ȘCOALA DOCTORALA ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI GESTIUNEA AFACERILOR [629607]

1
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI GESTIUNEA AFACERILOR
ȘCOALA DOCTORALA ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI GESTIUNEA AFACERILOR

TEZA DE DOCTORAT
-REZUMAT –

COTA UNICĂ – STUDIU COMPARATIV

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Prof. univ. dr. CONSTANTIN IOAN TULAI

DOCTORAND: [anonimizat]
2013

2
CUPRINS

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 6

Capitolul 1. Cota unică – fundamente și evoluții ………………………….. ………………… 21
1.1 Tratamentul fiscal și echitatea impunerii ………………………….. ……………………… 21
1.1.1 Impo rtanța echității impunerii în cadrul cerințelor fiscalității ………………… 21
1.1.2 Teorii privind echitatea impunerii ………………………….. …………………………. 24
1.2 Impunere progresivă versus impunere proporțională ………………………….. ……… 24
1.2.1 Impunerea progresivă și impunerea proporțională – cadru teoretic …………. 24
1.2.2 Progresivit atea intră în dizgrație ………………………….. ………………………….. .. 26
1.3 Cota unică și relaxarea fiscală ………………………….. ………………………….. ………… 27
1.3.1 Relaxarea fiscală – o tendință la nivel global ………………………….. ………….. 27
1.3.2 Curba Laffer – fundament teoretic al relaxării fiscale ………………………….. . 30
1.3.3 Oportunitatea reducerilor de impozite – evidențe empirice ……………………. 31
1.3.3.1Reducerile de impozite din Statele Unite ale Americii …………………….. 32
1.3.3.2 Reducerile de impozite din Marea Britanie…………………………. ……….. 34
1.4 Cota unică – principii și modele ………………………….. ………………………….. ……… 35
1.4.1 Modelul pur al cotei unice în viziunea lui Hall și Rabus hka …………………. 35
1.4.1.1 Definirea impozitului pe veniturile salariale ………………………….. ……… 37
1.4.1.2 Definirea impozitului pe veniturile din afaceri…………………………. …… 39
1.4.2 Scurt istoric al cotei unice ………………………….. ………………………….. ………… 42
1.5 Avantajele și dezavantajele sistemelor fiscale bazat e pe cota unică ……………… 45
1.5.1 Avantajele cotei unice ………………………….. ………………………….. ……………… 45
1.5.2 Dezavantajele cotei unice ………………………….. ………………………….. ………… 48

Capitolul 2. Cota unică –experiența internațională ………………………….. ……………. 50
2.1 Cota unică în Asia ………………………….. ………………………….. …………………………. 50
2.1.1 Hong Kong – pionier al cotei unice ………………………….. ……………………….. 50
2.1.2 Modelul cotei unice în alte țări asiati ce ………………………….. ………………….. 52
2.1.3 Cota unică – o opțiune reformatoare pentru China ………………………….. ……. 54
2.2 Cota unică în Noua Europă ………………………….. ………………………….. …………….. 55
2.2.1 Modelul fiscal al țărilor baltice ………………………….. ………………………….. …. 55
2.2.2 Designul modelelor fiscale al țărilor din nord – estul Europei ……………….. 57
2.2.3 Designul construcțiilor fiscale al țăr ilor din sud – estul Europei …………….. 62
2.2.4 Designul modelelor fis cale al țărilor din centrul Europei ………………………. 67
2.2.5 Cota unicã în Europa de vest ………………………….. ………………………….. ……. 70
2.3 Cota unică pe continentul american ………………………….. ………………………….. …. 73

Capitolul 3. Modelul românesc al cotei unice ………………………….. …………………….. 76
3.1 Adoptarea cotei unice î n România ………………………….. ………………………….. …… 79
3.2 Sistemul fiscal românesc în anul 2013 ………………………….. …………………………. 86

Capitolul 4. Comparația sistemelor fiscale existente cu modelul pur al cotei unice 90
4.1 Simplitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 90
4.2 Design general ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 93
4.3 Evitarea dublei impuneri ………………………….. ………………………….. ………………… 95
4.4 Uniformitatea cotelor ………………………….. ………………………….. …………………….. 97

3
Capitolul 5. C Eficacitatea cotei unice ………………………….. ………………………….. …. 103
5.1 Evidențe descriptive ………………………….. ………………………….. …………………….. 103
5.1.1 Experiența internațională ………………………….. ………………………….. ……….. 103
5.1.1.1 Cazul țărilor baltice ………………………….. ………………………….. …………. 104
5.1.1.2 Cazul altor jurisdicții din Europa… ………………………. ……………………. 112
5.1.2 Efectele cotei unice în Români a ………………………….. ………………………….. 123
5.1.2.1 Efectele la nivelul bugetului consolidat al statului ……………………….. 124
5.1.2.2 Efectele asupra produsului intern brut… ………………………. …………….. 128
5.1.2.3 Efectel e asupra mediului de afaceri ………………………….. ……………….. 128
5.2 Impactul cotei unice – evidențe empiric e ………………………….. ……………………. 135
5.3 Evaluarea sistemului cu cotă unică românesc pe baza anchetei sociale ……….. 147
5.3.1 Obiectivele studiului ………………………….. ………………………….. ……………… 147
5.3.2 Metodologie ………………………….. ………………………….. …………………………. 147
5.3.3 Analiza rezultatelor ………………………….. ………………………….. ……………….. 149
5.3.3.1 Impactul asupra performanțelor întreprinderilor ………………………….. 150
5.3.3.2 Impactul asu pra mediului de afaceri………………………………………….. . 154
5.3.3.3 Impactul asupra poverii fiscale ………………………….. ……………………… 158
5.3.3.4 Impactul asupra evaziunii fiscale………………………………………………. . 161
5.3.3.5 Evaluarea sis temului cu cotă unică sub aspectul legislației și al procedurilor
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 166

Capitolul 6. Perspectivele cotei unice de impozitare ………………………….. …………. 173

Capitolul 7.Concluzii generale și perspective ale cercetării ………………………….. . 178

Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 184

CUVINTE CHEIE: cotă unică, sistem fis cal, impoz it, eficacitatea impunerii, creș tere
economică, principiile impunerii.

4
INTRODUCERE

Cota unică a devenit de -a lungul ultimelor două decenii un adevărat „fenomen” fiscal, țări de
pe întreg mapamondul mizând pe această carte pentru a da un imbold economiilor lor
naționale, fie că se aflau în tranziție, cum este cazul țărilor est europene, fie că erau țări în
plină dezvoltare.

Odată cu această idee de cotă unică au venit și teoriile care o susțin sau care dimpotrivă, spun
că ea nu reprezin tă nici pe departe o soluție viabilă. Argumentele pro și contra nu sunt nici pe
departe epuizate, iar teoreticienii, practicienii, politicienii încearcă să găsească un răspuns
privind eficacitatea socială, fiscală și economică a mult controversatei cote un ice.

Actualele sisteme bazate pe cota unică nu sunt sisteme pure așa cum au fost ele definite de
părinții cotei unice, profesorii Robert Hall și Alvin Rabushka, ele având puternice specificități
naționale. Se pune astfel întrebarea care dintre variantele existente sunt mai eficiente la nivel
macro și micro economic, ce fel de efecte distributive au avut ele în țările ce au adoptat
sistemul, dacă au încurajat formarea clasei de mijloc sau dimpotrivă au creat mai multă
inechitate la nivelul populației sau da că există o legătură între comportamentul specific al
contribuabililor la nivel național și eficiența acestor sisteme. De asemenea este important de
urmărit efectele pe care aceste sisteme le -au produs asupra mediului social, economic și
politic din fiecar e țară.

Stadiul cunoașterii. Cota unică a fost pentru prima dată definită de marele economist Adam
Smith, fără ca ea să fie denumită ca atare. Cei care însă au aprofundat tema au fost în anul
1985, profesorii americani Robert Hall și Alvin Rabushka de la Institutul Hoover. Importante
studii pe tema taxării proporționale au fost întreprinse și la Harvard University Department of
Science de către profesorul Dale Jorgenson.

Cota unică a reprezentat în ultimele doua decenii un subiect foarte abordat și în ana lizele
întreprinse de Fondul Monetar Internațional. Inițial studiile efectuate s -au concentrat asupra
posibilelor efecte pe care cota unică le -ar putea avea asupra stabilității financiare a țărilor care
au adoptat cota unică. Aceste lucrări au evidențiat m ai ales inoportunitatea adoptării cotei
unice în statele ex comuniste, subliniindu -se pericolul pe care îl reprezintă acest sistem

5
raportat la veniturile bugetului de stat. Ultimele cercetări întreprinse de către acest organism
internațional încearcă să de termine în ce măsură cota unică și -a dovedit efectele pozitive și pe
cele negative, dat fiind faptul că deja există un istoric care permite această analiză.

Există de asemenea studii realizate pe această temă de prestigioase institute economice
internațio nale. Unul dintre aceste institute este Hoover Institute de la Universitatea Stanford
din Statele Unite ale Americii, mai ales că aici își continuă activitatea de cercetare și părintele
cotei unice Alvin Rabushka. Un alt institut important care a publicat studii pe tema cotei unice
este Adam Smith Institute din Londra. De obicei aceste studii încurajează autoritățile mai ales
din Anglia și Statele Unite ale Americii înspre adoptarea sistemelor bazate pe cota unică,
subliniind beneficiile aduse de acest sist em statelor care îl aplică și încercând să simuleze
posibilele efecte pe care le -ar putea genera și la nivelul propriilor economii naționale.

Numeroase cercetări pe tema cotei unice au fost realizate de CATO Institute Washington
D.C., sub coordonarea expe rtul în politică fiscală Daniel Mitchell. Acesta, în urma rezultatelor
în studiilor întreprinse, a devenit unul dintre cei mai înfocați susținători al sistemului cu cota
unică și a competiției fiscale la nivel internațional.

În Europa au fost de ase menea întreprinse diferite studii pe aceeași temă, mai ales la IZA,
Institute for the Study of Labour din Germania. Acest institut a publicat numeroase articole
referitoare la posibilele efecte pe care le -ar avea introducerea sistemelor fiscale bazate pe c ota
unică în Europa de Vest și mai ales în Germania.

Cota unică a făcut și în Romania obiectul de studiu al unor articole. Studiile ample în privința
acestui sistem nu există încă, chiar dacă acestea erau foarte necesare mai ales înainte de a se
implement a sistemul în vederea determinării posibilelor efecte pe care le -ar putea genera.

Societatea Academică Română (SAR) a întreprins în 2006 un studiu numit Adevărul despre
cota unică, care încearcă într -un mod echidistant să determine efectele cotei unice l a 2 ani de
la implementarea ei în România. Concluziile studiului indică faptul că noul sistem fiscal a
adus mai multe venituri pentru visteria statului, dar problema care rămâne este aceea că
surplusul nu este administrat eficient.

6
La aproape 5 ani de la implementarea sistemului Grupul de Economie Aplicată (GEA) a
întreprins un studiu intitulat Impactul cotei unice asupra inegalității în România. Pornind de
la un set de date ale Institutului Național de Statistică privind „Ancheta Bugetelor de Familie“
din anii 2004, 2005 și 2006, studiul concluzionează că sunt „câștigători“ ai cotei unice cei cu
venituri mari și foarte mari, că inechitatea în distribuția veniturilor a sporit, iar sumele
obținute în plus s -au reflectat într -o creștere a consumului de bunuri curente, în principal.

Obiectivele cercetării. Tema vizată în lucrarea de doctorat este o abordare comparativă a
cotei unice văzută prin prisma sistemelor fiscale care o au ca și fundament. Accentul în cadrul
lucrării cade în special asupra evaluării acestor sisteme cu cotă unică dar și asupra
perspectivelor lor de menținere, îmbunătățire și extindere.

Astfel obiectivele studiului comparativ privind cota unică sunt:
– Clarificarea conceptului de cotă unică în contextul peisajului fiscal internațional
actual.
– Determinarea caracteristicilor sistemelor bazate pe cota unică la nivelul țărilor care au
adoptat acest sistem.
– Evidențierea efectelor pe care acest sistem le -a avut atât la nivel macroeco nomic în
țările care aplică cota unică.
– Estimarea eficienței sistemelor fiscale cu cotă unică de impozitare în ceea ce privesc
modificările în mărimea produsului intern brut și a veniturilor bugetare, efectele la
nivelul consumului gospodăresc, și investiț iilor străine directe.

Metodologia de cercetare. Cercetarea științifică fundamentală privind cota unică a avut ca
scop luarea în evidență a elementelor necesare pentru definirea cât mai corectă a conceptului.
De asemenea s -a avut în vedere determinarea ce lor mai importante caracteristici ale cotei
unice. S -a pus accentul în mod special pe abordarea internațională, având în vedere faptul că
teoria economică românească în domeniu este mai puțin bogată. Au fost evidențiate și
principalele avantaje și dezavant aje menționate de literatura de specialitate cu privire la
sistemele ce au la bază cota unică de impozitare.

Cu ajutorul cercetării aplicative au fost analizate diferitele modele de sisteme fiscale care au
la bază cota unică de impozitare. Accentul an alizei a fost pus însă asupra modelului românesc.

7
Ultima parte a lucrării a fost consacrată utilizării rezultatelor cercetării științifice
fundamentale și cercetării științifice aplicative pentru propunerea unor îmbunătățiri în cadrul
sistemului fiscal d in România și nu numai.

Analiza descriptivă s -a efectuat luând în considerare cazuri concrete, s -a încercat pe fiecare
sistem analizat în parte să se determine efectele utilizării cotei unice ca fundament al
fiscalității naționale.

