Școala Doctorală SITT [612246]

Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”
Școala Doctorală „SITT”

Teză de doctorat:

APA, ELEMENT DE RELA ȚIONARE
ÎNTRE SPAȚIUL AMENAJĂRII
PEISAGISTICE ȘI SPAȚIUL
ARHITECTURAL
– Abordare sustenabilă a apei de la teritoriu la
obiectul de arhitectur ă –

– Rezumat –

Doctorand: [anonimizat]. peisag. Raluca (DUICĂ) MIHĂILESCU
Coordonator științific: prof. dr. arh. Cristina Victoria OCHINCIUC

BUCUREȘTI
2016

Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala Doctorală „SITT”
Teză de doctorat – Rezumat – Apa, element de relaționare între spațiul amenajării peisagistice și spațiul
arhitectural. Abordare sustenabilă a apei de la teritoriu la obiectul de arhitectură – Septembrie 2 016

1 / 29

Cuprins

Lista ilustra țiilor și a tabelelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. 6
CAPITOLUL 1 – INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. …………………… 9
1.1 Argument ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 9
1.2 Prezentarea generală a studiului ………………………….. ………………………….. …………….. 11
1.2.1 Contextul și obiectivele lucrarii ………………………….. ………………………….. …………… 11
1.2.2. Metoda de lucru ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 12
1.2.3. Schema logică și structura lucrării ………………………….. ………………………….. ……… 14
1.2.4. Cuvinte cheie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 16
CAPITOLUL 2 – APA ÎN TERITORIU SUB DIFERITE FORME ………………………….. . 17
2.1. A pa ca element al peisajului și ca resursă a vieții ………………………….. ………………… 17
2.2 Resursele de apă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 19
2.2.1. Tipologii și clasificări generale ………………………….. ………………………….. …………… 19
2.2.2. Clasificarea și definirea zonelor umede ………………………….. ………………………….. .. 22
2.3 Considerații privind cadrul suport al dezvoltării așezărilor ………………………….. …. 26
2.3.1 Apa – factor suport care a influențat dezvoltarea așezărilor ………………………….. …. 26
2.3.2. Apa în așezările urbane – date generale ………………………….. ………………………….. .. 28
2.3.3. Apa în așezările urbane din România ………………………….. ………………………….. …… 31
2.3.3.1. Iași ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 34
2.3.3.2 Timișoara ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 35
2.3.3.3. Cluj – Napoca ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 37
2.3.3.4. București ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 39
2.4 Politici privind resursele de apă ………………………….. ………………………….. ……………… 44
2.4.1 Politici la nivel internațional ………………………….. ………………………….. ……………….. 44
2.4.2. Cadru legislativ din România ………………………….. ………………………….. ……………… 47

Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala Doctorală „SITT”
Teză de doctorat – Rezumat – Apa, element de relaționare între spațiul amenajării peisagistice și spațiul
arhitectural. Abordare sustenabilă a apei de la teritoriu la obiectul de arhitectură – Septembrie 2 016

2 / 29
2.5 Concluzii privind statutul apei în prezent ………………………….. ………………………….. .. 52
CAPITOLUL 3 – DECODIFICAREA PRINCIPIILOR DE DEZVOLTARE
DURABILĂ LA NIVELUL ORAȘULUI ȘI AL CLĂDIRII PRIN PREZENȚA APEI .. 54
3.1 Apa – resursă sustenabilă în teritoriu ………………………….. ………………………….. ……… 54
3.1.1 Sustenabilitate, Dezvoltare Durabilă – Precizăr i generale ………………………….. ……. 54
3.1.2 Factorii care influențează resursele de apă ………………………….. …………………………. 57
3.1.3 Cauzele poluării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 59
3.1.4 Urmările utilizării, poluării și a industrializării apei ………………………….. ………….. 62
3.1.5 Utilizări sustenabile a zonelor umede ………………………….. ………………………….. …… 69
3. 2 Calitatea apelor și influența asupra mediul ui construit și natural ……………………. 71
3.2.1. Calitatea apelor din așezările urbane ………………………….. ………………………….. ……. 72
3.2.2 R olul zonelor umede în contextul dezvoltării durabile a orașelor ……………………… 73
3.2.3 Managementul integrat al resurselor de apă ………………………….. ……………………….. 75
3.3 Concluzii cu privire la relația cadrului construit cu apa ………………………….. ………. 78
CAPITOLUL 4 – PREZENȚA APEI LA NIVELUL ORAȘULUI ÎN RAPORT CU
CLĂDIRILE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 81
4.1. Apa ca element decorativ în istoria așezărilor omenești ………………………….. ………. 81
4.2 Schimbările climatice și insula de căldură la nivelul orașelor ………………………….. .. 84
4.3. Cursurile de râuri în actualitate a orașelor ………………………….. ………………………….. 89
4.3.1 (Re)amenajarea/ restaurarea cursurilor de râu ………………………….. ……………………. 90
4.3.2 (Re)amenajarea spațiilor adiacente cursurilor de râu ………………………….. …………… 93
4.4. Proiecte de zone umede în oraș ………………………….. ………………………….. ………………. 95
4.5. Principiile zonelor umede recreate în cadrul spațiilor publice ………………………….. 98
4.5.1 Conceptul de zone umede redefinit în cadrul amenajărilor de spații verzi publice . 99
4.5.2 Conceptul de zone umede redefinit în cadrul amenajărilor de spații publice pavate
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 101
4.6 Concluzii – tendințe în proiectarea integrată a spațiilor publice ……………………… 105

Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala Doctorală „SITT”
Teză de doctorat – Rezumat – Apa, element de relaționare între spațiul amenajării peisagistice și spațiul
arhitectural. Abordare sustenabilă a apei de la teritoriu la obiectul de arhitectură – Septembrie 2 016

3 / 29
CAPITOLUL 5 – PROIECTAREA INTEGRATĂ. UTILIZAREA SUSTENABILĂ A
APEI ÎN CADRUL CLĂDIRII ȘI RAPORTAT LA ORAȘ ȘI NATURĂ ………………… 108
5.1 Influența mediului asupra arhitecturii ………………………….. ………………………….. ….. 108
5.2 Clădirea sustenabilă ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 110
5.2.1 Energia solară ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 113
5.2.2 Energia vânturilor – Ventilarea naturală ………………………….. ………………………….. 114
5.2.3. Apa recuperată. Resursa utilizată în realizarea confortului din spațiul interior
clădirii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 115
5.2.3.1 Apa în amenjările peisagistice din spațiile semipublice aflate în proximitatea
clădirilor – Zonele umede construite ………………………….. ………………………….. ………… 121
5.2.4. Energia geotermală ………………………….. ………………………….. ………………………….. 128
5.2.5 Sisteme de certificare ………………………….. ………………………….. ……………………….. 129
5.3 Proiecte și tehnologii sustenabile realizate sau conceptuale ………………………….. … 131
5.3.1. Ansambluri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 131
5.3.2 Clădiri singulare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 141
5.3.3 Clădiri care fac parte din gestionarea integrată a apei ………………………….. ……….. 149
5.3.4. Conceptele arhit ecturii biomimetice ………………………….. ………………………….. ….. 153
5.4 Concluzii – tendințe generale în proiectarea integrată a clădirilor …………………… 154
CAPITOLUL 6 – GHID PRIVIND DIRECȚIILE PRIN CARE POT FI
IMPLEMENTATE MĂSURILE DE SUSTENABILITATE A APEI DE LA
TERITORIU LA OBIECTUL DE ARHITECTURĂ ÎN ROMÂNIA ……………………….. 157
6.1 Direcțiile recomandate pentru utilizarea sustenabilă a apei ………………………….. .. 157
6.1.1 Direcții la nivelul teritoriului ………………………….. ………………………….. ……………… 158
6.1.2. Direcții privind sustenabilitatea apei la nivelul orașului și a obiectului de
arhitectură ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 160
6.2 Exemplificarea teoretică a aplicab ilității direcțiilor recomandate – București … 167
CAPITOLUL 7 – CONCLUZII FINALE ………………………….. ………………………….. ………. 172
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 176

Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala Doctorală „SITT”
Teză de doctorat – Rezumat – Apa, element de relaționare între spațiul amenajării peisagistice și spațiul
arhitectural. Abordare sustenabilă a apei de la teritoriu la obiectul de arhitectură – Septembrie 2 016

4 / 29
Capitolul 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 177
Anexa 2.1 Hărți istorice ale teritoriului românesc ………………………….. …………………….. 177
Capitolul 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 180
Anexa 3.1 – Zone cu risc potențial semnificativ la inundații ………………………….. ………. 180
Anexa 3.2 – Imagini Marea Aral ………………………….. ………………………….. ………………… 181
Anexa 3.3 – Imagini din Parcul natural Donau – Auen ………………………….. ……………… 182
Capitolul 4 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 183
Anexa 4.1 – Imagini Râul Cheonggyecheon, Seul, Coreea de Sud ………………………….. 183
Anexa 4.2 – Imagini amenajare râul Volme, Hagen, Germania ………………………….. ….. 184
Anexa 4.3 – Imagini amenajare r âul Rhone, Lyon, Franța ………………………….. …………. 185
Anexa 4.4 – Imagini Parcuri Zone Umede ………………………….. ………………………….. …… 186
Capitolul 5 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 188
Anexa 5.1 Bazine cu apă integrate în amenajarea peisagistică a acoperișului ……………. 188
Anexa 5.2 – Bazine exterioare cu apă ………………………….. ………………………….. …………. 189
Anexa 5.3 – Apa sub formă de cascadă pe un peret e exterior ………………………….. ……… 191
Anexa 5.4 Spațiu interior Centrul vizitatorilor Brockholes ………………………….. ………… 192
Anexa 5.5 – Clădirea Minnaert, Universitatea din Utrecht, Olanda …………………………. 193
Capitolul 6 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 194
Anexa 6.1 Potențialul energetic din resurse regenerabile a României ………………………. 194
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 196
Capi tolul 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 196
Capitolul 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 200
Capitolul 4 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 202
Capitolul 5 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 205
Capitolul 6 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 209

Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala Doctorală „SITT”
Teză de doctorat – Rezumat – Apa, element de relaționare între spațiul amenajării peisagistice și spațiul
arhitectural. Abordare sustenabilă a apei de la teritoriu la obiectul de arhitectură – Septembrie 2 016

5 / 29

Apa, element de relaționare între spațiul amenajării peisagistice și spațiul arhitectural
– Abordare sustenabilă a apei de la teritoriu la obiectul de arhitectur ă-
– Rezumat –

Capitolul 1 – Introducere

Apa este unul din elementele cele mai importante ale vieții pe Pâmânt. În istorie, i -a
fost atribuită o simbolistică și o valoare aparte datorită faptului că viața, dar și dezvoltarea
așezărilor umane a depins mereu de ea și astfel, una din marile dorințe ale oamenilor a fost de
a avea control asupra acesteia. În timp însă, a cest control a evoluat, percepția asupra apei s -a
schimbat, ceea ce a condus, mai ales în cadrul orașelor, la schimbarea modului de abordare a
acestor zone, dar și modul de utilizare, fără a se lua în calcul urmările pe termen lung. Unele
dintre aceste zo ne umede, erau asociate cu focarele de infecții și inundațiile, iar o dată cu
revoluția industrială de la sfârșitul secolului 18 a crescut gradul de poluare a apelor, fiind
creată astfel imaginea generală că în cadrul localităților nu sunt un lucru benefic și trebuie
sistematizate.
S-a produs astfel o dezvoltare în paralel: mediul (cvasi)natural , unde zonele umede
au rolul de a purifica apele și în care se regăsește o diversitate foarte mare de floră și faună , și
mediul construit considerat un mediu fabricat, consumator incontestabil de resurse naturale.
Aceste două lumi, sunt considerate diametral opuse și nu se pot intersecta fără ca mediul
natural să fie afectat.
Astfel, întrebările care au stat la baza acestei cercetări au f ost:
 S-ar putea stabili un raport în care mediul (cvasi)natural și cel construit să co –
existe și beneficiile oferite de fiecare în parte să fie valorificate, fără a se decima
însă reciproc?

Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala Doctorală „SITT”
Teză de doctorat – Rezumat – Apa, element de relaționare între spațiul amenajării peisagistice și spațiul
arhitectural. Abordare sustenabilă a apei de la teritoriu la obiectul de arhitectură – Septembrie 2 016

6 / 29
 Se pot integra apele din punct de vedere ecologic în cadrul urban și chiar al
clădirii?
 Cum se poate (re)crea apa ca valoare culturală / o cultură a apei?
Astfel, plecând de la aceste elemente, lucrarea doctorală de față își propune să
determine modalități prin care natura, dar și principiile preluate din aceasta pot fi
aplicate și utilizate în mod sustenabil în orașe, dar mai ales în cadrul clădirilor, pentru a
reduce poluarea asupra apei, dar și o utilizare sustenabilă, astfel încât să fie reduse
pierderile și consumul .
Metoda de lucru utilizată pentru găsirea de so luții la întrebările cercetării, a fost
analiza domeniului apei de la de la general la detaliu, de la teritoriu la obiectul de arhitectură.
Analizarea factorilor care influențează calitatea și utilizarea apei, de la cei din teritoriu →
agricultura, până la cei din interiorul orașului – apele uzate. Apa are un anumit circuit în
cadrul naturii, dar și în cadrul orașului, astfel încât se crează o anumită ciclitate, care depinde
de modul în care apa este utilizată în orașe. Această ciclitate este
teritoriu→oraș→clădire→oraș→teritoriu , deci nu se poate analiza modul în care apa este
utilizată în cadrul orașelor fără a fi raportată la teritoriu .
Lucrarea este structurată în 7 capitole. Se adresează atât arhitecț ilor, urbaniștilor sau
peisagiș tilor cât și soci ologilor, geografilor sau a altor profesioniști din domenii conexe care
sunt implicați în dezvoltarea de studii care pot acoperi diferite nivele de amenajări, de la
amenajarea teritoriului până la proiectarea clădirilor și amenajărilor interioa re.
Primul capitol este de introducere, fiind prezentate elementele structurale ale lucrării.
Capitolele 2 și 3 prezintă o imagine de ansamblu asupra domeniului apei, pentru a înțelege
mai bine necesitatea utilizării sustenabile a acesteia. Capitolele 4 și 5 oferă concepte,
tehnologii, sisteme prin care apa se poate implementa sistemul de management integrat al apei
și o utilizare sustenabilă a acesteia. Capitolul 6 cuprinde un ghid prin care măsurile observate
în capitolele anterioare se po t aplica în orașele din România. Pentru a se demonstra
aplicativitatea lor, este realizat un studiu teoretic centrat pe municipiul București. Capitolul 7
este de concluzii finale.
Noutatea lucrării este reprezentată de abordarea integrată a subiectului de la
teritoriu la oraș , clădir e și chiar spațiu interior, dar și de ghidul propus la final prin care
sunt oferite direcții prin care se pot implementa măsuri pentru un management integrat
al apei în orașele din România.

Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala Doctorală „SITT”
Teză de doctorat – Rezumat – Apa, element de relaționare între spațiul amenajării peisagistice și spațiul
arhitectural. Abordare sustenabilă a apei de la teritoriu la obiectul de arhitectură – Septembrie 2 016

7 / 29
Capitolul 2 – Apa în teritoriu sub diferite forme

În capitolul 2, este analizată apa la nivel general prin prisma mai multor aspecte. Apa
ca element al peisajului, apa ca resursă naturală, apa ca factor în dezvoltarea așezărilor
urbane, dar și modul în care a fost și este percepută azi în mediul urban, fiind detaliate
cazurile a 4 orașe din România: Iași, Timișoara, Cluj -Napoca și București, precum și o
incursiune în legislația privind apa, atât la nivel internațional cât și național.
Apa este un element universal al peisajului1 și definitoriu pentru existența vieții. În
acest capitol, pentru a se înțele mai exact ce înseamnă apa, sunt clasificate resursele de apă.
Tot aici se aduc în discuție zonele umede, care în percepția generală înseamna doar zonele de
tip deltă. Însă, confo rm cu convenția RAMSAR din 1971, acestea sunt definite ca „întinderi
de bălți, mlaștini, turbării, de ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde
apa este stătătoare sau curgătoare, dulce, salmastră sau sărată, inclusiv întinderile de apă
marină a căror adâncime la reflux nu depășește 6 m” . Așa cum reiese din această definiție,
zonele umede cuprind orice corp de apă, natural sau artificial.
După această clasificare, capitolul continuă cu analizarea modului în care apa a
influențat dezvol tarea orașelor dar și modul în care calitatea și integritatea apelor naturale au
fost afectate de această dezvoltare.
Pentru a supraviețui, încă de la primele așezări umane, amplasarea era foarte
importantă, acestea fiind în general lângă o sursă de apă curgătoare și un loc de adăpost. În
timp, i nundațiile produse de râul respectiv au stat la baza dezvoltării orașelor , după cum
ne demonstrează Wolf Schneider în „ Babilonul omniprezent” , datorită faptului că agricultura
depindea foarte mult de acestea. Un ele civilizații precum cea din Mesopotamia le -au
valorificat și au construit sisteme de irigații pentru amplificarea beneficiilor, pe când în Egipt
de exemplu, depindeau doar de forțele naturale. Prin organizarea agriculturii, se obținea un
excedent de pro duse, care putea fi utilizat în schimburile dintre sate și ducând la dezvoltarea
lor. Însă, pe lângă agricultură, apa mai reprezenta și o cale de transport prin care se puteau
realiza schimburile comerciale , iar așezările care aveau ieșire la această cale de transport au
cunoscut o dezvoltare rapidă.
Pe lângă acest rol în dezvoltarea orașelor, apa, a avut și are în continuarea un rol
esențial în menținerea orașelor prin alimentare cu apă dar și colectarea apelor uzate. Din acest
motiv, apele din vecinătat ea orașelor au devenit mai poluate decât restul. Conform autorilor

1 Dreiseitl, Herbert, Grau, Dieter, Ludwig, H.C., Karl (editori), 2001, Waterscapes: Planning, Building and
Designing with Water , Basel: Birkhauser, pag 10

Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala Doctorală „SITT”
Teză de doctorat – Rezumat – Apa, element de relaționare între spațiul amenajării peisagistice și spațiul
arhitectural. Abordare sustenabilă a apei de la teritoriu la obiectul de arhitectură – Septembrie 2 016

8 / 29
Novotny V, Ahern J. și Brown P, î n funcție de modul în care „managementul apei” a fost
realizat în cadrul orașelor, se pot defini 4 mari perioade:
 Perioada în care apa a vut doar rol de alimentare cu apă (din perioada de dinainte
de Hristos și până în Evul Mediu) – erau utilizate fântânile și apele de suprafață; în
perioadele cu precipitații , râurile din vecinătatea orașului erau foarte poluate datorită
deversării apelor pluviale împreun ă cu ceea ce colectau de pe străzi, în principiu
deșeuri organice ( cu un procent ridicat de factori patogeni) . Însă, apa din marile râuri
nu este afectată .
 Perioada de evoluție a ingineriei apei (până în secolul 19 când a avut loc revoluția
industrială) – construirea de apeducte (Roma și Constantinopol) precum și realizarea
de rezervoare subterane pentru colectarea apelor pluviale în Constantinopol .
Continuarea poluării râurilor, începe să afecteze calitatea acestora pe termen mai lung
și apar epidemiile care provoacă numeroase victime. Apa din marile râuri nu prezenta
încă modificări semnificative.
 Perioada în care apa este suprautilizată, fără a i se aplica tratamente de
purificare (Această perioadă începe o dată cu revoluția industrială, la mijlocul sec olul
19, în Europa, SUA și mai târziu în Asia, și se încheie pe la jumătatea secolului 20 în
țările dezvoltate, pe când în restul încă există) – poluarea excesivă a râurilor din
interiorul orașelor a dus la creearea de epidemii, fapt care a determinat lucrări de
sistematizare prin introducerea în subteran sau secarea anumitor brațe, modificând
astfel drastic rețeaua hidrografică. Începând cu anii 1960, problema apelor poluate, a
început să îngrijoreze opinia publică, declanșând o conștientizare mondială asu pra
stării mediului.
 Perioada în care prin tr-o gestionare organizată a apei se deversează ape mai
puțin poluate – Perioadă atinsă doar de țările dezvoltate, unde, până la sfârșitul
secolului 20, probleme le nu au fost doar conștientizate, dar, s -au luat și măsuri pentru
ameliorarea lor.

