul și importan /uni0163a întreprinderii în
economia na /uni0163ional ă.
La nivelul de ini /uni0163iative, se vorbe ște de formarea unui stil de munc ă, de via /uni0163a
rela /uni0163ional ă cât și de con știin /uni0163a profesional ă. Natura sarcinii nu este “exclusiv ă în integrarea
profesional ă, ea conjugându-se cu calitatea func /uni0163ion ării structurilor organizatorice, cu stilul
de conducere și cu strategiile de motivare a particip ării performante”. (Buzarnescu, 2005,
134)
Personal, consider ultima etap ă amintit ă de Buz ărnescu definitorie în integrarea
individului și cooperarea în spa /uni0163iul social organizat. Stilul de munc ă reflect ă personalitatea
oamenilor într-o m ăsur ă destul de mare. În func /uni0163ie de stilul s ău de munc ă, individul va
căuta s ă se apropie și s ă se integreze în grupul de oameni apropiati stilulu i s ău. Va c ăuta
confortul psihic și fizic necesar dezvolt ării sale intelectuale și personale, iar un grup de
oameni cu percep /uni0163ii similare lui îi va crea contextul favorabil nece sar.
Urm ărind raportul dintre individ și grupul de munc ă, Buz ărnescu (2005, 138) face
referire și la studiul modelului american de organizare pe ba ze competitiv – concuren /uni0163iale.
Acest studiu relev ă trei tipuri de raporturi sub form ă negativ ă, pozitiv ă și neutr ă. Alienarea,
amintit ă și în subcapitolul anterior lucr ării de fa /uni0163ă este forma negativ ă de integrare a

12
individului, acesta fiind constrâns s ă intre în grupul celor care execut ă activit ătile unei
autorit ăti care se impune coercitiv.Participarea este forma pozitiv ă de integrare în care
interesele generale și cele individuale favorizeaz ă afirmarea personalit ă/uni0163ii și determin ă un
climat de încredere. Ultimul raport al modelului am erican de organizare este cel de
disciplin ă, aceasta fiind forma neutr ă de integrare deoarece prezen /uni0163a individului în grup
este condi /uni0163ionat ă de gradul de concordan /uni0163ă dintre obiectivele colective ale grupului și
obiectivele individului.
Dup ă cum afirm ă și autorul la care am f ăcut referire în aceast ă parte a lucr ării, nu
exist ă re /uni0163ete pentru a garanta o integrare profesional ă și implicit social ă, ci doar un
îndelungat și complex proces de însu șire a modelelor culturale și de comportament.
Revenind la organiza /uni0163ii, relevante studiului de fa /uni0163ă deoarece reprezint ă spa /uni0163iul social de
organizare în care individul este constrâns s ă se integreze pentru rezultate mai bune,
amintim de afirma /uni0163ia pertinent ă a autorului Cris Argyirs (1964, 35) în care explic ă existen /uni0163a
organiza /uni0163iilor tocmai pentru c ă “ele pot atinge obiective care pot fi cel mai bine realizate
colectiv.” Cooperând și rela /uni0163ionând oamenii î și pot l ărgi orizontul cultural beneficiind de
cuno știn /uni0163ele acumulate de genera /uni0163ii anterioare. Astfel, dezvoltându- și propriile capacit ăti,
indivizii devin mult mai eficien /uni0163i realiz ăndu-și scopul propus cu eforturi considerabil mai
mici decât dac ă ar fi ac /uni0163ionat singuri. Reducerea efortului implic ă automat eficientizarea
timpului alocat realiz ării obiectivelor, iar pentru unele organiza /uni0163ii timpul este un element
cheie în atingerea obiectivelor propuse. Pornind de la aceast ă explica /uni0163ie privind ra /uni0163iunea
existen /uni0163ei organiza /uni0163iilor, un alt autor, Hicks H. G (citat de Vl ăsceanu, 1993, 16). încearc ă s ă
prezinte principalele avantaje care determin ă oamenii s ă se organizeze. El arat ă c ă “sunt cel
pu /uni0163in trei lucruri pentru care oamenii se asociaz ă și pe care în mod normal nu le pot face
singuri.” Acestea ar fi îmbog ă/uni0163irea cuno știn /uni0163elor prin schimbul intelectual, dezvoltarea
capacit ă/uni0163iilor și eficientizarea timpului.
Chiar dac ă obiectivele primare ale unei organiza /uni0163ii sunt cele economice, știin /uni0163ifice,
politice, umanitare sau comerciale, ele pot satisfa ce în acela și timp și necesit ă/uni0163ile sociale
ale oamenilor. Uneori necesit ă/uni0163ile sociale ale unei persoane sunt atât de bine sat isf ăcute
prin apartenen /uni0163a sa la o organzia /uni0163ie încât nu de pu /uni0163ine ori, auzim formul ări de genul:
“munca lui este via /uni0163a lui” (Vl ăsceanu, 1993, 18). Iat ă deci c ă organiza /uni0163iile pot oferi și
poten /uni0163ialul unor satisfac /uni0163ii umane, dincolo de avantajele pur materiale. Pent ru unele
persoane, multe organiza /uni0163ii satisfac tocmai aceste necesit ăti umane de apartenen /uni0163ă , de
integrare și de cooperare cu ceilal /uni0163i indivizi din imediata lor apropiere.

13
II. COMPORTAMENT INDIVIDUAL

1. Via /uni0163a profesional ă și via /uni0163a privat ă

Pentru multe persoane active, managementul timpului între via /uni0163a personal ă și via /uni0163a
profesional ă este factorul principal care produce insuficien /uni0163e la nivelul a ștept ărilor. E
nevoie de amândou ă atât pentru o împlinire social ă a individului cât și pentru realizarea
scopurilor și obiectivelor fiec ăruia. Din punct de vedere economic și social, scos dintr-un
colectiv, individul tr ăie ște realitatea ca pe o chestiune personal ă. “Epoca noastr ă este
martora individualiz ării e șecului social, toate anchetele ar ătând c ă șomajul obsedeaz ă în
mare m ăsura con știin /uni0163ele individuale, repune în chestiune identitatea pe rsonal ă și social ă.
Ceea ce înainte era tr ăit ca un destin de clas ă, este trăit acum ca o umilin /uni0163ă , ca o ru șine
individual ă.” (Gilles citat de Ungureanu, 2007, 146). Mai mult decât via /uni0163a personal ă, sfera
profesional ă genereaz ă numeroase sentimente de insecuritate, de confuzie și de îndoieli
privind propria persoan ă. Oamenii se simt tr ăda /uni0163i de încrederea investit ă în organiza /uni0163ii,
acest lucru resim /uni0163indu-se și în ceea ce prive ște propriile aspira /uni0163ii. Stresul cotidian,
presiunea care d ăuneaz ă lucrurilor bine f ăcute afecteaz ă și rela /uni0163iile interpersonale. Iar
aceasta este “fericirea paradoxal ă: cu cât nevoile de apropiere emo /uni0163ional ă și de comunicare
sunt mai intense, cu atât decep /uni0163iile din existen /uni0163a individual ă sunt mai frecvente.” (Gilles,
citat de Ungureanu, 2007, pg 147).
Între a ștept ările de împlinire subiectiv ă și realitatea profesional ă se produce o
distan /uni0163are, teama de concediere, posturile neînsemnate, li psa recuno știn /uni0163ei și h ăr/uni0163uirea
moral ă fiind premizele pe care aceasta se dezvolt ă. În lucrarea sa intitulat ă “Fericirea
paradoxal ă- eseu asupra societ ă/uni0163ii de hiperconsum”, Gilles Lipovetsky (citat de Ungureanu,
2007, 231) vorbe ște despre mirajul consumului și autosuficien /uni0163a în care oamenii se
complac în societate. Îns ă privind în profunzime, individul se consum ă în decep /uni0163iile
emo /uni0163ionale, intelectuale, sentimentale și de socializare. Tocmai de aceea ar trebui
optimizate nu numai cuno știn /uni0163ele, ci și modul de trai, sentimentele, toate componentele
personalit ă/uni0163ii individuale. În vreme ce imaginea întreprinz ătorului se îmbog ă/uni0163ește cu o nou ă
legitimitate social ă, “idealurile de competi /uni0163ie, de ini /uni0163iative și dep ăș ire de sine se impun în
asemenea m ăsur ă ca normele generale de comportament, încât au reu șit s ă penetreze și să
remodeleze chiar și moravurile și visurile.”
Cercetând mai mult despre termenul de fericire para doxal ă, o putem numi și fericire
superficial ă, descoperim o leg ătur ă între aceasta și conceptul de “cultul performan /uni0163ei”.

14
Alain Ehrenberg (1991, 15) afirm ă în lucrarea sa “Le culte de la performance”, că “într-o
societate democratic ă convertit ă la cultul performan /uni0163ei, avem de-a face cu un fenomen de
mas ă al înfloririi personale” Deci ceea ce pasioneaz ă epoca noastr ă este un stil de via /uni0163a
dominat de reu șit ă, de competi /uni0163ie, de ca știg, dorin /uni0163a de a fi cel mai bun, de a excela și de a
te supradeapsi. Acesta este cultul performan /uni0163ei care îl determin ă pe om s ă se rup ă de
colectiv, s ă se afirme și s ă exceleze. Îns ă ca orice etap ă asumat ă din procesul dezvolt ării
fiec ăruia, aceasta implic ă și avantaje și dezavantaje, sacrificiile fiind pe m ăsura
rezultatelor.
Acestea sunt fenomele cu care genera /uni0163ia actuală se confrunt ă. Și dup ă cum Mircea
Vulc ănescu (2004, 112) afirm ă, genera /uni0163ia “nu e decât rezultatul încerc ării de a cristaliza
rela /uni0163ia dintre o anume structur ă sufleteasc ă și un complex de circumstan /uni0163e sociale,
caracteristice unui anumit moment istoric.” Problem a genera /uni0163iei se întalne ște în orice
societate, fiindc ă în orice societate se opereaz ă cu valori, și cu o transmitere a lor
provocând uneori sentimentul schimb ării. “ dac ă o genera /uni0163ie nu ar începe prin a dori alt
lucru decat ceea ce prime ște, ar însemna c ă î și recunoa ște ea îns ăș , prin aceasta, inutilitatea
de a tr ăi.” (Barres citat de Vulcanescu, 2004, pg 114). Ter menul de genera /uni0163ie are mai multe
rădăcini cum ar fi biologice, sociologice, statistice, istorice, psihologice, culturale, politice
și economice, pe care întrebuin /uni0163area lui le pune alternativ în func /uni0163iune. Relevante pentru o
mai bun ă în/uni0163elegere a abord ării și direc /uni0163iei pe care lucrarea de fa /uni0163ă o urm ăre ște sunt cele
sociologice și psihologice Din punct de vedere sociologic, gene ra /uni0163ia desemneaz ă un grup
de oameni de acea și vârst ă, categorie social ă fiind diferen /uni0163iat ă prin faptul identit ă/uni0163ii de ă a
celor ce o compun. Psihologic, genera /uni0163ia se refer ă la un grup de oameni cam de acea și
vârst ă, care se simt solid ări î manifest ările lor sociale și care atribuie aceast ă solidaritate
apropierii lor de vârst ă, și în acela și timp mai desemneaz ă comunitatea psihologic ă
rezultat ă din influen /uni0163a acelora și împrejur ări asupra unor con știin /uni0163e aflate în perioada de
forma /uni0163ie. (Vulcănescu, 2004, 40-44) Problema genera /uni0163iei actuale nu e o problem ă
economic ă, ci o manifestare spiritual ă, deaorece omul nu tr ăie ște doar pentru realizarea
unui confort material, ci pentru o anumit ă scara de valori reprezentativ ă personalit ă/uni0163ii sale.

15
2. Motivarea angajatului

Factorii motiva /uni0163ionali sunt cei care ne creeaz ă premizele unei dezvolt ări productive atât
profesionale cât și personale. Conceptul de motiva /uni0163ie în munca s-a schimbat în timp, odat ă
cu dezvoltarea societ ă/uni0163ii. În lucrarea coordonat ă de Zoltan Bogathy “Manual de psihologia
muncii și organizational ă” sunt identificate etapele prin care acest concept a trecut. Dintre
acestea, relevante studiului de fa /uni0163ă sunt: concep /uni0163ia motiva /uni0163iei ra /uni0163ional economice:
principalul reprezentant, F. Taylor (citat de Bogat hy, 2004, 233) considerând c ă angaja /uni0163ii
vor munci mai mult dac ă vor primi salarii mai mari și concep /uni0163ia social ă a motiva /uni0163iei: din
perspectiva rela /uni0163iilor umane s-a demonstrat c ă oamenii muncesc pentru a- și satisface o
palet ă mai larg ă de nevoi, importante fiind nevoile sociale și de recunoa ștere.
Teoriile motiva /uni0163ionale orientate c ătre con /uni0163inutul motiva /uni0163iei ofer ă r ăspunsuri în leg ătur ă
cu ceea ce îi motiveaz ă pe oameni și ce îi determin ă pe ace știa s ă se comporte într-un
anume fel. Din aceast ă categorie fac parte modelul ierarhiei trebuin /uni0163elor al lui Maslow,
modelul motiva /uni0163tiei de realizare al lui McClelland, modelul ERG al lui Alderfer și teoria
bifactorial ă a lui Herzberg.
În teoria nivelurilor ierarhice ale necesit ă/uni0163ilor, Abraham Maslow (citat de Niculae,
2004, 11) a clasificat nevoile pe cinci niveluri: n evoile fiziologice de baz ă legate de
supravie /uni0163uire: (hran ă, locuin /uni0163ă etc.), nevoile de securitate și siguran /uni0163ă care au în vedere
perspectiva existen /uni0163ei salariatului și a siguran /uni0163ei locului de munc ă, nevoile sociale, de
apartenen /uni0163ă la un grup social și de recunoa ștere a individului, nevoile personale legate de
stim ă și respectful acordate de c ătre ceilal /uni0163i și nevoile de autodep ăș ire, de realizare
personal ă.
Modelul ERG dezvoltat de Clayton Alderfer (citat de Prodan, 1997, 84) în 1969 este o
form ă adaptat ă a teoriei lui Maslow care împarte nevoile în trei categorii: existentiale,
rela /uni0163ionale și de dezvoltare. Conform acestei teorii, nevoile ex isten /uni0163iale sunt satisf ăcute prin
condi /uni0163ii de munca decente și un salariu adecvat, nevoile rela /uni0163ionale sunt îndeplinite la
rândul lor de rela /uni0163iile formale și informale cu șefii, subordona /uni0163ii și colegii, iar nevoile de
dezvoltare se refer ă la necesitatea de împlinire a poten /uni0163ialului creativ.
Plecând tot de la modelul lui Maslow, David McClell and (citat de Bogathy, 2004,
235) abordeaz ă problema nevoilor superioare, considerând comport amentul unui individ
determinat și influen /uni0163at de una din urm ătoarele nevoi: afiliere, putere sau realizare.
Persoanele caracterizate de nevoia de afiliere caut ă preponderent rela /uni0163iile de colaborare,
prietenie, apartenen /uni0163ă , dragoste, deseori conformându-se p ărerilor celorlal /uni0163i. Nevoia de

16
putere se manifest ă prin nevoia de control al mediului înconjur ător, al persoanelor cu care
individul intr ă în contact.
Teoria bifactoriala a lui Herzberg (citat de Bogath y, 2004, 236) se trage din
concluziile unui studiu constand in realizarea a 2 00 de interviuri structurate cu ingineri și
economi ști din dou ă companii diferite. În cadrul interviului, ace știa au fost îndemna /uni0163i s ă își
descrie experien /uni0163ele de lucru în care s-au sim /uni0163it foarte bine, respectiv foarte r ău. Concluziile
studiului au dus la formularea unei distinc /uni0163ii între dou ă categorii de factori prezen /uni0163i la locul
de munc ă. Factorii motivatori reprezint ă acele evenimente asociate unor atitudini pozitive
fa /uni0163ă de locul de munc ă și sunt legate în general de rezultatele profesional e cum ar fi
realizarea, recunoa șterea, responsabilitatea și avansarea. Factorii igienici, de insatisfac /uni0163ie se
traduc prin evenimentele asociate unor atitudini ne gative fa/uni0163ă de locul de munc ă și
contextul desf ăș ur ării activit ă/uni0163ii cum ar fi politica și administra /uni0163ia intreprinderilor,
securitatea locului de munc ă, salariul, conducerea, rela /uni0163iile interpersonale și condi /uni0163iile de
munc ă.
Având în vedere c ă oamenii sunt diferi /uni0163i, au personalit ă/uni0163i diferite și aspira /uni0163ii pe
măsura valorilor ce îi definesc, exist ă mai multe categorii de motiva /uni0163ii personalizate în
func /uni0163ie de aceste elemente. Astfel, putem vorbi de motiv a /uni0163ii economice și profesionale,
respectiv de omul economic, de motiva /uni0163ii sociale pentru omul social, de motiva /uni0163ii legate de
autorealizare a oamenilor preocupa /uni0163i de acest aspect, de motiva /uni0163ii complexe respectiv de
omul psihologic și de motiva /uni0163ii de implicare ale omului participativ.
Adaptarea postului de lucru la om prin exercitarea unei meserii corespunz ătoare
competen /uni0163elor, calit ă/uni0163ilor fizice și intelectuale ale indivizilor reprezint ă o motiva /uni0163ie
economic ă și profesional ă suficient ă oric ăui lucr ător. Pentru “omul social” este important ă
apartenen /uni0163a acestuia în grupurile de activitate din organiza /uni0163ie. Practica a demonstrat c ă
“omul se arat ă mai sensibil la for /uni0163ele sociale ale grupului, din partea egalilor s ăi, dec ăt la
stimulentele și controalele din partea superiorilor. Astfel spus, omul este sensibil la
ac /uni0163iunea superiorilor s ăi doar în m ăsura în care ace știa oferă satisfac /uni0163ie nevoilor sale
asociative.” (Marinescu, 1999, 75). În momentul în care fiecare individ î și stabile ște
obiective individuale, motiva /uni0163iile legate de autorealizare devin prioritare. Omul participativ
se g ăse ște mai ales în organiza /uni0163iile performante dar poate fi și omul care aspir ă spre
autorealizare, fiind genul de angajat care î și ierarhizeaz ă importan /uni0163a proiectelor pentru care
lucreaz ă în func /uni0163ie de gradul de interes pe care acestea îl prezinta pentru el în momentul
respectiv. În acela și timp, omul psihologic dezvolt ă anumite stadii de evolu /uni0163ie, având
motiva /uni0163ii complexe, variabile în timp și spa /uni0163iu în func /uni0163ie de conjuncturi, ceea ce înseamn ă

17
că “acela și om poate urm ări interese diferite în func /uni0163ie de momentul la care se refer ă actul
conducerii, de echipa în care munce ște, sec /uni0163ia și compartimentul de munc ă de care
apar /uni0163ine” (Marinescu, 1999, pg 76.) Diferen /uni0163ele între aspira /uni0163iile ini /uni0163iale și cele noi ale unui
individ cât și adaptarea motiva /uni0163iilor în func /uni0163ie de dezvoltarea fiec ăruia apar cel mai des în
urma experien /uni0163elor profesionale acumulate.
Prin urmare, un element important în carier ă îl reprezint ă interac /uni0163iunea dintre
factorii organiza /uni0163ionali și cei individuali. Combina /uni0163ia de nevoi, aptitudini și preferin /uni0163e
individuale cu solicit ările pe care rolul lor într-o organiza /uni0163ie îl presupune reprezint ă un
element important în alegerea fiec ăruia de a apar /uni0163ine unei organiza /uni0163ii sau de a fi liber
profesionist. Din fericire pentru toat ă lumea, oamenii nu sunt to /uni0163i la fel. Fiecare este diferit
în termeni de abilit ă/uni0163i, valori, obiective și activit ă/uni0163i preferate. Totu și, a șa diferi /uni0163i cum sunt,
oamenii au și multe lucruri în comun.

3. Rela /uni0163iile interpersonale

Ca esen /uni0163a a leg ăturilor umane, comunicarea reprezint ă “ansamblul proceselor fizice și
psihice prin care se efectueaz ă opera /uni0163ia de punere în rela /uni0163ie cu una sau mai multe persoane
în vederea atingerii unor anumite obiective”. (Chir u, 2003, 5) Atunci când oamenii sunt
capabili s ă interac /uni0163ioneze unii cu al /uni0163ii, ei sunt capabili s ă recunoasc ă faptul c ă ar putea avea
obiective comune și c ă pot s ă realizeze aceste obiective prin încredere reciproc ă. O condi /uni0163ie
pentru formarea grupurilor este posibilitatea de in terac /uni0163iune, poten /uni0163ialul de realizare a
obiectivelor fiind un alt factor care contribuie la formarea și men /uni0163inerea acestora.
Obiectivele fizice sau scopurile intelectuale sunt realizate mai eficient ca urmare a
împ ăr/uni0163irii cu grij ă a muncii între membrii grupului.
Caracteristicile personale ale membrilor pot influe n /uni0163a formarea și men /uni0163inerea
grupurilor. Oamenii cu atitudini similare tind s ă fie atra și unii de al /uni0163ii. Exist ă cinci
dimensiuni de baz ă care descriu personalitatea.: extraversiunea, stab ilitatea emo /uni0163ional ă,
gradul de agregare, con știinciozitatea, deschiderea la nou. (Johns, 1996, 6 8) Extraversiunea
reprezint ă gradul în care cineva este sociabil în opozi /uni0163ie cu cel care este timid. Stabilitatea
emo /uni0163ional ă este m ăsura în care o persoan ă are un nivel corespunzator de control emo /uni0163ional,
oamenii cu o stabilitate emo /uni0163ional ă înalt ă fiind încrez ători în for /uni0163ele proprii și cu o înalt ă
considera /uni0163ie fa /uni0163ă de ei în șiși. Gradul de agregare reprezint ă m ăsura în care o persoan ă este
prietenoas ă și abordabil ă iar con știinciozitatea acesteia implic ă responsabilitate și orientare

18
spre realiz ări. Deschiderea la nou este m ăsura în care o persoan ă gande ște flexibil și este
receptiv ă la idei noi. Oamenii mai deschi și tind spre creativitate și inovare.
Cele mai bune rela /uni0163ii interpersonale se manifest ă când oferim o imagine apropiat ă de
realitate și ea este acceptat ă efectiv ca o imagine veridic ă. Imaginea de sine se construie ște
pe dou ă planuri: “imagine social ă de sine ca apreciere a celorlal /uni0163i receptat ă de individ și
imagine proprie de sine, ca reprezentare a subiectu lui asupra lui însu și” (Radu, 1994, 67)
“O imagine de sine negativ ă poate inhib ă capacitatea de a privi obiectiv realitatea social ă
dup ă cum o imagine de sine pozitiv ă poate supradimensiona posibilit ă/uni0163ile individului de a
realiza o ac /uni0163iune social ă de un tip sau altul”. (Chiru, 2003 pg. 104)
În studiul Reconceptualizing Social Skills in Organizations: E xploring the Relationship
between Communication Competence, Job Performance, and Supervisory Roles Holly
Payne (2005, 64-67) a identificat trei componente i mportante în analiza competen /uni0163ei de
comunicare și anume motiva /uni0163ia, cuno știn /uni0163ele și aptitudinile într-un context organiza /uni0163ional
urm ărind și analizând rela /uni0163ia dintre performan /uni0163a la locul de munc ă, pozi /uni0163ia și competen /uni0163a
comunic ării. Interpretarea datelor a ar ătat c ă joburile cu performan /uni0163ă ridicat ă implic ă o
motiva /uni0163ie semnificativ ă de adaptare la procesul de comunicare și niveluri de abilitate de
comunicare ridicate cum ar fi empatizarea, adaptare a la procesul de comunicare și
gestionarea interac /uni0163iunilor. De și nu au existat defini /uni0163ii clare în ceea ce prive ște competen /uni0163ă
comunica /uni0163ional ă, cu cât fenomenul este mai exploatat cu atât defin i /uni0163iile încep s ă se
concretizeze mai bine.

19
III. Modific ări în societate

1. Cariere profesionale și modific ări în societate

Am vorbit în capitolele anterioare despre nevoile o mului într-o societate, despre
partea practic ă, filosofic ă și psihologic ă a acestuia, despre fericirea paradoxal ă în care
societatea actual ă tr ăie ște generat ă de organiza /uni0163ii, despre sentimentul gratific ării amânate al
indivizilor pasiona /uni0163i dar și despre alienarea acestora. Îns ă sentimentul de apartenen /uni0163ă al
unei societ ă/uni0163i se na ște într-un individ în momentul în care acesta încep e s ă se simt ă
productiv, mai exact când începe s ă fac ă parte din procesul de ac /uni0163iune și reac /uni0163iune prin
depunerea unor eforturi intelectuale și fizice și respectiv r ăspl ătirea acestora. Acest lucru
presupune o integrare profesional ă a acestuia și o orientare spre perfec /uni0163ionare. De-a lungul
timpului, individul “dezvolt ă cuno știn /uni0163e, competen /uni0163e și atitudini dispuse într-o succesiune
evolutiv ă de activit ă/uni0163i și pozi /uni0163ii profesionale, numit ă carier ă” (Johns, 1996, 558)
Profesiile constituie o comunitate omogen ă a c ăror membrii împ ărt ăș esc valori comune
și au identitate social ă bine definit ă și recunoscut ă. Conform sursei Bureau of Labour
Statistic , (citat de Niculae, 2008, 73) cerin /uni0163ele pentru a accede într-o profesie sunt
urmatoarele: sus /uni0163inerea unui examen complex care s ă ateste deprinderea cuno știn /uni0163elor
esen /uni0163iale, standarde educa /uni0163ionale prescrise și îmbun ătă/uni0163irea performan /uni0163elor profesionale în
cadrul profesiei.
Așadar, reprezentantul unei profesii ar trebui s ă aib ă parte de încredere și autoritate
deoarece se presupune c ă se diferen /uni0163iaz ă de omul obi șnuit prin anumite calit ăti, abordând
diferite elemente specifice profesiei fa /uni0163ă de care un alt individ ar fi limitat intelectual.
Ob /uni0163inerea de calific ări și licen /uni0163e într-o arie profesional ă îi ofer ă celui care o practic ă
identitate și validitate. În /uni0163elesurile pe care le ata șă m faptelor pe care le observ ăm sunt în
general determinate de valorile și atitudinile dobândite individual și definitorii pentru
comportamentul fiec ăruia.
Cea mai cunoscut ă teorie în orientarea carierei este teoria tipurilo r de carier ă a lui John
Holland (citat de Johns, 1996, 562-564). Aceasta id entific ă șase tipare distincte de orientare
în carier ă: conven /uni0163ional, artistic, realist, social, întreprinz ător și investigativ. Tipul
conven /uni0163ional prefer ă activit ă/uni0163ile ordonate, supuse regulilor. Ace ști oameni sunt de obicei
ordona /uni0163i, conformi ști, eficien /uni0163i și practici. Orientarea artistic ă a unui individ este la polul
opus a celui conven /uni0163ional. Acestia prefera activit ă/uni0163ile care antreneaza crearea unor forme
expresive de scriere si exprimare vizual ă. Sunt imaginativi, independen /uni0163i, intuitive dar și

20
dezordona /uni0163i, emotive și uneori nepractici. Tipul realist prefer ă activit ă/uni0163ile care cer
manipularea fizic ă a obiectelor într-un mediu profesional bine ordona t, cu pu /uni0163ine cerin /uni0163e
sociale. Ace ști oameni sunt lipsi /uni0163i de intui /uni0163ie și inova /uni0163ie și au abilit ă/uni0163i în mecanic ă. Tipul
social este opus celui realist. Ei prefer ă activit ă/uni0163ile care implic ă informarea, ajutorarea și
dezvoltarea celorlal /uni0163i. Sunt persoane sociabile, prietenoase, înteleg ătoare și amabile. Acuz ă
dominarea și manipularea iar nevoile specifice acestui tip de orientare în carier ă sunt
satisf ăcute de domenii precum marketingul și resursele umane. Întreprinz ătorii își
concentreaz ă energia în a-i conduce și controla pe ceilal /uni0163i pentru a ob /uni0163ine beneficii
economice. Tipul investigativ prefer ă activit ătile care implic ă observarea și analizarea
fenomenelor pentru a- și dezvolta cunoa șterea ș întelegerea.
Indivizii joac ă un rol activ, folosind regulile și resursele sociale existente ca pe un fel
de trus ă de instrumente culturale cu ajutorul c ăreia î și elaboreaz ă strategiile de ac /uni0163iune.
Sjoestrand consider ă, de exemplu, c ă “schimb ările institu /uni0163ionale sau schimb ările
structurilor normative se produc și atunci cand exist ă o discrepan /uni0163ă între a ștept ările
atitudinale, comportamentale sau ac /uni0163ionale ale indivizilor , structurate în cadrul anum itor
institu /uni0163ii sociale, și mediul formal-legal în care acestia traiesc”. (Sj ostrand, 1993, 14)

2. Ce înseamn ă și ce presupune s ă fii liber profesionist

Cultura consumerist ă care domin ă societatea actual ă în care tr ăim promoveaz ă
fericirea ca obliga /uni0163ie. Standardizarea interna /uni0163ional ă a stilurilor de via /uni0163ă și procesul la care
asist ăm este în esen /uni0163ă anticultural, sufocând diversitatea Salvarea indep enden /uni0163ei
intelectuale e dat ă de rezisten /uni0163a la cererile institu /uni0163iilor iar primul pas necesar al rezisten /uni0163ei
este s ă descoperim felul în care institu /uni0163iile ajung s ă pun ă st ăpânire pe mintea noastr ă.
Schimbarea oric ărui lucru presupune un proces psihologic care se de sf ăș oar ă în timp iar
inova /uni0163ia presupune idei creatoare, cineva care s ă lupte pentru ele și o corect ă utilizare a
resurselor. (Rogojinaru, 2009, 127)
Teoria structur ării consider ă c ă “actan /uni0163ii creeaz ăș i respect ă regulile și c ă ei folosesc
resursele atunci cand se implic ă în producerea și reproducerea continu ă a structurilor
sociale”. Se consider ă ca actantii sunt in egal ă m ăsura informa /uni0163i și ra /uni0163ionali, c ă ei sunt
capabili s ă înteleag ă și să respecte situa /uni0163iile cotidiene și c ă pot monitoriza în mod curent
rezultatele propriilor ac /uni0163iuni și ale ac /uni0163iunilor celorlal /uni0163i. To /uni0163i actan /uni0163ii, atât cei individuali cât
și cei colectivi de /uni0163in un anumit grad de potent /uni0163ial activ, dar cantitatea acestuia variaz ă

21
imens, atât în rândul actorilor cât și de la un tip de structura sociala la altul.ac /uni0163iunea
individual ă este ea însași structurat ă social (Scott citat de Radu, 2004, 100) .
Poten /uni0163ialul activ se refer ă la “capacitatea unui actant de a exercita un efect oarecare
asupra universului social, de a-i modifica regulile sau modul de distribu /uni0163ie a resurselor. A fi
capabil s ă ac /uni0163ionezi diferit înseamn ă a fi capabil s ă intervii asupra lumii sau s ă te ab /uni0163ii de la
o asemenea interven /uni0163ie, efectul fiind influen /uni0163area unui proces sau a unei st ări de lucru
anume” (Giddens, 1984, 14). Actan /uni0163ii individuali determin ă o modificare în cursul
evenimentelor, ac /uni0163ionând cu scopul de a crea, men /uni0163ine și modifica institu /uni0163iile. Astfel au
ap ărut liber profesioni știi numi /uni0163i în continuare freelanceri, privi /uni0163i ca o minoritate în rândul
indivizilor care particip ă activ la stabilirea capitalului profesional.
Un freelancer, este o persoan ă care lucreaz ă independent, care desf ăș oar ă o profesie,
fără un angajament pe termen lung cu un angajator. Term enul de freelancer, a fost inventat
de Sir Walter Scott în romanul istoric “Ivanhoe” pe ntru a descrie un r ăzboinic medieval
mercenar. A fost recunoscut oficial ca verb în 1903 de c ătre diferite autorit ă/uni0163i în etimologie,
cum ar fi Oxford English Dictionary .
A fi freelancer nu este doar o meserie sau o orient are în carieră, este un stil de via /uni0163ă . Ca
freelanceri, oamenii au posibilitatea de a lucra d e acas ă și de a-și distribui timpul cum
consider ă ei c ă ar fi mai potrivit împlinirii diverselor activit ă/uni0163i, își pot alege propriile
proiecte determinându-i s ă se implice mai mult în îndeplinirea sarcinilor f ăcând ceea ce le
place pe când “în organiza /uni0163ii o parte din timp ar fi dedicat și în în /uni0163elegerea și respectarea
problemelor politicii interioare”. (Benjamin, 2003, pg.10) Diversitatea în proiecte
presupune și diversitate în resursele umane, oamenii cu care i nterac /uni0163ioneaz ă un freelancer
este considerabil mai mare spre deosebire de cel al angaja /uni0163ilor permanent într-o organiza /uni0163ie.
Procesul de înv ă/uni0163are este continuu în urma socializ ării, interac /uni0163ionând cu alte stiluri de
lucru și de abordare în profesia exercitat ă. Astfel, freelanceri sunt considera /uni0163i a-și “modela
propriul destin, având libertatea de alegere ace știa își deseneaz ă traiectoria de evolu /uni0163ie în
direc /uni0163ia în care consider ă ei înșiși.” (Benjamin, 2003, 2)
Un freelancer dispune de flexibilitate, autocontrol și diversitate în ac /uni0163iuni și valori, iar
posibilitatea de a î și ordona priorit ă/uni0163ile propriei vie /uni0163i este un element definitoriu pentru cei
care sunt propriul lor angajat. Competen /uni0163ele de care dispune un freelancer sunt legate în
mare parte de capacit ă/uni0163ile sale intelectuale și de inteligen /uni0163a emo /uni0163ional ă cu care acesta î și
controleaz ă ac /uni0163iunile. Dintre acestea amintim: încrederea în sine prin care ace știa î și
evalueaz ă abilita /uni0163ile și își formeaz ă o imagine de sine pe care o promoveaz ă în societate,
autocontrolul prin care î și manevreaz ă într-o direc /uni0163ie pozitiv ă ac /uni0163iunile, transparen /uni0163a și

22
anume o deschidere c ătre ceilal /uni0163i în ceea ce prive ște sentimentele, convingerile și ac /uni0163iunile.
Adaptabilitatea, ambi /uni0163ia și ini /uni0163iativa reflect ă flexibilitatea cu care ace știa jongleaz ă în via /uni0163a
lor profesional ă și mai ales în cea personal ă, adaptându-se provoc ărilor și modificându- și
propriul comportament în func /uni0163ie de schimb ările la care acesta se supune. Freelancerii au
standarde personale înalte, rezultate din ambi /uni0163ia de a face ceva diferit fa /uni0163ă de restul
indivizilor, având obiective bine determinate și un control asupra riscurilor. Prin ini /uni0163iative,
ace știa î și controleaz ă propriul destin dup ă cum am afirmat și mai sus. În gestionarea
rela /uni0163iilor cu al /uni0163i indivizi, un freelancer s-ar spune c ă nu prezint ă spirit de echip ă, îns ă el este
capabil de o colaborare cu ceilal /uni0163i mult mai acutizat ă decât un angajat oarecare al unei
companii. Faptul c ă el interac /uni0163ioneaz ă cu mai multe persoane, indiferent de durat ă,
reprezint ă un avantaj în socializarea și adaptarea diferitelor grupuri cu care interac /uni0163ioneaz ă.
(Goleman si Boyatzis citati de Dorneanu, 2005, 314- 315)
Rutina este ceea ce un freelancer sfideaz ă cel mai puternic, g ăsind u șor modalit ă/uni0163i
practice de a dep ăș i barierele care stau în calea schimb ărilor, iar experien /uni0163a de înv ă/uni0163are
modeleaz ă personalitatea unui om. Evolu /uni0163ia și dezvoltarea stau sub semnul întreb ării și al
schimb ării. Un om deschis cultural spre schimb ări atât intelectual cât și practic, este un om
cu capacit ăti mai dezvoltate și cu o personalitate mai complex ă decât a altora.
Personalitatea este “setul de caracteristici psihol ogice care influen /uni0163eaz ă modul în care
individul interac /uni0163ioneaz ă cu mediul s ău.” (Johns, 1996, 67). Personalitatea reflect ă trecutul
de înv ă/uni0163are pe termen lung al unei persoane. Freelanceri ti nd spre o personalitate dezvoltat ă
în urma experien /uni0163elor profesionale diverse, conturat ă de caracteristicile enumerate anterior.

