ȘCOALA DOCTORALĂ ‚,STUDII LINGVISTICE” TEZĂ DE DOCTORAT METAFORA CA MODEL MINIMAL ÎN SEMANTICA TEXTULUI POETIC. STUDIU ASUPRA TEXTULUI ALEGORIC -… [623276]

1
UNIVERSITATEA ‚,BABEȘ – BOLYAI” DIN CLUJ – NAPOCA
FACULTATEA DE LITERE
ȘCOALA DOCTORALĂ ‚,STUDII LINGVISTICE”

TEZĂ DE DOCTORAT

METAFORA CA MODEL MINIMAL ÎN SEMANTICA
TEXTULUI POETIC.
STUDIU ASUPRA TEXTULUI ALEGORIC

– REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT –

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC: DOCTORAND: [anonimizat].univ.dr. MIRCEA BORCILĂ DANIELA AMALIA FILIP

2015

2

CUPRINS
Introducere ………………………….. ………………………….. ……….. Error! Bookmark not defined.
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ……. Error! Bookmark not defined.
FUNCȚII METAFORICE ÎN SEM ANTICA TEXTUALĂ Error! Bookmark not defined.
1. Cadru conceptual al semanticii textuale ………………. Error! Bookmark not defined.
1.1. Lingvistica autonomă a textului …………………… Error! Bookmark not defined.
1.2. Poetica translingvistică ………………………….. …… Error! Bookmark not defined.
2. Semantica metaforică ………………………….. …………… Error! Bookmark not defined.
2.1. Metafora lingvistică (semnificațională) ………… Error! Bookmark not defined.
2.2. Metafora poetic -culturală (trans -semnificațională) Error! Bookmark not defined.
3. Funcții textual – metafori ce ………………………….. …… Error! Bookmark not defined.
4.1. Funcții textual -metaforice constitutive ………….. Error! Bookmark not defined.
4.2. Funcții textual -metaforice articulatorii ………….. Error! Book mark not defined.
4. Moduri textual -poetice. Finalități ……………………….. Error! Bookmark not defined.
4.1. Procesul metaforic A ………………………….. ……… Error! Bookmark not defined.
4.2. Procesul metaforic B ………………………….. ……… Error! Bookmark not defined.
5. Teoria poezei discursive . Aspecte definitorii fundamentale. … Error! Bookmark not
defined.
5.1. Strategia diaforică – tensiunea semantică nucleară Error! Bookmark not defined.
5.2. Strategia endoforică – perspectivarea saltului semantic .. Error! Bookmark not
defined.
5.3. Strategia epiforică – saltul semantic propriu -zis Error! Bookmark not defined.
6. Alegoria – (sub)mod discursiv metaforic …………….. Error! Bookmark not defined.
6.1. Problematica sensului alegoric …………………….. Error! Bookmark not defined.
6.2. Modul discursiv alegoric. Noi perspective de abordare … Error! Bookmark not
defined.
7. Premise investigaționale ………………………….. ……….. Error! Bookmark not defined.
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ….. Error! Bookmark not defined.
CONSTRUCȚIA SENSULUI ALEG ORIC ÎN TEXTUL LITERAR „CLASIC“. Error!
Bookmark not defined.
– Sudiu de caz: „Țiganiada“ de Ioan Budai -Deleanu – ……. Error! Bookmark not defined.
1. Introducere ………………………….. ………………………….. Error! Bookmark not defined.
1.1. Structura dinamicii semantice de suprafață a epopeii …… Error! Bookmark not
defined.

3
1.2. Structura dinamicii semantice de profunzime a epopeii .. Error! Bookmark not
defined.
2. Aspecte ale semanticii metaforice locale în Țiganiada lui Ion Budai – Deleanu Error!
Bookmark not defined.
2.1. Microarticularea cuantelor referențiale și construcția sensului textual de suprafață
în Țiganiada de Ioan Budai -Deleanu ……………………… Error! Bookmark not defined.
2.1.1. Varietăți de cronotop. Forme și valențe ….. Error! Bookmark not defined.
a. Rama textuală I. Timpul scriiturii …………….. Error! Bookmark not defined.
b. Rama textual ă II. Timpul diegezei/ discursului Error! Bookmark not defined.
c. Rama textuală III. Timpul ficțiunii ……………. Error! Bookmark not defined.
2.1.2. Circumscrierea cronotopului drum . Coordonate generale Error! Bookmark
not defined.
2.2. Constituirea metaforică a câmpurilor referențiale ale sensului și dinamica
semantică de adâncime în Țiganiada de Ioan Budai -Deleanu …. Error! Bookmark not
defined.
2.2.1. Câmpul referențial THEOS. Ipostazieri ale sacrului Error! Bookmark not
defined.
2.2.2. Câmpul referențial ANTHROPOS ………… Error! Book mark not defined.
a. Metafore identitare ………………………….. …….. Error! Bookmark not defined.
b. Dimensiunea Anthropos. Metafora triplă 3F: fericire -foame – frică ……. Error!
Bookmark not defined.
2.2.3. Câmpul referențial COSMOS. Izotopii textual -metaforice Error! Bookmark
not defined.
2.2.4. Câmpul referențial HAOS ……………………. Error! Bookmark not defined.
a. „Țara Urgiei “ ………………………….. …………….. Error! Bookmark not defined.
b. Funcții textuale în ar ticularea sensului prin discurs dialogat Error! Bookmark
not defined.
2.2.5. Câmpul referențial EROII …………………….. Error! Bookmark not defined.
a. Vlad -Vodă. Tripticul m etaforic: zâmbet – râs amar – tăcere Error! Bookmark
not defined.
b. Glisarea modului alegoric spre simbolic ……. Error! Bookmark not defined.
2.2.6. Câmpul referențial ANTEROII …………….. Error! Bookmark not defined.
a. Ipostazieri ale profanului …………………………. Error! Bookmark not defined.
b. Schema epică a luptei ………………………….. …. Error! Bookmark not defined.
c. Schema epică a întemei erii statale …………….. Error! Bookmark not defined.
2.2.7. Câmpul referențial RAI ……………………….. Error! Bookmark not defined.

4
2.2.8. Câmpul referențial IAD ……………………….. Error! Bookmark not defined.
3. Metaforica nucleară și construcția sensului global în Țiganiada de I. Budai – Deleanu
………………………….. ………………………….. ……………… Error! Bookmark not defined.
3.1. Ipostaze ale metaforei drumului …………………… Error! Bookmark not defined.
a. Momentul diaforic ………………………….. …………. Error! Bookmark not defined.
b. Momentul endoforic ………………………….. ………. Error! Bookmark not defined.
c. Momentul epiforic ………………………….. …………. Error! Bookmark not defined.
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. …. Error! Bookmark not defined.
RELAȚII „ALEGORICE “ DE CONFIGURARE A SENSULUI ÎN TEXTUL
(POST)MODERN. ………………………….. ………………………….. . Error! Bookmark not defined.
-Studiu de caz: „Levantul “ de Mircea Cărtărescu – ………. Error! Bookmark not defined.
1. Introducere ………………………….. ………………………….. Error! Bookmark not defined.
2. Cazul Levantului de Mircea Cărtărescu ……………….. Error! Bookmark not defined.
3. Relații semnice și funcții evocative …………………….. Error! Bookmark not defined.
I. Relații cu alte semne concrete …………………………. Error! Bookmark not def ined.
a. Relații cu semne particulare ………………………… Error! Bookmark not defined.
b. Relații cu grupe sau categorii de semne ………… Error! Bookmark not defined.
c. Relații cu sisteme întregi de semne ………………. Error! Bookmark not defined.
II. Relația între semne și „lucruri “ ……………………….. Error! Bookmark not defined.
a. Imitarea prin substanța semnului ………………….. Error! Bookmark not defined.
b. Imitarea prin forma semnului ………………………. Error! Bookmark not defined.
III. Relația între semne și „cunoașterea lucrurilor “ . Error! Bookmark not defined.
IV. „Cadrele “ – alte tipuri de relații …………………… Error! Bookmark not defined.
IV.1. Situația de discurs ………………………….. ………. Error! Bookmark not defined .
IV.2. Regiunea ………………………….. …………………… Error! Bookmark not defined.
IV.3. Contextul discursiv ………………………….. …….. Error! Bookmark not defined.
IV.4. Universul de discurs. Cadru general ………….. Error! Bookmark not defined.
4. Perspective ………………………….. ………………………….. Error! Bookmark not defined.
5. Manifestări și evocări intertextuale …………………….. Error! Bookmark not defined.
5.1. Relația semnului cu semne din alte texte ………. Error! Bookmark not defined.
5.2. „Discursul repetat “ și „Citatele celebre “ ……….. Error! Bookmark not defined.
5.3. Dimensiunea semantică a „citatelor celebre “ …. Error! Bookmark not defined.
5.4. Către o poetică a intertextualității. Intrumentar semantic de analiză ……… Error!
Bookmark not defined.
5.5. Intertext vs. Intertextualitate ……………………….. Error! Bookmark not defined.

5
5.6. Intertextualitatea – forme punctuale. Citatul. Aluzia …….. Error! Bookmark not
defined.
5.6.1. Tehnica citării. A plicații ………………………. Error! Bookmark not defined.
5.6.2. Tehnica aluziei. Aplicații ……………………… Error! Bookmark not defined.
5.7. Hipertextualitatea – forme ample. Parodia. Pastișa Error! Bookmark not defined.
5.7.1. Practica parodică ………………………….. …….. Error! Bookmark not defined.
5.7.2. Exerciții de parodiere. Analize și deschideri Error! Bookmark not defined.
5.7.3. Practica imitativă a pastișei …………………… Error! Bookmark not defined.
5.7.4. Dezvoltări semantice. Localizări punctuale Error! Bookmark not defined.
6. „Levantul “. Simbol macrotextual ……………………….. Error! Bookmark not defined.
SINOPSIS ȘI CONCLUZII GENERALE ……………………… Error! Bookmark not defined.
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. … Error! Bookmark not defined.

REZUMAT

Cuvinte – cheie: integralism lingvistic, semantica textuală, lingvistica textului, poetică
translingvistică, metafora lingvistică, metafora poetică, funcții textual -metaforice, moduri
discursive, poeza discursivă, sens alegoric, dinamica semantică, articularea multiplă a
sensului, relații semnice, evocare, cadre ale discursului, intertextualitate, discurs repetat, citate
celebre.

Lucrarea de față s -a născut din dorința de a ne alătura și de a ne asuma noua
orientare de principiu promovată de membrii Centrului de Studii integraliste de la Cluj –
Napoca, care au realizat deja lucrări rofundate bazate pe teoria lingvistică integrală,
întemeiată de Eugeniu Coșeriu. Am considerat că aportul acestei direcții în sistematizarea
și extinderea investigării textelor, mai ales literar e, este considerabil.
Studiul nostru se înscrie în domeniul vast al unei discipline moderne – este vorba
de poetica antropologică , reg ândită pe bazele lingvisticii integrale a textului și

6
valorificând sugestii teoretice fundamentale din filosofia blagienă a creativității culturale.
Cercetarea de față nu aspiră să contribuie la teoria literară, nici nu urmărește să impună
interpretări exhaustive ale unor texte reprezentative ale literaturii. Ceea ce își dorește acest
studiu, înainte de toate, este să propun ă / să construiască un repertoriu de strategii și
procedee textuale, precum și să contribuie la circumscrierea descriptivă a unui complex de
relații funcționale și trăsături distinctive, împărtășite de o anumită clasă de texte cu
finalitate poetică, mai ex act textul de tip literar alegoric.
Cu scopul de a prezenta succint, în această introducere, tema dezbătută în
cercetarea noastră și abordarea sa specifică, pornim de la constatarea faptului că ea se
încadrează într -o problematică mai generală, i.e. cea a rolului fenomenelor de creație
metaforică în articularea sensului în textele de natură strict poetică. De aceea considerăm
că investigarea în text a construcției / articulării sensului poetic alegoric reprezintă, astăzi,
un obiectiv important al studierii textului cu finalitate poetică, definit ca loc unic de
manifestare plenară a posibilităților limbajului și domeniul tuturor posibilităților
semantice.
Actualitatea temei rezidă în faptul că recentele cercetări privind rolul metaforei în
articularea sensul ui textual poetic favorizează o studiere mai profundă a procesului de
inițiere și generare a sensului poetic. Pe această bază, teza își propune să surprindă
deopotrivă aspectele particulare ale unor texte suport; reprezentative pentru literartura
română, d in perspectiva poeticii translingvistice , și mai ales să analizeze specificul
imaginarului poetic/ universului discursiv construit din unghiul contribuției specifice a
metaforelor poetice.
Am optat, în acest scop, pentru două texte cu specific alegoric ( Țiganiada lui Ioan
Budai -Deleanu și Levantul lui Mircea Cărtărescu) alegerea fiind motivată implicit de
valoarea intrinsecă a celor două capodopere, cât și de inexistența până acum la noi a unui
volum care să trateze din unghi poetic cele două epopei (cu ex cepția studiului inaugural
publicat de Iona Em. Petrescu în 1974[2011]). Focalizarea asupra acestor texte nu poate fi
de prisos, atâta vreme cât avem convingerea că mai e ceva de spus în ceea ce privește
proteismul imaginativ al celor doi creatori. Dovadă stau numeroasele reeditări ale celor
două creații literare / creații culturale prin cuvânt. Ne propunem, așadar să construim noi
înșine câteva punți către o asemenea întreprindere.