După această perspectivă de ansamblu a modului în care au fost gestionate apele în
orașe, lucrarea continuă cu prezentarea a 4 studii de caz, cu orașe din România: Iași,
Timișoara, Cluj – Napoca și București. În urma analizei, se constată că în nici unul din orașele
prezentate nu sunt implementate sisteme la nivelul orașului prin care apa să fie reutilizată,
ceea ce nu e în acord cu principiile dezvoltării durabile, datorită cantității mari de apă

Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala Doctorală „SITT”
Teză de doctorat – Rezumat – Apa, element de relaționare între spațiul amenajării peisagistice și spațiul
arhitectural. Abordare sustenabilă a apei de la teritoriu la obiectul de arhitectură – Septembrie 2 016

9 / 29
utilizată. Un alt punct comun al acestor orașe este faptul că apa provenită din precipitații nu
este utilizată pentru alte activități, ea fiind colectată împreună cu apa uzată.
Influența antropică asupra peisajului acestor râuri di feră în fiecare din orașele
prezentate. În Iași malurile în zonele neamenajate sunt acoperite de gazon, ceea ce îi oferă o
percepție mult mai naturală, însă, pe tot parcursul în cadrul orașului, dezvoltarea urbanistică și
arhitecturală s -a realizat indifer ent de elementul acvatic. În Timișoara și Cluj, malurile sunt
regularizate, mai ales la canalul Bega, pe când la Someșul mic mai sunt și porțiuni neîngrijite,
însă, acest proces a inclus și integrarea spațiilor plantate cu vegetație înaltă, precum și alei
pietonale. În Cluj sunt și porțiuni unde clădirile fac parte din malul râului, lucru rar întâlnit în
restul țării. În București însă, în special peisajul râului Dâmbovița, este foarte antropizat,
datorită atât a amplasării în oraș – dublat de o arteră ruti eră importantă, precum și a modului
în care s -a materializat procesul de sistematizare. Artera care dublează cursul râului pe toată
lungimea sa, deși are spațiu pietonal, nu reprezintă interes datorită calității acestei amenajări.
Râul Colentina, transform at în suita de lacuri, este perceput altfel, mai ales pe zona de nord,
unde aceste lacuri sunt integrate în parcuri. Râul Dâmbovița, nu este integrat în nici un spațiu
pietonal amplu, în care să fie pus în valoare.
În ultimul subcapitol este realizată o a naliză asupra legislațieiprivind apa atât la nivel
internațional cât și național. La nivel internațional trebuie precizată prima lege care protejează
apa prin impunerea de limite și norme a calității apei deversate și anume Actul Apelor Curate
din SUA, 197 2. În Europa, Parlamentul European a adoptat Directiva Cadru a Apei în anul
2000, care a fost completată cu diverse legi având ca subiect tot apa. În România exsită Legea
Apelor, nr 107/1996 precum și alte legi prin care statutul apei este reglementat dire ct sau
indirect.

În prezent, exist ă cea mai mare preocupare asupra mediului natural și a modului în
care acesta a fost transformat de către oameni. Prin acțiunile antropice asupra mediului
natural din jurul orașelor, s -au creat atât avantaje cât și dezavantaje. Avantajele, sunt evidente
și reprezintă extinderea și dezvoltarea orașului, evitarea inundațiilor și apariția unor terenuri
care pot deservi altor activități cum ar fi agricultura. Pe termen lung, îns ă, pot să apară
dezavantajele, care pot fi mai costisitoare ca valoarea investițiilo r inițiale. Astfel, în lipsa
pădurilor și/sau a îndiguirilor râurilor (luncile în care se puteau revărsa fiind distruse) pot
apărea inundații –în locuri noi, unde înainte nu erau probleme. Doar în cazuri extreme și de
lungă durată natura poate fi „modelat ă” dar, aceasta va încerca mereu să revină la o stare cât

Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala Doctorală „SITT”
Teză de doctorat – Rezumat – Apa, element de relaționare între spațiul amenajării peisagistice și spațiul
arhitectural. Abordare sustenabilă a apei de la teritoriu la obiectul de arhitectură – Septembrie 2 016

10 / 29
mai apropiată de cea inițială, indiferent de cât timp a trecut ( de ex. Zona Lacului Văcărești –
București).

Capitolul 3 – Decodificarea principiilor de dezvoltare durabilă a apei la nivelul orașu lui
și a clădirii

Capitolul 3 completează imaginea de ansamblu asupra problematicii apei cu studierea
relației apa din teritoriu – apa din oraș, din punct de vedere al sustenabilității. Sunt identificați
factorii care influențează calitatea apei precum ș i urmările poluării și a utilizării nesustenabile.
Cei trei piloni ai sustenabilității : ecologie (mediu), economie și echitate socială,
trebuie aplicați și în cadrul gestionării apei. Aceasta este o componentă importantă a mediului
și prin rezolvarea problemelor privind apa, se vor rezolva și alte probleme care depind
direct sau indirect de acestea2. Resursa de apă influențează și este influențată de multe
domenii, atât din mediul socio -economic cât și din mediul natural, direct sau indirect. Modul
în care dezvoltarea sustenabilă a utilizării apei va evolua, depinde de măsurile care vor fi luate
în toate aceste domenii. Nivelul economic al unei zone/țări, se reflectă și în modul în care își
valorifică resursele, precum și modul în care le protejează, ia r gestionarea apei trebuie
planificată astfel încât să se țină cont de toate aceste aspecte, pentru ca în final să se obțină un
management integrat și sustenabil.
Pentru a putea implementa acest sistem, trebuie aflat însă care sunt exact factorii care
influențează aceste resurse precum și cei care le poluează. Din ambele clasificări, se observă
că factorul antropic este cel mai pregnant. Prin lucrările de sistematizare s -au modificat
ciclurile hidrologice naturale, afectând nu doar însuși corpul de apă dar și zona învecinată.
Principal a cauză a poluării apelor naturale o reprezintă apele uzate, din cadrul urban și
industrial, precum și sursele difuze din agricultură.
Apele uzate din mediul urban reprezintă o problemă atunci când sunt deversate în
râurile colectoare fără a fi epurate în prealabil. Acestea sunt ape care provin din utilizarea
chiuvetelor, dușurilor sau a mașinilor de spălat și mai sunt denumite și ape gri , iar apele negre
sunt cele provenite de la utilizarea toaletelor. În general, în rețeaua de canalizare sunt
colectate și apele pluviale, care datorită procentului mare de impermeabilitate din orașe, nu se
infiltrează natural în sol.

2 Lehr, Jay, ed., 2005, Water Encyclopedia: Water Quality and Resource Dev elopment – Vol II, Hoboken, New
Jersey: John Wiley & Sons, articol Downs, J. Timothy, Water Resource Sustainability: Concepts and Practices ,
pag 625

Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala Doctorală „SITT”
Teză de doctorat – Rezumat – Apa, element de relaționare între spațiul amenajării peisagistice și spațiul
arhitectural. Abordare sustenabilă a apei de la teritoriu la obiectul de arhitectură – Septembrie 2 016

11 / 29
Urmări ale utilizări i nesustenabile a apei, a lipsei unei planificări pe termen lung, se
pot observa de la nivelul teritoriului, până în interiorul orașelor. La nivelul teritoriului avem
exemplele Mării Aral, unde râurile care alimentau cu apă au fost deviate către irigații p entru
susținerea agriculturii într -o zonă fără apă, sau exemplul Insulei (Bălții) Mari a Brăilei,
precum și a unei suprafețe destul de mari a fluviului Dunărea care a fost îndiguite. Aceste
intervenții au fost realizate pentru a se obține beneficii economi ce prin agricultură sau prin
dezvoltrarea orașelor. Efectele negative ale acestor intervenții au fost observate însă după o
perioadă mai lungă de timp și constituie de la secarea aproape în întregime a corpului de apă,
fracturarea habitatelor și imposibili tatea de reproducere, inundații sau pierderea biodiversității
din zonă.
Prin valorificarea acestor zone umede, însă, beneficiile pentru mediul natural și în
final și pentru oameni, ar fi mai multe. În lucrare sunt prezentate și exemple pozitive privind
aceste zone la nivelul teritoriului prin parcuri naturale, care depășesc limitele administrative
chiar și frontiere de stat pentru a se obține spații valoroase pentru dezvoltarea generațiilor
următoare.
Pentru administrarea efici entă a resurselor de apă și a face trecerea de la teritoriu la
oraș și apoi la clădire, este nevoie de un management integrat al acestora. Obiectvul principal
al acestuia este de a crește aportul de apă și scăd erea pierderilor și risipei inutile3. Pentru
atingerea acestor obiective, strategiile, proiectele trebuie să integreze toate aspectele
privitoare la apă: economic, social, ecologic precum și spiritual 4– pentru ca implementarea să
fie în concordanță cu principiile dezvoltării durabile, dar să răspundă și la cerințele oamenilor.
În cadrul acestui management al apei, pot fi valorificate în cadrul urban beneficiile
oferite de zonele umede, sau pot fi preluate principii ale proceselor naturale și reinterpretate.

Prezența apei în cadrul oricărei așezări omenești este esențială, cu atât mai mult atunci
când ne referim la orașe, unde populația poate depă și 1 milion de locuitori (1,9 milioane,
București, și până la peste 24 milioane Shanghai). În orașe, nevoia de apă este în creștere, în
primul rân d datorită dezvoltării urbane și în al doilea rând, datorită procentului mare de
suprafețe pavate, care nu permit infiltrarea apei în acvifer și astfel e nevoie de irigarea
suprafețelor verzi. Un răspuns sustenabil la problema apei, ar fi valorificarea zon elor umede,

3 Nicoară Mircea, Ureche Dorel, 2008 , Ecologie acvatică , ed a IIa, Iași: editura Pim, pagina 55
4 Oprean, Letiția, coord, 2012, Apa- Resursă Fundamentală a dezvoltării durabile: metode și tehnici
neconvenționale de epurare și tratare a apei , vol 1, București: editura Academiei Române, pagina 324

Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala Doctorală „SITT”
Teză de doctorat – Rezumat – Apa, element de relaționare între spațiul amenajării peisagistice și spațiul
arhitectural. Abordare sustenabilă a apei de la teritoriu la obiectul de arhitectură – Septembrie 2 016

12 / 29
care oferă atât beneficii ca hrană, apă, biodiversitate, etc, cât și beneficii și care nu sunt foarte
evidente oamenilor ca ameliorarea climei sau protecția împotriva inundațiilor
Procesul de conștientizare a importanței mediului natural, dar mai ales a apei, se poate
realizează mai usor dacă oamenii ar avea contact mai ușor cu aceste zone speciale, care ar
trebui amplasate cât mai aproape de ei – CHIAR ÎN ORASE. Prin această apropiere, prin
integrarea elementelor de mediu natural în mediul ur ban, vor putea înțelege și aprecia
beneficiile oferite și astfel se va crea o altfel de educație în acest domeniu

Capitolul 4 – Proiectarea integrată. Utilizarea apei la nivelul orașului în raport cu
clădirile