23
IV Metodologia și rezultatele cercet ării

1. Contextul cercet ării

. Modul în care î și proiecteaz ă orientarea în carier ă un individ, cunoa șterea de sine, care
sunt punctele tari și punctele slabe care îl definesc, influen /uni0163eaz ă deciziile și preferin /uni0163ele
fiec ăruia. Cunoa șterea mediului profesional poate fi o premiz ă în formarea unei reputa /uni0163ii și
fiecare angajat ar trebui s ă î și administreze cariera a șa cum un întreprinz ător conduce o
afacere. Realiz ările și abilit ă/uni0163ile fiec ăruia vorbesc despre o evolu /uni0163ie a individului din punct
de vedere profesional iar experien /uni0163a de înv ă/uni0163are poate modela personalitatea cuiva.
În contextul actual al pie /uni0163ei muncii se deosebesc cel pu /uni0163in dou ă tipuri de capital uman:
angajatul integrat într-o organiza /uni0163ie și liberul profesionist. Angajatul integrat într-o
organiza /uni0163ie este cel mai des întalnit individ în mai toate s ociet ă/uni0163ile contemporane, pe când
liberul profesionist face parte dintr-o categorie m inoritar ă. În timp ce un angajat dintr-o
organiza /uni0163ie se supune unor reguli și politici administrative, liberul profesionist est e propriul
său angajat. Aproape orice meserie se poate preta sta tutului de liber profesionist iar
asumarea acestui statut implic ă atât avantaje cât și dezavantaje. Spre deosebire de angajatul
într-o organiza /uni0163ie, liberul profesionist nu este înstr ăinat de universal s ău. El este privat de
fenomenul de alienare de care Karl Marx aminte ște în studiile sale. Produsul muncii sale nu
îi este înstr ăinat, el având libertatea de alegere în proiectele pe care le desf ăș oar ă.
În România, în momentul de fa /uni0163ă , liberul profesionist cunoscut sub numele de
freelancer este întalnit în aproape orice domeniu, cu prec ădere în cel al artei, jurnalismului,
sociologiei, cinematografiei, printre ei fotografi, scriitori sau graficieni. Este un fenomen
ap ărut recent în rândul indivizilor, iar contextul în care a luat na ștere constituie un bun
prilej de schimbare al statutului social și adaptare mai rapid ă la noile cerin /uni0163e ale pie /uni0163ei.
Astfel, dezvoltarea tehnologic ă, schimbul de informa /uni0163ii mai rapid, contactul într-un num ăr
mai ridicat cu alte persoane, schimbul de experien /uni0163e personale și profesionale practicat mai
des și libertatea de alegere constituie premizele care a u dus la o dezvoltare personal ă
influen /uni0163at ă și coordonat ă și de partea profesional ă a unui individ.

24
2. Obiectivul cercet ării

Integrarea într-un grup social și integrarea profesional ă sunt elementele care îi pot oferi
individului sentimentul de apartenen /uni0163ă și contribu /uni0163ie la o ordine social ă și îi asigur ă acestuia
o inser /uni0163ie în realitatea vremii sale. Participarea, adaptar ea dar și ini /uni0163iativele profesionale
devin instrumente cu ajutorul c ărora se contureaz ă actul de identitate social ă.
Un freelancer, este o persoan ă care lucreaz ă independent, care desf ăș oar ă o profesie,
fără un angajament pe termen lung cu un angajator. Ca o rice schimbare a ordinii sociale,
orientarea spre aceast ă modalitate de desf ăș urare a activit ă/uni0163ilor profesionale implic ă
avantaje și dezavantaje.
Obiectivul cercet ării de fa /uni0163ă îl constituie identificarea avantajelor și dezavantajelor în
alegerea acestui mod de practicare și desf ăș urare a unei profesii, de o încadrare în contextul
actual al pie /uni0163ei muncii printr-o auto-identificare a indivizilor freelanceri și de o
particularizare a unor avataje și dezavantaje în func /uni0163ie de domeniul în care indivizii sunt
specializa /uni0163i și de personalitatea fiec ăruia.

3. Întreb ări de cercetare

Întreb ările de cercetare ale acestui studiu sunt structura te în jurul dezvolt ării
profesionale și dezvolt ării personale a celor care practic ă meseria de freelancer pentru a
descoperi avantajele și dezavantajele ulterioare însu șirii acestui statut.
Cercetarea de fa /uni0163ă pleac ă de la încercarea de a descoperi cum anume se auto-
identific ă și definesc freelanceri în capitalul de resurse umane al societ ă/uni0163ii în care indivizii
activeaz ă profesional, mai exact cine sunt ei. Ce anume îi d iferen /uni0163iaz ă pe cei care se
consider ă a fi liber profesioni ști fa /uni0163ă de cei care sunt angaja /uni0163i într-o organiza /uni0163ie.
Cea de-a doua întrebare de cercetare vizeaz ă motivele pentru care un individ
pledeaz ă spre o schimbare și o diferen /uni0163iere fa /uni0163ă de restul angaja /uni0163ilor într-o organiza /uni0163ie,
corpora /uni0163ie sau alte institu /uni0163ii sociale. Mai exact, ce anume i-a determinat pe a ce știa s ă
practice un tip de meserie în urma c ăreia să fie cataloga /uni0163i drept o minoritate și s ă fie trata /uni0163i
ca atare. În cazul de fa /uni0163ă , termenul de minoritate se refera la numarul mic î n care ace știa se
reg ăsesc în randul celor care pratic ă o meserie, un grup de oameni care împ ărt ăș esc valori,
atitudini și preferin /uni0163e diferite fa /uni0163ă de ale majorit ătii.

25
Deoarece freelancerii î și concretizeaz ă și cuantific ă munca în num ărul proiectelor la
care particip ă prin urm ărirea unor satisfac /uni0163ii mai ales personale, cea de-a treia întrebare de
cercetare se va referi la dezvoltarea personal ă și profesional ă a acestora. În acest moment,
este important s ă afl ăm cum anume definesc freelancerii cele dou ă tipuri de dezvoltare și
dup ă ce criterii ace știa ierarhizeaz ă importan /uni0163a proiectelor pentru care aleg s ă lucreze.
Urm ătoarea întrebare de cercetare reprezint ă o particularizare a celei anterioare și se
refer ă la modul în care via /uni0163a profesional ă influen /uni0163eaz ă via/uni0163a personal ă a unui freelancer.
Identificarea factorilor care influen /uni0163eaz ă atât în mod pozitiv cât și în mod negativ statutul
social al unui freelancer dezv ăluie o serie de avatanje și dezavantaje în practicarea acestui
tip de meserie. Este important de aflat ce valori î și însu șesc indivizii din aceast ă minoritate
pentru a contura mai bine diversitatea în ac /uni0163iuni.
Ultima întrebare de cercetare vizeaz ă în special rela /uni0163iile interpersonale, acesta fiind
un motiv particular care ar putea fi afectat în spe cial de fenomenul schimb ării. În urma
aplic ării unor serii de întreb ări în aceast ă direc /uni0163ie se va descoperi în ce condi /uni0163ii aceast ă
particularitate devine un avantaj sau un dezavantaj în ac /uni0163iunea desf ăș urat ă de un freelancer,
numit ă de acum înainte freelancing.

4. Metode și instrumente de cercetare și grupul /uni0163int ă al cercet ării

Pentru realizarea cercet ării a fost folosit ă metoda anchetei sociologice, având drept
instrument interviul, realizând astfel un studiu ca litativ. Din punct de vedere al
con /uni0163inutului, interviul propus spre realizare a fost un ul de opinie. Din punct de vedere al
structurii interviului, în cazul de fa /uni0163ă s-a optat pentru un interviu centrat, abordând ipo teze
stabilite dinainte, vizând un fenomen dar și persoana în întregul ei. Informa /uni0163iile ob /uni0163inute în
urma aplic ării interviurilor sunt reale și prelucrate, subiec /uni0163ii exprimându- și liber p ărerile și
atitudinile fa /uni0163ă de obiectul cercet ării. Pentru desf ăș urarea interviului s-a stabilit în prealabil
o gril ă de interviu în care se știa exact ce probleme vor fi abordate și în ce manier ă. S-au
folosit atât întreb ări deschise cât și întreb ări închise f ără a avea posibilitatea schimb ării
între ele. În urma interpret ării interviurilor s-au identificat avantajele și dezavantajele
practic ării meseriei de freelancer și influen /uni0163a pe care dezvoltarea profesional ă o are asupra
dezvolt ării personale.
Interviul a fost realizat pe un e șantion de dou ăzeci de subiec /uni0163i care au fost sau înc ă mai
sunt freelanceri , cu vârste cuprinse între 20 și 38 de ani din domenii precum: jurnalism,

26
grafic ă și design, sociologie, rela /uni0163ii publice, cinematografie, actorie dar și scriitori. Interviul
a fost realizat sub anonimat, iar datele au fost pr elucrate în mod real. Grila de interviu
cuprinde dou ăzeci și patru de intreb ări structurate în func /uni0163ie de întreb ările de cercetare,
relevante studiului de fa /uni0163ă .

5. Analiza si interpretarea rezultatelor

• Cum se auto-idetific ă freelancerii ?

Termenul de freelancer de și nu este un termen uzual și cunoscut tuturor celor care
practic ă o profesie, este definit de anumite valori și cap ătă un contur datorit ă lucrurilor
comune prin care însu și ace știa se definesc. Astfel el devine mai accesibil tu turor
indivizilor prin însu șirea unor atribute acestui mod de a practica o mese rie, cunoscut ă sub
denumirea generic ă de freelancing.
În urma analizei interviurilor desf ăș urate pentru studiul de fa /uni0163ă , am identificat câteva
lucruri comune prin care subiec /uni0163ii și-au definit statutul de freelancer pe care implicit îl
adopt ă. Dintre acestea, timpul și libertatea de a alege sunt elementele care s-au reg ăsit în
raspunsurile tuturor celor dou ăzeci de subiec /uni0163i. O viziune de ansamblu este foarte bine
prezentată de subiectul cinci care define ște individul liber profesionist prin prisma
diversit ă/uni0163ii și libert ă/uni0163ii de alegere în felul urm ător: “S5: Freelancer , sau liber profesionist,
în dulcele grai românesc înseamn ă, din punctul meu de vedere, s ă fii liber s ă-și alegi, în
primul rând, domeniul în care vrei s ă activezi, și în al doilea rând, proiectul pe care vrei s ă
lucrezi.” Tot sub form ă de generalizare, subiectul zece define ște freelancerul astfel: “S10:
Cred c ă înseamn ă cam ce înseamn ă pentru majoritatea: a fi liber profesionist, a luc ra
independent pe diverse proiecte”.
În cazul celor dou ăzeci de subiec /uni0163i, în definirea general ă a freelancerului , timpul apare
ca un avantaj și evident ca o caracteristic ă definitorie acestui mod de a profesa, atunci când
ace știa se refer ă la alegerea perioadelor în care se dedic ă proiectelor profesionale sau
planurilor personale. Am întalnit mai multe r ăspunsuri în direc /uni0163ia celor date de subiec /uni0163ii:
„S14: Înseamn ă s ă pot munci o dat ă la dou ă-trei luni, iar în restul timpului s ă dezvolt
proiecte personale, s ă calatoresc și s ă m ă recreez.”; “S9 : Freelancer ar putea fi tradus, la
rigoare, ad literam: pe de-o parte free = adica muu uult mai mult timp pentru tine și
dezvoltarea ta personal ă”; “S13 : Mult ă flexibilitate. Î /uni0163i po /uni0163i adapta programul atât dup ă

27
nevoile clientului dar și ale tale personale.”; „S10: Trebuie s ă fii fff ordonat: pentru c ă
aparent ai mai mult timp liber pentru tine, îns ă trebuie s ă g ăse ști un echilibru perfect între
timpul petrecut în interes personal și cel petrecut în interes de serviciu”
Pe lâng ă cele dou ă criterii definitorii: libertate de alegere respect iv timp, într-un
cuvânt flexibilitate, freelancerului i-au mai fost atribuite caracteristici precum inde pendent,
creativ, responsabil și organizat. În acest sens patru dintre cei dou ăzeci de subiec /uni0163i afirm ă:
„S12 : S ă fiu mai liber ă și independent ă, și mai polivalent ă, și super organizat ă.; S9 : […]
lancer = un soi de energie a lans ării în carier ă de a fi responsabil pentru proiectele și
bugetul t ău personal 100%, e o responsabilitate mai mare decâ t orice responsabilitate o ai
într-o corpora /uni0163ie a c ărei via /uni0163ă merge de la sine. S15: Responsabilitate – […] n u-i u șor nici s ă
decizi cum trebuie f ăcut un proiect, f ără ca aceast ă decizie s ă fie asumat ă și de altcineva
decât de tine. S6: Libertate de mi șcare și crea /uni0163ie, independen /uni0163ă , satisfac /uni0163ia de a realiza
diferite proiecte f ără a depinde de factori interni sau protocoluri stufo ase specific
organiza /uni0163iilor mari, promovarea valen /uni0163eor personale, etc.”
Dintre cei dou ăeci de subiec /uni0163i intervieva /uni0163i, trei dintre ei au activat ca freelanceri de
la îceputul carierei lor, cincisprezece au fost mai întâi angaja /uni0163i într-o organiza /uni0163ie apoi au
luat decizia de a colabora pentru diverse proiecte în mai multe domenii pentru mai multe
companii, iar restul de patru sunt angaja /uni0163i într-o companie și lucreaz ă și ca freelanceri
pentru alte proiecte diferite de cele ale companiei . Dintre ace știa cei care au fost angaja /uni0163i
într-o companie au ales s ă fie freelanceri fie din nevoia de a avea independe n/uni0163ă : “S8:
Nevoia de independen /uni0163ă , pl ăcerea de a lua proiecte de la zero.” Fie lipsa timp ului pentru
interesele personale: „S9: Nu mai aveam aproape de loc timp pentru interesele mele
personale și academice.”; “S10: Nevoia de a-mi apar /uni0163ine mai mult.” Cei care pân ă acum nu
au avut ocazia de a experimenta apartenen /uni0163a la o organiza /uni0163ie au ales s ă fie freelanceri
deoarece prin modalitatea aceasta de a lucra pentru diverse companii pe termen scurt și-au
început cariera și până în momentul de fa /uni0163ă s-a dovedit a fi satisf ăcătoare “S3: Natura
meseriei de sociolog se preteaz ă acestui tip de a munci. În plus, am considerat c ă plusul de
libertate compenseaz ă satisf ăcător lipsa de securitate.” S6: Dorin /uni0163a de realizare personal ă,
de a-mi demonstra c ă pot reu și s ă duc la bun sfâr șit proiecte complexe f ără ajutorul și
resursele unei companii. Dorin /uni0163a de evolu /uni0163ie și confirmare a valentelor proprii, divesitate,
independent, libertate.” “S11: Nu cred c ă mi-am dorit neap ărat s ă fiu freelancer și nici nu
mi-am oferit serviciile ca freelancer, pur și simplu au ap ărut ocazii și oameni cu diverse
proiecte pentru care am lucrat. Acum e stilul meu d e via /uni0163ă ”

28
Între angaja /uni0163ii permanen /uni0163i într-o organiza /uni0163ie și liberii profesioni ști exist ă o diferen /uni0163iere
comun ă reg ăsit ă în urma interpret ării interviurilor adresate subiec /uni0163ilor: to /uni0163i cei dou ăzeci de
subiec /uni0163i intervieva /uni0163i au f ăcut referire când au fost întreba /uni0163i care sunt diferen /uni0163ele între un
angajat permanent și un freelancer la factorul resurse umane, resurse financiare și timp:
“S5: În primul rând, faptul c ă interac /uni0163ionezi cu mai mul /uni0163i oameni în timpul unui proiect,
decât în perioada în care e ști angajat într-un birou. În al doilea rând, faptu l c ă po /uni0163i s ă î /uni0163i
organizezi timpul cum dore ști. În al treilea rând, faptul c ă po /uni0163i s ă câ știgi o sum ă mai mare
de bani într-o perioad ă mai scurt ă de timp, decât este, de exemplu, salariul pe o lun ă al unui
anagajat permanent.” “S6: Program; Rutin ă; Salariu” “S8: Program, responsabilitate,
bani.” „S11: Orar, bani, socializare.” De altfel, ace ști factori au fost identifica /uni0163i a fi și
principalele avantaje sau dezavantaje în practicare a freelancingului , îns ă vom dezvolta în
subcapitolul viitor acest aspect.

• Teoria alien ării și freelancerii

Amintindu-ne de teoria alien ării dezvoltat ă de Karl Marx, se poate identifica o
diferen /uni0163iere între freelancer și angajat al unei organiza /uni0163ii în ceea ce prive ște apropierea de
produsul s ău. Muncitorii aliena /uni0163i respectiv angaja /uni0163ii într-o organiza /uni0163ie ajung s ă fie
înstr ăina /uni0163i de produsul final pentru a c ărui concretizare și finalizare au contribuit, pe când
freelancerul î și alege singur proiectele pentru care s ă lucreze, deci va fi mult mai apropiat
de produsul final:„S12: Freelancerul nu d ă socoteal ă, angajatul are norm ă, reguli,
deadline -uri… Freelancerul are o satisfac /uni0163ie imens ă la finalul proiectului, angajatul î și ia
doar salariul…” Apropierea unui freelancer de produsul s ău asigur ă calitatea serviciilor pe
care acesta le desf ăș oar ă “S4:Nu le ierarhizez <proiectele> în func /uni0163ie de importan /uni0163ă . Din
secunda în care le-am acceptat toate sunt important e. De accea încerc s ă nu lucrez la mai
mult de un proiect o dat ă.”
Datorit ă libert ă/uni0163ii de alegere prin care însu și freelancerul se autodefine ște, munca lui nu
este alienat ă, astfel existând o ierarhizare în preferin /uni0163a spre un proiect sau altul. În acest
sens subiectul unsprezece subliniaz ă foarte bine apropierea de munca sa și de produsul s ău
fiind interesat de valorile pe care organiza /uni0163ia pentru care î și vinde efortul intelectual le
promoveaz ă: “S11:E foarte important ă organiza /uni0163ia pentru care faci un proiect, dac ă îmi
place ce fac ei, ce promoveaz ă și ce sus /uni0163in. Dac ă nu-mi plac lucrurile astea nu voi lucra
pentru ei, eventual le recomand pe altcineva.”

29
Pentru a eviden /uni0163ia apropierea de produs și de munc ă a unui freelancer , cei dou ăzeci
intervieva /uni0163i au fost ruga /uni0163i s ă men /uni0163ioneze criteriile în func /uni0163ie de care ace știa î și ierarhizeaz ă
importan /uni0163a proiectelor. Dintre cele men /uni0163ionate amintim ca fiind prioritate înc ă o dat ă
timpul, resursele umane, resursele financiare dar și creativitatea pe care acestea o implic ă și
îi stimuleaz ă din punct de vedere al dezvolt ării sau perfec /uni0163ion ării profesionale, dezvoltarea
personal ă în urma cercet ării necesare fiec ărui subiect nou abordat, dar și de vizibilitatea
proiectului pe pia /uni0163ă . În acest sens relevante sunt afirma /uni0163iile subiec /uni0163ilor: “S6: Deadline , grad
de creativitate, motiva /uni0163ie, vizibilitatea proiectului în pia /uni0163ă , rela /uni0163ia cu clientul, aportul la
dezvoltarea proprie.” “S11:În func /uni0163ie de gradul de complexitate. Un proiect mare, care
aduce și beneficii substan /uni0163iale va ocupa mereu un loc important.” “S5:În fun c /uni0163ie de
oamenii care îmi propun colabor ări, de timpul pe care îl am, de cât de important es te
proiectul pentru mine sau remunera /uni0163ia pe care o primesc la finalizarea acestuia.” „ S1 3: -în
func /uni0163ie de timpul și resursele pe care trebuie s ă le aloc realiz ării lor, de complexitate, de
miz ă (financiar ă, de reputa /uni0163ie)”
Cea de-a treia etap ă a alien ării se produce la nivelul rela /uni0163iilor interumane. În rela /uni0163iile
interumane alienarea este o premiz ă în apari /uni0163ia fenomenului de competivitate. În cazul
freelancerilor , rela /uni0163iile umane constituie un avantaj atât în dezvoltare a lor personal ă cât și
profesional ă. Între freelanceri nu exist ă fenomenul de competivitate, de izolare și
neprietenie, valori prin care Karl Marx define ște alienarea în acest ă etap ă. Freelancerii
fiind în num ăr mai mic decât cei care apar /uni0163in de o organiza /uni0163ie, devin propriul lor șef, ceea
ce implic ă o bun ă desf ăș urare a rela /uni0163iilor interumane pentru a- și putea vinde serviciile.
“S3:Persoanele din diferitele proiecte pot avea rol ul de mentor, sau pot fi persoane cu care
să po /uni0163i face schimb de experien /uni0163ă” „S9: Oamenii din medii diverse cu care interac /uni0163ionez
îmi l ărgesc perspectivele și in /uni0163elegerea privind lucrurile cu care nu iau contact î n mod
direct și constant.” “S10: Afli lucruri noi, socializezi. P o /uni0163i afla lucruri care s ă te ajute în
dezvoltarea ta ulterioar ă/ g ăsirea de noi proiecte.”

• Principalele avantaje și dezavantaje pentru freelanceri

Principalele caracteristici pe care însu și freelancerii și le-au atribuit sunt și principalele
avantaje care îi ajut ă în dezvoltarea lor ulterioar ă atât profesional ă cât și personal ă. Dup ă
cum am identificat pân ă acum, timpul, resursele financiare și libertatea de alegere sunt
principalele motive pentru care un individ îndr ăzne ște s ă adopte un stil diferit si s ă se
supun ă unor modific ări în aria profesional ă. Îns ă în m ăsura în care ace ști factori pot fi

30
cataloga /uni0163i drept avantaje, în aceea și m ăsur ă, la un moment dat ace știa pot constitui
dezavantaje personale.
Pornind de la sensul cuvântului freelancer și anume liber profesionist, libertatea de
alegere reprezint ă principalul motiv pentru care freelancerii au ales s ă profeseze sub
aceast ă form ă, asumandu-și totodat ă și riscurile implicate. “S4: Decizi singur ce proiec t
doresti s ă faci, cât s ă fii pl ătit și i /uni0163i și asumi lucrurile astea.” “S9: Î /uni0163i faci singur programul,
î/uni0163i iei angajamente personale pentru lucrurile pe car e le faci.” “S3: Ai posibilitatea de a
spune ”nu” oric ărui proiect care nu te satisface […]E mai greu s ă te plafonezi; nesiguran /uni0163a
viitorului loc de munc ă stimuleaz ă dezvoltarea profesional ă/înv ă/uni0163area continu ă […]Senza /uni0163ia
de libertate dat ă de lipsa unei supravegheri reale”.
De și to /uni0163i subiec /uni0163ii la întrebarea deschis ă „Spune-mi câteva lucruri pe care le consideri a
fi avantaje în a fi freelancer” au amintit de liber tatea de alegere, pentru fiecare subiect,
libertatea de alegere se resimte diferit. Fie prin administrarea timpului în mod preferen /uni0163ial,
fie prin alegerea proiectelor în func /uni0163ie de criteriile amintite mai sus (vizibilitatea pe pia /uni0163ă ,
disponibilitatea din momentul respectiv, remunera /uni0163ia, continuitatea în proiectele propuse de
acelea și companii etc.) fie datorit ă sentimentului gratific ării amânate, aceast ă libertate de
alegere devine un bun prilej pentru descoperirea al tor avantaje. Evitarea rutinei nu face
decât s ă stimuleze individul spre dezvoltare, diversificând stilul de a lucra în func /uni0163ie de
oamenii cu care intr ă în contact și l ărgind orizontul domeniului prin proiectele pe care le
accept ă drept provoc ări. „S3: Nu te limitezi la un cerc restrâns de cole gi, ci î /uni0163i extinzi
permanent re/uni0163eaua social ă utilizând leg ăturile slabe; acest lucru te ajut ă s ă descoperi noi
oportunit ă/uni0163i.” „S6: Lipsa programului fix și a rutinei specifice unui post într-o companie.
Posibilitatea de a face activit ă/uni0163i conexe. Faptul c ă munce ști numai pentru tine; Posibilitatea
de a-/uni0163i pune în valoare și alte abilit ă/uni0163i. Faci ceea ce- /uni0163i place;” “S7: Mi-am permis s ă dezvolt
competen /uni0163e pe care nu le aveam înainte: s ă “vând” un reportaj de exemplu, s ă fiu mai
original ă și creativ ă în propunerile mele, pentru c ă trebuie s ă fii remarcat ă, s ă m ă apuc de
radio, de tv, când eu eram specializat ă în presa scris ă.”
Din r ăspunsul subiectului șase și nu numai un alt avantaj identificat în interpreta rea
interviului este timpul privit tot ca pe o libertat e de alegere. Pentru freelanceri , timpul este
un element flexibil lucrând în medie între cinci zi le și dou ă sau trei luni uneori chiar un an
în func /uni0163ie de domeniul în care ace știa sunt specializa /uni0163i. Spre exemplu un grafician poate
lucra aproximativ o s ăpt ămâna pentru un proiect: “S6: 3-5 zile.” pe când pen tru un montaj
în industria cinematografic ă se poate lucra pân ă la un an de zile: “S14: De la 4-5 zile la 3-4
săpt ămâni. Cu vreo dou ă excep /uni0163ii notabile, de peste un an.”. Timpul reprezint ă o variabil ă

31
transformat ă în avantaj pentru freelanceri deoarece având libertatea de a alege proiectele
pentru care s ă lucreze pot refuza anumite oferte și datorit ă disponibilit ă/uni0163ii lor. Perioada în
care o nou ă ofert ă de colaborare pentru ace știa ar putea s ă apar ă variind de la dou ă trei
săpt ămâni până la o lun ă, dou ă sau chiar mai mult. Timpul r ămas liber freelancerilor este
dedicat în mare parte activit ă/uni0163ilor personale sub form ă de compensare pentru eforturile
considerabil mai mari depuse în perioada activit ă/uni0163ilor profesionale, sau unor proiecte
profesionale personale f ără recompens ări financiare. Observ ăm a șadar abilitatea de a
îmbina dezvoltarea profesional ă cu dezvoltarea personal ă a freelancerilor utilizând
avantajele drept beneficii profitabile pentru perfe c /uni0163ionare în abilit ă/uni0163i ce /uni0163in de profesia
aleas ă sau competen /uni0163e personale. “S7: (Timpul) E o oportunitate pentru c ă pot pleca pe
perioade mai lungi, și asta îmi convine acum. Dar asta înseamn ă, când lucrez efectiv,
trebuie s ă fiu super eficient ă. De fapt, atunci, e o “lupt ă”: s ă rentabilizez timpul și s ă
“controlez” timpul, prev ăzând programul meu, comenzile din viitor, de dup ă vacan /uni0163ele
mele…” “S10: Trebuie s ă fii fff ordonat: pentru c ă aparent ai mai mult timp liber pentru
tine, îns ă trebuie s ă g ăse ști un echilibru perfect între timpul petrecut în in teres personal și
cel petrecut în interes de serviciu”
În func /uni0163ie de context, unele avantaje se pot transforma în dezavantaje și îl pot
influen /uni0163a pe un liber profesionist în ac /uni0163iuni viitoare. Dac ă timpul reprezint ă un avantaj
pentru derularea proiectelor din via /uni0163a personal ă a unui individ, prin activit ă/uni0163i diverse dictate
de pasiunile fiec ăruia, el poate deveni un dezavantaj cu repercursiun i în plan financiar și nu
numai. Întorcându-ne la observa /uni0163iile anterioare, apropierea de produs a unui freelancer
presupune mai mult ă responsabilitate respectiv o cercetare aprofundat ă pentru
îmbun ătă/uni0163irea serviciilor oferite. Acest dezavantaj a fost a dus în discu /uni0163ie de subiectul zece
referindu-se la dezavantaje fiinanciare și temporale în activit ă/uni0163ile unui freelancer : “S10:
Mai mult ă responsabilitate pentru a- /uni0163i asigura veniturile. Mai mult timp investit în res earch
de proiecte”
O perioad ă de timp mai lung ă f ără activitate profesional ă va priva individul de alte ac /uni0163iuni
ulterioare. De altfel, stabilitatea financiar ă reprezint ă principalul motiv de îngrijorare pe
termen lung a unui freelancer . Ritmul de lucru este foarte important în asigurar ea continu ă
a unui venit financiar, observându-se iar ăș i rela /uni0163ia de coexisten /uni0163ă între timp și bani. “S11:
Ca freelancer , banii ori sunt mul /uni0163i ori nu sunt deloc, nu ai o surs ă continu ă, conteaz ă foarte
mult ritmul proiectelor în care lucrezi.” S13: Po /uni0163i avea proiecte la care s ă câ știgi foarte bine
o perioad ă dup ă care s ă ai o alta în care s ă ca știgi mai pu /uni0163in sau deloc; trebuie s ă știi s ă î /uni0163i
eșalonezi cheltuielile și investi /uni0163iile cu mare aten /uni0163ie.”

