Școala doctorală: Științe Inginerești [631067]
I
MINISTERUL EDUCAȚIEI NA ȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
Școala doctorală: Științe Inginerești
Domeniul: Inginerie Energetică
Marius – Savu LOLEA
TEZĂ DE DOCTORAT
– REZUMAT –
Conducător științific:
Prof.univ.dr.ing. Ioan FELEA
Oradea
2015
II
Investește în oameni!
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007 –2013
Axa prioritară: 1. „Educație și formare profesională inițială de calitate în sprijinul dezvoltării și creșterii economice”
Domeniul major de intervenție: 1.5. Programe doctorale și postdoctorale în sprijinul cercetării
Titlul proiectului: „Spre cariere de cercetare prin studii doctorale ”
Cod Contract: POSDRU /CPP107/DMI1.5/S/77265
Beneficiari: Universitatea Politehnic a din Timișoara, Universitatea din Pitești, Universitatea din Oradea
Marius – Savu LOLEA
TEZĂ DE DOCTORAT
– REZUMAT –
Cercetări privind impactul câmpului
electromagnetic asupra mediului
artificial și natural
Conducător științific:
Prof.univ.dr.ing. Ioan FELEA
Oradea
2015
III
CUPRINS
Cuvânt înainte ……………………………………………………………………………………………………… 1
Lista abrevierilor și prescurtărilor…………………………………………………………………………… 2
Lista figu rilor………………………………………………………………………………………………………. 4
Lista tabelelor ……………………………………………………………………………………………………. … 7
Capitolul 1 . INTRODUCERE ……………………………………………………………………………… 9
1.1. Actualitatea temei……………………………………………. …………………………………………….. 9
1.2. Obiectivele și structura tezei ……………………………………………………………………………. 10
Capitolul 2 . STADIUL ACTUAL ÎN DOMENIUL ANALIZEI IMPACTULUI
CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC ASUPRA SISTEMELOR
TEHNICE ȘI BIOLOGICE …………………………………………………………………………………. 12
2.1. Considerații preliminare ………………………………………………………………………………….. 12
2.2. Organizații de reglementare în domeniul limitării expunerii la câmpuri
electromagnetice și a compatibilității electromagnetice ……………………………………………… 13
2.3. Instituții cu preocupări în domeniul cercetării impactului câ mpului electromagnetic
cu sistemele tehnice și biologice …………………………………………………………………………….. 14
2.4. Sinteză privind rezultatele unor studii în domeniul efectelor câmpului electric
și magnetic la impac tul cu mediul artificial și natural ………………………………………………… 15
2.4.1. Direcții de cercetare …………………………………………………………………………… 16
2.4.2. Câmpul electromagnetic generat de telefonia mobilă și
dispozitivele wireless ………………………………………………………………………………….. 16
2.4.3. Câmpul electromagnetic generat de aparatele electrocasnice și similare …… 17
2.4.4. Rezultate la nivel n ațional și internațional …………………………………………….. 20
2.4.4.1.Influența câmpului electromagnetic asupra organismelor vegetale ………. 20
2.4.4.2.Influența câmpului electromagnetic asupra organismelor animale ………. 22
2.4.4.3. Modelul electromagnetic al organismului uman ………………………………. 24
2.4.4.4. Influența câmpului electromagnetic asupra organismului uman …………. 25
2.4.4.5. Interferențe electromagnetice în sistemele tehnice ……… ……………………. 28
2.4.4.6. Câmpul electric și magnetic în rețelele electrice ………………………………. 30
2.4.4.7. Coroziunea în câmp electromagnetic. Efecte asupra componentelor
instalațiilor electrice ……………………. ……………………………………………………………… 34
2.5. Concluzii ……………………………………………………………………………………………….. …….. 36
Capitolul 3 . CONSIDERAȚII TEORETICE PRIVIN D CÂMPUL
ELECTROMAGNETIC ……………………………………………………………………………………… 37
3.1. Generalități …………………………………………………………………………………………………. … 40
3.2. Regimurile câmpului electromagnetic ……………………………………………………………….. 42
3.3. Câmpul electrostatic. Comportarea materialelor în câmp electrostatic …………………… 44
3.4. Câmpul electr ic staționar . Câmpul electric imprimat…………………………………….. 44
3.5. Câmpul magnetic. Comportarea materialelor în câmp magnetic …………………………… 49
3.6. Câmpul electromagnetic. Comportarea materialelor în câmp electromagnetic ……….. 51
3.7. Proprietățile electrice ale mediilor biologice. Circuitul electrobiologic …………………. 55
3.8.Undele electromagnetice ………………………………………………………………………………….. 57
3.9.Câmpul aeroelectric….. ……………………………………………………………………………………. 58
3.10.Câmpul geomagnetic……………………………………………………………………………………… 59
3.11. C oncluzii………….. …………………………………………………………………………………………. 60
IV
Capitolul 4 . MODELAREA CÂMPULUI ELECTRIC ȘI MAGNETIC
PENTRU COMPONENTELE REȚELOR ELECTRICE …………………………………….. 62
4.1. Considerații generale……………………………………………………………………………………… 62
4.2. Formularea și clasificarea problemelor de câmp electromagnetic …………………………. 63
4.3. Metode de calcul a câmpului electric ………………………………………………………………… 63
4.3.1. Metoda separării variabilelor ………………………………………………………………. 64
4.3.2 Metoda imaginilor electrice …………………. ……………………………………………… 64
4.3.3. Metoda inversiunii geometrice ……………………………………………………………. 65
4.3.4. Metoda funcțiilor de variabilă complexă pentru câmp electric………………… 66
4.3.5. Metoda transformărilor conforme pentru câmpul electric………………………. 69
4.3.6. Metoda funcțiilor Green …………………………………………………………………….. 70
4.3.7.Metoda aproximării formei liniilor de câmp electric ……………………………….. 72
4.3.8. Metode de modelare analogică ……………………………………………………………. 73
4.3.9. Metoda diferențelor finite ………………………………………………….. ………………. 73
4.3.10. Metode de modelare variațională……………………………………………………….. 75
4.3.11. Metoda elementelor finite …………………………………………………………………. 77
4.3.12 Metod a volumelor finite ……………………………………………………………………. 80
4.3.13. Metoda elementelor de frontieră ………………………………………………………… 82
4.3.1 4. Metod e grafice și grafo -analitice în c âmp electric……………………………….. 82
4.4. Metode de calcul a câmpului magnetic staționar ………………………………………………… 83
4.4.1. Metoda directă …………………………………………………………… …………………….. 83
4.4.2. Metoda integrării ecuațiilor Poisson -Laplace prin separarea variabilelor ….. 84
4.4.3. Metoda imaginilor magnetice ……………………………………………………………… 85
4.4.4. Metoda funcțiilor de variabilă complexă pentru câmpul magnetic…………… 86
4.4.5. Metoda transformărilor conforme pentru câmpul magnetic……………………. 87
4.4.6. Metoda aproximării formei liniilor de câmp magnetic ……………………………. 88
4.4.7. Met ode grafice și grafo -analitice în câmp magnetic……………………………….. 82
4.5. Metode de calcul a câmpului electromagnetic cvasistaționar permanent armonic …… 89
4.5.1. Metoda integrării ecuațiilo r lui Helmholtz și Laplace prin
separarea variabilelor ………………………………………………………………………………….. 89
4.5.2. Metoda iterației …………………………………………………………………………………. 90
4.5.3. Metoda adâncimii de pătrundere …………………………………………………………. 90
4.5.4. Metoda funcțiilor analitice și transformărilor conforme …………………………. 90
4.5.5. Metoda imaginilor …………………………………………… ……………………………….. 91
4.6. Analiză comparativă a metodelor de calcul. Aplicabilitatea metodelor
pentru componentele rețelelor electrice ……………………………………………………………………. 91
4.7. Modele de ca lcul a câmpului electric și magnetic pentru componente ale
rețelelor electrice ………………………………………………………………………………………………….. 92
4.7.1. Cazul liniilor electrice aeriene și a liniilor elect rice subterane …………………. 93
4.7.2. Cazul bobinelor și transformatoarelor electrice ……………………………………… 95
4.7.3. Cazul generatoarelor electrice …………………………………………………………….. 95
4.7.4. Cazul izolatoarelor electrice ……………………………………………………………….. 96
4.7.5. Cazul prizelor de pământ ……………………………………………………………………. 97
4.8. C oncluzii ………………………………………………………………………………………………………. 99
Capitolul 5 . PRODUSE SOFTWARE PENTRU ANALIZA NUMERICĂ
ȘI SIMULAREA CÂMPULUI ELECTRIC ȘI MAGNETIC ……………………………… … 101
5.1. Implementarea modelării, analizei numerice și simulării impactului
câmpului electromagnetice cu suport PC…………………………………………… ……………………. 101
5.2. Produse informatice dedicate analizei numerice și simulării câmpului
V
electromagnetic ……………………………………………………………………………………………………. 102
5.2.1. Produse software generale ………………………………………………………….. ……… 102
5.2.2. Produse software specifice …………………………………………………………………. 107
5.3. Analiză comparativă a programelor informatice …………………………………………………. 117
5.4. Aplicație software pentru calculul câmpului electric și magnetic generat de
cablurile de energie electrică LEC -PROXICELM …………………………………………………….. 119
5.5. Aplicație software pentru calculul câmpului electric și magnetic generat de
liniile electrice aeriene LEA -PROXICELM …………………………………………………………….. 119
5.6. Concluzii ……………………………………… ……………………………………………………………….. 119
Capitolul 6 . EVALUAREA EXPERIMENTALĂ A DISTRIBUȚIEI CÂMPULUI
ELECTRIC ȘI MAGNETIC PENTRU ECHIPAMENTE CARE
DESERVESC SISTEMUL ELECTROENERGETIC …………………………… ……………… 120
6.1. Măsurarea mărimilor de câmp electromagnetic ………………………………………………….. 121
6.2. Evaluarea distribuției mărimilor de câmp electric și magnetic pentru
echipamentele din stațiile electrice ………. …………………………………………………………………. 132
6.2.1 Descrierea stațiilor electrice abordate…..………………………………………… 132
6.2.2 Metodologia măsurătorilor din stațiile electrice…………………………………. 133
6.2.3 Rezultate obținute pentru stațiile electrice………….……………………………. 134
6.3. Evaluarea distribuției mărimilor de câmp electric și magnetic pentru
echipamentele din centralele electrice ……………………………………………… ……………………… 135
6.3.1. Studiu de caz privind centralele hidroelectrice………………………………………. 135
6.3.1.1 Descrierea centralelor hidroelectrice considerate……………………… 135
6.3.1.2 Metodologia măsurătorilor din centralele hidroelectrice….……….. 136
6.3.1.3 Rezultate obținute pentru CHE……………….………………………… 136
6.3.2. Studiu de caz privind centralele termoelectrice……………………………………… 137
6.3.2.1 Descrierea centralei termoelectrice abordate….………………………… 137
6.3.2.2 Metodologia măsurătorilor din CET……………………….……….. 137
6.3.2.3 Rezultate obținute pentru CET……………….…………………………. 138
6.3.3. Studiu de caz privind c entralele fotovoltaice………………………………………… 139
6.3.3.1 Descrierea centralelor fotovoltaice tratate……..………………………… 139
6.3.3.2 Metodologia măsurătorilor din centralele fotovoltaice…….……….. 140
6.3.3.3 Rezultate obținute pentru CFV……………….………………………… 141
6.4. Evaluarea distribuției mărimilor de câmp electric și magnetic pentru liniile
electrice aeriene de înaltă tensiune ………………………………………………………………………….. 145
6.4.1 Descrierea LEA considerate…………………………………………………………. 145
6.4.2 Metodologia măsurătorilor în vecinătatea LEA………………………………. … 146
6.4.3 Rezultate obținute pentru LEA………….…………………………………………… 147
6.5. Concluzii ………………………………………………………………………………………………………. 165
Capitolul 7 . POLUAR EA ELECTROMAGNETICĂ A MEDIULUI …………………….. 166
7.1. Generalități privind poluarea electromagnetică ……………………………………………………….. 166
7.2. Perturbații electromagnetice…………………………… …….. ………………………………………… 167
7.3. Surse publice de poluare electromagnetică în perimetrul municipiului Oradea ……….. 170
7.3.1 Stațiile de bază GSM ………………………………………………………………………….. 171
VI
7.3.2. Sistemul de tracțiune electrică urbană. Stațiile de redresare și
vehiculele de tracțiune ………………………………………………………………………………… 173
7.3.3 Liniile electrice aeriene de înaltă și foarte înaltă tensiune ………………………… 183
7.3.4 Posturile de transformare ……………………. ………………………………………………. 184
7.3.5. Stațiile electrice ………………………………………………………………………………… 184
7.4. Evaluarea câmpului electromagnetic din vecinătatea surselor publice de
câmp electromagnetic din perimetrul analizat …………………………………………………………… 185
7.4.1 Cazul stațiilor de bază pentru telecomunicații mobile……………………………… 188
7.4.2 Cazul sistemului de tracțiun e electrică………………………………………………….. 189
7.4.3 Cazul liniilor electrice aeriene…………………………………………………………….. 190
7.4.4 Cazul posturilor de transformare…………………………. ………………………………. 191
7.4.5 Cazul stațiilor electrice……………………………………………………………………….. 192
7.5. Bază de date pentru distribuția teritorială, caracteristicile și gestiunea surselor
publi ce de câmp electromagnetic ……………………………………………………………………………. 186
7.6. Harta electromagnetică a municipiului Oradea …………………………………………………… 188