7
În acest sens, obiectivele centrale ale cercetării au vizat:
– cercetarea con cretă a textului poetic care are ca sarcină captarea sau surprinderea
sensului în textul de tip alegoric și constatarea mijloacelor prin care acesta se instituie;
– descrierea modalităților specifice de articulare ale sensului în cele două epopei din
unghiul contribuției metaforelor;
– explorarea semanticii metaforice prin distingerea domeniului dublu de funcționare al
„metaforei de sens ” în textul alegoric;
– surprinderea complexului de funcții metaforice (efectiv realizate în text) care fortifică
planul constr ucției de sens textual;
– demonstrarea (în ideea conturării unui profil funcțional al metaforelor ) valorilor de
sens pe care le comport ă metaforele în cele două texte poetice, selectate cu scopul de a
scoate în evidență nivelele de configurare ale sensului;
– evaluarea finalității modului discursiv alegoric care manifestă modul sau tipul
simbolic -mitic (B1) al construcției de sens;
– circumscrierea modului de constituire a nucleului generativ cuprins în cele două texte
selectate (i.e. etapele desfășurării poezei discursive B1 )
– rolul complexului de relații semnice/ evocative în ilustrarea particularităților de
articulare a sensului alegoric în Levantul lui M. Cărtărescu;
– analiza manifestărilor evocative intertextuale care permit și susțin construcția de sens
în poemul alegoric;
– comportamentul și statutul creator al „citatelor celebre ” (cu dimensiuni variate de la un
vers, la strofe sau poeme întregi) în planul individual al discursului;
– rolul determinant al „cadrelor ” care participă concentric la constituirea din amică a
sensului plural în epopeea cărtăresciană;
Două sunt modalitățile principale de cercetare și înțelegere pe care lucrarea de față le -a
utilizat: prima este cea științifică/teoretico -descriptivă pe care ne -am asumat -o în capitolul
de debut al tezei, i ar cea de -a doua este una hermeneutică inițiată cu scopul de a oferi o
analiză cât mai pertinentă asupra 'lumii' dezvăluite de scriitura celor doi autori supuși
investigației. Au fost alese și analizate 78 de eșantioane textuale din epopeea lui I. Budai –
Deleanu și alte 46 din textul poemului cărtărescian. Modelul de analiză a textului 'poetic'
pe care l -am adoptat în demersul nostru investigațional are în vedere două linii

8
fundamentale de abordare: pe de o parte ne -am ocupat de articularea sensului poetic d e
suprafață la nivel microtextual (care se referă la aspecte particulare precum relațiile
funcționale stabilite între structurile metaforice constitutive textualității literare), pe de altă
parte, la nivel macrotextual, demersul nostru se orientează ulteri or înspre explorarea
„metaforicii nucleare ” care pune în lumină unele aspecte definitorii ale „articulării ”
sensului de profunzime din cele două texte suport.
În ceea ce privește volumul și structura tezei, aceasta are părți bine definite: trei
capitole ample, cărora li se adaugă Introducerea, Concluziile generale și Bibliografia. Textul
de bază al tezei (193 de pagini) cuprinde 4 tabele și o figură.
Dificultă ți pe parcursul cercetării s -au ivit în încercarea de a sistematiza un material
teoretic generos referitor la noțiunile cuprinse în titlu precum: „metaforă ”, „model metaforic
textual” și „sens alegoric ”. Dificilă a fost atât elaborarea unui demers hermeneu tic care să
surprindă dinamica interioară a sensului unei structuri ample precum este Țiganiada lui I.
Budai -Deleanu, cât și conceperea unui instrumentar semantic metodologic de analiză care să
capteze practica intertextuală generatoare a întregului mecani sm de construcție a sensului în
Levantul cărtărescian. Resursele bibliografice consultate au contribuit – într-o mare m ăsură –
la dep ășirea acestor dificult ăți inerente, asigurând suportul științific al unei lucrări care
urmărește să ofere un punct de vede re unitar asupra temei. În însuși acest demers rezidă
caracterul inovator al cercetării. Mai adăugăm, doar că, ceea ce aduce nou investigația noastră
este surprinderea și interpretarea modului în care s -au constituit și au relaționat nivelele
semantice în desfășurarea întemeietoare a limbajului poetic specific celor două texte suport.
La finalul demersului nostru investigațional sperăm că ipoteza lucrării a fost
argumentată și susținută printr -o serie de modalități de analiză și interpretare în măsură să
dezvăluie fațete inedite sau mai puțin cercetate ale celor două opere supuse spre investigație.
Individualitatea textelor nu exclude sub nicio formă faptul că între diferite texte (construite
prin arta literară) pot exista trăsături comune, dar și diferențe în manifestarea dimensiunii
alegorice a sensului; aspecte pe care am încercat să le descoperim printr -un demers
hermeneutic textual. Analizele noastre au înregistrat modul în care varietățile / posibilitățile de
structurare a nivelurilor de articulare/ co nstrucție ale sensului se manifestă în două opere
literare extrem de complexe.

9
În acest sens formulăm câteva concluzii care să înnoade „firele” argumentației
cuprinse în capitolele tezei. Urmărim, în acest fel, o sinteză a ideilor principale dezvoltate în
această lucrare, printr -o expunere pe capitole a traseului nostru investigațional.
Primul capitol , intitulat Funcții metaforice în semantica textuală , răspunde necesității
de a situa și prezenta, în ansamblu, tema cercetării noastre. Am urmărit, în acest capitol,în
primul rând, să delimităm cadrul conceptual din perspectiva căruia ne -am întreprins cercetarea
și, în același timp, să circumscriem, în mod implicit, domeniul problematic al temei
dezbătuteîn teza de față, precum și principalele repere de princi piu ale demersului științific
propus.
În acord cu direcțiile și perspectivele contemporane de investigație promovate în
studierea specificului textelor literare am optat, din capul locului, pentru o abordare a
semanticii acestor texte, în perspectiva proc eselor „metaforice” de creație a sensului în raport
cu care să căutăm o cale de acces spre definirea locului și statutului funcțional propriu al
semanticii literare alegorice.
Subliniem că reperele conceptuale circumscrise situează tema cercetată într -un cadru
general coerent, și anume, în platforma teoretică a semanticii integrale , un spațiu
transdisciplinar care înglobează două discipline convergente: lingvistica textului (de tip
hermeneutic) și poetica translingvistică (o ‚,disciplină a sensului”, reîn temeiată în spirit
integralist pe bazele metaforologiei blagiene). Cadrul conceptual al semanticii integrale și cele
două discipline de bază au constituit direcțiile principale în raport cu care am propus, în teză, o
cartare a spațiului alegoric în domeniu l textelor literare, cu focalizare ulterioară asupra unor
opere reprezentative ale genului din tradiția culturii române ('clasice' și 'actuale'). Am
valorificat, din acest unghi, în primul, contribuțiile membrilor Centrului clujean de studii în
domeniul li ngvisticii textului și al poeticii semantice textuale, deoarece acestea au reprezentat
un real suport teoretic și aplicativ în configurarea demersului nostru propriu. În aceste
cercetări fundamentale și aplicative, în același timp, am regăsit premise, orie ntări și
perspective novatoare deosebit de utile pentru explorarea în profunzime a semanticii poetic –
alegorice.
Dezvoltată în viziunea coșeriană asupra nivelurilor limbajului ( universal, istoric și
individual ), lingvistica integrală înglobează și depășeșt e orientările distincte ale lingvisticii
actuale, care se dovedesc, în esența lor, parțiale și reducționiste: generativismul, pragmatica

10
(de tip cognitivist), teoria enunțării, teoria argumentării se limitează la nivelul universal al
limbajului, structural ismul și gramatica transfrastică se opresc la nivelul istoric , iar stilistica,
hermeneutica, teoria traducerii vizează nivelul individual . Fundamentul lingvisticii textuale
coșeriene constă în faptul că cele trei tipuri de conținut semantic, corespunzătoar e nivelurilor
delimitate, se prezintă simultan în text, întrucât orice act lingvistic generează conținuturi în
toate cele trei paliere simultane ale limbajului. Dintre toate cele trei planuri ale limbajului,
planul individual, al textului, permite libertat ea maximă a subiectului vorbitor, chiar până la
instituirea acestuia ca ‚,subiect absolut”, la negarea fundalului experiențial al cunoașterii lumii
și la instituirea de 'lumi' noi.
În plan textual, sensul este acel conținut lingvistic special exprimat dincolo de
desemnare și semnificație : semnificantul și semnificatul (conținut de limbă) și cu ceea ce
desemnează constituie împreună, în text, un nou semnificant pentru un alt conținut de ordin
superior. Sensul reprezintă, așadar, tocmai acel conținut care ‚, nu coincide cu semnificatul și
designația”, dar care se construiește numai prin integrarea și depășirea celorlate două tipuri de
conținut lingvistic: designația și semnificatul . În domeniul lingvisticului, sensul există doar în
texte, dar Coșeriu subliniaz ă faptul că acesta este, în mare parte, transferabil și în alte
modalități de expresie non -lingvistice:
‚,În schimb, în toate activitățile culturale avem producere de sens și ne putem întreba în ce
măsură, de exemplu, un film are mai mult sau mai puțin ac elași «sens» ca un roman […]. Deci,
în realitate chiar interpretarea unui film sau a unui tablou e întotdeauna o interpretare a unui
sens. Dădeam eu aicea, exemplul muzicii […]” (Coșeriu 1996: 3 -6).

Obiectivul central al cercetării concrete a textulu i, definit ca loc unic de manifestare
plenară a posibilităților de a semnifica ale limbajului și domeniul tututor posibilităților
semantice, devine, în această perspectivă, captarea sau surprinderea sensului textual și
constatarea mijloacelor prin care ace sta se instituie. Urmărirea în text a construcției / articulării
sensului nu se poate produce, așadar, decât concomitent surprinderii funcțiilor textuale efectiv
realizate în text. În ceea ce privește metodologia lingvisticii textului, Coșeriu subliniază c ă nu
există o tehnică de descoperire a sensului care să funcționeze în mod similar unui algoritm,
deci finalitatea procesului discursiv se poate detecta doar printr -un proces hermeneutic.
Ca punct de plecare în abordarea problemei construcției sensului te xtual, Coșeriu
adoptă ‚,modelul instrumental al limbajului” (‚,modelo del lenguaje como instrument
[órganon]”), fundamentat de către Karl Bühler. Cele trei funcții bühleriene ( manifestare , apel

11
și reprezentare ) sunt distinse, însă, de către celebrul semiot ician austriac, pornind de la
premisa implicită că semnul lingvistic este doar un fapt material (tratat doar ca semnificant) și
se află în raport triadic cu circumstanțele sale, mai precis el funcționează ca semn tocmai prin
acest raport triadic. Această p remisă este denunțată și respinsă de Coșeriu, care introduce
semnificatul ca element esențial în funcționarea semnului lingvistic. Pornind de la aceasta, se
manifestă, de regulă, dar nu în mod necesar, toate cele trei funcții, iar dintre acestea, cea care
nu poate lipsi este funcția de „reprezentare”. Pe această bază este respins, apoi, și modelul
celor șase relații, pe care R. Jakobson, pornind de la Bühler, le considera constitutive actului
lingvistic. Coșeriu propune, în schimb, o valorificare originală a funcțiilor semnice bühleriene
(reinterpretate în sensul menționat), cărora le adaugă o serie de alte cinci funcții evocative . În
această nouă perspectivă, sensul rezultă din combinația funcțiilor bazice ale semnului cu
evocarea . Definirea specifică a relațiilor evocative realizabile în text (organizate și
exemplificate în Lingvistica textului ) constituie punctul de sprijin al întregii noastre lucrări, în
efortul de circumscriere a sensului alegoric în textul literar. Acest aspec t a fost asumat implicit
în capitolul aplicativ dedicat Țiganiadei (cap. II), dar a fost prezentat și ilustrat sistematic în
cel de -al doilea studiu de caz dedicat Levantului lui Mircea Cărtărescu (cap. III).
Am insistat asupra acestor coordonate generale deoarece demersul pe care ni l -am
asumat, în ansamblul lucrării, se întemeiază pe platforma lingvisticii textului în sens restrâns ,
ca studiu -descriere și interpretare a unui text literar, ca manifestare maxim ală a posibilităților
creației de sens, în particular în domeniul limbii române și prin focalizarea asupra celor două
capodopere literare. Demersul concret privind manifestarea creativității specific poetice a
putut fi dezlegat numai pe această bază, deși el s-a limitat inevitabil pe traseul metaforic –
alegoric, țintind o circumscriere a unui mod semantic alegoric.
Odată cu trecerea într -un domeniu al semanticii textuale care necesită conjugarea
lingvisticii textului cu o disciplină adecvată naturii specific e a obiectului studiat, am urmat
calea preconizată de coordonatorul tezei de față și ilustrată deja într -o serie de lucrări
temeinice ale unor discipoli ai săi. Legitimitatea proiectului inițiat de către profesorul clujean
de a extinde cadrele lingvisticii integrale (pe care o consideră ‚,vârful săgeții în devenirea
actuală a lingvisticii”) spre o 'poetică a culturii' a fost afirmată de mai multe ori, de către E.
Coșeriu însuși, care considera ‚,foarte adecvată” apropierea de profunzime dintre teoria
integr alistă a creativității lingvistice și teoria blagiană a creativității culturale :

12
„ În realitate nu am găsit eu soluții, ci profesorul Mircea Borcilă de la Universitatea din Cluj,
care este cel mai bun cunoscător al concepției mele despre limbaj și lingvis tică, și care, ca
estetician, este extrem de bine pregătit, fiind și un mare cunoscător al lui Lucian Blaga. El a
identificat punctul de contact […]. Cred că această idee a sensului, care este pentru mine ideea
care a justificat o lingvistică a textului ca lingvistică autonomă, nu ca lingvistică a limbilor, și
care este, în realitate, toată analiza și toată hermeneutica textuală, se bazează pe această idee
care este paralelă cu ideea metaforei revelatorii a lui Blaga” (Coșeriu 1996a: 3 -6).

