ȘCOALA GIMN AZIALĂ “ELENA DOAMNA”TECUCI Focșani 2015 2 UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI DEPARTAMENTUL DE… [610198]
1
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
DEPARTAMENTUL DE FORMARE A PROFESORILOR
FILIALA FOCȘANI
LUCRARE
METODICO – ȘTIINȚIFICĂ PENTRU
OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I
COODONATOR ȘTIINȚIFIC :
PROF . GR.I CĂLIN ADRIANA
CANDIDAT: [anonimizat]. DIACONU GINA
ȘCOALA GIMN AZIALĂ “ELENA DOAMNA”TECUCI
Focșani
2015
2
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
DEPARTAMENTUL DE FORMARE A PROFESORILOR
FILIALA FOCȘANI
DEZVOLTAREA UNEI ATITUDIN I
POZITIVE A Ș COLARULUI MIC FA ȚĂ
DE MEDIUL ÎNCONJURĂ TOR
COODONATOR ȘTIINȚIFIC:
PROF. GR .I CĂLIN ADRIANA
CANDIDAT: [anonimizat]. DIACONU GINA
ȘCOALA GIMN AZIALĂ “ELENA DOAMNA”TECUCI
Focșani
2015
3
CUPRINS
Introducere…………………………………………………………………………… ………………… ……4
CAPITOLUL I
Importanța și locul cunoașterii mediului înconjurător în pr ocesul de
învățămant ………………………………………………………………………………………………… ….7
1.1Rolul „Cunoașterii mediului înconjurător”în formarea spiritului de
observatie……………………………………………………………………………………………. ……8
1.2 Dob ândirea noțiunilor științifice din domeniul cunoșt ințelor despre natură în
ciclul primar……………………………………………………………………………………………. ……12
CAPITOLUL II
Conținutul cunoști nțelor despre natură în învățăm ântul primar ………………………. 16
2.1 . Scopul și obiectivele predării cunoștințelor despre natură în învățământul
primar …………………………………………………… ……………………………………………… … 17
2. 2.Educația ecologică a elevilor…………………………………………………………………. 22
CAPITOLUL III
Modalități metodice folosite în defășurarea lecțiilor pentru asigurarea
caracterului activ și practic -aplicativ al cunoașterii medului înconjurător. ………. 45
3.1 Activitati ecologice ce pot fi desfasurate ……………………………………………………. 46
3.2 Activitatea în afara clasei:forme de organ izare în studierea mediului
înconjurător ………………………………………………………………… ……………………………….54
3.3 Organizarea și valorificarea activităților din afara școlii ………………………….. …..65
3.4 Metode activ -participative de explorare a realității bazate pe contactul direct
cu realitatea …………………………………………………………………………………………….. …..69
CAPITOLUL IV
Metodologia cercet ării………………………………………………….. …………………………. …..88
4.1. Scopul și obiectivele cercetării………………………………………….. ………………… ….89
4.2. Metodele și instrumentele cercetării……………………………………… ………………… .91
4.3. Organizarea cercetări………………………………………………………….. ………………… .92
4.4. Desfășurarea cercetării experimentale…………… ……………………… ………………….93
4.4.1. Etapa prerexperimentală…………………………………………………… ………………… .93
4.4.2. Etapa experimentală……………………………………………………… ……………………..97
4.5. Analiza, prelucrarea și interpretarea datelor…………………………. ……………….. ..108
4.6.Concluziile cercetarii……………………………………………………………………………..113
Anexe ……………………………………………………………………………………………………….. 115
Bibliografie …………………………………………………………….. ……………………….. ……… .124
.
4
INTRODUCERE
Mediul în care s -a dezvoltat omul a fost natura cu pădurile,poienile,câmpiile și pășunile
ei verzi, cu izvoarele ,râurile,florile și animalele ei.
În decursul vremii,pe măsura evoluției sale ,omul și -a creat și un mediu propriu de viață –
un mediu artificial format din case ,curți, culturi de cereale,animale domestice ,din clădiri
publice,șosele și mijloace de transport din ce în ce mai rapide.
Una din problemele importante care preocupă omenirea în zilele noastre o constituie
apărarea med iului înconjurător de factorii poluanți.
Mediul înconjurător ca ansamblu al sistemului fizic și biologic în care trăiesc
plantele,animalele și omul, reprezintă cadrul material în care a apărut , se dezvoltă și evoluează
toate formele vieții.
În natură ex istă un echilibru ecologic între plante și animale,iar omul este cel care trebuie
să păstreze acest echilibru pentru a putea păstra viața pe planeta noastră.
Și ca natura să fie apărată , trebuie să fie cunoscută.
Apărarea mediului înconjurător și a natu rii este o acțiune la care trebuie să ia parte toți
oamenii.
Omenirea,din cauza exploatării iraționale și a risipei , a ajuns să provoace una din marile
crize ale sfârșitului de secol XX si al începutului de secol XXI – ,,Criza energiei și a
combustibilului”
Absenta sau ignorarea măsurilor concrete de apărare a mediului poate duce la o altă criză
cu consecințe mult mai profunde pentru omenire -,,Criza ecologică”.
Pentru combaterea acestor „crize” este nevoie ca oamenii de știință, specialiștii, toți
oamenii tineri și vârstnici, să se gândească și să găsească noi metode pentru ocrotirea mediului
nostru ambiant.
De aceea , în școală trebuie să acordăm o atenție deosebită studiului cunoașterii mediului
, pentru a –i educa pe copii de la cea mai fragedă vârstă în spiritul dragostei pentru frumusețile
naturii, al cunoașterii naturii și al apărării ei .
Acest obiect mi -a ofer it posibilitatea în timpul activității la catedră , de a îndrepta atenția
copiilor asupra mediului înconjurător,de a –i familiariza cu un sistem de cunoștințe despre
5
fenomenele care au loc în natură, de a cunoaște aspectele reprezentative ale mediului natur al și
social în care trăiesc și de a pune astfel bazele unei cunoașteri științifice a mediului înconjurător,de
a cultiva încrederea în posibilitățile omului de a cunoaște,supune și transforma natura potrivit
scopurilor sale.
Pe de altă parte în cadrul ace stei discipline li se formează unele deprinderi de muncă
intelectuală și practică, li se dezvoltă interesul și dragostea față de natură.
Prin discuțiile purtate cu elevii, pornind de la observațiile lor directe asupra naturii , mi -a
fost ușor să -i fac să înțeleagă orice fenomen în mod științific.
Astfel am organizat activități prin care elevii trebuiau să observe și să compare unele
fenomene ca : fenomenul de înmugurire și înflorire al pomilor , fenomenul de înmulțire ,
fenomenul trecerii apei dintr -o sta re de agregare în alta; putând astfel să -și explice multe
fenomene cu care ei se întâlnesc la fiecare pas.
Observațiile directe efectuate de către elevi în condiții naturale sau în condițiile unei
experiențe simple sunt în măsură să -i obișnuiască pe ele vi cu explorarea lumii înconjurătoare , le
oferă un ghid în ceea ce privește modul de privi și interpreta fenomenele naturii.
Elevii trebuie obișnuiți să vadă , să -și fixeze și să -și dirijeze atenția dar și să -și exprime
constatările.
Lecția devenind astfel un exercițiu de observare a naturii, rolul învățătorului fiind acela
de a solicita ,de a orienta , corecta și completa observațiile proprii ale elevilor .
Temeinicia și valoarea cunoștințelor teoretice ale elevilor sunt corelate și determinate în
mare măsură de modul în care aceștia reușesc să le transpună în practică , să descifreze și să
deducă anumite fenomene ale naturii vii. De aceea învățătorului îi revine sarcina de a îmbina
cunoștințele teoretice cu cele practice efectuând activități cu ca racter practic ,în laborator ,în
grădina școlii ,la colțul viu al clasei și în excursie .
În cadrul acestor activități elevii vor fi puși în situația de a aplica cunoștințele învățate în
condiții cat mai variate și pe măsura posibilităților psiho –fizice a le elevilor .
Organizată și desfășurată cu grijă, activitatea practică sporește eficiența învățământului ,
trezește interes pentru însușirea de noi cunoștințe, creează și dezvoltă alte laturi care -l ajută pe elev
chiar să îndrăgescă munca fizică.
Eficie nța procesului de învățământ depinde în mare măsură de modalitățile metodice
folosite la lecții, prin aceasta înțelegând folosirea unui ansamblu de metode care să pună elevii într –
6
o situație de învățare dirijată în scopul descoperirii adevărurilor științif ice și raportarea lor la
necesitățile practice ale vieții.
În predarea -învățarea cunoașterii mediului ,metodele și procedeele didactice nu se
folosesc izolat ci întotdeauna integrate într -un sistem de metode.
Într-o lecție devine preponderentă o metodă s au alta, în funcție de clasă, de obiectivele
urmărite ,de specificul conținutului temei .
Învățătorul este cel care stabilește calea cea mai potrivită prin care se transmite
informația, lăsând în același timp libertatea copiilor de a -și manifesta inițiati va și ingeniozitatea.
Prin aflarea căilor și procedeelor de activizare a predării -învățării ,,Cunoașterii mediului
înconjurător ”ne apropiem de acest mecanism prin care omul învață în vederea schimbării pozitive a
mediului și nu a distrugerii lui.
7
CAPITOLUL I
IMPORTANȚA ȘI LOCUL CUNOAȘTERII MEDIULUI
ÎNCO NJURĂTOR ÎN PROCESUL DE ÎNVĂȚĂMÂ NT
1.1 ROLUL „CUNOAȘ TERII MEDIULUI ÎNCONJURATOR” ÎN
FORMAREA ATITUDINII POZITIVE FAȚĂ DE MEDIUL
ÎNCONJURĂ TOR
1.2 DOBÂ NDIREA NOȚIUNILOR ȘTIINȚIFICE DIN DOMENIUL
CUNOȘTINȚELOR DESPRE NATURĂ Î N CICLUL PRIMAR
8
1.1 ROLUL „CUNOAȘ TERII MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR”Î N FORMAREA
ATITUD INII POZITIVE FAȚĂ DE MEDIUL Î NCONJURATOR ;
Rezultatele activităților de învățare a cunoștințelor despre natură, sunt determinate în mare
măsură de antrenarea elevilor în acțiuni de observare,în experimentarea și efectuarea unor lucrări
practice, pe măsura posibilităților lor.
Acestea determină elevii să desfășoare o muncă creatoare, le formează tehni ci de
investigare a realității înconjurătoare.
Asemenea activități pot fi :
-urmărirea fenomenelor naturii specifice fiecărui anotimp ;
– observarea creșterii plantelor și animalelor,a influenței factorilor de mediu asupra acestor a;
-îngrijirea și hrănirea animalelor ;
„ De ce visez?”, „De ce plouă?”, ,,Unde se ascunde ziua când vine noaptea?”, ,,Unde fug stelele
ziua?”, ,,De unde vine ploaia ?”…lista întrebărilor ar putea continua la nesfârșit la intrarea elevilor
în școală .
Pornind de la aceste banale întrebări, ajungem la una din problemele capitale ale
omenirii,raportul dintre om și natură.
Experiența arată că dobândirea la elevi a primelor noțiuni științifice se realizează prin
contactul direct cu natura ,prin vizite ,excurs ii ,prin intuirea directă a obiectelor și fenomenelor
naturii și utilizarea largă a activității practice,a aplicațiilor.
Primul pas în cercetarea naturii se va face prin organizarea observațiilor în natură în scopul
alcătuirii calendarului naturii.
Acest a este un mijloc prin care reușim să aducem o mare contribuție la formarea noțiunii
de timp, să îmbogățim cunoștințele elevilor cu privire la viața plantelor și a animalelor, a
fenomenelor care au loc în natură pe parcursul unui an.
El contribuie la înlăt urarea din mintea elevilor, a confuziilor cu privire la noțiunea de
anotimp,lună,an,săptămână , dimineață,seară;cu privire la punctele cardinale , la o serie de
fenomene ale naturii : ploaie , grindină,zăpadă,brumă,rouă,ceață,temperatură.
Pe linia dezvolt ării capacităților intelectuale, contactul direct cu natura contribuie la:
-dezvoltarea spiritului de observație;
-dezvoltarea unor operații ale gândirii (identificarea , gruparea , comparația,generalizarea).
9
Începând din clasa a II -a ,cunoștințele despre plante și animale se îmbogățesc atât prin
cunoașterea unor noi organisme cat și prin abordarea unor probleme din fiziologia sau ecologia
acestora,lărgindu -se treptat sfera de cunoștințe.
Observarea la această clasă are un conținut mai bogat ,introduce prin comparare elemente
analogice de la disciplinele de învățământ studiate anterior și în felul acesta se vor realiza percepții
exacte și reprezentări juste, care vor contribui la înțelegerea mai profundă a obiectelor și
fenomenelor.
De exemplu, se poat e organiza observarea cireșului într -o livadă,în care elevii au venit să
ajute la recoltat.
Observarea va avea în acest caz un caracter mai larg fiind completată de o activitate
practică.
La școală li se va face cunoscut elevilor scopul activității și se va organiza colectivul.
În livadă învățătorul conduce observațiile în funcție de obiectivele urmărite.
Vizita într -o grădină de zarzavat din localitate înlesnește formarea unor priceperi și
deprinderi practice de lucru,privitoare la organizarea unei ast fel de grădini( de proporții reduse) în
grădina școlii ,elevii fiind familiarizați cu uneltele agricole necesare,precum și cu modul de a
planta și îngriji legumele și zarzavaturile cultivate.
Astfel, ori de cate ori este nevoie, lecția se desfășoară în gr ădina școlii(lotul școlar),iar
elevii observă pe viu viața plantelor și evoluția lor în funcție de condițiile climatice.
Lotul ne oferă prilejul de a completa colecția de semințe ,alcătuită cu ocazia unei excursii ,
drumeții.
Elevii vor fi deprinși cu c olectarea semințelor în funcție de anotimp ,cu uscarea,ambalarea
și etichetarea lor.
Ne putem preocupa de amenajarea unui acvariu contribuind și prin aceasta la educația
științifică și estetică a elevilor.
Pe lângă cunoștințele dobândite la lecțiile or ganizate astfel,elevii au posibilitatea de a -și
forma deprinderi corecte de muncă,de a o respecta și de a trăi plăcerea de a o practica.
Fiecare elev poate fi inițiat în alcătuirea ierbarelor care se poate completa de fiecare dată cu
ocazia excursiilor ,v izitelor, excursiilor,drumețiilor,vizitelor.
Astfel de lucrări dezvoltă spiritul de cercetare științifică și contribuie la formarea unor
deprinderi practice.
10
Mulți elevi reușesc să alcătuiască colecții foarte valoroase și după ce termină școala rămân
cu această pasiune din clasele primare.
La această disciplină este imperios necesar să se organizeze experimente care să -i atragă pe
elevi către investigarea științifică.
La clasele a II -a și a III -a se pot organiza diferite metode de observare și descoperi re în
ceea ce privește hrana animalelor dar și a plantelor,insistându -se asupra aspectelor mai greu
sesizabile, cum ar fi:
– rolul sărurilor minerale pentru plante ;
– rolul îngrășămintelor naturale și chimice ;
– înțelegerea de către elevi a rotației culturilor pe ogoare .
Interesantă s -a dovedit a fi ,pentru elevi,experiența cu rămurelele așezate în luna februarie
în mai multe borcane în locuri cu lumină și căldură diferite(unele cu îngrășământ,altele fără) și
rezultatele acestei experiențe, înmugurirea și înflorirea rămurelelor,care au avut condiții prielnice
de mediu.
Învățându -l pe elev cum să observe lumea înconjurătoare,cum să mânuiască materialul
biologic și să interpreteze științific fenomenele naturii,îl învățăm să cunoască natura,să o
prețuiască și să o ocrotească.
Acest obiect își aduce o contribuție esențială în lărgirea orizontului de cunoaștere,în
stimularea interesului pentru cunoașterea științifică a naturii.
Chiar din clasa pregatitoare li se formează elevilor deprinderea de a observa mediul
înconjurător.Pentru formarea oricărei noțiuni trebuie să pornim de la ceea ce este apropiat elevului,
de la ceea ce -l înconjoară și îi este accesibil( plante ,animale,fenomene ale naturii,schimbări
determinate de anotimpuri în floră și fau nă,transformarea plantelor și a animalelor în raport cu
aceste relații simple,care se stabilesc între viețuitoare sau între acestea și natură).
În primele clase elevii se familiarizează cu denumirile și caracteristicile simple ale fiecărui
anotimp,cu luni le anului ,cu viața unor plante și animale.
Elevii trebuie orientați în permanență spre căutarea relațiilor esențiale dintre fenomene.Ei
ajung treptat să înțeleagă interdependența ce există între organismele vii și factorii de mediu,
influența acesto ra asupra vieții și dezvoltării organismelor vegetale și animale.
Printr -o observare permanentă și dirijată ,elevii înțeleg rolul condițiilor de mediu în dezvoltarea
plantelor.
11
În clasa a III -a ,prin îmbogățirea numărului de plante și animale st udiate ,se adâncește ideea
relațiilor care există între viețuitoare,ceea ce permite crearea premiselor pentru înțelegerea
științifică a lumii vii.
Elevii sunt dirijați în activități de observare pentru a sesiza legături cauzale simple: iarna apa
îngheață;gheața se topește la căldură.
Ei observă fenomenele naturale așa cum sunt ele în natură: formarea norilor , ceața ,ploaia,
zăpada și trag concluzia că sunt manifestări ale unor fenomene ca evaporarea,condensarea și
înghețarea.
La lecția „Solul” din clasa a IV -a ,pentru captarea atenției în vederea desfășurării activității de
învățare ,se pun în valoare datele rezultate din activitățile directe realizate în timpul ieșirii în natură
în legătură cu acoperirii solului cu plante,fixarea acesto ra în sol , culoarea și alcătuirea stratului de
pământ în care se găsesc rădăcinile plantelor.
În drumeții,excursii ,elevii pot observa că plantele sunt variate pentru că și mediile lor de viață
sunt diferite.
Învățătorul trebuie să orienteze elev ii în pregătirea lecțiilor de cunoașterea mediului.
În acest sens trebuie să le arate elevilor cum se pot folosi de manual , de notițe și de alte surse
de informare.
În concluzie,natura continuă să rămână o mare „carte” permanent deschise unei în vățări
directe,pe care elevii urmează să le deprindă în a o „citi” cu vie curiozitate și pasiune.
Învățarea prin observarea naturii devine un veritabil exercițiu de gândire analitică și
sintetică,cauzală și inductivă;ea dezvoltă răbdare și tenacitate, consecvență și calm,imaginație și
perspicacitate.
Arta observației se deprinde în cursul anilor de școală în măsura în care procesul de învățământ
va oferi suficiente ocazii și timp necesar efectuării unor observații cu caracter explorator de
cercetar e asupra diferitelor aspecte și fenomene ale naturii.
12
1.2 DOBÂNDIREA NOȚIUNILOR ȘTIINȚIFICE DIN DOMENIUL
CUNOȘTINȚELOR DESPRE NATURĂ Î N CICLUL PRIMAR
Necesitatea de a impune un caracter științific orizontului de cunoaștere a elevului mic stă la
baza tezei conform căreia cunoștințele oricât de elementare ar fi,ele trebuie derivate din știință prin
eliminarea oricărei încercări de vulgarizare și empirism.
Cucerirea științei este o acțiune temerară ,dar posibilă la nivelul fiecărui individ atunci
când se începe cu fundamentele cele mai simple care să alcătuiască o bază solidă pentru
acumulările intelectuale ulterioare.
Concepția despre lume se formează relativ tardiv dar ea are rădăcinile adânci în acea
perioadă a copilăriei când curiozitatea natur ală și spontană de a ști și înțelege este satisfăcută prin
răspunsuri și soluții autentice științifice.
În întâmpinarea acestor exigențe , în ciclul primar este introdus ca obiect de studiu
„Cunoașterea mediului înconjurător”.
În școală , în procesul de învățământ ,sub conducerea personalului didactic, copilul își va
forma noțiuni științifice. Se pornește întotdeauna de la reprezentările și cunoștințele pe care copii
le posedă din experiența lor individuală,care s -a format în condițiile vieții zilnice și care sunt
corectate,perfecționate și adâncite în procesul de învățământ.
În momentul intrării în școală,copilul posedă o serie de noțiuni empirice cu privire la
natură și la fenomenele ei .Astfel,științific „floarea” reprezintă acea parte a plantei care p rezintă
organele de reproducere.Nu ne putem aștepta la școlarul mic care abia se inițiază în cunoașterea
sistematică a lumii științifice a plantelor cu flori,să facă caracterizarea științifică a florii. Cel mult
putem să urmărim denumirilor de plante ,de la o vârstă la alta.Pentru unii școlari mici ,denumirea
de floare pare a nu avea nici o legătură cu exemplarele care sunt cuprinse sub acest nume,ca și
când conținutul noțiunii respective ar fi străin de o sferă de obiecte ale realității obiective.Acest
fapt este evidențiat de motivații ca : „ e floare fiindcă oricine are un nume”, „așa se numesc ele”,
„le numim flori”.Alți copii strecoară în motivațiile lor un element sau două referitoare la diferite
plante cu flori văzute de ei,celelalte amănunte ale motiva țiilor fiind generale încât sunt valabile și
pentru alte noțiuni:,, că sunt cu coadă și sunt frumoase” , „că au rădăcini în pământ”, ,,sunt
frumoase și mirositoare”.Mulți școlari scot în evidență calitățile senzoriale ale florilor: ,,sunt
mirositoare ,roș ii și înfloresc”, „au petale și în mijloc au galben”.
13
Aceste explicații sunt departe de a fi considerate științifce, fiindcă nu se referă la esențial, la
funcțiile florii.Școlarii mici confundă noțiunea de floare cu noțiunea de plantă.Această relație
dintre plantă și floare apare clar abia la elevii clasei a V -a, care dobândesc în mod sistematic
noțiunile de botanică, înțeleg părțile constitutive ale plantelor prin funcțiile lor diferite.
Formarea reprezentărilor și a noțiunilor despre fenomenele lum ii vii la școlarii mici este un
proces complex , dificil și de lungă durată.Este necesar un contact nemijlocit cat mai larg cu
realitatea .Intuirea directă a obiectelor și fenomenelor se impune având în vedere sarcina refacerii
generalizărilor și a impres iilor empirice, dobândite spontan de către elevi.Nu trebuie scăpată din
vedere formarea noțiunii de adaptare la mediu a plantelor și a animalelor , motivând și explicând
naturalist – științific caracteristicile pe care le prezintă acestea .
Treptat se aju nge la înțelegerea faptului că omul cunoscând trebuințele de viață ale
plantelor reușește să le îmbunătățească și să creeze noi soiuri.Chiar dacă elevii nu reușesc să
ajungă la o înțelegere amplă a procesului de adaptare,ei reușesc să sesizeze legăturile exterioare
dintre cerințele mediului și particularitățile organismelor vegetale și animale studiate.
Noțiunea de înmulțire a plantelor și a animalelor este complexă .Înțelegerea acestui
fenomen se face pe baza intuirii modalităților mai evidente de înmulț ire.Elevii sunt informați că
barza ,ciocănitoarea se înmulțesc prin ouă le fel ca și păsările de curte.Pe baza acestor informații,
elevii mici pot să ajungă la generalizarea că : păsările se înmulțesc prin ouă pe care le clocesc.
În ciclul prima r elevii p rimesc la „Explorarea mediului” un volum de informații suficiente
pentru a înțelege științific obiectele și fenomenele din mediul înconjurător.
Prin studierea acestui obiect elevii sunt „înarmați” cu cunoștințe științifice, sunt corectate
unele noțiuni î nsușite greșit și sunt înlocuite cu cunoștințe adecvate,științifice.
De exemplu:pentru școlarii mici,fructul este acea parte care se mănâncă.
Așa se explică de ce școlarul consideră fructe și alte părți comestibile ale plantelor ca:
bulbul cepei, tubercu lul cartofului.
Conținutul trăsăturii de fruct se lămurește pe parcursul anilor,în deosebi în clasa a III -a
când se pot face și unele precizări la formarea și rolul fructelor.
Noțiunile greșite,deformate ,permit strecurarea credințelor greșite sau a sup erstițiilor,așa că
atenția învățătorului trebuie să se îndrepte cu tact și fără grabă în vederea corectării acelor noțiuni
neștiințifice ,dobândite de către elevi.
14
Sarcina de bază în cadrul orelor de cunoașterea mediului este de a forma noțiuni
noi,științ ifice,care să fie temeinic însușite.
Însușirea de cunoștințe științifice permite elevului să înțeleagă corect natura , legătura
obiectelor și fenomenelor din natură,să o vadă așa cum este ea și să înțeleagă legile sale obiective.
În clasele primare se pu n bazele ideii despre cauzalitate și interdependență dintre fenomene
și se cultivă încrederea în adevărurile științifice
Pentru a pune bazele concepției științifice despre natură ,învățătorul trebuie să scoată în
evidență următoarele:
a) materialitatea fenomenelor – exemplu: florile se ofilesc dacă nu au
apă;
b) conexiunea fenomenelor – exemplu: toamna zilele înc ep să fie mai scurte de cat nopțile;
-vremea se răcește;
-gâzele – se ascund sau pier, păsările călătoare ne părăsesc.
c) drumul (circuitul) continuu – exemplu: circuitul apei în natură;
al materiei în univers
d) unitatea dintre organism – exemplu : plantele ținute la întuneric se ofile sc;
și mediul de viață
e) lupta omului pentru – exemplu : omul folosește forța apei pentru producerea
cunoașterea și curentului electric;
stăpânirea naturii
Reprezentările formate prin intermediul basmelor și poeziilor constituie o serie de
cunoștințe asimilate pe baza unei reprezentări și descrieri fig urate, metafizice.Se știe că p ână la o
anumită vârstă copilul nu poate pătrunde în sensul figurat al lucrurilor și -l ia ca atare .El crede că
ciocârlia se ridică în înaltul cerului pentru a -și căuta surioara vrăjită. De asemenea crede că gâsca
își adâncește capul pentru a -si căuta papuceii pierduți.Nu întotdeauna organi smele vii sunt ilustrate
prin însușiri reale sau reprezentative.Față de aceste reprezentări trebuie manifestată o atenție
deosebită fără a anula nota de fantezie a basmului,îndrumând înțelegerea copilului spre dezvăluirea
15
însușirilor reale ale fenomenelor naturii în așa fel încât fără să respingă sensul figurat ,școlarul mic
să fie capabil să întrevadă și să rețină substratul real , obiectiv.
Introducerea elevilor în lumea cunoștințelor reale creează o bază motivațională muncii de
învățare și cercetare i ndependentă a naturii.Dirijarea elevului în cunoașterea sistemică a naturii
reprezintă premiza favorabilă nu numai în ceea ce privește progresul său pe linia achizițiilor de
cunoștințe, ci și cel puțin în egală măsură pe linia dezvoltării și perfecționării funcționale a
intelectului,în speță a gândirii.
Lecțiile devin astfel exerciții de observare a naturii,rolul învățătorului fiind acela de a
solicita,orienta, corecta și completa observațiile proprii ale elevului.
Prin contactul direct cu lucrurile și fe nomenele studiate, elevul trebuie să devină capabil
punându -și în valoare toate resursele sale de observare și să se ridice pană la înțelegerea și
pătrunderea esenței realității înconjurătoare.
Caracterul științific al acestui obiect de învățământ , rezu ltă atât din cunoștințele pe care le
tratează, cât și din metoda pe care o utilizează.
