ȘCOALA DOCTORALĂ “SIMION MEHEDINȚI ” REZUMAT UL TEZ EI DE DOCTORAT MODIFICĂRI IN STRUCTURA URBANĂ ȘI SOCIAL – ECONOMICĂ A MUNICIPIULUI FOCȘANI… [602251]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
ȘCOALA DOCTORALĂ “SIMION MEHEDINȚI ”

REZUMAT UL
TEZ EI DE DOCTORAT

MODIFICĂRI IN STRUCTURA URBANĂ ȘI SOCIAL – ECONOMICĂ A
MUNICIPIULUI FOCȘANI

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC,
PROF. UNIV. DR. MELINDA CÂNDEA

DOCTORAND: [anonimizat]. VASILE OVIDIU -ALLEN

BUCUREȘTI
2010

1

CUPRINS
REZUMAT TEZA DE DOCTORAT

CUPRINS TEZA DE DOCTORAT ……………………………………………………… ..

2
Capitolul I
NOȚIUNI ȘI CONCEPTE…………………………………………………………………………….. ………… 6
Capitolul II
PART ICULARITĂȚILE COMPONENTELOR FIZICO -GEOGRAFICE……………… …….. 8
Capitolul III
EVOLUȚIA ÎN TIMP ȘI SPAȚIU A AȘEZĂRII……………………………………… ……………….. 15
Capitolul IV
MODIFICĂRI ÎN STRUCTURA URBANĂ ȘI FU NCȚIONALĂ . FUNCȚII ȘI
ZONE FUNCȚIONALE………………………………………………………… ……………………………….
20
Capitolul V
MODIFICĂRI ÎN DINAMICA ȘI STRUCTURA POPULAȚIEI…………. ……………………. 35
Capi tolul VI
STRUCTURA SOCIO ECONOMICĂ ȘI DEZVOLTAREA URBANĂ…. …………………….. 40
Capitolul VII
VII. HABITATUL URBAN ȘI CALITATEA VIEȚII……………………………… ………………… 42
Capitolul VIII
ZONA DE INFLUENȚĂ URBANĂ. LOCUL MUNICIPIULUI FOCȘANI ÎN
SISTEMUL URBAN ROMÂNESC…………………………………… ……………………………………..
48
CONCLUZII………………………………………………………………………………………. …………………..
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………………………. ……….. 51
52

2
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………………………………………………………. 5
Capitolul I
NOȚIUNI ȘI CONCEPTE …………………………………………………………………………….. 8
1.1. Conceptul de oraș………………………………………………………………… 8
1.2. Etape în evoluția sistemului urban românesc și implicații ale acestora în
dezvoltarea orașului Focșani……………………………………………………..
11
1.3. Restructurarea urbană, economică și socială definiții, delimit ări conceptuale și
metodologice……………………………………………………………………..
13

Capitol ul II
PARTICULARITĂȚILE COMPONENTELOR
FIZICO – GEOGRAFICE …………………………………………………………………………… …
17
2.1. Poziția geografică. Localizarea………………. …………………………………………………… 17
2.2. Condițiile fizico -geoegrafice……………………………………………………………………….. 20
2.2.1. Condițiile geologice…………………………………… ………………………………….. 20
2.2.2 .Caracteristicile reliefului………………………………………………………………… 22
2.2.3. Caracteristicile p arametrilor climatici………………………………………….. ….. 26
2.2.3.1. Radiația solară……………………………………………………………………. 26
2.2.3.2. Circulația generală a atmosferei…………………………………………… 26
2.2.3.3. Temperatura aerului…………………. …………………………………………. 27
2.2.3.4. Precipitații atmosferice……………………………………………………….. 30
2.2.3.5. Umiditatea aerului și nebulozitatea……………………………………….. 32
2.2.4. Elementele hidrografice și hidrogeologice……………………………….. 36
2.2.4.1. Apele de suprafață………………………………………………………………. 36
2.2.4.2. Apele subterane……………………………….. ………………………………… 36
2.2.5. Caracteristicile învelișului biopedogeografice…………………………………… 37
2.2.5.1. Componentele biogeografice………………………………………………… 37
2.2.5.2. Soluri le……………………………………………………………………………… 41
2.2.5.3. Aspecte privind degradarea a solurilor………………………………….. 42

Capitolul III
EVOLUȚIA ÎN TIMP ȘI SPAȚIU A AȘEZĂRII ………. …………………………….. 45
3.1. Elemente de geografie istorică……………………………………………………………………. 45
3.2. Toponomia urbană locală…………………………………………………………… ……………… 50
3.3. Evoluția vetrei………………………………………………………………………………………….. 52

3
Capitolul IV
MODIFICĂRI ÎN STRUCTURA URBANĂ ȘI FUNCȚIONALĂ .
FUNCȚII ȘI ZONE FUNCȚIONALE ……… …………………………………………………
62
4.1 Morfologia urbană și dezvoltarea actuală a urbei………………………………………….. 62
4.1.1 Structura și textura urbană…………………………………………… ………………….. 62
4.1.2. Evoluția structurii urbane. Fizionomia actuală a municipiului……………… 63
4.2. Modificări în raportul intravilan -extravilan, rezultat al dezvoltării urbane…….. 68
4.3. Direcții majore de dezvoltare și m odernizare a infrastructurii urbane……………… 70
4.3.1. Infrastructura tehnico -edilitară și de transport……………………………………. 70
4.3.1.1. Gospodărirea apelor. Alimentarea cu apă……………….. …………….. 70
4.3 1.2. Canalizarea………………………………………………………………………… 72
4.3 1.3. Alimentarea cu energie electrică…………………………………………… 74
4.3.1 4. Telecomunicații……………………….. ……………………………………….. 75
4.3.1.5. Alimentarea cu energie termică……………………………………………. 75
4.3.1.6. Alimentarea cu gaze naturale………………………………………………. 76
4.3.1.7. Infrastrucura de salubritate. Managamentul deșeurilor urbane….. 77
4.3.1.7.1 Cantitatea și compoziția deșeurilor………………………………. 80
4.3.1.7.2 Colectarea și transportul deșeurilor………………………………. 81
4.3.1.7.3 Clasificarea deșeurilor………………………………………………… 81
4.3.1.7.4 Gestiunea și colectarea selectivă a unor categorii de
deșeuri urbane……………………………………………………………..
85
4.3.1.7.5 Im pactul activităților de gestiune a deșeurilor asupra
mediului……………………………………………………………………..
90
4.3.1.7.6. Tendințe privind gestionarea și generarea deșeurilor
urbane…………………………………. ……………………………………..
91
4.3.1.8. Infrastructura de transport local și regional……………………… 96
4.3.2 Infrastructura socio culturală…………………………………………………………… 100
4.3.2.1. Infrastructura de sănătate……………………………………………………. 100
4.3.2.2. Infrastructura de educație și cultură………………………………………. 103
4.3.2.3. Infrastructura turistică………………………… ………………………………. 108
4.4 Dinamica funcțiilor urbane………………………………………………………………………… 111
4.4.1. Funcția rezidențială……………………………………………………….. ………………. 116
4.4.2. Funcția industrială…………………………………………………………………………. 117
4.4.3. Funcția comercială și financiar bancară……………………………………………. 125
4.4.4. Fun cția de transport……………………………………………………………………….. 128
4.4.5. Funcția de educație și cultură………………………………………………………….. 134
4.4.6. Funcția sanitară……………. ……………………………………………………………….. 142
4.4.7. Funcția turistică…………………………………………………………………………….. 143

4
4.4.8. Funcția admistrativă………………………………………………………………………. 155
4.5 Zonele funcționale ale municipiului Focșani ……………………………………… 155
4.5.1 Zona rezidențială…………….. ……………………………………………………………. 156
4.5.2 Zona de servicii…………………………………………………………………………….. 160
4.5.3 Zona agricolă…………………………………… …………………………………………… 160
4.5.4 Zona industrială și de depozitare……………………………………………………… 161
4.5.5 Zona pentru spații verzi amenajate, sport, agrement………………………….. . 161
4.5.5.1. Categorii de spații verzi urbane și periurbane și distribuția
acestora……………………………………………………………………………….
164
4.5.5.2. Direcții de acțiune privind creșterea suprafeței ocupate de spa ții
verzi……………………………………………………………………………………
172
4.5.5.3. Importan ța spațiilor verzi pentru microclimatul urban și
periurban………………………………………………………….
177

Capitolul V
MODIFICĂRI ÎN DINAMICA Ș I STRUCTURA POPULAȚIEI …………. 182
5.1. Evoluția numerică apopulației…………………………………………………………………….. 182
5.2. Modificări în evoluția factorilor dinamicii populației……………………………. ……… 185
5.2.1. Natalitatea …………………………………………………………………………………. 185
5.2.2. Mortalitaea infantilă și generală. Morbiditatea………………………………….. 187
5.2.3. Nupțialitat ea și divorțialitatea…………………………………………………………. 191
5.2.4. Bilanțul natural al populației………………………………………………………….. 193
5.2.5. Bialanțul migratoriu al populației ………………………………………………… 195
5.3 Tipuri de structuri demografice – particularități ale evoluției acestora în
cadrul populației orașului Focșani……………………………………………….. ……………
197
5.3.1. Structura pe grupe de vârstă și sexe…………………………………………………. 197
5.3.2. Structura etnică ………. ……………………………………………………………………. 201
5.3.3. Structura confesională…………………………………………………………………… 202
5.3.4. Structura după starea civilă……………………………………………………………. 203
5.3.5. Structura socio -economică (populația activă/inactivă ocupată/neocupată) 204
5.4. Densitatea populației ……………………. ………………………………………………………….. 209
5.5. Modificări în evoluția și structura populației în perioada de tranziție…. …………… 209

Capitolul VI
STRUCTURA SOCIO ECONOMICĂ ȘI DEZVOLTAREA URBANĂ …. 210
6.1 Modificări în structura economică a municipiului – implicații în dezvoltarea
urbană……………………………………………………………….. …………………………………….
211
6.2. Modificări în strucura populației ocupate…………………………………………………….. 210

5

6.3 Migrația pentru muncă în străinătate din microregiunea Focșani -implicații
socio -econom ice pentru dezvoltarea spațiului urban și periurban……………… …..
215

Capitolul VII
VII. HABITATUL URBAN ȘI CALITATEA VIEȚII ……………………………… 219
7.1 Calitatea factorilor de mediu în aria urbană a municipiului…….. ……………………… 219
7.2. Analiza calității factorilor de mediu în aria urbană a municipiului ………………….. 221
7.2.1 Calitatea apei……………………………………………………………………………….. 221
7.2.2. Calitatea aerului……………………………………………………………………………. 222
7.2.3. Poluarea fonică……………………………………………………………………………… 230
7.3. Categorii de r iscuri de mediu în spațiu urban și periurban……………………………… 232
7.3.1. Aspecte generale privind riscul de mediu………………………………………….. 232
7.3.2. Seismicitatea……………………………………….. ……………………………………….. 232
7.3.3. Inundabilitatea……………………………………………………………………………… 233
7.3.4. Riscurile tehnologice………………………………………………. ……………………. 233
7.4. Calitatatea vieții – aspecte teoretice……………………………………………………………… 234
7.5. Categorii și tipuri de indicatori utilizați în analiza calitatății vieții…………………. 238
7.6. Analiza calității vieții în spațiul urban al municipiului Focșani. ……………………… 240
7.7. Strategia de dezvoltare a urbei element de creștere a calității vieții citadine……… 254
7.8 Metode de analiză a dezoltării urbane . Analiza S.W.O.T……………………………….. 260

Capitolul VIII
ZONA DE INFLUENȚĂ URBANĂ. LOCUL MUNICIPIULUI
FOCȘANI ÎN SISTEMUL URBAN ROMÂNESC ……………………………………
266
8.1. Zona de influență urbană: delimitări teoretice …………… …………………………………. 266
8.2. Zona de influență a municipiului Focșani…………………………………………………… 269
8.2.1. Relațiile cu așezările urbane și rurale…………………………….. ………………… 276
8.2.2. Forme de manifestare a relațiilor dintre oraș și spațiile rurale adiacente.. 281
8.3. Locul municipiuliului Focșani în sistemul urban românesc…………………………… 286

CONCLUZII ……………………….. ………………………………………………………………………….
288
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………………………. 295
ANEXE …………………………….. ……………………………………………………………………………… 304

6
CAPITOLUL I
NOȚIUNI ȘI CONCEPTE
1.1. Conceptul de oraș
Ca multe alte noțiuni, cuvîntul „ oraș” este utilizat în câteva sensuri diferite, dar totuși
asemănătoare între ele. Orașul este forma complexă de așezare omenească, cu dimensiuni
variabile și dotări edilitare, îndeplinind de obicei mai multe funcții administrativă, industrială,
comercială, politică și culturală1
În România, în conformitate cu Legea nr. 351/20012,” orașul este unitatea
administrativ teritorială de bază alcătuită fie dint -o singură localitate urbană fie din mai
multe l ocalități, dintre care cel puțin una este localitate urbană. Ca unitate administrativ
teritorială de bază și ca sistem social economic și geografic orașul are două componente :
componenta teritorială – intravilanul, care reprezintă suprafața de teren ocup ată sau destinată
construcțiilor și amenajărilor (de locuit social -culturale, industriale de depozitare, de producție,
de circulație, de recreere, de comerț etc.) și extravilanul care reprezintă restul teritoriului
administrativ al orașului. componenta de mografică socio -economică , care constă în grupurile
de populație și activitățile economice sociale și politico -administrative ce se desfășoară pe
teritoriul localității.
Din analiza tuturor încercări lor de a defini orașul se evidențiază câteva trăsături
comune care definesc sistemul intra -urban : concetrarea considerabilă a populației și a
locuințelor predominant colective și mai puțin individuale; existența unui număr minim de
locuitori variabil de la un stat la altul dar specificând că sub un anumit prag grupare socio –
economică își pierde caracterul urban; un cadru și un mod de viață specific , ce oferă un confort
social ridicat diferențiat și totodată specific sub aspectul muncii, cazării, deservirii, echipării
tehnice și recreerii ; concentrării activităț ilor economice neagricole accentul fiind pus pe
industrie, comerț, administrație, servicii.
1.2. Etape în evolu ția sistemului urban românesc și implicații ale acestora în
dezvoltarea orașului Focșani
Orașul reprezintă un sistem cu un anumit conținut, stru ctură și organizare spațială; acesta
este o manifestare concretă a interacțiunii în timp a spațiilor demografice, sociale, și economice
proiectate pe spațiul fizic. În evoluția sistemului urban românesc3 au fost identificate 4 perioade
importante care sint etic se rezumă astfel:
– perioada tipică de concentrare 1912 -1970 această perioadă se manifestă în cazul
orașului Focșani prin creșterea semnificativă a numărului de locuitori de la 27.900 (1948) la
56.700 (1970) dar și prin declararea acestuia ca și re ședință de județ (Vrancea) în anul 1968.
– perioada de deconcentrare desfășurată între anii 1970 -1989 în care are loc o

1 Dicționarul Explicativ al Limbii române, (1996) Editura Univers Enciclopedic, București,
2 Legea privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a IV -a Rețeaua de localități,
publicată în M.O. nr. 408/2001
3 Ianoș I. Tălângă C. (1994) Orașul și sitemul urban românesc Academia Română Institutul de Geografie, p. 97 -103

7
creșterea semnificativă a migrației nete în orașele medii acest din urmă stadiu se manifestă în
cazul orașului Focșani prin cea mai semn ificativă creștere a populației sale (raportată la
intervalul de timp) de la 56.710 locuitori 1970 la 98.896 locuitori în 1989.
– perioada de discontinuitate contrastantă și foarte scurtă se desfășoară după cele mai
multe păreri între anii 1990 –1995 în c are un impact deosebit l -a avut abrogarea legii privind
stabilirea domiciliului în marile orașe, fapt ce a produs o fractură de proporții pentru sistemul
urban românesc concretizată prin valori ale migrație nete cuprine între 65%o în cazul orașelor
cu peste 100 000 de locuitori și 87%o în cazul orașelor cu peste 200 000 locuitori ; în acaeastă
perioadă populația municipiului Focșani înregistrează o creștere a populației sale de la 98 896
locuitori (1990) la 101.335 locuitori (1992).
– perioada de rururb anizare se manifestă prin aceea că populația părăsește orașul
spre a se stabili la sate >1996 aceast ă etapă s -a remarcat în evoluția demografică a municipiului
Focșani prin reducerea populației acestuia până la 97.051 locuitori 2001 (această scădere
semni ficativă este explicată de faptul că la migrația către mediul rural determinată de reducerea
activităților industriale cu 45% față de 1989 și scăderea puterii e cumpărare s -a adăugat și o
migrație externă temporară pentru muncă care deși s -a diminuat se mnificativ se menține și în
prezent).
În prezent, se propune pentru sistemul urban românesc un model de evoluție dinamică
care sintetic se prezintă astfel: “ evoluția numărului de locuitori al unui oraș este barometrul
stării sale, fiind indicatorul sintet ic, ce reflectă pe de o parte relațiile dintre oraș și mediul său
apropiat, iar pe de altă parte între acesta și celelalte orașe cu care se află într -o continuă
competiție ”4.
În concluzie putem afirma că, sistemul urban românesc a trecut de la starea de ha os
caracteristică primilor ani după 1989, la o stare mult mai liniștită generată de diminuarea
convulsiilor sociale, stabilirea curenților de migrație a populației, reducerea migrației la distanțe
mari, revitalizarea sectorului terțiar în paralel cu crește rea puterii de cumpărare și concretizată
prin tendința de stabilitate a rangurilor orașelor manifestată în perioada 1992 -2002 . Acesta va
mai fi însă bulversat în viitor prin declararea de noi centre urbane.

În capitolul I am încercat o inventariere a pri ncipalelor definiții date orașului până în
prezent, continund apoi cu o abordare a orașului Focșani din perspective apartenenței sale la
sistemul urban românesc încercând să surprindem transformările care au avut loc în oraș în
principalele perioade de de zvoltarea ale acestui sistem. Tot în acest capitol am realizat o analiză
a unor temeni de bază în redactarea prezentei lucrări restrucurare urbană restructurare
econo mică restructurare socială .

4 Ianoș I. (2004 ) Dinamica urbană Editura Tehnică București p. 18

8
CAPITOLUL II
2. PARTICULARITĂȚILE COMPONENTELOR
FIZICO – GEOG RAFICE
2.1. Poziția geografică. Localizarea.
Este încadrat geografic la intersecția latitudinii nordice de 45042
cu longitudinea estică
de 26031
. Acesta se învecinează la nord cu comuna Garoafa , la nord -vest și vest cu comuna
Câmpineanca , la sud cu comun ele Golești și Slobozia Ciorăști , iar la sud -est cu, comuna
Milcovul și la nord -est cu comuna Vânători .