32
Un alt dezavantaj îns ă nu cu aceea și preponderen /uni0163ă ca cele anterioare este e șecul
profesional determinat de lipsa unei echipe, de cum ularea mai multor proiecte deodat ă
respectiv o gestionare defectuoas ă a timpului, dar și de modificarea constant ă a spa /uni0163iului în
care î și desf ăș oar ă activitatea un freelancer. “S3: Dezavantajul apare în cazul cumul ării mai
multor proiecte; cre ște num ărul de persoane c ărora trebuie s ă le dai socoteal ă și este mai
dificil s ă îi amâni pe to /uni0163i; jongleria cu timpul nu iese întotdeauna cum te a ștep /uni0163i, iar
situa /uni0163iile neprev ăzute dintr-un proiect pot avea un efect de domino, reverberând în toate
celelalte proiecte” „S11: Ca freelancer , banii ori sunt mul /uni0163i ori nu sunt deloc, nu ai o surs ă
continu ă, conteaz ă foarte mult ritmul proiectelor în care lucrezi.” „ S15: Sunt și persoane
pentru care acest lucru (schimbarea locului în care î și desfasoar ă activit ă/uni0163ile) e un mare
handicap, nu se pot concentra la poten /uni0163ial maxim din cauza asta”
Răspunsurile subiec /uni0163ilor legate de aspectul financiar au fost variate, conturând un
câstig mai mare atunci când ace știa ajung s ă fie califica /uni0163i drept profesioni ști în ceea ce fac,
îns ă drept un disconfort catalogat spre dezavantaj priv ind în perspectiv ă. “S3: Întrucât
salariul fluctueaz ă, economisirea banilor lunar este obligatorie; mira jul unei luni productive
poate s ă descurajeze acest comportament absolut necesar.” „ S3: Salariul variaz ă de la o
lun ă la alta; este dificil de a face planuri pe termen lung. „S5: Nu toate persoanele se
potrivesc acestei meserii, mai ales cei care trebui e s ă aib ă siguran /uni0163a unui loc de munc ă sau
trebuie s ă știe de unde va primi bani la finalul lunii viitoare ”
De și amintit doar de doi dintre subiec /uni0163ii intervieva /uni0163i, lipsa unui colectiv constant
reprezint ă un dezavantaj, cu alte cuvinte, izolarea. “S7: Sin gur ătate, nu e tot timpul u șor s ă
lucrez f ără colegi, sau f ără s ă aiba pe cineva care te poate sf ătui imediat.” “S14: Ca s ă
dezvolt, dincolo de siguran /uni0163a financiar ă, îmi lipsesc colectivul și disciplina. […]M ă
gândeam la un moment dat c ă îmi lipse ște un sef, care s ă m ă pun ă la munc ă, s ă m ă
supravegheze și s ă m ă ambi /uni0163ioneze. Îmi lipsesc și colegii. Petrec mult timp singur, în fa /uni0163a
calculatorului, în studioul de montaj. Îns ă privind în ansamblu, acest dezavntaj este mai
degrab ă unul particular în func /uni0163ie de domeniul în care activezi. Pentru restul inte rvieva /uni0163ilor,
interac /uni0163iunea continu ă cu mai multe persoane, din mai multe domenii în ma i multe situa /uni0163ii
conjuncturale a fost stabilit ă ca fiind un avantaj.
Un alt dezavantaj identificat în r ăspunsurile subiec /uni0163ilor este lipsa continuit ă/uni0163ii în munca
depus ă. Dup ă cum am identificat în analiza de mai sus, un freelancer lucreaz ă în medie
între o saptaman ă și dou ă sau trei luni pentru un proiect, iar intervalul în care ofertele apar
este de o lun ă sau dou ă. Acest lucru constituie un dezavantaj identificat cel pu /uni0163in o dat ă în
răspunsurile subiec /uni0163ilor: “S3:Desigur, îns ă aceast ă nesiguran /uni0163ă a fost asumat ă în momentul

33
în care am ales s ă fiu freelancer ; în plus, cred c ă dac ă a ș fi avut un loc de munc ă stabil,
siguran /uni0163a s-ar fi realizat cu pre /uni0163ul ced ării unui num ăr din ce în ce mai mare de libert ă/uni0163i, din
teama de a nu fi concediat” „S5: Bineîn /uni0163eles, cred c ă toate persoanele au aceast ă
nesiguran /uni0163ă , dar nu to /uni0163i o recunosc.“ Îns ă acest dezavantaj poate fi transformat cu u șurin /uni0163ă
în oportunitate și prin urmare comb ătut, în func /uni0163ie de abilit ă/uni0163ile fiec ăruia și de domeniul în
care freelancerul lucreaz ă. Spre exemplu, subiectul doisprezece, scriitor, nu a întampinat
până acum problema lipselor proiectelor: “S12: nu în me seria mea. Am zile cand nu scriu
nimic, dar recuperez…” îns ă nesiguran /uni0163a și insuficien /uni0163ele practic ării freelancingului s-au
făcut sim /uni0163ite prin alte motive, în cazul acesta financiare “S 12: Câstigam mai bine ca
angajat, din c ăr/uni0163i nu tr ăie ște nimeni, cel pu /uni0163in în România, îndestul ător (înc ă suntem la
procentul de maxim 15 % pentru bietul autor…)”

• Motivarea freelancerilor

Integrarea profesional ă îi asigur ă individului satisfacerea necesit ătilor pe care Maslow
le-a clasificat pe cinci niveluri. Analizând modelul ERG prezentat în corpul teoretic al
studiului de fa /uni0163ă , freelancerii beneficiaz ă de avantajele profesionale ce le-ar putea oferi
satisfac /uni0163ii personale, respect fa /uni0163ă de propria persoan ă și sentimentul reu șitei. Acest model,
ERG, este o form ă adaptat ă a modelului lui Maslow care împarte nevoile în tre i categorii:
nevoi existen /uni0163iale, nevoile rela /uni0163ionale și nevoile de dezvoltare.
Salariul adecvat pe care un freelancer îl va primi în urma eforturilor intelectuale
depuse, va satisface nevoia de existen /uni0163ă a acestuia. Prin socializare, contexte sociale și alte
evenimente la care particip ă cel pu /uni0163in dou ă persoane care au acela și interes într-un anumit
punct, nevoile rela /uni0163ionale și de apartenen /uni0163ă la un grup îi vor fi satisf ăcute freelancerului,
de și acesta este privit din exterior ca un independent . Împlinirea poten /uni0163ialului creativ pentru
a atinge nivelul de dezvoltare este cea mai evoluat ă și înr ădăcinat ă latur ă a unui freelancer,
prin originalitatea pe care ace știa o caut ă în proiectele în care decid s ă se implice. “S12:
Ineditul proiectului, documentarea, descoperirea un or abilit ăti noi de în /uni0163elegere și
comunicare…” Cei dou ăzeci de subiec /uni0163i au adus în discu /uni0163ie elemente comune ce /uni0163in de
motivarea acestora spre ac /uni0163iuni profesionale. Dintre acestea, banii sunt princ ipalul motiv
deoarece le asigur ă existen /uni0163a și îndeplinirea unor scopuri și obiective, chiar dac ă diferite
între ele de la un individ la altul. Stimularea cre ativ ă este și ea un element important în
motivarea angajatului, mai ales când aceasta este p rivit ă ca pe o șans ă pentru dezvoltarea
lor atât profesional ă cât și personal ă. Am identificat în r ăspunsurile subiec /uni0163ilor mai multe

34
motive subiective, nu neap ărat dezirabile social ce /uni0163in de integrarea lor în aria profesional ă.
Freelancerii sunt cei care lucreaz ă mai degrab ă din pasiune și prefer ă proiectele de durat ă
scurt ă și diferite tocmai pentru a se dedica acestora și a avea sentimentul reu șitei nu
neaparat prin remunera /uni0163ie ci mai degrab ă prin succesul proiectului în care au investit și ei
resurse personale intelectuale, idei, concepte, tim p, spa /uni0163iu sau alte bunuri. Subiectul
cincisprezece subliniaz ă cel mai bine implicarea subiectiv ă în activit ă/uni0163ile profesionale și
libertatea de alegere pe care am identificat-o la î nceputul analizei. “S15: S ă-mi plac ă
proiectul! Știu, e un criteriu extrem de subiectiv, dar chiar e nevoie s ă mi se par ă interesant
și provocator un proiect ca s ă m ă implic în el.” Poten /uni0163ialul de creativitate al unui proiect
asigur ă în primul rând o dezvoltare personal ă a subiec /uni0163ilor, de altfel important ă pentru
recunoa șterea social ă a acestora și încadrarea într-o imagine de tip profesionist ă a muncii
depuse. Freelancerii tind spre perfec /uni0163iune și sunt destul de selectivi în tot ceea ce fac
inclusiv în capitalul uman. Nevoia de apartenen /uni0163ă la un grup social se resimte și în rândul
acestora, îns ă ei au posibilitatea s ă î și aleag ă cu mai mult ă u șurin /uni0163ă grupul social din care
vor s ă fac ă parte și cu care s ă î și asocieze imaginea. Statutul lor și integritatea personal ă și
profesional ă nu va fi astfel afectat ă dac ă ace știa î și stabilesc priorit ă/uni0163ile în ceea ce îi
motiveaz ă spre un angajament mai mare în munca depus ă. Și dup ă cum putem observa în
răspunsurile subiec /uni0163ilor, aceste valori sunt foarte bine înr ădăcinate în concep /uni0163ia și
paradigma freelancerilor : “S2:Cât de interesant e proiectul, cu ce m ă stimuleaz ă pe mine
creativ, și banii.” „S3 Gradul de noutate la nivel personal și profesional. Beneficiile sociale
ale muncii prestate” „S13: Un proiect interesant, p rovocator pentru mine care ori s ă îmi
pun ă în valoare toate abilit ă/uni0163ile și cuno știn /uni0163ele mele ori s ă m ă pun ă în postura de a face
ceva nou din care s ă ies cu abilit ă/uni0163i și cuno știn /uni0163e noi.” “S5: Pentru mine conteaz ă, în
special, oamenii cu care colaborez. Dac ă acea persoan ă reu șește s ă-mi câ știge respectul și
reu șește s ă-mi arate ce înseamn ă finalizarea cu succes a acelui proiect, lucrez une ori chiar
înzecit. Ar fi mai și partea financiar ă, și nu în ultimul rând, imaginea de bun profesionist pe
care vreau s ă mi-o creez.”
Pentru majoritatea subiec /uni0163ilor, freelancingul le asigur ă o integrare în pia /uni0163a muncii,
respectiv o dezvoltare profesional ă cu poten /uni0163ial spre dezvoltare personal ă. În acest sens,
subiectul nou ă afirm ă: “S9: Desigur c ă e mai bine s ă ai un job decât s ă nu ai un job, din
perspectiva imaginii de sine. Proiectele noi care m i se propun îmi înt ăresc încrederea în
competen /uni0163ele mele” Dezvoltarea personal ă reprezint ă un avantaj în rândul freelancerilor,
datorit ă evalu ării la care ace știa sunt supu și de c ătre propria lor persoan ă, pentru a-și
men /uni0163ine respectul fa /uni0163ă de sine prin satisfac /uni0163ia obtinut ă în urma rezultatelor lor, adeseori

35
apreciate diferit fa /uni0163ă de ale unui angajat dintr-o organiza /uni0163ie. Doi dintre subiec /uni0163ii intervieva /uni0163i
vorbesc despre aceste lucruri drept elemente defini torii în cariera și imaginea unui
freelancer : “S10: Nu, din contr ă, ca freelancer, po /uni0163i investi mai mult chiar în imagine și
dezvoltarea ta personal ă.” “S6: Din punctul meu de vedere este mult mai mot ivant ă reu șita
personal ă, faptul c ă po /uni0163i dezvolta o afacere proprie, de a realiza lucruri prin for /uni0163ele proprii
iar succesul acestora cresc mult p ărerea personal ă și respectul de sine.” Respectul de sine
drept un avantaj al unui freelancer a fost amintit de subiectul trei printr-o cataloga re a
freelancerilor drept o minoritate, num ărul acestora fiind destul de mic în prezent: “S3:
Faptul c ă suntem o minoritate este un element identitar, un semn de distinc /uni0163ie care cre ște
stima de sine a freelancer-ului .”
Dintre cei dou ăzeci de subiec /uni0163i unul dintre ei s-a caracterizat drept freelancer datorit ă
posibilit ă/uni0163ii de cre ștere financiar ă doar, acesta fiind u șor revoltat și ironic în r ăspunsul s ău
împotriva societ ă/uni0163ii care îndeamn ă la o integrare a individului în societate în primu l rând
prin resursele financiare de care acesta dispune: „ S2: Fac asta pentru bani. Dac ă societatea
n-ar func /uni0163iona pe baza banilor a ș lucra numai pe proiecte care-mi plac cu adev ărat – ale
altora sau ale mele – pl ătit în banane. Îmi influen /uni0163eaz ă p ărerea despre mine în ideea c ă m ă
pot duce la magazin dup ă mâncare.” Observ ăm o pierdere a valorilor individului prin care
acesta se regase ște în societatea din care face parte, o reprimare a dorin /uni0163elor și o
îndelednicire de moment nu o alegere con știent ă a practic ării freelancingului.
Schimbul de experien /uni0163e și interac /uni0163iunea dintre persoanele implicate în desf ăș urarea unui
proiect reprezint ă un avantaj pentru freelanceri . Num ărul persoanelor cu care ace știa intr ă
în contact este considerabil, iar diversitatea stil urilor și personalit ă/uni0163ilor reprezint ă o bun ă
ocazie de dezvoltare, perfec /uni0163ionare și identificare a celor deschi și spre cunoa ștere. Privit ă
din punct de vedere profesional, interac /uni0163iunea cu alte persoane din acela și domeniu sau
domenii conexe reprezint ă un bun prilej de a asigura o continuitate în munca depus ă sau o
deschidere mai mare spre lucruri noi cu poten /uni0163ial: “S13: Bineînteles, afli lucruri noi, p ăreri,
concep /uni0163ii, nevoi, ni șe de business. De asemenea, po /uni0163i s ă prinzi idei care s ă te ajute s ă te
dezvol /uni0163i, poate chiar s ă î /uni0163i g ăse ști un partener de afaceri în cazul în care cau /uni0163i unul.” “S14:
Înve /uni0163i ceva nou (atât în plan personal cât ș profesional) la fiecare proiect, de la colegii tai .”
Din punct de vedere personal, freelancerii au posibilitatea de a- și crea mai multe rela /uni0163ii
de prietenie sau conjuncturale fa /uni0163ă de un angajat al unei organiza /uni0163ii. “S5:Da, aproape în
fiecare proiect mi-am g ăsit o persoana cu care am comunicat mai mult dup ă terminarea lui,
iar cu unele înc ă mai p ăstrez leg ătura “. “S12: Da, ca în via /uni0163ă – oamenii cu care descoperi
că ai ceva solid în comun, î /uni0163i r ămân în agenda telefonic ă, dac ă nu chiar în suflet.” “S14:

36
Cred c ă se creaz ă dou ă tipuri de leg ături: poten /uni0163iali viitori colaboratori și poten /uni0163iali prieteni.
Desigur, exist ă și a treia, "f ără poten /uni0163ial". Te reîntalne ști cu acelea și persoane la mai multe
proiecte, uneori îi recomanzi sau îi angajezi pe ce i cu care ai avut o colaborare bun ă sau i-ai
remarcat, fie profesional, fie personal. Alteori g ăsesti pur și simplu o persoan ă nou ă de
inclus în cercul de prieteni, sau e ști inclus într-un nou cerc.”
Freelancingul este un mod de via /uni0163ă , iar un freelancer trebuie s ă se adapteze u șor, s ă î și
asume responsabilit ă/uni0163i și s ă înve /uni0163e u șor. Depinde de personalitatea fiec ăruia și de domeniul
spre care un individ î și orienteaz ă cariera pentru a putea vorbi de un success profesi onal în
general și o reu șit ă în a fi freelancer în mod particular. Întreba /uni0163i dac ă încurajeaz ă indivizii
spre a practica freelancingul sau a se angaja într-o organiza /uni0163ie, cei dou ăzeci de subiec /uni0163i au
făcut referire la ambele cazuri, în mod egal, motivân d c ă /uni0163ine de competen /uni0163a fiec ăruia de a-
și orienta deciziile în func /uni0163ie de personalitatea și domeniul în care un individ alege s ă
lucreze. Cele mai concludente r ăspunsuri sunt cele ale subiec /uni0163ilor: “S4: Depinde de om.
Sunt oameni care nu func /uni0163ioneaz ă în afara unei organiza /uni0163ii, oameni care nu pot lua decizii
singuri, care sunt obi șnui /uni0163i s ă li se spun ă ce s ă fac ă pas cu pas. Ei nu pot lucra
independent.” „S3: Depinde si de domeniu. În unele cazuri este aproape imposibil s ă fii
freelancer și s ă ai succes; acolo unde se poate, a ș sf ătui oamenii s ă î și înving ă frica de
instabilitate” „S5: Conteaz ă foarte mult de determinarea pe care o au acele per soane pentru
domeniul în care vor s ă activeze, dac ă sunt cu adev ărat însufle /uni0163i/uni0163i de integrarea într-o
organiza /uni0163ie sau de libertatea de alegere. În principiu, oame nii trebuie s ă-și fac ă propriile
alegeri și s ă fie împ ăca /uni0163i cu ele pe viitor.” “S9: Depinde de personaliatea fiec ăruia, e o
chestiune de op /uni0163iune personal ă pe care o face fiecare pentru el.” “S10: S ă fac ă ce consider ă
potrivit pentru timpul și etapa lor de dezvoltare ca speciali ști.”

37
Concluzii

A fi freelancer nu este doar o meserie sau o orientare în carier ă, este un stil de via /uni0163ă . Ca
freelanceri , indivizii au posibilitatea de a lucra de acas ă și de a-și distribui timpul cum
consider ă ei c ă ar fi mai potrivit împlinirii diverselor activit ă/uni0163i, î și pot alege propriile
proiecte determinându-i s ă se implice mai mult în îndeplinirea sarcinilor f ăcând ceea ce le
place. Diversitatea în proiecte presupune și diversitate în resursele umane, oamenii cu care
interac /uni0163ioneaz ă un freelancer este considerabil mai mare spre deos ebire de cel al angaja /uni0163ilor
permanent într-o organiza /uni0163ie. Procesul de înv ă/uni0163are este continuu în urma socializ ării,
interac /uni0163ionând cu alte stiluri de lucru și de abordare în profesia exercitat ă. Astfel,
freelanceri sunt considera /uni0163i a-și modela propriul destin, având libertatea de alege re ace știa
își deseneaz ă traiectoria de evolu /uni0163ie în direc /uni0163ia în care consider ă ei în șiși.
Principalele avantaje ale unui freelancer sunt cele legate de mobilitate și diversitate în
ac /uni0163iuni. Libertatea de alegere presupune un ritm autod idact în ceea ce prive ște ac /uni0163iunile și o
responsabilitate și asumare a consecin /uni0163elor. Timpul poate fi atât în avantajul lor cât și în
dezavantaj, în func /uni0163ie de context și de deciziile pe care aces știa le iau în ierarhizarea dup ă
criterii proprii a proiectelor pe care le adaug ă în portofoliul lor profesional. Un alt avantaj
prin care subiec /uni0163ii s-au auto-identificat este cel al stimul ării creativit ă/uni0163ii. De altfel domeniile
în care freelancerii se întâlnesc într-un num ăr mai mare sunt cele artistice, culturale,
jurnalism, sociologie și grafic ă, domenii care presupun oricum o oarecare creativit ate.
Dezvoltarea profesional ă a acestor indivizii reprezint ă un element important și în
dezvoltarea personal ă a acestora, asumarea schimb ărilor și asimilarea lor fiind un bun prilej
de evaluare și descoperire a valorilor și identit ă/uni0163ii fiec ăruia. Responsabilitate, creativitate,
organizare, autocontrol, socializare și capacitatea formul ării unor decizii sunt principalele
tr ăsături comune ale freelancerilor .
Printre dezavantaje, cele mai amintite și care pot afecta puternic tipologia freelancerilor
sunt cele ale nesiguran /uni0163ei și instabilit ă/uni0163ii. De asemenea, o investi /uni0163ie în propria imagine
presupune resurse de timp și financiare consumate din achizi /uni0163iile fiec ăruia. Lipsa unei
echipe și a unui șef pot fi u șor demotivante, la fel ca și efortul fizic și intelectual depus în
volumul de munc ă mai mare decât a unui angajat permanent într-o org aniza /uni0163ie. Îns ă aceste
dezavantaje pot fi reprimate dac ă sunt asimilate con știent.
Un freelancer dispune de flexibilitate, autocontrol și diversitate în ac /uni0163iuni și valori, iar
posibilitatea de a î și ordona priorit ă/uni0163ile propriei vie /uni0163i este un element definitoriu pentru cei
care sunt propriul lor angajat. Dintre valorile de care dispune un freelancer reg ăsite în

38
răspunsurile subiec /uni0163ilor amintim o imagine de sine pe care o promoveaz ă în societate,
autocontrolul prin care î și manevreaz ă într-o direc /uni0163ie pozitiv ă ac /uni0163iunile, transparen /uni0163a și
anume o deschidere c ătre ceilal /uni0163i în ceea ce prive ște sentimentele, convingerile și ac /uni0163iunile.
Adaptabilitatea, ambi /uni0163ia și ini /uni0163iativa reflect ă flexibilitatea cu care ace știa jongleaz ă în via /uni0163a
lor profesional ă și mai ales în cea personal ă, adaptându-se provoc ărilor și modificându- și
propriul comportament în func /uni0163ie de schimb ările la care acesta se supune. Freelancerii au
standarde personale înalte, rezultate din ambi /uni0163ia de a face ceva diferit fa /uni0163ă de restul
indivizilor, având obiective bine determinate și un control asupra riscurilor. Prin ini /uni0163iative,
ace știa î și controleaz ă propriul destin. În gestionarea rela /uni0163iilor cu al /uni0163i indivizi, un freelancer
s-ar spune c ă nu prezint ă spirit de echip ă, îns ă el este capabil de o colaborare cu ceilal /uni0163i
mult mai acutizat ă decât un angajat oarecare al unei companii. Faptul c ă el interac /uni0163ioneaz ă
cu mai multe persoane, indiferent de durat ă, reprezint ă un avantaj în socializarea și
adaptarea la diferitele grupuri cu care interac /uni0163ioneaz ă. Rutina este ceea ce un freelancer
sfideaz ă cel mai puternic, g ăsind u șor modalit ă/uni0163i practice de a dep ăș i barierele care stau în
calea schimb ărilor, iar experien /uni0163a de înv ă/uni0163are modeleaz ă personalitatea acestuia. Evolu /uni0163ia și
dezvoltarea stau sub semnul întreb ării și al schimb ării. Un om deschis cultural spre
schimb ări atât intelectual cât și practic, este un om cu capacit ă/uni0163i mai dezvoltate și cu o
personalitate mai complex ă decât a altora.

39
Bibliografie

1. Agabrian, M., 2003. Sociologie general ă. Ia și. Institutul European
2. Argyirs, C., 1964. Integrating the Individual and the Organization . New York. John
Wiley & Sons Inc
3. Benjamin, I., 2003. Consulting, Contracting and Freelancing: Be your ow n boss.
Australia. Allen&Unwin
4. Bogathy, Z., 2004. Manual de psihologia muncii și organiza /uni0163ional ă. Ia și. Polirom
5. Chiru, I., 2003. Comunicarea interpersonal ă. Bucure ști. Tritonic
6. Dorneanu, s., 2005. Inteligen /uni0163a emo /uni0163ional ă în leadership. Bucuresti. Curtea Veche
7. Douglas, M., 2002. Cum gândesc institu /uni0163iile . Ia și, Polirom
8. Ehrenberg, A., 1991. Le culte de la performance . Paris. Calmann- Levy.
9. Ernest, A. R., 1993 , Theoretical logic in sociology (1-4). Berkeley; University of
California Press
10. Giddens, A., 1984. The constitution of society . Berkeley. University of California Press
11. Johns, G. 1998. Comportament organiza /uni0163ional: întelegerea și conducerea oamenilor în
procesul muncii. Bucure ști. Economica
12. Marinescu, P., 1999 . Managementul institu /uni0163iilor de pres ă din România: teorie,
practic ă și studii de caz. Ia și. Polirom
13. Niculae, T. 2008. Mass media: constrângeri si libert ă/uni0163i organiza /uni0163ionale: o sociologie a
jurnalismului românesc . Bucure ști, Universit ă/uni0163ii din Bucure ști
14. Radu, I., 1994, Imaginea de sine și percep /uni0163ia social ă. Cluj Napoca. Exe S.r.c
15. Rogojinaru, A., 2009. Comunicare și cultur ă organiza /uni0163ional ă: idei și practici în
actualitate . Bucure ști. Tritonic
16. Scott, R. W., 2004 . Institu /uni0163ii și organiza /uni0163ii . Ia și , Polirom,

40
17. Sjostrand, E., S., 1993 . Institutional Change, Theory and Empirical Findin gs sharpe.
New York. Inc
18. Solomon, C., R., 1970, The Review of Metaphysic s : Hegel's Concept of "Geist" (Vol.
23.) London. Philosophy Education Society Inc.
19. Ungureanu, M., 2007 . Fericirea paradoxal ă: eseu asupra societ ă/uni0163ii de hiperconsum.
Ia și. Polirom,
20. Vl ăsceanu, M. 1993 Psihosociologia organiza /uni0163iilor și conducerii. Bucuresti. Paideia
21. Vl ăsceanu, . L. și Zamfir, C., 1993 . Dic /uni0163ionar de sociologie urmat de indicatori
demografici, economici, sociali și sociologici . Bucuresti. Babel
22. Vulcanescu, M., 2004. Tân ăra genera /uni0163ie, Crize vechi în haine noi. Care sunt și ce vor
tinerii români. Bucure ști. Compania
23. Watson, T. 1983 Sociology, work and industry . London. Routledge & Kegan Paul

41
GRILA DE INTERVIU

1. Ce înseamn ă pentru tine a fi freelancer?
2. Înainte de a fi freelancer, ai fost angajat într-o organiza /uni0163ie? Pentru cât timp?
3. Ce te-a determinat s ă vrei s ă fii freelancer?
4. Dac ă ar fi s ă faci o compara /uni0163ie între a fi freelancer și angajat undeva permanent, care
sunt primele trei lucruri care î /uni0163i vin în minte?
5. Spune-mi câteva lucruri pe care le consideri a fi a vantaje în a fi freelancer.
6. Dar dezavantaje?
7. Cu timpul cum stai, freelancer fiind? Reprezint ă o oportunitate pentru tine sau un
dezavantaj?
8. Din punct de vedere financiar, exist ă vreo modificare?
9. Num ărul persoanelor cu care interac /uni0163ionezi acum este mai mare decât cel de dinainte?
10. Faptul c ă interac /uni0163ionezi cu mai multe persoane constant constituie un dezavantaj sau
un avantaj?
11. Te influen /uni0163eaz ă în vreun fel persoanele cu care ai interac /uni0163ionat? Motiveaz ă .
12. Exist ă persoane cu care men /uni0163ii leg ătura dup ă încheierea unui contract/proiect?
13. Care sunt lucrurile pe care le consideri motivante pentru a îti îndeplini o sarcin ă?
14. /uni0162i se întampl ă s ă ai nesiguran /uni0163a unui loc de munc ă? S ă termini un proiect și s ă te
gânde ști c ă poate nu va mai interveni vreun altul?
15. Cam în ce interval de timp se întampl ă sa /uni0163i se propun ă un proiect?
16. Care sunt criteriile dup ă care refuzi sau accep /uni0163i un proiect?
17. În func /uni0163ie de ce motive î /uni0163i ierarhizezi importan /uni0163a proiectelor?
18. În medie, cam cât timp lucrezi pentru un proiect?
19. Locul efectiv în care î /uni0163i desf ăș ori activitatea se modific ă constant? E un avantaj sau
dezavantaj?
20. Integrarea profesional ă, faptul c ă ai un job, î /uni0163i influen /uni0163eaz ă în vreun fel p ărerea
personal ă despre tine?
21. Cum crezi c ă te dezvolti profesional? Ca freelancer mai degrab ă, sau într-o
organiza /uni0163ie? Motivează.
22. Cât crezi c ă vei mai fi freelancer? Și ce anume crezi c ă te va determina s ă iei decizia
de a apartine de o organiza /uni0163ie și s ă nu mai fii liber profesionist?

42
23. Ai încuraja oamenii cu care interac /uni0163ionezi s ă se integreze într-o organiza /uni0163ie, sau s ă
profite în continuare de libertatea de alegere?
24. Imagineaz ă-/uni0163i c ă te-ai decis brusc s ă nu mai fii freelancer. Care ar fi motivele, în
momentul acela, care crezi c ă te-ar determina s ă iei aceast ă decizie?

43
TRANSCRIPTURILE INTERVIURILOR

SUBIECTUL 1
1. Ce înseamn ă pentru tine a fi freelancer?
Înseamn ă s ă faci “voluntariat” pe bani.
2. Înainte de a fi freelancer, ai fost angajat într-o organiza /uni0163ie? Pentru cât timp?
Angajat ă nu am fost niciodat ă, voluntariat am f ăcut din liceu pân ă în prezent.
3. Ce te-a determinat s ă vrei s ă fii freelancer?
Să cunosc oameni, s ă particip la anumite evenimente, s ă-mi l ărgesc orizontul de
cuno știn /uni0163e.
4. Dac ă ar fi s ă faci o compara /uni0163ie între a fi freelancer și angajat undeva permanent,
care sunt primele trei lucruri care î /uni0163i vin în minte?
Pai a fi angajat înseamn ă s ă devii sclavul cuiva. Iar dac ă e ști freelancer ceea ce faci o
faci din pl ăcere nu pentru c ă a șa î /uni0163i zice șeful.
5. Spune-mi câteva lucruri pe care le consideri a fi a vantaje în a fi freelancer.
Ai mai mult ă libertate de exprimare și nu te sim /uni0163i constrâns de ideea c ă e ști angajatul
cuiva și obligat s ă vii la munc ă.
6. Dar dezavantaje?
Înc ă nu am g ăsit, sau nu-mi vin acum în minte.
7. Cu timpul cum stai, freelancer fiind? Reprezinta o oportunitate pentru tine sau
un dezavantaj?
Cu timpul stau destul de bine pentru c ă a fi freelancer nu presupune s ă fii la birou
între anumite ore, timp de 5 zile pe sapt ăman ă.
8. Din punct de vedere financiar, exist ă vreo modificare?
Exist ă o foarte mare diferen /uni0163ă , dar consider c ă pe partea profesional ă ai mai multe
satisfac /uni0163ii, freelancer fiind.
9. Num ărul persoanelor cu care interac /uni0163ionezi acum este mai mare decât cel de
dinainte?
Nu cu mult, dar da.
10. Faptul c ă interac /uni0163ionezi cu mai multe persoane constant, constituie u n dezavantaj
sau un avantaj?
Nu ar avea de ce s ă fie dezavantaj s ă interac /uni0163ionezi cu mai mul /uni0163i oameni atâta timp cât
știi cât, cum și ce s ă faci și s ă spui.
11. Te influen /uni0163eaz ă în vreun fel persoanele cu care ai interac /uni0163ionat? Motiveaz ă.