16
CAPITOLUL II
CONȚINUTUL CUNOȘTI NȚELOR DESPRE NATURĂ ÎN
ÎNVĂȚĂMÂ NTUL PRIMAR
2.1.SCOPUL SI OB IECTIVELE PREDĂRII
CUNOȘTINȚELOR DESPRE NATURĂ ÎN
ÎNVĂȚĂMÂ NTUL PRIMAR
2.2. EDUCAȚIA ECOLOGICĂ A ELEVILOR
17
2.1.S COPUL SI OBIECTIVELE PREDĂRII CUNOȘTINȚELOR
DESPRE NATURĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂ NTUL PRIMAR
Planul de învățământ în școala românească este un act oficial ,în care sunt indicate obiectele
de învățământ pe care trebuie să le studieze elevii dintr -un anumit tip de școală ,succesinea
obiectelor de învățământ pe ani școlari și numărul de ore aloca t fiecărui obiect pe timp de o
săptămână la fiecare clasă.
Planul de învățământ are caracter unitar și obligatoriu ,pentru toate școlile de același fel,deci,
nu pot fi introduse obiecte de învățământ care nu sunt prevăzute în plan și nici nu pot fi scoase
din cele prevăzute.Nu poate fi mărit numărul de ore și nici micșorat față de cel prevăzut în plan.
Prin studierea „Explorarii mediului” în clasa pregatitoare –clasa a II a si "Stiinte" in clasele
III-IV se urmăre ște stimularea și dezvoltarea interesului pentru cunoașterea naturii și crearea unei
baze care să permită înțelegerea corectă din punct de vedere științific a fenomenelor naturii în
clasele următoare.
În învățământul primar se fac primii pași în înț elegerea caracterului material al diverselor
forme ale lumii ,pe baza reprezentărilor necesare pentru generalizările teoretice viitoare.
În predarea cunoștințelor despre natură se va urmări:
-perceperea fenomenelor și a proceselor din rea litatea înconjurătoare prin implicarea
sistematică a elevilor în acțiuni de cunoaștere a mediului ,prin contactul nemijlocit cu lumea
vie(plantele ,animalele și omul) și fenomene naturale;
-formarea și dezvoltarea capacității de a surprinde relați ile , inter -relațiile și transformările
din natură,desfășurarea fenomenelor în timp și spațiu prin observații spontane și dirijate de scurtă
sau de lungă durată;
-cultivarea unei atitudini active,responsabile de ocrot irea mediului înconjurător,prin
identificarea unor factori perturbatori ai mediului biotic și abiotic și aplicarea măsurilor de
conservare a mediului și de gestionare a resurselor.
Legat de conținutul materiei, un accent deosebit va trebui să cadă pe însușirea corectă a unei
termin ologii elementare și utilizarea corespunzătoare a fiecărui termen.În acest fel elevii învață în
realitate un adevărat „limbaj” referitor la mediul înconjurător.
Programa școlară este un document oficial în care sunt precizate cunoștințele,priceperile ș i
deprinderile pe care trebuie să și le însușească elevii la fiecare obiect de studiu,pe ani școla
18
Programa disciplinei Matemati că și explorarea mediului este elaborată potrivit unui nou
model de proiectare curricular ă, cen trat pe competențe. Constru cția programei es te realiza tă astfel
încât să contribuie la dezvoltarea prof ilului de formare al elevului din ciclul primar. Din
perspectiva discip linei de studiu, orientarea demersului didactic porn ind de la compete nțe
permite accentuarea scopului pentru care se învață și a dimensiunii acționale în formarea
personali tății elevului.
Prezenta progr amă școlară propune o ofertă flexibil ă, care permite cadrului didactic să
modifice, să completeze sau să înlocuiască activi tățile de învățare exemplificate. Se urmărește
astfel realizarea unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea c ompete nțelor
prevăzute de programă, în contextul specific al fiecărei clase și al fiecărui elev. Includerea
clasei pregătitoare în în vățământul general și oblig atoriu implică o perspecti vă nuanțată a
curriculu mului la acest nivel de vârstă. Este necesa ră o abordare specifică educației timpurii,
bazată în esență pe stimularea învăț ării prin joc, care să ofere în același timp o plajă largă
de difere nțiere a demersului d idactic, în funcție de nivelul de achiziții variate ale elevilor.
Disciplina Matemati că și explorarea mediului are un caracter de noutate în raport cu
disciplinele studiate până în prezent în clasele I și a II-a din învățământul primar. În planul –
cadru de învățământ, disciplina Matemati că și explorarea mediului face parte din aria
curriculară Mate matică și Științe ale naturii, realizând o abordare integra tă a conceptel or
specifice domeniilor Matematică și Științe ale naturii, pentru care sunt aloca te, la clasa
pregătitoare și clasa I, 4 ore pe săptămână, iar la clasa a I I-a, 5 ore.
Principalele motive care au determi nat abordarea integra tă a matematicii și a unor
elemente de științe ale naturii în cadrul acelei ași progra me sunt următoarele:
– O învățare holistică la această vârstă are mai multe șanse să fie interesa ntă pentru elevi, fiind
mai apropia tă de universul lor de cuno aștere.
– Contextualizarea învăț ării prin referirea la realitatea înconjur ătoare sporește
profunzimea înțelegerii conceptelor și a procedurilor utilizate.
– Armonizarea celor două domenii: matematică și științe permite folosir ea mai eficientă a
timpului didactic si mareste flexibilitatea interac țiunilor .
Studiul disciplinei Matematică și explorarea mediului, început în clasa pregătitoare, se
contin uă până în clasa a II-a, urmărind o dezvoltare progres ivă a competențelor, precum și a
celorlalte achiz iții dobând ite de elevi, prin valorificarea experie nței specifice vârstei elevilor,
19
prin accen tuarea dimensiunilor afectiv -atitudinale și acționale ale form ării personali tății
elevilor. Programa de Matemati că și explorarea mediului pentru clasa pre gătitoare a fost
structura tă astfel încât să promoveze un demers didactic centrat pe dezvoltarea unor
competențe incipiente ale e levului de vârstă mică, în scopul construirii bazei pentru învățări
aprofundate ulterioare
Clasa a II‐a încheie ciclul curricular al achizițiilor fundam entale, constituit din clasa
pregătitoare, clasa I și clasa a II‐a, până la finalul acestuia urmărindu‐se atingerea unui nivel
de performanță elementar în formar ea competențelor ‐cheie în acord cu nivelu rile de
dezvoltare cogniti vă și afectivă ale elevilor.
Comp arativ cu clasa pregătitoare și cu clasa I, studiul disciplinei în clasa a II‐a asigură o
dezvoltare progr esivă a compete nțelor, precum și a celorlalte achizi ții dobândite de elevi, în
plan moral‐afectiv și acțional.
La sfârșitul clase i a II-a elevii vor fi capabili să recunoască plantele și animalele studiate,să
distingă lumea vie și obiectele neînsuflețite di n mediul apropiat,să se orienteze în orizontul local pe
baza unor reprezentări spațiale și cu ajutorul diferitelor mijloace oferi te de natură.
La această clasă reprezentările și cunoștințele despre plante se vor dezvolta prin observarea
părților principale ale plantelor din medii diferite de viață,precum și necesitatea adaptării acestora
la condițiile pe care le oferă mediul respectiv.
Studierea lor începe cu plantele des întâlnite în zona în care este situată școala și care sunt
accesibile școlarului mic.Elevii pot observa în de -aproape cum aceste plante cresc ,
înfloresc,produc fructe și semințe, se usucă și mor.
În același timp, elevii observă că fenomenele respective sunt condiționate de anumiți factori de
mediu:hrana și lumina,care variază în raport cu fiecare anotimp.
Noțiunea de „animal” are un grad mai mare de generalizare,deoarece ea înglobează ceea ce
este comun și general tuturor animalelor,indiferent că sunt domestice sau sălbatice,folositoare sau
dăunătoare,mamifere,păsări sau insecte.
Date fiind particularitățile de vârstă ale elevului mic, formarea noțiunii de „animal” începe cu
formarea noțiunii de „animal domestic” din mediul apropiat și cunoscut lor.
Cunoștințele elevilor despre animalele domestice se îmbogățesc prin faptul că se studiază și
păsări domestice.
20
Pe baza analizei comparației elevii vor înțelege care sun t trăsăturile generale și comune
animalelor domestice.
Sfera cunoștințelor despre animale se îmbogățește prin studierea unor animale sălbatice.
Analiza caracterelor acestora se va face după algoritmul de observare folosit în studierea
celorlalte animale scoțându -se în evidență trăsăturile caracteristice ale acestora.
Totodată,elevii își îmbogățesc cunoștințele despre mediul de viață și importanța acestuia
pentru viața animalelor.În același timp structurarea cunoștințelor în clasa a II-a oferă posibilitatea
evidențierii unor aspecte ale relațiilor de interdependență dintre plante și animale.
Prin înțelegerea strânsei legături dintre mediu și viață, elevii vor percepe că intervenția brutală
și necugetată a omului poate avea ur mări neprevăzute și uneori catastrofale asupra existenței lumii
vii.
Programa clasei a III -a cuprinde noțiuni și cunoștințe elementare de orientare în spațiul geografic
(orizont,puncte cardinale,mijloace de orientare),forme de relief,ape curgătoare și s tătătoare pe care
se va baza și studiul geografiei locale .
La sfârșitul clasei a III -a elevii vor fi capabili să se orienteze folosind mijloacele de orientare
învățate , să recunoască principalele plante și animale pe zone de vegetație; să recunoască
principalele resurse minerale și să precizeze importanța lor economică; să participe la ocrotirea
mediului înconjurător.Totodată le lărgește sfera de informații asupra viețuitoarelor și asupra
legăturii strânse dintre acestea și mediu. La clasa a III -a se p redau cunoștințe despre cele mai
răspândite legume , spre cele mai importante cereale, pomi fructiferi, viță-de-vie, plante de apă.
Prin îmbogățirea numărului de plante și animale studiate se adâncește ideea relațiilor care
există între viețuitoare , aceasta punand bazele înțelegerii științifice de către elevi a unității lumii
vii, interdependenței dintre obiectele și fenomenele lumii înconjurătoare .
Urmărind cu atenție conținutul programei se constată că la această clasă se oferă toate
cunoștințe le esențiale despre plantele superioare, încât în clasa a IV -a să se poată trage anumite
concluzii .
Exemplu: „Plantele sunt diferite pentru că și mediul lor de viață este diferit.”
Programa clasei a IV -a urmărește valorificarea pe o treaptă superioară a cunoștințelor însușite
în clasele anterioare,formularea pe baza acestora a unor generalizări potrivit nivelului de înțelegere
21
al elevilor ,precum și transmiterea de noi cunoștințe nec esare pentru a crea o bază aperceptivă
cunoștințelor care vor fi transmise în clasele următoare
La sfârșitul clasei a IV -a elevii vor fi capabili să descrie mediul înconjurător pe baza unor
observații directe,imagini,schițe, hărți:să caracterizeze p rincipalele forme de relief ale țării și să le
localizeze;să indice principalele resurse și să asocieze elemente ale chimiei reliefului cu formațiuni
vegetale; să pună în evidență însușirile apei, ale aerului , ale unor metale, roci și rolul acestora în
mediul înconjurător, să indice factori ai poluării mediului și să participe la menținerea nealterată a
orizontului natural și geografic local;să aplice reguli de igienă în prevenirea bolilor contagioase, să
motiveze rolul omului în protecția mediului înconju rător.
Pentru înțelegerea științifică de către elevi a unității lumii vii, se studiază în clasa a IV -a
litosfera, hidrosfera și atmosfera care constituie substratul material al vieții.
Prin dirijarea în cadrul unor activități de observare,pentru a sesiza unele legături cauzale simple
,( apa îngheață afară iarna,gheața dusă în casă se topește)li se oferă elevilor posibilitatea de a
înțelege că fenomenele naturale ca : formarea norilor, ceața,ploaia, grindina și zăpada nu sunt
mirac ole, ci manifestări firești ale unor fenomene (evaporarea, fierberea, condensarea, înghețarea)
demonstrate prin experimente de laborator.
Programa actuală de învățământ pentru clasele mici direcționează pe linii mari activitatea
școlară pentru cunoaș terea științifică și apărarea acestui mediu.
22
2.2. EDUCAȚIA ECOLOGICĂ A ELEVILOR
1.Definirea conceptului de educație ecologică
Educația este un transfer interpersonal de idei, abordări și date considerate a fi fund amental
relevante pentru o viață umană armonioasă; aceste informații sunt prezentate și preluate într -un
cadru formal (școala, facultate) sau non -formal (discuții personale etc).
Educația ecologică cunoaște trei abordări principale:
Educația despre mediu – care asigură înțelegerea modului de funcționare a sistemelor
naturale, a impactului activităților umane asupra sistemelor naturale ; dezvoltă capacitățile
investigative și gândirea critică. Stă la baza formării unui suport cognitiv care să permită apoi,
participarea la luarea deciziilor de mediu.
Educația în mediu – asigură experiența practică a învățării, prin contactul direct cu
componentele mediului, dezvoltă abilități de culegere a datelor și de investigație pe teren,
stimulează preocuparea față de me diu.
Educația pentru mediu – finalizează educația în și despre mediu , dezvoltă sensul
responsabilității față de mediu, motivația și abilitățile de a participa la îmbunătățirea stării
mediului. Promovează dorința și capacitatea de a aborda un stil de viață compatibil cu conceptele
dezvoltării durabile. Oferă profesorilor posibilitatea de a contribui împreună cu elevii la buna
gospodărire a resurselor naturale abordând astfel componente ale educației morale, estetice,
politice1 (Bucovală și Candea, 2003 ).
Prin educație, în concepția reputatului viitorolog și om de cultură Mircea Malița, trebuie să
întelegem, în sens restrâns, într -o forma sintetică, dobândirea caracterului și însușirilor
intelectuale, morale și fizice, necesare unui comportament ci vilizat, iar învațământul este
procesul de baza în transmiterea și însușirea cunoștințelor și educația individului.
Scopul educației ecologice, ca parte componentă a educației morale, trebuie sa fie acela de a
pregăti tineretul pentru viață de mâine în sp iritul respectului absolut, pentru valorile naturii, ale
culturii naționale și universale și nu numai de a transmite cunoștințe ( Dottrens, 1971).
De-a lungul timpului, educația ecologică a primit mai multe accepțiuni: studiul naturii,
educația în af ara școlii, educația pentru conservarea naturii, educația pentru mediu, despre
1.Carmen Bucovala,Mihaela Candea”Metode m oderne de educatie pentru mediu
23
mediu, în mediu, prin mediu. Multi autori consideră educația ecologică mai mult decât o
disciplină sco lară (chiar dacă în unele țări apare ca o materie școlară obligatorie), cât și o
pregatire pentru viață și un aspect al vieții în care tinerii să poată interveni prin acțiune directă
pentru a asigura o evoluție a societății umane în compatibilitate cu medi ul natural
Cât privește ecologia, actualmente, ea este știința interrelațiilor ecosistemice dintre
organismele vii și mediul abiotic, o știință sintetică focalizată pe înțelegerea integrată a
proceselor din mediul natural.
Educația ecologică de vine astfel încercarea transferării unor moduri de gândire pragmatică
privitor la ecosisteme, specii, populații inclusiv umane, înțelese în contextul lor evolutiv, în
transformările petrecute în plan spațial și temporal.
Totodată, pe langă partea ști ințifică / eminamente pragmatică, educația ecologică are și
aspecte filosofice, legate de etică, moralitate, axiologie etc.; toate acestea contribuind la
poziționarea individului uman în cadrul societății, în cadrul larg al civilizației și al ecosferei.
Educația ecologică este o simbioză între:
1.- abordări științifice hiper -raționale, de genul biologiei, chimiei, fizicii, geografiei, geologiei,
paleontologiei, demografiei etc.
2.- abordări legate de societatea umană în aspectele sale istorice, soci ale, economice etc.
3. -moduri de abordare filosofică și artistică.
Prin educația ecologică se contribuie la o înțelegere mai profundă a conexiunii dintre acțiunile
noastre (individuale sau de grup, la nivel social), și schimbările mediului nostru de viață (actual
și în viitor).
În cadrul activităților de educație ecologică, pe lângă înțelegerea fenomenelor derulate în
ecosisteme, a interrelațiilor dintre om și mediul de viață, este necesar a se insista asupra
dezvoltării capacității analitice și sintetice, a gândirii critice raționale, a utilizării argumentației
logice, a capacității de analiză a datelor și de rezolvare de probleme, a creativității și
independenței în gândire, a dezvoltării capacității de comunicare, a muncii în echipă, a simț ului
artistic/estetic și a fundamentului etic/moral etc. Se întărește astfel capacitatea de analiză,
sinteză, conștientizare a problemelor și încercarea găsirii de soluții la problemele de mediu.
Trebuie să existe o întrepătrundere între activitățile teor etice și cele practice, care să se susțină
reciproc, pentru a putea progresa rapid în înțelegerea naturii și în regândirea abordării noastre
față de natură și societate. Educația ecologică formală și nonformală trebuie să fie fundamentată
24
în sistemul de în vățământ obligatoriu, dar ea trebuie să continue de -a lungul existenței
individuale. Diversitatea modurilor de realizare este extraordinar de mare, de la orele din
învățământul obligatoriu la transferul informației prin mass -media, cursuri/traininguri, act ivități
artistice, ecoturism etc.
Actualitatea ecologiei este dată de problemele majore cu care civilizația umană
globalizată se confruntă în ultima perioadă, mai cu seamă cele legate de creșterea exponențială a
populației umane și creșterea impactului de mediu produs de o economie din ce în ce mai mare.
Problema resurselor finite, atât a materiilor prime, cât a energiei fosile accesibile, problema
poluării de diferite tipuri, a schimbărilor climatice, a declinului biodiversității globale, a
deșertificării, a scăderii suprafețelor acoperite de pădure, șamd., toate sunt chestiuni
fundamentale în dezbaterea privind viitorul civilizației noastre.
Ar fi bine să ne amintim de spusele lui Albert Einstein: “Avem nevoie de o modalitate de gândire
substanțial diferită, pentru ca omenirea să supraviețuiască.”
Educația ecologică are o serie de funcții informative și formative, cum ar fi cele privind
transmiterea cunoștințelor științifice în scopul asigurării unor atitudini individuale și colective
bazate pe motivații, pe concepții și t eorii, opinii menite să modifice comportamentul ecologic
precar, deficitar și chiar reprobabil, favorizând, în același timp, hotărâri și acțiuni, care, să
determine în perspectivă, o conduită ecologică optimă, responsabilă cel puțin a majorității
membrilor societății.
În cadrul educației ecologice, ca și a celei generale, clementele formative, comportamentele
ocupă o pondere prevalentă, deoarece, după cum se subliniază și -n Concluziile Simpozionului de
la Montreal, consacrat educației adulților, '' educația nu constă în a învăța pe cineva ce anume
trebuie să gândească, ci a -i forma modul în care trebuie să învețe a gândi"2(Bucovală și Candea,
2003) .
Educația ecologică nu este doar o formă de educație, un instrument în rezolvarea
problemelor de mediu sau în gestionarea resurselor naturale. Este vorba de o dimensiune esențiala
a educatiei fundamentale care implică dezvoltarea personală și socială. Acest tip de educație
urmarește inducerea unei dinamici sociale, stimulând abordarea colaborativă și critică a realităților
socio -economice și de mediu, dar și căutarea a utonomă și creativă a soluțiilor
25
2.Educ ația ecologică din perspectiva „ Noilor educații ”
Accelerarea schimbărilor pe toate planurile, impactul dintre tehnologie și mediul nat ural,
reclamă o nouă mentalitate privind problematica mediului, deci o educație ecologică de la cea mai
fragedă vârstă.
Un document UNESCO din 1982 propunea sub titulatura de Probleme mondiale în școală,
introducerea în școală, printre alte teme și a unor teme de mediu, de alimen tație, nutriție și
subnutriție.
Infuzarea „noilor educații ” în curriculum ul școlar este, la momentul actual, o necesitate, cu
atât mai mult cu cât asistăm la noi provocări în evoluția socială (deteriorarea continuă a m ediului,
exploziile demografice, agresiunea culturală provocată de mass media etc.), toate acestea având un
impact deosebit asupra formării comportamentelor de bază ale copilului, viitorul cetățean.
Educația ecologică în școală reprezintă o preocupar e constantă în toate categoriile de activități.
Întrucât problematica mediului are un caracter pluridisciplinar și o mare complexitate, o evoluție
rapidă și greu de prevăzut și un caracter prioritar, conținuturile trebuie relaționate cu viitorul
planetei ș i supraviețuirea speciei umane.
După părerea mea, cea mai potrivită cale de introducere a educației ecologice în școli este
infuzarea unor dimensiuni ale acesteia în cadrul disciplinelor existente. Prin tratare
interdisciplinară se poate ajunge la formarea unei viziuni globale și a unui sistem coerent de
atitudini și comportamente potrivit vârstei școlarului. Urmărită pe toată durata școlarității, educația
ecologică poate forma cetățeni responsabili prin conștientizarea pericolelor ce amenință umani tatea
și patrimoniul său natural.
Educația ecologică este o problemă de politică educațională, deoarece trebuie să vizeze
dezvoltarea simțului responsabilității și solidaritatea între țări și regiuni, indiferent de nivelul lor de
dezvoltare, pentru p ăstrarea și ameliorarea mediului.
Obiectivele ce trebuie urmărite în școală sunt:
– „alfabetizarea” în materie de mediu;
– conștientizarea diversității și importanței problemelor ecologice, ca și a comportamentelor umane
care afectează mediul;
– înțelegerea corectă a raportului individ mediu (George Văideanu sublinia că „omul se integrează
în mediu – acest ansamblu extrem de complicat –, iar viața lui e condiționată de viitorul mediului”)
2. .Carmen Bucovala,Mihaela Candea”Metode moderne de educat ie pentru mediu”
26
– dezvoltarea respectului față de mediu și a responsabilității;
– analiza critică a problemelor de mediu;
– dezvoltarea capacității de a lua decizii etc.
Printre situațiile de învățare funcțională a cunoștințelor referitoare la mediu, V. d e Landsheere
enumera: observațiile de teren, constituirea de dosare plecând de la observațiile directe și de la
analiza presei sau a documentelor tehnice, difuzarea informațiilor primite și analizate prin diverse
mijloace – jurnal școlar, corespondență int erșcolară etc. –, discuții de grup cu sau fără participarea
unor persoane – resurse sau experți, studii de caz, jocuri de rol, exerciții de simulare etc.
Pornind de la premisa că școala mileniului III este centrată pe elev – deci pe cel care învață –
se impune înlocuirea caracterului enciclopedist al actului educativ cu un proces activ care să
implice atât activitate mentală, cât și activitate fizică, formând capacități și competențe necesare pe
parcursul întregii vieți: de a observa și analiza, de a interpreta, de a compara, de a selecta, apoi de a
generaliza, de a comunica, de a coopera, de a iniția și de a finaliza un proiect. Se impune astfel o
abordare interdisciplinară a problemelor de studiat și, de asemenea, parteneriatul între învățători
sau învățători profesori de la anumite discipline.
Aparent, tema ”Educație e cologică – educație pentru viață ne- ar trimite doar la disciplinele
Științe și Geografie. Dar, valorificând creativ conținuturile ce trebuie transmise elevilor consider că
valenț e ale acestei teme pot fi abordate chiar de la clasa I, în orele de Limba română, Educație
plastică, Abilități practice și Cunoașterea Mediului.
Deși ar părea pretențios, termenul de portofoliu poate fi introdus încă din clasa I, copiii putând
realiz a diverse lucrări, individual sau în echipă. Pe parcursul următoarelor clase, conținutul
portofoliului se poate îmbogăți pentru ca, la sfârșitul clasei a IV a, fiecare elev să aibă un
portofoliu cu acest conținut tematic.
Mai mult, urmărind pe parcu rsul întregului ciclu primar realizarea obiectivelor educației
ecologice, atât prin valorificarea conținuturilor unor texte din manual, cât și prin excursiile,
vizitele, mapele tematice realizate, vom constata că la sfârșitul acestei perioade elevii au un bagaj
de cunoștințe, dar și de abilități în stare să- i facă să acționeze în vederea protejării mediului, chiar
de la această vârstă. Astfel, copilul va fi capabil să protejeze mediul apropiat (curtea, spațiul verde,
arborii existenți), să planteze o floar e, un copac, să atragă atenția celorlalți pentru a păstra
curățenia, să participe la colecta rea unor deșeuri (din sticlă, plastic, hârtie) etc. Elevul va fi antrenat
atât în activitățile de observare, cât și de manipulare și experimentare, avându se în ved ere faptul
27
că învață mult mai temeinic atunci când lucrează practic și când forma de activitate depășește
spațiul băncii de școală. Nu trebuie scăpat din vedere și faptul că o învățare eficientă presupune
feed- back, care- i oferă copilului nu numai măsura realizării unei sarcini, cât, mai ales, valoarea
(calitatea) pe care o are activitatea desfășurată.
Ca opțional la diverse clase ,” Educația ecologică – educație pentru viață ” poate viza derularea
unor acțiuni lunare sau bilunare. Aceste acțiuni vor cuprinde o parte de informare teoretică: copiii
caută materiale din cărți, ziare, reviste, emisiuni TV pe care le prezintă în ședințele programate și o
parte practică: acțiuni de ecologizare a zonei în care locuiesc dar și de conștientizare a localnicilor
prin afișe, sloganuri, panouri plasate în zone aflate în pericol de distrugere(anexă).
3. Importanța educației ecologice în școală
Degradarea mediului înconjurător se petrece de multe ori sub ochii noștrii și aceasta se
datorează tocmai intervenției omului în natură. Pericolul este foarte mare și de aceea trebuie
constientizată necesitatea protecției mediului în care trăim, a ocrotirii vieții pe pământ în
cele mai va riate forme ale sale. A proteja mediu l înseamnă a rezol va problema combat erii
poluării, indiferent de unde ar veni a ceastă poluare care amenință în primul rând culturile
agricole și implicit sănătatea oamenilor. În acest context școala este cea careia îi revine rolul
de a educa tânăra generație în spir itul protejării i mediului ambiant. Educato rilor le revine deci
obligaț ia de a-i învăța pe copii să înțeleagă și să iubească natura, să -i patrundă tainele și să o
protejeze, să urmăreasca formarea și dezvoltarea conștiinței ecologice a copiilor.
Copiii trebuie învățați să ocrotească natura și să o respecte , să iubească pământul
și să participe direct, în limita posibilităților lor, la anumite activități în cadrul cărora pot
să înțeleagă ce înseamnă să lucreze corect pă mântul care ne hranește cu tot ce intră în
componenț a lui (ape, vietuitoare, plante ).
Trebuie să -i educăm pe copii încă din preș colaritate, în sensul păstrării mediului
natural în care trăiesc, să le dăm posibilitatea să cont ribuie la plantarea și îngrijirea unui
pom , a spaț iilor verzi, a florilor ce înfloresc și înfrumusețează locul în care trăiesc, prin
acțiuni pra ctice de protejare a vegetației , toate acestea constituind principalul factor de
regenerare al atmosferei. Pentru aceasta trebuie să se organizeze cu copiii acțiuni care să -i
pună în situaț ia de a cunoaște ființe și fenomene din lumea înconjuratoare , caracterist icile
28
acestora, favorizarea însușirii unor cunoș tinte ecologice prin activități cu caracter experiment al
și demonstrativ, antrenarea copiilor în desfăș urarea acestora.