După analizarea problemelor generale existente ale apei și exemplificarea unor soluții
la nivelul teritoriului, în capitolul 4, sunt prezentate modalități prin care elementul acvatic a
fost valorificat în cadrul diferitelor orașe din lume.
În așezările omenești mai ales în mediul urban, apa are și un rol decorativ, prezent atât
în spațiu public cât și în cel privat. În spațiul privat poate avea o simbolistică aparte, așa cum
era în grădinile persane sau japoneze, pe când în spațiul public, avea mai mult un rol utilitar –
fântânile reprezentau modalitatea de alimentare cu apă potabilă a locuitorilor, iar râurile erau
percepute ca locuri de spălat sau de aruncat deșeurile menajere. Tendințele actuale sunt de
integrare și valorificare a elementului acvatic.
Odată cu conștientizarea impactului negativ pe care factorul antropic îl are asupra
mediului natural începând cu anii 1970, s -au lansat și teorii privind schimbarea climei care are
ca și efecte încălzirea globală și fenomene meteo extreme. Deși unii cerc etători nu susțin
aceste teorii, totuși, nu se poate neglija faptul că amprenta ecologică a orașelor este în creștere
și se produc anumite schimbări în ceea ce privește clima.
În cadrul orașelor, clima este influențată de fenomenul de insulă de căldură, care se
formează în urma temperaturilor ridicate, un procent redus de spații verzi sau albastre,
incapacitatea de ventilare a orașului și prezența a unui procent mare de materiale
impermeabile și având o culoare închisă, care cumulează căldura. Acest fenom en se resimte
mai mult în centrele aglomerate ale orașelor, decât la periferie sau în mediul rural.
Pentru reducerea acestui feno men, la nivelul orașului trebuie să se amenajeze mai
multe spații verzi și să se valorifice elementul acvativ (crearea procesului de evaporare la
suprafață prin care se răcește zona învecinată) , precum și utilizarea de materiale care să

Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala Doctorală „SITT”
Teză de doctorat – Rezumat – Apa, element de relaționare între spațiul amenajării peisagistice și spațiul
arhitectural. Abordare sustenabilă a apei de la teritoriu la obiectul de arhitectură – Septembrie 2 016

13 / 29
permită infiltrarea apei în sol. La nivelul clădirilor, acestea trebuie amplasate astfel încât
curenții de aer să poată circula, iar culorile utilizate la anvelopantă să fie deschise.
Astfel, pentru a se analiza mai detaliat modul în care elementul acvatic poate fi
valorificat în mediul urban, sunt prezentate 4 categorii de intervenții:
 La nivelul cursurilor de râu – restaurare, renaturare, reamenajare a albiilor
 (Re)amenajarea spațiilor adiacente cursurilor de râu
 Proiecte de zone umede în oraș – parcuri dedicate
 Recrearea principiilor zonelor umede în cadrul spațiilor publice
Aceste categorii sunt susținute cu exemple implement ate în spațiul public din diferite
țări, prin care sunt analizate soluțiile alese, beneficiile oferite imaginii orașului precum și
locuitorilor.
Prin acest studiu, se pot extrage caracteristici pe care ar trebuie să le aibă spațiile
publice pentru a participa la sustenabilitatea apei dar și de a ajuta la crearea unei relații
locuitori -apă, peste aspectul utilitar pe care îl are deja. Spațiile trebuie să deschidă accesul
oamenilor la apă, să nu mai fie îngrădite, trebuie să aibă și alt rol pe lângă cel dec orativ –
colectare și purificare a apelor pluviale, protecție împotriva inundațiilor, facilitarea infiltrării
apei în stratul acvifer, etc.
Aceste spații, prin amenajarea lor trebuie să educe pe vizitatori, pentru a conștientiza
valoarea acestor zone. Pri n colectarea și/sau purificarea apelor uzate sau a apelor pluviale și
utilizarea apei rezultate pentru irigații sau chiar în cadrul clădirilor la activități care nu
necesită apă potabilă, nu doar se reduce presiunea asupra alimentării publice, dar se reduc e și
risipa prin folosirea noii resurse – apa pluvială.
Realizate în general după anul 2000, aceste amenajări susțin o tendință generală de
integrare și de adaptare a spațiului public la natură și nu invers. Prin această alăturare a
mediului natural cu mediul antropizat, locuitorii valorifică beneficiile oferite de prezența
elementelor vegetale și acvatice, având în același timp confortul orașului.

Astfel, t endințele actuale nu mai sunt de a lupta împotriva apei, ci de a o integra,
fie că vorbim de nivelul teritoriului, a orașului sau chiar a obiectului de arhitectură .
Diferitele scări de abordare ale acestei probleme ne arată că există un interes pentru ca apa și
resursele naturale în general să fie revalorificate. Pentru ca acest lucru să se întâmp le, mesajul
sustenabilității trebuie să ajungă la fiecare individ în parte și de acolo să pornească
schimbarea. Prin reamenajarea parcurilor, a râurilor și chiar a spațiilor publice, este oferită o

Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala Doctorală „SITT”
Teză de doctorat – Rezumat – Apa, element de relaționare între spațiul amenajării peisagistice și spațiul
arhitectural. Abordare sustenabilă a apei de la teritoriu la obiectul de arhitectură – Septembrie 2 016

14 / 29
imagine nouă, o abordare nouă a spațiilor, unde locuitorii stabilesc o altfel de relație cu apa
– interactivă. Astfel, din punct de vedere al planificării spațiale se poate crea o nouă cultură
a apei .
Pentru a se valorifica această nouă cultură a apei, proiectarea spațială, de la teritoriu, la
oraș și clădire, t rebuie să se realizeze integrat atât pe verticală, între nivele cât și pe orizontală
implicând toți actorii necesari. La nivelul orașului, educația și schimbarea trebuie să se
producă dinspre spațiul public spre spațiul privat.

Capitolul 5 – Proiectarea integrată. Utilizarea sustenabilă a apei în cadrul clădirii și
raportat la oraș și natură

În capitolul 5 se detaliază studiul început în capitolul precedent, prin prezentarea
modului în care relația arhitectură – mediu a evoluat. Prin definirea cl ădirii sustenabile, se
aduc în d iscuție diverse măsuri active sau pasive prin care o clădire ar putea deveni
independentă energetic, prin care arhitectura contribuie la un mediu natural mai puțin poluat
În cadrul managementului apei din cadrul clădirii sustenab ile, apa din precipitații și
apa uzată au un rol important. Acestea pot fi tratate local, în cadrul circuitului din clădire și
(re)utilizate pentru a putea fi utilizate în activități care nu necesită apă potabilă. Acestea
activități pot de utilizare în toalete sau la irigarea vegetației, sau apa reciclată poate fi
integrată în sistemul de răcire/încălzire a clădirii sau de ventilare a spațiilor interioare .
Sistemul de răcire/ încălzire poate fi realizat în 3 moduri:
1. Conducerea apei răcite/ încălzite prin plafon/podea printr -o rețea de țevi
2. Sistemul teraselor inundate – sistem rar utilizat datorită încărcării structurale dar și a
riscurilor de infiltrație precum și în caz de cutremur
3. Răcirea adiabatică prin:
a. Evaporarea la suprafața a unui corp de apă aflat în apropierea clădirii – prin
fenomenul de evaporare la suprafață
b. Apa sub formă de cascadă pe un perete exterior – acest lucru asigură și
ventilarea spațiului precum și în funcție de dimensiuni, poate crea și energie.
Sistemul poate fi recrea t și în interior, unde ajută nu doar la reglarea
temperaturii dar și la ventilarea spațiului interior.

Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala Doctorală „SITT”
Teză de doctorat – Rezumat – Apa, element de relaționare între spațiul amenajării peisagistice și spațiul
arhitectural. Abordare sustenabilă a apei de la teritoriu la obiectul de arhitectură – Septembrie 2 016

15 / 29
c. Sistem de sprinklere pe suprafața peretelui (vitrat sau nu) – pot fi pe față, sau
pot fi pe acoperiș pentru ca aceste suprafețe să nu acumuleze căldură. De
asemenea, pot fi amplasate și în interior .
Ventilarea spațiilor interioare se poate realiza prin răcirea apei într -un corp de apă aflat
în exteriorul clădirii.
Bazinele, corpurile de apă exterioare care participă la răcirea adiabatică sau ventilarea
spațiilor, pot avea, pe lângă un rol decorativ în cadrul amenajării exterioare și rol de purificare
a apelor uzate sau pluviale. Acestea, cu ajutorul plantelor și bac teriilor pot trata apa și poartă
denumirea de biotopuri de purificare. Acestea trebuie îngrijite atent până plantele ajung la
maturitate, iar cantitatea de apă tratată depinde de suprafața amenajată.
Aceste sisteme pot fi5:
 Cu plante plutitoare – planta n u are fixată în sol rădăcina
 Cu plante submergente – planta se află sub nivelul apei, cu rădăcina fixată în sol
 Cu plante emergente (rădăcina este în sol, iar restul plantei deasupra apei)
o Alimentarea cu apă uzată este realizată la suprafața apei – așa cu m sunt
zonele umede de tip deltă din mediul natural. În limba engleză, termenul
pentru acestea este de Free Water Surface (FWS) wetlands. În acest sistem
pot fi folosite toate cele trei tipuri de plante macrofite.
o Epurarea apelor uzate în subteran – în lim ba engleză, termenul pentru
această categorie este de Subsurface flow (SF) wetland
 Pe verticală (SFV)
 Pe orizontală (SFH)
Adâncimea acestor bazine trebuie să fie redusă, pentru a ca apa să treacă prin rețeaua
de rădăcini a plantelor. Sistemul prin care purificarea se realizează prin apă, este cel mai puțin
eficient, apa care ajunge aici ar trebui să aibă un grad scăzut de poluare. Sistemele în care
purificarea se realizează în subteran pot primi ape cu un grad mai ridicat de poluare. A ceste
trei metode, pot fi construite în rețea, pentru a obține o apă mai curată.
Pe aceleași principii de construire ca la aceste bazine, se pot realiza amenajări mai
extinse, care să cuprindă și zone mai adânci, unde să poată fi realizate diferite activ ități
recreative.