44
Dac ă a înv ă/uni0163a din gre șelile celorlal /uni0163i înseamn ă s ă te la și influen /uni0163at, atunci da, am fost
și m ă voi l ăsa influen /uni0163at ă.
12. Exist ă persoane cu care men /uni0163ii leg ătura dup ă încheierea unui contract/proiect?
Daca nu avem lucruri în comun, în afar ă de proiectul la care am lucrat împreun ă,
atunci nu mai /uni0163inem leg ătura.
13. Care sunt lucrurile pe care le consideri motivante pentru a îti îndeplini o
sarcin ă?
Buna dispozi /uni0163ie a echipei implicat ă cu mine în proiecte, natura sarcinii pe care trebu ie
să o îndeplinesc și circumstan /uni0163ele fiec ărei zile.
14. /uni0162i se întampl ă s ă ai nesiguran /uni0163a unui loc de munc ă? S ă termini un proiect și s ă
te gânde ști c ă poate nu va mai interveni vreun altul?
Destul de des
15. Cam în ce interval de timp se întampl ă sa /uni0163i se propun ă un proiect?
Nu mi s-au propus proiecte pân ă acum, le-am c ăutat eu pe ele 🙂
16. Care sunt criteriile dup ă care refuzi sau accep /uni0163i un proiect?
În func /uni0163ie de tipul proiectului, de timpul pe care mi-l “m ănânc ă”.
17. În func /uni0163ie de ce motive î /uni0163i ierarhizezi importan /uni0163a proiectelor?
În func /uni0163ie de priorit ă/uni0163ile mele pe termen scurt și mediu.
18. În medie, cam cât timp lucrezi pentru un proiect?
Pot s ă lucrez la un proiect luni de zile, la rând, alteor i fac pauze de luni de zile la
rând. Depinde de circumstan /uni0163e, de dispozi /uni0163ia mea și de nevoile celor din jurul meu.
19. Locul efectiv în care î /uni0163i desf ăș ori activitatea se modific ă constant? E un avantaj
sau dezavantaj?
Se modific ă pentru c ă și organiza /uni0163iile s-au modificat în timp. Nu consider c ă este un
dezavantaj, dup ă câteva s ăpt ămâni î /uni0163i po /uni0163i da seama dac ă te po /uni0163i sau nu integra în
cadrul unei organiza /uni0163ii, echipe etc. Dac ă nu vezi șansele de reu șit ă, atunci ia-o de la
cap ăt.
20. Integrarea profesional ă, faptul c ă ai un job, î /uni0163i influen /uni0163eaz ă în vreun fel p ărerea
personal ă despre tine?
Aș vrea s ă cred c ă dac ă am un job m ă face s ă fiu mai responsabil ă, mai apreciat ă de
ceilal /uni0163i, dar eu consider c ă am mai pus o “stelu /uni0163ă ” la experien /uni0163a mea de via /uni0163ă “nu
profesionala).
21. Cum crezi c ă te dezvolti profesional? Ca freelancer mai degrab ă, sau într-o
organiza /uni0163ie? Motiveaz ă.

45
Nu m-am gândit la asta. I go with the flow :))
22. Cât crezi c ă vei mai fi freelancer? Și ce anume crezi c ă te va determina s ă iei
decizia de a apartine de o organiza /uni0163ie și s ă nu mai fii liber profesionist?
Sărăcia din Romania asta ne va înc ătu șa în slujbele “ /uni0163ă rii”, deci nu cred c ă
freelancerii mai au via /uni0163ă lung ă :))
23. Ai încuraja oamenii cu care interac /uni0163ionezi s ă se integreze într-o organiza /uni0163ie, sau
să profite în continuare de libertatea de alegere?
Să încerce de toate și singur î și va da seama ce-i place și unde î și va presta serviciile.
24. Imagineaz ă-/uni0163i c ă te-ai decis brusc s ă nu mai fii freelancer. Care ar fi motivele, în
momentul acela, care crezi c ă te-ar determina s ă iei aceast ă decizie?
Acela și motiv ca la întrebarea 22 😀

46
SUBIECTUL 2

1. Ce înseamn ă pentru tine a fi freelancer?
Să m ă trezesc la ce or ă vreau, s ă nu m ă bat ă șefu’ la cap și s ă m ă pot duce la mare
când am eu chef.
2. Înainte de a fi freelancer, ai fost angajat într-o organiza /uni0163ie? Pentru cât timp?
Niciodat ă.
3. Ce te-a determinat s ă vrei s ă fii freelancer?
Pentru c ă a șa am lucrat din liceu, iar mie, fiind mai lene ș, mi se potrive ște de minune.
4. Dac ă ar fi s ă faci o compara /uni0163ie între a fi freelancer și angajat undeva permanent,
care sunt primele trei lucruri care î /uni0163i vin în minte?
Vezi punctul 1 ☺
5. Spune-mi câteva lucruri pe care le consideri a fi a vantaje în a fi freelancer.
Vezi punctul 1 plus: timp mai mult pentru mine, nu trebuie s ă stau la birou, nu am
program fix.
6. Dar dezavantaje?
Dac ă nu-i nimic de munc ă, nu vine niciun ban. Poate și pensia, dar nu m ă gândesc de
pe acum la asta. Exista pensii private pân ă la urm ă.
7. Cu timpul cum stai, freelancer fiind? Reprezint ă o oportunitate pentru tine sau un
dezavantaj?
Oportunitate evident!
8. Din punct de vedere financiar, exist ă vreo modificare?
Nu am cu ce s ă compar fiindc ă n-am fost vreodat ă angajat.
9. Num ărul persoanelor cu care interac /uni0163ionezi acum este mai mare decât cel de
dinainte?
Da.
10. Faptul c ă interac /uni0163ionezi cu mai multe persoane constant, constituie u n dezavantaj
sau un avantaj?
Avantaj. M ă urc pe pere /uni0163i dac ă stau în cas ă de unul singur.
11. Te influen /uni0163eaz ă în vreun fel persoanele cu care ai interac /uni0163ionat? Motiveaz ă .
Da, înv ă/uni0163 tot timpul lucruri noi; noi stiluri de munc ă, noi abord ări, idei, concepte,
filosofii, bancuri ☺
12. Exist ă persoane cu care men /uni0163ii leg ătura dup ă încheierea unui contract/proiect?
Da, dar numai cu cei pe care-i plac.

47
13. Care sunt lucrurile pe care le consideri motivante pentru a îti îndeplini o sarcin ă?
Cât de interesant e proiectul, cu ce m ă stimuleaz ă pe mine creativ, și banii.
14. /uni0162i se întampl ă s ă ai nesiguran /uni0163a unui loc de munc ă? S ă termini un proiect și s ă te
gânde ști c ă poate nu va mai interveni vreun altul?
Da, la început e a șa. Îns ă ăsta e jocul pân ă intri în “sistem” și ajungi s ă fii
recomandat.
15. Cam în ce interval de timp se întampl ă sa /uni0163i se propun ă un proiect?
Interval scurt. O s ăpt ămân ă-dou ă maxim.
16. Care sunt criteriile dup ă care refuzi sau accep /uni0163i un proiect?
1. Bani pu /uni0163ini; 2. Lips ă de timp; 3. Lips ă de chef
17. În func /uni0163ie de ce motive î /uni0163i ierarhizezi importan /uni0163a proiectelor?
În principu acelea și motive ca la pct. 13. Dar mai conteaz ă și cât de repede vrea
clientul produsul. Și cât de mult te bate la cap.
18. În medie, cam cât timp lucrezi pentru un proiect?
Între o zi și dou ă săpt ămâni. Prin urmare, în medie – o s ăpt ămân ă.
19. Locul efectiv în care î /uni0163i desf ăș ori activitatea se modific ă constant? E un avantaj
sau dezavantaj?
Oricând pot, lucrez de-acas ă. Se mai întâmpl ă s ă lucrez pe teren ceea ce nu-mi
displace deloc. Ur ăsc în schimb s ă lucrez la biroul altora.
20. Integrarea profesional ă, faptul c ă ai un job, î /uni0163i influen /uni0163eaz ă în vreun fel p ărerea
personal ă despre tine?
Fac asta pentru bani. Dac ă societatea n-ar func /uni0163iona pe baza banilor a ș lucra numai pe
proiecte care-mi plac cu adev ărat – ale altora sau ale mele – pl ătit în banane. Îmi
influen /uni0163eaz ă p ărerea despre mine în ideea c ă m ă pot duce la magazin dup ă mâncare.
21. Cum crezi c ă te dezvolti profesional? Ca freelancer mai degrab ă, sau într-o
organiza /uni0163ie? Motiveaz ă.
Nu m ă interesează “cariera”. Ca freelancer nici n-ai cum s ă-i zici a șa.
Dar m ă dezvolt mai u șor și mai repede. Fiindc ă cuno ști mai mul /uni0163i oameni din medii
diferite și stiluri diferite. Și prinzi din zbor lucruri la care altfel n-ai fi av ut acces.
22. Cât crezi c ă vei mai fi freelancer? Și ce anume crezi c ă te va determina s ă iei
decizia de a apartine de o organiza /uni0163ie și s ă nu mai fii liber profesionist?
Dac ă mor de foame și nu mai pic ă niciun proiect. Altfel nu-mi imaginez de ce-a ș
face asta.

48
23. Ai încuraja oamenii cu care interac /uni0163ionezi s ă se integreze într-o organiza /uni0163ie, sau s ă
profite în continuare de libertatea de alegere?
E foarte conformist ă chestiunea cu integratul. Ajungi s ă-/uni0163i pierzi personalitatea și s ă
te intereseze prea pu /uni0163in ceea ce lucrezi. Tocmai faptul c ă te mi ști de la un proiect la
altul face lucrul s ă fie tot timpul interesant, stimulant și captivant.
Da, încurajez.
24. Imagineaz ă-/uni0163i c ă te-ai decis brusc s ă nu mai fii freelancer. Care ar fi motivele, în
momentul acela, care crezi c ă te-ar determina s ă iei aceast ă decizie?
Așa, dintr-o dat ă? E clar, am fost sp ălat pe creier.

49
SUBIECTUL 3

1. Ce înseamn ă pentru tine a fi freelancer?
Înseamn ă a înfrunta tradi /uni0163ia, a fi dispus s ă î /uni0163i asumi riscurile care decurg din condi /uni0163ia
de om liber. Înseamn ă o înv ă/uni0163are continu ă, pentru a face fa /uni0163ă pie /uni0163ei f ără suport
institu /uni0163ional. Înseamn ă deschiderea c ătre moduri de lucru concurente. Nu în ultimul
rând, la nivel personal și social înseamn ă o economie de resurse în cazul de munc ă la
domiciliu (spa /uni0163iul de la birou r ămâne neocupat, timpul pierdut pentru transport pân ă
la locul de munc ă dispare) și un pas firesc în trecerea de la economia bazat ă pe
industrie sau servicii la societatea informa /uni0163ional ă.
2. Înainte de a fi freelancer, ai fost angajat într-o organiza /uni0163ie? Pentru cât timp?
Da, în timpul facult ă/uni0163ii, opt luni de zile. Acum lucrez în 4 proiecte (ce rcet ări
sociologice), majoritatea timpului utilizând PC-ul de la domiciliu.
3. Ce te-a determinat s ă vrei s ă fii freelancer?
Natura meseriei de sociolog se preteaz ă acestui tip de a munci. În plus, am considerat
că plusul de libertate compenseaz ă satisf ăcător lipsa de securitate
4. Dac ă ar fi s ă faci o compara /uni0163ie între a fi freelancer și angajat undeva permanent,
care sunt primele trei lucruri care î /uni0163i vin în minte?
• libertate vs securitate
• modern vs postmodern
• solid vs fluid
5. Spune-mi câteva lucruri pe care le consideri a fi a vantaje în a fi freelancer.
• Ai posibilitatea de a spune ”nu” oric ărui proiect care nu te satisfice
• Nu te limitezi la un cerc restrains de colegi, ci î /uni0163i extinzi permanent re /uni0163eaua social ă
utilizând leg ăturile slabe; acest lucru te ajut ă s ă descoperi noi oportunit ă/uni0163i, și prin
metoda bulg ărelul de z ăpad ă po /uni0163i dobândi și stabilitatea de obicei asociat ă cu
locurile de munc ă tradi /uni0163ionale
• Perioadele mai scurte petrecute cu șefii (coordonatorii de proiecte) nu permit ca
rela /uni0163ia s ă degenereze într-un abuz de putere sau în rela /uni0163ii nes ănătoase de tip
cvasifamilial (tat ă-fiu etc).
• E mai greu s ă te plafonezi; nesiguran /uni0163a viitorului loc de munc ă stimuleaz ă
dezvoltarea profesional ă/înv ă/uni0163area continua
• Senza /uni0163ia de libertate dat ă de lipsa unei supravegheri reale

50
6. Dar dezavantaje?
• În cazul meu, depind destul de mult de capacitatea altora de a scrie proiecte care s ă
primeasc ă finan /uni0163are din fondurile structural UE
• Salariul variaz ă de la o lun ă la alta; este dificil de a face planuri pe termen lung
• Dificultatea de a demonstra superiorilor care a fos t perioada petrecut ă lucrând
pentru proiectul respectiv
• Lipsa unei afilieri institu /uni0163ionale aduce cu sine anumite dezavantaje (nu benefi ciezi
de reduceri sau de invita /uni0163ii la conferin /uni0163e, acces limitat etc.)
7. Cu timpul cum stai, freelancer fiind? Reprezinta o oportunitate pentru tine sau un
dezavantaj?
• Timpul mi-l gestionez singur, ceea ce este firesc u n avantaj; concepte precum
weekend, concediu sau zi de munc ă se aplic ă mai rar; orice zi poate fi o zi de
munc ă sau zi de odihn ă
• Dezavantajul apare în cazul cumul ării mai multor proiecte; cre ște num ărul de
persoane c ărora trebuie s ă le dai socoteal ă și este mai dificil s ă îi amâni pe to /uni0163i;
jongleria cu timpul nu iese întotdeauna cum te a ștep /uni0163i, iar situa /uni0163iile neprev ăzute
dintr-un proiect pot avea un efect de domino, rever berând în toate celelalte proiecte
8. Din punct de vedere financiar, exist ă vreo modificare?
Întrucât salariul fluctueaz ă, economisirea banilor lunar este obligatorie; mira jul unei
luni productive poate s ă descurajeze acest comportament absolut necesar.
9. Num ărul persoanelor cu care interac /uni0163ionezi acum este mai mare decât cel de
dinainte?
Da. Nu numai asta, dar este în continu ă cre ștere.
10. Faptul c ă interac /uni0163ionezi cu mai multe persoane constant, constituie u n dezavantaj
sau un avantaj?
Este un avantaj, pentru c ă a șa se pot ob /uni0163ine noi proiecte.
11. Te influen /uni0163eaz ă în vreun fel persoanele cu care ai interac /uni0163ionat? Motiveaz ă .
1. Persoanele din diferitele proiectori pot avea rolul de mentor, sau pot fi persoane cu
care s ă po /uni0163i face schimb de experien /uni0163ă
2. Faptul c ă e ști expus la mai multe stiluri de a face acela și tip de slujb ă are o
influen /uni0163ă asupra propriului stil, îmbun ătă/uni0163ind gândirea
divergent ă/multiparadigmatic ă, ferindu-te de standardizarea din multina /uni0163ionale (de

51
exemplu firmele care realizeaz ă studii de pia /uni0163ă , care au un singur mod de a analiza
și prezenta datele, dictat de la centru).
12. Exist ă persoane cu care men /uni0163ii leg ătura dup ă încheierea unui contract/proiect?
Da, întrucât acelea și persoane pot ob /uni0163ine noi proiecte.
13. Care sunt lucrurile pe care le consideri motivante pentru a îti îndeplini o sarcin ă?
• Gradul de noutate la nivel personal și profesional
• Lipsa indica /uni0163iilor prea rigide de a rezolva sarcina respectiv ă
• Beneficiile sociale ale muncii prestate
• Posibilitatea de a înv ă/uni0163a noi metode (de analiz ă, de prezentare a datelor)
14. /uni0162i se întampl ă s ă ai nesiguran /uni0163a unui loc de munc ă? S ă termini un proiect și s ă te
gânde ști c ă poate nu va mai interveni vreun altul?
Desigur, îns ă aceast ă nesiguran /uni0163ă a fost asumat ă în momentul în care am ales s ă fiu
freelancer; în plus, cred c ă dac ă a ș fi avut un loc de munc ă stabil, siguran /uni0163a s-ar fi
realizat cu pre /uni0163ul ced ării unui num ăr din ce în ce mai mare de libert ă/uni0163i, din teama de a
nu fi concediat.
15. Cam în ce interval de timp se întampl ă sa /uni0163i se propun ă un proiect?
Cam la 3-4 luni.
16. Care sunt criteriile dup ă care refuzi sau accep /uni0163i un proiect?
• Ini /uni0163ial nu am refuzat nimic, apoi am început s ă refuz proiectele care aveau o
component ă administrativ ă puternic ă în dauna componentei de cercetare
• Criteriile sunt: relevan /uni0163a personal ă a temei cercet ării, adecvarea salariului la timpul
necesar finaliz ării, posibilitatea de a avea asisten /uni0163i, prestigiul ofertantului.
17. În func /uni0163ie de ce motive î /uni0163i ierarhizezi importan /uni0163a proiectelor?
În primul rând dup ă deadline-uri, apoi dup ă beneficiile extrinseci (dobândirea de noi
cuno știn /uni0163e sau informa /uni0163ii) și dup ă tema proiectelor.
18. În medie, cam cât timp lucrezi pentru un proiect?
3-6 luni, dar sunt și proiecte mai scurte de 1-2 s ăpt ămâni.
19. Locul efectiv în care î /uni0163i desf ăș ori activitatea se modific ă constant? E un avantaj
sau dezavantaj?
• În general lucrez de acas ă, îns ă particip și la ședin /uni0163e/instructaje la sediul diferitelor
institu /uni0163ii cu care colaborez; lucrul de acas ă aduce un plus de familiaritate, deci
ostilitatea specific ă spa /uni0163iului de munc ă (ex. cubicle) dispare.

52
• Avantajul în a munci de acas ă este inexisten /uni0163a unui regulament de ordine interioar ă:
timpul (pauzele), vestimenta /uni0163ia și activit ă/uni0163ile realizate ies de sub controlul direct al
șefilor
20. Integrarea profesional ă, faptul c ă ai un job, î /uni0163i influen /uni0163eaz ă în vreun fel p ărerea
personal ă despre tine?
Faptul c ă suntem o minoritate este un element identitar, un semn de distinc /uni0163ie care
cre ște stima de sine a freelancer-ului.
21. Cum crezi c ă te dezvolti profesional? Ca freelancer mai degrab ă, sau într-o
organiza /uni0163ie? Motiveaz ă.
• Într-o organiza /uni0163ie pa șii sunt mai clar stabili /uni0163i și este mai u șor s ă te dezvol /uni0163i f ără s ă
faci efort
• Cu toate acestea, riscul de plafonare este mai mare ; a fi freelancer înseamn ă a /uni0163ine
pasul cu nout ă/uni0163ile din domeniu întrucât riscurile de a nu g ăsi proiecte sunt mai mari
decât cele de a fi concediat dintr-o organiza /uni0163ie
22. Cât crezi c ă vei mai fi freelancer? Și ce anume crezi c ă te va determina s ă iei
decizia de a apartine de o organiza /uni0163ie și s ă nu mai fii liber profesionist?
• Sper c ă toat ă via /uni0163a, îns ă acest lucru nu exclude o afiliere institu /uni0163ional ă (ex. angajat
part-time), îns ă trebuie s ă existe mereu disponibilitatea de timp pentru a par ticipa la
proiecte organizate de alt ă institu /uni0163ie
• Decizia de a renun /uni0163a temporar la a fi freelancer va fi luat ă doar în cazul în care într-
o perioad ă îndelungat ă de timp (6 luni – 1 an) nu voi g ăsi proiecte.
23. Ai încuraja oamenii cu care interac /uni0163ionezi s ă se integreze într-o organiza /uni0163ie, sau s ă
profite în continuare de libertatea de alegere?
Depinde și de domeniu. În unele cazuri este aproape imposibi l s ă fii freelancer și s ă ai
succes; acolo unde se poate, a ș sf ătui oamenii s ă î și înving ă frica de instabilitate.
24. Imagineaz ă-/uni0163i c ă te-ai decis brusc s ă nu mai fii freelancer. Care ar fi motivele, în
momentul acela, care crezi c ă te-ar determina s ă iei aceast ă decizie?
• Lipsa proiectelor
• Presiunea familiei (so /uni0163ie, copii)
• Un loc de munc ă unde libertatea de mi șcare (în a lua decizii sau de a participa și la
alte proiecte) este similar ă cu cea din perioada de freelancing

53
SUBIECTUL 4

1. Ce înseamn ă pentru tine a fi freelancer?
Liberatatea de a alege când, unde și cu cine s ă lucrezi.
2. Înainte de a fi freelancer, ai fost angajat într-o organiza /uni0163ie? Pentru cât timp?
5 ani într-o companie privat ă.
3. Ce te-a determinat s ă vrei s ă fii freelancer?
Nu-mi mai pl ăcea jobul pe care-l f ăceam, nu-mi aducea satisfac /uni0163ii de niciun fel.
4. Dac ă ar fi s ă faci o compara /uni0163ie între a fi freelancer și angajat undeva permanent,
care sunt primele trei lucruri care î /uni0163i vin în minte?
Din p ăcate sunt în englez ă: underpaid, overworked, no free time.
5. Spune-mi câteva lucruri pe care le consideri a fi a vantaje în a fi freelancer.
Decizi singur ce proiect dore ști s ă faci, cât s ă fii pl ătit și i /uni0163i și asumi lucrurile astea.
6. Dar dezavantaje?
Exist ă posibilitatea ca perioade de timp s ă nu fie de lucru.
7. Cu timpul cum stai, freelancer fiind? Reprezinta o oportunitate pentru tine sau un
dezavantaj?
Pentru mine e un avantaj. Timpul liber mi-l hot ărăsc singur ă.
8. Din punct de vedere financiar, exist ă vreo modificare?
Cu siguran /uni0163ă . Câ știg mai bine decât atunci când eram angajat ă. Deosebirea de un
angajat este c ă banii nu-i primesc lunar ci la câteva luni.
9. Num ărul persoanelor cu care interac /uni0163ionezi acum este mai mare decât cel de
dinainte?
Cu siguran /uni0163ă .
10. Faptul c ă interac /uni0163ionezi cu mai multe persoane constant, constituie u n dezavantaj
sau un avantaj?
Un avantaj.
11. Te influen /uni0163eaz ă în vreun fel persoanele cu care ai interac /uni0163ionat? Motiveaz ă .
Cu siguran /uni0163ă . Întotdeauna suntem influen /uni0163a/uni0163i de cei din jurul nostru. Ne influen /uni0163eaz ă
părereile, deciziile venind cu noi perspective asupra unui proiect sau subliniind
aspecte la care nu te-ai fi gândit.
12 Exist ă persoane cu care men /uni0163ii leg ătura dup ă încheierea unui contract/proiect?
Da, aproape cu to /uni0163i cei cu care am lucrat pân ă acum sunt înc ă în leg ătur ă.
13 are sunt lucrurile pe care le consideri motivante p entru a îti îndeplini o sarcin ă?

54
Când iau un proiect m ă motiveaz ă: oamenii, proiectul (trebuie s ă-mi plac ă) sau banii.
Ideal e s ă fie o combina /uni0163ie a celor 3.
14 i se întampl ă s ă ai nesiguran /uni0163a unui loc de munc ă? S ă termini un proiect și s ă te
gânde ști c ă poate nu va mai interveni vreun altul?
Extrem de rar.
15 am în ce interval de timp se întampl ă sa /uni0163i se propun ă un proiect?
Nu e o regul ă, aproape tot timpul se ivesc oportunit ă/uni0163i.
16. Care sunt criteriile dup ă care refuzi sau accep /uni0163i un proiect?
Idem 13.
17. În func /uni0163ie de ce motive î /uni0163i ierarhizezi importan /uni0163a proiectelor?
Nu le ierarhizez în func /uni0163ie de importan /uni0163ă . Din secunda în care le-am acceptat toate
sunt importante. De accea încerc s ă nu lucrez la mai mult de un proiect o dat ă.
18. În medie, cam cât timp lucrezi pentru un proiect?
Depinde de proiect: – reclame – 2-3 sapt ămâni, filme – 2-4 luni, festivaluri – 2-3 luni.
19. Locul efectiv în care î /uni0163i desf ăș ori activitatea se modific ă constant? E un avantaj
sau dezavantaj?
Nu are imporatan /uni0163ă pentru mine de unde lucrez. Atâta timp cât am un b irou, laptopul
cu internet și un telefon pot lucra de oriunde.
20. Integrarea profesional ă, faptul c ă ai un job, î /uni0163i influen /uni0163eaz ă în vreun fel p ărerea
personal ă despre tine?
Nu neap ărat.
21. Cum crezi c ă te dezvolti profesional? Ca freelancer mai degrab ă, sau într-o
organiza /uni0163ie? Motiveaz ă.
La început cred c ă într-o organiza /uni0163ie pentru c ă înve /uni0163i disciplina, s ă lucrezi în echip ă,
să ai responsabilit ă/uni0163i .
22. Cât crezi c ă vei mai fi freelancer? Și ce anume crezi c ă te va determina s ă iei
decizia de a apartine de o organiza /uni0163ie și s ă nu mai fii liber profesionist?
Cât de mult voi putea. Lipsa proiectelor, a banilo r. Dar și atunci exist ă alte solu /uni0163ii: i /uni0163i
po /uni0163i schimba meseria.
23. Ai încuraja oamenii cu care interac /uni0163ionezi s ă se integreze într-o organiza /uni0163ie, sau s ă
profite în continuare de libertatea de alegere?
Depinde de om. Sunt oameni care nu func /uni0163ioneaz ă în afara unei organiza /uni0163ii, oameni
care nu pot lua decizii singuri, care sunt obi șnui /uni0163i s ă li se spun ă ce s ă faca pas cu pas.
Ei nu pot lucra independent.

55
24. Imagineaz ă-/uni0163i c ă te-ai decis brusc s ă nu mai fii freelancer. Care ar fi motivele, în
momentul acela, care crezi c ă te-ar determina s ă iei aceast ă decizie?
Banii.

56
SUBIECTUL 5

1. Ce înseamn ă pentru tine a fi freelancer?
Freelancer, sau liber profesionist, în dulcele gra i românesc înseamn ă, din punctul meu
de vedere, s ă fii liber s ă-și alegi, în primul rând, domeniul în care vrei s ă activezi, și
în al doilea rând, proiectul pe care vrei sa lucrez i.
2. Înainte de a fi freelancer, ai fost angajat într-o organiza /uni0163ie? Pentru cât timp?
Da, am fost angajat ă într-o institu /uni0163ie financiar ă nebancar ă (adic ă o institu /uni0163ie care
oferea împrumuturi IMM-urilor, dar nu era banc ă), pe o perioad ă de aproximativ 1 an.
3. Ce te-a determinat s ă vrei s ă fii freelancer?
Nu cred ca a fost un motiv anume. Probabil faptul c ă deja nu mai lucram de o
perioad ă și aveam prea mult timp liber, dar și faptul c ă puteam s ă îmi aleg perioadele
în care s ă fiu ocupat ă. Acest lucru mi-a permis s ă m ă ocup și de finalizarea facult ă/uni0163ii.
4. Dac ă ar fi s ă faci o compara /uni0163ie între a fi freelancer și angajat undeva permanent,
care sunt primele trei lucruri care î /uni0163i vin în minte?
În primul rând, faptul c ă interac /uni0163ionezi cu mai mul /uni0163i oameni în timpul unui proiect,
decât în perioada în care e ști angajat într-un birou.
În al doilea rând, faptul c ă po /uni0163i s ă î /uni0163i organizezi timpul cum dore ști.
În al treilea rând, faptul c ă po /uni0163i s ă câ știgi o sum ă mai mare de bani într-o perioad ă mai
scurt ă de timp, decât este, de exemplu, salariul pe o lun ă al unui anagajat permanent.
5. Spune-mi câteva lucruri pe care le consideri a fi a vantaje în a fi freelancer.
Consider c ă un avantaj important în a fi freelancer este acela c ă po /uni0163i s ă î /uni0163i petreci
timpul în cadrul unui domeniu care te pasioneaz ă și te ajut ă s ă cre ști spiritual, sa devii
o persoan ă mai bun ă. Altul ar fi acela c ă po /uni0163i s ă cuno ști oameni interesan /uni0163i și speciali
(mai ales în cadrul festivalurilor de toate genuril or), care î /uni0163i ofer ă o alt ă viziune
asupra vie /uni0163ii. Nu în ultimul rând, faptul c ă banii pl ăti /uni0163i pe un proiect sunt mai mul /uni0163i (în
general), decât un salariu mediu, mai ales în perio ada economic ă proast ă în care ne
afl ăm.

6. Dar dezavantaje?
Nu toate persoanele se potrivesc acestei meserii, m ai ales cei care trebuie s ă aib ă
siguran /uni0163a unui loc de munc ă sau trebuie s ă știe de unde va primi bani la finalul lunii
viitoare. Dezavantaj ar fi nesiguran /uni0163a zilei de “poimâine” (adic ă ziua în care nu mai

57
lucrezi la acel proiect și nu știi când vei lucra la urm ătorul). În perioada de preg ătire
și desf ăș urare a unui proiect, munca este înzecit ă. Și acest lucru poate constitui un
dezavantaj, mai ales pentru cei care nu rezist ă la zile lungi de munc ă, urmate de cele
mai multe ori, de nop /uni0163i și mai lungi.
7. Cu timpul cum stai, freelancer fiind? Reprezinta o oportunitate pentru tine sau
un dezavantaj?
Timpul nu a constituit neap ărat o problema în perioada în care am fost freelanc er,
pentru c ă aveam posibilitatea s ă îmi aleg proiectele pe care s ă lucrez. În general, am
observat, la freelancerii cu mai mult ă experien /uni0163ă , c ă timpul liber nu este neap ărat
mult, ci este prezent în concediile programate cu c âteva luni înainte. Dac ă e ști
freelancer de mai mult timp, ai deja formate leg ăturile cu diver și oameni, ai
desf ăș urat deja mai multe proiecte, ai început s ă te gânde ști la dezvoltarea durabil ă a
proiectului t ău, și atunci poate mai ai timp s ă te relaxezi. Dar la început, pentru cineva
care vrea s ă fie freelancer cu adev ărat, timpul nu exist ă. Time is not an option ☺.
8. Din punct de vedere financiar, exist ă vreo modificare?
Nu neap ărat. Pe timpul când lucram, primeam bani pe o lun ă întreaga pe un anumit
num ăr de ore depus în fiecare zi. Ca freelancer, primea m poate mai mul /uni0163i bani decât
salariul respectiv, dar în perioada proiectului nu mai aveam timp de altceva.
9. Num ărul persoanelor cu care interac /uni0163ionezi acum este mai mare decât cel de
dinainte?
Da, bineîn /uni0163eles. Fiecare proiect presupune o alt ă echip ă, sau doar o parte din echipa
veche, plus oameni noi. Se mai adaug ă și persoanele noi cu care interac /uni0163ionezi în
func /uni0163ie de specificul proiectului (de la sponsori, la re prezentan /uni0163i ai institu /uni0163iilor
na /uni0163ionale, etc.)
10. Faptul c ă interac /uni0163ionezi cu mai multe persoane constant, constituie u n
dezavantaj sau un avantaj?
Fiind o persoan ă sociabil ă și deschis ă, acest lucru nu constituie un dezavantaj. Îmi
face pl ăcere s ă cunosc oameni noi, s ă aflu pove ști noi de via /uni0163ă , s ă-mi formez anumite
leg ături și chiar prietenii.
11. Te influen /uni0163eaz ă în vreun fel persoanele cu care ai interac /uni0163ionat? Motiveaz ă .
Persoanele cu care am lucrat m-au influen /uni0163at, bineîn /uni0163eles. Am înv ă/uni0163at cum s ă-mi
eficientizez timpul, cum s ă reac /uni0163ionez în anumite situa /uni0163ii de criz ă, cum s ă vorbesc cu
diferite persoane, cum s ă abordez fel și fel de situa /uni0163ii cu care m-am întâlnit.
12. Exist ă persoane cu care men /uni0163ii leg ătura dup ă încheierea unui contract/proiect?