Educația cu privire la mediu trebuie să dezvolte la nivelul intregii umanități o
atitudine de responsabilitate în folosirea și conservarea resurselor naturale. În acest scop
învățământului îi revine un rol tot mai important în educarea tineretului, căruia trebuie
să i se imprime o gândire ecologică despre lume. Educarea în acest sens t rebuie să
înceapă din copilarie și să fie continuată pe tot timpul școlii și în afara ei. Adevărata educație
în materie de mediu înconjurător începe în anii de școală. Cadrele didactice trebuie
să-i învețe și să -i sensibilizez e pe elevi cu privire la frumusețile naturii, dezvoltându -le
gustul de a descoperi adevărurile care se petrec în jurul lor. În gimnaziu și liceu elevii vin în
contact cu biologia în mod continuu, deci educația despre mediu trebuie să se facă sistematic.
Deși ecologia nu se predă decât în clasa a VIII -a, sarcina educatorilor și învățătorilor este de a
le da noțiuni de ecologie elevilor la lecții și de ai educa în vederea ocrotirii mediului. Astfel din
studiul biologiei vegetale, trebuie ară tat elevilor că datorită plantelor este posibilă existența
celorlalte organisme, inclusiv a omului, că fără plante viața pe pământ nu ar fi posibilă. Tot din
studiul botanicii elevii vor afla că datorită unor acțiuni ale omului unele plante și -au redu s
simțitor numărul, altele au dispărut, iar locurile ocupate altădată de păduri și pășuni au devenit
lipsite de viață.
La lecțiile de zoologie, odată cu cunoașterea animalelor, profesorul va arăta rolul lor
în natură și în viața omului. Astfel une le insecte contribuie la polenizarea plantelor, unele
moluște, crustacei, pești, păsări și mamifere sunt surse de hrana și de materie primă pentru om.
Dar, prin vânătoare, pescuit și exploatare excesivă, unele specii și -au redus considerabil
efect ivele (dropia, cocoșul de munte, cocoșul de mesteacan, capra neagră ), altele au dispărut
definitiv din fauna țării (bourul, castorul, zimbrul, etc.). De aceea numeroase specii sunt
declarate monumente ale naturii și sunt protejate prin lege. În urma s tudierii botanicii și
zoologiei, elevii vor înțelege că orice organism are un rol bine definit în natură, rol ce s -a
consolidat în cursul evoluției sale multimilenare și orice specie dispărută va conduce la
dereglări ireversibile în ecosistem.
De asemenea trebuie să le vorbim despre pericolul în care se află insectele în
urma poluării apelor și aerului, despre cantitățile însemnate de pești care au murit datorită
reziduurilor din apă ajunse aici prin neglijența oame nilor, fiind pusă în pericol chiar viața
29
acestora consumând deseori pește care a crescut în astfel de ape. Unele acț iuni ale omului,
cum ar fi : defrișarea pădurilor, distrugerea vegetației, transformarea unor trasee turistice, a
popas urilor în imense lăzi de gunoi, parcarea autoturismelor în locuri nepermise (spații verzi),
infectarea apelor prin spălare a autoturismelor cu detergenți , duc la degradarea mediului, lucru
care se răsfrânge în mod direct asup ra omului, asupra sănătății lui .
Odată cu dezvăluirea pericolului ecologic înfățișăm copiilor și pasionata lume a
păsărilor, viața lor în colectivitate, ingenioasele lor mijloace de comunicare, taina migrațiilor,
importanța pădurilor care constituie sistemul ecologic de cea mai mare î nsemnătate, precum și
contribuția plantelor la menținerea și existența vieții pe pământ. Intervine astfel necesitatea de a –
i învăța pe copii să păstreze curățenia în parcuri și grădini, în păduri, în zonele de agrement, să
mențină integritatea arborilor, să cunoască exemplarele unicat și arborii cu valoare
monumentală.
Copiii trebuie învățați să întrețină spațiile verzi, să planteze pomi, flori, contribuind
astfel la înfrumusețarea peisajului citadin și implicit la reducerea poluării din natură deoarec e
copacii elimină oxigenul de care noi avem atâta nevoie. Ca o componentă majoră a mediului
înconjurător, pădurea are un rol important în evoluția societății umane, deoarece ea este cea care
furnizează atât surse de hrană cât și materii prime.
Cu pril ejul unor drumeții și excursii organizate prin împrejurimi se pote atrage atenția
copiilor asupra fenomenului de defrișare a pădurilor, dar și preocuparea oamenilor de a planta
în pepini ere diferiți arbori care vor reîmpăduri zonele defrișate. Copiii n oștri înțeleg foarte bine
acest lucru deoarece trăiesc și cresc într -o astfel de zonă, unde părinții lor se ocupă cu munci de
acest gen și anume plantarea puieților pentru reîmpădurire.
Pentru ca ei să înțeleagă mai bine problema poluării apei, se poate recurge la experiențe
de decantare a apei în mai multe vase sau udarea florile cu apă amestecată cu ulei sau
petrol putându -se observa cum acele flori se ofilesc. Vom putea explica copiilor că așa cum s -au
ofilit aceste flori, tot așa plant ele acvatice au de suferit acolo unde este poluată apa în care trăiesc
ele .
Cu ajutorul excursiilor făcute cu grădinița sau cu părinții, copiii au ocazia să cunoască și
cauzele poluării atmosferei, prin contactul direct cu realitatea înconjurătoare, v alorificând
cunoștințele obținute prin experiența anterioară.
30
Copiii trebuie să cunoască despre aspectul nociv pe care îl are fumul de la combinatele
chimice sau termocentrale, cum poluează aerul pe care noi îl respirăm și în felul acesta ei au
înțeles mai bine relația strânsă dintre om și natură.
Se observă că ponderea achizițiilor realizate în afara școlii este foarte mare, bogată în
conținut, prin participarea activă a copiilor, întrebările pe care aceștia le pun în legătura cu
aceste probleme pe care ei vor să le dezlege înca de la această vârstă, ca de exemplu "ce se
întâmplă cu un avion care trece printr -un nor de fum".
Prin toate activitățile pe care noi le desfășurăm îi facem pe copii să înțeleagă că mediul
înconjurător este spațiul vital al unei omeniri care împarte o locuință comună și că protejând
propriul nostru mediu îl protejam și pe cel al vecinului, iar poluarea nu are granițe, ea este
dăunătoare atât pentru oameni cât și pentru natură.
4. Modalități de realizare a educației eco logice la ciclul primar
Educația ecologică are un caracter interdisciplinar .Ea nu trebuie să se mărginească în
cadrul orelor de Științele naturii sau Cunoașterea mediului ci, dimpotrivă trebuie inserată în
cadrul tuturor obiectelor, cât și în cadrul acti vităților extrașcolare de genul sărbătoririi zilelor
dedicate mediului, excursiilor etc.
Natura este foarte dinamică, iar starea diferitelor sisteme ecologice este determinată de
accidente ale istoriei, inclusiv influențele umane, modificările climatului șa. Natura are limite de
rezistență și o capacitate mică de revenire după o perturbare maj oră. Curiozitatea pe care copiii o
manifestă față de fenomenele naturii trebuie menținută și transformată într -o puternică dorință de
a o cunoaște și înțelege din ce în ce mai bine. Observarea sistematică a dezvoltării și schimbării
în timp a plantelor, a creșterii și îngrijirii animalelor, educă atenția, spiritul de observație,
deprinderea de a sesiza schimbările din natură și dorința de a cunoaște cauzele acestora. Noile
cunoștințe transmise copiilor cu prilejul observării diferitelor fenomene ale naturi i, sunt înțelese
și memorate cu ușurință.
Răspunzând la întrebările elevilor, învățătorul trebuie să le explice fenomenele respective
în raport cu capacitatatea lor de înțelegere. Astfel, orizontul de cunoaștere al copiilor se
îmbogățește treptat ceea ce permite să înțelegă că plantele și animalele au nevoie de anumite
condiții de dezvoltare.
31
Prin participarea sistematică la orele de cunoașterea mediului, copii au prilejul de a
percepe procesele și fenomenele din realitatea înconjurătoare. Astfel ei intr ă în contact cu lumea
viețuitoarelor și a corpurilor lipsite de viață (apă, aer, sol), cu procesele și fenomenele din mediul
înconjurător. Prin intermediul acestor activități, elevii își formează capacitatea de a sesiza
transformările din natură, relațiile dintre viețuitoare, unitatea dintre organism și mediu.
O desebită însemnătate o reprezintă fenomenele naturii, care oferă copiilor prilejul de a
comunica în cadrul clasei descoperirile lor și de a interpreta date și simboluri din care ei extrag
informați i. Aici este vorba de calendarul naturii, tabelul responsabilităților, jurnalul clasei cu care
copii i operează zilnic. De asemenea, mediul înconjurător oferă copiilor și alte posibilități de
cunoaștere. Este vorba de cunoașterea muncii oamenilor, a diferit elor meserii,a rezultatelor
activității umane în diferite domenii. Prin însușirea de noi cunoștințe despre aceste aspecte ale
vieții sociale, copii își lărgesc orizontul, își dezvoltă interesul pentru cunoașterea activității
omului, li se educă dragostea ș i respectul față de om și de rezultatele muncii lui. În contact cu
obiectele și fenomenele naturii și societății, se dezvoltă și se perfecționează sensibilitatea unor
analizatori, se adâncește și se îmbogățește conținutul senzațiilor și percepțiilor, se fo rmează
reprezentările corespunzătoare și se lărgește sfera lor.
În școala primară elevii sunt foarte receptivi la ceea ce li se arată și li se pune în legătură
cu mediul, fiind dispuși să acționeze în acest sens. Menirea școlii este să ofere în mod gradat și în
acord cu particularitățile de vîrstă, cunostințele științifice care motivează conduitele și normele
eco-civice, să creeze și să organizeze activități educative privind protejarea mediului
înconjurător: întreținerea și curățarea parcului, a mediului d e joacă, ocrotirea unor animale,
amenajarea „colțului naturii” în clasă, desfășurarea de activități care să ofere elevilor
posibilitatea de a intra în contact direct cu ceea ce ne înconjoară. În aceste cadre se pot face
diverse activități sau experimente, pot urmări evoluția plantelor sau chiar a unor păsări (papagali)
sau a peștilor de acvariu.
Astfel , se impune crearea condițiilor favorabile elevilor de a -și forma și dezvolta
competențele într -un ritm individual, de a putea să -și transfere cunoștințele ac umulate dintr -un
domeniu de studiu într -altul. Gândirea elevilor poate fii antrenată în moduri variate de prelucrare
a informațiilor realizându -se corelații intra – și interdisciplinare, dar și formarea deprinderilor de a
utiliza independent diverse surse d e informare în afara manualului (reviste, diapozitive,
enciclopedii, internetul etc.).
32
Este benefic să se realizeze activitățile și în echipă, fiecare membru având anumite sarcini
pe care trebuie să le respecte și să le ducă la bun sfârșit. De aici rezultă respectul pentru munca
depusă de fiecare, atingerea scopului propus, colaborarea între membrii fiecărei echipe,
exprimarea liberă și puterea de a lua cea mai bună decizie și a o aplica în cadrul activității. Orice
activitate ce se desfășoară în afara săli i de clasă înseamnă activitate în contact nemijlocit cu
mediul înconjurător. Așa cum îi învățăm pe copii să vorbească, să respecte normele de igienă, tot
la fel trebuie să -i învățăm să se poarte cu mediul în care trăim.
Se pot surprinde câteva mo dalități de trecere de la informarea teoretică, prin implicarea
individuală, spre activitatea concretă. Sub îndrumarea învățătorului elevii vor percepe vizual,
auditiv, olfactiv, tactil, mediul înconjurător. Acest lucru se realizează în timpul excursiilor sau
ieșirilor în natură. Elevii vor completa fișe de observație, care vor cuprinde denumirea locului unde
se fac observațiile, plantele și animalele din zonă gradul de poluare și sursele acesteia.
In anul scolar 2014 -2015 ,impreuna cu copii,am ales opti onalul „ Educație ecologică – educație
prin și pentru valori”
Documentația opționalului
1. Denumirea opționalului
,,Educație ecologică – educație prin și pentru valori”
2. Aria curriculară și tipul de opțional
Matematică și științe / Opțional trandisciplinar
3. Durata: anual
• 36 de ore anual; 1 oră / săptămână
4. Modul de desfășurare:
• pe clasă
5. Propunător:
•Diaconu Gina –înv.
6. Școala Gimnaziala „Elena Doamna”Tecuci
7. Locul desfășurării (ziua, ora, locul desfășurării activităților)
• Clasa, școala, parcul cartierului;
8. Tabelul elevilor participanți (nr. crt., nume și prenume, clasa)
9. Proiect de programă (teme/conținuturi)
33
Argument
Participând la cursul ,,Matematică și științe’’ am înțeles că un curriculum realizat la nivelul
școlii presupune faptul că procesele mari ale schimbării curriculare – conceperea, implementarea și
evaluarea – sunt realizate de un grup de oameni din interiorul unei un ități de învățământ. Pornind
de la această premisă și de la faptul că profesorii înțeleg cel mai bine posibilitățile și interesele de
învățare ale propriilor elevi, am format o echipă pentru elaborarea unui curriculum la nivelul ariei
curriculare ,,Matemat ică și științe’’. Este vorba despre introducerea unei discipline noi de studiu, în
afara celor prevăzute de trunchiul comun și anume ,,Educația ecologică’’
În c ontextu l cunoașterii, școala de mâine se construiește din transformări progresive ce
alimentează continuitatea în schimbare. Ea are pecetea democratizării prin adaptarea
curriculumului la specificul local și asigură caracterul integrat și transdisciplinar al
conținuturilor.
Registrul bogat al ,,noilor educații” permite deschiderea școlii sp re problematica lumii
contemporane.
Protecția mediului este o prioritate a lumii contemporane. Școala are misiunea de a organiza și
desfășura o vie și susținută mișcare de educație ecologică și protecție a mediului, iar elevii, prin
îndrumarea cadrelo r didactice de specialitate pot și trebuie să formeze marea echipă de ocrotitori
ai naturii.
Educația ecologică, sau educația relativă de mediu, răspunde acestei cerințe, investind în
dezvoltarea gradului de conștiință și a simțului responsabilității t uturor oamenilor față de mediu și
problemele sale, vizează în egală măsură asimilarea de cunoștințe, formarea de atitudini și
comportamente dezirabile, clarificarea valorilor, precum și un demers practic eficient.
În acest context, rolul educației eco logice și de protecție a mediului înconjurător este evident,
el se concentrează pe modelarea viitorului cetățean capabil de a -și forma un punct de vedere
obiectiv asupra realității înconjurătoare, de a -l incita la participare, devenind astfel conștient d e
viitor și de faptul că viața generațiilor de mâine depinde într -o mare măsură de opțiunile sale.
Educația ecologică este o educație prin și pentru valori, care poate dobândi forme concrete de
realizare, la diferite nivele de școlaritate, livrând con ținuturi informaționale în modalitate
transdisciplinară, în context formal sau nonformal.
A promova în spațiul școlar o disciplină opțională care să transpună în practică obiectivele
educației ecologice și de protecție a mediului este un demers neces ar, prezentat ca atare în
34
Protocolul încheiat între Ministerul Educației Cercetării Tineretului și Sportului și Ministerul
Mediului și Gospodăririi Apelor în 2005.
Scop:
Dezvoltarea gradului de conștiință și a simțului responsabilității față de mediu și problemele sale.
Grupul țintă:
Elevii clas ei a II -a
Competențe cheie ce aparțin următoarelor domenii de interes :
– competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologii;
– competențe de tehnologia informației și comunicației;
– competențe de comunicare în limba română;
– competențe de comunicare în limbi străine;
– competențe sociale și civice;
– spirit de inițiativă și antreprenoriat;
– a învăța să înveți;
sensibilizare și exprimare culturală;
Competențe generale :
1. Înțelegerea și utilizarea elementelor referitoare la protecția mediului înconjurător;
2. Formarea și exersarea capacităților de explorare și investigare a mediului înconjurător;
3. Formarea unei atitudini motivante și responsabile față de menținerea și îmbunătățire a calității
mediului înconjurător.
Valori și atitudini :
Dezvoltarea interesului pentru informare și documentare științifică;
Dezvoltarea curiozității față de mediu;
Dezvoltarea toleranței față de opiniile celorlalți;
Conștientizarea și implicare a în problemele interdisciplinare;
Încredere în adevărurile științifice și apreciere critică a limitelor acestora.
35
Competențe specifice – conținuturi asociate
Competențe specifice : Conținuturi asociate
1.1. Utilizarea unui limbaj specific
activităților desfășurate cu încurajarea
exprimării propriilor opinii;
1.2. Identificarea, selectarea, prelucrarea și
prezentarea conținuturilor prin
utilizarea tehnologiei informației și
comunicării IT;
2.1. Formarea și exersarea capacităților de
explorare -investigare a mediulu i
înconjurător în sistem integrat prin
dezvoltarea competențelor matematice,
științifice și tehnologice;
2.2. Utilizarea metodelor activ -participative
în asumarea de roluri și sarcini în
vederea dezvoltării unei personalități
responsabile față de mediu;
3.1. Dezvoltarea abilităților de
comunicare interpersonală prin
implicarea elevilor în activități de
echipă;
3.2. Identificarea legăturilor dintre tema
studiată și zona, impactul asupra
colectivității și găsirea unor oportunități
de îmbunătățire a mediului. Introducere
Ce văd în jurul meu?
Avem nevoie de aer
Solul și noi
Apa, sursă de viață
Igiena clasei și a locuinței
Igiena școlii
Igiena cartierului
Omul și mediul încon -jurător
Pădurea plânge, pădurea râde
Iubește natura !
Ocrotim plantele și animalele
Strada
Deșeurile și reciclarea lor
36
Matematică și științe – descriera unităților de învățare
Tema Scurtă descriere
Mediul înconjurător și
componentele sale
Natura ne dăruiește cu bucurie și simplitate, din plin, necondiționat,
toate bunurile sale. Dar, de cele mai multe ori, omul nu a știut să
prorejeze aceste daruri pentru el și pentru generațiile următoare. În
condițiile epocii contemporane, caracterizate prin creștere demografică,
industrializare și prin acțiunea deseori nec ontrolată a omului asupra
mediului, se pune tot mai acut problema protecției mediului
înconjurător.În această problemă latura educativă are un rol determinant.
Educația pentru mediu ne privește în egală măsură pe toți, adulăi și copii,
iar problema deși nu e nouă, se pune tot mai acut, devenind materie
opțională sau obiect de studiu în cadrul unor discipline caeducație civică,
științe, chimie, biologie, geografie.
Finalitățile principiale ale educației pentru mediu sunt:
-înțelegerea naturii complexe a mediului(ca rezultat al multiplelor
interacțiuni) pentru o utilizare prudentă și rațională a resurselor acestuia;
– formarea unei conștiințe asupra importanței mediului;
– cooperarea pentru conservarea și ameliorarea mediului.
Sub raport didactic est e de reținut recomandarea principală care se
referă la caracterul interdisciplinar integrator al conținuturilor, opusă
situației anterioare, în care realitatea era predată printr -o mulțime de
discipline și capitole necorelabile. Este cert că acest lucru de vine posibil și
prin introducerea opționalelor axate pe educația ecologică care abordează
fenomenele și un anumit nivel al realității sub toate
aspectele,interdisciplinar,transdisciplinar, atingând toate laturile sale.
Poluare a și tipurile de
poluare
Apari ția tuturor formelor de poluare, dispariția unor specii, afirmarea
problemelor globale au fost semnale evidente ale unei crize ecologice
prifunde.
37
Această unitate de învățare își propune să evidențieze principalele tipuri
de poluare, modalitățile de îmbunătățire a calității mediului și de ocrotire a
naturii.
Dintre obiectivele specifice educației pentru mediul înconjurător
urmărite aici se evid enșiază următoarele:
– înțelegerea calității mediului asupra avantajului economic în orice
activitate;
– sesizarea ideii că raționalitatea omenirii înseamnă și rațonalitatea în
raport cu propriul mediu de viață;
– înțelegerea caracterului global nedisocia bil al mediului.
Dacă ne întrebăm ce șanse are educația ecologică într -o lume mânată
de interese materiale și ce efecte ar avea putem fi optimiști deoarece
începută de la cea mai fragedă vârstă acest tip de educație are șanse mari.
Copii trebuie să în țeleagă că pe Terra există interdependență între
populația umană și nenumăratele specii de plante și animale, între
societate și ciclurile biologice din natură. Apoi să -i facem să înțeleagă
necesitatea cuceririlor științei și tehnicii care nu trebuie să de vină dușmani
ai naturii ci în concordanță cu aceasta pentru a păstra resursele Terrei:
exploatarea judicioasă a pădurilor, a bogățiilor solului și subsolului, pentru
a păstra frumusețile naturale ale munților, curățenia apelor, a aerului, atât
de necesar p lantelor, animalelor și implicit omului.
Cum ocrotim natura? În urma activităților se pot extrage concluzii cu caracter de reguli:
Plantele, animalele, apa pe care le consumăm trebuie să fie de cea mai
bună calitate.
Pentru a avea plante sănătoase trebuie ca solul, apa, aerul să fie curate.
Pentru ca peștele să fie bun apa ăn care crește trebuie să fie curată.
Pentru ca laptele să fie bun trebuie ca animalee să aibă hrană de calitate,
aer sănătos, apă curată.
Concluzia relevantă este fundamentală: omul nu poate să acționeze la
nesfârșit asupra mediului fără a pune în discuție ruperea absolută a
38
echilibrelor ecologice esențiale impunându -se pe această cale o altă cheie
a lumii contemporane: protecția mediului.
Îndemn:
DE SĂNĂTATEA PLAN ETEI DEPINDE SĂNĂTATEA NOASTRĂ!
PĂSTRAȚI PLANETA CURATĂ!
„ Mă închin în fața Soarelui
Pentru că a răsărit și azi,
Mă închin în fața ta, mărule,
Pentru că nu ai uitat să rodești!”
Petre Gat – „Diademă”
10. Evaluare a
Evaluare a va avea un caracter predominant formativ , facilitând motivarea învățării,
evidențiind progresul unui elevsau diagnosticând lacunele și obstacolele sale în învățare. Acesta
are ca scop principal furnizarea feed -backului necesar în vederea creșterii performanței școlare.
Evaluarea form ativă trebuie să fie un proces continuu, permanent și va consta în
pregătirea unor fișe de lucru, referate, proiecte, portofolii și activități practice.
Evaluarea autentică este un concept relativ nou și se referă la evaluarea performanțelor
elevilor prin sarcini de lucru complexe. Modul de administrare a evaluării autentice nu este unul
strict formal. Elevii vor rezolva sarcinile nu numai în clasă, ci și acasă, iar perioada de timp este
flexibilă.
Evaluarea se realizează prin metodele c omplementare:
A. Observarea sistematică a comportamentului elevilor, întimpul activității didactice,
furnizează o serie de informații, greu de obținut pe alte căi. Pentru a înregistra aceste informații,
dascălul are la dispoziție:
o Fișa de evaluare ( ca litativă);
o Scara de clasificare;
o Lista de control/ verificare.
39
B. Investigația
Activitatea durează una -două ore de curs și se desfășoară astfel: elevul primește o sarcină prin
instrucțiuni precise, pe care trebuie să o înțeleagă și apoi să o rezolve demon strând o serie de
cunoștințe și capacități.
Se recomandă ca notarea să se realizeze holistic , dar separat pentru fiecare din următoarele
domenii:
o Strategia de rezolvare,
o Aplicarea cunoștințelor, principiilor, regulilor,
o Acuratețea înregistrării și preluc rării datelor,
o Claritatea argumentării și forma prezentării.
C. Proiectul, reprezintă o activitate mai amplă care începe în clasă prin definirea și înțelegerea
sarcinii, eventual și prin începerea rezolvării acesteia, se continuă acasă pe parcursul câtorva zile
sau săptămâni, timp în care elevul are permanente consultări cu profesorul și se încheie tot în
clasă prin prezentarea în fața colegilor a unui raportasupra rezultatelor obținute și, dacă este
cazul, a produsului realizat.
Printre capacitățile care se evaluează în timpul realitării proiectului enumerăm:
o Alegerea metodelor de lucru;
o Utilizarea corespunzătoare a bibliografiei;
o Utilizarea corespunzătoare a resurselor disponibile;
o Corectitudinea soluției,
o Organizarea materialului într-un raport;
o Calitatea prezentării.
D. Portofoliul reprezintă un instrument de evaluare complex, care include rezultatele relevante
obținute prin celelalte metode și tehnici de evaluare. Acesta este cartea de vizită a elevului,
urmărindu -i progresul de la un semestru la altul, dela un an școlar la altul.
40
Structura portofoliului este definită de către profesor, dar elevii au libertatea să pună în
propriul portofoliu materialele pe care le consideră necesare și reprezentative pentru sine.
În evaluarea portofoliului, profesorul trebuie să aibă în vedere:
o Să se asigure că portofoliul este realizat de către elev și nu de către altă persoană;
o Să colecteze și să arhiveze anumite portofolii pentru realizarea de comparații între
generații;
o Să ce ară elevilor să -și facă autoevaluarea portofoliilor :;
o Să informeze părinții asupra portofoliului elevilor.
E. Autoevaluarea
Elevii au nevoie să se autocunoască. Aceasta le va da încredere în sine și îi va motiva
pentru înbunătățirea performanțel or școlare. Profesorul îi va ajuta pe elevi să -și dezvolte
capacitățile de autoevaluare, să -și compare nivelul la care au ajuns în raport cu obiectivele și
standardele educaționale și să -și impună un program propriu de învățare.
11. Sugestii metodologice :
Opționalul ,,Educație ecologică’’ este conceput pentru a valoriza predarea centrată pe elev
prin introducerea strategiilor didactice interactive care să vizeze punerea în practică a unui
curriculum formal și nonformal care să realizeze o abordare transdisciplinară a conținuturilor.
Pornind de la aceste deziderate se sugerează aplicarea unor metode, tehnici, procedee care
să permită situații de învățare autentice, stimulative pentru elevi.
1. Metoda ,,Știu / Vreau să știu/ Am învățat
Această metodă verifică experiența cognitivă și personală a elevilor, discuția purtându -se în
jurul unei teme alese.
Etape:
o Elevii formează perechi și realizează o listă cu ceea ce știu despre tema abordată.
o Profesorul utilizează următorul tabel pentru înregistrarea informațiilor de la elevi:
41
Știu Vreau să știu Am învățat
o Perechile prezintă ceea ce știu și datele sunt trecute în prima rubrică a tabelului.
o Elevii vor lucra în perechi pentru a elabora o listă de întrebări pe care le au în legătură cu
tema aflată în discuție. Acestea se trec în a doua rubrică a tabelului.
o Se dă citire textului suport și dacă lectura oferă răspunsuri la întrebările elevilor se trec în
a treia rubrică a tabelului.
o Pornind de la întrebările for mulate de elevi, se face o raportare a informațiilor pe care
elevii le aveau, la ceea ce au învățat. Se identifică într ebările fără răspuns , se i ndică surse
unde ar putea fi găsite răspunsurile și studierea acestora poate constitui tema pentru
investigaț ia personală a elevilor.