7.7. Aplicație facebook – Câmpul electromagnetic……………………………………………………. 189
7.8. Website interactiv pentru studiul efectelor câmpului electromagnetic la
impactul cu sistemele tehnice și biologice ……………………………………………………………….. 191
7.9. Validarea prin calcul a rezultatelor experimentale. Erori de măsură și de calcul.
Stabilirea abaterilor dintre metode ……………………………………………… ………………………….. 193
7.10. C oncluzii ……………………………………………………………………………………………………… 196
Capitolul 8 . EVALUAREA GRADULUI ȘI RISCULUI DE EXPUNERE ÎN CÂMP
ELECTROMAGETIC ………………………………………………………….. ……………………………. 197
8.1. Considerații generale privind riscu l…………………………………………………………………… 197
8.2 Riscuri posibile gene rate de expunerea în câmp electromagnetic a lucrătorilor și a
populației generale ……………………………………………………………………………………………….. 202
8. 3. Metode probabilistice de evaluare a riscului ………. …………………………………………….. 204
8.4. Aprecierea gradului de expunere a lucrătorilor din domeniul electroenergetic la
acțiunea câmpului electromagnetic. Studiu de caz …………………………………………………….. 206
8.5. Aprecierea gradului de expunere a lucrătorilor din sectorul tracțiunii electrice
urbane la acțiunea câmpului electromagnetic. Studiu de caz ………………………………………. 209
8.6. Evaluarea riscului p rivind expunerea persoanelor în câmpul electromagnetic generat de
centralele electrice, stațiile electrice de transformare și liniile electrice aeriene de înaltă
tensiune ………………………………………………………………………………………………………. ………. 212
8.7.C oncluzii ………………………………………………………………………………………………………… 222
Capitolul 9 . SOLUȚII PRIVIND LIMITAREA EXPUNERII ÎN CÂMP ELECTRIC
ȘI MAGNETIC ȘI A REDUCERII EFECTELOR PERTURBAȚIILOR
ELECTROMAGNETICE DIN REȚELELE ELECTRICE …………………… ………… …. 283
9.1. Compatibilizarea electromagnetică a surselor și receptoarelor de energie electrică …. 288
9.2. Ecranarea electro magnetică …………………………………………………………………………….. 294
9.3. Soluții de reducere a expunerii în câmp electromagnetic a
organismului uman …………………………………………………………….. ………………………………… 298
9.4. Soluții de reducere a efectelor generate de impactul
câmpului electromagnetic asupra co mponentelor rețelelor electrice……………………………. 298
9.4.1. Acțiuni cu implicații asupra conductoarelor liniilor electrice ………… ……….. 298
9.4.2. Acțiuni cu implicații supra izolatoarelor ………………………………………………. 302
9.4.3 Acțiuni cu implicații asupra circuitelor electronice ………………………. ………… 323
9.5. Concluzii ……………………………………………………………………………………………………….. 324
VII
Capitolul 10 . CONTRIBUȚII ȘI CONCLUZII FINALE.
DIRECȚII VIITOARE DE CERCETARE ………………………………………………….. 326
10.1 Contribuții și concluzii finale ale tezei……………………………………………………………… 326
10.2 Direcții viitoare de cercetare……………………………. …………………………………………….. 330
Bibliografie ………………………………………………………………………………………………………….. 332
ANEXE …………………………………………………………………………………………………………….. … 342
1
Mulțumiri
Țin să mulțumesc cu sinceritate, în primul rând conducătorului științific , domnului
prof.univ.dr.ing. Felea Ioan, care mi -a oferit oportunitatea de a accede la studiile doctorale și m-a
spijin it cu sfaturi deosebit de pertinente în conceperea și definitivarea tezei. Ajutorul domniei
sale s -a materializat și prin disponibilitatea asigurării unei părți din aparatur a de măsură și a
tehnic ii de calcul , indispensabile pentru partea aplicativă practică a lucrării.
Mulțumiri doresc să aduc în al doilea rând, colegilor din Departamentul de Inginerie
Energetică a l Universității din Oradea care au avut sugestii importante pe problematica abordată
în teză . Dintre aceștia țin să îi remarc în special pe doamna Simona Dzițac , care prin încurajările
continue m-a ajutat să depășesc momentel e dificile apărute în elaborarea tezei și care a avut
contribuții semnificative în recenzia și evaluarea științifică a acesteia , precum și pe domnii Călin
Secui și Vasile Moldovan care au adus un aport însemnat de informații pe partea de aplicații
software.
Calde mulțumiri adresez și colaboratorilor din cadrul Sucursalei Hidrocentrale Oradea și
S.C. Electrocentrale Oradea S .A. ce au răspuns solicităril or mele legate de partea experimentală
a tezei . Cei mai apropiați dintre aceștia au f ost ing. Gabor Gheorghe și dr. i ng. Ciobanca Adrian
care mi-au facilitat accesul în instalații le energetice și mi -au pus la dispoziție date privind
caracteristicile tehnice ale echipam entelor ce au constituit sursele de câmp electromagnetic din
incinta obiectivelor energetice investigate.
Nu în ultimul rând apreciez suportul necondiționat acordat de către stude ntul masterand
ing. Gabriel Chețiu în efectuarea măsurătorilor și prelucrării datelor experimentale, căruia îi
mulțumesc de asemenea pe această cale.
Oradea, septembrie 2015
Drd.ing. Marius Lolea
2
În capitolul introductiv al tezei sunt enunțate aspecte privind actualitatea temei , încadrată
în stadiul actual al studiilor și cercetărilor privind impactul câmpului electromagnetic asupra
mediului natural șl artificial precum și pe enunțarea obiectivelor acesteia .
Problematica efectelor negat ive ale impactului câmpului electromagnetic cu mediul
natural și artificial a început să trezească mai mult interesul cercetătorilor după ce răspândirea la
scară largă a dispozitivelor electr omagnetice a condus la dezvoltarea galopantă a industri ei
ducând implicit și la creșterea calității vieții. Depășindu -se aceste aspecte, au apărut probleme ca
perturbațiile electromagnetice care afectau transmisiile radiofonice sau efectele secundare ale
radiațiilor generate de primele expolzii nucleare, date de propaga rea particulelor de mare energie
rezultate.
Omenirea a făcut cunoștință cu efectele câmpului electromagnetic de la începutul
existenței sale atunci când erau observate efectele electricității atmosferice, cum ar fi fulgerele și
trăsnetele dar ele au fost a tribuite unor fenomene naturale cum ar fi cerul care a luat foc sau , mai
târziu, pe răzbunări ale zeităților care pede pseau oamenii aruncând cu săgeți de foc spre ei.
Primele utilizări conș tiente legate de efecte controlate ale câmpului electric și magneti c țin de
electrizare, descărcările electrice ale peștel ui torpilă utilizate în medicina primară sau acul
magnetic utilizat ca busolă pentru orientare , fără a fi însă interpretate științific .
Studiile și cercetările din cadrul tezei au fost focalizate în special pe mediul
electromagnetic generat de surse aparținând obiectivelor electroenergetice (LEA, LEC,
generatoare și motoare electrice, transformatoare de putere, etc) și in fluența acestuia as upra
entităților învecinate .
În acest context, o biectivul central al tezei constă în evaluarea modului de acțiune a
câmpului electromagnetic asupra unor componente din structura sistemelor tehnice și biologice ,
în ve derea identificării de soluții pentru anularea s au reducer ea efectelor negative generate de
expunerea în câm p electromagnetic a organismulu i uman și a perturbațiil or electromagnetice
dintre surse le și receptoare le aferente rețelelor electrice .
Obiective specifice care pot conduce la atingerea scopului generat de obiectivul central al
tezei, sunt:
Stabilirea fenomenelor care apar la impactul câmpului electromagnetic cu mediul
artificial și natural;
Identificarea căilor de propagarea a câmpului electromagnetic între surse și receptoare
Stabilirea parametrilor mediului electromagnetic din cadrul structurilor energetice
abordate ;
Analiza distribuției mărimilor de câmp electric și magnetic din proximitatea
echipamentelor și aparatelor electrice considerate;
Găsirea de soluții pentru compatibilizarea electromagnetică dintre surse și receptoare;
Identificarea și testarea unor căi de reducere a efectelor negative a interferențelor
electromagnetice;
Pentru îndeplinirea obiectivelor enu merate am întreprins următoarele demersuri:
Identificarea din literatura de specialitate a unor aspecte teoretice legate de
definirea și caracterizarea câmpului electric și magnetic;
Selectarea și analiza informațiilor din resursele bibliografice consultate cu
privire la efectele generate de impactul câmpului electro magnetic cu mediul
natural și artificial;
Stabilirea pe baza cunoștințelor acumulate a mecanismelor de generare a
câmpului elect ric și magnetic și fenomenolor sau proceselor electromagnetice
legate de manifestarea acestora la interacțiunea cu mediul natura l și artificial ;
Măsurarea valorilor mărimilor de câmp din vecinătatea surselor analizate;
3
Dincolo de acțiunile enunțate, prin problematica tratată și aportul original al tezei am
urmărit și de a aduce contribuții la realizarea unor direcții și metode noi aplicabile în studiul și
analiza efectelor produse de impact ul câmpului electromagnetic asupra mediului natural și
artificial.
Din punct de vedere al abordării, teza urmează trei direcții: una teoretică, dedicată
studiului bibliografic, cea de a doua este una experimentală, practică, care constă în efectuarea de
măsurători și identificarea în teren a am plasamentului surselor de câmp electroma gnetic avizate,
iar o alta, cea operațională, focalizată pe aplicarea metodelor de calcul a diverselor mărimi de
câmp și parametrii colatarali sau procesării datelor și informațiilor obținute ca urmare a primelor
două .
Din punct de vedere structural, t eza cuprinde un număr total de 10 capitole inclusiv
introducerea, contribuțiile și concluziile finale, bibliografia, pre cum și 17 anexe. Lista
referințelor bibliografice cuprinde 377 de titluri din care 1 2 sunt lucrări elaborate de către
doctorand în calitate de coautor. Teza cuprinde de asem enea un num ăr de 236 de formule, 419
tabele și 287 de figuri. Fiecare capitol la rândul său, are o structur ă asemănătoare din punct de
vedere al abordării, debutând cu o introducere, în care sunt prezentate caracteristici generale ale
aspectelor tratate, continuă cu descrierea metodelor de calcul sau a celor experimentale, prezintă
rezultatele cercetărilor și se finalizează prin analiza datelor obținute, concluzii le desprinse în
urma studiilor, cercetărilor și/sau calculelor efectuate precum și contribuțiile punctuale ale
autorului .
În capitolul II intitulat „Stadiul actual în domeniul analizei impactului câmpului
electromagnetic asupra sistemelor tehnice și biologice ” am prezentat principalele direcții de
cercetare și a preocupărilor științifice legate de studiul efectelor câmpului electromagnetic în
contextul tematic ii abordată în teză.
Expunerea organismelor vii aflate în apropierea echipamentelor și aparate electrice
generatoare de câmp electromagnetic a crescut în mod constant având în vedere creșterea
numărului și puterii acestor instalații ș i dispozitive. Organi smul uman ș i-a dezvoltat mecanisme
complexe de adaptare, dar ex punerea la valori mari de radiații ș i pentru perioade lungi de timp,
poate constitui un pericol pentru sănă tate, după cum se afirmă în multitudinea de studii publicate .
Contrar numeroaselor lucrări care arat ă că expunerea la câ mpuri electromagnetice nu
prezint ă risc pentru sanatate, exist ă totuș i multe controverse și o limitare î n cunoa șterea
influenț elor negative pe termen lung a acestora . Multe persoane reclam ă sensibilitate la influența
radia țiilor electromagnetice, prezentâ nd simptome dintre cele mai variate ca urmare a acestui
fapt[70]: dureri de cap, insomnii, depresie sau lipsa concentrării .
Există instituții sau organizații la nivel internațional cu preocupări intense legate de
protecția sănătății umane la influența câmpurilor electromagnetice cum ar fi WHO (Whorld
Health Organuzation – în engleză) adică Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și
ICNIRP (international Commission on Non-Ionizing Radiation Protection – în engleză ), Comisia
Internațional ă de Protecț ie Împotriva Radiaț iilor Neionizante .