În vederea formulării ipotezelor de lucru și efectuării măsurătorilor economice au fost
utilizate următoarele metode de cercetare științifică: metoda de analiză, metoda comparativă,
metoda de cercetare a seriilor cronologice, metode de modelare economică utilizând baze de
date statistice precum Eurostat, Banca Mondială, International Financial Statistics și World
Development Indicators, respectiv soft -uri informatice specializate: SPSS și Stata11.

Motivația și importanța cercetării. În lumea modernă nu există sisteme fiscale perfecte,
lipsite de inechități, însă, perfecționarea lor în această direcție reprezintă un deziderat al
oricărui stat. Mai mult decât atât, se știe faptul că impozitele echitabile nu sunt eficiente, iar
cele eficiente nu sunt juste. Cu toate că, până în p rezent nu a fost descoperită rețeta care să
rezolve problema impunerii fiscale, într -un cadru de echitate și eficacitate absolută, ne dorim
ca această lucrare de cercetare să aducă modesta contribuție la diagnosticul și eventual chiar
la îmbunătățirea aces tor sisteme. Preocuparea noastră pentru studierea cotei unice nu este
nouă. Încă din anul 2006 am întreprins o cercetare în vederea evaluării impactului cotei unice
asupra economiilor care au adoptat -o, cu accent asupra cazului românesc. Studiul în domeniu
a continuat, iar în anul 2007 am susținut lucrarea de diplomă cu titlul Cota unică – experiența
internațională și modelul românesc.

Contextul actual al crizei economice internaționale a adus și mai mult în vizor problema
găsirii unor soluții de ordin fiscal care să permită o ieșire cât mai rapidă din situația dificilă în
care se află economiile multor țări. Și cu această ocazie diferitele sisteme ce aplică cota unică
au fost subiect aprins de discuții. Unii specialiști au blamat cota unică încercând s ă
demonstreze că aceasta a reprezentat una dintre cauzele indirecte, dar importante ale crizei
prin caracterul ei generator de inechitate socială și polarizare a societății. Mai mult decât atât,
cota unică a fost în opinia unor specialiști cauza majoră car e a dus la eșecul sistemelor
bugetare din țările baltice.

8

Structura lucrării. Lucrarea este structurată în șapte capitole. Astfel primul capitol al lucrării
reprezintă o abordare conceptuală a tematicii legate de sistemele fiscale ce au la bază o cotă
unică. Obiectivele primului capitol vizează în principal:
– poziționarea și dimensionarea conceptului de cotă unică la nivelul cunoașterii
științifice actuale;
– determinarea stadiului cunoașterii în aria studiului privind sistemele fiscale bazate pe
cota unică.

Sunt analizate cu precădere conceptele legate de echitatea impunerii. Se pune accent asupra
fundamentelor teoretice ale echității în impozitare, prin prezentarea celor trei teorii existente
referitoare la modul în care poate fi percepută echitatea din pu nct de vedere fiscal.

În acest prim capitol este prezentată pe scurt evoluția sistemelor fiscale din perspectiva tipului
de cote folosite, progresive respectiv proporționale. Sunt subliniate și tendințele care se
manifestă la nivel global din perspectiva progresivității, respectiv a proporționalității.
Accentul cade asupra determinării factorilor care au dus la migrarea multor sisteme fiscale
către impozitarea proporțională. Așadar se analizează tendința de aplatizare a cotelor de
impozitare la nivel mond ial, fiind creionate cauzele care generează această tendință:
competiția fiscală, globalizarea, protecționismul etc.

De asemenea este studiată tendința de relaxare și simplificare a sistemelor fiscale care se
manifestă actualmente la nivel global. Se pune accentul pe bazele teoretice ale relaxării, fiind
expuse în același timp și câteva dovezi empirice care au demonstrat efectele pe care le poate
genera asupra unei economii o reformă fiscală care vizează reducerea presiunii fiscale. Sunt
înfățișate câteva exemple din istoria Statelor Unite ale Americii și a Marii Britanii.

Modelul pur al cotei unice așa cum a fost el definit de către profesorii Robert Hall și Alvin
Rabushka de la Hoover Institute, Universitatea Stanford este de asemenea prezentat. În a cest
context sunt definite impozitul pe veniturile din salarii și impozitul pe veniturile din afaceri
conform viziunii celor doi profesori.

În ultima parte a capitolului întâi se pune accentul pe prezentarea principalelor avantaje și
dezavantaje ale impun erii cu cotă unică.

9

Al doilea capitol reprezintă o abordare științifică axată în principal pe studii de caz relevante
în aria de cercetare a construcțiilor fiscale cu cotă unică. În această abordare sistemică și
comparativă s -a pornit de la sistemul etal on al cotei unice elaborat de către Robert Hall și
Alvin Rabushka în anul 1985.

În procesul de cercetare au fost mai întâi selectate și analizate cele mai importante sisteme
fiscale care au la bază cota unică. Pentru o abordare sistematizată, jurisdicții le au fost tratate
pe regiuni.

Astfel, în prima parte a acestui celui de -al doilea capitol au fost analizate sistemele fiscale cu
cotă unică din Asia, Europa și America.

De pe continentul asiatic sunt prezentate construcțiile fiscale din Hong Kong, Mon golia,
Turkmenistan, Kirghistan, Kazahstan și Irak. A fost abordată și ideea cotei unice în context
chinezesc, având în vedere că în acest stat se preconizează o reformă fiscală radicală, poate
chiar o cotă unică.

Cea mai cuprinzătoare parte este cea dedi cată sistemelor cu cotă unică din Europa centrală și
de est. Din anul 1994, cota unică a devenit o parte integrantă a peisajului fiscal din centrul și
estul Europei, începând cu Estonia în nord, cu Rusia în est, Macedonia în sud și până în
Slovacia în vest ul Europei. Lor li s -au alăturat cu timpul alte țări precum Letonia, Lituania,
Ucraina, România, Serbia, Georgia, Albania, Muntenegru, Cehia, cercul țărilor cu cotă unică
lărgindu -se de la an la an.

Problematica cotei unice în jurisdicțiile din vestul Eur opei este de asemenea tratată. Sunt
descrise pe scurt sistemele fiscale din Insulele Canalului, Jersey și Guernsey. În vestul
continentului european întâlnim și prima țară de pe glob care a renunțat la sistemul cotei
unice, respectiv Islanda.

Este efectua tă și o succintă analiză a sistemelor fiscale care au la bază cota unică de pe
continentul American, respectiv Jamaica și Paraguay. Este amintit și cazul Statelor Unite ale
Americii unde au existat multiple propuneri pentru adoptarea cotei unice, dar care nu s-au
concretizat până în prezent.

10

Capitolul trei analizează modelul românesc al cotei unice. Se prezintă formula în care a fost
adoptată cota unică la noi în țară cu implicațiile noii reforme asupra principalelor impozite. În
partea finală sunt expuse succint cele mai importante prevederi ale sistemul ui fiscal românesc
în forma sa actuală.

În capitolul patru este realizată comparația celor mai relevante sisteme ce au în centru cota
unică cu sistemul teoretic propus de profesorii de la Hoover Institute , Hall și Rabushka,
pornind de la principalele caracteristici ale acestuia. În această idee au fost selectate
principalele caracteristici ale sistemului teoretic pe baza cărora s -a construit comparația:
simplitate, construcția sistemului, evitarea dublei i mpuneri, uniformitatea cotelor. Prin
intermediul acestor elemente s -au identificat punctele comune sau de diferențiere ale
sistemelor cu cotă unică din diferite jurisdicții de pe mapamond în raport cu modelul teoretic.

Al cincilea capitol studiază cota u nică sub aspectul eficacității acesteia în cele mai importante
teritorii care au adoptat sistemul. Jurisdicțiile alese pentru analiză sunt câteva state ex –
comuniste din centrul și estul Europei: Albania, Belarus, Bulgaria, Cehia, Estonia, Georgia,
Letonia, Lituania, Macedonia, Muntenegru, România, Rusia, Serbia, Slovacia și Ucraina.

În acest sens sunt analizate evoluția produsului intern brut, a veniturilor bugetare, a investițiile
străine directe ca procent din PIB, evoluția consumului casnic în perioada premergătoare
adoptării cotei unice și după implementarea acesteia. Instrumentele statistice de analiză sunt
atât descriptive cât și empirice. În cazul analizei empirice pentru a determina impactul cotei
unice asupra creșterii economice s -a selectat un pan el format din 9 țări și s -a conceput un
model statistic, respectiv o regresie liniară cu efecte fixe. În cazul studiului privind impactul
cotei unice asupra veniturilor bugetare s -a utilizat tot modelarea printr -o regresie liniară de tip
OLS pe un panel d e 11 țări.

Accentul în cadrul lucrării cade însă pe evaluarea sistemului fiscal cu cotă unică din România.
În acest sens s -a întreprins un studiu bazat pe o anchetă socială realizată pe un eșantion de 100
de întreprinderi în vederea determinării și măsură rii impactului pe care această construcție
fiscală a avut -o asupra performanței companiilor, asupra mediului de afaceri, asupra poverii
fiscale, asupra economiei subterane și asupra legislației și procedurilor fiscale. În cadru
cercetării au fost utilizate atât abordări calitative cât și cantitative.

11

Capitolul șase încearcă să determine perspectivele cotei unice, dar și probabilitățile de
răspândire ale acestui tip de construcție fiscală.

În ultimul capitol sunt descrise cele mai importante concluzii și rezultate obținute pe
parcursul cercetării întreprinse și sunt formulate o serie de recomandări legate de îmbunătățiri
care ar putea fi aduse sistemului fiscal românesc actual.

12
1. COTA UNICĂ – FUNDAMENTE ȘI EVOLUȚII

Ideea de cotă unică nu este o noutate în teoria și practica impozitării. Încă din timpuri
medievale au existat asemenea încercări. La nivel teoretic, sistemul fiscal bazat pe cota unică
își are rădăcinile în scrierile „părintelui capitalismului” Adam Smith. Cei care îns ă au
aprofundat această tema au fost, profesorii americani Robert Hall și Alvin Rabushka de la
Institutul Hoover. Reforma fiscală propusă de Hall și Rabushka are la bază o singură cotă de
impozitare pentru toate tipurile de venit și reprezintă o schimbare fundamentală în ceea ce
privește modul de colectare a veniturilor din impozite de către stat.

Cota unică pentru veniturile corporațiilor nu reprezintă în viziunea celor doi doar un înlocuitor
al clasicului impozit pe profit, ci ea acoperă toate tipurile d e afaceri și nu doar profiturile
societățile comerciale.

Însă pentru a clarifica mai bine modul în care cei doi autori au clasificat tipurile de impozit
trebuie menționat că indiferent de categoria de venit asupra căruia se face impunerea el nu
poate fi încadrat decât în 2 clase și anume: impozitul pe veniturile din afaceri și impozitul pe
salarii (în această categorie fiind cuprinse și pensiile).

Dintre cele mai importante caracteristici ale sistemului fiscal bazat pe cota unică subliniate de
către cei doi autori amintim:
 Impozitează o dată și numai o dată un anumit fel de venit și cât mai apropiat
de sursă.
 Impunerea se face uniform la nivelul veniturilor , adică fără să existe
diferențieri între diferitele tipuri de venit.
 O alta caracteristică c are merită a fi amintită este faptul că sistemul își propune
în același timp o taxare a consumului.

Necesitatea de introducere rapidă a cotei unice a apărut în țări care au trecut prin perioade de
tranziție, din dorința acestora de învingere și de depăși re a handicapului economic printr -o
creștere robustă a economiei. Dacă această introducere este însoțită de un nivel moderat al
presiunii fiscale, interesul pentru afaceri profitabile, pentru muncă suplimentară, pentru
economii și investiții este stimulat. Acesta este primul și poate cel mai important avantaj al
sistemului fiscal care are în centru cota unică. (Tulai & Juhasz, 2007)

13

Pe lângă acesta mai există și alte beneficii pe care le generează cota unică, cel puțin la fel de
importante:
 Crearea de avuț ie națională.
 Simplitate.
 Echitatea în fața impozitelor .
 Cota unică ar putea fi un ajutor foarte important în lupta autorităților cu evaziunea
fiscală.
 Dacă sistemul ar fi adoptat în forma propusă de Robert Hall și Alvin Rabushka ar duce
la eliminarea d ublei impuneri.
 Un alt beneficiu care ar putea fi atribuit acestei noi abordări fiscale este eficiența
crescută a impozitelor.
 Răspândirea sistemelor bazate pe cota unică a dus la o crescândă competitivitate la
nivel mondial.

Dintre dezavantajele cotei unice cel mai comentat este cel legat de potențialul pericol de
reducere al veniturilor la buget în cazul în care economia nu reacționează corect și prompt la
relaxarea fiscală. Experiențele celor care au introdus cota unică au infirmat această amenințare
și mai mult decât atât, veniturile la buget au crescut în loc să se reducă.

Unii oponenți ai cotei unice consideră că aceasta conduce la o competiție fiscală nesănătoasă
între țări, care amplifică migrația capitalului și a forței de muncă. Cei care adopt ă cota unică
devin, în viziunea unor specialiști, un nou tip de paradis fiscal. Un asemenea dezavantaj poate
fi eliminat prin proceduri de armonizare care devin indispensabile în condițiile integrării
regionale și ale globalizării.