Sursa: Planul Urbanistic General Focșani
Fig. 1 Focșani – Limite administrativ – teritoriale și localități vecine

Orașul Focșani se află situat din punct de vedere geologic în Depresiunea Focșani
(acesta reprezintă dezvoltarea cea mai tipică a avanfosei carpatice – M. Săndulescu, 1984) unde
forma țiunile sedimentare badenian -cuaternare au o grosime maximă de aproximativ 13 km
(Tarapoanca și colab., 2003) într -o zonă cu depozite de vârstă cuaternară ce aparțin ultimului
ciclu de eroziune continentală și sunt reprezentate îndeosebi prin pietrișuri, nisipuri, argile și
depozite loessoide care au favorizat acumularea unor importante rezerve de ape subter ane
(freatice și de adâncime) răspândite pe suprafețe întinse, pe văile Putnei, Milcovului și Râmnei .
Depozitele loessoide (Pleistocen Mediu și Superior) ocupă spații apreciabile pe interfluviile din

9
câmpia piemontană, apărând și în unele niveluri de teras ă a Milcovului.
Orașul Focșani este situat din punct de vedere geomorfologic în Câmpia joasă a
Râmnicului, sau Piemontul Râmnicului, mai precis în Câmpia Putnei (a Focșaniului). Această
câmpie s -a dezvoltat peste un areal marginal, ce funcționa subsident, în compensare cu ridicarea
din zona câmpiei de glacis. Ea a fost colmatată cu aluviuni cărate din Subcarpați și cu coluvii
provenite din glacis, formându -se mai întâi ca o câmpie fluvio -deltaică, iar cînd subsidența a
încetat (la începutul Holocenului) a d evenit câmpie piemontană. În zona orașului, câmpia este de
aproximativ 10 km lățime cu o înclinatie de 5% altimetric, municipiul Focșani este situat la
50-55 m.

Sursa Harta topografică a României edi ția 1997
Fig. 2 Unități de relief și altitudinea acestora în arealul ora șului Foc șani
2.2.3. Caracteristici ale parametrilor climatici
Clima are un rol esențial în formarea și distribuția resurselor de apă, precum și în evoluția
tuturor proceselor și fenomenelor hidrologice. Ca urmare a po ziției geografice, zona orașului
Focșani beneficiază de un climat temperat continental moderat cu influențe de ariditate.
2.2.3.1. Radiația solară
Regimul anual al radia ției globale variaz ă în strâns ă legătură cu condi țiile de relief și de
circula ție a a erului care condi ționeaz ă regimul nebulozit ății și al duratei de strălucire a Soarelui.
Pentru regiunea de câmpie din cadrul teritoriului analizat, peste 125 kcal/cm² ( Atlasul RSR ,
1972 -1979).
Durata de strălucire a Soarelui variaz ă între 2000 -2200 ore /a n în cea mai mare parte din
regiunea de câmpie si a glacisului subcarpatic (Foc șani- 2170 ore/an) aceasta este mai mare în
perioada cald ă a anului, când în medie, pentru intervalul mai -septembrie, depășește 200 de ore și
mai redus ă în noiembrie ianuarie, c ând aceast ă medie scade sub 100 de ore.
2.2.3.2. Circulația generală a atmosferei
Caracteristica de „cel mai instabil element climatic” dată vântului exprimă foarte bine

10
faptul că dinamica atmosferei este o consecință a modificării aspectului câmpului bar ic la nivel
continental. Viteza medie multianuală a vântului la Focșani, în perioada 1965 -2008, nu coboară
sub 1m/s dar nici nu depășește 6,5 m/s. Cele mai rapide sunt vânturile nordice, care bat cu o
viteză medie de 5,7m/s. Cele mai mici viteze multianual e caracterizează circulația din direcția
estică ( 1,4m/s ). Anotimpual, cele mai mari viteze medii se produc primăvara și toamna iar cele
mai mici valori se înregistrează iarna.
2.2.3.3. Temperatura aerului
Temperatura aerului (fig.) este reflectată în mod corespunzător de regimul hidrologic al
apelor de suprafață și subterane, de temperatura și înghețul acestora.

Tabel 1 Temperaturi medii lunare și anuale în intervalul (1995 – 2008)
Anul Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Nov. Sec. Media
anu
ală
1995 -2,6 4,3 5,5 11,8 15,7 21,7 24,4 21,9 15,9 11,3 0,6 -2,9 10,6
1996 -3,6 -3,2 -0,6 9,9 19,7 22,3 22,1 20,9 14,4 10,9 7,4 -0,6 10,0
1997 -3,8 0,4 5,2 7,5 18,7 21,5 22,0 20,4 14,4 8,9 5,1 -0,4 10,0
1998 -0,7 2,5 4,1 14,1 16,3 22,1 23,5 22,3 16,1 11,1 2,6 -5,8 10,7
1999 -0,7 1,8 6,3 12,4 16,0 22,5 24,4 22,1 18,3 11,3 4,4 1,0 11,7
2000 -3,7 1,8 5,6 14,1 18,1 21,1 23,5 23,3 15,8 10,8 8,6 2,4 11,8
2001 0,4 2,4 7,4 11,5 16,9 19,9 25,0 24,2 17,5 12,9 4,4 -5,2 11,4
2002 -1,9 5,9 8,0 10,6 18,6 22,0 24,5 21,8 17,2 11,1 6,4 -5,9 11,5
2003 -2,6 -4,0 1,8 9,8 20,9 22,8 23,1 24,0 16,3 9,8 6,4 0,0 10,7
2008 -3,5 0,7 6,3 11,6 16,2 20,5 22,4 21,6 16,7 11,9 5,8 1,9 11,0
Media
lunară/multianuală -2,2 1,2 4,9 11,3 17,7 21,6 23,5 22,2 16,2 11 5,1 -1,5 10,9

-100102030
ian febr mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec°C
Media lunară/multianuală

0200400600800
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2008mm
Media
Fig. 3 Temperatura anuală a aerulu i Fig. 4 Precipitații medii anuale

Un fenomen meteorologice cu implicații deosebite asupra regimului hidrologic al
resurselor de apă, îl reprezintă secetele (cel puțin 14 zile consecutive în intervalul octombrie –
martie și cel puțin 10 zile consecutive în interval ul aprilie -septembrie, în care nu a căzut o
cantitate apreciabilă de precipitații – mai mare sau egală cu 0,1 mm/mp). Seceta poate avea loc în
orice perioadă din an, însă cea mai ridicată frecvență corespunde intervalului dintre sfârșitul verii
și începutu l toamnei. În Câmpia Piemontană se produce destul de frecvent acest fenomen care

11
determină diminuarea debitelor prin secare și creșterea adâncimii nivelului piezometric.
2.2.3.4. Precipitații atmosferice
Precipitațiile atmosferice (fig. 4) constituie prin cipala sursă de alimentare a unităților
acvifere de suprafață și de adâncime. În Câmpia Piemontană a Râmnicului acest parametru
climatic are o serie de particularități generate de circulația maselor de aer, altitudini și
configurația generală a reliefului, gradul de acoperire cu vegetație.
În tabelul alăturat este reflect ată situația precipitațiilor medii lunare și anuale la stația
meteorologică Focșani.în intervalul 1996 – 2008.
Tabel 2 Precipitațiile medii lunare și anuale în intervalul (1996 –2008)
Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Suma
1996 42,2 27,9 29,9 70,4 63,6 48,5 48,4 72,5 159,6 8 57 46 674
1997 8 5 35,4 85,9 58 75,8 147,9 106,3 33,1 64,9 58,7 107,2 786,2
1998 82,7 12,9 24,4 26,5 59,5 80,4 29,9 51,6 45,3 110,3 44,6 11,6 579,7
1999 29,5 8,5 28,6 57 38,8 188,8 43,1 176,7 31,3 51,1 12,5 34,3 700,2
2000 33,9 36 36,1 28,7 31,1 47,8 65,7 15,4 79,1 2,9 42,5 9,6 428,8
2001 15,1 29,9 31,9 43,9 32,5 82,3 55,6 17,8 77,2 20,5 7 21,9 435,6
2002 15,5 5,8 43,1 23,6 9,7 85,3 195,2 31,7 20,6 112,2 58,4 30,9 632
2003 35,8 30 17,3 24,3 33,6 8,4 49,8 51,4 71,1 64,8 9,4 10,5 406,4
2004 29,4 20,6 42,9 73,2 33 43,8 115,2 107,4 70,5 6 63,7 20,4 626,1
2008 39,5 70 31 43,3 97,7 104,5 154,5 48,6 88,6 25,1 59,1 34,4 796,3
Media 33,16 24,66 32,06 47,68 45,75 76,56 90,53 67,94 67,64 46,58 41,29 32,68 606,5
Sursa: INMH

În intervalul analizat medi a precipitațiilor este de 606,5mm/m², mai mare față de media
multianuală (542 mm/m²). Acest fapt se datorează cu precădere anilor cu precipitații excedentare,
precum 1997, 1999 și 2005.

Sursa Atlasul C limatic al României
Fig. 5 Temperatura aerului și p recipitațiile atmosferice în arealul orașului Focșani
În concluzie se poate afirma că pentru arealul orașului Focșani este caracteristic un
climat temperat continental moderat cu influențe de ariditate cu variații relativ mari de

12
temperatură caracterizată de o temperatură medie anuală cca 9 ș C temperatura maximă + 42ș C
(iulie 1990) temperatura minimă – 33,7ș C (februarie 1987) ; precipitații medii anuale 400 -550
mm/an lunile cele mai ploioase sunt mai și iunie iar cele mai secetoase decembrie și februarie
zile cu ninsoare peste 20/an vânturi dominante sunt cele care bat dinspre NE
2.2.4. Elementele hidrografice și hidrogeologice
2.2.4.1. Apele de suprafață

Municipiul Focșani este flancat de râul Putna spre est la o distanță de 7 km și de
râul Milcov, care delimitează unitatea administrativ teritorială a municipiului în partea de sud –
est. Teritoriul municipiului este traversat în partea de nord de canalul Sturza (Cacaina Veche), în
mare parte regularizată (canale îndiguite).
Hidrogeologia zonei este leg ată de apele de suprafață si de aportul important al apelor
meteorice. Cercetările din zonă arată prezența a două complexe acvifere distincte și anume
complexul acvifer de suprafață (cca. 20 –60 m adâncime) și complexul acvifer de adâncime (100 –
200 m adânci me).

2.2.5. Caracteristicile învelișului biopedogeografic
2.2.5.1. Componnetele biogeografice

Aceasta este condiționată, în egală măsură, atât de factorii de relief, cât și de elementele
pedo -climatice. Municipiul Focșani și împrejurimile sale se înc adrează în provincia ponto –
sarmatică. În componența florei spontane predomină speciile orientale și sudice, la care se mai
adaugă un procent semnificativ de plante cosmopolite și adventive. Pe lângă flora spontană , în
orașul Focșani s -au introdus sute de taxoni ornamentali indigeni și exotici care aduc o notă
distinctă sub aspect decorativ parcurilor, grădinilor și străzilor.
Vegetația naturală (fig.) are un caracter evident de silvostepă, caracterizată prin prezența
unor elemente ierboase de stepă și pâl curi de pădure formate predominant din stejar pedunculat,
cum este crângul de la Petrești din imediata apropiere a orașului, unde în pădurea de șleau de
silvostepă, este remarcabilă prezența masivă a stejarului pedunculat ( Quercus robur ).
În interiorul o rașului au fost amenajate o serie de grădini și parcuri care, pe lângă
importanța estetică, social -culturală și de agrement au și o importanță igienico -sanitară. Cele mai
importante parcuri din orașul Focșani sunt: parcul Bălcescu (înființat în 1965), în s ectorul central
– vestic al orașului, cu o suprafață de 2,4 ha; parcul de la Teatru (înființat în 1985) , în sectorul
central – estic al orașului, cu o suprafață de 1,5 ha; Grădina Publică este cea mai veche oază de
verdeață din oraș (înființată în 1873) ș i are o suprafață de 1,7 ha; Parcul Tineretului (1979) este
situat în sectorul central al Focșaniului și are o suprafață de 1,3 ha. Pe lângă parcuri ,tot în
categoria spațiilor verzi din municipiul Focșani, din domeniul public, intră și benzile stradale
înierbate, benzile stradale cu arbori, peluzele cu flori etc.
De asemenea, în cadrul municipiului există o serie de arbori ocrotiți de lege,
considerați monumente ale naturii stejarul pedunculat de pe strada Măgura, nr. 38, având o

13
vârstă estimată la 450 ani; stejarul pedunculat de pe strada Tinereții, nr. 10, cu o vârstă estimată
la 500 ani; stejarul pedunculat situat pe strada Timiș, nr. 13 cu vârsta estimată la 450 ani; stejarul
de lângă clădirea veche a primăriei cu o vârstă de aproximativ 450 ani; do uă exemplare de stejar
brumăriu de pe strada Bucegi, cu vârste estimate tot la 450 ani; platanul ( Platanus acerifolia ),
poziționat pe strada Fundătura Cuza V odă, având o vârstă estimată la 300 ani; ulmul ( Ulmus
minor ) de pe strada Simion Bărnuțiu, nr. 1, cu vârsta estimată la 250 ani; teiul ( Tilia cordata ) de
pe strada Cuza V odă , nr. 6, având o vârstă de aproximativ 150 ani.
2.2.5.2. Solurile
Județul Vrancea are o cuvertură de soluri foarte variată și complexă, datorită diversității
condițiilor geografi ce. În Câmpia Râmnicului predomină molisolurile , mai precis ele sunt
constituite din cernoziomuri vertice, vermice, cambice, cambice vertice, precum și cernoziomuri
freatice – umede levigate, ce ocupă partea cea mai joasă a câmpiei.
Solurile aluviale – sunt soluri neevoluate formate pe aluviunile recente din albiile
majore ale râurilor Putna și Milcov precum și pe cele din zona veche a râului Milcov care
traversa orașul. Textura acestor soluri variază de la nisipoasă până la argiloasă cu mare
diferențier e pe profil la solurile aluviale constituite din mai multe stratificații aluvionare.
Porozitatea este mai mică la solurile cu textură mai fină și mai mare la cele cu textură mai
grosieră. Solurile aluviale au în general o fertilitate ridicată datorită conț inutului mare de
substanțe nutritive totale și asimilabile. De asemenea și sub raportul aprovizionării cu apă, aceste
soluri au o fertilitate ridicată datorită apropierii de albiile minore ale râurilor.
Cernoziomuri danubiano-pontice
Cernouiomuri ciocolatii cu levigare incipientă
Cernoziomuri carbonatice erodate și regosoluri
Cernoziomuri freatic-umede
Cernoziomuri compacte freatic-umede
pe depozite argiloase
Soluri cernoziomice freatic-umede
Cernoziomuri levigate danubiano-pontice
Cernoziomuri levigate slab
Cernoziomuri levigate moderat
Cernoziomuri levigate și cernoziomuri
levigate erodate
Cernoziomuri levigate freatic-umede
Cernoziomuri levigate freatic-umede
Soluri cernoziomice levigate freatic-umede
Soluri cenușii închise și cernoziomuri levigate
pe depozite nisipoase
Soluri hidromorfe, saline și alcalice
Lăcoviști salinizate
Solonețuri freatic-umede
Soluri neevoluate
Aluviuni și soluri aluviale carbonatice
Cernoziomuri de luncă, pe aluviuni carbonatice
Cernoziomuri argiloase compacteSoluri aluvio-deluviale diverseRegosoluri pe nisipuriH A R T A S O L U R I L O R Î N A R E A L U L O R A Ș U L U I F O C Ș A N I
0 2 4 KmN
RăstoacaFOCȘANIPetrești
Golești

Sursa : Harta solurilor din România
Fig. 14 Solur ile în arealul orașului Focșani

14
În capitolul al II -lea am analizat un volum important de materiale redactate, apoi
materiale cartografice, serii de date statistice, condițiile în baza cărora am identificat
particularitățile fizico geografice ale dezvo ltării așezării de la primele forme de locuire și pănă
în prezent accentuând modificările impuse de dezvoltaraea așezării pe acest spațiu odinioară
rural. În baza materialelor cartogarfice de c are am dispus am realizat mater iale cartografice
adecvate pentr u a susține elementele teoretice redate în anasamblul lucrării .
În sinteză am conchis că orașul Focșani este situat din punct de vedere geologic în
Depresiunea Focșani într -o zonă cu depozite de vârstă cuaternară ce aparțin ultimului ciclu de
eroziune c ontinentală reprezentată îndeosebi de pietrișuri, nisipuri, argile și depozite leossoide
este situat din punct de vedere geomorfologic în Câmpia joasă a Râmnicului, sau Piemontul
Râmnicului, mai precis în Câmpia Putnei (a Focșaniului) la altitudini între 50-55 m
– Climat temperat continental moderat cu influențe de ariditate cu variații relativ mari de
temperatură – Temperatura medie anuală cca 9 ș C t emperatura maximă + 42șC iulie 1990
temperatura minimă – 33,7 șC februarie 1987
– Precipitații medii an uale 400 -550 mm/an lunile cele mai ploioase sunt mai și iunie iar cele mai
secetoase decembrie și februarie zile cu ninsoare peste 20/an
– Vânturi dominante dinspre NE
– orașul s -a dezvoltat pe fostul curs al râului Milcov pe zona rezultată din reunirea c onurilor
de dejecție a râurilor Milcov și Putna
– hidrogeologia zonei este susținută de prezența a două complexe acvifere
● un complex acvifer de suprafață 20 -60 m ● un complex acvifer de adâncime 100 -200 m

15
CAPITOLUL III
EVOLUȚIA ÎN TIMP ȘI SPAȚIU A AȘEZĂRII
3.1. Elemente de geografie istorică
„A doua republică, dar mai mică, din Moldova este Vrancea, din ținutul Putnei, la
hotarul Valahiei înconjurat din toate părțile de munții cei mai sălbateci. Aici sunt 12 sate și două
mii de c ase și fiindcă se mulțumesc ca și cei din Câmpulung, cu păstoritul, locuitorii nu au
știință despre plug. Asemenea, ei plătesc domniei în fiecare an o dajdie știută; altminteri se țin
de legile lor și nu primesc nici porunci și nici judecători de la domnie …”.
Dimitrie CANTEMIR

În legătură cu numele așezării, există mai multe surse de informații , generând astfel mai
multe ipoteze . Unele surse dau crezare unui călător străin prin Principatele Române, care, la
mijlocul secolului al XIX -lea, a menționat în îns emnările sale că: orașul ar data din vremea lui
Vasile Lupu, domnitorul Moldovei între 1634 și 1635, care l -ar fi construit aici împreună cu
Matei Basarab, domn al Țării Românești între 1632 și 1654, ca mărturie pentru urmași a
împăcării lor, Focșani desem nând un loc „mărginaș ”, fapt consemnat de P. Alexandru Arbore5.
Alții afirmă că numele ar proveni de la cuvintele „ foc și ani ”, pornind de la faptul că
așezarea a fost mistuită de flăcări de mai mul te ori. Sunt consemnate6 năvălirile tătare și turcești
din 1636, 1758, 1759. Alte ori orașul a fost incendiat și de către creștini: în 1653 Vasile Lupu,
incendiază Focșani -Munteni. În 1854 este amintit un alt incendiu devastator care a mistuit și
Mănăstire a Sf. Ioan.
Cei mai mulți consideră însă că toponimul își are obârșia în numele familiei Focșa,
argumentând că în Evul Mediu denumirea unor localități se lua de la numele moșiei pe care
acestea se întemeiau, aceasta purtând, la rândul ei , numele celui care o stăpânea .Această opinie
a fost preluată din lucrarea „Arhondologia Moldovei”, publicată de paharnicul Constantin Sion,
fost și staroste de Putna, la 1850 , în care acesta consemnează:
„La statornicirea hotarului țării pe gârla ce au tras -o prin Focșani la întâlnirea
domnului Ștefan cel Mare acolo, au făcut masă mare și la sfârșitul mesei au ales doi oșteni, unul
muntean și unul moldovean și i -au pus să se lupte cu paharele și a biruit moldoveanu și pentru
lauda lui au dat numele târgului ce a tunci au hotărât a se înființă la hotar -Focșani că oșteanul
se numea Focșa ”.
Localitatea a intrat însă în conștiința națională sub denumirea, încărcată de semnificație
istorică, de „Orașul Unirii”aceasta deorece aici s -a realizat, unirea de facto, a celor două
Principate prin desființarea punctului de graniță de la Focșani, în urma decretului de unire a a
orașului de la 10 iulie 1862, în care se scria ”Ambele părți ale orașului de dincolo și de dincoace