58
Da, aproape în fiecare proiect mi-am g ăsit o persoana cu care am comunicat mai mult
dup ă terminarea lui, iar cu unele înc ă mai p ăstrez leg ătura.
13. Care sunt lucrurile pe care le consideri motivante pentru a îti îndeplini o
sarcin ă?
Pentru mine conteaz ă, în special, oamenii cu care colaborez. Dac ă acea persoan ă
reu șește s ă-mi câ știge respectul și reu șește s ă-mi arate ce înseamn ă finalizarea cu
succes a acelui proiect, lucrez uneori chiar înzeci t. Ar fi mai și partea financiar ă, și nu
în ultimul rând, imaginea de bun profesionist pe ca re vreau s ă mi-o creez.
14. /uni0162i se întampl ă s ă ai nesiguran /uni0163a unui loc de munc ă? S ă termini un proiect și s ă
te gânde ști c ă poate nu va mai interveni vreun altul?
Bineîn /uni0163eles, cred c ă toate persoanele au aceast ă nesiguran /uni0163ă , dar nu to /uni0163i o recunosc.
15. Cam în ce interval de timp se întampl ă sa /uni0163i se propun ă un proiect?
La câteva luni, și uneori chiar la câteva s ăpt ămâni.
16. Care sunt criteriile dup ă care refuzi sau accep /uni0163i un proiect?
Fiind înc ă student ă, întotdeauna am acceptat sau refuzat un proiect în func /uni0163ie de
timpul liber pe care îl aveam la facultate. În plus de acest lucru, au mai existat
perioade în care am fost plecat ă din localitate în perioada în care se desf ăș ura
proiectul. S-a întâmplat s ă refuz un proiect și pentru c ă era prost pl ătit pentru munca
pe care trebuie s ă o depun.
17. În func /uni0163ie de ce motive î /uni0163i ierarhizezi importan /uni0163a proiectelor?
În func /uni0163ie de oamenii care îmi propun colabor ări, de timpul pe care îl am, de cât de
important este proiectul pentru mine sau remunera /uni0163ia pe care o primesc la finalizarea
acestuia.
18. În medie, cam cât timp lucrezi pentru un proiect?
Perioada de lucru variaz ă de la câteva zile la câteva luni.
19. Locul efectiv în care î /uni0163i desf ăș ori activitatea se modific ă constant? E un avantaj
sau dezavantaj?
De obicei, locul s-a modificat, dar nu am v ăzut acest lucru ca pe un dezavantaj. Mi-a
făcut pl ăcere s ă cunosc locuri noi, fiecare cu o poveste în spate.
20. Integrarea profesional ă, faptul c ă ai un job, î /uni0163i influen /uni0163eaz ă în vreun fel p ărerea
personal ă despre tine?
De cele mai multe ori, r ăspunsul la aceast ă întrebare este da. Dar cred c ă are leg ătur ă
și cu timpul liber pe care îl ai. Dac ă lucrezi în continuu, nu mai ai timp s ă te gânde ști

59
la “nemurirea sufletului”, dar în general exist ă perioade în care îmi evaluez
dezvoltarea sau stagnarea personal ă.
21. Cum crezi c ă te dezvolti profesional? Ca freelancer mai degrab ă, sau într-o
organiza /uni0163ie? Motiveaz ă.
Depinde foarte mult de ce fel de tip de persoan ă e ști. Ca freelancer, nu ai întotdeauna
acelea și oportunit ă/uni0163i pe care le ai într-o organiza /uni0163ie. Depinde cât de bun e ști în ceea ce
faci și ce p ărere ai l ăsat oamenilor din diferite proiecte. Depinde iar ăș i foarte mult și
de cât de determinat e ști pentru a-și crea propriul proiect în domeniul în care vrei s ă
lucrezi.
22. Cât crezi c ă vei mai fi freelancer? Și ce anume crezi c ă te va determina s ă iei
decizia de a apartine de o organiza /uni0163ie și s ă nu mai fii liber profesionist?
Nu cred c ă voi mai fi freelancer pentru mult timp, pentru c ă deja am terminat studiile
și consider c ă trebuie s ă m ă ocup de domeniul în care am studiat.
23. Ai încuraja oamenii cu care interac /uni0163ionezi s ă se integreze într-o organiza /uni0163ie, sau
să profite în continuare de libertatea de alegere?
Conteaz ă foarte mult de determinarea pe care o au acele per soane pentru domeniul în
care vor s ă activeze, dac ă sunt cu adev ărat însufle /uni0163i/uni0163i de integrarea într-o organiza /uni0163ie
sau de libertatea de alegere. În principiu, oamenii trebuie s ă-și fac ă propriile alegeri și
să fie împ ăca /uni0163i cu ele pe viitor.
24. Imagineaz ă-/uni0163i c ă te-ai decis brusc s ă nu mai fii freelancer. Care ar fi motivele, în
momentul acela, care crezi c ă te-ar determina s ă iei aceast ă decizie?
În cazul meu, este vorba de faptul c ă am terminat studiile și de faptul c ă vreau sa
activez în acest domeniu. Am considerat meseria de freelancer doar ca o activitate de
a-mi umple timpul și de a câ știga ni ște bani, de a cunoa ște oameni noi și interesan /uni0163i.

60
SUBIECTUL 6

1. Ce înseamn ă pentru tine a fi freelancer?
Libertate de mi șcare și crea /uni0163ie, independen /uni0163ă , satisfac /uni0163ia de a realiza diferite proicte
fără a depinde de factori interni sau protocoluri stufo ase specific organiza /uni0163iilor mari,
promovarea valen /uni0163elor peresonale, etc.
2. Înainte de a fi freelancer, ai fost angajat într-o organiza /uni0163ie? Pentru cât timp?
Da, aproximativ 9 ani într-un trust de pres ă și 4 în agen /uni0163ii de publicitate.
3. Ce te-a determinat s ă vrei s ă fii freelancer?
Dorin /uni0163a de realizare personal ă, de a-mi demonstra c ă pot reu și s ă duc la bun sfâr șit
proiecte complexe f ără ajutorul și resursele unei companii. Dorin /uni0163a de evolu /uni0163ie și
confirmare a valen /uni0163elor proprii, divesitate, independen /uni0163ă , libertate.
4. Dac ă ar fi s ă faci o compara /uni0163ie între a fi freelancer și angajat undeva permanent,
care sunt primele trei lucruri care î /uni0163i vin în minte?
Program; Rutina; Salariu
5. Spune-mi câteva lucruri pe care le consideri a fi a vantaje în a fi freelancer.
Mult ă libertate; Lipsa programului fix și a rutinei specifice unui post într-o companie.
Posibilitatea de a face activit ă/uni0163i conexe. Faptul c ă munce ști numai pentru tine;
Posibilitatea de a- /uni0163i pune în valoare și alte abilita /uni0163i. Faci ceea ce- /uni0163i place; Posibilitatea
de a câ știga sume substan /uni0163iale. Interac /uni0163ionarea intens ă cu contractorii și colaboratorii.
Mobilitate. Satisfac /uni0163ia reu șitei proprii etc.
6. Dar dezavantaje?
Lipsa echipei și faptul c ă dedici mult timp activita /uni0163ilor conexe (negocieri, client
service, administrative si economice); Lipsa consta n /uni0163ei și a siguran /uni0163ei veniturilor.
7. Cu timpul cum stai, freelancer fiind? Reprezinta o oportunitate pentru tine sau
un dezavantaj?
Timpul liber este mai mult l ăsând mai mult spa /uni0163iu hobby-urilor și activita /uni0163ilor
personale.
8. Din punct de vedere financiar, exist ă vreo modificare?
Media veniturilor este mai ridicata decât în perio ada în care eram angajatul unei
companii.
9. Num ărul persoanelor cu care interac /uni0163ionezi acum este mai mare decât cel de
dinainte?

61
Da, este sesizabil mai mare intervenind necesitate a de a men /uni0163ine constant legatura cu
clien /uni0163ii direc /uni0163i, intermediarii, agen /uni0163iile subcontractoare și colaboratorii.
10. Faptul c ă interac /uni0163ionezi cu mai multe persoane constant, constituie u n
dezavantaj sau un avantaj?
Evident este un avantaj care- /uni0163i d ă posibilitatea de a- /uni0163i dezvolta cuno știn /uni0163ele
interpersonale și de a cunoa ște și alte domenii, de a deveni autodidact.
11. Te influen /uni0163eaz ă în vreun fel persoanele cu care ai interac /uni0163ionat? Motiveaz ă .
Doar cele de la care am lucruri noi de inv ă/uni0163at, persoanele cu un background solid în
domeniu. Persoanele cu pasiuni comune sau cu multa deschidere și viziune.
12. Exist ă persoane cu care men /uni0163ii leg ătura dup ă încheierea unui contract/proiect?
În mare parte clien /uni0163ii și colaboratorii noi devin constan /uni0163i, uneori devin chiar amici.
13. Care sunt lucrurile pe care le consideri motivante pentru a îti îndeplini o
sarcin ă?
Creativitatea și complexitatea proiectului, vizibilitatea în pia /uni0163ă , remunera /uni0163ia.
14. /uni0162i se întampl ă s ă ai nesiguran /uni0163a unui loc de munc ă? S ă termini un proiect și s ă
te gânde ști c ă poate nu va mai interveni vreun altul?
Lucrul ăsta se întampl ă doar dac ă te mul /uni0163ume ști cu ce “pic ă”, dac ă nu iei în serios
ceea ce faci și dac ă nu e ști sigur c ă alegerea de a fi freelancer este cea optima. Deci
nu, nu este cazul meu.
15. Cam în ce interval de timp se întampl ă sa /uni0163i se propun ă un proiect?
În medie cam la 2 saptamani, dar nu este o regul ă.
16. Care sunt criteriile dup ă care refuzi sau accep /uni0163i un proiect?
Provocare, timp, cerin /uni0163e, complexitate, recompensare, importan /uni0163ă în pia /uni0163ă etc .
17. În func /uni0163ie de ce motive î /uni0163i ierarhizezi importan /uni0163a proiectelor?
Deadline, grad de creativitate, motiva /uni0163ie, vizibilitatea proiectului în pia /uni0163ă , rela /uni0163ia cu
clientul, aportul la dezvoltarea proprie.
18. În medie, cam cât timp lucrezi pentru un proiect?
3-5 zile.
19. Locul efectiv în care î /uni0163i desf ăș ori activitatea se modific ă constant? E un avantaj
sau dezavantaj?
Nu, în propor /uni0163ie de 90% este acela și loc, exceptând deplas ările personale.
20. Integrarea profesional ă, faptul c ă ai un job, î /uni0163i influen /uni0163eaz ă în vreun fel p ărerea
personal ă despre tine?

62
Din punctul meu de vedere este mult mai motivant ă reu șita personal ă, faptul c ă po /uni0163i
dezvolta o afacere proprie, de a realiza lucruri pr in for /uni0163ele proprii iar succesul
acestora cresc mult parerea personal ă și respectul de sine .
21. Cum crezi c ă te dezvolti profesional? Ca freelancer mai degrab ă, sau într-o
organiza /uni0163ie? Motiveaz ă.
Ca freelancer totul se rezum ă la persoana ta, la dezvoltarea proprie, freelancin g-ul
creaz ă autodidac /uni0163i ceea ce duce disciplinarea nefortuit ă – condi /uni0163ie de baz ă pentru
succes. R ăspunsul este implicit – freelancer.
22. Cât crezi c ă vei mai fi freelancer? Și ce anume crezi c ă te va determina s ă iei
decizia de a apartine de o organiza /uni0163ie și s ă nu mai fii liber profesionist?
În momentul de fa /uni0163ă nu m ă poate convinge nimic s ă apar /uni0163in din nou unei organiza /uni0163ii,
doar dac ă cea din urm ă îmi va apar /uni0163ine mie.
23. Ai încuraja oamenii cu care interac /uni0163ionezi s ă se integreze într-o organiza /uni0163ie, sau
să profite în continuare de libertatea de alegere?
Nu, încurajez afacerea personal ă, privat ă, întreprinderea mic ă sau individual ă.
24. Imagineaz ă-/uni0163i c ă te-ai decis brusc s ă nu mai fii freelancer. Care ar fi motivele, în
momentul acela, care crezi c ă te-ar determina s ă iei aceast ă decizie?
Dezvoltarea unei afaceri personale la scar ă mai mare.

63
SUBIECTUL 7

1. Ce înseamn ă pentru tine a fi freelancer?
S ă fiu mai liber ă și independent ă, și mai « polivalenta », și super organizat ă.
2. Înainte de a fi freelancer, ai fost angajat într-o organiza /uni0163ie? Pentru cât timp?
Da, un an jumate în Fran /uni0163a, doi ani în România, dup ă am combinat timp de 2 ani
freelance și un job part-time.
3. Ce te-a determinat s ă vrei s ă fii freelancer?
N-a fost o alegere con știent ă la început, am fost solicitat ă s ă colaborez cu alte reviste,
lâng ă jobul meu, și a șa am pornit. Dar am ales în sfâr șit s ă renun /uni0163 la jobul ăla și s ă fiu
freelance pentru mai multe motive: libertatea pe ca re o am ( subiectele tratate, îmi fac
programul meu…), diversitatea oferit ă ( de media, de suport, de teme…), mult mai
bogat ă decât într-o singur ă revist ă.
4. Dac ă ar fi s ă faci o compara /uni0163ie între a fi freelancer și angajat undeva permanent,
care sunt primele trei lucruri care î /uni0163i vin în minte?
Libertate mult mai mare, trebuie s ă devii super bine organizat, și s ă devii “vân ător”.
5. Spune-mi câteva lucruri pe care le consideri a fi a vantaje în a fi freelancer.
Libertatea aia de care ziceam. Cu timpul meu, deja. Acum, pot s ă plec o lun ă-dou ă s ă
călătoresc, f ără s ă cer nim ănui voie. Totul depinde doar de mine, de cum munces c ca
să fac banii și ca s ă m ă descurc. Mi-am și permis s ă dezvolt competen /uni0163e pe care nu le
aveam înainte: s ă “vând” un reportaj de exemplu, s ă fiu mai original ă și creativ ă în
propunerile mele, pentru c ă trebuie s ă fii remarcat ă, s ă m ă apuc de radio, de tv, când
eu eram specializat ă în presa scris ă.
6. Dar dezavantaje?
Sunt, chiar multe. A fi freelance nu înseamn ă s ă fii liber și f ără șefi. Scapi de ierarhia
obi șnuit ă, dar am mai mul /uni0163i “ șefi”, sau persoane pentru care lucrez, la care treb uie s ă
te adaptezi și de care e ști și dependent ă.
Singur ătate, nu e tot timpul u șor s ă lucrez f ără colegi, sau f ără s ă aib ă pe cineva care
te poate sf ătui imediat. Și, înainte de toate, precaritatea. Adic ă, m ăcar în situa /uni0163ia mea
de corespondent ă pentru Fran /uni0163a, nu e ști niciodat ă asigurat ă c ă va merge bine în
continuare și c ă o s ă prime ști comenzi. C ă depinzi de “pia /uni0163ă ”. Și n-ai toate chestiile
astea: concediu pl ătit, șomaj, pensie…
7. Cu timpul cum stai, freelancer fiind? Reprezinta o oportunitate pentru tine sau
un dezavantaj?

64
E și/ și. E o oportunitate pentru c ă pot pleca pe perioade mai lungi, și asta îmi convine
acum. Dar asta înseamn ă, c ă atunci când lucrez efectiv, trebuie s ă fiu super eficient ă.
De fapt, atunci, e o “lupt ă”: s ă rentabiliez timpul și s ă “controlez” timpul, prev ăzând
programul meu, comenzile din viitor, de dupa vacan /uni0163ele mele…
8. Din punct de vedere financiar, exist ă vreo modificare?
Nu prea când lucrez, chiar când m ă descurc bine, câ știg mai mult. Dar când plec, nu
sunt pl ătit ă și asta e o diferen /uni0163ă important ă.
9. Num ărul persoanelor cu care interac /uni0163ionezi acum este mai mare decât cel de
dinainte?
Da, când aveam jobul ăla la o revist ă aici, n-avem decât un șef și 2 colegi. Ca
freelancer, am 2/3 persoane cu care vorbesc la fiec are publica /uni0163ie/radio la care lucrez,
adic ă 10-15 persoane cu care vorbesc des sau chiar foart e des.
10. Faptul c ă interac /uni0163ionezi cu mai multe persoane constant, constituie u n
dezavantaj sau un avantaj?
Nu știu.
11. Te influen /uni0163eaz ă în vreun fel persoanele cu care ai interac /uni0163ionat? Motiveaz ă .
Da, câteva dintre ele da. Sunt și câteva de care înv ă/uni0163, cu care dezbat, ce e mi șto. De
exemplu, e o ziarist ă cu care colaborez care e o foarte bun ă profesionist ă și încerc s ă
înv ă/uni0163 de la ea.
12. Exist ă persoane cu care men /uni0163ii leg ătura dup ă încheierea unui contract/proiect?
Eu, lucrez cu redac /uni0163iile, adic ă sunt persoana lor de contact atunci, da, normal c ă
păstr ăm leg ătura. Cu colaborari mai punctuale, s-a întamplat.
13. Care sunt lucrurile pe care le consideri motivante pentru a îti îndeplini o
sarcin ă?
Interesul subiectului, formatul lui și bine-în /uni0163eles banii.
14. /uni0162i se întampl ă s ă ai nesiguran /uni0163a unui loc de munc ă? S ă termini un proiect și s ă
te gânde ști c ă poate nu va mai interveni vreun altul?
Da. C ă depind și de ce se întâmpl ă în restul lumii. Adic ă pot s ă vin cu un subiect
super interesant despre Romania, nu îi pas ă nim ănui dac ă în acela și timp a explodat o
central ă nuclear ă în Japonia… Nu m ă gândesc c ă nu o s ă mai vând niciodat ă dar știu
că sunt perioade mai grele.
15. Cam în ce interval de timp se întampl ă sa /uni0163i se propun ă un proiect?
Eu propun proiectele mele. De obiciei, dar mai pri mesc oferte de colabor ări sau s ă
ajut al /uni0163i ziari ști care vin în România. Dar ce interval nu pot s ă spun.

65
16. Care sunt criteriile dup ă care refuzi sau accep /uni0163i un proiect?
Interesul proiectului. Banii.
17. În func /uni0163ie de ce motive î /uni0163i ierarhizezi importan /uni0163a proiectelor?
Intereseul proiectului, s ă fie un reportaj. Prefer s ă plec 5 zile s ă fac un reportaj super
interesant și s ă fiu pl ătit ă pentru material, decât s ă stau și s ă rezum ce a zis nu știu ce
ministru.
18. În medie, cam cât timp lucrezi pentru un proiect?
Depinde. Poate fi o jum ătate de zi, pân ă la câteva luni bune.
19. Locul efectiv în care î /uni0163i desf ăș ori activitatea se modific ă constant? E un avantaj
sau dezavantaj?
Nu, ori lucrez la mine, ori la fostul meu job, c ă am pastrat rela /uni0163ii bune cu ei.
20. Integrarea profesional ă, faptul c ă ai un job, î /uni0163i influen /uni0163eaz ă în vreun fel p ărerea
personal ă despre tine?
Da, normal. Dac ă muncesc ca lumea, bine, dac ă oameni cu care colaborez sunt
mul /uni0163umi /uni0163i de ce am f ăcut, m ă simt și eu mul /uni0163umit ă.
21. Cum crezi c ă te dezvolti profesional? Ca freelancer mai degrab ă, sau într-o
organiza /uni0163ie? Motiveaz ă.
Depinde. Eu, acum, m ă dezvolt mai bine ca freelancer, pentru c ă am posibilitatea de a
face chestii variate, de a aborda subiecte eco, cul turale, sociale, de a lucra pentru
radio, tv, pres ă scris ă…de a face munca mea de jurnalist sub mai multe f orme decat
într-o revist ă clasic ă, în care a ș avea o rubric ă și atâta.
22. Cât crezi c ă vei mai fi freelancer? Și ce anume crezi c ă te va determina s ă iei
decizia de a apartine de o organiza /uni0163ie și s ă nu mai fii liber profesionist?
Nu știu. De exemplu, știu c ă nu vreau s ă fiu freelancer în Fran /uni0163a, c ă o sa fie o lupt ă
prea mare. Aici, fiind pu /uni0163ini ziari ști francezi, m ă descurc bine. În Fran /uni0163a, ar fi mult
mai complicat. Și nu știu, poate c ă la un moment dat, obose ști s ă fii freelancer, c ă e
obositor s ă n-ai siguran /uni0163ă .
23. Ai încuraja oamenii cu care interac /uni0163ionezi s ă se integreze într-o organiza /uni0163ie, sau
să profite în continuare de libertatea de alegere?
Depinde de oameni.

66
24. Imagineaz ă-/uni0163i c ă te-ai decis brusc s ă nu mai fii freelancer. Care ar fi motivele, în
momentul acela, care crezi c ă te-ar determina s ă iei aceast ă decizie?
Că plec din România. Și c ă am obosit s ă organizez totul și c ă vreau din nou s ă fiu
într-un sistem mai închis, în care poate e ști mai putin liber, dar “urm ăre ști” un drum
mai u șor, poate mai pu /uni0163in interesant dar mai u șor.

67
SUBIECTUL 8

1. Ce înseamn ă pentru tine a fi freelancer?
Teoretic: flexibilitate, dreptul de a-mi alege pro iectele, formule juridice de
colaborare, taxe (drepturi de autor), timp pentru p roiecte personale, mai mul /uni0163i bani
încasa /uni0163i în acela și timp. Practic: nesiguran /uni0163ă în termenele de plat ă, munc ă „de acas ă”
relativ neproductiv ă, simptome crescute de procrastinare, izolare fa /uni0163ă de mediul
profesional.
2. Înainte de a fi freelancer, ai fost angajat într-o organiza /uni0163ie? Pentru cât timp?
În ultimii 10 ani treburile au mers cam 50% cu 50% .
3. Ce te-a determinat s ă vrei s ă fii freelancer?
Nevoia de independen /uni0163ă , pl ăcerea de a lua proiecte de la 0.
4. Dac ă ar fi s ă faci o compara /uni0163ie între a fi freelancer și angajat undeva permanent,
care sunt primele trei lucruri care î /uni0163i vin în minte?
Program, responsabilitate, bani.
5. Spune-mi câteva lucruri pe care le consideri a fi a vantaje în a fi freelancer.
Vezi 1.
6. Dar dezavantaje?
Vezi 1.
7. Cu timpul cum stai, freelancer fiind? Reprezinta o oportunitate pentru tine sau
un dezavantaj?
Aparent ă oportunitate, dar poate s ă însemne și izolare.
8. Din punct de vedere financiar, exist ă vreo modificare?
Vezi 1.
9. Num ărul persoanelor cu care interac /uni0163ionezi acum este mai mare decât cel de
dinainte?
Mai mic.
10. Faptul c ă interac /uni0163ionezi cu mai multe persoane constant, constituie u n
dezavantaj sau un avantaj?
Vezi 9.
11. Te influen /uni0163eaz ă în vreun fel persoanele cu care ai interac /uni0163ionat? Motiveaz ă .
Evident, primesc înc ă comenzi.
12. Exist ă persoane cu care men /uni0163ii leg ătura dup ă încheierea unui contract/proiect?
Banii și gradul de libertate în solu /uni0163ii..

68
13. Care sunt lucrurile pe care le consideri motivante pentru a îti îndeplini o
sarcin ă?
Vezi preambul.
14. /uni0162i se întampl ă s ă ai nesiguran /uni0163a unui loc de munc ă? S ă termini un proiect și să
te gânde ști c ă poate nu va mai interveni vreun altul?
E în defini /uni0163ia freelancerului asta
15. Cam în ce interval de timp se întampl ă sa /uni0163i se propun ă un proiect?
În jur de o lun ă
16. Care sunt criteriile dup ă care refuzi sau accep /uni0163i un proiect?
Bani, disponibilitate și echip ă
17. În func /uni0163ie de ce motive î /uni0163i ierarhizezi importan /uni0163a proiectelor?
La fel ca întreabrea anterioar ă
18. În medie, cam cât timp lucrezi pentru un proiect?
Dou ă trei luni
19. Locul efectiv în care î /uni0163i desf ăș ori activitatea se modific ă constant? E un avantaj
sau dezavantaj?
Nu m-a influen /uni0163at în vreun fel niciodat ă locul
20. Integrarea profesional ă, faptul c ă ai un job, î /uni0163i influen /uni0163eaz ă în vreun fel p ărerea
personal ă despre tine?
Poate doar pentru ca î /uni0163i ofer ă un statut
21. Cum crezi c ă te dezvolti profesional? Ca freelancer mai degrab ă, sau într-o
organiza /uni0163ie? Motiveaz ă.
N-am fost într-o organiza /uni0163ie ca s ă îmi dau seama
22. Cât crezi c ă vei mai fi freelancer? Și ce anume crezi c ă te va determina s ă iei
decizia de a apartine de o organiza /uni0163ie și s ă nu mai fii liber profesionist?
Lipsa banilor
23. Ai încuraja oamenii cu care interac /uni0163ionezi s ă se integreze într-o organiza /uni0163ie, sau
să profite în continuare de libertatea de alegere?
Depinde de persoan ă, s ă încerce de toate.
24. Imagineaz ă-/uni0163i c ă te-ai decis brusc s ă nu mai fii freelancer. Care ar fi motivele, în
momentul acela, care crezi c ă te-ar determina s ă iei aceast ă decizie?
Că voi avea o familie și voi avea nevoie de ceva sigur, cu program fix și salariu fix.

69
SUBIECTUL 9

1. Ce înseamn ă pentru tine a fi freelancer?
Program flexibil, angajamente cu dead-line, nu pie rd vremea la birou.
2. Înainte de a fi freelancer, ai fost angajat într-o organiza /uni0163ie? Pentru cât timp?
Am lucrat o vreme într-o companie privat ă timp de aproape 5 luni în 2010.
3. Ce te-a determinat s ă vrei s ă fii freelancer?
Serviciul îmi consum ă cea mai mare parte din timpul zilnic ( 9h/zi+over work+2 ore
petrecute pe drum => peste 11,12 h/zi). Nu mai avea m aproape deloc timp pentru
interesele mele personale și academice.
4. Dac ă ar fi s ă faci o compara /uni0163ie între a fi freelancer și angajat undeva permanent,
care sunt primele trei lucruri care î /uni0163i vin în minte?
Program flexibil, angajamente cu dead-line, nu pi erd vremea la birou.
5. Spune-mi câteva lucruri pe care le consideri a fi a vantaje în a fi freelancer.
Î/uni0163i faci singur programul, î /uni0163i iei angajamente personale pentru lucrurile pe car e le
faci.
6. Dar dezavantaje?
Nu e u șor s ă-/uni0163i faci singur programul, trebuie s ă fii foarte organizat și responsabil.
7. Cu timpul cum stai, freelancer fiind? Reprezinta o oportunitate pentru tine sau
un dezavantaj?
E bine s ă pot s ă m ă trezesc diminea /uni0163a devreme, s ă-mi fac treburile, s ă livrez și apoi s ă
mă ocup de proiectele personale. Se întâmpl ă uneori îns ă s ă lucrez mai mult de acas ă
decât s ă lucrez de la birou. Când lucrez de acas ă, echipa consider ă c ă sunt la
dispozi /uni0163ia lor tot timpul, primind task-uri chiar și seara târziu sau cu dead-line-uri mai
strânse decât dac ă a ș lucra de la birou unde programul se termina la ora 5.
8. Din punct de vedere financiar, exist ă vreo modificare?
Pentru jobul meu de baz ă nu. Îns ă pot lucra pe mai multe proiecte, și pot câ știga ceva
mai mult, diversificându-mi sursele de venit.
9. Num ărul persoanelor cu care interac /uni0163ionezi acum este mai mare decât cel de
dinainte?
Nu neap ărat mai mare, dar mai diversificat.
10. Faptul c ă interac /uni0163ionezi cu mai multe persoane constant, constituie u n
dezavantaj sau un avantaj?
Avantaj, deoarece î /uni0163i creezi o re /uni0163ea profesional ă diversificat ă care î /uni0163i poate aduce

70
beneficii pe termen mediu și lung.
11. Te influen /uni0163eaz ă în vreun fel persoanele cu care ai interac /uni0163ionat? Motiveaz ă.
Oamenii din medii diverse cu care interac /uni0163ionez îmi l ărgesc perspectivele și
în /uni0163elegerea privind lucrurile cu care nu iau contact î n mod direct și constant.
12. Exist ă persoane cu care men /uni0163ii leg ătura dup ă încheierea unui contract/proiect?
Uneori.
13. Care sunt lucrurile pe care le consideri motivante pentru a îti îndeplini o
sarcin ă?
Să mi se explice clar ce trebuie f ăcut și care este utilitatea acestui lucru.
14. /uni0162i se întampl ă s ă ai nesiguran /uni0163a unui loc de munc ă? S ă termini un proiect și s ă
te gânde ști c ă poate nu va mai interveni vreun altul?
Deocamdat ă nu, pe proiectul principal pe care lucrez acum am contract pân ă în 2013.
Celelalte proiecte reprezint ă bonusuri în venitul meu.
15. Cam în ce interval de timp se întampl ă sa /uni0163i se propun ă un proiect?
Cam de 3-4 ori pe an.
16. Care sunt criteriile dup ă care refuzi sau accep /uni0163i un proiect?
Să corespund ă cu valorile și competen /uni0163ele mele. S ă încap ă în bugetul meu de timp.
17. În func /uni0163ie de ce motive î /uni0163i ierarhizezi importan /uni0163a proiectelor?
Bani si vizibilitate pe pia /uni0163ă
18. În medie, cam cât timp lucrezi pentru un proiect?
Proiectele de baz ă, care îmi asigur ă sursa principal ă de venit sunt pe perioade de
aproximativ 1 an, celelalte variaz ă între 5 zile și 6 luni.
19. Locul efectiv în care î /uni0163i desf ăș ori activitatea se modific ă constant? E un avantaj
sau dezavantaj?
De obicei îmi desf ăș or activitatea acasa. E avantajos pentru c ă îmi fac singur ă
programul, e dezavantajos pentru c ă interac /uni0163ionez mai pu /uni0163in cu oamenii în mod
direct, și nu am o rutin ă de socializare relativ ă la munca.

20. Integrarea profesional ă, faptul c ă ai un job, î /uni0163i influen /uni0163eaz ă în vreun fel p ărerea
personal ă despre tine?
Desigur c ă e mai bine s ă ai un job decât s ă nu ai un job, din perspectiva imaginii de
sine. Proiectele noi care mi se propun îmi înt ăresc încrederea în competen /uni0163ele mele.
21. Cum crezi c ă te dezvolti profesional? Ca freelancer mai degrab ă, sau într-o
organiza /uni0163ie? Motiveaz ă.

71
Depinde de personalitate. Ca freelancer te dezvol /uni0163i profesional numai dac ă ai foarte
clare în minte obiectivele tale personale, dac ă știi unde vrei s ă ajungi, și e ști foarte
disciplinat și responsabil. Ca freelancer e ști în competi /uni0163ie numai cu tine însu /uni0163i. Munca
într-o organiza /uni0163ie te ajut ă s ă vizualizezi mai bine contextul, și s ă te evaluezi prin
compara /uni0163ie.
22. Cât crezi c ă vei mai fi freelancer? Și ce anume crezi c ă te va determina s ă iei
decizia de a apartine de o organiza /uni0163ie și s ă nu mai fii liber profesionist?
Nu știu.
23. Ai încuraja oamenii cu care interac /uni0163ionezi s ă se integreze într-o organiza /uni0163ie, sau
să profite în continuare de libertatea de alegere?
Depinde de personaliatea fiec ăruia, e o chestiune de op /uni0163iune personal ă pe care o face
fiecare pentru el.
24. Imagineaz ă-/uni0163i c ă te-ai decis brusc s ă nu mai fii freelancer. Care ar fi motivele, în
momentul acela, care crezi c ă te-ar determina s ă iei aceast ă decizie?
Poate nevoia unei mai mari stabilit ă/uni0163i financiare.