14
2. COTA UNICĂ – EXPERIENȚA INTERNAȚIONALĂ

Cota unică a fost subiectul unor discuții aprinse încă de la mijlocul anilor 1980. Așa cum am
precizat și anterior în 1985, Robert Hall și Alvin Rabushka de la Hoover Institution au
publicat “Cota unică”, una dintre analizele c ele mai exhaustive făcute în favoarea cotei unice.
Chiar în următorul an, candidatul republican la președinția Statelor Unite ale Americii, Steve
Forbes și -a bazat întreaga campanie electorală pe aceeași idee simplă: o singură cotă de
impozitare pentru toț i americanii. În curând ecourile dezbaterii americane pe această temă s –
au făcut auzite și în Marea Britanie, unde ideea cotei unice a fost sprijinită de numeroși
economiști și nu numai.

Deși cota unică nu a avut urmări nici în Statele Unite și nici în M area Britanie, cel puțin
deocamdată, un număr de țări importante au adoptat -o și au reușit astfel să dea un imbold
serios economiilor lor naționale. Conform revistei “The Economist” , adoptarea de către Hong
Kong a sistemului cotei unice a fost esențială pe ntru expansiunea uneia dintre cele mai
înfloritoare economii de pe glob: “Tradiția locală privind impozitele mici și simple… este
privită ca fiind factorul principal care determină creșterea economică uimitoare”.( The
Economist, 2000) Insulele Channel oferă un exemplu și mai convingător privind eficiența
cotei unice: un nivel uniform de 20% al cotei a dus economia insulelor la performanța de a
depăși economia Angliei și pe cea a Țării Galilor din punct de vedere al creșterii economice.

Din 1994, cota unică a devenit o parte integrantă a peisajului fiscal din centrul și estul
Europei, începând cu Estonia în nord, cu Rusia în est, Georgia în sud și până în Slovacia în
vestul Europei. Lor li s -au alăturat cu timpul alte țări cum sunt Letonia, Lituania, Ucraina,
Serbia, Rusia și România. Din 2007 Macedonia aplică și ea sistemul impunerii cu cotă unică,
(Rabushka, 2005) iar în 2008 Cehia și Bulgaria s -au alăturat și ele cercului țărilor care au
adoptat acest sistem. Albania aplică de asemenea un sistem bazat pe o cota proporțională de
10% din ianuarie 2008, iar Ungaria din 2011.

Tabelul 1. Cota unică în cele mai importante jurisdicții

Jurisdicția Anul adoptării
Jersey 1940
Hong Kong 1947

15
Guernsey 1960
Estonia 1994
Letonia 1995
Lituania 1996
Rusia 2001
Serbia 2003
Ucraina 2004
Irak 2004
Romania 2005
Georgia 2005
Turkmenistan 2005
Kirghistan 2006
Macedonia 2006
Islanda 2007
Mongolia 2007
Kazahstan 2007
Muntenegru 2007
Albania 2008
Bulgaria 2008
Mauritius 2009
Belarus 2009
Ungaria 2011
Sursa: Propriile prelucrări

16
3. MODELUL ROMÂNESC AL COTEI UNICE

Din 1 ianuarie 2005, în România a intrat în vigoare Ordonanța de Urgență a Guvernului
pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal care prevede
introducerea cot ei unice de 16%.

Se poate afirma fără nici o urmă de îndoială că reforma sistemului fiscal românesc a adus o
schimbare pentru fiecare contribuabil fie el salariat, liber profesionist, proprietar de
microîntreprindere, deținător de acțiuni sau depozite ban care sau chiar pensionar. Dacă
schimbarea a fost una de augur sau nu, depinde de la caz la caz. Totuși câștigătorii noului
sistem de taxe și impozite par a fi mai numeroși decât perdanții.

Atunci când a fost introdusă, cota unică a determinat modificări f iscale la nivelul impunerii
majorității categoriilor de venit.

Veniturile din salarii

În funcție de tipul de venit pe care îl obțin și de modul în care și -au negociat salariile, românii
au putut afla dacă cota de impunere de 16% a venit cu mai mulți bani sau, dimpotrivă, cu
pierderi. În mod evident, 16% înseamnă mai puțin și decât 18%, cât era în anul 2004 cota
minimă la impozitul pe salarii, și decât 40%, nivelul maxim la care aceasta urca. Astfel, în
locul tranșelor de 18%, 23%, 28%, 34% și 40%, impozit area salariilor se face de la începutul
lui 2005 cu 16%.

Veniturile celor care practică profesiuni liberale

Venit mare – câștig pe măsură în urma reformei fiscale a fost regula și pentru profesiunile
liberale. Avocații, notarii, medicii, experții contab ili și consultanții din diferite domenii au
fost poate printre cei mai avantajați de noua fiscalitate. În vechiul sistem progresiv de
impunere veniturile mari ale acestora făceau să fie încadrați la cota maximă de 40%. De la 1
ianuarie 2005 impozitul a dev enit și pentru ei de 16%.

Veniturile proprietarilor de microîntreprinderi

17

Veniturile patronilor de microîntreprinderi au fost serios afectate de noile reglementări fiscale.
Putem susține aceasta deoarece microîntreprinderile au trebuit să plătească încep ând cu
ianuarie 2005 un impozit de 3% pe veniturile din orice sursă, față de 1,5% din cifra de afaceri
cum era până în 2004 inclusiv. La această dublare a impozitului pe venituri s -a adăugat și
majorarea impozitului pe dividende de la 5% la 10% și ulterior la 16%, ceea ce ar fi ridicat
suma ce o avea de plată per total patronul microîntreprinderii.

Veniturile din pensii

Pensionarii se numără printre beneficiarii aplicării sistemului fiscal cu cotă unică de
impozitare. Aceasta deoarece și pensiile au fost impozitate cu 16% din 2005. Până în 2004
inclusiv pensiile care depășeau suma de 8 milioane lei vechi erau impozitate progresiv pe
tranșe cu 18%, 23%, 28%, 34% și 40%. De asemenea începând cu 2005 suma neimpozabilă
lunară a crescut de la 8 milioane lei ve chi la 9 milioane lei vechi. Cu alte cuvinte impunerea
de 16% se aplică doar pensiilor ce depășesc 9.000.000 lei vechi.

Veniturile din drepturi de autor

Și pentru scriitori, compozitori, ziariști și celelalte profesiuni care obțin venituri din
valorifi carea proprietății intelectuale impozitul pe venit a fost stabilit la 16%. Față de cele 15
procente care se rețineau până în 2004 anticipat în timpul anului, la sursă, din 2005 nu s -au
mai reținut decât 10%, ceea ce însemnă că diferența rămâne la contribua bil până la sfârșitul
anului, când la globalizare, când se realizează regularizarea până la 16%, după ce se deduce o
cotă de cheltuieli deductibile de 40% din venitul brut, respectiv de 50% în cazul lucrărilor de
artă monumentală.

Veniturile posesorilor de acțiuni și depozite bancare

În forma inițială a noilor reglementări ce vizau reforma fiscală, impozitul pe dobânzi rămânea
la același nivel de 1%, autoritățile considerând că o majorare a impozitului pentru asemenea
venituri ar putea descuraja economi sirea. De aceea privind strict din punct de vedere al
fiscalității se poate afirma că pentru banii câștigați cel mai bun loc de plasare la acea dată
rămânea banca.

18

Pentru posesorii de acțiuni în schimb lucrurile s -au schimbat și s -au schimbat în rău. Atra cția
câștigurilor potențiale mari de pe piața de capital a fost umbrită oarecum deoarece impozitul
pe dividende avea să se dubleze în 2005 față de 2004. Cota de impunere în acest caz crescuse
și în cazul persoanelor fizice de la 5% la 10%, nivel valabil în ainte doar în cazul persoanelor
juridice. În cazul acestora din urmă nivelul de impozitare urma să rămână același și anume cel
de 10%. În cazul unei vânzări a acțiunilor deținute persoanele fizice aveau de plată în urma
câștigului obținut un impozit de 1%.

Veniturile din chirii

Când vine vorba despre veniturile din chirii, până în 2004 se utiliza baremul cotelor
progresive, cu cotă anticipată de 15%. Din 2006, cota anticipată de impozit valabilă este cota
de 16%. Venitul impozabil din închiriere se stabil ește din 2005 prin scăderea din venitul brut
a unei deduceri de 25%, indiferent dacă este vorba de bunuri mobile (pentru care înainte
deducerea era de 30%) sau bunuri imobile (pentru care deducerea înainte de 2005 era de
50%).

Din 2005 și până astăzi Cod ul fiscal și prevederile sale au cunoscut numeroase modificări.
Guvernul n -a reușit din păcate să -și țină promisiunea făcută la începutul anului 2005, aceea de
a asigura stabilitatea și predictibilitatea mediului legislativ din perspectiva fiscalității.

19
4. COMPARAȚIA MODELELOR EXISTENTE CU MODELUL PUR AL
COTEI UNICE

Analizând sistemele bazate pe cotă unică observăm o serie de asemănări și deosebiri prin
raportare la modelul teoretic al cotei unice propus de Robert Hall și Alvin Rabushka de la
Stanford University.

Sub aspectul simplificării sistemelor evoluția se resimte doar din perspectiva modului mai
facil de calcul datorită reducerii și uniformizării cotelor de impunere, a eliminării excepțiilor
și a scutirilor. Acest aspect este foarte vizibi l în cazul sistemului din România, pe când în
cazul altor națiuni cum ar fi cazul Belarusului simplificarea nu este foarte perceptibilă.
Simplificarea este resimțită și din perspectiva modalităților de declarare în unele jurisdicții.
Totuși cel mai simplu sistem raportat la modelul propus de Hall și Rabushka rămâne sistemul
de impunere al Hong Kong -ului.

Din perspectiva modului de construcție a sistemului fiscal se observă că toate sistemele
europene păstrează varianta clasică de împărțire a veniturilor în funcție de criterii juridice și
nu economice. Același lucru se verifică și în cazul țărilor cu cotă unică din America și Asia.

În acest peisaj global, nota discordantă o face tot Hong Kong -ul, care este singura jurisdicție
de pe glob care respectă princi piul economic al clasificării veniturilor în scopuri fiscale, prin
împărțirea acestora în venituri din salarii și veniturilor din afaceri. Unele jurisdicții precum
România, Albania, Macedonia și Insulele Mânecii practică cote unitare pentru toate tipurile de
afaceri, ceea ce reduce inechitatea și ferește mediul de afaceri de distorsiuni din perspectiva
concurenței, dar clasificarea veniturilor are la bază tot rațiuni de ordin juridic.

Evitarea dublei impuneri este o regulă foarte des încălcată în jurisdicț iile studiate. Sunt state
care se încadrează în liniile modelului pur precum Hong Kong, și altele precum Bulgaria și
Rusia care încearcă să se apropie de acest deziderat impozitând dividendele cu o rată mai
scăzută.

Țările din centrul și estul Europei a u sisteme de impozitare asemănătoare: cotele de impunere
sunt reduse, uniformitatea este respectată în primul rând prin renunțarea la progresivitate în
impunerea salariilor. Există însă și sisteme care respectă regula păstrării aceleiași cote pentru

20
toate tipurile de venit. În vestul Europei, în Jersey și Guernsey, impunerea se face cu cote
uniforme de 20%. Hong Kong -ul nu păstrează regula uniformității pentru toate veniturile, și
chiar mai mult le oferă contribuabililor posibilitatea de a fi impuși pentru veniturile din salarii
cu cote progresive.

Pe lângă țările care au adoptat sisteme cu cotă unică există o serie de alte state care își doresc
implementarea unui asemenea sistem. Este cazul statelor Unite ale Americii și cazul Chinei
unde există discuții l a nivel politic care vizează această opțiune. Pe de altă parte, în Europa de
Vest, Islanda este prima țară din lume care datorită greutăților financiare generate de criza
economică a renunțat la cota unică. De asemenea Republica Cehă și Slovacia au revenit la
impunerea progresivă a veniturilor din salarii.

Dacă ar fi să înglobăm concluziile analizei efectuate într -una singură, am remarca faptul că
nici unul din sistemele fiscale care au făcut obiectul studiului nu respectă întru totul
caracteristicile mo delului pur de cotă unică. Dacă ar fi să evidențiem câteva cazuri mai aparte,
am aminti modelul Hong Kong -ului care respectă în esență proprietățile cotei unice propusă
de Hall și Rabushka.

Tabelul 2. Comparația sistemelor actuale cu cotă unică cu modelu l pur
Nr.
Crt. Jurisdicția Simplita
te Design
general Evitarea dublei
impuneri Uniformitatea
cotelor
1 Hong Kong Da Da Da Nu
2 Estonia Nu Nu Nu Da
3 Lituania Nu Nu Nu Nu
4 Letonia Nu Nu Nu Nu
5 Rusia Nu Nu Nu Nu
6 Serbia Nu Nu Da Nu
7 Romania Parți al Nu Nu Da
8 Slovacia Parțial Nu Da Nu
9 Ucraina Nu Nu Nu Nu
10 Georgia Nu Nu Nu Nu
11 Macedonia Parțial Nu Nu Da
12 Albania Parțial Nu Nu Da
13 Muntenegru Parțial Nu Nu Da
14 Bulgaria Nu Nu Nu Nu
15 Republica
Ceha Nu Nu Nu Nu
16 Belarus Nu Nu Nu Nu

21
17 Jersey Nu Nu Nu Da
18 Guernsey Nu Nu Nu Da
19 Paraguay Nu Nu Nu Nu
5. Sursa: Propriile prelucrări

22
5. EFICACITATEA COTEI UNICE

Impactul cotei unice asupra veniturilor bugetare

În toate cazurile analizate veniturile bugetare au înregistrat evoluții pozitive în anii care au
urmat introducerii cotei unice, excepție făcând cazul Albaniei, unde adoptarea noului sistem a
coincis cu o contracție a veniturilor bugetare datorită în principal debutului crizei econo mice
și financiare mondiale. Este de subliniat de asemenea că trendul de creștere a veniturilor
bugetare exista și anterior modificărilor fiscale aduse de cota unică.