5 Arbore, P.Al. (1930), Călători străini despre Focșani în Milcovia, Anul I, V ol. II, p. 117 -134, Focșani, Tipografia
Cartea Putnei
6 Rădulescu, N. Al. (1932), Călăuza orașului Focșani în Milcovia, Anul III, V ol. I -II, p. 98 -126, Focșani, Tipografia
Cartea Putnei

16
de Milcov vor forma în viitor un singur oraș, care va fi reședința județului Putna”. De aici l -a
propulsat destinul pe Moș Roată, răzeșul din Câmpuri, în Divanul ad -hoc, aici și -a depus
candidatu ra pentru același Divan Mihail Kogălniceanu, întemeietor de națiune alături de Al.I.
Cuza, determinat de puternicul sentiment unionist al oamenilor locului Tot aici au funcționat,
(după Unirea Principatelor Române din 1859), primele instituții ale noului stat (Comisia Centrală
și Curtea de Casație), pe a căror temelie avea să se constituie statul național unitar român în
urma Marii Uniri din 1918.
Pentru a înțelege însă mai bine geneza și evoluția acestui oraș am recurs la a cita câteva
mărturii, credem n oi semnificative, despre înfățișarea și starea localității de -a lungul timpului:
Astfel, în 1687, Vito Pilutio, arhiepiscop de Marcianopolis, într -o relatare despre starea
Valahiei spunea7: “În Focșani, oraș așezat deasupra unui râu, jumătate supus Princep elui
Valahiei, iar cealaltă jumătate aceluia de Moldova, sunt mulți catolici de diferite națiuni ”.
În 1712 Erasm Henric Schneider de Weismantel trece prin Focșani care atunci era
jumătate muntean și jumătate moldovenesc; partea moldovenească era cea mai m ică și mai rea.
Călătorul apreciază doar belșugul vinului și prețul mic la care acesta se vinde. Despre starea nu
tocmai exemplară a locuitorilor autohtoni din partea moldovenească face referire și călugărul
minorit Giovanni Bossi, vicar general de Bacău ș i prefect al Sfintelor misiuni (Arbore, P.Al.
(1930)): “ cea mai mare parte dintre acești bieți catolici mai cu seamă femeile și fii sunt goi și
abia de mai au cămașă care îi acoperă…Unde stau înghesuiți în hrubele lor subterane numite
bordei “.
În 1817 W illiam Mac -Michael, misionar științific al Universității din Oxford amintește de
comerțul cu vin îndeosebi cu Rusia unde se vinde “cu zece parale ocaua”. acesta arată că la
momentul respectiv așezarea avea 5000 de locuitori, douăzeci și patru de biserici, fiind î n
continuare împărțită în două ; numai d oi ani mai târziu aflăm însă că populația era de numai
1800 locuitori, fără să se precizeze cauza.
Scrisoarea lui Kreuchely către won Miltitz din 27 iulie 1822 vorbește despre incendii,
hoții si alte excese ( Arbore, P.Al. (1930)):” le staroste de Fokshan me fit plusieurs rapports sur
les brigandsqui infestaient les environs de cette ville et qui a l’approche des Turcs se retiraient
dans les forets et montagnes. Une vintagne furent pendus ou decapites a Fokshan ’’.
O descriere cât se poate de detailată a Focșaniului în prag de Unire a Principatelor o
face baronul Emanuel Solomon Mirohorsky, cartograf austriac în 1856. El arată că regiunea
valahă de lângă Milcov era mai săracă, lipsită de gospodărire și mai murdară d ecât ținutul
moldovean, cu gospodarii mai frumoase și case boierești însă și cu evrei mai mulți care lipseau
în partea munteană. Focșaniul apare ca și centru al regiunii, însă cu case mici și murdare, în afara
celor boierești, cu o înfățișare frumoasă, așe zate în mijlocul unor curți mari. Pavajul ulițelor era
prost și, acolo unde lipsea, noroiul și praful erau omniprezente.
Astfel, în decursul a aproximativ două secole și jumătate localitatea trece printr -o serie
de transformări vizibile. Dezvoltarea negoț ului a favorizat o anumită structură etnică, cu o

7 Arbore, P.Al. (1930), Călători străini despre Focșani în Milco via, Anul I, V ol. II, p. 117 -134, Focșani, Tipografia
Cartea Putnei

17
puternică comunitate armeană. Hugas Ingigian (1802 -1803) găsește 6000 -7000 loc. dintre care
200 armeni) și ulterior evreiască (la 14 sept 1839 clericii scoțieni Andrew A. Bonar și Robert Mc.
Cheyne menționa u 60 de familii de evrei polonezi ce aveau 2 sinagogi și 4 profesori plătiți
pentru educația copiilor). Poziția geografică la intersecția drumurilor comerciale i -au adus și
numeroase neplăceri, atât în timpul războiului ruso -turc, cât și în timpul Revoluți ei lui Tudor
Vladimirescu din cauza fărădelegilor înfăptuite de eteriștii greci.
Un mozaic etnic, cu dughene și străzi neîngrijite, o elită boierească adesea slab pregătită
ce a preluat doar suprafața culturii occidentale, case boierești impunătoare alătu ri de bordeie ale
orășenilor săraci, punct de importanță strategică deosebită pentru Marile Puteri și ulterior pentru
Principatele Unite – aceasta este imaginea generală a orașului de pe Milcov către a doua
jumătatea a secolului al XIX -lea.
3.2. Toponimia urbană locală
În decursul ultimului secol, se disting patru perioade istorice care au marcat memoria
colectivă a societății românețti și implicit a comunității locale focșenene, și anume: perioada
antebelică, interbelică, communistă și postdecembristă, f iecare cu un anumit regim politic,
condiții economice și particularități caracteristice.
În concluzie, putem afirma că din cele 236 denumiri care alcătuiesc nomeclatura
stradală actuală a municipiului Focșani, doar 39 desemnează personalități sau evenimen te care
au legătură cu orașul restul desemnează fie personalități la nivel național care nu au legătură cu
istoria orașului ori au caracter neutru.
3.3. Evoluția vetrei
Elementele de favorabilitate care au condus la apariția și dezvoltarea așezării urb ane
Focșani, au fost ,după cele mai multe păreri, sintetic exprimate, următoarele: cadrul natural (este
unanim recunoscută importanța acestuia pentru apariția și dezvoltarea tutror așezărilor omenești)
nevoia de a răspunde la o necesitate (ex. un târg per iodic foarte potrivit ca loc pentru comerț)
dar și dispariția (în condiții nu tocmai clare) a unui alt fost mare târg din regiune cunoscut sub
denumirea de Târgul Putnei (amplasat pe locul actualei comune Bolotești ) alături de un nucleu
preexistent de sat e (ex. Stăeiești/Stoiești, Orbeni, Sârbi,etc) și de o conjuctură politică favorabilă
(determinată de stabilirea graniței între Moldova și Țara Românească fapt care a generat apariția
aici a unui puct de vamă).
La acești factori anterior menționați se adau gă poziția geografică despre care Simion
Mehedinți aprecia că “e un criteriu foarte sugestiv pentru geografi” și, a cărui rol se amplifică
odată cu creșterea transportului și schimbului în viața modernă
Analiza unui important volum de documente scrise, im agini și hărți ne conduc către o serie de
concluzii despre localitate și evoluția sa – existența unei localități în vatra actuală a Focșaniului
este atestată de mărturii aparținând de perioada romană (și chiar mai devreme) însă acestea sunt
nesemnificative pentru continuitatea prezentului oraș. – este constituit pe vetrele satelor Sârbi,
Stănești, Brătulești încă din 1492 când a fost trasat un canal Milcovețul care ulterior devine
hotar – 1546 este atestat documentar pentru prima dată într – un registru vam al de la Brașov –
1575 când Alexandru -Vodă din Țara Românească arăta într -un document cum că a fost lovit „cu

18
înșelăciune pe la Focșani ”de Ion V odă. – 1623 este atestat ca t ârg care s -a constituit și a evoluat
prin aglutinarea și respectiv înglobarea unor foste sate8.- 1654 era deja “un oraș mare” (după
Paul de Alep) alcătuit din cele două localități de graniță Focșanii Moldoveni și Focșanii Munteni.
– 1859 apar la Focșani primele instituții ale noului stat creat (Comisia Centrală care funcționează
aici între 10 mai 1859 -14 februarie 1862 și Curtea de Casație ) – 1862 cele două localități de
graniță sunt unite prin decret constituind astfel un singur oraș – în perioada interbelică evoluția
orașului cunoaște o oarecare stagnare se efectuează unele luc rări edilitare care nu reușesc însă să
schimbe înfățișarea generală a urbei (pavarea unor străzi, îmbunătățirea rețelei de alimentare cu
apă, construirea uzinei electrice etc). – în prima jumătate a secolului al XX -lea economia
orașului era bazată pe mica producție manufacturieră tăbăcării, atelire profilate pe diferite
meșteșuguri, comerț, activități bancare – după 1950 orașul este supus unui amplu proces de
industrializare fapt ce îi schimbă complet aspectul general

Sursa : Arhivele Naționale Dire cția Vrancea , O.J.C.I.P .I. Vrancea
Fig.7 Evoluția teritorială a orașului Focșan

8Alexandru Ungureanu (1980) Orașele din Moldova Editura Academiei p.29,50

19
În capitolul al III -lea am analizat o multitudine de documente de arhivă (cărți, studii,
articole, materiale cartografice, imagini de arhivă) pentru a sintetiza cele mai i mportante
momente în istoria devenirii urbei fapt susținut și de un material cartografic adecvat care să
susțină demersul analitic redat de studiul nostru.
Tot în acest capitol am procedat la o analiză a provenienței toponimului care
denumește localitatea ce constituie obiectul analizei noastre. În urma analizei noastre am
constat că există mai multe ipoteze privind toponimul Focșani ex. ca semn de împăcare între
Vasile Lupu și Matei Basarab care au ridicat un oraș între 1632 -1654 numit Focșani , numele
unui oștean din armata lui Ștefan cel Mare care se numea Focșa , numele proprietarului moșiei
pe care a fost edificat orașul familia Focșa iar prin studiul unui important volum de documente
am identificat cele mai mai pertinente argumente care să susțin ipo teza ultim menționată.
În urma analizei unui important volum de documente de arhivă cărți, articole, reviste,
materiale cartografice am constat că: – existența unei localități în vatra actuală a Focșaniului
este atestată de mărturii aparținând de perioa da romană (și chiar mai devreme) însă acestea sunt
nesemnificative pentru continuitatea prezentului oraș. – orașul actual este constituit pe vetrele
unor foste localități rurale Sârbi, Stănești, Brătulești încă din 1492 când a fost trasat un canal
Milcovel ul care ulterior devine hotar – 1546 este data considerată ca prima atestare
documentară într – un registru vamal de la Brașov – 1623 este atestat ca t ârg care s -a constituit
și a evoluat prin aglutinarea și respectiv înglobarea unor foste sate. – 1654 era deja “un oraș
mare” (după Paul de Alep) alcătuit din cele două localități de graniță Focșanii Moldoveni și
Focșanii Munteni . – 1859 apar la Focșani primele instituții ale noului stat creat (Comisia
Centrală care funcționează aici între 10 mai 1859 -14 februarie 1862 și Curtea de Casație ) – 1862
cele două localități de graniță sunt unite prin decret constituind astfel un singur oraș – în
perioada interbelică evoluția orașului cunoaște o oarecare stagnare se efectuează unele lucrări
edilitare care nu re ușesc însă să schimbe înfățișarea generală a urbei (pavarea unor străzi,
îmbunătățirea rețelei de alimentare cu apă, construirea uzinei electrice etc). – în prima jumătate a
secolului al XX -lea economia orașului era bazată pe mica producție manufacturieră tăbăcării,
atelire profilate pe diferite meșteșuguri, comerț, activități bancare
În ultima parte a acestui capitol am analizat o serie de planuri ale orașului din 1896,1912,
1948, 1990, 1999, 2009, pentru a realiza un material cartografic care să surpri ndă cât mai fidel
evoluția teritorială a orașului. Din materialele de care am dispus s -a dedus faptul că după 1950
orașul este supus unui amplu proces de industrializare fapt ce îi schimbă complet aspectul
general iar perioada de maximă evoluție a orașului este considerată 1971 -1980 când are loc
construcția unui număr important de obiective industriale și construcții cu destinație de locuință
dar și instituții publice. Materialul redactat în cadrul acestui capitol este susținut de un material
cartografic ad ecvat

20
CAPITOLUL IV
MODIFICĂRI ÎN STRUCTURA URBANĂ. FUNCȚII ȘI ZONE
FUNCȚIONALE IN SPAȚIUL URBAN AL MUNICIPIULUI FOCȘANI
4.1. Morfologia urbană și dezvoltarea actuală a urbei
4.1.1. Structura și textura urbană
Evoluția civilizației contemporane se cara cterizează printr -o accentuată tendință de
generalizare a urbanizării, fenomen marcat de o multitudine de conflicte legate în principal de
neconcordanța dintre creșterea demografică și existența cadrului fizic construit. În acest context,
cunoașterea orașu lui ca organism complex având propriile sale mecanisme de dezvoltare devine
un imperativ al evoluției societății în ansamblul său.
4.1.2. Evoluția structurii urbane. Fizionomia actuală a municipiului
Planul orașului este unul din elementele fizionomice ca racteristice care conferă acestuia
trăsături particulare .
Din documentele de arhivă aflăm că încă din 1875 a existat o statistică a căilor de
comunicație în Focșani. Străzile erau în general strâmte, iar locuințele și dughenele erau
îngrămădite unele în a ltele .Se vorbește de existența a 122 străzi reparate și 87 pavate. La
sfârșitul secolului al XVIII -lea, Strada Mare din Focșani era pavată cu trunchiuri de arbori.
Primul plan general al orașului Focșani a fost întocmit în anii 1896 -1898 și finalizat, cu
unele modificări abia în anul 1932. După acest plan, suprafața orașului era de numai 670 ha
având, 204 străzi cu o lungime totală de 74 km .Suprafața ocupată de străzi era de 13,30 ha. În
1990 rețeaua rutieră a municipiului avea 96,6 km lungime aceasta crește la 107 km în 1999 iar
în prezent (2008) rețeaua rutieră a municipiului Focșani are 241 străzi cu o lungime totală de
108,1 km și o suprafață a carosabilului de 917 461 mp.
Rețeaua stradală a municipiului Focșani este (una atipică pentru orașele de câmpie
acestea a u în general o tramă stradală de tip radiar) dominată de căile majore (străzi de categoria
a II-a asigură circulația majoră între zonele funcționale și de locuit având patru benzi pe sens și
străzi cu circulație intensă) orientate în p roporție de 70% pe direcția N -S. Trama stradală este
compusă în prezent din străzi de categoria I, II, III și IV . Artera principală de tranzit a orașului
este Calea Muntenia (E85) în care debușează din vest patru străzi principale din Focșani: Bdul.
Bucure ști, str. Brăilei, str. Măgura și str. Cuza V odă.
După anul 1990 s -au impus construcții de locuințe cu unul -două etaje pentru a se
îmbunătăți indicatorii de confort ai populației, de creștere a suprafeței zonelor verzi pe cap de
locuitor, precum și de cre ștere a gradului de siguranță a clădirilor și locuitorilor acestora.
Spațiul urban al municipiului Focșani este organizat în prezent în 6 (zone) cartiere de
locuit Centru, Gară, Obor, Sud, Bahne, Mândrești.
În 1990 suprafața orașului este de 48,15 kmp din care suprafața intravilanului este de
numai 11,96 kmp cu o lungime totală a străzilor de 95,4 km din care modernizate sunt numai
67,6 km.; orașul ocupă 1% din suprafața județului fiind o localitate de dimensiune medie .
Prin Planul Urbanistic din 1999, s-a solicitat creșterea teritoriului intravilan cu 484 ha astfel

21
încât suprafața intravilanului a ajuns la 16,83 kmp fapt realizat prin atragerea acestor suprafețe
din extravilanul municipiului pentru diferite funcțiuni: – dezvoltarea zonei locuințelor cu 198 ha,
cu regim mic și mediu de înălțime; – mărirea zonei instituțiilor și serviciilor de interes public cu
192,8 ha; – mărirea zonei unităților industriale și de depozitare cu 15,6 ha; – creșterea căilor de
comunicație rutieră și feroviară cu 34 ha; – alte destinații 47 ha – reducerea terenurilor agricole
din intravilan cu 240,28 ha.
Prin Planul Urbanistic General elaborat în perioada 2008 -2009 (care la momentul
redactării prezentului studiu nu afost încă aprobat) se propune creștera suprafeței intr avilanului la
18,41 kmp în condițiile în care suprafața unității administrativ teritoriale s-a redus la 47,12 kmp .
Planul actual al orașului reprezintă o asociere de plan neregulat (SE,SV), plan
rectangular (dominant), plan radiar -concentric, izolat în partea central sud -vestică a urbei. (fig 8)
Dezvoltarea importantă a zonei instituțiilor și serviciiilor de interes public va asigura
completarea cu instituții sau servicii publice a zonei centrale, a cartierelor de locuit, precum și
realizarea serviciilor p ropuse în zonele de extindere a intravilanului și în zonele care vor face
obiectul unor planuri urbanistice, pentru crearea tuturor condițiilor unui nivel de viață civilizat.
Dezvoltarea zonelor de locuit va determina implicit extinderea și modernizarea re țelelor tehnico –
edilitate, a căilor de comunicații rutiere, parcaje, poduri, et c.