72
SUBIECTUL 10

1. Ce înseamn ă pentru tine a fi freelancer?
Freelancer ar putea fi tradus, la rigoare, ad lite ram: pe de-o parte free = adica muuuult
mai mult timp pentru tine și dezvoltarea ta personal ă, și pe de cealalt ă parte, lancer =
un soi de energie a lans ării în carier ă de a fi responsabil pentru proiectele și bugetul
tău personal 100%, e o responsabilitate mai mare decâ t orice responsabilitate o ai într-
o corpora /uni0163ie a c ărei via /uni0163ă merge de la sine.
2. Înainte de a fi freelancer, ai fost angajat într-o organiza /uni0163ie? Pentru cât timp?
Am lucrat 7 ani în publicitate, ca accountant și recent, m-am mutat într-o companie.
Am avut “n” momente de epuizare fizic ă și psihic ă în care îmi spuneam c ă nu mai
pot, n moment când sim /uni0163eam c ă încet-încet pierd ceva esen /uni0163ial, m ă plângeam c ă nu
am timp s ă fac nimic, îmi f ăceam liste cu to do-uri personale din care cu greu
reu șeam s ă bifez un punct – doua. Citeam o carte și speram s ă m ă reg ăsesc, fugeam
un weekend la munte și speram s ă m ă reg ăsesc, m ă uitam la un film pe computer și
speram s ă m ă reg ăsesc. Cochetam cu ideea de a ie și din sistem, însa din pacate nu
aveam cum pentru c ă aveam rate de pl ătit…și eram cam singurul venit stabil și la
“ore fixe” din cuplu. Chiar și acum, mi se pare a fi un pas foarte curajos, pent ru c ă nu
e tocmai climatul potrivit pentru a ie și și a te zbate s ă faci bani pe cont propriu.
3. Ce te-a determinat s ă vrei s ă fii freelancer?
Nevoia de a-mi apar /uni0163ine mai mult.
4. Dac ă ar fi s ă faci o compara /uni0163ie între a fi freelancer și angajat undeva permanent,
care sunt primele trei lucruri care î /uni0163i vin în minte?
Freelancer vs angajat:
• responsabil vs. nep ăsător/ atitudinea “merge și asa” sau “e urgent? Nu? Atunci las ă
că e timp și mâine”..
• mai stresat s ă ob /uni0163in ă proiecte / s ă aib ă bani la timp/ s ă livreze clien /uni0163ilor ceva de
calitate vs. f ără stres cu privire la salariu / calitatea irepro șabil ă a produsului livrat
• mult mai flexibil vis-a-vis de timpul liber și via /uni0163a personal ă vs. înc ărtiruit într-un
program și o rutin ă.

5. Spune-mi câteva lucruri pe care le consideri a fi a vantaje în a fi freelancer.
Flexibilitatea programului.
Avantajele cre șterii brandului personal și a num ărului de prieteni.

73
Mai mult networking.
Mai mult timp învestit în dezvoltare personal ă.
6. Dar dezavantaje?
Mai mult ă responsabilitate pentru a- /uni0163i asigura veniturile.
Mai mult timp învestit în research de proiecte.
7. Cu timpul cum stai, freelancer fiind? Reprezinta o oportunitate pentru tine sau
un dezavantaj?
Trebuie s ă fii fff ordonat: pentru c ă aparent ai mai mult timp liber pentru tine, îns ă
trebuie s ă g ăse ști un echilibru perfect între timpul petrecut în in teres personal și cel
petrecut în interes de serviciu.
8. Din punct de vedere financiar, exist ă vreo modificare?
Da, po /uni0163i avea mult mai mul /uni0163i bani decât aveai ca salariat, cu mai pu /uni0163in stres. Îns ă se
poate întampla și invers, s ă fii și mai stresat decât înainte, s ă nu ai siguran /uni0163a
veniturilor personale, s ă ai lungi perioade f ără venituri din cauza pl ă/uni0163ilor întarziate
etc.
9. Num ărul persoanelor cu care interac /uni0163ionezi acum este mai mare decât cel de
dinainte?
Cu siguran /uni0163ă , ar fi mai mare. Sau a șa ar fi normal pentru a asigura un bun “flow”
al proiectelor/veniturilor.
10. Faptul c ă interac /uni0163ionezi cu mai multe persoane constant, constituie u n
dezavantaj sau un avantaj?
E un avantaj pentru c ă ie și din rutin ă.
11. Te influen /uni0163eaz ă în vreun fel persoanele cu care ai interac /uni0163ionat? Motiveaz ă.
Afli lucruri noi, socializezi. Po /uni0163i afla lucruri care s ă te ajute în dezvoltarea ta
ulterioar ă/g ăsirea de noi proiecte.
12. Exist ă persoane cu care men /uni0163ii leg ătura dup ă încheierea unui contract/proiect?
Așa e normal s ă se întâmple, e una din regulile esen /uni0163iale ale networking-ului.
13. Care sunt lucrurile pe care le consideri motivante pentru a îti îndeplini o
sarcin ă?
Faptul c ă po /uni0163i fi recomandat mai departe & banii.
14. /uni0162i se întampl ă s ă ai nesiguran /uni0163a unui loc de munc ă? S ă termini un proiect și s ă
te gânde ști c ă poate nu va mai interveni vreun altul?
Exist ă aceast ă posibilitate, îns ă de aceea trebuie s ă ai mereu deschidere spre a practica
new business.

74
15. Cam în ce interval de timp se întampl ă sa /uni0163i se propun ă un proiect?
N/a.
16. Care sunt criteriile dup ă care refuzi sau accep /uni0163i un proiect?
Nu cred c ă într-o prim ă faz ă a carierei de freelance î /uni0163i po /uni0163i permite s ă refuzi ceva.
Dar ca regul ă de bun-sim /uni0163 ar trebui s ă refuzi atunci când nu te sim /uni0163i în stare s ă livrezi
la dead-line.
17. În func /uni0163ie de ce motive î /uni0163i ierarhizezi importan /uni0163a proiectelor?
În func /uni0163ie de amploarea proiectului și de resurse.
18. În medie, cam cât timp lucrezi pentru un proiect?
Nu cred c ă poate fi cuantificat.
19. Locul efectiv în care î /uni0163i desf ăș ori activitatea se modific ă constant? E un avantaj
sau dezavantaj?
E un avantaj: po /uni0163i lucra de oriunde.
20. Integrarea profesional ă, faptul c ă ai un job, î /uni0163i influen /uni0163eaz ă în vreun fel p ărerea
personal ă despre tine?
Nu, din contr ă, ca freelancer, po /uni0163i învesti mai mult chiar în imagine și dezvoltarea ta
personala.
21. Cum crezi c ă te dezvolti profesional? Ca freelancer mai degrab ă, sau într-o
organiza /uni0163ie? Motiveaz ă.
Ca freelancer, pentru c ă lucrezi constant cu tine, pentu tine…
22. Cât crezi c ă vei mai fi freelancer? Și ce anume crezi c ă te va determina s ă iei
decizia de a apartine de o organiza /uni0163ie și s ă nu mai fii liber profesionist?
Nu cred ca te mai întorci vreodat ă în sistem dac ă apuci s ă fii freelancer, decât dac ă
/uni0163i se pare foarte obositor s ă alergi dupa proiecte… și banii nu sunt suficienti.
23. Ai încuraja oamenii cu care interac /uni0163ionezi s ă se integreze într-o organiza /uni0163ie, sau
să profite în continuare de libertatea de alegere?
Să fac ă ce consider ă potrivit pentru timpul și etapa lor de dezvoltare ca speciali ști.
Nu cred îns ă în meseria de freelancer practicat ă imediat dup ă facultate, f ără niciun an
de experien /uni0163ă într-o organiza /uni0163ie.
24. Imagineaz ă-/uni0163i c ă te-ai decis brusc s ă nu mai fii freelancer. Care ar fi motivele, în
momentul acela, care crezi c ă te-ar determina s ă iei aceast ă decizie?
Lipsa venitului constant.

75
SUBIECTUL 11

1. Ce înseamn ă pentru tine a fi freelancer?
Cred c ă înseamn ă cam ce înseamn ă pentru majoritatea: a fi liber profesionist, a luc ra
independent pe diverse proiecte.
2. Înainte de a fi freelancer, ai fost angajat într-o organiza /uni0163ie? Pentru cât timp?
Înainte de a fi freelancer am f ăcut internship-uri și traininguri, vreo 6 luni.
3. Ce te-a determinat s ă vrei s ă fii freelancer?
Nu cred c ă mi-am dorit neap ărat s ă fiu freelancer și nici nu mi-am oferit serviciile ca
freelancer, pur și simplu au ap ărut ocazii și oameni cu diverse proiecte pentru care am
lucrat. Acum e stilul meu de viata
4. Dac ă ar fi s ă faci o compara /uni0163ie între a fi freelancer și angajat undeva permanent,
care sunt primele trei lucruri care î /uni0163i vin în minte?
Orar, bani, socializare.
5. Spune-mi câteva lucruri pe care le consideri a fi a vantaje în a fi freelancer.
Orarul – î /uni0163i organizezi timpul cum vrei tu, nu ai program fix, nu trebuie s ă te
treze ști diminea /uni0163a 🙂
Î/uni0163i po /uni0163i alege pe ce proiecte vrei s ă lucrezi, ca angajat nu prea merge s ă faci mofturi.
6. Dar dezavantaje?
Lipsa contactului cu oameni din acela și domeniu, lipsa pulsului din domeniul t ău de
activitate.
Ca freelancer, banii ori sunt mul /uni0163i ori nu sunt deloc, nu ai o surs ă continu ă, conteaz ă
foarte mult ritmul proiectelor în care lucrezi.
7. Cu timpul cum stai, freelancer fiind? Reprezinta o oportunitate pentru tine sau
un dezavantaj?
În mod clar, exist ă un mare avantaj al timpului, po /uni0163i lucra când vrei (eu lucram numai
noaptea).
8. Din punct de vedere financiar, exist ă vreo modificare?
Cum am mai spus, ca angajat ai un salariu care vin e regulat, chiar dac ă nu e prea
mare, ca freelancer po /uni0163i avea o lovitur ă mare pe lun ă sau la dou ă luni și cam atât..

9. Num ărul persoanelor cu care interac /uni0163ionezi acum este mai mare decât cel de
dinainte?
Sigur c ă interac /uni0163ionezi cu mai pu /uni0163ini profesioni ști ca freelancer ( și cred c ă asta e

76
mai relevant), dar po /uni0163i interac /uni0163iona cu mai mul /uni0163i prieteni având mai mult timp.
10. Faptul c ă interac /uni0163ionezi cu mai multe persoane constant, constituie u n
dezavantaj sau un avantaj?
Întotdeauna este un avantaj s ă fii în contact cu oameni din domeniu.
11. Te influen /uni0163eaz ă în vreun fel persoanele cu care ai interac /uni0163ionat? Motiveaz ă .
La vârsta mea, consider c ă orice contact cu orice persoan ă din domeniu este o
experien /uni0163ă nou ă și interesant ă, po /uni0163i înv ă/uni0163a ceva de la oricine, chiar dac ă este vorba de
craft (lucruri fizice, cum s ă faci ceva) sau doar idei, povestiri, nume.
12. Exist ă persoane cu care men /uni0163ii leg ătura dup ă încheierea unui contract/proiect?
În general, oamenii cu care am lucrat revin regula t pentru alte proiecte, a șadar men /uni0163in
leg ătura cu ei la nivel profesional, de și nu m ă implic personal cu ei.
13. Care sunt lucrurile pe care le consideri motivante pentru a îti îndeplini o
sarcin ă?
Nu cred c ă banii sunt singura motiva /uni0163ie real ă ca freelancer. Mai exist ă și imaginea, în
România existând o comunitate de freelanceri în zon a designului. Se poate întâmpla
oricând s ă vezi o lucrare și s ă știi c ă e a lui X sau Y.
14. /uni0162i se întampl ă s ă ai nesiguran /uni0163a unui loc de munc ă? S ă termini un proiect și s ă
te gânde ști c ă poate nu va mai interveni vreun altul?
Întotdeauna exist ă teama de lacune de proiecte, mi s-a întâmplat uneo ri. Dar
întotdeauna apare altul, dac ă ai disponibilitate.
15. Cam în ce interval de timp se întampl ă sa /uni0163i se propun ă un proiect?
Au existat perioade în care aveam și 3-4 proiecte concomitent, dar în general se poate
vorbi de 3 proiecte pe lun ă.
16. Care sunt criteriile dup ă care refuzi sau accep /uni0163i un proiect?
E foarte important ă organiza /uni0163ia pentru care faci un proiect, dac ă îmi place ce fac ei, ce
promoveaz ă și ce sus /uni0163in. Dac ă nu-mi plac lucrurile astea nu voi lucra pentru ei,
eventual le recomand pe altcineva.
17. În func /uni0163ie de ce motive î /uni0163i ierarhizezi importan /uni0163a proiectelor?
În func /uni0163ie de gradul de complexitate. Un proiect mare, care aduce și beneficii
substan /uni0163iale va ocupa mereu un loc important.
18. În medie, cam cât timp lucrezi pentru un proiect?
Depinde foarte mult de complexitate, aproximativ o s ăpt ămân ă.
19. Locul efectiv în care î /uni0163i desf ăș ori activitatea se modific ă constant? E un avantaj
sau dezavantaj?

77
Lucrez integral de acas ă, este un avantaj.
20. Integrarea profesional ă, faptul c ă ai un job, î /uni0163i influen /uni0163eaz ă în vreun fel p ărerea
personal ă despre tine?
Nu cred c ă îmi influen /uni0163eaz ă în vreun fel p ărerea despre mine, sunt alte aspecte ce
difer ă.
21. Cum crezi c ă te dezvolti profesional? Ca freelancer mai degrab ă, sau într-o
organiza /uni0163ie? Motiveaz ă.
În mod clar, te dezvol /uni0163i în ambele situa /uni0163ii, cred totu și c ă este mai eficient într-o
organiza /uni0163ie, având de unde înv ă/uni0163a și fiind mereu în contact cu mediul profesional.
22. Cât crezi c ă vei mai fi freelancer? Și ce anume crezi c ă te va determina s ă iei
decizia de a apartine de o organiza /uni0163ie și s ă nu mai fii liber profesionist?
Am luat deja decizia de a m ă angaja.
23. Ai încuraja oamenii cu care interac /uni0163ionezi s ă se integreze într-o organiza /uni0163ie, sau
să profite în continuare de libertatea de alegere?
Cred c ă freelancing-ul este o op /uni0163iune pentru proasp ăt absolven /uni0163ii care vor s ă
experimenteze f ără a fi lega /uni0163i neap ărat de un stil și de anumite reguli ale organiza /uni0163iei.
Cred c ă e un mod lejer de a munci f ără prea mari griji.
24. Imagineaz ă-/uni0163i c ă te-ai decis brusc s ă nu mai fii freelancer. Care ar fi motivele, în
momentul acela, care crezi c ă te-ar determina s ă iei această decizie?
Motivul pentru care personal am luat aceast ă decizie este pentru c ă mi-am dorit s ă
fac parte din ceva mai mare, s ă simt c ă m ă implic în proiecte și campanii mai mari și
mai importante.

78
SUBIECTUL 12

1. Ce înseamn ă pentru tine a fi freelancer?
A avea privilegiul de a alege, de a face ce-mi pla ce.
2. Înainte de a fi freelancer, ai fost angajat într-o organiza /uni0163ie? Pentru cât timp?
Am avut ( și mai am, pe alocuri) o meserie în care puteam s ă am puseuri de freelancer
– am lucrat în televiziune, ca moderator, apoi ca j urnalist. Erau ni ște organiza /uni0163ii de la
care îmi luam salariul, dar aveam libertatea de a-m i alege subiectele, temele…
3. Ce te-a determinat s ă vrei s ă fii freelancer?
Ast ăzi sunt scriitor, most of the time. De și nu pare, e o meserie. De și pare for /uni0163at, intr ă
în zona freelancer cu mare aplomb, pentru c ă, mai întâi, e ceva ce faci singur, apoi, e
ceva ce î /uni0163i d ă o libertate incredibil ă…de a crea.
4. Dac ă ar fi s ă faci o compara /uni0163ie între a fi freelancer și angajat undeva permanent,
care sunt primele trei lucruri care î /uni0163i vin în minte?
Freelancerul î și bea cafeaua când vrea el, angajatul are ora fix ă pentru asta:)
Freelancerul nu d ă socoteal ă, angajatul are norma, reguli, deadline-uri… Free lancerul
are o satisfac /uni0163ie imens ă la finalul proiectului, angajatul î și ia doar salariul…
5. Spune-mi câteva lucruri pe care le consideri a fi a vantaje în a fi freelancer.
Libertate, creativitate profitabila, acces mult ma i direct la evolu /uni0163ie personal ă.
6. Dar dezavantaje?
Eșec din prea mult entuziasm, neacoperit de cunoa ștere profund ă a domeniului.
Nesiguran /uni0163a zilei de mâine, cumva. Dependen /uni0163a de al /uni0163ii, m ăcar în faza de
finan /uni0163are…
7. Cu timpul cum stai, freelancer fiind? Reprezinta o oportunitate pentru tine sau
un dezavantaj?
Mult mai bine ca angajatul. Num ăr mult mai pu /uni0163ini timpi mor /uni0163i.
8. Din punct de vedere financiar, exist ă vreo modificare?
In cazul meu, da. Câ știgam mai bine ca angajat, din c ăr/uni0163i nu tr ăie ște nimeni, cel pu /uni0163in
în România, îndestul ător (înca suntem la procentul de maxim 15 % pentru bietul
autor…)
9. Num ărul persoanelor cu care interac /uni0163ionezi acum este mai mare decât cel de
dinainte?
Categoric. M ăcar nu mai vezi acelea și fe /uni0163e, zilnic…

79
10. Faptul c ă interac /uni0163ionezi cu mai multe persoane constant, constituie u n
dezavantaj sau un avantaj?
Eu îl percep ca pe un imens avantaj, fie și numai la nivelul de experien /uni0163ă socio-
profesional ă.
11. Te influen /uni0163eaz ă în vreun fel persoanele cu care ai interac /uni0163ionat? Motiveaz ă.
Complicat de explicat… Nu cred în influen /uni0163a dat ă doar de o interac /uni0163iune
conjunctural ă…
12. Exist ă persoane cu care men /uni0163ii leg ătura dup ă încheierea unui contract/proiect?
Da, ca în via /uni0163ă – oamenii cu care descoperi c ă ai ceva solid în comun, î /uni0163i r ămân în
agenda telefonic ă, dac ă nu chiar în suflet.
13. Care sunt lucrurile pe care le consideri motivante pentru a îti îndeplini o
sarcin ă?
Ineditul proiectului, documentarea, descoperirea u nor abilit ă/uni0163i noi de în /uni0163elegere și
comunicare…
14. /uni0162i se întampl ă s ă ai nesiguran /uni0163a unui loc de munc ă? S ă termini un proiect și s ă
te gânde ști c ă poate nu va mai interveni vreun altul?
Nu în meseria mea. Am zile când nu scriu nimic, da r recuperez…
15. Cam în ce interval de timp se întampl ă sa /uni0163i se propun ă un proiect?
Am avantajul de a fi cu adev ărat freelancer – mi le propun singur ă, frecvent:)
16. Care sunt criteriile dup ă care refuzi sau accep /uni0163i un proiect?
Calitate, interes general (nu m ă omor dup ă proiectele de ni șă ), originalitate.
17. În func /uni0163ie de ce motive î /uni0163i ierarhizezi importan /uni0163a proiectelor?
Cam tot cele de mai sus.
18. În medie, cam cât timp lucrezi pentru un proiect?
Iar e greu de povestit, în cazul meu – am scris pr ima carte în 3 luni, pe a doua în 6 luni
și pe a treia într-o lun ă. La romanul la care lucrez acum , am început lucru l acum un
an..
19. Locul efectiv în care î /uni0163i desf ăș ori activitatea se modific ă constant? E un avantaj
sau dezavantaj?
Am un pronun /uni0163at spirit de nomad și m ă bucur enorm s ă schimb locul. Cred c ă e un
beneficiu imens.
20. Integrarea profesional ă, faptul c ă ai un job, î /uni0163i influen /uni0163eaz ă în vreun fel p ărerea
personal ă despre tine?

80
Am puseuri de selfesteem, ca tot omul, mai ales câ nd sunt laudat ă pentru munca
mea…
21. Cum crezi c ă te dezvolti profesional? Ca freelancer mai degrab ă, sau într-o
organiza /uni0163ie? Motiveaz ă.
Mie corporati știi mi se par ca bancul de pe ști – se mi șcă to /uni0163i în aceea și direc /uni0163ie, f ără a
putea fi deosebi /uni0163i… Pledez pentru free…, în orice context. 😉
22. Cât crezi c ă vei mai fi freelancer? Și ce anume crezi c ă te va determina s ă iei
decizia de a apartine de o organiza /uni0163ie și s ă nu mai fii liber profesionist?
Cât ă vreme pot s ă merg în vacan /uni0163e grozave, s ă m ă duc în alt ă /uni0163ar ă la un concert
și…lista de mici pl ăceri poate continua. Cât ă vreme am inspira /uni0163ie, chef de munc ă,
putere de mobilizare… Nu m ă v ăd înregimentat ă în nicio organiza /uni0163ie, e mai r ău decât
într-o c ăsnicie ratat ă. 🙂 Și nu simt c ă freelancerul n-ar avea mobilizarea dat ă de
spiritul de competi /uni0163ie care se na ște într-o organiza /uni0163ie, ci c ă are ni ște "motoare" mult
mai puternice, dac ă a ales domeniul potrivit lui.
23. Ai încuraja oamenii cu care interac /uni0163ionezi s ă se integreze într-o organiza /uni0163ie, sau
să profite în continuare de libertatea de alegere?
Depinde de persoan ă
24. Imagineaz ă-/uni0163i c ă te-ai decis brusc s ă nu mai fii freelancer. Care ar fi motivele, în
momentul acela, care crezi c ă te-ar determina s ă iei această decizie?
Lipsa unei stabilit ă/uni0163i

81
SUBIECTUL 13

1. Ce înseamn ă pentru tine a fi freelancer?
Mult ă flexibilitate. Î /uni0163i po /uni0163i adapta programul atât dup ă nevoile clientului dar și ale tale
personale. Nu mai ai senza /uni0163ia c ă trebuie s ă stai lipit de un birou de la o anumit ă or ă la
alta!
În egal ă m ăsur ă înseamn ă s ă fii mereu cu toate sim /uni0163urile ‘ascu /uni0163ite’ în c ăutare de
clien /uni0163i, proiecte, s ă investe ști mult timp în a face networking (ceea ce nu e nea p ărat
rău dac ă e ști o persoan ă c ăreia îi place s ă dezvolte rela /uni0163ii și s ă mearg ă la tot felul de
evenimente, manifest ări etc. unde pot ‘antama’ poten /uni0163iali clien /uni0163i).
2. Înainte de a fi freelancer, ai fost angajat într-o organiza /uni0163ie? Pentru cât timp?
Da. Am fost Marketing Manager la Prima TV și înainte de asta am fost Client Service
Director la Lowe & Partners.
3. Ce te-a determinat s ă vrei s ă fii freelancer?
M-am trezit într-o bun ă zi când trebuia s ă merg la job (Prima TV) și am sim /uni0163it c ă
pân ă acolo mi-a fost. Nu mai puteam s ă fac ce faceam în contextul în care f ăceam. Și
mi-am dat demisia ☺. A fost cea mai fericit ă zi din via /uni0163a mea! Nu aveam nimic
aranjat, nu știam ce voi face, doar vroiam s ă m ă eliberez și asta am și sim /uni0163it: c ă prind
aripi ☺ !
4. Dac ă ar fi s ă faci o compara /uni0163ie între a fi freelancer și angajat undeva permanent,
care sunt primele trei lucruri care î /uni0163i vin în minte?
Frelancer
a. ai o mai mare flexibilitate în a- /uni0163i gestiona timpul alocat jobului și problemelor
personale
b. po /uni0163i câ știga sume mari de bani în timp scurt
c. ești propriul t ău șef – tu trebuie s ă î /uni0163i faci un plan și s ă îl pui în aplicare pentru a
da rezultate.
Angajat Permanent
d. ai siguran /uni0163a salariului (beneficiilor negociate) în fiecare lu n ă
e. ai, eventual, posibilitatea s ă te dezvol /uni0163i pe banii altora (training-uri, form ări,
workshopuri etc.) sau s ă mergi în vacan /uni0163e / excursii cu ‘clasa” în locuri în care
nu ai mai fost pe banii firmei

82
f. implicarea ta poate s ă fie dozat ă și limitat ă la func /uni0163ia pe care o ocupi – e ști o
roti /uni0163ă dintr-un întreg și î /uni0163i faci treaba de la un punct pân ă la un alt punct iar de
restul teoretic poate s ă nu te intereseze: totdeauna e cineva deasupra ta ☺!
g. Orice s-ar întâmpla, chiar dac ă tu nu î /uni0163i faci treaba cum trebuie, tot î /uni0163i prime ști
salariul la data stabilit ă ☺ .
5. Spune-mi câteva lucruri pe care le consideri a fi a vantaje în a fi freelancer.
– Înc ă o dat ă: timpul pe care /uni0163i-l po /uni0163i gestiona singur( ă)
– Contact cu oameni mult mai diver și din zone de business complet diferite
– Răspunzi în fa /uni0163a ta, tu e ști propriul t ău șef – doar de tine depinde dac ă faci bani
sau nu
– Te po /uni0163i dezvolta în orice direc /uni0163ie î /uni0163i dore ști sau ai nevoie dac ă a șa consideri tu c ă
este potrivit
6. Dar dezavantaje?
– Po /uni0163i avea proiecte la care s ă câ știgi foarte bine o perioad ă dup ă care s ă ai o alta
în care s ă câ știgi mai pu /uni0163in sau deloc; trebuie s ă știi s ă î /uni0163i e șalonezi cheltuielile și
investi /uni0163iile cu mare aten /uni0163ie
– Te po /uni0163i afla în situa /uni0163ia de a lucra mult și f ără plat ă doar pentru a convinge
poten /uni0163iali clien /uni0163i c ă tu e ști cel mai potrivit (versus fiind parte dintr-o org aniza /uni0163ie
deja recunoscut ă pentru care nu mai trebuie s ă depui acela și efort în a îi demonstra
competen /uni0163ele)
– Trebuie s ă investe ști ceva în imaginea ta (de la c ărti de vizit ă la poate site sau
blog sau pur și simplu a cheltui mult mergând pe la diverse eveni mente,
manifest ări, etc. de asemenea, trebuie s ă investe ști în cum te îmbraci / încal /uni0163i,
ar ă/uni0163i.
7. Cu timpul cum stai, freelancer fiind? Reprezinta o oportunitate pentru tine sau
un dezavantaj?
Am spus deja asta de câteva ori mai sus.
8. Din punct de vedere financiar, exist ă vreo modificare?
Și asta am men /uni0163ionat mai sus.
9. Num ărul persoanelor cu care interac /uni0163ionezi acum este mai mare decât cel de
dinainte?
Ca freelancer poate fi nu neap ărat mai mare ci mai variat cum spuneam mai sus.
10. Faptul c ă interac /uni0163ionezi cu mai multe persoane constant, constituie u n
dezavantaj sau un avantaj?

83
Din punctul meu de vedere este un avantaj.
11. Te influen /uni0163eaz ă în vreun fel persoanele cu care ai interac /uni0163ionat? Motiveaz ă.
Bineîn /uni0163eles, aflii lucruri noi, p ăreri, concep /uni0163ii, nevoi, ni șe de business. De asemenea,
po /uni0163i s ă prinzi idei care s ă te ajute s ă te dezvol /uni0163i, poate chiar s ă î /uni0163i g ăse ști un partener
de afaceri în cazul în care cau /uni0163i unul.
12. Exist ă persoane cu care men /uni0163ii leg ătura dup ă încheierea unui contract/proiect?
Sigur. Cu unele da, cu altele, nu. Depinde de natu ra proiectului.
Depinde și de tine s ă î /uni0163i cultivi rela /uni0163iile deja stabilite.
13. Care sunt lucrurile pe care le consideri motivante pentru a îti îndeplini o
sarcin ă?
– un proiect interesant, provocator pentru mine ca re ori s ă îmi pun ă în valoare toate
abilit ă/uni0163ile și cuno știn /uni0163ele mele ori s ă m ă pun ă în postura de a face ceva nou din care s ă
ies cu abilit ă/uni0163i și cuno știn /uni0163e noi.
– s ă am o oarecare autonomie în a-mi conduce proiectul (alegerea resurselor,
gestionarea lor, raportarea c ătre cât mai pu /uni0163ini oameni)
14. /uni0162i se întampl ă s ă ai nesiguran /uni0163a unui loc de munc ă? S ă termini un proiect și s ă
te gânde ști c ă poate nu va mai interveni vreun altul?
Da. Câteodat ă.
15. Cam în ce interval de timp se întampl ă sa /uni0163i se propun ă un proiect?
Lunar sau chiar bilunar.
16. Care sunt criteriile dup ă care refuzi sau accep /uni0163i un proiect?
i. daca am toate competen /uni0163ele de care este nevoie pentru realizarea lui cât m ai bine
ii. dac ă remunera /uni0163ia este cel putin egal ă cu investi /uni0163ia de resurse alocate (timp, bani,
oameni)
iii. daca termenii modului în care se face plata proiect ului sunt corec /uni0163i / legali,
avantajosi (sunt stabilite tran șe clare de plat ă cu termene specifice și cu penalit ă/uni0163i
de asemenea bine definite în caz de nerealizare)
iv. daca este pentru un client mare / cunoscut în pia /uni0163ă sau vine dintr-o zona de
business noua pe care nu am abordat-o pân ă atunci.
17. În func /uni0163ie de ce motive î /uni0163i ierarhizezi importan /uni0163a proiectelor?
– în func /uni0163ie de timpul și resursele pe care trebuie s ă le aloc realiz ării lor
– de complexitate
– de miză (financiar ă, de reputa /uni0163ie)
18. În medie, cam cât timp lucrezi pentru un proiect?