Analizând centralizatorul creșterilor înregistrate de veniturile bugetare în anul anter ior
introducerii cotei unice și în anii ce au urmat adoptării noului sistem fiscal, putem observa că
în majoritatea țărilor ritmul de creștere al veniturilor a scăzut după implementarea acestei
reforme fiscale.

Tabelul 3. Impactul cotei unice asupra venit urilor la bugetul statului
Țară 1 an
înainte
de
reformă anul
reformei I an
după
reformă al II-lea
an după
reformă
Albania 10,8 9,7 16,8 3,1
Belarus 36,7 -4,4 8,9 18,4
Bulgaria 20,0 14,7 -8,6 -4,3
Cehia 11,6 0,3 -1,9 2,7
Estonia 23,5
Georgia 65,7 25,2 29,6 35,2
Lituania 220,6 53,2 45,5 19,8
Macedonia 1,4 14,9 13,8 -6,3
Muntenegru 40,0 36,8 20,5 -18,0
Romania 30,7 22,5 22,8 20,5
Rusia 66,6 25,0 21,2 20,0
Serbia 47,0 16,1 23,9 22,1
Slovacia 11,9 5,1 8,7 6,2

23
Ucraina 24,9 26,2 44,1 27,4
Sursa: Propriile prelucrări

Impactul cotei unice asupra produsului intern brut

Schimbarea regimului fiscal în țările analizate a venit cu o creștere a PIB -ului în cea mai mare
parte a jurisdicțiilor. De asemenea este de subliniat faptul că în peste jumătate din cazuri
creșterea PIB a fost superioară în anii ce au urmat implementării cotei unice față de anii
anteriori.

Tabelul 4. Efectele cotei unice asupra produsului intern brut
Creșterea PIB %
Țară 2 ani
înainte de
reforma 1 an înainte de
reformă anul
reformei I an după
reformă al II-lea
an după
reformă
Albania 5,76 5,4 5,9 7,7 3,3
Belarus 8,65 10,2 0,6 7,6 6,8
Bulgaria 6,51 6,4 6,2 -5,5 0,2
Cehia 6,81 6,1 2,5 -4,1 2,3
Estonia -1,6 2,2 5,7
Georgia 1,10 5,9 9,6 9,4 12,3
Jamaica 0,95 -0,9 7,0 7,7 -4,0
Letonia -11,40 2,2 -2,1 3,6 8,3
Macedonia 4,35 5,0 6,1 5,0 -0,9
Muntenegru 4,20 8,6 10,7 6,9 -5,7
Romania 5,24 8,5 4,2 7,9 6,3
Rusia 6,35 10,0 5,1 4,7 7,3
Serbia 5,58 3,9 2,4 8,3 5,6
Slovacia 4,58 4,8 5,1 6,7 8,5
Ucraina 5,27 9,6 12,1 2,8 7,4
Sursa: World Bank Database și propriile prelucrări

24
Impactul cotei unice asupra investițiilor străine directe

Teoretic, orice guvern ar trebui să fie interesat de atragerea investițiilor străine directe.
Acestea pot genera noi locuri de muncă, pot adu ce noitehnologii și, în ansamblu, pot încuraja
creșterea economică și ocuparea forței de muncă. (Talpoș & Ludoșan, 2012) Conform datelor
cuprinse în tabelul de mai jos putem afirma că odată cu implementarea construcțiilor fiscale
ce au în centru cota propo rțională de impunere, statele supuse analizei au înregistrat în marea
lor majoritate evoluții favorabile în ceea ce privește atragerea de investiții străine directe. Se
pare că simplificarea sistemelor de impozitare și reducerea ratelor pentru principalele tipuri de
impozite au reușit să atragă capital străin mai numeros, investițiile străine ca procent în PIB,
înregistrând creșteri față de anii anteriori adoptării noului sistem de impunere.

Tabelul 5. Efectul cotei unice asupra investițiilor

Investiții le ca procent din % PIB
Țară 2 ani
înainte
de
reforma 1 an
înainte
de
reformă anul
reformei I an
după
reformă al II-lea
an după
reformă
Albania 28,9 29,2 29,4 32,4 29,1
Belarus 35,9 39,2 39,0 41,3 39,8
Bulgaria 32,1 34,1 37,5 29,4 24,9
Cehia 26,8 27,0 25,3 21,7 22,3
Estonia 26,1 27,0 28,2 28,1
Georgia 32,5 29,4 33,5 30,1 34,2
Jamaica 14,7 14,2 14,5 15,6 18,2
Letonia 9,8 16,6 15,0 18,1 20,6
Lituania 22,6 21,0
Muntenegru 17,7 25,4 33,8 40,7 27,1
Romania 13,9 12,9 18,5 29,7 23,7
Rusia 14,8 18,7 21,5 20,0 20,0
Serbia 13,9 12,9 18,5 29,7 23,7
Slovacia 29,1 24,6 26,3 28,9 28,0

25
Ucraina 20,2 22,0 21,2 22,6 24,8
Sursa: World Bank Database și propriile prelucrări

Efectele cotei unice în România

La introducerea cotei unice în România începând cu anul 2005, analiștii economici susțineau
că este prea devreme pentru a spune cu precizie cum va arăta economia româneasc ă în urma
introducerii cotei unice de impozitare de 16 la sută. Ei nu s -au ferit totuși să prezinte ce s -ar
putea întâmpla, în teorie, în cazul în care cota unică ar avea numai efecte pozitive. Ei arătau
că dacă surplusul de venituri al firmelor și al pers oanelor fizice ar rezulta în investiții și
economii, efectele ar fi deosebit de benefice.

La sfârșitul anului 2005 comparativ cu anul 2004 bugetul consolidat arăta astfel:
 Deficitul peste nivelul programat sau a celui insinuat de unii analiști că s -ar
putea realiza nu s -a înregistrat.
 Veniturile la bugetul de stat au crescut nominal cu 16,4%, respectiv cu 6,6%
în termeni reali, în 2005 față de 2004. Astfel temerile legate de scăderea
drastică a încasărilor la bugetul de stat nu s -au adeverit.
 Se observă că veniturile din impozitele directe, afectate fiind de cota unică, au
înregistrat scăderi. Cele mai afectate au fost veniturile aferente impozitului pe
venit și salarii unde scăderea reală a fost de 13,2%. Bugetul însă a fost salvat
de impozitele indirecte și în special de încasările aferente TVA -ului care au
adus statului în 2005 venituri cu 24,9% mai mari decât în anul 2004. Și
încasările din accize au crescut în termeni reali cu 4,5%, iar cele din taxe
vamale cu 15,4% (Tulai & Bizo, 2006).

Anul introduce rii cotei unice a adus o creștere a PIB -ului cu 4%, mult mai scăzută decât cea
înregistrată în anul 2004, când acest indicator a înregistrat o creștere de 8%. În 2006 însă
majorarea PIB revine la 8%, ca în 2008 să se înregistreze un nivel record de peste 9 % în
termeni nominali.

Din bilanțurile contabile aferente anilor 2004 și 2005 rezultă că agenții economici români au
obținut performanțe economico – financiare îmbunătățite în primul an de cotă unică față de
anul precedent, rezultate care pot fi sintetiza te astfel:

26
• diferența dintre rata legală de impunere și rata efectivă de impunere s -a
micșorat, iar în anul 2005, în premieră pentru perioada post comunistă, rata
de impozitare realizată a fost superioară ratei legale;
• rata profitabilității înregistrat ă la nivelul agenților economici a suferit o
ameliorare, cu toate că modernizarea și retehnologizarea în cadrul
companiilor românești s -a amplificat, chiar și prin investiții realizate prin
împrumuturi, ceea ce a condus la majorarea cheltuielilor;
• profi tul agenților economici a sporit în anul 2005, ajungând la 9,3% per
total economie, iar pierderile s -au redus cu 3%;
• paralel cu fenomenele descrise mai sus a avut loc și o consolidare a
disciplinei financiare și o scădere a arieratelor datorită implemen tării unor
măsuri legislative ce au vizat mărirea eficieței procesului de impunere și
sporirea gradului de colectare a obligațiilor către bugetul consolidat al
statului;
• menținerea gradului de îndatorare în condițiile creșterii fondurilor rămase
la disp oziția societăților, prin reducerea impozitului pe profit, ceea ce a
făcut posibil să crească cheltuielile cu investițiile (6,6% în termeni reali a
cheltuielilor cu echipamentele) ( Comisia Națională de Prognoză, 2006:1).

Impactul cotei unice – evidențe em pirice

Din analiza efectuată prin intermediul instrumentelor statistice descriptive, am observat că,
fără a avea nici un alt factor de control, produsul intern brut a înregistrat în majoritatea
statelor analizate majorări, însă în cele mai multe cazuri ex ista un trend de creștere anterior
care a continuat și în anul introducerii cotei unice, uneori ritmul de creștere fiind chiar mai
redus. Veniturile la bugetul consolidat al statelor au înregistrat de asemenea evoluții, însă
trendul ascendent s -a manifesta t în cele mai multe jurisdicții și înainte de introducerea cotei
unice.

Impactul cotei unice asupra produsului intern brut

În cazul studiului de față s -a optat în vederea analizării impactului cotei unice asupra PIB
pentru o regresie liniară multiplă. Pentru construirea modelului liniar de regresie am definit
investițiile și consumul gospodăresc drept variabile independente, în timp ce valoarea

27
Produsului Intern Brut a fost considerată a fi o variabilă dependentă (rezultativă). CU este
inclusă în regresie cu scopul de a studia efectul cotei unice asupra produsului intern brut,
precum și asupra celorlalte variabile din regresie. Așadar m etoda de analiză utilizată este cea
de modelare econometrică, folosindu -se pachetul software STATA11 .

PIB i,t= β 0 + β 1 *INV i,t + β 2 *CS i,t + β 3 *CU i,t+εi,t

PIB i,t – Produsul Intern Brut la prețul pieței aferent țării i la momentul t, exprimat ca o
creștere procentuală comparativ cu perioada precedentă
INV i,t = formarea brută a capitalului aferentă ță rii i la momentul t exprimate ca o
creștere de la o perioadă la alta,
CSi,t = consumul gospodăresc aferent țării i la momentul t exprimat ca o creștere de la
o perioadă la alta
CU = variabilă dummy aferentă țării i la momentul t care ia valoarea 1 în perio adele în
care se aplică cota unică și 0 pentru perioadele în care nu se aplica cota unică.

În vederea analizei impactului pe care cota unică l -a avut asupra creșterii economice s -a
utilizat un panel format din 9 țări, respectiv: Ucraina, Bulgaria, Estonia , Kazahstan, România,
Rusia, Letonia si Albania. Perioada analizată se întinde pe un interval de 20 ani. Astfel,
intervalul studiat este 1992 -2011 pentru toate statele analizate. Data introducerii cotei unice
diferă însă de la țară la țară.

Analizând rezu ltatele obținute prin modelare și prezentate în tabelul de mai sus , se desprind
următoarele concluzii:
– în urma estimării regresiei cu efecte fixe s -a obținut o probabilitate mai mică de 0,05
( respectiv 0, 0384) ceea ce indică faptul că regresia are e fecte fixe. În urma modelării cu
efecte aleatoare s -a obținut o probabilitate de 0,1322, peste pragul de 0,05, ceea ce
demonstrează că modelul nu are efecte aleatoare. În concluzie s -a optat pentru modelul cu
efecte fixe obținându -se rezultatele de mai sus .
– testul F – statistic, cu o valoare mare (112,36), valoare ce depășește pragul critic, iar
Prob (F – statistic) cu o valoare foarte mică, de 0,0000, demonstrează faptul că modelul de
regresie este foarte bun;

28
– coeficientul de corelație, cu o valoare de 67,05%, denotă faptul că legătura statistică
între variabila rezultativă – PIB și cele explicative – investiții, consum gospodăresc și cota
unică este puternică;
– valorile erorilor standard a coeficienților funcției de regresie sunt mai mici, în modul,
decât valorile coeficienților, ceea ce întărește veridicitatea estimării acestuia, concluzie
susținută și de valorile mici ale probabilității;

Având în vedere considerentele de mai sus se poate aprecia că modelul ales poate fi
considerat reprezentativ pen tru a descrie impactul pe care investițiile, consumul gospodăresc
și cota unică o au asupra PIB.

Tabelul 6. Impactul investițiilor, consumului gospodăresc și a cotei unice asupra PIB
Variabila INV CS CU
Coeficientul 0.141*** 0.410*** 1.74*
t-statistic (9.33) (10.58) (1.88)

Notă: *, ** și *** reprezintă pragurile de semnificație pentru 1%, 5%, respectiv 10%. În paranteză se află
valorile t -statistic.

Din model se desprinde faptul că, în cazul țărilor din panel:
– investițiile și consumul au un imp act pozitiv foarte semnificativ asupra creșterii PIB.
– cota unică are un impact pozitiv semnificativ asupra creșterii PIB.

Impactul cotei unice asupra veniturilor bugetare

Cercetare noastră analizează impactul unor determinanți de ordin fiscal și econ omic, mult mai
importanți în contextul actual al crizei economice și financiare, asupra veniturilor bugetare,
utilizând o regresie liniară multiplă. Astfel în cadrul modelului liniar de regresie veniturile
bugetare reprezintă variabila dependentă, iar creș terea PIB, inflația și șomajul sunt utilizate ca
și variabile explicative. La fel ca și în analiza anterioară CU este inclusă în regresie cu scopul
de a studia efectul cotei unice asupra produsului intern brut, precum și asupra celorlalte
variabile din reg resie.