2. Metoda ,,Turul galeriei’’
Etape:
o Elevii sunt împărțiți în grupe formate din 3 -4 elevi. Fiecare grup dezbate o temă,
dezvoltă un punct de vedere și realizează un produs: o diagramă, un afiș, o reprezentare
grafică pe care le expun e pe perete în forma unei galerii.
o Gupurile de elevi vizitează galeria, examinează fiecare produs și -l discută.
o Comentariile, sugestiile sunt trecute pe fiecare poster.
o Fiecare grup își reexamineazîă lucrarea ținând cont de comentariile și sugestiile facut e de
colegii lor.
3. Metoda ,,Mozaicul (JIGSAW ) se mai numește ,,metoda grupurilor independente’’ și
se bazează pe învățarea în echipă. Fiecărui elev îi revine o sarcină de studiu în care
trebuie să devină ,,expert’’, urmând ca informațiile asimilate să le t ransmită celorlal ți
elev
42
Etape:
o Pregătirea materialului de studiu. Profesorul pregătește o temă principală pe care o
împarte în sub-teme . Pentru fiecare subtemă întocmește o fișă expert care urmează să fie
lucrată de grupuri.
o Constituirea echipelor de învățare. Fiecare elev primește un număr corespunzător sub –
temei pe care o rezolvă în mod independent pentru a deveni expert.
o Constituirea echipelor de experți. Experții cu același număr se adună și constituie un
grup de experți. Fiecare își prezintă rap ortul individual în urma studiului. Se discută
informațiile culese și se stabilește care va fi conținutul transmis colegilor. Se pune accent
pe cultivarea sentimentului de responsabilitate pentru propria învățare.
o Reîntoarcerea în echipa inițială. Experții transmit colegilor de echipă cunoștințele
asimilate într -o formă concisă, atractivă, folosind un suport material acolo unde este
cazul.
o Evaluarea. Pentru evaluare se poate recurge la diferite procedee: chestionarea orală,
prezentarea unui raport, rezolvar ea unei fișe de evaluare.
o Cuvinte cheie legate de această metodă: cooperare, reflectare, gândire creativă, ascultare
activă, rezolvare de probleme.
4. Metoda ,,Philips’’. Poate fi utilizată când numărul elevilor este multiplu de 6 și când
sarcina de lucru poa te fi utilizată în 6 minute.
Etape:
o Constituirea grupurilor de lucru: 1 conducător, 1 secretar, 4 membri.
o Distribuirea cartonașelor c u tema pentru fiecare grup.
o Discuții în cadrul fiecărui grup. Se propun soluții, se analizează și se selectează cele mai
bune.
o Prezentarea soluțiilor identificate. Aceasta se poate face oral sau scris.
43
o Discuția colectivă. Soluțiile propuse sunt ierarhizate și se ia o decizie colectivă în vederea
stabilirii variantei finale.
5. Metoda ,,Frisco’’. Se desfășoară sub forma unui jo c de rol. Participanții vor interpreta
diferite roluri: optimistul, conservatoristul, exuberantul și pesimistul.
Etape:
o Stabilirea problemei. Se pune în discuție o situație problemă.
o Organizarea grupului. Rolurile mai sus amintite sunt repartizate elevilor și pot fi jucate
individual sau în grup.
o Dezbateri colective. Este descris specificul fiecărui rol, astfel încât cel care -l
interpretează trebuie să scoată în evidență următoarele:
Exuberantul : lansează idei îndrăznețe pentru viitor pe care le p rezintă cu multă
convingere și creativitate pentru rezolvarea problemei puse în discuție.
Optimistul: propune participanților o perspectivă reală, cu șanse de realizare.
Pesimistul: scoate în evidență aspectele negative, este selectiv față de propunerile
de schimbare.
Conservatoristul: dorește să rămână fidel soluțiilor vechi, chiar dacă nu exclude
ideea schimbării.
o Stabilirea concluziilor. Ideile propuse sunt discutate și sistematizate, apoi se formulează
concluziile.
12. Bibliografie
o ,,Matematică și știin țe’’ – suport de curs
o Ghid metodic pentru cadrele didactice – învățământ primar, Ed. Brevis -Oradea, 2008
o Internet.
44
CAPITOLUL III
MODALITĂȚI METODICE FOLOSITE ÎN DEFĂȘURAREA
LECȚIILOR PENTRU ASIGURAREA CARACTERULUI ACTIV ȘI
PRACTIC -APLICATIV AL CUNOAȘTERII MEDULUI
ÎNCONJURĂTOR
3.1 ACTIVITĂȚI ECOLOGICE CE POT FI DESFĂȘ URATE LA
NIVELUL CLASEI
3.2 ACTIVITATEA Î N AF ARA CLASEI:FORME DE
ORGANIZARE ÎN STUDIEREA MEDIULUI Î NCONJURATOR
3.3 ORGANIZAREA ȘI VALORIFICAREA ACTIVITĂȚILOR DIN
AFARA Ș COLII
3.4 METODE ACTIV -PARTICIPATIVE DE EXPLORAREA A
REALITATII BAZATE PE CONTACTUL DIRECT CU
REALITATEA
45
3.1 ACTIVITAȚI ECOLOGICE CE POT FI DESFĂȘ URATE LA NIVELUL
CLASEI
În învățământul modern, învățarea aplicativ -participativă este modelul de învățare care se
impune.
Ceea ce dă farmec unei lecții este atmosfera de învățare,de muncă,de participarea activă a
întregii clase.
O lecție devine activă nu prin s ine,ci prin acest activism al tuturor elevilor,prin faptul că
obține o participare activă a clasei întregi și pe tot parcursul unei ore.
Lecția activă cere implicare,angajare deplină individuală și colectivă.
Cheia învățării,a reușitei lecției este:
-trăirea deplină a experienței de învățare;
-angajarea autentică a elevului;
-implicarea lui în procesul învățării;
-participarea activă,intensivă la procesul de învățământ
O lecție modernă,activ -participativă se distinge prin caracterul ei solicitant ,ceea ce
presupune implicarea personală și deplină a subiectului până la identificarea lui totală cu sarcinile
de invățare,în care se vede implicat.
O lecție activă se sprijină pe metode active ,participative.
Gradul de participare variază în funcție de gradul de dirijare a învățării,de metodele și
procedeele folosite,metode activ -participative.
„Activizarea înseamnă de fapt a angaja ferm și plenar persoana fiecărui elev în procesul
auto-desăvârșirii prin asimilarea bunurilor culturale din învățământ pe fundalul valorificării
maxime a potențialului nativ și polivalent,în condițiile de mediu și educație care permit creșterea
treptată și intensivă a rolului individului la perfecționarea sa și a societății în care trăiește.”3
Pentru realizarea unui învățăm ânt activ este necesar ca învățătorul să se străduiască să
cunoască,să condiționeze rolul de funcționare al mecanismelor intelectuale ale elevilor,observând
cu atenție efectele intelectuale pe care le produce anumite maniere de lucru,mijloace și strateg ii
didactice folosite.
„Legea” activității sale să fie „tratarea diferențiată a elevilor”,formularea unor sarcini
racordate la nivelul și posibilitățile fiecărui elev cu urmărirea stimulativă a rezultatelor.
3. Marin Drăguleț ” Procedee de activizare ” .
46
Efortul intelectual organizat sistematic și gradat în mod rațional și diferențiat constituie o
exersare care duce la dezvoltarea personalității elevului pe toate planurile:cognitiv,afectiv,psiho –
motor.
Eficiența procesului de învățământ depinde în mare măsură de modalitățile metodice
folosite la desfășurarea lecțiilor.
Prin aceasta înțelegând folosirea unui ansamblu de metode care să pună elevii într -o situație
dirijată de învățare în scopul descoperirii adevărurilor științifice și raportarea lor la n ecesitățile
practice ale vieții.
Dialogul euristic,discuțiile de grup,implică o conlucrare activa ,între învățător și elevi,între
elevi și elevi,determină o participare reală din partea clasei la clarificarea datelor noi,solicită
gândirea,efortul de analiză și sinteză, de interpretare , de discernământ critic,anticiparea
răspunsurilor,explorarea alternativelor,imagina ție și creativitate colectivă.
Și mai active de cât metodele participative de grup devin metodele de învățare prin
descoperire și cele practice, care solicită și în și mai mare măsură operațiile de gândire și
imaginație,efortul de sesizare și formularea s ituațiilor problematice, de imaginare a ipotezelor,de
căutare a soluțiilor,de investigație și descoperire,de efectuare a experimentului.
Asemenea metodă angajează în mod real elevii la „elaborarea”sau „creația” cunoștințelor ce
trebuie să le însușească tr ansformând lecția într -un veritabil exercițiu
mintal,operațional.Accentuarea caracterului activ al metodelor de învățare, stimulează desfășurarea
proceselor gândirii elevilor și activitatea creatoare a acestora, le trezește curiozitatea și interesul
pentru cunoaștere și determină o motivație puternică pentru învățare.
Definind metoda din punct de vedere funcțional ți structural, Ioan Ce rghit arată că este „…ca
un model sau un ansamblu organizat al proceselor sau modurilor de realizare practică,a secvențelo r
sau operațiilor care constituie operațiunea educațională și care prin parcurgerea lor succesivă
conduce în mod planificat și eficace la realizarea scopurilor propuse .”4
Deci,orice metodă include în structura ei o suită de procedee.
Procesul didactic e ste element al unei metode de învățare și fiecare metodă folosită devine la
rândul ei un procedeu al altei metode
În predarea -învățarea cunoștințelor despre mediul înconjurător, metodele și procedeele
4. Ioan Ce rghit”Metode de învatamant”
47
didactic e nu se folosesc izolat,ci întotdeauna integrat într -un sistem de metode.
Specificul conținutului acestui obiect,precum și particularitățile psihice ale elevilor din
învățământul primar impun însă utilizarea unor metode activ -participative.
Lecțiile de c unoașterea mediului înconjurător trebuie să asigure nu numai cunoștințe despre
plante și animale,dar și formarea priceperilor și deprinderilor necesare aplicării acestora în
practică.
Familiarizarea elevilor cu activitățile practice în cadrul cărora pot a plica cunoștințele
teoretice însușite în cadrul orelor,se realizează prin lucrările practice în grădina școlii ,la colțul
naturii vii și în laboratorul școlii prin efectuarea unor experimente.
Asigurând unitatea dintre teorie și practică ,în cadrul orelor de cunoașterea mediului
înconjurător,se observă că elevii își însușesc mult mai conștient cunoștințelor.Rolul învățătorului
fiind și de această dată de a -i convinge pe elevi de importanța acestora pentru viață.
Pornind de la ideea că fără o acțiune care să includă interesul și curiozitatea nu se pot
întreține și dezvolta ocupațiile intelectuale, în cadrul acestor ore , se folosesc metode active a căror
notă definitorie este atractivitatea,caracter ul viu,captivant și interesant.
Sugestii pentru activități ecologice
Încă de la intrarea în școală, învățătorul poate testa copiii pentru a le descoperi
înclinațiile, abilitățile. Am descoperit de -a lungul anilor în primele desene ale copiilor realizate
în clasa I flori, copaci. Copiii au fost puși în situația de a justifica desenul pe care l -au făcut.
Mulți dintre ei explicau că le plac florile, plantele pentru că au acasă sau în fața casei multe
plante, alții spuneau că le place să meargă la pădure, pe câmp unde pot admira frumusețile naturii
etc. Acesta poate f i un prim pas în realizarea unui set de acțiuni sub genericul „Prietenul naturii ”
/ „Micul ecologist ”.
Pentru început pot fi selecționați doar o parte dintre copiii din clasă și antrenați în acțiuni
de îngrijire a florilor (colțului viu) din clasă, plantar e de flori, apoi vor fi cooptați și ceilalți în
acțiuni vizând ocrotirea mediului apropiat: clasa, școala, curtea școlii.
De foarte mare impact sunt ecusoanele cu numele copilului și inscripția „Micul ecologist”
sau „Prietenul naturii” pe care copiii le po artă cu deosebită mândrie, popularizând acțiunile pe
care le desfășoară.Aici intervine creativitatea învățătorului care poate găsi subiecte frumoase și
48
de impact la toate obiectele de învățământ, cum ar fi: „Pădurea – prietena omului ”, „Apa –
sursă a vieți i”, „Un om – un pom ”, etc .
Prezint, în continuare, câteva activități cu conținut ecologic ce se pot urmări în cadrul a 4
arii curriculare:
Limbă și comunicare
-lecturi literare și științifice despre plante și viețuitoare / ocrotirea lor;
-compoziții li terare realizate / culese / interpretate de elevi: eseuri, interviuri, poezii, scenete;
-proverbe și maxime despre mediu (apă, aer, pământ) – afișarea și discutarea acestora.
Om și societate
-resurse naturale și valorificarea lor;
-identificarea factorilor de poluare (a apei, solului, aerului);
-excursii tematice de studiu sau ecologizare / curățire a anumitor zone;
-realizarea unor fotografii, mape, casete video, valorificate apoi în ore;
-studii de caz ( Omul și mediul său de viață de -a lungul timpului, O zi în natură );
-vizite în aceleași zone (parcuri, Grădina Botanică) în diferite anotimpuri pentru a observa
schimbările care au loc în natură și păstrarea curățeniei.
Matematică și științe
-identificarea resurselor naturale din zona geografică în care trăiesc;
-colecții de materiale naturale;
-introducerea în probleme a unor date despre plante, viețuitoare (compunere și rezolvare de
probleme);
-realizarea unui portofoliu Omul și mediul: acțiuni de protejare / de distrugere , care poate fi
realizat indivi dual sau în echipă, într -un an școlar sau pe durata întregului ciclu primar;
-participare la derularea proiectului România curată sau alte proiecte derulate la nivel
județean sau național.
49
Arte și tehnologii
-realizarea unor desene, afișe pe teme ecologice ;
-modelaj (plastilină și argilă);
-realizarea unor afișe, postere și amplasarea lor în clasă / școală / localitate (cartier / sat).
Natura, prietena mea !
Strategia didact ică
Metode și procedee : conversația, joc de rol, activitate practică .
Forme de organizare : activitate frontală, individuală, în perechi, în grup
Activități :
– ghicitori; răspunsurile ghicitorilor formează un joc de cuvinte; pe verticala A -B se obține
cuvântul NATURA;
– desenarea elementelor din natură amintite ;
– memorizare “Gândăcelul”, de Elena Farago;
– joc de rol – dialog imaginar între copilul din poezie și gândăcel;
– activitate practică, pe grupe – colaj (frunze);
• Resurse
– rebusul scris pe tablă sau pe o coală mare de hârtie;
– frunze, coli de hârtie, lipici.
• Evaluare
– recitarea poeziei;
– orală – jocul de rol;
– colajul.
Avem nevoie de aer
Strategia didactică
Metode și procedee : observația, conversația, explicația, exercițiul, munca pe
grupe, brainstorming -ul, activitate practică.
Forme de organizare : activitate frontală, individuală și pe grupe
Activități :
– activitate de observare a inspirației și expirației;
50
– discuții despre răspândirea aerului în jurul nostru;
– activitate pe grupe – se dirijează discuțiile spre cunoașterea compoziției aerului;
– realiz area unui desen despre cea mai importantă sursă de aer curat;
– brainstormingul – aspecte întâlnite de pasărea veselă și pasărea tristă;
– activitate practică pe grupe – confecționarea unui zmeu și înălțarea lui, observând
curenții de aer.
Resurse
– hârtie subțire, hârtie creponată sau materiale ușoare, bețe subțiri sau bețe de stuf, lipici,
foarfecă și sfoară;
Evaluar e
-orală, desenele și obiectele realizate
Solul și noi
Strategia didactică
Metode și procedee : conversația, experimentul, observația, turul galeriei
Forme de organizare : activitate frontală, individuală, în grup
Activități :
-realizarea experimentului;
-discuții pro și contra pe baza observațiilor; –
rezolvarea labirintului.
Resurse
-pâlnie, borcan, lampă spirt, mostră sol; -ghicitori:
,,Slăbănoaga fânu -l frânge, ,,Șarpe lung de cauciuc
Iar colțata -n urmă -l strânge!” Varsă apa unde -l duc!”
(Coasa și grebla) (Furtunul)
,,Cu mâna îl țin ,,Am o cofă grasă, grasă
Și-i dau cu piciorul, Strecoară apa prin plasă
El mușcă din plin ( Stropitoarea)
Cu gura ogorul!”
(Cazmaua – hârlețul)
51
,,Deși -i slabă, nu se -ndoaie Și
cu dinții strânge paie!”
(Grebla)
Pădurea plânge, pădurea râde
Strategia didactică
Metode și procedee : observația, conversația, problematizarea, metoda ciorchinelui, munca pe
grupe, munca independentă.
Forme de organizare : activitate frontală, pe grupe, individuală
Activită ți :
– Text suport „Pădurea plânge, pădurea râde„ de Cella A. Sârbu.
Identificarea elementelor care dau frumusețe unui colț din natură și a celor care îl pot
distruge.
– Activitate pe grupe – Completarea ciorchinelui
Pădurea
Pădurea
veselă tristă
– Activitate practică – Dioramă „Pădure veselă” sau „ Pădure tristă”.
Realizarea dioramelor se va face prin muncă pe grupe. Fiecare grup își va alege un tip de
dioramă. Studiind ciorchinele potrivit dioramei alese, elevii vor confecționa piese adecvate.
52
Piesele se vor realiza după modelul dat, șabloanele fiind pregătite de învățător.
Indicații de lucru pentru elev :
1. Îndoiț i, pe jumătate , coli de carton pe care să conturați copăcei, păsări
și alte animale.
2. Decupați și colorați copăceii, animalele.
3. Așezați vertical piesele obținute și vă puteți bucura de pădurea obținută.
Elevii care au ales să confecționeze diorama „Pădure tristă”, modifică forma copacilor și
pun elemente care au influență negativă asupra plantelor, animalelor (de exemplu – foc,
mașini, topor ș.a)
Aplicații
Stabilirea a 5 sfaturi pentru turiș ti.
Activitate practică –
Realizarea de panouri de avertizare pentru acțiunile interzise în pădure.
Resurse
– Imagine suport, text suport, carton, carioca, foarfecă.
Evaluare
– Realizarea de panouri de avertizare pentru acțiunile interzise în pădure.
-Completarea spatiului cu sfaturi pentru turisti.
53
3.2 ACTIVITATEA Î N AF ARA CLASEI:FORME DE ORGANIZARE ÎN
STUDIEREA MEDIULUI Î NCONJURATOR
În vederea realizării obiectivelor studierii cunoștințelor despre natură ,un rol important îl are
valorificarea activităților în afara clasei reprezentate prin:
a) lucrări practice;
b) activități de cerc.
c) proiectele tematice
Acestea oferă posibilitatea elevilor de a s tudia plantele în condiții obișnuite de viață,precum
și influența unor factori de mediu asupra creșterii și dezvoltării acestora. De asemenea, ele
contribuie la dezvoltarea capacităților de cunoaștere și formare a deprinderilor de a folosi metode
științifi ce și tehnici specifice de investigare a lumii vii,duce la formarea concepției științifice
despre lume și viață,la înțelegerea științei ca for ță nemijlocită a producției.
a)Lucrările practice ale elevilor constituie un mijloc deosebit de concretizare pe
teren a celor învățate la școală,contribuind la fixarea,aprofundarea și aplicarea
cunoștințelor în viața practică.Mediul nostru înconjurător este socotit uneori ca fiind
cel din jurul casei în care locuim și ne desfășurăm activitatea.Acesta este de fapt
medi ul artificial creat de om.
De aceea spațiile verzi se amenajează de către om cu scopuri precise.Ele asigură oamenilor
locuri de recreere și încântare,condiții de odihnă și liniște,locuri de joacă pentru copii.
Florile,împreună cu alte plante ornam entale,contribuie la combaterea poluării aerului,la
stabilirea echilibrului ambiant propriu vieții,rețin praful și diminuează zgomotele.
Lumea plantelor reglementează toate procesele vieții de la suprafața pământului creând
condițiile dezvoltării civi lizației umane.
Nostalgia câmpurilor înmiresmate de flori,a pădurilor umbroase și enigmatice,a bogăției și
frumuseții grădinilor țărănești se reflectă în balcoanele smălțuite cu flori, în adevăratele grădini și
parcuri ce înconjoară locuințele.
De aceea este necesar ca elevii de pe băncile școlii,ei înșiși adevărate flori în sânul familiei ,să
știe că florile plantate,în general constituie o expresie complexă a frumuseții,bogăției mediului în
care ne naștem,trăim și muncim și de aceea trebu ie să le cunoască,să le iubească,să le cultive,să le
îngrijească încă de la o vârstă fragedă.
54
Acest fapt se poate încerca la clasă ,cu elevii(dacă există condițiile prielnice) în amenajarea
„colțului viu” dar și în îngrijirea lui.
Un rol important în activitatea practică, îl ocupă dezvoltarea priceperilor și deprinderilor îl
ocupă amenajarea spațiilor verzi ,îmbogățind an de an numărul speciilor decorative,dezvoltându -le
sentimentul de dragoste și admirație pentru flori,de respect pentru munca lor. Relevându -se
rolul important al florilor în menținerea aerului curat,proaspăt din clasă,în fabricarea oxigenului
atât de necesar omului,învață să iubească,să ocrotească și să apere florile.
ECO -MĂRȚIȘOR – mărțișoare din materiale refolosibile
Elevii de la clasa a II-a C au desfășurat activitatea “ Cel mai frumos eco -mărțișor ” din
materiale refolosibile. In timpul activității a fost prezentat și marele povestitor Ion Creangă
supranumit mărțișorul literaturii române născut la 1 Martie.
Prin această activitate s -a urmărit educarea copiilor în spiritul cunoașterii și păstrării
tradițiilor, în spiritul creativității și al libertății de exprimare a imaginației, al reducerii consumului
de materiale și energie.
Copiii au dovedit că su nt creativi și pricepuți realizând mărțișoare si felicitari din materiale
refolosibile. Lucrările copiilor au fost reunite într -o expoziție organizată pe holul școlii
55
ECO -DAR pentru mama
Elevii clasei a II a C sub coordonarea au confecționa t pentru mamele lor un dar special de 8
martie. La începutul lunii februarie au plantat bulbi de lalea în cutii goale de lapte, i -au udat și
îngrijit iar de 8 martie au reușit să le ofere mamelor un cadou original, confecționat de ei, un ECO –
dar.
Curte îngrijită – eco – conduită.
Elevii au îngrijit spațiul din curtea și grădina școlii pe tot parcursul anului școlar. Au fost
amenajate bănci pentru desfășurarea unor activități educative în aer liber.
b) Activitatea cercului „Micii naturiști” contribuie la formarea multilaterală a elevilor în
strânsă legătură cu cerințele dezvoltării social -economice a țării.
Fără a avea însă pretenția că prin activitatea micilor naturiști se face în totalitate cunoscută
poluarea mediului în care t răim,investigațiile asupra calității mediului au contribuit la formarea
convingerii asupra necesității ocrotirii lui,pentru că responsabilitatea față de mediul nostru de viață
are caracter colectiv.
56
Implicarea elevilor în viața localității trezește atât un sentiment de c onștiință cât și de
răspundere.
Cercul de ecologie reprezintă una din formele de activitate organizate în școală,menită să
atragă elevii la cunoașterea fenomenelor lumii vii , la realizarea unor actiuni care sa evidențieze
rolul naturii în viața omului, la descoprerirea și verificarea unor adevăruri științifice, la
dezvoltarea spiri -ului de cercetare,la formarea unei gândiri ecologice,dezvoltarea capacităților de
comunicare.
Obiectivele activității cercului de ecologie sunt :
• îmbogățirea sistemului de cunoștințe formate la elevi în cadrul orelor de cunoasterea
mediului ,cu noi date despre fenomenele lumii vii,care să conducă la o cunoaștere mai profundă a
acestora ;
• dezvoltarea la elevi a interesului pentru cunoaștere,a spiritului de investigare,de cercetare a
fenomenelor lumii vii;
• formarea deprinderilor de a folosi metode științifice de cercetare a fenomenelor lumii vii și de
aplicare a acestora în practică;
• dezvoltarea deprinderilor practice;
• formarea unei conștiințe ecologice și a unui comportament ecologic.
• Informarea cu privire la calendarul ecologic.
.În selectarea temelor propuse pentru activitățile din cerc am respectat următoarele cerințe:
• tematica să corespundă intereselor și preocupărilor membrilor cercului:
• să fie în cocncordanță cu particularitățile de vârstă ale membrilor cercului;
• să cuprindă o problematică legată de specificul zonei în care este situată școala;
• să țină seama de baza didactico – materială a școlii ( actuală și de perspectivă );
• să îmbine activitatea teoretică cu activitatea practică ;
• să implice colaborarea cu unitățile corespun zătoare din localitate
Ținând seama de acestea,conținu tul activității în ca drul cercu lui a cuprins tematica:
• Sărbătorirea unor zile din calendarul ecologic
– 16 SEPTEMBRIE – ZIUA STRATULUI DE OZON
– 4 OCTOMBRIE –ZIUA MONDIALĂ A ANIMALELOR
-31 OCTOMBRIE – ZIUA INTERNAȚIONALĂ A MĂRII NEG RE
57
-22 MARTIE – ZIUA MONDIALĂ A APEI
-7 APRILE – ZIUA MONDIALĂ A SĂNĂTĂȚII
-22 APRILIE –ZIUA MONDIALĂ A PĂMÂNTULUI
– 5 IUNIE –ZIUA MONDIALĂ A MEDIULUI
• Plante ocrotite din țara noastră ;
• Specii de ani male ocrotite din țara noastră ;
• Înfluența poluării asupra dezvoltării lichenilor ;
• Curățenia de primăvară în orașul nostru ;
• Colectarea materialelor refolosibile ;
• Marcarea unor tr asee turistice;
• Plante decorative și condițiile necesare cultivării lor;
• Excursii în pădurile din jurul localității ;
• Plantarea de puieți în „Luna pădurii” – 15 martie -15 aprilie ;
• Alcătuirea unei Gărzi ecologice care să supravegheze curățenia orașului ;
• Vizionări de filme di n lumea plantelor și animalelor ;
• Vizită la Grădina zoologică -Bîrlad;
• Vizită la Grădina botanică –Galați;
• Realizarea unu panou ECO -S;
• Amenajarea colțului biologic vegetal și pregătirea de butași pentru înfrumusețarea cu
mușcate curgătoare a g eamurilor școlii , primăvara.
Oganizarea cercului de ecologie
Cei 27 de elevi ai clasei au fost impartiti in doua grupe,astfel:
– 13 elevi care răspund de garda ecologică;
– 14 membrii care răspund de organizarea activităților în cerc.
Fiecare grupă are un rep rezentant care împreună cu profesorul constituie colectivul de
conducere al cercului.Împreună am stabilit măsurile organizatorice necesare și anume :
• elaborarea planului de activitate a cercului și discutarea lui cu membrii cercului ;
• repartizarea sar cinilor pe membrii cercului,astfel ca fiecare să lucreze la câte o temă de
cercetare și să desfășoare o activitate practică ;
• asigurarea bazei materi ale pentru activitatea cercului.
58
Desfășurarea activității în cadrul cercului
Activitat ea în cadrul cercului de ecologie se desfășoară sub două forme :
• activități periodice,reprezentate prin :ședințe de lucru care au loc lunar; sesiuni de comunicări
științifice ; vizite de documentare; excursii pentru cercetarea lumi vii;schimburi de exp eriențe cu
alte cercuri; întâlniri cu oameni de știință etc.