84
Depinde. În medie, 5 ore / zi, 4 zile / sapt ămân ă. Pentru unele proiecte, daca este
nevoie, zi și noapte, zile de lucru și weekenduri.
Nu e o înc ărcare echilibrat ă ci mai degrab ă, sunt perioade intense alternate de
perioade libere.
19. Locul efectiv în care î /uni0163i desf ăș ori activitatea se modific ă constant? E un avantaj
sau dezavantaj?
Pentru unele proiecte este nevoie s ă te deplasezi des sau s ă î /uni0163i desf ăș ori activitatea
‘la client’ iar pentru altele po /uni0163i lucra de acasa.
Pentru mine, ambele variante func /uni0163ioneaz ă și reprezint ă un avantaj.
20. Integrarea profesional ă, faptul c ă ai un job, î /uni0163i influen /uni0163eaz ă în vreun fel p ărerea
personal ă despre tine?
Da, bineîn /uni0163eles. Cu toate astea, faptul c ă po /uni0163i dispune mult mai mult de timpul t ău și
sta în puterea ta s ă iei proiecte și s ă le realizezi în termenii t ăi î /uni0163i d ă o încredere în
for /uni0163ele proprii și o stim ă de sine considerabil ă (asta în condi /uni0163iile în care func /uni0163ioneaz ă
☺ ).
21. Cum crezi c ă te dezvolti profesional? Ca freelancer mai degrab ă, sau într-o
organiza /uni0163ie? Motiveaz ă.
Mă aflu într-o perioad ă în care înc ă mai tatonez, în sensul în care, probabil m ă voi
îndrepta înspre o dezvoltare ulterioar ă ca freelancer sau mai degrab ă ca dezvoltator al
propriei mele afaceri. Pentru nivelul meu de experi en /uni0163ă profesional ă și chiar de via /uni0163ă
simt c ă este pasul firesc dat fiind c ă perspectiva dezvolt ării într-o organiza /uni0163ie este din
ce în ce mai mic ă dat fiind nivelul de senior la care m ă aflu acum.
22. Cât crezi c ă vei mai fi freelancer? Și ce anume crezi c ă te va determina s ă iei
decizia de a apartine de o organiza /uni0163ie și s ă nu mai fii liber profesionist?
În acest moment, sunt într-o situa /uni0163ie mixt ă în care colaborez cu contract în
exclusivitate cu o singur ă firm ă unde am biroul meu și merg zilnic la ‘program’. Cu
toate acestea, sunt interesat ă s ă m ă angajez pentru o anumit ă perioad ă de timp (2- 3
ani, poate chiar 5) într-o organiza /uni0163ie pentru a-mi asigura ni ște venituri mai mari
constant, fapt care s ă m ă ajute ulterior s ă îmi dezvolt propria afacere.
23. Ai încuraja oamenii cu care interac /uni0163ionezi s ă se integreze într-o organiza /uni0163ie, sau
să profite în continuare de libertatea de alegere?
Fiecare persoan ă e bine s ă analizeze toate aspectele ambelor op /uni0163iuni, cu plusuri și cu
minusuri și s ă aleag ă cea mai potrivit ă variant ă în contextul momentului în care se
afl ă persoana respectiv ă pe plan personal și profesional. Conteaz ă foarte mult ce

85
nevoi ai într-un anumit moment și doar o analiza real ă a situa /uni0163iei, contextului,
nevoilor poate duce la alegerea cea mai potrivit ă pentru acel moment din via /uni0163ă .
24. Imagineaz ă-/uni0163i c ă te-ai decis brusc s ă nu mai fii freelancer. Care ar fi motivele, în
momentul acela, care crezi c ă te-ar determina s ă iei aceast ă decizie?
Nevoia unui venit și a unui pachet de beneficii constant.
Lipsa unei înc ărc ări mul /uni0163umitoare cu proiecte care s ă asigure venituri pe termen
mediu și lung.

86
SUBIECTUL 14

1. Ce înseamn ă pentru tine a fi freelancer?
Un "soldat liber". Înseamn ă s ă pot alege proiectele pe care vreau s ă le fac, în func /uni0163ie
de mai multe criterii (în ordine): cât îmi place și cât mi se potrive ște/cât m ă potrivesc
eu proiectului; cu cine voi lucra; cum e pl ătit; cum se potrive ște în agenda mea.
Înseamn ă s ă pot munci o data la 2-3 luni, iar în restul timpul ui s ă dezvolt proiecte
personale, s ă c ălătoresc și s ă m ă recreez.
2. Înainte de a fi freelancer, ai fost angajat într-o organiza /uni0163ie? Pentru cât timp?
Da, în televiziune. Dup ă ce am dat bac-ul pân ă prin anul 2 de facultate.
3. Ce te-a determinat s ă vrei s ă fii freelancer?
La început eram și angajat full-time, și aveam și proiecte de tip freelancer ( și eram și
student). Dup ă o vreme banii din proiecte erau mai mul /uni0163i decât salariul de angajat, și
slujba din organiza /uni0163ie a devenit inutil ă.
4. Dac ă ar fi s ă faci o compara /uni0163ie între a fi freelancer și angajat undeva permanent,
care sunt primele trei lucruri care î /uni0163i vin în minte?
1. Banii: pentru exact acela și job un freelancer poate câ știga într-o zi, dou ă, pe un
proiect, cam cât câ știg ă un angajat într-o lun ă. Se presupune și c ă nivelul de
profesionalism e diferit, dar, în practic ă, lucrurile stau altfel. Concret, mie mi s-a
oferit acum câ /uni0163iva ani un salariu lunar de 300 euro la un studio, pentru montaj. Ca
independent, pot câ știga banii a știa dintr-un proiect de 1-2 zile.
2. Timpul: s ă muncesc un an întreg pentru 3 s ăpt ămâni de concediu mi se pare de
neconceput. Prefer s ă-mi fac singur programul, de și lipse ște siguran /uni0163a unui venit
constant.
3. Ca s ă fie și câteva p ăr/uni0163i bune ale job-ului permanent: siguran /uni0163a venitului constant,
colectivul (colegii cu care ie și seara la o bere, în weekend la pescuit), discipli na
(programul fix are și p ăr/uni0163ile lui bune).
5. Spune-mi câteva lucruri pe care le consideri a fi a vantaje în a fi freelancer.
Vezi mai sus.
6. Dar dezavantaje?
Ca s ă dezvolt, dincolo de siguran /uni0163a financiar ă, îmi lipsesc colectivul și disciplina. E
greu uneori s ă alegi s ă te treze ști devreme și s ă munce ști toat ă ziua când po /uni0163i s ă n-o
faci, când po /uni0163i, în schimb, s ă dai o fuga pân ă la mare. M ă gândeam la un moment
dat c ă îmi lipse ște un șef, care s ă m ă pun ă la munc ă, s ă m ă supravegheze și s ă m ă

87
ambi /uni0163ioneze. Îmi lipsesc și colegii. Petrec mult timp singur, în fa /uni0163a calculatorului, în
studioul de montaj. Dac ă a ș fi angajat, a ș socializa mai mult, a ș ie și mai des, a ș
aprecia mai mult și mai bine timpul liber.
7. Cu timpul cum stai, freelancer fiind? Reprezinta o oportunitate pentru tine sau
un dezavantaj?
Cum spuneam, timp e mai mult, e flexibil, s ă munce ști cât și când vrei pare un vis.
Dezavantajul e c ă apreciezi mai pu /uni0163in timpul liber.
8. Din punct de vedere financiar, exist ă vreo modificare?
Am raspuns.
9. Num ărul persoanelor cu care interac /uni0163ionezi acum este mai mare decât cel de
dinainte?
Să zicem c ă interac /uni0163ionez cu mai multe persoane diferite, la proiecte d iferite. Ca
num ăr, a ș zice, totu și c ă este mai mic – în televiziune eram o armata de oam eni.
10. Faptul c ă interac /uni0163ionezi cu mai multe persoane constant, constituie u n
dezavantaj sau un avantaj?
Tocmai c ă nu e nimic "constant". Și nici nu sunt mai multe persoane.
Deci nu știu dac ă e un avantaj sau un dezavantaj.
11. Te influen /uni0163eaz ă în vreun fel persoanele cu care ai interac /uni0163ionat? Motiveaz ă.
Normal, înve /uni0163i ceva nou (atât în plan personal c ăt și profesional) la fiecare proiect, de
la colegii t ăi.
12. Exist ă persoane cu care men /uni0163ii leg ătura dup ă încheierea unui contract/proiect?
Cred c ă se creaz ă doua tipuri de leg ături: poten /uni0163iali viitori colaboratori și poten /uni0163iali
prieteni. Desigur, exist ă și a treia, "f ără poten /uni0163ial" 🙂 Te reîntâlne ști cu acelea și
persoane la mai multe proiecte, uneori îi recomanzi sau îi angajezi pe cei cu care ai
avut o colaborare bun ă sau i-ai remarcat, fie profesional fie personal. A lteori g ăse ști
pur și simplu o persoan ă nou ă de inclus în cercul de prieteni, sau e ști inclus într-un
nou cerc.

13. Care sunt lucrurile pe care le consideri motivante pentru a îti îndeplini o
sarcin ă?
În primul rând, miza proiectului, cât de interesan t e. Cum m ă dezvolta profesional
respectiva colaborare, cum e mediul / care sunt con di /uni0163iile de lucru. Motivant ă sau
demotivant ă poate fi și o persoan ă, de obicei cea care i /uni0163i coordoneaza munca.

88
Desigur, și banii sunt importan /uni0163i, dar am lucrat de nenumarate ori pro-bono, deci i -aș
pune pe primul loc doar când lipsesc celelalte moti va /uni0163ii.
14. /uni0162i se întampl ă s ă ai nesiguran /uni0163a unui loc de munc ă? S ă termini un proiect și s ă
te gânde ști c ă poate nu va mai interveni vreun altul?
Mi s-a întâmplat s ă treac ă câteva luni f ără s ă am un nou proiect. Exist ă un oarecare
sentiment de panic ă, în momentul în care nu- /uni0163i mai po /uni0163i pl ăti chiria, și nu știi dac ă
luna viitoare va fi altfel. Cu timpul, îns ă, lucrurile se a șeaz ă, fie c ă proiectele vin mai
constant, fie c ă intervine o mai bun ă manageriere a banilor sau c ă venitul per proiect
cre ște.
15. Cam în ce interval de timp se întampl ă sa /uni0163i se propun ă un proiect?
În ultima vreme, cam tot timpul se discut ă de câte un proiect. De la cele mici,
personale, artistice, pro-bono pân ă la cele de corporate / advertising care aduc și bani
serio și. Proiectele din care tr ăiesc financiar vin o dat ă la 2-3 luni, dar mici proiecte
(dintre care o mare parte sunt personale și aproape toate sunt f ără bani) sunt cam tot
timpul.
16. Care sunt criteriile dup ă care refuzi sau accep /uni0163i un proiect?
Am r ăspuns la #1.
17. În func /uni0163ie de ce motive î /uni0163i ierarhizezi importan /uni0163a proiectelor?
Când vine vorba de deadline-uri, de obicei amân pro iectele personale. Dar mi s-a
întâmplat de multe ori s ă refuz proiecte externe din cauza celor personale, de și asta
înseamn ă s ă pierd bani. Primul criteriu este cât de mult cred eu într-un proiect.
18. În medie, cam cât timp lucrezi pentru un proiect?
De la 4-5 zile la 3-4 s ăpt ămâni. Cu vreo doua excep /uni0163ii notabile, de peste un an.

19. Locul efectiv în care î /uni0163i desf ăș ori activitatea se modific ă constant? E un avantaj
sau dezavantaj?
Biroul și studioul sunt acelea și. Când e vorba de film ări, sunt locuri noi. Consider
asta un avantaj pentru c ă îmi place s ă c ălătoresc și abia a ștept s ă ies din birou/studio.
20. Integrarea profesional ă, faptul c ă ai un job, î /uni0163i influen /uni0163eaz ă în vreun fel p ărerea
personal ă despre tine?

89
Normal, p ărerea personal ă include și realiz ările profesionale, și cu majoritatea
prietenilor sunt legat și de criterii profesionale (am destul de pu /uni0163ini prieteni care s ă nu
aib ă absolut nicio leg ătur ă cu domeniul meu profesional).
21. Cum crezi c ă te dezvolti profesional? Ca freelancer mai degrab ă, sau într-o
organiza /uni0163ie? Motiveaz ă.
Ambele. Într-o organiza /uni0163ie multina /uni0163ional ă, de exemplu, po /uni0163i cre ște ierarhic constant, și
aceasta poate fi o miz ă important ă. Ca freelancer, conteaz ă mai mult acumularea de
experien /uni0163ă , accesul la proiecte din ce în ce mai interesante și mai bine pl ătite.
22. Cât crezi c ă vei mai fi freelancer? Și ce anume crezi c ă te va determina s ă iei
decizia de a apartine de o organiza /uni0163ie și s ă nu mai fii liber profesionist?
Cu siguran /uni0163ă nu voi mai apar /uni0163ine de o organiza /uni0163ie. There's no way back. Poate
doar o miza important ă, cum ar fi conducerea și reorganizarea unui
departament, revolu /uni0163ionarea unui program, etc. Pu /uni0163in probabil.
23. Ai încuraja oamenii cu care interac /uni0163ionezi s ă se integreze într-o organiza /uni0163ie, sau
să profite în continuare de libertatea de alegere?
Cred cu t ărie în freelancing. N-a ș sf ătui pe nimeni s ă se angajeze, decât la început de
drum, pentru c ă e o experien /uni0163ă necesar ă/benefic ă.
24. Imagineaz ă-/uni0163i c ă te-ai decis brusc s ă nu mai fii freelancer. Care ar fi motivele, în
momentul acela, care crezi c ă te-ar determina s ă iei aceast ă decizie?
Am r ăspuns la #22.

90
SUBIECTUL 15

1. Ce înseamn ă pentru tine a fi freelancer?
Libertate de mi șcare – decid singur ă când, cum, despre cine și ce scriu/în ce proiect
mă implic. Responsabilitate – pentru c ă nu-i deloc simplu s ă fii și autorul unui articol,
dar și cel mai acid critic al acestuia. Cum nu-i u șor nici s ă decizi cum trebuie f ăcut un
proiect, f ără ca aceast ă decizie s ă fie asumat ă și de altcineva decât de tine. (U șoara)
Insecuritate – pentru c ă banii vin cand vin, contractele de asemenea, dar f acturile vin
în fiecare luna ! ☺
2. Înainte de a fi freelancer, ai fost angajat într-o organiza /uni0163ie? Pentru cât timp?
Am lucrat in diverse organiza /uni0163ii, vreme de 20 de ani. La început, în organiza /uni0163ii de
pres ă 100% române ști – Mediafax, Tinerama, Evenimentul zilei, Na /uni0163ional,
Cotidianul. Apoi, o dat ă cu trecerea de la presa de business la cea glossy, pentru
organiza /uni0163ii media interna /uni0163ionale – Edipresse și SanomaHearst. Primii 10 ani de
meserie am fost reporter de business, la publica /uni0163iile din primul listing. Urm ătorii 10,
redactor-șef în presa glossy – 4 ani și jum ătate la revista Viva! aproape 6 la revista
Story.
3. Ce te-a determinat s ă vrei s ă fii freelancer?
Sincer – faptul c ă nu împart ăș eam acelea și principii profesionale ca și conducerea
SanomaHearst, editorul revistei Story. Pentru ei, s ingurele lucruri care conteaz ă sunt
rezultatele financiare, iar dac ă pentru a le obt /uni0163ne trebuie sacrificat con /uni0163inutul editorial,
no problem! ☺ Eu sunt convins ă c ă, în meseria asta, produsul, valoarea lui editorial ă,
sunt singurele care conteaz ă. Pentru c ă, indifferent de t ăierile de costuri sau de
campaniile de marketing, vindem ziare/reviste, nu i nserturi! Și acest lucru trebuie s ă
fie ne-negociabil cu publisher-ii!
4. Dac ă ar fi s ă faci o compara /uni0163ie între a fi freelancer și angajat undeva permanent,
care sunt primele trei lucruri care î /uni0163i vin în minte?
Ca angajat, ai siguran /uni0163a venitului permanent, care e acolo, macar teoretic . Știi c ă
exist ă ni ște bani pe care te po /uni0163i baza ca s ă-/uni0163i pl ăte ști facturile, creditele la banc ă sau
micile placeri. Ca freelancer, ai oportunitatea de a face lucrurile în ritmul t ău și de a
nu fi obligat s ă faci compromisurile la care te oblig ă uneori conducerile publica /uni0163iilor.
În cazul meu particular, m ă bucur c ă sunt freelancer și pentru c ă nu mai am
responsabilitatea – fie ea și limitat ă – pe care o aveam ca redactor- șef în leg ătur ă cu
echipa mea. În ultimii doi ani de colaborare cu Sto ry, ani în care criza începea sa- și

91
arate col /uni0163ii, a fost una dintre marile mele probleme – cum s ă le spui unor oameni, buni
profesioni ști, c ă nu /uni0163i-i mai po /uni0163i permite. Mai ales c ă lucram deja de ani buni
împreun ă, știam problemele lor, le cuno șteam familiile…
5. Spune-mi câteva lucruri pe care le consideri a fi a vantaje în a fi freelancer.
N-aș putea s ă fac o enumerare, ci doar s ă repet ce spuneam și mai sus – ai o mai mare
libertate de mi șcare, atât în ceea ce prive ște timpul fizic pe care-l ai la dispozi /uni0163ie, cât
și în ceea ce prive ște alegerea subiectelor/proiectelor.
6. Dar dezavantaje?
E destul de greu s ă fii 100% obiectiv. Într-o organiza /uni0163ie, un material trece prin mai
multe mâini, îl parcurg mai multe min /uni0163i, și sunt șanse mari ca eventualele derapaje s ă
fie corectate. Ca freelancer, tu e ști cel care centreaz ă, tot tu e ști și cel care d ă cu capul
☺, ca s ă folosesc un exemplu din fotbal. Se poate întâmpla, în aceste cazuri, fie s ă i /uni0163i
scape unele lucruri, fie s ă te auto-cenzurezi și articolul s ă piard ă informa /uni0163ii care ar
putea fi interesante pentu cititor. In cazul unor p roiecte, e ști singurul care- și asum ă
riscul. Dac ă iese bine, e perfect, e ști singurul care culege laurii, dar și dac ă iese prost,
nu ai cui s ă faci repro șuri decât propriei persoane.
7. Cu timpul cum stai, freelancer fiind? Reprezinta o oportunitate pentru tine sau
un dezavantaj?
Aici eu am o problema! ☺ Am o proasta gestiune a timpului, sunt și destul de lene șă
ca fire, și, de cele mai multe ori, îmi lipse ște presiunea dateline-ului pe care-l aveam
când lucram într-o organiza /uni0163ie…
8. Din punct de vedere financiar, exist ă vreo modificare?
Da! Deocamdat ă, câ știg ca freelancer mai pu /uni0163in ca atunci când eram parte a unei
organiza /uni0163ii. Sunt îns ă și momente când, dimpotriv ă, ca freelancer încasez (mult) mai
mul /uni0163i bani decât salariul de odinioara. Ca medie, îns ă, ca freelancer sunt un pic sub
venitul pe care îl aveam ca angajat.
9. Num ărul persoanelor cu care interac /uni0163ionezi acum este mai mare decât cel de
dinainte?
Da, clar da. Trebuie îns ă s ă /uni0163ii cont c ă aproape toat ă cariera mea în pres ă a însemnat și
o func /uni0163ie de conducere. Chestia asta te leag ă de birou, ajungi s ă interac /uni0163ionezi cu din
ce în ce mai pu /uni0163ini oameni… Acum, ca freelancer, nu am încotro – cu cât întâlnesc
mai mul /uni0163i oameni, cu atât șansa de a ca știga contracte noi cre ște.
10. Faptul c ă interac /uni0163ionezi cu mai multe persoane constant, constituie u n
dezavantaj sau un avantaj?

92
Avantaj! ☺ Cum ziceam – întâlniri mai multe, șansa la contracte mai multe, mai dese,
mai b ănoase ! ☺
11. Te influen /uni0163eaz ă în vreun fel persoanele cu care ai interac /uni0163ionat? Motiveaz ă .
Sigur. În special în ceea ce prive ște colabor ările privind promovarea filmelor
romane ști/proiectelor de film românesc. Sunt înc ă lucruri pe care nu le știu în acest
domeniu, a șa c ă orice (nou ă) întâlnire e un plus, o experien /uni0163ă care-mi aduce
raspunsuri și care, cel putin teoretic, îmi cre ște șansele la performan /uni0163e mai bune.
12. Exist ă persoane cu care men /uni0163ii leg ătura dup ă încheierea unui contract/proiect?
Pân ă acum, am pastrat leg ătura cam cu to /uni0163i cei cu care am lucrat pe diverse proiecte.
Cu unii m ă v ăd mai des, cu al /uni0163ii m ă aud din când în când, dar, în general, știm unii de
al /uni0163ii.
13. Care sunt lucrurile pe care le consideri motivante pentru a îti îndeplini o
sarcin ă?
Să-mi plac ă proiectul! Știu, e un criteriu extrem de subiectiv, dar chiar e nevoie s ă mi
se par ă interesant și provocator un proiect ca s ă m ă implic în el.
14. /uni0162i se întampl ă s ă ai nesiguran /uni0163a unui loc de munc ă? S ă termini un proiect și s ă
te gânde ști c ă poate nu va mai interveni vreun altul?
Sigur c ă da… Din fericire, pân ă acum nu a fost cazul, dar sunt destul de pesimist ă cât
să am obsesia drobului de sare… Am înv ă/uni0163at îns ă s ă încerc s ă rezolv o problema abia
dupa ce ea chiar apare și s ă nu m ă mai îngrijorez aiurea înainte s ă fie cazul.
15. Cam în ce interval de timp se întampl ă sa /uni0163i se propun ă un proiect?
În ultimii doi ani de zile, de când sunt și freelancer pe proiecte culturale/cinema, am
fost norocoas ă, nu prea am avut timpi liberi. Cu excep /uni0163ia lunilor de vara, dar nici
acelea pe de-a-ntregul, am avut continuu proiecte.

16. Care sunt criteriile dup ă care refuzi sau accep /uni0163i un proiect?
Pân ă de curând, nu prea spuneam nu, pentru c ă era ceva nou, aveam și obsesia c ă nu
voi g ăsi prea curand de lucru. Între timp, probabil și datorit ă performan /uni0163elor, dar și
pentru c ă am tr ăit și experien /uni0163e negative, am hotarat s ă nu accept decât proiecte în
care am deplin ă putere de decizie în leg ătur ă cu planul de ac /uni0163iune. Din p ăcate, sunt
mul /uni0163i cei care cred c ă știu s ă le fac ă pe toate și nu numai c ă mai r ău încurc ă, dar și
stric ă lucrurile! ☺

93
17. În func /uni0163ie de ce motive î /uni0163i ierarhizezi importan /uni0163a proiectelor?
Poate am s ă te dezam ăgesc, dar și aici criteriile sunt mai degrab ă personale, deci
subiective, decât profesionale. Pe primul plan vor fi, cel pu /uni0163in pentru mine, proiectele
oamenilor care-mi sunt dragi, cu care am o bun ă chimie, care au suficient ă încredere
în mine cât s ă-mi dea mân ă liber ă! Toate aceste lucruri m ă motiveaz ă, m ă fac s ă-mi
pun toat ă energia, resursele, abilita /uni0163ile în slujba acelui proiect. Nu spun ca e “profi”
așa, nu cred c ă e neap ărat un model de urmat, dar știu c ă fiecare dintre noi poate fi
motivat și mobilizat în mod diferit. Pentru mine, “click-ul” e rela /uni0163ia personal ă…
18. În medie, cam cât timp lucrezi pentru un proiect?
Minim dou ă s ăpt ămâni, maxim o lun ă și jum ătate. Mai pu /uni0163in de dou ă s ăpt ămâni nu ar
fi de ajuns pentru promovarea unui proiect de cinem a, mai mult de o luna și jum ătate
ar fi totu și prea mult. Sigur, sunt și excep /uni0163iile – festivalurile de film, unde lucrezi,
cumva, pe tot parcursul unui an. Dar, sincer, ultim a lun ă e cea în care se întâmpl ă
totul, chiar daca ai ini /uni0163iat discu /uni0163iile cu mult ă vreme înainte.
19. Locul efectiv în care î /uni0163i desf ăș ori activitatea se modific ă constant? E un avantaj
sau dezavantaj?
Pentru mine, nu. Dar știu c ă sunt și persoane pentru care acest lucru e un mare
handicap, nu se pot concentra la poten /uni0163ial maxim din cauza asta. Ca freelancer, însa,
vrei sa “prinzi” cât mai multe contracte și asta înseamn ă din start s ă iei în calcul și
posibilitatea de a lucra, în paralel, cu mai multe echipe, în mai multe locuri. Partea
bun ă e ca fiecare din aceste echipe știe c ă mai am și alte proiecte, unde lucrez cu al /uni0163i
oameni, și m ă bucur de în /uni0163elegere – nu e nevoie s ă fiu la biroul unora sau altora dintre
cei cu care colaborez decât dac ă sunt, într-adevar, lucruri importante de
decis/discutat. În rest, rezolvam multe dintre prob leme la telefon sau pe mail.

20. Integrarea profesional ă, faptul c ă ai un job, î /uni0163i influen /uni0163eaz ă în vreun fel p ărerea
personal ă despre tine?
Ce s ă spun, sunt destul de b ătrân ă ca s ă mai am probleme de self respect. Știu bine
cine sunt, ce pot și ce merit s ă primesc pentru ce pot! Cred c ă transmit suficient de
clar lucrurile astea prin atitudine, pentru c ă nu am avut niciodat ă sentimentul c ă nu
sunt apreciat ă la justa valoare de c ătre cei cu care am colaborat. Probabil, îns ă, c ă
dac ă a ș fi fost freelancer la începutul carierei mele, ar fi existat o legatur ă între
existen /uni0163a unui job și p ărerea de sine. Mai ales c ă mi-ar fi lipsit, sigur, experien /uni0163a, un
argument puternic acum, în orice discu /uni0163ie pe care o am cu cei cu care colaborez.

94
21. Cum crezi c ă te dezvolti profesional? Ca freelancer mai degrab ă, sau într-o
organiza /uni0163ie? Motiveaz ă.
Cred c ă, la începutul unei cariere, înve /uni0163i mai multe ca parte a unei corpora /uni0163ii. În
primul rând pentru c ă într-o organiza /uni0163ie exist ă toate mecanismele, sunt puse în
func /uni0163iune și verificate. Mai mult, corpora /uni0163iile investesc în dezvoltarea personal ă a
angaja /uni0163ilor, ceea ce, ca freelancer, ezi /uni0163i s ă faci, pentru ca /uni0163i se pare mai tot timpul c ă
sunt alte cheltuieli mai importante, c ă data viitoare, la cursul urmator o s ă fii într-o
pozi /uni0163ie care s ă-/uni0163i permit ă cu mai mult ă u șurin /uni0163ă o astfel de investi /uni0163ie, etc. În egal ă
măsur ă, o anume experien /uni0163ă profesional ă i /uni0163i aduce câ știguri în plus ca freelancer, a șa
că e bine ca întâi s ă câ știgi acea experien /uni0163ă profesional ă și abia apoi s ă devii
freelancer.
22. Cât crezi c ă vei mai fi freelancer? Și ce anume crezi c ă te va determina s ă iei
decizia de a apartine de o organiza /uni0163ie și s ă nu mai fii liber profesionist?
Cred c ă, pentru mine, o combina /uni0163ie între cele dou ă e varianta ideala. Adic ă vreau s ă
fac și parte dintr-o organiza /uni0163ie de comunicare, pentru o parte a activita /uni0163ilor mele, și
vreau s ă-mi pastrez și statutul de freelancer, în special în ceea ce pri ve ște proiectele
de cinema. Doar ca freelancer am șansa s ă colaborez cu to /uni0163i “juc ătorii” de pe pia /uni0163a de
cinema, a șa c ă men /uni0163inerea acestui statut pentru acest tip de proiecte este absolut
necesar ă, cel pu /uni0163in pentru moment.
23. Ai încuraja oamenii cu care interac /uni0163ionezi s ă se integreze într-o organiza /uni0163ie, sau
să profite în continuare de libertatea de alegere?
Depinde mult de vârsta lor! Pe cei tineri, i-a ș trimite, clar, într-o organiza /uni0163ie! Au
nevoie s ă înve /uni0163e o anumit ă disciplină, trebuie s ă capete experien /uni0163ă . Pe cei maturi i-a ș
încuraja s ă aleag ă cu inima. Chiar dac ă ai experien /uni0163ă , e posibil s ă fii o natur ă
conservatoare, s ă te înhibe și s ă te frustreze faptul c ă, la un moment dat, dup ă ani
petrecu /uni0163i într-o organiza /uni0163ie, dup ă un anumit nivel la care ai ajuns pe scara ierarhic a, s ă
fii nevoit s ă o iei de la zero, cumva. E o experien /uni0163ă uluitoare, recunosc, dar trebuie s ă
ai nervii si fica /uni0163ii potrivi /uni0163i pentru a o putea savura la maxim și pentru a-i culege
roadele! ☺
24. Imagineaz ă-/uni0163i c ă te-ai decis brusc s ă nu mai fii freelancer. Care ar fi motivele, în
momentul acela, care crezi c ă te-ar determina s ă iei aceast ă decizie?
Nu știu dac ă la întrebarea asta exista “r ăspunsul corect”. În cazul meu, b ănuiesc c ă
mă voi opri atunci când nu vor mai exista proiecte ca re s ă m ă atrag ă. Pentru moment
îns ă, nu e nici un pericol! Viiitorul sun ă bine, ca s ă citez un slogan celebru! ☺

95
SUBIECTUL 16

1. Ce înseamn ă pentru tine a fi freelancer?
A fi un profesionist f ără a fi dependent.
2. Înainte de a fi freelancer, ai fost angajat într-o organiza /uni0163ie? Pentru cât timp?
Da, 10 ani +
3. Ce te-a determinat s ă vrei s ă fii freelancer?
Pe de o parte profesia mi-a permis o asemenea abor dare și pe de alt ă parte dorin /uni0163a de
a-mi seta singur limitele.
4. Dac ă ar fi s ă faci o compara /uni0163ie între a fi freelancer și angajat undeva permanent,
care sunt primele trei lucruri care î /uni0163i vin în minte?
Propor /uni0163ionalitate – cât ă munc ă atâ /uni0163ia bani; libertate – incorsetare; creativitate – es en /uni0163a
unui freelancer.
5. Spune-mi câteva lucruri pe care le consideri a fi a vantaje în a fi freelancer.
Open mind – open schedule; no money w/o work, no w ork /o money.
6. Dar dezavantaje?
Fluctua /uni0163ii ale veniturilor, unele momente grele în care nu beneficiezi de suporul
unei organiza /uni0163ii (logistic, legal, etc.)
7. Cu timpul cum stai, freelancer fiind? Reprezinta o oportunitate pentru tine sau
un dezavantaj?
De cele mai multe ori este un dezavantaj pentru c ă îmi setez singur time limit-ul mai
sus poate dac ă a ș face-o într-o organiza /uni0163ie, dar este și o oportunitate pentru c ă pot
îmbina diversele necesit ă/uni0163i personle cu cele ale job-ului
8. Din punct de vedere financiar, exist ă vreo modificare?
Da, mai mul /uni0163i bani dar cu fluctua /uni0163ii (uneori mari)
9. Num ărul persoanelor cu care interac /uni0163ionezi acum este mai mare decât cel de
dinainte?
Da.
10. Faptul c ă interac /uni0163ionezi cu mai multe persoane constant, constituie u n
dezavantaj sau un avantaj?
Avantaj.
11. Te influen /uni0163eaz ă în vreun fel persoanele cu care ai interac /uni0163ionat? Motiveaz ă .

96
Da, m ă influen /uni0163eaz ă prin faptul c ă sunt mai “conectat” la realit ă/uni0163ile pie /uni0163ei. Când
lucram într-o organiza /uni0163ie eram ceva mai “îndep ărtat” de rela /uni0163ionarea de tip business,
nu negociam eu contractele.
12. Exist ă persoane cu care men /uni0163ii leg ătura dup ă încheierea unui contract/proiect?
Cu majoritatea. Pe asta m ă bazez.
13. Care sunt lucrurile pe care le consideri motivante pentru a îti îndeplini o
sarcin ă?
Provocarea profesional ă și valoarea contractului.
14. /uni0162i se întampl ă s ă ai nesiguran /uni0163a unui loc de munc ă? S ă termini un proiect și s ă
te gânde ști c ă poate nu va mai interveni vreun altul?
Da. De câteva ori pe an (2-3 ori)
15. Cam în ce interval de timp se întampl ă sa /uni0163i se propun ă un proiect?
Uneori lunar alteori alerg câte 2-3 luni pentru un proiect.
16. Care sunt criteriile dup ă care refuzi sau accep /uni0163i un proiect?
Nivel profesioal și coresponden /uni0163a dintre munc ă și bani.
17. În func /uni0163ie de ce motive î /uni0163i ierarhizezi importan /uni0163a proiectelor?
Profesional, material, timpi de realizare
18. În medie, cam cât timp lucrezi pentru un proiect?
1-3 luni.
19. Locul efectiv în care î /uni0163i desf ăș ori activitatea se modific ă constant? E un avantaj
sau dezavantaj?
Da. Este un avantaj.
20. Integrarea profesional ă, faptul c ă ai un job, î /uni0163i influen /uni0163eaz ă în vreun fel p ărerea
personal ă despre tine?
Absolut norma, când ai un job relevant în profesie crește stima de sine.
21. Cum crezi c ă te dezvolti profesional? Ca freelancer mai degrab ă, sau într-o
organiza /uni0163ie? Motiveaz ă.
Mai degrab ă ca freelancer pentru c ă îmi construiesc un nume f ără a fi legat de for /uni0163a
unei organiza /uni0163ii; Comunitatea profesional ă apreciază faptul c ă ai realiz ări f ără a avea
sprijinul unei organiza /uni0163ii.
22. Cât crezi c ă vei mai fi freelancer? Și ce anume crezi c ă te va determina s ă iei
decizia de a apartine de o organiza /uni0163ie și s ă nu mai fii liber profesionist?
Mul /uni0163i ani de acum înainte. O ofert ă foarte bun ă financiar care s ă-mi asigure o
pozi /uni0163ie în top management.