VB i,t= β 0 + β 1 *PIB i,t+ β 2 *INF i,t + β 3 *Si,t + β 4 *CU i,t+εi,t

29
unde:
VB i,t – Veniturile bugetare aferente țării i la momentul t, exprimate ca o creștere
procentuală comparativ cu perioada precedentă
PIBi,t – Produsul Intern Brut la prețul pieței aferent țării i la momentul t, exprimat ca o
creștere procentuală comparativ cu perioada precedentă
INF i,t = inflația aferentă țării i la momentul t
Si,t = rata șomajului aferentă țării i la momentul t
CU i,t = variabilă dummy aferentă țării i la momentul t care ia valoarea 1 în perioadele
în care se aplică cota unică și 0 pentru perioadele în care nu se aplica cota unică.
Pentru realizarea acestui studiu s -a avut în vedere un panel format din 11 țări, resp ectiv:
Albania, Belarus, Bulgaria, Cehia, Georgia, Kazahstan, Macedonia, Mongolia, România,
Rusia și Slovacia. Perioada analizată se întinde pe un interval de 14 ani, respectiv între anii
1997 -2010. La fel ca și în studiul anterior s -a pornit de la un eșan tion format din toate țările
care aplică cota unică exceptând Jamaica și Hong Kong, dar dat fiind faptul că pentru multe
nu au fost regăsite date statistice s -a ajuns la eșantionul conform tabelului de mai jos. Au fost
utilizate date anuale, seriile statis tice fiind constituite din 14 observații pentru fiecare țară.
Sursa informațiilor utilizate este Fondul Monetar Internațional.
Analizând rezultatele obținute prin modelare și prezentate în tabelul de mai sus , se desprind
următoarele concluzii:
– în urma estimării regresiei cu efecte fixe s -a obținut o probabilitate mai mică de 0,5
ceea ce indică faptul că regresia nu are efecte fixe. În urma modelării cu efecte aleatoare s -a
obținut o probabilitate de 0,3553, peste pragul de 0,05, ceea ce demonstrează c ă modelul nu
are efecte aleatoare. În concluzie s -a optat pentru o regresie liniara fără efecte obținându -se
rezultatele de mai sus.
– testul F – statistic, cu o valoare mare (748,60), valoare ce depășește pragul critic, iar
Prob (F – statistic) cu o valoa re foarte mică, de 0,0000, demonstrează faptul că modelul de
regresie este bun;
– totuși coeficientul de corelație, cu o valoare de 38,30%, denotă faptul că variabila
rezultativă – venituri bugetare este explicată prin cele explicative – creșterea PIB, in flație,
șomaj și cota unică numai în proporție de 38,30%.

Tabelul 7. Impactul creșterii PIB, a inflației, a șomajului și a cotei unice asupra
veniturilor bugetare
Variabila PIB INF S CU

30
Coeficientul 0.815 1.320*** -0.024 -5.991
t-statistic (1.73) (33.6 7) (-.13) (-0.70)
Notă: *, ** și *** reprezintă pragurile de semnificație pentru 1%, 5%, respectiv 10%. În paranteză se
află valorile t -statistic.

Din model se desprinde faptul că, în cazul țărilor din panel,
– creșterea PIB are un impact pozitiv dar nes emnificativ asupra variabile rezultative;
– inflația are un impact pozitiv foarte semnificativ asupra creșterii veniturilor bugetare;
– șomajul și cota unică au un impact negativ dar nesemnificativ asupra evoluției
veniturilor bugetare.

Evaluarea sistemului c u cotă unică românesc pe baza anchetei sociale

Obiective
După cum am prezentat și anterior, Guvernul României a introdus începând cu anul 2005 o
serie de măsuri de ordin fiscal cu scopul de a reduce po vara fiscală și de a îmbunătății mediul
de afaceri. În vederea evaluării din perspectiva agenților economici a acestui nou sistem fiscal
ce are în centru cota de unică de impunere de 16% ne propunem realizarea unei cercetări
statistice. Studiul se concentr ează asupra determinării modului în care este perceput de către
agenții economici impactul cotei unice asupra:
 performanțelor companiilor;
 mediului de afaceri românesc;
 poverii fiscale;
 economiei negre;
 legislației și procedurilor fiscale.

Metodologie
Studiul se bazează pe un chestionar aplicat unui eșantion de 100 de întreprinderi românești.
Aplicarea chestionarelor a avut loc pe parcursul anului 2011. Metodele folosite în evaluarea
sistemului fiscal cu cotă unică sunt atât cantitative cât și calitative.

În vederea asigurării reprezentativității eșantionului s -a folosit metoda eșantionării stratificate.
Criteriul de stratificare utilizat a fost mărimea întreprinderii în funcție de numărul de angajați.
În vederea construirii corecte a eșantionului au fost utilizate ultimele raportări publice ale

31
Institutului Național de Statistică privind activitatea întreprinderii și a rezultat un eșantion
format din: 89 de întreprinderi cu 0 -9 angajați, 8 întreprinderi cu 10 -49 angajați, 2
întreprinderi cu 50 -249 angajaț i și 1 întreprindere cu peste 250 de angajați.

Rezultate

Cota unică a fost percepută ca un factor ce a determinat îmbunătățirea performanțelor
întreprinderilor legate de lichiditate și profitabilitate. Creșteri ale lichidității și ale
profitabilității au fost resimțite mai ales de societățile din domeniul serviciilor.

Introducerea sistemului cu cotă proporțională a avut efecte moderate asupra creării de noi
locuri de muncă. Beneficiile în această direcție au fost resimțite mai ales de către
întreprind erile care au între 0 și 9 angajați și care au ca obiect de activitate prestarea de
servicii.

Cota unică de impozitare a stimulat moderat activitatea investițională a companiilor. Cele care
au considerat cota unică un imbold spre a efectua investii au fos t întreprinderile din domeniul
producției.

În același timp peste 90% dintre agenții economici subliniază că introducerea sistemului de
impozitare cu cotă unică nu este un pas suficient în direcția îmbunătățirii mediului de faceri.
În acest context autori tățile trebuie să încerce să completeze această măsură cu altele care să
ducă la atragerea investitorilor. Printre acestea s -ar număra și măsuri privind reinvestirea
profitului care să fie aplicabile și în zona micilor afaceri.

De asemenea instituțiile de colectare și control privind impunerea ar trebui să își construiască
o reputație mai solidă în sensul eliminării la maxim a influențelor politice și a elementelor de
corupție și a implementării unei strategii de management al resurselor umane mai eficient e.

În proporție de 61% întreprinderile chestionate consideră sistemul cu cotă unică un imbold
moderat pentru atragerea investitorilor străini. De aceea cota unică ar trebui să devină în
continuare în strategia de atragere a investitorilor străini un elem ent central de promovare a
avantajelor fiscale pe care țara noastră le oferă.

32
Cea mai mare parte a companiilor chestionate, respectiv 57% dintre acestea, au resimțit o
scădere a poverii fiscale după schimbările de la nivelul anului 2005.

Impunerea ce ar e la bază cota proporțională este apreciată de 93% dintre întreprinderi ca fiind
un sistem mai bun decât cel cu cote progresive. În privința perspectivelor cotei unice în
contextul anilor care vor urma, 81% dintre companii sunt de părere că acest sistem va fi
menținut în România.

În privința reducerii evaziunii fiscale, din perspectiva întreprinderilor chestionate, impactul
generat de cota unică este unul nesemnificativ. Astfel, atât munca la negru cât și declararea
unor salarii mai mici decât cele efectiv e rămân practici foarte des întâlnite și după adoptarea
noului sistem. Nu a avut loc nici o creștere în declararea veniturilor reale ale întreprinderilor.
În acest sens aparatul de control fiscal al statului ar trebui îmbunătățit, prin adoptarea de
strateg ii și norme de control cu rezultate imediate în spectrul colectării de venituri
suplimentare și reducerii evaziunii fiscale.

Schimbările frecvente ale prevederilor legislative reprezintă în continuare un punct slab al
sistemului fiscal românesc. Cu toate că legislația în vigoare prevede că orice schimbare de
ordin fiscal să fie făcută cu minim 6 luni înainte de implementarea ei, acest lucru nu a fost
respectat tocmai de făuritorii legii. De aici și nemulțumirea companiilor, care nu îți pot
respecta țintel e de buget stabilite, bulversați de schimbările de peste noapte a Codului Fiscal.

33
6. PERSPECTIVELE COTEI UNICE

Mulți economiști împărtășesc impresia că în țările cu economii dezvoltate legile fiscale au
devenit din ce în ce mai compl exe, aparatul de impunere este din ce în ce mai costisitor, iar
sistemul fiscal creează o multitudine de distorsiuni. Discuțiile privind reformarea acestor
construcții fiscale devin din ce în ce mai aprinse, în condițiile în care în estul Europei tot mai
multe țări au adoptat regimuri de impunere simplificate ce au la bază o singură cotă.

La mijlocul și sfârșitul deceniului trecut au apărut semne că această cotă unică ar putea să
devină o realitate chiar și în vestul Europei, acolo unde domnesc guverne cu orientări social –
democrate. Creșterea ratei șomajului și creșterea economică destul de mică păreau să schimbe
atitudinea guvernanților vest europeni vis -à-vis de fiscalitate.

Pe de altă parte însă, în Slovacia, guvernul care a renunțat la impozitare progr esivă și a
introdus cota unică nu a mai fost reales. Noile partide din guvernul slovac au promis în timpul
campaniei electorale că vor reveni la soluția de impozitare progresivă. "În legătură cu sistemul
de impozitare pe baza cotei unice, îndoielile au ven it nu doar din partea populației, a
electoratului, ci și din partea specialiștilor în economie", scrie Robert Anderson,
corespondentul de la Praga al cotidianului britanic Financial Times. În 2013 Slovacia a
renunțat la cota unică, impozitând veniturile p ersoanelor fizice cu două cote stabilite în
funcție de mărimea veniturilor.

Mai mult decât atât, un raport realizat de Fondul Monetar Internațional subliniază unele
aspecte negative legate de cota unică de impozitare. Conform raportului se pare că acolo unde
cota unică a înregistrat nivele de peste 20%, ea nu a reușit să aducă mai multe venituri
statului. Ba chiar mai mult relaxarea fiscală nu a crescut apetitul de muncă al contribuabililor
și în unele cazuri l -a scăzut.

Astăzi însă omenirea înfruntă o provocare de proporții: cea mai semnificativă contracție a
economiei globale din ultimele șase decenii. Se pune astfel întrebarea dacă în acest context
rețeta cotei unice mai este viabilă, iar dacă da, care ar putea fi aportul acesteia la relansarea
econo mică sau de ce sistemul ar trebui menținut.

34
În contextul mondoeconomic actual majorarea cotelor de impozitare nu reprezintă soluția cea
mai indicată. Această măsură ar putea avea drept efect o migrare a agenților economici spre
economia subterană sau, în scenariul cel mai pesimist, ar putea da naștere la falimente în lanț.
Acestea ar conduce la scăderi ale încasărilor la bugetele naționale în timp ce necesitățile de
finanțare pe palierul social ar crește simțitor.

35
7. CONCLUZII GE NERALE ȘI PERSPECTIVE ALE CERCETĂRII

Un studiu întreprins la Washington in anul 1996 arată că înțelegerea unui sistem cu cotă unică
și a tuturor implicațiilor pe care le aduce un astfel sistem este o adevărată aventură (Hall et al.,
1996). Astfel, în lim ita posibilităților materiale și temporale, lucrarea de față a încercat să
evidențieze o parte din impactul pe care l -a avut acest sistem din punct de vedere economic în
principalele jurisdicții care îl aplică.

Din analiza efectuată pe baza instrumente lor statisticii descriptive se observă că impactul
cotei unice asupra consumului gospodăresc, asupra investițiilor străine directe și asupra nu
poate fi foarte ușor evidențiat. Și asta din mai multe considerente. Astfel în cazul țărilor
baltice creșterea P IB-ului face parte din peisajul primilor ani de după adoptarea cotei unice,
după ce în anii precedenți s -au înregistrat scăderi în ceea ce privește acest indicator. Și
creșterea veniturilor la bugetul statului devine mai evidentă după implementarea noului sistem
de impunere, iar consumul gospodăresc și investițiile străine direct sporesc substanțial în acea
perioadă. În schimb în celelalte țări pentru care s -a realizat studiul evoluțiile diferă de la caz
la caz. Astfel, la nivelul produsului intern brut, a nul implementării cotei unice vine cu creșteri,
dar este de reținut faptul că ratele de creștere a PIB sunt în multe dintre cazuri mai mici sau
egale cu cele înregistrate în anii ce preced introducerea noului sistem. Este cazul Rusiei,
Serbiei, Slovaciei, Albaniei și României. Există însă state în care ratele de creștere ale PIB –
ului sunt semnificativ mai mari în anii ce au urmat adoptării față de perioada anterioară. În
această situație se află Ucraina, Macedonia și Muntenegru.

În ceea ce privește venitu rile bugetare, acestea au înregistrat creșteri în toate statele analizate
în anii care au urmat implementării sistemului cu cotă proporțională. Este însă de subliniat că
trendul de creștere al veniturilor exista și anterior schimbărilor fiscale amintite.

Investițiile străine directe ca procent în PIB au avut evoluții oscilante. Astfel în cazul Rusiei,
Georgiei, Ucrainei și României valorile investițiilor străine directe ca procent în PIB în anii ce
au urmat cotei unice nu au devansat pe cele înregistr ate anterior. În schimb pentru Albania,
Macedonia și Serbia noul sistem de impunere se pare ca a contat mult în decizia străinilor de a
investii în aceste țări, evoluțiile fiind semnificative în raport cu perioadele precedente.