OMS este o entitate constituită în scopul protejării sănătății umane î mpotriva tuturor
factorilor agresivi , ce a luat naștere î n anul 1948 prin semnarea actului constitutiv la 7 aprilie ,
dată declarată ca Ziua mondială a sănătăț ii.
Comisia Internațională pentru Protecția împotriva Radiațiilor non Ionizante (ICNIRP)este
o structură organizațională independent ă, ce furnizează consultanță științifică și îndrumări cu
privire la efectele asupra sănătății a mediului electromagnetic format din radiații neionizante , în
scopul de a proteja oamenii și mediul natural d e efectele negative ale expuner ii. Radiațiile
neionizante se încadrează în componentele spectrului electromagnetic din gama undelor
ultraviolete, a luminii vizibile, radia țiilor infraroșii sau a undelor radio ș i microundelor .
Organizația a fost fondată în anul 1992 în Germania , de către Aso ciația Internațională pentru
Protecția împotriva Radiațiilor(IRPA) , a cărei subsidiară este și astăzi.
Pe domeniul acțiunii câmpurilor electromagnetice, cele două organizații au o strânsă
colaborare. WHO a lansat încă din anul 1996 proiectul "The Internati onal Electromagnetic Fields
4
Project" prin care, ca și obiectiv prioritar , se afirm ă sprijinul în dezvoltare a standardelor
internaț ionale de larg ă recunoaștere privind reg lementarea expunerii umane la câmp
electromagnetic și încurajarea ță rilor memb re de a adopta aceste reglementări în legislația
națională . Aceste instituții au grupuri de lucru permanente sau consultative , formate din
specialiști de renume , care au ca scop reunirea și analiza rezultatel or celor mai credibile studii și
cercetări elaborate la nivel mondial , pentru a formula concluzii pertinente legate de efectele
expunerii organismelor vii în câmp electromagnetic.
S-au putut astfel stabili valorile limită considerate periculoase pentru sănătate în cazul
lucrătorilor din instalațiile electrice și a populației generale. Din legislația internațională prin
intermediul Comisiei europene, acestea au fost transpuse și în c ea românească și adoptate prin
HG 1136/30.08.2006, – Cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea
lucrătorilor la riscuri generate de c âmpuri electromagnetice (Anexa 1) și H.G 1.193 /29.09.
2006 – Limitarea expunerii populației genera le la câmpuri electromagnetice de la 0 Hz la 300
GHz(Anexa 2).
În tabelul următor se prezintă valorile valorile de referință ale mărimilor de câmp
electromagnetic considerate periculoase pentru limitarea expunerii populației [314] .
Tab.1 Nivelurile de referință pentru câmpurile electrice, magnetice
și electromagnetice (0 Hz – 300GHz,valori efective neperturbate)
Domeniul de
frecvență Intensitatea
câmpului electric
E
(V/m) Intensitatea
câmpului magnetic
H (A/m) Inducția câmpului
magnetic B
(μT) Densitatea de
putere a undei
plane echivalente
Seq
(w/m2)
0-1 Hz – 3,2 x 104 4 x 104 –
1-8 Hz 10000 3,2 x 104/f2 4 x 104/f2 –
8-25 Hz 10000 4000/f 5000/f –
0,025 – 0,8 kHz 250/f 4/f 5/f –
0,8-3 kHz 250/f 5 6,25 –
3-150 kHz 87 5 6,25 –
0,15 – 1 MHz 87 0,73/f 0,92/f –
1-10 MHz 87/f1/2 0,73/f 0,92/f –
10-400 MHz 28 0,073 0,092 2
400 – 2000 MHz 1,375∙f1/2 0,0037∙f1/2 0,0046∙f1/2 f/200
2-300 GHz 61 0,16 0,20 10
Capitolul 3 denumit „Considerații teoretice privind câmpul electromagnetic ”
cuprinde asptecte definitorii și fenomenologice cu privire la mărimile ce caracerizează câmpul
electromagnetic și regimurile acestuia.
Câmpul electromagnetic cu cele două componente ale sale, relative și interdependente, câmpul
electric și câmpul magnetic magnetic, este o formă de existență a materiei, deosebită de substanță care se
regăsește în regiunile din spațiu în care se pot exercita asupra corpurilor acțiuni ponderomotoare (forțe și
cupluri) de natură electromagnetică.
Cele mai multe proprietăți ale câmpului electromagnetic se studiază indirect, prin efectele
pe care le produce (de exemplu efecte termice și mecanice ), deoarece cele mai multe dintre
modurile de manifestare ale câmpului electromagnetic nu sunt direct accesibile simțurilor
omului .
În teoria fenomenologică (macroscopică) a câmpului electromagnetic, mărimile fizice pot
fi considerate funcțiuni de timp, iar după consecințele variației lor în timp, stările
electromagnetice se pot găsi în următoarele regimur i[165],[172] :
– regimul static , în care mărimile de stare nu variază în timp (sau variază suficient de lent,
pentru a putea neglija efectul variației lor) și nu se produc transformări energetice; în acest caz
5
fenomenele electrice se produc independent de cele magnetice și cele două laturi ale câmpului
electromagnetic se pot studia separat, în cadrul electrostaticii și magnetostaticii;
– regimul staționar , în care mărimile nu variază în timp, însă interacțiunile câmpului
electromagnetic cu substanța sunt însoțite de transformări energetice;
– regimul cvasistaționar , caracterizat prin variația suficient de lentă în timp a mărimilor,
astfel încât să se poată neglija efectele asociate variației în timp a unor mărimi. In acest regim se
disting:
– regimul cva zistaționar anelectric, în care se neglijează efectele magnetice ale curenților
de deplasare peste tot, cu excepția dielectricului condensatoarelor (acest regim este numit în mod
curent cvazistaționar) și
– regimul cvazistaționar amagnetic, în care se neg lijează efectele de inducție
electromagnetică în producerea câmpului electric;
– regimul nestaționar , corespunde celui mai general caz de variație în timp a mărimilor,
în care apare radiația electromagnetică.
Existența și modul de manifestare al câmpulu i electric și magnetic pot fi certificate și
demonstrate prin legi și teoreme specifice fenomenelor electromagnetice.
Legile generale și de material din teoria macroscopică a electromagnetismului sunt
evidențiate în diagrama de mai jos:
Fig. 1 Legile teoriei macroscopice a electromagnetismului
Descrierea completă a câmpului electromagnetic se face prin interm ediul ecuațiilor lui
Maxwell. Înglobate într -un sistem , acestea sunt:
În formă integrală În formă diferențială
rot E = –
rot H= J +
= div D = ρv
= 0 div B = 0 Legea inducției electromagnetice
Legea conducției electrice
Legea transformării energiei electrice în căldură
Legea circuitului magnetic
Legea fluxului electric
Legea conservării sarcinii electrice
Legea fluxului magnetic
Legea legăturii dintre inducție, intensitate și
magnetizație în câmp magnetic
Legea legăturii dintre inducție,intensitate și
polarizație în câmp electric Legile macroscopice a
electromagnetismului Legi
generale
Legi de
material Legea polarizației electrice temporare
Legea magnetizației tem porare
Legea conducției electrice
(I)
(II)
(III)
(IV) (I)
(II)
(III)
(IV)
6
Ecuațiile lui Maxwell se mai completează cu relații le de material impuse de
polarizarea electrică și magnetică a corpurilor, care se exprimă prin:
PEεD0
JHμB0
iar pentru mediile conductoare se mai adaugă și legea lui Ohm sub formă locală:
)EEσ(Ji
Ecuația I exprimă legea inducției electromagnetice și a fost formulată de Faraday. Relați a
doua este ecuația lui Ampere care constituie expresia matematică a legii circuitului magnetic și
exprimă faptul că variația în timp a fluxului electric generează câmp magnetic, relația a treia este
ecuația lui Gauss și exprimă legea fluxului electric indicând faptul că sursele câmpului electric
sunt sarcinile electrice iar relația a patra denumită ecuația lui Dirac exprimă fluxul magn etic
printr -o suprafață închisă și indică fap tul că nu există surse de câmp magnetic, cu exceptia
curenților electrici de conducție .
Dincolo de definirea și caracterizarea mărimilor de câmp electric și magnetic capitolul
prezintă efecte ale proceselor de electrizare și presiunii electrostatice sau al e pătrunderii și
difuziei câmpului electromagnetic în corpuri conductoare. Din prima categorie sunt descrise
succint efectul de vârf și descărcările electrice iar din categoria a doua, curenții turbionari,
efectul pelicular, efectul field, efectul de proxim itate, și efectul de buclă. Toate acestea sunt des
întâlnite în funcționarea echipamentelor și aparatelor electrice din rețelele electrice de putere.
Propagarea câmpului electromagnetic se face prin intermediul undelor electromagnetice.
Pe această direcție în capitol sunt descrise caracteristicile tipurilor de unde ce formează spectrul
electromagnetic și aplicațiile practice ale acestora.
În finalul capitolului sunt tratate câmpul aeroelectric și cel geomagnetic.
Câmpul aeroelectric susține procese ca fulge rele sau trăsnetele și aurorele polare.
Modelul fenomenelor electrice din atmosferă este cel al unui condensator format din două sfere
concentrice: globul terestru și electrosfera, zona conductoare a atmosferei care se suprapune în
bună parte cu ionosfera având o rezistivitate electrică conform [60, Cristescu, Olah] ρ = 10 Ωm.
Mediul dielectric este constituit de troposferă și stratosferă cu o grosime de cca 50 km. În urma
radioactivității naturale a pământului și a razelor cosmice, în aer se creează în permanență o
cantitate de ioni pozitivi și negativi, în intervalul de 500 – 1000 ioni /cm31. Acești ioni sunt
antrenați de câmpul electric, care are liniile îndreptate înspre pământ, cei negativi în sus iar cei
pozitivi în jos , producând o permanent descărc are a condensatorului terestru[60].
Câmpul geomagnetic contribuie la protecția vieții pe Pâmânt prin opoziția față de
particulele de mare energie ce bombardează din cosmos planeta noastră.
Capitolul 4 se intitulează „Modelarea câmpului electric și magnetic pentru
componentele rețelor electrice ” și tratează metodele de calcul a mărimilor de câmp
electromagnetic precum și rolul modelării în rezolvarea problemelor de câmp electric și
magnetic specifice echipamantelor și aparat elor electrice din cadrul sistemelor electroenergetice.
Pentru rezolvarea problemelor de câmp electromagnetic se recurge la aproximări iar prin
aplicarea modelelor de calcul, abater ile rezultatelor obținute , nu trebuie să fie prea mari față de
realitate. De aceea, ca și în alte pr obleme inginerești, se recurge la validarea datelor de calcul
prin măsurători. Modelele aplicate pentru determinarea mărimilor de câmp electric și magnetic
trebuie să respecte și să redea corect fenomenul fizic și să fie pasibile extrapolării și
generaliză rii.
Asupra câmpului electromagnetic se pot formula dou ă categorii de probleme:
a).probleme de analiză (calcul sau determinare) a câmpului electromagnetic, la care, fiind
date domeniul de existență a câmpului, distribuția spațio -temporală a surselor câmpul ui și
1 Cristescu D, Olah Rodica, 1983, Supratensiuni și izolația re țelelor electrice, EDP, București 1983, pg 480;
7
celelalte condiții de unicitate asociate, se cere determinarea perechilor de specii de mărimi de
stare macroscopică a câmpului elect romagnetic: (E,D)¸ș i (H,D).
b).probleme de sinteză a câmpului electromagnetic, la care se presupune cunoscută
repartiț ia spațială și evoluția în timp a câmpului electromagnetic în domeniul său de definiție și
se cere determinarea corespunzătoare a surselor câmpului.
În cadrul capitolului s -au considerat metode de rezolvare a problemelor de câmp
electromagnetic pentru trei regimuri: câmp electrostatic, câmp magnetic staționar și câmp
electromagnetic cvasistaționar permanent armonic . Aceste metode se clasifică în metode
numerice, metode analitice, metode grafice și grafo -analitice și respectiv metode analogice.
Fiecare dintre aceste metode se bazează pe aproximări implicând avantaje și dezavantaje
specifice în funcție de erorile pe care le introduc în abaterea rezultatului de calcul cu valorile
reale ale mărimilor de câmp. Pentru fiecare metodă pe parcursul capitolului s -au prezentat
exemple generale de aplicare.
În finalul capitolului sunt evidențiate particularitățile aplicării metodelor enunțate pentru
calculul mărimilor fizice ce caracterizează câmpul electric și magnetic generat de componentele
rețelelor electrice cum ar fi : LEA, bobine și transformatoare, generatoare electrice și prize de
pământ, etc.