• activități permanente care se desfășoară în laborator sau în grădina școlii,livadă și sunt
reprezentate prin : lucrări de cultivare a unor plante ,de întreținere a acestora,observații asupra
creșterii și dezvoltării plantelor, de determinare,conservare a unor plante etc.
acvariul scolii care presupune contactul zilnic al elevilor cu animalele pentru a le urmarii
comportamentul și a -i hrani.
c)Proiectul tematic
O modalitate eficien tă cu rezultate vizibile în atitudinea și comportamentul elevilor este
proiectul de educație ecologică. Utilitatea lui constă în aceea că îi ajută pe elevi să înțeleagă
legătura care există între om și natură, între cunoștințele dobândite la diferite disci pline de studiu și
lumea din afara școlii, dă posibilitatea elevilor de a se impli ca și organiza prin investigare
individuală sau în grup, autoconducându -și procesul de educație, îi pune în contact cu comunitatea
și le creează posibilitatea de a -și susține în mod public opiniile. Elevii au posibilitatea, pe parcursul
proiectului, să se simtă în ipostaza de mici cercetători ai realității sau de interlocutori ai unor
oameni pe care nu îi abordează zilnic(specialiști în diferite domenii). Ei se simt responsabi lizați, se
implică cu plăcere și, ca urmare a explicațiilor și sfaturilor date, înțeleg semnificația unor norme,
optează pentru ele și -și manifestă dorința de a se conduce după acestea în acțiunile lor prin
adoptarea unei atitudini și a unui comportament e cologic.
59
Avantajele folosirii proiectului tematic sunt multiple:
-valorizează experiența cotidiană, informațiile și interesele elevilor: aceștia trebuie să –si
folosească cunoștințele, deprinderile,abilitățile și capacitățile în contexte noi, să caute info rmații
suplimentare, să le combine, să formuleze probleme, să caute soluții;
-oferă posibilitatea fiecărui elev de a se manifesta plenar în domeniile în care capacitățile sale
sunt cele mai evidente;
-oferă oportunități pentru realizarea unei cooperări educaționale între principalii actori:elev elev,
elev-învățător, învățător -elev-părinte;
-stimulează acumularea de cunoștințe, dezvoltă capacitățile și abilitățile de comunicare ,colabo –
rare ș i ajutor , determinând învățarea reciprocă;
-contribuie la fo rmarea atitudinii de gândi înainte de a acționa și la conștientizarea faptului că
doar împreună oamenii pot reuși să realizeze ceea ce își propun;
-oferă un context flexibil de organizare a evaluării printr -o multitudine de alte metode didactice.
În ace st sens, am demarat proiectul de educație ecologică ,,Impactul poluării mediului
înconjurător asupra activității umane”, cu scopul de a -i înarma pe elevi cu cunoștințe de ecologie,
respectând particularitățile de vârstă și individuale, de a -i sensibiliza c u privire la frumusețile
naturii, de a le dezvolta gustul pentru descoperirea adevărurilor și legităților naturii din jurul lor,
de a-i învăța cum să iubească natura, să o cunoască, să -i cruțe frumusețile și monumentele ei, să
o ocrotească, să adopte un co mportament ecologic și să aibă o atitudine combativă față de cei
care provoacă stricăciuni sau distrug mediul înconjurător.
Condițiile preliminare care au stat la demararea proiectului au fost:
– existența factorilor poluanți în zonă;
– necesitatea combat erii poluării din zonă;
– educarea elevilor în vederea ameliorării relațiilor umane și mediul înconjurător;
– o nouă strategie pentru formarea unor aptitudini, abilități, atitudini pozitive față de problemele
mediului înconjurător.
Proiectul prevede rea lizarea și distribuirea de diverse materiale informativ -educative pe teme
ecologice destinate mai multor grupuri țintă (elevi, cadre d idactice, comunitate , factori competenți)
având drept scop sensibilizarea factorilor implicați, a autorităților locale șu a opiniei publice față
de problematica poluării mediului înconjurător din zonă.
60
Dorința elevilor de a participa la acest proiect a fost unanimă. Ei au propus diferite denumiri
pentru proiect și, împreună, am ales titlul ,, Sănătatea Pământului, sănătatea noastră ”. Acest
proiect s -a deru lat în cursul anului școlar 2014 -2015 .
Consider că demersurile didactice și educative au constituit un impuls permanent în această
direcție, urmărind cooptarea elevilor în acțiuni concrete de cunoaștere și intervenț ie practică și
pozitivă în ceea ce privește mediul natural înconjurător. În centrul acțiunii s -au aflat ele vii din
clasa a II a C , iar accentul s -a pus de la ce să învețe la în ce scop și cu ce rezultate să se învețe. Am
pus accent pe experiența de viață a micilor școlari, pornind de la ceea ce știau ei în sensul
descoperirii varietății formelor și fenomenelor naturii pe cale experimentală prin contactul direct
cu mediul înconjurător, iar rolul meu de cadru didactic a fost de ghid și colaborator.
Scopul pr oiectului :
– promovarea în rândul elevilor a conceptelor ecologice cu privire la un mediu sănătos în zona
în care locuiesc și sensibilizarea elevilor/ populației asupra problematicii poluării cu deșeuri a
mediului înconjurător, precum și îmbunătățirea perc epției acestora despre mediu;
– cooptarea elevilor în acțiuni concrete de cunoaștere, de cercetare și intervenție practică
pozitivă în ceea ce privește mediul înconjurător, ocrotirea acestuia;
– formarea convingerii de ocrotire a mediului și adoptarea unui comportament adecvat ce
promovează valorile pozitive în ce privește ocrotirea și protecția mediului înconjurător;
Obiective urmărite :
a) cunoașterea problematicii ce vizează acțiunile de ocrotire a mediului;
b) înțelegerea de către elevi a legislației med iului înconjurător;
c) informarea elevilor despre resursele naturale din zonă și importanța acestora în viața
oamenilor;
61
d) cunoașterea principalelor aspecte legate de educația ecologică și conștientizarea necesității
ocrotirii, protejării și conservării n aturii;
e) formarea și dezvoltarea capacităților și abilităților de investigare – experimentare – explorare a
realității, folosind instrumente și procedee specifice particularităților de vârstă și individuale;
f) dezvoltarea interesului și responsabilității pentru menținerea unui mediu echilibrat, propice
vieții sănătoase;
g) realizarea unui colț ecologic.
Ținta specială :
– parteneriat: școală – comunitatea locală – organe abilitate.
Grupurile țintă ;
– comunitatea locală, în special elevii clasei a II a C ;
– factorii de decizie la nivel local
Aria de desfășurare :
– perimetrul Orasului Tecuci (sălile de clasă, școala, curtea acesteia , străzi, parcul ora șului).
Indicatori:
– acțiuni de cunoaștere a mediului înconjurător (documentarea din cărți, reviste, filme
documentare, pliante, emisiuni mass -media, consultând internetul, învățând unii de la alții,
învățând de la experți);
– acțiuni de ocrotire, protejare a mediului;
– acțiuni practice de formare a unui comportament ecologic;
– alcătuirea unor portofolii pe a ceastă temă;
– realizarea unui colț ecologic în școală;
– activități de reciclare și reutilizare a materiilor refolosibile;
– sensibilizarea celor din jur cu privire la reducerea gradului de poluare, prevenirea degradării
mediului din zonă.
Activități propuse :
– întocmirea proiectului și analiza lui;
– informarea elevilor despre factorii poluanți și depistarea acestora în zonă;
– amenajarea și întreținerea ,,colțului e cologic” în clasă;
62
– colectarea și valorificarea materialelor refolosibile;
– particip area la manifestările organizate cu ocazia unor zile importante: Ziua Pământului, Ziua
Mondială a Apei, Ziua Mondială a Sănătății;
– excursii, drumeții;
– confecționare de pliante ecologice;
– activități de informare a opiniei publice.
Modalități de evalua re:
– pe parcursul derulării proiectului constând în identificarea surselor adecvate de informații,
identificarea problemelor, strângerea de informații, am folosit metodele: observarea sistematică,
chestionarea orală , realizarea de desene și colaje, portof olii personale (pentru elevi);
– la finalizare: rezultatele obținute și impactul asupra comunității.
63
BIBLOGRAFIE:
– x x x – ,,Revista Educația Ecologică”, Nr. 5, Ed. Radical, 2000;
– ,,Programa activităților instructiv – educative”, Ed. Integral, București, 2000;
– ,,Cunoașterea mediului – Ghid pentru Învățământul preșcolar”, Ed. Radical, 2001;
– ,,Pro – Ecologia milen iului III” – Ed. Radical, 2002
64
3.3 ORGAN IZAREA SI VALORIFICAREA ACTI VITĂȚILOR DIN AFARA
ȘCOLII
Condițiile epocii contemporane antrenează întreaga omenire într -un proces de
transformări,structurări și restructurări cuprinzând cele mai variate sisteme și subsisteme ale vieții
sociale.
Noua ambianță creată de urbani zare,de complexele naturale profund umanizate,implică mai
mult ca oricând omul,ființa rațională cu posibilități în rezolvarea câtorva probleme,privind pe de –
oparte cunoașterea,descoperirea și redescoperirea potențialului productiv al complexelor
naturale,i ar pe de altă parte ocrotirea prin toate forțele și sub toate aspectele mediului de viață și a
naturii în complexitatea ei.
Pentru cunoașterea naturii și cercetarea orizontului local și nu numai se pot desfășura o serie
de activități sub forma: drum ețiilor și excursiilor.
Drumeția constituie un imens prilej pentru elevi de a cunoaște interacțiunea dintre
organisme și mediul lor de viață,de a observa intervenția omului în ecosisteme și consecințele ei
Cu ocazia drumețiilor efectuate în păduri le din împrejurimi (Furceni,Buciumeni ),elevii constată
rolul acestora ca mijloc eficient pentru menținerea purității atmosferice și combaterea poluării
aerului.
Pentru a stabili cât mai concret obiectivele drumeției, elevii au fost informați despre ceea ce se
intenționează a se întâmpla și au fost invitați să aducă noi idei pentru a putea realiza o activitate cât
mai complexă având în vedere realizarea unei ap licații practice.
Am organizat drumeții pentru a alcătui ,,Cartea plan telor de leac”, ieșind in imprejurimile
orasului și adunând plante ce au diferite calități curative. Astfel, elevii au reușit să recunoască o
parte din plantele bune de leac pe care le -am cules și am alcătuit un ierbar cu aceste plante .
65
O altă drumeție am organizat -o în vederea observării pădurii, a copacilor și plantelor care
trăiesc aici.Am reușit astfel să vedem măreția brazilor, să respirăm aerul proaspăt al pădurii, să
ne bucurăm de frumusețea și bogăția pădurii și să concluzionăm c ă pădurea este un izvor nesecat
de viață.În toate drumețiile pe care le -am realizat, copii au avut ceva de învățat, deoarece natura
de la noi ne oferă materiale vizuale și auditive ce vin în întâmpinarea setei de cunoaștere a
elevilor.
Realizând o drumeție se va cunoaște o mai mare dezvoltare a capacității de observare, a
memoriei vizuale toate aceste contribuind la eficientizarea actului educativ. Cu prilejul acestor
drumeții ,elevii observă diversitatea plantelor,multe dintre ele medicinale ,deve nind interesați din
ce în ce mai mult de cercetarea naturii ,care conduce la cultivarea sensibilității și a dragostei
pentru frumos Cu siguranță o drumeție care nu se limitează numai la parcurgerea unui t raseu, ci
este stabilită din timp, are ca scop ating erea unor obiective și realizarea unor activități va rămâne
mult timp în tipărită în amintirile elevilor.
66
Excursia constituie un bun prilej de însușire a unor cunoștințe,priceperi și deprinderi care
să conducă la dezvoltarea spiritului de observație și cercetare.Totodată are multe valențe
formative:dezvoltă elevilor sentimentul de dragoste față de frumusețile naturii,contribuie la
educarea și formarea unei conștiințe ecologice,îmbogățește sistemul de cunoaștere al elevilor.
Organizarea și desfășurar ea excursiei se realizează parcurgând mai multe etape:
– pregătirea excursiei,care cuprinde în primă fază programul ,itinerarul
și scopul ei;
– desfășurarea excursiei;
– valorificarea excursiei.
Excursia didactică are ca scop principal lărgirea orizontului didactic, realizând de asemenea
legătura dintre teorie si practică. Etapele ce trebuie parcurse pentru organizarea acestei activități,
urmăresc în general structura oricărui tip de excursie, dar importanța majoră o are etapa
pregătitoare, organizatorică, de pregătire a colectivului de elevi pentru a fi capabili sa realizeze
obiectivele propuse pe parcursul activității.Excursia reprezintă o călatorie de cel puțin o zi,
efectuată în afara localității de resedință, cu un mijloc de transport, având ca scop recreerea,
vizitarea, informarea, studiul.
În funcție de conținut, identificăm mai multe categorii de excursii :
-excursii pentru cunoașterea componentelor naturale ale peisajului geografic ;
– excursii pentru c unoașterea anumitor obiective social -economice și culturale din peisajul
geografic ;
– excursii cu obiective mixte.
Stabilirea atentă a obiectivelor este foarte importantă. Trebuie st imulată dorința și curiozitatea
elevilor de a descoperi noi fenomene și elemente, dar și dorința de călătorie în scopul cunoașterii
și, nu în ultimul rând, crearea unui suport informativ -educativ pe plan ecologic, pentru protecția
mediului.Această formă de excursie are ca scop principal lărgirea orizontului didactic, realizân d
de asemenea legătura dintre teorie și practică. Acest tip de activitate anticipează intuirea,
cunoasterea generală, ușurând succesul învățării. Are avantajul de a facilita observarea
elementelor mediului în ansamblul lor ,cu interrelațiile specifice, ușu rând deducerea cauzelor
care le -au generat.Excursia este una dintre cele mai atractive, plăcute si utile activități de recreere
și odihnă activă, facilitând contactul direct cu mediul, aceasta presupunând o percepere activă a
67
unor zone geografice, peisaje, acționand direct asupra acestora. Prin aceste acțiuni copiii
dobândesc informații, își formează reprezentări, trăiesc experiențe de învățare
Excursia efectuată pe itinerarul Tecuci, ,Mărășești,Onești,Târgu Ocna,Slănic Moldova, a avut ca
temă „Plantele și mediul lor de viață”.Scopul excursiei a fost ca pe baza observației dirijate, elevii
să observe influența condițiilor de mediu asupra vegetației pe diverse forme de relief,identificarea
unor plante din zonele cuprinse în acest traseu dar și efectele pol uării în aceste zone.
Traseul excursiei a constituit un mijloc eficient de cunoaștere a unor ecosisteme caracteristice
zonelor de câmpie, de dealuri și de munte.Totodată a subliniat punerea în valoare a unor terenuri
excesiv degradate ca urmare a erozi unii,alunecării,poluării cu petrol sau cărbuni,inapte pentru
folosința agricolă printr -un intens complex de măsuri care reprezintă mărturii asupra posibilităților
de a transforma întinse regiuni dezgolite și intens ruinate,cu aspect dezolant în zone înflor itoare,în
care odată cu readucerea pădurii pe versanții abrupți s -a restabilit echilibrul,liniștea necesară
desfășurării unor activități normale.
Excursia s -a dovedit a fi o activitate cu multiple valențe educative,acționând reconfortant asupra
condiție i fizice și morale,stimulând interesul copiilor față de lumea înconjurătoare.
68
3.4 METODE ACTIV -PARTI CIPATIVE DE EXPLORAREA A REALITĂȚ II
BAZATE PE CONTACTUL DIRECT CU REALITATEA
1. Observația
Observația este o metodă prin care elevii percep direct,activ și sistematic obiectivele și
fenomenele lumii din realitatea înconjurătoare,în scopul cunoașterii unor trăsături esențiale ale
acestora.
Cercetând direct marea „Carte a naturii”elevii ajung să stăpânească o adevărată artă a
observării.
Observația se poate efectua la lecții, în grădina școlii,la colțul naturii vii,în excursii și poate
fi de lungă durată sau de scurtă durată și este dirijată de învățător.
Conducerea observației constă în îndreptarea atenției spre acele punc te care să ducă la
formarea unor percepții corecte,stabilirea acelor comparații care să ducă la precizarea,evidențierea
acelor însușiri care sunt caracteristice pentru obiectul sau fenomenul studiat.
Pentru ca această metodă să fie eficientă trebuie să se respecte următoarele condiții:
– să se precizeze cu claritate scopul urmărit;
– să se stabilească etapele observației pe baza unui plan;
– să se stabilească materialul care se va folosi efectuarea observației;
– să se folosească metode și procedee didactice care să stimuleze gândirea;
– elevii să fie dirijați ,dar dirijarea să fie cât mai discretă;
– să se elaboreze o fișă de lucru pe care să fie scrise sarcinile și care să permită
consemnar ea rezultatelor.
Fiecare lecție de observare aduce elevilor un plus de cunoștințe,clarifică și întregește
informațiile lor întâmplătoare și asigură înțelegerea unor noțiuni cu care operează celelalte
discipline școlare.
Pentru îndrumarea observă rilor se folosește intuirea directă a obiectului prin participarea a
cât mai mulți analizatori,conversația utilizată atât în timpul observării cât și în etapa finală pentru
sistematizarea și fixarea cunoștințelor .
Rezultatele concluziilor observațiilor se notează într -un caiet de însemnări al elevului sau
într-o fișă de lucru care vor fi principalele instrumente de lucru.
69
Observația în natură se face atât în cadrul unor lecții organizate anume,cât și atunci când
natura ne oferă un prilej prielnic pentr u o temă mai greu de pus în evidență prin alte metode
didactice (ploaia, fulgerul,tunetul,roua ,ceața,bruma,zăpada) fenomene care urmărite cu atenție
provoacă plăcere,entuziasm sau reținere,teamă.
O observație cu un deosebit efort instructiv -educativ se p oate realiza cu prilejul producerii
brumei.
În prima zi a producerii a acestui fenomen se poate merge în grădina școlii pentru ca
elevii să poată privi iarba,frunzele pomilor,pământul și să spună ce observă.
Elevii ,astfel pot constata cu ușurință că p e toate suprafețele corpurilor din natură se
găsește un strat subțire,de culoare albicioasă,care seamănă cu zăpada,fiind format din ace de
gheață strălucitoare.
Observația trebuie îndrumată în așa fel încât elevii să constate că în locurile în care razel e
soarelui au ajuns mai devreme,cristalele de gheață se transformă în picături mici de apă(rouă),iar
acest fenomen se extinde cu ușurință și în locurile mai umbrite.
Pentru a înțelege mai bine acest fenomen se reactualizează cunoștințele despre stările de
agregare ale apei,punându -se un accent deosebit pe condensare și înghețare.
Pornind de la observarea acestui fenomen,elevii deduc și urmările producerii brumei.
Pentru înțelegerea corectă a fenomenului observat elevii pot primi ca sarcină observarea în
zilele următoare, după lăsarea întunericului, prima fază a producerii brumei,adică roua,care până
în zori se transformă în brumă.
În clasele I -IV elevii observă caracterele organismelor,trăsăturile definitorii ale proceselor și
fenomenelor,derularea logi că ,într -o anumită ordine logică conform cu un algoritm.
Astfel,la observarea plantei se poate realiza următoarea schemă:
– mediul de viață(grădină,livadă,pădure);
– părțile plantei și cunoștințe generale despre rolul lor;
– foloase,daune;
După un plan asemănător se poate desfășura și observarea animalelor:
– încadrarea animalului în mediul de viață specific;
– particularitățile morfologice determinate de
caracteristicile clasei;
70
– modul de hrănire,înmulțire;
– foloase sau daune
Pentru a stabili conceptul de „viețuitoare”,în cadrul unei ore de recapitulare se
reactualizează cunoștințele despre plante și animale pe baza comparației.
Pe tablă se realizează următoarea schemă:
ANIMALE PLANTE
1.Au corpul format din:
– cap
– trunchi
– membre(picioare)
2. Se inmultesc prin
– ouă(păsări)
– pui vii(mamifere)
3.Se hrănesc:
-semințe (păsări)
– iarbă (ier bivore)
– carne (carnivore)
4.Au nevoie de: apă, aer, lumină și
căldură.
5.Cresc și respiră. 1.O plantă este formată din:
-rădăcină
– tulpină
– frunze
– flori
-fructe
-semințe
2. Plantele se dezvolta dacă au:
– apă
– căldură
– aer
– lumină
3. Cresc și respiră.
71
Elevii constată că plantele sunt niște vietăți ca și animalele deoarece răsar ,se
hrănesc,cresc,respiră, se înmulțesc și mor.
Pe baza observațiilor făcute și a comparației,elevii reușesc să stabilească legătura dintre
plante,animale și mediul de viață.
Pe lângă întrebările care vizează răspuns fără a implica procese psihologice ale gândirii se
folosesc și întrebări problemă:,,Ce s -ar întâmpla cu o plantă dacă îi tăiem rădăcina?”, ,,Ce s -ar
întâmpla dacă peștele ar fi scos din apă?” , „Care ar fi urmările lipsei florilor și al nectarului pentru
insecte?” sau ce s-ar întâmpla dacă nu ar exista insecte?”.
Stadiul comparativ poate fi conceput prin observarea separată a fiecărui element al
comparației apoi prin stabilirea asem ănărilor și deosebirilor.
Efectuând o vizită într -o livadă ,elevii pot observa fiecare parte componentă a pomilor
fructiferi ,fiindu -le ușor după aceea ,pe baza consemnărilor făcu te ,ca în lecția „Mărul și prunul ” să
stabilească asemănările și deosebirile pe care ei și le-au notat în următorul tabel
PĂRȚI COMPONENTE MĂR PRUN MĂR PRUN
Rădăcină
Tulpină
Frunze
Flori
Fructe ASEMĂNĂRI DEOSEBIRI
Începând cu clasa pregatitoare ,se inițiază elevii în observarea schimbărilor care au loc în
natură (temperatura, vântul,precipitațiile).Toate acestea fiind cuprinse într -un „Calendar al naturii”
folosind semne convenționale.
La realizarea „Calendarului naturii”pot participa toți elevii,având obligația de a observa și
nota toate transformările petrecute în natură pe o durată de timp stabilită anterior.
Calendarul naturii poate fi folosit ca material didactic în lecțiile de recapitulare și contribuie
la completarea ,con solidarea și corelarea cunoștințelor elevilor,obligându -i să consulte și să
folosească si alte metode în afara observării directe,să opereze cu anumite cunoștințe și să le
transfere dintr -un domeniu în altul
Pentr u ca elevii să se ridice de la nivelul c oncretului la general este necesar ca observațiile asupra
vremii și climei să fie consemnate în „Calendarul naturii” ,într -un tabel asemănător cu următorul:
72
Temperatura Vântul Precipitații Cerul Alte fenomene
cald frig tare încet plouă ninge senin acoperit brumă ceață Timp
frumos
da
_ _
da _
da
da
_ _
_
_
da
da
_
_
da
_
_
_
_
_
_
Acest tabel va fi înlocuit pentru toate zilele lunii.
Prin fiecare lecție desfășurată se urmărește ca elevii să înțeleagă legăturile cauzale dintre
plante,animale și mediu se accentuează faptul că datoria fiecăruia este de a ocroti mediul în care
trăiește,pentru că numai ocrotind cu grijă viața din jurul nostru,a plantelor și a animalelor,ne
asigurăm și nouă oamenilor,o viață fără pericolul îmbolnăvirii.
2.Experimentul
Lucrările experimentale constau în observarea, provocată și dirijată, a unor fenomene ce
urmează să fie verificate experimental.Au un pronunțat caracter activ – participativ: în primul
rând, elevii vor fi curioși în momentul desfășurării experimentului, de către învățător,iar apoi se
vor implica, prin propriile acțiuni, la realizarea acestuia.“Experimentul ca metoda activă, are mai
multă forță deconvingere decât oricare altă metodă și deci posibilități spor ite de înrâurire asupra
formării concepției ști ințifice despre natură laelevi”
Procesul de predare a d isciplinei „Cunoașterea mediului ”are la bază experimentul atât ca
metodă de investigație științifică, cât și ca metodă de învățare.Experimentarea și o bservarea
nemijlocită a realității constituie cei doi stâlpi de susținere ai unei metodologii active în predarea
științelor, deziderat exprimat încă de la sfârșitul secolului al XIX -lea.Primul pas în cercetarea
naturii se face prin organizarea observațiilo r în mijlocul acesteia (vizite, excursii,
drumeții).Contactul direct cu natura contribuie la dezvoltarea spirituluide observație, suscită
curiozitatea, stimulează imaginația creatoare a elevului, dezvoltând în același timp operațiile
gândirii ( analiza,sin teza, abstractizarea, generalizarea).În clasele primare, la această disciplină
este necesar să se organizeze experiențe legate de viața plantelor și animalelor,insistându -se
asupra aspectelor mai greu sesizabile.Chiar din clasa I le formăm elevilor deprind erea de a
observa mediul înconjurător. Pentru formarea oricăror noțiuni noi, am pornitde la ceea ce este
apropiat elevului, de la ceea ce -l înconjoară și -i este accesibil (plante, animale, fenomene ale
naturii, schimbărideterminate de anotimpuri în floră și faună, evoluția plantelor și animalelor în
73
raport cu acestea, relații simple care se stabilesc între acestea sau între acestea și
natură).Învățătorul trebuie să antreneze elevii nu numai în observarea directă a unui experiment,
ci și în executarea indivi duală a experimentelor
Interesant s -a dovedit a fi pentru elevi următorul experiment desfășurat în urma studierii
plantelor de cultură din zona de câmpie:La sfârșitul lunii noiembrie, de Sfântul Andrei, elevii au
pus pe o farfurie mai multe boabe de grâu pe o bucată de vată îmbibată cu apă. Au așezat farfuria
la lumină și au udat -o zilnic. După trei zile, s -a observat că semințele care au stat la căldură au
încolțit. În maxim14 zile se puteau admira plantele.Pentru a trăi și a se dezvolta plantele au
nevoie de aer, apă,lumină și căldură. Pentru a demonstra acest lucru, am organizat și desfășurat
următorul experiment: -elevii au așezat ghivece în care au fost plantate boabe de porumb și d e
fasole, în diferite condiții: fără apă, cu apă curată , cu apă pol uată (detergent), la întuneric, în frig,
fără aer.Ghivecele au fost puse într -un dulap cu vitrină, de unde puteau fi observate zilnic de
către fiecare copil, iar săptămânal am organizat o obse rvare dirijată cu întreaga clasă .După o
săptămână, s -a putut obs erva că în ghivecele fără apă,semințele erau așa cum le -au pus, în cele
cu apă curată bobul de porumb s -a umflat și a scos firișoare albe, iar în cele cu apă poluată
semințele erau neîncolțite.
După câteva zile, s -a observat că semințele care au stat lacăldură au încolțit și au dat naștere
la plante cu rădăcină, tulpină,frunze.Am comparat ghivecele care au stat la căldură cu cele care
austat la frig și am constatat că semințele, pentru a încolți au nevoie de umezeală și
căldură.Copiii au observat că s emințele care au avut apă curată și căldură au încolțit, dând
naștere la plante viguroase. Ei au sesizat că tulpinile au frunze verzi și se îndreaptă spre
lumină.S -a observat că semințele de fasole care au stat la frig, au încolțit greu și nu au crescut.
Pentru a putea demonstra că plantele au nevoie de aer, am acoperit un ghiveci cu un vas de sticlă.