97
23. Ai încuraja oamenii cu care interac /uni0163ionezi s ă se integreze într-o organiza /uni0163ie, sau
să profite în continuare de libertatea de alegere?
În primii 10-15 ani s ă profite de libertate și s ă câ știge experien /uni0163ă ca freelancer și apoi
să se orienteze c ătre o mare companie.
24. Imagineaz ă-/uni0163i c ă te-ai decis brusc s ă nu mai fii freelancer. Care ar fi motivele, în
momentul acela, care crezi c ă te-ar determina s ă iei aceast ă decizie?
Top management, big company, big money.

98
SUBIECTUL 17

1. Ce înseamn ă pentru tine a fi freelancer?
Muncesc când/dac ă vreau.
2. Înainte de a fi freelancer, ai fost angajat într-o organiza /uni0163ie? Pentru cât timp?
Nu. Eu am terminat actorie ☺
3. Ce te-a determinat s ă vrei s ă fii freelancer?
Nu cred c ă a fost un factor determinant. A șa e situa /uni0163ia în momentul ăsta. Posturile
libere în teatre sunt ceva foarte rar…
4. Dac ă ar fi s ă faci o compara /uni0163ie între a fi freelancer și angajat undeva permanent,
care sunt primele trei lucruri care î /uni0163i vin în minte?
Prefer freeelancer pentru c ă n-am șef, program și nu trebuie s ă fac ce nu îmi place sau
lucruri cu care nu sunt de acord
5. Spune-mi câteva lucruri pe care le consideri a fi a vantaje în a fi freelancer.
Program flexibil, alegerea liber ă a proiectelor la care lucrezi
6. Dar dezavantaje?
Lipsa unui venit fix și constant.
7. Cu timpul cum stai, freelancer fiind? Reprezinta o oportunitate pentru tine sau
un dezavantaj?
Timpul mi se pare unul dintre cele mai mari avanta je
8. Din punct de vedere financiar, exist ă vreo modificare?
Vreo modificare fa /uni0163ă de ce?
9. Num ărul persoanelor cu care interac /uni0163ionezi acum este mai mare decât cel de
dinainte?
Având în vedere c ă înainte nu am fost angajat ă, num ărul este constant.
10. Faptul c ă interac /uni0163ionezi cu mai multe persoane constant, constituie u n
dezavantaj sau un avantaj?
Depinde de calitatea persoanelor cu care interac /uni0163ionezi…
11. Te influen /uni0163eaz ă în vreun fel persoanele cu care ai interac /uni0163ionat? Motiveaz ă.
Fire ște, orice persoan ă cu care interac /uni0163ionezi î și las ă amprenta …
12. Exist ă persoane cu care men /uni0163ii leg ătura dup ă încheierea unui contract/proiect?
Da.
13. Care sunt lucrurile pe care le consideri motivante pentru a îti îndeplini o
sarcin ă?

99
Remunera /uni0163ia și/sau satisfac /uni0163ia personal ă.
14. /uni0162i se întampl ă s ă ai nesiguran /uni0163a unui loc de munc ă? S ă termini un proiect și s ă
te gânde ști c ă poate nu va mai interveni vreun altul?
Da.
15. Cam în ce interval de timp se întampl ă sa /uni0163i se propun ă un proiect?
Aici nu pot da un r ăspuns concret. Acum sunt în concediu de maternitate și… dar
înainte, nu prea am avut pauz ă…
16. Care sunt criteriile dup ă care refuzi sau accep /uni0163i un proiect?
Strict personale ☺ îmi place/nu îmi place și remunera /uni0163ia.
17. În func /uni0163ie de ce motive î /uni0163i ierarhizezi importan /uni0163a proiectelor?
Deadline și remunera /uni0163ie.
18. În medie, cam cât timp lucrezi pentru un proiect?
Și asta depinde foarte mult în meseria mea… o zi/s ăpt ămân ă/lun ă.
19. Locul efectiv în care î /uni0163i desf ăș ori activitatea se modific ă constant? E un avantaj
sau dezavantaj?
Avantaj. Nu te plictise ști.
20. Integrarea profesional ă, faptul c ă ai un job, î /uni0163i influen /uni0163eaz ă în vreun fel p ărerea
personal ă despre tine?
Nu ☺)
21. Cum crezi c ă te dezvolti profesional? Ca freelancer mai degrab ă, sau într-o
organiza /uni0163ie? Motiveaz ă.
Free. Organiza /uni0163ia ucide creativitatea.
22. Cât crezi c ă vei mai fi freelancer? Și ce anume crezi c ă te va determina s ă iei
decizia de a apartine de o organiza /uni0163ie și s ă nu mai fii liber profesionist?
Freelancer forever!
23. Ai încuraja oamenii cu care interac /uni0163ionezi s ă se integreze într-o organiza /uni0163ie, sau
să profite în continuare de libertatea de alegere?
Libertate!
24. Imagineaz ă-/uni0163i c ă te-ai decis brusc s ă nu mai fii freelancer. Care ar fi motivele, în
momentul acela, care crezi c ă te-ar determina s ă iei aceast ă decizie?
Nu îmi pot imagina a șa ceva ☺. Doar dac ă mi se ofer ă un post de 4h/zi 5
zile/saptamân ă și 1500 euro/lun ă ☺

100
SUBIECTUL 18

1. Ce înseamn ă pentru tine a fi freelancer?
A nu depinde de cineva, de capriciile sau ideile l ui.
2. Înainte de a fi freelancer, ai fost angajat într-o organiza /uni0163ie? Pentru cât timp?
Da. 2 ani la tele 7abc și vreo 3 ani la Antena 1.
3. Ce te-a determinat s ă vrei s ă fii freelancer?
Libertatea de a alege la ce vreau s ă lucrez și când.
4. Dac ă ar fi s ă faci o compara /uni0163ie între a fi freelancer și angajat undeva permanent,
care sunt primele trei lucruri care î /uni0163i vin în minte?
Timp, libertate de exprimare, motiva /uni0163ie.
5. Spune-mi câteva lucruri pe care le consideri a fi a vantaje în a fi freelancer.
Oarecum ce /uni0163i-am spus la punctul 3..în plus libertatea de expri mare care
coroborat ă cu faptul c ă lucrezi la proiecte atât de diferite, cu oameni di feri /uni0163i d ă
na ștere unor lucruri interesante de fiecare dat ă.. sim /uni0163i nevoia s ă te autodep ăș ești.
6. Dar dezavantaje?
Instabilitatea e singurul. Po /uni0163i avea perioade în care nu ai proiecte și atunci exista
un disconfort psihic și financiar.
7. Cu timpul cum stai, freelancer fiind? Reprezinta o oportunitate pentru tine sau
un dezavantaj?
Timpul nu e o problem ă ca freelancer.. e o dimensiune care se dilat ă sau contract ă
asemenea timpului cinematografic. Singura pro blem ă poate ap ărea când se
suprapun dou ă proiecte.
8. Din punct de vedere financiar, exist ă vreo modificare?
Clar.. Se câ știg ă mult mai bine.
9. Num ărul persoanelor cu care interac /uni0163ionezi acum este mai mare decât cel de
dinainte?
Bine-înteles. În asta const ă și provocarea.
10. Faptul c ă interac /uni0163ionezi cu mai multe persoane constant, constituie u n
dezavantaj sau un avantaj?
E un avantaj pentru c ă ai de înv ă/uni0163at de la fiecare.. Fiecare are propriul stil de
lucru, propria concep /uni0163ie…. Proiectele sunt mult mai variate.

11. Te influen /uni0163eaz ă în vreun fel persoanele cu care ai interac /uni0163ionat? Motiveaz ă.

101
În general da… Te motiveaz ă în general dac ă proiectul e interesant… Dar exist ă
permanent o motiva /uni0163ie de a face cât mai bine.. Asta /uni0163ine mai mult de mine și mai
pu /uni0163in de cei cu care interac /uni0163ionez.
12. Exist ă persoane cu care men /uni0163ii leg ătura dup ă încheierea unui contract/proiect?
Cu majoritatea.
13. Care sunt lucrurile pe care le consideri motivante pentru a îti îndeplini o
sarcin ă?
Trebuie s ă fii cel mai bun, creativ și experimentat.
14. /uni0162i se întampl ă s ă ai nesiguran /uni0163a unui loc de munc ă? S ă termini un proiect și s ă
te gânde ști c ă poate nu va mai interveni vreun altul?
Se întâmpl ă.. De fiecare dat ă când termini un proiect te gânde ști c ă trebuie s ă
lucrezi la altul.. Din fericire îns ă momentele de pauz ă nu sunt lungi.
15. Cam în ce interval de timp se întampl ă sa /uni0163i se propun ă un proiect?
E o variabil ă… De cele mai multe ori cam la 1 lun ă, dar se întâmpl ă s ă ai în acela și
timp întâlniri cu oameni pentru 3 proiecte difer ite.
16. Care sunt criteriile dup ă care refuzi sau accep /uni0163i un proiect?
În general ca freelancer nu î /uni0163i permi /uni0163i s ă refuzi proiecte decât în m ăsura în care se
suprapun. Nu am alte motive s ă refuz pentru c ă din experien /uni0163ă știu c ă am de înv ă/uni0163at
câte ceva de la fiecare proiect fie c ă sunt ni ște fotografii sau doar un lung metraj cu
un regizor important.
17. În func /uni0163ie de ce motive î /uni0163i ierarhizezi importan /uni0163a proiectelor?
Dac ă se suprapun optez pentru cele care m ă solicit ă din punct de vedere creativ. Al
doilea motiv este bineîn /uni0163eles motiva /uni0163ia financiara.
18. În medie, cam cât timp lucrezi pentru un proiect?
Depinde de complexitate… Minim o zi.. Maxim 3-4 luni.
19. Locul efectiv în care î /uni0163i desf ăș ori activitatea se modific ă constant? E un avantaj
sau dezavantaj?
E o provocare.. .tot timpul întâlne ști oameni diferi /uni0163i în situa /uni0163ii diferite și în locuri
diferite.. avantajul meseriei este c ă mai e ști și pl ătit pentru asta.

20. Integrarea profesional ă, faptul c ă ai un job, î /uni0163i influen /uni0163eaz ă în vreun fel p ărerea
personal ă despre tine?
Desigur c ă î /uni0163i ofer ă un confort psihic și financiar îns ă influen /uni0163eaz ă prea pu /uni0163in
încrederea în propria persoan ă.

102
21. Cum crezi c ă te dezvolti profesional? Ca freelancer mai degrab ă, sau într-o
organiza /uni0163ie? Motiveaz ă.
Cu siguran /uni0163ă c ă te dezvol /uni0163i profesional mai degraba ca freelancer. Un loc sta bil nu te
motiveaza pentru c ă î /uni0163i ofer ă un confort care nu te stimuleaz ă….e ști pl ătit la fel
indiferent ce faci sau dac ă faci ceva.
22. Cât crezi c ă vei mai fi freelancer? Și ce anume crezi c ă te va determina s ă iei
decizia de a apartine de o organiza /uni0163ie și s ă nu mai fii liber profesionist?
Nu cred c ă m ă voi angaja vreodata.. Poate numai o ofert ă financiar ă de nerefuzat
coroborata cu diversitatea proiectelor.
23. Ai încuraja oamenii cu care interac /uni0163ionezi s ă se integreze într-o organiza /uni0163ie, sau
să profite în continuare de libertatea de alegere?
Să profite în continuare de libertatea de alegere?
24. Imagineaz ă-/uni0163i c ă te-ai decis brusc s ă nu mai fii freelancer. Care ar fi motivele, în
momentul acela, care crezi c ă te-ar determina s ă iei aceast ă decizie?
Cred c ă numai o problem ă financiar ă.

103
SUBIECTUL 19

1. Ce înseamn ă pentru tine a fi freelancer?
A fi freelancer înseamn ă pentru mine a fi… student. Într-o lun ă termin facultatea.
Pân ă acum am c ăutat s ă m ă implic în diferite proiecte, f ără s ă îmi iau un angajament
prea mare. Am vrut s ă v ăd ce mi se potrive ște pentru ca dup ă absolvire s ă-mi fie cât
de cât clar ce a ș putea face cu pl ăcere pentru o perioad ă mai lung ă de timp. Totu și,
cred c ă a fi freelancer presupune o anumit ă libertate, pe de o parte, și
„responsabilit ă/uni0163i” mai mari, pe de alt ă parte. M ă gândesc aici la faptul c ă o oarecare
nesiguran /uni0163ă în ceea ce prive ște locul de munc ă m ă poate stimula s ă caut mereu noi
oportunit ă/uni0163i și îmi garanteaz ă un timp pentru mine pe care mi-l aloc dup ă dorin /uni0163ă .
2. Înainte de a fi freelancer, ai fost angajat într-o organiza /uni0163ie? Pentru cât timp?
Înainte de a fi freelancer și student nu s-a întâmplat mare lucru :). Am fost t otu și
angajat ă timp de 1 an.
3. Ce te-a determinat s ă vrei s ă fii freelancer?
Nu /uni0163in neap ărat. Accept ( și am deja) un loc de munc ă stabil care îmi d ă voie s ă m ă
ocup și de proiecte paralele. Știu relativ clar domeniul în care vreau s ă lucrez, dar nu
vizez o anumit ă func /uni0163ie sau “fi șă de post”. În cazul ăsta, o s ă tot fac “s ăpături” pân ă
mă gândesc serios s ă m ă angajez undeva pe termen lung.
4. Dac ă ar fi s ă faci o compara /uni0163ie între a fi freelancer și angajat undeva permanent,
care sunt primele trei lucruri care î /uni0163i vin în minte?
Cum spuneam și mai devreme: libertate poen /uni0163ial ă, activit ă/uni0163i numeroase, diverse,
schimb ătoare, dificult ă/uni0163i asumate.
5. Spune-mi câteva lucruri pe care le consideri a fi a vantaje în a fi freelancer.
Of, vezi dac ă nu am citit toate întreb ările? 🙂 O s ă repet.. Avantajele sunt c ă po /uni0163i să
alegi ce vrei s ă faci, ce î /uni0163i place, ce /uni0163i se pare potrivit într-un anumit moment. Și c ă ai
șansa s ă î /uni0163i diversifici activit ă/uni0163ile dup ă dorin /uni0163ă ; apoi, nu depinzi de “nimeni”, î /uni0163i
manageruie ști timpul, proiectele și banii cum vrei.
6. Dar dezavantaje?
Nu /uni0163i se mai d ă pensie, bine c ă au ap ărut astea private :). Serios vorbind,
dezavantajele /uni0163in, dup ă p ărerea mea, de poten /uni0163iala lips ă a proiectelor. O vreme lucrezi
pe brânci, dar apoi nu mai apare nimic. Cade pia /uni0163a, sau, din cauza unor evenimente
nefericite, nu mai faci fa /uni0163ă celor pe care le ai în derulare. Sau î /uni0163i creezi cumva o

104
imagine proast ă, și atunci nimeni nu te mai ia în serios. “Nu ai sigu ran /uni0163a zilei de
mâine”, cum s-ar zice.
7. Cu timpul cum stai, freelancer fiind? Reprezinta o oportunitate pentru tine sau
un dezavantaj?
Ambele, în func /uni0163ie de dispozi /uni0163ie și priorit ă/uni0163i.
8. Din punct de vedere financiar, exist ă vreo modificare?
Fa /uni0163ă de a fi salariat? Da și nu. M ă gândesc aici la o medie anual ă: lucrezi, s ă zicem,
pe un salariu de 2000 RON lunar, ceea ce î /uni0163i aduce un venit de 24.000 RON pe an
(aproximativ 6000 de Euro). Pentru banii ăș tia, po /uni0163i s ă faci trei proiecte de câte 2000
de Euro în șase luni, și în urm ătoarele șase s ă “cârpe ști” banii de vacan /uni0163ă . Evident c ă
exist ă modific ări… Un salariu lunar te educ ă într-un fel, te înva /uni0163ă s ă î și împar /uni0163i banii
pentr o durat ă fix ă. Ca freelancer nu știi (sau știi, dar pe o perioad ă determinat ă) când
îi vei primi pe urm ătorii, și atunci calculele se fac pu /uni0163in altfel.
9. Num ărul persoanelor cu care interac /uni0163ionezi acum este mai mare decât cel de
dinainte?
Nu pot s ă r ăspund la întrebarea asta decât ipotetic. Un salaria t interac /uni0163ioneaz ă
constant cu un grup relativ exact de oameni (în fun c /uni0163ie de specificul job-ului s ău,
evident). Proiectele pe care le realizezi cu oameni diferi /uni0163i î /uni0163i extind cercul de
cuno știn /uni0163e și î /uni0163i permit s ă faci mai multe conexiuni între persoanele de care “ai putea
avea nevoie” la un moment dat.
10. Faptul c ă interac /uni0163ionezi cu mai multe persoane constant, constituie u n
dezavantaj sau un avantaj?
Ha! Știai r ăspunsul :P. Dac ă ziceam nu la 9.?
Cred c ă e un avantaj pentru motivul expus mai sus și un dezavantaj pentru c ă ai mai
pu /uni0163ine (oare?) șanse s ă stabile ști rela /uni0163ii de durat ă cu unii-al /uni0163ii.
11. Te influen /uni0163eaz ă în vreun fel persoanele cu care ai interac /uni0163ionat? Motiveaz ă.
Evident c ă fiecare experien /uni0163ă pe care o tr ăie ști te influen /uni0163eaz ă, și e normal s ă fie a șa.
De exemplu, dac ă lucrez cu ni ște oameni care îmi promit anumite beneficii de pe
urma colabor ării cu ei și nu se /uni0163in de cuvânt, m ă întreb unde și de ce am gre șit. G ăsind
răspunsuri pertinente la asta, îmi dau voie s ă evoluez încercând s ă nu repet aceste
gre șeli. Pe de alt ă parte, orice “ șef” și “colaborator” î /uni0163i “dă” câte ceva prin simpla lui
prezen /uni0163ă și stil de lucru, te înva /uni0163ă cum s ă reac /uni0163ionezi (sau cum s ă nu reac /uni0163ionezi), cum
să abordezi (sau cum s ă nu abordezi) diferite situa /uni0163ii. Având colaboratori și persoane
cu care lucrezi, po /uni0163i chiar s ă î /uni0163i confirmi sau s ă î /uni0163i infirmi propriile concep /uni0163ii.

105
12. Exist ă persoane cu care men /uni0163ii leg ătura dup ă încheierea unui contract/proiect?
Da. Poate nu în fiecare zi, da ne întâlnim cu pl ăcere fie inten /uni0163ionat, fie întâmpl ător pe
la evenimente diverse. Eu lucrez în domeniul filmu lui, un spa /uni0163iu destul de restrâns;
de aceea e relativ u șor s ă te întâlne ști cu oamenii cu care ai mai lucrat.
13. Care sunt lucrurile pe care le consideri motivante pentru a îti îndeplini o
sarcin ă?
Cred foarte tare în motiva /uni0163iile intrinseci. Cred c ă, indiferent dac ă ai mai îndeplinit sau
nu în trecut o anumit ă sarcin ă, faptul c ă î /uni0163i dore ști s ă o duci la bun sfâr șit, c ă o
consideri o provocare pentru tine, c ă o știi util ă pentru evolu /uni0163ia ta profesional ă e
suficient de motivant încât s ă nu î /uni0163i mai dore ști altceva. De la un punct încolo, evident
că simpla pl ăcere nu poate satisface nevoile care se anuleaz ă doar prin motiva /uni0163ii de tip
extrinsec (statut social, bani câ știga /uni0163i, alte beneficii oferite).
14. /uni0162i se întampl ă s ă ai nesiguran /uni0163a unui loc de munc ă? S ă termini un proiect și s ă
te gânde ști c ă poate nu va mai interveni vreun altul?
Da, dar nu îmi fac mari probleme. Exist ă solu /uni0163ii pentru orice.
15. Cam în ce interval de timp se întampl ă sa /uni0163i se propun ă un proiect?
Cam o dat ă la 2 – 3 luni.
16. Care sunt criteriile dup ă care refuzi sau accep /uni0163i un proiect?
Refuz sau accept un proiect în primul rând în func /uni0163ie de ce î și propune el, de
specificul lui, de scopurile propuse, apoi în func /uni0163ie de stadiul în care a ajuns, de
oamenii care lucreaz ă deja la el, de felul cum e prezentat și de ce perspective ofer ă.
17. În func /uni0163ie de ce motive î /uni0163i ierarhizezi importan /uni0163a proiectelor?
Îmi ierarhizez importan /uni0163a proiectelor în func /uni0163ie de priorit ă/uni0163ile mele, de timpul pe care
trebuie s ă îl aloc, de perioad ă, renumera /uni0163ie, avantaje.
18. În medie, cam cât timp lucrezi pentru un proiect?
Între una și trei luni, în func /uni0163ie de proiect.
19. Locul efectiv în care î /uni0163i desf ăș ori activitatea se modific ă constant? E un avantaj
sau dezavantaj?
Da, locul în care îmi desf ăș or activitatea se modific ă constant. E un avantaj pentru
că, indiferent de biroul pe care îl am la dispozi /uni0163ie, exist ă un spa /uni0163iu de lucru în care
mă pot întâlni cu ceilal /uni0163i colaboratori. Pentru unele proiecte lucrez on-lin e, și
atunci fie stau acas ă, fie multiplic scopul unui birou. În principiu est e bine când nu
lucrez de acas ă. E un dezavantaj pentru c ă uneori fac ore întregi pe drum. Nu m ă
deranjeaz ă s ă schimb destina /uni0163iile, dar prefer s ă fac asta în limite rezinabile.

106
20. Integrarea profesional ă, faptul c ă ai un job, î /uni0163i influen /uni0163eaz ă în vreun fel p ărerea
personal ă despre tine?
Da, evident. Munca, profesia noastr ă e ceea ce ne define ște ca oameni. Nu m ă refer
neap ărat la “tâmplar”, “director de marketing” sau “what ever” (cred c ă nu mai exist ă
o con știin /uni0163ă atât de acut ă a meseriei tale a șa cum era pe vremuri), ci la fapul c ă o
anumit ă activitate genereaz ă p ăreri despre propria persoan ă și un anume fel specific
de a fi sau de a vedea lucrurile. Cred c ă un om care nu munce ște e un om frustrat, nu
ai cum s ă te sim /uni0163i bine cu tine însu /uni0163i dacă stai degeaba. Poate n-o recuno ști, dar
undeva în subcon șient aceast ă inactivitate ajunge s ă te defineasc ă, s ă te transforme
așa cum ar face-o munca, de exemplu, dac ă i-ai da voie s ă te modeleze.
21. Cum crezi c ă te dezvolti profesional? Ca freelancer mai degrab ă, sau într-o
organiza /uni0163ie? Motiveaz ă.
Ambele, (din nou) în func /uni0163ie de priorit ă/uni0163i. Organiza /uni0163ia î /uni0163i ofer ă poate șansele s ă
evoluezi, dar pe de alt ă parte ea te poate îngr ădi, limita, plafona. Cic ă exist ă un studiu
realizat de englezi din care rezult ă c ă e indicat s ă î /uni0163i schimbi job-ul o dat ă la 2, maxim
3 ani pân ă împline ști 40, și doar atunci s ă r ămâi undeva constant. Motivul?
Dezvoltarea personal ă, exploatarea mai multor posibilit ă/uni0163i, experien /uni0163ă de via /uni0163ă mai
vast ă, etc, etc. Sunt de acord cu el și cred c ă lucrând într-o organiza /uni0163ie nu a ș putea s ă
fac asta.
22. Cât crezi c ă vei mai fi freelancer? Și ce anume crezi c ă te va determina s ă iei
decizia de a apartine de o organiza /uni0163ie și s ă nu mai fii liber profesionist?
Nu știu s ă r ăspund la aceast ă întrebare.
23. Ai încuraja oamenii cu care interac /uni0163ionezi s ă se integreze într-o organiza /uni0163ie, sau
să profite în continuare de libertatea de alegere?
Din nou, depinde de priorit ă/uni0163i și de ce le-ar pl ăcea lor în primul rând s ă fac ă. Nu a ș da
un sfat general valabil.
24. Imagineaz ă-/uni0163i c ă te-ai decis brusc s ă nu mai fii freelancer. Care ar fi motivele, în
momentul acela, care crezi c ă te-ar determina s ă iei aceast ă decizie?
Cred c ă m-as s ătura de atâta diversitate și a ș sim /uni0163i nevoia s ă m ă stabilesc undeva.
Cumva, aceast ă dorin /uni0163ă interioar ă a început s ă m ă bântuie. Poate pentru c ă termin
facultatea și am nevoie de securitate profesional ă, poate m-am s ăturat s ă m ă joc. Cred
că a avea multe posibilit ă/uni0163i la îndemân ă creeaz ă un soi de haos în via /uni0163a mea (d ă-mi
voie s ă generalizez, apropo de discu /uni0163ia “tâmplar”, “director de markeing de mai
devreme”. Acum nu mai ai nevoie de studii, nici m ăcar de experien /uni0163ă ca s ă crezi c ă

107
po /uni0163i profesa într-un domeniu sau altul). Și, vai! Suntem atât de mul /uni0163i! Cred c ă, fie mi-
aș crea propria companie cu un domeniu restrâns de ac tivitate, fie a ș lucra pe proiecte
similare ca specific, ca s ă pot s ă “cuantific” un soi de evolu /uni0163ie în via /uni0163a mea
profesional ă. E fun s ă faci tot felul de chestii, dar pe de alt ă parte nu știu dac ă asta
poate func /uni0163iona la nesfârșit.
We will see.. :).

108
SUBIECTUL 20

1. Ce înseamn ă pentru tine a fi freelancer?
Pentru mine a fi freelancer înseamn ă a colabora. Iar o colaborare presupune o libertate
de alegere din ambele p ăr/uni0163i.
2. Înainte de a fi freelancer, ai fost angajat într-o organiza /uni0163ie? Pentru cât timp?
Practic si când e ști freelancer e ști angajat într-o organiza /uni0163ie, doar c ă ai libertate, nu e ști
angajat permanent acolo. Dac ă vrei, mâine po /uni0163i s ă pleci.
3. Ce te-a determinat s ă vrei s ă fii freelancer?
Pofta de diversitate, iar ca freelancer ai ocazia s ă te dezvol /uni0163i multilateral, ai ocazia s ă
încerci din toate câte pu /uni0163in pân ă s ă î /uni0163i dai seama unde /uni0163i-e locul în final.
4. Dac ă ar fi s ă faci o compara /uni0163ie între a fi freelancer și angajat undeva permanent,
care sunt primele trei lucruri care î /uni0163i vin în minte?
Rutin ă, siguran /uni0163ă și monotonie.
5. Spune-mi câteva lucruri pe care le consideri a fi avantaje în a fi freelancer.
Deschiderea spre nou te înal /uni0163ă , diversitatea în proiecte și în oameni și o provocare de
sine lansat ă de propria-/uni0163i persoan ă..
6. Dar dezavantaje?
Uneori lipsa energiei și oboseala peste masur ă, un freelancer are un volum mai mare
de munc ă decât un angajat care face acelea și lucruri zilnic. O oarecare discrepan /uni0163ă
frustrant ă între proiecte bune pe bani pu /uni0163ini si proiecte slabe pe bani mul /uni0163i. Parc ă
decazi cand faci alegerile astea.
7. Cu timpul cum stai, freelancer fiind? Reprezinta o oportunitate pentru tine sau
un dezavantaj?
În aceea și m ăsur ă amândou ă.
8. Din punct de vedere financiar, exist ă vreo modificare?
Nu neap ărat, bdepinde de priorita /uni0163ile pe care /uni0163i le stabile ști când accep /uni0163i un proiect
9. Num ărul persoanelor cu care interac /uni0163ionezi acum este mai mare decât cel de
dinainte?
Mult mai mare și persoanele mai diversificate și ele.

10. Faptul c ă interac /uni0163ionezi cu mai multe persoane constant, constituie u n
dezavantaj sau un avantaj?

109
Poate fi un dezavantaj, e bulversant s ă știi prea multe..dar e și un avantaj, te
îmbog ă/uni0163ești din toate punctele de vedere cu ceva.
11. Te influen /uni0163eaz ă în vreun fel persoanele cu care ai interac /uni0163ionat? Motiveaz ă.
Da, dar depinde de persoan ă foarte mult. Eu una empatizez suficient încât s ă m ă las
influen /uni0163at ă și în r ău și în bine.
12. Exist ă persoane cu care men /uni0163ii leg ătura dup ă încheierea unui contract/proiect?
Depinde de persoan ă și rela /uni0163ia dintre noi în timpul proiectului. Dar la fiecare proiect
cel pu /uni0163in o persoan ă m ă impresioneaz ă ori personal ori professional.
13. Care sunt lucrurile pe care le consideri motivan te pentru a îti îndeplini o
sarcin ă?
Cât se poate s ă fac lucruri noi, s ă fiu într-o continu ă înv ă/uni0163are, s ă am un mentor pe
cinste și libertate de decizie.
14. /uni0162i se întampl ă s ă ai nesiguran /uni0163a unui loc de munc ă? S ă termini un proiect și s ă
te gânde ști c ă poate nu va mai interveni vreun altul?
Momentan nu. Daca î /uni0163i faci treaba bine și te straduie ști s ă î /uni0163i demonstrezi poten /uni0163ialul,
proiectele apar de la sine.
15. Cam în ce interval de timp se întampl ă sa /uni0163i se propun ă un proiect?
Pot fi și câte trei proiecte deodata, câte unul sau nimic, de regul ă la dou ă trei luni.
16. Care sunt criteriile dup ă care refuzi sau accep /uni0163i un proiect?
Echip ă, efort și mediu.
17. În func /uni0163ie de ce motive î /uni0163i ierarhizezi importan /uni0163a proiectelor?
Noutate, provoc ări personale și profesionale și echipa
18. În medie, cam cât timp lucrezi pentru un proiect?
În jur de dou ă luni
19. Locul efectiv în care î /uni0163i desf ăș ori activitatea se modific ă constant? E un avantaj
sau dezavantaj?
Pâna acum m-am reîntors în acela și birou. Poate fi un dezavantaj, e ști într-o continu ă
schimbare și adaptarea s-ar putea s ă î /uni0163i joace feste la un moment dat, dar î /uni0163i asumi asta
ca freelancer

20. Integrarea profesional ă, faptul c ă ai un job, î /uni0163i influen /uni0163eaz ă în vreun fel p ărerea
personal ă despre tine?
Normal, îmi dezvolt ă foarte multe abilit ă/uni0163i pe care altfel nu a ș fi avut ocazia s ă le
îmbun ătă/uni0163esc sau chiar s ă știu de ele

110
21. Cum crezi c ă te dezvolti profesional? Ca freelancer mai degrab ă, sau într-o
organiza /uni0163ie? Motiveaz ă.
În ambele. Fiecare cu valorile sale
22. Cât crezi c ă vei mai fi freelancer? Și ce anume crezi c ă te va determina s ă iei
decizia de a apartine de o organiza /uni0163ie și s ă nu mai fii liber profesionist?
Până când am s ă îmi dau seama ce vreau s ă fac și am s ă mă reg ăsesc total în
respectivul lucru.
23. Ai încuraja oamenii cu care interac /uni0163ionezi s ă se integreze într-o organiza /uni0163ie, sau
să profite în continuare de libertatea de alegere?
Să profite de libertatea de alegere, mereu e loc de a -/uni0163i dep ăș i limitele și de
perfec /uni0163ionare, iar freelancingul î /uni0163i permite asta.
24. Imagineaz ă-/uni0163i c ă te-ai decis brusc s ă nu mai fii freelancer. Care ar fi motivele, în
momentul acela, care crezi c ă te-ar determina s ă iei aceast ă decizie?
Să mă simt apreciat ă la adevarata mea valoare în locul respectiv