Perspectiva n ovatoarea a poeticii antropologice propusă de Mircea Borcilă – și
dezvoltată pe comuniunea orizontică dintre lingvistica textului de sorginte coșeriană și teoria
dimensiunii „metaforice” a creativității culturale din filosofia lui Lucian Blaga – va avea dr ept
consecință schimbarea orientării și a statutului științific al poeticii textuale. Profesorul clujean
aduce, prin aceasta, un unghi de abordare nou în dezvoltarea „studiilor integraliste” de
semantică textuală, realizând, în termenii Ilenei Oancea, ‚,sa ltul teoretic” care s -a dovedit atât
de necesar și de fecund în eforturile actuale de legitimare a disciplinei „logosului poetic”.
Fiindcă traseul nostru investigațional va pătrunde în sfera acestei poetici înnoite
(regândită pe bazele lingvisticii integr ale a textului și valorificând sugestii fundamentale
blagiene), considerăm că este necesar să relevăm, aici, trei aspecte capitale pentru lucrarea de
față, care au constituit și coordonatele metodologice principale ale investigației noastre asupra
celor do uă texte: semantica metaforică și funcțiile textual – metaforice , modurile discursive și
poesis -ul textual discursiv.
În plan textual, așa cum reiese din sarcinile lingvisticii textului, urmărirea în text a
construcției / articulării sensului ar presupune în primul rând surprinderea funcțiilor textuale
(ca posibilități date prin limbaj) efectiv realizate în text. Dacă acceptăm premisa articulării pe
paliere a sensului într -un text și faptul că aceste paliere nu sunt de ac eeași natură, atunci putem
afirma că: ‚,un fapt lingvistic care poartă o anumită valoare de sens, adică are o funcție
textuală la un palier de sens determinat, se poate constitui în expresie sau formă a unui fapt
textual la un palier superior de sens” (Zag aevshi 2005: 66).
În semantica metaforică (cea vizată de -a lungul demersului nostru) se poate distinge
domeniul dublu de funcționare a sensului în text. Întrucât, unul din obiectivele lucrării viza,
tocmai, definirea valorior de sens pe care le comportă me taforele în cele două texte literare
selectate, am urmărit o valorizare a distincției propuse de Lolitei Zagaevschi conform căreia se
pot delimita două sfere de acțiune ale acestora: ‚,Aceste afirmații vizează, se înțelege,
metaforele care pot fi depistat e nemijlocit în constituția textului, și metafora ca procedeu

13
textual care să funcționeze la un nivel superior al construcției de sens textual” ( op. cit ., 126)
(v. supra . funcții textual -metaforice constitutive vs funcții textual metaforice articulatorii).
Subliniem, din nou, în acest context că demersul nostru aplicativ (decelat, cu
precădere, în capitolele II și III) își asumă adevărul esențial că fuziunea funcțiilor textual –
metaforice nu poate fi prestabilită, sub forma unor șabloane de realizare a unor modele
semantice, ci acestea trebuie descoperite în text printr -un demers hermeneutic. Prin urmare,
calea investigației noastre analitice, cu privire la acest complex de funcții metaforice din
planul construcției sensului textual, și -a luat ca punct de po rnire evidențierea, în mod pregnant,
a modului în care funcțiile metaforei în text trasează liniile de suprafață ale sensului textual,
dar urmărește să pătrundă, în cele din urmă, până în stratul de adâncime al semanticii
metaforicii ‚,nucleare”.
Pentru a examina funcționarea specializată a metaforei într -un text poetic, am șinut
seamă și de perspectiva tipologiei textuale, deoarece funcțiile semantice sunt subordonate
categoriei de text (înțeles ca ansamblu de procedee textuale). Pornind de la cele două fu ncții
elementare ale semanticii metaforice, detectată încă în filosofia blagiană, M. Borcilă (1987a:
187) circumscrie două ‚,tipuri fundamentale de funcții culturale ale textelor poetice”, care sunt
definite, ulterior, drept catagorii funcțional -tipologice fundamentale ale textualității poetic –
literare, pe baza unor criterii intern -semantice, în raport cu care se diferențiază cele două
finalități ale poeticului literar, mai exact: finalitatea poetică plasticizantă , respectiv
finalitatea revelatorie.
În cursivitatea contextului de față, accentuăm orientarea de a înscrie cele două ample
poeme epice selectate ( Țiganiada de Ioan Budai -Deleanu și Levantul de Mircea Cărtărescu)
în modul sau tipul simbolic -mitic ( B1) al construcției de sens. Aceste două texte p ot fi
considerate texte simbolic -mitice întrucât ele manifestă finalitatea ‚,revelatoare” prin care se
dezvăluie unele esențe ascunse în spatele aparențelor sensibile, iar ‚,lumea creată prin discurs
este independentă de structura și legile lumii empirice , fenomenele îndeplinesc doar rolul de
semne simbolice în virtutea cărora se întrevede existența unui plan ontologic secund, al
misterului sau al esențelor inaccesibil direct cogniției” (Tămâianu -Morita 2013: 35).
Dat fiind faptul că investigația noastră v izează modalitatea în care se instituie sensul în
textul de tip alegoric, nu am putut omite, în acest demers, conceptul coșerian al studiilor
integrale de moduri dicursive . Punctul de plecare al cercetării noastre îl prezintă, în această

14
privință, „ipotez a” că modul discursiv alegoric există ca un submod al modului metaforic, iar
orientarea sa dominantă este cea simbolic -mitică.
Ne-am străduit, astfel, să aducem o altă abordare în interiorul studiilor dedicate textului
de tip alegoric, care cunoaște o tra diție îndelungată bazată pe ideea că alegoria literară este un
mod de expresie care presupune o suprafață semantică „primară” și un plan al semnificațiilor
„secunde”, iar acesta din urmă este justificator al planului prim. Am căutat să validăm teza
mai sus menționată prin analiza tipologică a celor două texte -suport selectate, din literatura
română, demonstrând că ele manifestă finalitatea revelatoare în variata B1 (tipul simbolic –
mitic). Demonstrația pornește de pe un argument mai general privind modul cum , în textul de
tip alegoric, se instituie sensul pe verticală , proces care presupune extensiunea 'lumii'
fenomenale, chiar transcenderea ei și, implicit, depășirea sensului lingvistic , care devine sens
'poetic' . Opțiunea noastră s -a orientat înspre a considera textul alegoric un prototext , adică un
modul textual „embrionar”, care nu presupune încadrarea într -un gen anume diferențiat: epic,
liric sau dramatic . Am luat în discuție, apoi, faptul că textele (parțial ) alegorice, de felul celor
analizate în lucrarea noastră, cunosc o modelare a construcției sensului textual pe niveluri ,
aspect care constituie pre -condiția minimală pentru dezvoltarea discursivă pe parcurs alegoric.
În urma acestei succinte evaluări în c are am punctat doar câteva dintre principalele
probleme pe care le ridică o zonă textulă mai puțin, sau aproape deloc, abordată până acum din
perspectiva lingvisticii integrale a textului, ne -am orientat demersul spre investigarea
descriptiv – aplicativă c elor două texte supuse spre analiză.
În virtutea deschiderilor oferite de cele patru subtipuri ale modului poetic metaforic,
am abordat alegoricul ca un submod discursiv care manifestă finalitatea revelatoare într -o
varianta specială în raport cu tiăul B1 (simbolic -mitic) , iar pentru identificarea trăsăturilor sale
definitorii am invocat o serie de factori care susțin încadarea această situare. Câteva
aspecte/caracteristici care evidențiază cu claritate specificul modului discursiv alegoric sunt
următoare le:
 natura alegoriei, ca mod de expresie, nu e diferită de modul poetic metaforic, cu toate
că separarea îngustă a celor două domenii a fost suținută în orientări ale esteticii
romantice și ale retoricii clasice, cu mențiunea că dezvoltările moderne și
contemporane ale conceptului de alegorie tratează și ele fenomenul alegoric ca o
metaforă prelungită în discurs: ‚,metaforă extinsă sau continuată”;

15
 modul alegoric se caracterizează, în esența lui, printr -o raționalizare a procesului
discursiv, care conduce la o specificare/realizare a modelului metaforic minimal sau, în
termenii lui Gardes -Tamine (2011), „une espèce de métaphore”;
 redimensionarea fundamental semantică a alegoriei – pe care o încercăm în dezbaterea
noastră – este întemeiată și pe faptul că a cest mod discursiv fuzionează textual cu un
cuplu de alte două moduri poetice dominante: cel simbolic și cel mitic, a căror
complementaritate și luminare reciprocă îi conferă alegoriei un sens artistic – poetic
original.
Menționăm că am insistat asupra acestor concepte cuprinzătoare, deoarece ele au un rol
determinant pentru orientarea analitic – intepretativă precum și pentru radiografierea și analiza
ocurențelor metaforice trans -semnificaționale (în care se poate constata prezența unui termen
mitic sau a unui termen ipostaziat simbolic).
Capitolul al doilea dedicat poemei Țiganiada urmărește o primă invetsigarea
semantică de profunzime a capodoperei lui I. Budai -Deleanu, din unghiul teoretic deschis în
primul capitol. Explorarea vizează trei aspecte: an aliza metaforei poetice ‚,care constituie
domeniul faptic central al lingvisticii textului, tocmai datorită plenitudinii lor funcționale”
(Borcilă 2002 -2003: 73); definirea funcțiilor textuale ale metaforelor delimitate; integrarea lor
în procesul metaforic global, care conferă specificul ireductibil al oricărui text literar. Pentru
scopurile unei asemenea investigații, am procedat la circumscrierea unui câmp faptic
privilegiat, prin delimitar ea celor două nivele de cercetare a aspectelor definitorii ale
semanticii metaforice în epopeea „clasică” a literaturii române.
Am ales Țiganiada ca subiect de analiză a acestor aspecte fundamentale, în primul
rând, deoarece acest text este mult prea puțin analizat din perspectiva poeticii, deși înlăuntrul
său, el este un text plin de resurse semantice extraordinare. În al doilea rând, am considerat că
o abordare din unghiul dinamicii semantice interne poate servi nu doar la iluminarea unor
dimensiuni inedi te ale artei poetice a lui I. Budai -Deleanu, ci și la confirmarea și consolidarea
empirică a premiselor conceptuale asumate.