Sursa Planul Urbanistic General, Focșani 2009 Sursa Planul Urbanistic General, Focșani 2009
Fig. 8a Structur a unității administrativ teritoriale Fig. 8b Organizarea intravilanului pe cartiere

În perioada 1990 – 2009 se constată o serie de modificări în bilanțul teritorial astfel că
în ceea ce privește intravilanul acesta crește continuu iar în c adrul acestuia au loc o serie de
realocări astfel că se constată creșterea suprafeței ocupate de zona pentru locuințe și funcțiuni

22
complementare fapt explicat în esență prin construcția unor noi cartiere A.N.L. în Cartierul Sud
și în Cartierul Bahne (Bul evardul Brăilei) dar și a numeroase locuințe individuale construite din
fonduri private în diferite zone ale urbei – crește deasemenea suprafața ocupată de instituții
publice prin construcția de sedii noi pentru diferite instituții publice (ex. Inspectorat ul Teritorial
de Muncă, Direcția pentru Muncă și Prestații Sociale, Inspectoratul Școlar Județean,) creșterea
zonei ocupate de obiective industriale și depozitare chiar în condițiile reducerii unor activități
industriale prin extinderea însă a suprafețelo r ocupate de spații de depozitare, aferente diferitelor
noi activități (care au înlocuit activitățile industriale) îndeosebi depozite comerciale și depozite
pentru materiale de construcții creștera zonei pentru gospodărie comunală fapt explicat prin
extin derea diferelor rețele de utilități necesare noilor locuințe și instituții noi apărute în acest
interval de timp creștera suprafeței ocupate de spații verzi îndeosebi din categoria spațiilor verzi
aparținând noilor case individuale construite în mai toate zonele orașului, scăderea suprafeței de
teren agricol intravilan prin schimbarea destinației unor terenuri aparținând de unități agricole
(ex. livezi, pepiniere etc). În concluzie, se poate afirma că datorită solicitărilor tot mai mari de
suprafețe necesar e pentru locuințe și instituții de interes public prin P.U.G. din 2009 se propune o
cereștere a intravilanului cu aproximativ 360 ha, față de situația din 1994, aceasta fiind o
expresie concludentă a modificărilor apărute în profilul socio -economic al urb ei și implicit a
dezvoltării acestuia.
Tabel 3 – Evoluția fondului construit

Perioada
construirii
clădiri

Total

Materialul de construcție

Lemn

Alte materiale
(paiantă,chirpi
ci etc.) Pereții exteriori ai clădirii
Beton
armat,
prefabric ate
din
beton sau
schelet din
beton armat Zidărie din cărămidă din piatră
sau înlocuire cu plase
Beton armat,
grinzi metalice Lemn
Înainte de 1910 486 42 118 106 3 217
1910 -1929 489 16 151 112 2 208
1930 -1944 621 20 188 176 6 231
1945 -1960 946 30 223 158 12 523
1961 -1970 3775 1928 1377 173 4 293
1971 -1980 14096 12331 1535 91 10 129
1981 -1989 10935 10593 263 29 2 48
1990 -1994 921 740 81 43 7 50
1995 -1999 560 273 174 42 9 62
după 2000 283 147 80 29 4 23
Sursa Primia Municipiului Focșani

23

Fig.9 a Evoluția fondului construit 1971 -1980 Fig. 9b Evoluția fondului construit după anul 2000

4.3. Direcții majo re de dezvoltare și modernizare a infrastructurii urbane
4.3.1. Infrastructura de utilități tehnico edilitare și de transport
4.3.1.1. Gospodărirea apelor. Alimentarea cu apă
Rețeaua hidrografică a zonei Municipiului Focșani este constitut ită din râul Milcov, râul Putna și
Canalul Sturza, cu o lungime totală de 3,8 km destinat colectării apelor meteorice ce traversează
zona de nord a municipiului Focșani. Acesta este casetat pe o lungime de 1,2 km în zona
bulevardul Mărășeșeti până la int ersecția cu strada Cuza V odă. În partea din nord – est acesta
este deschis și neamenajat până în punctul de deversare în râul Putna.
Sistemul de alimentare cu apă dispune în prezent de un volum de înmagazinare de
30 000 m³ din care: – sursa Suraia dispune pentru înmazinarea apei de trei rezervoare cilindrice
cu capacitatea de 5000 m³ fiecare cărora li se adaugă un rezervor cu capacitatea de 10.000 m³ –
sursa Babele dispune pentru înmazinarea apei de două rezervoare cu o capacitate de 1000 m³
fiecar e. La nivelul sursei sunt în faza finală lucrările de reabilitare a stației de pompare și a
rețelelor de aducțiune până la intrarea în municipiul Focșani.
4.3.1.2. Canalizarea
În cea mai mare parte a Municipiului Focșani există un sistem unitar de canaliz are
pentru apele uzate, menajere și pluviale (fig.23). În partea de nord există un canal pentru ape
meteorice (Canalul Sturza), apele fiind trimise în râul Putna.
4.3.1.3. Alimentarea cu energie electrică
Alimentarea cu energie electrică a municipiului s -a dezvoltat în raport cu dezvoltarea
industriei astfel că înainte de 1989 municipiul era alimentat din trei stații de distribuție stația de
distribuție Focșani Nord 110/20/6 KV; Focșani Est 110/20/6 KV; Focșani Măgura 110/20KV la
care s -a adăugat ulterior stația Focșani Sud 400/110/20 K
4.3.1.4. Telecomunicații
Aria urbană și periurbană a municipiului Focșani serviciile de telecomunicații au
cunoscut o dezvoltare explozivă după 1990 când exista un un singur furrnizor de servicii de
telefonie fixă oferite de operatorul național Romtelecom care s -a modernizat continuu și -a
diversificat oferta de servicii. Au apărut servicii noi precum televiziune prin cablu și mai nou
prin Internet, utilizând sistemul IPTV apoi servicii de Internet pentru început folosind tehn ologia
dial-up ulterior cel broad band și recent a fost implementat serviciul de Internet mobil. Totodată a
apărut și s -a dezvoltat serviciile de telefonie mobilă piața fiind împărțită de operatorii consacrați

24
la nivel național. În partea centrală a munici piului funcționează o rețea de Internet werless.

4.3.1.5. Alimentarea cu energie termică
Alimentarea cu căldură se face în principal prin sistemul de termoficare 73% din locuințe
sunt dotate cu sistem de încălzire centrală o altă parte dintre acestea sunt doatate cu centrale
termice de bloc sau de apartament (fig.9).
4.3.1.6. Alimentarea cu gaze naturale
În municipiul Focșani alimentarea cu gaze naturale se realizează din conducta
magistrală de înaltă presiune Mărășești -Focșani cu diametrul de 250 mm prin intermediul stației
de predare reglare măsurare din bariera Vrancea. Conducta de repartiție cu diametrul de 700 mm,
care pornește din stația din bariera Vrancea se ramifică în zona pasarelei de CF în două ramuri
una cu diametrul de 350 mm pe strada Mărășe ști iar cea de a doua cu diametrul de 250 mm prin
bariera Vâlcele – str. Anghel Saligny.
4.3.1.7. Infrastrucura de salubritate . Mangamentul deșeurilor urbane
În județul Vrancea a fost aprobat proiectul privind managamentul deșeurilor în valoare
de 43 mi lioane Euro, din care peste 27 de milioane euro reprezintă contribuția financiară a
Uniunii Europene și care are în vedere facilități de colectare a deșeurilor, construirea unor stații
de transfer în localitățile Focșani, Adjud și Vidra, realizarea unui de pozit ecologic de deșeuri
închiderea a 5 depozite urbane neconforme și a alte 200 de depozite rurale.

Sursa Direc ția Jude țeană de Statistică Vrancea
Fig. 10 Focșani – Reparti ția infrastructurii de utilităț i publice tehnico edilitar

25
Infrastructura de transport local și regional
În prezent infrastrcura de circulație intraurbană este constituită din din 241 de străzi cu o
lungime totală de 108,1 km din care 74 km sunt asfaltate restul fiind betonate, (7,5 km )
acoperite cu balast (6,5 km) sau chiar străzi de pământ (19,5 km).
Circulația majoră în oraș este în prezent 2008 asigurată de 16 străzi de categoria a I -a B-
dul. București, Calea Munteniei, Bd. Unirii, B -dul Brăilei, Str. Cuza V odă Str. Mare a Unirii, B –
dul Independenței și a II -a Str. Angh el Saligny, Str. Republicii, Str. Mărășești, Str. Vâlcele, Str. 1
Decembrie, B -dul Gării (fig.11)
În periurban, principalele căi de acces în oraș, au o dispunere radiară astfel că intrarea
în oraș se realizează prin șase porți: dinspre sud pe E85 (DN2) di n direcția București -Buzău prin
Bariera București; dinspre est, pe DJ 204 din direcția Brăila -Galați prin Bariera Brăilei și Galați
și DJ 204D din direcția Suraia prin Bariera Galați -Suraia; dinspre nord, pe E85 din direcția
Suceava -Bacău -Mărășești sau Iaș i.Vaslui – Tecuci prin Bariera Mărășești și pe DJ 204E și DJ 209
din direcția Petrești și Vânători; dinspre vest, pe DN 2D prin Bariera Drumul Vrancei -Odobești
din direcția Târgul Secuiesc -Vidra -Bolotești -Drumul Vrancei sau pe DJ 205C din direcția Vidra –
Bolotești -Odobești -Focșani; dinspre sud, pe DC 141 prin Bariera Cotești din direcția comunei
Câmpineanca

Sursa Primăria Municipiului Focșan i
Fig. 11 Focșani – Rețeaua stradală intraurbană

26
4.3.2. Infrastructura socio -edilitară urbană
4.3.2.1. In frastructura de sănătate

Municipiul Focșani concentrează peste 50% din infrastructura sanitară din județ asigurând
servicii diversificate atât locuitorilor din municipiu dar și unui important segment din populația
rurală a județului.
Tabel 4 – Categorii de unități sanitare pe forme de proprietate în Focșani (2008)

Categorii de unități sanitare Forma de
proprietate Județul
Localitatea
Anul 2008/
Număr
Spitale Proprietate publică Vrancea Municipiul Focșani 2
Dispensare medicale Proprietate publică Vrancea Municipiul Focșani 1
Cabinete medicale școlare Proprietate publică Vrancea Municipiul Focșani 19
Cabinete stomatologice Proprietate publică Vrancea Municipiul Focșani 12
– Proprietate privată Vrancea Municipiul Focșani 61
Laboratoare medicale Proprietate publică Vrancea Municipiul Focșani 9
– Proprietate privată Vrancea Municipiul Focșani 1
Creșe Proprietate publică Vrancea Municipiul Focșani 2
Farmacii Proprietate publică Vrancea Municipiul Focșani 1
– Proprietate privată Vrancea Municipiu l Focșani 28
Puncte farmaceutice Proprietate publică Vrancea Municipiul Focșani 1
Centre de sănătate Proprietate publică Vrancea Municipiul Focșani 1
Laboratoare de tehnică dentară Proprietate privată Vrancea Municipiul Focșani 6
Depozite farmaceutice Proprietate privată Vrancea Municipiul Focșani 2
Centre medicale de specialitate Proprietate publică Vrancea Municipiul Focșani 2
Proprietate privată Vrancea Municipiul Focșani 3
Cabinete medicale de medicină generală Proprietate privată Vrancea Munici piul Focșani 7
Cabinete medicale de familie Proprietate publică Vrancea Municipiul Focșani 34
– Proprietate privată Vrancea Municipiul Focșani 9
Ambulatorii de spital Proprietate publică Vrancea Municipiul Focșani 3
Cabinete medicale de specialitate Proprietate publică Vrancea Municipiul Focșani 6
– Proprietate privată Vrancea Municipiul Focșani 83
Centre de transfuzie Proprietate publică Vrancea Municipiul Focșani 1
Alte tipuri de cabinete medicale Proprietate publică Vrancea Municipiul Focșani 5
Sursa: Direcția de Sănătate Publică Vrancea
Tabel nr. 5 – Dinamica personalului ocupat în sistemul de ocrotire a sănătății, (1990 -2008)
CATEGORIA/ANUL 1990 1995 2000 2005 2008
FORMA DE
PROPRIETATE public privat public privat public privat public privat public privat
Medici 218 – 260 – 291 2 273 28 262 45
Personal sanitar mediu 930 – 1191 – 1143 35 1046 144 1141 247
Stomatologi – – 41 – 36 2 34 31 36 58
Farmaciști – – 14 – 7 15 11 38 7 41
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Vrancea – fișa statistică a localității Focșani (1990 -2008)

27
4.3.2.2. Infrastructura de educație și cultură
Tabel 6 – Evoluția in frastructurii pentru educație din Municipiul Focș ani (1990 -2008)

TIPUL UNITĂȚII DE ÎNVĂȚĂMÂNT/ANUL 1990 1995 2000 2005 2008
Grădinițe 27 27 25 19 12
Școli primare și gimnaziale 16 12 10 10 9
Licee 10 12 14 13 13
Școli de maiștri 1 2 – – –
Școli de ucenici/de a rte și meserii 7 7 – – –
Școli postliceale – 7 2 1 2
Alte instituții conexe și coordonatoare 2 2 4 4 4
Total unități de învățământ 59 69 55 47 36
Sursa: Inspectoratul Școlar Județean Vrancea

Activitatea acestor instituții din domeniul educației este completată și susținută de o
serie de instittuții conexe: Casa Corpului Didactic „Simion Mehedinți”, Centrul Județean de
Asistență Psihopedagogică, Centrul Educațional de Zi pentru Copii cu Deficiențe “Elena
Doamna”. Activitatea tuturor acestor instituț ii este coordonată la nivel de județ prin intermediul
Inspectoratului Școlar subordonat direct Ministerului Educației Cercetării și Inovării.
Această infrastructură este completată de o infrastructură pentru cultură și artă care în
perioada 1990 -2008 a evoluat în limitetele cantitative menționate în tabelul de mai jos incomplet
din lipsa unor date statistice care nu au mai fost colectate după anul 2000, moment în care s -a
trecut la un nou mod de plată pentru serviciile de radio și TV .
Tabel 7 – Evoluți a in frastructurii pentru cultură și artă (1990 -2008)
TIPUL INSTITUȚIEI/ANUL 1990 1995 2000 2005 2008
Instituții de spectacole 6 6 4 3 3
Biblioteci publice 18 1 1 1 1
Muzee 2 2 2 2 2
Locuri în instituții de spectacole 2.436 1.575 895 765 765
Abonament e radio 11.137 20. 884 – – –
Abonamente tv 17.952 26. 276 – – –
Abonamente cablu tv – – 23. 700
Sursa Direcția judeșeană de Statistică Vrancea
4.3.2.3. Infrastructura turistică
Organizarea spațială a resurselor culturale din oraș și relațiile lor cu infrastructura
hoteluri, mijloace de transport, zone comerciale sunt importante pentru succesul strategiei de
dezvoltare a turismului cultural asociat (datorită faptului că atracțiile istorice/culturale sunt
situate cu precădere în orașe) cu turismul urba n.
În perioada de după 1990 în infarastructura publică edilitară a orașului s -au
înregistrat o serie de modificări concretizate în: ș extinderea continuă și modernizarea rețelei
de alimentare cu apă și canalizare și diminuarea impctului diferitelor dif icultăți constatate. ș

28
modernizarea stației de epurare a apelor uzate prin programul ISPA ș modernizarea rețelei de
alimentare cu energie electrică astfel încăt acsta să poată răspunde optim la noile cerințe de
consum îndeosebi în ceea ce privesc consumator ii casnici ș apariția și dezvoltarea unor rețele
noi moderne de tranport a semnalului Tv prin rețeaua de cablu ș dezvoltarea
infrastructurii pentru furnizarea serviciilor de telefonie fixă ș apariția și dezvoltarea
infrastructurii pentru furnizarea servicii lor de comunicații mobile și a tranferului de
internet și date ș extinderea rețelei de alimentare cu gaze naturale astfel încât de furnizarea
acestora să dispună un procent tot mai mare din populația orașului ș diversificarea sistemelor
de încălzire a loc uințelor prin instalarea centralelor termice de apartament asrtfel că din
totalul de peste 30 000 apartamente existe în municipiu numai 19 900 mai sunt conectae la
sistemul public de furnizare a energiei termice numărul acestora scade de la an la an ș ext iderea
rețelei de căi de comunicații carosabil și pietonal cu străzile care deservesc cartierele de
locuințe nou apărute (ex. microcartierele A.N.L. din zona de sud și est a orașului) ș extinderea
și modernizarea infrastructurii pentru serviciile de sănă tate, educație și cultură.
4.4. Dinamica funcțiilor urbane
În apariția și dezvoltarea orașelor o abordare acceptată de urbaniști și geografi
deopotrivă se referă la activitățile de bază care au generat centrul respectiv, modalitea de
evoluție a acestuia în timp în raport cu condițiile naturale și social -economice și este exprimată
prin intermediul funcțiilor urbane .
4.4.1. Funcția rezidențială
Spațiul urban al orașului Focșani reprezintă o unitate distinctă în nord -estul Câmpiei
Române Clădirile repr ezintă elementul de concretizare a întregului țesut urban acestea având o
mare varietate de forme și funcții. Funcția rezidențială presupune de asemenea si legătură între
locuinte, dotări tehnico -edilitare si social -culturale într -un scop unic, acela al sa tisfacerii
preferintelor si aspiratiilor membrilor comunitatilor.
În perioada de după 1990 funcția rezidențială se amplifică prin construcția de locuințe
individuale realizate din fonduri private – sunt terminate totodată blocurile începute anterior lui
1989, sunt construite noi blocuri prin A.N.L. în parte de sud și est a orașului. Totodată a avut loc
un amplu proces de modernizare a infrastructurii care deservește fondul locativ al urbei
(îndeosebi alimentare cu apă și canalizare) dar care este imper ios necesar să continue pentru a
duce locuirea la standardele de civilizație actuale.
4.4.2. Funcția industrială
În perioada de după 1990 se constată o serie de modificări și în ceea ce privește funcția
industraială concretizate în: – dispariția unor unită ți industrale altădată reprezentative pentru
economia orașului și a județului deopotrivă (ex. Mopaf S.A.) – trecerea în proprietate privată a
unor foste unități econmice de stat (ex.Vranco, Vranlact,) – reducerea capacității de producție a
unor unități i ndustrale (ex Uniplast Focșani) – modernizarea capacităților de producție a unor
unități economice îndeosebi aparținând industriei alimentare (panificație lactate) – apariția de
unități industriale noi îndeosebi aparținând unor ramuri cu tradiție în econom ia orașului (ex.
industria textilă industria lemnului) acestea sunt de regulă capacități de producție de dimensiuni

29
mici și medii, adaptate la cerințele actuale ale pieței. reducerea pe anasamblu a ponderii
industriei în profilul economic al orașului ș i creștera ponderii serviciilor astfel că se paoate
constata chiar o trecere de la un profil economic dominat industraial 1990 către un profil de
servicii dominat de activități din sfera comercială care fac legătura cu vocația de oraș comercial
a urbei.

Sursa Oficiul Județean pentru Registrul Comerțului Vrancea
Fig.12 Structura și repartiția a ctivități lor industraiale
4.4.3. Funcția comercială și financiar bancară
În ceea ce privește funcția comercială și financiar bancară după 1990 se constatată
modi ficări care au determinat schimbări radicale în: creșeterea constatntă a ponderii acestei
funcții în profilul economic al urbei astfel încât se poate afirma că orașul are o funcție comercială
dominantă care valorifică măcar și parțial tradiția comercială a urbei; trecerea în propritate
privată a fostelor spații comerciale aparținând domeniului public astfel că în prezent rețeaua
comercială aparține aproape exclusiv sectorului privat; trecerea de la unități comerciale de
proximitate de mici dimensiuni și am plasate în cartierele de locuințe la unități comerciale de tip
supermarket și ulterior după 2005 -2006 la cele de tip hipermarket amplasate de regulă la
periferie ex. Dedeman, Carefour, Praktiker; amplificarea rolului funcției comerciale în profilul
econo mic al urbei prin dezvoltarea și modernizarea infrastrastructurii comerciale (infrastructura
comercială existentă în 1990 s -a modificat semnificativ prin schimbarea destinației unor foste
unități comerciale în special care deserveau comerțul cu produse ali mentare prin modernizarea
altora sau prin apariția de spații comerciale noi); amplificarea funcției financiar bancare prin
dezvoltarea unei infrastructuri noi moderne construită după 1990 care a determinat implicit
creșterea numărului de salariați ocupați în acest sector de la 477 persoane în 1991 la 796 (2008).