5 Tipurile de zone umede construite au ca sursă: Chandr appa, Ramesha, Das, B. Diganta, 2014, Sustainable and
water engineering: theory and practice , West Sussex: John Wiley &Sons – pag 195

Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala Doctorală „SITT”
Teză de doctorat – Rezumat – Apa, element de relaționare între spațiul amenajării peisagistice și spațiul
arhitectural. Abordare sustenabilă a apei de la teritoriu la obiectul de arhitectură – Septembrie 2 016

16 / 29
Modul în care sunt implementate aceste măsuri active sau pasive pentru o clădire
sustenabilă, sunt evaluate de sistemele de certificare BREEAM, LEED, DGNB, CASBEE,
GREENSTAR, SBTool. În cadrul capitolului sunt descrise succint primele două sisteme,
deoarece sunt cele mai recunoscute pe plan internațional.
Pentru a exemplifica sistemele, tehnologiile, conceptele expuse în acest capitol,
lucrarea continuă cu comentarea unor exemple de ansambluri și clădiri singulare,
implementate sau nu . Exemplele alese întăresc tendința observată la nivelul amenajărilor de
spații publice și anume de adaptare la natură. Astffel, atât ansamblurile cât și clădirile propuse
spre analiză au un management integrat al apei, prin purificarea locală a apelor uza te și
reutilizarea lor. De asemenea, captarea apei din precipitații , purificarea și intregrarea în cadrul
clădirii/clădirilor reprezintă un punct comun.
Proiectele își propun să reducă impactul asupra apei, atât prin modul de utilizare cât și
prin adapta rea la inundații. Tot în cadrul acestei categorii, de clădiri care pot face parte dintr –
un sistem integrat al apei la nivelul teritoriului, sunt prezentate și proiecte a unor stații de
epurare a apelor uzate, care au introdus în subteran toată tehnologia, iar la nivelul solului se
prezintă ca un loc de agremenet pentru localnici.
La fel ca în cazul spațiilor publice, au fost preluate principii și procese din natură
pentru a fi apoi aplicate în arhitectura biomimetică . Un exemplu este proiectul concept al unei
sere, a cărei membrană este inspirată de pielea limaxului și modul în care acesta menține apa
atunci când are în exces pentru a se hidrata ulterior.

În arhitectură, prin conceptul de clădire sustenabilă, relația natură vs constr uit începe
să se schimbe, prin integrarea de principii preluate din natură în spațiul construit pentru
a crea un mediu de viață mai bun, cu un aer mai curat și cu o biodiversitate ridicată6.
Pentru succesul acestor încercări, în proiectare trebuie incluși mai multi experți, pe domenii ca
ecologie, mediu, peisagistică, etc.
Pentru o arhitectură sustenabilă, s -a observat că apa utilizată nu trebuie să toată la
aceași calitate, proces prin care s -ar consuma multă energie. Circuitele separate pentru
diferitele utilizări ale apei sunt deja un lucru des întălnit, însă nu există o politică la nivel de
oraș pentru această standardizare.
Astfel, planificarea trebuie să fie gândită la scară mare, dar aplicată local cu
precădere în cazul urbanismului și a arhitecturi i în modul cum este abordată problema

6 Schropfer, Thomas, 2016, Dense + Green: Innovative Building Types for Sustainable Urban Architecture ,
Basel: Birkhauser , pag 48

Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala Doctorală „SITT”
Teză de doctorat – Rezumat – Apa, element de relaționare între spațiul amenajării peisagistice și spațiul
arhitectural. Abordare sustenabilă a apei de la teritoriu la obiectul de arhitectură – Septembrie 2 016

17 / 29
sustenabilității apei . De la nivelul teritoriului și până în înteriorul clădirilor, este nevoie de
strategii, proiecte, idei, tehnologii prin care apa să poate fi folosită într -un mod sustenabil, dar
eficient, însă tr ebuie continuat cu schimbarea mentalității colective în privința acestui
element.

Capitolul 6 – Ghid privind direcțiile prin care pot fi implementate măsurile de
sustenabilitate a apei de la teritoriu la obiectul de arhitectură în România

În capitolul 6, pe baza concluziilor capitolelor de analiză se propune un ghid care
conține direcții generale și măsuri de care trebuie să se țină cont, în orice studiu de
amenajarea teritoriului, urbanism sau arhitectură, pentru un management integrat al apei.
Acest ea au fost dezvoltate având la bază principiile de la Melbourne, care au fost
adoptate în cadrul conferințelor conexe de la Earth Summit, Rio+10, în 2002 care
promovează elaborarea de strategii pe termen lung, pentru o dezvoltare sustenabilă și integrată
a orașelor, reducere a amprentei ecologice, valorificare și protejare a biodiversității și în
același timp să răspundă necesităților locale ale oamenilor
Direcțiile sunt împărțite în două: la nivelul teritoriului și la nivelul orașului integrând
și clădir ile. La nivelul teritoriului se propune o proiectare integrată atât pe verticală cât și pe
orizontală, analizând la nivelul bazinului hidrografic, fără să se țină seama de limitele
administrative. La nivelul orașului și a clădirilor, se propune implementar ea conceptelor, a
măsurilor active și pasive care au fost analizate în cadrul lucrării și în orașele din România,
pentru a proteja resursa de apă, dar și mediul natural în totalitatea sa . Se propun crearea de
coridoare verzi-albastre care să însoțească cursul de râu în teritoriu, iar la intrarea în oraș să
devină centuri verzi –albastre și chiar să patrundă în interiorul mediului construit, pentru
ameliorarea fenomenului de insulă de căldură.
Pentru a se demonstra modul în care aceste direcții și măsuri se p ot integra în cadrul
unui oraș, este realizat un exercițiu teoretic centrat pe Municipiul București.

Capitolul 7 – Concluzii finale

Sunt punctate anumite concepte/idei care reies din teză și este prezentat modul în care
lucrarea a răspuns la întrebările cercetării menționate în introducere

Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala Doctorală „SITT”
Teză de doctorat – Rezumat – Apa, element de relaționare între spațiul amenajării peisagistice și spațiul
arhitectural. Abordare sustenabilă a apei de la teritoriu la obiectul de arhitectură – Septembrie 2 016

18 / 29
Astfel, cel mai important aspect pe care această teză îl promovează este
interdisciplinaritate a atunci când se planifică teritoriul sau se proiectează în cadrul orașului,
pentru ca proiectare a să fie integr ată atât pe verticală, cât și pe orizontală . De asemenea,
proiectarea trebuie să fie realizată prin adaptarea proiectelor la elementele mediului
natural , cu un impact minim asupra lor prin reducerea accentului pus pe valoarea economică
a terenurilor din v ecinătatea zonelor umede, a beneficiilor imediate, astfel încât, să se
valorifice ceea ce zona respectivă poate oferi dacă procentul de intervenție este mai
redus și procesele naturale au loc.
În perioada actuală când se caută soluții pentru reducerea im pactului asupra mediului
natural, a costului energiei precum și a ventilării spațiilor exterioare sau interioare, apa (mai
ales cea reutilizată) reprezintă o alternativă în ameliorarea mediului urban dar și al
clădirii .
Prin informațiile oferite în capito lele lucrării, s -au găsit soluționări la întrebările care
au stat la baza cercetării.
 Stabilirea unui raport în care mediul (cvasi)natural și cel construit co -există iar
beneficiile oferite de fiecare în parte sunt valorificate, fără a se decima însă reciproc.
Prin preluarea principiilor din natură, care apoi sunt adaptate și interpretate pentru a se
integra în mediul urban, dar și prin integrarea unor zone (cvasi) – naturale în mediul construit, se
stabilește un raport în care acestea co -există. De asemenea, pri n proiectarea integrată atât pe
verticală cât și pe orizontală, cele două medii se completează reciproc.

 Integrarea apelor din punct de vedere ecologic în cadrul urban și al clădirii
Integrarea apei în mediul construit, în contextul dezvoltării durabile , nu trebuie realizată
doar la nivel de imagine, peisaj. Aceasta trebuie privită ca o resursă naturală limitată, care trebuie
utilizată astfel încât consumul și pierderile să fie reduse. În lucrarea de față, au fost menționate
modalități și tehnologii pasi ve și active, atât la nivelul orașului cât și a clădirii, prin care apa poate
fi prezentă în spațiile publice și private, fără a pune însă presiune asupra rețelei publice de
alimentare, dar și fără a mări volumul de consum din corpurile de apă exterioare o rașului.

 (Re)Crearea apei ca valoare culturală/ o cultură a apei
Prin schimbarea percepției în cadrul orașelor asupra apei, a modului în care poate fi
utilizată, dar mai ales reutilizată, se va produce un proces de conștientizare și educare a oamenilor,
prin care vor înțelege importanța apei și utilizarea sa sustenabilă

Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala Doctorală „SITT”
Teză de doctorat – Rezumat – Apa, element de relaționare între spațiul amenajării peisagistice și spațiul
arhitectural. Abordare sustenabilă a apei de la teritoriu la obiectul de arhitectură – Septembrie 2 016

19 / 29
Lucrarea oferă o privire de ansamblu, asupra acestei problematici a apei și a
gestionării sale integrate. Din acest motiv, pe lângă domeniile de bază – planificarea
teritoriului, urbani sm și arhitectură , sunt integrate și concepte, cunoștințe și din domenii
conexe ca: biologie, geografie, ecologie sau inginerie . Domeniul fiind foarte vast, precum și
implicațiile pe care le presupune această gestionare integrată , lucrarea deschide calea
către alte cercetări, care pot aprofunda anumite aspecte, la oricare dintre nivelele
studiate
Astfel, lucrarea pledează pentru interdisciplinarite , proiectare integrată și
planificare pe termen lung în ceea ce privește apa, acest element care relaționează
teritoriul, orașul și clădirea , pentru a găsi și implementa noi modalități de adaptare la natură,
nu de a adapta natura la mediul construit.

Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala Doctorală „SITT”
Teză de doctorat – Rezumat – Apa, element de relaționare între spațiul amenajării peisagistice și spațiul
arhitectural. Abordare sustenabilă a apei de la teritoriu la obiectul de arhitectură – Septembrie 2 016

20 / 29

BIBLIOGRAFIE

Capitolul 2
Cărți
1. Cucu, Vasile, prof, dr, 1974, Geografia populației și a aș ezărilor omene ști, București:
editura Didactică și Pedagogică
2. Dreiseitl, Herbert, Grau, Dieter, Ludwig, H.C., Karl (editori), 2001, Waterscapes:
Planning, Building and Designing with Water , Basel: Birkhauser
3. Gheorghe, Curinschi Vorona, 1981, Istoria arhitecturii în România , București: Editura
Tehnică
4. Giurescu, Constantin, 1966, Istoria Bucureștilor din cele mai vechi timpuri până în zilele
noastre , București: Editura pentru Literatură
5. Giurescu, Constantin C., prof, 1946, Istoria Românilor – De la Mir cea cel Bătrân și
Alexandru cel Bun, până la Mihai Viteazul , vol II, București: Fundația Regală pentru
Literatură și Artă
6. Giurescu, Constantin C., prof, 1946, Istoria Românilor – De la moartea lui Mihai Viteazul
până la sfârșitul epocei fanariote , vol III, București: Fundația Regală pentru Literatură și
Artă
7. Giurescu, Constantin C., prof, 1946 , Istoria Românilor – Din cele mai vechi timpuri până
la moartea lui Alexandru cel Bun – vol I, București:Fundația Regală pentru Literatură și
Artă
8. Lehr, Jay, ed., 2005, Water Encyclopedia: Oceanography; Meteorology; Physics and
Chemistry; Water Law ; – Vol IV , Hoboken, New Jersey: John Wiley & Sons, articol –
Easterling, David, R., Karl, Thomas R, Observations of climate and global change from
real time measurements , pag 173

Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala Doctorală „SITT”
Teză de doctorat – Rezumat – Apa, element de relaționare între spațiul amenajării peisagistice și spațiul
arhitectural. Abordare sustenabilă a apei de la teritoriu la obiectul de arhitectură – Septembrie 2 016

21 / 29
9. N.G. Caranfil, Dorin Pavel, D.R. Corbu, At Vuzitas, G. Vladimirescu, 1936, Asanarea
lacurilor Colentinei, București:Uzinele Comunale Bucuresti, – din conferinta Ing Nicolae
G. Caramfil – Efectele asanarii Colentinei asupr a Bucurestiului și regiunilor invecinate
10. Nicoară, Mircea, Ureche, Dorel, 2008, Ecologie Acvatică , ed a IIa, Iași: PIM
11. Novotny, Vladimir, Ahern, John,, Brown, Paul, 2010, Water centric sustainable
communities –Planning, Retrofitting, and Building the Next Urban Environment ,
Hoboken, New Jersey: John Wiley &Sons, Inc
12. Oprean, Letiția, coord, 2012, Apa- Resursă Fundamentală a dezvoltării durabile: metode
și tehnici neconvenționale de epurare și tratare a apei, vol 1 , București: editura
Academiei Române
13. Pârvule scu, Constantin, dr, ing, 1978, Economisirea și valorificarea intensivă a apelor ,
București: Ceres
14. Potra, George, 1990, Din Bucureștii de ieri , București: editura Științifică și Enciclopedică
15. Sârbu, Cătălin Niculae, 2006, Locuirea în România – O abordare cadru, București:
editura Universitară Ion Mincu
16. Schneider , Wolf , 1963, Babylon is Everywhere , Anglia: Hodder & Stoughton Ltd,
(traducere în engleză din germană – Uberall ist Babylon, 1960, Econ Verlag G.m.b.H)
Articole online :
1. Stematiu, Dan, Teodorescu, Dan, Lucrările celei de -a VII -a ediții a Conferinței anuale a
ASTR -Râul Dâmbovița în București – Sistemul de apărare impotriva inundațiilor, –
http://www.agir.ro/buletine/2057.pdf (accesat septembrie 2015)
Cursuri
1. Cristea, Doina, 1989, Elemente de mediu în sistematizare, Curs anul I –zi, anul II –
seral, Bucure ști: Institutul de Arhitectur ă `Ion Mincu` , nepublicat
2. Mihăilescu, Vintilă, sustinere curs oral „Loc, locuință, locuire – privirea antropologica” în
cadrul Școlii Doctorale SITT – din cadrul UAUIM – martie 2014
Studii
1. Feier, Ioana, 2010, Reconstituirea evoluției geomorfologice a văii Someșul Mic în holocen –
Teză de doctorat, Facultatea de Geografie – Geologie, Universitatea Al. O.Cuza, Iași –
disponibil la
http://www.atlas.usv.ro/geografie/pagini/docto rat/Teza%20de%20doctorat_Ioana%20Feie
r.pdf (accesat septembrie 2015)
2. Vlaicu, Ilie, Hațegan Ioan, 2012, Alimentarea cu apă a Timișoarei: istorie, prezent și
perspective/ AQUATIM, Timișoara: Brumar, pag 13 -64, disponibil on -line:
http://www.aquatim.ro/uploa ds/file/alimentarea -cu-apa-a-timisoarei.pdf(accesat august
2016)
Rapoarte
1. Raportului Național al Dezvoltării Urbane – București, 2007 , disponibil la
http://hdr.undp.org/sites/default/files/romania_2007_en.pdf (accesat iunie 2016)
2. United Nations Conference on Human Settlements – Habitat II, 1996, Report of the United
Nations Conference on Humane Settlemets (Habitat II), Istanbul – https://documents -dds-
ny.un.org/doc/UNDOC/GEN/G96/025/00/PDF/G9602500.pdf?OpenElement (accesat
iunie 201 6)
Documente oficiale
1. Ramsar Convention Secretariat, 2013. The Ramsar Convention Manual: a guide to the
Convention on Wetlands (Ramsar, Iran, 1971), 6th ed. Ramsar Convention Secretariat,

Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala Doctorală „SITT”
Teză de doctorat – Rezumat – Apa, element de relaționare între spațiul amenajării peisagistice și spațiul
arhitectural. Abordare sustenabilă a apei de la teritoriu la obiectul de arhitectură – Septembrie 2 016

22 / 29
Gland, Switzerland. Disponibil la: http://www.ramsar.org/document/th e-ramsar –
convention -manual -6th-edition (accesat mai 2016)
2. Ramsar Convention Secretariat, 2010. Designating Ramsar Sites: Strategic Framework
and guidelines for the future development of the List of Wetlands of International
Importance, Ramsar handbooks for the wise use of wetlands, 4 th edition, vol. 17. Ramsar
Convention Secretariat, Gland, Switzerland. Disponibil la:
http://www.ramsar.org/document/handbook -17-designating -ramsar -sites (accesat mai
2016)
3. Plan urbanistic general, Memoriu General, Primaria Municipiului Cluj Napoca, 2014, pag
24 – disponibil la:
http://www.primariaclujnapoca.ro/userfiles/files/20150105pug/piese_scrise/MEMORIU%
20GENERAL/141218_MEMORIU%20GENERAL_PUGCJ_final.pdf ( accesat septembrie
2015)
4. Vlaicu, Ilie, Hațegan, Ioan, 2012 , Alime ntarea cu apă a Timișoarei : istorie, prezent și
perspective / Aquatim, Timișoara: BrumaR, pag 42, disponibil online la:
http://www.aquatim.ro/uploads/file/alimentarea -cu-apa-a-timisoarei.pdf (accesat august
2016)
5. Planul Național de management aferent porț iunii naționale a bazinului hidrografic
internațional al fluviului Dunărea – disponibil online la:
http://www.rowater.ro/SCAR/Planul%20de%20management.aspx(accesat iulie 2016)
6. Proiectul de Lege privind Strategia de Dezvoltare Teritorială a României disponi bil on line
la: http://www.mdrap.ro/proiectul -de-lege-privind -strategia -de-dezvoltare -teritoriala -a-
romaniei – (accesat iulie 2016)
Legislație :
1. Legea apelor curate, 1972, USA, disponibilă la
http://www.epw.senate.gov/water.pdf (accesat iunie 2016)
2. Directivei 2000/60/CE – textul în limba română disponibil la http://eur –
lex.europa.eu/legal -content/EN/TXT/?uri=CELEX:32000L0060 (accesat iunie 2016)
3. Legea Apelor nr 107 din 25/09/1996
4. Planul de amenajarea a teritoriului național – Secțiunea aIIa, adoptat prin Legea nr 171 din
24.11.1997 – disponibil online la: http://www.mdrt.ro/dezvoltare -teritoriala/amenajarea –
teritoriului/amenajarea -teritoriului -in-context -national/ -4697(accesat iunie 2016)
5. Planul național de protecție a apelor subterane împotriva poluării și deteriorării adoptat
prin HG 53/2009
6. Legea 350/2001, privind amenajarea teritoriului și urbanismul

Surse web :
1. http://cultural.bzi.ro/cine -sunt-alanii -7813 (accesat iulie 2016)
2. http://dictionary.cambridge.org/dictionary/english/ (accesat iulie 2016)
3. http://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/sites/index_en.htm (accesat iunie
2016)
4. http://en.climate -data.org/country/185/(accesat august 2016)
5. http://en.climate -data.org/locat ion/1250/ (accesat august 2016)
6. http://en.climate -data.org/location/1339/ (accesat august 2016)
7. http://en.climate -data.org/location/764/#climate -graph (accesat august 2016)

Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala Doctorală „SITT”
Teză de doctorat – Rezumat – Apa, element de relaționare între spațiul amenajării peisagistice și spațiul
arhitectural. Abordare sustenabilă a apei de la teritoriu la obiectul de arhitectură – Septembrie 2 016

23 / 29
8. http://en.climate -data.org/location/997/(accesat august 2016)
9. http://www.e –
bahlui.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=98&Itemid=158 (accesat
august 2015)
10. http://lazarus.elte.hu/hun/digkonyv/topo/ 3felmeres.htm (accesat august 2015)
11. http://water.org/water -crisis/water -sanitation -facts/ (accesat mai 2016)
12. http://www.ap anovabucuresti.ro/servicii/serviciul -public -de-canalizare/sta -ia-de-
epurare -ape-uzate/ (accesat august 2016)
13. http://www.apavital.ro/azi -1483 -ro.html (accesat august 2016)
14. http://www.aquatim.ro/uploads/files/ce -se-intampla -la-statia -de-epurare.pdf (accesat
august 2016)
15. http://www.casomes.ro/?page_id=1705 (accesat august 2016)
16. http://www.primariatm.ro/index.php?meniuId =2&viewCat=3195 (accesat august 2015)
17. http://www.ramsar.org/sites -countries/the -ramsar -sites (accesat mai 2016)
18. http://www.ramsar.org/wetland/ romania (accesat mai 2016)
Capitolul 3
Cărți
1. Antipa, Grigore, 2010 (1910), Regiunea inundabilă a Dunării , ediția a IIa, editor Stelian
Cincă, Craiova: editura Autograf MJM
2. Băloiu, V, prof, ing, 1971, Gospodărirea apelor , Bucuresti: editura Didactică și
pedagogică
3. Băloiu, V, prof, ing, 1971, Gospodărirea apelor , Bucuresti: editura Didactică și
pedagogică
4. Lehr, Jay, ed., 2005, Water Encyclopedia: Surface and agricultural water – Vol III,
Hoboken, New Jersey: John Wiley & Sons , articolul: McCartney, Matthe w, Wetlands:
Uses, Functions and Values
5. Lehr, Jay, ed., 2005, Water Encyclopedia: Water Quality and Resource Development –
Vol II, Hoboken, New Jersey: John Wiley & Sons, articol Downs, J. Timothy, Water
Resource Sustainability: Concepts and Practices
6. Nicoară Mircea, Ureche Dorel, 2008, Ecologie acvatică , ed a IIa, Iași: editura Pim
7. Oprean, Letiția, coord, 2012, Apa- Resursă Fundamentală a dezvoltării durabile:
metode și tehnici neconvenționale de epurare și tratare a apei , vol 1, București: editura
Academ iei Române
8. Petrișor, Alexandru -Ionuț, 2008, Ecologie urbană, dezvoltare durabilă și legislație ,
București: editura Fundației România de Mâine
9. Robertson, Margaret, 2014, Sustainability principles and practice , New York:
Routledge
Jurnale/ reviste
1. Buzea, Ele na, Flooded areas and their importance în maintaining biodiversity.
Meadow lower Danube , Journal of wetlands biodiversity 2011 – 1, pag 23 -46