Judecând prin prisma momentului actual, la distanță de două veacuri de la scrierea
poemei, putem spune că destinul izvoditurii lui Ioan Budai -Deleanu a fost unul bizar, pe
măsura operei amenințată cu înecarea în uitare. Deși, scrisă la 1812 în două variante complete

16
și finisate de către autor, capodopera poematică a Țiganiadei intră în conștiința publicului
foarte tîrziu, abia peste o sută de ani când, în 1925, apare editarea variantei a doua sub
îngrijirea lui Gh. Cardaș.
În ceea ce ne privește, am pus între paranteze orice determinări exterioare și
contingențe social -istorice ale textului și am trecut dincolo de abordările care pri vesc balastul
comparastist cu izvoarele culturale, de încercările de a o restitui barocului, clasicismului sau
iluminismului și nici n -am urmărit tipicul monografic. În această parte a lucrării, încadrată în
sfera poeticii aplicate, ne -am concentrat exclus iv asupra dinamicii metaforice, a cărei dublă
stratificare semantică înglobează, pe rând:
 Metaforica constitutivă – metafora, ca fenomen textual constitutiv , comportă
efecte de sens local (finalitate/funcție intern -constitutivă) ceea ce permite
analiza tex tului la nivelul elementelor sale compoziționale.
 Metaforica articulatorie – metafora, ca procedeu textual configurativ,
participând la construcția sensului dezvoltă valori de sens de ansamblu, globale
la paliere superioare de articulare a sensului (finali tate/funcție poetică
articulatorie )

a. Structura dinamicii semantice de suprafață a epopeii
La un prim nivel de cercetare al sensului textual am încercat să suprindem prin
identificarea multiplelor posibilități/modalități de realizare a liniei semantice de suprafață,
reperabilă prin elemente de articulare textuală deja constituite. Analiza structurilor metaforice
constitutive textualității literare a pornit, așadar, într -o primă etapă, de la distingerea unor
unități minimale care comportă valori de sens res trâns în ansamblul textului poetic (este vorba
despre contrucții metaforice ‚,fixate” în norma limbii, dar rejuvenate/resemantizate la nivelul
textului poetic, i.e. microstructuri metaforice cum ar fi sintagme, expresii, zicători, proverbe,
ca segmente din domeniul discursului repetat ). Funcționalitatea unora dintre aceste ocurențe
metaforice (recuperate în spațiul textualității literare) a fost, mai recent, investigată prin
raportarea la „conceptele metaforice” din semantica cognitivă, dar și prin rescrier ea lor pe
platforma mai cuprinzătoare și mai profundă a lingvisticii integrale a textului. Atrase în

17
procesul de resemantizare poetică, aceste unități semantice minimale au cunoscut o încărcare
cu valori de sens nou care au manifestat, în planul articulări i sensului textual, dinamica
semantică de suprafață sau coerența primară de sens .
Cea de -a doua etapă a investigației nivelului metaforic punctual a fost reprezentată de
structuri metaforice minimale nou create în textul poetic, relevante în procesul
trans semnificativ al creației de sens poetic. În cadrul acestei etape analitice un loc privilegiat l –
a constituit atât analiza structurală a metaforelor plasticizante de sens (II A), cât și a
metaforelor revelatorii simbolic -mitice (II B) (în care se atestă pre zența efectivă a unui termen
mitic sau cu conotații mitice ori a unui termen ipostaziat simbolic). Analiza a ținut sema de
faptul că sensul poetic nu exclude complementaritatea celor două tipuri structurale de metafore
poetice în regimul imaginarului.
În această secțiune a lucrării noastre, am încercat să aproximăm sporul de
semnificații (manifestat într -un grad mai de ‚,profunzime”) adus de aceste metafore textuale
(locale și nodale) care, prin corelarea conținuturilor, contribuie la articularea sensului
contextual și fortifică dinamica semantică contextuală . Am ținut să precizăm că rețeaua de
relații dezvoltată de/prin aceste unități minimale de sens din constituția textului constituie
cuante și câmpuri interne de referință care operează în text la toat e nivelurile, de la nivelul
lexematic până la cel semantic global. În partea mediană a acestui capitol ne -am concentrat
atenția asupra impactului pe care îl au aceste grupări de cuante și câmpuri referențiale (ca
trepte de organizare a sensului) asupra pre figurării și susținerii polarității metaforei nucleare
descrisă prin strategii semantice specifice.

b. Structura dinamicii semantice de profunzime a epopeii
Cel de -al doilea nivel de investigație a urmărit să pătrundă până în stratul de adâncime
al semanticii metaforice nucleare prin analiza metaforei creatoare de sens textual încă din
momentul inițial. În acest caz, aceasta se dovedește a fi încapsulată în ch iar nucleul generativ
al viziunii artistice globale, prin urmare ea are capacitatea de a participa la actul de zămislire a
operei însăși. Acest tip „ metaforic articulatoriu ” (înțeles ca procedeu textual configurativ ) este
esențial pentru viziunea creatoare ce se configurează într -o dinamică a poezei discursive pe
care am urmărit -o la nivel macrotextual prin cele trei strategii semantice deja amintite, anume:
strategiile diaforică, endoforică și epiforică (v. supra , cap. I). În mod concret, am supus spre

18
analiză metafora drumului , care s -a dovedit, și în cazul textului nostru, o instanță din nucleul
generativ reconstruit ca centru semantic în dezvoltarea dinamicii semantice globale și oferind,
astfel, coerența nucleară de sens la nivel macrotextual ( a se compara cu soluția similară
propusă, anterior, de L. Zagaevschi (2005) pentru Luntrea lui Caron a lui Lucian Blaga).
Obiectul mai specific al capitolului de față l -a constituit analiza specificului alegoriei
în constr ucția sensului din Țiganiada lui I. Budai -Deleanu. În acest scop am utilizat o dublă
grilă de lectură, urmărind pe rând:
a. Microarticularea cuantelor referențiale prin intermediul metaforelor punctuale și
construcția sensului textual de suprafață.
b. Circumscr ierea modului de ‚,constituire metaforică” a câmpurilor referențiale ale
sensului și proiecția acestora asupra dinamicii semantice de adâncime.

Trebuie subliniat că, pentru a realiza scopurile cercetării noastre, am recurs la
selectarea pentru analiză a u nor anumite pasaje din poem cu pondere textual -funcțională
marcantă. Pe baza selecției, am procedat la o grupare a secvențelor, atât din poema propriu –
zisă, cât și a textele auxiliare în trei rame textuale epice delimiate după criterii spațio –
temporale. Am putut intra, în acest fel, în explorarea lumii sensului instituit în Țiganiada prin
‚,poarta de intrare” a cronotopului. Analiza preliminară a microarticulării câtorva cuante
referențiale, din cadrul ramelor textuale epice date, a pregătit ‚,terenul” pen tru
macroarticularea unor câmpuri referențiale care acționează ca niște ‚,câmpuri de forță” pentru
lumea sensului textual. Propunându -ne să continuăm analiza de ansamblu a structurilor
metaforice constitutive poemei lui Budai -Deleanu, am considerat aceste structuri metaforice în
organizarea lor în câmpuri referențiale, încercând să detectăm, apoi, dinamica textuală. Se
poate accepta, astfel, că între aceste câmpuri metaforice se stabilesc niște relații funcționale
care guvernează dinamica semantică prototip ică dezvoltată creativ în fiecare text literar în
parte.
Am observat, astfel, că ‚,lumea ficțională” din Țiganiada se dispune pe două axe
referențiale care explică dimensiunea polară a întregului spațiu poematic: axa Binelui vs axa
Răului . Din modul în care umanitatea din lumea textului se situează în raport cu cele două
axe, am putut identifica opt câmpuri referențiale , aflate în raporturi antitetice pe care le -am
numit convențional astfel: Theos vs Anthropos, Cosmos vs Haos , Eroii vs Antiero ii, Rai vs

19
Iad. Toate acestea constituie un mozaic de CR-uri, în care: patru dintre ele (Theos, Cosmos,
Eroii și Raiul ) sunt guvernate de principiul Binelui, iar celelalte patru ( Anthropos, Haos,
Antieroii și Iadul ) sunt tipuri de câmpuri simetrice dominate/direcționate de un principiu al
Răului.
În partea finală a capitolului secund ne -am propus să descoperim evoluția sensurilor
dobândite de metafora drumului , i.e. metafora nucleară care, în creația I. Budai -Delea nu,
deschide noi perspective de semnificare, purtând marca viziunii artistice specifice Țiganiadei .
Prin toate manifestările sale de drum spre nicăieri (cu „peripeții” și „hodini dese”, cu sfaturi
interminabile, drum -ospăț , drum -nuntă ori drum -popas ostă șesc, până la drum -sobor politic
sau drum -măcel etc. ) sau drum -zbor (pe tărâmul de dincolo, în infern, în pădurea labirint etc.)
ori drum -destin, această metaforă titulară articulează dinamica globală a semanticii metaforic
– alegorice și revelează între gul conținut ideatic al poemei lui Budai – Deleanu.
Capitolul al III – lea al lucrării este dedicat unei capodopere epopeice a literaturii
noastre, urmărind problematica relațiilor alegorice de configurare a sensurilor în Levantul lui
Mircea Cărtărescu. Pornind de la premisa că sensul este un fenomen vectorial, o virtualitate
care ia naștere din câmpul relațiilor textuale, am căutat să reperăm, în acest capitol, procesul
de construire a ansamblului de relații ale semnului care constituie infrastructura seman ticii de
bază în țesătura poemului cărtărscian. Așadar, accentul principal în acest capitol s -a pus pe
varietățile funcțiilor semnice , pe care Eugeniu Coșeriu le înglobează sub numele de evocare
sau relații semnice și care permit studierea sensului la nive lele sale de structurare dinamică.
Urmând modelul coșerian de analiză a textului am prezentat, în acest capitol, câteva
dintre căile de înțelegere ale modelului alegoric de articulare a sensului în Levantul de Mircea
Cărtărescu, pornind de la plasarea acestuia în sfera mai largă a clasei textelor cu finalitate
poetică . Am urmărit pe rând: semnul lingvistic în text și tipurile sale de relații pe care le
stabilește (insistând, cu precădere, asupra Relației s emnului cu semne din alte texte și asupra
intertextualității ); dimensiunile semantice instituite prin funcțiile textuale (referindu -ne la
funcțiile evocative ) ce vizează acest complex de relații; am încheiat cu luarea în discuție a
cadrelor coșeriene.
Pentru a analiza dimensiunea sensului textului supus spre analiză am pornit printr -o
radiografiere a „sistemului” sau a „rețelei de funcții semnice” coșerien. Evocarea și funcțiile
evocative , așa cum apar în înțelegerea lui E. Coșeriu, sunt funcții pot ențial producătoare de

20
sens. Atunci când o funcție evocativă se actualizează în text și este purtătoarea unui sens
reperabil în cadrul acelui text, ea capătă funcție textuală care poate să contribuie la articularea
sau construcția de sens în acel text, dar niciodată nu va putea constitui sensul în integralitatea
sa. În analizele noastre textuale, am urmărit tipurile de relații ce se instituie între elementele
componente ale poemului ( Relațiile semnului cu alte semne concrete , Relația între semne și
„lucrur i”, Relația între semne și cunoașterea „lucrurilor” ) încercând să reperăm modul în
care aceste relații contribuie funcțional în procesul de articulare la un nivel de sens superior.
Partea cea mai amplă a capitolului final am dedicat -o analizei actualizării relațiilor
semnului cu semne din alte texte , deoarece acestea acestea au fost predilecte în textul nostru
suport și au contribuit major la circumscrierea modului discursiv poetic d in Levantul lui
Mircea Cărtărecu. Dacă în grupul prim de relații evocative semnul era relaționabil cu un
sistem de semne neactualizate sau in absentia, în această categorie, relațiile semnului se
instituie în limita textelor recunoscute de tradiția lingvis tică și culturală a comunității
respective. Referința evocării nu o reprezintă niște texte oarecare, ci textele foarte cunoscute
aparținătoare tradiției lingvistice/culturale a unei comunități și la care, efectiv, se face mereu
referire.
Punctând problema relațiilor semiotice ce se pot stabili între actualizările semnului
într-un text și tradițiile textuale, Coșeriu distinge două subclase în cadrul conținutului acestei
categorii: Discursul repetat și Citatele celebre (sau textele memorabile ). Problematica
„discursului repetat” este nuanțată de către Coșeriu, în lucrarea sa fundamentală Lingvistica
textului (2013), unde dezbate problema relației între semnele unui text și semnele din alte
texte. Aici savantul avansează o nouă clasificare a acestor secvențe d e semne recunoscute de
tradiția lingvistică și culturală a unei comunități: pe de o parte „ discursul repetat” (sp.
dicurso repetido , ger. wiederholte Rede ) care cuprinde tot ceea s -a transmis într -o tradiție
lingvistică drept locuțiune fixă, proverbe, zic ători, expresii metaforice, sentințe, wellerisme,
refranes (zicale), comparații și „citatele celebre” (sp. citas famosas , it. i detti proverbiali )
adică texte literare sau non -literare care au atins în interiorul unei comunități lingvistice un
grad foarte înalt de notorietate.
În textul supus examinării, în capitolul sintetizat aici, am încercat să cercetăm „citatele
celebre” (ca și clasă de „discurs repetat”), urmărind atât comportamentul acestora în planul
individual al discursului, cât și capacitatea acestora de a participa a ctiv la producerea de sens