Prin intermediul capitolul ui 5 denumit „Produse software pentru analiza numerică și
simularea câmpului electric și magnetic” , se prezintă modul de abordare prin modelar e și
simulare numerică a problemelor de impact al câmpului electromagnetic cu mediul natural și
artificial.
Dificultatea rezolvării prin metode numerice a problemelor complexe de câmp
electromagnetic, impun utilizarea tehnicii de calcul. Aceasta a luat un avânt exploziv în ultimii
ani înlesnind astfel, prin facilitățile oferite, obținerea rapidă a unor rezultate concludente. La
nivel mondial s -au dezvoltat o largă serie de programe informatice care au ca scop modelarea
numerică și simularea câmpului electromagnetic. Numărul total al acestora este greu de cunoscut
existând probabil câteva mii de produse software d estinate acestui scop. Totuși unele dintre ele s –
au impus cu preponderență în mediile academice sau de cercetare, oferind o serie de avantaje și
având un înalt grad de flexibilitate.
Produsele software descrise și analizate în cadrul capitolului sunt cu c aracter general
permițând utilizarea în mai multe domenii științifice și cu destinație specifică , utilizate pentru
problemele de câmp electric și magnetic cu aplicare la componente ale rețelelor electrice sau de
expunere a organismului uman la câmp electro magnetic de trecvențe ridicate generat de
sistemele de telefonie . Din cea de a doua categorie s -au descris și analizat programele EFC 400,
CDEGS, SEMCAD, Radia Electromagnetic Pollution și CST Microvawe Studio.
Analiza asistată de calculator a problemelor de câmp electromagnetic asociată aparatelor și
echipamentelor electrice presupune parcurgerea a trei etape preliminare[51] și anume:
Modelarea fizică – în care sunt identificate fenomenele fizice esențiale, sunt neglijate în
mod explicit cele neimportante și sunt identificate mărimile fizice caracteristice
fenomenelor esențiale. Cu această ocazie se stabilește regimul câmpului electromagnetic
considerat în studiul efectuat și se fac aproximările și idealizările de natură geometrică.
Temporală, de material sau ale surselor de câmp.
Modelarea matematică – în care sunt scrise ecuațiile ce descriu fenomenele esențiale și
sunt identificate structurile matematice prin care se reprezintă mărimile fizice, dar și
domeniile de definiție ale funcțiilor sau operatoril or ce intervin în ecuații. Modelarea
matematică trebuie să aibă drept fundament teoreme care să garanteze formularea
corectă a problemei și care să asigure unicitatea, existența și stabilitatea soluției.
Modelarea numerică – urmărește discretizarea domeni ului de calcul în vederea
rezolvării problemei de câmp ceea ce presupune aproximarea spațiilor continue în care
sunt definite funcțiile ce descriu variațiile spațio -temporale ale mărimilor fizice ce
intervin în studiu, prin spații discrete , finite, precum și discretizarea operatorilor care
intervin în ecuațiile specifice regimului de câmp studiat. Discretizarea spațială a
8
domeniului de calcul este executată automat, fiind încorporată în diversele pachete
program existente(FLUX3D, QuickField, Comsol, etc).
După parcurgerea acestor trei etape specifice problema studiată ajunge într -o formă ce
poate fi tratată de către programul de calcul, astfel obținându -se în final soluția numerică a
problemei directe. Procesul complet de analiză asistată de calculator pre supune în final validarea
soluției numerice. În finalul capitolului sunt prezentate două aplicații dedicate calculului câmpului
electric și magnetic în proximitatea liniilor electrice aeriene și în cablu, dezvoltate în programul MatLab,
care au fost transcrise în limbaj HTML cu aportul sciptingului P HP, pentru a fi integrate și într -o
platformă web în vederea utilizării online.
Pentru programul LEA -ProxiCELM care calculează intensitatea câmpului electric în
vecinătatea LEA de înaltă tensiune , mărimile de intrare sunt: tipul conductoarelor, capacitate a
lineică, distanța dintre conductoare, gabaritul liniei și distanța până la punctul de calcul.
Intensitatea câmpului electric și inducția magnetică sunt mărimi de ieșire. Schema bloc a
programului LEA -ProxiCELM este prezentată în figura de mai jos pentru cele doauă categorii de
mărimi de câmp.
a b
Fig. 2 Schema bloc a programului LEA – PROXICELM : a- modul de calcul pentru intensitatea
câmpului electric, b – modul de calcul pentru inducția magnetică
Capitolul 6 intitulat „Evaluarea experimentală a distrib uției câmpului electric și
magnetic pentru echipamente care deservesc sistemul electroenergetic ” este dedicat
determinărilor experimentale ale valorilor mărimilor de câmp electric și magnetic. Sunt avizate
obiective energetice aparținând SEE Bihor . Capitolul debutează cu prezentarea principiilor ca re
stau la baza conceperii schemelor de măsură , în strânsă corelație cu recomandările din
normativele în vigoare.
Urmează apoi prezentarea sumară a dispozitivelor de măsură utilizate , caracteristicile
tehnice ale acestora fiind expuse în anexele tezei. Pe parcursul capitolului sunt descrise
structurile electroenergetice în cadrul căruia s -au efectuat investigații. Finalul capitolului este
dedicat sintezei rezultatelor și concluziile care se desprind din ana liza acestora.
Imagini ale aparatelor de măsură utilizate sunt prezentate în figura următoare: STOP START
DA
NU Introducere date
Calcul parametri
geometrici ai LEA
Calcul parametri
magnetici ai LEA
Afișare valoare B,H
Modificare date intrare ?
STOP START
DA
NU Introducere date
Calcul parametri
geometrici ai LEA
Calcul parametri
electrici ai LEA
Afișare valoare E
Modificare date intrare ?
9
yy
Fig. 3 Aparatele utilizate la măsurarea mărimilor de câmp electromagnetic : a- CA 42; b –
TriField 100 XE; c – ME 3030B; d -CA 40
Partea experimentală, are o pondere însemnată în cadrul tezei. Analiza valorilor și
distribuției spațiale ale mărimilor de câmp electromagnetic poate conduce la soluții de creștere a
gradului de compatibilizare electromagnetică dintre surse și receptoare.
Măsurători s-au efectuat într-un număr de 56450 puncte pentru intensitatea câmpului
magnetic și 38340 puncte, pentru inducția magnetică, incluzând toate locațiile investigate.
Valorile obținute pentru mărimile de câmp electromagnetic sunt sintetizate în tabele, atât pe
parcursul capitolelor cât și în anexe.
Locațiile măsurători lor au fost :
Stațiile de evacuare ale CHE Fughiu, CHE Săcădat, CHE Tilegd, CHE Lugașu,
CHE Aștileu, CHE Munteni, CHE Remeți(toate amplasate pe bazinul hidrografic
Crișuri, pe teritoriul județului Bihor)aflate în gestiunea Sucursalei Hidrocentrale
Oradea din cadrul S.C. Hidroelectrica S.A., precum și a centralei electrice de
termoficare CET I aparținând de S .C Electrocentrale Oradea;
Stațiile electrice de distribuție: Oradea – Centru, Oradea – Est, Oradea – Vest,
Oradea – Nord, Crișul, Ioșia, Velența , Beiuș și Sudrigiu; primele 8 se găsesc în
gestiunea și administrarea societății S.C. Electrica S.A., prin intermediul S.D.E.E.
Oradea, iar ultima este de tip privat , propri etate a companiei Scandic Distilieriess.,
a parte a grupului de firme European Drinks – Transilvania General Import –
Export Bihor;
Stația electric ă de conexiuni și distribuție Oradea – Sud, pe nivelele de tensiune de
400/110/20 kV, aflată în gestiunea și co ordonarea S.C. Tranelectrica S.A.,
companie națională aflată în patrimoniul statului român, care constituie și
operatorul de transport și sistem din SEN ;
Liniile electrice aeriene de 110 kV, aflate pe teritoriul orașului Oradea, precum și
LEA Oradea – Aleșd și Oradea – Beiuș – Vașcău, toate în propietatea statului și
administrate de SC Electrica Transilvania Nord, prin sucursala de distribuție a
energieie electrice Bihor(SDEE Oradea);
LEA de 400 kV, cu conexiuni în S.E.Roșiori(Satu -Mare) – S.E. Oradea –
Sud(Bihor), pentru porțiunea aflată pe teritoriul geografic și administrativ al
orașului Oradea;
Posturile de transformare, pe nivelele M.T./J.T., cu destinația alimentării
consumatorilor industriali, rezidențiali sau echivelenți, toate amplasate pe
teritoriu l municipiului Oradea;
a. b. c. d.
10
Liniile electrice pentru tracțiunea electrică urbană, cu stațiile de redresare
furnizoare de energie electrică în curent continuu și vehiculele de
transport(tramvaie), care fac parte din transportul public al municipiului Oradea,
gestionate și administrate de compania S.C. OTL S.A. Oradea, aflată în
subordinea primăriei orașului;
Stațiile de bază și antenele pentru telecomunicații mobile , aparținând operatorilor
de telefonie mobilă, licențiați de autoritățile competente naționale , amplasate în
perimetrul orașului Oradea;
Ca surse de câmp electromagnetic d in interiorul obiectivele abordate pentru care s -au
determinat valorile mărimilor de câmp sunt: barele colectoare, transformatoare, generatoare,
motoare electrice, întreruptoare de put ere și instalații le de automatizare și control din camerele
de comandă .
Rezultate le măsurătorilor pentru spațiile din interiorul obiectivelor energetice care
vizează expunerea lucrătorilor sunt evidențiate în capitolul 6 iar cele din exteriorul acestor
obiective sau în proximitatea surselor direct accesi bile publicului, în capitulul 7 .
Schema de măsură pentru transformatoarele de putere este prezentată în figura 4. Pe
schemă s -au indicat cu litera d distanțele până la transformator, cu h înălțimile de măsurare litera
D semnificând direcțiile de măsură iar B valorile inducției magnetice pe fiecare direcție.
Fig. 4 Schema de măsură pentru transformatoarele de putere
din central e și stații electrice
Capitolul 7 se numește „Poluarea electromagnetică a mediului” și urmărește
indentificarea și descrierea surselor publice de poluare electromagnetică amplasate pe teritoriul
orașului Oradea și a distribuției mărimilor ce caracterizează câmpul electric și magnetic în
vecinătatea lor.
Prin poluare electromagnetică se înțelege depășirea valorilor mărimilor de câmp
electromagnetic distribuite spațial și considerate periculoase din punct de vedere al expunerii
organismelor vii precum și creșt erea perturbațiilor electromagnetice între surse și receptoare pe
toate căile de cuplaj posibile, astfel încât să fie afectată funcționalitatea acestora.
În contextul capitolului și implicit al tezei prin surse publice de câmp electromagnetic am
condiderat acele obiective care sunt încadrate ca utilități publice și care funcționează pe baza
D2, B2 D1, B1
D8, B8
D3, B3
D4, B4
D5, B5 D6, B6 D7, B7 d1
d2
d3 h1
h2
h3 d1
d2
d3 h1
h2
h3
d1
d2
d3 h1
h2
h3
d1
d2
d3 h1
h2
h3
d1
d2
d3 h1
h2
h3 d1
d2
d3 h1
h2
h3 d1
d2
d3 h1
h2
h3 d1
d2
d3 h1
h2
h3 Lateral stânga Lateral
dreapta
Față Spate
Diagonală II față Diagonală I față Diagonală I spate Diagonală II
spate
11
conversiei energiei electromagnetice . Acestea deservesc un număr ridicat de persoane și pot
genera în spațiul înconjurător la care are acces populația generală privită în contextul HG
1939 /2006 câmp electromagnetic, care se condideră că poate infl uența negativ , sănătatea sau
comportamentul omului.
Evaluarea distribuțeiei surselor pub lice de câmp electromagnetic a ermis crearea unei
hărți cu încadrarea cartierelor orașului Oradea, în 5 zone cu densități diferite ale acestora.
Această hartă este prezentată în următoare:
Fig. 5 Harta densității surselor publice de câmp electromagnetic din perimetrul orașului
Oradea(zonarea electromagnetică a orașului Oradea pe baza numărului de surse )
Pe baza aceluiași principiu am creat și o hartă cu încadrarea cartierelor orașului în 3 zone
de poluare electromagnetică în funcție de valorile maxime înregistrate pentru inducția magnetică
și intensitatea câmpzului eletric.