Articole online
1. United States Environmental Protection Agency, Office of Water, Wetlands, Oceans and
Watershed, 2002, Functions and value of wetlands – disponibil online la:
http://nepis.epa.gov/Exe/ZyPDF.cgi/200053Q1.PDF?Dockey=200053Q1.PDF(accesat
mai 2016)

Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala Doctorală „SITT”
Teză de doctorat – Rezumat – Apa, element de relaționare între spațiul amenajării peisagistice și spațiul
arhitectural. Abordare sustenabilă a apei de la teritoriu la obiectul de arhitectură – Septembrie 2 016

24 / 29
Cursuri
1. Bădăluță, Minda -Codruța, Curs Bazele gospodăririi apelor , Facultatea de Construcții din
Timișoara, disponibil la http://www.ct.upt.ro/users/CodrutaBadaluta/(accesat mai 2016)
Rapoarte
1. Raportul Națiunilor Unite „Viitorul nostru comun”, disponibil la: http: //www.un –
documents.net/our -common -future.pdf ( accesat iulie 2016)
Conferințe/ Simpozioane
1. Bularda, Marcel, Vișinescu, Ioan , 2014, Incintele indiguite la Dunăre – probleme actuale
și de perspectivă – prezentare în cadrul Simpozionului desfășurat de S.C.D.A în
23.05.2014 , disponibil online la: http://www.asas.ro/wcmqs/noutati/interes –
public/Incintele%20indiguite%20la%20Dunare%20 –
%20probleme%20actuale%20si%20de%20perspectiva.pdf (accesat august 2015)

Documente oficiale
1. United States Environment Protection Agency, 1992, Restoring and Creating Wetlands:
A planning guide for the Central States Region: Iowa, Kansasa, Missouri and Nebraska,
Kansas , disponibil online la: http://kindscher.faculty.ku.edu/wp –
content/uploads/2010/10/Kindscher -1992 -Restoring -and-Creating -Wetlands.pdf(accesat
iunie 2016)
Legisla ție
1. OMMGA nr 161/2006
2. Planul de Amenajare a Teritoriului (PATN) – Secțiunea a V -a – Zone de risc natural,
aprobat prin Legea nr 575/2001, disponibil on -line la: http://www.mdrap.ro/dezvoltare –
teritoriala/amenajarea -teritoriului/amenajarea -teritoriului -in-context -national/ -4697
(accesat septembrie 2016)

Surse web
1. http://www.who.int/water_sanitation_health/ diseases/diarrhoea/en/(accesat mai 2016)
2. http://www.bmb.ro/index_files/Page266.htm (accesat august 2015)
3. http://www.donauauen.at/natur -wissenschaft/ (accesat august 2015)
4. http://www.donauauen.at/der -nationalpark/geschichte/(accesat august 2015)
5. http://www.donauauen.at/der -nationalpark/zahlen -daten-fakten//(accesat august 2015)
6. http://www.comanaparc.ro/harti/harta_generala.jpg /(accesat august 2015)
7. http://ec.europa.eu/environment/life/about/index.htm#history(accesat august 2015)
8. http://apepaduri.gov.ro/wp -content/uploads/2014/07/Sinteza -calit%C4%83%C8%9Bii –
apelor -din-Rom%C3%A2nia -%C3%AEn -anul-2013.pdf (accesat august 2016)
Marea Aral:
9. http://earthshots.usgs.gov/earthshots/node/46#ad -image -0 (accesat mai 2016)
10. http://www.theguardia n.com/world/2014/oct/01/satellite -images -show -aral-sea-basin –
completely -dried ( accesat mai 2016)
11. http://www.britannica.com/place/Aral -Sea(accesat mai 2016)
12. http://www.unep.org/dewa/vitalwater/article115.html (accesat mai 2016)
13. http://archive.aramcoworld.co m/issue/201505/reviving.the.north.aral.sea.htm (accesat
mai 2016)

Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala Doctorală „SITT”
Teză de doctorat – Rezumat – Apa, element de relaționare între spațiul amenajării peisagistice și spațiul
arhitectural. Abordare sustenabilă a apei de la teritoriu la obiectul de arhitectură – Septembrie 2 016

25 / 29
Capitolul 4
Cărți
1. Daniel, Klaus, 1997, The Technology of Ecological Building: Basic Principles, Examples
and Ideas , (trad din germană în engleză de Schwaiger, Elizabeth), Basel: Birkhauser
2. Dreiseitl, Herbert, Grau, Dieter, Ludwig, H.C., Karl (editori), 2001, Waterscapes:
Planning, Building and Designing with Water , Basel: Birkhauser
3. Gartland, Lisa, 2008, Heat Island: Understanding and mitigating heat in urban areas ,
Londra: Earthscan
4. Helm, Dieter și Hepburn, Cameron, ed., 2009, The economics and politics of climate
change, New York: Oxford University Press
5. Hidiroglou, Patricia , 1997, Apa divină și simbolistica ei: eseu de antropologie religio asă,
Bucuresti: editura Univers Enciclopedic
6. Lehr, Jay, ed., 2005, Water Encyclopedia: Oceanography; Meteorology; Physics and
Chemistry; Water Law ; – Vol IV , Hoboken, New Jersey: John Wiley & Sons, articol –
Easterling, David, R., Karl, Thomas R, Observations of climate and global change from
real time measurements , pag 175 -179
7. Nicoară, Mircea, Ureche, Dorel, 2008, Ecologie Acvatică , ed a IIa, Iași: PIM
8. Norberg -Schulz, Christian, Genius Loci – Towards a Phenomenology of architecture
9. Ochinciuc, Vict oria Cristina, 2002, Conceptul dezvoltării durabile în arhitectură:
proiectarea integrată , București: editura Universitară „Ion Mincu”
10. Oke. T.R. 1987, Boundary Layer Climates . New York, Routledge
11. Preda, M., Palade, L., 1973, Arhitectura Peisageră , Bucureș ti: editura Ceres
12. Teodorescu, Elena, 2007, Se schimba clima?, București: editura Paideia

Cursuri
1. Curs Istoria Grădinii , susținut de conf. dr. Arh. Cerasella Crăciun, UAUIM, Facultatea
de Urbanism, Secția Proiectarea și Planificarea Peisajului, 2009

Studii
1. Wong, Eva, dir., Hogan, Kathleen, Rosenberg Julie, Denny, Andrea, edit., 2008,
Reducing urban heat islands: compedium of strategies – Urban Heat island basics , pag 1
– disponibil la https://www.epa.gov/heat -islands/heat -island -compendium (accesat
august 2016)

Surse web
1. http://www.eea.europa.eu/data -and-maps/explore -interactive -maps/heat -wave -risk-of-
european -cities -1 -(accesat august 2016)
Capitolul 4.3.1
2. http://inhabitat.com/how -the-cheonggyecheon -river -urban -design -restored -the-green –
heart -of-seoul/ -(accesat iunie 2016)
3. http://landarchs.com/10 -cities -that-are-reinventing -the-relationship -with-their -rivers/ –
(accesat iunie 2016)
4. http://landscapeperformance .org/case -study -briefs/cheonggyecheon -stream -restoration
accesat iunie 2016)
5. http://www.ramboll.de/projects/germany/river -volme -restoration (accesat iunie 2016)
Capitolul 4.3.2

Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala Doctorală „SITT”
Teză de doctorat – Rezumat – Apa, element de relaționare între spațiul amenajării peisagistice și spațiul
arhitectural. Abordare sustenabilă a apei de la teritoriu la obiectul de arhitectură – Septembrie 2 016

26 / 29
6. http://landarchs.com/extraordinary -development -re-connects -city-river -bank/(acc esat
iunie 2016
7. http://landarchs.com/extraordinary -development -re-connects -city-river -bank/ (accesat
iunie 2016)
8. http://www.landezine.com/index.php/2011/06/rhone -river -banks -by-in-situ-architectes –
paysagistes/(accesat iunie 2016)
9. http://inhabitat.com/singa pores -bishan -park-wins-landscape -of-the-year-award -at-the-
world -architecture -festival/bishan -park-before -and-after/ (accesat iunie 2016)
10. http://www.treehugger.com/urban -design/bishan -park-kallang -river -restoration –
singapore.html (accesat iunie 2016)
11. http://worldlandscapearchitect.com/kallang -river -bishan -park-singapore -atelier –
dreiseitl/#.VzA2NNSLT4Y (accesat iunie 2016)
Capitolul 4.4.
12. http://landarchs.com/how -the-extraordinary -qunli -stormwater -park-got-listed -as-a-
national -wetland -park/(accesat iunie 2016)
13. http://www.turenscape.com/english/projects/project.php?id=435 (accesat iunie 2016)
14. http://inhabitat.com/qunli -stormwater -wetland -park-stores-rainwater -while -protecting –
the-environment -from -urban -development/ (accesat iunie 2016)
15. http://landarchs.com/how -the-extraordinary -qunli -stormwater -park-got-listed -as-a-
national -wetland -park/ (accesat iunie 2016)
Capitolul 4.5.1
16. http://landarchs.com/tanner -springs -park-an-oasis -in-the-middle -of-the-city/(accesat iunie
2016)
17. http://cms -collaborative.com/project/tanner -springs -park/(accesat iunie 2016)
18. http://www.waal.co.nz/wsud/waitangi -park/(accesat iunie 2016)
19. http://www.waal.co. nz/wsud/waitangi -park/ ( accesat iunie 2016)
Capitolul 4.5.2
20. http://www.psfk.com/2014/02/rotterdam -rain-water -recycling -public -space.html(accesat
iunie 2016)
21. http://www.publicspace.org/en/works/h034 -water -square(accesat iunie 2016)
22. http://www.urbangreenblu egrids.com /projects/ potsdamer -platz -berlin -germany/(accesat
iunie 2016)
Capitolul 5
Cărți
1. Chandrappa, Ramesha, Das, B. Diganta, 2014, Sustainable and water engineering: theory
and practice , West Sussex: John Wiley &Sons
2. Cucu, Vasile, prof, dr, 1974, Geografia populației și a așezărilor omenești , Bucuresti:
editura Didactică și pedagogica,
3. Daniel, Klaus, 1997, The Technology of Ecological Building: Basic Principles, Examples
and Ideas , (trad din germană în engleză de Schwaiger, Elizabeth), Basel: Birkh auser
4. Mazzoleni, Ilaria, 2013, Architecture Follows Nature, – Biomimetic principles for
innovative design , Boca Raton, Fl: Taylor &Francis Group
5. Ochinciuc, Cristina Victoria, 2002, Conceptul dezvoltării durabile în arhitectură:
Proiectarea integrată , Bucur ești: editura Universitară „Ion Mincu”

Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala Doctorală „SITT”
Teză de doctorat – Rezumat – Apa, element de relaționare între spațiul amenajării peisagistice și spațiul
arhitectural. Abordare sustenabilă a apei de la teritoriu la obiectul de arhitectură – Septembrie 2 016

27 / 29
6. Ochinciuc, Cristina Victoria, 2006, Arhitectura și schimbarea climatică , București:
Editura Universitară „Ion Mincu”
7. Ochinciuc, Cristina Victoria, 2006, Propunere de introducere a indicatorilor pentru
clădirile durabi le, București: Editura Universitară „Ion Mincu”
8. Ryan, Zoe, 2010, Building with water , Basel: Birkhauser GmbH
9. Schleifer K., Simone, ed, 2009, Green Style, Antwerp: Booqs
10. Schropfer, Thomas, 2016, Dense + Green: Innovative Building Types for Sustainable
Urban Architecture , Basel: Birkhauser , Basel
Articole online
1. Giacomello, Elena, prof., IUAV Universitatea din Veneția,2015, „ A new urban Forest
Rises in Milan ”, CTBUH Journal, 2015 Issue I –
http://global.ctbuh.org/resources/papers/download/2099 -a-new-urban -forest -rises -in-
milan.pdf ( accesat august 2016)
Studii
1. Tilley, E., Ulrich, L., Lüthi, C., Reymond, Ph., Zurbrügg, C., 2014. Compendium of
Sanitation Systems and Technologies . Ed a IIa, Dübendorf, Swiss Federal Institute of
Aquatic Science and Techn ology (Eawag), pag 114 – 115. Disponibil on line la:
http://www.eawag.ch/en/department/sandec/publications/compendium/ (accesat august
2016)
2. Popa, Gabriela – Roxana, lector, dr, Nica -Badea, Delia, lector, dr, 2011, Studiu privind
utilizarea plantelor în epu rarea apelor uzate menajere din județul Gorj, în contextul
dezvoltării durabile , Analele Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria
Inginerie (2), disponibil on – line la: http://www.utgjiu.ro/revista/ing/pdf/2011 –
2/16_ROXANA_GABRIELA_POPA.pd f (accesat august 2016)
3. Melbourne Water, Constructed Wetlands Design Manual – Part A1: Constructed wetlands,
disponibil on line la: http://www.melbournewater.com.au/Planning -and-building/Forms –
guidelines -and-standard -drawings/Documents/CWDM -Part-A1-Constructed -wetlands –
form -and-function.pdf(accesat august 2016)
Surse web
1. http://sustainabilityworkshop.autodesk.com/buildings/stack -ventil ation -and-bernoullis –
principle (accesat iulie 2016)
2. http://www.technocon.ro/index.php/ro/pompe -de-caldura -geotermale -3-in-1-apa-calda –
incalzire -racire -14-kw-model -tekw012 -recomandate -pentru -spatii -de-140-mp-h-max-3-
m-detail (accesat iulie 2016)
3. http://www. azsolarcenter.org/tech -science/solar -for-consumers/passive -solar –
energy/passive -solar -design -manual -consumer/passive -solar -design -manual –
cooling.html(accesat iulie 2016)
4. http://urbanomnibus.net/2010/01/clip -on-architecture -reforesting -cities/ (accesat iuli e
2016)
5. http://urbanomnibus.net/2010/01/clip -on-architecture -reforesting -cities/ (accesat iulie
2016)
6. http://www.gambusia.net/ (accesat iulie 2016)
7. http://www.limnos.si/eng/docs/Limnowet_prospekt_ENG_web.pdf (accesat august 2016)
8. http://www.dgnb.de/en/coun cil/dgnb/ (accesat august 2016)
9. http://www.ibec.or.jp/CASBEE/english/index.htm (accesat august 2016)
10. https://www.gbca.org.au/about/ (accesat august 2016)
11. http://www.breeam.com/index.jsp (accesat august 2016)

Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala Doctorală „SITT”
Teză de doctorat – Rezumat – Apa, element de relaționare între spațiul amenajării peisagistice și spațiul
arhitectural. Abordare sustenabilă a apei de la teritoriu la obiectul de arhitectură – Septembrie 2 016

28 / 29
12. http://www.usgbc.org/leed (accesat august 2016)
13. http://leed.usgbc.org/leed.html (accesat august 2016)
Capitolul 5.3.1
14. http://www.baca.uk.com/index.php/living -on-water/dordrecht (accesat august 2016)
15. http://www.blogpreston.co.uk/2011/10/brockholes -nature -reserve -wins-tourism –
award/(accesat august 2016)
16. https://tomorrowzworld.wordpress.com/2011/10/29/brockholes -visitor -centre/(accesat
august 2016)
17. http://www.architecturetoday.co.uk/?p=17457 (accesat august 2016)
18. http://www.building.co.uk/brockholes -floating -visitor -centre -tread –
lightly/5004099.article (acc esat august 2016)
https://www.theguardian.com/artanddesign/2011/may/01/brockholes -preston -review –
rowan -moore (accesat august 2016)
19. http://www.landezine.com/index.php/2013/04/arkadien -winnenden -by-atelier –
dreiseitl/05 -winnenden/ (accesat august 2016)
20. http://www.landezine.com/index.php/2013/04/arkadien -winnenden -by-atelier –
dreiseitl/16 -winnenden -cr-dreiseitl/ (accesat august 2016)
21. https://loewenneil.wordpress.com/2013/11/11/post -industrial -palimpsest -case-study -of-
arkadien -redevelopment -in-winnenden -germany/ (accesat august 2016)
22. http://www.dreiseitl.com/en/portfolio#arkadien -winnenden, (accesate august 2016)
23. http://www.eva -lanxmeer.nl/ (accesat august 2016)
24. http://energy -cities.eu/IMG/pdf/Sustainable_Districts_ADEME1_EVA -Lanxmeer.pdf
(accesat august 20 16)
25. http://www.eva -lanxmeer.nl/over/ontstaan/ontwerp -stedenbouwkundig -plan (accesat
august 2016)
26. http://www.eva -lanxmeer.nl/over/nu/water/vijvers (accesate august 2016)
27. http://www.urbangreenbluegrids.com/ projects/eva -lanxmeer -living -lab/ (accesate august
2016)
28. http://www.breeam.com/index.jsp?id=299 ( accesat august 2016)
29. http://www.domusweb.it/en/architecture/2010/05/17/ -very-green -utopias.html (accesat
august 2016)
30. http://architecture.mapolismagazin.com/mvrdv -gwanggyo -power -center -seoul –
korea(accesat augu st 2016)
31. http://www.massstudies.com/projects/seoul_txtEN.html (accesat august 2016)
32. :http://www.domusweb.it/en/ architecture/ 2010/05/17/ -very-green -utopias.html(accesat
august 2016)
33. http://www.domusweb.it/en/ architecture/ 2010/05/17/ -very-green -utopias.h tml(accesat
august 2016)
34. http://www.businessinsider.com/the -10-best-new-skyscrapers -in-the-world -2015 –
10(accesat august 2016)
Capitolul 5.3.2
35. http://www.economist.com/node/9719013 (accesat august 2016)
36. http://www.queensbotanical.org/103498/sustainable/sustainable_systems/water (accesat
august 2016)
37. http://landarchs.com/queens -botanical -garden -leads -us-into-a-future -of-sustainability/
(accesat august 2016)
38. https://wcsurbanecology.wordpress.com/2015/07/pag e/3/ (accesat august 2016)
39. http://www.queensbotanical.org/103498/sustainable/constructed_wetlands (accesat
august 2016)
40. http://www.fosterandpartners.com/projects/vivaldi -tower/(accesat august 2016)

Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ION MINCU”, Școala Doctorală „SITT”
Teză de doctorat – Rezumat – Apa, element de relaționare între spațiul amenajării peisagistice și spațiul
arhitectural. Abordare sustenabilă a apei de la teritoriu la obiectul de arhitectură – Septembrie 2 016

29 / 29
41. http://www.landezine.com/index.php/2015/04/geometrical -designed -corporate -park-roof-
garden -landscape -architecture/ (accesat august 2016)
42. http://landarchs.com/simons -center -bring -in-the-scientists -to-get-gold/ (accesat august
2016)
43. http://kensmithworkshop.com/croton.html (accesat august 2016)
44. http://www.mvvainc.com/project.php?id=13 (accesat august 2016)
45. http://kensmithworkshop.com/croton.html (accesat august 2016)
46. http://grimshaw -architects.com/project/croton -water -treatment -plant/(accesat august
2016)
47. http://www.stevenholl.com/projects/whitne y-water -tank (accesat august 2016)
48. http://www.mvvainc.com/project.php?id=13 (accesat august 2016)
49. http://robinsonarchitects.com.au/project/platypus (accesat august 2016)
50. http://www.dezeen.com/2016/01/20/baca -architects -bouyant -amphibious -house -river –
tham es-buckinghamshire -floating -architecture/ (accesat august 2016)
51. http://www.baca.uk.com/index.php/living -on-water/amphibious -house (accesat august
2016)
52. http://www.iwamotoscott.com/JELLYFISH -HOUSE (accesat august 2016)
53. http://www.contemporist.com/2012/03/16/g reen -waters -by-patrick -nadeau -for-lg-
hausys/ht_150312_02/ (accesat august 2016)
54. http://www.patricknadeau.com/greenwaters/ (accesat august 2016)
Capitolul 5.3.3
55. http://www.exploration -architecture.com/projects/las -palmas (accesat august 2016)
Capitolul 6
Rapoarte
1. UNEP , Division of Technology, Industry and Economics – Melbourne Principles for
Sustainable Cities, http://www.unep.or.jp /ietc/focus/melbourneprinciples/english.pdf
(accesat august 2016)