21
textual. Pe parcursul analizei noastre nu ne -am limitat la receptarea și delimitarea provenienței
livrești ale acestor „citate celebre” (metodă pe care nu am aplicat -o nici în cazul poemei
Țiganiada de I. Budai -Deleanu ), ci am î ncercat să semnalăm variile implicații semantice ale
acestora. Menționăm că examinarea „citatelor celebre”, dezvoltate sub cupola conceptului de
intertextualitate , rămâne destul de dificilă în absența unui model riguros de procedură
analitică, iar studiil e (românești și internaționale) consacrate acestui fenomen lingvistic
particular sunt încă în număr destul de redus.
Prin urmare, abordarea noastră asupra acestor clase de „discurs repetat” s -a situat pe
tărâmul poeticii lingvistice , disciplină dezvoltată pe fundamente epistemologice integraliste. În
raport cu specificul literar al textului -suport, am procedat pentru adecvarea cadrului
conceptual al cercetării, la o extensiune a perspectivei din unghiul integralismului lingvistic. În
încercarea noastră de a urmări modalitățile posibile de resemantizare poetică a „citatelor
celebre” în Levantul am ilustrat instrumentarul nostru de lucru (v. supra , cap. III, Tabel 4 ).
Trebuie să menționăm că studiul de față e doar o propunere de analiză a unui aspect prea puț in
(sau, aprope, deloc) regăsit în studiile literare moderne: am abordat, anume, problema
intertextualității în Levantul , văzută din perspectiva poeticii lingvistice (și culturale).
Subliniem că nu am putut cuprinde particularitățile intertextuale în total itatea lor deoarece, așa
cum răzbat ele din poem, acestea cunosc o varietate suprinzătoare.
Scopul nostru a fost să identificăm strategii textuale specifice, care să surprindă
diversitatea procesului de reiterare a „citatelor celebre” și să încerce o sis tematizare a
complexului de operații semantice pe care le cunosc acestea în trecerea lor din discursul prim
în discursul de primire. Pentru a surprinde amploarea și diversitatea acestui proces de în
poemul cărtărescian, am identificat, pentru început, form ele intertextualității și
hipertextualității predominante, apoi strategiile (inter)textuale care explică unitar construcția
sensului poetic ( tehnica citării: citarea directă și indirectă , tehnica aluziei , practica parodică
și practica imitativă a pastișei ) încheind cu operațiile semantice corespunzătoare care
guvernează actele respective ( operația semantică de reluare, de modificare de parodizare/
transformare semantică simplă și de imitare / transformare inidrectă). Prin relațiile
(inter)textuale pe care le pune în act, textul de tip alegoric nu numai că resemantizează sau
extrasemantizează „citatele celebre” (ca „particule discursive” cum ar fi: citatul, aluzia,

22
parodia, pastișa ), ci chiar le r e – c r e e a z ă , derivându -le din cele primare de la nivelul de
suprafață al textului.
Prin urmare, modelul alegoric este construit pe baza funcției evocative definite, în
semantica textuală coșeriană, iar actualizarea acestor microunități semantice la nivelul textulu i
poetic a constituit fundalul pe care se clădește 'lumea' nouă a textului. Aceste repere foarte
actuale în studiul lingvistic al textului 'poetic' demonstrează, încă odată, că putem aproxima
modul de creație al sensului numai având la bază o nouă viziune asupra lumii textuale
construită pe ideea de relație și integrare. Sigur că acest câmp de relații (inter)textuale nu poate
fi situat în afara finalității discursive poetice , el fiind pus tocmai în slujba aceste finalități care
orientează procesul de const rucție a sensului.
Examinarea dimensiunii intertextuale a „ citatelor celebre” ne retrimite, în ultimă
instanță, la însuți titlul simbolic – mitic al poemei, despre care putem afirma, cu certitudine, că
reprezintă nucleul acestor unități de semnificație, deoarece are capacitatea de a „înnoda”
capetele firelor semantice din complexul relațional care permite și susține edificiul creației de
sens textual. Tocmai de aceea, sensul „poetic” al epopeii ia naștere printr -o articulare specifică
a „citatelor celebre ”, a simbolurilor biblice, mitico -filosofice transpuse în alegorii și metafore.
Resemantizând poetic mitul Levantului ideal, titlul epopeii încetează să mai trimită la
un spațiu georafic (aflat la confluența dintre Orient și Occident, la toposul mozaicat c ultural)
sau istoric (determinat indirect, în poemă, prin perioada fanariotă), ci semnifică/ devine o s ta
r e d e s p i r i t la care se poate ajunge numai prin întoarcere către Sine/regăsirea Sinelui.
În acest context, vastul poem nu vorbește d e s p r e Manoil și tot ceea ce i se întâmplă lui
parcurgând spațiul magic al Levantului, ci vorbește p r i n Manoil despre o inițiere, despre un
itinerariu al Omului spre sine însuși.
Concluziile ultimului capitol și ale lucrării în ansamblul ei, ne permit să afirmăm că
apropierea de textele studiate, din perspectivă poetică, rămâne o provocare pentru orice
exeget. După părerea noastră, explorarea deschisă pe filonul poetic al acestor mari creații , ne
ajută să identificăm formula creatoare și/sau resorturile cele mai intime care surprind rolul
decisiv al „modelului alegoric” în articularea sensului lor poetic. Înaintând pe această filieră,
pentru abordarea semantic – textuală a operelor literare, devine inevitabilă elaborarea uni
reprtoriu de strategii, proce dee și practici analitic – interpretative, acționând de cele mai multe

23
ori în combinație, să ofere posibilitatea unor căi de acces mai fecunde spre descifrarea
„misterului” creației poetice.
Ajunsă la capătul drumului, cercetarea noastră – cu intențiile și limitele ei – a urmărit
să deschidă unele dintre aceste căi de acces, dar rămâne, firește deschisă dezvoltărilor,
aprofundărilor și precizărilor viitoare în acest orizont problematic.

24

BIBLIOGRAFIE

 *** Caietele simpozionului Ioan Budai -Deleanu 250 – Țiganiada azi , coord. Irina Petraș, Cluj –
Napoca, Casa cărții de știință, 2010.
 Dicționar conceptual al lingvisticii integrale , Centrul de studii integraliste, Cluj –Napoca, 2002.
 Dicționar general de științe ale limbii , București, Editu ra Științifică, 1997.
 Dicționar esențial al scriitorilor români , coord. Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu,
București, Albatros, 2000, 920p.
 Dicționarul General al Literaturii Române , București, Editura Univers Enciclopedic, 2007, 828 p.
 Dicționar de simboluri, Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, vol. I -III, București, Aramis, 1994.
 *** Grupul μ , Retorică generală , Editura Univers, București, 1982[1974].
 *** Meridian. Lucian Blaga în lumină 9 , Cluj -Napoca, Casa Cărții de Știință, ediție îng rijită de
Mircea Borcilă, Irina Petraș și Horia Bădescu, 2009.
 ***Princeton Encyclopedia of poetry and poetics , edited by Alex Preminger, Frank J. Warnke and
Hardison J.R., Associate Editors, Princeton, New Jersey, Princeton University Press, 1974.

1. Alexandrescu 2008 = Alexandrescu Ileana, Discursul repetat. Cod intertextual al literaturii
postmoderne. Aplicații pe Levantul de Mircea Cărtărescu, Iași, Alfa, 2008.
2. Anghelescu 1970 = Mircea Anghelescu, „ Milton și poza damnatului romantic” , în Limbă și
literatură, XXVII, p. 89 -94, 1970.
3. Anghelescu 2004 = Mircea Anghelescu, „ Despre exilul literar” , în Revista 22 , editată de Grupul
pentru Dialog Social, București, ANUL XIV (722), 6 -2 ian, 2004.
4. Antonescu 2007 = Georgeta Antonescu, „ Țiganiada” , în Dicțonar an alitic de opere literare
românești , vol. 2, Cluj -Napoca, Casa Cărții de Știință, 2007.
5. Babeți 1998 = Adriana Babeți, Intertextualitatea și literatura română , Editura Universității de
Vest, Timișoara, 1998.
6. Bahtin 1982[1973] = Mihail Bahtin, Formele timpul ui și ale cronotopului în roman. Eseuri de
poetică istorică , în Probleme de literatură și estetică , Bucuresti, Univers, 1982.
7. Barthes 1966 = Roland Barthes, Romanul scriiturii. Antologie , București, Univers, 1966.
8. Barthes 1968 = Roland Barthes, Theorie du texte , în Encyclopaedia Univeralis , EU, vol. 15.
Enciclopedie disponibilă la URL./ http://www.universalis.fr/encyclopedie/theorie .
9. Barthes 1973 = Roland Barthes, Le plaisir du texte , Paris, Seu il, 1973.
10. Barthes 1993 -1995 = Roland Barthes, Oeuvres completes , édition établie et présentée par Éric
Marty, 3 tomes, Seuil, 1993 – 1995.
11. Bărbieru 2007 = Vali Bărbieru, Problematica intertextualității în Levantul de Mircea Cărtărescu,
Timișoara, Universit atea de Vest (lucrare de licență), 2007.
12. Bârlea 1967 = Ovidiu Bârlea , „Folclorul în Țiganiada lui I. Budai -Deleanu” , în Studii de folclor
și literatură , București, 1967, pp 497 -567.
13. Ben-Porat 1976 = Ziva Ben -Porat, The Poetics of Literary Allusion , în A Journal for Descriptive
Poetics and Theory of Literature , 1/Jan. 1978, pp 107 -109.
14. Bertea 2001 = Mircea Bertea, Creangă înainte de Creangă , Cluj -Napoca, Dacia, 2001.

25
15. Blaga 1969[1944] = Lucian Blaga, „ Geneza metaforei și sensul culturii” , cuvânt înainte de
Dumitru Ghișe, în Trilogia Culturii , București, Editura pentru Literatura Universală,1969.
16. Blaga 1995[1966]= Lucian Blaga, „ Gândire laică cu alesături de scepticism” , în vol. Gândirea
românească în Transilvania în secolul al XVIII -lea, ediție îngrijită de George Ivașcu, București,
Ed. Științifică, 1966, pp. 210 -225.
17. Bloom 1973 = Harold Bloom, The Anxiety of Influence , New York, Oxford University Press,
1973.
18. Bobăilă 2010 = Iulia Bobăilă, Metafora și articularea sensului. Aplicații la lirica lui Ocavio Paz,
Universitatea Babeș -Bolyai (teză de doctorat), 2010.
19. Boc 2007 = Oana Boc, Textualitate poetică și lingvistica integrală. O abordare funcțional –
tipologocă a texte lirice ale lui Arghezi și Apollinaire , Cluj – Napoca, Clusium, 2007.
20. Bodiu 2003 = Andrei Bodi u, Mircea Cărtărescu , Brașov, Aula, 2003.
21. Boldea 2001= Iulian Boldea, „ Mircea Cărtărescu – repere ale poeziei” , în Luceafarul, nr. 33,
2001, p. 11.
22. Borbély 2003= Ștefan Borbély, Cercul de grație , București, Paralela 45, 2003, p. 157 -164.
23. Borcilă 1980 = Mircea Borcilă, Introducere în poetica lui Blaga (teză de doctorat), Cluj -Napoca,
1980.
24. Borcilă 1981a = Mircea Borcilă, „ Types sémiotiques dans la poésie roumaine moderne”, în Paul
Miclău, Solomon Marcus (eds.), Sémiotique roumaine , Bucureșt i, 1981.
25. Borcilă 1987a = Mircea Borcilă, „ Contribuții la elaborarea unei tipologii a textelor poetice”,
SCL, XXXVIII, nr. 3, pp. 185 – 196.
26. Borcilă 1987b = Mircea Borcilă, „ Paradoxul funcțiilor metaforice în poetica lui Blaga” , în
Tribuna, Cluj-Napoca, 4 i unie, 1987.
27. Borcilă 1992 = Mircea Borcilă, „ Un fondator al științei lingvistice: Eugenio Coseriu” în
Cercetări de lingvistică , an XXXVIII, nr.1 -2, ianuarie -decembrie, 1993, pp.47 -55.
28. Borcilă 1993 = Mircea Borcilă, „ Teoria blagiană a metaforicii «nucleare»” , în Steaua, nr. 8, p.59,
1993.
29. Borcilă 1994 = Mircea Borcilă, „ Semantica textului și perspectiva poeticii” în Limbă și literatură,
An XXXIX, vol. II, 1994, pp.33 -38.
30. Borcilă 1995 = Mircea Borcilă, „ Geneza sensului și metafora culturii” în Centenar Lucian Blaga,
1895 -1995. Zilele Lucian Blaga, ediția a V -a, Cluj -Napoca -Paris, Societatea Lucian Blaga, 1995.
31. Borcilă 1995a = Mircea Borcilă, „ Soarele, lacrima Domnului”, în G. I. Tohăneanu 70 , volum
omagial la 70 de ani, Timișoara, Amphora, pp.95 -102.
32. Borcilă 19 96 = Mircea Borcilă, „ Bazele metaforicii în gândirea lui Lucian Blaga” în Limbă și
literatură , An XLI, vol. I, 1996, pp.28 -39.
33. Borcilă 1997 = Mircea Borcilă, „ Între Blaga și Coșeriu. De la metaforica limbajului la o poetică
a culturii” , în Revista de filos ofie, XLIV, Nr. 1 -2, pp. 147 -163.
34. Borcilă 1997a = Mircea Borcilă, „ The Metaphoric model in Poetic Texts” în Szőveg es stilus ,
Presa Universitară Clujeană, 1997, pp. 97 -104.
35. Borcilă 1997b = Mircea Borcilă, „ Marele lanț al ființei. O problemă de principiu în poetica
antropologică”, în Limbă și literatură , vol.II, 1997, p. 13 -20.
36. Borcil ă 1997c = Mircea Borcilă, „ Dualitatea metaforicului și principiul poetic”, în Eonul Blag.
Întâiul veac , M. Borcilă (ed.), București, Albatros, 1997, pp.263 -283.
37. Borcilă 2000 = Mircea Borcilă, „ Repere pentru o situare a poeticii culturii” , în Meridian Blaga
I, Cluj -Napoca, Casa Cărții de Știință, 2000, pp.22 -37.
38. Borcilă 2001a = „ Eugeniu Coșeriu și bazele științelor culturii”, în Revista de lingvistică și știință
literară, Chiși nău, nr.184 -198 (4 -6/199, nr.1 -6/2000, nr.1 -6/2001), p.37 -47.