Copiii au observat cum plantele au început să se îngălbenească, iar pereții vasului s -au aburit.
74
3. Demonstrația
În orientările didacticii moderne,care au la bază gândirea și acțiunea, metoda demonstrației
se folosește cu succes în condițiile distribuirii materialulu i didactic(îndividual sau pe grupe
mici),care devine izvor de informații.
Demonstrațiile cu ajutorul materialului biologic viu în mediul său de viață,realizează
descoperirea de către elevi a caracteristicilor esențiale ale viețuitoarelor și fe nomenelor
studiate,precum și anumite aspecte ale relațiilor dintre acestea și mediul înconjurător,ceea ce duce
la ideea interdependenței și cauzalității.
Astfel, cu ocazia studierii animalelor domestice,în intuirea animalului,accentul se va
deplasa pe perceperea aspectelor structurale exterioare,pe înțelegerea relațiilor dintre alcătuirea
diferitelor părți ale corpului și modul de hrănire.În acest scop, în momentul demonstrației i se
poate administra animalului hrană.
În afara prezentării obiectelor,fenomenelor ,acțiunilor „pe viu”,un loc de seamă ocupă
demonstrația făcută intenționat în sala de clasă sau în laborator.
Astfel, cu ocazia studierii în clasa a IV -a a capitolului „Aerul” se efectuează în fața
elevilor experimente simple pentru a pune în evidență componentele acestuia (oxigenul și dioxidul
de carbon).
Demonstrația cu ajutorul modelelor se realizează prin folosirea mulajelor,planșelor
,desenelor,schemelor ,elevii având posibilitatea de a observ a anumite detalii ale alcătuirii externe
viețuitoarelor,care permit evidențierea unor trăsături caracteristice și reținerea conținutului
științific necesar.
Demonstrația cu ajutorul mijloacelor audio -vizuale(video -proiector,diapozitive
,diafilme,casete video și audio, compact discuri)contribuie la observarea și înțelegerea unor
fenomene mai greu accesibile elevilor,dă lecțiilor o notă accentuată de realism,izbutind să conducă
gândirea elevilor spre esență,spre descoperirea cauzelor care deter mină apariția și desfășurarea
fenomenelor.
Mijloacele audio -vizuale pot fi definite ca instrumente pedagogice de substituire și
reprezentare a realității bazate pe procedee moderne de înregistrare și redare a imaginilor și
sunetelor,care sp rijină procesul de predare – învățare.
75
3. Problematizarea
Problematizarea (metodă didactică după unii,principiu după alții) este un sistem de
metode și constă în rezolvarea unor situații conflictuale reale sau aparente între cunoștințe le
dobândite anterior și noile informații despre fenomenul studiat.
Învățarea problematizată se sprijină pe o gândire euristică și se poate folosi în toate
etapele procesului didactic în combinație cu alte metode ca:demonstrația și învăț area prin
descoperire.
Înțelegând problematizarea ca modalitate de lucru în învățământ,trebuie să subliniem
că esența ei este crearea unei situații -problemă și rezolvarea ei prin activizarea gândirii elevilor.
Obiect ul „Cunoașterea mediului înconjurător” oferă posibilități variate de folosire a
problematizării,dintre care cele mai frecvente sunt:
-dezvăluirea unor contradicții între cunoștințele asimilate de către elev anterior și cele
pe care le creează situația nouă;
-alegerea dintr -un sistem de cunoștințe,uneori incomplet,numai pe acelea care sunt
necesare la rezolvarea situației date și completarea datelor care lipsesc;
-selectarea,prelucrarea,ierarhiza rea cunoștințelor dobândite anterior și folosirea lor în
condiții noi.
O întrebare devine problemă numai în cazul în care trezește în mintea elevilor o
contradicție neașteptată,o tensiune,o incertitudine care stimulează interesul,curio zitatea și îi
determină la găsirea unei soluții.
Rezolvarea problemei înseamnă un efort de gândire,de căutare activă,este un proces
care generează o nouă învățare,un experiment gândit prin care elevul trece la analiza situațiilor
date punând în joc toate forțele lor intelectuale.
Folosirea problematizării în studierea cunoștințelor despre natură, presupune ca
„problemele” deosebite,să nu fie dezvăluite elevilor,ci să se prezinte câteva fapte sau realități,iar
elevii să stabilească ei înșiși „să lupte” pentru a găsi rezolvarea problemei date.
De aceea, în formularea „situațiilor – problemă”trebuie să îndeplinească următoarele
condiții:
-să ofere elevilor un minim de informații prezentate în anumite corelații;
-să organizeze și să structureze informațiile apoi să direcționeze gândirea elevilor spre
rezolvarea dificultăților;
76
-să cuprindă cunoștințele dobândite anterior de către elevi care să le permită
soluționarea problemei date;
-să permită elevilor găsirea soluțiilor
Situația problematică este expresia unei contradicții surprinzătoare ce apare în mintea
elevului în anumite împrejurări:când noile cunoștințe pe care le dobândește elevul nu se mai
încadrează în cele vechi,când modul de aplicare este imposibil de aplicat în practică.
În fiecare lecție elevii se confruntă cu probleme mai dificile sau mai puțin dificile iar
rezolvarea lor se realizează prin actualizarea legă turilor temporare elaborate și mai ales prin
formarea unor legături noi.
Astfel, în studierea temei „Bradul” la clasa a II -a în prima parte a lecției elevii
observă plante,scriu în caiete datele referitoare la alcătuirea acestei plante ,apoi prin întrebarea
„Cum explicați faptul că bradul are iarna frunze verzi?”,elevii caută modalități de rezolvare a
„situației -problemă”.În mintea lor apărând contradicția între cunoștințele dobândite anterior despre
viață și înfățișarea plantelor în ti mpul iernii și fenomenul observat la brad.
Indiferent de modalitatea de problematizare utilizată este important ca învățătorul să
orienteze și să dirijeze activitatea intelectuală a elevilor spre sesizarea problemelor,analizarea
conținutului și stabilirea direcției de soluționare.
Problematizarea constituie o modalitate importantă în realizarea învățământului
formativ,angajează procedeele euristice ale gândirii,restructurează cunoștințele elevilor,le cere
cunoștințe noi antrenâ ndu-i la căutări și documentar
4. Brainstorming -ul (metoda “asaltului de idei”)
Este o metodă interactivă inițiată de Alex Osborne. Acesta i -a descoperit și valorizat
funcția distinctă, aceea de a înlesni căutarea și găsirea celei mai adecvate soluții a unei pro bleme
de rezolvat, printr -o intensă mobilizare a ideilor tuturor participanților la discuție. Metoda
“asaltului de idei” are drept scop emiterea unui număr cât mai mare de soluții privind modul de
rezolvare a unei probleme, într -un grup coordonat de un mod erator ce îndeplinește rolul de
animator și de mediator al discuției. O sesiune de brainstorming bine dirijată dă fiecăruia ocazia
de a participa la dezbateri și se poate dovedi o acțiune foarte constructivă.
Etapele unui brainstorming eficient sunt următoarele: deschiderea sesiunii de brainstorming,
o perioadă de acomodare de 5 -10 minute, partea creativă a brainstormingului, prelucrarea ideilor
și stabilirea unui acord.
77
În deschiderea sesiunii de brainstorming se prezintă scopul acesteia și s e discută tehnicile și
regulile de bază care vor fi utilizate (Cucoș, 1998) .
Perioada de acomodare durează 5 -10 minute și are ca obiectiv introducerea grupului în
atmosfera brainstormingului. Este o mini -sesiune de brainstorming unde participanții s unt
stimulați să discute idei generale pentru a putea trece la un nivel superior.
Partea creativă a brainstormingului are o durată de 25 -30 de minute. Este recomandabil ca în
timpul derulării acestei etape, coordonatorul (profesorul) să amintească t impul care a trecut și cât
timp a mai rămas. El va trebui să “preseze” participanții și în finalul părții creative să mai acorde
câte 3 -4 minute în plus. În acest interval de timp grupul participant trebuie să fie stimulați să -și
spună părerile fără ocoliș uri.
Ex. Se poate aplica brainstorming -ul în cadrul lecției “La munte”, folosindu -se următorea
sarcină de lucru:”Spuneți ce cuvinte vă vin în minte când vă gândiți la munte”
78
79
5. Ciorchinele
Deși este o variantă mai simplă a brainstorming -ului, ciorchinele este o metodă care
presupune identificarea unor conexiuni logice între idei, poate fi folosită cu succes atât la
începutul unei lecții pentru reactualizarea cunoștințelor predate anterior, c ât și în cazul lecțiilor
de sinteză, de recapitulare, de sistematizare a cunoștințelor.
Ciorchinele reprezintă o tehnică eficientă de predare și învățare care încurajează elevii să
gândească liber și deschis. Metoda ciorchinelui funcționează după u rmătoarele etape: Se scrie un
cuvânt / temă (care urmează a fi cercetat) în mijlocul tablei sau a unei foi de hârtie. Elevii vor fi
solicitați să -și noteze toate ideile, sintagmele sau cunoștințele pecare le au în minte în legătură cu
tema respectivă, în j urul cuvântului din centru, trăgându -se linii între acestea și cuvântul inițial.În
timp ce le vin în minte idei noi și le notează prin cuvintele respective, elevii vor trage linii între
toate ideile care par a fi conectate. Activitatea se oprește când se e puizează toate ideile sau când
s-a atins limita de timp acordată 5
Există câteva reguli ce trebuie respectate în utilizarea tehnicii ciorchinelui:
– Scrieți tot ce vă trece prin minte referitor la tema / problema pusă în discuție.
– Nu judecați / evaluați ideile produse, ci doar notațiile.
– Nu vă opriți până nu epuizați toate ideile care vă vin în minte sau până nu expiră timpul alocat
Mai jos, se poate observa un ciorchine realizat în cadrul lecției “ Activități care dăunează
mediului înconjurător”.
____________________________________________________________________
5.Constantin Cucoș”Pedagogie” 1998
80
81
6.Turul galeriei
Turul galeriei este o metodă interactivă de învățare bazată pe colaborarea între elevi, care sunt
puși în ipostaza de a găsi soluții de rezolvare a unor probleme. Această metodă presupune
evaluarea interactivă și profund formativă a produselor realizate de grupuri de elevi.
Astfel, turul galeriei constă în următoarele:
Elevii, în grupuri de trei sau patru, rezolvă o problemă (o sarcină de învățare) susceptibilă de a
avea mai multe soluții (mai multe perspective de abordare). Produsele muncii grupului se
materializează într -o sche mă, diagramă, inventar de idei etc.6 (Manolescu, 2010).
Posterele se expun pe pereții clasei, transformați într -o veritabilă galerie. La semnalul profesorului,
grupurile trec pe rând, pe la fiecare poster pentru a examina soluțiile propuse de colegi.
Come ntariile și observațiile vizitatorilor sunt scrise pe posterul analizat.
După ce se încheie turul galeriei (grupurile revin la poziția inițială, înainte de plecare) fiecare
echipă își reexaminează produsul muncii lor comparativ cu ale celorlalți și discută observațiile și
comentariile notate de colegi pe propriul poster.
Ex. Într -o secvență de lecție numită „flori de primăvară”, elevii vor desena, pe grupe câte o
floare de primăvară. Tot pe aceste desene vor nota denumirea florii precum și componentele
acesteia. În final, fiecare grupă va evalua desenele celorlalte grupe, desemnând u-se astfel grupa
câștigătoare.
6.Marin Manolescu”Teoria și metodologia evaluarii”
82
7.Jocul didactic
Alături de celelalte metode și procedee didactice folosite în activitatea de predare -învățare
a cunoștințelor despre natură , un loc important îl ocupă jocul didactic.El se caracterizează printr –
o îmbinare specifică a Jocurile didactice oferă u n cadru propice pentru învățarea activă,
participativă, stimulând inițiativa si creativitatea elevului. Obiectivele instructiv – educative ale
fiecărui obiect de studiu pot fi mai bine realizate prin utilizarea jocului. Acesta, prin natura sa,
cuprinde o m otivație intrinsecă de a mobiliza resursele psihice ale copiilor, de a asigura
participarea lor creatoare, de a le capta interesul, de a -i angaja afectiv și atitudinal .
Elementele de joc: descoperirea, ghicirea, simularea, întrecerea, surpriza, a șteptarea vor
asigura mobilizarea efortului propriu în descoperirea unor soluții, în rezolvarea unor probleme,
stimulând puterea de investigații și cointeresarea continuă. Integrarea organică a jocului în
structura de învățare a școlarilor mici este de na tură să contribuie la realizarea unor importante
obiective ale formării personalității copilului. Școlarul mic trebuie să simtă că este acceptat așa
cum este, că se dorește întâlnirea cu el, că vine la școală să desfășoare o activitate ce -i solicită
efort în cooperare cu ceilalți copii, cu educatorul, într -o atmosferă de bucurie și nu numai să
reproducă, în competiții cu ceilalți ceea ce a învățat.
Jocul este foarte important, sub variatele sale forme, în dezvoltarea copilului, importanțe
sublini ate de numeroase teorii ale jocului din literatura pedagogică și de locul acestuia în diferite
sisteme de educație. Jocul are o valoare funcțională ce rezidă în faptul că el transpune simbolic
copilul în rolurile adultului. De aici decurge importanța îmbog ățirii impresiilor copiilor despre
viața și activitatea oamenilor dintr -o sferă largă, de domenii profesionale, accesibile înțelegerii lor.
Copilul se joacă de -a ceea ce a văzut sau a auzit. Modelele de urmat pe care el le transpune în
joc izvorăs c din realitatea apropiată, din viața și activitatea adulților din preajma lui. Pe această
cale își asimilează semnificația socială a rolurilor care îl așteaptă în viață. Prin joc, copilul învață
cu plăcere, devine interesat de activitățile ce se desfășoar ă. Datorită conținutului și modului de
desfășurare, jocurile didactice sunt mijloace eficiente de activizare a întregului colectiv al clasei,
dezvoltă spiritul de echipă, de întrajutorare, formează și dezvoltă unele deprinderi elementare și de
muncă organi zată.
Jocurile didactice sunt un mijloc foarte important și pentru realizarea sarcinilor educației
morale. Ele contribuie la dezvoltarea stăpânirii de sine, a autocontrolului, a spiritului de
83
independență, a disciplinei conștiente, a spiritului col ectiv și a altor calități de voință și de caracter.
În joc copiii învață să se ajute unii pe alții, să se bucure de succesele colegilor, să aprecieze
nepărtinitor succesele altora. Așadar, jocurile didactice exercită o influență pozitivă asupra întregii
personalități a copilului. Ele pot însoți fiecare obiect de învățământ, fiecare lecție luând și forma
unor întreceri, concursuri între toți elevii, între rânduri de bănci, grupe de elevi. unor sarcini cu
elemente de joc.
Unul din jocurile cel mai utiliza te pentru a transmite copiilor reguli și norme de protejarea a
mediului, de comportament ecologic este „Răspunde repede și bine”.
DESCRIEREA JOCULUI:
TEMA : ,,CE ȘI CUM AȘ VREU SĂ FIU?
SUBTEMA : „SALVAȚI PĂMÂNTUL”
FORMA DE REALIZARE : JOC DIDACTIC
DENUMI REA JOCULUI: RĂSPUNDE REPEDE ȘI BINE!
TIPUL DE ACTIVITATE: mixtă
SCOPUL:
Cultivarea interesului copiilor față de problematica poluării, protejarea mediului înconjurător și
necesitatea adoptării unui comportament eco -civic față de natură.
OBIECTIVE UR MĂRITE :
O1- să recunoască diferite aspecte ale poluării mediului înconjurător;
O2- să identifice soluții pentru rezolvarea diferitelor situații prezentate
O3- să realizeze corespondențe între starea Pământului și imaginile prezentate ;
O4- să identifice comportamente nepotrivite față de mediu;
O5.- să realizeze lucrări plastice utilizând tehnici de lucru variate respectând indicațiile date;
METODE PROCEDEE : explicația, povestirea,ciorchinele,conversația, problematizarea,metoda
posterului,metoda turul ga leriilor,demonstrația.
MATERIAL DIDACTIC: planșe, imagini cu aspecte ale poluării
FORME DE ORGANIZARE: frontal, pe grupe
PROPOTOCUL JOCULUI DIDACTIC:
SARCINA DIDACTICĂ:
-Recunoașterea surselor de poluare și a efectelor acestora asupra mediului
-Respectarea regulilor de joc
84
-Exprimarea corectă în termini de specialitate, în propoziții corecte din punct de vedere
gramatical
REGULILE JOCULUI:
-Să execute sarcinile de lucru cu respectarea tuturor cerințelor
-Să răspundă numai la solicita re,să respecte cerințele grupului din care face parte
ELEMENTE DE JOC :
-Aplauze
-Deplasarea de la un punct la altul al clasei
DESFĂȘURAREA JOCULUI:
Copiii sunt împărțiți în echipe prin intermediul jocului „mâna oarbă” (alegerea unor bandane de
culori diferite dintr -un săculeț, fără a le putea vedea).
Odată formate echipele copiii vor primi jetoane cu diferite efecte poluării asupra mediului.
Copiii trebuie să descrie imaginea și identifică sursa de poluare. Ei vor clasifica sursele de poluar e
după efectul lor asupra mediului, iar ca variantă vor clasifica efectele poluării indiferent de sursa
de poluare care le produce.
În partea a doua a jocului vor fi puși în situația de a identifica diferite acte de comportament ale
oamenilor în diferit e situații:
-Aruncarea deșeurilor la întâmplare
-Tăierea copacilor
-Plantat de copaci
-Aruncarea selectivă a deșeurilor
-Spălatul mașinilor în lacuri și râuri, etc.
Copiii trebuie să identifice comportamentul, să îl descrie, să îl clasifice: pozitiv sau negativ.
Pentru realizarea feed -back -ului copiii vor primi o imagine a Pământului trist și murdar, iar ei vor
trebui să dramatizeze acțiuni prin intermediul cărora P ământul va deveni iarăși curat și fericit.
Fiecare echipă va realza un set de desene cu acțini de ecologizare și vor organiza câte o expoziție.
Prin intermediul „turului galeriei”, celelalte echipe vor vizita expozițiile, vor identifica cele mai
reprezentative desene și acțiuni și voralege desene câștigătoare.
Fiecare răspuns corect, pe tot parcursul activității, va fi răsplătit cu medalii din hârtie colorată:
galben pentru aur, gri pentru argint, roz pentru bronz (în funcție de corectitudinea și c omplexitarea
răspunsului).
85
La final se vor număra medaliile, iar echipa câștigătoare va primi cupa „cel mai bun
ecologist”.
.
Cunoștințele elevilor referitoare la animalele și plantele de pădure le -am consolidat și
sistematizat în cadrul unei lecții de recapitulare realizată pe baza unui joc didactic – ,,O excursie la
munte” – care a fost un joc simulativ de asociație de cunoștințe .
Sarcina didactică a fost recunoașterea animalelor și plantelor caracteristice pădurii și a
principalelor lor caractere determinate de condițiile specifice acestui mediu.
Elevii au fost împărțiți în 3 grupe: I – excursioniștii (cea mai numeroasă); II – însoțitorii; III –
echipa de control (a avut sarci na de a observa eventualele greșeli făcute de către cele două grupe și
de a le corecta). Am prezentat fiecărei grupe sarcinile care au constituit de fapt elementele
caracteristice ale jocului:
Grupa I EXCURSIONISTII
– să recunoască dintre imaginile diferite prezentate de către însoțitori și să denumească
plantele și animalele de pădure;
-să reconstituie din fragmente de imagini (puzzle) imaginea completă a plantelor și animalelor
prezentate de însoțitori;
Grupa II INSOTITORII
-să atașeze la imaginea mediului corespunzător animalele și plantele ale căror imagini au fost
selectate de vizitatori;
– să aleagă din imaginile reconstituite de grupa I numai acele fragmente care reprezin tă părți
prin care ele se aseamănă;
Grupa III ECHIPA DE CONTROL
-corectează eventualele greșeli făcute de celelalte grupe.
86
După ce sarcinile au fost repartizate pentru fiecare participant în funcție de numărul acestora,
astfel încât toți să fi e antrenați în mod cât mai uniform și să aibă acces la mijloacele de învățământ
(imaginile necesare), am anunțat regulile jocului: cine și cum trebuie să adreseze întrebările; cum
să se răspundă la ele; cine și cum să selecționeze și să prezinte materialel e necesare; cine și cum să
intervină pentru corectarea greșelilor; care este punctajul în raport cu timpul în care se realizează și
cu îndeplinirea corectă a sarcinilor.
După încheierea etapei de organizare am anunțat începerea jocului. Tot timpul de sfășurării
acestuia am avut grijă să conduc activitatea elevilor spre realizarea sarcinilor de învățare.
Prin angajarea elevilor în activități de reconstituire a părților componente a imaginilor unor
animale, plante, jocul le -a dezvoltat capacitățile creatoare și interesul pentru cunoașterea plantelor
și animalelor în corelație cu mediul înconjurător.
Punând elevul în situația de a înțelege anumite aspecte ale relațiilor care există între
viețuitoare, ca și între acestea și factorii de mediu, jo cul contribuie la evidențierea interdependenței
fenomenelor, a cauzalității și materialității lumii vii.
Printre jocurile de rol create și utilizate la clasă se numără: ,,Glasul copacilor’’ , ,,Grădinarul și
florile’’ , ,,Pădurea și râul’’ , ,,În vi zită la Muzeul de Științe ale Naturii” „Pământul și copiii’’.
Pentru a utiliza jocul de rol, învățătorul stabilește obiectivele, proiectează scenariul împreună cu
elevii, distribuie fișele cu roluri, organizează activități pregătitoare, creează o atmosferă plăcută de
lucru, conduce desfășurarea jocului de rol.
În cele ce urmează, voi prezenta scenariul jocului de rol ,,Pământul și copiii’’ , joc în care am
permis elevilor să intervină și în afara rolurilor, atunci când doresc să spună ce gândesc și ce
simt, să dea frâu liber imaginației. În acest fel, întreaga clasă a fost antrenată în activitate, iar
elevii au înțeles că trebuie să trăiască în deplină armonie cu natura.
<<În sala de clasă, la ora de Științe, vine să stea de vorbă cu elevii…Bătrânul Păm ânt.
Poartă barbă, toiag și este acoperit cu plante verzi sau uscate. Doamna învățătoare îl invită să se
așeze și să -și spună păsul. Pământul povestește copiilor că oamenii se poartă urât cu el și îl
neglijează. Uzinele îi poluează aerul cu fumul lor înec ăcios, substanțele toxice îi otrăvesc apele,
deșeurile de tot felul îl sufocă. Pădurile tăiate cu nesocotință, florile strivite, viețuitoarele lovite
fără milă plâng necontenit și cer, cu glas stins, îndurare. Iar el, Bătrânul Pământ, nu mai poate
suporta plânsul lor și atunci, îi imploră pe oameni să îi curme suferința.
87
Cu candoare, copiii îi cer iertare Terrei în numele tuturor pământenilor și -i promit că
o vor apăra. Apoi își fac cunoscute intențiile:
Vor trimite mesaje ecologice prin care vor cere oamenilor să ocrotească
Pământul, casa noastră a tuturor;
Vor colecta deșeuri și le vor recicla;
Vor apăra copacii de cei ce le rup crengile sau le crestează cu cuțitul
trunchiurile;
Vor apăra florile de cei ce vor să le rupă sau să le strivească;
Vor păs tra puritatea apelor;
Vor sădi pomi și flori ca lumea să fie o grădină înmiresmată;
Vor proteja viețuitoarele de cei ce vor să le facă rău;
Vor ocroti plantele rare, bijuteriile Pământului nostru drag,etc.
Bătrânul Pământ le mulțumește pentru intențiile lor nobile și le promite că va avea
grijă să le ofere mereu prilejuri de bucurie.>>
88
CAPITOLUL IV
METODOLOGIA CERCETĂ RII
4.1. IPOTEZA ȘI OBIECTIVELE CERCETĂ RII
4.2. METODELE Ș I INSTRUMENTELE CERCETĂ RII
4.3. O RGANIZAREA CERCETĂ RII
4.4. D ESFAȘURAREA CERCETĂ RII EXPERIMENTALE
4.4.1. E TAPA PREEXPERIMENTALĂ
4.4.2. E TAPA EXPERIMENTALĂ
4.5. A NALIZA, PRELUCRAREA Ș I INTERPRETAREA
DATELOR
89
4.1 IPOTEZA Ș I OBIECTIVELE CERCETĂ RII
Cercetarea de față se axează pe descrierea implicațiilor pe care le are studierea educației
relative la mediu as upra elevilor din clasele primare , mai precis asupra calității deciziilor și
asupra modului de percepție și reprezentare a mediul înconjurător.
Am folosit metode interactive de lucru, adaptate nivelului de vârstă, toate activitățile având un
caracter integrat.
Copiii din grupul experimental au fost stimulați în mod sistematic să -și lărgească
orizontul de cunoștin țe, prin intuirea unui material didactic foarte bogat și diversificat, să -și
însușească atitudini pozitive durabile față de mediul înconjurător, deprinderi de îngrijire a
plantelor, abilitatea de a observa în amănunt fenomene naturale și ființe. De asemene a, au luat
parte la vizite și la plimbări care le -au îmbogățit semnificativ cultura generală. Rezultatele
învățării sunt concretizate în portofoliile de educație ecologică ale copiilor.
Studiul își propune să surprindă dacă intervin schimbări în privi nța următoarelor
aspecte: capacitatea de a discerne între comportamentele pozitive și cele negative față de
mediul înconjurător, capacitatea de a diferenția elementele vii de cele nevii, identificarea
factorilor care întrețin viața, cunoașterea rolului uno r părți compo nente ale plantelor , percepția și
reprezentarea modului în care sunt alcătuite diverse specii de plante și de animale.
Ipoteza cercetării
Ipoteza generală pe baza căreia am structurat cercetarea a fost următoarea: dacă se proiectează
și desfășoară sistematic activități de educație ecologică atât în cadrul educației de tip formal cât și
nonformal din primii ani de școală, prin strategii adecvate și eficiente de predare, atunci se
contribuie la crearea un context educațional favorabil care promoveaza în rândul elevilor concep –
tele ecologice cu privire la un mediu sănătos în zona în care locuiesc și sensibilizarea elevilor/
populației asupra problematicii poluării cu deșeuri a mediului înconjurător, precum și
îmbunătățirea percepției acestora despre mediu;
Această ipoteză a presupus centrarea investigației pe două coordonate:
Proiectarea și desfășurarea activităților de educație ecologică în școală în cadrul disciplinelor
din trunchiul comun, în cadrul unui opțional precum și în cadrul activ ităților extracurriculare
90
Monitorizarea și evaluarea efectelor pe care aceste activități le produc asupra personalității
copiilor, precum și în planul performanțelor acestora pe plan emoțional, social și
comportamental
În funcție de aceste două coordonat e majore, am formulat 2 ipoteze specifice:
1. Dacă se implică școlarii în activități ecologice atunci se reduce frecvența conduitelor
negative ale copiilor față de mediul natural.
2. Dacă se folosesc strategii adecvate și eficiente de predare a educației ecolo gice în școală,
atunci se crează un cadru educațional care contribuie la:
modelarea și atenuarea unor trăsături negative temperamentale ale copiilor
dezvoltarea unor trăsături pozitive de caracter ale preșcolarilor, prin formarea unor atitudini
pozitive f ață de ei înșii, de ceilalți și de muncă
dezvoltarea creativității
creșterea relațiilor interpersonale pozitive prin implicarea în activități de grup
dezvoltarea competențelor sociale și emoționale ale preșcolarilor .