Alte aplicații ale capitolului sunt:
O bază de date cuprinând informații despre numărul, caracteriristicile și distribuția
teritorială a surselor publice de câmp electromagnetic și valorile mărimilor de câmp
electromagnetic în vecinătatea acestora; Episcopia Bihor
Oncea
Zona Industrial ă Vest
(ZIV) Nicolae Iorga
Gheorghe
Doja Podgoria Calea Aradului
Nicolae
Grigorescu Nufărul ZIE Tokai
Seleu ș Ioșia
Ioșia Sud Ioșia
Nord Decebal –
Dacia Rogerius
Olosig Splaiul
Crișanei
Orașul
nou Subcetate
Universității Velenta
Doroban ților
Salca Mihai
Eminescu
Cantemir
Europa Dragoș
Vodă Legenda
Zona I (peste 60 surse )
Zona II (45 -60 surse )
Zona III (20-45 surse )
Zona IV (10 -20 surse )
Zona V (sub 10 surse )
Calea S ântandrei
12
O aplicație numită harta electromagnetică care se bazează pe facilitățile utilitarului
Google maps și în care s -au figurat sursele publice de câmp electromagnetic distribuite
pe teritoriul orașului Oradea și cuprinde imagini, caracteristici tehnice sumare, valorile
mărimilor de câmp și coordonatele geografice ale surselor de câmp electromag netic.
Accesul la această hartă poate fi efectuat fie cu parolă pentru cazul optării pentru
varianta cu abonați, fie liber, în condițiile în care este eliberată de către adminsistrator
funcția “public”.
Două web -situri interconectate virtual cu rol de popu larizare a unor informații legate de
caracteristicile câmpului electromagnetic și undelor elec tromagnetice și efectelor
gnenerate de impactul acestora cu sistemele tehnice și biologice;
Interfața de acces a unui dintre cele două sit -uri web se prezintă în figura 6.
Fig. 6 Pagina de start a website -ului
Baza de date construită utilizând din pachetul Oficce 20 07 programul excel, facilitează pe
lângă gestiunea în format electronic a datelor utilizarea următoarele funcții:
– Sortarea datelor
– Căutarea unui anumit element în baza de date
– Operații cu datele conținute
Utilitatea practică a bazei de date este dată de posibilitatea utilizării acesteia de către
structurile teritoriale ale companiilor din domeniul transportului și distribuției energiei electrice
deoarece pot obține ușor și rapid informații despre obiectivele energetice cuprinse în aceasta.
Aceeași destinație o poate avea și aplicația harta electromagnetică deoarece facilitâează
localizarea teritorială și aspectul surselor de câ mp electromagnetice datorită imaginilor acestora.
Capitolul 8 se intitulează „Evaluarea gradului și riscului de expunere în câmp
electromagetic ”și prezintă modalități de evaluare a riscurilor la care sunt supuși lucrătorii din
domeniul energetic și populaț ia generală ca urmare a acținuii câmpului electromagnetic asupra
acestora. Gradul de expunere este determinat prin analiza valorilor mărimilor de câmp obținute
prin măsurători în spațiile de lucru și pe domeniul public. Riscul generat de expunere este
determinat prin utilizarea unor modele de calcul probabilistic.
În activitatea de exploatare, operatorii din rețelele electrice, ca și alte categorii de angajați, sunt
expuși nenumăratelor riscuri generate de specificul locului de muncă. Acțiunea câmpului elec tromagnetic
este factor de risc atât prin atingerea directă cât și prin generarea de boli profesionale datorate unui anumit
grad de expunere. Întrucât consecințele riscului nu pot fi evaluate direct de către angajator se apelează la
13
modele probabilistice. De asemenea populația generală este afectată de expunerea în câmpul
electromagnetic generat de diversele aparate electrocasnice, de telefonia mobilă sau dispozitivele wireless
și altele. Chiar și factorul stres provocat la unele persoane doar de prezența i nstalațiilor electroenergetice
se poate transforma în risc ce afectează sănătatea umană.
Managementul riscurilor la locul de muncă presupune parcurgerea mai multor pași. Un
model ce urmărește succesiunea acestora se prezintă în diagrama din figura 7.
Fig. 7 Etape pentru determinarea riscului la locul de muncă
Aprecierea riscului generat de producere a unui eveniment nedorit prin ieșirea din
intervalul de semnificație ales se poate urmări în figu ile de mai jos:
Fig. 8. Legătura între intervalul de semnificație Fig. 9 Legătura între intervalul de semnificație
și probabilitate pentru un risc unilateral și probabilitate pentru un risc bilateral
Riscul evaluat ca urmare a consecințelor expunerii în câmp electromagnetic este de tip
unilateral deoarece generarea efectelor considerate periculoase pentru om, se face doar în sensul
creșterii mărimilor de câmp electric și magnetic peste valorile admisibile normate.
Un caz tipic de risc bilater al este cel generat de perturbații electromagnetice de tipul
fluctuațiilor de tensiune. Fie că tensiunea scade sub un anumit prag, cum e cazul golurilor de Planificare a acțiunilor de eliminare
sau reducere a riscurilor Evaluarea riscurilor generate de pericole.
Estimarea probabilității și gravității consecințelor
și decizia încadrării riscului ca fiind admisibil Identificarea pericolelor Colectarea informațiilor
Analiza evaluării
Interval de
semnificație Nivel de semnificație
1-α
Risc
α/2
θα/2
Risc
α/2
Interval de semnificație Nivel de semnificație
1-α
Risc
α
θα
θα/2
14
tensiune fie că aceasta crește peste valoarea maximă de serviciu, devenind supratensiune,
riscurile produse în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor sunt cu dublu efect.
Pentru calculul riscului de depășire a valorilor normate ale mărimilor de câmp electric și
magnetic privind expunerea s -a conceput un algoritm în programul MathCad.
În confo rmitate cu prevederile legislative în vigoare [137], pentru a caracteriza gradul de
expunere a lucrătorilor în câmp electromagnetic, se folosesc următoarele mărimi fizice (Anexa 1)
– Curentul de contact [I(C)] între o persoană și un obiect este exprimat în amperi (A);
– Densitatea de curent (J) se definită ca fiind curentul care traversează o unitate de suprafață,
perpendiculară pe fluxul de curent, într -un volum conductor cum ar fi corpul uman sau o parte a
corpului. Aceasta se exprima în amperi pe m2(A/m2).
– Intensitatea câmpului electric (E) exprimată în volți pe metru (V/m).
– Intensitatea câmpului magnetic (H exprimată în amperi pe metru (A/m).
– Inducția magnetică sau densitatea de flux magnetic (B), exprimată în tesla (T). În spațiul liber
și în materiile biologice pot fi utilizate atât inducția magnetică, cât și intensitatea câmpului
magnetic, aplicând echivalența 1A/m = 4π 10-7T.
– Densitatea de putere (S) este mărimea adecvată pentru utilizarea în cazul frecventelor
foarte înalte, atunci când profunzimea penetrării corpului este redusă. și se exprimă în wați pe m2
(W/m2).
– Absorbția specifica a energiei (SA) se definește ca energia absorbita pe unitate de masa de țesut
biologic. Aceasta se exprima in jouli pe kilogram (J/kg). În prezenta hotărâre se folosește pentru
a limita efectele nontermice ale radiațiilor de microunde in impulsuri.
– Rata de absorbție specifică (RAS) a energiei medii pe î ntregul corp sau pe o anumita parte a
corpului se definește ca debitul cu care este absorbit ă energia pe unitatea de masă de ț esut
corporal. Aceasta se exprimă în waț i pe kilogram (W/kg).
Dintre ac este mărimi, cele care pot fi măsurate direct sunt: inducția magnetică , cure ntul
de contact, intensitatea câ mpului electric, intensit atea câ mpului magnet ic și densitatea de putere.
Capitolul 9 denumit „Soluții privind limitarea expunerii în câmp electric și magnetic
și a reducerii efectelor perturbațiilor electromagnetice din rețelele electrice ”, este dedicat
prezentării unor metode și mijloace de creștere a compat ibilității electromagnetice din tre surse și
receptoare înclusiv cu referire asu pra organismului uman ca generator de câmp electrostatic sau
element perturbat datorită expunerii la valori ridicate ale mărimilor de câmp electric și magnetic.
Prin co mpatibilitatea electromagnetică se înțelege coexistența în bune condițiuni a tuturor
surselor și receptoarelor în mediul electromagnetic înconjurător.
Prin compatibilizare se înțelege acțiunea de adoptare a măsurilor și mijloacelor necesare a
pentru real izarea compatibilității electromagnetice.
Un dispo zitiv electric se consideră compatibil dacă în calitate de emițător produce emisii
tolerabile iar în calitate de receptor are o susceptibilitate acceptabilă la imisii perturbatoare, adică
posedă rezistență la perturbații, respectiv imunitate suficientă.
Ca măsuri pentru atenuarea câmpului electric și magnetic al conductoare în cadrul
capitolului se menționează:
– utilizarea conductoarelor jumelate și rearanjarea sau transpunerea fazelor ;
– creșeterea înălțimii stâlpilor ;
– ecranarea ;
– compensarea ;
– reducerea curentului prin liniile electrice;
Pentru izolatoare în vederea reducerii intensității câmpului electric la nivelul acestora, în
cadrul capitolului sunt evidențiate soluții ca:
Utilizarea armăturilor pentru uniformizarea câmpului electric la suprafața lanțutilor de
izolatoare suport, de întindere sau susținere ale liniilor electrice de înaltă tensiune ,
montate la capetele acestora;
Modificarea lunginii liniei de fugă a izolatoarelor solide ale LEA de înaltă și fo arte
înaltă tensiune
15
Curătarea de impuritățile datorate poluării cu particule produse de industrie care pot
favoriza producerea de conturnări pe elementele lanțurilor de izolatoare ale LEA;
În cadrul circuitelor electronice am considerat componentele de curenți slabi ce se includ
în circuitele secundare din centralele și stațiile electrice care au rol de comandă, protecție și
automatizări. Acestea conțin tehnică de calcul și transmisie inform ație bazate pe structuri digitale
cu microprocesoare, circuite imprimate, relee și elemente de comutație statice cu diode sau
tranzistoare, dispozitive miniaturale de conectare -deconectare electromecanice , cabluri de date și
comenzi cu puteri electrice scă zute, etc
Pentru circuitele electronice în scopul reducerii perturbațiilor electromagnetice am
menționat soluții ca filtrarea, utilizarea circuitelor multistrat pentru cablajele imprimate,utilizarea
traseelor de semnal și masă cu rezistență și inductivitat e redusă, utilizarea unei porțiuni paralele a
conductoarelor cât mai scurte în vederea reducerii diafoniei, limiatrea frecvenței de tact, evitarea
comutării simultane a tranzistoarelor de ieșire, etc
În acord cu principiul precauției adoptat și menționat în directivele europene este necesar
a considera periculoase efectele expunerii în câmp electromagnetic a organismelor vii chiar dacă
nu s-a ajuns la rezultatele certe întotdeauna în rândul specialiștilor legate de acest aspect, și vor
trebui luate măsuri de protecție a organismului cu diverse metode și mijloace prin care se
limitează expunerea directă sau durata expunerii. De aceea în capitol se menționează câteva
dintre aceste măsuri.
Unele dintre soluții utilizează elemente externe instalațiilor pentru a tenuarea câmpului
electric și magnetic, cum este cazul ecranării iar altele nu. În acest se include schimbarea poziției
geometrice a conductoarelor sau creșterea distanței dintre elementele active ale rețelelor și
obiectele învecinate ce pot fi perturbate electromagnetic.
Soluțiile efective pentru protecția organismului uman menționate sunt bazate pe
creșeterea distanței față de sursele de câmp electromagnetic, reducerea timpilor de straționare în
zonele cu intensități ridicate ale acestuia, introducerea de senzori de avertizare sau camere de
urmărire a echimapentelor de execuție din zone cu pericol privind expunerea datorită valorilor
ridicate ale mărimilor de câmp electric sau magnetic, indicatoare și îngrădiri care să semnalizeze
sau să blocheze accesul în acele zone, utilizarea mijloacelor individuale de protecția muncii, etc.
Una dintre cele ma i aplicate soluții pentru înlăturarea sarcinilor electrice localizate,
generatoare de câmp electrostatic și descărcări electrice , constă în utilizarea de îmbrăcămin te
antistatică . Aces t tip de echipament vestimentar este utilizat de angajații unor de comp anii
profilate pe producți a de componente electronice , cu risc crescut de descărcări electrosta tice
producătoare de defecțiuni și distrugeri dee piese. Așa este și cazul celor din regiune orașului
Oradea: Celestica Romania, Plexus, Conectronics, SHC sau Vi sion Digitec) . Ca exemple se dau
papucii, curelele și halatele antistatice. Imagini le acestora sunt prezentate în figura 10.
a. b. c.
Fig. 10 Curele de echipotențializare pentru talpa piciorului , halat antistatic și papuci electrostatici
16
În cazul halatelor antistatice, importante în structura acestora sunt insețiile de
echipotențiale executate din fibră de carbon conductoare care formea ză rețele cu ochiuri de 5 x 5
mm așa cum se poate observa din figura de mai jos:
Fig. 11 Inserția rețelei conductoare în halat
Capitolul 10 cuprinde concluziile generale ale tezei și prezentarea sintetică a
contribuțiilor originale ale autorului . De asemenea , în cadrul capitolului se trasează direcții le
viitoare de cercetare și perspectivele completării rezultatelor obținute cu ocazia elabo rării
lucrării.