36
Consumul a înregistrat creșteri semnificative în Albania și Macedonia după adoptarea cotei
unice. În schimb în Serbia s -au înregistrat scăderi, iar în Rusia, Slovacia și Ucraina ratele de
creștere au fost comparabile cu cele anterioare schimbării fiscale.

În cazul României noul sistem fiscal a adus schimbări importante, unele benefice, altele mai
puțin benefice.

În structura veniturilor statului cele mai importante mutații s -au produs prin schimbarea
ponderii și a importanței impozitelor indirecte în raport cu cele directe. Această modificare a fost
de altfel anunțată ca fiind esența noii filosofii fiscale. Prin relaxarea fiscalității directe s -a
urmărit încurajarea muncii suplimentare și a afacerilor profitabile, iar prin fiscalizarea
consumului s -a încercat încurajarea economi sirii și chiar raționalizarea consumului. Din
nefericire toate acestea nu s -au adeverit întru totul. Asupra contribuabililor, persoane fizice și
agenți economici, au rămas în 2005 venituri suplimentare datorită relaxării fiscale de cca 1
miliard de Euro. R eproșul celor de la FMI a fost acela că bugetul României a pierdut acești
bani. Premierul de la acea dată afirma că România nu a pierdut acești bani, ci ei au rămas la
îndemâna celor care i -au creat și care le -au dat oricum o întrebuințare mai bună decât a r fi
făcut -o statul. Nu este mai puțin adevărat că o anumită parte din acești bani a fost folosită
pentru consum. Ar fi însă greșit să credem că escaladarea consumului s -a datorat în mare măsura
relaxării fiscale. În fapt, creșterea acestuia s -a realizat m ai ales pe seama exploziei cunoscute a
creditelor pentru consum și a miliardelor de Euro aduse în țară de către românii care lucrează în
străinătate. ( Tulai & Bizo, 2006)

Cererea suplimentară a populației a fost îndreptată cu prioritate spre bunuri de fol osință
îndelungată, în principal produse electrocasnice care astfel au devenit accesibile și pentru
oamenii de rând. Este puțin probabil ca cei cu venituri mari care au beneficiat mai mult de
relaxarea fiscalității directe să -și fi completat dotările casni ce cu astfel de produse.
Dimpotrivă, este mai plauzibilă ipoteza că au economisit și au investit acești bani. ( Tulai & Bizo,
2006)

În contextual acestor evoluții trebuie remarcat și impactul negativ pe care criza economică și
financiară mondială a avut -o asupra tuturor indicatorilor studiați. Astfel în cazul majorității
jurisdicțiilor analizate anul 2009 a venit cu involuții ai principalilor indicatori macroeconomici.
Totuși ar fi de remarcat cazul Albaniei și Macedoniei , unde PIB -ul a crescut în 2009, res pectiv a

37
scăzut foarte puțin. Ceea ce au în comun aceste două state este că au adoptat cota unică în
2007 și nivelul cotelor unice este cel mai redus din Europa, 10%, respectiv 9%.

Modelarea întreprinsă asupra panelului de 9 state selectate a oferit indic ii mai clare privind
impactul cotei unice asupra creșterii economice. Astfel în urma interpretării rezultatelor obținute
s-a constatat că impactul cotei unice asupra produsului intern brut este pozitiv semnificativ.

Din ancheta socială realizată pe un eș antion reprezentativ de întreprinderi românești au fost
obținute de asemenea rezultate interesante. Astfel percepția agenților economici este aceea că
introducerea sistem cu cotă unică a avut un impact pozitiv asupra profitabilității și lichidității
celor mai mulți agenți economici privați. Efectele asupra creării de noi locuri de muncă și
asupra sporirii investițiilor au fost însă moderate. În același timp cota unică a micșorat povara
fiscală pentru cele mai multe dintre companii. Reducerea economiei subte rane rămâne însă o
problemă nerezolvată în peisajul fiscal românesc, impactul cotei unice asupra acesteia fiind
nesemnificativ. Mediul de afaceri autohton a avut numai de câștigat în urma adoptării noului
sistem fiscal. Se pare că cel mai mare câștig adus întreprinzătorilor din România de cota unică
este simplificarea sistemului de impunere. Cu toate acestea mai există și alte măsuri pe care
autoritățile românești le -ar putea lua în direcția simplificării procesului impozitării.
Introducerea unor prevederi suplimentare privind reinvestirea profitului mai ales pentru
întreprinderile mici și mijlocii ar fi binevenite. De asemenea în România există o multitudine
de alte impozite care apasă greu pe umerii contribuabililor cu venituri reduse. Același
fenomen este întâlnit și în cazul companiilor de dimensiuni reduse care se dovedesc a fi buni
plătitori de impozite.

Tot din același studiu a reieșit că frecvența schimbărilor de ordin legislativ în domeniul fiscal
trebuie redusă și în același timp modificările să se realizeze cu respectarea prevederilor din
Codul Fiscal. Și calitatea serviciilor administrative în domeniul impunerii ar trebui să crească,
atât în ceea ce privește pregătirea resurselor umane cât și în privința procedurile interne. De
asemenea influențel e politice și elementele de corupție din acest sector ar trebui complet
eliminate, iar abordarea contribuabililor și a problemelor de procedură fiscală ar trebui să se
facă de o manieră obiectivă și independentă. Comparând sistemul de impunere cu cote
progresive cu cel care are la bază cota unică de impozitare întreprinderile românești îl preferă
pe cel din urmă, considerându -l mai bun.

38
Dacă privim asupra perspectivelor cotei unice, întreprinzătorii români sunt de părere că
aceasta va fi menținută. Rămâne de văzut dacă schimbările politice interne ale anilor următori
vor determina modificări majore în peisajul fiscal.

Perspectivelor pe care sistemul de impunere cu cotă unică le are la nivel global sunt favorabile
acesteia. Există oricum o tendință certă de aplatizare a ratelor de impunere la nivel mondial ,
impozitarea progresivă intrând în dizgrație. Acest lucru se datorează impactului negativ pe
care progresivitatea o are asupra creșterii economice și a efectului ei malthusianist. În schimb
impunerea prop orțională vine să rezolve aceste chestiuni fără a afecta echitatea fiscală, în
condițiile în care există deduceri consistente sau se folosesc alte pârghii de politica socială.

În ceea ce privește posibilele direcții de cercetare ar fi util de determi nat corelația care există
între diferitele caracteristici ale sistemului cu cotă unică și performanțele sistemelor fiscale în
materie de colectare a veniturilor bugetare și de stimulare a mediului de afaceri.

De asemenea analiza realizată în această lucr are poate fi extinsă și în direcția cercetării
corelației care ar putea să existe între structura unui sistem fiscal și datoria externă a unui stat,
având în vedere problematica tot mai acută privind criza datoriilor suverane.

Concluzionând putem spune că sistemele fiscale cu cotă unică caracterizează în special
economiile în curs de dezvoltare, ele devenind un important instrument în politica multor state
de încurajare a activității economice, dar simpla introducere a cotei unice nu a rezolvat pe de –
ntreg ul problemele cu care se confruntă aceste state. De asemenea trebuie subliniat că
sistemele fiscale cu cotă unică din estul și centrul Europei nu sunt sisteme pure,
caracteristicile lor fiind în multe cazuri diferite de modelul teoretic.

Despre eficacitat ea unui astfel de sistem în țările dezvoltate există doar exemplul Hong Kong –
ului, care chiar dacă lasă la alegerea contribuabililor modul de impunere, proporțional sau
progresiv, putem afirmă că este sistemul fiscal cel mai apropiat de modelul pur al cote i unice,
prin prisma faptului că majoritatea covârșitoare a contribuabililor aleg impunerea
proporțională, fiind în același timp respectate și celelalte condiții privind simplitatea
sistemului, evitarea dublei impuneri și modalității de abordare a venituri lor supuse fiscalizării.
Așadar, cazul Hong Kong -ului este unul de excepție atât prin forma suplă a construcției
fiscale și aproprierea acesteia de modelul pur, dar mai ales prin rezultatele pe care această

39
jurisdicție le -a obținut de -a lungul anilor de im punere cu cotă unică în ceea ce privește
încasările la bugetul de stat, asigurarea unui mediu propice pentru investitori și gradul de
reziliență ridicat de care a dat dovadă acest teritoriu în acești ultimi ani de criză economică și
financiară. Toate acest ea ne conduc la ideea că sistemele fiscale cu cotă unică asigură un
maxim de rezultate cu cât respectă mai mult caracteristice ce definesc modelul teoretic al lui
Hall și Rabushka.

Considerăm așadar că avantajele introducerii unui sistem de impunere cu c otă unică veritabilă
ar putea fi multiple pentru mediul economic și social. De asemnea o asemnea construcție are
efecte deosebit de favorabile pentru o economie aflată în tranziție pentru că:
– Sistemul fiscal cu cotă unică este simplu, impozitul putându -se repartiza ușor
între contribuabili în raport cu puterea contributivă a fiecăruia. În plus, din punct
de vedere al colectării duce la simplificarea aparatului administrativ, deci și la
eliminarea birocrației. Contribuabilul are posibilitatea de a se ocupa m ai mult de
activitatea sa de bază decât de grija virării la termene diferite a tuturor
impozitelor.
– Permite stabilirea exactă și echitabilă a mărimii impozitului, în primul rând
deoarece mărimea se stabilește în funcție de puterea contributivă a fiecărui
contribuabi.
– Plata impozitului se generalizează prin caracterul universal al impozitului și
fiecare contribuabil ar ști mărimea exactă a obligațiilor către stat.

Cu toate acestea, apotarea unei construcții fiscale cu cotă unică trebuie însoțită de o strat egie
fiscală coerentă și elaborată pe termen lung. Acestea ar putea fi rezolvate prin renunțarea la
interesele, fie ele mai mari sau mai mici ale celor responsabili cu politica fiscală. Așadar se
poate spune că și cota unică are nevoie de un anume combusti bil pentru a putea să funcționeze
ca un veritabil motor al creșterii și dezvoltării economice și acel combustibil se numește
strategie fiscală coerentă.

40
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

CǍRȚI
1. Hada, T. & Macavei, L., (2011), Fiscalitatea din România în anul 2 011, Ed Aeternitas, Alba Iulia.
2. Hall, R. E.& Rabushka, A. & Armey, D. & Eisner, R. & Stein, H., (1996), Fairness and Efficiency in
the Flat Tax (1996), American Enterprise Institute, Washington D. C., disponibil la
http://www.aei.org/docLib/20021130_70450.pdf .
3. Heath, A., (2006), Flat Tax: Towards a British Model, disponibil la
http://www.taxpayersalliance.com/flattax.pdf .
4. Lauré, M., (1993), Science fiscale, P.U.F. ,Paris, p.13.
5. Mill, J. S., (1885), Principles Of Political Economy, p. 538 disponibil la
http://www.gutenberg.org/files/30107/30107 -h/30107 -h.html#toc289.
6. Musgrave, R. A. & Musgrave, P. B., (1973), Public Finance în Theory and P ractice, Editura Mc.
Grow -Hill Book Company, p.118.
7. Rabushka, A. & Hall, E. R., (2007), The Flat Tax, updated and revised edition, Hoover Institution,
pag. 91, disponibil la http://media. hoover.org/documents/0817993115_79.pdf .
8. Tulai, I. C., (1995), Teorie și practică financiară, Ghid alfabetic, Editura Dacia, Cluj -Napoca, p.127.
9. Tulai, I. C., (2003), Finanțele Publice și fiscalitatea, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj -Napoca, p. 193
-212
ARTICOLE
1. Adams, S., (2009), Foreign direct investment, domestic investment, and economic growth in Sub –
Saharan Africa, Journal of Policy Modeling, 31, 939-949
2. Afonso, A. & Furceri, D., ( 2010), Government size, composition, volatility and economic growt h,"
European Journal of Political Economy, Elsevier, vol. 26(4), pages 517 -532, Decembrie.
3. Afonso, A. & Jalles, J.T., (2012), Fiscal volatility, financial crises and growth, Applied Economics
Letters, Taylor and Francis Journals, vol. 19(18), pages 1821 -1826, Decembrie
4. Agenda Institute (2007), The Craggy Flat -Tax Reform, disponibil la
http://www.agendainstitute.org/img/foto/agenda_policy%20brief_nr.4_en.pdf
5. Agnello, L. and Sousa, R. M., 2009. " The determinants of public deficit volatility," Working Paper
Series 1042, European Central Bank.
6. Anghelache, C., (2011), Analiza corelației între PIB și consumul final, Economie teoretică și aplicată
Volumul XVIII (2011), No. 9(56 2), pp. 84 -93
7. Armey, D., (1995), Caveat Emptor. The Case against the National Sales Tax, The Policy Review, iunie
1995, pp. 31 -35, disponibil la http://www.unz.org/Pub/PolicyRev -1995q3 -00031
8. Bakos, P. & Benczúr , P. & Benedek, D., (2009), The Elasticity of Taxable Income: Estimates and Flat
Tax Predictions using the Hungarian Tax Changes in 2005 MNB Working Papers 2008/7, Magyar
Nemzeti Bank (the central bank of Hungary) disponibil la
http://tatk.elte.hu/index.php?option=com_docman&task=doc_view&gid=1365
9. Bărbureanu, R., (2005), Efectele cotei unicede impozitare: Scenarii optimiste și pesimiste disponibil la
http://www.9am.ro/stiri -revista -presei/Business/2273/Efectele -cotei -unice -de-impozitare -scenarii –
optimiste -si-pesimiste
10. Batt, H.W.,(2005), Painless Taxation, disponibil la http://www.cooperativeindividualism.org/batt -h-
william_painless -taxation.html
11. Bădărău , I., (2008) – Flat tax makes non -residents seek taxation in Romania, disponibil la
http://www.zf.ro/zf -english/flat -tax-makes -non-residents -seek-taxation -in-romania -3588177/
12. Belke, A., Dobnik, F., & DReger, C. (2011). Energy consumption and economic growth: new insights
into the cointegration relationsh ip, Energy Economics , 33, 782-789.
13. Benedek, D., (2011), Behavioural Response to Income Taxation A Study of the Hungarian Tax System
, MPRA, University Library of Munich, Germany, disponibil la
http://www.econ.ceu.hu/download/thesis/Thesis_Benedek_final.pdf