26
39. Borcilă 2001b = Mircea Borcilă, „ Eugeniu Coșeriu, fondator al lingvisticii ca știință a culturii” ,
în Limba română , Chișinău, An.XI, nr. 4 -8, 2001, p.48 -55.
40. Borcilă 2002 -2003 = Mircea Borcilă, „ Lingvistica integrală și fundamentele metaforologiei” , în
Dacoromania , an VII -VIII, 2002 -2003, pp. 44 -77.
41. Borcilă 2003 = Mircea Borcilă, „ Opera lui Coșeriu a învins deja veacurile” , în Contrafort , nr. 10 –
11 (108 -109). Articol accesat ultima dată la 3.02.20 13 la URL:
http://www.contrafort.md/old/2003/108 -109/616.html .
42. Borcilă 2009[2003] = Mircea Borcilă, „ Blaga și Coșeriu. O conjuncție pentru eternitate”, în
Meridian Blaga. În lumină 9 , ed. îngrijită de M. Borcilă, I. Petraș, H. Bădescu, Cluj -Napoca, Casa
Cărții de Știință, 2009.
43. Borcilă 2011 = Mircea Borcilă, „ Resurecția mitului în studiile integraliste , în Caietele de la
Putna. Fertilitatea mitului , Putna, Editura Nicodim Caligraful, 2011.
44. Borcilă 2013 = Mircea Borcilă, Bringing Coseriu Home. Reflections on the Fate of his Legacy in
Changing World , în Coseriu: Perspectives contemporaines . Tome 2 ( E. Bojoga, O. Boc, D -C
Vâlcu eds.), Cluj -Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2013.
45. Borcilă 20 13 = Mircea Borcilă, Deschideri în și către integralismul lingvistic . Prelegere
prezentată la Atelierul pluridisciplinar„Eugeniu Coșeriu și lingvistica secolului XXI ”, Cluj –
Napoca, 1 -12 iulie, 2013.
46. Booth 1974 = Wayne Booth, A Rhetoric of Irony , Chicago, T he University of Chicago Press,
1974.
47. Bouillaguet 2000 = Bouillaguet Annick, Proust lecteur de Balzac et de Flaubert. L'imitation
cryptée, Paris, Champion, 2000.
48. Braga 2005 = Corin Braga, „ Concepte și metode de cercetare a imaginarului. Dezbaterea 15:
Mircea Cărtărescu despre holarhie, metaforă, fractali. O introspecție″ ,
http://phantasma.ro/wp/?page_id
49. Bruciu 1997 = Andra Bruciu, „ Fascinația intertextualității în Levantul de Mircea Cărtărescu″ , în
Tribuna , nr. 12, 1997, p. 6 -7.
50. Buda 2005 = Dumitru -Mirc ea Buda, Realitatea virtuală a poeziei. Eseu despre Levantul lui
Mircea Cărtărescu , Târgu -Mureș, Ardealul, 2005.
51. Budai –Deleanu 2011= Ioan Budai Deleanu, Opere , București, Academia Română, Fundația
Națională pentru Știință și Artă, Colecția Opere fundamenta le, ediție îngrijită, cronologie, note și
comentarii, glosar și repere critice de Gheorghe Chivu și Eugen Pavel , studiu introductiv de
Eugen Simion, 2011.
52. Buta 2011= Veronica Buta, Formele poetice ale ironiei , Universitatea Petru Maior, Târgu Mureș,
2011 ( teză de doctorat), 2011.
53. Călin 1969 = Vera Călin, Alegoria și esențele , București, Editura Univers, 1969.
54. Călinescu 2005[1987] = Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității: Modernism. Avangardă,
Decadență, kitsch, Postmodernism , ed. II revăzută și adăugită, Iași, Polirom, 2005.
55. Cărtărescu 1986 = Mircea Cărtărescu, „ Cuvinte împotriva mașinii de scris” , în Caiete critice , nr.
1-2, 1986.
56. Cărtărescu 1987 = Mircea Cărtărescu, „ Realismul poeziei tinere” , în România literară , nr. 17,
1987
57. Cărtărescu 1996 = Mircea Cărtărescu, Orbitor. Aripa stângă , București, Humanitas, 1996.
58. Cărtărescu 1998 = Micea Cărtărescu, „ Despre fluturi, fantasme și furnici” interviu de Mircea
Mihăieș, în Orizont , nr. 1, 1998.
59. Cărtărescu 1999 = Mircea Cărtărescu, Postmodernismul românesc , București, Humanitas, 1999.
60. Cărtărescu 2001 = Mircea Cărtărescu, Jurnal I , București, Humanitas, 2001

27
61. Cărtărescu 2002 = Mircea Cărtărescu, „ Oamenii civilizați, oamenii necivilizați” , interviu realizat
de Ioana Pârvulescu, în România l iterară, 35, nr. 3, 2002, p. 12 -13.
62. Cărtărescu 2003 = Mircea Cărtărescu, „ Interviu cu scriitorul Mircea Cărtărescu” , interviu realizat
de George Onofrei, în Timpul , nr.4/ aprilie, 2003, p. 4 -5.
63. Cărtărescu 2005 = Mircea Cărtărescu, „ Eu-rile lui Mircea Cărtărescu” , interviu realizat de
Marius Tucă, în Jurnalul Naționl , nr. 15, 2005. http://www.mariustuca.ro/interviuri/eu -rile-lui-
mircea -cartarescu -5451.html
64. Cărtăr escu 2006 = Mircea Cărtărescu, „ Știu mai bine ce vreau și ce nu vreau de la literatură” ,
interviu de Ovidiu Șimonca, în Observator Cultural, 7, nr. 55, 2006, p. 20 -21.
65. Cărtărescu 2008 = Mircea Cărtărescu, „ Optzecismul” , interviu realizat de Dumitru Chioa riu, în
Euphorion, nr. 1-2, 2008, www.romaniaculturală.ro/articol.php.10105.
66. Cărtărescu 2009[1998] = Mircea Cărtărescu, Levantul , București, Humanitas, 2009.
67. Cărtărescu 2010a = Mircea Cărtărescu, „ Tradus în șapte limbi nu înseamnă încă nimic” , interviu
realizat de Nicolae Prelipceanu, în Viața românească , nr.7 -8, 2010, articol disponibil la
www.viataromaneasca.eu .
68. Cărtărescu 2010b = Mircea Cărtărescu, „ Producția literară nu e o grămadă de cărți, ci un
sistem” , interviu realizat de Doina Ioanid, în Observator cultural , nr. 283, 9 -25 septembrie, 2010,
disponibil la www.observatorcultural.ro.
69. Cânțaru 2004 = Vasile Cânțaru, „ Glose la fenomenul intertextualității” , în Limba română, nr.1-3,
anul XIV, 2004 .
70. Ceia-Mocanu 2000 = Valy Ceia Mocanu, „« Celălalt tărâm» în viziunea eroilor Țiganiadei” , în
Limbă și literatură, Anul XLV, vol. I -II, 2000.
71. Cervantes 1965 [1605] = Miguel de Cervantes Saavedra, Don Quijote de la Mancha , Editura
pentru literatură universală, București, 1965 .
72. Chindriș -Iacob 2012 = Ioan Chindriș. Niculina Iacob, Ioan Budai -Deleanu în mărturii
antologice , Cluj -Napoca, Napoca Star, 2012.
73. Chiriacescu 1980 = Chiriacescu Rodica, Ion Budai – Deleanu , București, Eminescu, 1980, 257p.
74. Cifor 2009 = Lucia Cifor, Trasee hermeneutice , Iași, Editura Tehnopress, 2009.
75. Ciotloș 2012 = Cosmin Ciotloș, „ Poeme vechi, nouă” , în România literară , nr.23, 8 iunie, 2012.
76. Cistelecan 2010 = Alexandru Cistelecan, A patra Țiganiadă, postfață la Povestirea Țiganiadei de
Traian Ștef, Pitești, Paralela 45, 2010.
77. Compagnon 1979 = Antoine Compagnon, La seconde main ou Le travail de la citacion , Seuil,
1979.
78. Compagnon 2002 = Antoine Compagnon, Lost Allusions in À la recherche du temps perdu ,
Proust in Perspectiv e : Visions and Revisions , éd. Armine Kotin Mortimer et Katherine Kolb,
Urbana, University of Illinois Press, 2002.
79. Constantinescu 2004 = Doina Constantinescu, Introducere în poetica textului: îndrumar de
inițiere în hermeneutica sensului , Sibiu, Editura U niversității Lucian Blaga, 2004.
80. Cornea 1962 = Paul Cornea, „ Destinul unui om și destinul unei cărți”, în Studii de literatură
română modernă , București, EPL, 1962.
81. Coșeriu 1952a = Eugeniu Coșeriu, Sistemul, norma și vorbirea , în Coșeriu 2004b, pp.11 -114.
82. Coseriu 1952b = Eugeniu Coseriu, La creación metafórica en el lenguaje , în Coșeriu 2009, pp.
167-197.
83. Coseriu 1977[1964] = Eugeniu Coseriu, Principios de semántica structural , Madrid, Biblioteca
Románica Hispánica, Editorial Gredos, 1977.

28
84. Coșeriu 1993 [199 0] = Eugeniu Coșeriu , „Informație și literatură” , în Paradigma, Anul 1, nr. 4 –
5, 1993.
85. Coșeriu 1994[1990] = Eugeniu Coșeriu, „ Informație și literatură” , în Paradigma , Anul 2, nr.1 -2-
3, 1994.
86. Coșeriu 1994 = Eugeniu Coșeriu, Prelegeri și conferințe (1992 -1993), publicație a Institutului de
Filologie Română A. Philippide , Iași, 1994.
87. Coșeriu 1996 = Eugeniu Coșeriu, Lingvistica integrală , în Interviu cu Eugeniu Coșeriu realizat de
Nicolae Saramandu, București Editura Fundației culturale Române, 1996.
88. Coșeriu 1 996a = Eugeniu Coșeriu, „ Ființă și limbaj ”, interviu consemnat de Lucian Lazăr, în
Echinox, XXVIII, nr. 10 -11-12, p. 3 -6.
89. Coșeriu 1999[1951] = Eugeniu Coșeriu, Introducere în lingvistică , Cluj -Napoca, Echinox, 1999.
90. Coșeriu 2000[1973] = Eugeniu Coșeriu, Lecții de lingvistică generală , Chișinău, ARC, 2000.
91. Coserio 2001 = Eugenio Coeriu, L'homme et son langage , Louvain -Paris, 2001.
92. Coșeriu 2004 = Eugeniu Coșeriu, Filosofia limbajului , în vol. In memoriam Eugen Coșeriu .
Extras din FD, XX -XXI, 2001 -2002, Bucu rești, Editura Academiei, 2004.
93. Coșeriu 2004a = Eugeniu Coșeriu, Prelegeri și seminarii la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu .
Texte consemnate, cuvânt înainte și anexă de Doina Constantinescu, Sibiu, Editura Universității
Lucian Blaga, 2004.
94. Coșeriu 2004b[1962] = Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală. Cinci studii ,
ediție în limba română de Nicolae Saramandu, București, Editura Enciclopedică, 2004.
95. Coseriu 2007[1980] = Eugenio Coseriu, Lingüistica del texto. Introduccíon a la hermenéutica del
sentido , Editión, anotación y estudio previo de Óscar Loureda Lamas, Madris, Arco -Libros, 2007.
96. Coșeriu 2009 = Eugeniu Coșeriu, Omul și limbajul său. Studii de filozofie a limbajului și
lingvistică generală, antologie, argument, note b ibliografice și indici de Dorel Fânaru, Iași Editura
Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași, 2009.
97. Coșeriu 2009a = Eugeniu Coșeriu, „ Timp și limbaj” , în Coșeriu 2009, pp.333 -354.
98. Coșeriu 2009b[1955] = Eugeniu Coșeriu, „ Determinare și cadru. Două probleme ale unei
lingvistici a vorbirii” , în Coșeriu 2009.
99. Coșeriu 2009c [1977] = Eugeniu Coșeriu, „ Teze despre tema «limbaj și poezie »”, în Coșeriu 2009.
100. Coșeriu 2009d[1952]) = Eugeniu Coșeriu, „ Creația metaforică în limbaj” , în Coșeriu 2009.
101. Coșeriu 2009e[1997] = Eugeniu Coșeriu, „ Estetica lui Blaga în perspectivă europeană” , în
Meridian Lucian Blaga în lumină 9 , Cluj -Napoca, Casa Cărții de Știință, 2009.
102. Coșeriu 2010[2000] = Eugeniu Coșeriu, „ Orationis fundamenta. Rugăciunea ca text” ,
traducere de Andreea Grinea, în Transilvania , an. XXXIX, nr.9, septembrie 2010, pp.1 -12.
103. Coșeriu 2011 = Eugeniu Coșeriu, Istoria filosofiei limbajului: de la începuturi până la
Rousseau (versiune românească de Eugen Munteanu și Mădălina Ungureanu, cu o prefață de
Eugen Munteanu), București, Humanitas, 2011.
104. Coșeriu 2013 = Eugeniu Coșeriu, Lingvistica textului. O introducere în hermeneutica sensului
(versiune românească și indici de Eugen Munteanu și Ana Maria Prisăcaru, postfață de Eugen
Munteanu), Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2013.
105. Crăciunescu 2003 = Pompiliu Crăciunescu, Strategii fractale , Iași, Junimea, 2003.
106. Crăciunescu 2008 = Pompiliu Crăciunescu, „ Integralismu l și lumea sensului” , în Convorbiri
literare, nr. II, Iași, 2008.
107. Dan 2011 = Simina Dan, Semantica textemelor românești. Abordare în perspectivă
integralistă , Universitatea Babeș -Bolyai, Cluj -Napoca (teză de doctorat), 2011.
108. Dane 1991 = Joseph A. Dane, Critical Mythology of Irony , Arthens, University of Georgia
Press, 1991.