Ca și sinteză a concluziilor tezei se vor prezenta în continuare , păstrând ordinea
capitolelor , cele mai importante dintre acestea.
Preocuparile privind efectele câmpului electromagnetic asupra să nătății oamenilor sunt
tot mai intense fiind recunoscut faptul ca aceste a sunt direct proportionale cu durata expuner ii,
frecvența și amplitudinea acestuia .
Mărimile de stare locală a câmpului electromagnetic sunt:
– intensitatea câmpului electric și inducția electrică care caracterizează aspectul
electric al câmpului;
– intensitatea câmpului magnetic și inducția magnetică care caracterizează aspectul
magnetic al câmpului.
Legile generale permit cunoaș terea condițiilor de producere a câmpului electric și a celui
magnetic, precum si de transformare a unuia în celalalt. De asemenea aceste legi exprimă
conditiile de circulație a câmpului electromagnetic de -a lungul oricarei curbe sau prin orice
suprafață deschise ori închise. Legile de material semnifică faptul că în caracterizarea
fenomenologică a câmpului electromagnetic trebuie să se țină cont de parametrii constittutivi ai
mediului.
Măsurătorile multiple pentru linii electrice aeriene cu aceleași elemente constructive dar
care străbat regiuni cu condiții de relief diferite , permit determinarea prin calcul a gabaritului
conductoarelor.
Caracterul interactiv al website -urilor dezvoltate este dat de conexiunile cu alte pagini
web pe care se fac actualizări periodice de informaț ii sau din existența funcțiilor meniu
tip”forum” care oferă posibilitatea utilizatorilor de a dialoga și a face schimb de informații pe
probleme de camp e lectromagnetic .
Riscurile produsese asupra organismului uman de către expunerea în câmp
electromagnetic sunt generate de efectele pe care le produce asupra sănătății . Există două
categorii de efecte sau acțiuni : termice și non -termice. De asemenea sunt permanente sau
temporare.
17
În procesul de muncă, angajatorii trebuie să evalueze continuu riscurile generate de
particularitățile mediului de lucru și să asigure condiții de prevenire, reducere sau anihilare a
acestora.
O parte dintre cele mai semnificative contribuții ale tezei sunt :
Identificarea pe baza cercetării bibliografice a informațiilor cu privire la definirea și
caracterizarea mărimilor de câmp electric și magnetic și la unele preocupări, direcții de
studiu și rezultate existente la nivel global p rivind analiza efectelor interacțiunii
câmpului electromagnetic cu mediul natural și artificial, precum și sintetizarea
cunoștințe lor dobândite într-un mod personalizat în cuprinsul tezei ;
Dezvoltarea unuor aplicații software pentru calculul mărimilor de c âmp electric și
magnetic pentru liniile electrice aeriene și în cablu;
Concep erea schemelor de măsură astfel încât să fie redată cât mai fidel distribuția
spațială reală a mărimilor de câmp electric și magnetic în zonele de acces a pers onalului și
populației generale;
Efectuarea de măsurători efective pentru preluarea valorilor mărimilor de câmp
electric și magnetic, precum și sintetizarea acestora în vederea analizei influenței câmpului
electromagnetic asupra instalațiilor electrice și factorului u man;
Ierarhizarea zonelor din perimetrul orașului Oradea în funcție de densitatea surselor
de câmp electromagnetic sau a valorilor intensității câmpului electric și inducției magnetice
Crearea unor sit -uri web în scopul facilit ării studiul ui și analiz ei efectelor câmpului
electromagnetic generate de impactul cu sistemele tehnice și biologice precum și popularizarea
acestora;
Conceperea unui model de calcul utilizând programul MathCad pentru evaluarea
riscului de expunere a l parsonalului operativ din cadrul entităților energetice regionale. Termenul
“local ”în accepțiunea tezei reprezintă zona orașului Oradea iar cel “regional” , înglobează
teritoriul județului Bihor.
Testarea eficacității ecranării în cazul laboratorului de încercări ale izolațiilor din
cadrul departamentului de Inginerie Energetică a Universității din Oradea.
18
Bibliografie selectivă
[1]. Adey W.R. ,1981, Tissue Interactions with Nonionizing Electromagnetic Fields ,
Physiological Reviews 61, pp. 435 -514;
[2]. Aliyu, O., Maina I, Ali H., 2011, Analysis of Electric Field Pollution due to 330 kV and 132
kV Transmission lines , Inovations in Science and Engineering, Vol. 1, No.4, pp.69 -73;
[3]. Aliyu, O., Maina I, Ali H., 2011, Analysis of Magnetic Field Pollution due to 330 kV and
132 kV Transmission lines, Abubakar Tafawa University Bauchi, Nigeria, Journal of Technology
and Educational Research, Vol. 4, No.2, pp.87 -93;
[4]. Aliyu, O., Maina I, Ali H., 2012 , Analysis of Electromagnetic Field Pollution due to High
Voltage Transmission lines , Journal of Energy Technologies and Policy ,Vol. 2, No.7, pp.1 -10,
ISSN 2224 -3232(paper), ISSN 2225 -0573(online);
[5]. Andrei H.L. et al, 2011, Metode numerice, modelări și simulări în ingineria electrică .
Editura Electra – ICPE, București, ISBN: 978 -606-507-060-8;
[6]. Atudori Monica, Rotariu M, 2012, Electromagnetic radiation field near power lines and its
environmental impact, U.P.B. Sci. Bull., Series C, Vol. 74, Iss. 1, ISSN 1454 -234x, pp. 231 -237;
[7]. Badea Gabriela Elena, Sebeșan Mioara, Cret P., Lolea Marius , 2013, Corrosion inhibition of
carbon steel water coolings , Nonconventional Technologies Review, No. 1, aprilie, pp.16 -21;
[8]. Badea G, Creț, P, Lolea Marius , Setel A, Marin L ,2010, , Principles of atmoshperic
corrosion evaluation , Nonconventional Technologies Review – no. 2,iulie;
[9]. Badea Gabriela, Setel A, Sebeșan Mioara, Creț P., Lolea Marius , Covaci H., 2011,
Corrosion Studies in Atmospheric Environment , The17 th Building Services, Mechanical and
Building Industry Days, Exhibition and Internation al Conference, 13 – 14 Oct. , University of
Debrecen, Common session 1. Urban energy and building energy parallel Session 3B. Building
energy ;
[10]. Barbu A., P opescu M.O., 2005, Câmpul magnetic în vecinătatea unor cabluri trifazate , Al 4
– lea Simpozion interdisciplinar de compatibilitate electromagnetică , București , 21 septembrie;
[11]. Barnes F. S. ,1992, Some Engineering Models for Interactions of Electric and Magnetic
Fields with Biological Systems , Bioelectromagnetics Supplem ent 1, pp. 67 -85;
[12]. Băran Ileana, Coatu S, Costea M, Rucinschi D ,2010, Asupra evaluării câmpurilor
magnetice produse de liniile electrice și de circuitele de înaltă tensiune din stațiile electrice ,
Workshop “ Ecranarea electromagnetică în tehnica modernă” , Craiova ;
[13]. Băran Ileana,2001, Surse de perturbații electromagnetice . Ed. Tehnică, București ;
[14]. Băran Ileana, Costea M., 2012, Particularități ale câmpurilor magnetice generate de
instalațiilr electrice trifazate , rev Energetica, nr. 6, pp. 228 -234;
[15]. Bejda M, Magne I, Souques M, Lambrozo J, Le Brousquet L, Fleury G., Azoulay A., 2009,
French Population exposure to 50 Hz Magnetic Fields: Intermediate Results , Proc. Of The
CIGRE Int. Colloquium on Power Frequency Electromagnetic Fields ELM EMF, Sarajevo;
[16]. Cacciola M., Megali G. et al., 2010, Numerical Modelling for Evaluation of Biological
Effects Due toHigh Frequency Radiations in Indoor Environment , PIERS O NLIN E, Vol. 6, N o.
3,pp.247 – 251;
19
[17]. Calota Violeta, Dragoiu Simona, Meghea Aurelia, Giurginca Maria ,2005, The influence of
50 Hz magnetic field exposure to the human serum , Romanian Journal of Biophysics , vol.15,
no.1-4, pag.99 -104;
[18]. Călugăreanu M., Stănescu C., Anghel S., Ciuchiță T , 1998, Some aspects in bioelectronics ,
RSEE’98 Mai 27 -30, pg. 49, Felix, România;
[19]. Ciuc M, Vertan C, 2005, Prelucrarea statistică a semnalelor , Ed. MatrixRom, București;
[20]. Coatu S, Costea M, Rucinschi D, 2010, Atenuarea câmpurilor magnetice de frecvența rețelei,
în instalațiile electroenergetice , Workshop “ Ecranarea electromagnetică în tehnica modernă”,
Craiova ;
[21]. Coroiu, N; Lolea Marius ,2010, Stații electrice și posturi de transformare. Ghid pentru
lucrări de laborator , Editura Universităț ii din Oradea , ISBN 968-645-10-0175 -7;
[22]. Creț P., Badea Gabriela Elena , Lolea Marius , Maior I, Cojocaru A. ,2011, Consideration
on pitting corrosion of stainless steel , Journal O f Sustainable Energy Vol. 2, N o. 4, Dec ;
[23]. Croitoru G., 2012, Aspecte privind coroziunea armăturii în betonul stâlpilor liniilor
electrice aeriene cu secțiune inelară , în Revista “Urbanism. Arhitectură. Construcții ”, a
Universității de Arhitectură și Urbanism, “Ion Mincu ” în colaborare cu Institutul Național de
Cercetare Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă , URBAN –
INCERC București, • Vol. 3. Nr. 4, pag:95 -102; ISSN: ISSN 2069 -0509;
[24]. Dezelak , K; Stumberger , G; Jakl, F, 2010, Arrangements of overhead power line
conductors related to the electromagnetic field limits, Proceedings of The Intenational
Symposium on Modern Electric Power systems(MEPS), 20 -22 , pg: 1 -6;
[25]. Dib Djalel ., Mordjaoui M ., 2014, Study of the influence hig h-voltage power lines on
environment and human health (case study: The electromagnetic pollution in Tebessa city,
Algeria), Journal of Electrical and Electronic Engineering, 2014; 2(1): 1 -8, Publishe d online
February 20, (http://www.sciencepublishinggroup.com/j/jeee ) doi: 10.11648/j.jeee.20140201.11 ;
[26]. Drăgan G , 1996, Tehnica tensiunilor înalte , Vol. I , Editura Tehnică, București;
[27]. Drăgulinescu A, 2010, Idolii fără fir. Telefonia mobilă și poluarea electromagnetică,
Editura Christiana, București;
[28]. Dzițac Simona, 2010, Probabilități și statistică matematică, Editura Universității Aurel
Vlaicu Arad, ISBN 978 -973-752-533-8;
[29]. Felea I, Coroiu N, Stoica I, Dubău C, 2001, Evaluarea unor elemente de risc pentru
personalul de exploatare a rețelelor electrice , Analele Universității din Oradea, fascicula de
energetic, Vol. I, Secțiunea II/Electroenergetică, pag. 37 -50;
[30]. Felea I., Secui C, Goia E., Dan F.,2010, Cercetarea experimentală a nivelului de
perturbație electromagnetică într -o centrală termoelectrică , Al – 7 lea Workshop International
de Compatibilitate Electromagnetică CEM 2010, Odorheiu Secuiesc, 2 -4 sept ;
[31]. Felea I.,Coroiu N, Secui C, ș.a., 2001, Asupra riscului de expunere în camp
electromagnetic, Simpozionul Național Siguranța în funcționare a Sistemului Energetic SIG, SC
Electrica Deva, 26 -28 sept, Vol II, pag. 402 -410;
[32]. Filippopoulos G., Tsanakas D., 2005, Analytical calculation of the magnetic field produced
by electric power lines , IEEE Transactions on Powe r Delivery, Vol. 20, No. 2 , pp. 1474 -1482;
20
[33] Gabriel S., Lau R.W., and Gabriel C., 1996, The dielectric propert ies of biological tissues:
II.Measurement in the frequency range 10 Hz to 20 GHz , Phys. Med. Biol ., vol. 41, pp. 2251 –
2269;
[34]. Gangwar A.K., Farheen Chishti , 2014, Study of Electromagnetic Field and Its Effect on
Human Body , International Journal of Adv anced Research in Electrical, Electronics and
Instrumentation Engineering , Vol. 3, Issue 6, June, ISSN (Print) : 2320 – 3765 , ISSN (Online):
2278 – 8875 ;
[35]. Gavrilă G, 2010, Complemente de unde electromagnetice , Editura tehnică, București;
[36]. Gavrilă, H., Centea, O., 1998, Teoria modernă a câmpului electromagnetic și aplicații ,
Editura All, București;
[37]. Goiceanu C,, Contribuții la studiul influenței câmpurilor electromagnetice asupra
sistemelor biologice , Teză de Doctorat, Universitatea “A lexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea
de Fizic ă;
[38]. Goiceanu C, Dănuleacu R, 2006, Occupational Exposure to Power Frequency Fields in
Some Electrical Transformation Stations in Romania , International Journal of Occupational
Safety and Ergonomics (JOSE ) , Vol. 12, No. 2, pp.149-153;
[39]. Goiceanu C., Răzvan Dănulescu R, 2006, Ghid practic pentru determinarea nivelelor de
câmp electromagnetic în mediul de muncă , Editura Pim, Iași;
[40]. Gouda E.O., Amer G.M, Salem A.W., 2009, Computational Aspects of Electromagnetic
Fields near H.V. Transmission Lines , Energy and Power Engineering ,
doi:10.4236/epe.2009.12010 Published Online Novembe r,(http://www.scirp.org/journal/epe ),
pp.65-71;
[41]. Hănțilă, F, 1995, Rezolvarea numerică a problemelor de câmp electromagnetic , Ed. ARI
PRESS, București ;
[42]. Hortopan, Gh., 1990, Ecranarea electromagnetică în tehnica curenților intenși , Editura
tehnică, București;
[43]. Ionescu Golovanov Carmen , Daniela Urmă ,2005, Efecte biologice ale expunerii la câmpuri
electromagnetice neionizante , Al 4 – lea Simpozion interdisciplinar de compatibilitate
electromagnetică , București ,21 septembrie ;
[44]. Kaune W.T., Zaffanella L.E.,1992, Analysis of magnetic fields produced far from el ectric
power lines , IEEE Transactions on Power Delivery , Vol. 7, Issue 4, Oct. , pp. 2082 -2091;
[45]. Kheifets L, van De venter TE, Lundel G, Swanson J,2006, Le principe de précaution et
les champs électriques et magnétiques : mise en œuvre et évaluation , Environnement, risques
et santé , Jan-Feb., pag. 43-53;
[46]. Kheifets L, Repacholi M, Saunders R, van Deventer TE, 2005 , Sensitivity of Children to
Electromagnetic Fields , Pediatrics , August, pag. 303 -313;
[47]. Korpinen, L., H. Kuisti, R. Päakkoen, P. Vanhala, and J. Elovaara, 2011, Occupational
exposure to electric and magnetic fields while working at switching and transforming stations of
110 kV , Annals of Occupational Hygiene , Vol. 55, No. 5, 526 -536;
[48]. Krajewski W, 2010, Numerical evaluation of the magnetic field exposure near the
transition tower of an overhead -underground HV Line , Progress In Electromagnetics Research
M, Vol. 14, pp.247 -261;
[49]. Lilien J.L., Dular P., Sabariego R.V. , Beauvois V, Barbier P.P., Lorphevre R. ,2009,
Effects of Extremely Low frequency Electromagnetic Fields in Human Being , Proc. Of The
CIGRE Int. Colloquium on Power Frequency Electromagnetic Fields ELM EMF, Sarajevo;
21
[50]. Lingvay I, Lingvay Carmen, 2008 , Coroziunea rețelelor electrice , Ed. Printech, București,
ISBN 973 -7728 -54-8;
[51]. Lingvay I , Lingvay Carmen, Voina Andreea, 2008, Impact of the anthropic
electromagnetic fields on electrochemical reactions from the biosphere , Rev. Roum. Sci. Techn.