Obiectivele cercetării stabilesc acele aspecte concrete, acționale, pe care cadrul didactic, cu
statut de cercetător, le are de realizat pentru a confirma sau infirma ipoteza propusă.
Pentru o ghidare concretă a activității de cercetare am stabilit și formulat următ oarele obiective
ale cercetării pedagogice :
O1. -cunoașterea problematicii ce vizează acțiunile de ocrotire a mediului;
O2 -înțelegerea de către elevi a legislației mediului înconjurător;
O3 -informarea elevilor despre resursele naturale din zonă și impor tanța acestora în viața
oamenilor;
O4 -cunoașterea principalelor aspecte legate de educația ecologică și conștientizarea necesității
ocrotirii, protejării și conservării naturii;
O5 -formarea și dezvoltarea capacităților și abilităților de investigare – experimentare – explorare a
realității, folosind instrumente și procedee specifice particularităților de vârstă și individuale;
O6-dezvoltarea interesului și responsabilității pentru menținerea unui mediu echili brat, propice
vieții sănătoase;
91
4.2 METODELE ȘI INSTRUMENTELE CERCETĂ RII
Metodele utilizate
În cadrul cercetării am insistat pe folosirea următoarelor metode: studiul documentelor
personale, observația, experimentul. În cercetare am folosit atât metode de culegere a datelor cât și
metode de prelucrare a datelor, pe care le voi prezenta succint în continuare:
Observația – este foarte potrivită pentru studiul unor comportamente nonverbale sau spațiale. Ea
ne cere să construim un sistem de clasificare explicită, exhaustivă și mutual ex clusivă a
comportamentelor precum și o metoda de eșantionare a perioadelor de timp în care s -a desfășurat
studiul.
Experimentul – a constat în măsurarea efectului produs ca urmare a introducerii unuia sau mai
multor factori experimentali – spre exemplu el aborarea colțului viu al clasei. Experimentul s -a
desfășurat folosind mai multe tehnici: tehnica grupului pe care se experimentează, tehnica grupelor
paralele (experimentală și de control), având aproximativ același nivel de cunoștințe, același număr
de su biecți și fiind aproximativ egale din punct de vedere al vârstei.
Studiul documentelor personale – a fost menit să completeze datele obținute prin primele două
metode și să ofere o imagine mai completă asupra subiecților investigați. Pe baza studiului
documentelor personale ale copiilor, s -au obținut date despre proveniența socială a acestora, starea
de sănătate, despre relațiile care există în familie și despre nivelul cultural al părinților.
Instrumentele cercetării :
Evaluarea initiala – este cerută la începutul unei acțiuni de instruire pentru că nu toți elevii au
același nivel de pregatire. Acest gen de evaluare se realizează în doua forme:
– functia diagnostică , are în vedere cunoașterea măsurii în care elevii stăpânesc cunoștințele și
posedă capacitățile necesare pentru a putea face față unui nou program. Interesează ceea ce știu, ce
lacune au, ce sunt capabili să învețe, ce deprinderi de muncă independentă au. Pe baza acestei
diagnoze, institutorul cunoaște potențialul de învățare a l elevilor, lacunele ce trebuie remediate.
– functia prognostică , pornind de la obiectivele programului următor, se poate anticipa măsura în
care subiecții pot face față unui program viitor.
92
Evaluarea finală – are două funcții: de verificare și de comuni care. Funcția de verificare este
îndeplinită, mai ales, pe parcursul activității și se manifestă în final, într -un ansamblu de cunoștințe
acumulate, capacități formate.
În cazul în care prin rezultatele obținute se consideră că s -a atins nivelul minim de competență
cerut și necesar continuării studiilor – aceste performanțe sunt apreciate ca fiind satisfăcătoare. În
cadrul evaluării sumative interesează, în mod deosebit rezultatele de la sfârșitul unui curs (a unei
perioade de activitate) și mai puțin efec tele produse pe secvențele de activitate. Pe baza acestor
valori se realizează și clasificarea subiecților în cadrul grupului din care fac parte.
4.3. ORGANIZAREA CERCETĂ RII
Locul de desfășurare a cercetării:
Cercetarea s -a desfășurat la Școala Gimaziala „Elena Doamna” Tecuci.
Perioada cercetării : anul școlar 2014 -2015 .
Eșantionul de subiecți :
În vederea urmăririi obiectivelor și a verificării ipotezei formulate, am cuprins în cercetare un
număr de 27 de subiecți – 15 fete și 12 băieți – cu vâr sta între 8 -9 ani, elevi ai clasei a II -a C, care
au frecventat grădinița timp de doi ani.
93
4.4. DESFĂȘURAREA CERCETĂ RII EXPERIMENTALE
4.4.1. Etapa pre experimentală
În cadrul acestei etape am stabilit cadrul cercetării, am formulat ipoteza și am alcătuit
eșantionul de subiecți, am ales metodele, tehnicile și instrumentele de cercetare. Tot în această
etapă am aplicat testarea situației experimentale și a tehnicilor de cercetare, am înregistrat datele și
am stabilit strategia desfășur ării experimentului. Această etapă s -a derulat pe parcursul semestrului
I al anului școlar 2014 -2015, precum și în primele trei săptămâni ale semestrului II. În data de
17.01.2012, am aplicat elevilor testul de evaluare inițială. Menționez că acest test in ițial a conținut
5 itemi, testul urmărind capacitatea elevilor de a observa corect fenomenele din natură, precum și
de a sesiza influența factorilor de mediu pentru plante, animale și om. Prin acest test am verificat
capacitățile și performanțele elevilor, înainte de începerea experimentului.
Evaluarea inițială a constituit punctul de plecare în stabilirea strategiei didactice pentru clasa
de elevi. Pornind de la datele cuprinse în aceste evaluări, s -a putut face o analiză privind saltul
înregistrat de copii până la data aplicării probelor ce au stat la baza cercetării noastre. Voi prezenta
în cele ce urmează structura și forma testului inițial:
OBIECTIVE
DE EVALUARE ITEMII PROBEI
O1 – să taie cu o
linie varianta
greșită;
I1: Barează ceea ce nu corespunde:
a) Rădăcina prepară/ nu prepară hrana plantei. Ea folosește/ nu
folosește apa și substanțele hrănitoare.
b) În prepararea hranei frunza folosește/ nu folosește dioxidul de
carbon.
c) Florile au rol/ nu au rol în înmulțirea plantei.
94
O2 – să completeze
spațiile libere cu
noțiunile
corespunzătoare;
O3 – să indice prin
săgeți legătura
dintre imagine și
simbol.
I2: Completați enunțurile :
O plantă este formată din :
________________________________________ .
Rolul rădăcinii este de a
__________________________________________.
Prin ______________ circulă apa cu sărurile minerale de la
rădăcină spre ______________ și substanțele hrănitoare dinspre
frunze spre ________ ____.
_____________ este «bucătăria plantei ».
Din floare se formează _______________ .
În interiorul ________________ se află semințele.
I3: Uniți imaginea cu simbolul corespunzător:
Simbolizează pacea
Simbolul norocului
95
Simbolizează hărnicia
Simbolul primăverii
Simbolul Crăciunului
Simbolul păcatului
I4:.Confirmă valoarea de adevăr a propozițiilor:
• Unele deșeuri sunt folositoare. …..
• Reciclarea hârtiei salvează pădurea. ……
• ,,Plămânul verde” reprezintă pădurea. ……
• Iarna este caniculă. ……..
• Ecologia este știința care studiază mediul înconjurător. …….
Descriptori de performanță:
ITEMI FOARTE BINE BINE SUFICIENT
I1 * barează corect 4 cuvinte; * barează corect 3 cuvinte; * barează corect 2 cuvinte;
I2 * completează 7 -8 cuvinte
corecte; *completeză 5 -6 cuvinte
corecte; * completează 2 -3
cuvinte corecte;
I3 * identifică 5 -6 legături
corecte între imagini și
simboluri; * identifică 3 -4 legături
corecte între imagini și
simboluri; * identifică 2 -3 legături
corecte între imagini și
simboluri;
I4 * Confirmă valoarea de Confirmă valoarea de Confirmă valoarea de
96
adevăr a propozițiilor date adevăr la 3 -4 propoziții adevăr la 1 -2 propoziții
Calificative Numărul elevilor Procentaj
Foarte bine 15 56%
Bine 8 30%
Suficient 3 11%
Insuficient 1 3%
Rezultatele obținute la testarea inițială dovedesc că nu toți elevii și -au însușit cunoștințele despre
plante. Pentru a le micșora lacunele pe care le aveau, dar și pentru a înțelege mai ușor noile
cunoștințe ce vor fi predate la clasa a II -a, mi -am propu s să folosesc în cadrul orelor de explorarea
mediului mai multe metode participativ -aplicative, să realizez învățarea sub formă de joc,
deoarece am constatat că elevii învață mai ușor și rețin mai multe date în felul acesta.
97
4.4.2. Etapa experimentală
Această etapă s -a desfășurat în perioada ianuarie -mai, pe eșantionul experimental, în cadrul
orelor de Matematica si explorarea mediului.
Pe întreg parcursul acestei etape am organizat activități interactive, bazate pe învățarea motrică.
Acestea au fost aplicate pe parcursul unităților de învățare “Lumea vie”, “Transformări ale
corpurilor și materialelor”, “Omul și mediul înconjurător”. Elevii s -au implicat activ în toate
activitățile, chiar dacă o mare parte dintre ele au fost extrașcolare, nefiind evaluate prin
calificative. Voi enumera metodele și activitățile de bază care au constituit variabilele
independente ale acestui experiment:
Jocul “Albina și florile”
Scopul acestui joc este de a face pe copii să înțeleagă ce este o plantă meliferă și să sesizeze
interrelația strînsă dintre insecte și flori. Este o activitate frontală, în care se verifică atât
cunoștințele dobândite cât și perspicacitatea sau viteza de reacție a elevilor.
Pentru început se explică termenul de plantă meliferă. Apoi s e vor scrie pe o planșă un număr
de flori egal cu numărul elevilor din clasa respectivă (crin, bujor, trandafir, mentă etc.), notându -se
în dreptul fiecărei flori dacă este sau nu meliferă. Fiecare elev își va alege ce floare vrea să fie,
trebuind să țină minte denumirea pe tot parcursul jocului. Învățătorul va spune: “Albina se așează
pe floarea de… – denumirea florii -…”, iar elevul care și -a ales acea floare va trebui să ridice o
singură mână sus dacă este o floare nemeliferă sau va ridica ambele mâini dacă este o plantă
meliferă. Cei care nu ridică mâna la timp sau ridică o mână când e vorba de plantă meliferă sau
două mâini când e vorba de o plantă nemeliferă vor fi scoși din joc.
Proiect de excursie tematică cu scop didactic și recreativ
Itinerariu l excursiei : TECUCI -TÂRGU OCNA -SLANIC MOLDOVA
Data/perioada de desfășurare – 20 octombrie 2014
Participanț i: elevii claselor a II a C.
Organizator i :înv.Diaconu Gina
Scop :Observarea diferiteor specii de plante sau animale, atât naturalizate cât și vii, precum și
contemplarea minunatelor forme de relief.
98
Obiective urmărite :
-stimularea interesului elevilor pentru cunoașterea de locuri noi și pentru studiul naturii
(cuno așterea vegetației și a faunei );
-vizitarea următoarelor obiective turistice:Salina de la Targu Ocna,Izvoarele terapeutice din
statiunea Slanic Moldova;
-creșterea coeziunii colectivului de elevi și consolidarea spiritului de echipă, a relatiilor de
prietenie: stabilirea unui climat de încredere și căldură sufletescă, favorabil comunicării deschise și
unei bune socializări;
-crearea unor reguli de comportament responsabil și împărțirea echitabilă a sarcinilor intre membrii
grupului;
-inițierea și desfășu rarea de activități cu caracter recreativ, relaxant (jocuri).
1.Pregătirea excursiei (etapa tehnico -organizatorică)
• Stabilirea (împreună cu elevii participanți) a itinerariului excursiei , a obiectivelor urmărite și a
datei de desfășurare;
• Colaborarea cu părinții elevilor: acord pentru participare , sprijin în asigurarea transportului;
• Colaborarea cu conducerea unității de învățământ pentru avizarea excursiei și obținerea aprobării
de efectuare a excursiei;
• Calcularea cheltuielilor de deplasare și stabilirea costului excursiei /elev; comunicarea costului și
acceptarea benevol către toți participanții ;
• Documentarea asupra traseului, obiectivelor turistice de vizitat și asupra tuturor caracteristicilor
locurilor ce urmează a fi străbătute;
• Stabi lirea programului de desfășurare a excursiei, ora și locul de plecare/sosire, traficul
activităților pe intervale de timp locul de cazare;
• Întocmirea unui regulament de desfășurare a excursiei și prelucrarea lui elevilor participanți(pe
bază de proces verbal).
2 . Desfășurarea propriu -zisă a excursiei :
– Organizarea elevilor, împărtirea responsabilităților în grup;
– Vizitarea obiectivelor turistice;colectarea de material didactic/informativ;
– Observarea diferitelor specii de plante și animale
– Orga nizarea de activități distractive
99
3. Valorificarea achizițiilor rezultate în urma desfășurării excursiei :
– întocmirea unui album documentar cu fotografii
– inițierea unor discuții dezbateri, formularea unor impresii legate de excursia desfășurată,
propu neri pentru excursia viitoare .
În afara acestei excursii tematice, am mai efectuat una în Parcul Național Munții Ceahlau, pe
traseulTecuci -Bacau -Piatra Neamt -Lacul Rosu -Bicaz -Durau. Cu această ocazie am experimentat
un tip de test imaginat de mine pe car e l-am numit “Test descriptiv”. Acest tip de text se prezintă
sub forma a nouă dreptunghiuri care conțin cîteva fraze scurte ce descriu o specie de animal sau
plantă. Ele sunt așezate într -o ordine anumită (fiind și numerotate de la 1 -9), care ia forma un ei
compuneri sau povestiri. Elevii au sarcina de a scrie în spațiul gol al fiecărui dreptunghi specia de
animal sau plantă care reiese din descriere. Frazele trebuie să conducă pe elev la găsirea
răspunsului, evitându -se cuvintele cu înțelesuri multiple sa u expresiile ambigue. Astfel, elevii sunt
purtați într -o excursie imaginară pentru identificarea viețuitoarelor din cadrul diverselor habitate.
Crearea colțului viu al clasei
Am propus elevilor din clasa a II -a C, să amenajăm împreunăun “colț viu” al clasei. La
îndeplinirea acestui obiectiv au contribuit toți elevii. Cu ajutorul materialelor deja existente
(ghivece cu flori, suporturi etc.) precum și a materialului viu adus de elevi, am realizat cu adevărat
un crâmpei de natură..
Am împărțit elevii în doua grupe grupe, dându -le sarcini specifice fiecăruia:
Grupa I – va uda de trei ori pe săptămână florile (luni, miercuri și vineri);
Grupa II – va curăța plantele de frunze usca te, va șterge frunzele prăfuite și va aplica fertilizator
plantelor;
100
Participare la concurs ecologic
Concursurile ecologice contribuie în mod substanțial la educarea copiilor în favoarea cunoașterii
și protejării mediului ambiant. Prin competiție, se dezvoltă noi atitudini și viziuni cu privire la rolul
și importanța factorilor de mediu
Titlul proiect ului: Bradul ecologist
Argument:
Știu copii din ziua de azi să recicleze? Noi credem că da. De aceea am hotărât că este necesar
crearea unui cadru în care cunoștințele și deprinderile lor să fie etalate cât mai bine. Organizarea
unui concurs pe teme d e reciclare, credem noi, oferă tocmai acest cadru. Prin realizarea unor brazi
si ornamente de Craciunn din materiale reciclabile, copiii vor conștientiza mai ușor faptul că
reciclarea nu este o corvoadă, ci poate fi distractivă.
Obiective:
– dezvoltarea capacității de a recicla la copii între 7 -10 ani;
– dezvoltarea spiritului „eco”;
– conștientizarea de către copii a rolului reciclării;
Grupul țintă :
Elevii Scolii Gimnaziale „Eena Doamna” Tecuci
Conceperea lucrărilor:
Lucrările prezentate de elevi vor fi realizate obligatoriu din materiale reciclate (material plastic,
sticlă, lemn, metal, materiale textile, etc), elevii având voie să folosească diverși lianți (lipici,
scotch, sfoară,etc) și vopsele.
La acest concurs, am obținut premiul I cu clasa a II a C, numele lucrării noastre fiind „ Bradulet
dragut ” iar denumir ea echipajului a fost „Ecologel ”. Am construit din sticle pet un brad pe care l –
am impodobit cu ornamente realizate din pahare de unica folosinta.Alte lucra ri expuse au fost
„Bradutul alb” -realizat din manusi chirurgicale si „Omul de nea” -realizat din pahare de unica
folosinta.
101
Activități desfășurate cu ocazia Zilei Mediului (5 iunie)
Ziua Mondială a Mediului a fost stabilită de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite în
1972 pentru a marca deschiderea Conferinței asupra mediului înconjurător, care a avut loc la
Stockholm și care a recunoscut eșecul omenirii în gestionarea biosf erei și a chemat la minimizarea
decalajului dintre țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare. De la această conferință numeroase
țări au introdus problemele de mediu în agendele lor și multe organizații de mediu guvernamentale
și neguvernamentale au fost create. În fiecare an există un slogan sub care se desfășoară acest
eveniment și care poate fi marcat pe mai multe căi: parade ale voluntarilor ecologiști, simpozioane,
concursuri școlare de eseuri și postere, igienizarea spațiilor verzi și plantare d e arbori, expoziții cu
obiecte din materiale reciclabile, campanii de colectare a deșeurilor, jocuri de rol etc.
Jocul de rol: „Păstrați mediul curat!”
Colectivul de elevi va fi împărțit în patru grupe și câte un reprezentant al fiecărui grup va
extrage câte un bilet, cu una din următoarele notații:
– obiecte vechi (refolosite)
– obiecte confecționate din materiale reciclate
– obiecte noi
– gunoaie
Fiecare persoană din grupul căruia îi aparține a fost un astfel de obiect. De exemplu, din pri mul
grup de obiecte ar putea fi : un covoraș, o piesă de mobilier, un vechi ursuleț de pluș, o bijuterie,
un vas de poțelan etc. În grupul materialelor reciclate ar putea fi : un pahar, un ziar, o cutie
metalică, o haină etc. Ca lucruri noi ar putea fi : o farfurie, o casetă, un televizor, o ceașcă etc. În
grupul gunoaielor ar putea fi: resturi alimentare, o pungă de plastic, o cutie de detergent, o cutie de
102
În continuare am explicat că fiecare grup va trebui să completeze povestirea. Am oferit
următ oarele elemente ajutătoare : conservă etc. Când fiecare elev și -a ales obiectul pe care să -l
reprezinte, am început povestea astfel:
„Într -un apartament locuiesc patru persoane: Popescu Petru – tatăl, Maria – mama, Mihai – fiul
și Silvia – fiica. Se făcea că diferite obiecte casnice își povesteau viața și se întrebau care le va fi
destinația viitoare. Dimineață membrii familiei s -au trezit foarte tulburați și au început să -și spună
ce au visat…”
– vocile sunt ale diferitelor obiecte casnice care î și povestesc viața;
– fiecare grup trebuie să decidă care le va fi destinația;
– obiectele vechi pot avea amintiri și pot împărtăși din experiența lor;
– lucrurile confecționate din materiale reciclate pot explica faptul că pot fi obținute obiecte noi din
materiale vechi: din lemn și resturi textile se obține hârtie și de asemenea din hârtia veche se poate
obține hârtie nouă;
– obiectele noi pot spune cu m sunt ele utilizate și cum au fost obținute: de exemplu minereul a fost
extras din zăcământ, a fost topit și prelucrat, a fost transportat, apoi finisat și vândut, pot explica
modul în care mediul a avut de suferit în timpul procesului de producție;
– gunoaiele sunt înspăimântate de a fi aruncate la groapa cu gunoi sau de a fi incinerate; ele știu că
gropile de depozitare sunt surse de poluare și nu doresc să ia parte la așa ceva; dacă gunoaiele sunt
reciclate pot fi transformate în noi resurse disponibil e.
Am asistat fiecare grup în timp ce elevii își pregătesc rolurile și am acordat explicațiile
necesare. Am ansamblat rolurile într -o piesă de teatru scrisă de ei. Ea a fost prezentată însoțită de
costume adecvate, pe 5 iunie, de Ziua mondială a medi ului.
103
Toate aceste activități descrise până acum au impresionat pe elevii care au contribuit la
realizarea lor, plin de entuziasm. Ei au dat dovadă de multă inventivitate, chiar și cei mai puțin
sociabili au fost antrenați în diferite acțiuni.
În urma recapitulării finale, care s -a desfășurat pe parcursul a 6 ore, am aplicat test ul final . .
EVALUARE FINALĂ:
OBIECTIVE
DE EVALUARE ITEMII PROBEI
O1- să numeasca etapele
Din via ța unei plante.
I1: Completează spațiile libere pentru a întregi ciclului vieții la
plantă :
1. SĂMÂNȚĂ
2. …………………..
3. TULPINĂ
4. …………………..
5. FLORI
6. …………………..
7. SEMINȚE
104
O2 – să ordoneze
etapele de dezvoltare
ale unei plante;
O3 – să completeze
propozițiile date cu
cuvintele potrivite;
O4– să găsească soluția
corectă la ghicitorile
date
I2: .Unește noțiunile care se potrivesc:
frunzele protejează semințele
rădăcina fixează planta în pământ
florile asigură înmulțirea plantelor
tulpina tra nsportă substanțele hrănitoare
fructele ajută la prepararea hranei
I3: Completează tabelul de mai jos, folosind următoarele cuvinte:
stejari, meri, ardei, grâu, cireși, brazi, cartofi, porumb, fagi,
morcovi, pruni ,secara;
Grădina de
legume Livada Lanuri Pădurea
I4. Recunoaște denumirile plantelor din următoarele ghicitori :
Primăvara înflorește,
Vara te umbrește,
Cu fructe te hrănește,
Toamna de foi se golește………………..
Sus pe coasta munților,
Munților, cărunților,
Stă voinicul cel țepos,
105
Sus pe coasta munților,
Munților, cărunților,
Stă voinicul cel țepos,
Veșnic verde și frumos. …………………….
Știu o floare
Parcă -i soare !
Iar din pălăria ei
Poți să storci ulei cât vrei !……………………
Se unduiește lin în lan
Aproape un an.
Apoi spicul lui
E treaba morarului. ……………………………
O5 – să rezolve rebusul
dat I5: Completează rebusul:
A
B
1. O plantă are nevoie de a…;
2. Are nevoie de l…………;
3. de c…………….;
4. de p………. bun;
5. Planta este o ființă pentru că are ………….;
6. Are nevoie și de ……..pe care o împrospătează mereu.
106
O6- să grupeze faptele
după cerințe
O7—să noteze
imaginile corespunzător I6: Se prezintă următoarele fapte ale unui copil. Grupează -le în tabel,
după cerințe:
– aruncă ambalajul de la corn în curtea școlii;
– rupe florile din parc;
– îi atrage atenția unui coleg care aruncă un pet în bazinul cu
pești;
– participă la activitățile de curățenie organizate de școală;
– distruge cuiburile păsărilor;
– în timpul iernii, pune firimituri de pâine pe pervazul
ferestrei pentru vrăbiuțe.
AȘA – DA! AȘA – NU!
I7:Noteaza cu DA măsurile de protejare a mediului și cu NU acțiunile
de poluare a mediului
107
Descriptori de performanță:
ITEMI FOARTE BINE BINE SUFICIENT
I1 * 3 răspunsuri corecte * 2 răspunsuri corecte * 1 răspuns corecte
I2 * 5 răspunsuri corecte * 3-4 răspunsuri corecte * 2 răspuns corecte
I3 * 11-12 răspunsuri corecte * 9-10 răspunsuri corecte * 7-8 răspunsuri corecte
I4 * 4 răspunsuri corecte * 3 răspunsuri corecte * 2 răspunsuri corecte
I5 * 5-6 răspunsuri corecte * 3-4 răspunsuri corecte * 1-2 răspunsuri corecte
I6 *5-6 răspunsuri corecte * 3-4 răspunsuri corecte * 1-2 răspunsuri corecte
I7 *5-6 răspunsuri corecte * 3-4 răspunsuri corecte * 1-2 răspunsuri corecte
Rezultatele obținute la probele finale au fost notate cu calificative și sunt înscrise în
următorul tabel:
Calificative Numărul elevilor Procentaj
Foarte bine 18 67%
Bine 7 26%
Suficient 2 7%
Insuficient – –
Evaluare finală la Științe
1872
Foarte bine
Bine
Suficient
108
4.5. A NALIZA , PRELUCRAREA Ș I INTERPRETAREA DATELOR
Pe parcursul anului scolar 2014 -2015 , în cadrul grupului de elevi am organizat diverse
activități practice, concursuri, excursii, jocuri, care solicitau pe elevi din punct de vedere motric.
Rezultatele care au apărut după această perioadă au fost remar cabile, putându -se observa faptul
că activitățile motrice prin care elevii veneau în contact direct cu realitatea (prin experimente,
jocuri, teatru, confecționarea de obiecte eco) au avut un impact pozitiv .
La finele programului de dezvoltare a atitu dinii pozitive de protejarea mediului si disciplinei
opționale am realizat o evaluare a capacităților creative ale elevilor. Aceasta a constat în
administrarea unor probe ce au vizat aceiași indicatori ca cei din testarea inițială: flexibilitatea,
fluidi tatea, originalitatea și capacitatea de analiză și sinteză a gândirii, dar sarcinile de lucru au
avut un grad mai mare de dificultate. Aceste probe sunt următoarele:
Pe parcursul administrării acestor probe am observat o mai mare disponibilitate a e levilor de
a se angaja în rezolvarea sarcinilor față de momentul inițial când adresau multe întrebări și nu
aveau curajul de a –și da frâu liber imaginației. Acest lucru se datorează strategiilor creative pe
care le –am aplicat pe parcursul anului școlar, el evii demonstrând că pot fi capabili de un efort
susținut mai ridicat, grație unei motivații interioare mai puternice. Rezultatele obținute la probele
finale au fost notate cu calificative și sunt înscrise în următorul tabel:
Indicatori observaționali /
Calificative obținute Foarte
bine Bine Suficient Insuficient
Flexibilitate 17 6 3 1
Fluiditate 17 5 4 1
Originalitate 17 4 5 1
Capacitate de analiză
și sinteză 17 6 3 1
Rezultatele acestor probe finale confirmă progresul elevilor pe linia cultivării
potențialului creativ.
Calificativele de bine și foarte bine s–au înregistrat la elevii care de –a lungul anului
școlar s –au implicat activ în rezolvarea sarcinilor de lucru, dând dovadă de energie,
independență, încredere în forțele proprii, concentrare și nonconformism. În mare parte, aceștia
109
provin din familii ce încurajează exprimările libere ale copiilor lor, încercând să cultive
potențialul creator al acestora dincolo de mediul școlar.