30
4.4.4. Funcția de transport
În perioada analizată de studiul nostru funcția de transport comportă o serie de
modificări rezumate în: ș reducerea ponderii transportului feroviar prin închiderea u nor rute de
transport ex. Focșani -Odobești, Focșani -Panciu ș creștera ponderii transportului rutier atât
pentru mărfuri dar și pentru persoane ș apariția de operatori privați în zona orașului Focșani
momentan numai în transportul rutier ș apariția unor tra see noi în transportul public urban
ajungând în prezent la 12 linii ș externalizarea unor linii de transport public periurban către
operatori privați ex.trasee către Câmpineanca, Odobești, Vânători etc. ș modernizarea și
extiderea infrastructurii (clădiri, cale de rulare dar și mijloace) de transport urban și periurban.
4.4.5. Funcția de educație și cultură
În toată această perioadă 1990 -2008 în evoluția funcției de învățământ la nivelul orașului se
constată o serie de modificări concretizate în: ș creștere a ponderii acesteia în profilul funcțional
al urbei în perioada 1990 -1996 urmată de o reducere a sa începând cu 1996 până în prezent
(2008) ș diversificarea acestei a prin apația de profiluri și specializări noi, însă mai ales prin
apari ția învățământulu i universitar privat dar și public (ex. Colegiul de Institutori aparținând de
Facultatea de Științe ale Educației din cadrul Universității București). ș modernizarea și
extiderea infrastructurii suport pentru concretizarea acestei funcții în profilul urba n.
4.4.6. Funcția sanitară
În contextul transformărilor care au avut loc în societate, în perioada de după 1990, funcția
sanitară a urbei a suportat și ea multiple modificări unele dintre acestea având un impact major
pentru fiecare locuitor al urbei: ș promovarea unui cadru legislativ complet nou fapt ce
determinat apariția de instiuții noi (ex. Casa de Asigurări de Sănătate); ș legiferarea și
implementarea unui sistem de asigurări de sănătate care a generat apariția instuției medicului de
familie; ș trecerea în proprietate privată a unor sectoare sanitare care până în 1990 au aparținut
sistemului public (ex. rețeaua de medicină dentară, rețeaua de farmacii); ș apariția și dezvoltarea
unui sistem privat alternativ la cel public (ex. o rețea de laborato are pentru realizarea de analize
medicale – Medcenter, cabinete pentru diferite specialități medicale)
4.4.7. Funcția turistică
Turismul aparține sectorului terțiar care include organizarea și desfășurarea călătoriilor,
a timpului liber, a prestațiilor n ecesare satisfacerii nevoilor de consum și de servicii ale turiștilor.
În aceste condiții amenajarea turistică a teritoriului presupune valorificarea potențialului
turistic pentru organizarea și desfășurarea diferitelor forme de turism. Organizarea spațiul ui
este adaptată la motivațiile, cerințele și nevoile turiștilor.
Pentru spațiul orașului Focșani, funcția turistică este susținută în principal de elemente
antropice de natură diversă, incluzând foste clădiri administrative, locuințe pentru o anumită
perioadă a istoriei orașului, locuri de memorie, monumente funerare și nu în ultimul rând
monumente, edificii plasate în spații publice, cu o încărcătură simbolică deosebită.

31

Sursa Primăria Municipiului Focșani
Fig. 13 Potențialul turistic antropic și infrastructura turistică

4.4.8. Funcția administrativă
În cazul orașului Focșani funcția administrtiv politică a fost dobândită în urma
reorganizării administrtiv teritori ale din anul 1968 când orașul devine reședința județului
Vrancea situație care se menține și în prezent.
În anii de după 1990, analiza funcției administrative pe baza procentului de ac tivi
ocupați în aceste activități, indică o creștere semnificativă a acesteia de la 979 persoane (1991)
la 2467 persoane în 2008.
4.5. Zone funcționale ale municipiului Focșani
În practica urbanismului din țara noastră, orice localitate asociază două ca tegorii de
teritorii, și anume, teritoriul intravilan și teritoriul extravilan.
Pentru a deveni operațional, având în vedere diversitatea actorilor de intervenție în
teritoriu, intravilanul se divide în zone funcționale , subzone și unități teritoriale de bază .
Dimensiunea zonelor funcționale și diversitatea acestora se corelează, de re gulă, cu
mărimea localităților (fig.14).

32

Sursa P . U.G . Focșani
Fig. 14 Zonele func ționale în orașul Focșani
4.5.2. Zona de servicii
Zona de servicii s -a extins de la 107,3 ha (2004) respectiv 7,4% la 179,9 ha respectiv 9,7%
(2009) din teritoriul intravilan și est e este formată din dotările pentru învățământ, sănătate,
cultură, administrative, financiar bancare, comerciale.
4.5.3. Zona agricolă
Zona ocupă 26,7 ha. și este formată din terenurile unor unități de producție agricolă vegetală și
animală dar și de întreț inere a mașinilor agricole necesare procesului de producție.
4.5.4. Zona industrială și de depozitare
Ocupă în prezent (2009) 200,84 ha, reprezentând 10,9 % din teritoriul intravilan. În cadrul ei a
avut loc o realocarea a spațiului fapt concretizat prin schimbarea destinației unor foste spații
industriale în spații de depozitare.
4.5.5. Zona pentru spații verzi amenajate, sport și agrement
În intravilanul municipiului sunt cuprinse următoarele categorii de spații plantate
publice: parcuri, scuaruri, compl exe sportive, plantații stradale, toate accesibile populației.
Suprafața zonelor verzi amenajată este de 69,5 ha, revenind 6,9 m²/locuitor. ( indicele global conform
normativelor în vigoare, pentru categoria orașelor de câmpie cu o populație de peste 100.00 0 locuitori este de 17 -26
m²/locuitor, normativ care însă nu este încă asigurat atât sub rap ort cantitativ dar și calitativ ).

33
În capitolul al IV -lea studiul de față s -a concentrat pe identificarea transformărilor
care au avut loc în fizionomia urbei mai ales în perioada de după 1990. În perioada 1990 – 2009
se constată o serie de modificări în bilanțul teritorial astfel că în ceea ce privește intravilanul
acesta crește continuu iar în cadrul acestuia au loc o serie de realocări astfel că se constată
creșterea suprafeței ocupate de zona pentru locuințe și funcțiuni complementare fapt
explicat în esență prin construcția unor noi cartiere A.N.L. în Cartierul Sud și în Cartierul Bahne
(Bulevardul Brăilei) dar și a numeroase locuințe individuale construite din fonduri private în
diferite zone ale urbei – crește deasemenea suprafața ocupată de instituții publice prin
construcția de sedii noi pentru diferite instituții publice (ex. Inspectoratul Teritorial de Muncă,
Direcția pentru Muncă și Prestații Sociale, Inspectoratul Școlar Județean,) creșterea zonei
ocupate de obiective industriale și depozitare chiar în condițiile reducerii unor activități
industriale prin extinderea însă a suprafețelor ocupate de spații de depozitare, aferente diferitelor
noi activită ți (care au înlocuit activitățile industriale) îndeosebi depozite comerciale și depozite
pentru materiale de construcții creștera zonei pentru gospodărie comunală fapt explicat prin
extinderea diferelor rețele de utilități necesare noilor locuințe și inst ituții noi apărute în
acest interval de timp creștera suprafeței ocupate de spații verzi îndeosebi din categoria spațiilor
verzi aparținând noilor case individuale construite în mai toate zonele orașului, scăderea
suprafeței de teren agricol intravilan prin schimbarea destinației unor terenuri aparținând de
unități agricole (ex. livezi, pepiniere etc). În concluzie, se poate afirma că datorită solicitărilor tot
mai mari de suprafețe necesare pentru locuințe și instituții de interes public prin P.U.G. din 20 09
se propune o cereștere a intravilanului cu aproximativ 360 ha, față de situația din 1994, aceasta
fiind o expresie concludentă a modificărilor apărute în profilul socio -economic al urbei și
implicit a dezvoltării acestuia.
În perioada de după 1990 în infarastructura publică edilitară și socio – culturală a orașului
s-au înregistrat o serie de modificări concretizate în: extinderea continuă și modernizarea rețelei
de alimentare cu apă și canalizare și diminuarea impctului diferitelor dificultăți consta tate.
modernizarea stației de epurare a apelor uzate prin programul ISPA modernizarea rețelei de
alimentare cu energie electrică astfel încăt acsta să poată răspunde optim la noile cerințe de
consum îndeosebi în ceea ce privesc consumatorii casnici apariți a și dezvoltarea unor rețele
noi moderne de tranport a semnalului Tv prin rețeaua de cablu dezvoltarea infrastructurii
pentru furnizarea serviciilor de telefonie fixă apariția și dezvoltarea infrastructurii pentru
furnizarea serviciilor de comunicații mob ile și a tranferului de internet și date extinderea
rețelei de alimentare cu gaze naturale astfel încât de furnizarea acestora să dispună un procent
tot mai mare din populația orașului diversificarea sistemelor de încălzire a locuințelor prin
instalarea c entralelor termice de apartament asrtfel că din totalul de peste 30 000 apartamente
existe în municipiu numai 19 900 mai sunt conectae la sistemul public de furnizare a energiei
termice numărul acestora scade de la an la an extiderea rețelei de căi de com unicații carosabil
și pietonal cu străzile care deservesc cartierele de locuințe nou apărute (ex. microcartierele
A.N.L. din zona de sud și est a orașului) extinderea și modernizarea infrastructurii pentru
serviciile de sănătate, educație și cultură. În continuare în acest capitol am abordat problema

34
funcțiilor urbane și a zonelor funcționale urbane concentrând efortul pe identificarea mutațiilor
care au avut loc în dinamica unor funcții urbane (ex. funcția industrială , dominantă în 1990 ,
funcția comerc ială dominantă în prezent ) dar și modificările din cadrul zonelor funcționale. În
perioada de după 1990 se constată o serie de modificări și în ceea ce privește funcția
industraială concretizate în: dispariția unor unități industrale altădată reprezentat ive penteru
economia orașului și a județului deopotrivă (ex. Mopaf S.A.); trecerea în proprietate privată a
unor foste unități econmice de stat (ex.Vranco, Vranlact,) reducerea capacității de producție a
unor unități industrale (ex Uniplast Focșani, Insta Electric); modernizarea capacităților de
producție a unor unități economice îndeosebi aparținând industriei alimentare (panificație
lactate); apariția de unități industriale noi îndeosebi aparținând unor ramuri cu tradiție în
economia orașului (ex. indust ria textilă industria lemnului) acestea sunt de regulă capacități de
producție de dimensiuni mici și medii, adaptate la cerințele actuale ale pieței.
În concluzie se poate afirma că în perioada analizată de studiul nostrum are loc reducerea
pe anasamblu a ponderii industriei în profilul economic al orașului și creștera ponderii serviciilor
astfel că se paoate constata o trecere de la un profil economic dominant industraial în 1990 către
un profil de servicii dominat de activități din s fera comercială care fac legătura cu vocația de
oraș comercial a urbei.
În ceea ce privește funcția comercială și financiar bancară după 1990 se constatată
modificări care au determinat schimbări radicale în: creșeterea constatntă a ponderii acestei
funcții în profilul economic al urbei astfel încât se poate afirma că orașul are o funcție comercială
dominantă care valorifică măcar și parțial tradiția comercială a urbei; trecerea în propritate
privată a fostelor spații comerciale aparținând domeniului publ ic astfel că în prezent rețeaua
comercială aparține aproape exclusiv sectorului privat; trecerea de la unități comerciale de
proximitate de mici dimensiuni și amplasate în cartierele de locuințe la unități comerciale de tip
supermarket și ulterior după 20 05-2006 la cele de tip hipermarket amplasate de regulă la
periferie ex. Dedeman, Carefour, Praktiker; amplificarea rolului funcției comerciale în profilul
economic al urbei prin dezvoltarea și modernizarea infrastrastructurii comerciale (infrastructura
comercială existentă în 1990 s -a modificat semnificativ prin schimbarea destinației unor foste
unități comerciale în special care deserveau comerțul cu produse alimentare prin modernizarea
altora sau prin apariția de spații comerciale noi); amplificarea fu ncției financiar bancare prin
dezvoltarea unei infrastructuri noi moderne construită aproape exclusiv după 1990 care a
determinat implicit creșterea numărului de salariați ocupați în acest sector de la 477 persoane în
1991 la 796 în 2008.

35
CAPITOLUL V
MODIFICĂRI ÎN DINAMICA ȘI STRUCTURA POPULAȚIEI
MUNICIPIULUI FOCȘANI
5.1. E voluția numerică a populației
În evoluția populației municipiului, pentru aproape un secol, se pot identifica trei
perioade cu particularități distincte în raport cu condițiile de dezvoltare economică: 1912 -1966 se
înregistrează o creștere lentă a populației ; analiza datelor arată că populația orașului a crescut
în peste 50 de ani cu mai puțin de 10 000 de locuitori; 1966 -1992 are loc o creștere aproape
explozivă a numărului popu lației (se înregistrează o creștere de aproape 3 ori a numărului de
locuitori ); 1992 -2008 în care se evidențiază o perioadă caracterizată de un declin demografic
aproape constant, excepția o constiu tie numai intervalul 2001 -2002.
Nr. locuitori
2593828505 27910 282443509456252100504102821
020000400006000080000100000120000
1912 1930 1948 1956 1966 1977 1992 2002
Numărul populației

Fig. 15 Evoluția număr ului populației municipiul Focșani la principalele recensăminte
5.2. Modificări în evoluția factorilor dinamicii populației
Evoluția numărului populației ca și a structurii sale demografice este determinată de
mortalitate și natalitate iar acești factori fundamentali ai mișcării naturale sunt condiționați de
întregul context socio -economic , care a suferit profunde transformări în anii de după 1990.
5.2.1. Natalitatea
Acest indicator demografic în spațiul urban al municipiului Focșani a evoluat ascendent
în perioada 1966 -1980, în acest din urmă an aceasta atinge un maxim istoric 22,5‰. După acest
moment însă analiza definește un moment de scădere (1980 -1985) urmată de o relativă stagnare
în perioada 1985 -1989, asfel că acest indicator înregistra numai 19,5 ‰ în anul 1989. Trendul
descendendent este caracteristic și pentru perioada imediat următoare, 1992 -1996 moment după
care se constată oscilații uneori bruște manifestate prin cereșteri și descreșteri semnficative de
la 8.4 ‰ în 1997 la 7,6 ‰ în 19 98 sau de la 7,6‰ în 2001 la numai 6,1 ‰ în 2002. După anul
2004 se poate afirma că acest indicator se stabilizează în jurul valorii de 9 ‰ cu variații
nesemnficative în perioada 2005 (982 născuți vii) 2007 (947), dar constatăm totuși o scădere
mai evide ntă de peste 1. ‰ pentru anul 2008 cu numai 864 născuți vii . Se impune deasemenea
a menționa înregistrarea pentru perioada de după 1989 a unui maxim pentu acest indicator în
anul 1990 (15.3 ‰) și a unui minim în anul 2002 (6.1‰).

36

Fig. 16 – Evoluția bilanțului natural, migratoriu și total a populației

5.2.2. Mortalitatea infantilă și generală .
Analiza modificărilor apărute în evoluția acestui indicator evidențiază o serie de
aspecte care se impun a fi menționate: ● valorile încă relativ ridicate a le mortalității generale
sunt explicate prin: – creșterea ponderilor populației din grupele de vârstă de peste 60 de ani în
cazul cărora mortalitatea specifică este mare; – acțiunea multiplă a factorilor de mediu
comportamentali de risc biologic corelată cu influența condițiilor socio -economice și de asistență
medico -sanitară; ● reducerea și stabilizarea mortalitatății infantile ca rezultat al îmbunătățirii
condițiilor medico sanitare la naștere, nașterea unor copii doriți de famile, creșterea nivelului de
trai general cu implicații semnificative asupra sănătății mamei și a copilului.
024681012141618
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Natalitatea (‰) Mortalitatea (‰)

Fig. 17 Evoluția natalității și mortalității

5.2.3. Nupțialitatea și divorțialitatea
În evoluția nupțialității și divorțialității se constată că: – o evoluție a nupți alității în
regim “dinți de ferăstrău” cu alternanța unor momente de creștere (1990) cu altele de scădere
(1995) – o variație a ratei nupțialității între o valoare maximă de 8,51‰ în 2005 și o valoare
minimă de 6,06 ‰ în 2002 și o evoluție a divorțialită ții între un maxim 3,86 ‰ 1999 și un minim
de 2,04 în 1992 – o creștere semnificativă a ratei nupțialității în primii ani după 1990 fapt
explicat în principal prin: un exod de populație rurală tânară către mediul urban mai ales în
perioada 1990 -1992 co ntingentele de populație născute în 1966 și 1967 au ajuns la momentul în

37
care întemeirea unei familii este un fapt absolut normal. – o evoluție sinuaosă a divorțialității în
care se remarcă o perioadă de vârf 1994 -1999 explicată de lipsuri materiale dar și de unele
convingeri sociale (reîntoarcerea la o societate democratică) urmată de o perioadă de stabilizare
a fenomenului divorțialității cu valori ale ratei divorțialității între 2,27‰ (2005) și 2,99‰ (2003)
excepția o reprezintă anul 2007 (3,53‰) – valorile mai reduse ale divorțialității pot fi explicate
și prin modificări în structura populației pe grupe de vârstă în sensul că divorțialitatea scade în
măsura în care se înaintează în vârstă.
(‰)
0123456789
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Rata nupțialității (‰) Rata divorțialității (‰)

Fig. 18 Evoluția ratei nupțialității și a ratei divorția lității (1990 -2008)

5.2.4. Bilanțul natural al populației
Acesta reprezintă diferența dintre natalitate și mortalitate – ca bilanț a celor două variabile
demografce, înregistrează o tendință continuă de descreștere ( de la 9,9 ‰ în anul 1992 la 0,1‰
în anul 2002)
5.2.5. Bilanțul migratoriu al populației
Diferența dintre numărul persoanelor stabilite (sosite) în oraș și numărul persoanelor plecate.
Acesta înregistrează permanent valori negative, după 1991 cu un maxim de –11,5‰ în 2000 și
un minim de -1,3‰ în anul 1993; este cauza evoluției descendente a numărului populației în
perioada asumată de analiza noastră
5.3. Tipuri de structuri demografice – particularități ale evoluției acestora în
cadrul populației orașului Focșani

5.3.1. Structura pe grupe de vârstă și sexe
În ceea ce privește, structura populației pe sexe , recensămintele din 1992 și 2002 se
evidențiază, că la grupa de vârstă 0 -19 ani dominantă este populația de sex feminin în 1992 în
timp ce în 2002 este dominantă populația masculină, iar în cadrul populației adulte și vârstnice
dominantă este populația de sex feminin.
5.3.2. Structura etnică a populației
Analiza structurii etnice a populației pe baza datelor furnizate de cele două recensăminte (1992,
2002) care s -au suprapus, peste perioada asumată de cercetarea noastră, evidențiază și explică
actuala structură etnică prin: – tendința de omogenizare a populației atât la nivel de județ dar și
raportat la municipiu prin dispariția unor grupuri etnice în trecut mult mai vizibile în pei sajul

38
local (ex:evreii, armenii, grecii); – un proces tot mai accentuat de afirmare a identității în cadrul
diferitelor etnii (ex: rromii); – reducerea aproape insesizabilă a populației de origine română în
total populație atât la nivel județean (de la 99,02% în 1992 la 98,12% în 2002)

5.3.3. Strctura confesională
Structura confesională a populației nu a înregistrat modificări între cele două recensăminte,
aceasta aflându -se într -o strân să legătură cu structura etnică 98,4 % fiind practicanți ai relig iei
ortodoxe și numai 1,6% aparțin altor religi

5.3.4. Structura populației după starea civilă
Analiza acestui tip de structură în perioada asumată de aceast demers de cercetare se
bazează pentru municipiul Focșani numai pe datele colectate la cele două recensăminte din 1992
respectiv 2002.
35404550
1992 2002
Necasatoriti%
masculin feminin
40424446485052
1992 2002
Casatoriti%
masculin feminin

Fig. 19 Evoluția pe sexe a căsătoriilor și divorțurilor (1992, 2002)

5.3.5. Structura socio -economică
Schimbările structurale care au avut loc l a nivel național au determinat apariția unui
fenomen nou pentru țara noastră după 1990 șomajul care s -a propagat cu rapiditate în economia
județului și respectiv a municipiului.