– Électrotechn. et Énerg., 53, Suppl., p. 85 –93, Bucarest ;
[52]. Liu, J.; Ruan, W.; Fortin, S.; Dawalibi, F.P. ,2002, Electromagnetic fields near high voltage
electrical power lines : a parametric analysis , International Conference On Power System
Technology Proceedings, vol. 1, pg.: 401 -408, DOI: 10.1109/ICPST.2002.1053575;
[53]. Lolea M , 2011, Some aspects regarding the assessment of the electromagnetic field impact
with technical and biological systems , Lucrare elaborată și susținută prin Contract ul
POSDRU/CPP107/DMI1.5/S/77265 , comunicată la Workshop -ul nr.1 , “Interdisciplinaritatea și
managementul cercetării ”, organizat de Universitatea „Politehnica” din Timișoara , 24-25
noiembrie ;
[54]. Lolea M , 2012, Considerations regarding electromagnetic field evaluation in public areas
and occupational spaces, , Lucrare elaborată și susținută prin Contractul
POSDRU/CPP107/DMI1.5/S/77265 , comunicată la Workshop -ul nr.2, “Interdisciplinaritatea și
Managementul Cercetării în Studiile Doctorale”, organizat de Univ . din Oradea, 7 -8 iunie ;
[55]. Lolea M , 2013, Investigations about urban electromagnetic pollution sources from
perimeter of City of Oradea, Lucrare elaborată și susținută prin Contract ul
POSDRU/CPP107/DMI1.5/S/77265 , comunicată la „The 3rd Workshop in Interdisciplinary and
Quality Management ”, , orga nizat de Universitatea din Pitești , 30-31 Mai ;
[56]. Lolea Marius , 2013, Gale Sorin and Petru Creț, Investigations about urban
electromagnetic pollution sources from perimeter of City of Oradea , Nonconventional
Technologies Review, No. 1, aprilie, pp.12 -17;
[57]. Lucca G.,2011, Magnetic field produced by power lines with complex geometry , ETEP,
Vol. 21, No. 1, pp. 52 -58;
[58]. Lucanu V, Voicu P., Smetana C, 2010, Methods for measuring the pollution generated by
radio -frequency fields , Buletinul științific , volumul XV, nr. 1(29)/2010, Academia Forțelor
Terestre Nicolae Bălcescu Sibiu;
[59]. Machedon Alina , Morega Mihaela, 2004, Thermal Effects in Human Exposure to
Microwaves , Proc. of the 4th International Symposium on Advanced Topics in Electrical
Engineering, ATEE -2004, Bucharest, Romania, Nov., Proc. CD -ROM ISBN 973 -7728 -31-9;
[60]. Mamishev A. V., Russell B.D., 1995, Measurement of magnetic fields in the direct
proximity of power line cond uctors , IEEE Transactions on Power Delivery , Vol. 10, No. 3, July ,
pp. 1211 -1216;
[61]. Marcolt Cornelia, 2008, Cercetări privind acțiunea câmpurilor electrice, magnetice și
electromagnetice asupra personalului expus profesional ; Teză de doctorat, Conducă tor știinfific:
prof.dr.Toma Niculescu; Universitatea de medicină și farmacie “Carol Davila” București,
Facultatea de Medicin ă;
[62]. Marina Virginia, 2011, Efectele asupra sănătății în expunerea la câmpuri electromagnetice
produse de sistemele de transpor t a energiei electrice , Teză de doctorat, Conducător științific:
Prof.univ.dr. Bardac Iosif Dorin, Facultatea de Medicină “Victor Papilian”, Universitatea Lucian
Blaga din Sibiu ;
22
[63]. Marina Virginia, 2011, Câmpuri electromagnetice de joasă frecvență factori de risc
profesional , Rev. Acta Medica Transilvania, Vol II, Nr. 1, pg. 27 -30;
[64]. Marincu A.I., 2003, Contribuții la calculul și analiza influenței liniilor electrice aeriene de
înaltă tensiune asupra circuitelor electrice învecinate , Teză de Doc torat, Conducător științific:
Prof.dr.ing. Adrian Buta, Universitatea Politehnică din Timișoara;
[65]. Marincu A, Titihăzan V, Buta A, 2003, Observații asupra câmpului electric și magnetic în
vecinătatea liniilor electrice de înaltă tens iune, Analele Unive rsității din Oradea, Fascicula de
energetică, Nr.9, secțiunea III, pag. 200 -206;
[66]. Marincu A., Greconici M., Mușuroi S., 2005, The Electromagnetic Field Around a High
Voltage 400 kV Electrical Overhead Lines and the Influence on the Biological Systems , Facta
Universitatis Nis, Serbia, ser: Electric and Energ., vol 18, no. 1 , aprilie, pp. 105 -111;
[67].Marinescu A, 2014, Electromagnetic compatibility/Electromagnetic field research and
development in Romania , Culegere de lucrări științifice, Editura AGIR , București ;
[68]. Marinescu A., Dumbravă I., Voicu Violeta, 2010, Reduction of human exposure to RF
radiation from mobile phones , Al – 7 lea Workshop International de Compatibilitate
Electromagnetică CEM 2010, Odorheiu Secuiesc, 2 -4 sept ;
[69]. Măgureanu G, 2001, Mediul electromagnetic de 50 Hz emis de către liniile electrice
aeriene. Dimensiuni și relații de compatibilitate(Electromagnetic Field at 50 Hz produced by
Overhead Transmission Lines. Dimensions and Compatibility Relations) Proceedings of the 7 th
National Symposium – High Voltages Engineerging. New Tenors in the Isolation Coordination
and Technology, Oct.18 – 19, Craiova, pg. 201 -206;
[70]. Măgureanu G, 2003, Considerații asupra caracteristicilor câmpului electric produs de
către liniile electri ce aeriene (Considerations of the Electric Field Characteristics produced by
Overhead Transmission Lines) Proceedings of the International Conference Energy –
Environm ent. CIEM 2003, Oct. 23 -25, București;
[71]. Măgureanu G, 2003, Câmpul electric la sol car acteristici și probleme de măsurare ,
Proce edings of The 5th International Power Systems Conference, 06 -07.11, Timișoara, Romania,
pg.367 -372;
[72]. Mândru, Gh., Rădulescu, M. M.,1986, Analiza numerică a câmpului electromagnetic ,
Editura Dacia, Cluj – Napoca;
[73]. Memari A. R, Janischewskyj W.,1996, Mitigation of magnetic field near power lines ,
IEEE Transactions on Power Delivery, Vol. 11, No. 3, 1996, pp. 1577 -1586;
[74]. Miclăuș Simona, Calotă Violeta, 2013, Expunerea în câmpurile electromagnetice:
determinări în câmpul îndepărtat și în câmpul apropiat al surselor de radiofrecvență ,
Ed.TechnoMedia, Sibiu, ISBN: 978 -606- 616-098-8;
[75]. Mocanu, C. I., 1981, Teoria câmpului electromagnetic , Editura Didactică și Pedagogică,
București, 1981;
[76]. Moraru A. , 2002 , Bazele Electrotehnicii, Teoria Câmpului Electromagnetic , Edit. Matrix
ROM, ISBN 973-685-343-8, București;
[77]. Moraru A, 2003, Complemente de teoria câmpului electromagnetic , Editura MatrixRom,
București;
23
[78]. Morega Mihaela , 1996, Very Low Frequency Electric and Magnetic Fields in Human Life
Environment. Health Risks and Socio -Economic Implications , Proc. International Conference on
Electro -Heat, ICEH '96, 28 -29 nov. , Sibiu, p g. 223 -230;
[79]. Morega Mihaela, Morega Al. ,1996, Computation of Power Lines Magnetic Field , Proc.
International Conference on Electro -Heat, ICEH '96, 28 -29 nov. , Sibiu, p g. 217 -222;
[80]. Morega Mihaela, Covrig M. ,1996, Modele analitice pentru estimarea nivelului de
expunere a organismelor la câmp magnetic de foarte joasă frecvență , Rev. EEA Electrotehnica,
vol. 44, nr. 1 -2, pg. 18 -22.