29
109. De Man 1979 = Allegories of Reading: Figural Language in Rousseau, Nietzsche, Rilke and
Proust. New Haven, Yale UP, 1979.
110. De Man 1996 = Paul de Man, „ The Concept of Irony” , în Aestheti c Ideology , Minneapolis,
University of Minnesota Press, 1996.
111. Diaconu 2002 = Mircea Diaconu, Poezia postmodernă , Brașov, Aula, 2002.
112. Dima 2000 = Sofia Dima, Lectura literară – un model situațional, Iași, Ars Longa, 2000.
113. Dobrescu 2009 = Caius Dobrescu, „ I. Budai -Deleanu și proiectul European” , în Proceeding
of the International Conference European Integration between Tradition and Modernity , nr. 3,
Editura Universității Petru Maior, Târgu Mureș, 2009.
114. Dobrescu 2010 = Caius Dobrescu, „ Majestatea imperială a inteligenței și toleranței” , în
Caietele simpozionului Ion Budai -Deleanu 250.Țiganiada azi, Cluj-Napoca, Casa Cărții de
Știință, 2010.
115. Dorcescu 2008 = Eugen Dorcescu, Poetica non -imanenței , București, editura Semănătorul –
editură online, 2008.
116. Dospine scu 2008 = Vasile Dospinescu, „ Eugeniu Coșeriu și lingvistica textului” , în Limba
română , anul XVIII, nr. 5 -6, 2008.
117. Dumistrăcel 2006 = Stelian Dumistrăcel, Discursul repetat în textul jurnalistic. Tentația
instituirii comuniunii fatice prin mass -media , Iați, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza,
2006.
118. Dürrenmatt 2002 = Jaques Dürrenmatt, La métaphore , Paris, Honoré Champion Éditeur, 2002.
119. Eco 1965 [1962] = Umberto Eco , L'Oeuvre ouverte , Paris, Seuil, 1965.
120. Eco 2007 = Umberto Eco, Limitele interpretării , ed. II, Iași, Polirom, 2007.
121. Fanache 1990 = Vasile Fanache, Eseuri despre vârstele poeziei (cap. Țiganiada sau obsesia
rânduielii ), București, Cartea românească, 1990.
122. Fanache 2002 [1984] = Vasile Fanache, Caragiale , (ed.3, rev.), Cluj -Napoc a, Dacia, 2002.
123. Faur 2013 = Elena Carmen Faur, Semantica cognitivă și emergența studiilor elocuționale ,
Cluj-Napoca, Universitatea „Babeș -Bolyai”, 2013 (teză de doctorat).
124. Fichte 1965[1794] = J.G. Fichte, Destination de l'homme , traduit de l'allemagne par M.
Molitor, Paris, Montagne, 1965.
125. Fletcher 2012[1964] = Angus Fletcher, Allegory: The Theory of a Symbolic Mode , introducere
de Harold Bloom (ed.), New Jersey, Princeton University Press, 2012.
126. Fontanier 1977[1827] = Pierre Fontanier, Figurile limbajului , (traducere, prefață și note
Antonia Constantinescu) București, Editura Univers, 1977.
127. Forget 2001 = Danielle Forget, „ L’ironie: stratégie de discours et pouvoir argumentative” , în
Études littéraires , vol. 33, nr. 1, 2001, p. 41 -54. Articol accesat ultima dată la data de 15. 12. 2012
la URL: http://id.erudit.org/iderudit/501277ar .
128. Frey 1957 = Northrop Frey, Anatomy of Criticism: Four Essays , Princeton Un iversity Press ,
1967.
129. Gardes Tamine 2011 = Joëlle Gardes Tamine, Au coeur du langage. La métaphore , Paris,
Honoré Champion Ēditeur, 2011.
130. Gașciuc 2001= Liliana Gașciuc, „ Hipotext eminescian în poezia lui Mircea Cărtărescu”, în
Contrafort, nr. 3-6, 2001.
131. Genette 1972 = Gérard Genette, Figure III, Paris, Le Seuil, 1972.
132. Genette 1982 = Gérard Genette, Palimpsestes – La litérature au second degré , Paris, Seuil,
1982.

30
133. Glucksberg 2001 = Sam Glucksberg (ed.), Understandig Figurative Language. From
Metaphors to I dioms , New York, Oxford University Press, 2001.
134. Greimas 1975[1970] = Despre sens. Eseuri semiotice , București, Univers, 1975.
135. Haberer 2007 = Adolphe Haberer, „ Intertextuality in Theory and Practice” , în Literatúra,
49(5), 2007.
Articol disponibil la URL http://www.leidykla.eu/fileadmin/Literatura/49 5/str6.pdf .
136. Harshav 2007[1987] = Benjamin Harshav (Hrushovski), Fictionality an Fields of Reference , în
Explorations in Poetics . Stanford: Stanford University Press, 2007 pp. 1 -3.
137. Hăulică 1981 = Cristina Hăulică, Textul ca interetxtualitate, București, Eminescu, 1981.
138. Hegel 1966[1838]. = G.W.F Hegel, Prelegeri de estetică, Vol. I, (Traducere de D.D. Roșca),
București, Editura Academ iei R.S.R., 1966.
139. Honig 1959 = Edwin Honig, Dark Conceit: The Making of Allegory , University Press of New
England, 1959.
140. Hutcheon 1978 = Linda Hutcheon, „ Ironie et parodie: stratégie et structure” , în Poetique, nr.
36 (nov.), 1978, pp. 467 -477.
141. Hutcheon 1 985 = Linda Hutcheon, A Theory of Parody: The Teachings of Twintieth -Century
Art Forms , New York et Londres, Methuen, 1985, 143 p.
142. Hutcheon 1992 = Linda Hutcheon „ The Complex Functions of Irony” , în Revista Canadiense
de estudios hispánicos , vol. XVI, 2, Invierno, 1992, pp. 119 -234.
143. Hutcheon 1994 = Linda Hutcheon, Irony's Edge. The theory and Politics of Irony , London &
New York, Routledge, 1994.
144. Hutcheon 2002 = Linda Hutcheoan, Poetica postmodernismului , trad. Dan Popescu, București,
Univers, 2002.
145. Istrat e 1982 = Ion Istrate, Barocul literar românesc , București, Minerva, 1982, pp.300 -350.
146. Jankélévitch 1994[1938] = V. Jankélévitch, Ironia , (traducere din franceză Florica Drăgan și
V. Fanache) Cluj -Napoca, Dacia, 1994.
147. Jenny 1976 = Laurent Jenny, „ Stratégie de la forme” , în Poétique , nr.27, 1976.
148. Jumbei 2013 = Victoria Jumbei, Semantica metaforică în basmele și povestirile lui Ion
Creangă, Universitatea Babeș -Bolyai, Cluj -Napoca (teză de doctorat), 2013.
149. Kabatek 2005 = Johannes Kabatek, „ Tradiciones discursiv as y cambio lingüístico” , în
Lexis, Universida Catolica del Peru , vol. XXIX, nr.2, 2005. Articol disponibil la URL//
www.kabatek.de/discurso.
150. Kierkegaard 2006 [1841] = Søren Kierkegaard, Opere I. Din hartiile unuia incă viu . Despre
conceptul de ironie, cu permanenta referire la Socrate , (traducere din daneză, prefață și note de
Ana-Stanca Tabaraș ) București, Humanitas, 2006.
151. Kristeva 1969 = Julia Kristeva, Sémèiotiké , Éditions du Seuils, Paris, 1969.
152. Kristeva 1978 = Julia Kristeva, Le langage poétique , Éditions du Seuils, Paris, 1978
153. Lefter 2000 = Ion Bogdan Lefter, Postmodernism , Paralela 45, Pitești, 2000.
154. Lefter 2003 = Ion Bogdan Lefter, Primii postmoderni , Pitești, Paralela 45, 2003.
155. Lyotard 1993 = Jean -François Lyotard, Condiția postmodernă , București, Babel, 1993.
156. Loureda 2007 = Óscar Loureda Lamas, „ Despre opera lui Eugen Coșeriu. Óscar Loureda în
dialog cu Eugenia Bojoga”, în Contrafort, nr.9, 2007. Articol accesat ultima dată la 15.11. 2012
la URL: http://www.contrafort.md/old/2007/155/1304.html .
157. Lesovici 1999 = Mircea Doru Lesovici, Ironia , Iași, Institutul European, 1999.

31
158. Machosky 2010 = Brenda Machosky (ed.), Thinking Allegory Otherwise (colecția de eseuri a
congresului Thinking Allegory Otherwise , 2005) California, Stanford University Press, 2010.
159. Mancaș 2005 = Mihaela Mancaș, Tablou și acțiune . Descrierea în proza narativă românească,
București, Editura Universității din București, 2005.
160. Manolescu 1998 = Florin Manoles cu, Litere în tranziție , cap. Exegi monumentum , București,
Cartea Românească, 1998.
161. Manolescu 2001 = Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică. Lista lui Manolescu ,
vol. I, Brașov, Aula, 2001, 430p.
162. Manolescu 2002= Nicoale Manolescu, Despre poezie , Brașov, Aula, 2002.
163. Manolescu 2008 = Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de
lieteratură , Pitești, Paralela 45, 2008
164. Marian 1999 = Rodica Marian, „ Lumile” Luceafărului (o reinterpretare a poemului
eminescian ), Cluj -Napoca, Remus, 1999.
165. Marian 2003 = Rodica Marian, Hermeneutica sensului , Cluj -Napoca, Editura Casa Cărții de
Știință, 2003.
166. Marian 2011= Rodica Marian, „ Alteritate în artă” , lucrare susținută la Colocviul internațional
Limba română – abordări tradiționale și mode rne, ed. II, Cluj -Napoca, 6 -7 mai, 2011.
167. Marian 2011a = Rodica Marian , „Alegorie și sens global în «Luceafărul»” , în Dacia literară ,
s. n., X XII, 2011, nr. 3 (96), p. 24 -32.
168. Marian 2014 = Rodica Marian, Luceafărul. Text poetic integral , Cluj -Napoca, Eiko n, 2014,
271 p.
169. McHale 2009[1987] = Brian McHale, Ficțiunea postmodernă , traducere de Dan H. Popescu,
Iași, Polirom, 2009, 407 p.
170. Micu 1996 = Dumitru Micu, Scurtă istorie a literaturii române , vol. III, București, Iriana,
1996, p. 385 -388.
171. Mihăilă 1985 = Ecaterina Mihăilă, Text și intertextualitate , în SCL, 1-XXXVI, ian -feb,
București, Editura Academiei, 1985, pp. 43 -42.
172. Mihăilă 1995 = Ecaterina Mihăilă, Textul poetic. Perspectivă teoretică și modele generative ,
București, Editura Eminescu, 1995.
173. Mihăilă 2003 = Ecaterina Mihăilă, Semiotica poeziei românești neomoderne , București,
Cartea Românească, 2003.
174. Militaru 2010 = Iulia Militaru , Marea pipeadă , Timișoara, Brumar, 2010.
175. Morier 1981 = Henri Morier (ed.), Dictionnaire de poétique e de rhé torique , Paris, P.U.F,
1981.
176. Muecke 1982 = D.C. Muecke, Irony and the Ironic , New York, Methuen, 1982.
177. Munteanu 2012 = Roxana Munteanu, Elemente de poetică simbolic -mitică în romanul
românesc contemporan , Cluj -Napoca, Accent, 2012.
178. Negoițescu 2000[1994] = Ion Negoițescu, Scriitori contemporani , ed. a II -a îngrijită de Dan
Damaschin, Pitești, Ed. Paralela 45, 2000.
179. Oancea 1998 = Ileana Oancea, Semiostilistica , Timișoara, Excelsior, 1998.
180. Oancea, Obrocea 2009 = Ileana Oancea, Nadia Obrocea, „ Dincolo de retorică. Metafora în
viziune integralistă” , în Analele Universității de Vest din Timișoara , Seria Științe Filologice,
XLVIII, 2009, pp. 175 -188.
181. Onofrei 2003 = George Onoferi, „ Interviu cu scriitorul Mircea Cărtărescu” , în Timpul , nr.4/
aprilie, 2003, p. 4-5.
182. Parpală -Afană 1998 = Emilia Parpală – Afană, Poetica. O introducere , Craiova, Editura