Sursa: INS București Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă Vranc ea.
Fig. 20 Populația activă /inactiv ă în aria de influență a orașului Focșani

39
5.4. Densitatea populației
Valoarea densitatii populației la nivelul teritoriului administrativ al municipiului
Focșani este de numai 2082 loc./kmp , calculată la o suprafa ta de 47,12 kmp , în timp ce valoarea
densității la nivelul intravilanului municipiului este de 5331 loc./kmp calculată la o suprafață de
18,41 kmp.
5.5. Modificări în evoluția și structura populației – implicații socio -economice
În evoluția și structura de mografică a populației municipiului s -au evidențiat o serie de mutații
care pot fi rezumate astfel: ș scăderea natalității a determinat creșterea constatntă a populației
vârstnice fapt ce impune o dezvoltare extensivă a serviciilor medico -sociale care se adresează
acestui segement de populație; ș reducerea numărului de copii și elevi cuprinși în sistemul de
educașie fapt ce a determinat o redimensionare a infrastructurii de educație; apariția unui deficit
chiar și dacă numai cojuctural în piața muncii mai ales după anul 2000 când scăderea naturală a
populației este corelată cu intensificarea unui fenomen al migrației; muncă în străinătate
(fenomen care a debutat imediat după 1990); ș creșterea efortului financiar din parte autorității
locale pentru susț inerea populației vârstnice cu venituri rmodeste prin diferite categorii de
subvenții acordate; creșterea necesarului de funcționari care își desfășoară activitatea în sistemul
de pensii și asigurări sociale; ș creșterea cheltuielilor privind îngrijirea să nătății în condițiile în
care este absolut normal ca persoanele vârstnice să solicite medicamente și consultații în
pondere mai mare în raport cu restul populației; ș scăderea mortalității infantile este rezultatul
unei modernizări chiar dacă încă nu sufi ciente a infrastructurii pentru sănătate ș apariția în
rândul populației a fenomenului de șomaj cu toate impliacațiile sale.

În capitolul al V -lea am analizat folosind un important volum de date statistice modificările
care au apărut în evoluția și stru ctura populației studiul nostru concentrându -se pe a sublinia
îndeosebi implicațiile acestor modificări asupra dezvoltării urbei.
În evoluția și structura demografică a populației municipiului s -au evidențiat o serie de mutații
care pot fi rezumate astfel : scăderea natalității a determinat creșterea constatntă a populației
vârstnice fapt ce impune o dezvoltare extensivă a serviciilor medico -sociale care se adresează
acestui segement de populație; reducerea numărului de copii și elevi cuprinși în sistemul de
educașie fapt ce a determinat o redimensionare a infrastructurii de educație; apariția unui deficit
chiar și dacă numai cojuctural în piața muncii mai ales după anul 2000 când scăderea naturală a
populației este corelată cu intensificarea unui fenom en al migrației; muncă în străinătate
(fenomen care a debutat imediat după 1990); creșterea efortului financiar din parte autorității
locale pentru susținerea populației vârstnice cu venituri rmodeste prin diferite categorii de
subvenții acordate; creștere a necesarului de funcționari care își desfășoară activitatea în sistemul
de pensii și asigurări sociale; creșterea cheltuielilor privind îngrijirea sănătății în condițiile în
care este absolut normal ca persoanele vârstnice să solicite medicamente și cons ultații în
pondere mai mare în raport cu restul populației; scăderea mortalității infantile este rezultatul unei
modernizări chiar dacă încă nu suficiente a infrastructurii pentru sănătate; apariția în rândul
populației a fenomenului de șo maj cu toate impl icațiile sale.

40
CAPITOLUL VI
STRUCTURA SOCIO ECONOMICĂ ȘI DEZVOLTAREA URBANĂ
6.1. Modificări în structura economică a municipiului
Profilul economic al muncipiului Focșani era în 1990, preponderent industrial, fapt
argumentat de numărul populației ocupate în industrie la momentul respectiv, 29 353 persoane
adică 51,23% din totalul populației ocupate în timp ce sectorul terțiar reprezenta numai 24,62%
acesta din urmă crește în ritm destul de rapid astfel că în 1993 atinge 34,01% depășind ușor
media pe țară (32%) pentru a ajunge la 18 056 persoane respectiv la 45,18% în 2008 valoare
semnificativ mai mare raportat la media națională de numai 37,2%.
6.2. Modificări în dinamica și structura populației ocupate
Restructurarea economică care s -a desfășurat după 199 0, la nivel național a avut
consecințe importante și aupra structurii pieței de muncă din municipiul Focșani. Restructurarea
sectorului industrial a determint (mai ales în perioada 1990 -1992) concedieiri masive astfel că
populația ocupată în industrie a sc ăzut aproape continuu de la 29 353 persoane în 1990, la 22 230
persoane în 1993 excepția o reperezintă perioada 2000 -2002 (când are loc o creștere numerică
dar și ca pondere 19 469 persoane 53,30% în 2000 19 483 persoane 53,98% în 2002) moment
după care t endința de scădere este continuă ajungând la numai 15 204 persoane în 2008 (38,04%
din total salariați).
Nr. persoane
010000200003000040000500006000070000
1990 1991 1993 1998 2000 2002 2004 2006 2007 2008
Număr total mediu de salariați din orașul Focșani

Fig. 21 Dinamica numărului total mediu de salariați (1990 -2008)

6.3. Migrația pentru muncă în străinătate din microregiunea Focșani –
implicații socio -economice pentru dezvoltarea spațiului urban și periurban
În România, fenomenul migrației a inceput după 1989 si s -a accentuat după anul 2002,
atunci când a fost liberalizată circulația românilor în spațiul european . In prezent, numărul celor
care aleg să plece la lucru in străinătate este de aproximativ de trei ori mai mare decât în anul
2002. Ponderea persoanelor intre 18 si 59 de ani care au lucrat in străinătate după 1989 este de
12%.Studiile realizate în țara noastră, în perioada de după 1990, au identificat o serie de
motivații (care se regăsesc și în cazul locuitorilor din Municipiul Focșani) care au generat aceste
fluxuri migratorii care sintetic se pot rezuma astfel: forța de muncă, în municipiul Focșani, a

41
înregistrat, în ansamblul economic o-social mutații generate de factori specifici perioadei de
tranziție cum ar fi schimbări profesionale și structurale ale economiei de piață, privatizarea,
șomajul. În ultimii ani se înregistrează o puternică migrație în occident mai ales Italia și Spania a
forței de muncă din Focșani.
Principalele destinații pentru muncă în străinătate în perioada 1990 -2006 sunt în raport
cu datele de care am dispus (rezultate din anchete realizate de “Fundația pentru o Societate
Deschisă București în cadrul unui studiu c u tema Locuirea temporară în străinătate -Migrația
economică a românilor 1990 -2006) sunt prezentate în tabelul nr. 34 privind migrația în
Microregiunea Focșani în perioada 1990 -2006:
Tabel 8 – Migrația circulatorie a populației pe destinații și perioade (% )
MICROREGIUNEA FOCȘANI
PERIOADA 1990 -1995 1996 -2001 2002 -2006
DESTINAȚIA/ȚARA
Italia 62,6 83,3 84.6
Turcia 12,1 3,0 0,4
Germania 5,5 0,7 1,0
Franța 4,4 1,1 0,2
Israel 3,3 1,1 0,2
Grecia 3,3 4,1 2,3
Elveția 3,3 0,4
Spani a 2,2 1,9 3,3
Alte destinații 3,3 3,0 5,6
Non răspuns 1,9 2,1
TOTAL 100 100 100
Sursa Fundația pentru o Societate Deschisă Studiu privind migrația economică a românilor 1990 -2006
În capitolul al VI -lea ne-am concentrat pe sublinierea modificărilor în structura
economică și implicațiile acestora în strucura socială dar și pe implicațiile acestor mutații
pentru dezvoltarea urbană constatând că implicațiile procesului de restructurare asupra
profilului economic al urbei s -au concretizat în reducerea constantă a ponderii activității
industriale de la 51,28% în 1990 la numai 38,24 în 2008 în paralel cu creșterea constatntă de la
26% în 1990 la 45,18 în 2008 dar și divesificarea activității din acest dion urmă domeniu.
În acest capitol am încercat deasemen aea să analizăm problema migrației pentru
muncă în străinătate a forței de muncă din aria urbană a municiuplui Focșani constaând că
principalele cauze ale migrației au fost în perioada analizată – lipsa unui loc de muncă – dorința
unor câștiguri salari ale superioare celor pe care le dobândeau de la un anumit loc de muncă
.Fluxul de migrație s -a concentrat în toatî această periodă către Italia (peste 80%) urmată de
Turcia ,Germania și Spania profilul migrantului fiind caracterizat prin aceea că este bă rbat are
studii liceale sau școala profesională. În concluzie am constat că migrația temporară pentru
muncă efecte pozitive (ex. impact relativ redus asupra instabilității sociale; existența unui
potențial (uman și financiar) antreprenorial al migranțilo r insuficient utilizat, care poate fi
valorificat prin creearea unui mediu favorabil investițiilor). dar și negative mai ales în cazul
familiilor care au copii aceștia fiind lăsați de cele mai multe ori în grija bunicilor a unor rude sau
a altor apropiați fapt ce se reflectă negativ în rezultate școlare sub așteptări (de cele mai multe
ori) sau chiar în implicarea acestora în acte infracționale.

42
CAPITOLUL VII
HABITATUL URBAN ȘI CALITATEA VIEȚII
7.1. Calitatea factorilor de mediu în aria urbană a municipi ului
Conceptul de dezvoltare durabilă (sustenabilă) s -a cristalizat în timp, pe parcursul mai
multor decenii în cadrul unor dezbateri științifice aprofundate pe plan internațional și a dobândit
valențe politice precise în condițiile globalizării.
7.2. Anal iza stării factorilor de mediu în aria urbană a municipiului
7.2.1. Calitatea apei
Calitatea apelor aferente unei așezări este rezultatul interacțiunii condițiilor fizico –
geografice (substratul geologic) și socio -economice (profilul industrial și dimensi unile localității)
Municipiul Focșani situat în bazinul hidrografic inferior al Putnei (vrâncene) are
resursele de apă subterană cantonate în depozite aluviale. Acestea aparțin conurilor aluviale ale
Putnei, Milcovului și afluenților acestuia. Grosimea ac estor depozite se reduce de la vest la est În
funcție de substratul litologic și de nivelele piezometrice s -au identificat trei acvifere.În prezent
însă doar două dintre acestea (I,III) sunt utilizate pentru alimentarea cu apă a orașului un altul
(II) fre cvent poluat este utilizat numai pentru obținerea apei industriale.
7.2.2. Calitatea aerului
În spațiul urban al municipiului Focșani are în vedere o serie de categorii de poluanți
(monitoritozați în trei puncte de prelevare considerati ca și standard în analizele de mediu)
gazoși NO 2, SO 2, NH 3, H 2S., pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile, cărora li se adaugă
precipitațiile acide și degradarea stratului de ozon stratosferic. Analiza poluanților gazoși s -a
realizat pe baza datelor obținute din cele trei puncte de prelevare amplasate la nivelul
municipiului.
7.2.3. Poluarea fonică
Altă categorie de poluare ide ntificată la nivelul municipiului este poluarea fonică
caracteristică arterelor rutiere de trafic intens din zona centrală . Valoarea limitei maxime admise
pentru nivelul de zgomot echivalent conform STAS 10009/1988 este de 70 dB pentru străzile
colectoare (categoria tehnic ă II) de 65 dB pentru străzile de legătură (categoria tehnică III)
7.3. Categorii de riscuri de mediu în spațiul urban și p eriurban
7.3.1. Aspecte teoretice privind riscul de mediu în spațiul urban și periurban
În prezent omul modern, trăiește aproape permanent într -un mediu în care este expus unei mari
diversități de situații, mai mult sau mai puțin periculoase, generate de numeroși factori.
7.3.2. Seismicitatea
Seisimicitatea din zona Vrancea constiutie cel mai semnificativ risc de mediu pentru
municipiul Focșani Cutremure devastatoare, cu magnitudinea cuprinsă între 7 și 8 grade pe scara
Richter, s -au înregistrat în 8 oc tombrie 1620, 9 august 1679, 12 iunie 1701, 13 mai 1738, 6
aprilie 1790, 26 octombrie 1802, 1829, 28 ianuarie 1838. În secolul al XX -lea, cele mai
semnificative evenimente au avut loc la 25 mai 1925, 10 noiembrie 1940 care, a distrus aproape
în întregime o rașul Panciu având magnitudinea de 7,4 grade, 4 martie 1977 cu magnitudinea de

43
7,2 grade, 30 august 1986 cu magnitudinea de 7 grade, 30 și 31 mai 1990 cu magnitudinea de
6,9, respectiv 6,4 grade.
7.3.3. Inundabilitatea
Acest tip de risc de mdiu se manifes tă prin inundarea unor terenuri din zona de nord a
municipiului la ape mari. Se impune continuarea lucrărilor de regularizare ale canalelor ex.
Canalaul Cacaina sau refacerea digurilor în acele sectoare în care acestea sau degradat.
7.3.4. Riscurile tehnol ogice
Riscurile tehnologice cuprind o gamă largă de accidente legate de activitățile industriale
explozii, incendii, scurgeri de substanțe toxice, exploatarea necontrolată aunor substanțe
minerale, emisii și poluări accidentale. Emisiile generate de cele mai mari instalații industriale
reprezintă o parte considerabilă din totalul emisiilor principalilor poluanți atmosferici cu efecte
importante asupra mediului prin emisiile în apă și sol cărora li se adaugă deșeurile generate dar și
consumul de energie. În prezent în arealul orașului Focșani funcționează patru unități industriale
care sunt supuse unui sistem de prevenire și control ala poluării S.C. ENET S.A. S.C.
FRESHTEX TEXTILE FINISHING SRL, S.C. LAMIANTE S.A. S.C. A VICOALA S.A. –
Platforma Petrești, că rora li se adugă A VICOLA S.A. –Platforma Golești localizată limitrof
unității administrativ teritoriale a municipiului Focșani (în partea de sud est).
7.4. Calitatea vieții. Aspecte teoretice privind analiza calității vieții
În accepțiunea mai largă, a c alității vieții, aceasta presupune abordarea conceptului
conform următoarelor arii de investigație: calitatea mediului înconjurător care este este
caracterizată printro realație permanentă și normală între om și mediul natural; calitatea mediului
social care să asigure condiții stabile de viață materială,ocuparea deplină a forței de muncă,
asigurarea timpului liber, relațiile umane firești, activitatea politică,morală și spirituală
nestingherită; calitatea mediului familial prin realizaraea complexe a famil iei ca unitate
demografică, economică,și de consum; calitatea mediului de muncă, condiții care să permită
posibilitatea împlinirii idealurilor profesionale sau sociale.
7.5. Categorii și tipuri de indicatori utilizați în analiza calității vieții
Tabel 9 – Categorii și tipuri de indicatori utilizați în analiza calității vieții
CATEGORII DE INDICATORI TIPURI DE INDICATORI
Indicatori demografici – numărul populației
– durata medie de viață
Indicatori ai nivelului de dezvoltare a
mediului mun cii – rata șomajului
– câștigul mediu salarial
– conflicte de muncă la 1000 salariați
Indicatori ai dezvoltării sociale – gradul de ocupare a locuințelor
– consumul mediu de apă
– suma medie cheltuită pe locuitor pentru protecție socială
– numărul mediu d e elevi care revin la un profesor
– numărul mediu de persoane la un medic
Indicatori de utilizare a timpului liber – numărul de persoane înregistrate la biblioteci
– numărul de abonamente TV
– numărul de sportivi legitimați la cluburi
Sursa Institutul pentru Cercetrea Calității Vieții București

44
7.6. Analiza calității vieții în municipiul Focșani
Analiza calității vieții în municipiul Focșani s-a bazat pe datele obținute în ur ma aplicării
unui chestionar în cadrul unei anchete în stradă pe un număr de 150 de persoane.
Chestionarul aplicat a fost structurat pe șase direcții majore de analiză cu implilicații în
calitatea vieții urbane : ▪ veniturile, ▪ locunța, ▪ calitatea și ac cesul la serviciile de sănătate ,
▪ calitatea și accesul la servicii edilitare de bază, ▪ timpul liber modalitățile de consumare a
acestuia ▪ securitatea în locuință și în spațiul public
Analiza distribuției răspunsurilor privind veniturile pe familie evidențiază că mai bine
de jumătate din cei chestionați sunt oarecum mulțumiți de veniturile pe care le obțin însă numai
puțin peste 10% sunt pe deplin mulțumiți de acestea fapt ce indică un nivel încă redus al
salariilor atât în domeniul public cât și în cel privat.
În spațiul urban al municipiului Focșani cei mai mulți dintre locuitori sunt proprietari ai
unei locuințe aceasta îndeosebi ca efect al legii prin care s -a asigurat trecerea locuințelor
proprietate de stat în locuințe propriet ate privată imediat după decembrie 1989. (1a 01 ianuarie
2009 numai 4% din fondul total de locuințe se mai aflau în proprietate publică)
Dintre respondenți 22% apreciază accesul la serviciile medicale ca fiind foarte slab iar
alți 38% satisfăcător fapt exp licat prin concentrarea infrastructurii serviciilor de sănătate în zona
centrală a orașului în timp ce zonele periferice sunt mai puțin sau deloc dotate lipsa statutului de
asguirat al unora dintre respondenți.
În ceea ce privește opțiunea respondenților p entru diferite variante de răspuns privind
calitatea diferitelor servicii urbane s-a evidențiat faptul că majoritatea covârșitoare a celor
chestionați accesează ușor sau foarte ușor centrul orașului 93% și numai 7% consideră că
accesul către centrul urbei este foarte dificil. Distanța parcursă pentru aprovizionarea cu produse
de strictă necessitate arată că cei mai mulți dintre respondenți 65% parcurg o distanță mică și
foarte mică aceasta fie datorită dezvoltării unei infrastructuri comerciale care asigur ă satisfacerea
nevoilor de consum în apropierea locuinței.
Respondenții au indicat ca principala modalitate de consum a timpului liber un mod
pasiv iar dintre aceștia 63% acasă cu familia și numai 14% prin accesarea de spectacole, cluburi
etc. Consumare a activă a timpului liber a fost indicată de numai 15% precizând că pleacă din
oraș în weekend în timp ce alți 8% au precizat că nu au timp liber, aceasta și datorită ponderii tot
mai importante pe care o ocupă preocuparea pentru profesie.
Analiza răspuns urilor privind securitatea personală în spațiul public indică un grad de
siguranță corespunzător pentru mai bine de jumătate dintre respondenți 53% în timp ce 37% au
indicat existența unor probleme atât acasă cât și pe stradă în timp ce 10% au indicat prob leme
numai acasă. Pe ansamblu se poate concluziona un grad ridicat de siguranță în spațiul public și
un grad moderat de securitate în locuința proprie
Sentimentul de securitate în spațiul public este explicat prin faptul că la nivelul ariei
orașului Focșa ni nu a fost semnaltă apariția unor grupări infracționale, totodată a fost înființată
ca structură nouă Poliția Comunitară care a preluat treptat o serie de atribuții ale Poliție
Naționale având ca scop sporirea securității fiecărui individ