41
14. Biriș, G., (2005), Nu sunt Mafalda. Dar totuși…, Revista Capial, Lumea în 2006
15. Bistriceanu, G. D.,(1995), Cotele de impozit, Revista „Impozite și taxe”, nr.12, pag.95 -96.
16. Blomstrom, M., Lipsey, R. E., & Zejan, M., (1996). Is fixed investment the key to economic growth,
The Quarterly Journal of Economics, 111, 269-276.
17. Bohacek, R. & Zubrick, J., (2011), A Flat Tax Reform in an Economy with Occupational Choice and
Financial Fr ictions, Economic Journal, Royal Economic Society, vol. 122(565), pages 1313 -1345,
December disponibil la http://home.cerge -ei.cz/RADIM/publications/Bohacek_Zubricky.pdf
18. Boland , R.,(2010), Hong Kong Tax: A Beginners Guide, disponibil la
http://gohongkong.about.com/od/businessbasics/a/HongKongTax.htm
19. Boris, M. & Miroslav, V. & Cok, M., (2007), The Inc ome Tax Reform in Slovenia: Should the Flat
Tax Have Prevailed?, MPRA Paper, University Library of Munich, Germany disponibil la at
http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id= 1682911
20. Cajner, T. & Grobovšek, J. & Kozamernik, D., (2006), Welfare and Efficiency Effects of Alternative
Tax Reforms in Slovenia, IB Magazin: Revista pentru dezvoltare durabilă – Ljubljana: Inst, ISSN
1318 -2803, ZDB -ID 21580005 lea. – Vol.. 40.2006, 1/2 , p. 125-136, disponibil la
http://www.cefsee.org/upload/czrf/mo_files/lang_slo/1204617867ROr4FT.pdf
21. Cassou, P. S. & Lansing J. K.,(2000), Growth Effects of a Flat Tax , Working Paper, Federal Reserve
Bank of Cleveland disponibil la http://www.cepr.org/meets/wkcn/3/3504/papers/cassou.PDF
22. Center for economic Analysis (2008), Tax Policy Assesment in M acedonia, Skopje, disponibil la
http://www.cea.org.mk/Documents/CEA%20Final%20fiscal%20report_final.pdf
23. Chren, M., (2006), The Slovakian Tax System: Key Features and Lessons for Policy Makers ,
Prosperitas, Vol. VI, No VI, September 2006, disponibil la
http://www.freedomandprosperity.org/Papers/slovakia/slovakia.shtml
24. Cohen, S B., (1999), The Vanishing Case For Flat Tax Reform: Growth, Inequality, Saving, And
Simplification, Valparaiso University Law Review, Volum 33, nr. 3, pp. 819 -853, disponibil la
http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=219173
25. Colombo, G. & Schnabel, R. & Schubert, S. (200 8), Basic Income Reform in Germany: A
Microsimulation -AGE Analysis disponibil la
http://www.aiel.it/bacheca/BRESCIA/papers/colombo.pdf
26. Comisia Națională de Prognoză, (2006), Cum a îmbun ătățit cota unică competitivitatea firmelor,
disponibil la at http://www.cnp.ro/user/repository/dd5dd51c898efc9fe13c.pdf
27. Cornia, G. C. & Nelson, R. D., (2010), State Tax Revenue Gr owth and Volatility, Federal Reserve
Bank of St. Louis Regional Economic Development , 6(1), pp. 23 -58
28. Decoster, A. & De Swerdt, K. & Orsini , K., (2010), A Belgian Flat Income Tax:Effects on Labour
Supply and Income Distribution, Discussion papers, Katholi eke Universiteit Leuven, Centrum voor
Economische Studiën disponibil la https://www.econ.kuleuven.be/tem/jaarg angen/2001 –
2010/2010/2010 -1/RBE%201 -2010%20 -%203%20 –
%20A%20Belgian%20Flat%20Income%20Tax.pdf
29. De Long, J. B., & Summers, L. H. (1991). Equipment investment and economic growth. The Quarterly
Journal of Economics, CVI, 445-502.
30. Deloitte, (2008), Doing Busin ess in Tukmenistan, disponibil la
http://www.psg.deloitte.com/resources/DoingBusinessInTurkmenistan.pdf
31. Devereux, M. B. & Love, D. R. F., (1994), The Effects of Factor T axation in a Two -Sector Model of
Endogenous Growth, Canadian Journal of Economics, Canadian Economics Association, vol. 27(3),
pages 509 -36, August, disponibil la http://ideas.repec. org/a/cje/issued/v27y1994i3p509 -36.html ,
32. Díaz -Giménez, J. & Pijoan -Mas, J. (2011), Flat Tax Reforms: Investment expesing and productivity,
C.E.P.R. Discussion Papers disponibil la ftp://ftp.cemfi.es/wp/11/1 101.pdf
33. Dobrescu, E., (2008), Cota unica de impozitare stimuleaza creșterea economica, Financiarul, ediția
online, disponibil la http://www .financiarul.com/articol_16325/cota -unica -de-impozitare -stimuleaza –
cresterea -economica.html

42
34. Doorman, F., (2000), ”Flat taxes, flat markets and economic crisis: consequences of the global
concentration of capital”,în Doorman, F., Global Development, Jan van Arkel International Books
,disponibil la http://home.wanadoo.nl/f.j.doorman/PaEnFlatTax.htm
35. Elger, P. & Lindqvist, G., (2007 ), Equilibrium Analysis for Sweden, Flat Tax Reforms: a Dynamic
General, Stockholm School of Economics, Department of Economics, Master Thesis 2007, disponibil
la http://arc.hhs.se/download.aspx?Me diumId=358
36. Engen, E. & Skinner, J., (1996), Taxation and economic growth, BER Working Papers, National
Bureau of Economic Research disponibil la http://www.nber.org/papers/w5826
37. European Parliament, (2000), Personal and company taxation , Fact Sheet no. 3.4.8, October 19, 2000,
disponibil la http://www.europarl.eu.int/factsheets/3_4_8_en.htm.
38. Ferguson, R., Wilkinson, W., & Hill, R., (2000). Electricity use and economic development, Energy
Policy, 28, 923-934.
39. Foldvary, F. E., (2004), U.S. Imposes Flatly Wrong Tax on Iraq, The Progress Report, disponibil la at
http://www.progress.org/2004/fold335.htm
40. Fuest, C. & Peichl, A. & Schaefer, T., (2007), Is a Flat Tax Politically Feasible in a Grown -up Welfare
State ?, FiFo Discussion Papers – Finanzwissenschaftliche Diskussionsbeiträge, University of Cologne,
FiFo Institute for Public Economics Disponibil la http://www.fifo -koeln.org/pdf/FiFo -CPE-DP_07 –
06.pdf
41. Garner, B., (2007), It ain't Slovakia , Czech Business Weekly, April 10, 2007, disponibil la
http://www.cbw.cz/phprs/2007041031.html.
42. González, M. and Pijoan -Mas, J., (2005), The Flat Tax Reform: A General Equilibrium Evaluation for
Spain, CEMFI W orking Paper 0505 Mai, 2005, disponibil la ftp://ftp.cemfi.es/wp/05/0505.pdf
43. Gorodnichenko, Y. & Martinez -Vazquez, J. & Peter, K. S., (2008), Myth and Reality of Flat Tax
Reform: Micro Estimates of Tax Evas ion Response and Welfare Effects in Russia, IZA Discussion
Papers, Institute for the Study of Labor (IZA), disponibil la
http://ideas.repec.org/p/iza/izadps/dp3267.html
44. Grecu, A., (2004), The Fl at Tax – The British Case, Research, Adam Smith Institute, Londra,
noiembrie 2004, disponibil la http://www.adamsmith.org/research/reports/flat -tax-the-british -case
45. Greenb erg, D., (2009), The Flat Tax: An Examination of the Baltic States, CUREJ: College
Undergraduate Research Electronic Journal , University of Pennsylvania, disponibil la
http://repository.upenn.edu/curej/1 30.
46. Hadler, S. & Moloi, Ch. & Wallace, S., (2007), Flat Taxes: A Policy Note, Georgia State University,
Andrew Young School of Policy, International Studies Program, Working Paper 07 -06, disponibil la
http://ideas.repec.org/p/ays/ispwps/paper0706.html
47. Henry, G., (1881), The Common Sense of Taxation, The North American Review, Volumul 130, p.
296, disponibli la http://www.jstor.org/stable/25100980
48. Hinst, D., (2010), Flat Tax Reforms in Estonia and Slovakia as Perspectives for Croation Tax Reform,
disponibil la http://files.lrinka.lt/analitiniai darba
49. International Monetary Fund, (2006), Republic of Estonia. Staff Report for the 2006, Article IV
Consultation , November 1, 2006, disponibil la
http://www.imf.org/external/pubs/ft/scr/2006/cr06418.pdf .
50. International Monetary Fund, (2007), Slovak Republic, Article IV Consultation Discussions,
Preliminary Conclusions of the Mission , March 13, 2007, disponibil la
http://www.imf.org/external/np/ms/2007/031307.htm.
51. Ionescu, C., (2005), Cota unică tulbură Europa, disponibil la
http://www.sfin.ro/artic ol_2648/cota_unica_tulbura_europa.html
52. Jones, L.E. & Manuelli, R. E. & Rossi, P. E., (1993), On the Optimal Taxation of Capital Income,
NBER Working Papers 4525, National Bureau of Economic Research, disponibil la
http://ideas.repec.org/s/nbr/nberwo.html

43
53. Jorgenson, D., (2003), Efficient Taxation of Income , Harvard Magazine , martie -aprilie, 2003
disponibil la http://harvardmagazine.com/2003/03/efficient -taxation -of-in.html
54. Kalchev, E., (2009), Flat Tax in the Eu – “Something of Craze”? the Bulgarian Case, Proceedings of
7th Internatio nal Conference «Economic Integration, Competition and Cooperation», 2 -3 Aprilie,
2009, Opatija, University of Rijeka – Faculty of Economics, disponibil la SSRN:
http://ssrn.com/abstract=2237417 sau http://dx.doi.org/10.2139/ssrn.2237417
55. Keen, M., Yitae, K., & Varsono, R., (2006), The ‘Flat Tax (es): Principles and Evidence, International
Tax and Public Finance, Springer, vol. 15(6), pages 712 -751, December, disponibil la
http://www.im f.org/external/pubs/ft/wp/2006/wp06218.pdf .
56. King, R. G. & Rebelo, S., (1990), Public Policy and Economic Growth: Developing Neoclassical
Implications, NBER Working Papers, National Bureau of Economic Research, disponibil la
http://ideas.repec.org/s/nbr/nb erwo.html
57. Kniesner, J. T. & Ziliak, P J., (2006), Evidence of Tax -Induced Individual Behavioral Responses,
disponibil la http://gatton.uky.edu/Faculty/Ziliak/Kniesner_Ziliak_Ta xSurvey.pdf
58. Koenig, E. F, Gregory, W. H. (1998), The Dynamic Impact Of Fundamental Tax Reform Part 1: The
Basic Model, Economic and Financial Policy Review, Federal Reserve Bank of Dallas, issue Q 1,
pages 24 -37disponibil la http://www.dallasfed.org/research/er/1998/er9801c.pdf
59. Krajcir , Z., (2006), Flat Tax in Slovakia – case for policy lessons?, International Academic Forum on
Flat Tax Rate organizat de Center of Excellence in Finance, Bled, Slovenia și disponibil la
http://www.cef -see.org/index.php?location=1094
60. Larsen, T., (2006), A Flat Tax in Denmark?, International Academic Forum on Flat Tax Rate
organizat de Center of Excellence in Finance, Bled, Slovenia și disponibil la http://www.cef –
see.org/upload/czrf/mo_files/lang_slo/1204617488IEEoZpECtD.pdf
61. Laitner, J., (1995), Quantita tive Evaluations of Efficient Tax Policies for Lucas' Supply Side Models,
Oxford Economic Papers, Oxford University Press, vol. 47(3), pages 471 -92, July.
62. Lucas, R. E, (1990, Supply -Side Economics: An Analytical Review,Oxford Economic Papers, Oxford
Univer sity Press, vol. 42(2), pages 293 -316, April disponibil la
http://ideas.repec.org/s/oup/oxecpp.html
63. Mankiw, N. G., Romer, D., & Weil, D. N., (1992), A contribution to the empirics of economic growth.
The Quarterly Journal of Economics, 107, 407-437
64. Marines cu, C., (2004), Butaforia optimului fiscal, Centrul pentru Economie și Libertate, Bucuresti,
disponibil la http://ecol.ro/content/butaforia -optimului -fiscal -impo zit-progresiv -vs-cota-unica .
65. Marinescu, C. (2005), Mitul criteriului eficienței în știința economică , Revista Analiză și Prospectivă
Economică , Ed. AS E, p. 49 -53
66. Marx, K ., (1875), Critique of the Gotha Program "Part I ", accesat la data de 15.07.2008, disponibil la
http://en.wikipedia.org/wiki/From_each_according_to_his_ability_to_each_according_to_his_need#cit
e_ref -CGP_P1_0 -0
67. Mitchell, D., (2007), Another Flat Tax Nation ?, disponibil la http://www.cato -at-liberty.org/another –
flat-tax-nation/
68. Mitchell, D., (2007), Montenegro Joins the Flat Tax Club, disponibil la http://www.cato -at-
liberty.org/montenegro -joins -the-flat-tax-club/
69. Mitchell, D., (2007), The global flat tax revolution, Cato Policy Report, vol XXIX No. 4, disponibil la
http://ww w.cato.org/pubs/policy_report/v29n4/cpr29n4 -1.pdf
70. Mitchell, D. J. , (2005), A Brief Guide to the Flat Tax, Backgrounder, The Heritage Foundation, nr.
1866, 7 iulie 2005, disponibil la www.heritage.org
71. Mitchell, D. J ., (2007), Albania Joins the Flat Tax Club, disponibil la http://www.cato -at-
liberty.org/albania -joins -the-flat-tax-club/
72. Moșteanu, T. & Iacob, M., (2007), Considerations Rega rding the International Taxation, Theoretical
and Applied Economics, Asociatia Generala a Economistilor din Romania – AGER, vol. 3(3(508)),
pages 11 -16, March, disponibil la http://store.ectap.ro/articole/4.pdf.