[81]. Morega Mihaela , 1999, Bioelectromagnetism , Editura Matrix Rom ,București;
[82]. Morega Mihaela, Băran Ileana M., Morega A. M., 2014, Evaluation of Environmental Low
Frequency Magnetic Fields in Occupational Exposure , Proc. of the 8th Intl. Conference and
Exposition on Electrical and Power Engineering EPE -2014, Iași, Romania, Oct., ISBN: 978 -1-
4799 -5848 -1;
[83]. Moro F., Turri R.,2008, Fast analytical computation of power -line magnetic fields by
complex vector method , IEEE Transactions on Powe r Delivery, Vol. 23, No. 2 , pp. 1042 – 1048;
[84]. Munteanu, C., Topa, V., Grindei, L. ,2001, Advanced Numerical Computation Methods in
EMC, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj -Napoca ;
[85]. Munteanu C., Popescu A. ,2008, Metode de determinare a câmpului electromagnetic din
stațiile electrice retehnologizate, Forumul Regional al Energiei , FOREN Neptun 15 -19 iunie ,
pg.1-5, cod.lucrare: Sp-43-ro;
[86].Munteanu C, Vișan G, Pop I.T., Topa V, Merdan E and Răcășan A.,2009, Electric and
magnetic field inside high and very high voltage substation s, In Proc. of The 20 th International
Zurich Symposium on Electromagnetic Compatibility, pp. 277 -280;
[87]. Munteanu C, Vișan G., Pop I.T.,2010, Electric and magnetic field inside high voltage
power substation s. Numerical modeling and experimental measurements , IEEJ Transactions on
Electrical and Electronic Engineering, Vol. 5,ian, pp. 40 -45;
[88]. Munteanu C., Topa V., R ăcășan A., Pop I. T., Merdan E., 2011, Study of the Electric Field
Distribution Inside High Voltage Substations , Proceedings of the EMC Europe 201 1, York,
Anglia, Septembrie ;
[89]. Nagy Adelina ,1997, Efectele câmpului electric la sol în cazul LEA de 750 kV , Analele
Universității din Oradea, Fascicula de Energetică, secțiunea de Electroenergetică;
[90]. Neamțu Silvia, 2010, Funcționalitatea celulelor vii în câmpuri electrice și magnetice, Teză
de doctorat, Facultatea de Fizică, Universitatea”Babeș – Bolyai” Cluj Napoca, Conducător
științific C.S. I dr. V. Morariu;
[91]. Nikolovski S, Maric P, Baus Z, 2007, Electromagnetic field calculation of transformer
station 400/110 kV Ernestinovo using the CDEGS software; Journal of ELECTRIC AL
ENGINEERING, VOL. 58, NO. 4, Zagreb, Croatia,pp. 207 –213;
[92]. Olsen R.G. and Wong P.S.K., 1992, Characteristics of low frequency electric and magnetic
fields in the vicinity of electric power lines , IEEE Transactions on Power Delivery , Vol. 7, No. 4,
Oct., pp. 2046 -2055 ;
[93]. Olsen, R. S.Backus S., Stearns, R,1995, Development and validation of software for
predicting ELF magnetic fields near power lines , IEEE Trans ., Vol. PWRD -10, , July, pp. 1525 –
1534 ;
24
[94]. Olsen R.G., D. Deno D., Baishiki R.S.et al.,1998, Magnetic fields from electric power lines
theory and comparison to measurements , IEEE Transactions on Power Delivery, Vol. 3, No. 4,
pp. 2127 -2136;
[95]. Opriș M., Popescu M., 2010 , Effective shielding measures against compromising
electromagnetic emissions , Al – 7 lea Workshop International de Compatibilitate
Electromagnetică CEM 2010, Odorheiu Secuiesc, 2 -4 sept ;
[96]. Paraskevopoulos, A. P., Bourkas P.D., and C. G. Karagianopoulos, 2009, Magnetic
induction measurements in high voltage centers of 150/20 kV , Measurement , Vol. 42, No. 8,
1188 -1194;
[97]. Petković D. M., Krstić D.D., Stanković V.B, 20 06, The effect of electric field on humans in
the immediate vicinity of 110 kV power lines , Facta Universitatis , University of Niš, Series:
Working and Living Environmental Protection Vol. 3, No 1, pp. 63 – 72;
[98]. Pop, I.T., Munteanu C, 2008, Analiza distribuției de câmp electric si magnetic în stații
electrice de înalta tensiune , Ed. Politehnica Timișoara, ISBN 9 78-973-625-792-6;
[99]. Pop I, 2006, Contr ibuții privind analiza distribuț iei de câ mp electric și magnetic produs de
instalațiile electroenergetice din stațiile electrice de înaltă și foarte înaltă tensiune,Teză de
Doctorat, Coordonator științific: prof. dr.ing. Emil Simion, Universitatea Tehnică din Cluj
Napoca, Facultatea de I nginerie electrică;
[100]. Popescu H, 2006, Metoda termografica de evaluare a expunerii profesionale la c âmp
electromagneti c ,Workshop Universitatea Politehnic ă Bucure ști, 10 noiembrie ;
[101]. Popescu H, 2005, Poluarea electromagnetic ă în poligoane de trageri și în câmpul tactic ,
articol prezentat la Masa rotundă dedicată proiectului CEEX „ Rsearch regarding bio-
electromagnetic interaction and the biological impact of human exposure to radiofrequency and
micrpwaves electromagnetic fields” ,Sibiu, 20 noiembrie;
[102]. Pusca I.S., Popescu Claudia,2005, Sistemele trifazate de bare – surse de câmp magnetic ,
Al 4 – lea Simpozion interdisciplinar de compatibilitate electromagnetică , București ,21
septembrie ;
[103]. Quabazard,A.M,2007, Survey of Electromagnetic Field Radiation Associated with Power
Transmission Lines in the State of Kuwait, International Conference on Electromagnetics in
Advanced Appli cations , ICEEA, 17 -21 sept , pg: 795 -797, DOI: 10.1109/ICEAA.2007.4387423 ;
[104]. Răcășan A, Păcurar C, Munteanu C.,Topa V.,2013, Aplicații de modelare numerică în
câmp electromagnetic , Edi tura Politehnica Timișoara , ISBN 978 -606-554-601-1;
[105]. Răcășan, C., Răcășan A., Topa V., C. Munteanu C.,2007, Modelarea numerică a câmpului
electromagnetic, Ed. Casa Căr ții de Știință Cluj -Napoca, 978 -973-133-170-6;
[106]. Roytgarts M , 2012, External Magnetic Fields of Powerful Generators , International
Conference on Renewable Energies and Power Quality (ICREPQ’12)Santiago de Compostela
(Spain), 28th to 30th March ;
[107]. Safigianni, A. S., Spyridopoulos A.I., and Kanas V.L., 2012, Electric and magnetic field
measurements in a high voltage center , Annals of Occupational Hygiene , Vol 56, No. 1, 18 -24;
[108]. Samoilescu G., Sotir A., 2010, Modeling the near field generated by the single -phase
transformer , Al – 7 lea Workshop International de Compatibilitate Electromagnetică CEM 2010,
Odorheiu Secuiesc, 2 -4 sept ;
25
[109]. Samoilescu G., Sotir A., Drăgan Georgiana, Baciu A., Radu S, 2010, The assesment of
electromagnetic field effects on human body , Al – 7 lea Workshop International de
Compatibilitate Electromagnetică CEM 2010, Odorheiu Secuiesc, 2 -4 sept;
[110]. Sarac V. , Stefanov G., 2011, Calculation of Electromagnetic Fields in Electrical
Machines using Finite Elements Method , International Journal of Engineering and Industries,
volume 2, Number 1, March, Busan ,Korea, pp: 21 -29;
[111]. Schwab A., Kurner W, 2013, Compatibilitate Electromagnetică , Editura AGIR, București ;
[112]. Strac, L, Kelemen F, Zarko D, 2009, Modeling and calculation of electromagnetic field in
the surroundings of a large power transformer, Turk J Elec Eng & Comp Sci, Vol.17,
No.3,Tubitak, pp: 301 -314, doi:10.3906/elk -0908 -182;
[113]. Șurianu F. D.,2006, Compatibilitate Electromagnetică. Aplicații în ingine ria sistemelor
electroenergetice , Ed. Orizo nturi Universitare, Timișoara;
[114].Tanaka K., Mizuno Y., Naito K.,2011, Measurement of power frequency electric and
magnetic fields near power facilities in several countries ; IEEE Trans. on Power Delivery, vol .
26, no.3, july, pp. 1508 – 1513;
[115]. Titihăzan V., 2000, Impactul rețelelor electrice asupra mediului și aspecte de
Compatibilitate Electromagnetică , Editura AGIR, București , ISBN 973 -8130 -07-7;
[116]. Titihăzan V, Roșca Ștefania ș.a, 2003, Compatibilitatea electromagnetică a liniilor de
înaltă tensiune și probleme specifice de protecția muncii , , Analele Universității din Oradea,
Fascicula de energetică, nr.9, secțiunea III, pag: 194 -199;
[117]. Tomescu Anca, Tomescu I.B.L., Tomescu F.M.G.,2 008, Electrotehnică. Sisteme
electromagnetice, Calculul câmpului electromagnetic, Ed. MatrixRom, București;
[118]. Tomovski B.,Grabner F., Hungsberg A. et al., 2011, Effects of electromagnetic field over
a human body, sar simulation with and without nanote xtile in the frequency range 0.9 ––1.8 GHz ,
Journal of Electrical Engineering, V ol. 62, N o. 6, pp. 349 –354;
[119]. Tzinevrakis A.E. et. al.,2008, Analytical Calculation of the Electric Field Produced by
Single -Circuit Power Lines , IEEE Transactions on Power Delivery, Vol. 23, No. 3, pp. 1495 –
1505 ;
[120]. Vasilescu G, Popențiu F, 2009, Renewable energy generators and electromagnetic
pollution:a case study on residential solar energy , Analele Universității din Oradea Fascicula de
Energetică, Vol. 15, secțiunea 2, pg. 311 -316, I.S.S.N. 1224 – 1261;
[121]. Vătău D ., Șurianu F.D., Bianu A.E., Olariu A.F., 2011, Considerations on the
Electromagnetic Pollution Produced by High Voltage Power Plants , Proceedings of European
Computing Conference ECC'11, Paris, France, April 28 -30, pp. 182 – 187, ISBN 978 -960-474-
297-4;
[122]. Vătău D. , Șurianu F.D., Mușuroi S., Frigură Iliasa F.M., Proștean O., 2011, 220 kV and
400 kV Power Plant Electromagnetic Pollution Analysis , Proceedings of IEEEEUROCON 2011,
the Internationa l Conference on Computer as a Tool, Lisbon, Portugal, April 27 -29, 2011,
www.eurocon2011.it.pt, pp. 569 -572, ISBN 978 -1-4244 -0812 -2;
[123]. Vătău D. , Frigura Iliasa F ., Rancov S ., 2013, High voltage substation electromagnetic
field component measured values analysis. Sibiu Sud substation case study ., Proceedings of the
12th International Conference on Environment and Electrical Engineering, Wroclav, Poland, 18 –
25 May , pp. 313 -318, ISBN 978 -1-4577 -1829 -8;
26
[124]. Vistnes A. Inge, 2001, Electromagnetic fi elds at home , Cap.19 in the book: Radiation at
Home, Outdoors and in the Workspace, Scandinavian Science Publisher, ISBN 82 -91033 -02-8;
[125]. Vîrjoghe Otilia, Enescu Diana, Stan M.F, Căciulă Ion, 2008, Modelarea numerică a
câmpului electromagnetic și a câ mpului termic , Editura Bibliotecha, Târgoviște;
[126]. Voicu N, Constantinescu L. Mirela, Gavrilă Delia, 2005, Teoria câmpului
electromagnetic, Elemente de teorie , Editura MatrixRom, Bucuresti ;
[127]. Vujević S., Modrić T. , D. Lovrić D, 2011, Segmentation of overhead power line
conductors for 3 D electric and magnetic field computation, 10th International Conference on
Applied Electromagnetics – ПЕС 2011 September 25 – 29, Niš, Serbia;
[128]. Vujević, S., Sarajčev P., Lovrić D., 2009, Computation of the power line electric and
magnetic fields , Proceedings of the 17th Telecommunications forum TELFOR 2009, Belgrade,
Serbi a, Sept.8 – 10, pp. 875 -878;
[129]. Zamfirescu M., Rusu I, Sajin G., Sajin M, Kovacs E , 2000, Efecte biologice ale
radiațiilor electromagnetice de radiofrecvență și micround e, , Editura Medicală, București ;
[130]. Zhao T., Comber M.G.,2000 , Calculation of Electric Field and Potential Distribution
along Non -Ceramic Insulators Considering the Effects of Conductors and Transmission Towers ,
IEEE Trans. on Power Delivery, Vol. 15, No. 1, January , pp. 313 -318.
[131]. *** CIGRE,2009, Technical Guide for Measurement Of Low Frequency Magnetic Fields
Near Overhead Power Lines, Technical Brochure CIGRE no. 375,Paris, France;
[132]. ***SR E N 50413: 2009 – Basic standard on measurement and calculation procedures for
human exposure to electric, magnetic and electromagnetic fields (0 – 300 GHz;)
[133]. *** EN 50499/2010 – Procedure for the assessment of the exposure of workers to
electromagneti c fields;
[134]. *** EN 50 413/2008 – Basic standard on measurement and calculation procedure for
human exposure to electric, magnetic and electromagnetic fields(0 -300 GHz);
[135]. *** IEC 62110 /2009 – Electric and magnetic field level generated by AC power
Systems – Measurements procedures with regard to public exposure;
[136]. *** CEI 61786/1998 – Measurements of low -frequency magnetic and electric fields with
regard to exposure of human beings – Special requirements for instruments and guidance for
measurements;
[137]. *** Hotărârea Guvernului României Nr. 1136 din 30.08.2006 privind cerințele minime de
securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri
electromagnetice;
[138].*** Hotărârea Guvernului României Nr. 1193 din 29.09.2006 privind limitarea expunerii
populației generale la câmpuri electromagnetice de la 0 la 300 GHz;
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Școala doctorală: Științe Inginerești [631067] (ID: 631067)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.