45
7.7. Strategia de dezvoltare a urbei – element de creștere a calității vieții
Sistemul de măsuri propuse pentru dezvoltarea în anii următori a urbei a fost alcătuit în
conformitate cu studiile elaborate pentru elaborarea P.U.G. municipiu Focșani 2010 dar și pe
baza pre vederilor incluse în Strategia de dezvoltare a a municipiului focșani 2007 -2013.
Conectarea municipiului Focșani la magistralele europene prin intermediul autostrăzii
Ploiești -Focșani -Albița, ce va lega sudul de nordul și nor -vestul țării va facilita trans portul de
mărfuri și de călători, va atrage investitoriși va aduce astfel la dezvoltarea economicăa orașului
Modernizarea infrastructurii de circulație și transport prin realizarea unei noi
variantei de ocoliretrasee noi de transport în comun în urban și p eriurban, amenajarea și
sistematizarea principalelor intersecții, realizarea de noi parcaje în zona centarală și în zonele
comerciale (au fost idendificate în acest sens nouă posibile amplasamente care asigură spațiul
necesar pentru realizarea a 2 030 loc uri de parcare)
Finalizaraea moderni zării rețelei de utilități publice ceea ce implică reabilitarea
rețelelor de apă și canalizare prin înlocuirea în zonele în care este necesar a conductelor de
distribuție a apei și de canalizare extinderea rețelei de c analizare în zonele nou dezvoltate ale
urbei,
Reabilitarea fondului de locuințe în cadrul unor parteneriate public private.
Realizarea unui sistem de managament integrat al deșeurilor prin înființarea unei
companii speciale penrtu managementul deșeurilo r solide intgrate.
Ameliorarea microclimatului urban și de agrement prin întreținerea adecvată și
extinderea spațiilor verzi acestea fiind în prezent insuficiente în raport cu numărul de locuitori
dar și cu natura construcțiilor suprafața de spațiu verde p e cap de locuitor 10,23 mp/fiind la mai
puțin de jumătate în raport cu valoarea considerată optimă de 26 mp/locuitor. Alte mijloace de
îmbunătățire a microclimatului sunt extiderea sistemului de spații verzi prin obligarea noilor
investiții de a asigura u n minim de spațiu verde.
Creaarea și dezvoltarea serviciilor publice de bază prin renovarea clădirilor publice,
investiții în sisteme de producere și furnizare a energiei din surse regenerabile ca parte a unui
proiect integrat, achiziționarea de utilaje ș i echipamente pentru serviciile publice întreținere
(ex.spații verzi, dezăpezire etc.)
Protejarea patrimoniului cultural de interes local și a celui natural prin restaurarea,
consolidarea și conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural și natural dezvo ltarea
infrastructurii turistice având la bază caracteristicile locale (ex. exploatarea unei culturi de
specialitate a vinului) realizarea de studii privind patrimoniul din spațiul rural adiacent urbei. În
raport cu materializarea acestor obiective vor cr ește șansele de relansare economico socială a
urbei.
Recalificarea urbană a zonei centrale element major în dezvoltarea urbei
În anul 2004, când a apărut oportunitatea accesării unor fonduri europene, prin
Programul PHARE, pentru realizarea unui proiect d e reabilitare a zonei Pieței Unirii, a fost
realizat un studiu de fezabilitate și s -a trecut la realizarea proiectului tehnic.

46
7.8 Metode de analiază pentru dezvoltare a urbană. Analiza S.W.O.T.
Tabel 10 – Analiza S.W.O.T. Municipiul Focșani 2010
Sursa Strategia de dezvoltare a municipiului Focșani 2007 -2013

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
– o bună poziție geografică ș i legături de transport
eficiente care permit accesul în oraș
– o rată a șomajului mică astfel că orașul este/va fi
atrăgător pentru un număr semnificativ de persoane
care vor veni în oraș pentru a lucra
– o forță de muncă calificată, un regim prietenos a l
impozitelor pentru investitori
– o rețea modernizată a utilităților de bază
(apă,canallizare,gaz)
– inaugurarea relativ recentă a unor investiții de
anvergură în retail de către unii jucători importanți la
nivel național dar și continental din acest se gment
ex 🙁 Kaufland,Carrfour )

– condițiile de relief reprezintă un alt factor de
favorsabilitate – existența încă a unor unități economice care
folosesc încă mașini și utilaje uzate fizic și moral
motiv pentru care acestea au competivitate scăzută
– dezvoltarea cu precădere în ultimii 15 ani a
industriei textile și a confecțiilor
– infrastructura de transport ,școlară, sanitară încă
insufucient modernizată adaptată la cerințele
societății urbane actuale
-dezvoltarea orașului fară o strategie artitec turală
corespunzătoare orașul nu beneficiază de circa 2 ani
de un arhitect șef
– un cadru insuficient reglementat atât la nivel
național dar și local infrastructura pentru protecția
mediului dar și investiiții insufuciente pentru
protecția mediului
– volumul redus de forță de muncă dispovibilă
OPORTUNITĂȚI RISCURI
– gradul ridicat de optimism al locuitorilor orașului
motiv pentru care aceștia vor accepta unele, restricții
temporare, pentru rezolvarea problemelor orașului
sau vor putea fi implicați în act ivități de voluntariat
în rezolvarea unor probleme pentru oraș
– poziția egală în ceea ce privește “capitalele
“regionale în cadrul Regiunii de Dezvoltare Sud -Est
– accesul la fondurile structurale pentru a sprijini
inițiativele private dar și cele ale municipalității
pentru dezvoltarea urbei
– dezvoltarea unui centru cultral folosind ca “loc
central”actuala clădire a teatrlui
– dezvoltarea unui parc industrial valorificând astfel
unele terenuri non agricole din extravilanul urbei
unele terenuri din apr opierea regiunilor viticole ar
putea fi transformate în centre de marketing /logistică
pentru dezvoltarea producției locale de vin
– dezvoltarea unor zone rezidențiale valorificând un
important portofoliu de terenuri care aparțin unor
foste unități economi ce construite înainte de 1990 și
care nu s -au adptat suficient la cerințele economiei de
piață (ex: Combinatul de Prelucrare a Lemnului)
– existența unei strategii de dezvoltare a orașului pe
termen mediu astfel că au fost stabilite în mod optim
priorități și acțiuni privind dezvoltarea urbei – riscul seismic care poate fi remediat prin
planificarea construcțiilor, realizarea constrcțiilor
respectând standardele de rezistență a acestora la
cutremure dar și prin dezvoltarea unui sistem adecvat
de evacuare a locuitorilor orașului în caz de dezastru
– schimbarea frecventă a cadrului legislativ
– migrarea forței de muncă spre unele țări din Europa
de Sud și Vest Italia, Spania,Grecia, Marea Britanie
fenomen diminuat ca proporție de actuala criză
economică car e a afectat întreg continentul
– evoluția numerică și structurală a populației
orașului și soldul accentuat negativ al migrațiilor
interne (îmbătrânirea populației și migrarea tinerilor
către centre urbane care asigură mai multe
oportunități)
– o infrast rucură urbană insuficient adaptată la un
anumit ritm de dezvoltare al urbei

47
În capitolul al VII -lea am abordat problema calității factorilor de mediu în orașul Focșani în
acest sens au fost prelucrate și interperetate un important volum de date oferite de Agenția
pentru Protecția Mediului Vrancea constatând că la nivelul sp ațiului analizat nu există mari
poluatori iar agenții economici care totuși poluează au fost constrânși legislativ să adopte o serie
de măsuri prin care să reducă efectele nocive ale activității prestate
Tema centrală a acestui capitol o constituie prob lema calității vieții în spațiul urban pornind de
la stabilirea metodelor și mijloacelor relevante pentru a o analiză în acest sens. În cadrul acestui
capitol am realizat un studiu de caz privind calitatea vieții în orașul Focșani bazat pe un
chestionar aplicat în cadrul unei anchete în stradă în rândul a 150 de persoane. Chestionarul a
cuprins întrebări care au vizat aspaecte esențiale pentru viața locuitorilor oricărei localități
urbane implicit a orașului Focșani respectiv veniturile , locuința , servic iile de sănătate și
accesul la acestea, accesul la unele servicii urbane (salubitate, mobilitate cotidiană, servicii
comerciale) timp liber și modalități de consumare a acestuia, securitate personală în locunță și
în spațiul public. Cocluziile studiului a rată că cei mai mulți din cei chestionați sunt mulțumiți de
locuința pe care o dețin (72 % din cei intervievați fiind proprietarii acesteia) opinie susținută și
de faptul că au acces la serviciile de alimentare cu apă, canalizare, salubritate, acces rela tiv rapid
la zona centrală și la infrastrucura comercială urbană se simt în siguranță nu sunt mulțumiți de
accesul la serviciile de sănătat și de calitatea acestora (numai 5% opinând că acestea sunt foarte
bune) nu au timp liber 18 % din cei chestionați i ar cei care declară că au timp liber menționează
că îl consumă cu familia și prietenii 62%din cei chestionați fapt datorat în principal de lipsa unei
infrastrcturi adecvatepentru consumarea timpului liber de lipsa unor resususe finaciare
disponibile posi bil a fi alocate în acest sens.
Răspunsurile primite au fost prelucrate, interpretate, reprezentate grafic corespunzător . În
interpretarea rezultatelor chestionarului am procedat la o analiză cantitativă a rezultatelor dar și
o analiză calitativă propunân d în cele mai multe situații modalități de rezolavare a
problemelor semnalate de cei intervievați. În ultima parte a acestui capitol ne -am concentrat
efortul pe a sublinia cele mai importante direcții de dezvoltare a urbei (deduse pe baza
materialelor cerc etate) sintetizate în analiza S.O.W.T redactată în cuprinsul studiului nostru.

48
CAPITOLUL VIII
ZONA DE INFLUENȚĂ URBANĂ.
LOCUL MUNICIPIULUI FOCȘANI ÎN SISTEMUL
URBAN ROMÂNESC
8.1. Zona de influență urbană – delimitări teoretice, factori, modal ități
de determinare și analiză
Zona de influență, ca entitate teritorială, este percepută ca atare de specialiști, inclusiv de
geografi, dar mai rar folosită sub acest termen. Există două tendințe contradictorii: pe de o parte
una care îi restrânge conți nutul limitându -l la ceea ce se cheamă banlieu, suburbs, urban fringe,
vorvort, mediu urban înconjurător, iar pe de altă parte alta care exagerează extinderea spațială,
prin utilizarea unor termeni ca: regiune polarizată, regiune urbană, regiune funcțional ă, regiune
de organizare etc. În literatura geografică românească sunt utilizate și noțiuni similare, precum
zona periurbană, zona preorășenească sau sfera de influență, toate definind un teritoriu ce
influențează sau este influențat de un oraș.
Stabilirea și studierea zonelor de influență reprezintă o necesitate atât pentru dezvoltarea
urbană cât și rurală, având în vedere numărul mare de sate cuprinse în directa coordonare a
orașelor. Zonele de influență justifică modul în care orașele reflectă starea spa țiului în care se
dezvoltă, putând fi factori de amplificare sau de blocare a dinamicii acestora.
8.2. Zona de influență a municipiului Focșani
Municipiul Focșani își impune de mai mult timp funcția de loc central, aceasta se
accentuează semnificativ dup ă anul 1968, când datorită reorganizării administrativ teritoriale,
Vrancea devine județ iar orașul Focșani este stabilit ca reședință. După această dată orașul
cunoaște o evoluție complexă, caracterizată prin amplificarea și diversificarea funcțiilor sale ,
devenind centrul de polarizare politic, administrativ și cultural, care coordonează întreaga
activitate din județ. Accentuarea centralității municipiului Focșani a avut la bază o dinamică
demografică aproape explozivă demonstrată de evoluția numărului de locuitori. Astfel în
intervalul 1966 – 1977 populația orașului a crescut cu peste 20 000 de persoane (62,38% ) fapt
datorat în principal de un bilanț natural și migratoriu pozitiv. După 1992, populația începe să
scadă, ca urmare a restructurării economic e, în principal a unităților industriale, fapt ce a
determinat emigrarea populației spre zone economice mai dezvoltate sau spre localitățile rurale
de origine.

49

Sursa Direcția Județeană de Statistică Vrancea
Fig. 22 Repartiția așezărilor omenești d in aria de influență a orașului Focșani după numărul de locuitori

8.2.1. Relațiile cu așezările urbane și rurale : tipuri de relații dinamică și
caracteristici
Analiza detaliată a relațiilor ce intervin între orașul Focșani și teritoriul suport al
acestu ia constituie una dintre problemele esențiale ale dezvoltării durabile.Evidențierea acestor
raporturi pentru orice oraș sau așezare conduce, în final la o determinare cât mai veridică a
zonelor sale de influență, la o cunoaștere a relațiilor dintre așezări și spațiile dintre acestea.
În studiul nostru am identificat ca principale tipuri de relații între municipiul Focșani și
spațiile urbane și rurale adiacente următorele categorii : relații rural -urban, relații economice,
relații demografice, relații politic o-administrative, relații comerciale, relații social culturale și de
recreere.
8.2.2. Forme de manifestare a relațiilor dintre oraș și spațiile rurale adiacente.
Principalele forme de manifestare a relațiilor economice care se realizează între orașul
Focșani și teritoriu sunt cele existente între industria acestuia și resursele naturale ale ariei
adiacente, între consumul agroalimentar urban și agricultura aspațiului rural, între industria
orașului și întreprinderile din mediu rural

În capitolul al VII I-lea am abordat problematica locului ocupat de această așezare
urbană în sistemul național de așezări începând demersul nostru prin a explica ce înțelegem prin
zona de influență și modul de delimitare al acesteia factorii care determină mărimea acesteia .
Studiul nostru a continuat analiza din perspectiva relațiilor rural urban constatând că anii
premergători momentului 1990 au constituit o perioadă în care rolul spațiului rural s -a accentut
îndeosebi prin furnizarea de forță de muncă pentru activitățile i ndustriale și agricole care se

50
derulau spațiul urban si periurban. În anii de după 1990 destructurarea industrială, reorganizarea
agriculturii, terțializarea au susținut diminuarea acestor relații. Legătura dintre oraș și spațiul
adiacent acestuia este c onsolidată de relații economice între industria acestuia și resursele
naturale ale ariei adiacente, între consumul agroalimentar urban și agricultura aspațiului rural,
între industria orașului și întreprinderile din mediu rural. Relațiile economice dintre orașul
Focșani și spațiul adiacent se disating prin stabilitate, complexitate , capacitate de structurare
și de armonizare în care orașul apare ca un element de discontinuitate teritorială (generat de
deficitul său de materie și energie) acestea sunt susț inute în subsidiar de relații demografice,
politico -admnistrative, comerciale, socio -culturale și de recreere. În ultima parte a acestui capitol
am abordat problema locului ocupat de municipiu Focșani în sistemul național cu accent însă pe
rolul său în si stemul județean de așezări subliniind importanța calității de reședință de județ
pentru dezvoltarea viitoare a urbei.
Studiul în anasamblul său este susținut de un important material grafic, cartografic și
completat de imagini sugestive din arhiva person ală care accentuează nota de originalitate a
acestuia.

51
CONCLUZII. CONTRIBUȚII PERSOALE

Conținutul tez ei de doctorat este original atât prin concepția și organizarea și desfășurarea cercetărilor
dar și a datelor de bază privind diferitele aspecte din spațiul urban analizat folosind metode și tenici de
lucru moderne.
Analiza și sinteza unor importante resurse bibliografice din literatura națională dar și internațional ă
adecvate temei abordate de studiul nostru completată d e analiza unor importante resurse cartografice .
Realizarea unui material grafic și cartografic adecvat susținerii demersului teoretic realizat dintre care
menționăm Harta geologică, Harta geomorfologică, Evoluția urbei, Zonele funcționale, Resursele
turistice, Activitățile industriale, Modul de utlizare a terenurilor în aria de influență a urbei,
Sistematizarea unui important volum de date statistice , interpretarea și reprezentarea grafică a
acestora folosind metode adevate de cercetare și reprezentare .
Calcularea unor rate și indicatori statistici pe baz a datelor colectate de la instituții de profil
Studiul potențialului natural a spațiul urban analizat utilizînd date actualizate până la nivelul anului
2008.
Studiul evoluției în timp a urbei cu date actualizate până la nivelul anului 2008
Studiul populației din per spectiva evoluției acesteia dar și a factorilor care influențează dinamica
acesteia dar și diferitele tipuri de structuri demografice subliniind implicațiile ale modificării acestora.
Studiu l mutațiilor din structura și dimensiunile forței de muncă utilizând date statistice actualizate
până la nivelul anului 2008
Analizarea stării mediului cu precizarea surselor de poluare și a poluan ților, eviden țiindu -se
calitatea factorilor de mediu în arealul spațiului urban analizat ;
Studiul calității vieții în spațiul urban analizat pe baza rezultatelor unei anchete de stradă pe un
eșantion de 150 de persoane care au participat la microcercetarea noastră
Realizarea unei analize S.W.O.T. pe baza consu ltării unui important volum de resurse bibliografice și
date statistice
Analiza locului ocupat de spațiul urban analizat în sitemul urban național și județean folosind date
statistice adecvate actualizate la nivelul anului 2008.