32
Fundația Scrisului Românesc, 1998.
183. Parpal ă-Popescu 2011 = Emilia Parpală, Carmen Popescu, Postmodernismul. Creație și
interpretare , Craiova, Editura Universitaria Craiova, 2011.
184. Pasco 1995 = Allan H. Pasco, Allusion. A Literary Graft , University of Kentucky Press, 1995.
185. Pașcalău 2012 = Cristian Pașcalău, Forme textuale simple. Premise constructive și operații
semantice definitorii, Universitatea Babeș -Bolyai, Cluj -Napoca (teză de doctorat).
186. Pecican 2010 = Ovidiu Pecican, „ Ion Budai -Deleanu: Autoportret politico -filosofic în
Țiganiada” , în Caietele simpozionului I.Budai -Deleanu 250 , Cluj -Napoca, Casa cărții de știință,
2010.
187. Pépin 1976[1958] = Jean Pépin, Mythe et all égorie. Les origines grecques et les contestations
judéo -chrétiennes , 2ème édition, Paris, Ētudes Augustiniennes, 1976.
188. Perri 1978 = Carmela Perri, On Alluding , în Poetics , nr.7, 1978.
189. Perian 1996 = Gheorghe Perian, Scriitori români postmoderni. Eseuri , București, Editura
Didactică și Pedagogică, R. A. 1996, p. 79 -94.
190. Perian 2009 = Gheorghe Perian, „ Metalepsa și pluralitatea lumilor în Levantul lui Mircea
Cărtărescu” , în Verso, anul 4, nr. 56 -57, 1 -31 martie, 2009.
191. Pervain 1970 = Iosif Pervain, „ Ion B udai-Deleanu – Apologet al unității noastre naționale” în
Tribuna , nr. 25, 25 iunie, 1970, p.7.
192. Peters 1997[1967] = Francis E. Peters, Termenii filosofiei grecești , trad. Drăgan Stoianovici,
(ed. II), București, Humanitas, 1997.
193. Petrescu 2003[1991] = Ioana Em. Petrescu, Modernism/Postmodernism. O ipoteză, ediție
îngrijită, studiu introductiv și postfață în limba franceză de Ioana Bot, Cluj-Napoca, Casa Cărții de
știință, 2003.
194. Petrescu 2011[1974] = Ioana Em. Petrescu, Studii despre Ion Budai -Deleanu , ediție restituită
și note de Ioana Bot, Adrian Tudurachi, Cluj -Napoca, Casa Cărții de Știință, 2011.
195. Petrescu 2011[1998] = Liviu Petrescu, Poetica postmodernismului , ed. Călin Vlasie, Pitești,
Paralela 45, 2011.
196. Petreu 2010 = Marta Petreu, „ Frica și foa mea” , în Caietele simpozionului Ion Budai -Deleanu
250, Cluj -Napoca, Casa Cărții de Știință, 2010.
197. Piégay -Gros 1996 = Nathalie Piégay -Gros, Introduction à l'intertextualité , Lettres Sup,
Dunod, Paris, 1996
198. Phelan 1989 = James Phelan (Ed.), Reading Narrativ e. Form, Ethics, Ideology , Columbus,
Ohio State University Press, 1989.
199. Piru 1964 = Alexandru Piru, Literatura română premodernă , București, Editura pentru
literatură, 1964.
200. Pleșu 2010 [2003] = Andrei Pleșu, Despre îngeri , București, Humanitas, 2010.
201. Pop 2001 = Ion Pop, Viață și texte , Cluj -Napoca, Dacia, 2001.
202. Pop 2010 = Ion Pop, „ Despre cititorii fictivi ai Țiganiadei lui Budai -Deleanu” , în Viața
Românească , nr. 7 -8, București, 2010. Articol accesat ultima dată la date de 25.01.2013 la URL
http://www.viataromaneasca.eu/arhiva/67_viata -romaneasca -nr-7-8-2010/32 .
203. Pop 2010 = Delia Pop, Provocări ale postmodernismului. Pornind de la Mircea Cărtărescu ,
Iași, Pri nceps, 2010.
204. Popovici 1948 = Dumitru Popovici, „ Doctrina literară a Țiganiadei lui I. Budai -Deleanu” , în
Studii literare , vol IV, Cluj, Cartea Românească, 1948, pp. 83 -118.
205. Popovici 1972 = Dumitru Popovici, Studii literare. Literatura română în epoca Lumin ior, vol
I, (ed. îngrijită de I.Em. Petrescu), Cluj -Napoca, Dacia, 1972.
206. Pricop 2008 = Constanin Pricop, „ Țiganiada (I)” , în Convorbiri literare, nr.7(151), anul
CXLII, 2008.

33
207. Pricop 2008 = Constanin Pricop, „ Țiganiada (II )”, în Convorbiri literare, nr.8(15 2), anul
CXLII, 2008.
208. Pucci 1998 = Joseph Pucci, The Full -Knowing Reader: Allusion and the Power of the Reader
in the Western Literary Tradition , New Haven: Yale University Press, 1998.
209. Quilligan 1979 = Maureen Quilligan, The Language of Allegory. Defining the Genre , Ithaca
and London, Cornell University Press, 1979.
210. Quintilien 1865= Marcus Fabius Quintilianus, De L'institution oratoire, livre IX, Chapitre II,
în Quintilien et Pline le Jeune: oeuvres complètes ; avec la traduction en français [et] publiées s ou
la direction de M. Nisard, Paris, Académie Française, 1865 , pp.316 -368.
211. Rabau 2002 = Sophie Rabau, L'intertextualité , Paris, GF Flammarion (Coll. « Corpus »), 2002.
212. Rastier 1987 = François Rastier, Sémantique interprétative , Paris, Presses Universitaires de
France, 1987.
213. Regman 997 = Cornel Regman, Dinspre Cercul literar spre Optezeciști , București, Cartea
Românească, 1997, 301 pg.
214. Ricoeur 1972 = Paul Ricoeur, „ La métaphore et le problème central de l ’herm éneutique” , în
Revue Philosophique d e Louvain.Quatri ème série , tome 70, nr.5, 1972, pp.93 -112.
215. Ricoeur 1984[1975] = Paul Ricoeu, Metafora vie , București, Univers, 1984.
216. Riffaterre 1969 = Michael Riffaterre, „ La métaphore filée dans la poésie surréaliste ”, în
Langue française , nr.3, 1969. pp . 46-60, disponibil la URL:
http://www.persee.fr/web/revues/home/prescript/article/lfr_00238368_1969
217. Riffaterre 1981a = Michael Riffattere, „ La trace de l'intertexte” , în La pensée , nr. 215, oct.,
1981, pp.4 -18.
218. Riffattere 1981b = Michael Riffattere, „ L'interetxte inconnu” , în Littérature , nr. 41, pp.4 -7.
Disponibil la URL http:// www.persee.fr/web/revues.
219. Riffattere 1984 = Michael Riffattere, „ Intertextual Representat ion: On Mimesis as
Interpretative Discourse ”, în Critical Inquiry , vol.11, nr. 1, sept., 1984, pp.141 -162. Disponibil la
URL http:// www.jstore.org .
220. Rorty 1998[1989] = Richard Rorty, Contingent, ironie, solidaritate (tradus în română de
Corina Sorana Ștefanov) București, All Educational, 1998.
221. Rusu 2003 = Valeriu Rusu, Tsiganiada ou Le Campement des Tsiganes (Poème héroï -comico –
satirique en douze chants) de Leonachi Dianeu, Ed. Wallâda -Port–de-Bouc și Ed. Biblioteca
Mitropolitană -București, (traducere în franceză de Romanița -Aurelia și Vasile Rusu, adaptată în
versuri franceze de către editoarea Françoise Mingot -Tauran), 2003.
222. Samoyault 2001= Tiphaine Samoyault, L'intertextualité: mémoire de la littérature , Paris,
Nathan 128, 2001.
223. Schoentjes 2001 = Pierre Schoentjes, Poétique de l’ironie , Paris, Seuil, 2001.
224. Semino 2008 = Elena Semino, Metaphore in Discourse , Cambridge, University Press, 2008.
225. Simion 2000[1989] = Eugen Simion, Scriitori români de azi , IV, București -Chiși nău, Litera
Internațional, 2000.
226. Simion 2011 = Eugen Simion, „ Țiganiada: O scriere carnavalescă (I), (II) (III)”, în Cultura
nr. 339, 340, 341, București, 2011.
227. Sohoran 1984 = Elvira Sohoran, Introducere în opera lui Ion Budai -Deleanu , Minerva,
București, 1984.
228. Sohoran 2004 = Elvira Sohoran, „ Țiganiada în franceză” , în Convorbiri literare , nr.13, 7 -13
aprilie, 2004.
229. Sohoran 2005 = Elvira Sohoran, „ Adnotările Țiganiadei” , în Convorbiri literare , nr. 27, 13 -19
aprilie, 2005.

34
230. Spiridon 2011 = Vasile Spiriodon, „Epopeea oacheșă” , în Convorbiri literare , Iași, Anul
CLXII, nr. 8 (168).
231. Stejerean 2014 = Nicu Stejerean, Ironia – Construct lingvistic cu funcționalitate pragmatică,
stilistică și poetică , Cluj -Napoca, Universitatea „Babeș -Bolyai”, (teză de doctorat), 20 14.
232. Ștef 2010 = Traian Ștef, Povestirea Țiganiadei , Pitești, Paralela 45, 2010.
233. Ștefănescu 2001 = Alex Ștefănescu, „Jos Mircea Cărtărescu! ”, în România literară 34, nr. 26,
2001, p. 3.
234. Ștefănescu 2005 = Alex Ștefănescu , Istoria literaturii române contempor ane, Ed. Mașina de
Scris, București, 2005.
235. Tatomirescu 2003 = Ion Pachia Tatomirescu, Dicționar estetico -literar, lingvistic, religios, de
teoria comunicației , Timișoara, Aethicus, 2003.
236. Tămâianu -Morita 2001 = Emma Tămâianu -Morita, Fundamentele tipologiei textuale. O
abordare în lumina lingvisticii integrale , Cluj -Napoca, Clusium, 2001.
237. Tămâianu -Morita 2013 = EmmaTămâianu -Morita, „ Tipologia textelor poetice elaborată de
Mircea Borcilă: semnificație și perspective de aplicare” , în Limba română , anul XXIII, nr. 5 -6
(295-216), mai -iunie, Chișinău, 2013.
238. Teutișan 2002 = Călin Teutișan, Fețele textului , Cluj, Limes, 2002 .
239. Todorov 1970 = Tzvetan Todorov, „ La poésie et l’allégorie” , în Introduction à la littérature
fantastique, Paris, Le Seuil, 1970.
240. Todorov 1981 = Tvetan Todorov, Mikhail Bakhtine et le principe dialogique , Éditions du
Seuils, Paris, 1981.
241. Tohăneanu 2001 = G. I. Tohăneanu, Neajungerea limbii. Comentarii la Țiganiada de Ioan
Budai -Deleanu , Timisoara, Editura Universității de Vest, 2001.
242. Todoran 1983 = Eugen Todoran, Lucian Blaga. Mitul poetic (vol I -II), Timișoara, Facla, 1981.
243. Țeposu 1993 = Radu G. Țeposu, Istoria tragică și grotescă a întunecosului deceniu literar
nouă , Cluj -Napoca, Editura Dacia, 1993.
244. Urcan 2004 = Ion Urcan, Opera literară a lui Ion Budai -Deleanu în contextul secolului al
XVIII -lea transilvănean și european, Cluj-Napoca, Casa Cărții de știință, 2004.
245. Urcan 2010 = Ion Urcan, Contexte ale Țiganiadei , Pitești, Paralel a 45, 2010.
246. Ursa 1999 = Mihaela Ursa, Optzecismul și promisiunile postmodernismului , Pitești, Paralela
45, 2000, p. 81 -91.
247. Vaida 1977 = Vaida Mircea, Ion Budai -Deleanu, București, Albatros, 1977.
248. Vâlcu 2002 -2003 = Cornel Vâlcu, „ De la semnificat la designat” , în Dacoromania, VII-VIII,
Cluj-Napoca, p. 141 -157.
249. Vianu 1968 = Tudor Vianu, Studii de stilistică , București, Editura didactică și pedagogică,
1968.
250. Vultur 1992 = Smaranda Vultur, Infinitul mărunt . De la configurația intertextuală la poetica
operei, București, Cartea Românească, 1992.
251. Zagaevschi 2005 = Lolita Zagaevschi, Funcții metaforice în luntrea lui Caron de Lucian
Blaga. Abordare în perspectivă integralistă . Cluj -Napoca, Editura Clusium, 2005.
252. Zotta 2010 = Alexandru Zotta, Lecturi parabolice din proza românească , București, Virtual,
2010.

35