44
73. Murray, R., (1988), The Case Against the Fla t Tax, The Free Market Reader, L.H. Rockwell, ed.,
Auburn, Mises Institute, pp. 342 -362 disponibil la http://mises.org/rothbard/flattax.pdf
74. Osman O. & Doicin A., (2005), Ce va aduce fiecăruia cota unică de impozitare, resvista Capital, nr.2,
13 februarie 2 005
75. Paulus, A. & Peichl, A., (2008), Effects of flat tax reforms in Western Europe on equity and
efficiency, FiFo Discussion Papers – Finanzwissenschaftliche Diskussionsbeiträge, University of
Cologne, FiFo Institute for Public Economics
76. Paying Taxes 2009 , (2009), The global picture, a PriceWaterHouseCooper study in collaboration with
World Bank and International Finance Corporation, disponibil la
http://web.sulik.sk/files/12/file_17_1.pdf
77. Pecorino, P., (1993), Tax structure and growth in a model with human capital, Journal of Public
Economics, Elsevier, vol. 52(2), p. 251 -271, Septembrie, disponibil la
http://ideas.repec.org/s/eee/pubeco.html
78. Peichl, A. & Schaefer, T. & Scheicher, C. (2008), Review of Income and Wealth, International
Association for Research in Income and Wealth, vol. 56(3), pages 597 -619, 09, disponibil la at
http://ideas.repec.org/a/bla/revinw/v56y2010i3p59 7-619.html
79. Peichl, A., (2007), Distributional Effects of a Flat Tax Reform in Germany – A Microsimulation
Analysis, CEF – International Academic Forum on Flat -Tax-Rate on February 3rd 2006, disponibil la
http://www.cef -see.org/upload/czrf/mo_files/lang_slo/1204617605H8jT1.pdf
80. Peichl, A. (2008), Could the World be Flat? Simulating Flat Tax Reforms in Western Europe, PhD
thesis, Universität zu Köln, disponibil la http://kups.ub.uni -koeln.de/2347/
81. Popescu, I., (2006), Impozitele cu care intrăm în Europa, revista Capital Nr.28,13 iulie 2006
82. Rabushka, A., (2007), A Low Flat Tax Has Been Adopted in Pridnestrovie , disponibil la
http://flattaxes.blogspot.com/2008/11/low -flat-tax-has-been -adopted -in.html
83. Rabushka, A., (2007), The Flat Tax Spreads to Montenegro, disponibil la
http://flattaxes.blogspot.com/2008/11/flat -tax-spreads -to-montenegro -april-13.html
84. Rabushka, A., (2008), A Flat Tax is Implemeted in Bulgaria, disponibil la
http://flattaxes.blogspot.com/search?q=bulgaria
85. Rabushka, A., (2005), The Flat Tax Gathers Momentum în Western Europe, disponibil la
www.russianeconomy.org
86. Rădulescu , L., (2005), Impozitul pe salarii a devenit Prâslea bugetului de stat, revista Capital Nr.18, 5
mai 2005
87. Rebelo, S.,(1991), Long -Run Policy Analysis and Long -Run Growth, University of Chicago Press, vol.
99(3), pages 500 -521, iunie, disponibil la http://i deas.repec.org/s/ucp/jpolec.html
88. Reynolds, A., Hong Kong’s Excellent Taxes , disponibil la
http://www.cato.org/pub_display.php?pub_id=3793
89. Spurk, R., (2007), China and the Flat Tax of 25%, Capitalism and Freedom , Economics, Analysis and
Observations, Friday, January 12, 2007 disponibil la http://rspruk.blogspot.ro/2007/01/china -and-flat-
tax-of-25.html
90. Schiau, L., (2009), The Flat Tax: Cause or Effec t of The Globalisation , Globalisation And Higher
Education în Economics And Business Administration , Iasi, Romania .
91. Schiau, L. & Moga A., (2009) The Flat Tax Effects – Theoretical and Empirical Evidence in Western
And Eastern European Countries, Annals of Faculty of Economics, University of Oradea, Faculty of
Economics, vol. 3(1), pages 343 -348, May
92. Schiau, L. & Ulici, M., (2009), Fiscal Policy Response During The Economic Crisis: Evidence from
the Flat Tax Counties in the European Union . International Conf erence Challenges Of Contemporary
Knowledge -Based Economy 3rd edition , Alba Iulia, Romania
93. Schiau, L., (2009), The Flat Tax: The International Experience , International Conference Challenges of
Contemporary Knowledge -Based Economy, Alba Iulia, Romania.

45
94. Shum, H. Y., (2004) – When poverty comes with globalization: How does community currency
empower individuals? , The Chinese University of Hong Kong, Paper presented in the ISA Symposium.
95. Smith, A., (1776), An Inquiry into the Nature And Causes of the Wealth of Nations Cartea a cincea:
Of the Revenue of the Sovereign or Commonwealth, capitolul II: Of the Sources of the General or
Public Revenue of the Society, articolul 1: Impozitele pe veniturile din închirierea locuințelor,
disponibil la http://www.gutenberg.org/files/3300/3300 -h/3300 -h.htm
96. Societatea Academică Română (2005), Noua guvernare după cinci luni: o evaluare a performanțelor,
Raportul de analiză și prognoză, mai 2005.
97. Socol, C., (2010), Cum a întins cota unică o mână de ajutor crizei în România, disponibil la
http://standard.money.ro/politica -si-societate/cum -a-intins -cota-unica -o-mana -de-ajutor -crizei -in-
romania -4837.html
98. Stein, H., (1994), Board of Contributors: Remembering Adam Smith, Wall Street Journal (Eastern
Edition), p. A 14. din Wall Street Journal database.
99. Stossel, J., (2007) It's Time to Rethink Our Tax System, National Center for Policz Analysis,
disponibil la http://www.ncpa.org/sub/dpd/index.php?Article_ID=14462
100. Talpoș, I. & Ludoșan, B. M., (2012), O abordare empir ică a relației ISD – fiscalitate în România,
Economie teoretică și aplicată, Volumul XIX (2012), No. 10(575), pp. 14 -29.
101. Teather’, R. A., (2009), Flat Tax for the UK – a Practical Reality , Adam Smith Institute, disponibil la
http://www.adamsmith.org/images/stories/flattaxuk .
102. Trandafir, G., (2005), Cu cât cota unică e mai redusă cu atât mai bine, disponibil la at
http://www.9am.ro/stiri -revista -presei/Business/8357/Cu -cat-cota-unica -e-mai-redusa -cu-atat-mai-
bine.html .
103. Trenca I. & Dezsi, (2012), Financial contagion on the Romanian stock market, Finante – provocarile
viitorulu i (Finance – Challenges of the Future), University of Craiova, Faculty of Economics and
Business Administration, vol. 1(14), pages 27 -36, December.
104. Tulai, I. C. & Bizo D., (2006), Cota unică își consolidează poziția de pilon central al sistemului fiscal
românesc, Curierul Fiscal Nr. 9/2006.
105. Tulai, I. C. & Juhasz, J., (2007), Cota unică. Modelul românesc, Regional Economic Cooperation in
South -Estern Europe, 2007, paginile 698 -709, apărut sub egida Association of South Estern Europe
Economic Universities.
106. Tulai , I. C. & Schiau L., (2009)., Cota unică în contextul crizei economice actuale, volumul
conferinței Criza financiară și economică: cauze, efecte și soluții, Editura Alma Mater, Cluj -Napoca.
107. Tulai, I. C. & Moga, A. C. & Schiau L. & Paltinean, L., (2010) , Equity and Income Tax
Redistribution, Annals of Faculty of Economics, University of Oradea, Faculty of Economics, vol.
1(2), pages 652 -656, December
108. Tulai, I. C. & Schiau L., (2011), The Flat Tax – A Comparative Study Of The Existing Models, Annals
of Faculty of Economics,University of Oradea, Faculty of Economics, vol. 1(1), pages 446 -452, July.
109. Ținteanu, G. & Doicin, A., (2005), Impozite pe investiții pe toată linia, revista Capital Nr.7, februarie
2005.
110. Vaillancourt, F. & Clemens, J. & Palacios, M., (2008), Compliance and Administrative Costs of
Taxation in Canada, Fraser Institute, Research Study, disponibil la
https://www.fraserinstitute.org/uploadedFiles/fraser -ca/Content/research –
news/research/publications/impact -and-cost-of-taxation -in-canada -2008.pdf
111. Vijverberg, Chu -Ping C. (2003), Income Tax Reform And Inequality: A Nonparametric Analis ys,
Public Finance Review, Vol. 31 No. 6, November 2003, p.601 -622 , disponibil la
http://www.sagepub.com/salkind2study/articles/16Article03.pdf
112. Voinea, L. & Mihăescu, F. (2009), The Impact of the Flat Tax Reform on Inequality, the Case of
Romania, Journal for Economic Forecasting, Institute for Economic Forecasting, vol. 0(4), pages 19 –
41, December, disponibil la http://w ww.ipe.ro/rjef/rjef4_09/rjef4_09_2.pdf

46
113. Wooldridge, J. M., (2002), Econometric Analysis of Cross Section and Panel Data ,Cambridge, MA:
The MIT Press
114. Zaharie, D. – Apropierea alegerilor aprinde disputele pe marginea efectelor cotei unice, disponibli la
http://www.capital.ro/articol/apropierea -alegerilor -aprinde -disputele -pe-marginea -efectelor -cotei –
unice -112704.html
115. Zulkefly, A. K . & Bakri, A. K. & Mohd A. S. Z., (2012), Fixed Investment, Household Consumption,
and Economic Growth: A Structural Vector Error Correction Model (SVECM) Study of Malaysia,
International Journal of Business and Society, Vol. 13 No. 1, 2012, 63 – 76
LEGIS LAȚIE
1. Legea 571/2003 privind Codul fiscal
2. Legea nr. 493/11 iulie 2002, publicat ă în M. Of. nr. 543/25 iulie 2002
3. O.G. nr. 24/ 26 iunie 2001,privind impunerea microintreprinderilor, publicată în M.Of. nr. 472/ 17
august 2001
4. O.G. nr. 40/30 ianuarie 1998 , pentru modificarea ș i completarea O.G. nr. 70/1994 privind impozitul pe
profit,
5. O.G. nr. 7/19 iulie 2001, privind impozitul pe venit, publicat ă în M. Of. nr. 435/3 august 2001
6. O.G. nr. 73/27 august 1999, privind impozitul pe venitul global, publicat ă în M. Of. nr. 419/311
august 1999
7. O.U.G. nr. 217/29 decembrie 1999, pentru modificarea ș i completarea O.G. nr. 70/1994 privind
impozitul pe profit, publicat ă în M.Of. nr 650/ 30 decembrie 1999
8. Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 138 pe 2004 pentru modi ficarea și completarea Legii nr.
571/2003 privind Codul fiscal publicata în Monitorul Oficial nr. 1281/30.12.2004
9. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2005, din 24/03/2005 privind modificare și completarea
Legii 571/2003 privind Codul fiscal
BIBLIOGRAF IE ELECTRONICĂ

1. http://data.worldbank.org/data -catalog/world -development -indicators
2. www.imf.org
3. http://ww w.taxrates.cc
4. http://www.worldwide -tax.com/
5. www.deloitte.com/
6. www.pwc.com/
7. http://www.9am.ro/stiri -revista -presei/Business/37258/Investitorii -nu-se-tem-de-cota-unica
8. http://www.9am.ro/stiri -revista -presei/Business/8357/Cu -cat-cota-unica -e-mai-redusa -cu-atat-mai-
bine
9. http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=5791&idm=2&sir=&sep=and&idv=4755&idl=1
&prn=1
10. http://www.euractiv.com/en/taxation/imf -study -flat-tax-craze/article -158903
11. http://www.heritage.org
12. http://www.nomoretax.eu
13. http://www.setimes.com/cocoon/setimes/xhtml/ro/features/setimes/features/2007/01/08/feature -02
14. http://www.sfin.ro/articol_2648/cota_unica_tulbura_europa.html
15. The Economist, ediția on -line, www.economist.com .