52
BIBLIOGRAFIE

Antonescu Daniela, (2003) , Dezvoltarea regională în România , Editra Oscar Print București
Ackoff R. L., Sasieni M., (1975), Bazele cercetării operaționale. Editura Tehnică, București.
Angotti T., (1933), Metropolis 2000, Planning poverty and politics , Routled ge, Londra, N.Y.
Adumitrăcesei I., (1997), Echilibrul dezvoltării teritoriale. Editura Junimea, Iași.
Abraham D., (1991), Introducere în sociologia urbană , Editura Știițifică București
Arbore P., (1930), Toponimie Putneană , Milcovia anul I, vol II Focșani.
Arbore P., (1930), Călători străini despre Focșani, Milcovia, anul I vol.I Focșani.
Arbore P., (1934), Milcovia văzută de un călător străin în anul 1856 , Focșani, Tipăritura Cartea Putnei
Alpopi Cristina, (2008), Elemente de urbanism , Editura Universitară București.
Bălteanu D., Popescu Claudia, (1994), Dezvoltarea durabilă de la concept la o posibilă dezvoltarea a
Romăniei S.C. Geografie XLI
Bălteanu D., Alexe Rădița, (2001), Hazarde naturale și antropice Editura Corint București
Berg, L. van den, Braun, E ., Meer, J. van der, ( 1997), National Urban Policy in the European Union ,
EURICUR, Universitatea Erasmus, Rotterdam.
Benedek, J., (2001), Introducere în planning teritorial , Edit. Risoprint, Cluj -Napoca.
Benedek, J., (2004) , Amenajarea teritoriului și dez voltarea regională , Edit. Presa Universitară Clujeană,
Cluj-Napoca.
Bouinot, J., Bermils B ., (1995), La gestion strat égique des villes – entre comp étition et coop ération ,
Armand Colin, Paris.
Bourne L., Korcelli P., Wärneryd O., (1983),"Emerging spatial co nfigurations of urban systems: a
review of comparative experience", în Geographia Polonica nr. 47, PWN, Varșovia, Polonia.
Boia L., (1997) , Istorie și mit în conștiința românească Editura Humanitas București
Bold I., (1973), Organizarea teritoriului. Noțiu ne, metodologie, eficiență. Editura Ceres, București.
Bold I., Crăciun, A., (1999), Organizarea teritoriului. Editura Mirton, Timișoara.
Bordei I., (1988), Fenomene meteoclimatice induse de configurația Carpaților în Câmpia Română,
Editura Academiei, Bucu rești
Braghină C., Erdeli G ., (1995), Efectele crizei economice în țările aflate în tranziție asupra forței de
muncă Particularizare pentru România Terra nr.1 -4 București
Burada Gh., Catrinescu Th ., (1992), Reziduuri stradale menajere și industriale, colec tare depozitare și
valorificarematerialelor refolosibile, Editura Tehnică, București.
Beaujeu G ., Chabot G ., (1971), Geografia urbană , Editura Științifică București.
Carcadia G ., Miclea I., (1989), Focșani , Editura Sport -Turism, București
Călinescu R. și colab., (1969), Biogeografia României , Editura Științifică, București
Cătălina Clipa, (2004) Globalizarea și migrația forței de muncă din România Analele Universității Al.
I.Cuza Iași
Caian D.F., (1906) Istoricul orașului Focșani , Tipografia Gh. Diaconesc u Focșani.
Caloianu, N., Chițu, Maria, Panaite Ludmila , (1977), Problemele geografice ale amenajării spațiului
periurban. Analele Universității București, XXVI.
Carson R .,(1971), Silent Spring – Ed. Houghton Hiffin – New York,
Cândea Melinda, Bran Flor ina, (2001), Spațiul geografic românesc Editura Economică București.
Cândea Melinda, Erdeli G ., (1981), Considerații geografice asupra spațiului urban din România
S.C.G.G.G. Seria geografie t XXVIII București
Cîrnu L., (2007), Toponimie urbană și schimbare a reperelor memoriei colective. Orașul Focșani , în
Milcovia, Seria a III -a, Anul III, Nr. 4 -5, Focșani, Tipografia Cartea Putnei
Chorley R. J., Haggett, P., (1969), Socio -Economic Models in Geography. University Paperbacks,
Methuen: London.
Chelcea S., (1998) Memorie și identitate constructe sociale în Memorie Socială și identitate națională
p.5-22, Editura Instutului Național de Informații
Cherciu C., (1995), Vrancea și Ținutul Putnei. Un secol de istorie (1820 -1920) , Editura Neuron, Focșani
Cocean P., (2002), Geografie Regională Editura Presa Universitară Clujeană Cluj -Napoca .
Coteț P., (1976), Câmpia Română , Editura Ceres, București
Ciobanu I., (1974), Probleme de eficiență economică. Sistematizare și urbanism. Editura Tehnică,
București.

53
Ciulache S., I onac Nicoleta, (1995) , Fenomene geografice de risc Editura Universitară București.
Ciulache S., Ionac Nicoleta, (1998), Climatologie comportamentală Editura Universitară București
Ciutacu C., (1991), Piața muncii în România în perioda de trecere la econo mia de piață dimensiuni,
caracteristici, tendințe I.N.C.E. București
Conea I., (1993), Vrancea, Editura Academiei București
Constantinescu R. Sfârlea M., (1994), Monumente religioase Biserici și mănăstiri celebre din România
Cucu V ., (1970), Orașele Români ei, Editura Științifică, București
Cucu V ., ( 1976), Geografie și urbanmizare Editura Junimea Iași
Cucu V . , (1982), Zonele geografice funcționale ale teritoriului României. Terra XIV , (XXXIV), 1.
Cucu V ., (1984), Așezările umane –categorii geografice fun damentale , B.S.S.R, vol.VII București
Cucu V ., (2001), Geografia orașului Editura Fundației Culturale “Dimitrie Bolintineanu” București
Deică P. , (1980), Conceptul de regiune în geografia românească. În Analele Universității București,
XXIX.
Deșliu Al ., (2004), Focșanii. Ghid Turistic Editura Pallas Focșani
Deșliu Al., (2004), Vrancea Istorie trăită , Editura Pallas Focșani
Diaconu I., (1931), Date focșenene asupra hotarului și unirii, Milcovia, anul II, vol.II Focșani,
Dinu V ., (1979), Mediul încoju rător în viața omenirii contemporane , Editura Ceres, București
Dobrotă I. V . , (2005), Economie generală Editura Economică București
Donisă I., (1977), Bazele teoretice și metodologice ale geografiei. Editura Didactică și Pedagogică,
București.
Dragotă C armen, (1997) Principalele elemente meteorologice care stau la baza indicilor de stres
Lucrările Seminarului “Omul și clima” Ploiești,
Derrer P. (1985) Locuirea Urbană, Editura Tehnică, București
Dumitrache Liliana (2003) Geografie Medicală Metode și tehn ici de analiză Editura Universitară
București
Dumitrache Liliana (2004) – Starea de săsnătate a populației României. O abordare geografică Editura
Univers Enciclopedic București
Duțu M. (2000) Dreptul urbanismului Teorie și practică juridică București Edit ura Economică
Erdeli G . Cândea Melinda Braghină C., (1999), Dicționar de geografie umană Editura Corint
București
Gâștescu P., (1998) , Ecologia așezărilor mumane Editura Universitara București
Gâștescu P. , (2000), Managamentul Mediului, Editura Sfinx, Tâ rgoviște
Giurgea E., (1977), Vrancea, Ghid Turistic, Editura Sport -Turism, București
Grumăzescu H., Ștefănescu Ioana, (1970), Județul Vrancea , Editura Academiei, București
Ghinea D., (1999), Enciclopedia geografică a României Editura Enciclopedică Bucure ști
Ghinea E. Ghinea D., (2000) Localitățile din România, Dicționar Editura Enciclopedică București
Guerin -Pace, (1993), Deux siecles de croissance urbaine. La population des villes françaises de 1831
a1990 , Anthropos Economica, Paris.
Hall P . (1993), Forc es shaping Urban Europe în Urban Studies , vol. 30 /6 p. 883 -889.
Hannerz U., (1980), Exploring the City , Columbia University Press, N.Y.
Healey P., Williams R ., (1993), European Urban Planning Systems în Urban Studies , vol. 30, nr. 4/5, p.
701-720.
Hoyt H. , Weimer A. (1939) Principles of urban real estate , New York .
Ianoș I., (2000), Sisteme teritoriale , Editura Tehnică,București
Ianoș I. , (1987), Orașele și organizarea spațiului geografic Editura Academiei București
Ianoș I., (1993) , Spre o nouă bază teo retică a regionării geografice Studii și cercetări de geografie t XL
p.167 -174
Ianoș I., (1993) , Riscul geoecologic urban Revista Mediul înconjurător p. 67 -72
Ianoș I., Tălângă C., (1994), Orașul și sistemul urban românesc în condițiile economiei de piaț ă
Academia Română – Institutul de Geografie București
Ianoș I. Tălângă C. (1996) Strucura și dinamica funcțională a orașelor mici din România Conferința
regională de geografie, ediția a II -a, Universitatea de Vest, Timișoara
Ianoș I., Tălângă C. (2005) Geografie urbană și geografie rurală Editura Credis București
Ianoș I., Humeau, J. , (2000), Teoria sistemelor de așezări umane. Editura Tehnică, București.
Iojă C., (2008), Metode și tehnici de evaluare a calității mediului în aria metropolitană a municipiu lui
București , Editura Universității din București, București

54
Ionescu Al ., (1974), Fenomene de poluare și efectele sale în agricultură , Editura Ceres, București
Ioan J. , (2003), Sociologie și acțiune Editura Didactică și Pedagogică București
Ielenicz M., C omănescu Laura, Mihai B., Nedelea Al., Oprea R., Pătru Ileana, (1999), Dicționar de
geografie fizică , Editura Corint, București
Jana Șuler, (2005), Metode de fundamentare pentru elaborarea și implementarea strategiilor de
urbanizare. Editura Tehnică Bucure ști
Mac I., Petrea, D., (1994), Tanziția și implicațiile sale în desfășurarea proceselor geografice. În: Studia
UBB, seria geografie, Cluj -Napoca.
Manolescu R., (1965), Comerțul Țării Romînești și Moldovei cu Brașovul , Editura Științifică.Bucurști,
Mihăi lescu, V ., (1968), Geografie teoretică. Editura Academiei R.S.R., București
Mihăilescu Șt., Mihăilescu N., Ștefan M., (1970), Valea Putnei , Editura Științifică, București
Mutihac V ., (1990), Geologia României , Editura Tehnică, București
Nae Mirela, (2006) , Geografia calității vieții urbane Metode de analiză Editura Universitară București
Neguț S., (1997), Modelarea matematică în geografia umană. Editura Științifică, București.
Nicolae V ., Constantin L., (1998), Bazele economiei regionale și urbane Editura Oscar Print, București
Nicolae I., (2005), Etnografie și toponimie Editura Credis, București
Nicolae I., (2006), Toponimie geografică , Editura Meronia, București
Nițulescu Cornelia, (2001), Planificarea urbană . Academia Română.Institutul de Cercetare a C alității
Vieții studiu produs în cadrul temei “Percepții ale problemelor sociale și programe de intervenție în România” p. 3 –
4.
Nițulescu Cornelia, ( 2000), Indicatori comunitari ai dezvoltării urbane Calitatea Vieții XII nr.1 -4, p. 71 –
77
Noica N., (2003), Între istorie și realitate. Politici de locuire în România Editura Mașina de Scris,
București
Odun E. P., (1983), Basic ecology – Ed. Saunders College, Philadelphia,
Paragină V ., (1996), 450 ani Focșani 1546 -1996, Lucrare în regia autorului, Focșani,
Patriche D., Patriche I., (2002), Urbanism comercial Editura Uranus Buicure ști
Pescaru A., (1968), Elemente de demografie Editura Științifică București,
Petrescu I., (1967), Focșani , Institutul de Geologie și Geofizică, București
Preda I., Tenu A., (1981), Resurse de ape minerale , Tipografia Universității București, București
Profiroiu M., (1998) , Managementul strategic al activităților locale, București Editura Economică
Rădulescu N. Al., (1932), Călăuza orașului Focșani în Milcovia, Anul III, V ol. I -II, p. 98 -126, Focșani,
Tipografia Cartea Putnei
Rădulescu T., (1930) , Focșanii , Milcovia anul I, vol.I, Focșani
Rădulescu Th., ( 1930), Focșanii – date asupra orașului în legătură cu planul de amenajare Milcovia,
anul I vol.II Focșani.
Ray V., (1994), "Que de vient la Roumaie?" în L'Espace géographique nr. 4 /1994, Doin, Vélizy.

Radu C., ( 1965), Regimul seismic al regiunii Vrancea
Remy J., Voyé, L ., (1992), La ville: vers une nouvelle définition?, Harmattan, Paris.
Reif B., (1973), Models in Urban and Region al Planning , Leonard Hill Books and Intertext Publisher,
N.Y.
Rochefort M., (1997), Dynamique de l'éspace français et l'aménagement du territoire , L'Harmattan,
Paris.
Roncayolo M., (1997), La ville et ses territoires , Gallimard, Paris.
Rotariu T., Iluț P., (1997) , Ancheta socilogică și sondajele de opinie Editura Polirom Iași.
Sebestian Gh., (1976) , Eficiența economică și socială a ansamblurilor de locuit Editura Tehnică
București
Sandu D., (1999) , Spațiul social al tranziției Editura Polirom Iași
Sandu Al., ( 1973), Pentru o înțelegere complexă științifică a restructurării urbane , Arhitectura ,1973,
nr.4 /143
Savu C., Georgescu N., (2004), Siguranța alimentelor riscuri și beneficii , Ed. Semne, București.
Sigly F. Blanchet A., ( 1998), Ancheta și metodele ei Editura Polirom Iași
Stănciulescu G ., (2004) , Managementul utilităților publice, Ed. Uranus, București
Sora V . Hristache I. Mih ăescu C., (1996), – Demografie și statistică socială Editura Economică
București,

55
Surd V ., Zotic, V ., (2001), Informația s tatistică în sprijinul dezvoltării locale și regionale. În: Studia
Univ.“Babeș -Bolyai”, Geographia 1., Cluj -Napoca.
Surd V ., (2001), Geodemografie. Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj -Napoca.
Șandru I., Cucu V ., Poghirc P., (1961), Contribuții geogra fice la clasificarea funcțională a orașelor din
România , Analele Universității Al. I. Cuza Iași
Tălângă C. (1996) Considerații privind funcția de transport a orașelor României Conferința regională de
geografie, ediția a II -a, Universitatea de Vest, Timișoa ra
Tălângă C. (2000) Transporturile și sistemele de așezări din România Editura Tehnică, Bucureșt (Teza de
doctorat)
Toma S., (2008), Dinamica structurilor agrare și protecția lor în ecologia peisajelor rurale din Câmpia
Română, Editura Universității din București, București
Trebici V ., (1975), Mică enciclopedie de demografie , Editura Știițifică și Enciclopedică București
Trebici V ., (1986), Demografia teritorială a României Editura Știițifică și Enciclopedică București
Tudose I., (2007), Orașele mici din Câmpia Română , Editura Universității București, București
Ujvari I., (1972), Geografia apelor României , Editura. Științifică, București
Ungureanu Irina, (1994), Protecția mediului în viziune geosistemică . În a I -a Conferință regională de
geografie, “ Cercetări geografice în spațiul Carpato -Danubian”, Timișoara.
Ungureanu Al., Țurcănașu G., (2008), Geografia așezărilor umane Editura Performantica Iași
Ungureanu Al. Muntele I. Octavian G ., (2002), Moldova – Populația, forța de muncă și așezările
umane în tranziție Editura Corson Iași
Ungureanu Al., (1980), Orașele din Moldova Studiu de geografie economică Editura Academiei,
București,
Ungureanu Al ., (1977), Evoluția teritorială a orașelor din Moldova Analele Universității Al. I.Cuza Iași
Valerian, V ., (1980), Focșani , Institutul de Geologie și Geofizică, București
Verdery Katherine, (1999), The political lives of dead bodies reburial and postsocialist change, New
York, Columbia University Press
Vlăsceanu Gh., Ianoș, I., (1998), Orașele României. Mi că enciclopedie, Casa Editorială ODEON,
București
Zamfir C., (1999), Politica socială în România Editura Expert București
Zaharia Liliana, (1999), Resursele de apă din bazinul râului Putna. Studiu de Hidrologie, Editura
Universității, București
Zotic V ., Puiu V ., (2000) , Conceptul de limită și rolul acestuia în organizarea spațiului geografic. În
volumul conferinței regionale de geografie „Regionalism și integrare: cultură, spațiu, perspective de d ezvoltare”,
Timișoara.
Zotic V ., Budeștean Nadejda, (2001 ), Modelul și modelarea în organizarea spațiul ui geografic . În:
Didactica geografiei, 1 -2 /2001. Editura Academic, Cluj -Napoca.
Zotic V ., (2002), Componentele operaționale ale organizării spațiului geografic. În: Studia Univ.“Babe ș-
Bolyai”, Geographia 1., Cluj -Napoca.
*** (2007), Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni Studiu despre migrația forței
de muncă românești în U.E. București
*** Arhivele Direcției Județene de Statistică, Vrancea
*** Arhivele Institutului Național de Statistică
*** Arhivele Statului . Filiala Vrancea , Colecția de documente.
*** Arhivele Statului . Filiala Vrancea , Fond P rimăria Focșani.
*** 1990 -2008 Anuarul Statitic al României 1990 -2008 Institutul Național de Statistică București
*** (2008), Fundația Pentru o Societate Deschisă – Locuirea temporară în străinătate: Migrația
economică a românilor 1990 -2006
*** (2006), Con dițiile de viață ale populației din România Institul Național de Statistică
*** Focșanii – Revistă Municipală editată de Consiliul Local și Primăria Municipiului Focșani
*** (1983), Geografia României, I, Geografia Fizică (coord. L. Badea, P. Gâștescu, Va leria Velcea), Edit.
Academiei, București
*** (2007), Geografia Rom âniei V Editura Academiei
*** (2001), Legea 351 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Rețeaua de

56
localități Monitorul Oficial Nr. 408 din 24 iulie 2001
*** Date statistice , Camera de Comerț , Focșani.
*** (1990 -2008), Fișa localității Focșani din perioada 1990 – 2008 , Direcția Județeană de Statistică ,
Focșani.
*** (2001), Jurnal feroviar nr. 8, Publicație Editată de Compania Națională de Căi Ferate C.F.R. S. A
*** ( 1990 ), Planul Urbanistic General , Primăria Municipiului Focșani
*** ( 1999 ), Planul Urbanistic General , Primăria Municipiului Focșani
*** ( 2009 ), Planul Urbanistic General , Primăria Municipiului Focșani
*** (2005), Politica de coeziune ș i orașele : Contribuția mediului urban la dezvoltarea și ocuparea forței
de muncă în regiuni Comisia Europeană Bruxelles
*** ( 1994 ), Recensământul populației și al locuințelor din 7 ianuarie 1992, Direcția Centrală de
Statistică , București.
*** Recensăm ântul populației și al locuințelor din 18 martie 2002, Direcția Județeană de Statistică,
Focșani.
*** 2010 Regulametul local de urbanism Focșani, Consiliul Local al Municipiului Focșani
*** 2008 Strategia de dezvoltare a Municpiului Focșani pentru perioad a 2007 -2013

*** www.apmvn.ro
*** www.focsani.info
*** www. primaria focsani.ro
*** www.pagini aurii.ro
*** www.vrancea.ro