Rezultatele mai slabe au fost obținute de elevi care au, în general, rezultate scăzute la
învățătură. Cauzele generatoare acestei situații ar fi pe de o parte legate de mediul familial
(absența părinților, lipsa p reocupării acestora, condițiile precare de trai etc.), iar pe de altă parte
legate de anumite caracteristici individuale (slaba rezistență la efort, puterea scăzută de
concentrare, intelig ența redusă, timiditatea etc.).
Rezultatele testului inițial și testului final:
Comparând rezultatele celor două evaluări am constatat progresul elevilor, procentul la
testările finale fiind de 90,90% elevi cu calificative de bine și foarte bine, față de 72,72% cât s -a
înregistrat la testul inițial. Aceasta dovedește eficiența me todelor pe care le -am aplicat la clasă și
că prin joc elevii învață mult mai ușor, mult mai repede și sunt mai atrași de orele de științe.
Rezultatele obținute prin aplicarea probelor au condus la următoarele constatări:
– Activitățile de ocrotire a naturii vin în sprijinul educației ecologice, oferind eleviilor o
percepție mai bună a ceea ce înseamnă relația om -mediu;
02468101214161820
Foarte bine Bine Suficient InsuficientEvaluare inițială
Evaluare finală
110
-Interesul față de natura înconjurătoare crește semnificativ pentru elevii din învățământul
primar, atunci când aceștia intră în conta ct direct cu diferite elemente ale acesteia;
-Trebuie dezvoltate mijloace alternative de educație ecologică, cum ar fi concursurile
eco, calendarul ecologic sau observațiile în teren;
-Orice lectie sau activitate ecologică trebuie sa porneasca de la pract ică și să se
concretizeze în aceasta;
-Elevii cărora li se organizează activități practice obțin rezultate școlare mult mai bune
decât cei care se limitează s trict la cerințele manualului .
4.5.1 Prelucrarea și interpretarea datelor obținute din observații
Informațiile colectate prin observarea copiilor în cadrul activităților de educație ecologică
s-au dovedit a fi deosebit de utile și valoroase pentru exprimarea unor opinii privind efectele
ecologiei asupra comportamentelor și personalității preșcolari lor.
Dacă în etapa inițială a cercetării au existat anumiț i școlari care manifestau în mod frecvent
atitudini negative față de mediul înconjurător ( trăgeau de crengile copacilor din curtea
grădiniței, rupeau flori, frunze, aruncau ambalaje oriunde, refuz au să participe la strângerea
materialelor utilizate în cadrul diferitelor activități, aveau o atitudine violentă față de viețuitoare,
refuzau să participe la activitățile de ecologizare etc.), după analiza atentă a fișelor de observare,
am constatat că p e parcursul desfășurării cercetării (mai ales în urma activităților ecologice,
realizate chiar și cu scopul de a informa copiii privind problemele mediului) frecvența acestor
comportamente negative s -a diminuat considerabil, ba chiar copii au început să s e implice
voluntar în diferite acțiuni de portejare a naturii.
Următorul grafic sistematizează informațiile colectate în etapa de debut a cercetării despre
frecvența comportamentelor negative ale copiilor față de mediul înconjurător.
0123
123456789101112131415161718192021222324252627frecvent
rar
deloc
111
În urma introducerii variabilei independente, am constatat că activitățile în urma cărora
copiii au manifestat schimbări bruște comportamentale au fost plimbările și excursiile, prin
intermediul cărora aceștia au început să manifeste atitudini de dragoste și respe ct față de lumea
înconjurătoare.
Graficul următor ilustrează informațiile privind frecvența comportamentelor negative ale
copiilor, în urma realizării unei plimbări în natură ( „Natura toamna” ), realizate după
introducerea variabilei cercetării.
Comparând cele două grafice, se poate constata că în urma plimbării în mijlocul naturii,
frecvența comportamentelor dăunătoare mediului înconjurător a înc eput să scadă la unii dintre
școlari.
La finalul cercetării datele privind frecvența conduitelor negative față de mediul înconjurător au
fost sintetizate în următorul grafic:
Analizând diagramele, se poate constata că la începutul cercetării, comportamentele
copiilor față de mediu s -au modificat pozitiv (chiar dacă inițial s -au modificat pe o perioadă
scurtă de timp), fiind influențați de activitățile de educație ecologică des fășurate în perioada
respectivă, dar, cu timpul, aceste comportamente au devenit un obicei, fapt pentru care se
consideră confirmată ipoteza potrivit căreia implicarea preșcolarilor în activități ecologice reduce
frecvența conduitelor negative ale copiilo r față de mediul natural.
00.511.522.5
123456789101112131415161718192021222324252627frecvent
rar
deloc
0123
123456789101112131415161718192021222324252627frecvent
rar
deloc
112
4.6 CONCLUZIILE CERCETĂ RII
Propunându -și să testeze contribu ția educa ției ecologice în dezvoltarea și structurarea
personalită ții elevilor , cercetarea s -a desfă șurat pe două coordonate majore care au vizat, pe de o
parte proiectarea și desfă șurarea activită ților de educa ție ecologică în cadrul educa ției formale și
nonformale din clasele primare , atât sub forma unor activită ți de tip indoor, cât și outdoor, iar pe
de altă parte, monitorizarea, analiza și interpretarea rezultatelor relevante pentru verificarea
efectelor pe care aceste activită ți le-au produs în planul cognitiv, socio -afectiv și atitudinal al
școlarilor.
Pornind de la presupunerea că proiectarea și desfă șurarea sistematică a activită ților de
educa ție ecologică prin strategii adecvate și eficiente de predare contribuie la crearea unui
context educa țional benefic pentru producerea unor modificări pozitive asupra personalită ții
elevilor , cercetarea pr opriu -zisă s -a desfă șurat pe parcursul anului școlar 2014 -2015, cu clasa a II
a sub forma următorului plan de ac țiune:
-Realizarea de proiecte tematice ecologice
– Realizarea unui op țional transdisciplinar de educa ție ecologică „” Educație ecologică –
educație prin și pentru valori”
-Desfă șurarea sistematică a unor activită ți outdoor
-Realizarea de activită ți extracurriculare cu caracter ecologic
-Integrarea de conținuturi ale ecologiei în cadrul activităților de tip integrat
Analizând datele înregist rate prin intermediul mai multor metode și instrumente de cercetare,
se confirmă ipoteza generală formulată la începutul cercetării: proiectarea și desfă șurarea
sistematică a unor activități de educație ecologică atât în cadrul educa ției de tip formal cât și
nonformal , prin strategii adecvate și eficiente de predare contribuie la crearea un context
educa țional favorabil care produce modificări benefice în structura personalită ții copilului.
Totodată, rezultatele au confirmat și cele două ipoteze secundare, și anume:
– Implicareaelevilor în activită ți ecologice a dus la scăderea frecven ței conduitelor negative ale
copiilor fa ță de mediul înconjurător
113
– Folosindu -se metode și tehnici de predare a ecologicei în func ție de con ținuturile urmărite,
tema abordată, tipul activită ții, precum și de interesele copiilor fa ță de temele propuse, se
poate crea un cadru educa țional care contribuie la: modelarea și atenuarea unor trăsături
negative temperamentale ale copiilor; dezvoltarea unor trăsăt uri pozitive de caracter a le
școlarilor, prin formarea unor atitudini pozitive fa ță de ei în șiși, de ceilal ți și de muncă;
dezvoltarea creativită ții; cre șterea rela țiilor interpersonale pozitive prin implicarea în
activită ți de grup; dezvoltarea competen țelor sociale și emo ționale ale elevilor din clasele
primare .
Prin impactul pozitiv pe care l -au avut activită țile ecologice asupra beneficiarilor educa ției implica ți în
cercetare, investiga ția de fa ță deschide noi perspective care oferă o temă de refelec ție tuturor cadrelor
didact ice implicate în educa ția copiilor de vârstă școlară mică , afirmându -se o nouă ipoteză pentru o
posibilă cer cetare ulterioară.
Dacă abordarea interdisciplinară a educa ției ecologice sprijină dezvoltarea multilaterală a
personalită ții școlarului, atunci există temeiuri pentru ca aceasta să devină parte integrantă a
curriculumului , fiind stimulată ca un factor educa țional activ și eficient în formarea unei genera ții
capabile să se adapteze în permanen ță schimbărilor.
114
ANEXA 1
Fișă de lucru
A B
Descrie:
Acțiunea din imaginea A: ______________________________________________
______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________.
Acțiunea din imaginea B: _______________________________________________
______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________.
Compară și precizează ce fel de acțiune este cea din :
Imaginea A: __________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________.
Imagin ea B:__________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________.
Asociază: Ce alte acțiuni dăunătoare pe ntru acest mediu natural cunoști:
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
__________________________________________________________________ ___.
Analizează: Ce urmări poate avea acțiunea din imagine?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_______________________________________ _____________________________.
Aplică: Ce acțiuni folositoare poate face omul pentru a rezolva această situație?
______________________________________________________________________________
________________________________________________________________ ______________
____________________________________________________________________.
Argumentează: De ce se numesc „dăunătoare” aceste acțiuni?
______________________________________________________________________________
__________________________________ ____________________________________________
___________________________________________________________________.
115
ANEXA 2
ȘTIU (V) VREAU SĂ ȘTIU (+) AM ÎNVĂȚAT (?)
116
ANEXA 3
Numele si prenumele :_______ ____________
Fișă de lucru
Alegeți imaginile în care copii procedează corect !
Alege ce ți se potrivește!
Atenție! Daca faci alegerea potrivită vei fi declarat un mic ecologist.
Cand mergi la un picnic lași resturile alimentare, hârtii, pahare acolo.
Nu rupi plantele din jurul tău.
Hrănești păsărelele și le confecționezi căsuțele.
Nu îngrijești plantele ornamentale din clasă.
Aduni paharele goale de lapte și le arunci
117
ANEXA 4
În pădure
– careu –
1 2 3 4 5 6 7
Orizontal:
1. Are în pază pădurea.
2. Larve ce se hrănesc cu frunzele pomilor.
3. Pom al cărui nume îl poartă fructul său; Cenușiu.
4. Măr răsturnat!; Luigi Ionescu.
5. 4-5 Lemne!; Stă contra.
6. Stâlp care sprijină vița -de-vie.
7. Soi, fel, gen.
Vertical:
1. Arbore fructifer; Anotimpul lui vechi.
2. Așa sunt unele cireșe.
3. Urmă; Persoană care se distinge în mod special într -o meserie.
4. Întrebuințare; Așa face ursul prin pădure.
5. Este produs de glume; Partea din lemn la o pușcă.
6. Scândurile din care este făcut gardul.
7. Loc într -o pădure unde copacii sunt mai mari.
118
ANEXA 5
DIALOGURILE SCENETEI ORGANIZATE DE ZIUA MEDIULUI, ÎN DATA DE 5
IUNIE 2015
Resturile alimentare
Cotorul de măr (CM) : Salut, prietene !
Cotorul de roșie (CR) : Salut !
(CM) : Cine ți -a mâncat haina de pe tine?
(CR) : Hai na mea mi -a mâncat -o domnul Popescu la cină. Dar pe -a ta cine a mâncat -o?
(CM) : Pe -a mea a mâncat -o Mihai, fiul domnului Popescu. Dar cum ai ajuns aici ?
(CR) : Păi, stăteam liniștită într -o farfurie cu flori albastre pe margine și o floare mai mare în
mijloc, când doamna Popescu m -a aruncat la gă leata cu gunoi, deoarece a vrut să spele farfuria.
Dar tu ?
(CM) : Pe mine m -a aruncat Mihai după ce m -a ronțăit.
(CR) : Odată am auzit la radio că groapa de gunoi poluează solul, apa și aerul.
(CM) : Oare noi putem fi reciclate ?
(CR) : Sigur că da. P utem fi arse în crematorii, iar căldura rezultată ar fi folosită la încălzirea
locuinței sau putem fi supuse unei degradări biologice și apoi folosite ca îngășământ natural.
(CM) : Ar fi foarte bine, dar cred că e valabil pentru alte țări. Plec să mă culc , poate până mâine
se va schimba ceva și la noi în țară. Noapte bună !
(CR) : Noapte bună !
Cutia de detergent
Sunt o cutie din carton, frumos colorată și conțin detergent plăcut mirositor. Doamna Popescu
este foarte atentă când mă cumpără la mențiunea „biodegradabil”, ce a început să apară pe unele
produse, deoarece se referă la faptul că substanțele din care sunt constituiți detergenții se
descompun în apă și își pierd orice agresivitate după folosire.
După ce conținutul s -a terminat, aș dori să nu mă arunce la gunoi, pentru că sunt reciclabilă.
119
Dialog între o ceașcă și o farfurie
Ceașca (C): Eu sunt ceșcuța Silviei.
Farfuria (F): Eu îi aparțin lui Mihai.
(C) : Pe mine m -a primit de la mama ei când a împlinit un an.
(F) : Mihai n -a fost la fel de grijuliu cu mine, m -a ciobit și întotdeauna când mă spală îmi este
frică că o să mă spargă.
(C) : Și Silvia se va plictisi într -o zi de mine. Mă va uita pe un raft și își va cumpăra alte modele.
(F) : Eu dacă am să fiu spartă am să ajung la gunoi. Oare pot fi reciclată ?
Bijuteria
Eu sunt un inel cu pietricică roșie din rubin, transmis din ge nerație în generație. Doamna
Popescu l -a primit de la domnul Popescu ca inel de logodnă. Ea mă păstrează într -o cutiuță de
catifea roșie și în fiecare dimineață mă pune pe degetul inelar de la mâna stângă, iar eu la rândul
meu sper să -i aduc fericire și dr agoste. Sunt puțin trist pentru că peste mai mulți ani Mihai, fiul
familiei Popescu se va logodi și va trebui să o părăsesc pe mama lui, dar sunt fericit în același
timp deoarece știu că voi fi dăruit unei fete frumoase.
Dialog între televizor și masă
Masa (M) : Cine ești tu ?
Televizorul (TV) : Eu sunt noul televizor al familiei Popescu. Chiar azi m -au cumpărat de la
magazinul de produse electrocasnice.
(M) : Unde ai fost făcut ?
(TV) : Am fost confecționat în Japonia, într -o fabrică unde oamenii sup ravegheau operațiile pe
care le executau roboții industriali.
(M) : Dar ce faci aici ?
(TV) : De acum înainte voi locui cu voi și le voi satisface nevoile și plăcerile stăpânilor ca și tine.
(M) : Dacă te vei strica și nu vei mai putea fi reparat vei pu tea fi reciclat ?
(TV) : Se zice că în Tokyo funcționează o întreprindere de colectare a pieselor electronice care
au contacte aurite, din care se recuperează aurul în cantități însemnate. Sper să se construiască și
în România o astfel de „mină de aur”.
120
Cutie de Coca -Cola
Eu sunt o cutie de Coca -Cola. Am fost fabricată din aluminiu, vopsită la exterior în culoarea
roșie și umplută cu sucul preferat al Silviei. Ieri, după ce a băut sucul mă temeam că mă va
arunca la gunoi. Îi mulțumesc că a preferat să -mi taie capacul, să -mi pilească marginea pentru a
nu se tăia și m -a pus pe birou, unde m -a încărcat cu toate cariocile sale
fericită la gândul că în fiecare zi va lua cariocile, va colora, iar eu îi voi admira desenele. Știu că
după un timp nu voi mai fi pr eferata ei, deoarece vor apărea alte recipiente mult mai frumoase ca
mine, iar eu voi fi aruncată. Dar mă bucur că mă voi putea întoarce în locurile unde am fost
făcută și acolo voi fi reciclată și transformată într -un exemplar nou.
Dialog între un ursul eț de pluș și un covoraș
Ursulețul de pluș (U) : Ce faci covorașule ?
Covorașul (C) : Bine, dar tu ?
(U) : Sunt trist.
(C) : De ce ?
(U) : Pentru că Silvia m -a uitat.
(C) : Tu măcar stai în camera ei, pe când pe mine mă calcă toți în picioare și se șterg de praf.
(U) : Altădată Silvia mă iubea foarte mult, se juca și adormea cu mine.
(C) : Și de mine aveau grijă să nu mă păteze, mă aspirau de praf, mă spălau.
(U) : S per să nu ajung la gunoi. Mai bine m -ar da cadou altui copil.
(C) : Și eu îmi doresc să rămân cât mai mult, măcar la ușa de la intrare în apartament.
Ziarul
Eu sunt ziarul preferat al domnului Popescu. Mă citește cu mare interes în fiecare zi deoarece
vrea să fie informat despre toate câte se petrec în țară și în lume. După ce își satisface
curiozitatea mă adaugă la colecția pe care o are de ani de zile. Eu cred că nu procedează bine,
deoarece materia primă din care sunt făcut, adică hârtia este recicla bilă. Hârtia colectată separat
de restul deșeurilor poate fi recirculată după decolorare și recolorare, reducându -se astfel
consumul de lemn necesar fabricării hârtiei. Reciclarea hârtiei are un efect benefic atât asupra
121
protecției mediului înconjurător, c ât și asupra economiei. Din hârtie reciclată se poate obține o
gamă variată de produse, de la coli de scris și cartoane până la hârtie igienică.
Dialog între un pahar și o piuă
Paharul (Ph) : Ce păcat că stăpâna nu mă mai folosește de când m -a ciobit !
Piua (P) : Da, ai dreptate, acum îi plac lucrurile noi și moderne.
(Ph) : Vezi ce îngâmfat stă paharul de cristal în vitrină ?
(P) : Da. Și eu am devenit obiect de muzeu de când și -au cumpărat robot de bucătărie.
(Ph) : Dacă nu mă mai utilizează era bin e să mă ducă la un centru de colectat sticlă, pentru ca
apoi să ajung a fi retopită și să mă transform într -un obiect nou.
(P) : Este adevărat că economisesc timp folosind râșnița electrică, dar dacă m -ar fi folosit pe
mine ar fi făcut economie la energia electrică
Sacoșa din plastic
Sunt o sacoșă din plastic și am trecut prin multe procese de prelucrare. Am fost confecționată,
apoi imprimată cu modele a diferitelor produse pentru a atrage atenția cumpărătorului. Doamna
Popescu a trimis -o pe Silvia să cumpere pâine, suc și apă minerală , iar ea a rămas să pregătească
cele necesare pentru excursia la pădure. La brutărie, Silvia și -a dat seama că a uitat acasă sacoșa,
făcută dintr -o haină mai veche uzată și a trebuit să mă cumpere. Inițial m -am bucurat deoarece
am crezut că mă va folosi ma i mult timp. Însă în excursie m -a târâit prin toată pădurea, mi -a rupt
bretelele, m -a umplut cu farfurii și pahare de unică folosință murdare, sticle de plastic goale și m –
a abandonat lângă un pom. Problema mea și de fapt a noastră, a materialelor plastice este că noi
nu suntem biodegradabile, rezistăm în mediu perioade foarte lungi de timp, mii de ani. Nu era
mai bine să mă arunce într -un container, poate că într -o zi eram și eu reciclată?
122
ANEXA 6
SCRISOAREA ADRE SATA ELEVILOR CU OCAZIA ZILEI PĂMÂ NTULUI
Dragă prietene ,
Să știi că planeta noastră este în mare pericol. Poluarea mediului înconjurător amenință
pământul zi de zi. Oare tu, micule școlar, poți contribui la di minuarea poluăr ii? Sigur că da!
Elevul trebuie să fie primul om civilizat care nu poluează cu nimic mediul ambiant.
Făcându -i rău pământului, ne facem rău nouă înșine.
Fiecare din noi contribuim la sănătatea planetei. S-o menținem curată și frumoasă cât mai
mult timp!
Astazi daca veti fi atenti veti afla cum puteti contribui la protejarea mediului.
Semnat, Curățel
123
ANEXA 7
â
15 Martie -15 Aprilie : Luna Pădurii;
22 Martie : Ziua Mondială a Apei;
23 Martie : Ziua Mondială a Meteorologiei;
1 Aprilie : Ziua Păsărilor;
17 Aprilie : Ziua Mondială a Sănătății;
22 Aprilie : Ziua Pământului;
24 Aprilie : Ziua Mondială a Protecției Animalelor de
Laborator;
10 Mai : Ziua Păsărilor și Arborilor;
15 Mai : Ziua Internațională de Acțiune pentru Climă;
24 Mai : Ziua Europeană a Păsărilor;
5 Iunie : Ziua Mediului;
8 Iunie : Ziua Mondială a Oceanelor;
17 Iunie : Ziua Mondială pentru Combaterea
Deșertificării;
21 Iunie : Ziua Soarelui;
11 Iulie : Ziua Mondială a Populației;
9 August : Ziua Internațională a Grădinilor Zoologice și
Parcurilor;
16 Sptembrie : Ziua Internațională a Stratului de Ozon;
18 Septembrie : Ziua Mondială a Geologilor;
23 Septembrie : Ziua Mondială a Curățeniei;
25 Septembrie : Ziua Interna țională a Mediului Marin;
1 Octombrie : Ziua Mondială a Habitatului ;
4 Octombrie : Ziua Mondială a Animalelor;
8 Octombrie : Ziua Mondială pentru Reducerea Dezastrelor
Naturale;
16 Octombrie : Ziua Internațională a Alimentației;
17 Octombrie : Ziua Internațională pentru Oprirea Sărăciei;
31 Octombrie : Ziua Internațională a Mării Negre ;
8 Noiembrie : Ziua Internaț ională a Zonelor Urbane;
10 Decembrie : Ziua Mondială a Drepturilor Omului ;
14 Decembrie : Ziua Internațională de Protest Împotriva
Reactoarelor Nucleare ;
29 Decembrie : Ziua Internațională a Biodiversității
124
ANEXA 8
SALVATI
PLANETA
PAMANT
Plantati copaci !
LA MULTI ANI, DE
ZIUA TA!
22 APRILIE
ȘCOALA
GIMNAZIALA
ELENA DOAMNA
125
Economisiti hartia!
Reciclati!
Protejati padurea!
Economositi energia!
126
BIBLIOGRAFIE
Alecu S . Metodologia cercetării educaționale, Ed. Fundației Universitare Dunărea de jos, Galați,
2005;
Bocoș Mușata . Instruire interactivă. Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj -Napoca, 2002;
Bocoș Mușata . Teoria și practica cercetării pedagogice. Editura Casa Cărții de Știință. Cluj –
Napoca, 2003
Botnariuc N., Vădineanu A . Ecologie. Editura didactică și pedagogică, Bucureșt i, 1982.
Bratu Gabriela , Aplicații ale metodelor de gândire critică în învățământul primar ,
București, Editura Humanitas Educațional, 2004.
Bucovala C., Candea M. Metode moderne de educație pentru mediu – note de curs, Craiova
2003.
Clinciu, A. Metodologia cercetării în psihopedagogie, Editura Universității Transilvania,
Brașov., 2002.
Cogălniceanu D. Ecologie și Protecția Mediului. Ministerul Educației și Cercetării Proiectul
pentru Învățământul Rural, 2007.
Cucoș C . Pedagogie, Editura Polirom Iași, 2002.
Cupșa, D. Ecologie – note de curs. http://biologie -oradea.xhost.ro/files/Eco -NC.pdf ,
12.II.2006.
Dottrens R. Institutori ieri, educatori mâine. Editura Didacticã si Pedagogicã,
Bucuresti,1971.
Dulamă E. M. Modele, strategii și tehnici didactice activizante . Cluj -Napoca, Editura
Clusium, 2002.
Dulamă E. M . Științe și didactica științelor pentru învățământul primar și preșcolar. Ed.
Presa Universitară Clujeană, Clu j-napoca, 2012.
Dragu Anca ; Cristea Sorin Psihologie și pedagogie școlară, Constanța, Ovidius University
Press, 2002.
Dulgheru Maria ;Mocanu Sofia , (coordonatori) – Creativitate în învățământ, Focșani,
Editura Terra, 2004.
Dumitru Alexandrina; Dumitru Viorel George , Activități transdisciplinare pentru
grădiniță și ciclul primar, Pitești, Editura Paralela 45, 2005.
Enache Melania; Munteanu Maria , Jocuri didactice , Galați, Editura Porto – Franco, 1998.
127
Horațiu Catalano, Mușata Bocoș – coordona tori. Pedagogia Învățământului Primar și
Preșcolar . Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj -Napoca, 2008.
Ionescu Al., Berca M . – Ecologie si protectia ecosistemelor. Bucuresti, 1988.
Ionescu A., Sahleanu V ., Protecția mediului înconjurător și educația ec ologică, Ed. Ceres,
Bucuresti,1989 ;
Manolescu Marin. Teoria si metodologia evaluarii, Editura Universitara, Bucuresti, 2010.
Nicolae, B . Ecologie. Editura didactica si pedagogica. Bucuresti, 1994.
Primack Richard – Conservarea diversitatii biologice. Ed. Tehnica, București, 2002.
Puia I., Soran V. Agroecologie. Ecosistem si agroecosistem. Cluj -Napoca, 1987.
Puia I., Soran V., Ardelean A., Maior C., Puia C. I. Elemente de ecologie umană, Editura
Vasile Goldiș University Press , Arad, 2000.
Stoica A. Creativitatea elevilor, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1983
Stoica – Constantin Ana Creativitatea pentru studenți și profesori, Iași, Editura Institutului
European, 2004.
Stugren B. Bazele ecologiei generale. Ed. St. și Enciclopedică, Bucuresti, 1982.
Tănase Alexandru; Todea Georgeta Omul creator de cultură și civilizație, București,
Editura Științifică și Enciclopedică, 1979.
Todor Virginia, Bărbuleanu Reasilvia, Burtea Eli sabeta Metodica predării cunoștințelor
despre natură la clasele I -IV, București, E.D.P., 1985.
Tomșa Ghe orghe Psihopedagogie preșcolară și școlară ,București, 2005
Țimiraș Daniela . Educația ecologică la ciclul primar, Ed. Cadrelor didactice, Bacău, 201 2.
Varvara, M. Curs de Ecologie. Vol. 1, Ed. Univ. “Al. I. Cuza” , Iasi, 2000.
Vegheș Rozalia; Peneș Marcela Rebusuri pentru școlarii claselor 1 -IV, București, Editura
Aramis, 1997.
*** www.didactic.ro
128
DECLARAȚIE
Subsemnatul/subsemnata……….……………………………………………..……………
învățător(oare) / educatoare la……………………………………………………………………..
candidat (ă) la examenul pentru ob ținerea gradului didactic I, declar pe propria răspundere că
lucrarea de față este rezultatul muncii mele, pe baza cercetărilor mele și pe baza informațiilor
obținute din surse care au fost citate și indicate, conform normelor etice, în note și în
bibliogra fie. Declar că nu am folosit în mod tacit sau ilegal munca altora și că nici o parte din
teză nu încalcă drepturile de proprietate intelectuală ale altcuiva, persoană fizică sau juridică.
Declar că lucrarea a fost elaborată personal și îmi apar ține în tota litate, nu am folosit alte surse
decât cele men ționate în bibliografie, nu au fost preluate texte, date sau elemente de grafică din
alte lucrări sau din alte surse fără a fi citate și fără a fi precizată sursa preluării, inclusiv în cazul
în care sursa o r eprezintă alte lucrări ale mele. Declar că lucrarea nu a mai fost prezentată sub
această formă vreunei instituții de învățământ superior în alte contexte de examen sau de concurs
în vederea obținerii unui grad sau titlu științific ori didactic.
Semnăt ura,
……………………………………….
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: ȘCOALA GIMN AZIALĂ “ELENA DOAMNA”TECUCI Focșani 2015 2 UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI DEPARTAMENTUL DE… [610198] (ID: 610198)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.